Obiectul: GEOGRAFIE

Subiectul: RELIEFUL ROMANIEI – caracteristici generale – abordare interdisciplinară

Clasa: a IV -a
Tipul lecţiei: mixtă
Motivatia:
Activitatea propusă este importantă deoarece în cadrul ei elevii descoperă informaţii despre relieful României, exersează deprinderile de a se orienta pe
hartă şi de a comunica utilizând elemente de limbaj specific geografiei. Abordarea predării integrate facilitează transferul de informaţii, oferă posibilitatea de
valorificare a cunoştinţelor anterioare ale copiilor şi determină implicarea efectivă a acestora în actul învăţării.
Obiective de referinţă:
GEOGRAFIE:
1.5. să localizeze corect elemente ale spaţiului geografic (vecini, hotare, forme de relief);
2.3. să identifice în diferite surse de informare (texte, hărţi, imagini etc.) caracteristici ale realităţii înconjurătoare;
1.3.să utilizeze mijloace elementare de orientare ( puncte cardinale, alte repere observabile) în spaţiul geografic;
LIMBA ROMÂNĂ:
3.2. să desprindă idei principale şi informaţii de detaliu dintr-un text citit (literar-nonliterar);
- să formuleze predicţii ;
MATEMATICĂ:
1.5.să efectueze operaţii de adunare şi scădere a numerelor naturale cu utilizarea algoritmilor de calcul şi a proprietăţilor operaţiilor;

Obiective operationale: Pe parcursul și la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1– să identifice caracteristicile generale ale reliefului Romaniei într-un text dat şi pe hartă;
O2 – să localizeze formele de relief pe harta fizico-geografică a României;
O3 –să extragă din texte literare date şi caracteristici ale formelor de relief din ţara noastră;
O6 –să găsească răspunsuri la ghicitorile geografice
 Condiţii prealabile: Elevii trebuie să fie familiarizaţi cu hărţile geografice, să poată indica punctele cardinale pe acestea, să identifice formele
de relief după culorile convenţionale, să extragă informaţii esenţiale dintr-un text citit, să aibă deprinderi de lucru in grup.
Evaluare: observarea sistematică, analiza produselor activității;
Resurse:
Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia,cubul, problematizarea, metoda predicţiilor, exercițiul, , lucrul cu harta;
Resurse materiale: imagini cu diferite forme de relief (PPT), harta fizico-geografică a Romaniei, ghicitori, fişe de lucru, cubul, video-proiector;
Resurse de timp: 45 min.
Evaluare: evaluare orală, analiza produselor activităţii, observarea sistematică;
I. Anunțarea lecției și captarea atenției
Exerciţii de spargere a gheţii:
Joc : ,, Cum mă simt azi? ''
Ghicitori geografice ( vezi Anexa 1 )
Anunţarea temei şi a obiectivelor urmărite
Cheile"
Colectivul clasei este împărţit in 6 echipe. Reprezentanţii echipelor sunt chemaţi în faţa clasei să aleagă câte o cheie din cele 6 (de culori
diferite) şi să motiveze alegerea făcută. În cadrul grupei, vor discuta ce ar putea deschide/închide cu cheia aleasă(1 min.). Fiecare echipă îşi exprimă
oral soluţiile. Se sugerează că acele chei vor închide emoţiile şi vor deschide imaginaţia, gândirea, creativitatea.
Se foloseşte metoda Cubul pentru actualizarea cunoştinţelor anterioare. Fiecare echipă va primi sarcina scrisă pe faţa cubului ce are aceeaşi
culoare cu cheia aleasă anterior (Anexa 2 A ,B).
Se afişează şi se prezintă ceea ce au lucrat, de către un elev din fiecare grupă:
II. Desfășurarea lecției
Se împart fiecarei echipe fişe care conţin fragmente din texte literare, scrise de autori romani, sau create de învăţătoare, care descriu
frumuseţea formelor de relief din România (Anexa 3). Elevii au ca sarcini să citească cu atenţie, să identifice forma de relief si să extragă din text o
caracteristică a acesteia. Fiecare echipă completează o fişă, care se discută şi se afişează. Răspunsurile elevilor constituie consolidarea lecţiei .
În acest moment, elevii sunt rugaţi să găsească pe banca lor harta,, cea mai groasă,, Printre hărţile fiecărei grupe s-a ,, strecurat ,,o hartă, care
este diferită doar prin faptul că este puţin mai groasă decât celelalte. Li se cere să vadă ce se ascunde acolo dând o singură pagină.
 Se constată că este începutul unei poveşti. Citesc împreună cu grupa prima pagină, apoi li se cere elevilor să facă predicţii : ,, Ce credeţi că se
va întâmpla mai departe?,, (Vezi Anexa 4 )
Ultimul alineat din poveste se va citi în cor de către toţi elevii.
Pe baza întrebărilor despre poveste se extrag noţiunile cheie ( munte, deal, podiş ,câmpie, deltă, subcarpaţi ) şi sunt invitaţi elevii să localizeze
aceste forme de relief şi să le arate la hartă.
Se propune rezolvarea corectă a unui exerciţiu matematic pentru a afla care este cea mai mare înălţime a munţilor Carpaţi. Elevii rezolvă
exerciţiul. (Anexa 5)
Se realizează călătorii imaginare pe hartă, pentru a vedea pe unde ar fi putut trece zâna, personajul din poveste.
La final, se vizionează un material cu imagini ale formelor de relief care au impresionat-o pe zână.
III. Fixarea cunoștințelor
După vizionarea imaginilor se poate face un joc ,, Gici cine sunt eu ?,, sau se completează un careu cu,, Litere amestecate,, (Anexa 6)

Tema pentru acasă : o fişă cu răspunsuri multiple, ei urmând să le aleagă doar pe cele corecte. ( Tema va constitui fişă de portofoliu )

ANEXA 2 , A CUBUL

1. Comparaţi graniţa de sud cu Bulgaria, cu graniţa de vest cu Ungaria.

2. Asociaţi, unind prin săgeti, cuvintele care au acelaşi înţeles:

est zare
graniţa hotar
nord apus
vest miazăzi
 orizont răsărit
sud harta
miazănoapte
3. Aplicaţi: Completaţi casetele cu numele ţărilor vecine României, în funcţie de punctele cardinale.

4. Argumentaţi: Învecinarea României cu Marea Neagră este un avantaj pentru ţara noastră.
ANEXA 2 B

5. Descrieţi cum este aşezat relieful ţării noastre.

6. Analizaţi ,, România este o ţară carpato- danubiano- pontică.,,

 ANEXA 3 A
Descoperiți în text și notați mai jos numele formei de relief, precum și două caracteristici ale acesteia.

1. ''Spre miazăzi începe adevarata câmpie uscată, netedă, cu puţine văi şi păduri. Este Bărăganul acoperit cu grâne - marea câmpie a poporului
român.''
I. Popovici - ''Ferestrele patriei''

2. ''Culmile domoale ale dealurilor sunt acoperite de livezi de pruni, de meri, de caişi, de nuci şi, în aprilie, când înflorirea le face vizibile de
la distanţă, e o uimire să vezi această ninsoare de flori.'' G. Vâlsan - ''Revederea''
 ANEXA 3B

3.''Dar ce frumoasă şi veselă privelişte ni se deschide la ieşirea din chei! Deodată valea se largeşte, desfăşurând în dreapta podişuri întinse,
verzi, acoperite de livezi, păduri şi porumb.'' Al. Vlahuţă - ''România pitorească''

4. Cine-a văzut vreodată munţii,

Mai vine iarăşi să-i mai vadă,
Le scapără deasupra frunţii
Cununi de veşnică zăpadă.
Înveşmântaţi în codrii falnici,
Ei îţi trimit o cărăruie
Şi te cheamă să-i cutreieri,
Căci vor povestea lor să-ţi spuie.
 ANEXA 3 C

5. La poalele semeţilor Carpaţi, ca nişte fraţi mai mici, Subcarpaţii privesc măreţia ţancurilor ce-şi scaldă creştetul în nori.

6.Paradisul păsărilor şi plantelor iubitoare de apă, se deschide între cele trei braţe ale Dunării : magnifica şi măreaţa deltă !
 ANEXA 4
(prima pagină)
A fost odată ca niciodată o zână bună ce călătorea prin lume pe aripi de vânt. Zbura cercetând pământul în lung şi-n lat. Observându-i călătoria
obositoare, păsările cerului au întrebat-o:
̶ Nu-ţi fie cu supărare, Zână bună, ce cauţi neîntrerupt şi nu găseşti?
Oprindu-şi căutarea, Zâna a răspuns:
̶ Caut o ţară mândră şi frumoasă în care să-mi construiesc un palat. Ţinutul meu trebuie să aibă, în egală măsură, munte, deal, podiş şi câmpie,
deci, o imensă grădină cu relief variat. Visul meu este să cobor din munţi, în trepte, pe dealuri, podişuri şi câmpii. Voi, fiicele cerului, mă puteţi
ajuta?
̶ Cu mare plăcere! Priveşte şi ascultă!
(a doua pagină)
̶ Zână bună, noi suntem munţii cărunţii! Vino în ţara noastră! Ne-am aşezat în inima ei, ca un zid de nădejde. Avem pante abrupte, vârfuri
stâncoase, depresiuni răcoroase şi înălţimi de peste 800 de metri.
̶ Sunteţi foarte frumoşi şi mi-ar plăcea să trăiesc în inima voastră! Dar, eu mai caut ceva.
Deodată...
(a treia pagină)
̶ Stai, Zână bună, priveşte spre noi! Suntem dealurile cu pante line şi culmi rotunjite. Suntem aici, la poalele munţilor. Nu suntem inalţi, avem intre
300 si 800 de metri, dar pădurile, livezile şi podgoriile noastre ţi-ar înfrumuseţa grădina! Şi, ca să te convingem, iti prezentăm şi pe fraţii noştri,
podişurile. Sunt la fel de înalte şi de bogate ca şi noi, doar că sunt mai netede, ca să te plimbi linistită. Ei, ce spui, rămâi pe aceste meleaguri?
(a patra pagină)
̶ Este minunat acest ţinut! Dar...
̶ Noi te vom convinge , strigară într-un glas câmpiile. Suntem mai pitice, nu depăşim 200 de metri, dar suntem netede, bogate în grâne. Coboară de
pe culmile dealurilor şi cercetează-ne!
(a cincea pagină)
̶ M-ați convins, dragi forme de relief! Aceasta este ţara pe care o caut! Cum se numeşte ea?
 ̶ Întreabă-i pe oamenii minunaţi care trăiesc aici! Te vor primi tare bine!
Românii i-au răspuns:
̶ Trăim într-o ţară de rotunjimea pâinii! Spaţiu pitoresc: deal-vale-munte-câmpie-mare, numit România. E locul în care câmpiile ne-au fost leagăn,
munţii - cetăţi, iar Dunărea- apă vie.
 ANEXA 5

Dragi copii, printre noi, Carpaţii Româneşti, avem un uriaş. El se numeşte

Vârful Moldoveanu. Puteţi descoperi înălţimea lui, aflând termenul necunoscut din
exerciţiul următor:
( a + 2 456 ) - 2 500 = 2 500
 ANEXA 1

Ghicitori

1.Au păduri de brad, 2. Culmile sunt mai domoale, 3.Locul neted şi întins, 4.Spune locul unde oare
Vârfuri ascuţite, Pantele sunt mai uşoare. C-un covor de grâu cuprins. Dunărea se varsă-n mare
Cărări şerpuite, Păduri de stejari şi fag, Şi-o comoară minunată
Culmi încărunţite; Ne întâmpină cu drag. De plante şi animale
Locu-i minunat Vii , livezi,cărbuni şi sare Se arată.
Pentru colindat. Ce formă de relief e oare ?
CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEI – schița lecției
CARACTERISTICILE GENERALE
Sunt reprezentate de:
a. Varietatea reliefului – este determinata de:
prezenta tuturor formelor de relief major:
campii, dealuri si podisuri joase (< 200 m)-42%
dealuri si podisuri inalte (200 –500 m) – 31%
muntii josi (500 – 1 000 m) – 15 %
munti inalti (> 1 000 m) – 12 % ( 1% etajul alpin > 2 000 m)
b. Simetria - determinata de dispunerea unitatilor de relief majore in trepte ce coboara spre exteriorul si interiorul arcului carpatic, in amfiteatru

c. Proportionalitatea- determinata de ponderea aproximativ egala a unitatilor de relief majore, rezultand un echilibru al conditiilor naturale,
resurselor si tipurilor de activitati antropice
muntii - 31%
dealurile si podisurile – 36 %
campiile si luncile – 33%

d. Dispunerea concentrică - determinata de dispunerea in trepte concentrice spre interior si exterior a unitatilor de relief extra si intra carpatice (în
centru munți iar spre exterior câmpii)

e. Complementaritatea – varietate formelor de relief impun conditii naturale si resurse diferite, acestea completandu-se reciproc. Prezența
elementelor comune în unități de relief diferite (ex. Apa, resursele)

CARACTERISTICI MORFOMETRICE
Exprima dimensiunile (valorile)reliefului
a. Altitudinea
altitudinea medie a reliefului ≈ 420 m Tincadrarea in etajul de deal
altitudinea absoluta – 2 544 m – varful Moldoveanu, Muntii Fagaras