nu se permite de a înfige acul în hain , aceasta este

periculos;
mîinile, în timpul brodatului, se vor ține în aer, stînd cu
spatele drept, respectînd distanța dintre lucrare și ochi;
nu se permite de a pune în gur ața, boldurile și alte obiecte;
nu se permite de a rupe ața cu dinții;
foarfecele se vor transmite cu inelele înainte.
Experien a ne arat c , dup un şir de exerci ii, elevii se
elibereaz de autocontrolul ac iunilor, întrucît unele şi aceleaşi
ac iuni repetate se automatizeaz par ial sau integral. Pe baza acestei
automatiz ri, elevii încep s lucreze cu mai mult uşurin şi
satisfac ie realizînd imagini geometrizate brodate pe carton. De
asemenea, pe m sur ce priceperile şi deprinderile se formeaz ,
elevii pot s lucreze cu imagini din ce în ce mai mari şi mai
complicate, s aib perspectiva unei activit i independente,
creatoare, pl cute şi atr g toare.

Bibliografie
1. Cerghit, I., Metode de înv mînt, Editura Polirom, Iaşi, 2006.
2. Curriculum şcolar, cl. I-IV, Chişin u 2010.
3. Educa ia tehnologic . Ghid de implementare a curriculumului
modernizat pentru clasele I – IX, Editura Lyceum, Chişin u, 2011.
4. Grosu, E., Croitoru, R., Ciobanu, L., Educația tehnologic .
Manual pentru clasa a 4-a, Editura Epigraf, Chişin u, 2012.
5. Matei, S., Cosma, D., Sârbu, I., Sârbu, M.-A., Metodica pred rii
educa iei tehnologice, Ed. Arves, 2008.
6. Standarde de eficienț a înv ț rii, Ed. Lyceum, Chișin u, 2012.

MODALIT I DIDACTICE DE DIVERSIFICARE A

ACTIVIT ILOR DE EDUCA IE PLASTIC ÎN
ÎNV MÎNTUL PREŞCOLAR
PUIC Eliza, lector

128
 Summary
This communication reflects the methodology of
diversification of artistic education for preschool field to combat the
monotony of children. It is proposed the practice solutions for
diversification of art materials from classic to modern.

Noul concept didactic modernizat al activit ilor de Educa ie

Plastic în contextul reformelor propuse de Codul Educa iei şi
curriculumului na ional reiese din specificul acestei activit i, integrate
la aspectul formativ al procesului educa ional modern. Ideea de baz al
noului concept didactic const în faptul, c aceast activitate nu va
forma un „copiator care poate calchia perfect realitatea
ce-l înconjoar ‖, „care posed iscusit o tehnic sau alta‖, ci va
„culturaliza, sensibiliza şi forma un dialog dintre copil şi lumea
artelor‖[2].
Experien a crea iei şi comunic rii artistice în domeniul artelor
plastice va asigura formarea deprinderilor de lucru şi a competen elor
ini iale pentru însuşirea materiei de studiu în domeniul artei plastice
atît în aspect teoretic, cît şi în aspect practic.
Formarea deprinderilor de lucru practice de materiale de art la
aceast
disciplin necesit acumul ri de cunoştin e în însuşirea
elementar a limbajului plastic, în particular a punctului, liniei,
culorilor etc., dexterit i ce permit manipularea cu instrumentele de
lucru, cum ar fi: pensula, creionul, paleta, carioca, bastonaşele de cear
etc., cît şi abilit ile manuale în aplicarea pe diverse tipuri de suport a
materialelor de art , cum ar fi: acuarela, guaşa, vopselele acrilice,
c rbunele, sanguina, sousul etc. prin intermediul acestor materiale de
art şi tehnici de lucru în artele plastice copiii din treapta preşcolar
vor fi înv a i s creeze diferite „imagini artistice‖, s transforme
emo iile personale în „explozii sentimentale‖, materializate în forme şi
simboluri spa iale, vizuale, cromatice[6].

129
 Curriculumul activit ilor de Educa ie Plastic în treapta
preşcolar recomand aplicarea în cadrul orelor a diverselor modalit i
de expresie plastic , în diferite materiale de art şi în genuri plastice
cum ar fi: pictura, grafica, sculptura, arta decorativ etc. de asemenea.
Diversificarea activit ilor de educa ie plastic presupune un
ansamblu de m suri de ordin didactic artistic şi tehnologic, care are
drept imperativ educa ional „crearea unei st ri de bine a preşcolarilor,
pe fundalul c reia asimilarea cunoştin elor şi formarea deprinderilor de
lucru în domeniul artelor plastice se produce mai uşor. Utilizarea
diverselor materiale clasice, tradi ionale cum ar fi acuarela, guaşa,
hîrtia colorat , carioca, ceracolorul, creioanele colorate, plastilina dar
şi materiale de art moderne (plantele uscate, fructele, aluatul, nisipul,
sârma, z pada, materialele textile etc.), instrumente şi tehnici de lucru
mixte, vor ajuta copiii din gr dini s însuşeasc atît arta comunic rii
ideilor şi mesajelor vizuale, cît şi s le formeze abilit i şi deprinderi
specifice în lucrul cu materialele de art [2].
Ideea fundamental a conceptului de educa ie plastic în vigoare
const în faptul c imaginea artistic –plastic este rezultatul actului
de crea ie şi,
concomitent, metod de instruire[Ibidem].
Aspectul material al mesajelor vizuale se realizeaz prin
intermediul limbajului plastic: punctul şi linia plastic cu variet ile
lor, culoarea cu legit ile ei, forma plastic etc. Spre exemplu, la
predarea punctului plastic se vor utiliza materiale de art , tehnici de
lucru care ar exemplifica expresivit ile lui: tehnica „pointilist ‖ în
pictur sau desen stropirea punctelor, imprimarea sau ştampilarea
punctelor decorative sunt doar cîteva tehnici de art ce pot fi realizate
în contextul acestor teme plastice.
În acest cadru conceptual rolul materialelor de art , a tehnicilor
de lucru clasice şi moderne reprezint un mijloc didactic şi artistic de
diversificare a dezideratelor expuse mai sus. Studiul materialelor de
art , a tehnicilor de lucru reprezint mijloace de creare a imaginilor

130
artistico-plastice, prin urmare şi mijloace de instruire. Valoarea
incontestabil a acestui compartiment curricular rezid în faptul, c el
le ofer o posibilitate eficient copiilor din treapta preşcolar de a
transforma procesul educa iei plastice în procesul actului de crea ie,
lipsit de inhibi ii, de frica de a greşi în realizarea lucr rilor plastice[5].
De asemenea, compartimentul curricular ce vizeaz ini ierea
preşcolarilor cu
instrumente, materiale şi tehnici de art are menirea de a
introduce treptat preşcolarii în variata lume a limbajului plastic, de a-
i face s în eleag ce este punctul şi linia plastic , cum exist , se
combin şi se înmul esc tonalit ile şi nuan ele culorilor, ce tipuri de
forme creeaz artistul plastic studiind natura.
Îns , cel mai important imperativ al curriculumului în vigoare
ine de formarea competen elor practice în lucrul cu materialele care
este un ansamblu/sistem integrat de cunoştin e, capacit i, deprinderi
şi atitudini dobîndite de copii prin înv are şi mobilizare în contexte
specifice de realizare, adaptare vîrstei şi nivelului cognitiv al acestora
în vederea rezolv rii unor probleme cu care acesta
se poate confrunta în via a real [4].
Deci, una din modalit ile didactice de diversificare a
activit ilor de „Educa ia Plastic ‖ în gr dini ine de explorarea
diverselor materiale, instrumente şi tehnici de art , iar alta de
însuşirea limbajului plastic prin diverse tehnici şi materiale de art [5].
Axarea diferitor tipuri de activit i specifice domeniului „Arta
plastic ‖ cum ar fi studiul naturii, arta decorativ , modelajul, etc. aduc
o contribu ie enorm în realizarea „Educa iei Plastice‖ punînd accent
pe formarea deprinderilor practice în lucrul cu materialele de art
stabilind o viziune nou , modern , netradi ional fa de aplicarea
con inuturilor. Astfel, con inuturile devin mobile, flexibile şi pot
realiza sau reflecta gradul de creativitate şi profesionalism al fiec rui
educator aparte, ce educ şi instruieşte copiii în treapta preşcolar .

131
 Începînd chiar cu vîrsta cea mai timpurie, la centrul „Arte‖,
copiii vor trebui nu doar s însuşeasc termeni lega i de no iuni
elementare sau tipuri simple de limbaj plastic, dar şi s cunoasc
materiale de art şi de tehnicile de lucru în domeniul artelor plastice,
pentru ca s poat realiza personal, în mod practic, aceste tehnici în
diverse lucr ri de art .
În cadrul activit ilor grafice cele mai uzuale instrumente şi
materiale de art ce vor trebui însuşite în treapta preşcolar sunt creta,
c rbunele, sanguina, sousul, pastelul, vopsele de acuarel şi guaşe,
cariocile, pensulele etc., materiale ce vor aduce un flux artistic nou în
diversificarea educa iei plastice în gr dini .
Sub aspectul form rii deprinderilor de lucru şi dezvolt rii
plastice a copiilor a evalu rii acestora la „Educa ia Plastic ‖ se vor
ini ia discu ii, observ ri şi compar ri de materiale de art pe diverse
planşe didactice, reproduceri, lucr ri originale[3].
O alt modalitate metodologic de diversificare a educa iei
plastice şi de dezvoltare plastic a preşcolarilor la „Educa ia Plastic ‖
în gr dini va avea loc prin însuşirea calit ilor artistice ale
instrumentelor, materialelor şi tehnicilor de art şi se va realiza prin
exerci iile picturale, exerci iile grafice de dezvoltare a abilit ilor
manuale. De asemenea, curriculumul actual prevede pentru acest tip de
activit i în gr dini recomand experiment ri în materiale şi tehnici
de art în procesul familiariz rii cu punctul, linia, culoarea prin
particularit ile specifice ale instrumentelor şi materialelor de lucru în
pictur şi desen[2].
Studiul materialelor, instrumentelor şi tehnicilor la centrul
„Arte‖ prevede aprofundarea cunoştin elor şi experien elor legate de
studiul materialelor de art şi tehnicilor grafice, picturale, decorativ-
aplicate. În contextul studierii tehnicilor de lucru în diverse materiale
şi genuri de art în treapta preşcolar se înva şi tehnica modelajului
şi a sculpturii[4].

132
 Activit ile de educa ie plastic în gr dini se realizeaz prin
discu ii legate de analiza materialelor de art . În cadrul discu iilor se
vor propune pentru analiz opere sculpturale, picturale, grafice
realizate de mari maeştri în artele plastice, care au fost realizate în
astfel de materiale de art cum ar fi lutul, piatra, bronzul, granitul,
marmura, etc.
În cadrul activit ilor de educa ie plastic , se vor face observa ii,
compara ii de asem nare şi deosebire a operelor de art plastic prin
prisma materialelor şi tehnicilor de lucru artistico-plastice, în care au
fost realizate. De asemenea, în treapta preşcolar conform
curriculumului susnumit, activit ile de înv are şi evaluare recomand
aplicarea unor exerci ii – joc în contextul temelor: „Eu sunt pictor‖,
„Eu sunt grafician‖, „Eu sunt sculptor‖, „Eu sunt decorator‖ etc.
Un loc aparte în diversificarea activit ilor de educa ie plastic
în gr dini revine activit ilor în grup şi a celor individuale. Pentru o
dezvoltare plastic mai ampl a creativit ii copiilor din treapta
preşcolar , curriculumul recomand studiul elementelor de limbaj
plastic, s fie realizat prin aplicarea materialelor şi a tehnicilor de art
experimentale pe diverse tipuri de suport şi în diverse materiale de
art , aceste condi ii creînd un teren fertil pentru dezvoltarea plastic a
preşcolarilor.
Modalit ile didactice de diversificare a activit ilor de educa ie
plastic în gr dini implic men inerea lor în aria curricular „Arte‖
prin similitudinile tematice, a legit ilor şi principiilor comune acestui
domeniu. Aplicarea unor materiale de art sau a unor instrumente de
lucru neobişnuite, neuzuale pentru acest tip de activit i cum ar fi
şerve elele umede, bureta, periu a de din i, v tu ele igienice, sarea,
nisipul, coloran ii naturali etc. vor conferi noi dimensiuni
experiment rilor artistice ale preşcolarilor.
Alternarea tipurilor de activit i specifice acestei discipline cum
ar fi activit ile picturale, grafice, de art decorativ , de modelaj şi de
constituire artistic vor constitui o modalitate didactic sigur în

133
 diversificarea ei ca materie de studiu în gr dini şi o nou abordare
conceptual în realizarea ei în treapta preşcolar .

Bibliografie
1. Codul Educa iei în Monitorul Oficial Nr. 319-324 din 24.10.2014.
2. Curriculum la educa ia plastic în treapta preşcolar , Chişin u, Prut
Interna ional, 2012.
3. Crotti E. Desenele copilului t u, Chişin u, Litera, 2010.
4. Dr ghicescu S., Dr ghicescu F., Educa ie plastic , Bucureşti,
Aramis, 2007.
5. Puic -Vasilache E., Educa ie plastic /suport de curs, Chişin u,
Policolor, 2015.
6. Voiculescu E., Pedagogie preşcolar , Bucureşti, Aramis, 2003.

CATEDRA MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

CONCEPȚIA DEZVOLT RII COMPETEN ELOR

PROFESIONALE A CADRELOR DIDACTICE ŞI
MANAGERIALE PREUNIVERSITARE ÎN SISTEMUL E-
EDUCA IE DE FORMARE CONTINU
COJOCARU Vasile, dr. hab., prof. univ.
COJOCARU Valentina, dr., conf. univ.

Summary
Acording to the Code of Education (art. 126) it is presented
the short version of the conception of the development of didactica
land management competencies in e-learning, lately the key-
positions are applied with the title of the experiment at UPSC using
MOODLE – on going trening.

I.Introducere
134

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)