JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. copii care culeg mere etc. 4 .exerciţiu deosebit de agreate de către copii. Am considerat.mă spăl etc. Păsările zboară .O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii.pentru cultivarea fluiditaţii.minge . alb . având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat. zemos etc . Copilul care prinde mingea.iute . a originalităţii .pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . păsări călăoare.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. e ) . Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri.joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior.o maşină. este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. prin organizarea unor jocuri . d ) . a fost metoda Răspunde -Aruncă .pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . porc etc.sterg praful . ursuleţ. frunze ingălbenite . ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. adresându-i acestuia o noua întrebare. De asemenea. cântă . flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . Papuşă .prindere a unei mingi uşoare. Participanţii activi se selectează ad-hoc. cal . să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . mănâncă etc.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . apoi o aruncă altui coleg. oaie .joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci .pentru cultivarea fluidităţii expresionale . b ) .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine . mai multe sacoşe etc. dar nu ştie răspunsul.joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt . Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. În acest sens. Mărul – rotund .Interoghează.pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . -4c ) .scriu . aşadar. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe.pisică . f ) . camion etc. fricos .joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. dar şi de verificare a acestora. Baiatul construieşte castele din nisip. printr-un joc de aruncare. iese din joc. roşu . Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. Exemple : Culeg flori . dulce .să găsească soluţii pentru o situaţie problemă .pentru dezvoltarea imaginaţiei. pufos etc .

un apăsător complex de inferioritate. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. Unii vorbesc fără dificultăţi. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. părinţi şi educatori. social şi cultural. 5 . -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. nesigură şi uneori peltică. Urmează a doua pereche. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. de integrare eficientă în mediul natural. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. contribuind în acelaşi timp din plin. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. La semnal. ca urmare a reacţiei celorlalţi. vorbirea lor este neclară. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. în acelaşi timp. un principiu de organizare. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă.d. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. optimizându-le. nu i-a obosit. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali . Mingea trece mai departe.educatorii. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. Acesta aruncă unui copil mingea. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. bine dezvoltaţi. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. cursiv. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. expresiv şi frumos. Jucătorii se dispun în perechi. un interes sporit pentru activităţi. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. Toţi. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. dar alţii se poticnesc. Cu timpul.m.a. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . În centrul cercului stă conducătorul jocului. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. a treia pereche ş. la activizarea lui. Copiii formează un cerc. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi.

Câştigă cel care rămîne . în centrul căruia se află con ducătorul jocului. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. Scop — Dezvoltarea atenţiei. Copiii stau în coloană cîte unul. — Participanţi Materiale Două. Culesul mingilor Loc — în aer liber. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. înainte de a prinde mingea. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. cu hârtie sau cu sfoară. Conducătorul la un semnal cu fluierul. La semnalul 6 . la două semnale. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. Materiale — Fluier. iar la trei semnale. Participanţi — Două sau mai multe echipe. joc care trebuie să rapid. în spatele unei linii.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. — 20 —30 de copii. menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. vitezei şi promptitudinii. In faţa fie cărei echipe.ultimul în joc. trei echipe a cîte 8—20 copii. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. — O minge uşoară. copiii să execute două genoflexiuni.. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. să execute 4 sări turi pe loc. Acesta pasează mingea la întâmplare. pe o distanţă de 5—8 m. toţi trebuie să drepţi. Participanţii formează un cerc..

Dezvoltă îndemînarea. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. La un semn al conducătorului jocului.a. — 10 —30 de copii. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit.în sală. fără ca ele să se răstoarne. . trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul.Sfoară. fie din hârtie. la semnal. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. Organizaţi în două sau mai multe echipe. . — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. ajunge la al treilea ş. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. Pe traseul de deplasare a copiilor. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber.6 — 15 copii. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. fie din lemn. trei ori. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. Participanţi Scop .d. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. predînd ştafeta următorului. cel căruia îi aparţine. Jocul poate fi repetat de două. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul .m. condu-cînd câte un cerc. Va câştiga echipa care termină prima. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. 7 .conducătorului de joc. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper..

următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . După 60 secunde de . „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop .a.. aleargă spre masă.. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. el trecând la coada şirului ş. .Dezvoltarea îndemînării.în sală.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş.m. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. două beţişoare pentru fiecare .d. trasată înaintea scaunelor. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări.a. - Participanţi -10-30 copii Scop . patru copii se aşează unul lingă altul. La semnalul con ducătorului de joc. Figuri geometrice 8 . primii din fiecare echipă. la o distanţă de 4— 6 m. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă.). care au ieşit din încăpere.m. iar cei 3—4 copii. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. cei doi părăsesc camera.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. echipa sau participant.examinare" vizuală. stabiliţi iniţial. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară.în sală. Apoi cei doi copii. locul şi îmbrăcămintea lor. dând beţişoarele următorului din echipă. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. cel care 1-a pierdut. Dacă se pierde bobul pe traseu. este desigur cel mai bun. Trei. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie. poate preda beţişoarele. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. avînd câte două beţişoare în mină. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă .Dezvoltarea spiritului de observaţie.d..

pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. — 20—30 copii. una lângă alta. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. 9 . — Dezvoltarea memoriei. cretă. Copiii trebuie să fie atenţi. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. — O tablă.

Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. care vor fi consideraţi câştigători. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. Dacă el nu răspunde repede. Primul jucător. — O minge de cauciuc sau de handbal. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă.m. ei introduc aţa în ac. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. în acelaşi timp. La semnalul conducătorului de joc. sau „apă”. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. 8—40 copii. Din copiii care iau parte la joc. — în aer liber sau în sală. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). Aer. din fiecare echipă. sau „sol”. 2—4 ace şi aţă de cusut. din joc. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. — Dezvoltă promptitudinea. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. spunând. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. pe circumferinţa unui cerc.d. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. . se formează două sau mai multe echipe. gîndirea rapidă. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. Jocul poate fi îngreunat. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. în acelaşi sens şi cât mai repede. — 20—20 copii. este eliminat din joc. apă. La un semnal. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. cu voce tare : „aer”.a. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc.

va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. pieptene. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. şerveţel. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. O va scoate din săculeţ. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. oglindă. motivând alegerea. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. 5. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. perie de haine. iar dacă nu este corect. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . imitarea acţiunilor. prosop. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. să găsească antonimele unor cuvinte date. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). săpun. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . 4. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul).. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. cele greşite sunt corectate de colegi. surpriza. aplauze. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. mânuirea materialelor. batistă. ghicirea. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri).Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. aplauzelor. 3. savonieră. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. periuţă de dinţi. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. perie de ghete. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat.

adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. pământ). Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. • Consolidarea deprinderilor de orientare..) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti..) . Exemplu: curat – murdar. Nu distrugeţi natura. păsări etc. motivând alegerea.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). aer. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. ia un cartonaş. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. aer. poluat – nepoluat. li se mai acordă doar un punct. 2. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. Să ocrotim natura. aruncarea gunoaielor pe jos). Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. 2.Frumoasă-i strada noastră ’’. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. . Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . foc în pădure. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. bun – rău etc. etc. pământ). Un elev vine la catedră. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. Anterior planificării şi desfăşurării jocului.

Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. insectă. în poziţia şezând. AER. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. a locului pe care îl ocupă. . grâu. Aceste etichete se prind de piept. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. fie de către elevi. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil.3. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. iarbă. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om.. aer. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat.vierme. pământ. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. întrecere. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului. aplauze. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. bufniţă. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. aplauze. cerb. a legăturilor care se fac între plante şi animale. aer. Ex: În apă sunt aruncate sticle. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. şoarece. ELEMENTE DE JOC: surpriza. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. reguli. • viaţă. pasăre. După gruparea animalelor. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. apă. pământ. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. Elevul care are ecusonul . iepure. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. adună hârtii. animale. USCAT.siluete de animale. În aer este mult fum. etc. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. oameni. fie de către învăţătoare.. aer. 4.. arbore. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc.cerb’’.oameni’’. întrecere. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. 5. cutii.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul .

• Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. exerciţiul. sub forma de întrecere. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare.. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. secetă. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. • Aspecte din natură în timpul secetei. Jocul se desfăşoară pe două echipe. . dispariţia unor animale etc. animalelor şi omului (apă.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. mamnifere etc. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. maşini care elimină gaze de eşapament. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. Chinuiesc animalele. furtuni.. problematizarea. soare). aer. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ.). După rezolvarea fiecărei sarcini.. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia.. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente.). La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. imaginate de învăţătoare. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. defrişări. . • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie.Doxi’’. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor). explicaţia. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. insigne etc.Balenele’’ etc. aceleaşi pentru ambele echipe.. • Să explice de ce pădurea este . • Păduri incendiate. CD.Planeta Albastră’’. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. • Copiii lucrează pe două echipe.plămânul verde’’ al planetei.Delfinii’’ şi .)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor. casete video. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. plastic). diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă).

Respect animalele şi plantele. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. aruncând toate gunoaiele în coş. în formă de evantai.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. aruncă deşeurile în coş.detergenţi’’.sticle’’. care trebuie să ridice o carte. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie.chimicale’’. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. adică cel din dreapta numărului 1. etc. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă.. dând ştafeta următorului elev.. curăţenia unei zone. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii. etc. colectare de fonduri.Mă joc frumos cu animalele. Rup florile îndrăgite din parc. ghemuindu-se la pământ. .gunoaie’’. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. Ocrotesc plantele şi animalele.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. Distrug plantele. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. protecţia unui copac etc. Câştigă echipa care termină mai repede.peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5.. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. apoi se întorc în fugă. . protecţia animalelor. La comanda start. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. pe masă în faţa jucătorului. iar . În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. imitând mişcările peştilor prin apă. pe grupe formate din 5-7 jucători.ambalaje’’...6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. Jucătorii se numerotează. . O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane.. Apoi. îl poate pune pe el în dreapta jos. . pe care să o arunce în coşul de gunoi. . fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. Ţinând cartoanele în mână. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos.

stimulente.. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. Ei sunt invitaţi . dar că omul se poate . Răsăritul soarelui. cuib de păsări natural.. pubelă pentru resturi alimentare. recompense. casa noastră! . Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. Aceasta este lumea noastră. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. buline. În final. căutând. Cu timpul.înfiat’’. REGULI DE JOC: elevii vor . ghicirea. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. ELEMENTE DE JOC: competiţia. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . tacâmuri şi veselă unică folosinţă. hârtie.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. Inocenţa ciocârliei. Tot ce ne înconjoară.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. sau toamna.Cabana Pădurarului’’. JOC DE ROL .. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere.muncă’’. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii . aparat foto. Susurul pâraielor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. aplauze. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. mişcarea.. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. mişcarea.. hârtie.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). primăvara şi vara. forma fructelor etc. SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. în care pot nota înălţimea. Ce răspunderi ar putea avea cineva care .Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. ajungând prima la . Energia vântului. Când ieşiţi la plimbare. copiii pornesc spre pădure. Tunetul ploii.... este penalizată sau va primi un supliment de . Se dă startul şi. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile. fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. perioada când înfloreşte. carneţel. studiaţi florile şi fructele. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. cu care va uda copacul. pături. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. pe cărarea şerpuită dintre copaci. mirosul pe care îl răspândesc florile. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. În lumina amiezii... invitaţi copiii să . până la un alt indiciu. iar a doua echipă buline de culoare verde. ambalaje ouă Kinder. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. situaţiile surpriză. Vâltoarea apelor. creion de desen. Este Terra. coş de nuiele în care se află alimentele.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. MATERIALE NECESARE: un copac. o trăistuţă. casetofon.

deodată.aşa nu’’ la întrebarea: . Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă.. Nu departe se vede . pe care scrie .Păstraţi curăţenia!’’.să observe vegetaţia unor copaci. Echipa 2 : . copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele.. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : ..Să ocrotim natura!’’. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă.. Odată ajunşi la acest popas. care reprezintă diferite modele de comportamente. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori..s-a descurcat’’ cel mai bine. câteva curiozităţi. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. . şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere. În acest sens. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. Pentru că timpul trece. se consemnează răspunsurile. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. vor răspunde prin . Răsfoind filă cu filă.Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . pe rând. aflăm întrebările: Echipa 1 : . oameni care taie şi defrişează copacii. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac.. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . un cetăţean care aruncă hârtia jos. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. CEVA………….Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : . DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. flacoane de plastic.. observă cum .un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel..doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi. Deschizând fiecare ou. un muşuroi de furnici. apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. cu ce se hrănesc.casa pădurarului’’. să culeagă floricele. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care .De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea.aşa da’’ şi prin . vom vorbi de animale şi păsările din pădure.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). adăposturile unor animale. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . ce foloase aduc.

astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. Afară era frig şi bătea vântul. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. mai ales pentru gâscă. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea.. respectând sensul acesteia. fie pe covor în semicerc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. vor fi solicitaţi să încerce articularea. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. denumirea acesteia. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . prin poziţia gurii larg deschise. care se citesc apoi cu voce tare. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). Copiii vor reproduce mişcarea vântului. În continuare. în timp ce.. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. vâjj-vâjj. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. Educatoarea poate motiva sosirea lor. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării.”. Copiii vor imita zgomotul focului. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii.”. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. 2. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor.. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g.. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. Focul făcea. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. imitarea sunetelor emise.

având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. în cazul în care copiii articulează incorect. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. o parte dintre ei vor fi albine. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. şarpele (s. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. j). în spatele incisivilor inferiori. ş. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. Grupa de copii va fi împărţiă în două. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor).s). z). În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării.. Regulile jocului: la semnalul educatoarei.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). j. trenul (ş. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. j. Grupa de copii va fi împărţită în două. apoi cea a albinelor. 4. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. 5. Nu se va scăpa din vedere faptul că. La alt semnal. ş. z. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. imitând trenul. evitându-se prelungirea acestuia. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. limba va fi plasată jos. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. În partea a doua a jocului. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. alergând cu o viteză mai mare. un alt grup ajunge trenul.. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. j (braţele lateral). Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. eventual marcat. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. ş).TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. 3. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. în timp ce pronunţă j. iar restul vor alcătui şarpele. . reproducând vântul. vântul (j. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. Jocul continuă schimbând-se rolurile. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. ş.

El se va aşeza cu spatele la grupă. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. după cum li se cere.executarea acţiunii de către copil. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. raţa. În desfăşurarea jocului. vrabia. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească.. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. .. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. .. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc.”. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). minge etc. gâsca. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. 7. pieptăne. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei.. . selectiv sau nu se face deloc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. albina etc. 6. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. măturică. cu braţele pe masă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. calul. pisica.. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. pahar. pensulă. Formularea corectă a genitivului. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc. perie. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. Mihai. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. găina. Material didactic: creion. lingură. oaia. .alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. . păpuşă. Acesta va spune: „Trezeşte-te. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. cocoşul. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. prosop. La semnalul dat. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. cu capul pe braţe şi va simula că doarme. cuburi.

prinde şoareci 3. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. latră pisica: 1. balon albastru – rochiţă albastră etc. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. educatoarea afişează silueta unui animal. 9. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia). La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. La întrebarea educatoarei. În partea a doua a jocului. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. păzeşte casa 2. ciripeşte 5. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. 8. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. de exemplu: Câinele: 1. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. fuge vrăbiuţa: 1. zgârie 4. mianună 2. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. 10. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. educatoarea ridică un anumit balon. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. roade oase 3. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. muşcă 2. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe).

De exemplu: masă pentru mobilier. copilul face duş. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. cretă. şerveţel. se spală la chiuvetă. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. pleacă spre grădiniţă. serveşte micul dejun. se joacă etc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. GRUPA MIJLOCIE 12. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. Prin învârtirea acestuia. un alt disc cu un segment lipsă. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine.a oprit la măr”. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. prosop. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. pentru seară: copilul se dezbracă. de aceeaşi categorie. de exemplu: la prânz. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. În desfăşurarea jocului. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. scot obiectul (imaginea lui). doarme. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. Pe acest disc este fixat de un ax. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. o pisică pentru animale. chibrit. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. pieptăne pentru obiecte de uz personal.. se urcă în pat. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. solniţă etc. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. cratiţă. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. batistă. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . raportarea lui la alte obiecte. 11. se descoperă pe rând o singură imagine. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite.

iar copilul cu care aceasta dă mâna. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. 15. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. după caz. iar altele eronat. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. 13. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. ridicat în spatele incisivilor superiori. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . Dacă cel solicitat nu răspunde promt. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. un ceas deşteptător (sună ţrrr). bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. cu musculatura facială încordată. 14. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. diferind doar printr-un singur sunet. după care răspunde la întrebarea pusă. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. educatoarea trece la un alt copil. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie.

Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. unul cu un singur element. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. De exemplu. După „lectura” scrisorii. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. trebuie să spună de cine a fost trimisă. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. 17. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. 16. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. grupa va mima dacă se poate. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Astfel. repede şi formulează propoziţia. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. EU SPUN UNA. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. o acţiune specifică profesiunii . iar altul cu două sau mai multe elemente. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. ridică acel cartonaş sus.

iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. În partea a doua a jocului. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. 20. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. „Panglica mea are culoarea albastră”). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. diverse jucării cunoscute de copii. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. În desfăşurarea jocului. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. formularea corectă a propoziţiilor. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. În prima parte a jocului. dacă piticul stă pe scaun.respective. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. În cursul jocului. 19. pe rând de mai mulţi copii. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. apoi o pot sugera copiii. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. 18. Astfel. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea.

CE E BINE. portocaliu. „Din ce material este făcută?”. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. castravete etc.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. cumpărătorul n-o va primi. pătrunjel. iar cel care a primit mingea. Se pronunţă un cuvânt greşit. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. Acolo unde nivelul grupei permite. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. răspunde pronunţând cuvântul corect. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. GRUPA MARE 21. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. În acest caz. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. zarzavat. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. În încheiere. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. .

Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. gutuie. va începe jocul.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. ş-j. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. lăsând doar un loc pentru educatoare. sac. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. cretă. 23 . cadă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. mazăre. r. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. mătură ladă. na. . Regulile jocului: la semnalul dat. solniţă. de exemplu: a) casă. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. ca etc. şopârlă etc. castană. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. şoarece. pa. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. ş. După ce educatoarea va da exemple. la. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. patru . da. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. mălai. je. scară etc. ţ. În amplificarea jocului. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. ci. guler. lamă. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. grâu. sapă. mănuşă. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. castravete creion. g. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. şapcă. şi lasă timp copiilor. ji. macara tavă. sau pentr g: gâscă. şosete. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. j.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. carte. stropitoare. şorţ. taxi măgar. cană masă. 22. greblă. scrisoare. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. scaun. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. scafandru. de pildă s: sanie. crap. castel. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. v. cu palmele bine întinse oblic. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. pentru ş: şarpe. în faţă. s. grădină. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. sacoşă. porc. parc. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. taburet. ce. şoşoni.

În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului..GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii. duritate. fie predicatul. cu un număr egal de membri. În funcţie de nivelul grupei. ascultător-neascultător. grutate. fie subiectul.. se va stabili echipa câştigătoare. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv... formularea unor propoziţii cu acestea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe..Merele se culeg din..RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte.. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. În genere. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul. intensitate. pe rând. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus.. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). fie atributul. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. corect-incorect. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. culori. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. copiii merg la . . 24. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. curajos-fricos. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. .Cireşele... Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: . . reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. temperatură.. 25. asperitate. veseltrist.Toamna.. pomii.Primăvara. . formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. bun-rău. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. rapiditate. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. În încheiere.. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul.

iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv.să circule numai la culoarea verde a semaforului. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. o păpuşă mică. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. În partea a doua a jocului. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). În mediul rural. centimetru. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. 28. iar după însuşirea lor de către copii. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Conducătorul jocului spune un cuvânt. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. Pe străzile fără indicatoare. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. degetar. foarfece. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. o masă pătra 27. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare .În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. De asemenea. maşină de cusut. . apoi din dreapta. un tren lung. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. le aşează pe şosele . o masă rotundă. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. ac cu aţă. se modifică sarcina didactică. cazma. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. stropitoare. 26. un tren scurt.

Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. tu spui multe ! 2. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte .Fiecare propozitie este trecuta la plural.să rezolve corect itemii fişei. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. flanelograf. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. Copii închid ochii. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . Pentru o mai bună coordonare. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora.fise de evaluare . ferăstrău. .Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus.să denumească figurile geometrice.să participe cu plăcere şi interes la activitate. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. sa respecte regulile jocului . iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. rindea etc.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. . În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). .Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup.Eu spun una.calapod. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie.In partea a 2 a a jocului. 1. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. Educatoarea va urmări toate echipele.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. buline. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. respectand acordul dintre subiect si predicat. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. Totodată.să identifice poziţii spaţiale. . copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. ciocan. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. floare rosie.flori rosii.

toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric..să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Obiective operationale: .. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. imitarea zborului albinuţelor. Dacă răspunsul copilului este corect. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. apoi unul se va ascunde. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Desfasurarea jocului .piese geometrice. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi.. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. stimulente albinuţe. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. Material didactic:furnicuta. . al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si . să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. 3. În ultima parte a jocului. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare.Ex. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Dacă raspunsul este corect. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. cel al gradinitei sau al scolii. La semnal. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat.

Dupa ce . prin 2 linii paralele . este marcat .îl deschide. pentru a le capta mai mult atentia .. . In mijlocul strazii .Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. reprezentand .. de la un trotuar la altul .arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor.strada ‘’. elementul de joc.în momentul semnalului. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc . agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde.agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt. Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui. pietoni’’ iar ceilalti. de exemplu. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. locul unde. . denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii.Copilul la care s-a oprit plicul.. un disc de carton pe care e desenat un automobil..Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele..agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde... vehicule’’ ..Copiii sunt .Participantii sunt asezati in cerc.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. De o parte si de alta a strazii sunt .care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. Jocul..Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. In mijlocul strazii.agentul de circulatie’’ . o bicicleta.’’. in picioare . Cand . mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. Un copil spune . Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.. sta un copil . copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou. copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare. agent de circulatie’’.... incet.pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii. Pentru a fi mai atractiv . taversand strada.. pe scaunel .. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: . astfel introducand ca . In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect ... steguletul verde .agentul de circulatie’’a lasat . anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa .apoi o descrie. Varianta: De aceasta data.. Joc didactic .Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda. In centrul acestor portiuni..pe un scaunel.Vehiculele’’ se deosebesc de . pietonii’’.. iese din cerc si jocul continua fara el. sta . Jocul continua apoi cu un alt. urmatorul spune: . atat pentru scolari si prescolari. in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze. Ex . el ridica repede pe cel rosu.. trotuarele’’.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”. in picioare.. calculatorul. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere. Fiecare copil se prezinta . o papusica si un prosopel.. ca atare.. de indata ce . nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.’’.Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. pietonii’’ pot traversa. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic.

Când mingea a ajuns la acesta. educatoarea îi cheamă din nou. care este «paznic ». « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. Ex: Papusa jos. 5. mai aproape. care. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. Jocul se repetă de mai multe ori. sus. La semnalul dat de educatoare. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. Se repetă de mai mult ori. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. jocul continuă în aceeaşi formaţie. inainte. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. 3. ciripind. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. se ridică în picioare. La semnalul eudcatoarei. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. Echipa al cărei 6. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. « Puişori. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. la stanga. îl leagă la ochi cu o basma. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. in speta cadrul didactic. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. de la 1 la 10. La primul semnal de începere al educatoarei. trece mingea copilului din spate. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. trece alt copil în cerc. După fiecare alergare se schimbă rolurile. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. . la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. Fetiţa se trezeşte. Educatoarea spune : « Puişori. 2. « Paznicul » strigă două numere deodată. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. acum alergaţi înapoi. el aleargă cu ea în faţa şirului. Dacă reuşeşte. la dreapta. departe. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. faţă în faţă. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. După trei încercări nereuşite. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. sde uită cu mâinile la ochi. jos. 4. dacă nu. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. veniţi la mine ! Copiii aleargă. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. schimbă locul cu copilul atins. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. inapoi. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. in spate. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. de exemplu 1 si 4. Educatoarea notează punctele. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. la rândul său o transmite mai departe. La semnalul educatoarei. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. procedând la fel. iar catelul sus! Jocuri 1. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. după câţi copii sunt.

una reprezentând „pisicile”...prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. timp în care . Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica.. cu faţa spre el.. După învaţarea jocului. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme.miau. fiecare lângă un cub. La 5-6 m. . « Vulpe. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. Rândunica din mijloc care nu are cuib. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile.La semnalul de începere. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. 9. La acest semnal. . Mijlocul cercului va reprezenta nisipul.miau”. . adică .. 12.La comanda educatoarei.. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. dinainte fixat. 8.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. cealaltă „şoriceii”...zburaţi”.pisoii” aleargă liber împrejur.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. Jocul continuă. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.Pisica” închide ochii. executată la comandă. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib. el trebuie să o ridice. în spatele liniei de plecare. 11. „şoriceii” rostesc ultimul vers. aşezaţi în şir.Un copil va fi vulpea.” Vulpea se trezeşte. care stă în culcuşul ei.pisica” strigă: .. toţi . să revină la locul său şi să continue jocul.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă.Cercul se trasează cu creta pe sol. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. restul vor fi iepurasii.. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). unul câte unul. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. Se delimitează căsuţele prin două linii. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii.. 10. se ghemuiesc. Jocul se repetă.La comanda educatoarei.unde se opresc şi strigă: . iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. Când se trezeşte. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor...iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii.Copiii. care este aşezată în jurul unui cerc mare. Jocul se repetă. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. Dacă un jucător scapă mingea. 7 .pisoii” se adună împrejurul ei. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. La semnalul educatoarei . ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe. « Pisica şi pisoii » La început. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii..

În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. 13. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. coboară. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. unul câte unul. 19. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. pornesc transportându-l pe cel din mijloc. se întorc prin alergare la echipe. “Ştafetă cu transport de mingi” . înapoia liniei de plecare. Când ajung la capătul tufelor. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. 17.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. Coloanele se aşează în spatele râului. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. primii din fiecare echipă.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. următorul din coada şirului pleacă în tunel. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. 15.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. La semnalul educatoarei . el rămânând în faţa şirului.pornind altă grupă de elevi. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. se marchează râul. trecând apoi la coada şirului. sau măsuţe).La semnal. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. La semnal.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. predând ştafeta următorului prin atingere. 16. 14. următorul din coada şirului pleacă în tunel. Câştigă echipa care termină prima traseul. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. egale ca număr aşezate pe două coloane. a terminat prima. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. execută târârea pe sub tufe. Aceştia prind mingea. se deplasează pe distanţa stabilită. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. La semnal. primii din fiecare şir escaladează banca.La semnal. La semnal. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. sar peste râu şi arunca mingea următorilor. din culcat înainte . aşezaţi în şir. îi ating pe următorii. el rămânând în faţa şirului. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. 18.

ş. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. predau mingea şi trec la coada şirului. u. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u..” 2. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate..Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. apoi vor mima acţiunea de a se juca. având în faţa lor jucăriile. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă..La semnal. Câştigă echipa care termină prima traseul.. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. ti. v. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. u.apoi. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. 3. reproducând sunetul claxonului” ti.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. ţ. copilul va numi obiectul. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. j) integrate în cuvinte. ELEMENTE DE JOC:mişcarea. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple).” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit. merg până la un punct fix. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. 3. la întoarcere. imitarea unor acţiuni.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini.. 2. 2. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. va alege o jucărie şi o va denumi.să precizeze utilitatea obiectului ales. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. . OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. tiii. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.” VARIANTA 1. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. Educatoarea denumeşte o culoare. Un copil alege o jucărie. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. albastru. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. aplauze. verde. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. VARIANTA 3. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. o va denumi. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. copilul va preciza utilitatea acestuia. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. Este roşu. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. 2. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. veselă. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. aplauze. jucării care au aceleaşi culori. VARIANTA 2. galben. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. mimarea unor acţiuni. • Răspunde numai copilul solicitat. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. îmbrăcăminte etc.” . „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. 3. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. Educatoarea arată o jucărie.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor.). MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori.

ELEMENTE DE JOC: mişcarea. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. o cutie mare. 5. verbalizând acţiunea.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. 2.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor.4. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. MATERIAL: jucării. REGULILE JOCULUI: . Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 5. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. Să denumească jucăria aleasă.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. ghicirea. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. aplauze. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. Să denumească locul ei în sala de grupă. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. 4. 2. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. 3. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat.

) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . MATERIAL DIDACTIC: siluete. VARIANTA 2.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. 6. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ecusoane. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. îl recunosc şi îl denumesc. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate.” VARIANTA 1. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. • Dezvoltarea acuităţii auditive.• La cererea unei păpuşi. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. ghicirea. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. păpuşa marionetă. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. 2. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele.marionetă. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. cadru de poveste. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. siluete de personaje. Opţional. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. Prin versurile:Hai. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. la cadrul de poveste adecvat.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. casetofon. păpuşa.

să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. Magazinul poate fi: alimentar.. coşuri de jucărie. ea este dată de la un copil la altul.. o punguţă..”. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului... să redea dialogul între două personaje ale poveştii. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe.. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. o scufiţă roşie.. salută apoi cere politicos obiectul dorit. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul.. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. etc. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. Vânzătorul . REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. 2. în situaţiile create. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. bani de jucărie.. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. 2.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. ELEMENTE DE JOC: imitarea... 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. să folosească în timpul jocului. ecusoane cu personaje din poveste. • Activizarea vocabularului. 8. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi. pe baza elementului dat. personajul şi povestea căreia îi aparţine. 4. folosirea banilor de jucărie. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. aplauze. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. identifică personajele şi povestea din care fac parte. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. identifică personajul şi povestea din care face el parte.). MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare... 3. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător.. o pălărie de vânător.. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. sacoşe. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). formulele de politeţe potrivite.. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. de jucării sau de îmbrăcăminte. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil).

prezentându-l vânzătorului. 3. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. . iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. apoi le vor mima şi ei. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. Toţi copiii imtă acţiunea. mulţumeşte vânzătorului. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. obiectul este plătit. Sau „Mărul este un fruct”.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. cumpărătorul mulţumeşte. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. ghicirea. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie.să imite şi ei aceeaşi acţiune. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite. 4. aplauze. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. apoi salută şi pleacă. După această scurtă conversaţie. salută şi pleacă. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. „Câinele latră”. Exemplu: „Copilul desenează”. „Iepurele fuge”. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. întrebând: „Ce face păpuşa?”. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. 2. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. „Mama citeşte”. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. „Mărul are culoarea roşie”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. Ea va imita spălatul păpuşii.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat.

iar în cercul roşu jucăriile mici. să interpreteze un cântec învăţat anterior. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. cercuri mari de diferite culori. MATERIAL DIDACTIC: jucării. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. forme şi culori variate. grupa copiilor cu maşinuţe. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. 3. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. . REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. „Ursuleţul”.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. un săculeţ. 3. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. grupa copiilor cu ursuleţi. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. 2. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. grupa copiilor cu păpuşi. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. utilizând numeralul ordinal.2. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. mărimi şi culori diferite variate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. cifre. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. 2. să folosească corect numeralul ordinal. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. 3. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă.

îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere).DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. aer. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii.”Copilul sapă o groapă. 4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. 4. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. lipind ornamente din hârtie glasată. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. În a doua parte a jocului. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. siluete de animale. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. fie de deucatoare. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. pot aduna hârtii. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. pământ). După gruparea animalelor. pământ.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. pământ). aer.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. 3. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. pământ. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. 2. în mod creativ.”. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. Pe rând. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. fie de către un copil. cutii.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. aer. Exemplu: „Copilul plantează un pom. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. aer. În aer este mult fum. .

• Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. mânuirea materialului. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 3. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie.. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. 3. 6. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. să plaseze conştient în spaţiul clasei. mişcarea. . să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. aplauze. 4. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. 5.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. ELEMENTE DE JOC: surpriza. 2. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. respectând tehnica de lipire învăţată.5. în raport cu un reper dat. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. Exemplu: „ Acesta este un morcov. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă.” La cerinţa educatoarei. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. Morcovul este o legumă. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia.

DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare.. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză... fără să-l scoată. sub formă de surpriză. • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei.. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal... perie de păr. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. 2.. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. batistă.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. precizându-se poziţia pe care o ocupă. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. pe covor. de haine. pe raft. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. 3.... să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia. precizând poziţia pe care o ocupă. Fiecare răspuns corect este aplaudat. pieptene. îl denumeşte.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. etc. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă.. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. pastă de dinţi.. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil.. Maşinuţa este în. Pe rând. în picioare.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. Pe rând. Păpuşa este pe. mânuirea obiectelor. prosop.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire... REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii.. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă.. surpriza. periuţe de dinţi.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. doar prin pipăit. VARIANTĂ: .. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. în spatele scăunelelor. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. Exemplu: „Am luat o carte. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. o cutie cu jucării. 7.. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. apoi vor fi aşezate la locul lor.. • Interpretarea corectă a unui cântec. În continuare. Ursuleţul este lângă. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire.

” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. tăiate şi amestecate. mărime. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. viaţa animalelor. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. animalelor. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . prin pipăit. VARIANTE:  Copilul gustă. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. apoi verbalizează acţiunea. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”.tăiate. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. activitatea omului. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . (ex. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. SARCINA DIDACTICĂ: .dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. Pieptene.gust. moment de aşteptare. iar un copil vine şi caută în săculeţ. dezvoltarea sensibilităţii gustative.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. ghicitori.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. culoare. legumelor). obiectul respectiv. plantelor şi munca oamenilor.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”.

• Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. să descrie imginile potrivite. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. un cântec. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. verde – primăvara. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. identifică. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. motivând alegerea făcută. grupându-le pe anotimpuri la panou. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat.  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri.• Completarea celor 4 tablouri. ruginiu – toamna.). coadă. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. înfăţişare. copite. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. blană. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. ELEMENTE DE JOC: . galben – vara. clasificându-le după un criteriu dat. • Mişcare pentru preluarea jetonului. diferite mişcări specifice animalelor). REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. coarne etc. hrană. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. motivând aşezarea imaginilor corecte. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. să găsească elemente caracteristice acestora. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. foloase. • Nu se admit răspunsurile în cor. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. să aleagă.

descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . materiale. Manipularea materialului didactic: jetoane. Mimarea unei acţiuni specifice. Mişcarea. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. educarea capacităţii de a efectua asocieri. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. identifică animalul. utilitatea acestora. ustensile specifice unei meserii. medic – stetoscop. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. Interpretare de roluri. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. constructor – cască. uneltele necesare practicării lor. hrana. mimând acţiunea respectivă. motivând răspunsul.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. stabilirea legăturii între unelte. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. croitor – centimetru. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. mediu de viaţă. aşezând imaginea pe panou.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. foloase.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. produse.

SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. pânză. • Valorificarea de semne distinctive. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. Recompense. Aplauza. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. material plastic. un copil scoate un obiect din sac. • Moment de aşteptare. amiaza. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. • Limitarea timpului de răspuns. lână. steguleţe din hârtie.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. VARIANTE:  Copii inched ochii. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. hârtie. medalioane colorate din plastic. Imitarea acţiunilor. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. dimineaţa. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. • Prezenţa semnalelor sonore. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. metal. mătase etc. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. . sticlă. noaptea. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua.

prânz. „Ciuboţelele ogarului”. despărţirea cuvintelor în silabe. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. să povestească fragmentul ilustrat. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. . SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze.  Se audiază un fragment din poveste. prosop. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. periuţa de dinţi. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. personaj surpriză care face introducerea în joc. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. semnale luminoase. recunosc personajul şi povestea. copii extrag o siluetă. „Scufiţa roşie”. lingură.• Pedepse hazlii pentru greşeli. stimulente. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. „Capra cu trei iezi”. se opreşte la un copil care alege o imagine. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene.furculiţă etc. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior.

exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. ELEMENTE DE JOC: . precizarea unor reguli de comportare în grup. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. apoi îl repetă în întregime. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. Elemente de mişcare. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor. Aplauze. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe.

PĂPUŞI. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL.DOUĂ CUBURI. O SCOATE DIN SAC. PROCEDÂND CA MAI SUS. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. ÎNTRECERE. MIŞCARE.) SURPRIZA. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. APLAUZE. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. GHICIREA ŞI APLAUZE. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI.• • • Manipularea jucăriei. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. CASTANE. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. PROMPTITUDINEA. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. MAŞINI. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. CĂUTAREA. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. MIŞCAREA. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. ÎL DENUMEŞTE. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE .O MAŞINĂ ETC. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ.). DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. SURPRIZĂ. CORECTITUDINEA. ETC. o biluţă unui copil. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. PIPĂIE OBIECTUL. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. Semnale sonore. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. BEŢIŞOARE . O PĂPUŞĂ. O DENUMEŞTE. Aplauze .

PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC.. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI.DE PE COVOR. Sar apoi intr-un picior. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). PATRU). MOTIVÂND ACŢIUNEA. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. LA PRIMUL SEMNAL. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. UN PANOU. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. Ma opresc. SE MOTIVEZA ). RIDICĂ JETONUL.. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. O VULPE. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. SURPRIZA. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. . SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. TEATRU DE PĂPUŞI. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. ÎN ACEL MOMENT. APLAUZE. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. Intind bratele sa zbor. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. DECÂT CELE DE PE LAC. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. Fac gimnastica de mic. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor .. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. Merg in pas alergator. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. CI. LA AL DOILEA SEMNAL. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ.respir usor. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE.

cioc(ciocanesc fiecare deget.chit.miau.(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.palmele in fata pt.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.sarim in sus) 3.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.cioc.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau . micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.chit.chit.miau. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.(trece repede .mana tace.bum.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .chit.miau.bum.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.(mieunat languros.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .zbor-pasari mari . BUNA DIMINEATA! 5.(aratatorul de la mana dreapta.cioc.care se ridica) Si repara garduletul! 4. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).bum.(bat in masa cu pumnisorii.cu bratele) Buna dimineata .Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.cioc.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.miau.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.

zdup! Zdup. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. lup. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. Ah! Ce mai cocoş. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. Popovici): “Cãlare pe bãţ. nu are cal. egale ca numãr. Câinele pe vulpe. Cum cântã la moşi! Cântã. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. cu faţa spre interior. lupul. hi. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. zdup. Vulpea pe cocoş. hop. vulpea. hi! Hi. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. Dupã aceste cuvinte. Vulpea pe cocoş. şi se învârt în cerc. Un copil. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. câinele.Copiii sunt aşezaţi în cerc. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. Cum cântã la moş. Cum cântã la moşi! Cântã. de pãmânt. iar restul copiilor poartã nume de animale. acesta este primul. cãluţ. cãluţ. La comanda de începere a jocului. de pãmânt. Cum cântã la moşi! Cântã. hop. hop. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. ursul. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. câine. Ah! Ce mai cocoş. vine şi se prinde de mijlocul moşului. apoi urmeazã cocoşul. Ah! Ce mai cocoş. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. ce mai cocoş. “cãlãreţul”. Cum cântã la moşi! Cântã. vulpe. ca: cocoş. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. una reprezintã “caii”. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. urs etc. zdup. Lupul pe câine. Câinele pe vulpe. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. hop! Hop în galop. La ursul din pãdure . Astfel. Ah! Ce mai cocoş. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. iar cealaltã “cãlãreţii”. ţinându-se de mâini. Educatoarea împarte rolurile copiilor. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. hi. zdup!” La terminarea cântecului.

în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. stã un copil. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . liniştit. s-a-nfuriat! Mârâie. se apropie tiptil de câine.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. care le spune o istorioarã. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. “bârlogul”. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. În faţa lor. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. ţinându-se de mâini. Copiii repetã. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. “povestitorul”. Nu latrã. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. Împreunã cu educatoarea. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. în spatele liniei de plecare. De la ursul din pãdure. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Ursul doarme nemişcat. Stã cuminte. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. înainte de a fi atinşi de “urs”. Doarme? Haide sã-l trezim. nu muşcã. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. Copiii repetã. la câţiva paşi. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. Copiii. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. Ne-a vãzut. Copilul prins îi ia locul. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. denumit “casa copiilor”. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. folosind propoziţii scurte. Copiii repetã cele spuse de povestitor.

Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. fişe individuale de lucru. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. . închiderea şi deschiderea ochilor. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. 3. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. Obiective operaţionale: . fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă.Cele două grupe de copii răspund pe rând.La auzul acestor cuvinte. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. 2. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. 1. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. „mai puţine”. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. unde trebuie sã atingã peretele. 2. frunze pe care sunt scrise sarcinile. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. „mai puţine”. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. Coechipierii au voie să se ajute între ei.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. 3. Împreună sunt şapte oiţe. . Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. =). La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare.etc. Regulile jocului. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. traseul veveriţei. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. jetoane cu cifre. Iedul drag îşi apără.4. căţeluşi. Pe rand. 8. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. 4 animale. Copiii numără animalele din căsuţe. plicuri.). întrecerea. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. alune.să efectueze operaţii simple de calcul oral.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. În fiecare căsuţă vor fi 2. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. Materialul didactic: veveriţa.să resolve corect sarcinile fişei.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. “Muuuu” e vorba ei. oi. Desfăşurarea jocului: • • • • . Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. imagini cu căsuţele animalelor. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. 5 4 sau 3) animale. pisici. . Este tot al ei. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. Obiective operaţionale: . Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. respective la cifra corespunzătoare. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă.Veveriţa. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. . Exemplu: În coteţ erau 5 găini.Veveriţa. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. 6) animale. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă.să raporteze cantitatea la număr. Elemente de joc: Riţa. –.Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor.cai. Un copil va primi rolul de fermier . Ea pe pomi se caţără. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice.

8. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. 9. 5. 7. 9. 6. 4. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Pe rând. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. 13. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Găseşte mai multe variante de descompunere. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. iar după ea urmează a opta albinuţă. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Exemple: 1. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . Găseşte vecinul mai mic al lui 9. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. 10. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. imitarea zborului albinuţelor. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Câte au rămas?. La semnal. stimulente albinuţe. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. În final. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Adună alunele în coş. 11. 12.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. Dacă răspunsul copilului este corect. Numără descrescător de la 8. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. 2. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. Numără crescător de la 6. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. 3. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Ia din coş 2 alune. În ultima parte a . Descoperă cifra care lipseşte. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii.

Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. mânuirea materialului. apoi problemele vor fi formulate de către copii. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. În final.. La început. apoi unul se va ascunde. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. Grupa este împărţită în două echipe. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. • dezvoltarea spiritului de echipă. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. jetoane cu cifre.jocului. zum. jetoane cu imagini. . Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi.. aplauze. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. zum albiniţa mea! 10. O fetiţă pleacă acasă. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga.

Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. 12. 5. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti.(5. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. În partea a doua a jocului. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. ei primesc o recompensă.să utilizeze corect simbolurile « +. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. Se motivează aşezarea. 6. 3. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. 1. mânuirea personajelor. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. La cererea educatoarei. exerasarea număratului în limitele 1-10.2=3) (7+ 1=8) 11. „=”. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. • • . Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. . grupele. alt copil va veni să corecteze greşeala. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. Dacă nu rezolvă corect sarcina. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. . BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. . Un pitic pleacă la plimbare. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. siluetele personajelor. 9 sau 10). „-”.să rezolve corect fişa de lucru individuală . cifre. Elemente de joc : surpriza. Obiective operaţionale: . 4. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. Dacă aşează corect. . 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. aplauze. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate .şi = » . Spre deosebire de prima parte a jocului.

La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. . Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. 9 sau 10) cărţi. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». .să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. până vor fi exemplificate toate variantele.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi.si = ». Se verifică prin numărare.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. generalizarea) : Obiective operaţionale : . Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi.să rezolve corect fişa de lucru individuală. . Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. 5 sau 6 cărţi. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). . Copiii numără cărţile de pe raft. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă.» si « = » .Elemente de joc : surpriza. în limitele 1-10. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. . Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. 13.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. sinteza. apoi să spună cum le-a aşezat. « . . Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc.să utilizeze corect simbolurile « +. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. . Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia. . mişcarea. Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. analiza. Împreună sunt şapte cărţi.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. . 4. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte.

Educatoarea aruncă mingea unui copil . o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” .pentru echipa nr. Material didactic: ghiozdan. El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . deplasarea. Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. cuburi . închiderea şi deschiderea ochilor .(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine.fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. 6. Copiii aşează 3. câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. 7. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . a spiritului de observaţie . ursuleţi . clopoţel.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . o aruncă din nou educatoarei . ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . aplauze . întrecerea. siluete reprezentând rechizite. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . un stilou. avioane . recompensele.peştişori ) . Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. Dacă aceasta este rezolvată corect. închiderea şi deschiderea ochilor. scrisoare. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. 5. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. . 8. fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. probleme ilustrate. Ex: 3. 6. REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . aplauzele.    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . iepuraşi . diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . mânuirea materialului. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . acesta o prinde .pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. VARIANTE DE JOC I . . 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . 7.pentru echipa nr. (se vor folosi două imagini: o carte. păpuşi . sunetul clopoţelului. apoi merge la masa cu material . castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. dezvoltarea atenţiei .pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. cifre de pus în piept. 5. 8. 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. Elemente de joc: surpriza. mărime). jetoane cu cifre. descoperirea grupurilor de obiecte . următoarele exerciţii: . Ce semn folosim? 10 – 2= 8. diplome. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte . .

MATERIAL : macheta unei grădini de legume . În acest timp se ascunde una din lădiţe . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. . zece lădiţe .II . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . La alt semnal .patru lădiţe . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. La semnalul educatoarei copiii închid ochii . părul are pere verzi şi galbene . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . pătlăgele . III. La fel se procedează şi cu perele .închiderea şi deschiderea ochilor . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . La alt semnal . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . unul merele roşii . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . Răspunsurile corecte se aplaudă . mari şi mici plantate în grădină. VARIANTE DE JOC I. MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . ELEMENTE DE JOC : surpriza . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. sesizând lipsa unei lădiţe. întrecerea . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . VARIANTE DE JOC I. unul merele verzi . mânuirea materialului . II. copiii verbalizează acţiunea . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . Fructele culese sunt aşezate în coş .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . cinci coşuleţe . ardei. închiderea şi deschiderea ochilor . copiii deschid ochii . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . Se cere copiilor să închidă ochii . întrecerea . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . „Eu am cules o mulţime de pere”. mânuirea materialului . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . toate . cartofi ) . surpriza . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . vinete .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . la bătaia din palme a educatoarei . legume decupate( morcovi. celălalt cu imaginea unui mere) . Sortarea se face prin întrecere . ELEMENTE DE JOC : mişcarea .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . fiecare în câte o lădiţă. REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare .

Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . Sortarea se realizează prin întrecere . în spatele . fixarea locului numerelor în şirul numeric . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . a memoriei . .La fluierul educatoarei copiii închid ochii . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . a spiritului de observaţie . La următorul fluier copiii deschid ochii . unul pe cele mari . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . Se descoperă copacul . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . III. SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. închiderea şi deschiderea ochilor . Unul va sorta legumele mici . lângă . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . aplauze . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă .etc. în spate . II. „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . III.II. La fluierul educatoarei . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . în faţa . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . în . exersarea atenţiei . lângă copac . VARIANTE DE JOC I. Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . copiii închid ochii . La următorul fluier copiii deschid ochii . În acest timp se va ascunde o lădiţă .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.