JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

mai multe sacoşe etc.pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . Baiatul construieşte castele din nisip. o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media.sterg praful . camion etc. Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . b ) . aşadar. cântă . zemos etc . Păsările zboară . roşu . mănâncă etc.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . alb .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine .să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . -4c ) .iute . frunze ingălbenite . În acest sens.mă spăl etc. Am considerat.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . dar şi de verificare a acestora. care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. a fost metoda Răspunde -Aruncă .joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . Exemple : Culeg flori . Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. ursuleţ. dulce .Interoghează. 4 . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. Participanţii activi se selectează ad-hoc. Copilul care prinde mingea. apoi o aruncă altui coleg. Papuşă . oaie . păsări călăoare. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită.prindere a unei mingi uşoare.o maşină.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . prin organizarea unor jocuri . ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. fricos .pentru dezvoltarea imaginaţiei. dar nu ştie răspunsul.scriu . De asemenea.pisică .joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior.pentru cultivarea fluiditaţii. printr-un joc de aruncare. porc etc. cal . Mărul – rotund . Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare .joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. pufos etc .să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….exerciţiu deosebit de agreate de către copii. copii care culeg mere etc.joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . f ) . e ) . a originalităţii .O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii.minge .pentru cultivarea fluidităţii expresionale . d ) . adresându-i acestuia o noua întrebare. având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat. că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. iese din joc. Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri.pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul .

Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. dar alţii se poticnesc. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă.m.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. contribuind în acelaşi timp din plin. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. nesigură şi uneori peltică. În centrul cercului stă conducătorul jocului. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. La semnal. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. părinţi şi educatori. bine dezvoltaţi. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. cursiv. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. Acesta aruncă unui copil mingea. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora.a. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. nu i-a obosit. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. optimizându-le. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. un interes sporit pentru activităţi. un apăsător complex de inferioritate. Toţi. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. un principiu de organizare. la activizarea lui. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. a treia pereche ş. vorbirea lor este neclară. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . expresiv şi frumos. 5 . însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. Unii vorbesc fără dificultăţi. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. Copiii formează un cerc. ca urmare a reacţiei celorlalţi. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. Cu timpul. Urmează a doua pereche. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. în acelaşi timp. de integrare eficientă în mediul natural.d. Jucătorii se dispun în perechi. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe.educatorii. social şi cultural. Mingea trece mai departe.

pe o distanţă de 5—8 m. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc.ultimul în joc. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. Participanţi — Două sau mai multe echipe. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. Participanţii formează un cerc. cu hârtie sau cu sfoară. Conducătorul la un semnal cu fluierul. Culesul mingilor Loc — în aer liber. In faţa fie cărei echipe. vitezei şi promptitudinii. iar la trei semnale. în spatele unei linii. — O minge uşoară. joc care trebuie să rapid. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. — 20 —30 de copii. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. copiii să execute două genoflexiuni. Materiale — Fluier. La semnalul 6 .. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Câştigă cel care rămîne . — Participanţi Materiale Două. Copiii stau în coloană cîte unul. toţi trebuie să drepţi.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. Scop — Dezvoltarea atenţiei.. înainte de a prinde mingea. trei echipe a cîte 8—20 copii. să execute 4 sări turi pe loc. Acesta pasează mingea la întâmplare. la două semnale.

Participanţi Scop . apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge.conducătorului de joc. . predînd ştafeta următorului. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. condu-cînd câte un cerc.m. ajunge la al treilea ş. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul ..Dezvoltă îndemînarea. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. fie din lemn. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă.a. — 10 —30 de copii. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. la semnal.d. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . Pe traseul de deplasare a copiilor.în sală. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. fie din hârtie. 7 . cel căruia îi aparţine. Va câştiga echipa care termină prima. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. . Organizaţi în două sau mai multe echipe. trei ori. fără ca ele să se răstoarne. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. La un semn al conducătorului jocului.6 — 15 copii. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. Jocul poate fi repetat de două.Sfoară. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul.

să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. este desigur cel mai bun. echipa sau participant. patru copii se aşează unul lingă altul. După 60 secunde de . altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . el trecând la coada şirului ş.în sală. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale .d. aleargă spre masă.a. avînd câte două beţişoare în mină. Dacă se pierde bobul pe traseu.examinare" vizuală. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . dând beţişoarele următorului din echipă.). cei doi părăsesc camera.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii.Dezvoltarea spiritului de observaţie. la o distanţă de 4— 6 m. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. primii din fiecare echipă. locul şi îmbrăcămintea lor. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. două beţişoare pentru fiecare . .m. trasată înaintea scaunelor. stabiliţi iniţial. care au ieşit din încăpere. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. iar cei 3—4 copii. cel care 1-a pierdut. Apoi cei doi copii. poate preda beţişoarele.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii.Dezvoltarea îndemînării.. Figuri geometrice 8 . Trei.a.d. La semnalul con ducătorului de joc.m.. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă . fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia..în sală. - Participanţi -10-30 copii Scop .

— O tablă.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. 9 . Copiii trebuie să fie atenţi. — Dezvoltarea memoriei. — 20—30 copii. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. una lângă alta. cretă. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice.

Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală.m. este eliminat din joc. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. ei introduc aţa în ac. Aer. . se formează două sau mai multe echipe. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. — în aer liber sau în sală. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. La semnalul conducătorului de joc. Dacă el nu răspunde repede. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. 2—4 ace şi aţă de cusut. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. pe circumferinţa unui cerc. apă. în acelaşi sens şi cât mai repede. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. din fiecare echipă. — 20—20 copii. Din copiii care iau parte la joc. — O minge de cauciuc sau de handbal. spunând. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. La un semnal. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. cu voce tare : „aer”. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. sau „apă”. care vor fi consideraţi câştigători. Jocul poate fi îngreunat.a. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. gîndirea rapidă. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . — Dezvoltă promptitudinea. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. în acelaşi timp.d. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. Primul jucător. din joc. 8—40 copii. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. sau „sol”.

va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. aplauzelor. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). cele greşite sunt corectate de colegi. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. 3. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . să găsească antonimele unor cuvinte date. mânuirea materialelor. motivând alegerea. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. şerveţel.Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. surpriza. batistă. periuţă de dinţi. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. aplauze. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. O va scoate din săculeţ. 5. oglindă. iar dacă nu este corect. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. 2. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. prosop. săpun. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. perie de haine. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe.. perie de ghete. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). ghicirea. pieptene. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. savonieră. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. imitarea acţiunilor. 4.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.

Frumoasă-i strada noastră ’’. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. foc în pădure. aruncarea gunoaielor pe jos). să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. aer. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. bun – rău etc. • Consolidarea deprinderilor de orientare.. ia un cartonaş.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. .) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. motivând alegerea. li se mai acordă doar un punct. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv.) . După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. pământ). OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). poluat – nepoluat. Un elev vine la catedră. 2. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. Nu distrugeţi natura. 2. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. Să ocrotim natura. pământ). păsări etc. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . etc. Exemplu: curat – murdar. aer. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate.. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală .

Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate.siluete de animale. animale. grâu. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. În aer este mult fum. 4. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. • viaţă. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . ELEMENTE DE JOC: surpriza. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. etc. aer. reguli. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv.3.. a locului pe care îl ocupă. fie de către elevi. Aceste etichete se prind de piept. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. USCAT. Ex: În apă sunt aruncate sticle. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. pământ. pasăre. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. arbore. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . fie de către învăţătoare. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om.. cerb. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă.vierme. . elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). în poziţia şezând. iepure. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. aplauze. AER. şoarece. adună hârtii. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. întrecere. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. pământ. a legăturilor care se fac între plante şi animale. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. oameni. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. aer. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. iarbă. aer. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.cerb’’. 5. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. aplauze. Elevul care are ecusonul . cutii. insectă.oameni’’. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. După gruparea animalelor. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. întrecere. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor.. apă. bufniţă.

După rezolvarea fiecărei sarcini. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc.. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. maşini care elimină gaze de eşapament. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. soare). Jocul se desfăşoară pe două echipe. plastic). CD. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. imaginate de învăţătoare. • Păduri incendiate..Delfinii’’ şi . AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. . • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. aer. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie.. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). secetă.Planeta Albastră’’. explicaţia.)..).)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. Chinuiesc animalele. defrişări. • Aspecte din natură în timpul secetei.Doxi’’. animalelor şi omului (apă. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. problematizarea. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. exerciţiul. aceleaşi pentru ambele echipe. sub forma de întrecere.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. insigne etc. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. furtuni.Balenele’’ etc. casete video.plămânul verde’’ al planetei. dispariţia unor animale etc. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. mamnifere etc. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. • Copiii lucrează pe două echipe. • Să explice de ce pădurea este . .

etc. pe grupe formate din 5-7 jucători.detergenţi’’. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu.sticle’’.. în formă de evantai.. Ţinând cartoanele în mână. . aruncă deşeurile în coş. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. etc. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. protecţia animalelor. . Jucătorii se numerotează. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. care trebuie să ridice o carte. dând ştafeta următorului elev. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. iar . peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. . Câştigă echipa care termină mai repede. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. curăţenia unei zone. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează.. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. Ocrotesc plantele şi animalele. Distrug plantele.Mă joc frumos cu animalele.chimicale’’.. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). . pe care să o arunce în coşul de gunoi. . Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie.. pe masă în faţa jucătorului. imitând mişcările peştilor prin apă. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . Rup florile îndrăgite din parc. elevii aleargă spre coşurile de gunoi.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă.gunoaie’’.ambalaje’’.. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. îl poate pune pe el în dreapta jos. Respect animalele şi plantele. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. La comanda start. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. adică cel din dreapta numărului 1. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. apoi se întorc în fugă. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. protecţia unui copac etc. aruncând toate gunoaiele în coş. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. ghemuindu-se la pământ. colectare de fonduri. Apoi. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă.

Ei sunt invitaţi .. JOC DE ROL .iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. casetofon. dar că omul se poate . DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. Aceasta este lumea noastră. Inocenţa ciocârliei. REGULI DE JOC: elevii vor . • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. Tunetul ploii. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. ELEMENTE DE JOC: competiţia.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. în care pot nota înălţimea. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. studiaţi florile şi fructele. recompense. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. Răsăritul soarelui. forma fructelor etc. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. ghicirea..capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere.. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. mişcarea. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. sau toamna. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. pe cărarea şerpuită dintre copaci. Este Terra. stimulente.muncă’’. ambalaje ouă Kinder. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. primăvara şi vara. invitaţi copiii să . Când ieşiţi la plimbare. cuib de păsări natural. o trăistuţă..înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . aparat foto. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. hârtie. mişcarea. Susurul pâraielor. coş de nuiele în care se află alimentele. pubelă pentru resturi alimentare. Energia vântului. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul .Cabana Pădurarului’’.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). MATERIALE NECESARE: un copac..împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. buline.. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite.. căutând. În final. până la un alt indiciu. casa noastră! . Vâltoarea apelor.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. creion de desen. Se dă startul şi.. situaţiile surpriză. carneţel. cu care va uda copacul. În lumina amiezii. ajungând prima la .. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. este penalizată sau va primi un supliment de . aplauze. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. perioada când înfloreşte. mirosul pe care îl răspândesc florile. hârtie. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor.înfiat’’. copiii pornesc spre pădure. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii .. Tot ce ne înconjoară. Cu timpul. iar a doua echipă buline de culoare verde. pături. MATERIAL DIDACTIC: cărţi.

un muşuroi de furnici.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori... oameni care taie şi defrişează copacii.doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi.casa pădurarului’’. deodată. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . Nu departe se vede .. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele.Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : .Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . se consemnează răspunsurile. să culeagă floricele. Pentru că timpul trece. Odată ajunşi la acest popas.un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel.. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. cu ce se hrănesc. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. Echipa 2 : . ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. Răsfoind filă cu filă. care reprezintă diferite modele de comportamente.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). Aici într-un cuib de păsărele care a căzut.s-a descurcat’’ cel mai bine. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele... . pe rând. adăposturile unor animale. vor răspunde prin . Deschizând fiecare ou. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute.Să ocrotim natura!’’. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). un cetăţean care aruncă hârtia jos. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. CEVA………….să observe vegetaţia unor copaci. Copiii sar apoi peste un pârâiaş.aşa da’’ şi prin . o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. observă cum . flacoane de plastic.Păstraţi curăţenia!’’. câteva curiozităţi. ce foloase aduc. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta.aşa nu’’ la întrebarea: . conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . vom vorbi de animale şi păsările din pădure.. aflăm întrebările: Echipa 1 : . În acest sens. pe care scrie . o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă.. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac.

În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus.. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii.”.. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. Focul făcea. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. 2. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. prin poziţia gurii larg deschise. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g.”. denumirea acesteia. care se citesc apoi cu voce tare. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. mai ales pentru gâscă. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. Educatoarea poate motiva sosirea lor. imitarea sunetelor emise.. respectând sensul acesteia. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. fie pe covor în semicerc.. în timp ce. Copiii vor imita zgomotul focului. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. vâjj-vâjj.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. Afară era frig şi bătea vântul. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. vor fi solicitaţi să încerce articularea. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. În continuare.

ş. j). acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. evitându-se prelungirea acestuia. în cazul în care copiii articulează incorect. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare.. în timp ce pronunţă j. j (braţele lateral). vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. ş.s). se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. j. ş.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. z. . În partea a doua a jocului. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. Jocul continuă schimbând-se rolurile. imitând trenul. 3. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. în spatele incisivilor inferiori. alergând cu o viteză mai mare.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). iar colţurile gurii puternic trase în părţi. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. Nu se va scăpa din vedere faptul că. Grupa de copii va fi împărţită în două. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. apoi cea a albinelor.. La alt semnal. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. şarpele (s. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. eventual marcat. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. 5. trenul (ş. z). În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. un alt grup ajunge trenul. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. 4. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. limba va fi plasată jos. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. o parte dintre ei vor fi albine. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). Grupa de copii va fi împărţiă în două. vântul (j. ş). În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. j. reproducând vântul. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. iar restul vor alcătui şarpele. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe.

alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. calul.executarea acţiunii de către copil. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească.. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. selectiv sau nu se face deloc. El se va aşeza cu spatele la grupă. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. păpuşă. după cum li se cere. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. perie. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. Acesta va spune: „Trezeşte-te. cu capul pe braţe şi va simula că doarme.. raţa.. cocoşul. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. cuburi. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. . apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. pisica. minge etc. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. . 6.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. albina etc. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. La semnalul dat. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. pieptăne. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. Formularea corectă a genitivului. . pahar. lingură.. vrabia. pensulă. oaia. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia.. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. Material didactic: creion. gâsca. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. prosop. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). . Mihai. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. 7.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. măturică. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. găina. În desfăşurarea jocului. cu braţele pe masă. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei.”. . SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. La întrebarea educatoarei. muşcă 2. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. 10. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. latră pisica: 1. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). ciripeşte 5. 8. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. de exemplu: Câinele: 1. educatoarea afişează silueta unui animal. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. mianună 2. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. păzeşte casa 2. În partea a doua a jocului. roade oase 3. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. balon albastru – rochiţă albastră etc. zgârie 4. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. fuge vrăbiuţa: 1. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. prinde şoareci 3. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. educatoarea ridică un anumit balon. 9.

un alt disc cu un segment lipsă. de exemplu: la prânz. se descoperă pe rând o singură imagine. batistă. şerveţel. scot obiectul (imaginea lui). se spală la chiuvetă. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. copilul face duş. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. o pisică pentru animale. se urcă în pat. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. se joacă etc. prosop. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. pieptăne pentru obiecte de uz personal. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu .. De exemplu: masă pentru mobilier. cretă. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. raportarea lui la alte obiecte. cratiţă. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. pleacă spre grădiniţă. 11. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. În desfăşurarea jocului. serveşte micul dejun. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. Pe acest disc este fixat de un ax. GRUPA MIJLOCIE 12. de aceeaşi categorie. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei.a oprit la măr”. pentru seară: copilul se dezbracă. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. Prin învârtirea acestuia. solniţă etc. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. chibrit. doarme.

14. un ceas deşteptător (sună ţrrr). A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. cu musculatura facială încordată. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. diferind doar printr-un singur sunet. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. 13. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. după caz. 15. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. după care răspunde la întrebarea pusă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . ridicat în spatele incisivilor superiori. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. iar copilul cu care aceasta dă mâna. iar altele eronat. educatoarea trece la un alt copil. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc.

După „lectura” scrisorii. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. EU SPUN UNA. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. ridică acel cartonaş sus. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. Astfel. unul cu un singur element. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. o acţiune specifică profesiunii . TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. iar altul cu două sau mai multe elemente. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. 17. grupa va mima dacă se poate. repede şi formulează propoziţia. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. trebuie să spună de cine a fost trimisă. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. De exemplu. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. 16.

educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. 18. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. Astfel. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. apoi o pot sugera copiii.respective. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. dacă piticul stă pe scaun. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . În cursul jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. 20. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. În desfăşurarea jocului. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. În partea a doua a jocului. 19.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. diverse jucării cunoscute de copii. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. pe rând de mai mulţi copii. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. „Panglica mea are culoarea albastră”). copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. În prima parte a jocului. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. formularea corectă a propoziţiilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis.

În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. „Din ce material este făcută?”. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. portocaliu. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. răspunde pronunţând cuvântul corect. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. În acest caz. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. . cumpărătorul n-o va primi. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. În încheiere. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. Acolo unde nivelul grupei permite. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin.CE E BINE. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. castravete etc. iar cel care a primit mingea. pătrunjel. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. zarzavat. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. Se pronunţă un cuvânt greşit. GRUPA MARE 21. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele.

scaun. parc. v.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. solniţă. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. şoşoni. şi lasă timp copiilor.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. carte. cretă. taxi măgar. ş-j. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. guler. s. de exemplu: a) casă. sac. ţ. greblă. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. lăsând doar un loc pentru educatoare. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. de pildă s: sanie. scrisoare. stropitoare. ji. . 23 . r. gutuie. pentru ş: şarpe. cană masă.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. şopârlă etc. sau pentr g: gâscă. în faţă. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. macara tavă. şapcă. Regulile jocului: la semnalul dat. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. da. ş. scară etc. sacoşă. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. la. 22. şorţ. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. mazăre. mălai. mănuşă. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. castravete creion. şosete. castană. porc. grâu. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. ci. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. mătură ladă. g. va începe jocul. ca etc. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. ce. j. lamă. castel. cadă. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. na. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. După ce educatoarea va da exemple. patru . Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. scafandru. grădină. taburet. je. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. sapă. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. În amplificarea jocului. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. şoarece. pa. crap. cu palmele bine întinse oblic.

.. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie.. 24. fie subiectul.. În încheiere.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. În funcţie de nivelul grupei. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. formularea unor propoziţii cu acestea. cu un număr egal de membri. copiii merg la . . copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. . 25.Toamna. . pe rând. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. grutate. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective.. fie predicatul. culori. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună... curajos-fricos. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. intensitate. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul.Merele se culeg din. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat.. duritate. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport.. veseltrist.. bun-rău.Cireşele. fie atributul.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii... Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv.. asperitate. pomii. se va stabili echipa câştigătoare. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. temperatură. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul.Primăvara. ascultător-neascultător. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. corect-incorect. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. rapiditate. În genere.

copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. un tren lung. stropitoare. 26. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. un tren scurt.să circule numai la culoarea verde a semaforului.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Conducătorul jocului spune un cuvânt. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. cazma. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. ac cu aţă.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. degetar. Pe străzile fără indicatoare. le aşează pe şosele . Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. o păpuşă mică. o masă rotundă. În partea a doua a jocului. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. o masă pătra 27. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. foarfece. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. . Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. maşină de cusut. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. În mediul rural. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. iar după însuşirea lor de către copii. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. apoi din dreapta. De asemenea. se modifică sarcina didactică. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. 28. centimetru. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă.

Fiecare propozitie este trecuta la plural. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). tu spui multe ! 2. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. buline.calapod.să denumească figurile geometrice. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat. sa respecte regulile jocului . iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice.flori rosii. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. Totodată. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii.să identifice poziţii spaţiale.In partea a 2 a a jocului. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. . Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. .să rezolve corect itemii fişei. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei.Eu spun una. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . ferăstrău. Pentru o mai bună coordonare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. 1. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. rindea etc. Educatoarea va urmări toate echipele.să participe cu plăcere şi interes la activitate. ciocan. . alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. floare rosie. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect.fise de evaluare . va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. Copii închid ochii. respectand acordul dintre subiect si predicat. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. . flanelograf. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător.

În ultima parte a jocului. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu.piese geometrice. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Material didactic:furnicuta. imitarea zborului albinuţelor.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi.. Obiective operationale: .Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea.. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. stimulente albinuţe. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. Desfasurarea jocului . vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta.Ex. apoi unul se va ascunde. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Dacă raspunsul este corect. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. cel al gradinitei sau al scolii. . Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La semnal.. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. 3. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. Dacă răspunsul copilului este corect. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc.

agentul de circulatie’’ . pietonii’’.. sta un copil . Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . atat pentru scolari si prescolari. calculatorul.Vehiculele’’ se deosebesc de . pe scaunel . Varianta: De aceasta data.în momentul semnalului. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.îl deschide.. un disc de carton pe care e desenat un automobil. ca atare. astfel introducand ca . o papusica si un prosopel.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. vehicule’’ .. Dupa ce . In mijlocul strazii .agentul de circulatie’’a lasat .. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc . Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). trotuarele’’. locul unde. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. . sta .. In mijlocul strazii.. incet. urmatorul spune: . in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator.. In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . pietoni’’ iar ceilalti. iese din cerc si jocul continua fara el. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii.Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele.agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii.. Joc didactic ..Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic.. Ex .apoi o descrie. de la un trotuar la altul . taversand strada.. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere. steguletul verde . Un copil spune ...Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica.pe un scaunel. Jocul.’’.. pentru a le capta mai mult atentia . Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt.’’. Cand ..este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”. pietonii’’ pot traversa. mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. Pentru a fi mai atractiv . de indata ce . de exemplu.Participantii sunt asezati in cerc. prin 2 linii paralele . In centrul acestor portiuni..arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. Jocul continua apoi cu un alt. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna.pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv. reprezentand . agent de circulatie’’. este marcat . dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. elementul de joc. o bicicleta... De o parte si de alta a strazii sunt .. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora.. Fiecare copil se prezinta .Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda.. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa . in picioare ..strada ‘’. copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare... . el ridica repede pe cel rosu.Copilul la care s-a oprit plicul.Copiii sunt . in picioare.

La semnalul educatoarei. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. mai aproape. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. îl leagă la ochi cu o basma. după câţi copii sunt. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. la rândul său o transmite mai departe. Se repetă de mai mult ori. 4. la dreapta. « Paznicul » strigă două numere deodată. Echipa al cărei 6. dacă nu. Fetiţa se trezeşte. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. veniţi la mine ! Copiii aleargă. sde uită cu mâinile la ochi. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. se ridică în picioare. trece mingea copilului din spate. inapoi. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. 3. jocul continuă în aceeaşi formaţie. jos. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. faţă în faţă. După trei încercări nereuşite. acum alergaţi înapoi. Ex: Papusa jos. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. Educatoarea spune : « Puişori. iar catelul sus! Jocuri 1. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. . la stanga. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. Educatoarea notează punctele. educatoarea îi cheamă din nou. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. Când mingea a ajuns la acesta. ciripind. de exemplu 1 si 4. in speta cadrul didactic. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. Dacă reuşeşte. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. care este «paznic ». schimbă locul cu copilul atins. departe.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. de la 1 la 10. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. sus. procedând la fel. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. inainte. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. La semnalul eudcatoarei. 2. trece alt copil în cerc. La primul semnal de începere al educatoarei. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. « Puişori. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. După fiecare alergare se schimbă rolurile. in spate. el aleargă cu ea în faţa şirului. 5. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. Jocul se repetă de mai multe ori. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. La semnalul dat de educatoare. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. care.

.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. adică . La semnalul educatoarei . timp în care . În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.. el trebuie să o ridice. cu faţa spre el.pisoii” se adună împrejurul ei. care stă în culcuşul ei. . Se delimitează căsuţele prin două linii. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele.pisica” strigă: .miau”. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. cealaltă „şoriceii”.Pisica” închide ochii.. executată la comandă. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. După învaţarea jocului. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica).Copiii. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti.pisoii” aleargă liber împrejur. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. La acest semnal. toţi .strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. unul câte unul. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare. Jocul se repetă..La semnalul de începere. Jocul se repetă. Rândunica din mijloc care nu are cuib. se ghemuiesc. 7 . să revină la locul său şi să continue jocul. 9. 8. fiecare lângă un cub. restul vor fi iepurasii. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. „şoriceii” rostesc ultimul vers. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul.Cercul se trasează cu creta pe sol.unde se opresc şi strigă: . 11. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe.Un copil va fi vulpea. . în spatele liniei de plecare.. dinainte fixat. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. . Jocul continuă. La 5-6 m..prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. « Vulpe.. aşezaţi în şir. « Pisica şi pisoii » La început. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei.. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului.. Când se trezeşte...aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor.zburaţi”. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). 12. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. una reprezentând „pisicile”. care este aşezată în jurul unui cerc mare..La comanda educatoarei. Dacă un jucător scapă mingea.La comanda educatoarei.” Vulpea se trezeşte... 10.miau. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe.

La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. Câştigă echipa care termină prima traseul. La semnal. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. el rămânând în faţa şirului. predând ştafeta următorului prin atingere. se deplasează pe distanţa stabilită. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. 17. următorul din coada şirului pleacă în tunel. La semnal. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. execută târârea pe sub tufe. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. “Ştafetă cu transport de mingi” . formând un tunel prin depărtarea picioarelor. 18. se marchează râul. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. el rămânând în faţa şirului. aşezaţi în şir. sau măsuţe).În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. se întorc prin alergare la echipe. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. 15. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. îi ating pe următorii. La semnalul educatoarei .Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng.La semnal. unul câte unul. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. 19. Când ajung la capătul tufelor. egale ca număr aşezate pe două coloane. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. următorul din coada şirului pleacă în tunel. 13. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă.La semnal. 14. La semnal. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. din culcat înainte . pornesc transportându-l pe cel din mijloc. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri.pornind altă grupă de elevi. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. 16. primii din fiecare echipă. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. primii din fiecare şir escaladează banca. înapoia liniei de plecare. Coloanele se aşează în spatele râului.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. trecând apoi la coada şirului. Aceştia prind mingea. coboară. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. a terminat prima.

reproducând sunetul claxonului” ti. apoi vor mima acţiunea de a se juca. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. 2. 3.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. merg până la un punct fix. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). la întoarcere.apoi. Câştigă echipa care termină prima traseul.să precizeze utilitatea obiectului ales.La semnal. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. u. 3. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte.” 2. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni..” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. j) integrate în cuvinte. predau mingea şi trec la coada şirului.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. va alege o jucărie şi o va denumi. 2. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. v. u.. ş. ti. imitarea unor acţiuni.. . să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă.. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ţ. copilul va numi obiectul. având în faţa lor jucăriile. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă.. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. tiii.

SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. VARIANTA 3. îmbrăcăminte etc. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. Este roşu. veselă. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. mimarea unor acţiuni. aplauze. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”.” . iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. verde. VARIANTA 2. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. galben. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. copilul va preciza utilitatea acestuia. Educatoarea denumeşte o culoare. albastru. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii.” VARIANTA 1. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. Educatoarea arată o jucărie. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. • Răspunde numai copilul solicitat. 2. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. aplauze. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal.). o va denumi. 3. jucării care au aceleaşi culori. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. Un copil alege o jucărie. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate.

DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. Să denumească jucăria aleasă. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. o cutie mare. 3. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. Să denumească locul ei în sala de grupă.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. REGULILE JOCULUI: .4. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ghicirea. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. verbalizând acţiunea. MATERIAL: jucării. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. 5. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. aplauze. 2.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. 5. 4. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale.

ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. păpuşa marionetă. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. • Dezvoltarea acuităţii auditive. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. Opţional. VARIANTA 2. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. siluete de personaje. cadru de poveste. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. ghicirea.” VARIANTA 1. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . păpuşa. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată.marionetă. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. casetofon. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. MATERIAL DIDACTIC: siluete. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. 6. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. la cadrul de poveste adecvat. Prin versurile:Hai. ecusoane. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. 2. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj.• La cererea unei păpuşi. îl recunosc şi îl denumesc.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste.

denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste.. identifică personajele şi povestea din care fac parte. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul.. • Activizarea vocabularului..• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. o pălărie de vânător.. să redea dialogul între două personaje ale poveştii.”. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. ecusoane cu personaje din poveste. 2...). În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. 8. identifică personajul şi povestea din care face el parte. 3. personajul şi povestea căreia îi aparţine. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. Vânzătorul . să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. pe baza elementului dat... formulele de politeţe potrivite. salută apoi cere politicos obiectul dorit. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. o scufiţă roşie. folosirea banilor de jucărie. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. coşuri de jucărie. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. ea este dată de la un copil la altul. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. o punguţă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. bani de jucărie. aplauze... REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi.. în situaţiile create. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri.. Magazinul poate fi: alimentar. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. etc.. 4. ELEMENTE DE JOC: imitarea. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. 2... DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc.. sacoşe. să folosească în timpul jocului. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil.. 3. de jucării sau de îmbrăcăminte.

cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. Toţi copiii imtă acţiunea. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. apoi le vor mima şi ei. cumpărătorul mulţumeşte. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. . Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. „Mama citeşte”. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. 3. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. apoi salută şi pleacă. obiectul este plătit. Sau „Mărul este un fruct”. 2. „Câinele latră”. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. Exemplu: „Copilul desenează”.să imite şi ei aceeaşi acţiune. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. mulţumeşte vânzătorului. „Mărul are culoarea roşie”. ghicirea. prezentându-l vânzătorului. După această scurtă conversaţie. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. întrebând: „Ce face păpuşa?”. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. „Iepurele fuge”. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. 4. salută şi pleacă.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. Ea va imita spălatul păpuşii. aplauze.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”.

„Ursuleţul”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir.2. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. să folosească corect numeralul ordinal. forme şi culori variate. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. un săculeţ. să interpreteze un cântec învăţat anterior. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. . 2. cifre. grupa copiilor cu păpuşi. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. iar în cercul roşu jucăriile mici. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. 3. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. MATERIAL DIDACTIC: jucării.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. utilizând numeralul ordinal. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. grupa copiilor cu maşinuţe. 3. cercuri mari de diferite culori. grupa copiilor cu ursuleţi. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. mărimi şi culori diferite variate. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. 2. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. 3.

să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. pământ). Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. Exemplu: „Copilul plantează un pom. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. În a doua parte a jocului. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. aer. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. În aer este mult fum. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. pământ. 4. După gruparea animalelor. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. Pe rând. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. pot aduna hârtii. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. cutii. lipind ornamente din hârtie glasată. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. 2. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. siluete de animale.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. fie de către un copil.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. 4. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. fie de deucatoare. pământ). Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. aer. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. pământ.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. .”Copilul sapă o groapă. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. aer. 3. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). în mod creativ.”. aer.

mişcarea. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. 4. să plaseze conştient în spaţiul clasei. 3. 2. Morcovul este o legumă. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. 6. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. . „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. 3. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume.5. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. în raport cu un reper dat. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. mânuirea materialului. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. 5..” La cerinţa educatoarei..) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. ELEMENTE DE JOC: surpriza. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. 2. aplauze. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. respectând tehnica de lipire învăţată. Exemplu: „ Acesta este un morcov. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu.

. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele.. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. prosop. 7. doar prin pipăit. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal... sub formă de surpriză. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. în picioare. în spatele scăunelelor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii.. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal.. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. mânuirea obiectelor. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. Exemplu: „Am luat o carte. etc. pe covor. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. În continuare. batistă.. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. • Interpretarea corectă a unui cântec. Pe rând.. Fiecare răspuns corect este aplaudat.. de haine. 2.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. o cutie cu jucării. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi.. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. precizând poziţia pe care o ocupă. fără să-l scoată... Păpuşa este pe. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite.. Pe rând. îl denumeşte. apoi vor fi aşezate la locul lor.. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. 3. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă..) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal... câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. precizându-se poziţia pe care o ocupă.. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg.. perie de păr. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. pastă de dinţi. Ursuleţul este lângă.. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal.. pe raft. Maşinuţa este în. VARIANTĂ: . periuţe de dinţi. pieptene. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. surpriza.

Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. Pieptene.gust. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. ghicitori. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. (ex. plantelor şi munca oamenilor. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. legumelor). SARCINA DIDACTICĂ: . obiectul respectiv.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. mărime. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. viaţa animalelor. iar un copil vine şi caută în săculeţ.tăiate. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. animalelor.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. culoare.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. moment de aşteptare. tăiate şi amestecate.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. VARIANTE:  Copilul gustă. apoi verbalizează acţiunea. activitatea omului. prin pipăit. dezvoltarea sensibilităţii gustative.miros şi importanţa pentru sănătatea omului.

blană. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. coarne etc. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. foloase. să aleagă. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. ELEMENTE DE JOC: . • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. copite. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. hrană. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. coadă. motivând aşezarea imaginilor corecte. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. grupându-le pe anotimpuri la panou. • Nu se admit răspunsurile în cor. un cântec. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. înfăţişare. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna.• Completarea celor 4 tablouri. galben – vara. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. identifică. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. diferite mişcări specifice animalelor).). • Mişcare pentru preluarea jetonului. să descrie imginile potrivite. clasificându-le după un criteriu dat. motivând alegerea făcută. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. să găsească elemente caracteristice acestora. verde – primăvara. ruginiu – toamna.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul.

• Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. identifică animalul. mimând acţiunea respectivă. materiale. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. stabilirea legăturii între unelte. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. produse. croitor – centimetru. aşezând imaginea pe panou. constructor – cască. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. utilitatea acestora. ustensile specifice unei meserii. Mişcarea. Interpretare de roluri. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. medic – stetoscop. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . motivând răspunsul.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. Manipularea materialului didactic: jetoane. uneltele necesare practicării lor. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. hrana. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. mediu de viaţă. educarea capacităţii de a efectua asocieri. foloase. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. Mimarea unei acţiuni specifice. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare.

• Moment de aşteptare. metal. • Valorificarea de semne distinctive. Aplauza. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. mătase etc. steguleţe din hârtie. VARIANTE:  Copii inched ochii. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. pânză. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. un copil scoate un obiect din sac. sticlă. medalioane colorate din plastic. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. hârtie. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. dimineaţa. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. • Prezenţa semnalelor sonore. material plastic. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. lână. • Limitarea timpului de răspuns. amiaza. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. noaptea. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. Recompense. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. Imitarea acţiunilor. .

reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. semnale luminoase. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. recunosc personajul şi povestea. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. copii extrag o siluetă. personaj surpriză care face introducerea în joc. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. prosop. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”.furculiţă etc. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. „Capra cu trei iezi”. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. lingură.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. „Ciuboţelele ogarului”.  Se audiază un fragment din poveste. stimulente. să povestească fragmentul ilustrat. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. . să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti.• Pedepse hazlii pentru greşeli. „Scufiţa roşie”. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. se opreşte la un copil care alege o imagine. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. prânz. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. despărţirea cuvintelor în silabe. periuţa de dinţi.

apoi îl repetă în întregime. precizarea unor reguli de comportare în grup. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. ELEMENTE DE JOC: . • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. Elemente de mişcare. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. Aplauze. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme.

SURPRIZĂ. O SCOATE DIN SAC. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. BEŢIŞOARE . ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA.• • • Manipularea jucăriei. O DENUMEŞTE. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE.O MAŞINĂ ETC. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. ÎL DENUMEŞTE. PROCEDÂND CA MAI SUS. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. CORECTITUDINEA. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL.). APLAUZE. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. Semnale sonore. MAŞINI. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. PROMPTITUDINEA. ÎNTRECERE. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. GHICIREA ŞI APLAUZE. CĂUTAREA. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. ETC. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. PĂPUŞI. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. PIPĂIE OBIECTUL. O PĂPUŞĂ.) SURPRIZA. MIŞCARE. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. o biluţă unui copil. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. Aplauze . EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. MIŞCAREA.DOUĂ CUBURI. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. CASTANE. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2.

ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . Merg in pas alergator. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. LA AL DOILEA SEMNAL. APLAUZE. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. MOTIVÂND ACŢIUNEA.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT).DE PE COVOR. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. DECÂT CELE DE PE LAC. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR .. Ma opresc. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. Fac gimnastica de mic. ÎN ACEL MOMENT. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. Sar apoi intr-un picior. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. PATRU). MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . UN PANOU. LA PRIMUL SEMNAL. CI. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. SURPRIZA. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE.respir usor. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX.. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. . VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE.. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. Intind bratele sa zbor. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . O VULPE. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. RIDICĂ JETONUL. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. SE MOTIVEZA ). TEATRU DE PĂPUŞI. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1.

(bat in masa cu pumnisorii.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.miau.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .sarim in sus) 3.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.care se ridica) Si repara garduletul! 4.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.chit.cioc(ciocanesc fiecare deget.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.zbor-pasari mari . sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.chit.bum. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).bum.chit. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.cioc.(aratatorul de la mana dreapta.miau.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .(mieunat languros. BUNA DIMINEATA! 5.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.chit.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.cioc.miau.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.cioc.mana tace.palmele in fata pt.miau.bum.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.(trece repede .cu bratele) Buna dimineata .Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.

zdup. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. Astfel. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. hi. de pãmânt. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. lupul. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. zdup!” La terminarea cântecului. hi! Hi.Copiii sunt aşezaţi în cerc. Cum cântã la moşi! Cântã. Educatoarea împarte rolurile copiilor. lup. hi. iar cealaltã “cãlãreţii”. ca: cocoş. câine. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. acesta este primul. Vulpea pe cocoş. ce mai cocoş. Ah! Ce mai cocoş. “cãlãreţul”. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. urs etc. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. de pãmânt. ursul. Cum cântã la moş. Cum cântã la moşi! Cântã. una reprezintã “caii”. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. zdup! Zdup. cu faţa spre interior. zdup. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. egale ca numãr. Un copil. Vulpea pe cocoş. Popovici): “Cãlare pe bãţ. apoi urmeazã cocoşul. nu are cal. Ah! Ce mai cocoş. Dupã aceste cuvinte. cãluţ. Lupul pe câine. Cum cântã la moşi! Cântã. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. hop! Hop în galop. vulpea. La ursul din pãdure . ţinându-se de mâini. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. Cum cântã la moşi! Cântã. cãluţ. vine şi se prinde de mijlocul moşului. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. Ah! Ce mai cocoş. iar restul copiilor poartã nume de animale. Câinele pe vulpe. vulpe. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. Ah! Ce mai cocoş. La comanda de începere a jocului. câinele. Câinele pe vulpe. hop. hop. şi se învârt în cerc. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. hop. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”.

spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. De la ursul din pãdure. “bârlogul”. folosind propoziţii scurte. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. stã un copil. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. Împreunã cu educatoarea. s-a-nfuriat! Mârâie. la câţiva paşi. se apropie tiptil de câine. Copilul prins îi ia locul. Copiii repetã cele spuse de povestitor. Copiii repetã. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. denumit “casa copiilor”. Copiii. care le spune o istorioarã. Ne-a vãzut. înainte de a fi atinşi de “urs”. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. Copiii repetã. Stã cuminte. ţinându-se de mâini. “povestitorul”. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. Ursul doarme nemişcat. nu muşcã. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. în spatele liniei de plecare. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. Nu latrã. Doarme? Haide sã-l trezim. În faţa lor. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. liniştit.

copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. frunze pe care sunt scrise sarcinile. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ.să recunoască şi să denumească figurile geometrice.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã.La auzul acestor cuvinte. unde trebuie sã atingã peretele. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. „mai puţine”. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. fişe individuale de lucru. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. 2. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. 3. Coechipierii au voie să se ajute între ei. închiderea şi deschiderea ochilor. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. . Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. 1. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. 2. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. Obiective operaţionale: . Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată.Cele două grupe de copii răspund pe rând. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. „mai puţine”. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

 fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. “Muuuu” e vorba ei. Elemente de joc: Riţa. Un copil va primi rolul de fermier .să resolve corect sarcinile fişei. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. oi. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune.să raporteze cantitatea la număr. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă.să efectueze operaţii simple de calcul oral. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. . Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. 3. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare.). alune. .Veveriţa.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. Împreună sunt şapte oiţe. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. . Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. 5 4 sau 3) animale. Este tot al ei. 6) animale. respective la cifra corespunzătoare. jetoane cu cifre. Ea pe pomi se caţără.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. traseul veveriţei.4. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă.etc. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. întrecerea. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. Iedul drag îşi apără. În fiecare căsuţă vor fi 2. 4 animale. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. plicuri. Regulile jocului. căţeluşi. Copiii numără animalele din căsuţe. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor.cai.Veveriţa. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Pe rand. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. 8. Materialul didactic: veveriţa. Desfăşurarea jocului: • • • • . Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. pisici. imagini cu căsuţele animalelor. =). –. Obiective operaţionale: .

Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. 11. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. 13. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Exemple: 1. 2. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. imitarea zborului albinuţelor. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Câte au rămas?. Numără crescător de la 6. iar după ea urmează a opta albinuţă. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. 12. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. 6. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. 10. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. Găseşte mai multe variante de descompunere. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. Adună alunele în coş. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. 8. Pe rând. La semnal. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. 4. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Descoperă cifra care lipseşte. 5. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. 9. 7. În final. Dacă răspunsul copilului este corect. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Ia din coş 2 alune. 3. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. Numără descrescător de la 8. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. În ultima parte a . Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . 9. stimulente albinuţe. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ.

La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată.. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. apoi problemele vor fi formulate de către copii. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. O fetiţă pleacă acasă. jetoane cu imagini. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. mânuirea materialului. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac.. apoi unul se va ascunde. • dezvoltarea spiritului de echipă. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. zum. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. aplauze. jetoane cu cifre. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. zum albiniţa mea! 10. În final. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice.jocului. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. Grupa este împărţită în două echipe. . La început.

Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . . Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. siluetele personajelor. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. • • . În partea a doua a jocului. alt copil va veni să corecteze greşeala. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada.să utilizeze corect simbolurile « +. . Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. „=”. grupele. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Se motivează aşezarea.să rezolve corect fişa de lucru individuală . 1. 6.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 .2=3) (7+ 1=8) 11. „-”. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. 4. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. Dacă nu rezolvă corect sarcina. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. ei primesc o recompensă. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. Obiective operaţionale: . mânuirea personajelor. La cererea educatoarei. Dacă aşează corect. exerasarea număratului în limitele 1-10. cifre. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit.şi = » . 3. Un pitic pleacă la plimbare. Spre deosebire de prima parte a jocului. . îl intuieşte cu ajutorul copiilor. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8.(5. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. 12. aplauze. 9 sau 10). . 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. 5. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. Elemente de joc : surpriza. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare.

Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. .să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. . apoi să spună cum le-a aşezat. 9 sau 10) cărţi. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. analiza. Copiii numără cărţile de pe raft. . Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. Împreună sunt şapte cărţi. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. generalizarea) : Obiective operaţionale : . până vor fi exemplificate toate variantele. în limitele 1-10. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. . Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ».DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. sinteza. Se verifică prin numărare. .» si « = » . . mişcarea. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. « .si = ».să rezolve corect fişa de lucru individuală.să utilizeze corect simbolurile « +. 13.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi.Elemente de joc : surpriza. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. 4. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. . . • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. . La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. 5 sau 6 cărţi.

Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. Dacă aceasta este rezolvată corect. dezvoltarea atenţiei .pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. Copiii aşează 3. sunetul clopoţelului. iepuraşi . 6. castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare.peştişori ) . La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. avioane . mânuirea materialului. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte .    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . probleme ilustrate. o aruncă din nou educatoarei . următoarele exerciţii: . un stilou. 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. închiderea şi deschiderea ochilor. diplome.(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. a spiritului de observaţie . Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . deplasarea. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . (se vor folosi două imagini: o carte. acesta o prinde . Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. 5. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . 6. închiderea şi deschiderea ochilor . descoperirea grupurilor de obiecte . 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe .pentru echipa nr. recompensele. aplauzele. 5. scrisoare. .pentru echipa nr. Ex: 3. aplauze . ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . Educatoarea aruncă mingea unui copil .fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. siluete reprezentând rechizite. păpuşi . echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. jetoane cu cifre. 7.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă .pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. cifre de pus în piept. REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . 7. mărime). 8. 8. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . apoi merge la masa cu material . Elemente de joc: surpriza. o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . Ce semn folosim? 10 – 2= 8. VARIANTE DE JOC I .) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. ursuleţi . ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . Material didactic: ghiozdan. întrecerea. . cuburi . clopoţel.

REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . copiii deschid ochii . La semnalul educatoarei copiii închid ochii .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. mari şi mici plantate în grădină. închiderea şi deschiderea ochilor . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . VARIANTE DE JOC I.închiderea şi deschiderea ochilor . sesizând lipsa unei lădiţe. „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor.II . unul merele verzi . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . cartofi ) . La alt semnal . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . La alt semnal . la bătaia din palme a educatoarei . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . ELEMENTE DE JOC : surpriza . II. apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . legume decupate( morcovi.două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . toate . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . cinci coşuleţe . pătlăgele . VARIANTE DE JOC I. „Eu am cules o mulţime de pere”. vinete . Se cere copiilor să închidă ochii . Sortarea se face prin întrecere . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe .patru lădiţe . fiecare în câte o lădiţă. copiii verbalizează acţiunea . unul merele roşii . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . Răspunsurile corecte se aplaudă . celălalt cu imaginea unui mere) . La fel se procedează şi cu perele . întrecerea .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . Fructele culese sunt aşezate în coş .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . În acest timp se ascunde una din lădiţe . întrecerea . zece lădiţe . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . III. copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . MATERIAL : macheta unei grădini de legume . . surpriza . ardei. mânuirea materialului . părul are pere verzi şi galbene . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . mânuirea materialului .

La fluierul educatoarei copiii închid ochii . III. a spiritului de observaţie . fixarea locului numerelor în şirul numeric . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . II. Sortarea se realizează prin întrecere . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . Se descoperă copacul . La următorul fluier copiii deschid ochii .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . Unul va sorta legumele mici . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . La următorul fluier copiii deschid ochii . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. lângă . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor .etc. după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . unul pe cele mari . copiii închid ochii . închiderea şi deschiderea ochilor . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. În acest timp se va ascunde o lădiţă . exersarea atenţiei . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . în . în spatele . . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . La fluierul educatoarei . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. în spate . III. a memoriei . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . VARIANTE DE JOC I. Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . lângă copac .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . în faţa .II. MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . aplauze . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful