Sunteți pe pagina 1din 5

SEMINAR

DISCIPLINA: Domeniul Limbă și Comunicare

Studente: Chirica Andreea


Costea Ionela
Papuc Anca
Ungureanu Teodora
Titlul cărții: Educarea limbajului în învățământul preșcolar
Autorul cărții: Magdalena Dumitrana
Editura: Compania
Anul apariției: 1999
Nr. de pagini carte: 109

RECENZIA CĂRȚII „EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN


ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR”

INTRODUCERE
Acest volum îşi propune să prezinte una din modalităţile de realizare a obiectivelor
educaţionale legate de dezvoltarea comunicării orale la copilul mic.

ÎMPĂRȚIREA PE CAPITOLE
Capitolul I: În loc de introducere
Capitolul II: Dezvoltarea exprimării orale, Înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor
structurilor verbale orale
Capitolul III: Educarea unei exprimări verbale corecte gramatical
Capitolul IV: Dezvoltarea creativităţii și expresivităţii limbajului oral
Capitolul V: Anexa: inventar de deprinderi în dezvoltarea limbajului
Capitolul VI: Bibliografie consultată
SUMAR (conținutul pe scurt)
Capitolul întâi ne oferă perspectiva comportamentului adecvat răspunsului copilului faţă de text.

Acest prim capitol pune foarte mult accentul pe ideea de dezvoltare a copilului prin joc, dar totodată
și pe rolul, cât și sarcinile educatoarei. Prin joc, copiii experimentează și își exprimă minunea,
curiozitatea, înțelegerea, creativitatea și abilitățile. Scopul principal al acestei cărți este de a ajuta
educatorii să traducă ceea ce învață din experiența practică în metode profesionale mai eficiente și,
în cele din urmă, în metode mai bogate și mai adecvate pentru dezvoltare. Educatoarea trebuie să
sție când și cum să intervină în jocurile copiilor, pentru a le reda din nou curiozitatea și interesul în
joc, pentru a stimula copiilor participarea intelectuală și verbală. Așadar, cadrul didactic trebuie să
fie foarte activ și să se implice în diferite moduri. De exemplu, după caz uneori poate lua forma
participării la activitatea curentă, alteori aplică noi direcții de dezvoltare a jocului, iar în alte cazuri
atunci când jocul ajunge într-un impas, pur și simplu îl activează sau poate găsi o altă încheiere a
jocului.

Pentru a dezvolta comunicarrea orală, educatorii trebuie să urmărească și să atingă obiectivul de a


stimula vorbirea și audierea în toate tipurile de joc. În acest caz se pot folosi diverse materiale de la
tot ce tine de colțul casei, la vase și haine, seturi de constructie cu piese mari și mici, echipamente
pentru apă și nisip, echipamente de joacă în aer liber, fotografii, desene, poze, etc.

Capitolul evidențiază faptul că, jocul de rol, joacă cel mai important rol în dezvoltarea generală,
în special în dezvoltarea limbajului copiilor. Acesta este o modalitate foarte importantă de a
exprima ceea ce știu copiii despre evenimentele, oamenii și situațiile pe care le-au trăit. Prin jocul
de rol, copiii folosesc elementele pe care le înțeleg în legătură cu evenimentele la care sunt martori
sau la care participă, înțelegând astfel sensul lucrurilor și evenimentelor din jurul lor. Bineînțeles,
acest tip de joc este cel mai indicat pentru a introduce în comportamentul copiilor anumite conduite
sociale, precum folosirea saluturilor, prezentarea unor persoane necunoscute.

Trebuie să-i ajutăm pe copiii să-și dezvolte capacitatea de a asculta pe perioade de timp din ce în ce
mai lungi și în același timp să mențină constant atenția. În acest sens, ei capătă experiență prin
audierea diferitor subiecte, cum ar fi: povestiri ale educatoarei, povestiri ale altor copii, audierea
unor emisiuni de radio, de televiziune ori a unor casete, cd. Astfel, treptat copiii vor învăța să stea
cuminți și să-și concentreze atenția din ce în ce mai mult. Pentru început, ședința de audiere trebuie
să fie scurtă, le vom pune copiilor un cântecel scurt, un text mic, o poezie cu patru versuri.
Pentru ca ora să se desfășoare așa cum ar trebui, este important ca cei mici să pună întrebări și să
aștepte răspunsuri. Autoarea ne învață cum și în ce mod ar trebui să ne comportăm în momentul
când le citim, redactăm sau le punem un conținut audio copiilor. Acestora nu trebuie să le fie teamă
să pună întrebări cu privire la ceea ce au ascultat, prin urmare trebuie îndemnați să-și spună părerile.
Liniștea este un aspect important, însă acest lucru nu trebuie să inspire teamă. Copiii nu trebuie să
facă liniște ca urmare a unei reguli, ci pentru că știu că acesta este un lucru util în momentul când
ascultă o poveste sau când vor să fie ascultați la rândul lor.

Pentru dezvoltarea limbajului doamna educatoare poate veni în ajutorul copiilor cuu diferitte jocuri,
cum ar fi: Spune la ce mă gândesc! sau Ghicește desenul! Pot repovesti textul ascultat cu ajutorul
unor jetoane sau desene în care sunt prezentate acțiunile petrecute. O altă modalitate de a dezvolta
limbajul este întreținerea de conversații. Cei mici pot fi puși în situația în care să discute și să aleagă
o activitate pe care vor să o desfășoare, incluzând fiecare etapă. În acest fel preșcolarii vor încerca
să își amintească ordinea desfășurării etapelor acelei acțiuni.
În cel de-al doilea capitol ne sunt prezentate o multitudine de exerciții pe care cadrul didactic le
poate folosi la grupă cu scopul de a educa exprimarea verbală corectă gramatical..

Aceste exercitii trebui desfășurate sub formă de jocuri, șezători și pot fi integrate și în activități de
muzică sau pot fi prezentate și jucate în cadrul activităților de joc liber.

Corectarea sunetelor sau a cuvintelor se face fără a atrage atenția celorlați asupra celui care nu emite
corect sunetul sau nu pronunță corect un cuvânt.

Vorbirea clară și inteligibilă a educatoarei este una din cele mai bune metode de corecatre a
pronunției copiilor, iar dacă este posibil, trebuie implicați și părinții în oferirea acestui model.

Capitolul „Dezvoltarea creativităţii și expresivităţii limbajului oral” debutează cu fixarea a doua


obiective centrale în care copilul va putea pe de o parte să recepteze un text care i se citeşte ori i se
povesteşte, înţelegând intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia și pe de altă parte să
creeze el însuşistructuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv
elemente expresive.
Frumos conturat, se poate observa accentul pus pe sarcina educatoarei de a pune la dispoziție
copilașilor diferite texte, poezi ce sunt colorate, cu desene mari și amuzante pentru a atrage estetic
dorinţa preșcolarului pentru lectură. De asemenea, educatoarea va trebui în fiecare zi să le citească
poezii, să-i cheme la a lectura singuri sau chiar să invite actori pentru a le extinde sfera curiozităţii
in domeniul creativ. Educatoarea va avea grija mereu la expresivitatea utilizată, îi va învăța pe copii
că la fiecare poveste, poezie se folosește alt ton și abordăm o altă tonalitate, împletită cu o alta
postură, iar când vine vorba de dramatizare copii se vor bucura de lucru în echipă, jocul de rol fiind
o tehnică indrăgită de preșcolari și daca stau bine și mă gândesc de fiecare dintre noi.
Tot ce ține de creativiate și expresivitate dezvoltă în preșcolari o lume nouă, o lume în care ei sunt
centrul de creație, unde rima și rimul se unesc cu spontenaitatea, iar piesa de legătură este relația
caldă dintre educatoare și copil.
În cel din urmă capitol ne este prezentat un inventar de deprinderi în dezvoltarea limbajului (până la
vârsta de 5 ani).

Deprinderi motrice: pronunţă sunetele astfel încât să poată fi recunoscute (stăpâneşte aparatul
fonator), ține în mod corect un creion gros (Carioca), utilizând degetele (nu îl ţine în pumn),
trasează, utilizând diferite instrumente de scris, peste traseele de linii şi cercuri deja desenate pe o
foaie de hârtie albă, piază litere după modelul dat (numai litere de tipar, mari sau mici).

Deprinderi auditive: identifică sunetele auzite, găseşte cele două cuvinte care rimează dintr-o listă
de trei cuvinte, numeşte literele ce corespund sunetelor iniţiale ale unui cuvânt dat, numeşte un
obiect după ce a ascultat descrierea lui verbală (de exemplu: este roşu, este fruct, creşte în copac).

Deprinderi verbale: imită sunete scoase de animale familiare, denumeşte corect obiectele familiare
aflate în casă ori grădiniţă, vorbeşte clar şi distinct, îşi îmbogăţeşte vocabularul propriu cu noi
cuvinte, descrie verbal imagini desenate, transmite în mod corect scurte mesaje verbale.

Capacităţi vizuale: clasifică obiectele după culoare, mărime şi formă, potriveşte un jeton pe care
este desenat un singur obiect cu un obiect similar care se găseşte desenat într-o scenă mai largă,
găseşte cuvântul asemănător cuvântului model care i s-a dat.

Capacităţi cognitive: repetă propoziţii ce sporesc în lungime, identifică obiecte ca fiind asemenea
ori diferite, aranjează o poveste în imagini în ordinea secvenţelor, completează cuvântul care
lipseşte dintr-o structură de două versuri rimate, recunoaște cuvinte scrise și în alte contexte decât
cel al unei cărți cunoscute, potriveşte cuvintele cu imaginile corespunzătoare.

Capacităţi socio-afective: îşi alege singur o carte şi se uită la poze, participă la dramatizarea unei
poveşti familiare, cere materiale pentru a picta, « citeşte» unei alte persoane (coleg sau adult) dintr-
o carte cu poze, devine mai doritor să-i lase şi pe alții să vorbească.

RECOMANDĂRI
EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN ÎNVĂTĂMANTUL PREŞCOLAR de MAGDALENA
DUMITRANA este cartea de specialitate pe care trebuie să o ai în bibliotecă dacă simți că
învățământul preșcolar e pentru tine. Știm cu toții câte cărți de specialitate ne sunt prezentate și câte
sfaturi primim cu privire la ceea ce trebuie neapărat să procurăm, și credem sincer că, printre toate
cărțile noastre de specialitate din bibliotecă, EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN ÎNVĂTĂMANTUL
PREŞCOLAR chiar este una necesară care nu ar trebui să lipsească.
Recomandăm această carte tuturor viitoarelor cadre didactice deoarece este concepută ca drept o
sursă de informare și ajută atât pentru pregătirea pedagogică a studenților care doresc să devină
cadre didactice, cât și pentru cadrele didactice care doresc să se perfecționeze în munca lor.

Considerăm că oricine dorește să devină educator, ar trebui să citească această carte deoarece pur și
simplu te eliberează de stresul activității de proiectare deoarece conține numeroase căi în lucrul cu,
copiii și totodată îți stimulează creativitatea în activitatea la clasă.

S-ar putea să vă placă și