Sunteți pe pagina 1din 195

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR

FACULTATEA DE HORTICULTUR

Bazele horticulturii
Curs 2012-1013

Definiia horticulturii. Istorie i evoluie.


Definiie HORTICULTUR

1. tiina cultivrii grdinii sau tiina gradinritului.

termen ntlnit ncepnd cu sec. XVIII lat. hortus grdin cultura - cultivare
2. tiina i arta cultivrii fructelor, legumelor i a plantelor ornamentale, precum i procesarea i marketarea lor.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Ecuaia tiinelor agricole


AGRONOMIE + HORTICULTURA + SILVICULTUR = TIINE AGRICOLE
HRANA

POMOLOGIA

LEGUMICULTURA

HORTCULTURA

FLORICULTURA
MEDIUL NCONJURTOR

PEISAGISTICA

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Abordare istoric
Arheologii consider c primele culturi la nivel mare dateaza de acum 10.000 ani, corespunznd revoluiei neolitice. Mesopotamia (Irak) a avut primele culturi din istorie.
Cele mai vechi scrieri horticole dateaz din primul mileniu D.C. din China, Mesopotamia, Egipt, Grecia i Roma antic: unelte de fier, rotaia culturilor, compost, irigare la scar larg, polenizare, culegere, molime, controlul bolilor.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

noiuni importante de taxonomie [tiin avnd ca obiect stabilirea principiilor i legilor de clasificare a organismelor vii care se ocupa cu studiul unei grupe de plante sau de animale privind descrierea i clasificarea speciei] i fiziologia plantelor [ramur a biologiei care studiaz funciile organismului viu].

Contribuia la istoria hortculturii Grecia antic

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Theophrastus (Greek: ; c. 371 c. 287 BC). Printele botanicii.

Mesopotamia
Sisteme de irigaii pentru terase, grdini i parcuri.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Romanii lanseaz horticultura ornamental, cu topiary i construiesc primele sere de legume.

Roma antic

Apeduct roman

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Egiptul antic

Femei din Egiptul antic folosind pomezi naturale.

Fermieri egipteni

Aduce lumii industria parfumului, mirodeniile i salba de plante medicinale.

Folosirea plantelor medicinale Producator de parfum

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Diviziunile horticulturii
Culturile horticole includ culturi de fructe, legume, flori, culturi agricole, condimente, culturi de plante aromate i medicinale etc. Se adaug culturile de pomi pentru umbr, ornamentali sau pentru decorarea urban, plantele ornamentale pentru grdini, parcuri precum i materialul sditor aferent categoriilor horticole.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Pomicultura
Din lat: pomum - fruct cultura- cultivare. Definiie tiina care se ocupa cu studiul fructelor.

Ex: mango, guava, mr, banana, cais par,kiwi.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Viticultura
Din lat: vine liana si cultura- cultivare Definitie: Stiinta care se ocupa cu studiul strugurilor si produsele derivate

Din gr. Oenos vin si logos stiinta

Oenologia

Definitie: Stiinta care se ocupa cu studiul, metodele de preparare si pastrare a vinurilor si produselor derivate Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii
2012 Adrian Peticila

Legumicultura

Din lat. : legumen legum cultura - cultivare

Definiie: Ramur a agriculturii care se ocup cu teoria i practica cultivrii legumelor.


Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Floricultura
Din lat.: florus floare cultura cultivare Definiie: tiina care se ocup cu studiul i tiina florilor.

Comercial: se ocu cu cultivarea florilor n scop comercial (trandafir, iasomie, garoafe, craite, tufanele etc) Ornamental: se ocup cu creterea florilor n scop ornamental, pentru ncntare, decoraiuni etc. (dalia, trandafirul japonez, Poinsettia, Gerbera, Gaillardia etc.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Arboricultura
Din fr. arboriculture. Definiie: Este tiina care se ocup cu creterea arborilor pereni folosii pentru umbrire, aranjamente stradale sau n scopuri ornamentale.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Condimente
Se ocup cu studiul cultivarii plantelor care se folosesc in asezonari alimetare si pentru aromatizare.

Disociere in literatura de specialitate americana intre spices - acele plante folosite ca adaosuri de aroma si savoare in mancaruri. Ex: piper, cardamon, cuisoare, scortisoara etc. Si condiments: plante folosite doar pentru gust. Ex: turmeric, ghimbir, red chillies, ceapa, usturoi etc.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Plantele medicinale i aromate


Se ocup cu studiul i cultivarea plantelor folosite n scopuri medicinale, folosite n industria farmaceutic precum i plantele pentru uleiuri eseniale sau aromatice.
Chrysopogon zizanioides

Plantele medicinale -- bogate n metabolii (alcaloizi, glicozide, flavonoide, steroizi etc) i sunt o surs potenial de medicament: menta, musetel, coada calului, galbenele, maces, .

Lemon grass

Plantele aromatice -- posed uleiuri eseniale n structura chimic, odorante, volatile: busuioc, coriandru,menta,oregano,salvie,

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Atropa belladona

Tehnologia produselor horticole

Siropuri naturale din fructe si legume

Dulceturi si gemuri

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Muraturi

Arhitectura peisajului i amenajarea urban


Se ocup de planificarea i execuia ornamental a spaiilor din parcuri, grdini precum i amenajri urbane.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Material semincer i sditor horticol


Se ocup de producerea seminelor i plantelor tinere necesare culturilor horticole pentru scopuri comerciale i nu numai.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Domesticirea plantelor pe glob.


Near East, Egypt, and the Mediterranean apple, cherry, date, fig, grape, olive, pear, plum, cabbage, broccoli, cauliflower, caraway, leek, carrot, hazelnut, melon, garlic, lettuce, pea, onions, beet, chard, pistachio, almond, dill, parsley, poppy, lentil, carob, and flax Mountains of Central and Western China apricot, peach, cucumber, adzuki bean, water chestnut, wasabi horseradish, ginger, cinnamon, and bamboo Southeast Asia and the Pacific Islands grapefruit, orange, lemon, lime, tangerine, banana, mango, clove, nutmeg, black pepper, turmeric, cardamom, sugarcane, coconut, mung bean, taro, and eggplant Central America pepper, green bean, squash, pumpkin, sweet potato, sunflower, vanilla, corn, scarlet runner bean, lima bean, pineapple, guava, and jicama South America avocado, tomato, potato, chocolate, peanut, cashew, beans, squash, yam, and papaya The relatively recent domestication of the sunflower, blueberry, strawberry, cranberry, and bramble fruits (raspberry and blackberry) were bred from wild plants of the eastern United States.

Source: Jack R. Harlan, Crops & Man (Madison, Wisc.: American Society of Agronomy, Crop Science Society of America, 1975).

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Planta
Oferta zilnic a plantei: hran, combustibil, mbracminte, adpost, medicin, parfumuri, recreaie, terapie, protecie i ecologie. Lipsa plantelor ar duce la extincie. Apa + culturi = aezri omeneti. Necesit o abordare integrat, ca s o putem folosi n favoarea noastr. Majoritatea culturilor de plante moderne provin din plantele slbatice ale mileniului 2 .C. Comparativ s-au aclimatizat foarte puine plante consumului uman n epoca modern. Factorii de vegetaie: apa, lumina, aerul, elementele nutritive
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Horticultura, tiina cumulativ


Planta reacioneaz la factorii de vegetaie: apa, lumina, aerul, elementele nutritive macroelementele Azot(N), Fosfor(P), Potasiu(K), Calciu (Ca), Clor(Cl), Sulf(S), Sodiu(Na), Magneziu(Mg) i microelementele Zinc(Zn), Siliciu(Si), Fier(Fe), Fluor(Flr), Iod(I), Aluminiu(Al), Bor(B), Cupru(Cu), Molibden(Mo).

Beneficiaz de alte tiine: genetica, fiziologia, botanica, chimia, agrochimia, matematica, meteorologia.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Solul
Definiie: este stratul fragil i afnat care acoper subire toat suprafaa scoarei terestre, cu compoziie i nsuiri proprii, care poate asigura creterea plantelor. Atributul fundamental al solului este de a fi mediu vaforizant vieii plantelor. Este mediu chimic, fizic i biologic.

Pedologia Definiie

tiina care se ocup cu studiul genezei, al evoluiei i al distribuiei solurilor i cu cunoaterea constituiei lor fizice, chimice i biologice, n scopul stabilirii gradului de fertilitate i a posibilitilor de ridicare a acesteia.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

tiai ca:
- Pe o suprafa de un hectar de sol se gsesc aproximativ 3 tone de bacterii, 3 tone de ciuperci microscopice, 1,5 tone de actinomicete, 100 kg de alge, 100 kg de protozoare, 500 kg de rme, 50 kg de nematode, 40 kg de artropode, 30 kg de molute, 20 kg de erpi i roztoare?. - n fiecare cm cub de sol se gsesc pn la 7-10 miliarde de microorganisme? - Solurile contemporane s-au format n ultimii 8-10 mii de ani. De exemplu, un strat de sol cu grosimea de 1 cm, pe o suprafa neted, se formeaz ntr-o perioad de la cteva zeci de ani Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii pn la 100 de ani. 2012 Adrian Peticila

Fertitiliatea
Definiie Proprietatea solului de a asigura condiiile de cretere a plantelor si reprezint capacitatea solurior de a pune la dispoziia plantelor substanele nutritive i apa, n stare permanent, simultan , n condiii optime i ndestulatoare , coroborate cu ceilali factori de vegetaie.
a) Fertilitatea potenial este un rezultat al fenomenelor naturale (fizice, chimice, biologice), unde omul nu intervine. Ea se dezvolt continuu i este influenat de compoziia fizic i biochimic a solului, de condiiile de clim i relief i se caracterizeaz prin capacitatea de reproducere spontan a vegetaiei. b) Fertilitatea antropogen a solurilor rezult urmare interveniei omului. Depinde de aplicarea a tehnicilor agrotehnice corespunztoare (lucrri agrotehnice, ngrminte, ierbicizari, araturi, etc).
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Humus
Definiie Este materia organic de la suprafaa solului, integral transformat sau aflat n diverse stadii de trasnformare i care are drept componeni principali acizii huminici. Reprezint un amestec de substane organice foarte complicate, considerat poate cea mai complicat substan pe planet. Rolul de baz al humusului n procesul de solificare i n natur n genere const n faptul c el reprezint o substan conservat, un accumulator de energie solar, fixate n materia organic de generaiile precedente ale plantelor i animalelor. Apariia humusului a stopat procesul de mineralizare, de descompunere total a rmielor organice. Humusul a fcut posibil acumularea pe viitor a energiei solare, a contribuit la formarea solurilor primitive iniiale, deci la apariia pedogenezei. n continuare evoluia organismelor terestre, a asociaiilor vegetale i animale s-a produs concomitent cu evoluia solurilor, contribuind astfel la evoluia ecosistemelor naturale. Humusul conine diferite elemente i substane nutritive, ce asigur fertilitatea solului. S-a constatat tiinific c n stratul de sol cu grosimea de un metru pe o suprafa de un hectar se conin n medie 290 tone humus, 15 tone azot, 19 tone fosfor, 204 tone potasiu, precum i o cantitate important de microelemente: cupru, zinc, mangan, molibden, etc.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Tipuri de sol
Caracteristicile solului variaz de la o zon la alta n funcie de numeroi factori, cum ar fi clima i altitudinea. n fiecare zon climatic predomin un tip de sol. n zonele calde se nzlnesc solurile roii (culoare roie) i laterite (de culoare balben), srace n humus i sruri minerale. n stepe i deerturi solurile sunt cenuii sau brune. n zonele temperate, predomin cernoziomurile de culoare neagr i cu fertilitate ridicat, solurile brune i podzolurile legate de poriunile forestiere. Exist circa 720 de variaii de sol, fiecare din ele avnd ceva caracteristic. Tipuri de sol Solurile cenuii albice, Solurile cenuii molice, Solurile cenuii vertice, Cernoziomurile Cernoziomurile argiloiluviale, Cernoziomurile, Cernoziomurile carbonatice, Cernoziomurile vertice, Redzinele, Vertisolurile, Mocirlele tipice sau gleice i turbice, Solurile turboase, Soloneurile, Solonceacurile, Solurile deluviale, Solurile aluviale, Solurile cenuii de pdure i brune de pdure. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii
2012 Adrian Peticila

HARTA SOLURILOR DIN ROMNIA

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Apa, cteva date statistice


ntr-un cub de ap de mare se contine 1.5 grame de proteine si alte substante. Oamenii de stiinta au socotit ca valoarea nutritiva a Oceanului Atlantic este estimata cu 20 000 de recolte colectate de pe toata suprafata uscatului intr-un an intreg. Apa este factorul determinant al evoluiei plantei. este solvent universal. Unesco a considerat ca cea mai pur ap de pe Terra este n Finlanda. 1 miliard de oameni nu au acces la ap. Ct % suntem ap: animalele 75%; petii 75%; meduzele 99%; cartoful 76%; merele 85%; roiile 90%; castraveii 95%; pepene 98%; nou nascutul 86%; omul matur 50% . 85% din boli se transmit pe calea apei, peste 25 de milioane de oameni mor anual din cauza acestora. Cea mai scump ap potabil din lume se gsete la Los Angeles, este echilibrat la gust i ca pH, mbuteliat n sticle cu cristale Swarovschi i costa 90USD litrul.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Tipurile de ap din sol


apa de higroscopicitate sau puternic legat; apa pelicular sau slab legat; apa capilar care ajunge la plante; apa gravitaional; apa freatic; apa sub form de vapori;

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Clima
Un alt factor extrem de necesar n formarea solului i n horticultur este clima. Ea condiioneaz formarea diferitor tipuri de soluri i culturile. De clim depinde activitatea biologicnatura formaiilor vegetale, nsuirea proceselor de depunere a resturilor organice i de acumulare a humusului. Clima distribuie plantele pe glob, poziionez industriile constructoare de maini horticole, genetica i producerea materialului sditor i semincer horticol.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Taxonomie sistem binomial-nomenclatur binar, sec XVIII


Regn ncrengtur phyta Clasa ataesau opsyda Ordinul - ales Familia aceae sau ae Gen Specie Subspecie ssp Varietate var Forma f Convarietate - convar Cultivar - cv

Carl von Linne alias Carl Linnaeus 3 mai 1707-ianuarie 1778

Definiie tiina care se ocup cu studiul unor grupe de plante sau de animale din punctul de vedere al descrierii i clasificrii speciilor. (< fr. taxonomie)

Monocotiledonate vs. Dicotiledonate Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii


2012 Adrian Peticila

Fiziologia plantei
Stiinta care are drept obiect studiul fenomenelor si proceselor fundamentale ale vietii plantelor, functiile diferitelor organe ale acestora, legile care dirijeaza activitatea lor vitala. Exemple:- nutritia plantelor, absorbtia apei si a substantelor minerala, respiratia, transpiratia, cresterea si dezvoltarea plantelor.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Cercetri moderne n horticultur. Genetica


Definiie tiina care se ocup cu studiul ereditii i variabilitii plantelor.

Cercetrile recente urmresc creterea produciei prin mrirea rezistenei plantei la atacurile duntorilor, diversificarea gustului, micorarea duratei fenofazelor pentru a facilita culturile multiple. Problema OMG.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Micronmulirea
Avantaje

Definiie: stiinta propagarii plantelor prin folosirea unor medii artificiale de cultura controland in totalitate factorii de vegetatie

Dezavantaje

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Culturile hidroponice

Cultivarea plantelor pe alte substraturi in afara de sol se numeste cultura hidroponica.

Culturi aeroponice
Cultivarea plantelor fara ajutorul substraturilor se numeste cultura aeroponica

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Metoda biodinamic
Se pun bazele de Rudolf Steiner n 1920 iar varianta ei modern se numete permacultur. Definiie tiina, parte a designului ecologic i a ingineriei ecologice, care dezvolt aezri umane sustenabile, n deplin armonie cu natura, i care promoveaz agricultur bazat pe conservarea ecosistemului.

Relaioneaz cu horticultura, ingineria, peisagistica, astronomia, geologia.


Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR

FACULTATEA DE HORTICULTUR

Bazele horticulturii
Curs 2012-1013

POMICULTURA
Definiie tiina care se ocup cu studiul fructelor. din lat: pomum fruct i logos- studiu.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

POMOLOGIA
Definiie tiina agricol care se ocup cu studiul morfologic al speciilor i soiurilor de pomi i de arbuti fructiferi. Termenul apare pentu prima oar n sec XVIII n Frana.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Legtura cu alte tiine


Matematica, fizica, biologia, botanica, fiziologia, chimia, genetica , pedologia, astronomie etc

Unexpected effect of potassium ions on the copigmentation in red wines

Biological variance in the colour of Granny Smith apples

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Locuinele lacustre au scos la iveal semine de smochin, mslin, prun, momon. China aduce civilizaiei piersicul, caisul, portocalele, mandarinele. India aduce arborele de cedru, lmi, portocal amar.

Istoric

n piramide s-au gasit semine de curmal, rodie, vi-de-vie, smochin. Grecia antic cunotea pomii fructiferi, via-de-vie, mslinul, smochinul. Roma antic i Cato cel Btrn iubeau via-de-vie (cunoteau 7 soiuri), legumele i livezile de pomi fructiferi. Evul mediu via-de-vie era pe primul loc, urmeaz mslinul, smochinul, prul, mrul. Renaterea aduce cultivarea la scar larg a smburoaselor i a citricelor.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

De la pomul slbatic la pomul cultivat


Toate speciile actuale de pomi fructiferi i au originea n specii slbatice. Originea mrului, spre exemplu, trebuie cutat acum 500 milioane de ani, iar n acest moment cunoatem aproximativ 75.000 cultivaruri de mr. Cum s-a ajuns la soiurile actuale? Rolul migraiei popoarelor.

Avem nevoie de soiuri noi? Rolul geneticii i al cercetrii.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Zonarea pomiculturii
Zona de step, zona de silvostep, zona pdurilor de foioase. Romnia are 13 regiuni pomicole, 5 n zona subcarpatic i a dealurilor, 3 pe podiuri i platforme, 4 n zona de es i coline i una n Lunca Dunrii.

Flora pomicol este specific fiecrei zone iar cunoaterea particularitilor fizico-chimice ale solului, regimul precipitaiilor i regimul termic, asigur o decizie corect la nfiinarea unei plantaii.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Pomicultura industrial Pomicultura pentru amatori


ntre cele dou tipuri de culturi sunt diferene majore de proiectare, compoziie, ntreinere, producie etc. Tipuri de livezi: clasice, intensive, superintensive. Adaptarea la factorii de vegetaie existeni, clim i sol. Pregtirea pentru livezile superintensive, investiii i previziuni.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Cercetarea n pomicultura din Romnia


Romania a produs in ultimii ani peste 260 de soiuri valoroase autohtone, 40 de portaltoi, avem peste 7.000 genotipuri locale Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultur Piteti - Mrcineni, Arge a fost nfiinat n anul 1967 sub conducerea acad. prof. T. Bordeianu (m. 1969), acum denumit Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultur Piteti-Mrcineni Se lucreaz deja la implementarea sistemul de pomicultur ecologica, modern, eficient. Noi cercetari n tehnologii de plantare, escavare sau transplantare, cu executie de maini utilaje prototip. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii
2012 Adrian Peticila

Cercetarea n pomicultur
Soiuri de pomi fructiferi, arbuti i subarbuti fructiferi. Ce pomi fructiferi avem n aria de studiu a pomiculturii. Portaltoiul = planta pe care se grefeaza altoiul, care este supus altoirii. Altoirea. Relaia ntre altoi i portaltoi, necesiti biologice, compatibiliti.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Cercetarea n pomicultur
ngrmintele i substraturi de cultur. Cunoatrerea necesitilor plantelor i diagnosticarea prin analize de laborator a carenelor sau exceselor cu elaborarea unei scheme de amendare corespunztoare.

Ingrasaminte complexe
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Cercetarea n pomicultur
Irigaiile. Modificrile climatice i necesitatea existenei apei la nfiinarea unei livezi sau plantaii. Regimul hidric al plantelor difer de la specie la specie i este un criteriu n alrarea speciilor ntr-o livad. Conditiile climatice extreme pot fi ndulcite pentru a nu avea pierderi la recolt prin tehnologii de umbrire, udare, aspersare, ridicarea umidittii etc

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Cercetarea n pomicultur
Formele de coroan

Pomul rodete i n funcie de cum este tiat, cnd este tiat, unde este tiat. Coroanele artistice de pomi rspund nevoilor de producie, spaiu, amenajare i decorare.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Alctuirea pomului
Radcin, tulpin, frunze, flori i fructe. Importana lor n procesele fiziologice din plant. Rnirea rdcinii la transplantare. Rnirea tulpinii de ctre animale, oameni sau lucrri de ntreinere sau insecte - sursa de infecii i pierderi n cultur. Sntatea pomului se vede dup frunze, cel mai important organ de investigaie al pomului. Florile, polenizarea i condiiile climatice.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Sectoarele pomiculturii
Pepiniera pentru producerea materialui saditor Livezile Depozitele Relaia de coordonare i dimensionare ntre cele trei.

Necesitatea producerii materialul sditor de calitate garantat, fr boli, viroze sau modificri genetice.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Lucrri n pomicultur
Pregtirea terenului Procurarea materialului sditor de calitate, certificat Plantarea Formarea coroanei Lucrri de ntreinere stropiri, tieri, fertilizri, irigri. Recoltarea.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR

FACULTATEA DE HORTICULTUR

Bazele horticulturii
Curs 2012-1013

LEGUMICULTURA
Definiie
tiina care se ocup cu studierea si cunoasterea caracteristicilor biologice si ecologice ale plantelor legumicole.
Din lat. legumen - vegetale cultivate pt. hrana omului si cultura ingrijirea plantelor, lucrarea pamantului.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

OBIECTIVELE LEGUMICULTURII
Acoperirea cerintei populatiei pentru consum; esalonarea produceriii legumelor pe tot parcursul anului; diversificarea continua; crearea si cultivarea de noi soiuri si hibrizi; pregatirea pentru procesare si export; etc

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Legtura cu alte tiine


Botanica, fiziologia plantelor, agrotehnica, agrochimia, pedagogia, fitotehnia, prelucarea produselor horticole, management etc

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Notiunea de legumen este atestata prima data la 1530 si desemna initial plantele cultivate pentru pastai si boabe verzi sau uscate (leguminoase)

Istoric

Gradina privata in Egiptul antic

Ferma antica in Ierusalim

Una din cele mai vechi ocupatii ale omului, dar s-a dezvoltat in epoca moderna.

Se desprinde de fitotehnie, urmare a inceperii cultivarii in climat controlat.


Cultivarea conopidei in evul Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii mediu 2012 Adrian Peticila

Statuie Sumer, reprezentind un zeu agricol

Plantele legumicole:
Sunt plantele alimentare, de la care se utilizeaza diferite organe: radacini, pastai, frunze, muguri, tulpini tuberizate, inflorescente, bulbi, lastari, fructe, seminte. Tot ceea ce se consuma se numeste leguma. Se consuma in stare cruda, preparate, murate sau conservate

Zarzavat (turca) sunt legumele care se folosesc in principal pentru supe: morcov, patrunjel, pastirnac.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Specii si statistici
250-1000 specii de specii erbacee denumite leguminoase la nivel mondial.

Consumul de legume este influentat de oferta, puterea de cumparare si traditiile de consum. 1938 40kg/locuitor, 2000 156kg/locuitor. In Romania gasim aprox. 70 de specii si varietati (redus) de legume.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Clasificarea botanica a plantelor legumicole


Solanaceae tomate, patlagele, vinete, cartoful

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Clasificarea botanica a plantelor legumicole


Liliaceae ceapa comuna, usturoiul, prazul, sparanghel

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Brasicaceae varza alba, conopida, broccoli, gulia, ridichile de vara si de iarna, creson, hrean.

Clasificarea botanica a plantelor legumicole

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Umbelifere morcov, patrunjel, pastarnac, marar, leustean, telina, asmatui, fenicul

Clasificarea botanica a plantelor legumicole

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Clasificarea botanica a plantelor legumicole


Fabaceae fasolea de gradina, mazarea de gradina, bob.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Clasificarea botanica a plantelor legumicole


Cucurbitaceae - castravete, dovleac, dovlecel, pepene galben, pepene verde, dovleac comestibil, dovesc pentru placinta, momordica

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Clasificarea botanica a plantelor legumicole


Chenopodiaceae sfecla rosie, spanacul, loboda

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Clasificarea botanica a plantelor legumicole


Compositae salata, andive, cicoarea de gradina, anghinarea, starhonul

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Clasificarea botanica a plantelor legumicole


Polygonaceae revent, macris, stevia.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Clasificarea botanica a plantelor legumicole


Malvaceae cimbru, cimbrisor, busuioc.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Zonarea
Definitie Stabilirea celor mai eficiente si productive zone de cultura pentru diferite specii si soiuri de legume, in acord cu cerintele acestora fata de factorii pedoclimatici si repartizarea teritoriala a culturilor.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Zona 1 Campia de Sud si Vest (specii termofile ca tomate, ardei, vinete, castraveti, fasole) Zona 2 Muntenia si Oltenia de N, Campia Moldovei, o parte din Podisul Transilvaniei (toate soiurile de legume) Zona 3 dealuri din Transilvania, Oltenia, Mumnenia si Moldova (radacinoase, varzoase, Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii bulboase) 2012 Adrian Peticila

Zonele legumicole din Romania

Clasificare

I. Dupa locul de cultura: a) culturi de cimp: plantele se dezvolta fara protectie. b) culturi in diferite spatii protejate sau fortate: Diferite constructii - solarii, adaposturi, rasadnite reci si au un microclimat artificial cu 2-5 C mai mult decit in exterior. Spatii inchise- sere inclazite, acoperite cu sticla, rasadnite calde unde factorii de vegetatie sunt controlati pe intreg ciclul de cultura.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Clasificare
II. Dupa metodele de infiintare: a) Semanat direct in camp, la majoritatea culturilor de camp (morcov, patrunjel, mazare, fasole) dar si specii de sere si solarii (ridichi, marar, spanac, patrunjel frunze) b) Plantarea rasadurilor, la majoritatea culturilor din spatii protejate dar si culturi de vara toamna de camp c) Plantare de organe sau portiuni de organe de planta,la plante care se inmultesc pe cale vegetativa (cartof, usturoi, ceapa, leustean, batat)
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Clasificare
III. Dupa esalonarea productiei:
A. In camp: a) Extratimpurii - la sfirsitul iernii si inceputul primaverii b) Timpurii - de primavara c) Semitimpurii -de vara d) Tarzii - de toamna e) Intarziate - toamna tarziu sau primavara urmatoare B. In sere: a) Ciclul I iarna-primavara b) Ciclul II vara-iarna c) Ciclul I decalat primavara-vara, primavara toamna C. In solarii: a) Ciclul scurt - primavara-vara b) Ciclul prelungit - primavara-toamna
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Obiectiv important care este in atentia oricarei ferme. Se raporteaza la folosirea asolamentelor practicate si o rotatie corespunzatoare a culturilor pe principii biologice si tehnologice.

Asolamentul si folosirea rationala a terenului in legumicultura

Rotatia culturilor. Definitie. Repartizarea speciilor din cadrul asolamentului, pe aceeasi suprafata de teren, timp de mai multi ani.

Asolament. Definitie. Stabilirea structurii speciilor din cadrul unei ferme legumicole si modul de repartizare a acestora pe suprafata de teren in anul de cultura.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Materialul biologic. Soi. Hibrid.


Decizia soi vs. hibrid este o masura de atingere a unui ivel superior de rentabilitate in productie. Soi. Definitie. Ansamblul de indivizi cultivati care au un numar decaractere si insusiri morfologice fiziologice biochimice citologice importante pentru practica si care, prin inmultire, ISI MENTIN CARACTERELE DISTINCTIVE.

Hibrid. Definitie. Exemplar rezultat in urma incrucisarilor dirijate intre doi sau mai multi genitori cu valoare culturala deosebita. PENTRU A NU SE CONFUNDA CU hibrizii de ameliorare, sunt denumiti hibrizi comerciali sau hibrizi de samanta.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Fluxul tehnologic al producerii rasadurilor


1. Pregatirea spatiilor; 2. Procurarea si pregatirea semintelor, amestecurilor de pamant, inventarului si materialelor necesare; 3. semanatul; 4. repicarea; 5. Ingrijitul pina la plantare.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012 Adrian Peticila

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR

FACULTATEA DE HORTICULTUR

Bazele horticulturii
Curs 2012-1013

VITICULTURA
Definiie tiina, producia i studiul culturilor de vi-de-vie. din lat.: vine liana i cultura- cultivarea pmntului.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

OENOLOGIA
Definiie tiina agricol care se ocup cu studiul metodelor i procedeelor de producere, stabilizare i maturizare a vinurilor i a celorlalte produse obinute din must i vin. Din gr.: oenos vin i logos vorbire.

ampelografia, meteorologia, pedologia, agrochimia, viticultura, de Horticultura, Bazele horticulturii biochimia,Facultatea microbiologia, matematica, cibernetica.
2012@Adrian Peticila

Legtura cu alte tiine

Istoric
Are origini controversate, dar luarea n cultur a vieide-vie s-a facut n inuturile din Marea Caspic, acum 7.000-9.000 de ani . Prima datare a culturilor vine din Asia (Sumer, mileniul al IV lea .e.n.), epoca hitiilor i nordul Africii, n Egipt, cu 6000 de ani n urm. Gloria viticol a Greciei este n insule, nu pe continent, prin podgoriile celebrate de poetul Vergiliu (70-19 .e.n)

TRACII, cei mai vechi cultivatori de vie din Europa.

Francezii ncep sa cultive trziu via -de-vie. Primele preocupari viticole zonale dateaz din epoca neolitic, odata cu practicarea agriculturii i creterea animalelor.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Istoric
Pe vremea geto-dacilor, cultura viei-de-vie luase amploare deosebit. Legenda: Burebista, primul intemeietor al statului centralizat dac, a ordonat tierea viilor, distrugerea plantaiilor, sftuit de marele preot Deceneu. Dup cucerirea Daciei, romanii au continuat dezvoltarea viticulturii autohtone, mrind suprafeele cultivate, aducnd noi soiuri i tehnologie performant, precum i un sistem propriu de nmulire.

Traian bate emisie monetar n 112 e.n. ,unde principalele bogaii ale Daciei sunt reprezentate de un strugure i un spic de gru. Cuvinte de provenien dacic: strugure, curpen, butuc.

Cuvinte de provenien latin: via-de-vie, must, Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila vin, poam.

Phyloxera vastratix
Filoxera
Origine

Filoxera vine din America de Nord, unde o gsim i astzi pe multe specii slbatice, necultivate. 1853 - este semnalat n Europa, n viile din jurul Londrei i n inuturile viticole ale Franei (Bordeaux i Pujault). Este adus pe continent de botaniti entuziati ai Angliei victoriene; 1879 apare n regiunea Satu Mare; Parazit lacom, de culoare galben, debarcat n Europa de peste ocean, de la americani, la sfritul sec IX, atac rdcinile viei-de-vie, nepndu-le.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

1884 - este semnalat n podgoria de la Dealul Mare, de unde se rspndete treptat n toat ara.

Phyloxera vastratix
Filoxera
Este un parazit ndrgostit de Frana i colinele blnde ale SPUNE TU UNDE SUNT CULTURI DE VIE IN FRANTA, iar n 1873 decimeaz ntreaga cultur viticol a Franei. Pagubele cele mai mari le produce la speciile europene de Vitis vinifera. Exist o singur specie rezistent la atacul filoxerei, Vitis rotundifolia. Mama filoxera, ct un vrf de ac, i poart puii n jurul ei i are via dual, att subteran (Filoxera radicicole), mncnd rdcini, ct i aerian (Filoxera gallicole), mncnd frunze. Refacerea culturilor europene decimate de filoxer se face iniial prin aducerea din America a noi soiuri roditoare, hibrizi productori directi, dar se constat c sunt inferiori calitativ. 1874 - se face prima altoire la via-de-vie, la specia Vitis riparia, n sudul Franei. De atunci, via-de-vie nseamn cercetare genetic pentru Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila mbuntirea rezistenei la duntori.

Zonarea n viticultur
Urmrete gruparea unitilor fizico-geografice i antropo-geografice. Se urmrete pstrarea corect a raportului cantitate-calitate. Tendina actual este de extindere a hibrizilor direct productori, n defavoarea viei nobile (directivele europene). Romnia nsumeaz aprox. 250 mii ha de vide-vie, pe locul 8 n lume dup suprafaa cultivat. Uniti taxonomice de zonare: zona viticol, regiunea viticol, podgoria, centrul viticol, plaiul viticol.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Unitile morfololgice ale viei-de-vie


n funcie de rolul ndeplinit n plant, parile componente ale viei-de-vie se grupeaz n: Organe vegetative: rdcin, tulpin, frunze, mugure. Organe de reproducere: inflorescent, floare, fruct, smn.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Mana, finarea, putregaiul cenuiu, virozele, ariceala. Duntori periculoi sunt: moliile strugurilor, pianjenul rou, anomala, filoxera galicol (viele portaltoi).

Principalele boli ale viei-de-vie

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Soi hibrid - portaltoi


La originea soiurilor speciei Vitis vinifera nu se afl o singur vi sau vie dintr-un anumit areal. Clasificarea soiurilor arat existena mai multor vetre de origine. Numrul de soiuri pure la portaltoi este mic, iar cele care exist prezint caracteristicile ecologice iniiale ale speciei din care provin. Originea portaltoilor hibrizi rezult din formula denumirii lor.
Clasificare A. Vitele roditoare a) nobil exclusiv din specia Vitis vinifera; b) hibrizi productori direci - din specii americane; c) vie cu rezisten biologic - vie nobile europene x vie americane. B. vie portaltoi sau vie americane - se cultiv pentru producia de butai portaltoi pe care se altoiesc viele roditoare nobile. Clasificare dupa criterii tehnologice a) struguri de mas; b) stafide i consum n stare proaspt; c) vin; d) sucuri de struguri; e) vinuri speciale; f) distilare; Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii
2012@Adrian Peticila

nmulirea
n viticultur, nmulirea are ca scop meninerea calitii soiurilor i sporirea numrului de indivizi. Se face pe dou ci: sexuat (generativ) - se folosete n lucrrile de ameliorare i asexuat (vegetativ) - se folosete n tehnicile de obinere a materialului sditor. Forme de nmulire vegetativ: butai, marcotaj, altoire.

nmulire in vitro.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Strugurii n alimentaie
1 kg de struguri proaspei asigur organismului 774 calorii iar un kg de stafide 2600 calorii. Conin fier, vitaminele complexului B, E, A, C. Sucul de struguri este regulator al funcilor digestive i de nutriie. Este depurativ, laxativ, diuretic, alcalinizant, aliment i medicament.

Medicii chinezi folosesc din vechime vinul ca dezinfectant n operaii abdominale. Vechii egipteni recomandau strugurii copi amestecai cu past de gru pentru stimularea poftei de mncare iar vinul l foloseau pentru mblsmarea morilor.
Evreii foloseau n vechime vinul alaturi de ulei pentru tratarea anginei i durerlor intestinale. Regii persani l foloseau Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii pentru limpezirea minii. 2012@Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR

FACULTATEA DE HORTICULTUR

Bazele horticulturii
Curs 2012-1013

FLORICULTURA
Definiie
tiina care se ocup cu studiul plantelor ornamentale din categoriile: specii erbacee, specii dendrologice, specii lemnoase la ghiveci. din fr. floriculture, cf. lat. Flos: floare, cultura: cultivare.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

SEMNIFICAIA FLORILOR
Coda oricelului - sntate, putere, mpcare Aloe supre, necaz Angelica inspiraie Azaleea pasiune fragil, nevoie de protecie Begonia atenionare Cactui rezisten, pasiune, grandoare Camelia japonica roie eti dragostea inimii mele Calendula officinalis - bucurie Dahlia variabilis - bun gust Dianthus alb inocena, iubire pur Ferigi sinceritate Freesie entuziasm, delicatee Jasminum graie, elegan Narcissus noblee, respect, dar i egoism, iubire de sine, formalitate Primula adolescena, nu pot tri fr tine Strelizia reginae mreie Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii Tulipa galbene sperana n iubire 2012@Adrian Peticila

LEGATURA CU ALTE TIINE

Cultura florilor nu se poate face fr deprinderea cunotinelor temeinice din domenii conexe, cum ar fi: biologie, fiziologie, ecologia plantei, genetica, ameliorarea plantelor, agrochimie, pedologie, fitopatologie, entomologie, marketing si studiu de pia.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

ISTORIC
Cea mai veche dovad este o medalie de 7.000 ani descoperit n Altai (Est-Centru Asia, unde China, Mongolia, Rusia si Kazakhstan se ntlnesc), care are ncrustat un trandafir. 1200 .e.n. - lege n India care pedepsea pe hoii de flori. 370-323 .e.n. , Teofrast, n tratatul Cercetarea plantelor are vol. 6, intitulat Flori.

3000 .e.n. grdinile sacre din cetatea Ur capitala statului Sumerian

500 .e.n. - Confucius a denumit crizantema, floare de aur

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila picturi descoperite n piramide care au i flori

grdinile suspendate ale Semiramidei

ISTORIC
2600 .e.n. - n China, Japonia se cultivau: azalee, crizanteme, camelii; au aprut Ikebana, Bonsai i vestitele grdini japoneze;

Iran - grdini numite paradisuri, supranumit Gulistan - ara trandafirilor.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

ISTORIC

grdina din Lykaion, Grecia - Grdina Botanic Teofrast grdini plutitoare de la azteci

viridarii, grdinile romane n care se cultivau: crini, zambile, trandafiri. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

ISTORIC
Cultura florilor n funcie de epoci 1. Sclavagism - s-a dezvoltat ,fiind folosit munca sclavilor; 2. Evul mediu - se restrnge din cauza nenumratelor rzboaie; 3. Renaterea, sec.XV-XVI - se dezvolt, apar grdini i parcuri celebre - Italia, Frana; 4. Epoca modern - dezvoltare foarte mare, diversificarea continu a sortimentului.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

ZONAREA
Globul pmntesc se mparte n 8 formaiuni vegetale i 7 zone climatice: 1. PDUREA OMBROFIL (ECUATORIAL) Climat permanent umed i cald, cu aer umed i sufocant. Plante epifite, sistem radicular aerian, cu cretere difereniat fa de lumin.

Philodendron imbe

Fittonia

Monstera deliciosa

Cyperaceae

Bromelia

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii Orhidee 2012@Adrian Peticila

ZONAREA
2. PDUREA TROPICAL CU FRUNZE PERSISTENTE Precipitaii abundente, temperaturi medii cu diferene de pn la 10 grade ntre zi i noapte i ntre anotimpuri.
Musa

Ficus australis Azalee

Chrysanthemum morifolium

Sansevieria

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

ZONAREA
3. PDUREA TROPICAL CU FRUNZE CADUCE Un sezon secetos pe an, de 1-3 luni, n decembrie-ianuarie, cnd plantele sunt n repaus, diferene mici de temparatur ntre zi i noapte i ntre cele dou sezoane.
Erica

Gloxinia Gazania Pelargonium

Begonia

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Bromelii

ZONAREA
4. SAVANA Climat tropical srac n precipitaii, cu temperaturi pn la 32 grade i mult vegetaie care ia foc n perioada secetei.

Gerbera Euphorbia marginata Araucaria excelsa

Freesia

Plumbago

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

ZONAREA
5. STEPA SI PREERIILE Climat secetos continental, cu diferene de temperatur ntre zi i noapte de 3-40 grade, precipitatii neuniforme. Plantele prezint transformri ale diverselor organe menite s limiteze pierderile de ap.
Stapelia

Tagetes

Yucca elephantisima

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

ZONAREA
6. MACHIUL Interfaa dintre zona temperat i cea tropical, veri clduroase i secetoase i ierni umede i blnde.
Crocus

Campanula Anemone Tulipa

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Cycas

Mimosa

IMPORTANA FLORICULTURII
Estetic, florile rspund nevoii de frumos a omului.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

IMPORTANA FLORICULTURII
Dea lungul istoriei, florile au fost inspiraie pentru artiti

Ancient Thai Mural flower painting of flowers

Vincent Van Gogh

Roses Pierre Auguste Renoir

Claude Monet

Facultatea de Gustav Horticultura, Bazele horticulturii Klimt The Assumption El Greco 2012@Adrian Peticila

Petit Fleurs Pablo Picasso

IMPORTANA FLORICULTURII
Parfumul florilor, influeneaz i motiveaz industria cosmeticelor, a parfumurilor (crin, stnjenel, levanica, iasomie, frezie, tuberoza, trandafir)

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Ajut la dezvoltarea afectivitii i la dobndirea relaxrii psihice.

IMPORTANA FLORICULTURII

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

IMPORTANA FLORICULTURII

Economic, sunt parte component din industria farmaceutic (glbenele, crie, lcrmioare, bujor, nalba, busuioc, brndua)

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

IMPORTANA FLORICULTURII
Parte a industriei alimentare (petale de trandafir, fructe de vanilie, fruct de ananans sau monstera, crie, trei frai ptai)

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

CLASIFICAREA DUPA CICLU BIOLOGIC


A) anuale germineaz, se dezvolt, nfloresc, produc semine, pier n acelai an. - tipice: Delphinium ajacis - perene: Salvia, Petunia, Nicotiana, cultivate ca anuale B) bianuale n primul an rozet de frunze, n anul al doilea nfloresc, produc semine. - tipice: Campanula medium - perene: Bellis, Myosotis - anuale: Silene, cultivate ca anuale C) perene n acelai loc nfloresc i produc semine anual, prile aeriene dispar dar regenereaz anual din mugurii din zona coletului sau din organe subterane. - ierboase - (muguri la colet): Aster, Chrysanthemum -" bulboase" (organe subterane) - rustice: Tulipa - semirustice: Dahlia

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

CLASIFICAREA DUPA LOCUL DE CULTURA


2.6. Clasificarea dup locul de cultur 1. cmp - se cultiv specii din zone temperate i subtropicale A. anuale B. bianuale C. perene: ierboase i "bulboase D. subtropicale - se scot vara n cmp: Nerium, Pelargonium, Citrice. 2. spaii adpostite - se cultiv specii din zone tropicale i subtropicale n sere calde, temperate, reci; A. ser, la sol sau la ghivece B. sere calde: orhidee, ferigi etc. C. sere temperate: Dianthus, Freesia etc. D. sere reci: Cineraria etc 3. n spaii protejate se mai cultiv: plante anuale i bulboase pentru forare: Antirihnum, Tulipa, sau pentru a avansa nfloritul: Salvia, Petunia 4. Plante din zone temperate: Hydrangea, Azaleea

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Principalele culturi pentru flori tiate


Trandafirul: Olanda, Frana, Italia, Maroc, Germania; Crizanteme: Olanda, Germania, Columbia, Anglia, Frana; Garoafe: Italia, Spania, Olanda, Israel, Frana; Gerbera: Olanda,Italia, Germania, Frana; Orhidee: Olanda; Strelitzia: Olanda, Frana; Gypsophila: Israel, Olanda;

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Principalele culturi la ghivece


Azalee: Belgia - productorul nr.1; Hortensii: Frana - productorul nr.1; Cyclamen: Germania, Olanda, Frana; Saintpaulia: Germania, Olanda; Poinsettia: Germania; Kalanchoe: Olanda; Begonii (B.socotrana x B.tuberhybrida): Olanda, Germania; Crizanteme: Frana

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

RELAIILE CU FACTORII ECOLOGICI


Exist un complex de factori ecologici care permit dezvoltarea plantelor: 1. CLDURA Plante pretenioase fa de cldur (Ecuator, Tropice, Subtropice) Plante puin pretenioase (climat temperat i alpin) Cldura este factor determinant n desfurarea fenofazelor: germinare la begonie (25g), plante alpine (4-5g), nrdcinarea la cercelu (15g), indicaia floral la lalele (20-23g), poinseia cere temperatur limitativ nocturn la 13 g pt. inducie floral etc. TERMOPERIODISMUL Este diferena de temperatur ntre zi i noapte (termoperiodism diurn) sau ntre sezoane(termoperiodism sezonier). Oscilaiile termice zinoapte condiioneaz nflorirea la cactui, diferenele mari nocturn-diurn favorizeaz nrdcinarea la dalie.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

RELAIILE CU FACTORII ECOLOGICI


2. LUMINA Cerinele plantelor fa de lumin sunt strns legate de originea lor i de zonele de provenien. Durata de iluminare variaz n funcie de anotimp i de poziia geografic. Plante de zi lung (zona temparat i puine din celelalte zone): Cineraria hybrida, Primula obconica. Plante de zi scurt (zone tropicale i subtropicale): Poinsetia, Kalanchoe, Chrysanthemum. Plante intermediare i plante indiferente (garoafe, trandafir) FOTOPERIODISMUL Este reacia plantelor la durata zilelor i nopilor i succesiunea lor cotidian.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

RELAIILE CU FACTORII ECOLOGICI


3. APA Apa asigur i influeneaz principalele procese din viaa plantelor, activitatea protoplasmei, fotosintez, transportul substanelor asimilate, absorbia elementelor, transpiraia. Nevoia de ap variaz cu vrsta plantei, stadiul de cretere, locul i modul de cultur, starea de sntate, starea celorlali factori ecologici. Plantele din regiuni umede se scufund n apa chiar i n cazul cultivrii. Plantele decorative prin frunze au cerine mai mari fa de ap.

Plantele suculente se ud rar.

Cyperus

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

RELATIILE CU FACTORII ECOLOGICI


4. AERUL Aerul, ca factor ecologic, intervine n creterea i dezvoltarea plantelor prin compoziia sa i prin efectul micrii. Oxigenul este sursa de energie necesar ndeplinirii funciilor organismelor vegetale. Suplimentarea de CO2 la crizantem, soi Princess Ann, a generat flori mai mari, tije viguroase i nflorire timpurie. Lipsa curenilor de aer din sere poate duce la blocarea fotosintezei (se folosesc astfel aerisiri sau ventilatoare) Intensitatea mare a micrilor aerului este duntoare plantelor floricole. De aceea, la construcia serelor se are n vedere direcia dominant a vnturilor.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

NMULIREA PLANTELOR FLORICOLE


Plantele au organe specifice pentru nmulire: semine, bulbi, tuberobulbi, rizomi, rdcini tuberizate, stoloni, drajoni, marcote.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

NMULIREA PLANTELOR FLORICOLE


n funcie de natura organului prin care se realizeaz nmulirea, avem: a) nmulire sexuat sau generativ la care se folosesc organe de nmulire semine sau spori.

b) nmulire asexuat sau vegetativ la care se folosesc organe de nmulire: muguri, lstari, fragmente de frunz sau rdcini, diviziuni de plante, drajoni, stoloni, marcote, bulbi, tuberobulbi, rizomi, rdcini tuberizate, tuberculi.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

NMULIREA PLANTELOR FLORICOLE


PURITATEA
Se exprim n procente i reprezint numrul de semine autentice, aparinnd speciei sau soiului analizat, existente ntr- o proba de 100 de semine. Elementele care definesc autenticitatea semintelor sunt forma, mrimea i aspectul tegumentului (culoare, luciu, pubescena)

FACULTATEA GERMINATIV
Este practic nsuirea cea mai importanta a seminelor i reprezinta procentul de semine dintr-un lot cu puritate 100%, capabile s germineze atunci cnd sunt puse n condiii Horticultura, Bazele horticulturii favorabile. nsuire care variazFacultatea n funcde ie de specie sau soi.
2012@Adrian Peticila

O ABORDARE DIFERIT

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

BONSAI
Rnirea rdcinii la transplantare.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR

FACULTATEA DE HORTICULTUR

Bazele horticulturii
Curs 2012-1013

ARBORICULTURA ORNAMENTALA. DENDROLOGIE.


Arboricultura ornamentala Stiinta horticola care are ca obiect de activitate cunoasterea plantelor lemnoase sub raportul insusirilor decorative si al particularitatilor biologice si ecologice si, in egala masura, cunosterea tehnologiilor de producere si cultura a acestora.

Dendrologie Disciplina de invatamant, complexa, care sintetizeaza cunostintele despre diferite specii lemnoase, dobandite de alte stiinte, care au metode proprii de investigare.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

IMPORTANTA
Este data de multiplele functii ale vegetatiei lemnoase: crearea unui microclimat favorabil sanatatii oamenilor atenuarea poluarii atmosferice protectia solului si a apelor valorificarea terenurilor inapte pentru folosinte agricole sau constructii infrumusetarea spatiilor exterioare, a mediului urban crearea de locuri placute si sanatoase pentru relaxare.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

RELATIA CU ALTE STIINTE


Legaturi cu stiinte fundamentale: botanica - taxonomia, sistematica, anatomia, morfologia, fiziologia, genetica ecologica, pedologia, agrochimia, protectia plantelor, ameliorarea plantelor, mecanizare, management, marketing.axare.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

STATISTICI
Principalii exportatori de material dendrologic la nivel mondial: tarile europene (90%): in ordine Olanda, Germania, Belgia.

In Europa, leader de piata este Germania (Elmshorn ), urmata de Franta (Angers), Italia (Pistoia), Anglia (Hillier Winchester).
Eficienta, competitivitate, dominarea pietii, cercetarea stiintifica, Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii invatamantul. 2012@Adrian Peticila

GRUPELE DE PLANTE LEMNOASE


1. ARBORI Plante cu cresteri puternice si morfologie specifica a tulpinii: trunchi si coroana.

2. ARBUSTI
Plante lemnoase cu inaltime maimica (pina la 7 m) si care cresc de regula cu mai multe tulpini, formand tufe.

3. SUBARBUSTI
Plante intermediare intre arbusti si plante erbacee perene, cu tulpini lemnificate numai la baza.

Platanus acerifolia

Forsythia x intermedia

Talia I: depasesc 25 m inaltime. Talia II: inaltime intre 15-25 m. Talia III: inaltime intre 7-15 m

Lavandula angustifolia

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Siluetele si taliile unor specii lemnoase

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE


Radacina, coletul, tulpina (trunchiul) ramurile, lujerii, mugurii, frunzele, florile, semintele. 1. RADACINA organul lemnos, de regula subteran, care fixeaza planta lemnoasa de substrat si asigura absorbtia apei si a substantelor minerale din substrat.

Majoritatea speciilor lemnoase au radacini subterane, dar exista si aeriene, subacvatice.


Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE


Radacina, coletul, tulpina (trunchiul) ramurile, lujerii, mugurii, frunzele, florile, semintele. 2. COLETUL este portiunea de la baza tulpinii care face trecerea de la radacina la tulpina si in care fasciculele de vase lemnoase si liberiene separate si alterne din radacina se regrupeaza in fasciculele comune libero-lemnosase specifice tulpinii.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE


Radacina, coletul, tulpina (trunchiul) ramurile, lujerii, mugurii, frunzele, florile, semintele. 2. TULPINA Organul lemnos aerian, de forma conica, ce sustine coroana formata din ramuri si lujeri, precum si aparatul foliar si organele de reproducere. Prin tulpina se desfasoara circulatia ascendenata a sevei brute prin vasele lemnoase si circulatia descenenta a sevei eleborate prin vasele liberiene.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

BIOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE


Cuvinte cheie A. RITMUL DE CRESTERE Plante incet crescatoare (Quercus, Taxux, Buxus)

Plante repede crescatoare (Populus, Betula pendula, Gleditsia, Larix)

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

BIOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE


Cuvinte cheie B. LONGEVITATEA influentata de conditiile de mediu, modificarile antropice.
Longevitate foarte mica, sub 50 de ani (Robinia hispida, Salix caprea) Longevitate mica, intre 50-100 de ani (Populus tremula, Salix alba)

Longevitate medie, 200-300 de ani (Platanus hybrida, Populus nigra)

Longevitate foarte mare, peste 300 de ani (Abies alba, Pinus sylvestris, Quercus)

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

BIOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE


Cuvinte cheie C. CAPACITATEA DE LASTARIRE Asigura regenararea vegetativa a plantelor lemnoase.
Speciile care lastaresc bine, raspund bine si la taieri, prin activitatea mugurilor dorminzi (Acer, Carpinus, Tilia)

In cazul lianelor, capacitatea de lastarire determina suprafata de acoperire (Clematis vitalba)

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

BIOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE


Variaza in functie de specia de la foarte pronuntata la foarte slaba Speciile care raspund bine la butasire se inmultesc preponderent prin aceasta tehnica (Salix, Populus, Forstyhia)

Cuvinte cheie D. CAPACITATEA DE BUTASIRE

Specii la care butasirea este un procedeu greoi si care nu se poate lua in calcul pentru inmultire (Quercus, Juglans, Ulmus)

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

BIOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE


Variaza in functie de specia de la moderata la foarte puternica.

Cuvinte cheie E. CAPACITATEA DE DRAJONARE

Speciile cu capacitate de drajonare moderata (Chaenomeles, Forstyhia)

Specii cu capacitate de drajonare foarte puternica (Populus, Clematis vitalba, Syringa)

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

FACTORII ECOLOGICI
Speciile de arbori si arbusti au intervale de toleranta cu praguri minime si maxime care se pot modifica in functie de nivelul si variabilitatea factorilor ecologici. Factorii ecologici actioneaza complex, motiv pentru care trebuie cunoscuta particularitatea de reactie a speciilor lemnoase la fiecare din factori, pentru a genera o productie corecta si un ecosistem stabil. O categorie aparte o reprezinta factorii antropici, omul si animalele domestice, care produc modificari permanente sau de lunga durata asupra plantelor lemnoase.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

FACTORII ECOLOGICI
Factorii climatici: caldura, lumina, apa, vantul, aerul. Factorii edafici: solul, elementele nutritive, matertia organica a solului, reactia solutiei solului, insusirile fizice ale solului. Factorii geomorfici: microreliful, altitudinea, expozitia si inclinarea pantei, macrorelieful. Factorii biotici: actiunile directe ale plantelor si indirecte ale mediului; simbiozele, micorizele, parazitismul, epifitismul. Factorii antropici: factorii stationari, poluarea, impactul omului cu vegetatia lemnoasa, factorii tehnologici.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

ZONAREA SPECIILOR LEMNOASE IN ROMANIA


Datorita pozitiei geografice a tarii, zonarea aduce o multitudine de specii lemnoase cu o mare variabilitate de specii de la mediteraneene la arctoalpine, urmare a variatiei de clima si sol. Zona alpina si subalpina
peste 1700 m altitudine, conditii climaterice aspre, numar limitat de specii lemnoase, arbusti pitici si taratori

Rhododendron myrtifolium

Salix reticulata

Bruckenhtalia spiculifolia

Alnus viridis

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii Juniperus sibirica 2012@Adrian Peticila

Pinus mugo

ZONAREA SPECIILOR LEMNOASE IN ROMANIA


Zona forestiera propriu-zisa
Zona montana mijlocie, dealurile, podisurile, arii limitate din campie. Subetaje: rasinoase, paduri de foioase, paduri de fag, paduri de gorun, paduri de stejar.

Viburnum opulus Pinus sylvestris Betula pandula Acer psudoplatanus

Sambucus nigra Corylus avellana Carpinus betulusFacultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila Quercus cerris

ZONAREA SPECIILOR LEMNOASE IN ROMANIA


Zona silvostepei
Face tranzitia catre zona lipsita de paduri a stepei.

Quercus pedunculiflora

Quercus pubescens

Acer campestre

Ulmjus glabra Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

ZONAREA SPECIILOR LEMNOASE IN ROMANIA


Zona stepei Climat arid, cu putine specii lemnoase, slab distribuite.
Prunus mahaleb

Quercus pubescens Fraxinus ornus-mojdrean Elaeagnus angustifolia

Robinia pseudoacacia Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

ZONAREA SPECIILOR LEMNOASE IN ROMANIA


Vegetatie luncilor
intrazonala, cantonata pe vaile raurilor, in lunci, zavoaie.

Alnus incana

Populus alba Fraxinus excelsior Quescus palustris

Ulmus laevis

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Carpinus betulus

PEPINIERELE
Spatii special construite atat in sectoarele ornamentale ale pepinierelor mixte pomicole si arboricole precum si in cele forestiere.
Categorii de pepiniere Foarte mici- sub 1 ha Mici 1- 5 ha Mijlocii 5 -20 ha Mari 2 - 50 ha Foarte mari - peste 50 ha

Marimea pepinierei este data de: necesarul de puiet anual, durata ciclului de productie, indicii de productie, tipul de asolament.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

PEPINIERELE
Infiintarea unei pepiniere tine cont de urmatorii indicatori: amplasamentul pepinierei factorii calitativi ai terenului baza tehnica organizarea pepinierei si a procesului de productie tehnologia de cultura

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

VALORIFICAREA MATERIALULUI SADITOR


Viabilitatea si valoarea unei pepiniere este data de asigurarea valorificarii materialului saditor. Se cauta valorificarea poductiei prin noi metode de marketare si publicitate: Identificarea si producerea de produse usor vandabile, de calitate, cu prezentare atractiva, cu utilizare multipla; Containerizare; Diversificare; Introducere de specii noi, varietati hibride, cu exigente scazute si rezistenta marita la factorii de stres; Livrare in perioade de optim atractiv; Expunere in forme avantajoase si atractive, vizibile;

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR

FACULTATEA DE HORTICULTUR

Bazele horticulturii
Curs 2012-1013

ARTA PEISAJULUI
Definiie
Stiinta care se ocupa de organizarea si construirea dupa anumite principii si tehnici a spatiilor exterioare prin asocierea elementelor naturale de peisaj (roci, teren, apa, vegetatie) cu elementele artificiale (circulatii, constructii decorative, utilitare, mobilier) in vederea indeplinirii anumitor functiuni ale acestor spatii.

Este stiinta si arta de a proiecta si amenaja paisajul, imbinand doi termeni: Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii arhitectura si peisaj 2012@Adrian Peticila

ARHITECTURA PEISAGERA. ARHITECTURA PEISAJULUI


Termen aparut la mijlocul secolului al XIX-lea si apartine arhitectului american F.L. Olmsted, cel care a proiectat Central Park din New York si promotor al primei miscari protectioniste a patrimoniului natural.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Legtura cu alte tiine


Istoria arhitecturii ai artelor vizuale, estetica, geometrie descriptiva, perspectiva, desen, compozitie, design, horticultura, botanica, dendrologie, silvicultura, geografie fizica, climatologie, pedologie, ecologie, topografie, imbunatatiri funciare.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Inceputurile artei gradinilor se afla in Antichitate, pe continentul asiatic, Egipt si sudul Europei.

ISTORIC

Gradina privata in Egiptul antic

Gradina pe malul Eufratului

Gradina in Grecia

Initial, au avut scop utilitar, fiind Grecia si imperiul Roman dezvolta cultivate cu plante in scop gradinile publice Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii alimentar 2012@Adrian Peticila

Considerata o gradina vesnica, supranumita gradinile raiului

GRADINILE DIN MESOPOTAMIA

Gradinile suspendate ale Babilonului, sec V i.e.n.

In sec VIII-lea i.e.n., regele Sargon infiinteaza capitala Imperiului asirian, Khorsabad, si parcul regal in care se spune ca a cultivat toate speciile aromatice cunoscute, cedri, chiparosi si pomi fructiferi.

Orasul Ur

Construite in palatul lui Nabucodonosor al II-lea, erau terase succesive, atingand final inaltimea de 22 m. Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii
2012@Adrian Peticila

Terase pavate cu lespezi din piatra, izolate cu bitum si multe randuri de caramida nearsa, pt a impiedica I filtrarea apei. Deasupra, pamant fertil, cu grosimi descerscande de la 2 m la prima terasa, la 1 m la ultima terasa. La baza se afla strat de drenaj din cioburi de ceramica. Tehnica inovatoare a irigarii: se presupune ca apa era ridicata la inaltime printr-o serie de lanturi continue, prin 3 puturi incastrate in construcite si legate de un canal de alimentare din Eufrat. Era dirijata printr un sistem de rigole, jgheaburi, bazine si puturi. Plantatiile etajate aveau culturi de curmali, plopi, pini, arbusti si flori.
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

GRADINILE DIN MESOPOTAMIA

GRADINILE DIN EGIPTUL ANTIC


In sec III-lea i.e.n., domeniile marilor proprietari cuprindeau si gradini de placere, o prelungire naturala a cladirii, de forma rectangulara, inconjurate de ziduri si dominate de o piesa de apa, plina cu pesti colorati si lotusi. Taluzul, cu randuri de arbori.

Pot sa apara pergole cu liane, pavilioane cu vedere spre bazin. Cresteau curmali, rodii, roscovi, tamarix, maci, menta. In gradinile templelor regale funerare si divine aveau canale navigabile pt Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila ambarcatiuni usoare.

GRADINILE DIN EGIPTUL ANTIC


Urmare a expansiunii orientale, apar luxoase gradini patio, decorate cu bazine cu apa, pavilioane, voliere cu pelicani, iar patratele cu verdeata erau irigate prin intermediul unor mici canale.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

GRADINILE PERSIEI ANTICE


Gradinile palatelor erau geometrice, o vegetatie bogata, luxurianta, variata, cu specii fructifere, ornamentale, cu sisteme de irigatii prin canale.

Regat al deserturilor, Persia avea gradini inca din secolul al VI-lea i.e.n.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Persepolis, orasul regal, avea gradini renumite, paradisuri ale palatelor regale.

GRADINILE PERSIEI ANTICE


Detalii ofera covoarele persane comandate de regele Khosrou II, in sec VI e.n., care reprezentau gradini inconjurate de ziduri inalte, cu compozitie geometrica simpla, cu canele si alei, iar in centru o construcitie gen pavilion, fantana sau mausoleu. Gasim platani, ulmi, chiparosi, laur, mirt, trandafiri, portocali, lamai, rodii, piersici. Ulterior, in urma caderii Imperiului persan, prin cucerirea araba si includerea in Imperiul islamic (sec. VII e.n., gradinile iraniene devin gradini islamice.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii Haifa Israel 2012@Adrian Peticila

GRADINILE GRECIEI ANTICE


Initial, gradinile grecilor aveau drept scop cultivarea vitei-de-vie, a pomilor fructiferi si a legumelor. Cele mai frumoase gradini erau in jurul templelor inchiante zeitatilor vremii.

Templul lui Apollo dinDelphi

Textele amintesc despre organizarea gradinilor grecesti, in stilul celor persane, in diverse uzante: gradini funerare sau divine sau paduri sacre inchinate zeitatilor

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

GRADINILE GRECIEI ANTICE


Se cultiva smochinul, alunul, chiparosul, platanul, laur, maslini, plop, ulm. Marile temple posedau bogate si vestite specii de arbori si arbusti sacri: stejarul asociat lui Zeus, laurul asociat lui Apolo, maslinul asociat Atenei, mirtul asociat Afroditei. Grecii lanseaza conceptul de gradini publice, aflate in afara Atenei, zone de recreere Epoca clasica a imperiului aduce crearea de gradini pe langa palate, gimnzaii si academii. Epoca elenistica aduce mici gradini personale, amintind de patio, decorate cu fantani arteziene, statui cu nimfe si sisteme de irigatie, numite mai tarziu orga hidraulica

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

GRADINILE ROMEI ANTICE


Pe teritoriul Italiei cat si in provoinciile romane, arta gradinilor sa aflat sub influenta majora a elinismului. Gradinile s-au creat pa langa palatele romane, vilele luxoase ale patricienilor, cu accent pe natura. Villa romana = amenajarea proprietatii care cuprindea locuinta, gradinile, anexele. In Roma antica erau renumite vilele lui Cicero, Lucullus, Sallustius, Mecena.

Ruinele vilelor lui Cicero

Ruinele vilelor lui Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Cicero, excavate in 1759

Primul parc public dateaza din vremea lui Pompeius, care mai tarziu cuprind teatre si bai publice.

GRADINILE ROMEI ANTICE

Ruinele vilelor lui Cicero

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

GRADINILE ROMEI ANTICE


Topiaria = arta taierii arbustilor in diferite forme a fost lansata in vremea lui Augustus

Ruinele vilelor lui Cicero

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

GRADINILE EXTREMULUI ORIENT GRADINILE CHINEZESTI


Civilizatia veche a Chinei si Japoniei au un drum aparte, cu principii diferite, care tarziu ajung sa fie preluate si de occidentali.
Arta gradinilor are stransa legatura cu natura. Gradinile de placere apar in perioada dinastiei Han sec II i.e.n. Reuneau toate creatiile naturii, unde se practicau exercitii de revigorare, medicina chineza, tai chi.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

GRADINILE EXTREMULUI ORIENT GRADINILE CHINEZESTI


Gradinile monahale apar pe linga cele laice si cunosc dezvoltare mare in sec V e.n., sub bagheta budismului. Parcurile dezvolta spatii de meditatie budista coliba ermitului, situate pe un mic munte artificial construit, o padure sau margine de lac.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

GRADINILE EXTREMULUI ORIENT GRADINILE CHINEZESTI


Parcurile resedintelor imperiale si ale nobililor, apar in perioada de apogeu a civilizatiei chineze, sec VIII-IX. Munci, rauri, lacuri, relief variat, poteci mereu sinuoase, nelipsitele crizanteme, bujori , piersici ornamentali si bambus.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

GRADINILE EXTREMULUI ORIENT GRADINILE JAPONEZE


Incepand cu sec VII e.n. patrunde influenta chineza si se dezvolta cultul gradinilor, care ulterior, devine arta nationala.

Gradinile imperiale amintesc la scara mai mica de gradinile chinezesti


Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

GRADINILE EXTREMULUI ORIENT GRADINILE JAPONEZE


Doctrina zen, care inseamna dragoste si natura, aduce omare dezvoltare artei gradinilor, cele mai importante piese devenind gradinile templelor budiste zen.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii Gradinile imperiale amintesc la scara mai mica de gradinile chinezesti 2012@Adrian Peticila

GRADINILE EXTREMULUI ORIENT GRADINILE JAPONEZE

Templele Zen si resedintele shogunilor aveau gradini care erau piesa centrala, cladirile fiind construite in functie de gradini (si nu invers, cum este in cultura occidentala)
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

GRADINILE EXTREMULUI ORIENT GRADINILE JAPONEZE

Gradinile aride japoneze, facute special pentru a fi contemplate din horticulturii interior, fara acces sau plimbare pe Facultatea de Horticultura, Bazele 2012@Adrian Peticila alei.

Primele gradini renascentiste au aparut in zona florentei urmare a sustinerii familiei de Medici

GRADINILE ITALIENE ALE RENASTERII

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Gradini ale familiei Medici, unde principiul de baza este simetria, organizarea arhitectonica a spatiului, prezenta sculpturilor, utilizarea vegetatiei tunse.

GRADINILE ITALIENE ALE RENASTERII

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Sec. XVIII aduce influenta baroca in arta gradinilor, liniile frinte fiind inlocuite de amplitudine, linii curbe, dimensiunile se maresc, cu tendinta de organizare catre parcuri, apar grotele artificiale, fantanile de stanci, teatrele de apa.
Boboli Gardens Isola bella

GRADINILE ITALIENE ALE RENASTERII

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii Doria Pamphili 2012@Adrian Peticila

CONCEPTUL DE PEISAJ
Definitie Portiune de teritoriu asa cum este perceputa de catre om si ale carui caracteristici rezulta din actiunea si interactiunea factorilor naturali si/sau umani. Termen aparut in pictura, in perioada Renasterii, si care defineste un tablou in care natura, observata de personajul uman, este imagine cheie. Apare ulterior in arta gradinilor, termen larg utilizat in perioada crearii parcurilor peisagere engeleze.

Categorii de peisaje: Natural Antropic Rural Urban

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

FUNCTIILE ZONELOR VERZI FUNCTIILE DE PROTECTIE SI AMELIORARE


Padurile, ocupand ce a mai mare suprafata pe glob, au cel mai important rol in crearea si conservarea mediului de viata. Rolul ecologic al zonelor verzi se situeaza pe primul plan si decurge din multitudinea de roluri pe care le au pentru habitatul uman.
Brazilia

Brasilia

Paris Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

FUNCTIILE ZONELOR VERZI FUNCTIILE DE PROTECTIE SI AMELIORARE


Ameliorarea microclimatului urban Se apreciaza ca o fasie de vegetatie lemnoasa cu latimea de 50-100 m poate racori ambianta, in zilele de vara, cu pina la 3,5 C, ceea ce ar corespunde unei diferente de nivel de 700 m.

Brasilia
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

FUNCTIILE ZONELOR VERZI FUNCTIILE DE PROTECTIE SI AMELIORARE


Purificarea atmosferei de catre zonele verzi Epurarea fizica depinde de specie si este mai mare la arbori si arbusti foiosi; o peluza d eiarba retine de 3-6 ori maimult praf decat o suprafata nuda iar un arbore matur retine de 10 ori maimulte impuritati decat o peluza de marimea proiectiei coroanei acestuia pe sol. Epurarea Chimica - consumarea CO2 si mentinerea echilibrului oxigenului in atmosfera; fitotoxicitatea; Epurarea bacteriologica puterea bactericida a fitoncinelor eliminate de frunze si flori. Mesteacanul, stejarul, teiul, pinul anihileaza bacilii dizenteriei, difteriei, tuberculozei.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

FUNCTIILE ZONELOR VERZI FUNCTIILE DE PROTECTIE SI AMELIORARE


Atenuarea poluarii fonice o perdea densa de vegetatie lemnoasa cu latimea de 200250 m poate absorbi zgomotele unei autostrazi echivalent a 2 km departare de aceasta (35-45 decibeli)
Brazilia

Brasilia
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

FUNCTIILE ZONELOR VERZI FUNCTIILE DE PROTECTIE SI AMELIORARE


Protejarea si ameliorarea solului Sistemul radicular asigura si favorizeaza autocuratirea solului. Vegetatia este factor pedogenetic, astfel incat indepartarea frunzelor cazute sub copaci, este o practica antiecologica. Cu timpul, calitatea solului din spatiile amenajate se amelioreaza. Terenurile in panta se amenajeaza cu specii ale caror sistem radicular asigura fixarea lui, pentru a diminua alunecarile de teren.

Brasilia
Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

FUNCTIILE ZONELOR VERZI FUNCTIILE DE PROTECTIE SI AMELIORARE


Favorizarea diversitatii biologice Diversitatea biologica conduce la competitie cat si la favorozarea reciproca, in functie de specii, de densitatea deplantare, de insusirile mediului fizic. Crearea peisajelor in mediul urban asigura adapost si mediu d eviata pentru o multitudine de specii de pasari, animale vertrebrtae sau nevertrebrate si microorganisme.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

FUNCTIILE ZONELOR VERZI FUNCTIILE SOCIALE


Crearea unor ambiante psihorelaxante Functia recreativa a amenajarilor peisagistice

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

Parcurile si gradinile rezultate in urma unui proces creativ sunt considerate compozitii artistice, car epun in valoare cladirile, confera varietate ansamblurilor dau personalitate oraselor.

FUNCTIILE ZONELOR VERZI FUNCTIA ESTETICA

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

FUNCTIILE ZONELOR VERZI FUNCTIILE UTILITARE


Anumite amenajari au drept scop protejarea unor obicetive speciale, a resurselor hidrologice si a terenurilor. Zonele industriale beneficiaza de plantare speciilor rezistente la poluare, amplasate pe directia vanturilor dominante,
Terenurile degradate antropic pot fi redate circulatiei prin inverzire cu specii atent selectionate, menite sa reziste solului insalubru.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila

TIPURI DE SPATII VERZI


Spatii verzi in interiorul localitatilor: parcuri, gradini, scuaruri, fasii verzi, aliniamente stradale, plantatii din jurul locuintelor, amenajarile din incintele intreprinderilor, bazele de productie florala Spatii verzi in exteriorul localitatilor: zone de agrement, padure, lacuri, stranduri, plantatii de-a lungul cailor de transport feroviar sau rutier, plantatii de protectie
Accesibilitatea:

publice sau cu acces limitat Dupa functii, amenajarile sunt: amenajari peisajere recreative, spatii verzi cu profil specializat, spatii verzi de infrumusetare, spatii verzi de protectie si utilitare.

Facultatea de Horticultura, Bazele horticulturii 2012@Adrian Peticila