JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

exerciţiu deosebit de agreate de către copii. dar şi de verificare a acestora. aşadar.joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci .să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee.prindere a unei mingi uşoare.joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc.scriu .pentru dezvoltarea imaginaţiei. e ) . având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat.joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. camion etc. adresându-i acestuia o noua întrebare.joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine . fricos .pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . frunze ingălbenite .mă spăl etc. cântă . Păsările zboară . iese din joc. ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus.minge . mai multe sacoşe etc. Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. a originalităţii .Interoghează. dar nu ştie răspunsul. De asemenea. b ) . Exemple : Culeg flori . alb .să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . d ) .joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . roşu . copii care culeg mere etc. să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele …. printr-un joc de aruncare. Participanţii activi se selectează ad-hoc.pentru cultivarea fluiditaţii. prin organizarea unor jocuri . a fost metoda Răspunde -Aruncă . pufos etc . apoi o aruncă altui coleg. Baiatul construieşte castele din nisip.o maşină. dulce . În acest sens.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . porc etc.sterg praful . Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. păsări călăoare.pentru cultivarea fluenţei ideaţionale .O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . ursuleţ. este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. mănâncă etc. zemos etc . că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. Am considerat. Copilul care prinde mingea. oaie . cal . Papuşă . sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe.pisică . flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă.iute . Mărul – rotund . 4 .pentru cultivarea fluidităţii expresionale . f ) . -4c ) .să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul .

Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. Jucătorii se dispun în perechi.educatorii. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. nesigură şi uneori peltică. bine dezvoltaţi. La semnal. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. Acesta aruncă unui copil mingea. În centrul cercului stă conducătorul jocului.m. Mingea trece mai departe. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. Toţi. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. Unii vorbesc fără dificultăţi. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. a treia pereche ş. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. nu i-a obosit. optimizându-le. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. contribuind în acelaşi timp din plin. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru.d. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. Cu timpul. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. un apăsător complex de inferioritate. ca urmare a reacţiei celorlalţi. un principiu de organizare. Copiii formează un cerc. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B.a. părinţi şi educatori. cursiv. Urmează a doua pereche. dar alţii se poticnesc. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. de integrare eficientă în mediul natural. un interes sporit pentru activităţi. în acelaşi timp. vorbirea lor este neclară. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. social şi cultural. la activizarea lui. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. expresiv şi frumos. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. 5 .

Copiii stau în coloană cîte unul. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. toţi trebuie să drepţi. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. — O minge uşoară. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. înainte de a prinde mingea. Acesta pasează mingea la întâmplare. copiii să execute două genoflexiuni. — 20 —30 de copii. — Participanţi Materiale Două. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. Participanţii formează un cerc. In faţa fie cărei echipe. să execute 4 sări turi pe loc. în spatele unei linii. cu hârtie sau cu sfoară.ultimul în joc. trei echipe a cîte 8—20 copii. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. joc care trebuie să rapid.. Scop — Dezvoltarea atenţiei. Câştigă cel care rămîne . primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. la două semnale..Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. pe o distanţă de 5—8 m. Culesul mingilor Loc — în aer liber. vitezei şi promptitudinii. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. Materiale — Fluier. La semnalul 6 . iar la trei semnale. Conducătorul la un semnal cu fluierul. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. Participanţi — Două sau mai multe echipe.

conducătorului de joc. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. 7 . Organizaţi în două sau mai multe echipe. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun.. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei.Dezvoltă îndemînarea. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. fie din lemn. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. predînd ştafeta următorului. La un semn al conducătorului jocului.a. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul.în sală. .6 — 15 copii. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. cel căruia îi aparţine. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . la semnal. — 10 —30 de copii. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge.m. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. fără ca ele să se răstoarne. condu-cînd câte un cerc. Participanţi Scop . fie din hârtie. Va câştiga echipa care termină prima. trei ori. Jocul poate fi repetat de două. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. .Sfoară.d. Pe traseul de deplasare a copiilor. ajunge la al treilea ş.

Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă.d.. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii.). iar cei 3—4 copii. echipa sau participant. Trei.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. primii din fiecare echipă. avînd câte două beţişoare în mină. aleargă spre masă. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. Apoi cei doi copii. el trecând la coada şirului ş.Dezvoltarea spiritului de observaţie.m. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . La semnalul con ducătorului de joc. patru copii se aşează unul lingă altul.Dezvoltarea îndemînării.a. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . stabiliţi iniţial. trasată înaintea scaunelor. care au ieşit din încăpere.în sală. . Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. cei doi părăsesc camera..m. cel care 1-a pierdut. - Participanţi -10-30 copii Scop . două beţişoare pentru fiecare . După 60 secunde de . (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă .în sală. Figuri geometrice 8 . Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb.d.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire.. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. este desigur cel mai bun. dând beţişoarele următorului din echipă. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale .examinare" vizuală. poate preda beţişoarele.a. Dacă se pierde bobul pe traseu. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. la o distanţă de 4— 6 m. locul şi îmbrăcămintea lor.

Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. cretă. una lângă alta. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. 9 . creion şi hîrtie pentru fiecare copil. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. — 20—30 copii. Copiii trebuie să fie atenţi. — O tablă. — Dezvoltarea memoriei.

Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. Din copiii care iau parte la joc. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. Dacă el nu răspunde repede. . Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. este eliminat din joc. — Dezvoltă promptitudinea. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac.m. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. — în aer liber sau în sală. Primul jucător. se formează două sau mai multe echipe. în acelaşi sens şi cât mai repede.a. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. 2—4 ace şi aţă de cusut. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. care vor fi consideraţi câştigători. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). din fiecare echipă. Jocul poate fi îngreunat. 8—40 copii. ei introduc aţa în ac. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. cu voce tare : „aer”. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). pe circumferinţa unui cerc. La un semnal. sau „sol”. — 20—20 copii. gîndirea rapidă. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători.d. — O minge de cauciuc sau de handbal. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. Aer. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. în acelaşi timp. apă. din joc. spunând. La semnalul conducătorului de joc. sau „apă”. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării.

• Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. cele greşite sunt corectate de colegi. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. periuţă de dinţi. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. pieptene.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. 5. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. imitarea acţiunilor. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. perie de haine. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. prosop. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. 2. motivând alegerea. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. 4. oglindă. batistă. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. iar dacă nu este corect. perie de ghete. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). mânuirea materialelor. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). O va scoate din săculeţ. să găsească antonimele unor cuvinte date. şerveţel.. săpun. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. aplauze. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. aplauzelor. surpriza. savonieră. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: .Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. 3. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. ghicirea.

aruncarea gunoaielor pe jos). După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. . SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. Exemplu: curat – murdar. pământ). să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). Un elev vine la catedră. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) . să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. 2. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. • Consolidarea deprinderilor de orientare. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: .. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. foc în pădure. păsări etc.Frumoasă-i strada noastră ’’. Nu distrugeţi natura. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. 2. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . pământ). aer. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. li se mai acordă doar un punct. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. poluat – nepoluat. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. aer.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. Să ocrotim natura. bun – rău etc.. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. etc. motivând alegerea. ia un cartonaş. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate.

aer. animale. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. aplauze. oameni. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. 5.. arbore. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. a legăturilor care se fac între plante şi animale. etc. întrecere. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă.. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. iarbă. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. aplauze. grâu. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător.siluete de animale. AER. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate.. bufniţă. aer. cerb.oameni’’. pasăre.vierme. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. adună hârtii. ELEMENTE DE JOC: surpriza. pământ. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. Elevul care are ecusonul . Aceste etichete se prind de piept.cerb’’. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. iepure. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . În aer este mult fum. USCAT. a locului pe care îl ocupă. apă. După gruparea animalelor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. Ex: În apă sunt aruncate sticle. reguli. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. în poziţia şezând. . fie de către învăţătoare. aer. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. fie de către elevi. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere.3. şoarece. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. cutii. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. 4. • viaţă. pământ. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. insectă. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. întrecere.

imaginate de învăţătoare. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). exerciţiul. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. CD. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. secetă. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. Chinuiesc animalele.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc.). dispariţia unor animale etc. animalelor şi omului (apă. problematizarea. • Păduri incendiate. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. explicaţia. După rezolvarea fiecărei sarcini.plămânul verde’’ al planetei. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. .. insigne etc. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. Jocul se desfăşoară pe două echipe.. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. maşini care elimină gaze de eşapament. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. aceleaşi pentru ambele echipe.Balenele’’ etc. aer. soare). REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. plastic). • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente.Planeta Albastră’’. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor).. • Copiii lucrează pe două echipe. sub forma de întrecere. furtuni.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. defrişări. mamnifere etc. .Delfinii’’ şi ...). • Să explice de ce pădurea este . OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. casete video. • Aspecte din natură în timpul secetei.Doxi’’.

Apoi. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. . dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. pe masă în faţa jucătorului. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos.ambalaje’’. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. etc. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei.chimicale’’. protecţia unui copac etc.Mă joc frumos cu animalele.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. La comanda start. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească.. care trebuie să ridice o carte. protecţia animalelor.gunoaie’’. Respect animalele şi plantele. . . . O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. Ţinând cartoanele în mână. Câştigă echipa care termină mai repede. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. pe care să o arunce în coşul de gunoi. .. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. etc. colectare de fonduri. iar . Ocrotesc plantele şi animalele. aruncând toate gunoaiele în coş. Jucătorii se numerotează. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2.sticle’’.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. Rup florile îndrăgite din parc. îl poate pune pe el în dreapta jos. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. imitând mişcările peştilor prin apă. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi.. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. Distrug plantele. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). dând ştafeta următorului elev. în formă de evantai. adică cel din dreapta numărului 1. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. apoi se întorc în fugă. pe grupe formate din 5-7 jucători. curăţenia unei zone.detergenţi’’. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret.. ghemuindu-se la pământ.. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. aruncă deşeurile în coş.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI .. ÎN momentul când poluanţii intră în apă.

În lumina amiezii. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. copiii pornesc spre pădure. REGULI DE JOC: elevii vor .. mişcarea. ajungând prima la . Tot ce ne înconjoară. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii .. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. JOC DE ROL . cu care va uda copacul. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. iar a doua echipă buline de culoare verde. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. este penalizată sau va primi un supliment de . căutând. casetofon. aparat foto.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. primăvara şi vara. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. situaţiile surpriză. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. pubelă pentru resturi alimentare.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. buline.Cabana Pădurarului’’. Se dă startul şi. Când ieşiţi la plimbare.. Aceasta este lumea noastră. în care pot nota înălţimea. o trăistuţă. o carte de imagini despre ocrotirea naturii.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. ambalaje ouă Kinder. Susurul pâraielor.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). forma fructelor etc.. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. Este Terra. MATERIALE NECESARE: un copac.. ELEMENTE DE JOC: competiţia.muncă’’. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. Tunetul ploii.. Răsăritul soarelui.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere.. invitaţi copiii să .. hârtie.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. stimulente. dar că omul se poate . mişcarea. studiaţi florile şi fructele. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. perioada când înfloreşte. coş de nuiele în care se află alimentele. aplauze. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . MATERIAL DIDACTIC: cărţi.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. mirosul pe care îl răspândesc florile. Cu timpul. cuib de păsări natural. recompense. Inocenţa ciocârliei. ghicirea. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii.. casa noastră! . DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. sau toamna. pături.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. creion de desen. până la un alt indiciu. Vâltoarea apelor.. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. pe cărarea şerpuită dintre copaci. hârtie. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. În final. Energia vântului. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . Ei sunt invitaţi .înfiat’’. carneţel.

În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . cu ce se hrănesc. câteva curiozităţi. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori.Să ocrotim natura!’’. ce foloase aduc. Echipa 2 : . o căsuţă din lemn cu flori la ferestre.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care .Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : .. un cetăţean care aruncă hârtia jos. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. În acest sens. se consemnează răspunsurile. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere.să observe vegetaţia unor copaci... care reprezintă diferite modele de comportamente.aşa da’’ şi prin .imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. În continuare au loc discuţii pe marginea temei ..un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . observă cum . pe care scrie .Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : .. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta.. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior.. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. Pentru că timpul trece. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. Nu departe se vede . Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . flacoane de plastic. Răsfoind filă cu filă. . ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.s-a descurcat’’ cel mai bine. adăposturile unor animale. pe rând. oameni care taie şi defrişează copacii. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. Odată ajunşi la acest popas.doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi. deodată. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. un muşuroi de furnici. aflăm întrebările: Echipa 1 : . CEVA…………. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje)..Păstraţi curăţenia!’’. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ).casa pădurarului’’. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. să culeagă floricele. vom vorbi de animale şi păsările din pădure. vor răspunde prin . un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac.aşa nu’’ la întrebarea: . Copiii sar apoi peste un pârâiaş. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. Deschizând fiecare ou.

. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. În continuare. Afară era frig şi bătea vântul. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. în timp ce. fie pe covor în semicerc. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. 2. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. imitarea sunetelor emise. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare.. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. vâjj-vâjj. denumirea acesteia. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. Copiii vor reproduce mişcarea vântului.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. mai ales pentru gâscă.. vor fi solicitaţi să încerce articularea. Educatoarea poate motiva sosirea lor. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. care se citesc apoi cu voce tare. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. respectând sensul acesteia. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. Focul făcea. prin poziţia gurii larg deschise. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş.. Copiii vor imita zgomotul focului.”. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani.”. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul.

(acţiune însoţită de mişcarea braţelor). La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. La alt semnal. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. un alt grup ajunge trenul. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. în timp ce pronunţă j. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. eventual marcat. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. z. ş. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. 5. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. imitând trenul. trenul (ş. În partea a doua a jocului. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. j). În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă..(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. z). Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. evitându-se prelungirea acestuia. vântul (j. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. j (braţele lateral). în cazul în care copiii articulează incorect. 4. Grupa de copii va fi împărţiă în două. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. j. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. ş. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. Grupa de copii va fi împărţită în două. ş). şarpele (s. apoi cea a albinelor. limba va fi plasată jos. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. în spatele incisivilor inferiori.s). Nu se va scăpa din vedere faptul că. Jocul continuă schimbând-se rolurile. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. j. o parte dintre ei vor fi albine. ş. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. reproducând vântul. alergând cu o viteză mai mare. iar restul vor alcătui şarpele. 3. .

Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. pieptăne. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. măturică. selectiv sau nu se face deloc. vrabia. pisica. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. . cu capul pe braţe şi va simula că doarme. gâsca... Acesta va spune: „Trezeşte-te. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv.executarea acţiunii de către copil. calul.. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare.. cocoşul. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. minge etc. găina. după cum li se cere. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. În desfăşurarea jocului. Material didactic: creion.”. Formularea corectă a genitivului. albina etc. pahar. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. cuburi. pensulă. raţa.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. .. lingură. oaia. 7.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. . 6. Mihai. perie. păpuşă.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. La semnalul dat. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. . Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. . Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. cu braţele pe masă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. El se va aşeza cu spatele la grupă. prosop.

În partea a doua a jocului. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. de exemplu: Câinele: 1. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. educatoarea ridică un anumit balon. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. ciripeşte 5. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . 9. roade oase 3. educatoarea afişează silueta unui animal. 10. muşcă 2. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. latră pisica: 1. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). balon albastru – rochiţă albastră etc. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. mianună 2. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. păzeşte casa 2. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. fuge vrăbiuţa: 1. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. 8. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. prinde şoareci 3. zgârie 4. La întrebarea educatoarei. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă.

raportarea lui la alte obiecte. pleacă spre grădiniţă. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. Prin învârtirea acestuia. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. cratiţă. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. doarme. se urcă în pat. Pe acest disc este fixat de un ax. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. batistă.a oprit la măr”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. cretă. serveşte micul dejun. se descoperă pe rând o singură imagine. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. se joacă etc. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . un alt disc cu un segment lipsă. pentru seară: copilul se dezbracă.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. În desfăşurarea jocului. se spală la chiuvetă. prosop. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. pieptăne pentru obiecte de uz personal. chibrit.. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. scot obiectul (imaginea lui). La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. 11. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. De exemplu: masă pentru mobilier. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. de aceeaşi categorie. GRUPA MIJLOCIE 12. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. o pisică pentru animale. şerveţel. de exemplu: la prânz. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. copilul face duş. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. solniţă etc.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. ridicat în spatele incisivilor superiori. 14. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. cu musculatura facială încordată. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. după caz. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. diferind doar printr-un singur sunet. 15. iar copilul cu care aceasta dă mâna. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. un ceas deşteptător (sună ţrrr). Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. 13. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. după care răspunde la întrebarea pusă. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Dacă cel solicitat nu răspunde promt. educatoarea trece la un alt copil. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. iar altele eronat.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit.

ridică acel cartonaş sus. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. De exemplu. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. repede şi formulează propoziţia. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). o acţiune specifică profesiunii . ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. 16. trebuie să spună de cine a fost trimisă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. grupa va mima dacă se poate. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. 17. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. După „lectura” scrisorii. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. Astfel. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. EU SPUN UNA. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. unul cu un singur element. iar altul cu două sau mai multe elemente.

De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. pe rând de mai mulţi copii. În prima parte a jocului. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. 20. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. 19. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. „Panglica mea are culoarea albastră”). În desfăşurarea jocului.respective. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. 18. În cursul jocului. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. Astfel. apoi o pot sugera copiii. diverse jucării cunoscute de copii. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. formularea corectă a propoziţiilor. În partea a doua a jocului. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. dacă piticul stă pe scaun. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect.

CE E BINE. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. cumpărătorul n-o va primi. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. pătrunjel. „Din ce material este făcută?”. Se pronunţă un cuvânt greşit. răspunde pronunţând cuvântul corect. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. iar cel care a primit mingea. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. GRUPA MARE 21. Acolo unde nivelul grupei permite. În încheiere. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. zarzavat. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. portocaliu. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. . În acest caz. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. castravete etc. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere.

cană masă. je. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. mănuşă. sapă. parc. castel. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. patru . va începe jocul. ca etc. lăsând doar un loc pentru educatoare. gutuie. de pildă s: sanie. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. ş-j. şi lasă timp copiilor. şoşoni. carte. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. 23 . na. ci. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. ce. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. în faţă. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. grădină. lamă. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. castană. mătură ladă. s. cadă. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. scară etc. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. cretă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. . În amplificarea jocului. taxi măgar. ş. cu palmele bine întinse oblic. sau pentr g: gâscă. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. r. macara tavă. scaun. mălai. mazăre.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. şapcă. stropitoare. guler. După ce educatoarea va da exemple. ji. scrisoare. pa. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. g. taburet. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. pentru ş: şarpe. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. porc. sacoşă. crap. ţ. da. greblă. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. sac. şoarece. 22. şorţ. de exemplu: a) casă. grâu. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. la. solniţă. castravete creion. şosete. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. şopârlă etc. scafandru. v. Regulile jocului: la semnalul dat. j.

.. rapiditate. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul. În genere.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. .Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. ascultător-neascultător. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. În încheiere. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început.. copiii merg la . corect-incorect. bun-rău. culori. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului.. asperitate. grutate. În funcţie de nivelul grupei. fie atributul. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. fie predicatul. pe rând. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. fie subiectul... Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc.Cireşele. . formularea unor propoziţii cu acestea.Toamna. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . se va stabili echipa câştigătoare. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. curajos-fricos. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş.. temperatură. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. duritate.. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. intensitate.Merele se culeg din. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus... reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. cu un număr egal de membri. . .. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. 25.Primăvara. 24. pomii.. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. veseltrist..

CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. o masă rotundă. Pe străzile fără indicatoare. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. De asemenea. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . 28. iar după însuşirea lor de către copii. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. se modifică sarcina didactică. maşină de cusut. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. În partea a doua a jocului.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. un tren lung. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. apoi din dreapta. degetar. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. cazma. foarfece.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. stropitoare. Conducătorul jocului spune un cuvânt. ac cu aţă. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. 26. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. . un tren scurt. o păpuşă mică. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. În mediul rural. centimetru. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). le aşează pe şosele . educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. o masă pătra 27.să circule numai la culoarea verde a semaforului.

flori rosii. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei.calapod. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. Educatoarea va urmări toate echipele. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. respectand acordul dintre subiect si predicat. sa respecte regulile jocului . Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. rindea etc. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup.să denumească figurile geometrice. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate.fise de evaluare .In partea a 2 a a jocului. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. Pentru o mai bună coordonare. ciocan. 1. tu spui multe ! 2. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte .Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. . Totodată. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. buline.Fiecare propozitie este trecuta la plural. flanelograf.să participe cu plăcere şi interes la activitate. ferăstrău. Copii închid ochii. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. . Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. .să rezolve corect itemii fişei. floare rosie. .Eu spun una.să identifice poziţii spaţiale.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora.

stimulente albinuţe.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. . Obiective operationale: . Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat.Ex. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. Desfasurarea jocului . iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. În ultima parte a jocului. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat.. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. La semnal. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor.. imitarea zborului albinuţelor. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. 3. Dacă răspunsul copilului este corect. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi.. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. apoi unul se va ascunde. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. cel al gradinitei sau al scolii.piese geometrice. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. Material didactic:furnicuta. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Dacă raspunsul este corect. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte.

agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde.. atat pentru scolari si prescolari. un disc de carton pe care e desenat un automobil.. iese din cerc si jocul continua fara el. In mijlocul strazii. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa ...Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. De o parte si de alta a strazii sunt .Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. de indata ce . Jocul. .apoi o descrie. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde.. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. agent de circulatie’’.agentul de circulatie’’ .. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea...pe un scaunel. este marcat .. In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect .Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda.Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora.Vehiculele’’ se deosebesc de . Cand .. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.’’....Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. In centrul acestor portiuni.Copilul la care s-a oprit plicul. taversand strada. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.. pe scaunel . Un copil spune ... prin 2 linii paralele .strada ‘’. Fiecare copil se prezinta . copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare. de exemplu.’’. pietoni’’ iar ceilalti.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc . ca atare.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou..arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic. pentru a le capta mai mult atentia . El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. o bicicleta. o papusica si un prosopel. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. vehicule’’ .Participantii sunt asezati in cerc. in picioare.agentul de circulatie’’a lasat . reprezentand . dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. elementul de joc. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii. steguletul verde .. astfel introducand ca . Jocul continua apoi cu un alt.. de la un trotuar la altul . denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). trotuarele’’.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. Varianta: De aceasta data.îl deschide. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.. el ridica repede pe cel rosu. in picioare . Joc didactic . In mijlocul strazii . incet... mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere. calculatorul.Copiii sunt . Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic.în momentul semnalului.. sta .. urmatorul spune: . pietonii’’ pot traversa. .pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv. sta un copil . locul unde. Dupa ce . Pentru a fi mai atractiv . Ex .. pietonii’’.

Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. Când mingea a ajuns la acesta. 2. trece mingea copilului din spate. La primul semnal de începere al educatoarei. acum alergaţi înapoi. jocul continuă în aceeaşi formaţie. dacă nu. de la 1 la 10. departe. jos. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. la dreapta. 3. se ridică în picioare. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. veniţi la mine ! Copiii aleargă. Echipa al cărei 6. el aleargă cu ea în faţa şirului. 5. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. Ex: Papusa jos. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. La semnalul dat de educatoare. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. sus. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. trece alt copil în cerc. faţă în faţă. iar catelul sus! Jocuri 1. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. « Puişori. inapoi. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. la stanga. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. îl leagă la ochi cu o basma. schimbă locul cu copilul atins. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. după câţi copii sunt. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. La semnalul educatoarei. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. Educatoarea notează punctele. care este «paznic ». “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. După trei încercări nereuşite. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. ciripind. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. inainte. in speta cadrul didactic. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. 4. Fetiţa se trezeşte. la rândul său o transmite mai departe. de exemplu 1 si 4. La semnalul eudcatoarei. sde uită cu mâinile la ochi. care. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. « Paznicul » strigă două numere deodată. . pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. in spate. Educatoarea spune : « Puişori. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. mai aproape. educatoarea îi cheamă din nou. procedând la fel. Se repetă de mai mult ori. Dacă reuşeşte. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. După fiecare alergare se schimbă rolurile. Jocul se repetă de mai multe ori.

pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului.Cercul se trasează cu creta pe sol. fiecare lângă un cub.zburaţi”. Dacă un jucător scapă mingea. se ghemuiesc. . În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe. adică . executată la comandă. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. el trebuie să o ridice. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare.La comanda educatoarei. După învaţarea jocului.Copiii. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. 9. care stă în culcuşul ei.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme.pisoii” aleargă liber împrejur. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile.. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica)..pisoii” se adună împrejurul ei. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. Se delimitează căsuţele prin două linii.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. să revină la locul său şi să continue jocul. restul vor fi iepurasii.pisica” strigă: ... urmăreşte şi ea să ocupe un cuib. timp în care .. 11. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. 7 . La semnalul educatoarei .La comanda educatoarei.Un copil va fi vulpea.. Jocul se repetă.. toţi . dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. Când se trezeşte.La semnalul de începere. La 5-6 m. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul).prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. . în spatele liniei de plecare.Pisica” închide ochii.. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. care este aşezată în jurul unui cerc mare..” Vulpea se trezeşte. unul câte unul. cu faţa spre el. 12. cealaltă „şoriceii”. 8. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare.unde se opresc şi strigă: . 10. Rândunica din mijloc care nu are cuib.miau.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. « Vulpe. Jocul se repetă. aşezaţi în şir..Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. dinainte fixat. .strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. La acest semnal.... „şoriceii” rostesc ultimul vers. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei.. Jocul continuă. una reprezentând „pisicile”. « Pisica şi pisoii » La început.miau”.

el rămânând în faţa şirului. 16. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. sau măsuţe).La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. Câştigă echipa care termină prima traseul. îi ating pe următorii. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. execută târârea pe sub tufe. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. “Ştafetă cu transport de mingi” . Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. egale ca număr aşezate pe două coloane. La semnal. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. se marchează râul. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. din culcat înainte . aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. predând ştafeta următorului prin atingere. coboară. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. el rămânând în faţa şirului. primii din fiecare şir escaladează banca. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. La semnal. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. 15.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. înapoia liniei de plecare. 14.La semnal.pornind altă grupă de elevi. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. trecând apoi la coada şirului. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. următorul din coada şirului pleacă în tunel. La semnal. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. 19. Coloanele se aşează în spatele râului. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi.La semnal. se întorc prin alergare la echipe. Când ajung la capătul tufelor. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. primii din fiecare echipă. 17. aşezaţi în şir. a terminat prima. 18. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. La semnalul educatoarei . sar peste râu şi arunca mingea următorilor. se deplasează pe distanţa stabilită. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. Aceştia prind mingea. 13. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. unul câte unul. următorul din coada şirului pleacă în tunel.

SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”.. tiii. 3.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. . Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. 2.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept. copilul va numi obiectul. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. predau mingea şi trec la coada şirului. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă.. merg până la un punct fix.să precizeze utilitatea obiectului ales. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. ţ.” 2.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. u. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). u. având în faţa lor jucăriile. la întoarcere. v. apoi vor mima acţiunea de a se juca.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 3. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. un copil va alege o jucărie şi o va denumi.La semnal..În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. reproducând sunetul claxonului” ti.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. Câştigă echipa care termină prima traseul. ti.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria.apoi. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. imitarea unor acţiuni.. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. va alege o jucărie şi o va denumi.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. j) integrate în cuvinte. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. ş.

• Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. aplauze. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. albastru. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. Educatoarea arată o jucărie. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. VARIANTA 3. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. aplauze. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. îmbrăcăminte etc.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare.” VARIANTA 1. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. galben. 2. copilul va preciza utilitatea acestuia.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. 3. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. mimarea unor acţiuni. Educatoarea denumeşte o culoare. o va denumi. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori.” . VARIANTA 2. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. Un copil alege o jucărie. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. veselă.). iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. verde. jucării care au aceleaşi culori. Este roşu. • Răspunde numai copilul solicitat. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea.

aplauze. Să denumească locul ei în sala de grupă. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. 5. 2. MATERIAL: jucării. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. verbalizând acţiunea. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. REGULILE JOCULUI: . să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. 5. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. ghicirea. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. Să denumească jucăria aleasă. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. o cutie mare.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. 4. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător.4. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă.

” VARIANTA 1. ecusoane. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. VARIANTA 2. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. îl recunosc şi îl denumesc. Opţional. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. păpuşa. 6. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. casetofon. la cadrul de poveste adecvat. cadru de poveste. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. siluete de personaje. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. Prin versurile:Hai.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. păpuşa marionetă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. ghicirea.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. MATERIAL DIDACTIC: siluete. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”.• La cererea unei păpuşi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. 2. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. • Dezvoltarea acuităţii auditive. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj.marionetă.

Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. o pălărie de vânător. în situaţiile create. o punguţă. folosirea banilor de jucărie. • Activizarea vocabularului. ecusoane cu personaje din poveste. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. salută apoi cere politicos obiectul dorit. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului..) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje.”. Magazinul poate fi: alimentar.. 2. să folosească în timpul jocului. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. o scufiţă roşie. coşuri de jucărie. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător.. etc. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil).. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă.).. pe baza elementului dat. 3.. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar.. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. ea este dată de la un copil la altul. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. identifică personajele şi povestea din care fac parte. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. 3.. formulele de politeţe potrivite. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul.. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare.. sacoşe. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje... Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste.. ELEMENTE DE JOC: imitarea. 2. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. de jucării sau de îmbrăcăminte.. 8. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. Vânzătorul . bani de jucărie.. identifică personajul şi povestea din care face el parte. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. 4... aplauze. personajul şi povestea căreia îi aparţine. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”.

obiectul este plătit. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. Ea va imita spălatul păpuşii. . salută şi pleacă. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. prezentându-l vânzătorului. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. apoi salută şi pleacă. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. mulţumeşte vânzătorului. cumpărătorul mulţumeşte. 3.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. Exemplu: „Copilul desenează”. apoi le vor mima şi ei. „Mama citeşte”. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. După această scurtă conversaţie. Sau „Mărul este un fruct”. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 4. „Mărul are culoarea roşie”. „Câinele latră”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. aplauze. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. 2. ghicirea. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1.să imite şi ei aceeaşi acţiune. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. „Iepurele fuge”. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. Toţi copiii imtă acţiunea. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. întrebând: „Ce face păpuşa?”. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite.

• Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. MATERIAL DIDACTIC: jucării. 2. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. „Ursuleţul”. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. să interpreteze un cântec învăţat anterior. grupa copiilor cu maşinuţe. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. grupa copiilor cu păpuşi. 3. . două siluete de fetiţe şi două de băieţi. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. forme şi culori variate. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). un săculeţ. mărimi şi culori diferite variate.2.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. să folosească corect numeralul ordinal. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. cercuri mari de diferite culori. 3. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. utilizând numeralul ordinal. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. iar în cercul roşu jucăriile mici. 2. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. 3. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. grupa copiilor cu ursuleţi. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. cifre. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată.

Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. aer. Exemplu: „Copilul plantează un pom. aer. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. siluete de animale. . 2.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. fie de deucatoare. cutii. aer. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul).să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. pământ. 4. În a doua parte a jocului. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. pământ). VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. Pe rând. În aer este mult fum. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. lipind ornamente din hârtie glasată.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. aer. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. 3. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. fie de către un copil.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. 4. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. pământ. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.”. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. în mod creativ.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. pot aduna hârtii. După gruparea animalelor. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. pământ). La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal.”Copilul sapă o groapă. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte.

Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă.. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. să plaseze conştient în spaţiul clasei. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. 2. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri.5. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. 6. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte.. 4. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. aplauze. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. ELEMENTE DE JOC: surpriza. Morcovul este o legumă. . să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. 3. 5. mişcarea. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. 3. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. 2. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. Exemplu: „ Acesta este un morcov. respectând tehnica de lipire învăţată.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. mânuirea materialului. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. în raport cu un reper dat. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou.” La cerinţa educatoarei.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă.

fără să-l scoată. prosop.. îl denumeşte. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile.. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. Pe rând. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol.. Ursuleţul este lângă. 3.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia. sub formă de surpriză. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză... pe raft. precizând poziţia pe care o ocupă. în picioare. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Interpretarea corectă a unui cântec.. VARIANTĂ: . pastă de dinţi. În continuare. pe covor... • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. surpriza.. Exemplu: „Am luat o carte. 7.. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. o cutie cu jucării. mânuirea obiectelor. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. apoi vor fi aşezate la locul lor. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. 2. precizându-se poziţia pe care o ocupă.. perie de păr. doar prin pipăit. Pe rând. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil.. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă.. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire.. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. Fiecare răspuns corect este aplaudat. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii. în spatele scăunelelor. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv... Păpuşa este pe. pieptene. periuţe de dinţi. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal. etc. Maşinuţa este în.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal.. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă.. de haine... batistă... REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii.

tăiate. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . VARIANTE:  Copilul gustă. dezvoltarea sensibilităţii gustative. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese.gust.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor .să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. obiectul respectiv. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. mărime. Pieptene. viaţa animalelor. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. tăiate şi amestecate. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. prin pipăit. legumelor).” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. activitatea omului. iar un copil vine şi caută în săculeţ. culoare. apoi verbalizează acţiunea. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. moment de aşteptare. SARCINA DIDACTICĂ: . CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. plantelor şi munca oamenilor. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. ghicitori. animalelor. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. (ex. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”.

• Mişcare pentru preluarea jetonului. motivând aşezarea imaginilor corecte. coadă. un cântec. galben – vara. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. coarne etc.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. verde – primăvara.). Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. să aleagă. ruginiu – toamna. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. copite. hrană. clasificându-le după un criteriu dat. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. • Nu se admit răspunsurile în cor. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. blană. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. grupându-le pe anotimpuri la panou. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. diferite mişcări specifice animalelor). a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. să găsească elemente caracteristice acestora. înfăţişare. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc.• Completarea celor 4 tablouri. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. identifică. motivând alegerea făcută. foloase. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. să descrie imginile potrivite. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. ELEMENTE DE JOC: .

ustensile specifice unei meserii. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. mimând acţiunea respectivă. Manipularea materialului didactic: jetoane. aşezând imaginea pe panou. Mişcarea. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. stabilirea legăturii între unelte. foloase. educarea capacităţii de a efectua asocieri. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. materiale. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. identifică animalul. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. medic – stetoscop.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. Interpretare de roluri. constructor – cască. produse. Mimarea unei acţiuni specifice. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . mediu de viaţă. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. hrana. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. utilitatea acestora. croitor – centimetru. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. uneltele necesare practicării lor. motivând răspunsul. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă.

CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. lână. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. sticlă. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. • Valorificarea de semne distinctive. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. Imitarea acţiunilor. medalioane colorate din plastic. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. pânză. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. amiaza. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. • Prezenţa semnalelor sonore. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. un copil scoate un obiect din sac. • Moment de aşteptare. hârtie. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. dimineaţa. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. • Limitarea timpului de răspuns. Aplauza. VARIANTE:  Copii inched ochii. metal. Recompense. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. . mătase etc. noaptea. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. steguleţe din hârtie. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. material plastic.

prânz. să povestească fragmentul ilustrat. se opreşte la un copil care alege o imagine. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. copii extrag o siluetă. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. „Ciuboţelele ogarului”. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. prosop. stimulente. despărţirea cuvintelor în silabe. „Capra cu trei iezi”.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. „Scufiţa roşie”. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. periuţa de dinţi. personaj surpriză care face introducerea în joc.  Se audiază un fragment din poveste. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. semnale luminoase. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. .furculiţă etc. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. lingură. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. recunosc personajul şi povestea.• Pedepse hazlii pentru greşeli. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului.

• La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. apoi îl repetă în întregime. ELEMENTE DE JOC: . CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. Elemente de mişcare. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. Aplauze. precizarea unor reguli de comportare în grup. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori.

FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. GHICIREA ŞI APLAUZE. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. O SCOATE DIN SAC.O MAŞINĂ ETC. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. Semnale sonore. BEŢIŞOARE . O DENUMEŞTE. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . ÎNTRECERE. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA.DOUĂ CUBURI. PIPĂIE OBIECTUL. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. o biluţă unui copil. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. O PĂPUŞĂ. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL.• • • Manipularea jucăriei. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. CORECTITUDINEA. ÎL DENUMEŞTE. MIŞCARE. MIŞCAREA. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. ETC. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. CĂUTAREA. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. PROMPTITUDINEA. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. Aplauze . JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. APLAUZE. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL.). GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea.) SURPRIZA. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. CASTANE. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. SURPRIZĂ. PĂPUŞI. PROCEDÂND CA MAI SUS. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. MAŞINI.

Sar apoi intr-un picior.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. Ma opresc. RIDICĂ JETONUL. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. . ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE..respir usor. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. SURPRIZA. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. Intind bratele sa zbor. CI. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. LA AL DOILEA SEMNAL. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE.. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. DECÂT CELE DE PE LAC. APLAUZE. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. SE MOTIVEZA ). PATRU). SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. LA PRIMUL SEMNAL. MOTIVÂND ACŢIUNEA. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. UN PANOU. Fac gimnastica de mic. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. ÎN ACEL MOMENT.DE PE COVOR. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. O VULPE. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. Merg in pas alergator. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET.. TEATRU DE PĂPUŞI. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA.

cu bratele) Buna dimineata .cioc.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.cioc.care se ridica) Si repara garduletul! 4.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.bum.chit.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.chit.(mieunat languros.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau . BUNA DIMINEATA! 5.chit.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.miau.bum.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.(bat in masa cu pumnisorii.sarim in sus) 3.miau. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.(trece repede .pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.bum. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).zbor-pasari mari .palmele in fata pt.chit.cioc(ciocanesc fiecare deget.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.cioc.(aratatorul de la mana dreapta.mana tace.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.miau.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.miau.

Câinele pe vulpe. “cãlãreţul”. Vulpea pe cocoş. Cum cântã la moş. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. şi se învârt în cerc. ţinându-se de mâini. Ah! Ce mai cocoş. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. Ah! Ce mai cocoş. cu faţa spre interior. vine şi se prinde de mijlocul moşului. Dupã aceste cuvinte. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. ursul. hop. vulpe. ce mai cocoş. Vulpea pe cocoş. zdup!” La terminarea cântecului. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. zdup! Zdup. vulpea. Popovici): “Cãlare pe bãţ. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. câinele. hop. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. lupul. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului.Copiii sunt aşezaţi în cerc. La ursul din pãdure . Ah! Ce mai cocoş. urs etc. La comanda de începere a jocului. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. acesta este primul. de pãmânt. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. zdup. nu are cal. cãluţ. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. Câinele pe vulpe. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. Cum cântã la moşi! Cântã. hi! Hi. Lupul pe câine. ca: cocoş. hop. una reprezintã “caii”. hi. zdup. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. Astfel. Educatoarea împarte rolurile copiilor. iar cealaltã “cãlãreţii”. cãluţ. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. hop! Hop în galop. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. apoi urmeazã cocoşul. Cum cântã la moşi! Cântã. Un copil. hi. egale ca numãr. lup. Ah! Ce mai cocoş. câine. iar restul copiilor poartã nume de animale. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. Cum cântã la moşi! Cântã. Cum cântã la moşi! Cântã. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. de pãmânt.

recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. nu muşcã. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. Nu latrã. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. Stã cuminte. în spatele liniei de plecare. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. s-a-nfuriat! Mârâie. Copiii repetã. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. Copiii. Copiii repetã. În faţa lor. Împreunã cu educatoarea. la câţiva paşi. folosind propoziţii scurte. se apropie tiptil de câine. “bârlogul”. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. Ne-a vãzut. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. înainte de a fi atinşi de “urs”. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. denumit “casa copiilor”. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. Copilul prins îi ia locul. care le spune o istorioarã. De la ursul din pãdure. ţinându-se de mâini. liniştit. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. “povestitorul”. Copiii repetã cele spuse de povestitor. stã un copil. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. Doarme? Haide sã-l trezim. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. Ursul doarme nemişcat.

. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. 2. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. 2. Obiective operaţionale: . Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. „mai puţine”. „mai puţine”. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. 3. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. frunze pe care sunt scrise sarcinile. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. Coechipierii au voie să se ajute între ei. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. închiderea şi deschiderea ochilor. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. 1.Cele două grupe de copii răspund pe rând.La auzul acestor cuvinte. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. unde trebuie sã atingã peretele. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. fişe individuale de lucru. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

Pe rand. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. Împreună sunt şapte oiţe. . Desfăşurarea jocului: • • • • .etc.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. “Muuuu” e vorba ei. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. întrecerea. Iedul drag îşi apără. jetoane cu cifre. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. Materialul didactic: veveriţa. alune. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. Elemente de joc: Riţa. . recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. Este tot al ei. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale.să efectueze operaţii simple de calcul oral. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe.Veveriţa.să resolve corect sarcinile fişei. Obiective operaţionale: . Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. oi. 4 animale. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. –. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă.4. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. traseul veveriţei. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. pisici. 8.să raporteze cantitatea la număr. plicuri. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. Un copil va primi rolul de fermier . Regulile jocului. În fiecare căsuţă vor fi 2. respective la cifra corespunzătoare. Ea pe pomi se caţără. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor.Veveriţa.). Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. =). . 3. 6) animale. Copiii numără animalele din căsuţe.cai. căţeluşi. imagini cu căsuţele animalelor. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. 5 4 sau 3) animale.

Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. Exemple: 1. 4. 5. 2. 7. Pe rând. Câte au rămas?. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. 9. 9. Descoperă cifra care lipseşte. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. iar după ea urmează a opta albinuţă. 6. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Numără crescător de la 6. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. imitarea zborului albinuţelor. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. stimulente albinuţe. 10. 11. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Dacă răspunsul copilului este corect. 12. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Numără descrescător de la 8. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. 13. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Găseşte mai multe variante de descompunere. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. 3. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. În final. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. 8. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. În ultima parte a . • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Adună alunele în coş. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. La semnal.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . Ia din coş 2 alune.

Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. apoi unul se va ascunde. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate.. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. aplauze. • dezvoltarea spiritului de echipă. mânuirea materialului. zum albiniţa mea! 10. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. O fetiţă pleacă acasă. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. zum.jocului.. apoi problemele vor fi formulate de către copii. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Grupa este împărţită în două echipe. În final. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. La început. . Elemente de joc: prezenţa Magicianului. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. jetoane cu imagini. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. jetoane cu cifre. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata.

La cererea educatoarei. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Spre deosebire de prima parte a jocului. . Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. ei primesc o recompensă. mânuirea personajelor. cifre.să rezolve corect fişa de lucru individuală . siluetele personajelor. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. . cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. 5. Se motivează aşezarea. 1. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. alt copil va veni să corecteze greşeala. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. Obiective operaţionale: . 4. În partea a doua a jocului. Un pitic pleacă la plimbare. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. . 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. Elemente de joc : surpriza. • • . .(5. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element.2=3) (7+ 1=8) 11. 9 sau 10). Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. 12. „-”. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. grupele.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. Dacă nu rezolvă corect sarcina.şi = » . • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. 6. Dacă aşează corect. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată.să utilizeze corect simbolurile « +. 3. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. aplauze. „=”. exerasarea număratului în limitele 1-10.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8.

să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. 4.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. .să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. « .Elemente de joc : surpriza.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). Se verifică prin numărare. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. . Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. apoi să spună cum le-a aşezat. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. . • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. 9 sau 10) cărţi. 13.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. . Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. până vor fi exemplificate toate variantele. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. Copiii numără cărţile de pe raft. . 5 sau 6 cărţi.să rezolve corect fişa de lucru individuală. . Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. Împreună sunt şapte cărţi. . mişcarea. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». generalizarea) : Obiective operaţionale : . Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. analiza. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte.» si « = » .să utilizeze corect simbolurile « +.si = ». . . sinteza. în limitele 1-10.

aplauzele. Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. următoarele exerciţii: . 6. Educatoarea aruncă mingea unui copil . probleme ilustrate. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” .fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. mărime). Elemente de joc: surpriza. scrisoare. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. 7. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . descoperirea grupurilor de obiecte . 7. mânuirea materialului.pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. închiderea şi deschiderea ochilor . 8. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte .pentru echipa nr. 6. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. siluete reprezentând rechizite. REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . recompensele. 5. acesta o prinde . jetoane cu cifre. ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. 8. întrecerea. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina.pentru echipa nr. 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. deplasarea. aplauze . MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . închiderea şi deschiderea ochilor. a spiritului de observaţie . echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. sunetul clopoţelului. păpuşi . apoi merge la masa cu material . 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). un stilou. (se vor folosi două imagini: o carte. o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” .) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. . cifre de pus în piept. cuburi . Ex: 3. VARIANTE DE JOC I . o aruncă din nou educatoarei . 5. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel .    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . iepuraşi . dezvoltarea atenţiei . Material didactic: ghiozdan. . Dacă aceasta este rezolvată corect. Copiii aşează 3. ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . . avioane . clopoţel. La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. ursuleţi . diplome.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. Ce semn folosim? 10 – 2= 8. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă .peştişori ) . fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare.(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine.

Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . închiderea şi deschiderea ochilor .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . Sortarea se face prin întrecere . La alt semnal . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . MATERIAL : macheta unei grădini de legume . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . surpriza . La fel se procedează şi cu perele . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . vinete . legume decupate( morcovi. . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . părul are pere verzi şi galbene . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . întrecerea . întrecerea . zece lădiţe . VARIANTE DE JOC I.patru lădiţe . Răspunsurile corecte se aplaudă . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . copiii deschid ochii . la bătaia din palme a educatoarei . II. cinci coşuleţe .II . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. unul merele verzi . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. fiecare în câte o lădiţă. toate . La alt semnal . ardei. În acest timp se ascunde una din lădiţe . Se cere copiilor să închidă ochii . „Eu am cules o mulţime de pere”. pătlăgele . Fructele culese sunt aşezate în coş . mânuirea materialului . unul merele roşii .închiderea şi deschiderea ochilor . copiii verbalizează acţiunea . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . sesizând lipsa unei lădiţe.Sunt numiţi doi copii care să sorteze. REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . mari şi mici plantate în grădină. copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . celălalt cu imaginea unui mere) . III. „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . ELEMENTE DE JOC : surpriza . cartofi ) . VARIANTE DE JOC I. Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . mânuirea materialului . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV.

timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . Unul va sorta legumele mici . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . Se descoperă copacul . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . a spiritului de observaţie . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei .II. III. în . VARIANTE DE JOC I. Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . Sortarea se realizează prin întrecere . II. lângă copac . La următorul fluier copiii deschid ochii . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. lângă . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor .La fluierul educatoarei copiii închid ochii . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . În acest timp se va ascunde o lădiţă . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . La fluierul educatoarei . în faţa . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric .etc. a memoriei . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . unul pe cele mari . III. Se vor intui poziţiile spaţiale : în . La următorul fluier copiii deschid ochii . fixarea locului numerelor în şirul numeric . aplauze . . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . în spate . închiderea şi deschiderea ochilor . în spatele . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . copiii închid ochii . exersarea atenţiei . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful