JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. porc etc.pentru dezvoltarea imaginaţiei. Păsările zboară . alb . păsări călăoare. dar nu ştie răspunsul. f ) .pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . b ) . flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare . adresându-i acestuia o noua întrebare.prindere a unei mingi uşoare. e ) . Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri.pentru cultivarea fluidităţii expresionale . că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale. zemos etc .joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . cal . care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee. Mărul – rotund .sterg praful .să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . camion etc. 4 .o maşină. Participanţii activi se selectează ad-hoc. cântă .mă spăl etc. să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele ….joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior. ursuleţ.să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate . copii care culeg mere etc.joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc. În acest sens. a originalităţii . prin organizarea unor jocuri . sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. De asemenea. Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea. fricos .pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. frunze ingălbenite .să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . Copilul care prinde mingea.Interoghează. ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul . dulce .joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine .pentru cultivarea fluiditaţii.minge . printr-un joc de aruncare. Baiatul construieşte castele din nisip.exerciţiu deosebit de agreate de către copii. Papuşă . mănâncă etc.iute . mai multe sacoşe etc.pisică .O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii.pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . apoi o aruncă altui coleg. a fost metoda Răspunde -Aruncă . aşadar. având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat.joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt .scriu . oaie . iese din joc. d ) . -4c ) . dar şi de verificare a acestora. este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. Exemple : Culeg flori . Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. roşu . Am considerat. pufos etc .

părinţi şi educatori. expresiv şi frumos. Urmează a doua pereche. Copiii formează un cerc. Mingea trece mai departe. nu i-a obosit. de integrare eficientă în mediul natural. Cu timpul. Toţi. ca urmare a reacţiei celorlalţi. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. vorbirea lor este neclară. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. un interes sporit pentru activităţi.d. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali .a. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. în acelaşi timp. Unii vorbesc fără dificultăţi.m. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. un principiu de organizare. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. a treia pereche ş. social şi cultural. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. Jucătorii se dispun în perechi. un apăsător complex de inferioritate. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată.educatorii. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. optimizându-le. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. Acesta aruncă unui copil mingea. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. contribuind în acelaşi timp din plin. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii. nesigură şi uneori peltică. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi . este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi. Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. În centrul cercului stă conducătorul jocului. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. dar alţii se poticnesc. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. la activizarea lui. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. bine dezvoltaţi. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. La semnal. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. cursiv. 5 . În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului.

Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. — 20 —30 de copii. Culesul mingilor Loc — în aer liber. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. — Participanţi Materiale Două. iar la trei semnale.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. Acesta pasează mingea la întâmplare. Conducătorul la un semnal cu fluierul.ultimul în joc. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. — O minge uşoară. Participanţii formează un cerc. la două semnale. înainte de a prinde mingea. La semnalul 6 . menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. pe o distanţă de 5—8 m. cu hârtie sau cu sfoară. Scop — Dezvoltarea atenţiei.. să execute 4 sări turi pe loc. toţi trebuie să drepţi. trei echipe a cîte 8—20 copii. Materiale — Fluier. joc care trebuie să rapid. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. Copiii stau în coloană cîte unul. Participanţi — Două sau mai multe echipe.. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. în spatele unei linii. Câştigă cel care rămîne . Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. vitezei şi promptitudinii. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. In faţa fie cărei echipe. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. copiii să execute două genoflexiuni.

Sfoară.conducătorului de joc. cel căruia îi aparţine. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. Organizaţi în două sau mai multe echipe. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. predînd ştafeta următorului. — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil.. ajunge la al treilea ş.d. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . Pe traseul de deplasare a copiilor. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare. fie din lemn.a.6 — 15 copii. . condu-cînd câte un cerc. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. Jocul poate fi repetat de două. 7 . Celălalt capăt va fi ţinut în mină. . trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. la semnal.în sală. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul.m.Dezvoltă îndemînarea. fără ca ele să se răstoarne. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. Va câştiga echipa care termină prima. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. — 10 —30 de copii. trei ori. Participanţi Scop . se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. fie din hârtie. La un semn al conducătorului jocului.

patru copii se aşează unul lingă altul. el trecând la coada şirului ş.. aleargă spre masă. stabiliţi iniţial. Figuri geometrice 8 .d. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă . Trei. primii din fiecare echipă. poate preda beţişoarele. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii.în sală. locul şi îmbrăcămintea lor.m. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. trasată înaintea scaunelor. Apoi cei doi copii. care au ieşit din încăpere. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. Dacă se pierde bobul pe traseu. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie.. alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire.examinare" vizuală.. la o distanţă de 4— 6 m. După 60 secunde de . dând beţişoarele următorului din echipă. avînd câte două beţişoare în mină. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă.m.a. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi.în sală.Dezvoltarea spiritului de observaţie. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. .Dezvoltarea îndemînării. cei doi părăsesc camera. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop . echipa sau participant.d. este desigur cel mai bun. cel care 1-a pierdut.).Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale . - Participanţi -10-30 copii Scop . să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară.a. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii. La semnalul con ducătorului de joc. iar cei 3—4 copii. două beţişoare pentru fiecare . fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia.

— Dezvoltarea memoriei. cretă. — O tablă. pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice. una lângă alta. — 20—30 copii. Copiii trebuie să fie atenţi. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. 9 .

sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. apă. spunând. — 20—20 copii.m. este eliminat din joc.a. Primul jucător. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. cu voce tare : „aer”. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. din joc. gîndirea rapidă. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. 2—4 ace şi aţă de cusut. . care vor fi consideraţi câştigători. La un semnal. — în aer liber sau în sală. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. pe circumferinţa unui cerc. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. Jocul poate fi îngreunat. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. sau „sol”. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. Dacă el nu răspunde repede. ei introduc aţa în ac. în acelaşi sens şi cât mai repede. se formează două sau mai multe echipe.d. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. Aer. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. — Dezvoltă promptitudinea. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. Din copiii care iau parte la joc. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge. din fiecare echipă. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. — O minge de cauciuc sau de handbal. 8—40 copii. sau „apă”. La semnalul conducătorului de joc. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. în acelaşi timp.

• Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. 2. ELEMENTE DE JOC: Mişcarea.. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. să găsească antonimele unor cuvinte date. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). aplauze. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. iar dacă nu este corect. O va scoate din săculeţ. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. cele greşite sunt corectate de colegi. prosop. • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. mânuirea materialelor. 4. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. periuţă de dinţi. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. aplauzelor. ghicirea. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. imitarea acţiunilor. motivând alegerea. batistă. 3. perie de ghete. săpun. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul).Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). şerveţel. 5. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. oglindă. savonieră. perie de haine. pieptene. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: . va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. surpriza. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.

Anterior planificării şi desfăşurării jocului. 2. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte.. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă. ia un cartonaş. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. etc. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Să ocrotim natura. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră.) . În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. poluat – nepoluat. aer. aruncarea gunoaielor pe jos). • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. păsări etc. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. Un elev vine la catedră. • Consolidarea deprinderilor de orientare. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. pământ). . Exemplu: curat – murdar.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. aer. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. foc în pădure. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură. pământ). Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor).Frumoasă-i strada noastră ’’. MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale..pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. motivând alegerea. li se mai acordă doar un punct. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. bun – rău etc. Nu distrugeţi natura. 2.

iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. animale.. 5. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. întrecere. cutii. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. şoarece. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . etc. întrecere. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere. adună hârtii. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii.siluete de animale. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. aer. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. USCAT. iepure. aplauze. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.. aplauze. oameni.cerb’’. bufniţă. a legăturilor care se fac între plante şi animale. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. iar conducătorul jocului în mijlocul cercului.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. a locului pe care îl ocupă. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. grâu. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. pământ. aer. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. Ex: În apă sunt aruncate sticle. În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. . arbore. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. ELEMENTE DE JOC: surpriza.oameni’’. AER. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă.vierme. insectă. în poziţia şezând. fie de către elevi. După gruparea animalelor. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. • viaţă. pământ. Elevul care are ecusonul . SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă.. fie de către învăţătoare. Aceste etichete se prind de piept. cerb. aer. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. pasăre. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. 4. iarbă. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor.3. În aer este mult fum. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. apă. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. reguli.

diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv.). MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. • Aspecte din natură în timpul secetei.Planeta Albastră’’. soare). . De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. furtuni. aer. CD.Balenele’’ etc. insigne etc. problematizarea. plastic). DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus.plămânul verde’’ al planetei. • Să explice de ce pădurea este . • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor).Doxi’’. Jocul se desfăşoară pe două echipe. • Păduri incendiate. casete video. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. defrişări. explicaţia. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. aceleaşi pentru ambele echipe. • Copiii lucrează pe două echipe. secetă.. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul.. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. exerciţiul. Chinuiesc animalele. dispariţia unor animale etc. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor.Delfinii’’ şi . OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. . • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. imaginate de învăţătoare. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(.. mamnifere etc. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia.. animalelor şi omului (apă. După rezolvarea fiecărei sarcini.). Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. sub forma de întrecere. maşini care elimină gaze de eşapament.. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor.

dând ştafeta următorului elev. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii.) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă. etc. . Apoi. îl poate pune pe el în dreapta jos. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. Distrug plantele.. Jucătorii se numerotează. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie.chimicale’’.ambalaje’’. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor.detergenţi’’. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. pe grupe formate din 5-7 jucători. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane. Respect animalele şi plantele. ÎN momentul când poluanţii intră în apă.. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI .gunoaie’’. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. Ţinând cartoanele în mână. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. aruncă deşeurile în coş. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa.. imitând mişcările peştilor prin apă.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie. şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. aruncând toate gunoaiele în coş. Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. protecţia unui copac etc. . . Câştigă echipa care termină mai repede. iar . .. Rup florile îndrăgite din parc. adică cel din dreapta numărului 1.sticle’’. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească.. pe masă în faţa jucătorului..peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. Ocrotesc plantele şi animalele. în formă de evantai. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). colectare de fonduri. pe care să o arunce în coşul de gunoi. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. care trebuie să ridice o carte. etc. La comanda start. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. apoi se întorc în fugă. . protecţia animalelor.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. curăţenia unei zone. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos. ghemuindu-se la pământ. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii.Mă joc frumos cu animalele. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1.

În final. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. buline. mişcarea. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. o trăistuţă. pubelă pentru resturi alimentare. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. ELEMENTE DE JOC: competiţia. REGULI DE JOC: elevii vor . o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul . SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. studiaţi florile şi fructele.. Ei sunt invitaţi .iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. Inocenţa ciocârliei... Se dă startul şi. cu care va uda copacul. MATERIALE NECESARE: un copac. stimulente. în care pot nota înălţimea. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. casa noastră! .. sau toamna. invitaţi copiii să . Când ieşiţi la plimbare. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă.muncă’’. pături.ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. JOC DE ROL . –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii . recompense. Este Terra..înfiat’’. Cu timpul. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. iar a doua echipă buline de culoare verde.. dar că omul se poate . ajungând prima la . forma fructelor etc.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. Tunetul ploii.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. aplauze. creion de desen. copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. copiii pornesc spre pădure.. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului.. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. primăvara şi vara. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare.. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. mirosul pe care îl răspândesc florile. Susurul pâraielor. pe cărarea şerpuită dintre copaci. În lumina amiezii. Aceasta este lumea noastră. ghicirea. situaţiile surpriză. ambalaje ouă Kinder. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. perioada când înfloreşte. hârtie. cuib de păsări natural.. până la un alt indiciu. coş de nuiele în care se află alimentele. Răsăritul soarelui. Tot ce ne înconjoară.ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător.Cabana Pădurarului’’. este penalizată sau va primi un supliment de . carneţel. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. căutând. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . Vâltoarea apelor. casetofon. hârtie. tacâmuri şi veselă unică folosinţă. Energia vântului. mişcarea. aparat foto.

un cetăţean care aruncă hârtia jos. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : . . apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării.. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. un muşuroi de furnici.un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel.casa pădurarului’’. Odată ajunşi la acest popas. observă cum .doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi. să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care . vom vorbi de animale şi păsările din pădure. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. Pentru că timpul trece. care reprezintă diferite modele de comportamente. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : .. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. Echipa 2 : . conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? . copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele.s-a descurcat’’ cel mai bine.Păstraţi curăţenia!’’. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu. CEVA…………. Răsfoind filă cu filă.să observe vegetaţia unor copaci. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi.Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ). Deschizând fiecare ou. oameni care taie şi defrişează copacii. se consemnează răspunsurile.Să ocrotim natura!’’.. deodată.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. În acest sens. ce foloase aduc. adăposturile unor animale. cu ce se hrănesc..aşa da’’ şi prin ... se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. să culeagă floricele. pe rând. câteva curiozităţi. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . vor răspunde prin .. aflăm întrebările: Echipa 1 : . pe care scrie .aşa nu’’ la întrebarea: .Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : .. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . Nu departe se vede . flacoane de plastic. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje). Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză.

vor fi solicitaţi să încerce articularea. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. denumirea acesteia. În continuare. mai ales pentru gâscă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. Copiii vor reproduce mişcarea vântului.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte... În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. vâjj-vâjj. prin poziţia gurii larg deschise. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor.”. imitarea sunetelor emise. respectând sensul acesteia. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. Educatoarea poate motiva sosirea lor. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . 2.. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş.. Focul făcea. fie pe covor în semicerc. Copiii vor imita zgomotul focului. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. Afară era frig şi bătea vântul. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. în timp ce. după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt. care se citesc apoi cu voce tare. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele.”. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale.

cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. z. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. j. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. Grupa de copii va fi împărţiă în două. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat.. 4. j (braţele lateral). în spatele incisivilor inferiori. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. ş). iar colţurile gurii puternic trase în părţi. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. în cazul în care copiii articulează incorect. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. 5. trenul (ş.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. j). ş. 3. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. . (acţiune însoţită de mişcarea braţelor).(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). j. imitând trenul. iar restul vor alcătui şarpele. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. apoi cea a albinelor. şarpele (s. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v..s). Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. o parte dintre ei vor fi albine. limba va fi plasată jos. Grupa de copii va fi împărţită în două. eventual marcat. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. vântul (j. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. În partea a doua a jocului. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. ş. reproducând vântul. având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. Nu se va scăpa din vedere faptul că. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. z). La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. alergând cu o viteză mai mare. un alt grup ajunge trenul. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. La alt semnal. în timp ce pronunţă j. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. Jocul continuă schimbând-se rolurile. evitându-se prelungirea acestuia. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. ş.

Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere.. cuburi. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. oaia. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. după cum li se cere. .. pahar.indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii. vrabia. 6. Mihai. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. raţa. . Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. În desfăşurarea jocului. Acesta va spune: „Trezeşte-te. . pieptăne. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. La semnalul dat. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual. lingură. AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. selectiv sau nu se face deloc. albina etc. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. găina. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. măturică.. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. minge etc. cocoşul. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. prosop. Material didactic: creion. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest..exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. . copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc.. cu braţele pe masă. gâsca. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. Formularea corectă a genitivului.”. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). cu capul pe braţe şi va simula că doarme. . 7. El se va aşeza cu spatele la grupă.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. pensulă. pisica. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. calul. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. păpuşă. perie.executarea acţiunii de către copil.

Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. educatoarea afişează silueta unui animal. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. 9. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. prinde şoareci 3. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. 8. muşcă 2. balon albastru – rochiţă albastră etc. latră pisica: 1. păzeşte casa 2. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. 10. zgârie 4. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. La întrebarea educatoarei. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. În partea a doua a jocului. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. mianună 2. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. roade oase 3. ciripeşte 5. de exemplu: Câinele: 1. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. educatoarea ridică un anumit balon. fuge vrăbiuţa: 1.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia).

SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ. pleacă spre grădiniţă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. cratiţă. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. pentru seară: copilul se dezbracă. GRUPA MIJLOCIE 12. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. scot obiectul (imaginea lui). chibrit. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. Prin învârtirea acestuia. un alt disc cu un segment lipsă. de aceeaşi categorie. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. raportarea lui la alte obiecte. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia.. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. pieptăne pentru obiecte de uz personal.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. Pe acest disc este fixat de un ax. serveşte micul dejun. se joacă etc. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. cretă. doarme. se urcă în pat. prosop. batistă. În desfăşurarea jocului. copilul face duş. de exemplu: la prânz. De exemplu: masă pentru mobilier. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. se descoperă pe rând o singură imagine. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. o pisică pentru animale. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. se spală la chiuvetă. solniţă etc. şerveţel.a oprit la măr”. 11. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini.

A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. 13. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). educatoarea trece la un alt copil. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. după care răspunde la întrebarea pusă. 15. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. ridicat în spatele incisivilor superiori. un ceas deşteptător (sună ţrrr). La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. cu musculatura facială încordată. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. diferind doar printr-un singur sunet. după caz. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. 14. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. iar altele eronat. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . iar copilul cu care aceasta dă mâna. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată.

De exemplu. repede şi formulează propoziţia. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. unul cu un singur element. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. Astfel. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. 16. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. trebuie să spună de cine a fost trimisă. ridică acel cartonaş sus. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. 17. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. o acţiune specifică profesiunii . copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. EU SPUN UNA. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. iar altul cu două sau mai multe elemente. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. grupa va mima dacă se poate. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. După „lectura” scrisorii.

două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. Astfel. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. 20. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. În cursul jocului. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis. În desfăşurarea jocului. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. „Panglica mea are culoarea albastră”). păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. În prima parte a jocului. formularea corectă a propoziţiilor. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. 19. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. pe rând de mai mulţi copii. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită.respective. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. În partea a doua a jocului. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. diverse jucării cunoscute de copii. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. apoi o pot sugera copiii. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. 18. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. reproducând aceeaşi relaţie spaţială. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. dacă piticul stă pe scaun.

pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. răspunde pronunţând cuvântul corect. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. cumpărătorul n-o va primi. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. pătrunjel. Se pronunţă un cuvânt greşit. „Din ce material este făcută?”. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. zarzavat.CE E BINE. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. iar cel care a primit mingea. castravete etc. În încheiere. . În acest caz. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. portocaliu. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. GRUPA MARE 21.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. Acolo unde nivelul grupei permite.

taxi măgar. cană masă. şopârlă etc. şi lasă timp copiilor. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. ţ. scafandru. 23 . ci. castană.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. je. mălai. grâu. castel. de pildă s: sanie. sau pentr g: gâscă. mătură ladă. stropitoare. da. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. şapcă. parc. mazăre. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. pa. ji. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. După ce educatoarea va da exemple. la.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. guler. sacoşă. scară etc. scaun. porc. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. j. gutuie. taburet. cretă. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. lamă. ş. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. crap. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. sapă. s. va începe jocul. solniţă. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. na. grădină. castravete creion. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. macara tavă. 22. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. de exemplu: a) casă. pentru ş: şarpe.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. ş-j. În amplificarea jocului. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. cadă. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. mănuşă. Regulile jocului: la semnalul dat. cu palmele bine întinse oblic. lăsând doar un loc pentru educatoare. ca etc. şosete. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. sac. scrisoare. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. g. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. şoşoni. ce. şorţ. şoarece. greblă. carte. în faţă. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. patru . v. r. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire.

25. fie predicatul. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş.. pe rând. . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc.. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport. se va stabili echipa câştigătoare. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. bun-rău. temperatură. formularea unor propoziţii cu acestea. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. În funcţie de nivelul grupei.Cireşele.Toamna. intensitate. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună.. cu un număr egal de membri. fie atributul.... Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta.. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. ascultător-neascultător. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: .. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. . Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul.Merele se culeg din. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. corect-incorect. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. duritate. veseltrist.Primăvara.. grutate. fie subiectul.. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). completează cuvântul care lipseşte din propoziţie... culori. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. . pomii. În genere. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. 24. .GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. asperitate. În încheiere. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. curajos-fricos.. copiii merg la . Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. rapiditate.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii.

un tren lung. o păpuşă mică. Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. le aşează pe şosele . În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. 28.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. apoi din dreapta.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. Conducătorul jocului spune un cuvânt. denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. maşină de cusut. o masă rotundă. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. În mediul rural. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. foarfece. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. . Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. Pe străzile fără indicatoare. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . De asemenea. iar după însuşirea lor de către copii. 26. cazma. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. degetar. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. un tren scurt.să circule numai la culoarea verde a semaforului. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. centimetru. stropitoare. se modifică sarcina didactică. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. o masă pătra 27. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. În partea a doua a jocului. ac cu aţă. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde.

Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. tu spui multe ! 2. buline. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii.să denumească figurile geometrice. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. Pentru o mai bună coordonare.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. respectand acordul dintre subiect si predicat.Fiecare propozitie este trecuta la plural. Educatoarea va urmări toate echipele. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat. În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora.In partea a 2 a a jocului. Copii închid ochii.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte.să rezolve corect itemii fişei.Eu spun una. .fise de evaluare . Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. rindea etc. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei. .să participe cu plăcere şi interes la activitate. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . ferăstrău.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. Totodată.calapod. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte .Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. sa respecte regulile jocului . . 1.flori rosii. floare rosie.Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. ciocan.să identifice poziţii spaţiale. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. flanelograf. La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect. . Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv.

copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta.piese geometrice. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. La semnal. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric.Ex. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc.. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor.. În ultima parte a jocului. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii.să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. . Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. imitarea zborului albinuţelor.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. apoi unul se va ascunde. stimulente albinuţe.. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Dacă raspunsul este corect. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. cel al gradinitei sau al scolii. Dacă răspunsul copilului este corect. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si .Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. Desfasurarea jocului . Material didactic:furnicuta. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. 3. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. Obiective operationale: .

de indata ce . astfel introducand ca .... In mijlocul strazii .agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt. el ridica repede pe cel rosu..în momentul semnalului. calculatorul. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc . de exemplu.. In mijlocul strazii. este marcat . taversand strada. Varianta: De aceasta data. Fiecare copil se prezinta . copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare. . steguletul verde .Copiii sunt .Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. o papusica si un prosopel. incet. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii.agentul de circulatie’’a lasat . Pentru a fi mai atractiv . pentru a le capta mai mult atentia . pietonii’’ pot traversa.. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze.. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui..pe un scaunel. in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou.apoi o descrie. De o parte si de alta a strazii sunt . prin 2 linii paralele .. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere.agentul de circulatie’’ .Copilul la care s-a oprit plicul. agent de circulatie’’..agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde... In centrul acestor portiuni.’’.pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor.Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda. in picioare.îl deschide. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.Participantii sunt asezati in cerc. pe scaunel . ca atare. in picioare .strada ‘’. urmatorul spune: . . anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa . atat pentru scolari si prescolari.. Cand .. Un copil spune . pietonii’’. Dupa ce . reprezentand .Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: .care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. Joc didactic ...arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic. nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor..trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic.Vehiculele’’ se deosebesc de . Jocul. In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . elementul de joc. pietoni’’ iar ceilalti..Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora. vehicule’’ . o bicicleta. sta un copil ..’’.. sta . un disc de carton pe care e desenat un automobil. Ex .. de la un trotuar la altul . Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur... Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. iese din cerc si jocul continua fara el.. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele. Lucrand si cu prescolarii (1990-2000).Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. locul unde. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde. trotuarele’’.. Jocul continua apoi cu un alt.

Primul jucător din fiecare echipă are o minge. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. « Puişori. mai aproape. schimbă locul cu copilul atins. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. 5. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. la stanga. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. sde uită cu mâinile la ochi. se ridică în picioare. faţă în faţă. care. La semnalul eudcatoarei. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. de exemplu 1 si 4. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. . Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. jos. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. La primul semnal de începere al educatoarei. Echipa al cărei 6. iar catelul sus! Jocuri 1. ciripind. 2. « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. la rândul său o transmite mai departe. Jocul se repetă de mai multe ori. Se repetă de mai mult ori. trece mingea copilului din spate. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. « Paznicul » strigă două numere deodată. 4. La semnalul educatoarei. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. Când mingea a ajuns la acesta. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. Dacă reuşeşte. 3. educatoarea îi cheamă din nou. departe. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. acum alergaţi înapoi. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. inapoi. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. sus. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. îl leagă la ochi cu o basma. După trei încercări nereuşite. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. procedând la fel. Fetiţa se trezeşte. La semnalul dat de educatoare. dacă nu. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. inainte. veniţi la mine ! Copiii aleargă. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. după câţi copii sunt. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. jocul continuă în aceeaşi formaţie. la dreapta. el aleargă cu ea în faţa şirului. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. Ex: Papusa jos. in speta cadrul didactic. trece alt copil în cerc. După fiecare alergare se schimbă rolurile. Educatoarea notează punctele. in spate. Educatoarea spune : « Puişori. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. care este «paznic ». de la 1 la 10. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape.

. Jocul continuă. dinainte fixat.prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. .pisica” strigă: . una reprezentând „pisicile”..zburaţi”. în spatele liniei de plecare. cu faţa spre el. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme. toţi .pisoii” aleargă liber împrejur. care este aşezată în jurul unui cerc mare.. se ghemuiesc.. În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe.La comanda educatoarei. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. 10.. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil.. el trebuie să o ridice.. . dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii.Copiii. La 5-6 m. « Pisica şi pisoii » La început.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare. Jocul se repetă. restul vor fi iepurasii.Un copil va fi vulpea. 7 . « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. să revină la locul său şi să continue jocul.La comanda educatoarei.miau”. 8.Pisica” închide ochii. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul. executată la comandă..” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. Jocul se repetă. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. . Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare...” Vulpea se trezeşte. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. Se delimitează căsuţele prin două linii. După învaţarea jocului. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul)..La semnalul de începere. 9. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. fiecare lângă un cub. Rândunica din mijloc care nu are cuib.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. care stă în culcuşul ei. adică . iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). „şoriceii” rostesc ultimul vers.miau. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. « Vulpe.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica. 11. 12. timp în care . Când se trezeşte. Dacă un jucător scapă mingea. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul.. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti.iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii. La acest semnal.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă. aşezaţi în şir.. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii.. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei. unul câte unul. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib. cealaltă „şoriceii”.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei.Cercul se trasează cu creta pe sol.unde se opresc şi strigă: .pisoii” se adună împrejurul ei. La semnalul educatoarei .

înapoia liniei de plecare.La semnal. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. 17. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. el rămânând în faţa şirului.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. La semnal. Aceştia prind mingea. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. La semnal. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. primii din fiecare echipă.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii. Coloanele se aşează în spatele râului. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. coboară.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. La semnal. se deplasează pe distanţa stabilită. următorul din coada şirului pleacă în tunel. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. trecând apoi la coada şirului. din culcat înainte . « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. sar peste râu şi arunca mingea următorilor.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii. următorul din coada şirului pleacă în tunel. execută târârea pe sub tufe. 16. La semnalul educatoarei . el rămânând în faţa şirului. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. egale ca număr aşezate pe două coloane. îi ating pe următorii. 15.La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi.La semnal. 19. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. Câştigă echipa care termină prima traseul.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă. unul câte unul. se întorc prin alergare la echipe. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. predând ştafeta următorului prin atingere. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. Când ajung la capătul tufelor. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. pornesc transportându-l pe cel din mijloc.pornind altă grupă de elevi. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. 14. se marchează râul. aşezaţi în şir. “Ştafetă cu transport de mingi” . După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. 13. a terminat prima. 18. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. sau măsuţe). « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. primii din fiecare şir escaladează banca.

ţ. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple). u. având în faţa lor jucăriile. copilul va numi obiectul.. u. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept.apoi. ti.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală. un copil va alege o jucărie şi o va denumi. ş.La semnal. tiii. imitarea unor acţiuni.să precizeze utilitatea obiectului ales. 2. 3. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă. Câştigă echipa care termină prima traseul. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă. . să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical.. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. apoi vor mima acţiunea de a se juca. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ELEMENTE DE JOC:mişcarea.Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. predau mingea şi trec la coada şirului. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. 3. j) integrate în cuvinte. reproducând sunetul claxonului” ti.” 2. va alege o jucărie şi o va denumi..să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”. v.) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r.. merg până la un punct fix. la întoarcere. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. 2.. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora.

SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. Educatoarea denumeşte o culoare. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. VARIANTA 2. Este roşu. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. jucării care au aceleaşi culori. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române. • Răspunde numai copilul solicitat.” VARIANTA 1. căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. VARIANTA 3. îmbrăcăminte etc.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. albastru. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. mimarea unor acţiuni. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. 2. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. aplauze. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată.). motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. aplauze. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. 3. veselă. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. galben. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. o va denumi. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. verde. Un copil alege o jucărie. Educatoarea arată o jucărie. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. copilul va preciza utilitatea acestuia. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare.” .

Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. 3. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. 5. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. verbalizând acţiunea. 4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. o cutie mare. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. ghicirea. REGULILE JOCULUI: .4. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. folosind corect prepoziţiile: în şi pe. aplauze. 2.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. Să denumească locul ei în sala de grupă.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. MATERIAL: jucării. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical. 2. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. 5. Să denumească jucăria aleasă.

Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. casetofon. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. păpuşa marionetă. 2. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. • Dezvoltarea acuităţii auditive. siluete de personaje.” VARIANTA 1. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. Opţional. 6. ecusoane.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut. îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit.• La cererea unei păpuşi. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. la cadrul de poveste adecvat. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele.marionetă.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. îl recunosc şi îl denumesc. MATERIAL DIDACTIC: siluete. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. VARIANTA 2. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. păpuşa. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. ghicirea. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. Prin versurile:Hai. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. cadru de poveste.

în situaţiile create. formulele de politeţe potrivite. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. bani de jucărie. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje.. personajul şi povestea căreia îi aparţine. salută apoi cere politicos obiectul dorit. 3.. Magazinul poate fi: alimentar.. ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. folosirea banilor de jucărie. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe.. Vânzătorul . OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical. ea este dată de la un copil la altul. 2. 2. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. identifică personajul şi povestea din care face el parte. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. • Activizarea vocabularului.. 4.) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. de jucării sau de îmbrăcăminte. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii.. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. 3.. Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. aplauze. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). coşuri de jucărie. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar.. ecusoane cu personaje din poveste. o scufiţă roşie. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit.. să folosească în timpul jocului. etc. în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. o punguţă.. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc..). 8. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. sacoşe. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste..”. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi.. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil).. o pălărie de vânător. pe baza elementului dat. ELEMENTE DE JOC: imitarea.. identifică personajele şi povestea din care fac parte.

Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. „Iepurele fuge”. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. Ea va imita spălatul păpuşii.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. cumpărătorul mulţumeşte. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. După această scurtă conversaţie. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc. 2. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. . VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. întrebând: „Ce face păpuşa?”. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. prezentându-l vânzătorului. „Câinele latră”. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. „Mama citeşte”. obiectul este plătit. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti. Toţi copiii imtă acţiunea.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. salută şi pleacă. mulţumeşte vânzătorului. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. apoi salută şi pleacă. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. 4. ghicirea. „Mărul are culoarea roşie”. Sau „Mărul este un fruct”. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. aplauze.să imite şi ei aceeaşi acţiune. SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical. 3. Exemplu: „Copilul desenează”. apoi le vor mima şi ei.

DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.2. un săculeţ. grupa copiilor cu ursuleţi. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile. grupa copiilor cu maşinuţe. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. cercuri mari de diferite culori. utilizând numeralul ordinal. să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. • Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. 2. iar în cercul roşu jucăriile mici. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. mărimi şi culori diferite variate. să interpreteze un cântec învăţat anterior. forme şi culori variate. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. 3. două siluete de fetiţe şi două de băieţi.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. cifre. să folosească corect numeralul ordinal. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă. „Ursuleţul”. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. MATERIAL DIDACTIC: jucării. .) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. grupa copiilor cu păpuşi. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. 3. 2. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit.

” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni.DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. fie de deucatoare. aer. Exemplu: „Copilul plantează un pom. aer. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. . lipind ornamente din hârtie glasată.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. 2. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. 4. pământ. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere). Pe rând. În a doua parte a jocului. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate.”. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. cutii. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. pot aduna hârtii. aer. pământ). să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă.”Copilul sapă o groapă. În aer este mult fum. aer.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. 4. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. După gruparea animalelor. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. fie de către un copil. pământ). 3. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. pământ. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. în mod creativ. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. siluete de animale. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă.

să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. 2. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi.. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. 3. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat.5. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice.. . mânuirea materialului. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. să plaseze conştient în spaţiul clasei. respectând tehnica de lipire învăţată. 4. ELEMENTE DE JOC: surpriza. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. în raport cu un reper dat. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. Morcovul este o legumă. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. Exemplu: „ Acesta este un morcov.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. 3. • Lipirea unor elemente într-un ansamblu. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. 5. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”.” La cerinţa educatoarei. aplauze. mişcarea. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte. 2. 6.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă.

SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. sub formă de surpriză. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. • Interpretarea corectă a unui cântec. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal.. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal.. 7. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal.. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. batistă. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. în picioare. pe raft. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi... 2. doar prin pipăit.. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute.” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj... Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă.. etc. apoi vor fi aşezate la locul lor. mânuirea obiectelor. surpriza. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. pieptene. Ursuleţul este lângă.. Pe rând. în spatele scăunelelor. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire.. precizându-se poziţia pe care o ocupă. pastă de dinţi.... să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. Fiecare răspuns corect este aplaudat.. 3. pe covor. îl denumeşte. În continuare. periuţe de dinţi. Maşinuţa este în. perie de păr. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. fără să-l scoată. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. Exemplu: „Am luat o carte. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. Pe rând. o cutie cu jucării.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii.. Păpuşa este pe.... • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. VARIANTĂ: . • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. precizând poziţia pe care o ocupă. de haine. prosop. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză.. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire.

ghicitori.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. activitatea omului. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . tăiate şi amestecate. Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. viaţa animalelor. Pieptene. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor .gust.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. plantelor şi munca oamenilor. culoare. apoi verbalizează acţiunea. obiectul respectiv. prin pipăit. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite. iar un copil vine şi caută în săculeţ.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. legumelor). ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. moment de aşteptare. dezvoltarea sensibilităţii gustative. SARCINA DIDACTICĂ: .Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie.tăiate. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. animalelor. VARIANTE:  Copilul gustă. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă. (ex. mărime.

 Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. coadă. verde – primăvara. foloase. motivând alegerea făcută.• Completarea celor 4 tablouri. • Nu se admit răspunsurile în cor. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. • Mişcare pentru preluarea jetonului. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. hrană. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare. blană. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. copite. diferite mişcări specifice animalelor). • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. să aleagă. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. coarne etc. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc. clasificându-le după un criteriu dat. să descrie imginile potrivite. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. ELEMENTE DE JOC: .). fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. înfăţişare. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. un cântec. ruginiu – toamna. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. • Membrii unei echipe au voie să se consulte. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. motivând aşezarea imaginilor corecte. galben – vara. grupându-le pe anotimpuri la panou. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. să găsească elemente caracteristice acestora. identifică. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat.

ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. materiale. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. Interpretare de roluri. identifică animalul. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. Manipularea materialului didactic: jetoane. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. hrana. uneltele necesare practicării lor. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? . • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. motivând răspunsul. constructor – cască.  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. medic – stetoscop. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. foloase. Mişcarea. aşezând imaginea pe panou. educarea capacităţii de a efectua asocieri. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. Mimarea unei acţiuni specifice. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. mediu de viaţă. croitor – centimetru. mimând acţiunea respectivă. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. produse. utilitatea acestora. ustensile specifice unei meserii. stabilirea legăturii între unelte. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. • Membrii unei echipe au voie să se consulte.

hârtie. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile. • Prezenţa semnalelor sonore. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. sticlă. metal. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. material plastic. medalioane colorate din plastic. Recompense. mătase etc. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. amiaza. un copil scoate un obiect din sac. • Valorificarea de semne distinctive. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. VARIANTE:  Copii inched ochii. noaptea. seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. pânză. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. Aplauza. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. Imitarea acţiunilor. • Limitarea timpului de răspuns. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. lână. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. • Moment de aşteptare. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. . steguleţe din hârtie. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. dimineaţa.

SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. „Scufiţa roşie”. prosop. copii extrag o siluetă. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”.furculiţă etc. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv.  Se audiază un fragment din poveste. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. recunosc personajul şi povestea. stimulente. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. despărţirea cuvintelor în silabe. . să povestească fragmentul ilustrat. lingură. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. prânz. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. periuţa de dinţi. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. personaj surpriză care face introducerea în joc. semnale luminoase. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. se opreşte la un copil care alege o imagine. „Ciuboţelele ogarului”. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. „Capra cu trei iezi”. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează.• Pedepse hazlii pentru greşeli. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun.

Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. Elemente de mişcare. apoi îl repetă în întregime. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. precizarea unor reguli de comportare în grup. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. ELEMENTE DE JOC: . Aplauze. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume.

O SCOATE DIN SAC. PIPĂIE OBIECTUL. Semnale sonore. GHICIREA ŞI APLAUZE. MIŞCARE. ÎNTRECERE. Aplauze . LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. ÎL DENUMEŞTE.) SURPRIZA. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. BEŢIŞOARE . O PĂPUŞĂ. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. CASTANE. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT.• • • Manipularea jucăriei. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. O DENUMEŞTE. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. PĂPUŞI. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. MIŞCAREA.O MAŞINĂ ETC. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL.). RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. CĂUTAREA. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. PROCEDÂND CA MAI SUS. PROMPTITUDINEA. APLAUZE. ETC. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . CORECTITUDINEA. MAŞINI.DOUĂ CUBURI. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. SURPRIZĂ. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. o biluţă unui copil.

ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ. SE MOTIVEZA ). DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . CI. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. Sar apoi intr-un picior. LA PRIMUL SEMNAL. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. Fac gimnastica de mic. LA AL DOILEA SEMNAL. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. . GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. UN PANOU. APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA.respir usor. SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. Intind bratele sa zbor. O VULPE. DECÂT CELE DE PE LAC. MOTIVÂND ACŢIUNEA. SURPRIZA. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE.. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. Merg in pas alergator.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata . Ma opresc.. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL.. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. RIDICĂ JETONUL. PATRU). DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. ÎN ACEL MOMENT. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. ÎN CONTINUAREA JOCULUI.DE PE COVOR. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. TEATRU DE PĂPUŞI.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. APLAUZE.

(trece repede .bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.chit. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.bum.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.cioc.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.bum.zbor-pasari mari .cioc(ciocanesc fiecare deget.chit.chit.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.(mieunat languros.ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.miau.Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate.copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.care se ridica) Si repara garduletul! 4.mana tace.cioc.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit.cu bratele) Buna dimineata .(aratatorul de la mana dreapta.(bat in masa cu pumnisorii. BUNA DIMINEATA! 5.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.palmele in fata pt.cioc.miau.miau.chit.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.bum.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau . In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).miau.sarim in sus) 3.

Cum cântã la moşi! Cântã. Vulpea pe cocoş. lupul. Astfel. La comanda de începere a jocului. La ursul din pãdure . toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. Dupã aceste cuvinte. şi se învârt în cerc. ursul. ce mai cocoş. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. hi. iar cealaltã “cãlãreţii”. lup. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. hop. vulpea. Cum cântã la moş. zdup. Ah! Ce mai cocoş. Cum cântã la moşi! Cântã. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. vulpe. hop! Hop în galop. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ.Copiii sunt aşezaţi în cerc. una reprezintã “caii”. Lupul pe câine. Vulpea pe cocoş. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. hi! Hi. zdup!” La terminarea cântecului. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. câine. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. de pãmânt. cãluţ. Ah! Ce mai cocoş. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. egale ca numãr. Cum cântã la moşi! Cântã. zdup. vine şi se prinde de mijlocul moşului. Popovici): “Cãlare pe bãţ. Câinele pe vulpe. Câinele pe vulpe. iar restul copiilor poartã nume de animale. Ah! Ce mai cocoş. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi. apoi urmeazã cocoşul. nu are cal. Ah! Ce mai cocoş. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. ţinându-se de mâini. acesta este primul. urs etc. hop. ca: cocoş. cãluţ. Cum cântã la moşi! Cântã. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. câinele. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. Un copil. “cãlãreţul”. cu faţa spre interior. Educatoarea împarte rolurile copiilor. hop. zdup! Zdup. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. hi. de pãmânt.

“ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. nu muşcã. În faţa lor. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. Ursul doarme nemişcat. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. Stã cuminte. ţinându-se de mâini. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. Doarme? Haide sã-l trezim. înainte de a fi atinşi de “urs”. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. Copiii. care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. Copiii repetã. Ne-a vãzut. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. De la ursul din pãdure. Copiii repetã. Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. în spatele liniei de plecare. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. Nu latrã. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. care le spune o istorioarã. folosind propoziţii scurte. s-a-nfuriat! Mârâie. “bârlogul”. Împreunã cu educatoarea. “povestitorul”. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. se apropie tiptil de câine. la câţiva paşi. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. denumit “casa copiilor”. Copiii repetã cele spuse de povestitor. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. Copilul prins îi ia locul. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. liniştit. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. stã un copil. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” .

Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. . Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei.La auzul acestor cuvinte. 1. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. 3. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . închiderea şi deschiderea ochilor. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. fişe individuale de lucru. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. „mai puţine”. Obiective operaţionale: . „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. „mai puţine”. unde trebuie sã atingã peretele. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. frunze pe care sunt scrise sarcinile. 2.Cele două grupe de copii răspund pe rând. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. 2. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Coechipierii au voie să se ajute între ei. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi.). Elemente de joc: Riţa. 5 4 sau 3) animale. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. 4 animale. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. respective la cifra corespunzătoare. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. “Muuuu” e vorba ei. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. Este tot al ei.etc.să resolve corect sarcinile fişei. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. Împreună sunt şapte oiţe. Materialul didactic: veveriţa. .Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. alune.  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. . Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. 3. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. imagini cu căsuţele animalelor. căţeluşi. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd.Veveriţa. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. . jetoane cu cifre. întrecerea. În fiecare căsuţă vor fi 2. verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.să raporteze cantitatea la număr. Obiective operaţionale: . La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. pisici.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile.4. Iedul drag îşi apără. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. Copiii numără animalele din căsuţe. –.să efectueze operaţii simple de calcul oral. plicuri. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. 8. =). recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. Pe rand. Ea pe pomi se caţără. 6) animale. traseul veveriţei. Un copil va primi rolul de fermier . Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe.Veveriţa. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. Regulile jocului.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9. oi. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini. Desfăşurarea jocului: • • • • .cai.

Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. 5. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . 6. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. La semnal. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. 4. Descoperă cifra care lipseşte. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. 9. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. stimulente albinuţe. 9. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. În final. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. 12. 10. 7. Câte au rămas?. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Găseşte mai multe variante de descompunere. 2. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. Ia din coş 2 alune. Numără descrescător de la 8. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. Dacă răspunsul copilului este corect. Numără crescător de la 6. Pe rând. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. 3. Adună alunele în coş. iar după ea urmează a opta albinuţă. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. imitarea zborului albinuţelor. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Exemple: 1. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. 13. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. În ultima parte a . Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. 8. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. 11. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună.

Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice.. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. apoi problemele vor fi formulate de către copii. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. O fetiţă pleacă acasă. • dezvoltarea spiritului de echipă. apoi unul se va ascunde. să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. Grupa este împărţită în două echipe. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă.. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. . aplauze. zum albiniţa mea! 10.jocului. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. mânuirea materialului. La început. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. zum. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga. În final. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. jetoane cu imagini. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. jetoane cu cifre. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate.

Se motivează aşezarea. . Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. „-”. Obiective operaţionale: . 12. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. 6. La cererea educatoarei. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. mânuirea personajelor. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8.2=3) (7+ 1=8) 11. apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. Dacă aşează corect. 1. ei primesc o recompensă. grupele.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . aplauze.(5. alt copil va veni să corecteze greşeala. Un pitic pleacă la plimbare. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate . 5. 4. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . În partea a doua a jocului. siluetele personajelor. Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit.şi = » . 9 sau 10). Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. . . . Elemente de joc : surpriza. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. Dacă nu rezolvă corect sarcina. cifre.să utilizeze corect simbolurile « +. Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. exerasarea număratului în limitele 1-10. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. 3. va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. „=”.să rezolve corect fişa de lucru individuală . grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute. Spre deosebire de prima parte a jocului. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. • • .

DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). . Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. până vor fi exemplificate toate variantele. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft. . . Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. 9 sau 10) cărţi. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10.să utilizeze corect simbolurile « +. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ».să rezolve corect fişa de lucru individuală.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. Împreună sunt şapte cărţi. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile. . în limitele 1-10. de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. Copiii numără cărţile de pe raft. . 13. analiza. 5 sau 6 cărţi. mişcarea. generalizarea) : Obiective operaţionale : . Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată.Elemente de joc : surpriza. apoi să spună cum le-a aşezat. .să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. . Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. sinteza. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. 4. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi.» si « = » .si = ». Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. « . . Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. . • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral. Se verifică prin numărare.

închiderea şi deschiderea ochilor. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. . fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. Copiii aşează 3. păpuşi . aplauze . Ex: 3. jetoane cu cifre. aplauzele. 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . 6. Educatoarea aruncă mingea unui copil . avioane . Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . o aruncă din nou educatoarei . iepuraşi . .(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine.fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile. ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. următoarele exerciţii: . recompensele. dezvoltarea atenţiei . ursuleţi . mărime). 8. deplasarea. mânuirea materialului. . Dacă aceasta este rezolvată corect. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte .pentru echipa nr. castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. 8. Ce semn folosim? 10 – 2= 8. Material didactic: ghiozdan. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. 5. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte . 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). 7. Elemente de joc: surpriza. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. cuburi . La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome. El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . întrecerea. cifre de pus în piept. VARIANTE DE JOC I . câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” .) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . 5. descoperirea grupurilor de obiecte . diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . a spiritului de observaţie . scrisoare.    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . (se vor folosi două imagini: o carte. sunetul clopoţelului. un stilou. diplome. siluete reprezentând rechizite. închiderea şi deschiderea ochilor . probleme ilustrate. clopoţel. Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . apoi merge la masa cu material . 7. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului.pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. 6. Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini.peştişori ) . acesta o prinde .pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă.pentru echipa nr.

cartofi ) . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe .închiderea şi deschiderea ochilor . „Eu am cules o mulţime de pere”. În acest timp se ascunde una din lădiţe . VARIANTE DE JOC I. Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . la bătaia din palme a educatoarei . mânuirea materialului . Sortarea se face prin întrecere . denumirea corectă a grupurilor de obiecte . zece lădiţe . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . ardei. La alt semnal . Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. MATERIAL : macheta unei grădini de legume . III. unul merele verzi . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . întrecerea .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . cinci coşuleţe . VARIANTE DE JOC I. apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. sesizând lipsa unei lădiţe. „Eu am format mulţimea de mere roşii „. copiii deschid ochii . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . fiecare în câte o lădiţă. închiderea şi deschiderea ochilor . vinete .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . celălalt cu imaginea unui mere) . Se cere copiilor să închidă ochii . Fructele culese sunt aşezate în coş . legumele adunate sunt aşezate în coşuri . Răspunsurile corecte se aplaudă . ELEMENTE DE JOC : surpriza . legume decupate( morcovi. mânuirea materialului . întrecerea . „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . La fel se procedează şi cu perele .patru lădiţe . .Sunt numiţi doi copii care să sorteze.II . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . mari şi mici plantate în grădină. unul merele roşii . II. copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . părul are pere verzi şi galbene . Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . toate . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . copiii verbalizează acţiunea . La alt semnal . pătlăgele . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . surpriza .

La următorul fluier copiii deschid ochii . aplauze . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. a spiritului de observaţie .etc. ELEMENTE DE JOC : mişcarea . La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii . în faţa . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . Sortarea se realizează prin întrecere . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . lângă . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . II. trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . exersarea atenţiei . în spate .La fluierul educatoarei copiii închid ochii . La fluierul educatoarei . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . unul pe cele mari . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . III. III. Unul va sorta legumele mici . VARIANTE DE JOC I. SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . a memoriei . fixarea locului numerelor în şirul numeric . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . copiii închid ochii . închiderea şi deschiderea ochilor . „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . în spatele . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . La următorul fluier copiii deschid ochii . familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. în . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ .II. Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . Se descoperă copacul . În acest timp se va ascunde o lădiţă . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. lângă copac .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.