SUBIECTE

GEOGRAFIE UMANA GENERALA

SESIUNE IUNIE 2011
LECTOR DR. BOGDAN SUDITU

A. 1. Geografia uman / Antropogeografia evoluia conceptelor, terminologie, obiect de

studiu.
Geografia uman (antropogeografia) studiaz grupurile umane cu activitile i structurile lor
(economice, sociale, politice i culturale) i felul cum interacioneaz cu mediul natural. Geografia
uman incearc s rspund la intrebarea de ce? i cum? s-au format acele activiti i structuri
umane. De asemenea, incearc s rspund la intrebarea de ce anumite fenomene se intampl intr-un
anumit loc i nu in altul.
- Termenul de antropogeografie s-a folosit inc de la jumtatea sec. XIX in literatura tiinific
german, dar nu se putea discuta despre o tiin.
- intemenietorul antropogeografiei moderne a fost Friederich Ratzel {se citete Fridrih Ral}.
- Friedrich Ratzel, in sec. XIX, definea antropogeografia ca fiind studiul relaiei om-mediu geografic.
- ali geografi, in diferite perioade au folosit i termenii de morfologia peisajului cultural, geografie
cultural sau geografie social.
- In Romania, termenul de antropogeografie s-a utilizat inc de la apariia primei catedre de geografie
la Univ. din Bucureti. Acest termen a fost introdus de printele geografiei romaneti, Simion
Mehedini, care a fost elev al lui Friedrich Ratzel. Simion Mehedini menioneaz in cursul su c
antropogeografia caracterizeaz legtura omului cu mediul geografic. El insist ca relaiile dintre om i
mediul geografic s fie analizate atat sincronic (in prezent), cat i diacronic.
- Dup primul rzboi mondial, in Europa, termenul de antropogeografie este inlocuit cu termenul de
geografie uman, care a fost introdus de Paul Vidal de la Blache (in 1903). Termenul devine oficial
mai intai in literatura tiinific francez (La Geographie Humaine) i apoi in cea anglo-saxon
(Human Geography).
- In Romania, termenul de geografie uman a fost introdus de un cerecttor francez, Emannuel de
Martonne, care i-a realizat teza de doctorat pe probleme de Geografie fizic i uman a Romaniei,
numit La Valachie. Termenul este preluat apoi de G. Valsan.
- In perioada comunist, termenul de geografie uman este interzis i inlocuit cu cel de geografie
economic. In perioada comunist, studiul s-a concentrat pe resurse, industrie i transformarea
teritoriului Romaniei. Geografia social i politic erau interzise. Totui, prof. V. Mihilescu a cutat s
pstreze importana geografiei umane; el spunea c geografia ecomonic aparine geografiei umane.
- Dup 1990, termenul de geografie economic este inlocuit cu cel de geografie uman i economic,
dar revine i termenul de antropogeografie.
Ali termeni folosii astzi sunt: geografie social, geografie cultural, geografie politic (sau
geopolitic).
2. Geografia uman in epoca Marilor descoperiri geografice: descoperitorii (Bartolomeo Diaz,
C.Columb, F.Magelan), cercettorii (A.Ortelius, S.Munster, R.Hakluyt, N.Carpenter, Ph.Cluver).
Marile descoperiri geografice aparin potughezilor i spaniolilor. Factorii care au condus la marile
descoperiri geografice au fost:
- ocuparea Bosforului de ctre turci i blocarea drumului mirodeniilor, aurului i diamantelor din India
spre Europa.
- drumul mirodeniilor prin Oceanul Indian i Marea Mediteran, era greoi i plin de primejdii.

Marile desoperiri geografice au ajutat la:

- cunoaterea unor populaii noi, cu limbi i obiceiuri noi;
- explorarea unor teritorii necunoscute;
- descoperirea i rspandirea unor plante noi (cartof, porumb, tutun);
- diversificarea comerului;
- colonizarea teritoriilor noi;
- a aprut comerul cu sclavi;
- rspandirea cretinismului;
Descoperitori:
Bartolomeu Diaz, portughez de origine, a fost primul explorator care a ajuns pan la cel mai sudic
punct al Africii i a descoperit Capul Bunei Sperane.
Cristofor Columb traverseaz Oc. Atlantic i cucerete America (Lumea Nou), la 12 octombrie
1492. Expediia lui a plecat spre Vest, cu gandul s ajung in India prin oc. Atlantic. De altfel, el nu a
realizat niciodat c pmantul pe care ajunsese nu era India ci unul nou. In aceeai cltorie, el a
descoperit i insula Cuba, unde gsete tutunul, porumbul i cartoful. Columb a mai fcut apoi inc 3
cltorii in Lumea Nou. Fratele lui, intemeiaz oraul Santo Domingo, ca prima aezare european in
America. Abia mai tarziu, un alt navigator, Amerigo Vespuci, care merge pe urmele lui C. Columb va
da numele de America noului continent descoperit. America va fi imprit intre marile imperii
coloniale ale vremii, Spania i Portugalia. Mai tarziu, America este colonizat i de olandezi, englezi i
francezi.
Fernando Magellan face prima cltorie in jurul lumii mergand spre vest i implinete visul lui Columb
de a ajunge in Asia cltorind prin vest. Marele lui merit este c a descoperit ruta maritim
transpacific, care a completat ruta transatlantic i a fcut unificarea comerical a Planetei.
Cercettori:
Noile teritorii descoperite trebuiau s fie cercetate i s apar pe hrile lumii.
Abraham Ortelius public primul atlas al lumii i primul dicionar geografic Synonimia
Geographica.
Sebastian Munster public Cosmographia universalis, prima lucrare de geografie descriptiv
modern, care prezint colectivitile umane i activitile lor i mediul natural in care triesc.
Richard Hakluyt a fost preot, dar a predat geografia la Univ. Oxford. El i-a propus reginei Elisabeta I
a Angliei un plan de colonizare a Americii de N.
Nathanael Carpenter a scris prima lucrare geografic in limba englez, in care face descrieri precize
ale unor inuturi.
Philipp Cluver, public Introducere in Geografia Universal. El structureaz geografia in 4
subdomenii:
- Geografia (descrierea Pmantului)
- Cosmografia (studiul Universului i a relaiei Pmant-Univers)
- Chorografia (geografia regional)
- Topografia (analiza unor locuri).
El a scris i o Geografie istoric.
3. Alexander von Humboldt fondator al geografiei moderne: etape in formare, opera,
reevaluarea noiunii de peisaj, principale contribuii geografice.
Alexander von Humboldt este considerat fondatorul geografiei moderne, alturi de Carl Ritter.
Humboldt s-a nscut la Berlin, intr-o familie de burghezi. Dou evenimente importante i-au marcat viaa
i cariera:
a) O cltorie in Renania, Olanda, Frana i Anglia impreun cu George Forster, un coleg al tatlui su,
care fcuse o cltorie in jurul lumii. Forster l-a introdus in studiul direct al geografiei, i-a fost prieten i
profesor.
b) Cltoria in America spaniol, impreun cu un botanist francez. Aceasta este prima expediie cu
adevrat tiinific in Lumea Nou. El face multe descoperiri geografice pe care le prezint in lucrarea

Cltorie in regiunile echinociale ale Noului Continent, care are 6 pri:

I: Relatare istoric (cltoria pan in Peru, un atlas geografic i fizic i un atlas pitoresc)
II: Observaii de geologie i anatomie comparat
III: Eseu politic asupra regatului Noii Spanii, Eseu politic al insulei Cuba i un atlas al Noii Spanii
IV: Observaii astronomice, operaii trigonometrice i msurtori barometrice
V: Fizic general i geologie i Eseu asupra geografiei plantelor
VI: Studii asupra plantelor
In Eseu asupra geografiei plantelor apar elemente de antropogeografie rolul omului in
modificarea peisajului defriri, deplasarea unor plante (de exemplu, cartoful i porumbul au fost duse
in Europa). Cea mai important oper a sa a fost Kosmos, lucrare in 5 volume, din care ultimul a fost
publicat dup moartea sa. Este considerat cea mai complex lucrare tiinific aprut pan atunci.
Aceast lucrare aeaz Europa in centrul lumii fizice prezentate ca un intreg.
Humboldt a fcut o reevaluare a noiunii de peisaj. El a luat termenul din pictur i l-a introdus in
geografie ca totalitatea caracteristicilor unei regiuni
Principalele sale contribuii in geografie:
- a privind natura dintr-o perspectiv geografic, inclusiv a relaiei om-natur
- a pus accetul pe metodele tiinifice, mai ales pe metoda inductiv
- a fcut numeroase msurtori (meteorologice, altimetrice) i cercetri in teren
- a atras atenia asupra rolului omului i a fcut deosebirea intre mediile natura i mediile umanizate
- a recunoscut rolul metodei istorice in studiul geografic
- a pus accetul pe metodele cantitative de caracterizare a fenomenelor
- a artat legtura strans dintre geografia regional i geografia general
4. Carl Ritter fondator al geografiei moderne: etape in formare, opera, principale contribuii la
dezvoltarea geografiei.
Carl Ritter este considerat fondatorul geografiei moderne, alturi de Alexander von Humboldt, cu
care a fost prieten.
Ritter s-a nscut in Saxonia i a fost influenat de ideile lui Jean Jacques Rousseau, care indemnau
la cunoaterea lumii in mod direct, prin drumeii i cltorii lungi. Inc din coal, geografia a fost
materia lui preferat. In studenie, a fost preocupat de geografie, istorie i teologie. Apoi, a lucrat ca
profesor privat la Frankfurt.
Opera:
1. Europa un tablou geografic istoric i statistic pentru prieteni, profesori de geografie i
tinerii interesai este o lucrare in 2 volume, care include i 6 hri. Lucrarea este o prezentare
regional (pe regiuni i ri), care include: o introducere (cultur, istorie i politic), o prezentare
economico-geografic, elemente de geografia populaiei i oraele. El subliniaz relaia om-natura.
2. Erdkunde (Geografia), o prezentare a lumii pe regiuni. Prima ediie a avut 2 volume dedicate
Africii i Asiei. A doua ediie a fost o prezentare mai ampl (19 volume) a acestor dou continente.
Lucrarea pune accetul pe aspecte de geografie uman.
3. Lucrarea Introducere General in Geografie Fizic Comparat a fost tradus in englez i
ultima ediie republicat in 2009.
4. Prelegeri universitare care au fost publicate dup moartea sa.
Principalele sale contribuii la dezvoltarea geografiei moderne:
- a infiinat prima catedr de geografie din lume la Universitatea din Berlin
- a creat o adevrat coal geografic. Printre elevii si au fost: Elisee Reclus, Karl Marx, Regele Carol
I al Romaniei. Mai tarziu, Regele Carol I a infiinat Societatea Roman de Geografie.
- a transformat geografia din domeniu de cercetare in tiin
- a contribuit la dezvoltarea geografiei regionale i a geografiei umane.
- a incurajat studiile inductive i cercetrile in teren
- a introdus folosirea hrilor in lucrrile tiinifice, fr a le exagera rolul i importana
- a evideniat importana noiunii de poziie geografic
- a pus accentul pe relaia om-mediu el a privit lumea ca pe locuina omului

5. Fr. Ratzel opera i principiile antropogeografiei moderne.

Friderich Ratzel {se citete Fridrih Ral} este fondatorul antropomorfologiei moderne i
geografiei umane, alturi de geograful francez Paul Vidal de la Blanche.
A fcut studii de zoologie, geografie i geolgie i a cltorit in Europa (inclusiv in Bucovina i
Ardeal) i America de N si S. A fost profesor universitar la Munchen i Leipzieg. S. Mehedini a fost
unul dintre elevii si.
Ratzel a promovat determinismul in geografie.
Determinismul in geografie ara la baz ideea c mediul natural este factorul determinant in
dezvoltarea omului, iar omul nu poate influena mediul. Astfel mediul influeneaz natura uman,
apariia i dezvoltarea raselor, a naiunilor i a societilor.
Opera:
1. Antropogeografia, este o lucrare major, in 2 volume, cu mai multe capitole printre care:
- migraia popoarelor (nomadismul, sedentarizarea, colonizarea)
- spaiul geografic
- graniele popoarelor
- lumea vieuitoarelor
- clima in legtur cu omul
- aspectul geografic al omenirii
- statistica omenirii
Ratzel evideniaz trei noiuni eseniale: spaiul, poziia geografic i cadrul natural.
2. Geografia Politic este o alt lucrare major a lui Ratzel.
El spune c statele apar, se dezvolt i mor la fel ca organismele vii. Aceasta arat concepia lui
determinist asupra vieii umane, adic viaa pe Terra este dependent de condiiile naturale. Lucrarea
studiaz probleme ca: relaia dintre teritoriu i stat, micrile istorice (rzboaie, colonizarea), relaia
cultur-stat, influena poziiei geografice, frontierele, rmurile, insulele i peninsulele.
3. Schie ale vieii urbane i culturale nor americane.
Este o lucrare carepune bazele etnografiei moderne ca tiin.
6. P.Vidal de la Blache opera, genre de vie, identitatea spaial i cea social i principiile
geografiei umane.
Paul Vidal de la Blache (1845-1918), geograf francez, este considerat intemeietorul geografiei
umane, alturi de geograful german Friederich Ratzel.
El a fost profesor universitar de geografie i istorie la Nancy i la Paris i a pus bazele colii
franceze de geografie uman.
El a promovat posibilismul in geografia uman, adic a afirmat c opiunea uman e mai
important decat limitele impuse de natur. Vidal de la Blanche a cltorit mult prin Europa i spaiul
mediteranean.
Genre de vie (modul de via) este un concept introdus de Vidal de la Blanche. El reprezint rspunsul
colii geografice franceze la determinismul colii geografice germane: spaiul in care se desfoar
relaia om-natur formeaz o regiune, care trebuie studiat. Astfel geografia regional este considerat
nucleul geografiei.
Genre de vie este o analiza spaial i social a fiecrei regiuni.
Opera:
1.Articole de geografie uman publicate in revista Analele geografiei.
2. Tabloul geografiei Franei , unde folosete pentru prima dat termenul de Geografie uman.
3. Frana de est prezint peisajele rurale i industriale din Alsacia i Lorena i modul de organizare
regional in jurul marilor orae.
4. Principii de Geografie uman lucrare publicat de ginerele lui Vidal de la Blache, dup moartea
geografului. In capitolul Sensul i obiectul geografiei umane, Vidal de la Blache dezvolt conceptul de
geografie uman.
Vidal de la Blanche spunea c omul i natura sunt unii i inseparabili, omul fiind cel care trebuie s
modeleze suprafaa pmantului. Peisajul natural trebuie studiat impreun cu cel antropizat.

Principiile sale arat c:

- omul trebuie privit in contextul regional
- omul este un agent natural care are posibilitatea de a modifica peisajul in sens pozitiv sau negativ
- fora omului de a transforma peisajul este foarte mare
Vidal de la Blanche a avut numeroi discipoli (elevi) care i-au continuat ideile i opera, printre care Jean
Brunhes, Albert Demangeon i Max Sorre.
7. Modelele clasice ale geografiei umane : J.H.von Thunen, E.Burgess, W.Christaller i
Th.Hagerstrand.
Modelele clasice au stat la baza noii geografii umane, aprute in Europe i SUA in anii 50-60, in
timpul revoluiei cantitative.
1. Modelul lui J.H. von Thunen: Corelarea utilizrii terenurilor cu distana fa de ora
El a studiat producia agricol in ferma lui i a artat c valoarea terenului rural scade direct proporional
cu distana fa de ora. De asemenea, structurarea produciei agricol depinde de distrana fa de ora i
de specificul culturii. In general, exist urmtoarele 3 zone concentrice:
- zona de legume i apoi zona de zarzavaturi i creterea animalelor pentru lapte (in vecintatea
oraului);
- zona forestier (pentru procurarea lemnului)
- zona agriculturii extensive i a creterii animalelor pentru carne (cea mai indeprtat de ora).
Modificand unele condiii (introducerea unui rau navigabil, al doilea ora, fertilizarea solului) se
modific i dispunerea zonelor agricole.
2. Ernest Brugess: Modelul dezvoltrii urbane
El a propus un model de ora cu 5 zone concentrice:
- Central Business District cu instituii administrative, comerciale, hoteluri, teatre, cinema etc.
- Zona de tranziie spaii rezideniale, cu activiti industriale i comerciale, locuit de o populaie
srac, cu magazine ieftine
- Zona rezidenial a populaiei muncitoreti, cu salarii modeste
- Zona rezidenial a clasei de mijloc i a celor bogai (vile, apartamente de lux)
- Zona suburban locuit de navetiti, unde exist i locuri de distracii i coli bune.
Ca o alternativ la acest model a aprut modelul sectoarelor.
3. Walter Christaller: Modelul locului central
Acest model cuprinde 3 zone:
a) locurile centrale: oraele care deservesc o comunitatea regional cu bunuri (tractoare etc.) i servicii
(spitale, coli). Acestea pot fi de rang superior sau de rang inferior.
b) regiunile complementare: zonele care sunt servite de locurile centrale
c) centralitatea unui centru urban = raportul dintre serviciile oferite pentru intreaga regiune i serviciile
oferite numai locuitorilor oraului.
Ulterior, ali cercettori au mai adugat i alte concepte ca: mrimea pragului de pia, anvergura.
In final se obine o reea hexagonal de regiuni complmentare in jurul locului central, ajungandu-se
la o stuctur de tip fagure de miere.
4. T. Hagerstrand {se citete Hegrtrand}: Teoria difuziei in timp i spaiu
Un articol sau o idee, cum ar fi o boal sau un produs, se difuzeaz intr-o regiune, intr-o anumit
perioad de timp.
Modelul a fost folosit pentru analiza traseelor autobuzelor, a rspandirii televiziunii etc.
Difuzia are 4 stadii:
- stadiu primar, iniial (exist zone care au adoptat noul i zone invechite)
- stadiul difuziei (zonele innoite de extind centrifug)
- stadiul condensrii (al generalizrii) (se mrete nr. de zone innoite)
- stadiul saturrii (apare un declin al procesului de innoire, care apoi se oprete)

8. Dezvoltarea geografiei economice i umane in perioada comunist in Romania.

In perioada comunist, termenul de geografia uman a fost interzis. In locul lui s-a folosit
termenul de geografie economic.
Cercetrile geografice au fost orientate spre studii regionale, legate de construirea noii societi de
tip socialist.
Monografia geografic a Rep. Populare Romane (1960) prezint schimbrile aprute in urma
industrializrii i cooperativizrii in agricultur.
Peste 60 de teze de doctorat au prezentat domeniul geografiei economice regionale i al geografiei
urbane i rurale, folosind metode moderne de analiz i interpretare statistico-matematice. Geografia
social i geografia politic erau practic absente, nefiind permise de comuniti.
S-au dezvoltat urmtoarele subramuri ale geografiei umane:
Geografia urban :
- clasificarea oraelor (V. Mihilescu) ,
- prima sintez modern a oraelor (Vasile Cucu),
- problematica urbanizrii (gradul de urbanizare a oraelor, rolul socio-economic al oraelor mici,
sistemantizarea oraelor)
Geografia rural :
- apare conceptul de complex rural
- prima clasificare funcional a aezrilor rurale
- gruparea sau dispersia aezrilor rurale
- dezvoltarea industrial a satelor
- urbanizarea satelor
Geografia populaiei :
- repartiia teriotrial i structura pop.
- migraia intern
- mobilitatea populaiei i a forei de munc
Geografia economic:
- geografia industriei
- geografia agriculturii i a utilizrii terenului
- geografia transporturilor i a cilor de comunicaii (ci feroviare de cltori i marf, maritime,
fluviale)
- geografia turismului (regionarea turismului, turismul internaional)
A fost publicat Atlasul Naional care cuprindea numeroase hri tematice pentru ramurile
geografiei economice.
Partidul Comunist Roman, a impiedicat totui modernizarea geografiei prin constrangeri i cenzur.
B. 1. Geografia uman in epoca antic: Hesiod, Thales, Herodot, Aristotel, Eratostene,
Strabon, Ptolemeu.
Geografia este una dintre cele mai vechi tiine ale omenirii.
Anticii au incercat s rspund la cele 3 intrebri fundamentale ale G.: Unde? Cum? De ce?
Au creat primele hri, au imprit Pamantul in uscat i oceane. Au dezvoltat geografia regional,
cartografia i antropogeografia.
Muli cercettri consider c Herodot, printele istorie, este printele geografiei. El a cltorit in
locuri indeprtate (Mesopotamia, Africa, Europa) i a inclus informaii geografice i antropogeografice
in opera sa.
Hesiod, in opera sa Munci i zile aduce informaii despre munca in agricultur, navigaia pe
mare, comer i despre un vant dinspre N numit boreas, care traverseaz Tracia.
Thales a cltorit in Mesopotamia, Persia, Egipt i a adunat numeroase informaii tiinifice despre
oameni i locuri.
Thales i ceilali geografii din Milet au fost primii care au introdus noiunea de continent. Pe
hrile lor, apare Marea Mediteran care desparte dou continente. Apa cea mare care inconjura uscatul
era numit Okeanos (oceanul).

Aristotel lucrarea sa Meteorologica este foarte important pentru geografie. El vorbete de

dou zone nelocuite ale pmantului, in partea de sus (Polul N) i in partea de jos (Polul S), face legtura
intre clim i culoarea pielii, relaia dintre poziia unui ora i regimul politic. Aristotel a introdus
metoda inductiv in cercetarea i explicarea fenomenelor.
Eratostene a fost primul care a folosit noiunea de geografie pentru studiul Pmantului i a calculat
cu o eroare de 0,5% dimensiunile Pmantului. A scris lucrarea in 3 volume Geographica. A avut
contribuii in cartografie.
Strabon a fost grec, dar a trit in Imp. Roman i in Alexandria. El a cltorit mult i a scris o
lucrarea in 17 volume numit Geographica, ajuns pan in zilele noastre. Pentru antropogeografie,
lucrarea sa este foarte important el spune c geograful studiaz intreaga lume locuit.
Ptolomeu este cel mai cunoscut geograf al lumii antice, opera sa adunand toate cunotinele
geografice ale antichitii. El a imprit tiina geografiei in dou pri:
- geografia (geografia matematic i cartografia)
- -chorografia (descrierea rilor i teritoriilor).
Opera lui a fost pstrat i tradus in latin.
2. B.Varenius principiile geografiei
Bernhardus Varenius, a trit la mijlocul sec. XVII i a fost un genial geograf german. El a fost
primul geograf care a renunat la ideile teologice.
A scris Geographia Genialis , prima lucrare de geografie general modern, publicat la
Amsterdam.
Lucrarea sa are dou seciuni:
- geografia generalis (descrierea Terrei i explicarea legilor universale)
- geografia specialis (geografia regional, cu descrierea unor zone sau regiuni)
Varenius scrie despre modul in care triesc oamenii, cum sunt organizai, despre instituiile lor,
comer i despre problemele lor de sntate.
El a contribuit la evoluia tiinei geografice. A preluat informaiile aduse de Marile Descoperiri
Geografice i a analizat elementele socio-umane i economice.
A prezentat:
- modificrile aduse de colonizare i de comerul cu sclavi
- rolul omului in modificarea peisajului.
Opera lui are i elemente de etnogeografia, geografia istoric i geografia politic.
3. Elemente de geografie uman in opera lui P. Kropotkin.
Piotr Kropotkin, conte rus, este cunoscut pentru cercetrile fizico-geografice asupra N Europei i
Asiei. El are preocupri politice i geografice. Din cauza preocuprilor politice importiva arului, el
prsete Rusia i triete in Elveia.
In Elveia il cunoate pe Elisee Reclus i il ajut s redacteze capitolele despre Siberia i Europa
de E din lucrarea sa Nouvelle Geographie Universelle.
Kropotkin scrie lucrarea Ajutorul reciproc/mutual, in care este importiva ideilor lui Charles
Darwin. El sugereaz reorganizarea marilor aglomerri urbane in localiti mai mici, cu spaii de munc,
de locuit i petrecerea timpului liber. Aceste idei au fost puse in practic mai tarziu in Marea Britanie
(garden city), Germania, Suedia, Italia, Frana.
El a luptat pentru ca geografia s studieze nu numai natura, ci i omul.
4. Abordri de geografie uman in operele lui Elisee Reclus.
Elisee Reclus a fost un reprezentant important al colii geografice franceze. Venit la Berlin pentru
a studia teologia, el ascult prelegerile lui Carl Ritter, care ii starnesc interesul pentru geografie.
El face lungi cltorii in America de N si de S.

El se apleac asupra aspectelor umane ale geografiei, mai ales a inegalitii sociale, problemelor
economice i culturale.
Reclus folosea termenul de geografie istoric i statistic.
Particip la Comuna din Paris, i este luat prizonier, apoi exilat in Elveia.
A fost profesor de geografie la Universitatea din Bruxelles.
Reclus a combinat determinismul cu raionalismul i etica social liberal.
Opera :
Pmantul descrierea fenomenelor vieii pe pmant .
Nouvelle Geographie Universelle .
Lhomme et la Terre (Omul i Pmantul) este o lucrare in care apare conceptul de geografie
social.
5. Contribuiile lui J.Brunhes, A.Demangeon i M.Sorre la dezvoltarea geografiei umane.
Jean Brunhes, Albert Demangeon i Max Sorre au fost elevii i discipolii lui Paul Vidal de la
Blanche.
Jean Brunhes a scris dou lucrri importante pentru geografia uman :
- La Geographie Humaine (Geografia uman)
- La Geographie Humaine de la France (Geografia uman a Franei)
El a cercetat activitilor umane i schimbrilor produse de om in peisaj.
El stabilete 3 grupe de fapte geografice eseniale :
1. fapte legate de ocuparea neproductiv a pmantului (locuine, drumuri)
2. fapte legate de cucerirea vegetal i animal (agricultura i creterea animalelor)
3. faptele economiei distructive (defriri, deseleniri, vantoare, exploatarea resurselor de subsol)
El a studiat i circulaia (pe drumuri), migraia i aglomeraiile urbane.
Brunhes formuleaz i definiia geografiei umane. El spune c studiaz fenomenele de la suprafaa
pmantului, la care ia parte activitatea uman.
Albert Demangeon are i el dou lucrri importante:
- La Picardie (o lucrare de geografie regional)
- Probleme de geografie uman
El a introdus studiul a asezrilor rurale i a definit dou tipuri de aezri: satele adunate i satele
risipite.
Max Sorre a fost orientat mai mult spre geografia social.
El consider spaiul social ca fiind alctuit din mediul social + mediul natural.
6. Determinismul in geografia uman principii, abordri.
La baza studiului geografic stau 3 componente:
- un obiect (Pmantul)
- un subiect activ (omul)
- un loc (regiunea, locuina etc.)
Geografia studiaz faptele i relaiile dintre acestea.
Astfel au aprut trei concepte geografice:
- determinismul
- posibilismul
- probabilismul
In legtur cu aceste concepte exist 3 noiuni importante :
- cauzalitatea
- hazardul sau intamplarea
- informaia
Astfel, geografia regional a cercetat cauzalitate direct dintre fenomenele fizice i cele
umane.

Determinismul a fost susinut de coala geografic german, fiind promovat de Ratzel.

Aceasta a fost in opoziie cu Vidal de la Blanche, care promova probabilismul.
Determinismul folosea metoda pozitivismului i dorea s aplice in sociologie metode tiinifice,
precum cercetarea i verificarea ipotezelor, experimentul i msurtorile tiinifice.
Determinismul presupune acceptarea a dou postulate:
1. orice fapt geografic este explicabil prin cauze/condiii
2. atunci cand sunt indeplinite cauzele/condiiile, faptele au loc
Cauzele pot fi numeroase i diverse. Rolul cercetrii este de a identifica cauzele i a explica
rolul lor. O condiie este considerat necesar atunci cand evenimentul nu se poate realiza fr ea.
(De exemplu, prezena apei este necesar pentru cultura trestiei de zahr.)
Cel care nu le accept cele dou postulate ale determinismului consider c faptele sunt o intamplare
fiindc nu ii poate explica cauza.
Explicarea realitii prin intamplare (hazard) se numete astzi probabilism.
7. Posibilismul in geografia uman principii, abordri.
La baza studiului geografic stau 3 componente:
- un obiect (Pmantul)
- un subiect activ (omul)
- un loc (regiunea, locuina etc.)
Geografia studiaz faptele i relaiile dintre acestea.
Astfel au aprut trei concepte geografice:
- determinismul
- posibilismul
- probabilismul
In legtur cu aceste concepte exist 3 noiuni importante :
- cauzalitatea
- hazardul sau intamplarea
- informaia
Posibilismul in geografie a aprut in Frana, ca o reacie de opoziie la determinismul colii
germane.
Posibilismul a fost promovat de Paul Vidal de la Blanche i de Jean Brunhes. El s-a maifestat
i in randul geografilor americani i anglo-saxoni.
Posibilitii afirmau c opiunea uman este mai important decat limitele impuse de natur.
Posibilismul consider c societatea este un factor activ care modific peisajul geografic.
Omul folosete posibilitile oferite de mediul inconjurtor pentru a le transforma in avantajul su.
De exemplu: irigarea zonelor deertice pentru a le transforma in terenuri agricole, dezvoltarea anumitor
industrii in medii naturale dificile (de exemplu, industria ceausurilor in Elveia unde este greu s faci
agricultur).
Posibilitii au folosit concepte culturale i economice pentru a explica influena omului in peisaj.
Funcia de utilitate este o noiune care exprim castigul rezultat din suma avantajelor i
dezavantajelor care dirijeaz comportamentul uman.
Posibilismul a oferit mult mai multe explicaii asupra faptelor geografice observate.
In acelai timp, a aprut clar faptul c dac exist prea multe explicaii poate s apar pericolul de a
nu mai putea generaliza un fenomen.

8. Probabilismul in geografia uman principii, abordri.

La baza studiului geografic stau 3 componente:
- un obiect (Pmantul)
- un subiect activ (omul)
- un loc (regiunea, locuina etc.)

Geografia studiaz faptele i relaiile dintre acestea.

Astfel au aprut trei concepte geografice:
- determin ismul
- posibilismul
- probabilismul
In legtur cu aceste concepte exist 3 noiuni importante :
- cauzalitatea
- hazardil sau intamplarea
- informaia
Probabilismul a rezultat din 2 categorii de intrebri:
1. Dac X a generat pe Y in trecut, va fi la fel i in viitor?
- dac toate cauzele se reproduc identic in viitor, rspunsul poate fi afirmativ
- dac apare un element nou, atunci X nu-l va mai genera pe Y
Nimeni nu poate garanta pentru viitor, deci o predicie nu poate fi sigur, cu numai probabil.
2. Este posibil identificarea tuturor cauzelor care au generat un fapt observat?
- in tiinele umane rspunsul este NU: un eveniment nu poate fi explicat cu o siguran absolut.
- Orice explicaie este mai mult sau mai puin complet i probabil
Probabilismul inseamn c un eveniment poate fi explicat sau prezis numai intr-o anumit msur, care
uneori nu poate fi msurat.
Cu cat cauzele sunt mai puine i mai bine cunoscute, cu atat probabilitatea de a prezice un eveniment e
mai mare.
Y = f(X) + , adic evenimentul Y depinde de cauzele X i de un alt lucru
Pentru determinism, reprezint cauzele necunoscute
Pentru non-determinism, inseamn hazard/intamplare
Rata probabilitii este mic la nivel de individ, dar mai ridicat la nivelul grupurilor de indivizi.
Probabilismul st la baza geografiei umane actuale.
9. Pozitivismul logic in geografia uman.
Pozitivismul logic este un concept filizofic care identific cunoaterea cu tiina i studiaz
realitatea concret i verificabil.
Acesta a stat la baza revoluiei cantitative in geografia uman.
Aceast revoluie a introdus noi tehnici i metode de lucru bazate pe modele, analiz statistic i
pe localizarea in spaiu a fenomenului analizat.
Pozitivismul logic in geografia uman s-a dezvoltat foarte mult in prima jumtate a sec. XX.
Un rol important l-a avut un grup de filozofi cunoscui sub numele de Cercul de la Viena.
Ei se opuneau fenomenelor neverificabile. S-au opus nazismului i in general tuturor regimurilor
totalitare.
Pozitivismul logic:
- nu accept compromisurile in tiin i combate prejudecile iraionale.
- consider c modelul su de cercetare este singurul valabil.
- consider c tiina este una singur, iar diferitele ei ramuri se deosebesc numai prin obiectul de studiu
- metoda de lucru comun este metoda ipotetic-deductiv, iar disciplina model este fizica.
In geografie, pozitivismul logic consider c polii Terrei (polul N i polul S) i coordonatele matematice
(lat. i long.) sunt singurele definiii speciale.
10. Noile paradigme ale lui Fr.Schaefer i revoluia cantitativ in geografia uman.
Geografia s-a modificat radical in anii 1950-1960, in aa numita perioad a revoluiei calitative
in geografia uman.
Paradigma este un set de credine, valori i tehnici acceptate i folosite de membrii unei
comuniti tiinifice.

Noile paradigme se refereau la analiza cantitativ i bazat pe modele de lucru a fenomenelor

geografice.
Cauzele declanrii revoluiei cantitative in geografia uman au fost:
- geografia regional tradiional studia unitile teritoriale ca pe nite unicate.
- geografia era mai mult descriere decat explicaie
- in unele universiti din SUA fuseser desfiinate catedrele de geografie
- in Europa se dorea o abordare mai tiinific in geografia universitar
Revoluia cantitativ a avut dou caracteristici principale:
1. pozitivismul logic (studiul realitii concrete i verificabile)
2. metodologia bazat pe modele, analiz statistic i localizarea in spaiu a fenomenului analizat
(analiz locaional)
Revoluia cantitativ a fost declanat de apariia in pres a unui articol al geografului german
emigrat in SUA, Fred Schaefer {se citete efr}. El critica starea in care se gsea geografia i cerea ca
aceasta s ii creeze propriile legi i metode de studiu.
Scahefer a spus c geografia trebuie s studieze ceea ce se vede pentru a formula concluzii.
Observaiile conduc la ipoteze i aceste trebuie verificate de mai multe ori inainte de a formula o lege.
Dup apariia articolului lui Schaefer, la universitatea statului Washington s-au organizat cursuri de
metode statistico-matematice pentru studenii geografi din SUA i Europa.
Noua geografie avea urmtoarele caracteristici:
- punea pe primul loc explicaia tiinific i apoi descrierea
- folosea modele i tehnici cantitative (metoda inductiv, pozitivismul, metode statistice)
- folosea calcule i msurtori
Geografia uman a devenit o tiin a spaiului umanizat.
Revoluia cantitativ s-a incheiat in 1963 in SUA i abia in anii 60-70 in rile din Europa.

C. 1. Geografia umana in Evul Mediu: Isidor din Sevilla, Virgiliu de Salzburg, Al Idrisi, Ibn
Khaldun.
In general, Evul Mediu este considerat o perioad neagr in istoria omenirii, deci i in geografie.
Totui, au fost destui oameni ai bisericii care au reuit s transmit valorile antice.
Isidor din Sevilla a fost un mare invat al Evului Mediu.
Lucrarea sa Etimologiea transmite cunotinele autorilor antici greci i romani.
Lucrarea cuprinde 20 de cri printre care: Omul, Lumea i prile sale (vorbete despre nori,
vanturi, ape, mri i oceane), Geografia, Agricultura, Edificiile publice i ci de comunicaii. Are
i o hart simbolic a lumii cunoscute.
Isidor din Sevilla a fost fcut sfant de ctre biserica roman-catolic i din 2001 este considerat
patronul sfant al internetului.
Virgiliu de Salzburg, irlandez de origine, a avut preocupri in domeniul geografiei, astronomiei
i antropologiei i a intrat in conflic cu Biserica catolic. El a afimat c exist oameni care triesc
dincolo de ocean.
Incepand cu sec. VIII, lumea arab a jucat un rol important in tiin i in particular in geografie.
Existau numeroase universiti in Orientul Mijlociu i Africa de Nord, unde s-au format mari
personaliti geografice. Dintre geografii arabi, cei mai cunoscui sunt: Al Idrisi i Ibn Khaldun.
Al Idrisi, este considerat cel mai mare cartograf al timpului su i al lumii arabe.
A cltorit in Europa i a fondat coala de la Palermo.
A fcut prima descriere complet a Europei.
A creat 70 de hri regionale care s-au pstrat in lucrarea sa Recreaii geografice. In aceast lucrare el
descrie i spaiul romanesc: viaa social-economic de la Dunrea de Jos i realitile geografice din
munii Banat.
Ibn Khaldun e considerat ultimul mare geograf arab medieval i printele geografiei istorice.
El a analizat ascensiunea i decderea imperiilor.

2. Imm.Kant theoretician i practician al geografiei: cariera, opera geografic, cele cinci

geografii, abordarea determinist, fundamentarea filozofic a geografiei.
Immanuel Kant a fost un faimos filozof, dar i un mare geograf.
Kant s-a nscut i a trit toat viaa in Koningsberg (in Prusia Oriental).
El a predat geografia timp de 48 de semestre. Orele de geografie erau predate in semestrul II (de var),
iar in semenstrul I (de iarn) el preda antropologia.
El considera c geografia dezvolt gandirea sntoas a omului.
A studiat cutremurele, micrile maselor de aer, rasele umane, influena Lunii asupra condiiilor
meteorologice, antropologia i geografia fizic.
El consider c geografia fizic este temelia (baza) celorlalte geografii.
A identificat 5 geografii:
- geografia matematic (forma, mrimea i micrile Terrei, locul su in Sistemul Solar)
- geografia moral (analizeaz obiceiuri i caractere umane in relaie cu regiunea unde locuiesc)
- geografia politic
- geografia comercial
- geografia teologic
Kant are o abordare determinist a geografiei: natura este elementul esenial in evoluua speciei
umane i in rspandirea ei pe intreg Pmantul. El spunea c omul trebuie s se acomodeze cu natura i s
invee s i-o apropie in folosul su.
In lucrrile sale filozofice, Kant folosete imagini metaforice geografice (insula inelegerii,
oceanul metafizicii) i concepte geografice (regiune, limit, camp, izvor, orientare).
In eseul su Spre pacea etern apare problema dreptului la via, la existen al tuturor
popoarelor, care este i o problem geografic.
Kant are idei umaniste care dovedesc bune cunotine de geografie economic.
Principala contribuie a lui Kant in domeniul geografiei este fundamentarea filozofic a acestei tiine.
El clasific fenomenele din dou puncte de vedere:
- primul in raport cu natura lui (clasificarea logic) de ex., zoologia studiaz animalele, botanica
studiaz plantele, geologia studiaz rocile,
- al doilea in raport cu poziia lor in timp i spaiu (clasificarea fizic) istoria studiaz fenomenele
care se intampl intr-o anumit perioad de timp, iar geografia studiaz fenomenele dintr-un anumit
spaiu. Istoria e naraiune, iar geografia descriere.
Kant consider c geografia i istoria sunt tiinele eseniale.
3. Ellen Churchill Semple contribuii la dezvoltarea geografiei.
Ellen Churchill Semple a fost eleva lui Friederich Ratzel.
Ea a promovat un determinism in scopuri socio-politice.
A fost profesor la Universitatea din Chicago i prima femeie aleas preedinte al Asociaiei Geografilor
Americani.
Opera:
1.Istoria Americii i condiiile sale geografice analizeaz factorii geografici in legtur cu
evenimentele istorice naionale, cum este rzboiul civil.
2.Influenele mediului geografic subintitulat Pe baza sistemului antropogeografic al lui Ratzel
este lucrarea sa principal.
Aceasta dezbate probleme ca: aciunea factorilor geografici in istorie, societatea i statul in
relaie cu teritoriul, micrile popoarelor, localizarea geografic, graniele geografice, relaia omului cu
apa, antropogeografia raurilor, popoare costiere, popoare insulare, influenele climatului asupra omului
etc.
Geografa face referire in lucrarea sa i la spaiul romanesc dintre Carpai i Dunre.
Ea spune c omul este produsul suprafeei Pmantului

4. E.Huntington i Gr.Taylor contribuii geografice

Huntington este un geograf american, iar Taylor este australian.
Ei au artat c prezena civilizaiilor superioare in zona temperat i absena lor in zona tropical este
dat de condiiile climatice.
Huntigton a scris lucrarea Pulsul Asiei, in care vorbete despre invaziile mongole i
manciuriene legate de modificri climatice.
Taylor a vorbit depre popularea Australiei, mai ales in regiunile cu clim temperat. Aceasta a
nemulumit autoritile i Taylor a fost obligat s emigreze in SUA i apoi in Canada. Mai tarziu,
autoritile au recunoscut rolul condiiilor naturale in procesul de populare a Australiei.
El ii prezint ideile in opera numita Geografia sec. XX.

5. Umanismul
Umanismul pune pe primul plan subiectivitatea i creativitatea individual i activitile umane.
Umanitii au explorat intotdeauna fiina uman.
Umanismul s-a opus dezumanizrii geografiei tiinifice.
Geografii umaniti au analizat valorile umane, sociale i culturale, estetica peisajului i
arhitecturii.
Geografia umanist consider oamenii ca interacionand permanent cu mediul.
Cel mai cunoscut geograf umanist este Yi Fu-Tuan care a scris:
- Topophilia
- Geografia Umanist
- Spaiul i locul
In ultimele decenii, geografii sunt tot mai preocupai de motivele umanitare, mai ales de
problemele sociale i de mediu (globalizarea, efectul de ser).
Geografii umaniti de azi reanalizeaz operele generaiilor anterioare de geografi i descoper
contribuiile lor in geografia social i cultural.
Geografia umanist ine cont de aspecte emoionale, de estetic, credin i dorin.
In lucrarea Geographical Imaginations, geograful Derek Gregory redefinete locul geografiei in
cadrul tiinelor umaniste.

6. Structuralismul
Structuralismul s-a nscut odat cu micrile de protest de tip marxist i are la baz
exploatarea social.
Structuralismul critic sistemului politico-economic, srciei i inegalitilor.
In geografie, structuralismul a accentuat tendina de fragmentare a tiibei. Astfel, au aprut numeroase
subdiscipline, iar nucleul principal al geografiei a trecut pe plan secund.
Revoluia cantitativ din anii 50-60, a dus la ruperea geografiei umane de geografia fizic i
dezvoltarea unor subramuri de tip socio-geografice, cum sunt:
- feminismul
- etnografia
- criticismul postcolonial
- geografia radical (critic)
Au aprut termeni i concepte noi precum, pregtire profesional, calificare, domeniu public i
privat, cas i serviciu, conceptul de munc.
Studiile au artat c femeile duc greul muncii i de obicei nu sunt pltite pe msur. Aceast
discriminare sexual este o preocupare a geografiei umane actuale.
Geografia actual studiaz dualismele: pmantul i viaa, oamenii i locurile, societatea i
spaiul, localul i globalul.
Relaia omului cu mediul inconjurtor antropizat rmane o preocupare important a geografilor
din zilele noastre. Un reprezentant al geografiei umane actuale, postmoderniste este David Harvey.

7. G.Valsan opera de geografie uman.

George Valsan (1885-1935) a fost studentul i colaboratorul lui S. Mehedini. El a fost geograf
fizician (geomorfolog), dar are i contribuii in antropogeografie.
Opera sa de geografie uman cuprinde lucrri despre:
- popularea rii Romaneti, mai precis a Brganului
- romanii din Serbia (de pe Valea Timocului)
- vechimea populaiei romaneti la gurile Dunrii
A contribuit la infiinarea etnografiei moderne romaneti.
A infiinat Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca) primul muzeu etnografic din Rom.
A scris despre reforma invmantului geografic i relaia geografiei cu sociologia
A lsat opere in manuscris despre studiul creaiei populare.
A fost membru al Academiei Romane.
8. C.Brtescu opera de geografie uman.
Constantin Brtescu (1882-1945) a fost student i colaborator al lui S. Mehedini.
A fost preocupat de geografia uman, inclusiv toponimie i geografie istoric.
A studiat geografia uman a spaiului danubiano-pontic.
A fost supranumit geograful Dobrogei.
A contribuit la definirea nomenclaturii actuale geografice a Dobrogei.
A fost profesor la Univ. din Cernui i la Univ. din Bucureti.
A fost membru al Academiei Romane.

9. V.Mihilescu opera de geografie uman.

Vintil Mihilescu (1890-1978) a fost studentul i colaboratorul al lui S. Mehedini.
El s-a dedicat antropogeografiei.
V. Mihilescu considera c geografia uman trebuie s studieze pmantul ca teatru al reaciilor
omeneti fa de mediul inconjurtor.
Opere:
- Bucuretii din punct de vedere antropogeografic i etnografic (tez de licen)
- Vlsia i Mostitea (tez de doctorat)
- Geografie teoretic.
A pus bazele geografiei urbane romaneti.
A studiat i aezrile rurale: el a fcut prima clasificare morfo-structural a aezrilor rurale, folosit i
astzi.
A studiat i geopolitica a contribuit la scrierea lucrrii Unitatea i funciile rii i poporului
roman.
A fost membru corespondent al Academiei Romne.