Depresiunea Corbi

Studiu fizico-geografic si al
impactului antropic asupra
mediului
Cuprins
Cap.

Pag.

1. Scurt istoric al cercetarilor 1

2. Pozitionarea si limitele geografice 2
3. Constitutia geologica si dezvoltarea paleogeografica
4. Relieful depresiunii
4.1. Elemente de petrografie si structurale
4.2. Aspecte morfometrice
4.3. Modelarea actuala a reliefului
5. Caracteristici climatice
5.1. Factorii genetici ai climei
5.2. Particularitati climatice.
6. Caracterizarea hidrografica a depresiunii..
7. Factorul edafic

8. Potentialul ecologic
9. Actiunea antropica.
9.1. Desfasurarea habitatului.
9.2. Disfunctionalitati in utilizarea spatiului geografic.
10. Concluzii
BIBLIOGRAFIE.
2. Pozitionarea si limitele geografice

Situata pe culoarul de vale a Raului Doamnei, in sectorul mijlociu al

acestuia, depresiunea Corbi se desfasoara pe o distanta de aproximativ 10
km. de-a lungul raului, pe directia acestuia de scurgere, N-S, fiind flancata in
E si V de culmile muscelelor Argesului.
In cadrul depresiunii se dezvolta o singura localitate , Comuna Corbi,
formata din satele Corbi si Jgheaburi la N, Corbsori si Poenarei in centru si
Stanesti si Poduri in zona sudica a acesteia, formand trei cupluri de asezari
umane bine determinate spatial. Satele Corbi, Poenarei si Stanesti sunt
situate pe dreapta raului si versantul drept al depresiuni, satele Jgheaburi
, Corbsori
si
Poduri
fiind
situate
pe

versantul

Fig. 1 Judetul Arges

Fig. 2 Comuna Corbi in cadrul

judetului Arges

stang.
Comuna Corbi este situatata in zona central-nordica a judetului Arges,
la distante aproximativ egale fata de primele foste capitale ale Tarii
Romanesti- Campulung spre N-E 34 km, si Curtea de Arges spre S-V 31 km.,
la intersectia paralelei de 45 17 latitudine Nordica cu meridianul de 24 48
longidudine estica. Aria depresionara corespunzatoare suprafetei comunei
Corbi este invecinata cu Comuna Nucsoara la nord, comuna Domnesti la sud,
Comuna Aninoasa la est, comuna Bradulet in nord vest si
Musatesti la sud vest, fiind strabatuta de drumul

Fig. 3 Pozitionarea depresiunii in cadrul Subcarpatilor Getici

judetean 731 Piscani-Domnesti.

Depresiunea este limitata in nord de depresiunea de contact Nucsoara,
la sud de depresiunea intracolinara Domnesti, fiind flancata spre vest de
dealurile Muchia Mare spre nord si Toaca spre Sud, iar spre est de pintenul
dur alPlaticai(1143m), continuat spre sud cu Dealurile Schitului a caror
altitudine scade sub 800m.Depresiunea se largeste mult in zona centrala si se
ingusteaza in limitele de nord si sud.

3. Constitutia geologica si dezvoltarea paleogeografica

Depresiunea face parte din Muscelele subcarpatice argesene, iar ca

o consecinta a genezei si evolutiei lor si a corespondentei acestui sector cu
bordura sudica scufundata a cristalinului carpatic( Depresiunea Getica),
pozitia lor este mai nordica, intrand in direct contact cu masivele cristaline.
In procesul de sedimentare a bazinului getic, apele lacului mio-pliocen
au suferit transgresiuni si regresiuni intrand mult pe cristalinul culmilor
carpatice. La sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului a avut loc inaltarea
Carpatilor, ca urmare a orogenezei valahe, raurile carpatice acoperind cea
mai mare parte a Depresiunii Getice cu o larga cuvertura de pietrisuri numita
Pietrisurile de Candesti. Astfel intrega regiune a fost transformata intr-o
regiune piemontana, Piemontul Getic.
Miscarile stirice si cele valahe afecteaza usor in conditiile unor oscilatii
pe verticala straturile extremitatii nordice a piemontului. Cel de-al doilea
paroxism valah de la inceputul cuaternarului (villafrachian) reactiveaza partial
vechea falie marginala carpatica si duce la definitivarea formarii
Subcarpatilor. Cu deosebire intre Topolog si Dambovita, lacul tertiar a inaintat
mult spre domeniul carpatic, suprapunandu-i un pachet gros de roci
sedimentare si a sa sudeze sis a acopere vechea falie marginala. Ca urmare
, in timpul orogenezei valahe, in aceasta regiune nu se produce decat o
inaltare pe verticala s o accentuare a monoclinului, cu foarte rare si
discontinue incretiri ale straturilor.
Eroziunea continentala ulterioara a inaltat cuvertura de pietrisuri, in
cea mai mare parte, concomitant cu evidentierea cutelor carpatice. Muscelele
argesene se caracterizeaza printr-o dispunere izolata a depresiunilor limitrofe
muntilor, fapt ce tradeaza slaba influenta a tectonici si originea lor
predominant eroziva de contact.
Depresiunile subcarpatice interne incep cu cea mai tipica dintre
acestea si ca geneza, de pe Raul Targului, Depresiunea Campulung, care se
prelungeste catre nord-vest la localitatea Candesti, de unde pe un culoar
ingust, separa Muscelele Rausorului (Platicii) pana la Bahna Rusului si ajunge
la Slatina, pe Raul Doamnei. De aici se extinde si mai mult inspre sud pe Raul
Doamnei cu Nucsoara- Corbi- Corbsori.

4. Relieful depresiunii
Depresiuneaa este cunoscuta in literatura de specialitate sub
denumirea de depresiunea Corbi, cu o extindere catre nord pana la varful
Stupinii (1167 m) ce cuprinde si depresiunea Nucsoara, rezultand astfel un
culoar depresionar Nucsoara- Corbi.
Prin depresiunea Nucsoara spre nord se face legatura cu depresiunea
intramontana Bahna Rusului, ultima prelungire spre sud-est a depresiunii
Lovistei, situata intre Fagaras la nord si horstul Cozia -Ghitu catre sud.

Fig. 4 Depresiunea Corbi vazuta dinspre sud. Sursa www. googleearth.com

4.1 Elemente de petrografie si structurale

Depresiunea este in general formata din depozite paleogene si miocene

dispuse monoclinal. Aceste strate se extind si in depresiunea Bahna Rusului
situata la nord de masivul Ghitu.
Genetic face parte din tipul de depresiune tectono- eroziva, in forma de
uluc depresionar, cu versanti in trepte punand in evidenta existenta unor
terase sapate fie in gresia slab cimentata, numita gresie de Corbi, fie in argile,
marne si alte roci sedimentare existente in in zona, nisipuri, pietrisuri
Muscelele care flancheaza culoarul depresionar Nucsoara- Corbi pe
directia nord sud mai sunt cunoscute si sub denumirea de Muncele sau
Plaiuri: cele din dreapta Raului Doamnei pornesc din varful Stupinii 1176m la
nord, scad altitudinal in zona satului Corbi la aproximativ 700 m, pentru ca in
varful Toaca sa ajunga la 895m, scazand apoi iarasi in altitudine pana la
contactul cu Podisul Getic.
Pe stanga intre Raul Doamnei si Bratia se desfasoara de la nord la sud
Plaiurile sau Muscelele Platicai., cu altitudinea maxima de 1143 in nord,
scazand la sub 800m in Plaiurile Schitului. Culmile netezite in
conglomeratemiocene se inscriu in suprafata de eroziune Gornovita, inaltate
fiind de miscarile de ridicare din Cuaternar.

Fig 5 Manastirea Corbii de Piatra, sapata intr-un bloc de gresie, inalt de 30 m

Structura petrografica specifica zonei, gresii cu diferite grade de

consolidare, argile, marne, fiind vulnerabila la actiunea agentilor externi, a
determinat prin procese de eroziune diferentiala, de inghet-dezghet, eolizatie,
creearea unui relief petrografic specific de canapele, scaune , ciuperci,
precum si de forme scobite in gresia cu diferite grade de consolidare numite
de localnici Chilii. Aceste forme se gaesc in dealul Muchia Mare, pe dreapta
Raului Doamnei, in vestul zonei centrale a satului Corbi.. Potrivit folclorului
local acestea au fost locuite in trecut de calugarii care slujeau la biserica
rupestra situate in stanga Raului Doamnei , in satul Jgheaburi, numita
Manastirea Corbii de Piatra. Aceastaeste sapata in interiorul unui bloc de
gresie monoclinal cu pereti verticali si o inaltime de 30 m.

.
Fig. 6

Fig. 7
La Chilii. Forme create de agentii externi in gresie

In sudul depresiunii pe stanga raului Doamnei , in zona satului Stanesti,

se gasesc ca urmare a proceselor de pluviodenudare si siroire ce au afectat
depozitele argiloase, forme piramidale, numite piramide de pamant.
In dealul Toaca, apar o serie de micropesteri sapate in conglomerate si
gresii.

Zona de contact dintre depresiunile Corbi si Nucsoara este reprezentata

de un sector ingust sapat in roci dure cu aspect de chei numit cheile
Gherghelaiei.
Prezenta substratului argilos coroborata cu precipitatiile bogate si
actiunea antropica determina dese alunecari de teren, ce afecteaza cu
precadere zona versantilor din partea nordica a depresiunii.

Fig. 7

Fig. 8
Ciupercile, forme sapate in gresie

Efectele negative sunt resimtite prin deteriorarea cailor de comunicatie

si a constructiilor de pe suprafata gospodariilor localnicilor. Drumul judetean
731 Piscani-Domnesti a fost in dese randuri distrus pe mai multe portiuni,
traficul rutier fiind uneori imposibil, localiatea Nucsoara devenind astfel
izolata. Fenomene similare au loc si in zona centrala a depresiunii, intre satele
Corbi si Corbsori, insa cu efecte negative mai putin evidente.
Totodata , afectati de alunecari sunt si versantii estici, ce au o panta mai
accentuata si fiind puternic despaduriti pentru pasuni si fanete. Apare pe
alocuri si eroziunea de suprafata ce da aspectul unor zone de badlands pe
anumite portiuni. Cu toate acestea Depresiunea Corbi si in general Muscelele
Argesului sunt mai putin afectate de astfel de procese fata de alte zone
subcarpatice.

Fig. 9

Bloc de gresie prabusit

Fig. 10 Vedere asupra satelor Corbi si

Jgheaburi dinspre sud est
In

plan

indepartat

dl. Muchia

Mare

Datorita pantei de scurgere si a structurii petrografice eterogene, lunca

Raului Doamnei este relative ingusta si discontinua in zonele de nord si sud
ale depresiunii si mai larga in zona centrala a acesteia unde rar atinge latimea
de 100m. Aceasta este constituita din pietrisuri , rar nisipuri, prezente in
zonele de confluenta unde paraurile ( Glodoasa, Suhatului) creeaza conuri de
dejectie in perioadele cu ploi puternice, care deseori modifica cursul Raului
Doamnei. Acest lucru este posibil prin regularizarea debitului Raului Doamnei
dupa constructia barajului Baciu in 1967, cu scopul maririi volumului de apa
din barajul Vidraru. Acest lucru s-a intamplat si pe raul Valsan, acestuia fiindui drastic redus debitul.