Colegiul Tehnic "Mircea Cristea", Brașov

Prof. Nelu MORAR

PLAN DE REMEDIERE ȘCOLARĂ

LA RELIGIE, AN ȘCOLAR 2021-2022, CLASA A X-a D

I. Obiective:
 Însușirea cunoștințelor elementare religioase de către toți elevii, la nivelul claselor, pentru a
putea parcurge la nivel minimal programa școlară a acestui an școlar;
 Implicarea mai amplă a elevilor în activitatea la clasă dar si in activitățile extrașcolare;
 Optimizarea relației școală-familie-Biserica;
 Formarea unui limbaj religios, in vederea formarea unei conduite moral-religioase;

II. Grup țintă:

Elevii care
- confundă termeni religioși;
- au dificultă ți in formularea unor ră spunsuri la întrebă ri deschise;
- întâ mpină greută ți in identificarea unor personaje biblice, a unor evenimente religioase,
probleme ce țin de utilizarea surselor moral-spirituale în aplicarea învă ță turii de credință în
viața de zi cu zi;
- fac confuzii asupra unor personalită ți biblice studiate;
- nu cunosc încadrarea evenimentelor istorice și religioase in perioada în care s-au desfă șurat;
- au probleme în identificarea cauzelor și consecințelor unor evenimente istorice și religioase
analizate;
- nu localizează evenimentele corect în timp și în spațiu.

III. Modalități de realizare:

 monitorizarea prezenței elevilor la cursuri (se vor nota permanent absențele elevilor la orele de
religie în catalogul clasei);
 consilierea părinților de către diriginți și profesorul de religie, intervenția profesorului de religie
în vederea gestionării situației școlare a elevilor-problemă împreună cu dirigintele clasei și
părinții elevilor respectivi;
 stabilirea unui program de recuperare a noțiunilor de bază cerute de programa școlară;
 stabilirea tematicii pentru orele de pregătire suplimentară;
 monitorizarea prezenței elevilor la pregătirea suplimentară;
 încurajarea participării active a elevilor la ore, precum și la activitățile educative din școală sau
din afara școlii cu impact în integrarea lor mai bună în școală;
 atribuirea de sarcini suplimentare pentru acasă, progresive, de tipul fișelor de lucru, proiecte,
teme care să permită atingerea de către acești elevi a standardelor minime de performanță.

1
IV. Proiectare/ organizare/ implementare

Activități Responsabili Colaboratori Termen

 Repartizarea elevilor în grupe de lucru Profesorul de Februarie 2022
religie
 Elaborarea programului activităților de Profesorul de Ianuarie 2022
recuperare religie
 Stabilirea temelor care se vor Profesorul de Ianuarie 2022
aprofunda/ recupera la orele de pregătire religie
suplimentară
 Elaborarea fișelor de lucru și a altor Profesorul de permanent
materiale didactice necesare recuperării religie
 Monitorizarea prezenței elevilor la Profesorii, Diriginții permanent
cursuri și la pregătirea suplimentară; Diriginții
 Informarea regulată (telefonică) a Profesorii, Diriginții periodic
părinților elevilor asupra frecvenței Diriginții Părinții
acestora;
 Organizarea la nivelul școlii a unor Consilierul Diriginții ocazional
activități educative care să educativ
prevină/combată dezinteresul elevilor
față de școală;

V. Evaluare:

Activități Responsabili Colaboratori Termen

 Realizarea graficului de pregătire Profesorul de Profesorii clasei Februarie
suplimentară pe clase religie 2022
 Întocmirea programei de recuperare și a Profesorul de Profesorii clasei Februarie
planificării temelor religie 2022
 Respectarea programului de pregătire Profesorul de Director, permanent
suplimentară la fiecare clasă religie Resp. Comisiei metodice
„Om si societate”
 Întocmirea fișei de progres pentru Profesorul de Iunie 2022
fiecare elev participant la remedierea religie
școlară
 Analiza rezultatelor finale ale pregătirii Profesorul de Director Iunie 2022
suplimentare și proiectarea următoarei religie
etape remediale dacă e cazul

ACTIVITĂTI DIFERENȚIATE CE POT FI INCLUSE ÎN PLANURILE REMEDIALE

a) Diferențierea suportului de curs

 Învățare bazată pe surse de informare: nivelului de cunoștințe, noțiunilor din discipline conexe,
stilurile de învățare;
 Fișe sintetice cu noțiuni și informații de specialitate bazale, ca punct de sprijin in înțelegerea
noțiunilor mai complexe, corelate cu exemple din experiența de viață a elevului;

2
  Fise suport interdisciplinare care să permită valorificarea cunoștințelor elevului din alte
discipline ( descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect al disciplinei prin
crearea conexiuni posibile și necesare în vederea înțelegerii noțiunilor deficitare);
 Suport de curs care să valorifice stilurile de învățare ale elevilor ( hărți, diagrame, explicații
audio, etc.).
b) Diferențierea tipurilor de sarcini și/ sau a timpului alocat
 Fișe cu sarcini de lucru identice, dar cu timp diferit de rezolvare / executare, in funcție de
ritmul de lucru al elevilor;
 Fișe cu sarcini diferite ca grad de complexitate, dar cu același timp de rezolvare/executare (ex:
se predă aceiași teorie, urmând ca sarcinile sa fie diferite, dar care valorifică echitabil
cunoștințele predate);
 Fișe de lucru identice cu sarcini progresive (sarcini cu dificultate crescătoare; sarcinile de la
sfârșit pot fi deschise și pot solicita mai mult timp):
 varianta A: se lasă elevilor libertatea de a le rezolva doar pe cele pe care le pot
face;
 varianta B: se lasă elevului timpul necesar de a le rezolva pe toate în ritmul
propriu.
 ”Fișe de sprijin” pentru împărțirea sarcinilor sau pentru a le face mai ușoare pentru elevii mai
slabi.
c) Diferențierea experiențelor de învățare ale elevilor
 Sarcini de lucru cu grade diferite de dificultate pentru grupe mici și omogene, constituite pe
baza nivelului de cunoștințe sau abilități comune (ex: prin metoda cubului descrie-compară-
analizează-asociază-aplică-argumentează, se pot da sarcini cu grade diferite de complexitate,
fără a crea disconfortul unei separări a grupurilor de lucru);
 sarcini de lucru identice pentru grupe mici și eterogene (sarcini ce sunt corelate cu o metodă
didactică ce valorifică învățarea de tip peer, între egali - ex: metoda mozaic cu fișe expert,
lucrați – gândiți în perechi);
 Sarcini de lucru ce valorifică teoria stilurilor de învățare, pentru grupe mici și omogene
constituite pe baza preferinței elevilor pentru un anumit stil de învățare);
 distribuirea eficientă a responsabilităților în grupurile de lucru, astfel încât elevul să-și
valorifice abilitățile existente și să se implice activ în rezolvarea sarcinilor (și implicit în
recuperarea decalajelor cognitive, practice etc.);
 sarcini de lucru individuale cu grade diferite de complexitate (aflate atât în concordanța cu
nivelul de cunoștințe al elevului, cât și cu zona proximei sale dezvoltări);
 sarcini de lucru care valorifică mijloace, metode și procedee didactice centrate pe elev care:

3
  stimulează gândirea critica (ex: ciorchinele, studiul de caz, investigația, metoda
SINELG etc.) si respectiv, cea divergenta (ex: brainstorming, conversația euristică
etc.) în vederea realizării unor conexiunii mai profunde intre noțiuni;
 valorifică experiența anterioară a elevului ( ex: sarcini care sa conțină în enunț situații
practice, concrete, legate de experiența de viață a elevului);
 consolidează noile cunoștințe/ deprinderi însușite ( ex: exerciții ce au la bază un
algoritm nou învățat / cunoștințe noi învățate);
 valorifică stilurile de învățare ale elevilor, ca premise a accelerării procesului de
înțelegere și învățare al elevilor (ex: PP - uri, planșe, etc.);
 filme video, explicații înregistrate pe CD, platforme de lucru etc.).
d) Diferențierea sarcinilor individuale (temelor) pentru acasă
 teme pentru acasă care să permită elevului utilizarea fișelor sintetice de specialitate /cele
interdisciplinare;
 teme pentru acasă cu grade diferite de complexitate (aflate atât în concordanță cu nivelul de
cunoștințe al elevului, cât și cu zona proximei sale dezvoltări);
 teme pentru acasă cu sarcini identice dar deschise (mai puțin restrictive), care sa permită
fiecărui elev:
 varianta A: valorificarea maximă a potențialului său din punct de vedere
intelectual, aptitudinal, motivațional (ex:
teme de proiect care să lase elevului libertatea de construire a structurii
acestora, în funcție de abilități, cunoștințele
și interesele proprii);
 varianta B: diferențierea modului de prezentare a temei (ex: raport scris, prezentare
orală sau afiș - în formă de
hartă mentală sau schemă) în funcție de stilul de învățare, de abilitățile sale -
orale, scrise, imagistice etc., de
preferință personală.
e) Valorificarea elevului ca resursă importantă în monitorizarea progresului
 utilizarea autoevaluării și consemnarea progreselor și stabilirea pasului următor împreună cu
elevul (elevii își pot stabili, negocia sau li se poate atribui un obiectiv individual sau plan de
acțiune pe baza unor factori precum: rezultatele inițiale ale testelor de diagnostic, capacitățile,
nevoile, interesele lor, etc.;
 stimularea elevilor să se autoevalueze și să-și monitorizeze progresul prin:
 auto – corectare: elevul e solicitat să-și depisteze erorile, lacunele proprii;
 auto - notare controlată: elevul este solicitat să-și acorde o notă, care este apoi
„negociată” cu profesorul sau

4
 împreună cu colegii. Profesorul argumentează și evidențieză corectitudinea/
incorectitudinea aprecierilor
formulate;
 inter-evaluare (intre elevi), pe baza unei grile date (fie la lucrările scrise, fie la
examinarea orală).
VI. Repartizarea elevilor în grupe de lucru - clasa a X-a D

Grupa NUME ȘI PRENUME ELEVI

CROITORU MIHAI
Grupa 1 POPOVICI CĂTĂLIN
SIMON ANDREI
Grupa 2 STINGA LUCIAN

Prof. Nelu MORAR