Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.

16
Timişoara

PROIECT SĂPTĂMÂNAL INDEPENDENT

VINE,VINE
IEPURAȘUL!

-NIVELUL I-

EDUCATOARE:

Amza Ana-Maria
Blaga Adriana

Anul școlar 2019-2020

Timișoara
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara
TEMA ANUALĂ DE ÎNVĂŢARE: CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM?
TEMA PROIECTULUI: Vine,vine iepurașul!
DURATA PROIECTULUI: 1 săptămână 30.03.2020-03.04.2020
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu program prelungit nr.53-structură Grădinița
cu program prelungit nr.16 Timișoara

ARGUMENTUL

După o lungă iarnă friguroasă, cu toţii aşteptăm sosirea dulcei primăveri...

Câteva firicele de iarbă timide, ghiocei stingheri în grădini şi brânduşe viu colorate, câteva
cuiburi parcă ivite peste noapte în copacii care aşteaptă cu nerăbdare să înmugurească... toate
aceste mici schimbări vestesc apropierea hotărâtă a primăverii... Iar primăvara aduce cu ea pe
un personaj îndrăgit atât de cei mari, dar mai cu seamă de cei mici: Iepuraşul!
Aşadar, noi, cei din grupa mică, ne pregătim cum ştim noi mai bine să îl primim pe
Iepuraş, care, ştim noi sigur, va veni cu un coş încărcat cu daruri!
Însă nu vom uita că vizita Iepuraşului anunţă o mare sărbătoare creştină: Sfintele Paşti, de
aceea vom încerca să împletim aspectul laic al evenimentului cu cel al tradiţiilor religioase şi
al obiceiurilor din străbuni...

SCOPUL
Însuşirea şi îmbogăţirea unor cunoştinţe referitoare tradiţiile şi obiceiurile pe care
românii le practică cu ocazia sărbătoririi Învierii Domnului, prin realizarea unor materiale
proprii.

RESURSE
UMANE: copiii grupei mici, educatoare, părinţi, bunici
DE TIMP: 1 săptămână
PROCEDURALE: convorbirea, conversaţia, explicaţia, problematizarea, munca pe grupe,
brainstorming, turul galeriei, povestirea, exerciţiul
MATERIALE: planşe cu Iepuraşul de Paşte, planşe pentru povestea Iepuraşului de Paşte,
ouă colorate şi decorate, figurine/siluete din lemn sau ceramică reprezentând iepuraşi,
găinuşe, ouă, DVD player, CD-uri cu poveşti şi cântece pentru copii, aparat foto, planşe cu
cifrele 1 şi 2.

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII

A.1-Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare

A.2- Conduită senzorio-motorie,pentru orienarea mișcării;
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara
C.1-Curiozitate, interes și inițiativă în învățare
C.2 -Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
C.3-Activare și manifestare a potențialului creativ
D.1a.-Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
D.1.b-Ascultarea activă a mesajului pentru înțelegerea și receptarea lui (comunicare
receptivă)
E.2-Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și
cunoașterea mediului apropiat

COMPORTAMENTE VIZATE

A 1.1-Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei ,

A 1.2-Participă la activităţi fizice variate, adecvate nivelului lui de dezvoltare ,
A 1.3-Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate,
A 2.1-Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul
apropiat,
A 2.3-Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii,
C 1.1-Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi
C 1.2- Inițiază activități de învățare și interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul apropiat,
C 2.1-Realizează sarcinile de lucru cu consecvență ,
C 2.2-Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmpină
dificultăți,
C 3.1- Manifestă creativitate în activități diverse ,
C 3.2-Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în
conversații și povestiri creative
C 3.3-Demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc.
D a). 1.2-Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor,
emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă)
D a) 2.1- Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni,
emoții proprii (comunicare expresivă)
D b) 1.2- Înțeleg mesaje simple
D b) 1.3- Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc în calitate de auditor
E 2.2- Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime,
lungime, volum
E 2.3-Identifică şi numește formele obiectelor din mediul înconjurător

CENTRUL TEMATIC
Am amenajat un panou pe care am asezat cateva materiale menite sa trezeasca
curiozitatea copiilor (imagini cu tema de Paşte, icoane, biblie pentru copii, crengi de salcie,
flori naturale). Pe parcursul derulării proiectului, centrul tematic a fost în permanenţă
îmbogăţit cu lucrările copiilor, dar şi cu materiale aduse de părinţi, în sprijinul activităţii
noastre.
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara

INVENTARUL DE PROBLEME

CE STIM? CE VREM SA STIM

-Care sunt obiceiurile de Pasti (vopsitul oualor -de ce se vopsesc ouale rosii?
si ciocnirea lor); -despre copilaria lui Isus;
-De Pasti copiii cuminti primesc daruri de la -cum a inviat Isus?
iepuras; -despre lumina invierii.
-Că Iepuraşul ne aduce ouă colorate şi -cum se saluta cu aceasta ocazie?
dulciuri; -in aceasta perioada trebuie sa facem fapte bune sa-i
-Că Iepuraşul este bun; ajutam pe necajiti;
-Că trebuie să fim cuminţi ca să vină iepuraşul -legenda iepurasului de Pasti.
la noi; -cine este Isus;
-se vopsesc oua; -ce sarbatorim de Pasti;
-mama face multe pregatiri.

CENTRE DE INTERES DESCHISE ȘI MATERIALE PUSE LA DISPOZIȚIA

COPIILOR

BIBLIOTECĂ ARTĂ ŞTIINŢĂ

 Cărţi cu poveşti şi poezii
despre Iepuraş sau Paşte
 Cărţi ilustrate
 Cărţi realizate de copii
despre Iepuraş sau
anotimpul primăvara
JOC DE MASĂ
 Puzzle-uri
 Din jumătate- întreg
 Jocul umbrelor
 Alege şi grupează
 Creioane colorate
 Fişe pentru colorat
 Foi şi carton colorate
 Tempera
 Pensule
 Lipici
 Plastilină şi planşete
 Deşeuri reciclate
JOC DE ROL
 Truse de bucătărie
 Păpuşi şi iepuraşi de
pluş
 Şorţuleţe şi bonete
 Imagini cu iepuraşi şi ouă
vopsite
 Vopsea pentru ouă
 Imagini cu aspecte de
primăvară
 Fişe (labirint)
 Jetoane cu ouă colorate
 Jocul culorilor
CONSTRUCŢII
 Diferite truse de construcţii
 Materiale din natură
 Deşeuri reciclate

DIRECŢII DE DEZVOLTARE:

- discuţii cu preşcolarii din grupă;

- discuţii cu persoane implicate:- alte cadre didactice,
- părinţi şi alţi membri ai familiei copiilor,
- alţi copii;
- lecturarea unor informaţii suplimentare;
- rezultate;
- harta proiectului.
FINALITATEA PROIECTULUI:

 Produsele rezultate în timpul derularării proiectului

 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara
 Expoziţie cu lucrări de desen, picturi, lucrări practice;
 Realizare album cu fotografii din timpul activităţilor.

SCRISOARE DE INTENŢIE

Dragi părinţi, săptămâna aceasta, 30.03-03.04.2020, vom

discuta despre Iepuraşul de Paşti, pe care îl vom aştepta să ne
viziteze!
Cu ajutorul dumneavoastră, ne propunem să aflăm cine este
Iepuraşul de Paşti, unde locuieşte el, ce mănâncă, cum pregăteşte el
ouăle colorate şi cine îl ajută?
Bineînţeles, noi, cei mici, avem multe, multe întrebări despre
Iepuraş, şi pentru a afla cât mai multe cu putinţă, vă rugăm să
continuaţi acasă discuţiile despre acest subiect!
Iar dacă aveţi diverse materiale (cărţi cu poveşti, poezii, Cd-
uri, imagini cu iepuraşi sau aspecte legate de Sărbătorile Pascale) pe
care ni le puteţi împrumuta în decursul acestei săptămâni, pentru a ne
bucura toţi de ele, VĂ MULŢUMIM FRUMOS şi promitem că le
înapoiem cum le-am primit!
Educatoare şi copiii GRUPEI MICI!
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara

SCRISOARE DE MULTUMIRE

Dragi părinţi, vă mulţumim pentru tot sprijinul acordat în această săptămână şi vă

invităm să vizitaţi grupa noastră pentru a vă bucura şi dumneavoastră de munca copiilor, aşa
cum s-au bucurat şi ei de-a lungul acestor zile!

Educatoarele şi copiii grupei mici!

BIBLIOGRAFIE

 Programa activitatilor instructive-educative in gradinita de copii, Bucuresti, 2000, Ed. V

&I Integral;
 Preda Viorica (coordinator) ;Metoda proiectelor la varste timpurii, Ed. Miniped, Bucuresti
2002;
 Indrumator “Elemente de educatie religioasa pentru invatamantul prescolar”-Vol.II,
Bucuresti, 1999;
 ***,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar”,2018
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara

HARTA PROIECTULUI
MERSUL LA
RĂSTIGNIREA LUI BISERICĂ
MÂNCAREA
ISUS
TRADIȚIONALĂ

SEMNIFICAȚIA CÂNTECE
TRADIȚII ȘI
PAȘTELUI
OBICEIURI

SALUTUL
ÎNVIEREA
LUI ISUS VOPSITUL
OUĂLOR

VINE,VINE
IEPURAȘUL!

CE NE ADUCE PREGĂTIM
IEPURAȘUL? COZONACI

CUM NE PREGĂTIM
DE SFINTELE PAȘTI?
IEPURAȘUL DE
PAȘTI

NE SPOVEDIM / NE VOPSIM OUĂ

ÎMPĂRTĂȘIM

CÂND VINE
IEPURAȘUL?

CUM SE PREGĂTEȘTE
IEPURAȘUL ȘI CARE SUNT
AJUTOARELE LUI?
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara

ANEXE

VINE IEPURAŞUL
Iepuraşul de paşti

Iepurică-iepurel
Cu sfială-n ochi
Stă tot anul cuminţel.
şi-n paşi, Vine doar în primăvară,
a sosit un iepuraş.
În gradină, de cu seară.
îmbrăcat în haină nouă
şi în braţe-un coş Căci, vezi bine, el cunoaşte
cu ouă.
Când e vremea pentru Paşte !
Câte unul încetişor
le aşază binişor,
printre firele de iarbă,
Şi atunci, de dimineaţă,
dar încet,
După ce te speli pe faţă,

DE PAŞTI
ÎN ZIUA DE PAŞTI
Toţi copii azi s-mbracă
Bucuraţi-vă de sărbătoare, Cu ce au ei mai frumos.
În această zi cu soare,
Şi părinţii lor le cântă
Domnul Sfânt să va-nsoţească, Învierea lui Hristos.
Împărţiţi ouă şi pască,
Şi la masă ciocnesc astăzi
Toţi copiii cei cuminţi,
Din inimă în cor cântaţi
Oua roşii şi pestriţe,
Şi lui Hristos vă închinaţi. Cu iubiţii lor părinţi.
El falnic iese din mormânt
Toţi copii azi sunt darnici,
Iar noi îl aşteptăm cântând.
,,Hristos a înviat!" Că ei ştiu că lui Hristos
,,Adevărat a înviat!" Îi sunt dragi numai copiii,

Cei cu sufletul milos.

Şi copiii buni la suflet,

Azi cu bucurie dau,
Cozonaci şi ouă roşii
La copiii care n-au.
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara

IEPURASUL DE PASTE

In timpul Sfintelor Sarbatori de Pasti, toti copii asteapta Iepurasul sa le aduca multe
cadouri, in general haine, dulciuri sau jucarii. Dar oare de unde a aparut acest iepure in
contextul sarbatoririi Pastelui?
Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza
fertilitatea. Prima aparitie a iepurasului ca simbol al Pastelui a avut loc in Germania, aparand
mentionat in carti in jurul anului 1500, desi e probabil ca el sa fie prezent de mai multa vreme
in traditia populara.
Germanii sunt, de altfel, primii care au inventat dulciurile in forma de iepurasi, la 1800,
din aluat si zahar. In aceeasi perioada, in Franta si Germania au aparut si primele oua din
ciocolata. Simbolul iepurelui provine inca din vremea festivalurilor pagane dedicate zeitei
Eastre.
Legenda spune ca Eastre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe camp; pentru a o salva
de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica, aceasta pastrand insa
capacitatea de a depune oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica
decora ouale facute si i le daruia zeitei.
Din aceasta legenda s-a nascut si traditia ca iepurasul sa aduca daruri copiilor.
In America, aceasta traditie a iepurasului de Pasti, care
aduce cadouri oua vopsite copiilor cuminti, a fost adusa de
emigrantii germani.
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara

POVESTE DE PAŞTE

de Passionaria Stoicescu

Cine crezi c-a observat zorul şi n-a mai urmărit televizorul? Doamna Coţofană, care
ştie tot ce se petrece-n poiană şi-anunţă cu un cârâit, orice nou venit, orice mişcare, orice
schimbare.
Văzând-o pe Bunica Iepurica bătând covoarele, când nici nu se urcase soarele, a cârâit
mirată:
- Vai, sorrro, iar faci trrreabă? N-ai mai sfârrrşit odată?
- Auzi cine mă-ntreabă, îi răspunse Bunica Iepurica. Până şi ciorile ştiu că vin
Sărbătorile! Se-apropie Sfântul Paşte şi pădurea renaşte. Totul trebuie să fie schimbat şi curat,
ca trupul Mântuitorului reînviat. În loc de cârâit, mai bine te-ai duce la spovedit. Te-aşteptă
dohovnicul Urs, să mărturiseşti ce-ai furat şi ce-ai ascuns!
Abia plecă mânioasă doamna Coţofană, că apărură în poiană Doru Căprioru şi trei
iepuraşi dolofani, pasămite nepoţeii bunicii cei năzdrăvani, Ureche Fină, care ducea în spate
un sac de făină, Blăniţă Mătăsoasă, trăgând, cu zahăr şi mirodenii, o plasă şi mezinul Spaimă
Nouă, purtând în lăbuţe ditamai coşul cu ouă. Între corniţele mititele, Doru Căprioru ţinea o
cutie cu fel de fel de vopsele.
- Of, ce nepoţei minunaţi! Aţi venit să mă ajutaţi şi l-aţi luat cu voi şi pe Căprior, ca să
ne fie mai uşor, zise Bunica Iepurica. În casă, curăţenia e aproape gata; ferestrele le-au spălat
mama şi tata, eu am bătut covoarele, iar voi o să vopsiţi ouşoarele. Împreună o să facem pască
şi cozonaci, că nu degeaba sunteţi nepoţii mei dragi!
- Cum zici tu, Bunicuţo, aşa vom face, dar foamea nu ne dă pace! mormăi Ureche Fină
lepădând sacul de făină.
- Postul Mare-i de vină, Postul Mare-i de vină! Dar şi când se va termina, să vezi ce
vom mânca... De toate, pe săturate, răspunse Blăniţă Mătăsoasă, uitându-se galeş la zahărul
din plasă.
- Frunze de untişor şi coajă de arţar! Aşa salată, mai rar! râse Iepurica voioasă. Poftim
la masă!
Numai că Doru Căprioru şi Spaimă Nouă intraseră-n casă. Nu mai aveau pic de
răbdare. Voiau să-ncondeieze ouăle de sărbătoare. Pe cele mai multe cu roşu luminos,
amintind sângele lui Cristos, pe restul, în celelalte culori, ca primăvara cu flori. Din două
nuieluşe pe care lipiseră păr din codiţe luat, făcură cele mai grozave pensule de pictat.
- Toate la timpul lor, se supără Iepurica bătând din picior. Ouăle-ntâi trebuie spălate,
apoi desenate, şi-abia apoi fierte-n vopsea. Dacă lipim pe ele o frunză sau o floare, vor ieşi o
splendoare! Înainte de fiert, punem oul cu desenul pe el, într-un ciorăpel... Aşa se imprimă
orice model!
Mâncară până la urmă şi cei doi nerăbdători. Apoi Bunica Iepurica făcu repejor focul
la cuptor. Pe o buturugă rotată, în ditamai covată puseră făină, zahăr, lapte, ouă şi-o cană de
rouă. Frământară ei ce frământară, cât ziua de primăvară, şi pe rând, şi toţi deodată, dar coca
era piatră.
Cu pălăria pe ceafă, tocmai trecea doamna Scroafă. Când văzu Mistreaţa Creaţă cum
se chinuiau cu aluatul, cum băteau cu lăbuţele de-a lungul şi de-a latul fără vreun spor, le sări-
n ajutor. Şi când mi ţi se opinti în covată, se-nmuie coca de frică, pe dată. Trosc! Pleosc! Buf!
de trei ori... Se făcu moale ca un fuior, numai bună de băgat la cuptor.
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara
Pentru pască îi ajută mătuşa Broască şi vecinii ei, patru Brotăcei. Săreau de pe-o cracă
şi băteau cu lăbuţele brânza de vacă. Risipeau peste ea gălbenuşul ouălor, aur curat, şi
amestecau apoi cu stafide şi zahăr vanilat.
Harnici, iepuraşii încondeiară toate ouăle până spre seară. Pictară pe ele frunze şi
floricele, gâze şi îngeraşi, ba chiar şi mutrişoare vesele de iepuraşi. Erau obosiţi, dar fericiţi.
Cu puţin înainte de miezul nopţii, sub lună plină, se duseră să ia Lumină. Bunica Iepurica le
făcuse lumânărele din surcele mici, în capăt cu-un Licurici.
În sfârşit veniră acasă. Se aşezară la masă cu bucurie şi grabă, toţi cei ce ajutaseră la
treabă. Bunica Iepurica şi cei trei nepoţi, mătuşa Broască, patru Brotăcei, mămica Iepuroaică,
tăticul Iepuroi, Mistreaţa, Căpriorul şi doamna Coţofană, care urmărise tot ce se-ntâmplase-n
poiană.
Fiecare lua câte un ou din cel încondeiat şi-l ciocnea zicând:
"Cristos a înviat", "Adevarat a înviat"! Iar la masă, vezi bine, m-au chemat şi pe mine, la
sărbătoarea Sfântului Paşte, părtaş.

Altfel, cum aş fi scris povestea asta cu iepuraşi?.....

 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara

POVESTEA IEPURASULUI DE
PASTI
A fost odata o familie de iepurasi : mama, tata si cei sapte copii ai lor. Parintii nu stiau
care din cei sapte copii ai lor va fi adevaratul iepuras de Pasti.Mama a luat atunci un cos cu
oua, diferit colorate, si-a chemat copilasii in jurul ei si a inceput sa-i spuna celui mai mare :

-Te rog, ia un ou din cosul acesta si du-l in gradina, acolo unde copiii au pregatit
cuiburile.

Primul iepuras a luat oul de aur si a fugit cu el in padure, peste rau, peste
poiana, peste campie, pana a ajuns la gradina. Cand sa sara gardul, iepurasul a facut un salt
prea mare, oul i-a scapat si s-a spart. S-a intors acasa suparat iar mama lui i-a spus :
-Iepuras, iepuras, in gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat !
Al doilea iepuras a luat oul de argint, afugit cu el in padure, a trecut peste rau, prin
poiana si cand a ajuns in campie s-a intalnit cu o cotofana,aceasta i-a spus :

-Da-mi te rog oul sa-l privesc mai bine, n-am vazut niciodata un ou atat de frumos !
Dar pana cand el sa se gandeasca daca sa-l dea sau nu, cotofana a luat oul si a zburat cu
el in cuib.Cel de-al treilea iepuras a luat oul de ciocolata, a fugit cu el in padure si deodata s-a
intalnit cu o veverita care zburda voioasa prin crengile unui copac.Veverita l-a intrebat :

- E bun oul ?
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara
- Nu stiu, eu il duc copiilor !
- Lasa-ma sa-l privesc si sa gust putin din el ; Dar pentru ca oul a fost bun veverita l-a
mancat pe tot.

Al patrulea iepuras a luat oul pestrit, pictat cu picatele si a fugit cu el prin

padure dar cand a ajuns la rau, vrand sa-l treaca peste un trunchi de copac, începu sa se
oglindeasca in apa, ca intr-o oglinda si uitand de ou il scapa in apa. Cand se intoarse acasa
mama lui ii spuse ca si celorlalti frati :
-Iepuras,iepuras,in gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat !

Al cincilea iepuras lua oul galben, fugi prin padure dar acolo se intalni cu
vulpea care ii spuse :

-Vino pana la vizuina mea sa le arati si puilor mei minunatia asta de ou.
Puii de vulpe cum au vazut oul, au inceput sa se joace cu el, pana cand oul s-a spart.
Al saselea iepuras lua oul albastru si fugi cu el pana cand se intalni cu alt iepuras. De
bucurie lasa oul jos si incepura sa se joace impreuna, si cum se jucau ei voiosi din neatentie au
spart oul.

Ajuns acasa mama lui i-a spus :

-Iepuras, iepuras, in gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat !
Toata familia iepurasilor era suparata, pana acum nici un iepuras nu a reusit sa duca
oul copiilor in cuibul pregatit de acestia ... Cel mai mic dintre iepurasi trebuie sa-si incerce
norocul. E randul lui sa porneasca pe drumul care duce spre cuibul din iarba pregatit de copii.
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara

Al saptelea iepuras,cel mai mic copil al familiei a luat oul rosu, a alergat cu el prin
padure,s-a intalnit si el cu un iepuras dar nu s-a oprit la joaca. Apoi s-a intalnit cu vulpea, pe
care a ocolit-o, a trecut cu grija peste rau.Cand a ajuns in campie s-a intalnit cu cotofana, care
zbura o vreme dupa el, dar iepurasul ii spuse ca e grabit si cotofana il lasa sa mearga mai
departe. Asa a ajuns el cu bine in gradina casei si cu mare atentie a pus oul in cuibusorul
pregatit de copii in iarba.

Cand s-a intors acasa mamica lui fericita i-a spus:

-Iepuras,iepuras,
In gradina ai intrat,
Tu erai cel asteptat!
Si uite ca asa, parintii au aflat care din cei sapte copii ai lor merita sa fie adevaratul
Iepuras de Pasti .
Totul s-a intamplat demult, dar Iepurasul de Pasti mai traieste si aduce in fiecare an
de Pasti oua tuturor copiilor cuminti si le ureaza Paste fericit !
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara
LEGENDA OUĂLOR ROŞII

“Dragi copii, se spune că în vremea când Iisus era răstignit pe cruce, şi

suferea pentru păcatele noastre, în Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus
cuiva un coş plin cu ouă. Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul nostru
Iisus Hristos a fost pedepsit la moarte şi a fost dus să fie răstignit pe dealul
Golgota. Când femeia a auzit vestea aceea cutremurătoare, inima ei a fost
cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai supărată pentru că Iisus l-a
vindecat odată pe fiul ei care era bolnav de moarte.
Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota
unde Iisus era bătut în cuie pe cruce şi nişte soldaţi îl păzeau. Din mâinile şi
picioarele Lui sfinte curgeau stropi mari de sânge.
Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos, lângă crucea Domnului şi
a început să se roage plângând de durere. Ea a spus: - Doamne Sfinte, Tu care ai
făcut numai bine, ai salvat oameni de la moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat
să credem în Dumnezeu, acum eşti răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman.
Te rugăm iartă-ne pe noi păcătoşii şi lasă-ne un semn să ne aducem aminte de
suferinţa pe care ai îndurat-o pentru noi.
Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la
sângele care picurase pe ele din rănile Lui Iisus.
Femeia n-a mai mers acasă ci a rămas în oraşul Ierusalim. După trei
zile de la răstignire acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul
Domnului, dar acesta era gol şi atunci s-au bucurat mult spunând: Hristos a
înviat!
Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii din coşul ei,
care erau semnul suferinţelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strălucind de bucurie
împărţea tuturor câte un ou roşu, spunându-le: Hristos a înviat!
De atunci în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceea credincioasă îşi
pregătea câte un coş cu ouă roşii În amintirea Răstignirii şi Învierii Domnului.
Apoi le împărţea copiilor şi săracilor povestindu-le despre suferinţele Lui Iisus
pentru mântuirea noastră, a oamenilor. Apoi îi punea să ciocnească în amintirea
învierii Domnului, acestea spunându-şi: Hristos a înviat!- Adevărat a înviat!
De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de Paşte şi
să fie dăruite în amintirea Patimilor şi Învierii Domnului.
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara

LEGENDE DE PAŞTE

1.,, După răstignirea lui Iisus, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Pilat a fost invitat
de mai marii evreilor la un banchet ca să-l înveselească, fiind întristat. Tocmai ţinea în mână
un ou, când pe neaşteptate a intrat un centurion roman, care era de servici la Sfântul Mormânt
şi a spus înspăimântat: ,,Cristos a înviat”. Pilat a răspuns flegmatic: ,, Hei, o să învie când se
va înroşi oul acesta!” Şi minunea s-a înfăptuit pe loc, înroşindu-se oul. Pilat s-a speriat şi a
scăpat oul din mână. Acesta a căzut şi s-a spart.
De aceea se zice că a ramas obiceiul spargerii sau ciocnitul oulelor roşii.”

2.,,Duminică dimineaţă după Înviere, o gingaşă copilă, precupeaţă, care locuia în

apropierea Golgotei, a plecat cu poala şorţului plină cu ouă, ca să la vândă la piaţa
Ierusalimului. Pe Drum a întâlnit un tânăr, dar fanatic evreu, de viţă bună, căruia i-a spus
pripit în loc de Bună ziua: ,,Cristos a înviat!”
Tânărul răspunse înciudat că: ,, că o să învie când ouăle din poala ei se vor roşi ca
îmbujoraţii ei obraji”. Minunea se şi întâmplă pe dată, ceea ce face să sporească numărul
credincioşilor.
De la această vorbăreaţă precupeaţă , se zice că, a rămas obiceiul de a se salute lumea
la Înviere cu vorbele: Cristos a înviat!”

3.,, În Pidalion se spune, că după condamnarea la moarte a lui Iisus, Pilat ca să-si arate
convingerea de nevinovăţiea aceluia, s-a spălat pe mâini, şi a zis: ,,Sângele lui să cadă asupra
voastră şi a copiilor voştri!” Şi-n acel moment toate lucrurile din casele necredincioşilor s-au
înroşit printre care şi ouăle.”

,,Obiceiul de a se încondeia şi colora ouăle, se pierde în negura vremurilor: l-au avut

păgânii ca şi evreii chiar inainte de Cristos.
O supoziţie ce pare a nu fi deşartă, e aceea că colorarea diferită a ouălelor şi
infrumuseţarea lor cu desene, e un simbol cu semnificarea că din ou iau viaţă, toate fiinţele
vieţuitoare, chiar si plantele.
De altfel Iisus în învăţăturile sale pline de înţelepciune şi parabolice spune că: ,,N-a
venit să schimbe legea, ci s-o îndrepte şi s-o completeze!” Aşa că frumosul obicei al colorării
ouălelor a putut rămâne şi e probabil că adepţii şi apostolii, bucurându-se, au roşit şi ei ouă, în
ziua Învierii.”
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE

Cu 2000 ani inainte de Cristos chinezii foloseau oua colorate. Cercetari etnografice
descriu obiceiuri ale oualelor colorate în Ucraina (asemanatoare cu cele de la noi), Bulgaria,
Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franta, Spania, Austria, Germania,
Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si Anglia (unde
ouale colorate au fost înlocuite cu oua de ciocolata).

Dar de ce oua rosii de Pasti ? Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii de
patimile lui Isus. Rastignirea si învierea reprezinta reînvierea naturii primavara si cu reluarea
ciclurilor vietii. Oul, el însusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii
si al vesniciei. Legenda spune ca atunci când Isus a fost batut cu pietre, acestea atingându-l s-
au transformat în oua rosii. O alta traditie afirma ca Sf. Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit,
i-a adus oua, care s-au însângerat sub cruce. Alta legenda afirma ca dupa ce Isus a fost
rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a
spus: "Când va învia cocosul pe care-l mâncam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va
învia si Isus". Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a
început sa bata din aripi. In traditia populara româneasca ouale de Pasti sunt purtatoare
de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice în
felurite situatii etc.

Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina afirma ca
oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu
colinda, caci doar atunci când aceste obiceiuri vor înceta, el va iesi în lume. Alta poveste a
oualelor rosii: "Sase surori maritate au vrut sa ucida pe a saptea sora a lor, care facea ochi
dulci celor sase cumnati ai sai. Pietrele însa cu care au cautat sa arunce într-însa s-au colorat
în diferite chipuri. Sora aceasta a ramas neucisa, dar în aceasta amintire poporul a început sa
coloreze ouale în duminica Pastilor, când s-a întâmplat aceasta". Una dintre cele mai vechi
marturii privind ouale colorate de la români este a secretarului florentin al lui Constantin
Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a
oualelor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.
Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:

Rosu = simbol al sângelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata.

Negru = absolutism, statornicie, eternitate.

Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate.

Verde = reînnoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta.

Albastru = cer, sanatate, vitalitate.

Violet = stapânire de sine, rabdare, încrederea în dreptate.

Mai demult, ouale erau vopsite în culori vegetale, astazi se folosesc mai mult cele
sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise din
generatie în generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, în functie de
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara
momentul când erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul în care erau combinate,
ofereau o gama extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si ingenioase sunt
materialele si instrumentele folosite la decorarea oualelor. In functie de regiunile tarii, exista
procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative. In unele parti sunt folosite oua fierte,
în alte zone cele golite de continut. Oua decorative se mai fac cu vopselele în relief (Vrancea,
Putna Sucevei), împodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-
Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina).

Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinzând simboluri

geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si religioase.
Astfel, numai în ornamentarea geometrica deosebim simboluri si semnificatii precum:

linia dreapta verticala = viata

linia dreapta orizontala = moartea

linia dubla dreapta = eternitatea

linia cu dreptunghiuri = gândirea si cunoasterea

linia usor ondulata = apa, purificarea

spirala = timpul, eternitatea

dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.

Alte Simboluri

Ouale rosii. Ouale simbolizeaza mormintul purtator de viata al Domnului nostru

Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea Sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin
ciocnire, dar si cind se intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a
inviat!". Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, pina la Inaltarea Domnului.
Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru
mintuirea lumii. Ciocnitul oualelor se face "cap" la "cap" si "dos" la "dos". Exista credinta ca
cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt are voie sa i-l ia.
Daca acesta refuza, se spune ca il va minca pe lumea cealalta stricat si uns cu pacura. Ouale
pot avea si diferite "modele", pot fi pictate. In functie de zona in care se fac ele se numesc oua
incondeiate, inchistrate, muncite, picate (cu ceara) etc. Ouale muncite nu se dau de pomana
caci nu le primeste Dumnezeu.

Pasca. Se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti.
Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde.
Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In
momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe
peretii cuptorului, spunind: "Cruce-n casa, / Cruce-n piatra, / Dumnezeu cu noi la masa,/
Maica Precista pe fereastra".
Despre originea pascai exista o legenda care spune ca, in timp ce predica impreuna
cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, piine
pentru drum fara stirea lor.
 Grădiniţa cu Program Prelungit nr.53-structură Grădiniţa cu Program Prelungit nr.16
Timişoara
Intrebindu-l pe Hristos cind va fi pastele, Mintuitorul le-a spus ca atunci cind vor
gasi pâine in traista. Cautând apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci fac
femeile pasca.

Mielul. Dupa traditie, in familiile crestine se manânca in zilele de Pasti carne de

miel. Mielul il simbolizeaza pe Mintuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru
pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.