Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/

Caracterizarea geografică a Depresiunii Brașov

Disciplina: Geografia Regională a României

Cadru didactic Lucrări Practice: Conf. dr. Dan LESENCIUC

Autor: BALAN Petru-Ionuț, GR34
Cuprins:
1. Așezarea geografică, limită și vecini
2. Substratul geologic
3. Caracteristici ale reliefului
4. Procese geomorfologice actuale
5. Caracteristici climatice
6. Caracteristici hidrografice
7. Caracteristici ale vegetației și faunei
8. Soluri: repartiția principalelor tipuri de soluri
9. Populația și așezările umane
10. Activități economice
11. Bibliografie
1. Așezare geografică, limite și vecini

- Este situată aproximativ în centrul țării, la curbura internă a arcului

carpatic, Depresiunea Brașov este o arie de discontinuitate între
Carpații Orientali și cei Meridionali, find cea mai întinsă depresiune
intramontană din Carpații Românești si una dintre cele mai
reprezentative.
- Compartimentul vestic corespunde Depresiunii Bârsei cu o lungime
de peste 70 km. În nord, Depresiunea Sfîntu Gheorghe, în sud
Piemontul Săcele, iar în compartimentul estic Depresiunea Râului
Negru (cunoscută și sub numele de Târgu-Secuiesc).
- Limita S: versanții nordici abrupți ai munților Piatra Craiului,
Bucegi, Postăvaru și Piatra Mare;
- Limita E: Munții Brețcului și Nemirei;
- Limita N: Munții Bodoc și Baraolt;
- Limita V: Munții Perșani.

Harta 1. Încadrarea fizico-geografică a Depresiunii Brașov

2. Substratul geologic

- Alcătuirea geologică complexă (depozite

sedimentare ale flișului cretacic,
formațiuni vulcanice, depozite cuaternare)
oferă importante rezerve de roci utile,
îndeosebi din categoria materialelor de
construcții (gresii, calcare, andezite,
argile, nisipuri, pietrișuri) și de ape
minerale.
- Exploatarea gresiilor este concentrată la
contactul dintre Munții Brețcului și
Depresiunea Râului Negru, a calcarelor în
nordul și vestul Depresiunii Bârsei, a
andezitelor în N-V Munților Bodoc, iar
nisipurile și pietrișurile pe terase și
piemonturi.

Harta 2. Harta geologică a Depresiunii Brașov

3. Caracteristici ale reliefului

- Se caracterizează printr-un relief cu o dispunere

aproximativ concentrică, în care se succed piemonturile și
glacisurile, ce se dezvoltă sub munte, câmpurile largi care
ocupă cea mai mare parte a depresiunii și apoi partea cea
mai joasă, șesul aluvial, parțial inundabil, în centrul
regiunii.
- Piemonturile și glacisurile ocupă partea cea mai înaltă ( de
la 850 m în Piemontul Sohodolului la 650 m la contactul
cu câmpul) și cea mai fragmentată a depresiunii ce se
întinde ca o centură la marginea acesteia.
- Câmpurile, forma de relief cea mai caracteristică a
depresiunii, ocupă partea centrală a acesteia, între 520 și
650m.

Harta 3. Subdiviziunile Depresiunii Brașov

- Predomină câmpiile aluviale, cu următoarele tipuri
genetice: câmpii de acumulare (Șesul Hărman-Prejmer-
Teliu), de subsidență (Lunca Calnicului și Stupini) și de
divagare.
- Uniformitatea câmpurilor este întreruptă de câțiva martori
de eroziune din Munții Baraolt și Bodoc: Dealul Lat (569
m), Dealul Lempeș (703 m).
- Partea cea mai joasă a depresiunii o formează lunca
inundabilă a Oltului și a principalilor săi afluenți (Râul
Negru și Bârsa).
- O suprafață ce se detașează net în cuprinsul depresiunii o
constituie dunele de la Reci-Aninoasa, formate prin
modelare eoliană, acestea fiind singurele dune din
interiorul arcului carpatic. Dunele sunt fixate în cea mai
mare parte prin plantații de pin și mesteacăn. Imaginea 1. Dunele de la Reci
4. Procese geomorfologice actuale

Procesele eoliene
Sunt tipice în România numai în zone cu nisipuri descoperite şi devin mai puţin accentuate în etajul crio-nival, sub
formă de eolizaţie. În primul caz se manifestă prin deflaţie, transport şi acumulări sub diferite forme, dominant dune,
inclusiv barcane. Se remarcă dunele de la Reci-Aninoasa.
Condiția esențială pentru activarea proceselor eoliene este lipsa vegetaţiei , la care se adaugă însă şi cantitatea mică a
precipitaţiilor, frecvenţa secetelor.

Procesele fluviatile
Principale sunt: eroziunea lineară, cea regresivă, transportul şi acumularea şi eroziunea de mal sau laterală; ultima
provoacă şi surpări sau alunecări. Acestea se remarcă printr-un efect deosebit în timpul apelor mari și al viiturilor.
Repercusiunile lor pot fi dezastruoase în unele zone de lunci, lângă maluri şi în câmpiile joase de subsidenţă unde râurile
pot divaga, realizând schimbări de cursuri.
5. Caracteristici climatice
Poziția geografică a Depresiunii Brașov, aproximativ în centrul țării, unde se interferează influențele
climatice estice cu cele vestice, creează premisele unui topoclimat specific de depresiune intramontană, cu
nuanțe excesive, caracterizat prin frecvente și intense inversiuni termice, temperaturi minime foarte
scăzute, precipitații relativ scăzute și o circulație a aerului diminuată. (Elena Mihai, 1975)
Particularitățile geomorfologice locale ale depresiunii influențează mult și circulația aerului. În
jumătatea estică sunt dominante direcțiile nord și nord-est, în timp ce în vest cele dinspre nord-est și nord-
vest.
Vânturile dominante suflă cu cea mai mare viteză. În Târgu-Secuiesc se remarcă vântul de nord-est,
numit local Nemira. De asemenea se remarcă o frecvență ridicată a calmului, în special pe piemonturi.
-temperatura medie multianuală a lunii ianuarie: - 4°C
-temperatura medie multianuală a lunii iulie: 19-21°C

Temperatura minimă absolută din ianuarie este și temperatura minimă absolută din România, aceasta fiind -38,5 ºC, înregistrată la Bod
(jud. Brașov), în 25 ianuarie 1942. Temperatura maximă absolută înregistrată a ajuns la 37.8 °C în Sfântu Gheorghe la 11 agust 1951.

Harta 4.Temperaturile medii multianuale ale lunii ianuarie și iulie în intervalul 1961-2020 (sursa: Meteo
România)
 Cantitatea de precipitații raportată la altitudinea medie este relativ redusă. În medie cad anual 500-600 mm pe fundul depresiunii și
700-800 mm pe piemonturile înalte.
Cele mai reduse cantități de precipitații se produc iarna, sub 30 mm în partea joasă și 130 mm pe piemont. În intervalul mai-august
cad cele mai abundente precipitații ( peste 90 mm), luna cea mai ploioasă fiind iunie.
În ansamblul depresiunii, cantitatea de precipitații prezintă o diminuare de la vest spre est, în Depresiunea Râului Negru căzând
anual cu 50-100 mm mai puțin decât în Depresiunea Bârsei.

Harta 5.Precipitațiile medii ale lunii ianuarie și iulie în intervalul 1961-2020 (sursa: Meteo România)
6. Caracteristici hidrografice
Ape subterane
Varietatea formațiunilor geologice care intră în
alcătuirea teritoriului depresiunii, permite acumularea
unor cantități de ape subterane. Stratele acvifere
cantonate în depozitele pliocene sau cuaternare de pe
Câmpurile Bârsei, Calnicului, Brateșului sunt calitativ
corespunzătoare, constituind o resură importantă pentru
alimentarea cu apă a regiunii. Rezerva de apă este mărită
și de numeroase izvoare, care apar la contactul
piemontului cu câmpul, izvoare remarcate mai ales la
contactul cu Piemontul Săcele.
Caracteristice peisajului regiunii sunt izvoarele
minerale, mai frecvente în compartimentele central și
estic. Concentrarea cea mai puternică se află în jurul Imaginea 2. Izvorul și baia de la Olțeni
orașului Covasna, unde predomină apele carbogazoase,
bicarbonatate și sodice, cu o gamă terapeutică largă.
 Apele de suprafață
- Depresiunea este drenată de o rețea hidrografică bine
organizată, cu un caracter convergent, râurile orientându-se
către partea mai joasă a acesteia.
- Principala arteră hidrografică care străbate Depresiunea
Brașovului, pe o distanță de 120 de km, este Oltul care are un
curs domol, meandrat, cu maluri joase, frecvent inundabile la
ploi abundente.
- S-au conturat o serie de ʺpiețe de adunare a apelorʺ cum sunt
cele de la Lunca Calnicului, Feldioara sau Bod, unde se adună
cei mai mulți afluenți ai Oltului din Depresiunea Bârsei
( Târlungeni, Ghimbav, Bârsa) sau Târgu-Secuiesc, unde
converg către Râul Negru o serie de afluenți din depresiunea
cu același nume ( Turia, Cașin, Ojdula).

Harta 6. Hidrografia Depresiunii Brașov

 Cea mai importantă apă stătătoare din depresiune, Complexul piscicol Dumbrăvița, se află la 6 km depărtare de comuna cu
acelaşi nume. Mlaştina eutrofă ce face parte din complex este o arie protejată de interes european. Alte amenajări piscicole se
întâlnesc la Prejmer, la Hărman, şi pe lunca Oltului, între Feldioara şi Rotbav.
Pe râul Ghimbăşel a fost construită o microhidrocentrală, iar pe Tărlung, în aval de Săcele, un baraj artificial, care
alimentează cu apă Braşovul şi celelalte localităţi din zonă.

Imaginea 3. Complexul piscicol Dumbrăvița Imaginea 4. Barajul de la Săcele

7. Caracteristici ale vegetației și faunei
Vegetația

- Vegetația în depresiune este deosebit de bogată și chiar prețioasă.

- În trecut, depresiunea era acoperită cu întinse păduri de stejar
penduculat (Quercus robur), stejar în amestec cu frasin, carpen
(Carpinus betulus) și tei (Tillia cordata). Azi se mai întâlnesc
suprafețe restrânse pe Câmpul Calnicului și Prejmer. Stejari
seculari se mai păstrează în apropiere de Cristian, Măgurele și
Bod.
- Pe piemonturi, pădurile sunt formate din gorun (Quercus petraea),
tei, carpen, arțar, dar prin plantații s-a introdus bradul (Abies) și
pinul (Pinus).
- Aninul negru (Alnus glutinosa) este găsit în areale forestiere mai
întinse pe dunele de la Reci, unde se găsesc și plantații de pin
silvestru (Pinus sylvestris).

Imaginea 5. Rezervația de stejari seculari, Cristian

- În mlaştina eutrofă de lângă Dumbrăviţa sunt de
remarcat speciile de stuf (Phragmites australis).
Aici se găsesc câteva specii de plante rare precum
daria (Pedicularis campestris), trifoiştea, Imaginea 6. Laleaua Pestriță
gălbeneaua (Rorippa amphibia) și bumbăcăriţa
(Eriophorum vaginatum).
- Mlaştina eutrofă de la Hărman adăposteşte alte
specii azonale, precum jimla (care nu se întâlneşte
nicăieri altundeva pe glob), coada iepurelui
(singurul loc din ţară unde poate fi văzută).
- Ambele mlaştini sunt un mediu propice pentru
plante carnivore, cele mai întâlnite fiind roua
cerului (Drosera rotundifolia), foaia grasă şi
otrăţelul bălţilor. Imaginea 7. Roua Cerului
- În pădurea Prejmer, printre stejari, cresc laleaua
pestriţă (Fritillaria meleagris) şi garoafa de
munte.
 Fauna

- Fauna de mamifere este puternic reprezentată.

- Prin pădurile de conifere şi foioase sălăşluiesc animale
caracteristice: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin
(CERVUS ELAPHUS), lupul (Canis lupus), mistreţii, jderii,
pisicile sălbatice, râşii, vulpile, nevăstuicile şi dihorii.
- Dintre rozătoare: veveriţele, pârşul (mare, mai rar cel mic),
şoarecii.
- Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu iepuri.
- Reptilele sunt puţine: vipera, şarpele de apă, şopârlele.
Amfibienii sunt reprezentaţi de salamandre, tritoni şi
broaşte.

Imaginea 8-9. Pârșul mare și ursul brun

- Păsări mai întâlnite sunt potârnichea, vrabia şi
porumbelul, în pădurea de lângă Prejmer existând câteva
specii ocrotite: vântureii, şorliţa, şorecarii comuni,
şorecarii de iarnă, striga de Ural şi huhurezul. De
asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni raţe sălbatice Imaginea 10. Șorlița
şi berze.
- Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât şi în
Olt, întâlnindu-se păstrăv de munte, clean, mreană.

Imaginea 11. Huhurezul Imaginea 12. Clean

8. Repartiția principalelor tipuri de soluri

• Piemonturile înalte – soluri brune

argiloiluviale, folosite pentru pomicultură,
pășuni.
• Câmpuri – cernoziomuri cambice, fiind printre
cele mai fertile din depresiune și cultivate cu
cartof și cereale. (Depresiunea Râului Negru, S
Dep. Bârsei)
• Șesurile joase și luncile – soluri gleice și
pseudogleice, utilizate pentru pășuni și fânețe.
• În regiunea dunelor de nisip se întâlnesc
psamosoluri tipice, gleizate și nisipuri
nesolificate – cultivate cu in și secară,
productivitatea fiind slabă.

Harta 7. Harta pedologică a României

9. Populația și așezările umane

Harta 8. Distribuția populației

Componența etnică a județului Brașov (2011) Componența etnică a județului Covasna (2011)
Harta 9. Distribuția spațiului intravilan
Brașov (Brasso, Corona, Kronstadt)

- Oraș de rang 1 și singurul pol de creștere

național din regiunea Centru;
- Cel mai mare grad de urbanizare din regiune;
- Este un important punct de atracție turistică;
- Cel mai mare oraș din regiune.
- Municipiul Brașov are, potrivit
recensământului din 2011, o populație de
227.961 locuitori.
Structura etnică a acesteia este următoarea:
• Români: 208.757 (91,3%)
• Maghiari (incluzând secui): 16.172 (7,1%)
• Sași: 1.079 (0,5%)
• Romi: 916 (0,4%)
• Alte naționalități: (ruși, evrei, greci, italieni,
turci): 1037 (0,7%) Imaginea 13. Brașov
Sfântu Gheorghe

- Sfântu Gheorghe este cel mai important oraş al

Judeţului Covasna, regiunea istorică Trei Scaune şi,
totodată, cel mai mare oraş cu majoritate maghiară
din Transilvania.
- Sfântu Gheorghe este un puternic centru cultural,
economic, social și turistic al Ținutului Secuiesc.
- La marginea oraşului se află Băile Şugas, o staţiune
balneară cunoscută pentru apele ei minerale, care
conţin dioxid de carbon, având un efect tămăduitor.
- Apartenența etnică a populatiei are urmatoarea
structură: maghiari 74,9 %; români 22.9 %; rromi 1.5
%; restul alte naționalități.
Imaginea 14. Sfântu Gheorghe
10. Activități economice
Agricultura:
Modul de folosință al terenului:
- Zone agricole – peste 80%;
- Suprafețe acvatice;
- Suprafețe artificiale;
- Zone umede;
- Păduri sau suprafețe semi-naturale.
Agricultură:
- Cultura cerealelor ( grâu, secară, orz,
porumb);
- Cultura plantelor uleioase;
- Sfeclă de zahăr;
- Cartofi;
- Legume.

Harta 10. Utilizarea terenurilor

 Industria:
- producţia de maşini şi aparate electrice.
- aparate de înregistrat şi reprodus sunetul.
- producţia mijloacelor de transport.
- producţia de metale şi produse din acestea.
- producţia produselor din lemn şi împletituri
din nuiele.
- industria chimică.
- industria textilă.
Infrastructura de transport

Drumurile europene:
- E60: Brest – Nantes – Orleans –
Basel – Viena – Budapesta –
Oradea – Cluj Napoca – Târgu
Mureş – Braşov – Bucureşti –
Constanţa;
- E68: Szeged – Nădlac – Arad –
Deva – Sebeş – Sibiu – Făgăraş
– Braşov);
- E574: Craiova-Pitești-Brașov-
Sfântu Gheorghe-Onești-Bacău.
Drumuri naționale: DN1, DN1A,
DN12 etc.
Rețeaua căilor feroviare:
- Tronson Sfântu Gheorghe-Brașov;
- Tronsonul Brașov - Sfântu Gheorghe -
Gheorgheni
- Tronsonul Brașov - Rupea - Sighișoara
- Teiuș
- Tronsonul Brașov - Făgăraș - Sibiu -
Vințu de Jos
- Tronsonul Brașov - Hărman - Întorsura
Buzăului
- Tronsonul Brașov - Zărnești.

În apropiere de orașul Ghimbav se află în

construcție Aeroportul Internațional
Brașov, la distanța de 12 km de Brașov.
Bibliografie:

- Geografia României, vol III;

- Geologia României, Vol I, (2009), Doru Toader Juravle, Editura Ștef, Iași;
- Curs Geografia Fizică a României, 2021-2022, Niculiță Mihai;
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov;***
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Covasna;***
- geo-spatial.org;***
- INSSE;***
- http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2568&judet_id=2646&localitate_id=0;***
- https://esdac.jrc.ec.europa.eu/;***