Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți

Program de formare continuă a cadrelor didactice acreditat prin

O.M.E.N. nr.................../ ..........................

PORTOFOLIU CURSANT

Nume, prenume, școala, localitatea, județul

FORMATOR:

PERIOADA:

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 COMPONENȚA
portofoliului

1.
2.
...
...

2
Activitate 1.2.1. Oferta de opționale 

La toate clasele de învăţământ primar, curriculumul la decizia şcolii este prevăzut în planul-cadru cu
0-1 ore/ săpt. Să presupunem că sunteţi implicat/ă, în ani şcolari succesivi, în propunerea ofertei de
discipline opţionale, astfel: în primul an şcolar, la clasa a IV-a, iar în următorul an şcolar, la clasa
pregătitoare. Presupunem că pentru fiecare clasă, oferta include câte două discipline opţionale, care
vor fi supuse alegerii realizate de elevi şi de părinţii acestora.

a. Cum procedaţi pentru a propune, pentru cele două clase, oferta de discipline opţionale?

b. Includeţi în oferta propusă pentru cele două clase, aceleaşi discipline opţionale sau discipline
diferite? Argumentați răspunsul dumneavoastră.

Oferta de optionale

Clasa a IV a -Matematică distractivă

-Educație pentru calitate

Clasa pregatitoare - Valorificarea tradițiilor locale

-Călătorie în lumea basmelor

a. Pentru a propune elevilor oferta de discipline opționale voi proceda astfel:

-Voi planifica opționalele care au vedere resursele materiale , financiare existene, în funcție de
elevii pe care îi am, de abilitățile pe care le au și de particularitățile de vârstă ;

- La activitatea ,, Ziua porților deschise’’, sunt totdeauna sunt pregătită să le prezint părințiilor, 2-3
opționalele care pot fi studiate și motivele pentru care cred că se potrivesc elevilor de clasa
pregătitoare

-Exprimarea opțiunii părințiilor și eleviilor ( clasa a IV-a), se va face prin aplicarea chestionarului sau
prin vot deschis.

- Se face analiza opţiunilor elevilor şi ale părinţilor şi stabilirea ofertei finale

- Ele sunt validate de către Consiliul de administraţie și avizate , de către inspectorul de

specialitate.

b. În oferta propusă pentru cele două clase nu includ aceleași discipline opționale pentru că
întotdeauna fac asta în funcție de elevii pe care îi am în clasă. Doar denumirea opționalului poate să
fie același. (ex. Educație pentru sănatate, Educație financiară, Educație pentru calitate)

3
 Tema 1.2.2. Profilul de formare, prezentat părinților

Şcoala nu poate avea decât două scopuri. Primul e să dăm copilului cunoştinţele generale
de care, bineînţeles, va avea nevoie să se servească: aceasta este instrucţia. Cealaltă e să
pregătim copilul de azi pentru omul de mâine, şi aceasta este educaţia.” Gaston Berger

           La preluarea  clasaei pregătitoare am organizat o întâlnire cu părinţii pentru a-i face să
conştientizeze importanţa unui parteneriat constructiv. Mi-am dorit ca ei să înţeleagă încă de
la început că responsabilitatea nu este exclusiv a învăţătoarei ci în acest proces de formare al
elevului suntem împreună ,,doamna, copilul şi în aceeaşi măsură familia” iar dacă aceste trei
componente vor avea mereu acelaşi drum, acelaşi ţel cu siguranţă vom ajunge să construim
ceea ce ne dorim. 

            Îi voi invita pe părinţi la o discuţie.Voi aranja scăunelele în semicerc pentru a da

impresia de grup şi unitate. Voi avea pregătite câteva materiale pentru a putea duce discuţiile
în zona de interes şi anume,,Prezentarea unui profil al absolventului de clasa a IV-a”. Voi
începe prin prezentarea unui material Power Point  care conţine imagini din trecut dar şi din
prezent (cum erau îmbrăcaţi oamenii în anii 1950-1960 şi cum ne îmbrăcăm acum, cum arăta
un ghiozdan atunci şi cum sunt ele acum, uniformele elevilor atunci şi cum vin copiii astăzi
îmbrăcaţi, o jucărie veche şi una nouă, imaginea unui telefon de atunci şi cele de azi). Vom
purta discuţii despre cum trebuie să ţinem pasul cu schimbările şi despre ceea ce au studiat ei
în clasele primare. Îi voi ruga să îşi amintească primii ani de şcoală. Pe o foaie de flipchart
voi avea desenată imaginea unei şcoli iar ei vor primi fluturaşi din foi colorate. Îi voi provoca
la un brainstorming pornind de la întrebarea ,,Ce credeţi că ar trebui să ştie copiii
dumneavoastră la finalul clasei a IV-a ? ”  Părinţii vor scrie pe acei fluturaşi ce cred şi apoi îi
vor lipi deasupra şcolii. Se  vor purta discuţii despre cele scrise.

            Le prezint  apoi acestora un material Ppt despre competenţe . Îi informez că noi vom

dezvolta pe parcursul celor cinci ani competenţe şi le explic ce sunt competenţele generale,
competenţele specifice şi că o abordare interdisciplinară a ofertelor de învăţare, axată pe
competenţe, răspunde mai bine cerinţelor vieţii sociale şi profesionale actuale. Această
abordare  urmăreşte formarea şi dezvoltarea la elevi, a unui sistem de competenţe cheie şi
specifice, care pot fi evaluate uşor şi care îi ajută pe aceştia să aplice ceea ce au învăţat. Le
voi explica că în tot acest timp noi vom dezvolta cele opt competenţe cheie şi ce presupune
fiecare.
             Competenţa elevului evidenţiază capacitatea lui de a mobiliza - a identifica, a
combina, a activa un ansamblu integrat de cunoştinţe, deprinderi, atitudini, pentru a realiza
diverse sarcini. O competenţă se poate dezvolta, sau evalua, atunci când elevul este pus în
legătură cu situaţii concrete de viaţă, în cadrul cărora, el trebuie să-şi mobilizeze resursele, să
conştientizeze nivelul la care sunt achiziţiile sale , să-şi dea seama de limite şi să încerce să le
depăşească.

              În cadrul acestui proces complex, învăţătorul are rolul de a organiza învăţarea într-un
mod adecvat, şi de a-i conduce pe elevi spre nivelul de studiu aşteptat, acela al competenţelor,
care îi transformă din stadiul de ,, a şti,, în acela de ,, a fi, a deveni”. Tema profilului
absolventului se va relua în cadrul lectoratelor cu părinţii, şedinţe, întruniri şi activităţi în
parteneriat. Voi împărţi părinţilor câte un pliant ce conţine cele opt competenţe cheie si un
citat interesant despre ceea ce trebuie să facem noi pentru a ne ajuta copiii să facă faţă lumii .

 
4
1.3.1. Proiectarea demersului didactic
roiectarea demersului didactic se realizează prin raportare la programa şcolară, care
este  documentul curricular ce reglează activitatea cadrului didactic, fiind un  instrument
de lucru de bază. Etapele care trebuie parcurse în proiectare sunt: lectura integrală şi
personalizată a programei școlare; elaborarea planificării calendaristice; proiectarea
unităților de învățare.

Lectura programei şcolare precede planificarea şi proiectarea demersului didactic,

aceasta fiind o condiţie obligatorie a realizării lor.

Planificarea calendaristică este un document proiectiv care permite asocierea

elementelor programei (competenţe specifice şi conţinuturi), în cadrul unităţilor de
învăţare. Profesorul  alocă unităţi de timp (număr de ore şi săptămâni) pe care le
consideră optime pe parcursul anului şcolar.

Elaborarea planificării calendaristice presupune ca etape:

- asocierea competenţelor specifice şi a conţinuturilor incluse în programa şcolară;

-  stabilirea unităţilor de învăţare;

-  stabilirea succesiunii în care sunt parcurse unităţile de învăţare;

- alocarea bugetului de timp pentru fiecare unitate de învăţare.

Planificarea calendaristică poate fi realizată după următoarea structură:

Unităţi de Competenţe Număr de ore Observaţi

Conţinuturi Săptămâna
învăţare specifice alocate i
 

Proiectarea unităților de învățare este un act complex care presupune măiestrie din

partea cadrului didactic. Pentru ca predarea să fie efectivă şi învăţarea garantată, cadrele
didactice trebuie să-şi proiecteze activitățile  astfel încât să fie semnificative pentru elevi,
care, astfel vor fi motivaţi să înveţe.

Pentru evitarea supraîncărcării elevilor, se impune o proiectare reală, corelată cu clasa în

discuție, conform programei școlare, care să eșaloneze conținuturile cât mai echilibrat pe
parcursul anului școlar, de asemenea se impune stabilirea pentru fiecare lecție a setului
de obiective/ competențe  (operaționale, în special) în mod corect și respectarea
acestora în alegerea metodelor și în dozarea timpului de lucru.

Elaborarea proiectării pe unități tematice are la bază programa școlară și are

următoarele  avantaje:

5
- prezintă cadrului didactic o imagine coerentă asupra programei şcolare pe care trebuie
să o aplice pe parcursul unui an şcolar;

- oferă posibilitatea individualizării învățării în raport cu ritmul de învăţare pe care îl au

elevii;

- determină formarea la elevi a unui comportament generat prin competenţele specifice

dobândite.

Unitatea de învățare este un document, elaborat din ciclurile tematice ale programei și
care reprezintă o componentă a procesului didactic, deschisă și flexibilă, coerentă din
punct de vedere tematic, desfășurată în mod continuu pe o perioadă de timp
determinată și finalizată cu evaluare (de regulă, sumativă).

Proiectarea unității de învățare se face pe clase, pe deprinderi și calități motrice.

Proiectarea unității de învățare (ca și a fiecărei teme sau lecții în parte) are la bază
parcurgerea unui set de întrebări care precizează elementele procesului didactic într-o
succesiune logică, în vederea atingerii obiectivelor. Elementele procesului sunt aceleași,
oricare ar fi unitatea de învățare vizată.

În ce scop voi face? Răspunsul la aceasta întrebare are în vedere identificarea

obiectivelor, precum și a competențelor generale și specifice în proiectarea unității
respective de învățare.

Ce voi face? E vorba de căutarea și selectarea conținuturilor.

Cu ce voi face? întrebarea atrage atenția asupra resurselor, care asigura materialul

(cadrul) necesar pentru buna desfășurare a activităților de învățare, precum și orice alte
elemente considerate utile în desfășurarea demersului sau scenariului didactic, în funcție
de propria viziune.

Cum voi face? Este întrebarea care solicită determinarea activităților de învățare; ceea ce
presupune, implicit, orientarea către un anumit scop, vizat prin însăși tema activității.
Oricum, în proiectarea unei unități de învățare, profesorul va alătura fiecărei activități de
învățare acele resurse, acele conținuturi pe care le considera necesare pentru conceperea
atât a strategiei, cât și a realizării în sine a demersului  didactic.

Cât s-a realizat? Răspunsul la aceasta întrebare implică stabilirea instrumentelor de

evaluare folosite la clasa; evaluare realizată cu scopul de a evidenția progresele
înregistrate de elevi în raport cu ei înșiși, pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute în
programa școlară.

 Repere:

Conţinuturi Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare

(detalieri) specifice învăţare
se vor menţiona se va preciza pot fi  cele vizate/ resurse de se vor menţiona
6
 detalieri de numărul criterial recomandate de timp, de loc, metodele,
conţinut care al programa şcolară forme de instrumentele
explicitează competenţelor sau altele adecvate organizare a sau modalităţile
anumite specifice din propuse de clasei, material de evaluare
parcursuri și care programa profesor  pentru didactic, utilizate.
oferă un cadru şcolară realizarea resurse
de structurare a competenţelor educaţionale
competențelor. specifice deschise
 

Remarcabil a definit Einstein, ceea ce este educația în ansamblul ei (căci asta încercăm să
facem noi prin această proiectare, și nu numai!). Fără a-l cita, aduc în atenție doar ideea
în sine: educația este tot ceea ce rămâne, după ce am uitat tot ce am învățat la școală.

Prin urmare, ceea ce-l face Om pe om! (emoționalul având cea mai mare cotă de
sustenabilitate în toată problematica umană).

 
Tema 1.3.2. Proiectarea unei programe de opțional

    Motto:”Nu da povață celui ce nu ți-o cere, căci nu te ascultă.Însetează-l întăi.Pune-l în

situația de a ți-o cere.Și pe urmă spune-i dacă ai de spus ceva.”( C-tin Noica, Jurnal
filozofic)

Notă de prezentare

     Istoria constituie un adevărat izvor de cunoaştere şi învăţăminte pentru generaţiile

prezentului. Această „carte de căpătâi a neamului” educă şi  formează caractere începând
din cei mai fragezi ani ai copilăriei. Am conceput acest opțional bazându-mă pe
caracteristicile specifice elevului aflat la această vârstă: curiozitate, receptivitate,
imaginație bogată, tendința de activitate și investigație, nevoia de succes și aprecieri.

„Călători în timp și spațiu” este opționalul în care elevii sunt stimulați să facă alegeri, să
adreseze întrebări, să comunice propriile opinii, să aibă intervenţii argumentate, să
reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să manifeste iniţiativă, să exprime idei
originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă.

Istoria ca disciplină de studiu este introdusă în clasa a IV-a, însă textele cu conținut istoric
se regăsesc și în clasele anterioare. Elevii sunt fascinați de acestea, cu atât mai mult cu
cât conțin și informații reale.

Prin propunerea de a fi ”călători în timp și spațiu” îi încurajez pe elevi să se

„îmbogățească” spiritual din tezaurul de valori moștenit de la generaţiile trecute.

     Marele istoric  Nicolae Iorga  spunea:„… puneţi copiii în faţa monumentelor în care este
incorporată istoria … şi în felul acesta istoria poporului nostru nu va mai fi o materie de

7
învăţat pe de rost şi de uitat mâine, ci un element de putere şi iniţiativă în sufletul
fiecăruia dintre ei.”

         Pe parcursul acestui opțional  elevii sunt provocați  să valorifice şi să dezvolte

aptitudini, competenţe, cunoştinţe dobândite în cadrul altor discipline şcolare, prin
aplicarea acestora în contexte noi, diferite.

           Competențe generale:

1.      Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice studiate;

2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și evenimente din trecut și din
prezent;

3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare;

4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți;

Competențe specifice: Activităţi de învăţare

1.1. Ordonarea cronologică a unor -- prezentarea unei axe a timpului pe care
evenimente din viața familiei, a faptelor să se reprezinte evenimente din viața
prezentate într-o situație de învățare; personală

 - alcătuirea și prezentarea arborelui

genealogic al familiei

- alcătuirea unui jurnal personal

1.2. Localizarea în spațiu a evenimentelor
istorice;
 
- observarea hărților digitale folosind TIC
 - descrierea unor fotografii ilustrând locuri,
clădiri, preocupări ale oamenilor din
localitatea natală

- lectura unor texte care ilustrează legătura

dintre om și mediu
1.3. Recunoașterea preocupării oamenilor realizarea unui jurnal al familiei care să
pentru raportarea la timp și spațiu; conțină date și locuri importante

   - studierea unor izvoare istorice scrise în

care sunt menționate date, perioade de
timp și nume de locuri

- realizarea unei „istorii a măsurării

timpului” pe baza informațiilor selectate din
enciclopedii tipărite sau online
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând - căutarea de surse de informare despre o
o varietate de instrumente, inclusiv
8
tehnologiile de informare și comunicare;
 
2.2. Aplicarea unor procedee simple de
analiză a surselor pentru a identifica
informații variate despre trecut;
 
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a
cauzelor, a consecințelor și a elementelor
care s-au schimbat sau nu într-o anumită
perioadă de timp;
3.1. Recunoașterea unor termeni istorici în
cadrul unor surse accesibile
 
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici
accesibili în situații de comunicare orală și
scrisă;
temă istorică
- observarea dirijată a  muzeelor, case
memoriale
- citirea și comentarea unor imagini
-realizarea de portofolii pe teme istorice,
folosind Internetul ca surse de informare
- exerciții de prezentare a ceea ce i-a
impresionat în legătură cu un eveniment
istoric
- predicții asupra firului narativ al unor
povestiri istorice
 - redactare compuneri în care să fie
exprimată atitudinea față de anumite
evenimente
 -joc didactic ,, Eu sunt…!”
- exerciții de precizare a cauzelor  unor
evenimente istorice
 - prezentarea stilului de viață al oamenilor
din diferite perioade de timp
- realizarea unor albume despre localitatea
natală
- expoziții de desene/picturi/colaje care
arată felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimentația oamenilor, arhitectura
locuințelor
-lectura unor surse istorice cu creionul în
mână
- lectura unui text cu conținut istoric
utilizând metoda SINELG
- completarea unor texte lacunare
- prezentarea unor proiecte individuale și
de grup pe diferite teme istorice
- alcătuirea și rezolvarea de rebusuri pe
teme istorice
9

4.1. Determinarea semnificației unor
evenimente din trecut și din prezent;
 
4.2. Recunoașterea asemănărilor și
deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre
persoane și grupuri;
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise in - concursuri  tip „Cine știe câștigă”, la
cazul unor situații care presupun
comunicarea;
- completarea unui jurnal cu dublă intrare în
urma lecturii unui text/
-vizionarea unor filme cu conținut istoric
 -concursuri cu tematică istorică
 -dramatizarea unor lecturi istorice
- formularea de întrebări și răspunsuri
referitoare la evenimente din trecut şi
prezent - realizarea unui cvintet pornind de
la un termen cheie
-exerciţii  „Ce ai făcut atunci ...?, Ce ai fi
putut face ...? Ce ai face acum …?”
nivelul clasei sau între clase
 - realizarea unei mape a clasei „Știați că?”
10