Dealurile şi podişurile României

-ca poziţie înconjoară aria carpato-subcarpatică;

- limitele sunt diferite faţă de unităţile vecine (genetic, litologic,
morfografic, tipurilor de sate, modului de utilizare al terenurilor,
resurselor de subsol ş.a.);
- sunt diferit din punct de vedere al morfostructurii, genezei, litologiei şi
structurii;
- sunt variate hipsometric;
- sunt diferite in punct de vedere al reliefului;
- prezintă o varietate însemnată a proceselor geomorfologice actuale;
- Climatul, vegetaţia şi fauna sunt specifice spaţiului pe care îl ocupă,
“afectate” de influenţele din apropiere;
- Hidrografia se prezintă diferit de la o unitate la alta în funcţie de
condiţiile locale;
- populaţia şi aşezările sunt bine reprezentate şi sunt specifice mediului
geografic;
 PODIŞUL
MOLDOVEI
Aşezarea
- în nord-estul României;
- ocupă o suprafaţă de aproximativ 22.000 kmp
(cca. 9,4 % din sup. totală a ţării);
- se continuă şi la est de Prut (până la Valea
Nistrului).
Limitele
- în nord-vest până la V. Moldovei şi se
continuă pe aliniamentul localităţilor Straja-
Vicov-Marginea-Solca-Cacica-Păltinoasa (de
la nord la sud – la contactul cu Obcinele
Bucovinene);
- în vest limita trece dincolo de Valea Siretului,
incluzând terasele acestuia la care se mai
adaugă şi un glacis;
-în sud limita este trasată pe un aliniament de
localităţi, Nicoreşti-Ţepu-Corod-Băleni-
Fârţăneşti-Măstăcani;
- în est limita este dată de Prut.
Vecinii
- în nord: Ucraina şi Republica Moldova;
- în sud: Câmpia Română;
- în vest: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei şi Subcarpaţii Moldovei;
- în est: Republica Moldova.
GEOLOGIA CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC

Structura geologică
2 unităţi structurale
- Platforma Moldovenească
- Depresiunea Bârladului

2 etaje structurale
- Soclu (alcătuit din şisturi
cristaline cu textură gnaisică
străbătut de filoane de roci
magmatice);
- Cuvertura (depozite Teritoriul României în:
sedimentare dispuse SARMAŢIAN PLIOCEN SUP. – PLEISTOCEN INFE.
transgresiv şi discordant).
Tectonica
- faliile profunde ale soclului care au şi delimitat
unitatea de platformă cât şi unităţile structurale între
ele;
- Neotectonica (mişcările au produs o ridicare
minimă dar diferit spaţială, dinspre NV spre S şi
SE, dar şi cu mici bombări).
RELIEFUL

Caracteristici generale

Elemente morfometrice

Trepte de relief
- nivelele de eroziune;
- terasele;
- luncile.

Relieful structural
- subtipuri: - podiş pe monoclin fragmentat în masive şi culmi
deluroase;
- podiş de tip câmpie colinară;
- podiş cu largi suprafeţe structurale şi cueste
proeminente;
- podiş fragmentat în culmi înguste şi paralele;
- platourile structurale;
- fronturile cuestice;
- văile structurale: consecvente, subsecvente şi obsecvente;
- depresiunile subsecvente;
Procese de modelare actuală
- procese fluviatile;
- şiroirea şi torenţialitatea;
- prăbuşirile;
- alunecările de teren;
- ochiurile glodoase.

Formarea reţelei hidrografice

Podişul Sucevei

Podişul Sucevei (între Culoarul

Moldovei, Câmpia Moldovei şi
Obcinele Bucovinei):
- Dealurile Ciungi,
- Podişul Fălticeni,
- Podişul Dragomirnei,
- Culoarul Sucevei-Depresiunea
Rădăuţi,
- Culoarul Siretului (are o direcţie
nord-sud alcătuit dinr-o vale largă
cu terase bine evidenţiate, cu lăţimi
de până la 10 km, uneori chiar mai
mult),
- Culmea Siretului superior
(Dealurile Botoşanilor-la est de
Siret)
Câmpia Moldovei

Câmpia Moldovei sau a Jijiei (între

Prut şi Podişurile Sucevei şi Bârladului)
prezintă altitudini reduse (altitudinea
medie este de 125 m):
- Câmpia Jijiei superioare
- Câmpia Jijiei inferioare între care se
găseşte altitudinea maximă, în
Dealurile Cozancea 265 m;
Podişul Bârladului

Podişul Bârladului (în partea central-

sudică) prezintă un relief caracteristic
monoclin cu altitudini de 500 m (în centru)
până la 200 m:
- Podişul Central Moldovenesc,
- Colinele Tutovei,
- Dealurile Fălciului,
- Depresiunea Elanului,
- Podişul Covurluiului;
CLIMA

Caracteristici generale

Factorii determinanţi: - deschiderea;

- bariera orografică;
- amplitudinea reliefului;
- desfăşurarea latitudinală;

Etaje climatice: - peste 350 m;

- sub 350 m.

Nebulozitatea:

Fenomene atmosferice deosebite: - grindina;

- roua;
- ceaţa;
- bruma;
APELE

Apele de adâncime

Apele freatice

Reţeaua hidrografică:
- colectată de Prut (Ghireni,
Volovăţ, Başeu, Jijia,
Prutuleţul, Elan, Chineja);
- colectată de Siret
(Suceava, Moldova,
Bistriţa, Trotuş, Bârlad).

Lacurile:
- naturale: de tasare, de
baraj natural, de albie
majoră/bălţi, lacuri de
meandre părăsite, limane
fluviatile;
- lacuri antropice: eleşteie,
iazuri, lacurile de baraj
antropic.
VEGETAŢIA şi FAUNA

Vegetaţia zonală

- Provincia dacică: - păduri de amestec (fag-conifere);

- păduri de fag; SOLURILE
- păduri de stejar;
- fauna pădurilor. - 2 clase de soluri bine reprezentate
(molisoluri şi argiluvisoluri)
- Provincia sarmatică – silvostepa - Soluri intrazonale (halomorfe,
hidromorfe şi neevoluate)
- Provincia pontică – stepa
- fauna stepei şi silvostepei

Vegetaţie intrazonală

-Vegetaţia luncilor
-Vegetaţia mlaştinilor

- Ihtiofauna reprezentată prin mai multe zone: păstrăvului, lipanului,

mrenei, cleanului, bibanului, crapului
 CADRUL SOCIO-ECONOMIC

POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE

Populaţia

- Consideraţii istorice;

- Caracteristici demografice: - evoluţia nr. de locuitori;

- densitatea populaţiei;
- mişcarea naturală (natalitatea, mortalitatea,
sporul natural);
- mişcarea migratorie

Aşezările

- urbane: - după funcţiile economice;

- după nr. de locuitori.

- rurale: - după funcţiile economice;

- după nr. de locuitori.
ECONOMIA

Caracteristici generale

Industria
- Energetică (termocentrale şi hidrocentrale);
- Exploatarea gazului natural;
- Ind. metalurgică;
- Ind. constructoare de maşini;
- Ind. chimică;
- Ind. materialelor de construcţii;
- Industria lemnului;
- Ind. textilă;
- Ind. alimentară;

Agricultura
- Cultura plantelor;
- Pomicultura şi viticultura;
- Creşterea animalelor;
Căile de comunicaţie şi transporturile

Transporturile feroviare

Transporturile rutiere

Transporturile rutiere

Transporturi speciale
Turismul

Potenţialul turistic
- obiective naturale;
- obiective antropice.

Zone turistice