Hazelnut Protection Guideline

CUPRINS
a. Bolile și dăunătorii alunului

I. Insecte și acarieni
✓ Acarianul mugurilor de alun (Phytoptus avellanae)
✓ Gărgărița alunului (Curculio nucum)
✓ Ploșnițele comune (Gonocerus acuteangulatus, Palomena prasina și Nezara viridula)
✓ Ploșnița marmorată asiatică (Halyomorpha halys)
✓ Sfredelitorul ramurilor de alun și nuc (Oberea linearis)
✓ Păduchele galben al alunului (Myzocallis coryli)
✓ Păduchele țestos al alunului (Eulecanium coryli)
✓ Buprestidul verde al fagului (Agrilus viridis)
II. Boli micotice

✓ Antracnoza frunzelor de alun (Piggotia coryli)
✓ Făinarea frunzelor de alun (Phyllactinia guttata și Erysiphe corylacearum)
✓ Citosporioza alunului (Cytospora corylicola)
✓ Monilioza alunului (Monilia coryli)
III. Boli bacteriene

✓ Cancerul bacterian și declinul alunului (Pseudomonas avellanae)
✓ Arsura bacteriană a alunului (Xanthomonas arboricola pv. corylina)
IV. Viroze
✓ Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus) - ApMV
V. Tulburări fiziologice
✓ Pete brune
b. Daune cauzate de condițiile meteorologice extreme

✓ Înghețurile din primăvară, grindina, băltirea apei
c. Bune practici de producție

✓ Tehnologia tratamentelor
✓ Sănătatea și securitatea în muncă
d. Calendar tratamente pentru protecția plantațiilor de alun

✓ Protecția plantațiilor pe rod
✓ Protecția plantațiilor tinere
Introducere
Una dintre măsurile agronomice indispensabile în cultura alunului este protecția față de boli și
dăunători. Protecția adecvată și la timp asigură creșterea și dezvoltarea nestingherită a alunilor și o producție
de alune care respectă standardele de calitate.
Această broșură a fost concepută ca și un instrument practic pentru fermieri și tehnicieni pentru a ajuta la
identificarea principalelor dăunători și a bolilor care pot apărea în livezile de alun, precum și pentru a oferi
informații practice necesare pentru gestionarea plantațiilor și protecția culturilor. În ghid sunt prezentate
simptomele cele mai frecvente, ciclul de viață, biologia și mijloacele de control pentru fiecare dăunător și
boală.
Prof. dr. Luciana Tavella și dr. Marco Scortichini, în calitate de experți, și-au adus contribuția la elaborarea
acestui ghid.
Măsurile de combatere chimice, produsele autorizate pentru protecția plantelor și condițiile lor de utilizare
descrise în ghid se pot schimba în timp. Prin urmare, informațiile furnizate în această broșură trebuie
considerate ca fiind generale. Indicațiile aflate pe eticheta fiecărui produs trebuie să fie întotdeauna
respectate pentru ca tratamentul de combatere a dăunătorului sau a bolii să fie eficient.
Acarianul Mugurilor de Alun
Denumire științifică: Phytoptus avellanae
Simptome: Apariția mugurilor mari și deformați, vizibili în iarnă și care cresc la începutul primăverii
Descrierea dăunătorului
Acarianul mugurilor de alun (Phytoptus avellanae) este un dăunător
prezent în cea mai mare parte a zonelor de cultură ale alunului, în
special în Europa, Turcia și Georgia. Acești acarieni colonizează
mugurii, unde se hrănesc, injectându-și saliva. Rezultatul este
deformarea mugurilor gazdă, datorită reacției plantei la activitatea
trofică a acarienilor. Mugurii afectați nu vor putea produce noi lăstari
sănătoși, cu reducerea consecventă a capacității de producție.
Sensibilitatea la dăunători poate varia considerabil în funcție de
soiurile de alun. La soiurile sensibile, în absența combaterii, au fost
înregistrate daune de până la 70%.
Pragul economic de dăunare pentru tratamente este de obicei stabilit

pentru plantațiile tinere la 10% din muguri infestați, iar la plantațiile
pe rod de 15% din muguri infestați.
Muguri de alun infestați ©SAGEA
Ciclul de viață & Biologie

În primăvară, formele tinere (formele vagrante) ale acarianului apar
din mugurii afectați și se deplasează de-a lungul ramurilor pentru a
coloniza noi muguri. Migrarea lor are loc atunci când survin
temperaturi zilnice de 15-20 °C, temperaturi care de obicei corespund
cu apariția celei de-a treia/patra frunză. Faza migratorie poate dura
până la o lună.
Acarienii rămân ascunși în spațiul îngust aflat la baza mugurelui, până
când mugurele se dezvoltă suficient astfel încât solzii de protecție se
ridică ușor, permițând acarienilor să intre.
Odată ajunse în interiorul noului mugure, nimfele se transformă în
adulți și încep activitatea reproductivă (formând gale), activitate care
are ca apogeu sfârșitul iernii următoare, cauzând deformarea Muguri de alun infestați ©Dr. Darko Jevremović,
Institutul de Cercetare pentru Pomicultură Čačak
mugurelui gazdă și migrarea formelor tinere spre noi muguri. Muguri umflați, infestați ©SAGEA
Mijloace de combatere
Combaterea dăunătorului poate fi făcută mecanic sau folosind pesticide.
Combatere mecanică
Combatere mecanică se poate realiza prin adunarea mugurilor afectați în timpul
iernii și primăvara devreme, înainte de dezmugurit și, în consecință, înainte de
migrarea acarienilor spre noi muguri. Mugurii infestați vor fi adunați și
îndepărtați din livadă sau arși.
PRO: strategie de combatere foarte selectivă, sigură și prietenoasă cu mediul. Prea târziu pentru stropire!
CONTRA: activitate consumatoare de timp și dificil de executat în plantații mari
ca suprafață, cu plante de alun de talie mare și nivel ridicat de infestare, datorită
numărului mare de muguri infestați de îndepărtat. Prea târziu!
Combatere chimică Muguri de alun infestați ©Dr.Darko Jevremović,

Institutul de Cercetare pentru Pomicultură Čačak Momentul potrivit
pentru aplicarea
Pesticidele pot fi administrate la apariția formelor vaganți ale acarienilor, în timpul fazei migratorii spre noi muguri. Această
tratamentului!
fază începe de obicei atunci când plantele de alun și-au deschis cea de-a doua/a treia frunză. Migrația este un proces continuu,
care durează câteva săptămâni (sfârșitul iernii - începutul primăverii) și care este influențat de:
▪ fenofaza plantelor de alun
▪ temperatură (15-20 °C în timpul zilei)
Monitorizarea este obligatorie pentru a identifica momentul corect al treatmentului și poate fi realizată observând cu ajutorul lupei formele vaganți în proximitatea mugurilor deformați.
Tratamentele împotriva acestui dăunător se pot face cu produse înregistrate, pe bază de sulf sau acaricide, urmând indicațiile prezente pe etichetele produselor.
Gărgărița Alunului
Denumire științifică: Curculio nucum
Simptome: căderea timpurie a alunelor imature cauzată de hrănirea adulților, prezenţa unor orificii circulare pe coaja alunelor făcut de larvele emergente
Gărgărița alunului (Curculio nucum) este considerată a fi dăunătorul
cel mai important care afectează producția de alune în cele mai
multe dintre țările cultivatoare. Adulții sunt prezenți în livadă din
primăvară până la sfârșitul lunii august.
Adulții afectează cultura de alun hrănindu-se cu muguri. Femelele,
utilizându-și trompa (rostru), perforează alunele în curs de maturare
făcând un orificiu în coajă pentru a amplasa un ou. Cele mai
importante pagube cauzate de gărgărița alunului sunt cele datorate
hrănirii larvelor cu miezul alunelor și dezvoltării lor în interiorul
alunelor.
Dăunătorul provoacă pierderi de până la 80% din recoltă, mai ales în
livezile amplasate aproape de păduri. Cele mai multe dintre soiurile
de alun sunt susceptibile la atacul acestui dăunător; totuși, soiurile
care își lignifică coaja mai rapid (ex. Tonda Gentile delle Langhe) sunt
Pagube cauzate de hrănirea și dezvoltarea larvelor în interiorul alunelor ©Dr. Darko Jevremović,
mai puțin supuse daunelor cauzate de acest dăunător. Institutul de Cercetare pentru Pomicultură Čačak

Gărgărița alunelor are o generație pe an sau una la 2-3 ani. Adulții
ies de obicei din sol în primăvara, la începutul lunii mai.
Împerecherea are loc timp de o luna (sfârșitul lunii mai). Femelele
depun ponta (câte un singur ou în fiecare fruct) când temperaturile
medii depășesc 18 °C, fiecare femelă poate depune 30‐40 ouă de
culoare alb gălbuie.
Durează între 5 și 7 zile pentru ca larvele să eclozeze din ouă.
Larvele se hrănesc cu miezul alunelor și se dezvoltă în ineriorul
acestora timp de 30 zile. După această perioadă, larvele mature
părăsesc fructele și intră în sol, lăsând un orificiu circular în coaja
alunelor, care este simptomul tipic de infestare cu acest dăunător.
Larvele se adăpostesc în sol la 10-15 cm adâncime unde iernează
Pagube cauzate de hrănirea și dezvoltarea larvelor în Orificii circulare făcute prin ieșirea larvelor gărgăriței alunului ©SAGEA
până în primăvara viitoare. interiorul alunelor ©SAGEA
Combaterea dăunătorului se face mecanic sau folosind insecticide.
Combatere mecanică
Pentru a reduce numărul de larve din sol pot fi utilizate mijloace mecanice. Se
recomandă lucrarea solului în jurul alunilor primăvara devreme (începutul lunii
aprilie) când larvele și pupele sunt încă adăpostite în sol la adâncimi de 10-15 cm.
Adunarea alunelor infestate și a celor cazute precum și îndepărtarea din livadă Adult de gărgărița alunului pe o
frunză ©entomart
sau distrugerea lor ajută la reducerea mărimii populației de dăunători.
PRO: strategie de combatere sigură din punct de vedere ecologic, contribuie la
Momentul corect pentru
reducerea abundenței dăunătorilor completând tratamentul chimic. combaterea chimică a adulților
CONTRA: procedură consumatoare de timp, dificil de aplicat în livezile mari. (2 indivizi/plantă) când fructele
formate sunt de culoare verde.
Lucrarea solului pentru combaterea larvelor trebuie făcută în jurul
Combatere chimică alunilor, la o adâncime de 10-15 cm ©SAGEA
Pesticidele pot fi administrate doar când adulții încep să fie activi invadând plantația și înainte ca femelele să depună ouăle.
Acestea se petrec în mod normal la începutul lunii mai, când fructele șunt imature și de culoare verde. Tehnica de monitiorizare a insectelor prin “frappage” (scuturarea ramurilor
deasupra unei foi albe) permite identificarea perioadei de efectuare a tratamentului. Pragul de dăunare la care se efectuează tratamentul cu pesticide este de 1-2 femele mature cu ouă
per plantă.
Insecticidele înregistrate și care sunt permise la ora actuală pentru combaterea gărgăriței alunelor sunt cele are au următoarea substanță activă:
• Lambda-cihalotrin
Respectați întotdeauna indicațiile de pe eticheta fiecărui produs pentru a efectua corect și eficient tratamentul de combatere.
Ploșnițe Comune
Denumiri științifice: Gonocerus acuteangulatus, Palomena prasina, Nezara viridula
Simptome: Căderea timpurie a alunelor și avortarea semințelor din cauza atacurilor timpurii; pete rugoase, pete întunecate pe semințe din cauza atacurilor în timpul
creșterii miezului alunelor.
Descrierea dăunătorilor
Gonocerus acuteangulatus, Nezara viridula și Palomena prasina sunt specii de ploșnițe
comune, deseori întâlnite în zonele de cultură ale alunului. Compoziția și abundența
speciilor se modifică în raport cu zona geografică. Toate speciile se pot hrăni pe alunele
lignificate afectând miezul acestora până la recoltare. Hrănirea în timpul creșterii alunelor
mărește numărul semințelor avortate, rezultând alune seci și căderea timpurie a acestora, în
timp ce hrănirea în timpul creșterii miezului determină modificări evidente de tipul unor
zone necrotice rugoase, cu pete albicioase până la negre pe miez, cunoscute sub numele de Fazele juvenile 2, 3, 4 și 5 și faza de adult (de culoare verde și cu trei pete galbene pe scutellum) la specia de
ploșniță Nezara viridula ©Plant & Food Research, New Zealand
„corking”.
Gonocerus acuteangulatus
✓ Specie polifagă (se hrănește pe specii diferite de pomi și arbuști) și o bună zburătoare.
✓ Femelele depun ouă galben aurii pe ambele părți ale frunzelor.
Nezara viridula
✓ Are o gamă largă de gazde, preferând plantele erbacee.
✓ Femelele depun în medie pachete de 70 de ouă pe partea inferioară a frunzelor.
Palomena prasina
✓ Are o gamă largă de gazde, preferând pomii și arbuștii. Fazele de dezvoltare ale speciei de ploșiniță Palomena prasina ©Ian Tew
✓ Femelele depun în medie pachete de 28 de ouă pe partea inferioară a frunzelor.

Adulții apar în plantațiile de alun la mijlocul lunii aprilie. Se pot deplasa către și de la alte
plante pe tot parcursul sezonului, provocând recolonizarea continuă. Încep să părăsească
livezile de alun la sfârșitul verii, după recoltarea alunelor, în căutarea locurilor de iernare.
Gonocerus acuteangulatus
✓ Are o generație completă pe an, iernând ca adult.
✓ Toate formele nimfale trăiesc și se dezvoltă pe alun, în general în perioada iunie-iulie
Nezara viridula
✓ De obicei are 2 generații pe an, iernând ca adult în diferite adăposturi (sub coroana
pomilor, în păduri, clădiri).
Palomena prasina
Pagube cauzate de un atac târziu al ploșnițelor. Atacurile
✓ Are o generație completă pe an, iernând ca adult. în perioada de dezvoltare timpurie a fructelor induc
Nimfe de culoare verde ale ploșnițelor comune avortarea semințelor și căderea timpurie a alunelor
✓ Primele forme nimfale preferă să trăiască și să se dezvolte pe plante erbacee. ©SAGEA ©SAGEA
Monitorizare
Monitorizarea insectelor prin tehnica “frappage” (scuturarea ramurilor deasupra unei foi albe) permite stabilirea calendarului de
combatere.
• Se face dimineața devreme, între orele 4.00 – 6.00.
• Așezați foi albe, din plastic, între rânduri (pe distanța între 5 plante).
• Pentru a avea un eșantion reprezentativ, monitorizați mai multe puncte din livadă.
• Colectați insectele căzute pe foi într-o pungă de plastic pentru a fi numărate și identificate.
Combatere chimică
Dificultăți:
• Remanența redusă a produselor pesticide utilizate în prezent.
• Capacitatea mare a insectelor de a evita tratamentele zburând pe câmpurile din apropiere și recolonizând livada de alun după
câteva zile.
Aspecte agronomice:
• Reacționați la prima apariție a insectelor în livezi, atunci când se găsesc 2 indivizi / plantă (orice specie) și alunele sunt sensibile
la înțepăturile efectuate pentru hrănire.
• Executați corect tratamentele, acoperind întregul frunziș și efectuând tratamentele de combatere seara sau noaptea. Nezara viridula pe fructele de alun ©SAGEA
• Tratamentele preventive, înainte de apariția insectelor și de momentul în care alunele sunt sensibile la înțepăturile ploșnițelor
sunt inutile.
Ploșnița Marmorată Asiatică
Denumire științifică: Halyomorpha halys
Simptome: Ouă dispuse în ciorchine pe partea inferioară a frunzei, alune seci, fără miez sau cu miez sbârcit, stafidit și cu zone necrotice rugoase
Ploșnița marmorată asiatică este un dăunător invaziv, care provoacă pagube
economice severe pentru o gamă largă de culturi de mare valoare, inclusiv cea a
alunului. Ploșnița marmorată asiatică este întâlnită frecvent în zonele cultivate cu
alun din Turcia, Italia, Georgia și SUA.
Ploșnița atacă alunele în toate etapele de dezvoltare, de la culegerea fructelor până
la recoltare. Adulții și nimfele se hrănesc aspirând seva din toate părțile vegetative
ale alunului. Pagubele apar atunci când insectele penetrează coaja alunelor cu
organul bucal și se hrănesc cu miezul de la alune. Leziunile provocate de hrănire duc
la deformări ale fructelor. Hrănirea în timpul legării fructelor împiedică formarea
miezului, rezultând alune seci, fără miez. În etapele fenologice ulterioare hrănirea
insectelor cu miez matur conduce la obținerea de alune cu miez deformat sau cu
zone necrotice rugoase.
Ploșnița marmorată asiatică, cu lungimea
Grosimea și duritatea cojii alunelor nu împiedică hrănirea ploșnițelor cu miezul
corpului de 13-17 mm, în formă de scut, de
alunelor. Majoritatea soiurilor comerciale de alun sunt atacate de ploșnița culoare maronie marmorată
©Birgit Rhode, Manaaki Whenua ‐ Landcare Ploșnița marmorată asiatică pe alune ©SAGEA
marmorată asiatică. Research, Noua Zeelandă
Ploșnița marmorată asiatică are o rată reproductivă mare, având de

obicei 2 generații în Europa și 4-6 în Asia. Iernează ca adult și
părăsește refugiile de iarnă la sfârșitul lunii martie-aprilie, când
temperatura depășește 14°C. După iernare și o perioadă lungă de
nutriție are loc prima împerechere în luna mai (când temperatura
ajunge la aproximativ 21°C).
Ouăle sunt depuse de la mijlocul lunii mai până la mijlocul lunii
august, pe partea inferioară a frunzei, în mase de 28 de ouă. În
Ouă ale ploșniței marmorate asiatice, nimfe în primele faze de dezvoltare (2-3 mm) pe partea inferioară a frunzelor, nimfe din faze
primă fază nimfele rămân pe masa de ouă, ulterior se mișcă și se ulterioare de dezvoltare hrănindu-se pe alune și adulți pe alunele în curs de maturare ©SAGEA
hrănesc activ.
La sfârșitul toamnei adulții pot fi întâlniți în zonele urbane,
adunându-se în grupuri mari în case și alte clădiri.
! ✓ Ploșnița marmorată asiatică caută adăposturi uscate și protejate pentru a ierna.
✓ Puteți recunoaște cu ușurință masele de ouă în funcție de numărul și dispoziția ouălor.
Combaterea chimică
Dificultăți:
• Monitorizarea este dificilă din cauza mișcării constante a adulților către și dinspre zone necultivate cu
alun.
• Ploșnița marmorată asiatică se deplasează rapid între culturi, ceea ce îi permite să scape de tratamentele
de combatere și să se refacă în zonele netratate.
• Atacurile apar, de asemenea, foarte aproape de perioada de recoltare a alunelor.
• Încă nu există un insecticid omologat pentru a fi utilizat pentru combaterea ploșniței marmorate asiatice
la cultura de alun.
• Există puține produse pesticide care sunt omologate pentru alun, comparativ cu alte culturi.
Efectuați monitorizarea în aceste 2 etape fenologice - când ovarul fertilizat este vizibil și
Considerații: când se mărește pentru a forma miezul ©Agrion
• Perioade critice – înainte de recoltare și între prima și a doua etapă de recoltare a alunelor.
• Adulții generației din vară sunt mai puțin sensibili la tratamentele de combatere decât cei din generația
din iarnă.
• Datorită mișcării frecvente între culturile atacate, insectele sunt mai abundente la marginea acestora.
Aspecte agronomice:
• Pentru o eficiență mai bună, tratamentele de combatere trebuie efectuate dimineața devreme, când insectele sunt mai puțin active.
• Asigurați o bună distribuție a soluției pesticide în interiorul coroanei alunilor.
• Alunii la care s-au efectuat lucrări de tăiere sunt mai ușor de protejat decât cei netăiați.
Sfredelitorul ramurilor de alun și nuc
Denumire științifică: Oberea linearis
Simptome: Țesut necrotic care marchează zona de depunere a ouălor, ramuri uscate
Sfredelitorul ramurilor de alun și nuc este o insectă care
atacă și distruge lemnul. Adulții sunt negri, cu antene lungi și
picioare galbene, lungi de 11-16 mm și subțiri. În livezile de
alun apar primăvara. Larvele sunt galbene și maronii, fără
picioare. În luna iunie, se pot observa frunze uscate pe
ramurile atacate. Este important să facem diferența dintre
uscarea naturală a ramurilor și daunele provocate de
dăunător. Lăstarii afectați devin maronii, iar țesuturile aflate
în jurul ouălor devin necrotice datorită rănilor provocate
Larva în interiorul unei ramuri de În prima imagine se vede rana provocată pe ramură la depunerea
Adult de Oberea linearis
ramurilor la depunerea ouălor. ©Otto Bylén Claesson alun ©Dr. Rade Miletić ouălor, apoi țesutul necrotic și galeria în interiorul ramurii
©Loru L., Marras P. M. & Pantaleoni R. A., 2007 [2008]

În mare parte a Europei sfredelitorul ramurilor de alun și nuc are o generație
completă la 2 ani, în timp ce în zonele cu un climat mai răcoros ciclul de viață
complet al insectei durează 3 ani.
Femelele fac o incizie subțire pentru depunerea ouălor sub scoarța ramurilor, la
10-15 cm de vârf. Larvele recent eclozate sapă galerii circulare în lăstarii de alun și,
în consecință, partea apicală a lăstarului se ofilește și se frânge. Galeria lungă (40-
60 cm în primul an) făcută de larvă se continuă spre baza ramurii.
Adult pregătit să își ia zborul ©Otto Bylén Claesson
Toamna, larvele intră în diapauză până în primăvara următoare, când încep din nou Larva matură în lungime de 20-25 mm ©Zdeněk Hromádko
să sape galerii. Larvele nu părăsesc galeria în care își continuă dezvoltarea. După
diapauza din a doua iarnă, larvele mature se transforme în pupe în luna aprilie, iar
în mai-iunie se transformă în adulți.
Uscarea și ruperea lăstarilor sunt consecințe ale galeriilor săpate de larve în

lăstarii alunului.
Adult de Oberea linearis ©Otto Bylén Claesson Ramură uscată datorită galeriilor larvale ©Loru L., Marras
P. M. & Pantaleoni R. A., 2007 [2008]
Biologia dăunătorilor nu lasă pentru cultivatorii de alun multe opțiuni de gestionare a

problemelor cauzate de aceștia. Combaterea mecanică prin tăierea și arderea lăstarilor
atacați s-a dovedit a fi foarte eficientă în Serbia.
Combaterea mecanică trebuie efectuată

Galerie
✓ Înainte de apariția adulților, de la sfârșitul toamnei până la începutul primăverii
✓ Ramurile uscate și infestate trebuie tăiate de la bază, scoase din livadă și distruse
Combaterea chimică se bazează pe pulverizarea insecticidului de contact, cu acțiune

reziduală lungă, în primăvară când apar adulții. În prezent, nu există insecticide
omologate pentru a fi folosite pentru combaterea acestei insecte la alun în Serbia. În
Turcia, sunt utilizate produse pe bază de metiocarb.
Porțiunea uscată, de culoare maronie, a lăstarului este o consecință a galeriilor forate de insecte. Această ramură
trebuie tăiată de la bază©SAGEA
Păduchele galben al alunului
Denumire științifică: Myzocallis coryli
Simptome: rouă de miere (substanță dulce și lipicioasă) pe frunze, colonii cu numeroase insecte pe partea inferioară a frunzelor, frunze mai puțin viguroase
Păduchele galben al alunului (Myzocallis coryli) este un
dăunător comun în zonele unde se cultivă alunul din Europa,
Turcia, Asia de Sud-Vest, America de Nord și de Sud, Australia
și Noua Zeelandă. Adulții au culoare verde deschis până la
verde închis și au lungime de aproximativ 2,5 mm, în timp ce
nimfele sunt de culoare alb-gălbuie și au peri lungi. Ouăle sunt
negre și sunt prezente doar pe timpul iernii (stadiul hibernal).
Adult aripat de Myzocallis coryli
Afidele sug seva de preferință din frunzele tinere, care apoi se ©influentialpoints.com
îngălbenesc și se usucă și, în cele din urmă, cad. În caz de
infestare severă cu numeroase colonii mari, atacul afidelor
reduce vig oarea plantelor și mărimea alunelor, rezultând
adesea alune seci. Pagubele indirecte cauzate de afide sunt Myzocallis coryli ©influentialpoints.com
legate de roua de miere, o substanță lipicioasă pe care afidele
o excretă și care cade pe frunze. Roua de miere este o
substanță bogată în zahăr care reprezintă un bun substrat
Afidele din prima generație Frunza de alun european cu roua de miere și fumagină
pentru dezvoltarea fungilor (rezultând fumagină) în special la (ovipare) sunt albicioase, ©Alfonso Aguilera Puente
portocaliu deschis sau
mijlocul verii și toamna. galbene©influentialpoints.com
Dăunătorul iernează sub formă de ouă depuse toamna pe ramuri, adesea
lângă muguri. La începutul primăverii, nimfele nou eclozate se hrănesc
inițial pe mugurii care se umflă; apoi, când frunzele încep să se desfășoare,
continuă să se hrănească pe partea inferioară a acestora. Datorită
temperaturilor reci, nimfele au nevoie de 2, 3 sau mai multe săptămâni
pentru a deveni femele aripate (la sfârșitul lunii aprilie-începutul lunii mai).
Aceste femele, numite fundatrice, sunt partenogenetice și dau naștere de-a
lungul sezonului altor femele partenogenetice (vivipare) de-a lungul Ouăle sunt poziționate în jurul Afide ovipare, eclozate din ou Adult dând naștere formelor
mugurilor@ influentialpoints.com ©influentialpoints.com vivipare
sezonului. Populația atinge maximul de obicei în iunie-începutul lunii iulie. ©influentialpoints.com
În timpul verii, afidele se hrănesc pe partea inferioară a frunzelor, tulpini și
alune în curs de maturare. Toamna, femelele aripate produc descendenții
capabili să depună ouă din nou. În timpul verii, afidele au 6 până la 8 6 până la 8 generații, ultima
generații. produce ouă care iernează
✓ Temperatura minima pentru dezvoltarea M. coryli este estimată la 3,2 °C.

✓ Când temperaturile sunt ridicate (iulie și august), populația de afide
Nimfe tinere, vivipare
scade.
©influentialpoints.com
Cea mai comună metodă de combatere a afidelor în livezile de alun se bazează pe insecticide. Monitorizarea adecvată în toate lunile de primăvară și vară ar trebui să asigure combaterea
afidelor și reducerea numărului de tratamente chimice.
Inspecție vizuală:
✓ verificarea a trei ramuri terminale pe plantă
✓ trei frunze per ramură terminală
✓ numărarea afidelor de pe frunză
Combatere chimică:
Products approved for the use in hazelnut orchard against aphids in Serbia are based on paraffinic mineral oil, deltamethrin, and acetamiprid. Tratamentele trebuie făcute la formarea
primelor colonii și în absența dușmanilor naturali. De fapt, prădătorii afidelor și parazitoizii sunt foarte abundenți în livezile de alun și sunt deseori capabili să controleze eficient infestările
cu afide, fără a mai fi necesară aplicarea insecticidelor. Produsele aprobate pentru utilizare împotriva afidelor în livezile de alun din Serbia se bazează pe ulei mineral parafinic, deltametrin
și acetamiprid.
Indicațiile prezente pe eticheta fiecărui produs insecticid trebuie respectate întotdeauna pentru a efectua corect și eficient tratamentul de combatere.
Păduchele țestos al alunului
Denumire științifică: Eulecanium coryli sinonim cu Eulecanium tiliae
Simptome: Rouă de miere, insecte adulte grupate pe ramuri
Păduchele țestos este distribuit pe scară largă în Europa și este
un dăunător comun al arborilor și arbuștilor ornamentali. Cu
toate acestea, atacă alunul și diverși pomi fructiferi.
Femela (cu lungime de 5-6 mm), de culoare de la maro castaniu

închis la maro deschis, cu formă ovală și puternic convexă,
după ce ovopoziția devine turtită și rugoasă. Insecta produce
rouă de miere abundentă.
În Italia insecta este cunoscută sub numele de „Cocciniglia“ sau

„lecanio del nocciolo“ și apare sporadic în livezile de alun din
regiunea Piemont, în general ca o consecință a utilizării
repetate și intensive a insecticidelor cu spectru larg, care sunt
toxice pentru dușmanii săi naturali.
Ramuri de alun infestate și femele în ovipoziție activă ©Agrion Eulecanium tiliae ©Hans Jonkman
(Plant Parasites of Europe)

Păduchele țestos are o singură generație pe an.
Dăunătorul iernează ca nimfă mai ales pe muguri, dar și
pe lăstari. Primăvara, nimfele migrează către mugurii în
curs de dezvoltare. Acest eveniment depinde de
dezvoltarea mugurilor și, prin urmare, de condițiile
climatice. Mai târziu, de obicei în mai, femelele mature
sexual, după împerechere, depun ouă. Ouăle rămân
protejate de corpul femelei până când eclozează.
Eclozarea apare de obicei spre sfârșitul verii. Primele
nimfe se târăsc și explorează planta gazdă până când se
stabilesc. În cele din urmă, ajung pe partea inferioară a
frunzelor unde se hrănesc și rămân fixe până la începutul Eulecanium tiliae producând rouă de miere. Imagine realizată în Eulecanium tiliae ©Hans Jonkman (Plant Parasites of Europe)
regiunea nordică a Serbiei, în Fruška gora, 2011 ©Dragiša Savić
toamnei.
Pragul populațional la care este necesar să acționăm împotriva păduchelui țestos al alunului
este foarte scăzut (doar câteva femele pe metrul de suprafață lemnoasă). Conform
experimentelor efectuate în ultimii ani, protecția culturilor împotriva păduchelui țestos al
alunului trebuie realizată în două etape vegetative distincte: primăvara, la dezmugurit, și
toamna, când frunzele încep să cadă în mod natural.
În ambele etape se recomandă utilizarea uleiului mineral urmând instrucțiunile de mai jos:
✓ Nu se administrează tratamente de combatere când temperatura este mai mică de 5°C, când
umiditatea este mai mare de 90% sau sunt prognozate ploi în termen de 36 până la 48 de
ore de la aplicare. Eulecanium tiliae ©Peter Smith, 2019
✓ Aplicarea tratamentelor trebuie făcută în orele în care frunzele și ramurile sunt uscate.
✓ Uleiul mineral are rezultate maxime doar dacă acoperă complet zona infestată și insectele.
Când păduchele țestos al alunului este acoperit cu ulei, sistemul său respirator cedează și
insecta moare din cauza sufocării.
✓ Pentru a vă asigura că zona lemnoasă a alunului este complet acoperită, se recomandă

pulverizarea cu soluție a aceluiași rând în ambele direcții.
Buprestidul verde al fagului
Denumire științifică: Agrilus viridis
Simptome: Uscarea părții apicale a coroanei, reducerea vigorii generale a plantelor, tuneluri în formă de serpentină sub scoarța plantelor
Buprestidul verde este orginar dn Europa și trăiește de obicei pe
plantele de fag. În ultimii ani, în Italia, s-a observat că poate fi
deosebit de periculos și în cazul alunilor.
Gândacul infestează livezile de alun de obicei de la mijlocul lunii

mai până în octombrie. Ouăle sunt depuse în mase, pe scoarța
Femela, de culoare metalică până la verde
alunului și sunt în număr de până la 24 în fiecare masă. Larvele măsliniu și lungă de 5-11 mm, depune loturi de
ouă pe scoarța trunchiului și a ramurilor
sapă galerii adânci în țesuturile lemnoase ale trunchiului și ©R. Petercord
ramurilor, care determină uscarea ramurilor.
Alunii afectați sunt recunoscuți prin aspectul clorotic și vigoarea

redusă. În timpul verii, frunzele din coroanele alunilor atacați se
pot îngălbeni și, în caz de atacuri puternice, ramurile se pot usca
complet. Populația de gândaci crește și apar focare noi atunci când
plantele de alun sunt slăbite sau stresate de seceta extinsă.
Alunii atacați de larve se usucă din partea apicală până în zona afectată ©Agrion
Apariția de umflături pe ramurile de alun pe
măsură ce larvele sapă galerii ©Agrion

Buprestidul verde are o generație pe an și
iernează sub formă de larve în țesuturile
lemnoase.
Ouăle sunt de obicei depuse pe părțile expuse la

soare ale ramurilor și la 1-2 m de nivelul solului.
Eclozarea are loc după 8-12 zile, apoi larvele
tinere pătrund în scoarța trunchiurilor.
Larvele se hrănesc cu țesuturi lemnoase, săpând Larve săpând galerii sub scoarța alunului, mase de ouă pe
suprafața scoarței și larvă matură în galere ©nocciolare.it
galerii în formă de serpentină în sus și spre baza ©Ferenc Lakatos, Universitatea din Sopron, bugwood.org
ramurlor. Larvele își încheie dezvoltarea în
toamna. Larvele mature trec sub scoarța
alunului pentru a ierna.
Perioada lungă de zbor a dăunătorului face dificilă stabilirea programului corect de
combatere.
1 2 3
Aspecte agronomice:
✓ Din iulie până în august, monitorizați prezenţa insectelor adulte, a masei de ouă
pe scoarță, vigoarea plantelor și uscarea părții apicale a coroanei alunilor.
✓ Cea mai bună tehnică de monitorizare se dovedește a fi frapajul (scuturarea

ramurilor) dimineața devreme.
✓ Efectuați în toamnă tăierea părților infestate ale plantelor. Monitorizați prezenţa Aplicați insecticide atunci Tăiați și îndepărtați părțile
dăunătorilor pe plante când este recomandat de plante infestate
✓ Îndepărtați și ardeți resturile rezultate ca urmare a tăierilor.
STRATEGIA DE COMBATERE A DĂUNĂTORILOR

Pentru tratamente chimice, produsele pe bază de lambda-cyhalothrin și spinosad
sunt autorizate pentru utilizare în Italia. Tratamentele sunt efectuate împotriva
adulților, de obicei la sfârșitul lunii mai.
Antracnoza frunzelor de alun
Denumire științifică: Piggotia coryli
Simptome: frunze brune, cu zone asemănătoare arsurilor, pete întunecate pe amenți
Descrierea bolii
Antracnoza este o boală a frunzelor de alun, cauzată de Piggotia coryli, care apare în anii
deosebit de ploioși și cu umiditate medie crescută.
Boala apare în principal pe frunze și muguri, ocazional chiar și pe ramuri pe care le determină să
se usuce. Primele simptome apar primăvara și sunt vizibile pe inflorescențele mascule (amenți)
care prezintă zone de culoare brun închis.
Mugurii infectați la începutul creșterii vegetative devin maronii și se desprind ușor. Uneori,
aceștia pot produce lăstari slab dezvoltați și care se usucă repede.
La începutul verii, pe frunzele afectate, apar pete maro-roșiatice, înconjurate de un halou verde
Simptome de atac de antracnoză și daune la alun ©NOCCIOLO SERVICE; Amenți de alun afectați
pal. Aceste frunze cad înaintea celor sănătoase. În general, pe părțile plantelor infectate agentul ©Regione Campania ‐ Assessorato Agricoltura
patogen este vizibil sub formă de mici puncte maronii.

Când planta de alun este deja slăbită sau stresată de alți factori de mediu
Chiar dacă nu depășește pragul de dăunare, antracnoza poate slăbi planta, făcând-o mai
sensibilă la alți patogeni sau factori de stres abiotici.
! ESTE MAI SENSIBILĂ față de antracnoză și alte boli.
Piggotia coryli produce fructificații pe toate zonele afectate ale plantelor

infectate. Patogenul iernează pe frunzele infectate rămase pe sol sau pe
ramurile alunilor. La fel ca și în cazul altor boli fungice descrise,
antracnoza apare în perioadele cu vreme rece și umedă.
Diseminarea sporilor se realizează cu ajutorul vântului și ploii care

infectează frunzele, mugurii și ramurile de alun nou apărute. Simptomele
încep să apară de la mijlocul până la sfârșitul verii. Nivelul de severitate al
bolii este direct legat de durata perioadelor calde și umede. Creșterea
fungilor este inhibată atunci când temperatura este mai mare de 12 °C.
Pete neregulate și arsuri pe suprafața frunzelor, cauzate de patogenul Piggotia
coryli – antracnoza frunzelor de alun ©Agrion
Combaterea bolii
Mijloace chimice
✓ Fungicidele se aplică de obicei în toamnă, la începutul

căderii frunzelor.
✓ Pentru o combatere eficientă al bolii trebuie asigurată o

acoperire bună a părților apicale ale plantei și o bună
penetrare a produsului fungicid în coroană.
✓ În general, patogenul Piggotia coryli este combătut

folosind tratamente cu produse cuprice.
Pete neregulate și arsuri pe suprafața frunzelor, cauzate de patogenul Piggotia coryli – antracnoza frunzelor de alun ©SAGEA
Aspecte agronomice
✓ Pentru a spori vigoarea plantelor de alun și a îmbunătăți circulația aerului în livadă, gestionați spațiul dintre plante utilizând corect tăierile.
✓ Deoarece patogenul iernează pe frunze, pentru a reduce sursa de infecție pentru sezonul următor, îndepărtați în toamnă frunzele căzute și alte resturi vegetale.
Făinarea frunzelor de alun
Denumiri științifice: Phyllactinia guttata, Erysiphe corylacearum
Simptome: Pete albe, pudrate, pe ambele părți ale frunzelor și pe fructe, frunze răsucite, care ulterior cad
Descrierea bolii
Făinarea este o boală fungică cunoscută pe scară largă și ușor

de recunoscut de către fermieri. Ciuperca apare de obicei la
sfârșitul sezonului, cu simptome de tipul petelor albe, pudrate,
pe partea inferioară a frunzelor de alun și este considerată, în
general, o boală minoră.
Cu toate acestea, în Turcia, în regiunea Mării Negre, unde

boala este mai prezentă, pot apărea forme noi și mai
periculoase de făinare. Simptomele apar primăvara și pot
constitui o amenințare pentru plantele de alun, datorită
răsucirii și căderii frunzelor, mugurilor imaturi, rezistenței
reduse la temperaturile scăzute din iarnă și creșterilor
vegetative slabe în primăvara următoare. Simptomele de
Pete albe tipice pe frunze, cauzate de făinare
făinare sunt vizibile și pe involucrul fructelor. ©R. Botta, DISAFA, Universitatea din Torino
O formă de făinare cauzată de Phyllactinia guttata iernează

sub formă de fructificații globuloase și închise, care poartă
ascosporii în interior. Aceste fructificații se lipesc de
suprafețele frunzelor și mugurilor cu ajutorul unor substanțe
lipicioase. Fructificațiile mature crapă de-a lungul liniei de
mijloc eliberând sporii peste frunze, muguri și lăstari.
Pe măsură ce ciuperca se consolidează, începe să producă

lanțuri de conidii albe (spori asexuali) pe suprafața frunzelor.
Acestea pot deveni abundente, conferind un aspect de praf
alb pe frunze. Conidiile sunt ușor diseminate de vânt.
Partea inferioară a frunzei cu fructificații de făinare - Phyllactinia guttata, fructificații care în cele din urmă crapă și eliberează sporii
©Willem Ellis (Plant Parasites of Europe)
Practici culturale preventive:

✓ Tăieri pentru formarea unor coroane deschise pentru a favoriza mișcarea aerului și a
reduce umiditatea în interiorul coroanei alunilor.
Combatere chimică:
✓ Verificarea prezenței petelor și tratamentul preventiv cu fungicide sunt esențiale în
perioada în care planta este deosebit de sensibilă la boală.
✓ Prezența inoculumului de iernare este un factor important. Dacă în anul precedent
infestarea a fost ridicată, efectuați tratamente cu fungicide adecvate la începutul
primăverii pentru a reduce la minimum infecțiile noi.
✓ Tratamentele curative cu fungicide s-au dovedit mai puțin eficiente. Mai mult, acestea
prezintă un risc ridicat de a stimula dezvoltarea unor tulpini rezistente ale ciupercii.
✓ Combatere chimică se bazează pe substanțe active cu activitate fungicidă autorizate,
cum ar fi boscalid sau sulf.
✓ Substanțele active autorizate pentru tratamente la alun pot diferi de la o țară la alta.
Indicațiile prezente pe eticheta fiecărui produs trebuie întotdeauna respectate pentru a Ca urmare a infestării cu făinare, marginile frunzelor se curbează puternic în jos pe partea inferioară.
La efectuarea tratamentelor trebuie asigurată o bună distribuție a soluției fungicide în coroană
efectua corect și eficient tratamentul. ©Willem Ellis (Plant Parasites of Europe)
Citosporioza alunului
Denumire științifică: Cytospora corylicola
Simptome: Exudat roșu/portocaliu pe scoarță, necroză sub scoarță, frunze atașate pe ramuri uscate
Descrierea bolii
Citosporioza este cauzată de specii din genul

Cytospora. Boala este prezentă în zonele cultivatoare
de alun la nivel mondial și este cauzată de ciuperca
Cytospora corylicola. Ciuperca atacă plantele stresate
și țesuturile deja deteriorate.
Până în ultimii ani, citosporioza a fost considerată o

problemă minoră în Italia. Cu toate acestea, boala a
crescut ca incidență și severitate, atacând chiar și
livezile tinere.
Odată cu începutul primăverii și când temperatura și umiditatea cresc, ciuperca se

localizează pe țesuturile deteriorate, formând exsudate roșii/portocalii sub formă de
picături gumoase pe scoarța alunului. ©SAGEA
Ciuperca iernează în scoarța ramurilor, fie sub

formă de picnidii, fie ca miceliu. Conidiile de
Cytospora prezente în exudatele gomoase sunt
vehiculate cu ușurință de către insecte, vânt sau
stropii de ploaie. Răspândirea ciupercii are loc din
mai până în septembrie, în prezenţa ploii și a
umidității ridicate. Ciuperca colonizează plantele
prin intermediul rănilor naturale sau accidentale,
cum ar fi cele provocate de grindină sau de vântul
puternic, care a condus la ruperea ramurilor.
Ciuperca se dezvoltă de-a lungul trunchiului. În zona interioară a scoarței apare necrozarea. Necroza țesutului lemnos subiacent se extinde radial în trunchi,
șarpante sau ramuri.©Jay Ram Lamichhane, Alfredo Fabi și Leonardo Varvaro
Măsurile de combatere sunt de tip preventativ.
Aspecte agronomice
✓ Îndepărtați plantele afectate slabe și

bătrâne din livadă și plantați aluni sănătoși.
✓ Efectuați fertilizarea echilibrat și irigarea la

RESPECTAȚI
nivel optim. INSTRUCȚIUNILE
DE PE ETICHETA
PRODUSULUI
✓ Mențineți terenul și condițiile de sol UTILIZAT
adecvate pentru a evita băltirea apei.
✓ În perioada efectuării tăierilor, scoateți din

livadă și ardeți ramurile infectate.
Tesutul infectat de pe ramură se usucă în timp ce frunzele rămân atașate. Atunci când situația
nu este gestionată corespunzător, toate ramurile se pot usca.©Leonardo Varvaro
Măsuri chimice
✓ În caz de infecții puternice, aplicați produse pe bază de cupru (maxim 4 kg ha/an) la sfârșitul verii și la repornirea în vegetație
✓ Protejați rănile rezultate în urma tăierilor
Substanța activă autorizată pentru utilizare în Serbia este pyraclostrobina. Se aplică preventiv, la apariția condițiilor adecvate dezvoltării bolii, când sezonul de vegetație reîncepe și
în octombrie, înainte de începutul căderii a frunzelor.
Monilioza alunului
Denumire științifică: Monilia coryli
Simptome: Formațiuni de culoare brun pal sau verzui, cu aspect de colier sau perle pe fructele imature, suprafața alunelor se închide la culoare, devenind maro.
Descrierea bolii
Bolile cauzate de ciupercile genului Monilinia sunt cunoscute sub numele
de putregai brun sau monilioză. Fungii genului Monilinia au numeroase
gazde, printre care cele mai atacate sunt piersicul, nectarinul, prunul,
cireșul, etc. Monilia atacă și alunul în condiții climatice și de sol particulare,
mai ales în zonele calde și umede. Dintre toate speciile, alunul este plantă
gazdă pentru 3 dintre specii: Monilia coryli, Monilia laxa și Monilinia
fructigena, care apare predominant. Fructele atacate prematur tind să se
închidă la culoare, devenind maro și apoi se contractă, stafidindu-se.
Această ciupercă atacă fructele de alun și organele tinere, care sunt moi și Monilia pe fructe imature de alun, se pot observa structurile asemănătoare bijuteriilor.
Coloniile formate nu sunt colorate sau sunt albe. ©Christoph Hoyer
suculente și nu sunt încă lignificate. Prin urmare, infecțiile sunt posibile
până la etapele anterioare lignificării cojii alunelor.
Monilia este o ciupercă care iernează mai ales în cancere formate pe
ramurile anuale și multianuale și în muguri. Boala este transmisă pe cale
aeriană și răspândită de stropii de ploaie. Inoculul primar apare primăvara,
când sporii sunt eliberați din locațiile infectate. Vremea ploioasă și ceața
creează condiții adecvate pentru dezvoltarea bolii. Ciuperca se răspândește
și la organele sănătoase atunci când acestea se află în apropierea zonelor
infectate. Temperatura optimă pentru creșterea fungilor este de 24°C, dar
infecția poate apărea și la temperaturi cuprinse între 10 și 15 °C.
Simptome de monilinia la alun – stafidirea și decolorarea fructelor

imature, care prezintă structuri asemănătoare bijuteriilor.
©Dr. Darko Jevremović, Institutul de Cercetare pentru Pomicultură Čačak
Combaterea putregaiului brun la alun poate fi rezumată după cum urmează:
✓ Îndepărtarea lăstarilor și fructelor infectate, deoarece acestea pot contamina
părțile sănătoase ale plantelor de alun.
✓ Agenții patogeni de tipul fungilor pot dezvolta rapid rezistență la fungicide, prin
urmare instrucțiunile scrise pe etichete TREBUIE RESPECTATE STRICT.
✓ Mecanismul bolii la plantele de alun nu este foarte bine cunoscut. Prin urmare,
MONITORIZAREA CONSTANTĂ a sănătății plantelor este absolut necesară.
✓ În timpul perioadei de creștere a fructelor, mai ales după perioadele ploioase și
de ceață, se recomandă inspectarea livezii de alun pentru identificarea
simptomelor care atestă prezenţa putregaiului brun.
✓ În cazul în care observați simptomele bolii este necesar să contactați asistența

Simptome de monilinia la alun – stafidirea și decolorarea fructelor imature, care
prezintă structuri asemănătoare bijuteriilor. ©Christoph Hoyer
tehnică asigurată de specialiști pentru a evita răspândirea bolii și pierderile
economice.
✓ Combatere chimică a bolii poate fi efectuată cu fungicide pe bază de boscalid.

Cancerul bacterian
Denumire științifică: Pseudomonas avellanae
Simptome: ofilirea și uscarea ramurilor anuale și multianuale, țesuturi brunificate
Descrierea bolii
Cancerul bacterian fost observat pentru prima dată în nordul Greciei,

în anul 1976. Ulterior, s-a răspândit pe scară largă în Turcia și Italia.
Bacteria provoacă ofilirea și uscarea extinsă a ramurilor și formarea

de cancere de-a lungul trunchiului și ramurilor și moartea plantelor.
Principalele manifestări ale bolii sunt ofilirea și uscarea rapidă a

ramurilor în timpul primăverii și verii și brunificarea țesuturilor
lemnoase de sub scoarță.
Toamna, se dezvoltă cancere pe ramuri și pe trunchi. Scoarța bolnavă

capătă culoarea brun roșietic și este evidentă o decolorare maro a
alburnului când coaja este înlăturată de pe ramură.
În timpul verii, la alunii bolnavi observă ofilirea și uscarea rapidă a ramurilor (a). După ofilire, frunzele uscate rămân ferm atașate de
ramură pe tot parcursul sezonului de creștere ©Scortichini, 2002

Patogenul migrează sistematic prin țesuturile lemnoase. Toamna, invadează
planta prin rănile aflate pe frunze, dar și orice altă rană sau cicatrice poate
servi drept punct de intrare în plantă. De la frunze, infecția se extinde la
tulpini și lăstari și, în cele din urmă, la baza plantei. Ciclul de viață al patogenului
Pseudomonas avellanae în
Factorii de mediu joacă, de asemenea, un rol important în răspândirea bolii. centrul Italiei, unde
înghețurile de primăvară apar
Mai mult, infecțiile pot fi favorizate de aciditate ridicată a solului, de des. După înghețurile de
practicile neadecvate de cultură sau diverse alte situații cum ar fi: plantarea primăvară, Pseudomonas
avellanae poate infecta
foarte adâncă a alunului, utilizarea îngrășămintelor acide precum sulfatul de fisurile și rănile produse de
îngheț ©Scortichini, 2002
amoniu, nivel ridicat de aluminiu în sol și niveluri mari de fier și mangan în
rădăcini. Rănile datorate înghețului și grindinei pot favoriza, de asemenea,
răspândirea bolii. După înghețurile de primăvară, P. avellanae poate coloniza
și rănile asociate cu fisurile cauzate de îngheț pe ramuri și trunchi.
MANAGEMENT INTEGRAT AL CANCERULUI BACTERIAN
TEHNICI AGRONOMICE PENTRU DISTRUGEREA INOCULULUI

INDUCEREA REZISTENȚEI PLANTELOR
❖ Este fundamental să evităm răspândirea inoculului. ❖ Aplicarea inductorilor de rezistență a
❖ Îndepărtarea ramurilor anuale și multianuale ofilite șau uscate. plantelor
❖ Îndepărtarea din livadă și arderea materialul vegetal infectat.
❖ În cazul în care o întreagă plantă este ofilită sau uscată, aceasta trebuie De ce?
eliminată împreună cu rădăcinile sale și cu toți drajonii.
Pentru a reduce numărul plantelor de alun
moarte și al ramurilor uscate
Combatere chimică
Acibenzolar-S-methyl (CGA 245704, de la
✓ Monitorizarea livezilor pentru detectarea simptomele precoce
Syngenta Crop Protection), omologat în Europa
❖ Tratamente de cupru în momente critice
ale bolii este esențială. ca Bion.
De ce?
✓ Metodele de combatere chimică se bazează pe protecția rănilor 5 tratamente
Odată pe lună
foliare cu ajutorul unor produse pe bază de cupru și pe utilizarea Pentru a reduce posibilitatea ca rănile să fie
De la sfârșitul lunii aprilie până în iulie
colonizate de bacterii
dozei minime indicate pe eticheta produsului.
Aplicați substanțe chimice pe bază de cupru
✓ Deoarece această bacterie trăiește în interiorul plantei,
imediat după tăieri, îngheț de primăvară,
eficacitatea produsului pe bază de cupru este scăzută. grindină, furtuni cu vânt la începutul toamnei,
la începutul căderii frunzelor și când 50% din
frunze au căzut.
Cancerul bacterian
Denumire științifică: Pseudomonas avellanae
Simptome: ofilirea și uscarea ramurilor anuale și multianuale, țesuturi brunificate
Simptomele bolii
Ofilirea rapidă a frunzelor de alun la începutul primăverii cauzată de Pseudomonas avellanae. Cancer longitudinal pe o ramură de alun
cauzată de Pseudomonas avellanae ©Scortichini, 2002
Cancer pe tulpină, scoarță de alun deteriorată și țesut de culoare maro sub scoarță ©Scortichini, 2002, ©atlasplantpathogenicbacteria.it
✓ Cancerul bacterian supraviețuiește condițiilor meteorologice nefavorabile în scoarța rădăcinilor, dar și a ramurilor.
! ✓ Insectele, în calitate de vectori, pot răspândi bacteria de la plantele de alun infectate la cele sănătoase.
✓ Solurile mai acide pot face, de asemenea, plantele de alun mai sensibile la cancerul bacterian.
Arsura bacteriană a alunului
Denumire științifică: Xanthomonas arboricola pv. corylina
Simptome: Leziuni unghiulare, de culoare maro închis, pe frunze, involucru și fructe; uscarea ramurilor și cancere
Descrierea bolii
Xanthomonas arboricola pv. corylina este agentul cauzal al arsurii bacteriene la
alun. Boala este prezentă la nivel global, în toate zonele majore de producție ale
alunului. Până recent boala a fost considerată deosebit de periculoasă pentru
pepiniere. În prezent, boala s-a răspândit și afectează și livezile de alun pe rod.
Apariția simptomelor bolii este influențată de condițiile climatice. Atunci când
umiditatea este ridicată, cu perioade ploioase, simptomele arsurii bacteriene la
alun se observă mai devreme. Primele manifestări ale simptomelor apar în
primăvară.
Printre simptome, cele mai caracteristice sunt petele unghiulare maronii pe

frunze, involucru și alune. Simptomele de pe ramuri și tulpini sunt vizibile
primăvara și vara. Țesutul lemnos de sub scoarță devine maroniu roșiatic.
Boala rareori cauzează moartea plantelor, dar poate influența producția dacă nu
este controlată adecvat.
Simptomele arsurii bacteriene pe frunze și involucrul alunelor ©SAGEA;
a doua imagine din primul rând și ultima imagine din rândul de mai jos ©Scortichini et al., 2016

Infecțiile apar indirect, prin răni. Cancerele formate în sezonul anterior (sfârșitul
verii) pe ramuri și trunchiuri sunt cele mai importante surse de inocul primar în
plantațiile de alun.
Picăturile de exsudat, care conțin o mulțime de bacterii, se dispersează din

cancere atunci când plouă. Aceste picături cauzează infectarea mugurilor.
✓ Bacteria se răspândește prin stropii de ploaie sau plante infectate din pepinieră.
✓ Incidența bolii depinde de factori mecanici precum tăierile din livezi și condițiile
meterologice (ploaie și vânt).
✓ Bacteria este capabilă să supraviețuiască 4 luni pe frunzele căzute și nu iernează

în sol.
✓ Această bacterie este termofilă iar temperatura optimă pentru dezvoltarea sa Bacteriană la alun în pepinieră ©Scortichini et al., 2016; simptome pe trunchi ©SAGEA
este de 18°C - 22°C.
Mijloace de Combatere
Pentru această boală nu sunt metode curative dar cele preventative pot limita
prezenţa bolii.
• Tratamente cu apă caldă la 42°C, timp de 45 minute, pentru protejarea

materialului săditor de alun din pepinieră.
• Evitați locurile de plantare nefavorabile și îmbunătățiți drenajul solului.

Incidența bacteriană este puternic corelată cu stresul cauzat de practicile
culturale și de condițiile pedoclimatice nefavorabile.
• Fertilizarea cu azot trebuie să fie echilibrată și preferați să utilizați

îngrășăminte organice.
Dacă boala se instalează:
• Combatere mecanică: tăiați și ardeți lăstarii și ramurile infectate.
• Combatere chimică: tratamente preventive cu diverse produse pe bază de Simptome ale arsurii bacteriene pe frunze și trunchi ©SAGEA
cupru (maximum 4 kg / ha de substanță activă pe an).

✓ Pagubele cauzate de Xanthomonas arboricola pv. corylina se datorează reducerii suprafeței și
• Tratamente preventive recomandate trebuie aplicate toamna, primăvara
înainte ca vegetația să pornească și la începutul fazei vegetative (a 4-a și
a 5-a frunză).
! masei frunzelor, uscării lăstarilor și ramurilor purtătoare de muguri.
✓ Consecințele pe termen lung sunt pierderile de vigoare și producție.
✓ Arsura bacteriană a alunului este deosebit de dăunătoare în pepiniere și plantații cu vârsta
de 1-4 ani.
Arsura bacteriană a alunului
Denumire științifică: Xanthomonas arboricola pv. corylina
Simptome: Leziuni unghiulare, de culoare maro închis, pe frunze, involucru și fructe; uscarea ramurilor și cancere
Simptomele bolii
Simptomele arsurii bacteriene pe trunchiurile de alun, pe frunze și involucru. Toate imaginile prezentate sunt cu drepturi de autor©SAGEA
Stadiul inițial al bolii poate să nu fie foarte evident,

fiind vizibilă doar o cloroză galben - verzuie.
Boala în fază mai avansată prezintă

leziuni unghiulare maronii.
!
✓ Daunele cauzate de Xanthomonas arboricola pv. corylina pot fi observate pe aproape toate părțile plantei, cu toate acestea, cele mai evidente indicații le puteți găsi pe frunze.
✓ Mai întâi observați pete galbene, fără leziuni maronii, în timp ce pe măsură ce boala avansează, petele brune, asemănătoare arsurilor, apar răspândite pe întreaga suprafață a
frunzelor.
Virusul Mozaicului Mărului
Denumire științifică: Apple Mosaic Virus (ApMV)
Simptome: pete clorotice pe frunze, cu aspect de mozaic galben - verzui
Descrierea Dăunătorului
Virusul mozaicul mărului (ApMV) este cea mai

importantă boală virală a alunului. Simptomele sale
au fost observate pe plante de alun în Bulgaria,
Turcia, SUA, Italia, Polonia și Spania.
Cele mai frecvente simptome sunt petele clorotice

pe frunze, cu aspect de mozaic galben - verzui. Cu
toate acestea, plantele infectate ar putea fi la fel de
bine asimptomatice. Alunii infectați pot prezenta o
ușoară reducere a creșterilor și a producției.
Simptomele sunt evidente la începutul sezonului de

creștere, dar odată cu trecerea timpului și cu
creșterea temperaturii, acestea pot fi parțial
mascate. Virusul mozaicului mărului (ApMV) producând modele neregulate de linii galbene și puncte inelare pe frunzele de alun ©Dr. Darko Jevremović,
Ciclul de Viață & Biologie
ApMV nu este vehiculat de vectori, nu este transmis prin polen sau

semințe. Virusul se poate transmite prin altoire și se răspândește de
obicei prin înmulțirea vegetativă a plantelor infectate sau prin inoculare
mecanică. Virusul poate fi prezent în materialul de înmulțire din
pepinieră, în ramurile cu muguri altoi, în marcote și în plantele altoite,
materialul săditor reprezintând principala sursă de infecție. În
pepiniere se poate răspândi în sol prin rădăcinile plantelor infectate. De
asemenea, ApMV poate fi prezent la speciile de buruieni din livada de
alun. Simptome ale virusul mozaicului mărului (ApMV) pe frunzele de alun ©Dr. Darko Jevremović,
MĂSURI PREVENTIVE:
Cea mai eficientă metodă de control al bolilor virale este

înființarea plantațiilor cu material de plantare certificat,
fără viruși. Prin urmare, plantarea alunilor sănătoși și
testarea pentru identificarea agenților patogeni sunt
măsuri preventive importante.
Screening pentru statutul agentului patogen
PRACTICI CULTURALE:
Pentru a preveni răspândirea virusului, anumite practici

culturale joacă un rol important. Buruienile nu sunt doar
plante care consumă nutrienții din livadă, ci sunt și gazde
secundare pentru viruși. Prin urmare, trebuie să fie
CONTROLUL VIRUSULUI
gestionate și combătute corespunzător. În acest sens,
trebuie luate în considerare nu doar speciile de buruieni
prezente în livadă, ci și cele din imediata apropiere a livezii.
Material săditor, sănătos, virus-free

Combaterea buruienilor
Defecte fiziologice - Pete brune
Simptome: pete maronii gălbui, până la maro închis, pe coaja alunelor; coji de alune colorate în brun, cu exsudat prezent
Descrierea defectelor fiziologice
Defectul fiziologic al alunelor, care se manifestă cu

simptome de forma petelor brune, nu este asociat cu
boli sau dăunători cunoscuți.
Petele brune sunt provocate de o substanță lichidă, de

culoare maronie, care iese pe părțile laterale sau pe
partea apicală a alunelor. Defectul începe să fie vizibil
atunci când alunele sunt semi-mature.
Primele simptome vizibile sunt mici pete maronii,

apoase, pe coaja verde, imatură, a alunelor. Zona internă
a alunelor, în acest stadiu, rămâne neafectată.
În etapele ulterioare de dezvoltare, colorarea este

vizibilă pe miezul în curs de maturare al alunelor.
Uneori, defectul poate acoperi miezul alunelor în
întregime, care se transformă într-o masă moale,
apoasă, de culoare brună. Se poate întâmpla ca, în
același glomerul, unele alune și miezul acestora, să
rămână fără pete maronii.
În cele din urmă, defectul manifestat sub formă de pete

brune conduce la obținerea de alune goale, fără miez,
sau de alune cu miez micșorat. Coaja alunelor este mai
moale în zona afectată.
Petele maronii provoacă decolorarea neuniformă a

miezului alunelor. În cazuri extrem de severe, coaja
alunelor este deformată, iar miezul este complet
neutilizabil.
Cauza exactă a acestui defect nu este încă pe deplin

înțeleasă, prin urmare nu sunt definite măsurile de
combatere care ar trebui luate pentru a evita apariția
acesteia.
Soiurile de alun manifestă o comportare diferită în

ceea ce privește incidența acestor pete brune. Soiurile
de alun Barcelona, Tonda Gentile delle Langhe și
Imperiale de Trebizonda prezintă sensibilitate ridicată,
în timp ce acest defect este extrem de rar întâlnit la
soiurile Willamette și Negret.
Simptome ale defectului manifestat la alune sub formă de pete brune ©Dragan Nestorović, elektra, bugwood.org
Pagube cauzate de condițiile meteorologice extreme
Condiții: Înghețurile din primăvară, grindina, băltirea apei
Descriere
Producția de alune depinde în mod deosebit de condițiile de mediu și mai ales de

condițiile climatice. Cele mai semnificative zone de cultură a alunului sunt de obicei
în apropierea unor rezervoare mari de apă, cum ar fi: Marea Neagră, Marea
Mediterană și Oceanul Pacific.
Înghețurile din primăvară pot întrerupe procesul de polenizare, afecteză lăstarii

sezonului curent, frunzele, glomerulele cu florile femele polenizate și ramurile
tinere. Livezile de alun înființate la cote mai mari (altitudini de peste 500 m față de
nivelul mării) sunt adesea afectate. Se pot înregistra diminuări majore ale producției
de alune în anii când temperatura scade sub 0°C în luna martie sau în aprilie.
Prima imagine arată stadiul fenologic al florilor de alunc la care pot fi afectate de înghețurile din primăvară iar cea de-a
Evenimentele de genul înghețurilor puternice din primăvară influențează producția doua prezintă o floare femelă deja afectată și posibil deteriorată de îngheț ©nhgardensolutions.wordpress.com
de alune, condiționează prețurile de pe piață și exportul de alune.
Grindina poate apărea în orice moment al sezonului de creștere și

poate avea un impact major. Când căderile de grindină au loc la
începutul sezonului de vegetație, daunele și consecințele sunt mult mai
mari. Mărimea grindinei și intensitatea căderii acesteia determină în ce
măsură alunele sunt afectate.
RISCURI DATORATE BOLILOR ȘI DĂUNĂTORILOR – Efectele căderilor de

grindină, cum ar fi ruperea ramurilor, rănile cauzate pe tulpini, ramuri și
lăstari, pot constitui porți de intrare pentru patogeni.
În cazul unor căderi puternice de grindină:
❖ Alunii își pot pierde frunzele și fructele
❖ Frunzele pot fi zdrobite, rupte și găurite Răni provocate de grindină pe ramurile de alun ©Agriser
Băltirea apei – Există o serie de consecințe care rezultă din acumularea constantă de
apă în plantații. Apa stagnantă în livezile de alun constituie un factor de stres pentru
plante. Când solul este saturat cu apă, aerul din porii solului este înlocuit de apă. Din
cauza lipsei de aerare împiedică alimentarea cu oxigen a rădăcinilor. Stagnarea
prelungită a apei poate provoca modificarea acidității solului și acumularea de
produse toxice pentru rădăcini. Simptomele stresului datorat băltirii apei includ
ofilirea și clorozarea frunzelor din cauza lipsei de azot și a uscării lăstarilor.
RISCURI DATORATE BOLILOR – Pe lângă afectarea sistemului radicular al alunilor din

cauza lipsei de aerare, pot apărea și boli care sunt favorizate de condițiile ridicate de
umiditate. Prin urmare, atunci când solul este acoperit cu apă stagnantă, umiditatea Băltirea apei datorate ploilor abundente și inundării terenului aferent plantației©shutterstock.com
va fi mult mai mare, contribuind la creșterea presiunii patogenilor.
Tratarea alunilor afectați de grindină:
✓ Verificați efectele căderii grindinei asupra alunilor cât mai curând posibil după eveniment
✓ Tăierea porțiunilor din plante afectate grav de căderea grindinei
✓ Rănile provocate de grindină pe scoarța trunchiului, pe ramuri, lăstari și frunze trebuie

tratate cu un fungicid pentru a preveni pătrunderea bolilor și dăunătorilor
✓ Dacă este posibil, rănile mari de pe trunchiuri și ramuri trebuie acoperite cu o vopsea pe
bază de apă pentru a evita deshidratarea și infecțarea cu diferiți agenți patogeni
Gestionarea apei în exces în livadă:

Acumularea de apă în livadă din cauza drenajului deficitar©
✓ Cea mai bună abordare este cea de a drena sau pompa apa în exces din livadă în agriculture.vic.gov.au
maxim 48 de ore.
✓ Pentru suprafețele mari, evacuarea apei în exces se poate face prin intermediul
canalelor deschise. ! ✓ Daunele cauzate de grindină în plantațiile de alun sunt mult mai mici
în comparație cu cele din livezile de măr, păr, arbuști fructiferi, etc.
Tehnologia Tratamentelor
Calibrarea pompei de stropit, momentul aplicării tratamentului și cantitățile de soluție
PUNCTE CHEIE CARE TREBUIE LUATE ÎN CONSIDERAȚIE ÎNAINTE SĂ ÎNCEPEȚI SĂ STROPIȚI ALUNUL
Această pagină oferă puncte cheie care trebuie luate în considerare înainte de a vă stropi livada de alun. Determinarea corectă a volumului de soluție și calibrarea pompelor de stropit sunt
esențiale pentru tratamente de înaltă calitate, deoarece pesticidele trebuie să fie distribuite în mod omogen în toate părțile coroanei. Directiva UE privind utilizarea durabilă a pesticidelor
(2009/128/CE) oferă îndrumări pentru practicile de mediu și de siguranță ale operatorului și aplicarea optimă a produselor la diverse culturi și afirmă că: “Utilizatorii profesioniști efectuează
periodic etalonări și verificări tehnice ale echipamentelor de aplicare a pesticidelor ”.
CALIBRAREA POMPELOR DE STROPIT

IMPORTANT ?
Există mulți factori care influențează succesul unui tratament: produsul utilizat, doza și momentul aplicării, biologia dăună torilor, condițiile de mediu, calitatea modului
CE ESTE
de distribuție a pesticidelor. Combaterea eficientă a bolilor și dăunătorilor se bazează pe echipamente de stropit calibrate corespunzător!
ÎNAINTE DE A APLICA TRATAMENTE FITOSANITARE este necesar să verificați condițiile în care se găsește echipamentul dumneavoastră de stropit.
✓ Căutați dacă există furtune care curg, duze defecte, filtre înfundate și verificați înălțimea de stropire și manometrele.
✓ Pentru a aplica amestecul de pesticide uniform într-o zonă precisă, trebuie să reglați viteza, dimensiunea orificiului duzei și presiunea.
Operatorul tratamentelor trebuie Duzele Reglarea debitului de aer

... constituie partea esențială a unui echipament de stropit.
✓ Să se familiarizeze cu toate funcțiile Debitul de aer ar trebui să fie suficient de mare pentru ca
Funcția lor este de a regla debitul, de a atomiza amestecul în soluția să ajungă în interiorul coroanei plantelor, totuși nu
echipamentului de stropit.
picături și de a dispersa soluția de pesticide. Fiecare duză de pe
✓ Să verifice starea tuturor pieselor atât de puternic încât să sufle soluția printre aluni,
echipamentul de stropit trebuie să aplice aceeași cantitate de provocând risipirea substanțelor pesticide. Acest lucru se
echipamentului.
pesticid. Tipul de duze, configurația și numărul trebuie ajustate
✓ Să selecteze duzele corespunzătoare și să întâmplă atunci când soluția ajunge în interiorul coroanei și
atunci când echipamentul de stropit este umplut numai cu apă. nu trece la rândul următor. În cazul plantațiilor tinere se
determine inălțimea de lucru a acestora.
Duzele trebuie să funcționeze corespunzător pentru a controla
✓ Să calibreze personal echipamentul pe care îl recomandă un debit mai mic de aer. Coroanele dense
scurgerea de soluție atunci când stropirea se oprește! necesită un flux de aer mai puternic, astfel încât soluția cu
va utiliza.
pesticide să pătrundă în interiorul coroanei.
DETERMINAREA VOLUMULUI DE SOLUȚIE
Alunii au dimensiuni mari ale coroanei (până la 4,5-6 m înălțime și 5,5 m în diametru). Soluția aplicată trebuie să pătrundă 2,5-3 m în interiorul și în partea de sus a coroanei.
Volumul recomandat de soluție este de obicei de 1000 litri/ha. Există modalități de a determina mai precis volumul de soluție de care aveți nevoie pe baza caracteristicilor livezii de alun.
MARCAREA ZONEI DE TESTARE ȘI MĂSURAREA CANTITĂȚII DE SOLUȚIE UTILIZATĂ

✓ Umpleți tancul pompei de stropit doar cu apă.
✓ Marcați zona de testare pe terenul pe care urmează să fie aplicat soluția.
Zona de testare (m2) = Lungime (m) x Lățime (m)
✓ Stropiți zona de testare și măsurați cantitatea de apă utilizată prin reumplerea tancului până la nivelul inițial.
✓ Dacă este portabilă, de tip rucsac – pompa de stropit trebuie să stea pe un teren plan la citirea volumului rămas în rezervor.
✓ Când stropiți, mergeți / conduceți de-a lungul distanței măsurate la viteza obișnuită de efectuare a tratamentului fitosanitar.
✓ Calculați numărul de litri de soluție pe hectar (l/ha) cu formula:
Soluția utilizată (litri) x 10 000 m2 /ha

Cantitatea de soluție (l/ha) =
Zona de testare (m2)
Citiți eticheta produsului pesticid pentru a stabili doza de aplicare. Calculați cantitatea totală de pesticide de care aveți nevoie pentru întreaga suprafață care trebuie tratată și cantitatea
totală de soluție de amestec. Calculați cantitatea de pesticide necesară pentru fiecare rezervor pentru doza de administrare dorită.
MOMENTUL APLICĂRII TRATAMENTULUI

Dacă momentul aplicării tratamentului este corect atunci va fi eficient și va fi nevoie să efectuați mult mai puține tratamente în viitor. Este necesar să urmăriți prognoza meteo pentru ziua
planificată pentru efectuarea tratamentului, dar și pentru câteva zile ulterioare. În cazul ploșniței marmorate asiatice sau a altor ploșnițe cel mai bun moment pentru aplicarea tratamentului
pentru combatere este dimineața devreme (orele 4.00 -5.00), atunci când insectele sunt mai puțin active.
Tehnologia Tratamentelor
Compatibilitatea substanțelor active
GREȘELILE DE AMESTECARE A SOLUȚIILOR INCOMPATIBILITATEA PRODUSULUI

Pregătirea soluției pentru efectuarea unui tratament fitosanitar constă în combinarea mai multor produse
pesticide într-un rezervor și amestecarea acestora. Există mai mulți factori care trebuie luați în
considerare atunci când mai multe produse de protecție a plantelor trebuie introduse într-o singură
Incompatibilitate fizică Incompatibilitate chimică
soluție amestec. Unii dintre factorii de bază sunt tipul de formulare a produsului, ordinea de introducere a
produselor în rezervor și tipul de agent de dispersie. Produsul nu se menține suspendat Soluția arată destul de bine, dar ...
CE POATE MERGE RAU?

Fiecare produs utilizat în protecția plantelor conține un set de structuri chimice complexe. Se formează agregate Afectează plantele atunci când este aplicată
Când două sau mai multe produse sunt amestecate, există un risc potențial pentru interacțiuni Reduce eficacitatea fiecărui produs
negative de tipul incompatibilităților. Se poate întâmpla ca un produs să influențeze modul în
care celălalt se dispersează și se comportă. Incompatibilitățile fizice împiedică dizolvarea Produsul nu se dizolvă
produsului formând straturi de sedimente pe fundul rezervorului. Produsele pot forma
agregate, gel sau pastă, înfundă duzele și pot face rezervorul foarte dificil de curățat.
Incompatibilitățile fizice costă timp și efort pentru curățarea
pulverizatoarelor. Creează reziduuri de ulei în rezervor
Incompatibilitățile chimice reduc calitatea pulverizării, randamentul și pot provoca leziuni CONSECINȚE
plantelor, care pot fi vizibile la câteva ore sau zile după tratament. Cu cât adăugați mai multe Problemele fizice de incompatibilitate a
produsului pot bloca duzele pompei, în timp
produse pesticide într-un rezervor, cu atât crește riscul de incompatibilitate. Se formează straturi în soluție ce incompatibilitatea chimică poate dăuna
culturilor sau poate reduce eficacitatea
7 GREȘELI COMUNE CÂND SE PREGĂTEȘTE SOLUȚIA AMESTEC produsului. Ambele cauzează pierderi
economice și de timp.
2
1 Amestecul formează spumă in exces
NU S-AU FĂCUT
INSTRUCȚIUNILE
TESTE DE
DE PE ETICHETĂ
NU SUNT COMPATIBILI-
RESPECTATE TATE ALE
PRODUSELOR
4
3 CANTITATE 5
PRODUSELE INSUFICIENTĂ PRODUSE
SUNT DE APĂ ADĂUGATE
AMESTECATE PENTRU NEDIZOLVATE
ÎN ORDINE DIZOLVAREA ÎNAINTE DE
GREȘITĂ TUTUROR ADĂUGARE
PRODUSELOR
7
6 SOLUȚIILE
AMESTECARE CARE CONȚIN
DEJA
NEADECVATĂ,
ÎNGRĂȘĂMIN-
PREA PUȚIN SAU
TE POT
PREA MULT
DIZOLVA MAI
(crează spumă)
PUȚINE
PRODUSE Sursă imagini © Program pesticide Purdue
CUM SĂ EVITĂM INCOMPATIBILITĂȚILE LA AMESTECUL SUBSTANȚELOR ÎN REZERVOR?

1. INSPECTAȚI ÎNTÂI PRODUSUL ÎN CONTAINERUL ORIGINAL
4. UTILIZAȚI VOLUMUL CORECT DE APĂ
Unele dintre formulările de produse pot apărea dispuse în straturi atunci când sunt
Înainte de adăugarea primului produs, trebuie să existe un volum minim de apă în rezervor (în
lăsate în depozit. Amestecați astfel de produse pentru a vă asigura că sunt omogene
proporție de 50-70% plin cu apă)
înainte de a le adăuga în rezervor.
5. AMESTECAȚI CONTINUU SOLUȚIA
2. CITIȚI INSTRUCȚIUNILE DE AMESTECARE DE PE ETICHETA PRODUSULUI
Soluția din rezervor trebuie agitată înainte și în timpul tratamentelor. În caz contrar, produsele
Respectați ordinea de amestecare indicată și volumul recomandat al agentului de
care au dispersat ingredientele active se vor depune în timp pe fundul rezervorului. Se
dispersie.
amestecă moderat, agitarea puternică poate provoca spumare sau aglomerare.
3. RESPECTAȚI ORDINEA DE AMESTECARE A PRODUSELOR
6. LUAȚI ÎN CALCUL DIFERENȚELE ÎNTRE SOLUȚIILE DE AMESTEC
În general, ordinea de amestecare este: 1. pulberi umectabile (WP), 2. granule
Apa este utilizată ca agent de dispersie, totuși este posibil să fie nevoie să folosiți un
dispersabile în apă (WG), 3. concentrat fluid (FL) sau suspensie concentrată (SC), 4.
îngrășământ foliar, care este o soluție concentrată de sare și are mai puțină apă disponibilă
concentrate emulsionabile (EC), 5. concentrat solubil (SL) sau pulberi solubile (SP), 6.
pentru a dispersa formulările de tip solid. Înainte de a amesteca produsele cu un îngrășământ
Orice uleiuri vegetale și / sau agenți tensioactivi (surfactanți) trebuie adăugați la
foliar, testați compatibilitatea lor într-un borcan.
final.
ÎNCEPEȚI SĂ
CITIȚI ETICHETELE AGITAȚI ADĂUGAȚI
UMPLEȚI AMESTECAȚI DUPĂ CE ADĂUGAȚI
TUTUROR PRODUSELE PRODUSELE ADĂUGAȚI
TANCUL POMPEI CÂND PUNEȚI APĂ, FORMULĂRILE DE
PRODUSELOR ÎNAINTE DE IN REZERVOR PE
CU 50-70% DIN ÎNAINTE DE TIP USCAT RESTUL DE APĂ
PESTICIDE PE CARE INTRODUCERE ÎN BAZA
VOLUMUL DE APĂ ADĂUGAREA AȘTEPTAȚI 5 ÎN TANC
INTENȚIONAȚI SĂ LE TANCUL POMPEI DE FORMULĂRILOR
PLANIFICAT PRIMULUI PRODUS MINUTE
AMESTECAȚI STROPIT LOR
PESTICID
Bune practici de producție
Sănătatea și siguranța la locul de muncă
PRACTICI SIGURE ȘI ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE PERSONALĂ

Acest capitol este conform legislației în vigoare în prezent - pentru echipamentele individuale de protecție, depozitarea și manipularea
ambalajului gol al produselor fitosanitare. Toate referințele legislative sunt incluse în bibliografia atașată la sfârșitul acestui ghid.
Pielea este cea mai comună cale de intrare a

pesticidelor în organism.
CONTACTUL CU PESTICIDELE
MOD DE EXPUNERE
Contact Direct Contact Indirect

A doua cale importantă de intrare in organism
este prin ingerare sau inhalare.
✓ Cântărirea pesticidelor ✓ Suprafața exterioară a pompei de stropit
✓ Amestecare/încărcare pompă ✓ Echipamentul individual de protecție
Când manipulați pesticide EVITAȚI:
✓ Efectuare tratamente ✓ Duzele pompei de stropit
✓ Depozitarea pesticidelor
✓ Fumatul
✓ Băutul și mâncatul
✓ Utilizarea telefonului mobil
Atenție, așa puteți ingera pesticide!
PROTEJAȚI-VĂ SĂNĂTATEA Sursă imagine ©SAGEA Sursă imagine ©SAGEA
Echipament recomandat
Îmbrăcămintea de
pentru protecție individuală protecție trebuie să
respecte standardul
european EN 468
Categoria III CE, tipul 5
sau 6.
Mănușile din nitril, rezistente la
substanțe chimice, împiedică
pătrunderea pesticidelor. Acestea
trebuie să fie conforme standardului
EN 374.
Masca de protecție completă sau pentru
jumătate de față, cu filtru A2 (pentru
substanțe chimice volatile) și FFP3
(pentru praf), aprobată pentru pesticide,
trebuie să se potrivească bine pe față.
Curățați ochelarii de protecție

imediat după utilizare.
Purtați cizme din neopren sau

cauciuc butilic fără căptușeală,
cu șosete.
CÂTEVA REGULI SIMPLE PE CARE TREBUIE SĂ LE CUNOAȘTEȚI ȘI SĂ LE APLICAȚI

✓ Cămășile cu mânecă lungă și pantalonii lungi oferă o protecție minimă, reduceți RISCUL folosind echipamentul de protecție individuală.
✓ Purtați salopete - îmbrăcăminte de protecție rezistentă la substanțe chimice peste cămășile cu mâneci lungi și pantaloni.
✓ Purtați îmbrăcăminte de protecție rezistentă la substanțe chimice atunci când amestecați, încărcați sau pulverizați pesticide!
✓ Îmbrăcămintea de protecție de unică folosință este de unică folosință!
✓ Îmbrăcămintea de protecție contaminată, după utilizare, trebuie colectată și predate centrelor autorizate de colectare în același mod ca ambalajele goale
ale pesticidelor.
✓ Purtați glugă pentru o acoperire mai mare a pielii.
✓ Urmați întotdeauna instrucțiunile de pe etichetele produselor.
✓ Nu depozitați echipamentul de protecție individuală cu hainele de zi cu zi și spălați îmbrăcămintea de protecție separat de alte rufe.
PUNCTE CHEIE
PUNCTE CHEIE
De fiecare dată când tratați cu pesticide, vă expuneți unor substanțe La nivel mondial, fermierii sunt mai sensibili decât ceilalți oameni la
periculoase. Cantități mici de pesticide pot pătrunde în organism în mod dezvoltarea bolilor cauzate de expunerea continuă la pesticide.
regulat, în multe situații când faceți tratamente fitosanitare, fără ca dvs.
să fiți conștienți de acest lucru! CITIȚI FIȘELE CU DATELE DE SIGURANȚĂ ALE PRODUSULUI PESTICID
URMAȚI REGULILE DE PROTECȚIA MUNCII PENTRU A ÎNȚELEGE PERICOLUL!
ȘI PURTAȚI ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE INDIVIDUALĂ!
Bune practici de producție
Sănătatea și siguranța la locul de muncă
DEPOZITAȚI PRODUSELE DE PROTECȚIA PLANTELOR CORECT

MĂSURILE DE PROTECȚIE ȘI SIGURANȚĂ la depozitarea produselor pesticide sunt de mare importanță și trebuie respectate în conformitate cu regulile următoare:
Depozitare ordonată - Depozitați produsele pe categorii: INSECTICIDE, FUNGICIDE, ERBICIDE…
Păstrați pesticidele în ambalajul lor original și închideți bine pungile deschise, cu formulări uscate (pulberi, granule), astfel încât să împiedicați umiditatea să influențeze calitatea produselor.
Rafturile pe care depozitați produse trebuie să fie

fabricate din materiale rezistente la coroziune.
Pe majoritatea
etichetelor pesticidelor
temperatura de
depozitare indicată este
de 5-15°C.
Formulările lichide trebuie Așezați rafturile astfel încât să
păstrate pe rafturi inferioare față asigurați o bună ventilație, un flux de
de formulările uscate (pentru aer suficient și să puteți face curățenie
situații în care lichidele din mai ușor. Lăsați suficientă distanță față
ambalaje se varsă) de pereți și între rafturi!
Țineți evidența cumpărării

pesticidelor și a duratei lor
de valabilitate. Folosiți-le
pe cele care au intrat mai
întâi în spațiul de
Nu depozitați echipamentul individual de protecție în același depozitare și mai târziu pe
spațiu în care depozitați produsele pesticide. cele din noul lot.
✓ Nu acumulați cantități mari de pesticide în depozit! Reduceți nevoile de depozitare

cumpărând doar cantitatea de pesticide de care aveți nevoie în timpul sezonului
curent
✓ Nu depozitați niciodată soluțiile pesticide în echipamentele de stropit! Se

amestecă doar cantitatea necesară de pesticide pentru tratamentul curent.
MANIPULAREA AMBALAJELOR GOALE DE PESTICIDE

Funcție de formulările produselor Spălarea ambalajelor utilizate
✓ În cazul produselor de protecția plantelor cu formulări solide, care se ✓ Spălarea ambalajelor goale trebuie făcută cu apă de trei ori sau cu apă sub presiune. Vă
utilizează fără dizolvare, scuturați bine ambalajul la ultima utilizare, astfel rugăm să urmați pașii următori:
încât să rămână o cantitate cât mai mică de produs pesticid în ambalajele 1. Se toarnă conținutul din ambalaj în rezervorul pompei de stropit și se așteaptă 30 de
goale. secunde până se scurge toată cantitatea de produs pesticid.
✓ În situația produselor de protecție a plantelor cu formulari solide, cum ar 2. Adăugați apă până la 1/3 din volumul ambalajului produsului.
fi pulberi hidrosolubile și umectabile, emulsii concentrate, suspensii 3. Închideți ambalajul și agitați bine, astfel încât apa să ajungă pe întreaga suprafață
concentrate, granule dispersabile în apă, etc., acestea trebuie amestecate interioară a acestuia.
cu o cantitate minimă de apă care face parte din calculul volumului de apă 4. Turnați apa în rezervorul pompei de stropit și așteptați 30 de secunde până când tot
și apoi introduse în rezervorul pompei de stropit care urmează să fie utilizat conținutul se scurge.
pentru tratament. În acest fel, se evită uscarea produselor pesticide rămase 5. Această procedură trebuie repetată de încă 2 ori, folosind întotdeauna apă curată.
în ambalaj. 6. Găuriți ambalajul în trei zone marcate, astfel încât să fie inutilizabil.
7. Colectați și predați ambalajul centrelor autorizate conform instrucțiunilor de pe etichetă.
Calendarul tratamentelor la alun
STADIILE FENOLOGICE ALE ALUNULUI
Muguri de iarnă Flori mascule și femele în perioada înfloritului Dezmuguritul mugurilor
Dezvoltarea primei și Dezvoltarea celei de-a Dezvoltarea celei de-a Legarea fructelor
celei de-a doua frunze treia frunze patra și celei de-a
cincea frunze
Ovar vizibil Primul și al doilea stadiu de creștere ale semințelor Alune formate
Începutul căderii
Post-Recoltare 50% din frunze căzute Toate frunzele căzute
frunzelor
Drepturi de autor pentru toate imaginile©Agrion
Lista substanțelor active omologate pentru cultura alunului în Serbia
PROTECȚIA FITOSANTARĂ A PLANTAȚIILOR DE ALUN PE ROD

Acest tabel cuprinde o listă orientativă cu momentele de intervenție și ingrediente active propuse. Este foarte important să urmăriți apariția dăunătorilor și bolilor în livadă și să reacționați
conform pragurilor de dăunare stabilite.
Substanțe active
Momentul intervenției Numele comun al patogenului Denumire științifică Tipul produselor aprobate în Serbia
(la 1 Martie 2020)
Păduchele țestos al alunului, Eulecanium coryli, Insecticide, Ulei mineral parafinic,
Muguri de iarnă
acarianul mugurilor de alun Phytoptus avellanae acaricide produse pe bază de sulf
Înflorire În acest stadiu fenologic nu trebuie aplicate tratamente fitosanitare.
Citosporioza alunului Cytospora corylicola Fungicide Cupru
Xanthomonas arboricola pv.

Bacterioză Fungicide Cupru
corylina
Dezmugurit
Acarianul mugurilor de alun Phytoptus avellanae Acaricide Sulf
Păduchele țestos al alunului Eulecanium coryli Insecticide Ulei mineral parafinic
Dezvoltarea celei de-a 3-a frunze Acarianul mugurilor de alun Phytoptus avellanae Acaricide Sulf
Odată cu formarea primelor Ulei mineral parafinic,

colonii, de obicei când frunzele Păduchele galben al alunului Myzocallis coryli Insecticide Acetamiprid, Deltamethrin,
încep să se desfacă Abamectin
Dezvoltarea celor de-a 4-a Xanthomonas arboricola pv.

Bacterioză Fungicide Cupru
și a 5-a frunze corylina
Legarea fructelor Buprestidul verde al fagului Agrilus viridis - -
Curculio nucum, Nezara viridula,

Gărgărița alunului,
Ovar vizibil Gonocerus acuteangulatus, - -
ploșnițe comune
Palomena prasina
Creșterea miezului alunelor -

Gărgărița alunului Curculio nucum Insecticide Deltamethrin
stadiul I
Nezara viridula,
Ploșnițe comune Gonocerus acuteangulatus, Insecticide Lambda-cyhalothrin
Creșterea miezului alunelor -
Palomena prasina
stadiul II
Deltamethrin,
Ploșnița marmorată asiatică Halyomorpha halys Insecticide
Lambda-cyhalothrin
Buprestidul verde al fagului Agrilus viridis - -

Alune formate
Citosporioza alunului Cytospora corylicola - -
Buprestidul verde al fagului Agrilus viridis - -

Post-recoltare
Citosporioza alunului Cytospora corylicola - -
Antracnoza frunzelor de alun Piggotia coryli Fungicide Cupru

Începutul căderii frunzelor
Păduchele țestos al alunului Eulecanium coryli Insecticide Ulei mineral parafinic
Xanthomonas arboricola pv.

50% din frunze căzute Bacterioză Fungicide Cupru
corylina
Toate frunzele căzute Bacterioză, citosporioza alunului Cytospora corylicola Fungicide Cupru
• În cazul fungicidelor pe bază de cupru este admisă o cantitate maximă de 4 kg/ha substanță activă pe an!
!
Bune practici pentru protecția fitosanitară a plantațiilor tinere de alun
PROTECȚIA FITOSANTARĂ A PLANTAȚIILOR TINERE DE ALUN

BOLI ȘI DĂUNĂTORI POTENȚIALI ÎN PLANTAȚIILE TINERE DE ALUN
Combaterea bolilor și dăunătorilor în plantațiile tinere de alun se bazează pe aplicarea acelorași produse autorizate ca și în cazul plantațiilor de alun pe rod. Protecția fitosanitară a plantațiilor
tinere de alun se concentrează în principal pe bolile bacteriene, fungice și virale. Alunii tineri pot avea probleme cu aceste boli în primăvară, când frunzele sunt moi și incomplet dezvoltate.
Acarianul mugurilor de alun - Phytoptus avellanae Păduchele galben al alunului - Myzocallis coryli
Acarianul mugurlor de alun poate infesta și ucide mugurii în stadiile de dezvoltare, Păduchele galben poate fi găsit pe partea inferioară a lăstarilor și frunzelor tinere de
încetinind în general creșterea alunilor tineri. Poate fi combătut eficient în timpul alun. Păduchele apare de obicei primăvara și, dacă infestările sunt severe, este
iernii prin îndepărtarea manuală a mugurilor afectați. necesar tratatamentul cu insecticid. Substanțele active omologate pentru
combaterea păduchelului sunt: uleiul parafinic, deltamethrin, acetamiprid.
Arsura bacteriană a alunului - Xanthomonas arboricola pv. corylina
Antracnoza frunzelor de alun - Piggotia coryli

Arsura bacteriană a alunului provoacă pierderi grave în pepiniere și în plantațiile
tinere de alun (în vîrstă de 1-4 ani). Produsele chimice utilizate pentru prevenirea Antracnoza atacă frunzele de alun iar simptomele bolii sunt leziunile de formă
incidenței bacteriei sunt pe bază de cupru și se aplică la începutul primăverii, vara și neregulată de pe frunze. Pentru combaterea chimică a acestei boli se utilizează
toamna. produse pe bază de cupru, care sunt aplicate la începutul căderii frunzelor.
Combaterea buruienilor
Făinarea frunzelor de alun - Phyllactinia guttata
Buruienile concurează pentru apă și nutrienți cu plantele de alun. Prin urmare,
În plantațiile tinere poate să apară făinarea frunzelor de alun. În cazul în care boala a
combaterea lor în livezile tinere este importantă. Combaterea buruienilor în livezile
apărut în plantație cu un an înainte, în sezonul următor trebuie aplicat un tratament
tinere se efectuează prin lucrarea solului sau prin cosire.
chimic adecvat. Tratamentul trebuie efectuat atunci când, după inspecția vizuală, se
confirmă simptomele de făinare. Produsele de protecția plantelor utilizate pentru
combaterea făinării sunt cele pe bază de sulf.
PĂSTRAȚI PLANTAȚIA DE ALUN CURATĂ
Vizitatorii, lucrătorii și vehiculele pot aduce patogeni pe

încălțăminte, haine, unelte sau anvelope din plantațiile infectate.
Toate echipamentele trebuie decontaminate înainte de a intra sau a
părăsi livada dvs.
COMBATEREA MONITORIZAȚI-VĂ FRECVENT PLANTELE DE ALUN

BOLILOR ȘI
DĂUNĂTORILOR
Dacă sunteți familiarizați cu condițiile generale ale plantelor dvs.,
vă va fi mai ușor să observați simptome neobișnuite.
Prin detectarea lor timpurie, puteți reduce pierderile economice.
APLICAREA MAI MULTOR PRODUSE PESTICIDE ȘI ÎN DOZE MAI MARI

PUNCTE
CHEIE
DECÂT CELE INDICATE PE ETICHETE NU PROTEJEAZĂ PLANTAȚIA TA ȘI,

CEL MAI PROBABIL, VOR FACE PATOGENII MAI REZISTENȚI.
ACEASTĂ ABORDARE VĂ LASĂ OPȚIUNI LIMITATE DE COMBATERE A
BOLILOR ȘI DĂUNĂTORILOR ÎN URMĂTORII ANI!
Bibliografie
1. Potential geographic distribution of brown marmorated stink bug invasion (Halyomorpha halys). Zhu, Gengping, et al. 2012, PLoS ONE. 10.1371/journal.pone.0031246.
2. Timing of sulphur spray application for control of hazelnut big bud mites (Phytoptus avellanae and Cecidophyopsis vermiformis). Webber, J. and Chapman, R. B. 2008, New Zealand Plant
Protection. 10.30843/nzpp.2008.61.6835.
3. Arthropod pest management in organic hazelnut growing. Tuncer, C. 2009, Acta Horticulturae. 10.17660/ActaHortic.2009.845.90.
4. Insects and mites in the fauna of Serbia – Importance for the classical biological control of weeds. Toshevski, Ivo, et al. 2018. Ecological and economic significance of fauna of Serbia. 978-86-
7025-777-1.
5. Aspetti fitosanitari della corilicoltura nel Viterbese (Phytosanitary aspects of hazelnut cultivation in the province of Viterbo). Varvaro L. et al. 2011. Corylus &co., 1, P. 21-37.
6. The ecology and economics of insect pest management in nut tree alley cropping systems in the Midwestern United States. Stamps, W. T., et al. 2009, Agriculture, Ecosystems and
Environment. 10.1016/j.agee.2008.06.012.
7. Sprayers. Shenk, Myron.
8. Population densities and seasonal fluctuations of hazelnut pests in Samsun, Turkey. Saruhan, I. and Tuncer, C., 2001, Acta Horticulturae. 10.17660/ActaHortic.2001.556.72.
9. Population density and fluctuations of the Green Shield Bug (Palomena prasina L. Het.: Pentatomidae) in hazelnut orchards of Turkey. Saruhan, I. and Tuncer, C. 2009, Acta Horticulturae.
10.17660/ActaHortic.2009.845.86.
10. La corretta distribuzione degli agrofarmaci nel noccioleto. Corte M. 2014, Rivista di Frutticoltura, 7/8, p. 57-58.
11. Growing Hazelnuts in the Pacific Northwest Integrated Pest Management. Olsen, J. et al. 2013, p. 1-4.
12. Osservazioni su cocciniglia del nocciolo e su Brachytarsus fasciatus. Oliviero, G, et al. 2003, Vol. 6630, p. 1-3.
13. An Integrated Pest Management Strategic Plan for hazelnuts in Oregon and Washington. Murray, K. and Jepson, P,. December, 2018.
14. Effects of transient soil waterlogging and its importance for rootstock selection. Morales-Olmedo, M. et al. 2015, Chilean Journal of Agricultural Research. 2015. 10.4067/S0718-
58392015000300006.
15. Occurrence and impact of Agrilus spp. and associated egg parasitoids in hazel groves of Northwest Italy. Moraglio, S. T. et al. 2013, Journal of Applied Entomology. 10.1111/jen.12057.
16. Halyomorpha halys invasion: A new issue for hazelnut crop in northwestern Italy and western Georgia? Moraglio, S. T. et al. 2018. Acta Horticulturae. 0.17660/ActaHortic.2018.1226.58.
17. Hazelnut pests in Serbia. Milenković, S. and Mitrović, M. 2001, Acta Horticulturae. 10.17660/ActaHortic.2001.556.60.
18. Observations on the biology and behavior of Oberea linearis (Coleoptera Cerambycidae) in Sardinia (Italy). Marras, P. M. et al. 2009, Acta Horticulturae. 10.17660/ActaHortic.2009.845.72.
19. Monitoring of the invasive Halyomorpha halys, a new key pest of fruit orchards in northern Italy. Maistrello, L. et al. 2017, Journal of Pest Science. 10.1007/s10340-017-0896-2.
20. Pathogenicity of Monilia spp. to hazel (Corylus). Machowicz-Stefaniak, Z. and Zalewska, E. 2014, Acta Mycologica. 10.5586/am.2000.025.
21. Impact of the invasive brown marmorated stink bug, Halyomorpha halys (Stål), in mid-Atlantic tree fruit orchards in the United States: Case studies of commercial management. Leskey, T. C.,
et al. 2012, Psyche (London). 10.1155/2012/535062.
22. Extensive Field Survey, Laboratory and Greenhouse Studies Reveal Complex Nature of Pseudomonas syringae-Associated Hazelnut Decline in Central Italy. Lamichhane, J. R. et al. 2016, PLoS
ONE. 10.1371/journal.pone.0147584.
23. Xanthomonas arboricola disease of hazelnut: CURRENT status and future perspectives for its management. Lamichhane, J. R. and Varvaro, L. 2014, Plant Pathology 10.1111/ppa.12152.
24. Review of the Combatere chimică research on Halyomorpha halys in the USA. Kuhar, T. P. and Kamminga, K . 2017, Journal of Pest Science. 2017. 10.1007/s10340-017-0859-7.
25. Monitoring damage caused by harmful pests in hazelnut orchards in Samegrelo region, Georgia. Kereselidze, M., et al. 2018. Acta Horticulturae. 10.17660/ActaHortic.2018.1226.57.
26. Monitoring population density and fluctuations of Anisandrus dispar and Xyleborinus saxesenii (Coleoptera: Scolytinae, Curculionidae) in hazelnut orchards. Saruhan, I. 2012, African Journal
of Biotechnology 10.5897/ajb11.4185.
27. Biological control and morphological studies on nut weevil (Curculio nucum L. Col., Curculionidae). Akça, I. and Tuncer, C. 2005. Acta Horticulturae 9789066056886.
28. Special issue on the brown marmorated stink bug, Halyomorpha halys: an emerging pest of global concern. Haye, T. and Weber, D. C. 2017. Journal of Pest Science, 10.1007/s10340-017-
0897-1.
29. Late spring frosts and its impact on Turkish hazelnut production and trade. Erdogan, V. and Aygun, A. 2017, Information Bulletin of the Research Network on Nuts, p. 25-27.
30. Nocciolo in Piemonte – Linee tecniche per una corilicoltura sostenibile 2019. Corte M. et al. 2019. Agrion, Regione Piemonte.
31. Biological parameters of the invasive brown marmorated stink bug, Halyomorpha halys, in southern Europe. Costi, E. et al. 2017, Journal of Pest Science. 10.1007/s10340-017-0899-z.
32. First surveys on Agrilus spp. (Coleoptera: Buprestidae) infesting hazelnut in northwestern Italy. Corte, M. et al. L. 2009, Acta Horticulturae. 10.17660/ActaHortic.2009.845.82.
33. Characterization of Apple mosaic virus isolates detected in hazelnut in Poland. Cieślińska, M. and Valasevich, N. 2016, Journal of Plant Diseases and Protection. 10.1007/s41348-016-0021-4.
34. Hazelnut and Walnut Twig Borer, Oberea linearis L. (Coleoptera: Cerambycidae). Capinera, J. L., et al. 2008, Encyclopedia of Entomology.
35. The insect pest problem affecting hazelnut kernel quality in Turkey. Tuncer, C. et al. 2005. Acta Horticulturae. 9789066056886.
36. Halyomorpha halys, a serious threat for hazelnut in newly invaded areas. Bosco, L. et al. 2018, Journal of Pest Science. 10.1007/s10340-017-0937-x.
37. Distribution and damage caused by Halyomorpha halys in Italy. Bariselli, M. et al. 2016, EPPO Bulletin. 10.1111/epp.12289.
38. Ecology and management of hazelnut pests. AliNiazee, M. T. 1998, Annual Review of Entomology. 10.1146/annurev.ento.43.1.395.
39. Biological control and morphological studies on nut weevil (Curculio nucum L. Col., Curculionidae). Akça, I. and Tuncer, C. 2005, Acta Horticulturae. 10.17660/actahortic.2005.686.57.
40. Incidence and severity of stink bugs damage on kernels in Turkish hazelnut orchards. Ak, K., et al. 2018. Acta Horticulturae. 10.17660/ActaHortic.2018.1226.62.
41. Ricerca applicata in corilicoltura. Sintesi dei risultati 2012. AA.VV. 2012, Regione Piemonte, p. 102.
42. Directive on Personal Protective Equipment «Sluzbeni Glasnik RS » number 36/09.

43. Directive on handling packaging of used plant protection products «Sluzbeni Glasnik RS» November 2015.
44. Law on Plant Protection Products «Sluzbeni Glasnik RS» 41/09

45. Effects of hot water treatments to control Xanthomonas arboricola pv. Corylina on hazelnut propagative material. Scortichini et al., 2016. Elsevier, Scientia Horticulturae 211 (2016) 187-193
46. Bacteria associated with hazelnut (Corylus avellana L.) decline are of two groups: Pseudomonas avellanae and strains resembling P. syringae pv. syringae. Pisetta M. et al., 2016.. Applied and
Environmental microbilogy 68: 476-484.

Hazelnut Protection Guideline

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hazelnut Protection Guideline

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

a. Bolile și dăunătorii alunului

II. Boli micotice

III. Boli bacteriene

b. Daune cauzate de condițiile meteorologice extreme

c. Bune practici de producție

d. Calendar tratamente pentru protecția plantațiilor de alun

Pragul economic de dăunare pentru tratamente este de obicei stabilit

Ciclul de viață & Biologie

Combaterea dăunătorului poate fi făcută mecanic sau folosind pesticide.

Combatere chimică Muguri de alun infestați ©Dr.Darko Jevremović,

Ciclul de viață & Biologie

Ciclul de viață & Biologie

Ciclul de viață & Biologie

Ploșnița marmorată asiatică are o rată reproductivă mare, având de

Ciclul de viață & Biologie

Uscarea și ruperea lăstarilor sunt consecințe ale galeriilor săpate de larve în

Biologia dăunătorilor nu lasă pentru cultivatorii de alun multe opțiuni de gestionare a

Combaterea mecanică trebuie efectuată

Combaterea chimică se bazează pe pulverizarea insecticidului de contact, cu acțiune

✓ Temperatura minima pentru dezvoltarea M. coryli este estimată la 3,2 °C.

✓ verificarea a trei ramuri terminale pe plantă

✓ trei frunze per ramură terminală

✓ numărarea afidelor de pe frunză

Femela (cu lungime de 5-6 mm), de culoare de la maro castaniu

În Italia insecta este cunoscută sub numele de „Cocciniglia“ sau

Ciclul de viață & Biologie

✓ Pentru a vă asigura că zona lemnoasă a alunului este complet acoperită, se recomandă

Gândacul infestează livezile de alun de obicei de la mijlocul lunii

ramurilor, care determină uscarea ramurilor.

Alunii afectați sunt recunoscuți prin aspectul clorotic și vigoarea

Ciclul de viață & Biologie

Ouăle sunt de obicei depuse pe părțile expuse la

✓ Cea mai bună tehnică de monitorizare se dovedește a fi frapajul (scuturarea

STRATEGIA DE COMBATERE A DĂUNĂTORILOR

patogen este vizibil sub formă de mici puncte maronii.

Ciclul de viață & Biologie

Piggotia coryli produce fructificații pe toate zonele afectate ale plantelor

Diseminarea sporilor se realizează cu ajutorul vântului și ploii care

✓ Fungicidele se aplică de obicei în toamnă, la începutul

✓ Pentru o combatere eficientă al bolii trebuie asigurată o

✓ În general, patogenul Piggotia coryli este combătut

Făinarea este o boală fungică cunoscută pe scară largă și ușor

Cu toate acestea, în Turcia, în regiunea Mării Negre, unde

Ciclul de viață & Biologie

O formă de făinare cauzată de Phyllactinia guttata iernează

Pe măsură ce ciuperca se consolidează, începe să producă

Practici culturale preventive:

Citosporioza este cauzată de specii din genul

Până în ultimii ani, citosporioza a fost considerată o

Odată cu începutul primăverii și când temperatura și umiditatea cresc, ciuperca se

Ciclul de viață & Biologie

Ciuperca iernează în scoarța ramurilor, fie sub

Măsurile de combatere sunt de tip preventativ.

✓ Îndepărtați plantele afectate slabe și

✓ Efectuați fertilizarea echilibrat și irigarea la

adecvate pentru a evita băltirea apei.

✓ În perioada efectuării tăierilor, scoateți din

✓ Protejați rănile rezultate în urma tăierilor

de putregai brun sau monilioză. Fungii genului Monilinia au numeroase

cireșul, etc. Monilia atacă și alunul în condiții climatice și de sol particulare,

gazdă pentru 3 dintre specii: Monilia coryli, Monilia laxa și Monilinia

fructigena, care apare predominant. Fructele atacate prematur tind să se