JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. În acest sens. roşu . printr-un joc de aruncare.joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . Copilul care prinde mingea. copii care culeg mere etc.joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine .sterg praful .pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . cântă .pentru dezvoltarea imaginaţiei.scriu . apoi o aruncă altui coleg. care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. Mărul – rotund . adresându-i acestuia o noua întrebare. că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus.să găsească soluţii pentru o situaţie problemă .pentru cultivarea fluiditaţii.joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . porc etc. oaie . mai multe sacoşe etc. d ) . b ) .pentru cultivarea fluidităţii expresionale . Participanţii activi se selectează ad-hoc. să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . Păsările zboară . Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea.joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare .prindere a unei mingi uşoare. ursuleţ.pisică . aşadar. camion etc.iute . a originalităţii . Papuşă . iese din joc.pentru cultivarea fluenţei ideaţionale .O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. a fost metoda Răspunde -Aruncă .să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . f ) . sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. Baiatul construieşte castele din nisip.exerciţiu deosebit de agreate de către copii. dar şi de verificare a acestora. pufos etc . alb .o maşină. -4c ) . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. e ) . Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. Am considerat. păsări călăoare. fricos . zemos etc .minge . Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. mănâncă etc.Interoghează. dulce . prin organizarea unor jocuri . frunze ingălbenite . cal . De asemenea. Exemple : Culeg flori . dar nu ştie răspunsul. este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat.pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul .mă spăl etc. 4 .

În centrul cercului stă conducătorul jocului.educatorii. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte.m. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. Toţi. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. la activizarea lui. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. Mingea trece mai departe. vorbirea lor este neclară. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. părinţi şi educatori. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. Unii vorbesc fără dificultăţi. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. cursiv. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. un apăsător complex de inferioritate. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă.d. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. optimizându-le. bine dezvoltaţi. Copiii formează un cerc. social şi cultural. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. Jucătorii se dispun în perechi.a.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. un interes sporit pentru activităţi. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. 5 . ca urmare a reacţiei celorlalţi. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . Urmează a doua pereche. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . a treia pereche ş. în acelaşi timp. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. La semnal. contribuind în acelaşi timp din plin. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. nesigură şi uneori peltică. expresiv şi frumos. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. Acesta aruncă unui copil mingea. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. de integrare eficientă în mediul natural. nu i-a obosit. Cu timpul. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. un principiu de organizare. dar alţii se poticnesc. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte.

Materiale — Fluier. Copiii stau în coloană cîte unul. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. vitezei şi promptitudinii. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. Scop — Dezvoltarea atenţiei. Conducătorul la un semnal cu fluierul. — Participanţi Materiale Două. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. Culesul mingilor Loc — în aer liber. copiii să execute două genoflexiuni. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. înainte de a prinde mingea. trei echipe a cîte 8—20 copii. Participanţi — Două sau mai multe echipe. La semnalul 6 . să execute 4 sări turi pe loc. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. pe o distanţă de 5—8 m. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. — O minge uşoară. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. iar la trei semnale. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. la două semnale. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. în spatele unei linii. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. In faţa fie cărei echipe. joc care trebuie să rapid. Participanţii formează un cerc. Câştigă cel care rămîne . toţi trebuie să drepţi. Acesta pasează mingea la întâmplare..ultimul în joc.. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. cu hârtie sau cu sfoară. — 20 —30 de copii. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că.

Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale .6 — 15 copii. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. predînd ştafeta următorului. Pe traseul de deplasare a copiilor. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte.în sală. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. cel căruia îi aparţine. fie din lemn. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. trei ori. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. Organizaţi în două sau mai multe echipe.conducătorului de joc. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. 7 . Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun.Sfoară. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. . fără ca ele să se răstoarne.. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m.d. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. — 10 —30 de copii. La un semn al conducătorului jocului. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei.Dezvoltă îndemînarea. Va câştiga echipa care termină prima. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. Participanţi Scop . condu-cînd câte un cerc. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. . Jocul poate fi repetat de două.m. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. fie din hârtie. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. la semnal. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă.a. ajunge la al treilea ş.

apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. avînd câte două beţişoare în mină. patru copii se aşează unul lingă altul.).Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii.Dezvoltarea îndemînării. poate preda beţişoarele. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. echipa sau participant.d. locul şi îmbrăcămintea lor. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie.. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. . Dacă se pierde bobul pe traseu. la o distanţă de 4— 6 m. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. este desigur cel mai bun. Apoi cei doi copii. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. iar cei 3—4 copii. cei doi părăsesc camera. care au ieşit din încăpere.m. - Participanţi -10-30 copii Scop .examinare" vizuală. dând beţişoarele următorului din echipă. La semnalul con ducătorului de joc.Dezvoltarea spiritului de observaţie..a. După 60 secunde de . Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. primii din fiecare echipă.în sală.. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia.a. aleargă spre masă. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş.în sală. Figuri geometrice 8 . Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina .m. două beţişoare pentru fiecare . stabiliţi iniţial. el trecând la coada şirului ş. trasată înaintea scaunelor. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă .d. cel care 1-a pierdut. Trei.

— O tablă. — Dezvoltarea memoriei. Copiii trebuie să fie atenţi. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. una lângă alta. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. — 20—30 copii.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. 9 . cretă. creion şi hîrtie pentru fiecare copil.

predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc.d.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. — Dezvoltă promptitudinea. în acelaşi sens şi cât mai repede. ei introduc aţa în ac. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători.a. pe circumferinţa unui cerc. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. — 20—20 copii. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. din fiecare echipă. Din copiii care iau parte la joc. 8—40 copii. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. La semnalul conducătorului de joc. în acelaşi timp. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. sau „apă”. spunând. Jocul poate fi îngreunat. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. Primul jucător. cu voce tare : „aer”. se formează două sau mai multe echipe. gîndirea rapidă. . care vor fi consideraţi câştigători. Aer. — în aer liber sau în sală. din joc. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. este eliminat din joc. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. La un semnal. apă. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). Dacă el nu răspunde repede. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. 2—4 ace şi aţă de cusut. sau „sol”. — O minge de cauciuc sau de handbal. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării.m. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac.

Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . prosop. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 4. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. şerveţel. 2. săpun. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . perie de haine. pieptene. să găsească antonimele unor cuvinte date. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. surpriza. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. 5. mânuirea materialelor. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. motivând alegerea. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. 3. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. O va scoate din săculeţ. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. iar dacă nu este corect. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. batistă. imitarea acţiunilor. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). aplauzelor. periuţă de dinţi. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. savonieră. ghicirea. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei.. aplauze. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. oglindă.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. cele greşite sunt corectate de colegi. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. perie de ghete. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii.

2. În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . foc în pădure. etc. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura).pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. aer. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. Anterior planificării şi desfăşurării jocului.. Exemplu: curat – murdar. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. aruncarea gunoaielor pe jos). apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. poluat – nepoluat. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. păsări etc. pământ). • Consolidarea deprinderilor de orientare. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. 2. aer. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. Să ocrotim natura. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului.) . . motivând alegerea. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. pământ). După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. Nu distrugeţi natura. Un elev vine la catedră. ia un cartonaş.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă.. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . li se mai acordă doar un punct.Frumoasă-i strada noastră ’’. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. bun – rău etc. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.

etc. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. pasăre. Elevul care are ecusonul . îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. întrecere. USCAT.. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. apă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. pământ. insectă.cerb’’.. ELEMENTE DE JOC: surpriza. a locului pe care îl ocupă. iepure. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. .vierme. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. aer. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. adună hârtii. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. cutii. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. Aceste etichete se prind de piept. După gruparea animalelor. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. În aer este mult fum. aer. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. şoarece. aplauze. reguli. fie de către învăţătoare. oameni. aer. 4. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă.3. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. Ex: În apă sunt aruncate sticle. aplauze. bufniţă. în poziţia şezând. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. grâu. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. iarbă. animale. • viaţă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. întrecere. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. arbore.. 5.siluete de animale.oameni’’. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. cerb.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . a legăturilor care se fac între plante şi animale. AER. pământ. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). fie de către elevi.

aceleaşi pentru ambele echipe. • Aspecte din natură în timpul secetei.. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. casete video. CD. explicaţia. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. animalelor şi omului (apă. • Copiii lucrează pe două echipe. insigne etc. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă).. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. secetă.). Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. furtuni. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. mamnifere etc. • Să explice de ce pădurea este .Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. problematizarea. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. exerciţiul. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. soare). echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. . CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor..Balenele’’ etc. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor.Delfinii’’ şi . • Păduri incendiate. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). După rezolvarea fiecărei sarcini. maşini care elimină gaze de eşapament. defrişări. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări.). DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus.plămânul verde’’ al planetei..Planeta Albastră’’. imaginate de învăţătoare. aer. sub forma de întrecere. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. Chinuiesc animalele.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(.Doxi’’. dispariţia unor animale etc. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. plastic).. . AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. Jocul se desfăşoară pe două echipe.

ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri..6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. . De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. Apoi.detergenţi’’. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. colectare de fonduri.. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. protecţia animalelor. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. . . Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra).) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă.ambalaje’’. etc. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct.sticle’’. protecţia unui copac etc. Respect animalele şi plantele. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. imitând mişcările peştilor prin apă. pe care să o arunce în coşul de gunoi. pe grupe formate din 5-7 jucători. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. în formă de evantai. dând ştafeta următorului elev. care trebuie să ridice o carte.chimicale’’. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. Câştigă echipa care termină mai repede. Jucătorii se numerotează. aruncând toate gunoaiele în coş. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:.Mă joc frumos cu animalele. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. . O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane.. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. La comanda start. etc. iar . Ocrotesc plantele şi animalele. îl poate pune pe el în dreapta jos. ..peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă.. pe masă în faţa jucătorului. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. Ţinând cartoanele în mână. Rup florile îndrăgite din parc.gunoaie’’. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. curăţenia unei zone. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. Distrug plantele. aruncă deşeurile în coş.. ghemuindu-se la pământ. adică cel din dreapta numărului 1. apoi se întorc în fugă. elevii aleargă spre coşurile de gunoi.

înfiat’’. Vâltoarea apelor. buline. Energia vântului. coş de nuiele în care se află alimentele. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. este penalizată sau va primi un supliment de . ELEMENTE DE JOC: competiţia. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. situaţiile surpriză. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. Susurul pâraielor. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. Ei sunt invitaţi . pubelă pentru resturi alimentare. pături. studiaţi florile şi fructele. o trăistuţă. În lumina amiezii.. invitaţi copiii să . recompense. casa noastră! . • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. hârtie. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. căutând. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie.muncă’’. mirosul pe care îl răspândesc florile. Când ieşiţi la plimbare. pe cărarea şerpuită dintre copaci. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. mişcarea. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. sau toamna. Tunetul ploii. Cu timpul.. ghicirea. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. creion de desen. ajungând prima la . REGULI DE JOC: elevii vor . copiii pornesc spre pădure. cuib de păsări natural. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii .. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. hârtie. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. Ce răspunderi ar putea avea cineva care ..Cabana Pădurarului’’. până la un alt indiciu. Răsăritul soarelui. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. primăvara şi vara.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. iar a doua echipă buline de culoare verde. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. Inocenţa ciocârliei. În final. perioada când înfloreşte. cu care va uda copacul. aplauze. casetofon.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. MATERIALE NECESARE: un copac.. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. aparat foto. dar că omul se poate .. stimulente. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. Tot ce ne înconjoară.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. ambalaje ouă Kinder. mişcarea... Aceasta este lumea noastră. JOC DE ROL . carneţel. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . Se dă startul şi.. forma fructelor etc. în care pot nota înălţimea.. Este Terra.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător.

un cetăţean care aruncă hârtia jos.. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. CEVA………….un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. care reprezintă diferite modele de comportamente. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior.. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . se consemnează răspunsurile. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. Deschizând fiecare ou. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele. flacoane de plastic. vom vorbi de animale şi păsările din pădure. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute.aşa nu’’ la întrebarea: . şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere. un muşuroi de furnici. Răsfoind filă cu filă. Copiii sar apoi peste un pârâiaş... să culeagă floricele. În acest sens. Odată ajunşi la acest popas. adăposturile unor animale. observă cum . pe rând. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. deodată.Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : .Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : .să observe vegetaţia unor copaci. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). vor răspunde prin .. ce foloase aduc. . să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă.s-a descurcat’’ cel mai bine. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele.casa pădurarului’’.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea.doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi..De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi.Să ocrotim natura!’’. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. Nu departe se vede . observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. câteva curiozităţi. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . o căsuţă din lemn cu flori la ferestre.. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . Echipa 2 : .Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. pe care scrie .Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). oameni care taie şi defrişează copacii.. aflăm întrebările: Echipa 1 : . Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu.Păstraţi curăţenia!’’. Pentru că timpul trece.aşa da’’ şi prin . s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. cu ce se hrănesc.

. Educatoarea poate motiva sosirea lor. respectând sensul acesteia. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. mai ales pentru gâscă.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. vâjj-vâjj. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. denumirea acesteia.. Copiii vor reproduce mişcarea vântului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. De exemplu: „În casă s-a făcut frig.. care se citesc apoi cu voce tare. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. în timp ce. Focul făcea. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. vor fi solicitaţi să încerce articularea. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. fie pe covor în semicerc.”. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. 2. prin poziţia gurii larg deschise. Afară era frig şi bătea vântul. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. În continuare. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. imitarea sunetelor emise.”. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul.. Copiii vor imita zgomotul focului. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt.

Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. 3. imitând trenul. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. în timp ce pronunţă j. ş. j (braţele lateral). eventual marcat. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. În partea a doua a jocului. Grupa de copii va fi împărţiă în două.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. 5. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. reproducând vântul. în spatele incisivilor inferiori. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. şarpele (s. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. evitându-se prelungirea acestuia. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. ş). ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. Nu se va scăpa din vedere faptul că. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. j. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. ş. j). ş. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe.. z). trenul (ş. o parte dintre ei vor fi albine.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. j. iar restul vor alcătui şarpele. apoi cea a albinelor. z. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. . în cazul în care copiii articulează incorect. 4. un alt grup ajunge trenul. alergând cu o viteză mai mare. La alt semnal. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. Jocul continuă schimbând-se rolurile. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. vântul (j. Grupa de copii va fi împărţită în două. limba va fi plasată jos. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor).. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării.s).

În desfăşurarea jocului. pensulă. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. minge etc. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. Mihai. La semnalul dat. . AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. 6. oaia. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. raţa. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. . Formularea corectă a genitivului. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. lingură. pisica. calul. pieptăne. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. . după cum li se cere.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. păpuşă. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. măturică. Acesta va spune: „Trezeşte-te. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. cu braţele pe masă. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. selectiv sau nu se face deloc. .. . găina. pahar. vrabia. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. cocoşul. gâsca.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. 7.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă.. El se va aşeza cu spatele la grupă. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate.”. Material didactic: creion.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii.executarea acţiunii de către copil. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual.. cuburi. albina etc. perie. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest. cu capul pe braţe şi va simula că doarme.. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. prosop.

le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. păzeşte casa 2. 8. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . 10. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. educatoarea ridică un anumit balon. 9. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. La întrebarea educatoarei. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. latră pisica: 1. prinde şoareci 3. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). fuge vrăbiuţa: 1. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. zgârie 4. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. educatoarea afişează silueta unui animal. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. mianună 2. În partea a doua a jocului. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. balon albastru – rochiţă albastră etc. roade oase 3. ciripeşte 5. de exemplu: Câinele: 1. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. muşcă 2. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă.

Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. 11. pieptăne pentru obiecte de uz personal. se joacă etc. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. Pe acest disc este fixat de un ax. o pisică pentru animale. doarme. se descoperă pe rând o singură imagine. GRUPA MIJLOCIE 12. cratiţă. pentru seară: copilul se dezbracă. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. se urcă în pat. raportarea lui la alte obiecte. se spală la chiuvetă. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei.a oprit la măr”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. cretă. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. de aceeaşi categorie. solniţă etc. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. În desfăşurarea jocului. de exemplu: la prânz. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. chibrit. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. copilul face duş. prosop. De exemplu: masă pentru mobilier. un alt disc cu un segment lipsă. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. şerveţel. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . Prin învârtirea acestuia. batistă. scot obiectul (imaginea lui). serveşte micul dejun. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. pleacă spre grădiniţă.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat.. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului.

Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. iar altele eronat. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. după care răspunde la întrebarea pusă. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. 14. 13. 15. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. diferind doar printr-un singur sunet. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . un ceas deşteptător (sună ţrrr). se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. educatoarea trece la un alt copil. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). cu musculatura facială încordată. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. iar copilul cu care aceasta dă mâna. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. ridicat în spatele incisivilor superiori. după caz. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt.

A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. repede şi formulează propoziţia. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. Astfel. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. iar altul cu două sau mai multe elemente. După „lectura” scrisorii. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. 16. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. grupa va mima dacă se poate. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. unul cu un singur element. EU SPUN UNA. ridică acel cartonaş sus. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural).pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. o acţiune specifică profesiunii . 17. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. De exemplu. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. trebuie să spună de cine a fost trimisă.

Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. 19. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Astfel. pe rând de mai mulţi copii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia.respective. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. În desfăşurarea jocului. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. formularea corectă a propoziţiilor. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. apoi o pot sugera copiii. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. 18. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. „Panglica mea are culoarea albastră”). copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. diverse jucării cunoscute de copii. dacă piticul stă pe scaun. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. În prima parte a jocului. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. În cursul jocului. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. În partea a doua a jocului. 20. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia.

Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. „Din ce material este făcută?”.CE E BINE. portocaliu. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. Acolo unde nivelul grupei permite. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. răspunde pronunţând cuvântul corect. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. castravete etc. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. pătrunjel. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. iar cel care a primit mingea. . cumpărătorul n-o va primi. În încheiere. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. În acest caz. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. GRUPA MARE 21. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. zarzavat. Se pronunţă un cuvânt greşit.

pa. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. la. scafandru. lăsând doar un loc pentru educatoare. parc. lamă. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. ş. cu palmele bine întinse oblic. mazăre. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. şi lasă timp copiilor. 22. solniţă. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. Regulile jocului: la semnalul dat. v. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. sau pentr g: gâscă. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. mănuşă. macara tavă. ş-j. gutuie. . pentru ş: şarpe. cretă. scrisoare. patru . grâu. taxi măgar. cadă. carte.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. g. sacoşă. mălai. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. sapă. de pildă s: sanie. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. ce. de exemplu: a) casă. castravete creion. greblă. şorţ. şosete. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. în faţă. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. ci. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. şapcă. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. je. stropitoare. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. cană masă. castel. şoşoni. da. grădină. guler. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. După ce educatoarea va da exemple. na. va începe jocul. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. ţ. ji. crap. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. În amplificarea jocului. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. şoarece. şopârlă etc. taburet. r. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. porc. ca etc. castană. sac. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. scaun. j. s. mătură ladă. scară etc. 23 .

steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. curajos-fricos... 25. .. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. În genere. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. În încheiere. intensitate. . fie subiectul. formularea unor propoziţii cu acestea.. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. 24.. bun-rău. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. pomii. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început.. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. culori.Merele se culeg din. veseltrist.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. duritate. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. corect-incorect. rapiditate. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie.Toamna. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: ... . asperitate.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. În funcţie de nivelul grupei.. fie atributul. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. se va stabili echipa câştigătoare.. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. ascultător-neascultător. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. .Primăvara. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. temperatură. copiii merg la .. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. cu un număr egal de membri. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii.. fie predicatul. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. pe rând. grutate..Cireşele.

Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. stropitoare. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. . 26. o masă pătra 27.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Conducătorul jocului spune un cuvânt. un tren scurt. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. un tren lung. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. centimetru. În partea a doua a jocului. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. iar după însuşirea lor de către copii. degetar.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. o păpuşă mică. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea.să circule numai la culoarea verde a semaforului. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. ac cu aţă. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. În mediul rural. De asemenea. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). cazma. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. o masă rotundă. Pe străzile fără indicatoare. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. se modifică sarcina didactică. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. apoi din dreapta. maşină de cusut. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. 28. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare .CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. foarfece. le aşează pe şosele . Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului.

ciocan. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. 1.să denumească figurile geometrice.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc.să rezolve corect itemii fişei. . -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. buline. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. Totodată. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte .Fiecare propozitie este trecuta la plural.In partea a 2 a a jocului. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. sa respecte regulile jocului . cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. respectand acordul dintre subiect si predicat. tu spui multe ! 2. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. Educatoarea va urmări toate echipele. . rindea etc.calapod. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Pentru o mai bună coordonare. flanelograf. floare rosie. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii.să participe cu plăcere şi interes la activitate. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. ferăstrău. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. Copii închid ochii.Eu spun una.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect.flori rosii. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului.fise de evaluare . .Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. . În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus.să identifice poziţii spaţiale.

A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Material didactic:furnicuta.. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. stimulente albinuţe. cel al gradinitei sau al scolii. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Desfasurarea jocului . Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. apoi unul se va ascunde. În ultima parte a jocului. . Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui... sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si .A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. 3. imitarea zborului albinuţelor. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Dacă raspunsul este corect. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe.Ex.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii.piese geometrice. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Obiective operationale: . JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. Dacă răspunsul copilului este corect. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. La semnal.

Un copil spune . .. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. atat pentru scolari si prescolari.apoi o descrie.. pietoni’’ iar ceilalti. . Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa .’’. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.Participantii sunt asezati in cerc. locul unde.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie... Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc .. incet..este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. ca atare. pentru a le capta mai mult atentia .. in picioare . denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii..pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv. pietonii’’.Copilul la care s-a oprit plicul. mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ.pe un scaunel.Copiii sunt .îl deschide. sta . un disc de carton pe care e desenat un automobil. In mijlocul strazii .. pe scaunel . elementul de joc. sta un copil . iese din cerc si jocul continua fara el. Ex . astfel introducand ca .Vehiculele’’ se deosebesc de . trotuarele’’. urmatorul spune: .care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.agentul de circulatie’’a lasat . Varianta: De aceasta data. Cand . mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere... Joc didactic . De o parte si de alta a strazii sunt . in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator..agentul de circulatie’’ . o bicicleta. In mijlocul strazii... de indata ce .. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele. steguletul verde .Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. o papusica si un prosopel.strada ‘’.. agent de circulatie’’. de la un trotuar la altul . in picioare.. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). Fiecare copil se prezinta . Dupa ce .. taversand strada.. el ridica repede pe cel rosu.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt.. Pentru a fi mai atractiv .Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. calculatorul. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii. reprezentand .. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. vehicule’’ .în momentul semnalului.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor.Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora..’’. prin 2 linii paralele . copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare. Jocul continua apoi cu un alt. de exemplu. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii...agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde. este marcat . In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect .urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. Jocul. pietonii’’ pot traversa. In centrul acestor portiuni.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda..

trece alt copil în cerc. Se repetă de mai mult ori. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. Echipa al cărei 6. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. iar catelul sus! Jocuri 1. de la 1 la 10. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. departe. 4. mai aproape. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. 2. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. la stanga. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. acum alergaţi înapoi. Când mingea a ajuns la acesta. La primul semnal de începere al educatoarei. După fiecare alergare se schimbă rolurile. trece mingea copilului din spate. care. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. de exemplu 1 si 4. La semnalul educatoarei. inainte. jos. procedând la fel. După trei încercări nereuşite. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. « Paznicul » strigă două numere deodată. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. 3. in spate. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. inapoi. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. educatoarea îi cheamă din nou. Ex: Papusa jos. in speta cadrul didactic. la rândul său o transmite mai departe. La semnalul eudcatoarei. ciripind. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. dacă nu. .Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. Jocul se repetă de mai multe ori. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. care este «paznic ». Educatoarea spune : « Puişori. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. sde uită cu mâinile la ochi. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. La semnalul dat de educatoare. îl leagă la ochi cu o basma. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. 5. sus. la dreapta. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. Educatoarea notează punctele. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. el aleargă cu ea în faţa şirului. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. se ridică în picioare. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. Dacă reuşeşte. după câţi copii sunt. veniţi la mine ! Copiii aleargă. schimbă locul cu copilul atins. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. jocul continuă în aceeaşi formaţie. « Puişori. Fetiţa se trezeşte. faţă în faţă.

Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). urmăreşte şi ea să ocupe un cuib.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica. toţi . Se delimitează căsuţele prin două linii... ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei.pisoii” se adună împrejurul ei. aşezaţi în şir. care este aşezată în jurul unui cerc mare. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor.unde se opresc şi strigă: . Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare.Pisica” închide ochii. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. Dacă un jucător scapă mingea. în spatele liniei de plecare. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. .. unul câte unul.La semnalul de începere. La semnalul educatoarei . care stă în culcuşul ei. 8. cealaltă „şoriceii”. « Pisica şi pisoii » La început..miau. La acest semnal. el trebuie să o ridice. După învaţarea jocului..La comanda educatoarei.. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). timp în care . Jocul se repetă.pisica” strigă: . dinainte fixat.zburaţi”. . una reprezentând „pisicile”. 10. 11.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. Jocul se repetă. 7 . executată la comandă.prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. .. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. 9..Cercul se trasează cu creta pe sol..« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. cu faţa spre el. Când se trezeşte. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. fiecare lângă un cub. Rândunica din mijloc care nu are cuib.Un copil va fi vulpea. se ghemuiesc. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. La 5-6 m.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. „şoriceii” rostesc ultimul vers. Jocul continuă. restul vor fi iepurasii...” Vulpea se trezeşte. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor.. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele.pisoii” aleargă liber împrejur. să revină la locul său şi să continue jocul..Copiii. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul.La comanda educatoarei. 12. adică . « Vulpe.miau”.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă..

La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi.La semnal. 13.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. coboară. La semnal. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. din culcat înainte . predând ştafeta următorului prin atingere. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. următorul din coada şirului pleacă în tunel. Aceştia prind mingea. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. La semnal. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. înapoia liniei de plecare. “Ştafetă cu transport de mingi” . sar peste râu şi arunca mingea următorilor. La semnal. aşezaţi în şir. sau măsuţe). « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. Coloanele se aşează în spatele râului. primii din fiecare echipă.La semnal. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. 16. 15. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. 17. La semnalul educatoarei . ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. Câştigă echipa care termină prima traseul. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. unul câte unul. 19. a terminat prima.pornind altă grupă de elevi. următorul din coada şirului pleacă în tunel. egale ca număr aşezate pe două coloane. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. el rămânând în faţa şirului. se întorc prin alergare la echipe. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. Când ajung la capătul tufelor. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. el rămânând în faţa şirului. 14. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. se marchează râul.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. 18. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. îi ating pe următorii.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. execută târârea pe sub tufe. se deplasează pe distanţa stabilită. trecând apoi la coada şirului. primii din fiecare şir escaladează banca. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă.

predau mingea şi trec la coada şirului. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. copilul va numi obiectul. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. va alege o jucărie şi o va denumi. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria.La semnal. .) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). u. 3.să precizeze utilitatea obiectului ales. un copil va alege o jucărie şi o va denumi.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. merg până la un punct fix. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r... • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. 3. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. v. Câştigă echipa care termină prima traseul. tiii.apoi. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. 2. la întoarcere. j) integrate în cuvinte. reproducând sunetul claxonului” ti.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. având în faţa lor jucăriile.. ti. ş. apoi vor mima acţiunea de a se juca. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept.. u. ţ. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit.” 2. imitarea unor acţiuni. 2.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.

• Răspunsurile corecte sunt aplaudate. o va denumi. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. îmbrăcăminte etc. • Răspunde numai copilul solicitat. albastru.” VARIANTA 1. Un copil alege o jucărie. verde. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. galben. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. aplauze.). Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. 3. Educatoarea denumeşte o culoare. mimarea unor acţiuni.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. veselă.” . • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. copilul va preciza utilitatea acestuia. Este roşu. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. jucării care au aceleaşi culori. 2. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. aplauze. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. VARIANTA 2. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. Educatoarea arată o jucărie. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. VARIANTA 3.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele.

Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. aplauze. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. REGULILE JOCULUI: . 5. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. Să denumească locul ei în sala de grupă. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. o cutie mare. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. 2.4. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. ghicirea. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. MATERIAL: jucării. Să denumească jucăria aleasă. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. 4. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. 2. 5. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. verbalizând acţiunea. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese.

) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. MATERIAL DIDACTIC: siluete.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. păpuşa marionetă. la cadrul de poveste adecvat. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. cadru de poveste. păpuşa.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. ecusoane. Prin versurile:Hai. 6. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată.marionetă. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. • Dezvoltarea acuităţii auditive. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte.” VARIANTA 1. îl recunosc şi îl denumesc. ghicirea. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. siluete de personaje.• La cererea unei păpuşi. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. Opţional.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. casetofon. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. 2. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. VARIANTA 2. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior.

. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. de jucării sau de îmbrăcăminte. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. 4. o pălărie de vânător. personajul şi povestea căreia îi aparţine. ea este dată de la un copil la altul. 8. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.”. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. Vânzătorul .. identifică personajul şi povestea din care face el parte.. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. Magazinul poate fi: alimentar. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. în situaţiile create. 2. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. ecusoane cu personaje din poveste. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. să folosească în timpul jocului. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin..). coşuri de jucărie. o punguţă. salută apoi cere politicos obiectul dorit. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). 2. pe baza elementului dat.... VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc.... REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute.. bani de jucărie. sacoşe. • Activizarea vocabularului. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. formulele de politeţe potrivite... MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. aplauze.. identifică personajele şi povestea din care fac parte. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. folosirea banilor de jucărie. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. 3.. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. 3.. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare.. ELEMENTE DE JOC: imitarea. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. o scufiţă roşie. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. etc. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere.

Toţi copiii imtă acţiunea. Exemplu: „Copilul desenează”. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. întrebând: „Ce face păpuşa?”. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. aplauze. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. „Iepurele fuge”. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. „Mărul are culoarea roşie”. mulţumeşte vânzătorului. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. 4. apoi le vor mima şi ei. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. obiectul este plătit. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. apoi salută şi pleacă. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. cumpărătorul mulţumeşte. ghicirea. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni.să imite şi ei aceeaşi acţiune. prezentându-l vânzătorului. . După această scurtă conversaţie. 2. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. salută şi pleacă. Ea va imita spălatul păpuşii. Sau „Mărul este un fruct”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. 3. „Mama citeşte”. „Câinele latră”. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii.

grupa copiilor cu maşinuţe. mărimi şi culori diferite variate.2. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. 3. să interpreteze un cântec învăţat anterior. 2. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. grupa copiilor cu păpuşi. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. utilizând numeralul ordinal. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. . • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. 3. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. MATERIAL DIDACTIC: jucării. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. cifre. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. 3. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. un săculeţ. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. iar în cercul roşu jucăriile mici. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. grupa copiilor cu ursuleţi. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. 2. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. forme şi culori variate. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. cercuri mari de diferite culori. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. „Ursuleţul”. să folosească corect numeralul ordinal.

Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. .DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. pot aduna hârtii. 2. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. În a doua parte a jocului.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. pământ). câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. pământ. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. fie de deucatoare. pământ. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri.”Copilul sapă o groapă. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. siluete de animale. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. aer. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. pământ). Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. Pe rând. aer. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. 4.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). cutii. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. aer.”. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. lipind ornamente din hârtie glasată. Exemplu: „Copilul plantează un pom. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. aer. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. 4. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. După gruparea animalelor.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. în mod creativ. fie de către un copil. În aer este mult fum. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. 3. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv.

. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. aplauze. să plaseze conştient în spaţiul clasei. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. 2. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. 6. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. Exemplu: „ Acesta este un morcov. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 4. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. 2. mişcarea. ELEMENTE DE JOC: surpriza. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. . 5. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. respectând tehnica de lipire învăţată. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. 3. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. mânuirea materialului. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat.” La cerinţa educatoarei. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. în raport cu un reper dat. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”.5. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. Morcovul este o legumă. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. 3. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou.

MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză. pieptene. pastă de dinţi. surpriza.. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal... Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil.. în picioare.. Exemplu: „Am luat o carte. Ursuleţul este lângă.. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. 3. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele.. Pe rând. mânuirea obiectelor... După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. • Interpretarea corectă a unui cântec. 7. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. sub formă de surpriză. În continuare... periuţe de dinţi. etc. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. Păpuşa este pe.. VARIANTĂ: . precizându-se poziţia pe care o ocupă. fără să-l scoată. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. îl denumeşte. să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi... ELEMENTE DE JOC: mişcarea. pe covor. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. apoi vor fi aşezate la locul lor. de haine. o cutie cu jucării.. doar prin pipăit. perie de păr. precizând poziţia pe care o ocupă. prosop. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg.. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile.. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil..SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. Maşinuţa este în. 2... pe raft. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. în spatele scăunelelor. Pe rând.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. batistă. Fiecare răspuns corect este aplaudat..” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii.

” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. (ex. tăiate şi amestecate. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. culoare. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor .să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. mărime. animalelor. ghicitori. moment de aşteptare. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. viaţa animalelor.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”.tăiate.gust. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. Pieptene. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . activitatea omului.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. SARCINA DIDACTICĂ: . descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. dezvoltarea sensibilităţii gustative. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. prin pipăit. apoi verbalizează acţiunea. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. legumelor). obiectul respectiv. iar un copil vine şi caută în săculeţ. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. plantelor şi munca oamenilor. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. VARIANTE:  Copilul gustă.

identifică. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. înfăţişare. un cântec. coarne etc. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. hrană. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. motivând aşezarea imaginilor corecte. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. grupându-le pe anotimpuri la panou. blană. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. foloase. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. să descrie imginile potrivite. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. motivând alegerea făcută. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. galben – vara. verde – primăvara. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. clasificându-le după un criteriu dat. coadă. să găsească elemente caracteristice acestora. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. • Nu se admit răspunsurile în cor. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. să aleagă. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. ruginiu – toamna. ELEMENTE DE JOC: . • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat.• Completarea celor 4 tablouri. diferite mişcări specifice animalelor). • Mişcare pentru preluarea jetonului.). fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. copite.

• Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. Interpretare de roluri. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. constructor – cască. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. identifică animalul. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . motivând răspunsul. utilitatea acestora.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. aşezând imaginea pe panou. medic – stetoscop. produse. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. uneltele necesare practicării lor. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. croitor – centimetru. hrana. mediu de viaţă. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. materiale. Mimarea unei acţiuni specifice.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. stabilirea legăturii între unelte. Manipularea materialului didactic: jetoane. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. foloase. educarea capacităţii de a efectua asocieri. Mişcarea. ustensile specifice unei meserii. mimând acţiunea respectivă.

SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. . sticlă. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. amiaza. Recompense. noaptea. • Limitarea timpului de răspuns. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. hârtie. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. pânză. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. medalioane colorate din plastic. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. dimineaţa. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. • Valorificarea de semne distinctive. • Moment de aşteptare. Imitarea acţiunilor. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. mătase etc. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. metal. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. material plastic. • Prezenţa semnalelor sonore. un copil scoate un obiect din sac. lână. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. VARIANTE:  Copii inched ochii. steguleţe din hârtie. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. Aplauza. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine.

cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. personaj surpriză care face introducerea în joc. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. stimulente. se opreşte la un copil care alege o imagine. prosop. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. copii extrag o siluetă. „Scufiţa roşie”. despărţirea cuvintelor în silabe.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. recunosc personajul şi povestea. periuţa de dinţi. „Ciuboţelele ogarului”. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului.furculiţă etc. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. lingură. . SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă.• Pedepse hazlii pentru greşeli. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. să povestească fragmentul ilustrat. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. „Capra cu trei iezi”. prânz.  Se audiază un fragment din poveste. semnale luminoase. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene.

• Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. apoi îl repetă în întregime. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. ELEMENTE DE JOC: . CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. precizarea unor reguli de comportare în grup. Elemente de mişcare. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. Aplauze. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe.

LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. CORECTITUDINEA. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. MAŞINI. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. Semnale sonore.). SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. SURPRIZĂ. CĂUTAREA. GHICIREA ŞI APLAUZE. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. PĂPUŞI. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. PROMPTITUDINEA.DOUĂ CUBURI. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. O PĂPUŞĂ. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. ÎNTRECERE. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. CASTANE. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. O SCOATE DIN SAC. PIPĂIE OBIECTUL. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. o biluţă unui copil. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. ETC. O DENUMEŞTE. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. MIŞCARE. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. BEŢIŞOARE . MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. PROCEDÂND CA MAI SUS. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC.• • • Manipularea jucăriei. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ.O MAŞINĂ ETC. Aplauze . CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. ÎL DENUMEŞTE.) SURPRIZA. MIŞCAREA. APLAUZE. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI.

O VULPE. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. CI. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET.DE PE COVOR. TEATRU DE PĂPUŞI. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. APLAUZE. LA AL DOILEA SEMNAL. . COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. Ma opresc. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. Sar apoi intr-un picior. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. Intind bratele sa zbor. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. ÎN CONTINUAREA JOCULUI... PATRU). CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. LA PRIMUL SEMNAL. SE MOTIVEZA ). EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. DECÂT CELE DE PE LAC.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. UN PANOU.respir usor. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor .. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. MOTIVÂND ACŢIUNEA. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. SURPRIZA. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). RIDICĂ JETONUL. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . IAR LA CUVINTELE: DENUMI. Merg in pas alergator. Fac gimnastica de mic. ÎN ACEL MOMENT.

(mieunat languros.miau.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.chit. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.palmele in fata pt.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .chit.mana tace.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit. BUNA DIMINEATA! 5. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.cu bratele) Buna dimineata .miau.zbor-pasari mari .cioc(ciocanesc fiecare deget. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).(aratatorul de la mana dreapta.bum.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.care se ridica) Si repara garduletul! 4.cioc.cioc.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.miau.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.miau.(bat in masa cu pumnisorii.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .(trece repede .chit.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.bum.chit.bum.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .cioc.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.sarim in sus) 3.

iar cealaltã “cãlãreţii”.Copiii sunt aşezaţi în cerc. hi! Hi. hop. Ah! Ce mai cocoş. egale ca numãr. lup. La ursul din pãdure . Un copil. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. “cãlãreţul”. acesta este primul. Popovici): “Cãlare pe bãţ. La comanda de începere a jocului. hi. Ah! Ce mai cocoş. una reprezintã “caii”. Dupã aceste cuvinte. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. hi. Astfel. hop! Hop în galop. Cum cântã la moşi! Cântã. Câinele pe vulpe. de pãmânt. lupul. zdup! Zdup. Educatoarea împarte rolurile copiilor. nu are cal. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. câinele. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. şi se învârt în cerc. Cum cântã la moşi! Cântã. cãluţ. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. Cum cântã la moşi! Cântã. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. zdup. apoi urmeazã cocoşul. hop. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. vulpea. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. Cum cântã la moş. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. urs etc. zdup. Vulpea pe cocoş. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. Ah! Ce mai cocoş. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. zdup!” La terminarea cântecului. Lupul pe câine. ursul. de pãmânt. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. cãluţ. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. hop. Ah! Ce mai cocoş. cu faţa spre interior. Cum cântã la moşi! Cântã. vine şi se prinde de mijlocul moşului. câine. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. iar restul copiilor poartã nume de animale. ca: cocoş. vulpe. ce mai cocoş. ţinându-se de mâini. Câinele pe vulpe. Vulpea pe cocoş. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”.

Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. folosind propoziţii scurte. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. la câţiva paşi. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. în spatele liniei de plecare. stã un copil. Doarme? Haide sã-l trezim. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. Ursul doarme nemişcat. Ne-a vãzut. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. înainte de a fi atinşi de “urs”. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. nu muşcã. De la ursul din pãdure. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. s-a-nfuriat! Mârâie. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. “povestitorul”. se apropie tiptil de câine. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. În faţa lor. Copiii. Copiii repetã cele spuse de povestitor. “bârlogul”. denumit “casa copiilor”. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. ţinându-se de mâini. Împreunã cu educatoarea. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. Stã cuminte. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. Copiii repetã. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. care le spune o istorioarã. liniştit. Copilul prins îi ia locul. Copiii repetã. Nu latrã.

Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. unde trebuie sã atingã peretele. „mai puţine”. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. 2. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. fişe individuale de lucru. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. Obiective operaţionale: .UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. frunze pe care sunt scrise sarcinile. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. „mai puţine”. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . jetoane cu fructe şi legume de toamnă. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. închiderea şi deschiderea ochilor. . copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. Coechipierii au voie să se ajute între ei. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. 3. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume.Cele două grupe de copii răspund pe rând. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. 1. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă.La auzul acestor cuvinte. 2. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. “Muuuu” e vorba ei. Desfăşurarea jocului: • • • • . AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. oi. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. imagini cu căsuţele animalelor. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice.cai. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. Copiii numără animalele din căsuţe. jetoane cu cifre. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. plicuri. În fiecare căsuţă vor fi 2. respective la cifra corespunzătoare.Veveriţa. 5 4 sau 3) animale. . La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Ea pe pomi se caţără. Iedul drag îşi apără. Un copil va primi rolul de fermier .  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. căţeluşi. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. Pe rand. Regulile jocului.4. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. . Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. Împreună sunt şapte oiţe. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă.să raporteze cantitatea la număr. Elemente de joc: Riţa. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9.să resolve corect sarcinile fişei. alune.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. Materialul didactic: veveriţa. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. întrecerea. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. 8.).Veveriţa.să efectueze operaţii simple de calcul oral.etc. traseul veveriţei. 6) animale. =). Obiective operaţionale: . 3. Este tot al ei. pisici. –. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. . căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. 4 animale.

Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Numără crescător de la 6. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. În ultima parte a . 13. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Pe rând. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Dacă răspunsul copilului este corect. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. 4. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. 2. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. 6. stimulente albinuţe. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. 12. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Câte au rămas?. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Numără descrescător de la 8. Copiii sunt împărţiţi în două echipe.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. iar după ea urmează a opta albinuţă. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Ia din coş 2 alune. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Adună alunele în coş. 3. 8. 5. 7. 9. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Exemple: 1. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. La semnal. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. În final. Descoperă cifra care lipseşte. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. 9. imitarea zborului albinuţelor. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. 11. Găseşte mai multe variante de descompunere. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. 10. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat.

Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. zum. O fetiţă pleacă acasă. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. aplauze. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. • dezvoltarea spiritului de echipă. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. jetoane cu imagini. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. mânuirea materialului. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. În final. zum albiniţa mea! 10. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei.. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată.. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. . apoi problemele vor fi formulate de către copii. La început. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. apoi unul se va ascunde. jetoane cu cifre. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician.jocului. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. Grupa este împărţită în două echipe.

grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. • • .şi = » .să utilizeze corect simbolurile « +. „=”. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. Spre deosebire de prima parte a jocului. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici.să rezolve corect fişa de lucru individuală . Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. Dacă aşează corect. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. exerasarea număratului în limitele 1-10. 9 sau 10). În partea a doua a jocului. 6.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. . BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . La cererea educatoarei. . grupele. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. cifre. Obiective operaţionale: . aplauze. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. Elemente de joc : surpriza.(5. . 1. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8.2=3) (7+ 1=8) 11. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. ei primesc o recompensă. siluetele personajelor.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. 5. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. . „-”. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. Se motivează aşezarea. 3. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. Dacă nu rezolvă corect sarcina. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. Un pitic pleacă la plimbare. mânuirea personajelor. alt copil va veni să corecteze greşeala. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. 4. 12.

Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. 9 sau 10) cărţi.Elemente de joc : surpriza. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. Împreună sunt şapte cărţi. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. . « . Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. 4.să rezolve corect fişa de lucru individuală.să utilizeze corect simbolurile « +. . Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. . sinteza. . analiza. mişcarea.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. . . generalizarea) : Obiective operaţionale : . • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. . • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. până vor fi exemplificate toate variantele. apoi să spună cum le-a aşezat. 5 sau 6 cărţi.si = ». La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. Se verifică prin numărare. 13. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. . Copiii numără cărţile de pe raft. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc.» si « = » . • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. . în limitele 1-10.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10).

închiderea şi deschiderea ochilor. întrecerea. jetoane cu cifre. ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . avioane . aplauze . închiderea şi deschiderea ochilor . scrisoare. 5. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. 8. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . un stilou. aplauzele. Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome.pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. 6. . deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . . 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . VARIANTE DE JOC I . 5. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . deplasarea. . mânuirea materialului. câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. iepuraşi . El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . următoarele exerciţii: . 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri.pentru echipa nr. a spiritului de observaţie . Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. dezvoltarea atenţiei . Copiii aşează 3.(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . ursuleţi . 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. acesta o prinde . Material didactic: ghiozdan. clopoţel. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare.fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. o aruncă din nou educatoarei .pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. siluete reprezentând rechizite. (se vor folosi două imagini: o carte. cifre de pus în piept. castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. descoperirea grupurilor de obiecte .peştişori ) . probleme ilustrate.pentru echipa nr. 7. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. recompensele. diplome. ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . cuburi .) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . Dacă aceasta este rezolvată corect. 8. 7. 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . 6. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. mărime). Ce semn folosim? 10 – 2= 8. Ex: 3. sunetul clopoţelului. păpuşi . apoi merge la masa cu material . Educatoarea aruncă mingea unui copil .    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . Elemente de joc: surpriza.

vinete . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ .II . pătlăgele . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . mari şi mici plantate în grădină. REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . mânuirea materialului . În acest timp se ascunde una din lădiţe . Se cere copiilor să închidă ochii . „Eu am cules o mulţime de pere”. părul are pere verzi şi galbene . ELEMENTE DE JOC : surpriza . La fel se procedează şi cu perele . legume decupate( morcovi. la bătaia din palme a educatoarei . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . cartofi ) . întrecerea .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . unul merele roşii . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. VARIANTE DE JOC I. apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . zece lădiţe . fiecare în câte o lădiţă. MATERIAL : macheta unei grădini de legume . II. REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . celălalt cu imaginea unui mere) . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. La alt semnal . surpriza . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . sesizând lipsa unei lădiţe. MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . cinci coşuleţe . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . unul merele verzi . toate . întrecerea . La alt semnal . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . Sortarea se face prin întrecere . Răspunsurile corecte se aplaudă . III.închiderea şi deschiderea ochilor .patru lădiţe . închiderea şi deschiderea ochilor . mânuirea materialului . Fructele culese sunt aşezate în coş . copiii verbalizează acţiunea . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. ardei. copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. VARIANTE DE JOC I. Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . copiii deschid ochii . .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită .

La următorul fluier copiii deschid ochii . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . La următorul fluier copiii deschid ochii .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ .etc. trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . unul pe cele mari . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . lângă . Unul va sorta legumele mici . în spatele . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. a memoriei . Se descoperă copacul . aplauze . VARIANTE DE JOC I. III. Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. lângă copac . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. În acest timp se va ascunde o lădiţă . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . III. în faţa . copiii închid ochii . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . închiderea şi deschiderea ochilor . La fluierul educatoarei . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 .II. . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . în .La fluierul educatoarei copiii închid ochii . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . a spiritului de observaţie . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . II. „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . Sortarea se realizează prin întrecere . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . în spate . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . exersarea atenţiei . fixarea locului numerelor în şirul numeric .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful