JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI

Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române. Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor . Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a fiecarei educatoare. Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez următoarele obiective cu copiii grupei mari: 1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi însuşi corect semnificaţia lor; 2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii adecvate; 3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice cunoscute. Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale zilei. Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari, noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar uşurinţa în exprimare lasă de dorit. Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă. După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări, lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să nu crezi, prin care am urmărit clarificarea noţiunilor copiilor referitoare la meserii şi rezultatele muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde este greşeala. - 1Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit. Mare pâine face un croitor cu patru ace . 1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine . Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit . Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi . Un pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă . Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte, iar eu am putut urmări în ce măsură şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi . Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate, să dau explicaţii acolo unde simţeam că este nevoie, deoarece este necesar să nu lăsăm copilul singur în faţa observaţiei fără a interveni, spre a introduce în memoria lui noţiunile exacte, ce se vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului. În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate. La acest joc, copiii aveau în faţa lor câteva case din carton cu ferestre mobile. În spatele ferestrelor erau fixate imagini reprezentând diferite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii deschideau ferestrele, ei spuneau ce văd de la fereastra casei lor. Elementul de joc folosit, deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp. Tot pentru activizarea vocabularului copiilor cu noţiuni specifice anotimpurilor, am organizat jocul didactic La piaţă, în cadrul tematicii Toamna, prin care am urmărit fixarea denumirii părţilor componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este partea necomestibilă a fiecărei legume vândute. Exemple : Roşia se consumă fără codiţă . Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor . Vinetele se consumă fără coajă . Morcovul se mănâncă fără frunze . Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate, tot pentru diversificarea modului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe care o denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursuleţ, păpuşă – păpuşică etc). În continuare, copiii pot fi încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi originale, folosind diminutivele formate de ei . Jocul Eu sunt… este un joc care dezvoltă autocunoaşterea şi intercunoaşterea copiilor într-un cadru de joc bazat pe încredere şi colaborare, fixând, în acelaşi timp, noţiunile care se referă la trăsături de caracter. Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni astfel de trăsături, de exemplu : un copil care udă florile cu stropitoarea (hărnicie), doi copii care dau mâna (prietenie), un copil care ajută o batrânică să treacă strada (politeţe) etc. După ce copiii s-au familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc, iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic . -2Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu, Andrei, sunt harnic, iar dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel, politicos , atent etc. Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost 2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea săptămână. Exemple : Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ? Aş fi un leu pentru că este puternic . Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ? Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă . În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi sufleteşti ale acestora, de a-şi identifica adresa şi, nu în ultimul rând, de a se exprima corect în propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc. Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii. Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio. Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris. Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune, pe de o parte, perfecţionarea metodelor tradiţionale şi, pe de altă parte, introducerea unor metode, procedee şi tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a indivizilor. Toate aceste mutaţii apărute în metodologia acţiunii instructiv-educative determină schimbări de prim ordin în ceea ce priveşte rolul şi funcţiile educatorului. În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor şi de stimulator al efortului propriu al copiilor. Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educator şi educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă. Acesta formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier. -3Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele. Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care s-a dovedit a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului. Temele pot varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe, legume, flori etc. Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa enunţată prin temă. Copiii - arbitri sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor sunt corecte. Meciul este câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată. 3

pentru cultivarea gândirii analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte sau fiinţe – joc Să înconjurăm … Exemple : Iepuraşul . axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare activitate. Păsările zboară . printr-un joc de aruncare. sunt mulţi copii care vin din familie cu un bagaj mare de cunoştinţe. În acest sens. oaie . porc etc.pentru cultivarea fluiditaţii. Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor copiilor. Mărul – rotund . ariile de stimulare mi-au oferit un prilej foarte bun pentru a-mi realiza scopul propus. frunze ingălbenite . dulce . e ) . d ) .joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt .să găsească soluţii pentru o situaţie problemă . mai multe sacoşe etc.pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni . roşu . -4c ) . De asemenea. având la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii acestora de a comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au învăţat. că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor generale.să completeze sau să lungească propoziţia prin adăugarea unor cuvinte . 4 . a fost metoda Răspunde -Aruncă .joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ? Exemplu : Un cărucior.joc Găseşte-i pe fraţii mei! Exemple : Câine .iute . Copilul care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare legată de tema propusă celui căruia i-o aruncă. f ) . alb . apoi o aruncă altui coleg.minge . Baiatul construieşte castele din nisip. Copilul care prinde mingea. Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri. cântă . o influenţă mare având emisiunile transmise prin mass-media. dar şi de verificare a acestora.o maşină. Participanţii activi se selectează ad-hoc. cal . a originalităţii . fricos .O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii. b ) . copii care culeg mere etc.să enumere cât mai multe cuvinte din noţiunea gen de care aparţine exemplul .sterg praful .să observe nedirijat elemente componente ale unei imagini precizând acţiunile ilustrate .prindere a unei mingi uşoare. adresându-i acestuia o noua întrebare.exerciţiu deosebit de agreate de către copii.joc Ce poţi face cu mâinile ? (Ce fac păsările ? ) etc.mă spăl etc. Exemple : Culeg flori . dar nu ştie răspunsul. este discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită. să facem lung ! Exemplu : Baiatul construieşe … Baiatul construieşte castele …. iese din joc. camion etc. care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel de procedee.scriu . Exemple la sectorul Biblioteca : a ) . Am considerat. ursuleţ. mănâncă etc.pentru dezvoltarea imaginaţiei.pentru cultivarea fluidităţii expresionale .pentru cultivarea fluenţei ideaţionale . prin organizarea unor jocuri . păsări călăoare. aşadar. Acesta răspunde la întrebare după ce prinde mingea.joc Spune ce vezi ! Exemplu : Eu văd copaci . zemos etc . Papuşă . pufos etc .Interoghează.pisică . flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare .

un principiu de organizare. Unii vorbesc fără dificultăţi. în acelaşi timp. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului. mă îndreptăţesc să cred că desfăşurarea acestor jocuri le-a creat copiilor o experienţă colectivă plăcută. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. Urmează a doua pereche.m. Consider că rezultatele obţinute la sfârşitul grupei mari. dar alţii se poticnesc. a treia pereche ş. cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii. clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor. ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă. îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au în grijă. vorbirea lor este neclară. În centrul cercului stă conducătorul jocului. social şi cultural. -5- JOCUL UMBRELOR Întregul efectiv se împarte în două echipe. Copiii formează un cerc. Toţi. Jucătorii se dispun în perechi. este aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi. Mingea trece mai departe. însoţind-o de indicaţia: „Mingea la dreapta !”. 5 . Pierde jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. cum ar fi zis marele nostru povestitor Ion Creangă. părinţi şi educatori. un apăsător complex de inferioritate. optimizându-le. la activizarea lui. ca urmare a reacţiei celorlalţi. am putut constata nu numai progrese din partea celor mai puţin vorbăreţi şi cu un ritm mai lent de lucru. Educatoarea are datoria de a fructifica în permanenţă noile modalităţi de realizare a activităţilor cu copiii.d. Bucuria firească a părinţilor este împărtăşită şi de părinţii spirituali .a. Acesta aruncă unui copil mingea. găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor acestora. Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii. ci le-a oferit oportunitatea de a folosi cele învăţate în situaţii de viaţă variate. Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă.Cea mai mare bucurie a părinţilor este aceea de a-şi vedea copiii sănătoşi.educatorii. la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă. La semnal. până când conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. Imperativ al învătământului modern tratarea diferenţiată reprezintă o necesitate a învaţământului preşcolar. constând în egalizarea şanselor de instruire a preşcolarilor în vederea integrării în clasa I. Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte. alcatuite din câte un copil din echipele A şi B. de integrare eficientă în mediul natural. un interes sporit pentru activităţi. nesigură şi uneori peltică. cursiv. contribuind în acelaşi timp din plin. MINGEA ÎN CERC Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată. Cu timpul. expresiv şi frumos. Concluzia generală desprinsă după o perioada de un an de muncă după modelul prezentat. bine dezvoltaţi. cu vorbirea “ frumos curgătoare şi limpede ca cristalul “. Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până ce alt jucător greşeşte. nu i-a obosit. copiii din prima pereche încep săsară într-un picior. sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi .

.Jocuri de exterior pentru şcolari şi preşcolari Atenţie la fluier Loc — în aer liber. joc care trebuie să rapid. pe o distanţă de 5—8 m. Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a îndemînării. Dacă nu bate din palme sau scapă mingea este eliminat. în spatele unei linii. la două semnale. iar la trei semnale.ultimul în joc. — 20 —30 de copii. Materiale — Fluier. Acesta pasează mingea la întâmplare. Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. se găsesc nişte spaţii dinainte marcate cu cretă. Scop — Dezvoltarea atenţiei. Câştigă cel care rămîne . In faţa fie cărei echipe. primii din fiecare echipă avînd un coşuleţ cu 3—4 mingii. — O minge uşoară. toţi trebuie să drepţi. trei echipe a cîte 8—20 copii. înainte de a prinde mingea. — Participanţi Materiale Două. Participanţi — Două sau mai multe echipe. Copiii stau în coloană cîte unul. copiii să execute două genoflexiuni. Culesul mingilor Loc — în aer liber. Cei care greşesc sînt eliminaţi din joc. Participanţii formează un cerc. — învăţarea prinderii şi pasării mingii. Conducătorul la un semnal cu fluierul. iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil jocului stabileşte că. vitezei şi promptitudinii. iar cel care o primeşte este obligat să bată din palme. La semnalul 6 . menţină poziţia de se desfăşoare Bate din palme Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber.. — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă. să execute 4 sări turi pe loc. în centrul căruia se află con ducătorul jocului. cu hârtie sau cu sfoară.

condu-cînd câte un cerc. scaune care sânt aşezate unul lîngă altul . trei ori.în sală. predînd ştafeta următorului. ajunge la al treilea ş. Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun.a.Sfoară. Dacă unul dintre vaporaşe se răstoarnă. Cursa cu cercul Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber. Participanţi Scop .m. La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil. apoi mai străbate încă 2—3 m pînă la un reper. se întorc şi strâng pe rând fiecare minge. Celălalt capăt va fi ţinut în mină. scaune şi vaporaşe confecţionate de copii. Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15 metri.Dezvoltă îndemînarea. trebuie să-1 repună în poziţia iniţială şi apoi va relua jocul. . primii din fiecare echipă vor porni să parcurgă traseul stabilit. trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei.6 — 15 copii. fie din hârtie. 7 .d. cel căruia îi aparţine. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs traseul. ei primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. . Pe traseul de deplasare a copiilor. primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o minge. la semnal. la repetarea jocului se pot amplasa eventual un număr de obstacole care vor trebui ocolite fără a fi atinse sau doborâte. fie din lemn. Va câştiga echipa care termină prima. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la mâna stângă. fără ca ele să se răstoarne. — 10 —30 de copii. Jocuri de interior pentru şcolari şi preşcolari Căpitan de navă Loc Materiale . — 2-4 cercuri — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei.conducătorului de joc. Jocul poate fi repetat de două. La un semn al conducătorului jocului. Organizaţi în două sau mai multe echipe.. apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare.

examinare" vizuală.).d. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor. trasată înaintea scaunelor. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii. el trecând la coada şirului ş. fac un număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia. la o distanţă de 4— 6 m. echipa sau participant. sunt chemaţi în cameră şi trebuie să remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi. altul îşi poate sufleca mânecile sau descheia haina . „căpitan de navă” ! Cărăuşii de porumb Loc Materiale Scop .. aleargă spre masă.în sală.în sală. Apoi cei doi copii. .m. două beţişoare pentru fiecare . cel care 1-a pierdut. Dacă se pierde bobul pe traseu.Dezvoltarea spiritului de observaţie. patru copii se aşează unul lingă altul. (De exemplu : unul dintre ei îşi poate pune sau scoate o insignă . După 60 secunde de .. primii din fiecare echipă. stabiliţi iniţial. care au ieşit din încăpere. dând beţişoarele următorului din echipă.Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire. locul şi îmbrăcămintea lor. trebuie să se ducă să ia altul şi numai după ce a pus bobul în cutie.d. iar cei 3—4 copii.Dezvoltarea îndemînării.m. apucă cu beţişoarele un singur bob de porumb şi revin la echipa lor unde intro duc bobul în cutiuţă. cei doi părăsesc camera. următorului Ce s-a schimbat? Loc Materiale .a. iar în dreptul echipei este câte o cutiuţă. Figuri geometrice 8 .. Trei. Pe o masă se găseşte o grămadă de boabe de porumb. avînd câte două beţişoare în mină. să observe şi să memoreze poziţia şi ţinuta lor vestimentară.Boabe de porumb sau ghindă şi cîte Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii.a. poate preda beţişoarele. este desigur cel mai bun. Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai repede şi mai multe schimbări. La semnalul con ducătorului de joc. - Participanţi -10-30 copii Scop . alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş. Echi pele sau jucătorii se află în faţa unei linii.

pentru că după 30— 60 secunde educatoarea va şterge tabla şi va indica copiilor să deseneze şi ei pe hârtie cele 5 figuri care au fost pe tablă. creion şi hîrtie pentru fiecare copil. cretă. 9 . — 20—30 copii. — O tablă. — Dezvoltarea memoriei. una lângă alta. Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt. Copiii trebuie să fie atenţi. Conducătorul de joc desenează pe tablă 5 figuri geometrice.Loc Participanţi Materiale Scop — In sală.

în acelaşi sens şi cât mai repede. sol Loc Participanţi Materiale Scop — în aer liber sau în sală. apă. predînd apoi acul cu aţă următorului copil din echipă. primeşte cîte un ac de cusut şi o aţă. Dacă el nu răspunde repede.Căţelul şi pisica Loc Participanţi Materiale — In sală. spunând. ei introduc aţa în ac. Acesta va scoate aţa din ac şi o introduce din nou ş. răspunde greşit sau repetă o denumire dată anterior de un alt copil. Conducătorul jocului se află în centrul cercului avînd în mâini o minge.d. au unul o minge mare — „căţelul” şi celălalt o minge mică — „pisica”. pe circumferinţa unui cerc. gîndirea rapidă. Invingătoare este echipa care a terminat prima de trecut aţa prin ac.a. din fiecare echipă. este eliminat din joc.m. Cel care primeşte mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care trăieşte în mediul numit de conducător. — 10—20 copii — Două mingi mari şi două mingi — Dezvoltarea vitezei de execuţie . în acelaşi timp. Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. — Dezvoltă promptitudinea. sau „apă”. se formează două sau mai multe echipe. din joc. Jocul poate fi îngreunat. — în aer liber sau în sală. . La semnalul conducătorului de joc. mici Scop Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele sub ei (turceşte). 2—4 ace şi aţă de cusut. care vor fi consideraţi câştigători. Aer. Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucători. sau „sol”. cu voce tare : „aer”. Doi copii care stau pe linia cercului faţă în faţă. Primul jucător. Aţa-n ac — — — Dezvoltarea îndemînării. Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se întîlnesc este eliminat. mingiile încep să fie deplasate în cerc prin faţa copiilor. 8—40 copii. Din copiii care iau parte la joc. Scopul jocului este ca mingea mare (căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). — O minge de cauciuc sau de handbal. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în cerc. La un semnal. în sensul că se mai pot introduce încă o „pisică” şi un „căţel”. — 20—20 copii.

SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: Elevul chemat alege un obiect din săculeţ. JOC DIDACTIC: SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi protejării naturii. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Grupa va fi împărţită în două subgrupe. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei. aplauze. batistă. perie de ghete. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). ELEMENTE DE JOC: Mişcarea. cele greşite sunt corectate de colegi. 2. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. savonieră. periuţă de dinţi. aplauzelor. • Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. mânuirea materialelor. SARCINA DIDACTICĂ: • Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). • Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul acestora. când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. • Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă dată. imitarea acţiunilor. oglindă. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri). ghicirea. Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect. motivând alegerea. • Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut. va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun. • Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii. 4. MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat. pieptene. ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec. o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. surpriza. prosop. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior. să găsească antonimele unor cuvinte date. şerveţel. perie de haine. 5. săpun. fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii: .Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. • Consolidarea unor deprinderi de igienă personală. îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte.JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPIZE! SCOP: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal. O va scoate din săculeţ. • Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. 3. apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit.. iar dacă nu este corect. şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: . REGULI DE JOC: Răspunsurile bune sunt aplaudate.

bun – rău etc. Anterior planificării şi desfăşurării jocului. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două) pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor). În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti. Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine. poluat – nepoluat. aer. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. foc în pădure. • Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii.. păsări etc. li se mai acordă doar un punct. apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. 2. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: . să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura). pământ). VARIANTĂ: Elevii au două albume: 1. adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate. • Consolidarea deprinderilor de orientare. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. Un elev vine la catedră.) . MATERIAL DIDACTIC: • coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei • cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale. pământ).Frumoasă-i strada noastră ’’. JOC DIDACTIC UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE SCOPUL: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură.pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului(sădirea pomilor. Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate. După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător. motivând alegerea. După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală . aruncarea gunoaielor pe jos). Nu distrugeţi natura. JOC DIDACTIC: POŢI SĂ RASPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă.pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:(tăiere pomilor. iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime. ia un cartonaş.) DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se desfăşoară individual. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte. etc. 2. aer. . Exemplu: curat – murdar.. Să ocrotim natura. îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine.

În final toţi elevii se vor prinde de mâini formând cercul naturii. aplauze.3. În aer este mult fum. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate. ELEMENTE DE JOC: surpriza. cerb. REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. pământ.siluete de animale. aer. 5. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv. imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi. în poziţia şezând. . iar conducătorul jocului în mijlocul cercului.. MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante. animale.. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. aplauze. Ex: În apă sunt aruncate sticle. cutii. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. Dacă acţiunea este în favoarea naturii ridică bila albă. a locului pe care îl ocupă. de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat. aer. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. După gruparea animalelor. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător. USCAT.vierme. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate. pământ. apă. • MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă. a legăturilor care se fac între plante şi animale. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate.cerb’’. îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. fie de către elevi. fie de către învăţătoare. etc. elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). adună hârtii. pasăre. 4. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jucătorii se aşează în cerc. iepure. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. insectă. Elevul care are ecusonul . întrecere. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii. iarbă.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup. CERCUL NATURII SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor. bufniţă. AER. şoarece. reguli. care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul . arbore. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă. • viaţă. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal. aer. APĂ SCOP: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului. aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare. iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori. Aceste etichete se prind de piept. grâu. oameni.oameni’’.iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul . întrecere. MATERIAL DIDACTIC:o minge mică PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere.

mamnifere etc. • Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei. . AŞA DA! AŞA NU! SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile: Îngrijesc animalele şi plantele.plămânul verde’’ al planetei. echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse. insigne etc.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ. exerciţiul. maşini care elimină gaze de eşapament. • Aspecte din natură în timpul secetei. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia.). De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre: • Elementele necesare vieţii plantelor.. secetă. defrişări. CD. MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene. • Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente. problematizarea. • Să enumere câteva reguli de comportare în excursie. aer. SARCINA DIDACTICĂ: • Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc. • Păduri incendiate. • Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor. . furtuni.Delfinii’’ şi . Chinuiesc animalele.Balenele’’ etc. Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc câte un punct penalizare. • Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor).). După rezolvarea fiecărei sarcini.Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul respectiv. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul folosit. • Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului. Jocul se desfăşoară pe două echipe. imaginate de învăţătoare. explicaţia. animalelor şi omului (apă. • ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor.. sub forma de întrecere. soare). Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:. plastic).Doxi’’. dispariţia unor animale etc. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe stimulente. REGULI DE JOC: • Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul.. aceleaşi pentru ambele echipe.Planeta Albastră’’. • Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul. diapozitive) cu: • Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă). • Strângerea materialelor refolosibile (hârtie. • Copiii lucrează pe două echipe. • Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări. • Să explice de ce pădurea este .. • Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură. casete video.

colectare de fonduri.chimicale’’. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi. Rup florile îndrăgite din parc. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane. curăţenia unei zone.. Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează. pe grupe formate din 5-7 jucători. POLUAREA RÂULUI DESFASURAREA JOCULUI: 5. .. fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1. Apoi.detergenţi’’. dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa. Jucătorii se numerotează. . protecţia animalelor. . adică cel din dreapta numărului 1. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos.6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. pe masă în faţa jucătorului. ghemuindu-se la pământ. hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. pe care să o arunce în coşul de gunoi. realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. COLECŢIONARII NATURALIŞTI PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei. ŞTAFETA GUNOIULUI DESFĂŞURAREA JOCULUI: Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra). şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare. La comanda start. Ţinând cartoanele în mână. aruncă deşeurile în coş. MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet. aruncând toate gunoaiele în coş. Distrug plantele. DE-A DIVERSITATEA DESFĂŞURAREA JOCULUI . Jocul continuă cu jucătorul numărul 2. dând ştafeta următorului elev.sticle’’.ambalaje’’. în formă de evantai.. acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează. protecţia unui copac etc. imitând mişcările peştilor prin apă. 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii.gunoaie’’. Respect animalele şi plantele. ÎN momentul când poluanţii intră în apă. iar . etc. care trebuie să ridice o carte. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:. Ocrotesc plantele şi animalele. elevii aleargă spre coşurile de gunoi. apoi se întorc în fugă. cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei. . îl poate pune pe el în dreapta jos. Hrănesc păsările şi le fac adăposturi. .) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în campanie.Mă joc frumos cu animalele. peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească. pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă. Echipa care ghiceşte subiectul mimat capătă un punct. Câştigă echipa care termină mai repede. Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite specii. CAMPANIE ECOLOGICĂ DESFĂŞURAREA JOCULUI: Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor. jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane..peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă.. etc..) Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă.

Aceasta este lumea noastră. Când ieşiţi la plimbare.. dezvoltarea spiritului de echipă şi de competiţie. mişcarea. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public. ajungând prima la . în care pot nota înălţimea. Inocenţa ciocârliei. o trăistuţă. coş de nuiele în care se află alimentele. pubelă pentru resturi alimentare. invitaţi copiii să . Răsăritul soarelui. • Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc. casetofon. SARCINA DIDACTICĂ: REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii . adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le. se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii. Tunetul ploii.. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului. copiii pornesc spre pădure. mirosul pe care îl răspândesc florile. carneţel. aplauze. tacâmuri şi veselă unică folosinţă.Cabana Pădurarului’’. ambalaje ouă Kinder. căutând.înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. • Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor. perioada când înfloreşte.Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt.muncă’’. dar că omul se poate . pe cărarea şerpuită dintre copaci. iar a doua echipă buline de culoare verde.. primăvara şi vara.înfiat’’. Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul .ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC SCOPUL: • Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. forma fructelor etc. este penalizată sau va primi un supliment de . Se dă startul şi. situaţiile surpriză. creion de desen. stimulente.. • Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti. Tot ce ne înconjoară.înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie. cu care va uda copacul. Vâltoarea apelor.deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. studiaţi florile şi fructele.. casa noastră! . Cu timpul.. o carte de imagini despre ocrotirea naturii. Susurul pâraielor. REGULI DE JOC: elevii vor . copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului. recompense. JOC DE ROL . buline. Ei sunt invitaţi . De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna. cuib de păsări natural. MATERIALE NECESARE: un copac. În final. mişcarea. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite. sau toamna.. hârtie. • Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate. De exemplu: DIVERSITATE Dansul florilor. ghicirea..ÎN EXCURSIE LA PADURE’’ SCOP: • Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător. ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile.capcane surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere.. ELEMENTE DE JOC: competiţia. Este Terra. MATERIAL DIDACTIC: cărţi. pături. hârtie.iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu. aparat foto. Ce răspunderi ar putea avea cineva care . fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă. până la un alt indiciu.. În lumina amiezii. Energia vântului.împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Când ieşiţi la plimbare.

oameni care taie şi defrişează copacii.. Copiii sar apoi peste un pârâiaş. Echipa 2 : . CEVA…………. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior. pe rând. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut. un muşuroi de furnici. deodată. un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac. adăposturile unor animale.aşa da’’ şi prin . câteva curiozităţi. şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere. o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. Deschizând fiecare ou. probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje).Cum sunt copacii? Cum sunt păsările? Cum este apa din pârâu? După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi )..casa pădurarului’’. Nu departe se vede .s-a descurcat’’ cel mai bine. În acest sens. se consemnează răspunsurile. copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare de nuiele.De ce mor plantele? Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea? De ce nu este voie să se defrişeze pădurea? De ce trebuie să păstrăm acest loc curat? Echipa 2 : . să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea. observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. care reprezintă diferite modele de comportamente. Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele.să observe vegetaţia unor copaci. s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale.Cum este solul? Cum este iarba? Cum este aerul? Echipa 2 : .un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel. DESFĂŞURAREA JOCULUI În timpul unei plimbări. flacoane de plastic.Păstraţi curăţenia!’’. să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă.Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’ Echipa 1 : . observă cum . ce foloase aduc. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ): Echipa 1 : . vom vorbi de animale şi păsările din pădure. ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi. din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta.. un cetăţean care aruncă hârtia jos. vor răspunde prin . apoi vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării.. Răsfoind filă cu filă. se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. În continuare au loc discuţii pe marginea temei . Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză. Pentru că timpul trece. un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.Să ocrotim natura!’’. Odată ajunşi la acest popas.aşa nu’’ la întrebarea: . pe care scrie . cu ce se hrănesc. o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile. un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori. să culeagă floricele. Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu.. .. conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poţi să-mi arăţi: Ceva înalt şi drept? Ceva rotund? Ceva încovoiat? Ceva ascuţit? Ceva strălucitor? Ceva verde cu galben? .doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi.imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea.Cum este apa Dunării faţă de a pârâului? Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii? Cum este malul Dunării? Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele? Înaintează echipa care ... aflăm întrebările: Echipa 1 : .

. Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi. mai ales pentru gâscă. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. apăsând uşor regiunea superioară a gâtului. Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g. iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş” . Copiii vor reproduce mişcarea vântului.. COCOŞUL ŞI GÂSCA Sarcina didactică: recunoaşterea păsării. respectând sensul acesteia. pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani.Ceva făcut de mâna omului? Ceva important pentru echilibrul Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii? natură? Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită zonă şi notează răspunsurile.”. cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează. apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale. imitarea sunetelor emise. în timp ce. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt.. ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă. Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt. cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus. Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei. FOCUL ŞI VÂNTUL Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor NOTĂ cuvinte. care se citesc apoi cu voce tare. vâjj-vâjj. fie pe covor în semicerc. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor. limba ghemuită în fundul cavităţii bucale. Educatoarea poate motiva sosirea lor. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe. Focul făcea. Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi. În continuare. prin poziţia gurii larg deschise. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune.”.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta fie pe scăunele. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai sus. denumirea acesteia. vor fi solicitaţi să încerce articularea. 2. Copiii vor imita zgomotul focului. Afară era frig şi bătea vântul. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII 1. zgomotul produs de acesta (vâj-vâj). după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare. construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută.

Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui. Jocul continuă schimbând-se rolurile.. în cazul în care copiii articulează incorect. În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v. iar restul vor alcătui şarpele.. în timp ce pronunţă j. (acţiune însoţită de mişcarea braţelor). execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. z. j. un alt grup ajunge trenul. 3. ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm. dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi. se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare. vântul (j. vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită. Nu se va scăpa din vedere faptul că. trenul (ş.(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului). reproducând vântul. A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul. 4. în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă. limba va fi plasată jos. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor. 5. Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o poiană cu flori. Jocul se continuă schimbându-se rolurile. o parte dintre ei vor fi albine. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. în spatele incisivilor inferiori. cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării. z). La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora. Regulile jocului: la semnalul educatoarei. j). având în vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie.s). imitând trenul. Grupa de copii va fi împărţită în două. se recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori. În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z. evitându-se prelungirea acestuia. j. La alt semnal. grupul de copii care alcătuieşte şarpele. un grup de copii execută deplasarea pe un traseu. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş. În partea a doua a jocului. Grupa de copii va fi împărţiă în două. ş. În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă. apoi cea a albinelor. ş). Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit. în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. eventual marcat. acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z. ş. şarpele (s. iar colţurile gurii puternic trase în părţi. ş. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. alergând cu o viteză mai mare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată.TRENUL ŞI VÂNTUL Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j. j (braţele lateral). . ŞARPELE ŞI ALBINUŢA Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z. SPUNE CUM SE FACE Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora.

găina. 6. 7.. La semnalul dat. pahar. Formularea corectă a genitivului. pensulă. În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare. selectiv sau nu se face deloc. cuburi. începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. În desfăşurarea jocului. copilul trebuie să imite glasul animalului respectiv. măturică. cocoşul. Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare: chemarea unui copil lângă educatoare. Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest.exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit de educatoare. . AL CUI GLAS ESTE ? Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. .executarea acţiunii de către copil. El se va aşeza cu spatele la grupă.”. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual.alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. raţa. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia.Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii. iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l denumească. Acesta va spune: „Trezeşte-te. păpuşă. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”. prosop. . minge etc. apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copii stau pe scăunele în semicerc. . Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit. SPUNE CE FACE Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral. Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele. perie. „Este glasul Ioanei Manolescu” etc. oaia. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc..indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii.. înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv. pieptăne. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea. va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme.. Material didactic: creion. albina etc. gâsca. vrabia. se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a jucăriilor. . pisica. cu braţele pe masă. calul. cu capul pe braţe şi va simula că doarme.. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. Pentru executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. lingură. după cum li se cere. Mihai.

păzeşte casa 2. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis. mianună 2. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua. În partea a doua a jocului. balon albastru – rochiţă albastră etc. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. CÂND FACEM AŞA ? Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune. formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului. educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţiiproblemă. Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de educatoare. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: . 9. educatoarea ridică un anumit balon. muşcă 2. CINE ESTE ŞI CE FACE ? Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”. 10. zgârie 4. 8. Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. ciripeşte 5. roade oase 3. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. fuge vrăbiuţa: 1. prinde şoareci 3. educatoarea afişează silueta unui animal. La întrebarea educatoarei. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora. zboară Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe). iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie.Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine. copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor. NE JUCĂM CU BALOANE Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. latră pisica: 1. ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină. de exemplu: Câinele: 1. iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. iat copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare. Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia).

scot obiectul (imaginea lui). de aceeaşi categorie. pentru seară: copilul se dezbracă. SĂCULEŢUL FERMECAT Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ.a oprit la măr”. Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau întrun singur exemplar. chibrit. Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte obiecte de uz personal ca de exemplu: creion. solniţă etc. cratiţă. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în semicerc pentru a le trece din mână în mână. batistă. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul utilităţii. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. UNDE S-A OPRIT ROATA ? Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia. îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou. copilul face duş. Copilul la care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect. În desfăşurarea jocului. se descoperă pe rând o singură imagine. prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară. un alt disc cu un segment lipsă. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. cretă. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp. o pisică pentru animale. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine. pieptăne pentru obiecte de uz personal. Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc. de exemplu: la prânz. La mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini. de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”. se urcă în pat. GRUPA MIJLOCIE 12. Pe acest disc este fixat de un ax. Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei. şerveţel. serveşte micul dejun. se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. prosop.. Prin învârtirea acestuia. se joacă etc.pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. raportarea lui la alte obiecte. De exemplu: masă pentru mobilier. pleacă spre grădiniţă. se spală la chiuvetă. În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata s. 11. îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu . Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru a asigura reuşita jocului. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte. doarme. Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte.

iar altele eronat. Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt). Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată. 13. Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr). un ceas deşteptător (sună ţrrr). după caz. 14. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. după care răspunde la întrebarea pusă.rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. Pe baza comparaţiei cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează: . ridicat în spatele incisivilor superiori. Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora. educatoarea trece la un alt copil. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare onomatopeii. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de educatoareşi să răspundă complet. CINE (CE) FACE AŞA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată. 15. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o propoziţie cu acel cuvânt. bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc. Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. Dacă cel solicitat nu răspunde promt. Apoi educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică. A SPUS BINE SAU N-A SPUS BINE ? Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă. pronunţarea onomatopeii în contextul unei propoziţii. găsirea formei corecte de pronunţare a cuvintelor auzite. La semnalul educatoarei toţi copiii imită onomatopeea. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. diferind doar printr-un singur sunet. se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea. cu musculatura facială încordată. trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt). Va descoperi obiectele de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. iar copilul cu care aceasta dă mâna. Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. iar atunci când este greşit întrerupe păpuşa printr-un semnal convenit.

sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar. deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”. la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului. Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă lac-rac vine-şine patru-patu etc. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. ridică acel cartonaş sus. De exemplu. iar altul cu două sau mai multe elemente. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş. La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica şi demonstra. copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor. alege un cartonaş şi spune dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia respectivă. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. trebuie să spună de cine a fost trimisă. Grupa de copii mimează a acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. EU SPUN UNA. unul cu un singur element. 17. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. o acţiune specifică profesiunii . repede şi formulează propoziţia. 16. TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului.pa-ta fa-va ma-la ca-ga sa-ca şa-ga la-ra etc. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”. POŞTAŞUL Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau face anumite produse. După „lectura” scrisorii. ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului). În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural). Astfel. grupa va mima dacă se poate.

apoi o pot sugera copiii. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. În desfăşurarea jocului. iar unul dintre ei să răspundă la întrebarea acestuia. dacă piticul stă pe scaun. accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare. diverse jucării cunoscute de copii. „Panglica mea are culoarea albastră”). Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată. se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat. Astfel. compararea poziţiei obiectelor unele faţă de altele. formularea corectă a propoziţiilor. El are voie să pună întrebări referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei. descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. 20. Ei trebuie să observe ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea). copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului. două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. CARE ESTE CULOAREA TA ? Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor. Educatoarea va avea grijă să ofere alternativ un obiect. pe rând de mai mulţi copii. copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”. 19. 18. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe ceva sau sub ceva. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi menţionarea jocului în care va fi folosită. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ? Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea. solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu obiectele. În partea a doua a jocului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă. Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele noastre”. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului . De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă.respective. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare. Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să răspundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. În prima parte a jocului. La semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare. În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări. În cursul jocului. educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea modificărilor. păpuşa va fi aşezată în aceeaşi poziţie. reproducând aceeaşi relaţie spaţială.

În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a jucăriei. iar cel care a primit mingea. În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare.Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor forma. În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect. Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl corectează atunci când acesta greşeşte. se poate recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile corespunzătoare din magazin. fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate. pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. În acest caz. „În ce jocuri vrei s-o foloseşti?”. CE E RĂU ? Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă. În încheiere. GRUPA MARE 21. În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii stau pe scăunele în semicerc. 2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin gramatical. Se vor face greşeli – de omisiune a unor sunete: pâne-pâine ahăr-zahăr macaoane-macaroane – cheion-creion gaben-galben abastru-albastru de înlocuiri de sunete: mală-mamă pală-pară cată-casă coln-corn cascaval-caşcaval laţă-raţă În cursul jocului se poate complica pe trei căi: 1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală. răspunde pronunţând cuvântul corect. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc. „Din ce material este făcută?”. .CE E BINE. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. pătrunjel. Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema. Se pronunţă un cuvânt greşit. Îninţial educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu jucăria. În acest scop va putea pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”. portocaliu. zarzavat. apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. castravete etc. cumpărătorul n-o va primi. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. 3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate greşit. Acolo unde nivelul grupei permite. echipa respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului.

stropitoare. şosete. cu palmele bine întinse oblic. mătură ladă.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ? Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor. În încheierea jocului se stabileşte echipa câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă. pa. g. În amplificarea jocului. Educatoarea organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute. va începe jocul. castel. taxi măgar. sau pentr g: gâscă. ci. ca etc. cadă. copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. lamă. Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvânt. cană masă. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvântului. şi lasă timp copiilor. da. Să alcătuiască propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe. parc. grădină. mălai. castravete creion. macara tavă. mănuşă.JOCUL SILABELOR Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. scrisoare. Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent întâlnite în vorbire. de pildă s: sanie. de exemplu: a) casă. 23 . v. la. patru . j. ji. guler. pentru ca pauzele necesare să fie cât mai bine maracte. şapcă. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor sta pe scăunele în cerc. echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror denumire începe cu sunetul dat. ţ. solniţă. lăsând doar un loc pentru educatoare. se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite. ş. pentru a familiariza copii cu noţiunea de silabă. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat: c. pentru ş: şarpe. . şoarece. 22. je. sacoşă. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună. carte. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. menţionând numărul silabelor din fiecare cuvânt spus. în faţă. şopârlă etc. scafandru. sapă. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv. scaun. gutuie. s. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a forma un cuvânt. greblă. ş-j. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma. şoşoni. cretă. După ce educatoarea va da exemple. scară etc. Având în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (sz. taburet. ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect. castană. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând diferite obiecte cunoscute. şorţ. mazăre. r. na. ce. crap. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe imagini.Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. porc. sac. Regulile jocului: la semnalul dat. lacăt b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive: capră. grâu.

copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi propoziţie. Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite. rapiditate.. ascultător-neascultător. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). bun-rău. reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. fie predicatul. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună. . educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie complementul.... Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc. formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat. completează cuvântul care lipseşte din propoziţie.GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător.. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea răspunsul. corect-incorect. . asperitate.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte. Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: .Toamna. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început. .. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie ci rămâne la latitudinea educatoarei. 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă trebuie să-i găsească antonimul. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului La începutul jocului copiii vor fi împărţiţi în două echipe. temperatură. fie subiectul. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. se va stabili echipa câştigătoare. Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni. duritate. steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport.. intensitate.. În genere. . care va avea latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare. În funcţie de nivelul grupei. Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv. pomii. grutate. formularea unor propoziţii cu acestea. Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în alegerea reprezentantului.. copiii merg la .Cireşele. fie atributul. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus.Primăvara.. 24.. cu un număr egal de membri. În încheiere. veseltrist. ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş. culori. 25. Grupa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte.Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii.. pe rând.Merele se culeg din. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului.. în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor. curajos-fricos.

Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. În partea a doua a jocului. Conducătorul jocului spune un cuvânt. le aşează pe şosele . De asemenea. forma şi materialul din care sunt făcute obiectele sau uneltele. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. iar copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. foarfece. copiii trebuie să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini. exprimarea corectă a motivului: găsirea indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc. degetar. Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia conducătorului jocului. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va răspunde.CUM ESTE ? Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect. ac cu aţă. 28.să circule numai la culoarea verde a semaforului. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. În mediul rural. o masă rotundă. Copilul indicat vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş.În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”. o păpuşă mică. stropitoare. În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare . denumeşte succint elementul cu caracteristica lui – „un coş gol”. maşină de cusut. . Conducătorul face un semn ca la „jocul tăcerii” prin mişcarea degetului arătător. un tren lung. centimetru. Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască ghicitoarea ca: greblă. un tren scurt. Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente. Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte. se modifică sarcina didactică. Pe străzile fără indicatoare. iar după însuşirea lor de către copii.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ? Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii. Regulile jocului: traversarea străzilor numai la semnalul dat de educatoare şi numai acolo unde întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama aduce acasă un coş plin cu fructe”. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere.CUM CIRCULĂM? Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. În partea a doua a activităţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea. cazma. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă. apoi din dreapta. educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o păpuşă mare. o masă pătra 27. 26.

să identifice poziţii spaţiale. . rindea etc. cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. Educatoarea va urmări toate echipele. -Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale.Eu spun una. echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv. buline.calapod. . fiecare echipă poate să-şi aleagă un conducător. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns furnicuta?. Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii cu acestea Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă). ferăstrău. Dezvoltarea operatiilor gandirii Obiective operationale: . În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor.In partea a 2 a a jocului.Fiecare propozitie este trecuta la plural. Material didactic :jetoane teprezentand substantive la singular si la plural. Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului. Raspunsul corect va fi apreciat cu acordarea unei buline. respectand acordul dintre subiect si predicat. Sarcina didactica: -Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora.să denumească figurile geometrice. tu spui multe ! 2. Pentru o mai bună coordonare. 1.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii. flanelograf. alcatuirea de propozitii corecte din punct de vedere gramatical. se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect.Unde s-a ascuns furnicuta? Scopul didactic: Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. sa respecte regulile jocului . La semnal un copil va ridica un jeton cu un obiect.dupa ce copiii se obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : creion albastru-creioane albastre. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc. iar educatoarea aşează furnicuta lângă o piesă geometrică.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline. ciocan. va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se descurce în grup. copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa formele geometrice. un copil din grupa adversa va ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte). Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate) sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte . Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a ghicitoarei.să participe cu plăcere şi interes la activitate. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei.flori rosii.Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la plural. Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa se faca direct acordul intre subiect si predicat. Totodată. .Intrecerea intre echipe va continua primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun. copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte . floare rosie.să rezolve corect itemii fişei. .fise de evaluare .

Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte.piese geometrice. . ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. imitarea zborului albinuţelor. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?. să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. Scopul: • Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si .să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10.. stimulente Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. 3. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. Reguli instituite: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. stimulente albinuţe. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. La semnal.Ex. Dacă răspunsul copilului este corect. Dacă raspunsul este corect. iar când îi deschid trebuie să spună unde sa ascuns furnicuta.. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Desfasurarea jocului .A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta. A cata albinuta a zburat? Scopul didactic: -folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat. Continutul jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu.Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii. -verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI Jocul “ Sa face cunostinta. În ultima parte a jocului. copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă furnicuta.. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. • Incurajarea copiilor sa participe activ la joc. Material didactic:furnicuta. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. cel al gradinitei sau al scolii. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Obiective operationale: . apoi unul se va ascunde. copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta. Sarcina didactica: -identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal.să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. -cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. iar dupa ea urmeaza a opta albinuta. destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Variante ale jocului: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor.

.pe un scaunel... in locul plicului cu imagini eu am folosit imagini pe calculator.apoi o descrie. un disc de carton pe care e desenat un automobil.agentul de circulatie’’a lasat .în momentul semnalului. Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur.. Cand .. in picioare.. el ridica repede pe cel rosu..Vehiculele’’ se deosebesc de .. locul unde.. incet. mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie. . de indata ce .agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celalalt. de la un trotuar la altul .Copiii care traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda. o bicicleta.strada ‘’. prin 2 linii paralele . pe scaunel . astfel introducand ca .Copilul la care s-a oprit plicul..Copiii sunt .agentul de circulatie’’ . steguletul verde .. Joc didactic .’’. Jocul. copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii. El conduce circulatia prin ridicarea laterala a bratelor. Un copil spune . Pentru a fi mai atractiv . sta . In centrul acestor portiuni. sta un copil . atat pentru scolari si prescolari... Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.Participantii sunt asezati in cerc..Agentul de circulatie’’ Scopul: Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora Sarcina : Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora..Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica. copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare. ca atare. Jocul continua apoi cu un alt. elementul de joc. denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii. am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic. vehicule’’ .trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”. Varianta: De aceasta data.’’. De o parte si de alta a strazii sunt .pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv. Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc ) Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele. In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect . calculatorul. Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. este marcat . pietoni’’ iar ceilalti.. Fiecare copil se prezinta . nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor. Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’ Varianta Copiii stau in cerc . In mijlocul strazii. taversand strada. agent de circulatie’’.urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou.agentul de circulatie’’ lasa steguletul verde. Ex . mijloace si materiale moderne in procesul instructiv-educativ. pe care am desfasurat-o cu elevii clasei I. agentul de circulatie’’ care are in mana 2 stegulete: unul rosu si unul verde..Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa . Dupa ce . o papusica si un prosopel. urmatorul spune: . trotuarele’’.. de exemplu.. in picioare . pietonii’’ pot traversa. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: .. pentru a le capta mai mult atentia ..... Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata impreuna. Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze..îl deschide. pietonii’’. In mijlocul strazii . reprezentand . Lucrand si cu prescolarii (1990-2000). . iese din cerc si jocul continua fara el.

copiii fiecărei echipe aleargă spre marginea proprie. iar paznicul neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că doarme. schimbă locul cu copilul atins. « Găseşte-ţi perechea ! » Copiii se aşează pe perechi. in spate. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin. La primul semnal de începere al educatoarei. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. iar catelul sus! Jocuri 1. în timp ce paznicul încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. La semnalul eudcatoarei. care este «paznic ». « Vrăbiuţele » Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. « Paznicul orb » Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil. Ex: Papusa jos.Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici (cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’. educatoarea îi cheamă din nou. se ridică în picioare. trece alt copil în cerc. 3. Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului. inapoi. Câştigă echipa care are mai puţine penalizări. . Educatoarea spune : « Puişori. Echipa al cărei 6. copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. la rândul său o transmite mai departe. la dreapta. copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în sus. 4. După fiecare alergare se schimbă rolurile. sde uită cu mâinile la ochi. Copiii care formează cercul capătă câte un număr. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. dacă nu. jos. după câţi copii sunt. 2. ciripind. acum alergaţi înapoi. sus. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. cere copiilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie. Dacă reuşeşte. veniţi la mine ! Copiii aleargă. După trei încercări nereuşite. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul. procedând la fel. La mijlocul laturii mici a terenului se află câte o minge. de exemplu 1 si 4. Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de 2 m lăţime. iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit. La semnalul dat de educatoare. jocul continuă în aceeaşi formaţie. jucătorii din afară aleargă în jurul cercului. dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte. Educatoarea notează punctele. la al doile semnal vor trebui să revină la locul de plecare. inainte. veniţi la mine ! » Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. care. la stanga. “Cine ia mai repede mingea?” Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. mai aproape. » Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. Se repetă de mai mult ori. in speta cadrul didactic. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea. trece mingea copilului din spate. pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. « Puişori. Câştigă echipa care obţine punctajul maxim. de la 1 la 10. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului. « Mingea deasupra » Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. 5. îl leagă la ochi cu o basma. Fetiţa se trezeşte. cel mai indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata. Când mingea a ajuns la acesta. Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape. La semnalul educatoarei. Jocul se repetă de mai multe ori. pâna ce mingea ajunge la ultimul copil. faţă în faţă. « Paznicul » strigă două numere deodată. departe. el aleargă cu ea în faţa şirului.

. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare.” În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme. care este aşezată în jurul unui cerc mare.. „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc cântând: „Cand pisica nu-i acasă Şoarecii joacă pe masă De ea poţi să te fereşti Dacă ştii s-o păcăleşti. se ghemuiesc.construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe linia cercului. La semnalul educatoarei . În timpul jocului mai multi copii vor fi în rolul de vulpe. Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul). timp în care .. « Rândunica fără cuib » Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul. rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii. 11. După învaţarea jocului. cealaltă „şoriceii”. 7 .pisica” strigă: .iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul vulpii.” Vulpea se trezeşte. 9. Jocul se repetă. « Pisica şi pisoii » La început. Jocul continuă.zburaţi”.Cercul se trasează cu creta pe sol. toţi .. dinainte fixat.Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica. fiecare lângă un cub. 8.pisoii” stau ghemuiţi în jurul ei. « Pisica la pândă » Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe. La 5-6 m. iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei.. La acest semnal.aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. care stă în culcuşul ei. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul... Rândunica din mijloc care nu are cuib. restul vor fi iepurasii. Când se trezeşte..prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. Iepuraşul prins este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil.Vulpea somnoroasă S-a închis în casă.Copiii.« Copiii harnici » Se organizează cu toată grupa.. „şoriceii” rostesc ultimul vers..miau. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). executată la comandă. Se delimitează căsuţele prin două linii.pisoii” aleargă liber împrejur. cu faţa spre el. iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. aşezaţi în şir. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare.. ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al clasei. unul câte unul.strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul mare.Un copil va fi vulpea.pisoii” se adună împrejurul ei. Pisicile sunt aşezate pe genunchi şi palme.Pisica” închide ochii. Jocul se repetă. formând un tunel prin depărtarea picioarelor.La comanda educatoarei. să revină la locul său şi să continue jocul. . . el trebuie să o ridice.La semnalul de începere.. 12. dormi ? » Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii. rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. în spatele liniei de plecare. urmăreşte şi ea să ocupe un cuib. adică .La comanda educatoarei. Dacă un jucător scapă mingea.. « Tunelul acrobaţilor » Copiii se împart în 3-4 grupe. una reprezentând „pisicile”.unde se opresc şi strigă: .miau”. . 10. « Vulpe..

La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. Când ajung la capătul tufelor. În faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă. predând ştafeta următorului prin atingere. 18. următorul din coada şirului pleacă în tunel. Câştigă echipa care termină prima traseul. « Mingea peste râu » Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. “ Coşuleţul” Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr. La semnal. « Pe furiş printre tufe » Se împarte grupa în două echipe. După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei. “Ştafetă cu transport de persoane” Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr. 15. celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit. La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi genunchi. Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini câte un picior. formând un tunel prin depărtarea picioarelor. Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea. La semnal. Primul copil din fiecare coloană are o minge în mână. “Ştafetă cu transport de mingi” . aşezaţi în şir. unul câte unul. îi ating pe următorii.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau cu o mână) unul de braţul stâng. se întorc prin alergare la echipe. 17. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. următorul din coada şirului pleacă în tunel. trecând apoi la coada şirului. apoi se aşează la coada şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii. execută târârea pe sub tufe. 14. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct. la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia iniţială. 16. « Curajoşii » Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe. « Mingea peste sfoară » Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea. aleargă şi se caţără pe scară până la un punct fix. se marchează râul.La semnal. se deplasează pe distanţa stabilită. Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea. înapoia liniei de plecare. ocolesc punctual de întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului lor.Jucătorii aşteaptă pregătiţi pentru comandă.Patru copii din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri. La semnalul educatoarei . sar peste râu şi arunca mingea următorilor. sau măsuţe). 19. « Vrăbiuţele la mâncare » Copiii se împart în 3-4 grupe. jucătorii fiind aliniaţi şi disciplinaţi. pornesc transportându-l pe cel din mijloc.pornind altă grupă de elevi. primii din fiecare echipă. La semnal. 13. el rămânând în faţa şirului. egale ca număr aşezate pe două coloane.Jucătorii din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii.În faţa fiecărui şir se aşează câte o bancă de gimnastică. Vor forma echipa mingilor galbene şi echipa mingilor roz. din culcat înainte . Coloanele se aşează în spatele râului. Aceştia prind mingea. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren. el rămânând în faţa şirului. ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă.La semnal. doar transportatorii schimbând directia Câştigă echipa care termină prima traseul 20. coboară. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile respective. primii din fiecare şir escaladează banca. a terminat prima.

ELEMENTE DE JOC:mişcarea. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu maşina. ti. 2. un copil va alege o jucărie şi o va denumi.La semnal.o aşează pe cap ţinând-o cu ambele mâini. la întoarcere. Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. având în faţa lor jucăriile. • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple).) CU CE NE JUCĂM? SCOP: • Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit. MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă..Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte. u.. 3.” 2. copilul va numi obiectul. SARCINA DIDACTICĂ: • Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge medicinală.) CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE? SCOP: Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora. . ţ.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u. apoi vor mima acţiunea de a se juca. REGULI DE JOC: • La întrebarea educatoarei „Ce este?”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.. JOCURI DIDACTICE GRUPA MICĂ 1. să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă. • Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. merg până la un punct fix. Câştigă echipa care termină prima traseul. vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept.. să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical. va alege o jucărie şi o va denumi. tiii. j) integrate în cuvinte. ş.primii copii din şir apucă mingea cu două mâini.apoi. u. imitarea unor acţiuni.” VARIANTĂ: Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni. 2. reproducând sunetul claxonului” ti. • Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie. REGULI DE JOC: • La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”.. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate.să precizeze utilitatea obiectului ales. predau mingea şi trec la coada şirului. se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un tren. v.

Este roşu. • Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române.” VARIANTA 1. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei.• La întrebarea „La ce foloseşte?”. să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori. o va denumi. aplauze. VARIANTĂ: Educatoarea va mima o acţiune specifică. iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”. • Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii. Educatoarea denumeşte o culoare. îmbrăcăminte etc. Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”. copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori. pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc. să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv. „Ce steguleţ aţi ridicat?” Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria. galben. VARIANTA 3. Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri. • Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii. • Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare. VARIANTA 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE SCOP: • Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu. aplauze. albastru. iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată. 3. iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de ea. amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales. motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”. Educatoarea arată o jucărie. ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate.). căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori. respectând acordul între substantiv şi adjectiv. • Răspunde numai copilul solicitat.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră. Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie. 2. veselă. verde. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”. Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”. mimarea unor acţiuni. „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene. jucării care au aceleaşi culori. MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori. copilul va preciza utilitatea acestuia. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate. motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv. Un copil alege o jucărie.” .

SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute. VARIANTĂ: Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. copiii stabilesc locul ei în sala de grupă. aplauze.4. 2. 3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. REGULI DE JOC: • După ce denumesc jucăria. 5. o cutie mare. verbalizând acţiunea.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE SCOP: • corect. • Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de poveste corespunzător. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei. 4. să asocieze personajele cu cadrul de poveste adecvat. MATERIAL: jucării. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate. să redea replici scurte ale personajelor din poveştile cunoscute. să recunoască personajele după replica audiată la casetofon. să identifice personajele găsite în cutia cu poveşti. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş. să recunoască titlul unei poveşti după un fragment audiat. folosind corect prepoziţiile: în şi pe.” Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor. Să denumească jucăria aleasă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. 5. Să denumească locul ei în sala de grupă. REGULILE JOCULUI: . 2. Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical.” „Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft. precum şi a locului unde vor fi aşezate în grupă. Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa • Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor poziţii spaţiale. ghicirea.

• Dezvoltarea acuităţii auditive. • Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj. după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?) În funcţie de complexitatea acţiunii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. păpuşa marionetă. 2.marionetă.) Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?” „Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?” 7. te rog pofteşte Personajul îl alege În poveste-l potriveşte. • Verificarea cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată. Opţional.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?) SCOP: • Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ.” VARIANTA 1. MATERIAL DIDACTIC: casetofon. cadru de poveste. îl recunosc şi îl denumesc. ecusoane. VARIANTA 2. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ. REGULILE JOCULUI: • Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson. mai poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe care l-au recunoscut.• La cererea unei păpuşi. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută. Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. casetofon. ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor. Prin versurile:Hai. păpuşa. MATERIAL DIDACTIC: siluete. siluete de personaje. VARIANTĂ: Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte. 6. ghicirea.marionetă copiii vor alege un personaj din poveste. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor aşeza pe panou. la cadrul de poveste adecvat. Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această poveste. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care fac parte personajele. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv şi dativ. cerând acestora să spună titlul poveştii audiate.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VINE SCOP: . îi vor spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit. Ei trebuie să recunoască personajul din replica audiată. Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului recunoscut.

) DE-A MAGAZINUL SCOP: • Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri... salută apoi cere politicos obiectul dorit. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau integral dialogul dintre aceste personaje. ecusoane cu personaje din poveste. sacoşe. REGULILE JOCULUI: • Cartea trece de la copil la copil. asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt dintre două personaje. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate cu ecusoane pe care sunt desenate personajele identificate de ei. timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n poveşti /A fost ca niciodată”. coşuri de jucărie. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar.”. • Dacă nu se folosesc formulele de politeţe. pe filele căreia sunt lipite elemente din poveştile cunoscute ( o salbă.. DESFĂŢURAREA JOCULUI: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. o punguţă. ELEMENTE DE JOC: imitarea. identifică personajele şi povestea din care fac parte. 3... o pălărie de vânător. aplauze. SARCINA DIDACTICĂ • Identificarea personajului. să precizeze corect produsul pe care doreşte să-l cumpere. o scufiţă roşie.. bani de jucărie. de jucării sau de îmbrăcăminte. MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare. VARIANTĂ: Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat). în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv..). ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii.... • Activizarea vocabularului. denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil). Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin. în situaţiile create.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin. pe baza elementului dat. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul. Magazinul poate fi: alimentar.. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. personajul şi povestea căreia îi aparţine. să precizeze personajul căruia aparţine obiectul descoperit. MATERIAL DIDACTIC: obiecte specifice magazinului. să redea dialogul între două personaje ale poveştii. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii. • Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte. formulele de politeţe potrivite. să folosească în timpul jocului. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un altul din aceeaşi poveste. 2.. identifică personajul şi povestea din care face el parte. etc. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. ea este dată de la un copil la altul. SARCINA DIDACTICĂ: • Folosirea adecvată a formulelor de politeţe. 8. Vânzătorul . folosirea banilor de jucărie. vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul. să se adreseze „vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte gramatical.. 3.. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare. 4.• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute. REGULI DE JOC: • La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog să-mi daţi...

Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti.să imite şi ei aceeaşi acţiune. copiii precizează acţiunile utilizând verbe potrivite. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea. Ea va imita spălatul păpuşii. • Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii. obiectul este plătit. apoi salută şi pleacă. JOCURI INTERDISCIPLINARE GRUPA MICĂ 1. VARIANTĂ: Copiii au coşuri pentru cumpărături. După această scurtă conversaţie. întrebând: „Ce face păpuşa?”. cumpărătorul mulţumeşte. iar răspunsurile trebuie date în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical.poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. • Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. aplauze. cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie. În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile. „Mama citeşte”. Sau „Mărul este un fruct”. Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat. Exemplu: „Eu am cumpărat un măr”. Exemplu: „Ce culoare are tricoul pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?” După ce primeşte obiectul. precizând ce parte a corpului spală păpuşa. . SARCINA DIDACTICĂ: • Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc. iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii. 2. apoi le vor mima şi ei. „Mărul are culoarea roşie”. 3. 4. mulţumeşte vânzătorului. Toţi copiii imtă acţiunea. • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc.) PĂPUŞA SE SPALĂ SCOP: • Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple. „Câinele latră”. prezentându-l vânzătorului. Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc. salută şi pleacă. ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni. • După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei. REGULI DE JOC: • Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni. „Iepurele fuge”. • Imitarea unor acţiuni făcute de om. ghicirea. Exemplu: „Ghici ce fac eu?” „Dumneavoastră vă pieptănaţi”. Exemplu: „Copilul desenează”. În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni.

• Decorarea siluetelor folosind elemente de forme. iar în cercul roşu jucăriile mici. • Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal. cercuri mari de diferite culori. mărimi şi culori diferite variate. REGULI DE JOC: • Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie. grupa copiilor cu păpuşi.2. forme şi culori variate. 3. Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari. să interpreteze un cântec învăţat anterior. • Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii. două siluete de fetiţe şi două de băieţi. 3. copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o jucărie. • Răspunsurile corecte sunt aplaudate. . DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. un săculeţ. • Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime. „Ursuleţul”. În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”. MATERIAL DIDACTIC: jucării. grupa copiilor cu ursuleţi. MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara. • Formarea deprinderii de a cânta în colectiv. să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi. 3. să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată. REGULILE JOCULUI: • Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina dorită. grupa copiilor cu maşinuţe. să folosească corect numeralul ordinal. • Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ? SCOP: • Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă. să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care este folosit. • Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. utilizând numeralul ordinal. • Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT SCOP: • Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. • Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei. 2. cifre. Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în cerculeţe). să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ. • Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă.

Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. • Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate. MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă. aer. imagini reprezentând acţiuni realizate de copii. privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea. În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii.) „ Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”. în mod creativ. fie de deucatoare. După gruparea animalelor. aer. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii. câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura. • Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii. • Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti. să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă. pământ. pot aduna hârtii. fie de către un copil. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal. În aer este mult fum. cutii. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă. copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează mediul). VARIANTĂ: Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri. pământ). Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc. Pe rând. aer. aer. lipind ornamente din hârtie glasată. Dacă timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori. pământ. câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil. 4. . Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. 2. pământ).”Copilul sapă o groapă. Exemplu: În apă sunt aruncate sticle. îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere).DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a jocului. • Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate. • Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii. În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. siluete de animale. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt. 3.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT? SCOP: • Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă. În a doua parte a jocului. Exemplu: „Copilul plantează un pom. îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.”. educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de om. 4.” În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni. SARCINA DIDACTICĂ: • Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă.

• Lipirea unor elemente într-un ansamblu. .. REGULI DE JOC: • Copiii învârtesc roata. să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia. 3. diferite obiecte precizănd locul în raport cu un reper dat. • Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. 2. • Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns. ELEMENTE DE JOC: surpriza.) DE-A GRĂDINIŢA SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă. şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”. • Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie. VARIANTĂ: Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume.) ROATA TOAMNEI SCOP: • Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă. 6. Morcovul este o legumă. copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. în raport cu un reper dat. • Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă. • Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu. • Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat. 4.” La cerinţa educatoarei. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. • Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical. aplauze. să plaseze conştient în spaţiul clasei. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei. să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate. 3. • Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află situate obiectele. să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în imagini. să denumească corect obiectele întîlnite în sala de gupă. să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice. respectând tehnica de lipire învăţată. mânuirea materialului. mişcarea. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri.. „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”. 5. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1. Exemplu: „ Acesta este un morcov. să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte. 2.5. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte.

apoi vor fi aşezate la locul lor. VARIANTĂ: .. • Dramatizarea unei poveşti cunoscute. ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol... • Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei. să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil... Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil. 2. Pe rând. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1... Exemplu: „Am luat o carte.. surpriza. pe covor.. fără să-l scoată. precizând poziţia pe care o ocupă. îl denumeşte. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire.. • Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire. • Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă. pieptene. Copiii vor completa cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare. de haine. DESFĂŞURAREA JOCULUI: În prima parte a activităţii. • Interpretarea corectă a unui cântec. REGULILE JOCULUI: • Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă. câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său. • Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite. Pe rând. mânuirea obiectelor. • Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg. să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal. SARCINA DIDACTICĂ: • Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal.. • Dezvoltarea sensibilităţii tactile. DESFĂŞURAREA JOCULUI: Educatoarea va aduce în grupă.. în picioare.) SĂCULEŢUL FERMECAT SCOP: • Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal. pe raft... 7.. Păpuşa este pe.. 3. • Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal. În continuare.. în spatele scăunelelor. Maşinuţa este în. batistă. câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi. Fiecare răspuns corect este aplaudat.. ELEMENTE DE JOC: mişcarea. periuţe de dinţi. pastă de dinţi..” Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj.SARCINA DIDACTICĂ: • Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi. REGULI DE JOC: • Obiectele vor fi scoase pe rând de copii. o cutie cu jucării. precizându-se poziţia pe care o ocupă. prosop. perie de păr. aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele. În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. Ursuleţul este lângă... să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele principale ale acesteia. pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. etc. sub formă de surpriză. MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză.. doar prin pipăit.

tăiate şi amestecate. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă.să le descrie şi să ghicească denumirea acestora. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la recitarea versurilor . (ex. ÎN CE ANOTIMP? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri. REGULILE JOCULUI: • Coşuleţul cu fructe şi legume. va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”. SARCINA DIDACTICĂ: . GUSTĂ ŞI GHICEŞTE! SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă. VARIANTE:  Copilul gustă.tăiate. confirmarea răspunsurilor corecte şi incorecte prin stimulente. apoi verbalizează acţiunea. plantelor şi munca oamenilor. Pieptene.  Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare. viaţa animalelor.” Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. obiectul respectiv.dezvoltarea capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor. ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor. aşezând imaginile la grupa din care face parte(grupa fructelor . Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul. activitatea omului. legumelor). • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie.miros şi importanţa pentru sănătatea omului. • Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă. • Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine simbol. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă. descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese. dezvoltarea sensibilităţii gustative. culoare. moment de aşteptare. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect. ghicitori. trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. iar un copil vine şi caută în săculeţ. relaţiile dintre fenomenele ce au loc în natură. animalelor. prin pipăit.perie de păr) În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”. mărime.gust.Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal.

un cântec. blană. REGULILE JOCULUI: • Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat. • Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul. motivând aşezarea imaginilor corecte. coarne etc. galben – vara. ELEMENTE DE JOC: • Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel. copite. • Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat. PRIN CE SE ASEAMĂNĂ? SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării. • Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului potrivit. foloase. • Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv. fenomene specifice anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă. ruginiu – toamna. identifică. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii. hrană. grupându-le pe anotimpuri la panou. dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat. reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii omului. ELEMENTE DE JOC: .• Completarea celor 4 tablouri. coadă. să găsească elemente caracteristice acestora. • Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc.).  Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. clasificându-le după un criteriu dat. • Mişcare pentru preluarea jetonului. • Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte. fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol. o poezie iar copiii trebuie să recunoască. motivând alegerea făcută. descrie şi stabileşte o caracteristică specifică(gheare. VARIANTE:  Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă. diferite mişcări specifice animalelor). • Membrii unei echipe au voie să se consulte. • Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee. să descrie imginile potrivite. • Nu se admit răspunsurile în cor. înfăţişare. • Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat. fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant. REGULILE JOCULUI: • Jocul se desfăşoară pe 4 echipe. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi sălbatice. a hranei animalelor şi a foloaselor aduse de ele. să aleagă. verde – primăvara. • Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou. Educatoarea descrie un anotimp folosindu-se de o ghicitoare.

identifică animalul. • Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei. • Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea: „Ce îmi trebuie?”. CE ÎMI TREBUIE? SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor. motivând răspunsul. Mimarea unei acţiuni specifice. • După răspunsul la întrebare se descrie imaginea. REGULILE JOCULUI: • Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe. ustensile specifice unei meserii. educarea capacităţii de a efectua asocieri. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii. Interpretare de roluri. Mişcarea. • Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte. SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte.• • • Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului. materiale. utilitatea acestora. stabilirea legăturii între unelte. • Membrii unei echipe au voie să se consulte.  Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare. hrana. Manipularea materialului didactic: jetoane. acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le produce. medic – stetoscop. GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT? .  Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele necesare. aşezând imaginea pe panou. reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă. ELEMENTE DE JOC: • • • • • Costumaţie adecvată. foloase. uneltele necesare practicării lor. Folosirea unor semne distinctive(medalioane) Interpretarea de roluri. descrie sumar şi stabileşte o caracteristică. mediu de viaţă. VARIANTE:  Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton. VARIANTE:  Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută. produse. • Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte. constructor – cască. croitor – centimetru. mimând acţiunea respectivă.

seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei. • Moment de aşteptare. să precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea. ELEMENTE DE JOC: • Elemente de mişcare. material plastic. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua. Imitarea acţiunilor. • Valorificarea de semne distinctive. SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine. medalioane colorate din plastic. VARIANTE:  Copii inched ochii. • Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei. ELEMENTE DE JOC: • • • • Mânuirea obiectelor. metal. • Prezenţa semnalelor sonore. produce un zgomot prin lovirea lui cu un beţişor. amiaza. ŞTIŢI CÂND? SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile efectuate în cursul unei zile.SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor. steguleţe din hârtie. Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?” Răspunde numai copilul solicitat. REGULILE JOCULUI: • Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire. • Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în activitate: fluturaşi din mătase. Aplauza. REGULILE JOCULUI: • • • Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă. lână. • Limitarea timpului de răspuns. mătase etc. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre materiale utilizate în confecţionarea obiectelor: lemn. pânză. denumirea acestora şi precizarea materialului din care sunt făcute. dimineaţa. hârtie. • Răspunsurile să fie formulate în propoziţii. îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”  Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect solicitând să-l recunoască după pipăit. SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor. . sticlă. educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a spiritului de ordine. clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate. Recompense. un copil scoate un obiect din sac. noaptea.

lingură. „Capra cu trei iezi”. • Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. ELEMENTE DE JOC: • Aplauze. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea. „Scufiţa roşie”. stimulente. reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează. „Ciuboţelele ogarului”. periuţa de dinţi.  – – – Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate: Când se duc copiii la grădiniţă? Ştiţi când se spală pe dinţi copiii? Când iau copiii micul dejun. recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv. se opreşte la un copil care alege o imagine. CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”. să povestească fragmentul ilustrat. prânz. JOCUL SILABELOR SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat. prosop. .  Se audiază un fragment din poveste. formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată. se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă. personaj surpriză care face introducerea în joc. să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti. copii extrag o siluetă. VARIANTE:  Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti. cina? RECUNOAŞTE POVESTEA! SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior. SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal. • Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste. VARIANTE:  Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat: pieptene. REGULILE JOCULUI: • „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului. semnale luminoase. să găsească cuvinte care să înceapă cu o silabă dată.furculiţă etc. despărţirea cuvintelor în silabe. SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate.• Pedepse hazlii pentru greşeli. recunosc personajul şi povestea. să despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor.

denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie . REGULILE JOCULUI: • Copilul numit de educatoare alege un jeton. • Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze. Grupa de copii scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă. VARIANTE:  Educatoarea pronunţă o silabă. CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume. ELEMENTE DE JOC: • • • Limitarea timpului prin bătăi din palme. LA CINE S-A OPRIT MINGEA? Grupa mică SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor.CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material. • Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului. precizarea unor reguli de comportare în grup. REGULILE JOCULUI: • Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil. • La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe. apoi îl repetă în întregime. • Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora. • Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta. SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte. ELEMENTE DE JOC: . Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a construi un cuvânt cu sens. • Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori. • Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme. despărţirea cuvintelor în silabe şi precizarea numărului acestora. Aplauze. • Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi silabă. exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită silabă. Elemente de mişcare.  Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe.

GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA- SARCINA DIDACTICĂ: ELEMANTE DE JOC: TORULUI TACTIL. Semnale sonore. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC. o biluţă unui copil. MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI. GRUPA MIJLOCIE JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE? SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE. DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE. VARIANTE:  Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge.). SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. O SCOATE DIN SAC. apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. MAŞINI. ETC. COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. CONSOLIDAREA NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2. UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL. GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL. APLAUZE. O PĂPUŞĂ. ÎL DENUMEŞTE. FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL. REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLARULUI PRIMIT. MIŞCAREA. ALT COPIL VA CĂUTA OBIECTE DE ACELAŞI FEL. ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA OCHILOR. GHICIREA ŞI APLAUZE. O DENUMEŞTE. DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE. MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI. SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN ANALIZATORUL TACTIL. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL. CORECTITUDINEA. PROMPTITUDINEA. ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. Aplauze . CĂUTAREA. PROCEDÂND CA MAI SUS. PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE. PIPĂIE JUCĂRIA ŞI. DEZVOLTAREA ATENŢIEI. INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA. O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ. ATÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE-A DOUA. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ. MIŞCARE. SURPRIZĂ. PIPĂIE OBIECTUL. EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE. SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE . FĂRĂ S-O PRIVEASCĂ. RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE. JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL. COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL ESTE CORECT. ALT COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA.• • • Manipularea jucăriei. LEGAREA OCHILOR ŞI REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ.DOUĂ CUBURI.) SURPRIZA. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA JUCĂRIILE DIN SAC. STIMULAREA OPERAŢIILOR CALITĂŢILOR EI. COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA. PĂPUŞI. Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea. PE MASĂ SE VA LĂSA O SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL. ÎNTRECERE. COMPLICAREA JOCULUI: ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT.O MAŞINĂ ETC. BEŢIŞOARE . CASTANE.

VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE LAC. COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR. CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE. POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE 1. ÎN CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ.GIMNASTICA DE INVIORARE Daca vreau sa cresc voinic. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE RĂŢUŞTE DE PE LAC. ÎN CONTINUAREA JOCULUI. Sar apoi intr-un picior. SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O RĂŢUŞCĂ. ÎN ACEL MOMENT. EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR . SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE. Merg in pas alergator. DE EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET. ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10. EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC.respir usor. CINE AŞAZĂ MAI BINE?”. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL. Asta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut ! 2. LA CERINŢA VERBALĂ A EDUCATOAREI. SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE. APLAUZE. COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI.dragi pitici! Ma bucur ca sunteti aici! A-nceput o noua zi -Buna dimineata copii! MANA-joc linistitor . LA AL DOILEA SEMNAL. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA. Intind bratele sa zbor. GRUPA MARE JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR? SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET. DECÂT CELE DE PE LAC...DE PE COVOR. ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT. REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. SE MOTIVEZA ). UN PANOU. PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. RAPORTAREA NUMĂRULUI LA CANTITATE. EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”. COPIII LE NUMĂRĂ ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT. EDUCATOAREA VA CERE COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT). Ma opresc. ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII OPERAŢIILOR EFECTUATE. MOTIVÂND ACŢIUNEA. Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. SURPRIZA. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI. O VULPE. LA REDESCHIDEREA CORTINEI. PATRU). LA PRIMUL SEMNAL. GRUPAREA SE FACE PRIN ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI. IAR LA CUVINTELE: DENUMI. CI. TEATRU DE PĂPUŞI. EI TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE. RIDICĂ JETONUL. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. Fac gimnastica de mic. RECUNOAŞTEREA DE EXEMPLU: . APOI JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI. CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA. .. APOI VOR RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE. COPIII VOR ÎNCHIDA OCHII. ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE. COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul activitatilor pe sectoare) Dimineta ne-am trezit La gradinita ne-am intalnit Cu totii sa salutam : -Buna dimineata .

copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda.sarim in sus) 3.miau.la animale mari sarim in sus) Si-n lume s-o raspandim! JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI Cântecul cocoşului Formaţie de lucru: cerc Desfãşurarea jocului: .(mieunat languros.miau.tulpina drept in jos) Buna dimineata pasarele mari si mici! (desfacem bratele lateral pt.bum. In fiecare dimineata Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).miau.mana tace.miau.care se ridica) Si repara garduletul! 4.ascult pumnul) Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute) Daca vrei in sus sa zbori Fa-ti degetele pocnitori Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori.JOCURI DE DEGETE-linistitor Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute) Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard) Miau .Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana) Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap) Mana bate. BUNA DIMINEATA! 5.cioc.cioc.merge pe gard) Dar iata vine-un soricel : chit. micule vant Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului.bum.pasari mici) Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua) Buna dimineata animale mici si mari! (animale mici stam ghemuit.bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul) Si darama garduletul! Dar iata vine-un piticut.palmele in fata pt.chit.(bat in masa cu pumnisorii.(trece repede .ZICERE DE DIMINEATA In fiecare dimineata S-avem gandul bun pe fata .chit.desenat chipul) C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta) Cioc.zbor-pasari mari .privim in sus) Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) De gand rau.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer) Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului) Buna dimineata.(aratatorul de la mana dreapta.cu bratele) Buna dimineata .(trecem palmele peste fata) Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc.chit.bum.cioc(ciocanesc fiecare deget.chit.pe gard) Dar iata vine-un urias : Bum. sa ne ferim (mana alunga gandul rau ) S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) (sarim in sus cu bratele desfacute) Si-atunci orisice copil.cioc.

zdup! Zdup. La ursul din pãdure . Lupul pe câine. Câinele pe vulpe. Copiii se învârt şi cântã “Şi era un moş Şi avea un cocoş Ah. Cum cântã la moşi! Cântã. de pãmânt. Cum cântã la moşi! Cântã. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia. hi. Copilul sãrea Şi calul de hãţ Mândru şi-l purta Hop în galop. şi se învârt în cerc. “cãlãreţul”. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un lup Sã-nhaţe pe câine. apoi urmeazã cocoşul. Cum cântã la moş. zdup. Vulpea pe cocoş. ţinându-se de mâini. iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un câine Sã-nhaţe pe vulpe. Ah! Ce mai cocoş. acesta este primul. Fiecare are trasat în jurul lui un cerculeţ. lup. cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. Cântã cocoşule Scoalã joacã moşule. hi! Hi. Vulpea pe cocoş. de pãmânt. iar cealaltã “cãlãreţii”. Dupã aceste cuvinte. vulpe. egale ca numãr. toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. ursul. La comanda de începere a jocului. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. Astfel. zdup!” La terminarea cântecului. hop. zdup. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! Şi-a venit un urs Sã-nhaţe pe lup. hop! Hop în galop. vine şi se prinde de mijlocul moşului. Un copil. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã. hi! Dar calul ca zmeu Sãrind sus voios Se-mpiedicã rãu Şi-ndatã-l dã jos: Zdup. Ah! Ce mai cocoş. lupul. urs etc. câinele. hop! Aşa el fugea Mereu se-ntrecea Cãluţu-şi bãtea Şi îi tot zicea: Hi.Copiii sunt aşezaţi în cerc. una reprezintã “caii”. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului. Caii şi cãlãreţii Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice Desfãşurarea jocului: Grupa este împãrţitã în douã echipe. hi. ce mai cocoş. cocoşule! Sãri şi joacã moşule! bis bis bis bis bis De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat. hop. vulpea. nu are cal. Popovici): “Cãlare pe bãţ. “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”. hop. Ah! Ce mai cocoş. Educatoarea împarte rolurile copiilor. Cum cântã la moşi! Cântã. iar restul copiilor poartã nume de animale. Şi-a venit o vulpe Sã-nhaţe cocoşul. toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. Câinele pe vulpe. câine. ca: cocoş. Ah! Ce mai cocoş. cu faţa spre interior. ei trebuie sã-şi schimbe “caii”. cãluţ. Cum cântã la moşi! Cântã. cãluţ.

Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”. Copiii repetã cele spuse de povestitor. Ursul doarme nemişcat. ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. iar copiii repetã întocmai ce spune acesta. în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”. Povestitorul: “S-au speriat grozav”. iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc. Câinele ciufulit Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”. spre noi se-ndreaptã Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!” Dupã ultimul vers. Unul dintre copii este “câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. folosind propoziţii scurte. ţinându-se de mâini. În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc. Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii. Stã cuminte. Povestitorul: “Sã scape cine poate!” . care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”. copiii se duc spre “bârlogul” ursului. înainte de a fi atinşi de “urs”. la câţiva paşi. Copiii repetã. care le spune o istorioarã. Împreunã cu educatoarea. denumit “casa copiilor”. “bârlogul”. Ne-a vãzut. de exemplu: Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. Sã vedem ce face Ş-apoi sã fugim!” La atingerea “câinelui” de cãtre copii. imitând culesul florilor şi recitând: “Culegem ciuperci şi mure. nu muşcã.Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului: Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. în spatele liniei de plecare. Sã scape cine poate Elementul exersat: alergare la semnal Formaţie de lucru: şir Desfãşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii. În faţa lor. stã un copil. liniştit. Nu latrã. acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. Copiii repetã. Copilul prins îi ia locul. De la ursul din pãdure. în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia. Doarme? Haide sã-l trezim. s-a-nfuriat! Mârâie. Copiii. “povestitorul”. recitând urmãtoarele versuri: “Câinele cel ciufulit S-a culcat în cuşcã. se apropie tiptil de câine.

1. Variantă: Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL? Scop: • • Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice. Desfăşurarea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Coechipierii au voie să se ajute între ei. jetoane cu fructe şi legume de toamnă. 2. Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii. coşul Toamnei plin cu fructe şi legume. „mai puţine”.La auzul acestor cuvinte. Regulile jocului: Prin vocea educatoarei. coroniţe surpriză de la Zâna Toamnă. Dezvoltarea operaţiilor gândirii. Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă. realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea. utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”. efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare. să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală. unde trebuie sã atingã peretele. . Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei. fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă.Cele două grupe de copii răspund pe rând. Obiective operaţionale: . copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a sãlii. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ. „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii. • consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii cantitative. 3. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” . „mai puţine”. LA APROZAR Scopuri: • consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă. 2.să recunoască şi să denumească figurile geometrice. închiderea şi deschiderea ochilor. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect. echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. fişe individuale de lucru. frunze pe care sunt scrise sarcinile. Aşează în perechi obiectele celor două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă. Obiective operaţionale: să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date. sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva sarcina cerută: 1. • dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã.

- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată; - să rezolve corect itemii fişei; - să participe cu plăcere şi interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;  Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale; Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea. Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice. Desfăşurarea jocului: Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei. Variantă: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.

3. FURNICUŢA HARNICĂ!

consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr; verificarea număratului în limitele 1-5; educarea independenţei în acţiune; Obiective operaţionale: - să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei; - să numere în limitele 1-5 prin încercuire; - să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers. - să participe cu plăcere şi interes la activitate. Sarcina didactică:  Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil; Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop. Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit. Elemente de joc: mişcarea, surpriza. Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi, saculeţul furnicuţei. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta tuturor şi va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei. Varianta: Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el. • • •

Scop:

4. DETECTIVII

Scopuri: • consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate; • sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5); • verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-5; Obiective operaţionale: - să numere în limitele 1-5; să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii, să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică:  stabilirea locului unui număr în şirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Elemente de joc: ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv. Desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare. 2) Educatoarea aşează o cifră pe panou, iar copii afişează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să aşeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4. 4) Educatoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.

6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN

Scopuri: • consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geomentrice (formă, culoare, mărime, grosime); • dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă; Obiective operaţionale: - să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare; - să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;

-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind conjuncţia logică; - să rezolve corect itemii fişei; Sarcina didactică:  recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;  sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime, utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică. Regulile jocului: Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga. Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ, trăistuţa lui Moş Crăciun. Material didactic: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun. Desfăşurarea jocului: Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile: Să vină acum la mine, Un copil ce ştie bine, Atingând o piesă doar, Forma să o spună clar. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime) prin folosirea cojuncţiei logice. Exemplu: Această piesă este şi mare, şi subţire, şi albastră. Pe masa educatoarei sunt aşezate şi alte piese geometrice. Un copil de la cealaltă echipa va alege alte piese care au aceiaşi formă cu piesa din săculeţ şi formează o grupă. Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.

7. ÎN CURTEA BUNICILOR

Scopuri: • consolidarea număratului în limitele 1-7; • verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat; Obiective operaţionale: să constituie mulţimi cu 1-7 elemente; să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr; - să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante; - să perceapă numărul în întregul său; să rezolve sarcinile fişei; Sarcina didactică:  compunerea şi descompunerea unui număr; Regulile jocului: Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi (compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

Un copil va primi rolul de fermier . alune. 8. imagini cu căsuţele animalelor. .Veveriţa.să resolve corect sarcinile fişei.să raporteze cantitatea la număr. =).). verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. Elemente de joc: Riţa. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă. pisici. Laptele ce-l bei Părul aspru şi-o codiţă. Iedul drag îşi apără. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. Împreună sunt şapte oiţe. traseul veveriţei. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare. căţeluşi.să efectueze operaţii simple de calcul oral. Exemple de întrebări: Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe Dacă-i dai grăunţe multe. întrecerea. Copiii numără animalele din căsuţe. Ghiceşte dacă vrei! (Capra) (Vaca) Variantă: Copilul ales va primi 7 (5. Materialul didactic: veveriţa. .Material didactic: siluete cu animale domestice (găini. Copii le vor ajuta să intre în căsuţa lor.  efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9.etc. Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale domestice. În fiecare căsuţă vor fi 2. La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe. –. Ea pe pomi se caţără.cai.4. cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune. 5 4 sau 3) animale. Desfăşurarea jocului: • • • • . Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini.Veveriţa. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA! Scopuri: consolidarea număratului în limitele 1-9. Ei au sarcina de a aşeza animale în duoă casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat. jetoane cu cifre. consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi. “Muuuu” e vorba ei. Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd. 3. Pasc răzleţe prin fâneţe (Găina) (Oile) Are coarne şi bărbiţă. Sarcina didactică:  numără crescător şi descrescător în limitele 1-9. Este tot al ei. 4 animale. oi. Pe rand. Desfăşurarea jocului: Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. Exemplu: În coteţ erau 5 găini. căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa. Regulile jocului. respective la cifra corespunzătoare. .  fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale.să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile. recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+. Obiective operaţionale: . plicuri. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din casă. recunoscând şi stabilind vecinii numerelor. Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6. 6) animale.

Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare. Câte au rămas?. Pe rând. Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor. 4. 6. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 . În ultima parte a . să-l denumească utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte. Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi.Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit. deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Exemplu: A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă. 7. La semnal. Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare. toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul ei. 13. Exemple: 1. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Obiective operaţionale: să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor. 11. Adună alunele în coş. 12. Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. Descoperă cifra care lipseşte. 3. 10. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Dacă răspunsul copilului este corect. imitarea zborului albinuţelor. 9. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă. să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10. • cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric. iar după ea urmează a opta albinuţă. Numără crescător de la 6. Sarcina didactică:  identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal. Găseşte vecinul mai mare al lui 5. 5. Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. Găseşte vecinul mai mic al lui 9. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)! Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Desfăşurarea jocului: Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu. Ia din coş 2 alune. va câştiga echipa care a adunat cele mai multe alune. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare. stimulente albinuţe. 8. câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa. Numără descrescător de la 8. 9. iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine. Regulile jocului: Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. 2. În final. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT? Scopuri: • folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale. • verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii. Găseşte mai multe variante de descompunere.

să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată. al câtelea era în şir şi între care copii era aşezat. zum. Căte fetiţe se vor juca în continuare cu mingea? 5 – 1= 4. MAGICIANUL Scopuri: • consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-10. zum albiniţa mea! 10. jetoane cu imagini. Exemplu: Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare (3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are? (5+ 1=6) Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum Câte fac. . Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. Elemente de joc: prezenţa Magicianului. Obiective operaţionale: să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată. Regulile jocului: Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. Grupa este împărţită în două echipe. Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă. vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor prezenta. Sarcina didactică:  compunerea şi rezolvarea de probleme matematice. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei. aplauze. În final. mânuirea materialului. tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. • dezvoltarea spiritului de echipă. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga.jocului. ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum? (6+1=7) (8-2=6) Cinci căţei cu botul mic Jucau fotbal între ei Doi se iau după pisic Şi-au rămas acuma…… Am pus pentru Nicuşor Şapte mere la cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum de toate. apoi problemele vor fi formulate de către copii. care a venit se va juca împreună cu copiii dândule diferite sarcini. un panou pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe. să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi baghete magice. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte. La început. Material didactic: planşe cu probleme ilustrate. Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. să rezolve independent itemii propuşi pe fişă.. Desfăşurarea jocului: Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician. apoi unul se va ascunde. Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori. jetoane cu cifre. O fetiţă pleacă acasă..

grupele. mânuirea personajelor. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt. . Se motivează aşezarea. Regulile jocului : Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra corespunzătoare. efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element. 3. 1.2=3) (7+ 1=8) 11. 9 sau 10) cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. Obiective operaţionale: . aplauze. grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate . va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată.(5. „=”. Regulile jocului : Copiii-bibliotecari aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8. • • . Câţi au rămas ? Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6. . Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici.să rezolve corect fişa de lucru individuală . cifre. siluetele personajelor. . Sarcina didactică :  raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate .şi = » . La cererea educatoarei. • efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”. Spre deosebire de prima parte a jocului.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110 . 6. ei trebuie să aşeze un număr de 7 (8. Variantă : Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. Desfăşurarea jocului : Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste. În partea a doua a jocului. „-”.să utilizeze corect simbolurile « +. alt copil va veni să corecteze greşeala. 4. 12. Dacă nu rezolvă corect sarcina. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile. . 9 sau 10). apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. Câţi pitici sunt în imagine ? 2. Dacă aşează corect. exerasarea număratului în limitele 1-10. Elemente de joc : surpriza. Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti. cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. îl intuieşte cu ajutorul copiilor. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze. ei primesc o recompensă. BIBLIOTECA Scopuri : consolidarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat. 5. • consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă. Un pitic pleacă la plimbare. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR Scopuri: • verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate. Sarcina didactică :  compunerea şi descompunerea unui număr natural. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute.

Copilul care va primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte 7 (8.si = ». Ei deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. Exemplu : Pe raft erau cinci cărţi. eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte.să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate. . La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi. apoi să spună cum le-a aşezat. analiza.să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr. • dezvoltarea operatiilor gândirii (comparaţia.să numere crescător şi descrescător în concentrul 1-10. . până vor fi exemplificate toate variantele. • verificarea capacităţii copiilor de a efectua operaţii simple de calcul oral.» si « = » . • sistematizarea cunoştinţelor privind rezolvarea unor pobleme simple în concentrul 1-10. . Desfăşurarea jocului : Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. Sarcina didactică:  Raportarea directă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate. . Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3. . imagini pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă.Elemente de joc : surpriza. Material didactic : cărţi şi jetoane reprezentând cărţi. generalizarea) : Obiective operaţionale : . « . mişcarea. • recunoaşterea şi folosirea simbolurilor « + ». sinteza. în limitele 1-10. . 4. Variantă : Fiecare copil primeşte câte 10 jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. . Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o întrebare sau ghicitoare. . de adunare şi scădere cu o unitate şi/sau două unităţi. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată. 13. 5 sau 6 cărţi.  Compunerea şi rezolvarea unor probleme care propun operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi. Împreună sunt şapte cărţi.să rezolve probleme simple având ca suport ilustraţii. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte cărţi. Exemple de întrebări : Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada ? Care sunt lunile anopimpului primăvara ? Câte silabe are cuvântul « matematică » ? Cu ce sunet începe cuvântul « şase » ? etc.DE-A ŞCOALA Scopuri : • consolidarea capacităţii copiilor de a înţelege şi utiliza numerele (1-10). Se verifică prin numărare. Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile.să utilizeze corect simbolurile « +. Regulile jocului:  jocul se desfăşoară pe două echipe. identificarea numărului vecin mai mare sau mai mic cu o unitate. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi. . Copiii numără cărţile de pe raft. 9 sau 10) cărţi. Exemplu : Eu am aşezat cele zece cărţi astfel : şase cărţi pe primul raft şi patru cărţi pe al doilea raft.să efectueze operaţii simple de calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 110.să determine locul fiecărui număr în şirul natural recunoscând vecinii numerelor.să rezolve corect fişa de lucru individuală.

descoperirea grupurilor de obiecte . cuburi . Ce semn folosim? Câte anopimpuri au rămas? 4 – 1= 3. Educatoarea aruncă mingea unui copil . 6) Aşează atâtea pătrate galbene câte degete ai la ambele mâini. diplome.) 2) Alege cifra care corespunde numărului de feţite prezente în sala de grupă . jetoane cu cifre. ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte . Clopoţelul va suna de fiecare dată de un anumit număr de ori şi va veni în faţă acel copil care are în piept cifra corespunzătoare. . 3) Aşează cifrele în ordine crescătoare (descrescătoare). 2: „8 – 2=10 5+2=3” În final se vor rezolva probleme pe baza unor versuri. aplauzele. Copilul din cealaltă echipă va denumi vecinii acestei cifre. mărime). REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . apoi merge la masa cu material . ELEMENTE DE JOC : prinderea mingii . . 8.) 5) Aşează tot atâtea cercuri câte anotimpuri are anul. Ce semn folosim? 10 – 2= 8. 8) ” Găseşte greşeala!” – se vor propune spre corectare. închiderea şi deschiderea ochilor . El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi . Material didactic: ghiozdan. acesta o prinde . câte un copil de la fiecare echipă va veni în faţă şi va alege din ghiozdan o siluetă pe care va fi scrisă sarcina. întrecerea.(Pe un panou sunt aşezate mai multe cifre în dezordine.fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile.pentru echipa nr. SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte .    „CE AI GĂSIT” SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă . un stilou. castigă echipa care are cele mai multe feţe zâmbitoare. echipa sa va primi o faţă zâmbitoare. recompensele. Desfăşurarea jocului: La sunetul clopoţelului. 5. Dacă aceasta este rezolvată corect. fiecare răspuns este recompensat cu o faţă zâmbitoare. mânuirea materialului. Ex: 3. aplauze . o aruncă din nou educatoarei . ursuleţi . probleme ilustrate. VARIANTE DE JOC I . 5. Exemple de sarcini: 1) Încercuieşte cifra care ne arată câte silabe are obiectul din imagine. cifre de pus în piept. MATERIAL :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe . sunetul clopoţelului. siluete reprezentând rechizite. 7. scrisoare. închiderea şi deschiderea ochilor. 1: „7 – 1=8 4+ 2=2” . . a spiritului de observaţie . 8. clopoţel. Elemente de joc: surpriza. răspunde : „ Eu am găsit un grup de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari sau mici?” La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte . 7. deplasarea.pune deoparte atâtea cercuri câte anopimpuri sunt cu zăpadă. deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte .peştişori ) . La sfârşitul activităţii toţi copii vor primi diplome.pentru echipa nr. următoarele exerciţii: . iepuraşi . păpuşi . 6. avioane . Copiii aşează 3. 6. diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă . (se vor folosi două imagini: o carte. dezvoltarea atenţiei .pune deoparte atâtea pătrate câte degete arătătoare ai la ambele mâini. o priveşte cu atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” . Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel .

II . Se cere copiilor să închidă ochii . cinci coşuleţe . părul are pere verzi şi galbene . surpriza . mari şi mici plantate în grădină. Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii . ardei. ELEMENTE DE JOC : surpriza . „SĂ CULEGEM FRUCTE” SCOP : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii . legume decupate( morcovi. Fructele culese sunt aşezate în coş . . REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei . pătlăgele . SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime . II. denumirea corectă a grupurilor de obiecte . În acest timp se ascunde una din lădiţe . La fel se procedează şi cu perele .Sunt numiţi doi copii care să sorteze. la bătaia din palme a educatoarei .Ei vor culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) . REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare . VARIANTE DE JOC I. „SĂ ADUNĂM LEGUME” SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii . Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . Răspunsurile corecte se aplaudă .închiderea şi deschiderea ochilor . MATERIAL : macheta unei grădini de legume . închiderea şi deschiderea ochilor .două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere . La semnalul educatoarei copiii închid ochii . „Eu am format mulţimea de mere roşii „. Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. sesizând lipsa unei lădiţe. Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ . ELEMENTE DE JOC : mişcarea .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ . copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” .patru lădiţe . cartofi ) .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei . fiecare în câte o lădiţă. III. unul merele roşii . Sortarea se face prin întrecere . copiii verbalizează acţiunea . mânuirea materialului . apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ . La alt semnal . MATERIAL : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are mere roşii şi verzi . întrecerea . Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe . La alt semnal . Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de avioane mici „ . Li se spune că trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. unul merele verzi . celălalt cu imaginea unui mere) . vinete . mânuirea materialului . Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ . Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . copilul verbalizează acţiunea îndeplinită . VARIANTE DE JOC I. copiii deschid ochii . Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „ IV. legumele adunate sunt aşezate în coşuri . întrecerea . „Eu am cules o mulţime de pere”. zece lădiţe . Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . toate .

La semnalul educatoarei copiii vor închide ochii .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze . lângă .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ . ELEMENTE DE JOC : mişcarea . a spiritului de observaţie . în spate . Se vor intui poziţiile spaţiale : în . Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ . Sortarea se realizează prin întrecere . timp în care educatoarea aşează un ursuleţ în faţa copacului . trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor . Unul va sorta legumele mici . copiii închid ochii . În acest timp se va ascunde o lădiţă . a memoriei . Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o lădiţă. MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) . Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ . unul pe cele mari . II. „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „ . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” . . Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „. familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. La fluierul educatoarei . în spatele . Li se spune că trebuie să sorteze legumele după mărime . „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. Vor inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei . lângă copac . VARIANTE DE JOC I. La următorul fluier copiii deschid ochii . La următorul fluier copiii deschid ochii . în . închiderea şi deschiderea ochilor . REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . aplauze . fixarea locului numerelor în şirul numeric . „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ . exersarea atenţiei . III.etc. Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei . în faţa . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie . Se descoperă copacul .II. Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . III.La fluierul educatoarei copiii închid ochii . „AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS” SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 . SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a numărului în şirul numeric . timp în care educatoarea ascunde un ursuleţ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful