Sunteți pe pagina 1din 155

CAPITOLUL VII

7 METODE DE COMBATERE A BURUIENILOR


Lupta cu buruienile s-a declan[at din prima zi cnd omul a `nceput s\
semene sau s\ s\deasc\ `n p\mnt unele plante pe care le-a g\sit folositoareadic\ din ziua cnd a devenit agricultor.
La `nceput, omul n-a avut unelte [i a recurs la plivitul manual al
buruienilor. Dup\ mii de ani, a[a cum rezult\ din studiile arheologice, omul [ia confec]ionat unelte primitive [i prima unealt\ de combatere a buruienilor a
fost s\p\liga din piatr\, sau oase de animale, coarne de cerb, iar inventarea
plugului de lemn poate fi considerat\ `nceputul unei revolu]ii `n tehnica
agriculturii primitive.
Au trecut mii de ani pn\ omul [i-a perfec]ionat uneltele agricole,
ajungndu-se la plugul de fier, sape, grape, discuri, cultivatoare, pr\[itoare etc.,
cu ajutorul c\rora a distrus buruienile din diverse culturi agricole. Aceste
metode agrotehnice, de-a lungul veacurilor, s-au perfec]ionat [i diversificat.
Paralel cu metodele agrotehnice, omul a recurs [i la metode fizice [i
preventive de combatere a buruienilor.
O revolu]ie `n sistemul de combatere al buruienilor, a avut loc odat\ cu
sinteza primelor erbicide [i promovarea lor `n practic\, dup\ al II-lea r\zboi
mondial. ~ntr-un timp extrem de scurt, metoda chimic\ de combatere a
buruienilor a progresat enorm prin diversificarea sortimentului de erbicide,
`nct `n prezent nu exist\ o specie care s\ nu fie comb\tut\ de unul sau mai
multe erbicide.
~n ultimul timp se vorbe[te tot mai mult de combaterea buruienilor pe
cale biologic\. Sunt deja numeroase cercet\ri pe plan mondial cu rezultate
promi]\toare `n aceast\ privin]\.

Importan]\ deosebit\ `n combaterea buruienilor o prezint\ `ns\ folosirea


`n complex a tuturor metodelor de care dispunem, adic\ a[a-numita combatere
integrat\.
7.1. CONCEPTUL DE COMBATERE INTEGRAT| A BURUIENILOR
No]iunea de combatere integrat\ a buruienilor este mult mai recent
enun]at\ dect cea din domeniul protec]iei plantelor. De[i au ap\rut unele
lucr\ri [tiin]ifice pe aceast\ tem\, nu exist\ `nc\ o unitate de vederi nici `n
privin]a no]iunii de combatere integrat\, nici asupra metodelor care s\
alc\tuiasc\ un sistem sau program de combatere integrat\ a buruienilor.
Pentru prima dat\ `n 1977, sub redac]ia lui D.J. Fryer [i Matsunaka
Shootchi (cit. N. {arpe, 1987), sunt publicate `n Japonia lucr\rile unui
simpozion pe tema combaterii integrate a buruienilor din unele culturi agricole.
Din materialele publicate rezult\ c\ `n condi]iile unei agriculturi moderne,
studiile combaterii integrate a buruienilor trebuie s\ se bazeze pe un program
complex de folosire a erbicidelor, combinat `n acela[i timp cu celelalte metode.
~n Romnia, combaterea buruienilor din diverse culturi a fost studiat\ `n
mod [tiin]ific odat\ cu `nfiin]area Institutului de Cercet\ri Agronomice `n anul
1923. Pe baza studiilor efectuate `n diferite Sta]iuni ale I.C.A.R.ului a fost
posibil\ elaborarea pe baze [tiin]ifice a noi metode de combatere a buruienilor.
~n ]ara noastr\ s-a practicat (f\r\ a se folosi no]iunea) combaterea
integrat\ a buruienilor, care `ns\ a evoluat func]ie de baza material\, progresul
tehnic [i condi]iile sociale. Pn\ `n 1965, combaterea integrat\ a buruienilor s-a
bazat `n exclusivitate pe metode preventive [i agrotehnice. Dup\ 1965, `n urma
promov\rii erbicidelor `n ]ara noastr\, noua metod\ de combatere a buruienilor
pe cale chimic\ s-a integrat cu celelalte metode clasice. De aceea, `n etapa
actual\ combaterea integrat\ a buruienilor este mult mai evoluat\, constituind
`n acela[i timp una din verigile de baz\ ale agriculturii moderne.
~n elaborarea programelor de combatere integrat\ a buruienilor trebuie s\
se parcurg\ cteva etape esen]iale N., {arpe 1987):
2

Etapa I Testarea diferitelor erbicide simple [i combinate de c\tre


institutele de cercet\ri [i verificarea celor mai bune `n condi]ii de produc]ie, `n
vederea aviz\rii lor.
Etapa a II-aCartarea buruienilor de c\tre cadre didactice [i speciali[ti
din cercetare [i produc]ie, care se finalizeaz\ prin h\r]i la diferite sc\ri cu
informa]ii despre compozi]ia floristic\ a speciilor de buruieni la nivel de
unitate, jude] [i ]ar\.
Etapa a-III-aElaborarea unor modele de sisteme [i strategii de
combatere integrat\ a buruienilor pentru diferite culturi agricole ]innd seama
de particularit\]ile de infestare cu buruieni [i de erbicidele existente pentru a
realiza o combatere ct mai eficient\ [i ct mai economic\.
Programul de combatere integrat\ se elaboreaz\ pe baza sistemelor [i
strategiilor de combatere la nivel de sol\ [i cultur\ (gru, porumb, soia, etc.),
pentru fiecare ferm\.
Diversitatea de metode pe care agricultorul de azi le are la dispozi]ie [i
pe baza c\rora elaboreaz\ programul de combatere integrat\, se clasific\ `n 5
grupe: preventive, agrotehnice, fizico-mecanice, biologice [i chimice.
Enumerarea metodelor s-a f\cut `n ordinea trat\rii lor `n text [i nu `n func]ie de
importan]a lor. Aceste metode au avut o evolu]ie `n timp [i `n spa]iu, iar
raporturile dintre ele au variat, a[a cum s-a precizat anterior, `n func]ie de
etapele de dezvoltare ale agriculturii.
Pentru agricultura Romniei, metodele agrotehnice [i chimice constituie
baza programului de combatere integrat\, f\r\ a neglija `ns\ [i celelalte
categorii: preventive, fizico-mecanice [i biologice. Ponderea mai mare sau mai
mic\ a uneia sau alteia dintre aceste metode, `n programul de combatere
integrat\, depinde de tehnologia fiec\rei culturi.
7.2. METODE PREVENTIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR
Aceste metode se refer\ `n general la sursele de `mburuienare a culturilor
care au fost prezentate `n subcapitolul 6.6. Astfel, putem enumera urm\toarele
3

metode preventive: utilizarea la sem\nat, de s\mn]\ condi]ionat\; folosirea de


gunoi de grajd cu un grad redus de infestare cu semin]e de buruieni, evitarea
transportului sau contamin\rii cu semin]e de buruieni prin intermediul
ma[inilor agricole; men]inerea curat\ a canalelor de irigare [i desecare [i
folosirea la irigat a apei f\r\ semin]e de buruieni; distrugerea focarelor de
buruieni de pe suprafe]ele necultivate; recoltarea la timp a culturilor pentru a
`mpiedica buruienile s\ ajung\ la maturitate precum [i organizarea serviciilor
de carantin\ [i controlul semin]elor.
7.3 METODE AGROTEHNICE DE COMBATERE A BURUIENILOR
~n aceast\ grup\ sunt cuprinse toate m\surile ce se `ntreprind `n cadrul
tehnologiei de cultivare a fiec\rei plante, `n vederea reducerii ct mai
accentuate a gradului de `mburuienare, avnd ca scop final diminuarea la
maximum posibil a efectelor negative a acestora asupra produc]iei.
Metodele agrotehnice prezint\ o serie de avantaje, printre care
enumer\m: se pot combate toate speciile de buruieni; distrugerea buruienilor se
realizeaz\ concomitent [i cu alte scopuri urm\rite (realizarea patului
germinativ, `ncorporarea `ngr\[\mintelor `n sol etc.), nu las\ reziduuri `n sol [i
nu deranjeaz\ echilibrul din natur\.
Aceste mijloace de combatere nu sunt lipsite [i de unele dezavantaje ca:
`nr\ut\]esc unele propriet\]i ale solului (de exemplu, pulverizeaz\ agregatelor
de sol, dac\ se folosesc repetat [i la con]inut necorespunz\tor de umiditate a
solului); sunt costisitoare, necesitnd multe ma[ini, for]\ de munc\ etc. [i nu se
pot realiza `ntotdeauna la momentul optim, dac\ intervin perioade mai lungi cu
precipita]ii care `mpiedic\ intrarea tractoarelor [i ma[inilor pe teren.
Printre m\surile agrotehnice cu rol `n combaterea buruienilor, cit\m:
introducerea unor asolamente ra]ionale, lucr\rile de baz\ ale solului, lucr\rile
superficiale ale solului premerg\toare sem\natului, tehnica de sem\nat,
gr\patul unor culturi, pr\[itul mecanic, plivitul [i pr\[itul manual, fertilizarea
4

ra]ional\ [i folosirea amendamentelor, mulcitul [i eliminarea excesului de


umiditate.
Rota]ia culturilor. Prin folosirea asolamentelor ra]ionale se u[ureaz\ mult
lupta cu buruienile `ntruct unele culturi `n\bu[\ buruienile, iar altele lupt\ mai
greu cu acestea. De asemenea, plantele cultivate sunt `nso]ite de anumite specii
de buruieni care s-au adaptat `n decursul timpului particularit\]ilor biologice [i
tehnologiei lor de cultur\. Din aceast\ cauz\, dac\ se cultiv\ mai mul]i ani la
rnd aceea[i plant\ pe un teren, se `nmul]esc foarte mult speciile de buruieni
care `nso]esc cultura respectiv\.
~n cadrul asolamentelor ra]ionale, plantele fiind `ntr-o reducere continu\
succesiune `n timp [i `n spa]iu, se realizeaz\ o reducere evident\ a gradului de
`mburuienare.
C. Pintilie [i Gh. Sin (1974) arat\ c\ rota]ia culturilor r\mne `n
continuare una dintre m\surile agrotehnice foarte eficiente `n combaterea
buruienilor. Astfel, rezultatele ob]inute la I.C.C.P.T. Fundulea, `n diferite
rota]ii, au eviden]iat un grad de `mburuienare la cultura grului `n monocultur\
de aproape 10 ori mai mare dect `n rota]ia de 4 ani. De[i gradul de
`mburuienare la cultura porumbului este mai redus dect la gru, `n
monocultur\, num\rul de buruieni este de 6-7 ori mai mare dect `n rota]ia de 4
ani.
Aceste date au o deosebit\ importan]\ pentru practic\, deoarece
demonstreaz\ c\ [i `n condi]iile de agrotehnic\ superioar\, infestarea cu
buruieni `n monocultur\ este foarte puternic\.
Lucr\rile de baz\ ale solului executate la timpul optim [i de `nalt\
calitate au un rol deosebit `n combaterea buruienilor.
Prin ar\tur\ sunt distruse `n totalitate buruienile anuale [i bienale `n
vegeta]ie [i numai temporar cele perene, deoarece ele regenereaz\ din organele
vegetative de `nmul]ire. Dar, prin ar\tur\, o parte dintre aceste organe sunt
aduse la suprafa]a solului unde mor, fie prin uscare-`n cazul ar\turilor de var\
5

din zonele secetoase, fie prin degerare `n timpul iernii-`n cazul ar\turiilor de
toamn\.
Din cercet\rile efectuate de I. Lungu (1963), rezult\ c\ prin ar\tur\,
combinat\ cu lucrarea de discuire, se pot combate cu destul\ eficien]\
buruienile care se `nmul]esc prin rizomi (Agropyron repens, Cynodon dactylon
etc.). Ar\tura se va executa pn\ la adncimea unde se g\se[te densitatea mare
a rizomilor, ace[tia sunt sco[i, `n cea mai mare parte, la suprafa]\, apoi sunt
fragmenta]i prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Dup\ l\st\rire `n mas\ se
execut\ o nou\ ar\tur\ la 20-22 cm, prin care se `ncorporeaz\ sub brazd\
fragmentele de rizomi, ajunse la epuizare.
Combaterea buruienilor perene se poate realiza [i cu freza. Dup\ Grans
(cit. Gh. Anghel [i col., 1972), prin 2-6 lucr\ri cu freza, dac\ sunt suficient de
adnci, se poate strpi pirul (Agropyron repens). Acela[i autor men]ioneaz\ c\
freza poate fi folosit\ [i `n combaterea p\l\midei (Cirsium arvense), dar, `n
acest caz strpirea se realizeaz\ mult mai greu.
Prin ar\tur\, semin]ele de buruieni sunt `ncorporate la adncimi de la
care nu pot germina [i r\s\ri. Dar, `ntruct ele au o longevitate foarte mare,
concomitent cu `ncorporarea `n adncime a semin]elor de la suprafa]\, sunt
aduse, din partea inferioar\ a brazdelor, `n stratul superficial de sol, semin]e
germinabile. A[a de exemplu, ar\tura adnc\, atunci cnd se execut\ pentru
prima dat\ pe o anumit\ parcel\, reduce substan]ial num\rul semin]elor de
buruieni din stratul superficial. Dac\ `ns\ ar\tura adnc\ se execut\ consecutiv
mai mul]i ani la rnd, `[i pierde din eficacitate deoarece reparti]ia semin]elor pe
stratul arat se uniformizeaz\. Din aceast\ cauz\, ct [i pentru evitarea altor
fenomene nedorite, ar\tura adnc\ trebuie s\ se execute periodic, la interval de
c]iva ani.
Dintre lucr\rile adnci, desfundarea contribuie la cur\]irea radical\ a
solului de c\tre buruieni, deoarece acestea fiind `ncorporate adnc, din lips\ de
oxigen, organele vegetative de `nmul]ire pier, iar semin]ele nu pot germina.
6

Lucr\rile superficiale ale solului, premerg\toare sem\natului. Lucr\rile


cu grapa cu discuri, cultivatorul, combinatorul [i cu grapa reglabil\, care se
folosesc `n vederea preg\tirii patului germinativ, taie sistemul radicular al
buruienilor `nct acestea mor prin desicare. Efectul este maxim cnd buruienile
se afl\ `n prima faz\ de vegeta]ie, iar solul este mai uscat. ~n solurile umede sau
cnd survin ploi `ndat\ dup\ executarea lucr\rilor, r\d\cinile se restabilesc
repede [i buruienile `ncep s\ vegeteze.
Concomitent cu distrugerea buruienilor prin lucr\ri superficiale, prin
`ntoarcerea [i afnarea solului sunt puse `n condi]ii de germinare alte semin]e
de buruieni, care, apoi, sunt distruse prin repetarea lucr\rilor, contribuind `n
felul acesta la reducerea rezervei de semin]e din sol.
~n combaterea buruienilor anuale care germineaz\ [i r\sar prim\vara
timpuriu, un rol important `l are lucrarea cu grapa cu col]i reglabili, care se
execut\ imediat ce se poate intra cu agregatul pe teren.
Ultima lucrare superficial\ a solului trebuie executat\ odat\ cu
sem\natul sau `n preziua sem\natului, pentru ca buruienile s\ nu aib\ un avans
de r\s\rire fa]\ de plantele de cultur\.
Tehnica sem\natului. Sem\natul la timp [i realizarea unei densit\]i
optime specifice zonei pedoclimatice [i a tehnologiei practicate la irigat [i
neirigat contribuie la diminuarea `mburuien\rii culturilor.
A[a de exemplu, sem\natul la epoca optim\ asigur\ `ncol]irea rapid\ a
semin]elor, reducndu-se perioada de timp `ntre sem\nat [i r\s\rire, iar plantele
cultivate reu[esc s\ pun\ st\pnire pe teren [i s\ `n\bu[e unele buruieni care
r\sar ulterior. De asemenea, repartizarea uniform\ a semin]elor la unitatea de
suprafa]\ [i realizarea unei densit\]i corespunz\toare, asigur\ o mai bun\
acoperire a terenului de c\tre plantele cultivate, `mpiedicndu-se `n felul acesta
vegeta]ia buruienilor.
Pentru realizarea repartiz\rii uniforme a semin]elor, la cerealele p\ioase
poate fi folosit\ metoda de sem\nat `n rnduri dese, mic[ornd distan]a dintre
7

rnduri [i m\rind corespunz\tor distan]a pe rnd. La plantele pr\[itoare,


distan]a dintre rnduri poate fi mic[orat\ pn\ la distan]a minim\ necesar\
pentru efectuarea `n bune condi]ii a pr\[itului mecanic.
Gr\patul sem\n\turilor, `n vederea combaterii buruienilor, se recomand\
numai pentu anumite culturi cum sunt porumbul, cartoful [.a. [i numai `n
situa]iile `n care erbicidele aplicate preemergent nu au fost eficace.
Gr\patul se poate efectua [i `nainte de r\s\rire pentru unele culturi, la
care din diferite motive se `ntrzie r\s\ritul [i exist\ pericolul `mburuien\rii. ~n
acest scop se folosesc, dup\ caz, sapa rotativ\ sau grapa cu col]i reglabili.
Dup\ r\s\rire, rezultate bune se ob]in prin folosirea sapei rotative la
cultura porumbului, cnd acesta se g\se[te `n faza de 4-6 frunze, iar buruienile
sunt abia r\s\rite sau `n curs de r\s\rire.
Pr\[itul [i plivitul sunt singurele metode agrotehnice a c\ror scop
principal `l constituie combaterea buruienilor. Num\rul pra[ilelor, `n func]ie de
natura plantei cultivate [i gradul de `mburuienare, este cuprins `ntre 2-5.
Pra[ilele trebuie s\ se execute la timp, adic\ imediat dup\ apari]ia buruienilor,
deoarece buruienile mici sunt comb\tute mult mai u[or [i, de asemenea, pentru
faptul c\ la `nceputul perioadei de vegeta]ie culturile sunt deosebit de sensibile
la concuren]a buruienilor. Pra[ilele efectuate la timp, pe lng\ reducerea
gradului de `mburuienare, contribuie la sporirea recoltei att la cultura pentru
care se execut\, ct [i la planta care urmeaz\ a fi cultivat\ `n anul urm\tor.
Plivitul se folose[te la culturile sem\nate des, care nu pot fi pr\[ite.; mai
rar [i numai pe rnd la plantele care se pr\[esc mecanic (de exemplu: soia,
fasole). Fiind o lucrare anevoioas\ [i foarte costisitoare, necesitnd o
important\ for]\ de munc\, folosirea acestei lucr\ri este `n continu\ sc\dere.
Este necesar s\ se pliveasc\ `n special buruienile care dep\[esc `n
cre[tere plantele cultivate [i care de obicei se dezvolt\ `n vetre cum sunt:
p\l\mida (Cirsium arvense), susaiul (Sonchus arvensis) [.a.
8

Se mai practic\ plivitul `n r\sadni]e, diferite culturi legumicole sem\nate


des, precum [i `n procesul de ameliorare a plantelor [i de producere de s\mn]\
din verigi superioare (plivit biologic).
Folosirea `ngr\[\mintelor [i amendamentelor. ~ngr\[\mintele stimuleaz\
cre[terea att a plantelor de cultur\ ct [i a buruienilor. Dac\ `ns\ buruienile
sunt distruse prin diferite metode culturale pn\ la sem\nat [i `ndat\ dup\
sem\nat, plantele de cultur\ beneficiaz\ de fertilitatea solului, avanseaz\ `n
vegeta]ie [i stnjenesc cre[terea buruienilor care r\sar ulterior. Importan]a
folosirii gunoiului de grajd bine fermentat a fost prezentat\ anterior.
Anumite specii de buruieni ca: hrana vacii Spergula arvensis, sinceric\
(Scleranthus annus), coada calului (Equisetum arvense), piciorul coco[ului
(Ranunculus arvensis), m\cri[ul m\runt (Rumex acetosella) [.a. sunt tolerante
la reac]ia acid\, iar altele cum sunt: iarba s\rat\ (Salicornia herbacea), s\r\cica
(Salsola soda [i S. kali ssp. ruthenica), limba pe[telui (Statice gmelini), pelin
(Artemisia sp.) sunt tolerante la reac]ia alcalin\. Aceste specii se `nmul]esc
excesiv `n astfel de condi]ii, `n mare m\sur\ [i datorit\ lipsei de concuren]\ din
partea altor plante.
Prin aplicarea de amendamente, pe astfel de soluri, se corecteaz\ `n bun\
m\sur\ pH-ul, reducndu-se num\rul buruienilor specifice. De asemenea,
plantele de cultur\, `ntlnind condi]ii mai bune de cre[tere [i dezvoltare, lupt\
mai u[or cu buruienile.
Mulciul are rol de a `mpiedica ajungerea luminii la suprafa]a solului [i
deci de a preveni cre[terea buruienilor. Ca mulci se pot folosi: paiele, gunoiul
de grajd, hrtie, mase plastice [.a. materiale, cu care se acoper\ solul dintre
rndurile de plante pr\[itoare. Mulciul organic [i `n special gunoiul de grajd,
dac\ con]ine semin]e de buruieni poate fi el `nsu[i surs\ de `mburuienare.
Eficacitate important\ `n combaterea buruienilor o are mulciul de mase
plastice, care `mpiedic\ r\s\rirea buruienilor.
9

Eliminarea excesului de umiditate. Pe terenurile cu exces de umiditate,


cu drenaj natural slab, se dezvolt\ buruieni specifice ca: m\cri[ul (Rumex
limosus), coada calului (Equisetum arvense), jale[ (Stachys palustris), mana de
ap\ (Glyceria aquatica) etc. Prin desecare sau drenare, dup\ caz, eliminndu-se
surplusul de ap\, se reduce sim]itor gradul de `mburuienare cu speciile
caracteristice [i spore[te puterea de concuren]\ a plantelor cultivate.
7.4 METODE FIZICO-MECANICE DE COMBATERE A BURUIENILOR
Aceste metode au la baz\ utilizarea for]ei mecanice, termice sau
electrice.
Pentru distrugerea mecanic\ a vegeta]iei lemnoase de pe paji[ti
degradate sau din luncile rurilor, cnd aceste terenuri se iau `n cultur\, se
folosesc ma[ini [i utilaje speciale sau unelte obi[nuite. Prin aceast\ metod\ sunt
distruse specii ca: Rosa canina, Crateagus sp., Amorpha sp. Salix, Alnus [.a.
Pe cale termic\ s-a `ncercat combaterea buruienilor dintre rndurile
plantelor pr\[itoare, a vetrelor de cuscut\ din culturile de leguminoase perene
dup\ cosiri, a buruienilor din planta]iile de pomi, de pe canale de iriga]ie sau de
desecare, cu ajutorul unor ma[ini speciale prev\zute cu arz\toare a c\ror
pozi]ie poate fi reglat\. Fl\c\rile sunt produse cu un amestec de propan [i
parafin\. Datorit\ temperaturii ridicate, sucurile vegetale se `ncing, fierb [i
sparg pere]ii celulelor. Astfel, circula]ia substan]elor nutritive de la r\d\cini
spre frunze se `ntrerupe [i planta piere (Cattabriga, cit. N. {arpe [i col., 1976):
C. Pintilie [i col., (1985) citeaz\ date din care rezult\ c\ `n S.U.A.,
aceast\ metod\ a dat bune rezultate `n combaterea costreiului mare (Sorghum
halepense) din cultura porumbului, cnd s-au efectuat trei tratamente folosinduse cultivatoare cu fl\c\ri, la viteza de 3,2 km/or\ [i la o `n\l]ime a plantelor de
porumb de 26 cm.
La bumbac, distrugerea buruienilor cu ajutorul fl\c\rilor se poate realiza
cnd plantele au o grosime a tulpinilor de cel pu]in 5 mm.
10

La cartofii planta]i la distan]a de 90 cm s-au ob]inut rezultate bune cnd


arderea buruienilor s-a efectuat de dou\ ori: `n momentul cnd plantele de
cartof erau r\s\rite `n propor]ie de 10% [i buruienile abia r\s\rite [i cnd
plantele de cartof aveau `n\l]imea de 20 cm. Fl\c\rile produse de amestecul de
propan [i parafin\ au fost `ndreptate sub un unghi de 45o [i pn\ la 10 cm de
tulpinile plantelor de cartof. ~n felul acesta au fost distruse 70% din buruieni.
Din cauza costului ridicat al carburan]ilor folosi]i, ct [i a altor inconveniente,
printre care [i acela c\ fl\c\rile pot d\una [i plantelor de cultur\, aceast\
metod\ nu s-a generalizat `n practic\.
Tot pe cale termic\ se poate distruge o parte din rezerva de semin]e de
buruieni din sol, cu ocazia steriliz\rii solurilor din sere, r\sadni]e, ghivece
nutritive, culturi for]ate intensive de legume [.a., pentru distrugerea
d\un\torilor [i bolilor criptogamice. Ca agent de ac]iune se folose[te c\ldura
rezultat\ prin arderea buruienilor (se realizeaz\ temperaturi de 60-80oC pe
adncimea de 0-10 cm), introducerea `n sol de var nestins etc.
~n cazul solurilor din sere, a p\mntului utilizat la r\sadni]e, ghivece
nutritive etc., se utilizeaz\ cu bune rezultate vapori de ap\ care sunt trecu]i prin
masa solului.
~n solurile din sere [i r\sadni]e se poate folosi pentru sterilizare [i
electricitatea.
~n

S.U.A.

s-au

ob]inut

bune

rezultate

cu

ajutorul

energiei

electromagnetice, la foarte `nalt\ frecven]\ a microundelor (ma[ina Zapper). Se


distrug, al\turi de semin]ele de buruieni [i nenatozi, fungi etc. pe adncimile de
sol dorite, f\r\ riscul acumul\rii de reziduuri.
7.5 METODE BIOLOGICE DE COMBATERE A BURUIENILOR
Combaterea buruienilor pe cale biologic\, adic\ prin folosirea
organismelor vii ca: virusuri, bacterii, ciuperci, precum [i insecte, pe[ti, melci
etc. [i a `ns\[i plantelor de cultur\, s-a bucurat `n ultimul timp de o aten]ie
sporit\ din partea speciali[tilor.
11

Aceast\ metod\ se bazeaz\ pe faptul c\ buruienile, ca [i plantele


cultivate, sunt atacate de numeroase insecte [i boli criptogamice [i deci, prin
`nmul]irea [i r\spndirea acestora, se poate realiza combaterea buruienilor.
Combaterea biologic\ s-a dovedit eficient\ pe terenurile infestate
puternic cu o singur\ specie de buruieni, provenit\ din alt\ ]ar\ sau continent [i
care `n noul habitat nu este atacat\ de du[mani naturali. Pentru a se st\vili
`nmul]irea acestora este necesar s\ se aduc\, din zonele de origine, d\un\tori [i
boli specifice. Metoda are mai multe avantaje, printre care amintim: este
ieftin\, este continu\ (permanent\), iar `n compara]ie cu folosirea erbicidelor
nu este poluant\ pentru mediul `nconjur\tor. Pe lng\ avantaje, ca orice
metod\, prezint\ [i unele dezavantaje, cum ar fi de exemplu riscul, ca
`nmul]ind o insect\ sau ciuperc\, care atac\ anumite buruieni, aceasta s\ treac\
la plantele cultivate, dup\ ce buruienile s-au r\rit.
Pn\ `n prezent cele mai bune rezultate s-au ob]inut `n combaterea
buruienilor aquatice. N. {arpe [i col., (1976) citeaz\ `n acest sens cercet\rile
`ntreprinse de Yeo [i Fisher (1970). Astfel, `n canalele de iriga]ie sau ele[tee, `n
combaterea speciei de Miriophyllum spicatum se foloseau diferi]i fungi [i
viru[i. Dou\ specii de Fusarium au redus popula]ia aceleia[i buruieni `n
estuarele Iugoslavei cu 50-100%. Buruiana Potamogeton foliosus atacat\ de
alga epifit\ Oedogonium, dispare din ape `n curs de cteva zile. Lemna minor
elimin\, de asemenea, toate algele `n mediul `n care se instaleaz\. Alisma
germineum este un concurent p\gubitor al plantelor submerse din canalele de
iriga]ie.
~n combaterea buruienilor din balt\ un rol important `l au diferitele specii
de pe[ti. Dintre ace[tia se eviden]iaz\ `n mod deosebit specia aproape
polifag\ Ctenopharyngoton idellus (crapul chinezesc).
Rezultate promi]\toare s-au ob]inut `n combaterea buruienilor din
culturile de cmp. A[a de exemplu, `n S.U.A. [i Canada se poate combate
Senecio jacobea prin musca semin]elor, Hylemyia seneciela [i fluturele Tyria
12

jacobaeae. Euphorbia cyparissias [i E. esula se pot distruge cu Chamaesphecia


sp. ale c\ror larve perforeaz\ r\d\cinile buruienilor. R\spndirea lui Cirsius
arvense poate fi mult limitat\ prin expansiunea coleopterului Altica
carduorum, care-i consum\ frunzele [i prin `nmul]irea dirijat\ a speciei
Ceutorhynchus litura, a c\rei larve distrug la baz\ tulpinile de p\l\mid\. Pentru
combaterea buruienii Althernatera philoxeroides, r\spndit\ `n partea de nord a
Americii, s-au introdus: musca frunzei Agasicles hydrophila, tripsul Aminotrips
andersoni [i fluturele Vogtia molloi, ac]iunea bucurndu-se de mult succes; nu
a mai fost nevoie s\ se foloseasc\ anual erbicide pentru combaterea acestei
buruieni din perimetrele drenate [i irigate.
~n vestul S.U.A. s-a limitat r\spndirea speciei Hypericum perforatum,
cu ajutorul ctorva insecte folosite succesiv, din genul Crisolina.
~n literatura de specialitate exist\, de asemenea, date din care rezult\ c\
`n Australia s-a realizat practic distrugerea total\ a cactusului (Opuntia sp.) prin
intermediul lepidopterului Cactoblastis cactorum. ~n Australia, apoi `n Canada
[i S.U.A., s-a folosit fluturele Tyria jacobaeae pentru combaterea sp\l\cioasei
(Senecio sp.).Tot `n Australia au fost introduse insecte [i agen]i patogeni care
au contribuit la reducerea puternic\ a r\sfugului (plant\ caucicofer\), Condrilla
gummifera. Aceast\ buruian\ este originar\ din Europa. S-a r\spndit foarte
repede `n Australia [i produce pagube mari `n culturile de cereale p\ioase [i `n
special la gru. Introducnd [i aclimatiznd linii de rugin\, Puccinia
chondrillina [i artropozii Cystiphora schmidti [i Aceria chondrillae s-a reu[it
diminuarea pronun]at\ a r\sfugului [i implicit sporirea produc]iei de gru.
~n C.S.I., Iugoslavia [i alte ]\ri se folose[te musca Phytomisa orobanchia
`n lupta cu buruienile din familia Orobanchaceae, iar pentru combaterea
cuscutelor sunt folosite ciuperci din genul Alternaria.
Sunt considerate de perspectiv\ adul]ii g\rg\ri]ei Bactraverutana pentru
distrugerea buruienii c\rpi[or (Cyperus sp.) din culturile de bumbac [i alte
plante agricole.
13

~n ultimul deceniu s-a pus accent `n combaterea biologic\ pe `nmul]irea


diferitelor microorganisme [i dintre acestea `n special pe ciuperci. S-au f\cut
cercet\ri pe un num\r de 20 specii de buruieni (L I.. Isaeva, 1985), f\cndu-se
preparare care con]in spori sau micelii, sub denumirea de erbicide biologice sau
micoerbicide. ~n anul 1981 a ap\rut micoerbicidul Devin, iar `n 1982
Kolego.
Preparatul Devin con]ine sporii ciupercii Phytophtora palmivora,
destinat combaterii buruienii Morrenia odorata din livezile de citrice, iar
Kolego con]ine sporii ciupercii Colletotrichum gloesosporiaides f. sp.
aeschynomene [i este destinat combaterii Aeschynomene virginica din culturile
de orez [i soia.
Pe lng\ preparatele amintite se mai folosesc micoerbicide granulate.
Astfel, s-a utilizat micoerbicidul granulat, care con]ine miceliul ciupercii
Alternaria cossiae `n amestec cu alghilat (algol) de sodiu [i caolin, `mpotriva
buruienii Cassia obtusifolia din culturile de soia.
~n ultimul timp oamenii de [tiin]\ sunt preocupa]i de l\rgirea gamei
insectelor [i agen]ilor patogeni `n lupta biologic\ cu buruienile.
A[a cum s-a ar\tat, `n lupta `mpotriva buruienilor se folosesc [i multe
specii de plante cultivate; metoda se bazeaz\ pe `nsu[irea acestora de a `n\bu[i
[i astfel de a cur\]i terenul de buruieni. ~n aceast\ categorie intr\ secara,
cnepa, lucerna, amestecul de graminee [i leguminoase perene, `ncepnd cu
anul al doilea de folosin]\ etc. De aceast\ `nsu[ire a plantelor men]ionate se
]ine cont la alc\tuirea asolamentelor care, printre numeroase avantaje, au [i un
rol important `n combaterea buruienilor.
7.6 METODE CHIMICE DE COMBATERE A BURUIENILOR
7.6.1 CONSIDERA}II GENERALE
Combaterea pe cale chimic\ a buruienilor a ap\rut ca o necesitate, ea
constituind o revolu]ie `n tehnologia de cultur\ a plantelor, situndu-se la
nivelul celor mai mari descoperiri ale secolului XX. Metoda de combatere a
14

buruienilor pe cale chimic\ a devenit o parte integrant\ a agriculturii moderne,


care se bazeaz\ pe o `nalt\ productivitate a muncii omului, folosind erbicide [i
ma[ini agricole perfec]ionate.
Erbicidele (de la lat. herba = iarb\ [i cedo-cedere = a ucide), sunt
substan]e folosite pentru distrugerea buruienilor.
~n sens mai larg (Gh. Anghel [i col., 1972), prin erbicid se `n]elege o
substan]\ chimic\ capabil\ - func]ie de concentra]ia la care este folosit\ [i `n
cazul prezen]ei unei constela]ii de factori naturali favorabili s\ exercite `n
mod total sau selectiv asupra ]esuturilor sau metabolismului plantelor cu care
intr\ `n contact, un efect negativ care poate duce la moartea acestora.
N. {arpe [i col. ( 1976) f\cnd o sintez\ pe aceast\ problem\, folosind
surse din cele mai vechi [i pn\ `n zilele noastre, arat\ c\ omul a c\p\tat `n
decursul vremii cuno[tin]e empirice despre posibilitatea combaterii chimice a
buruienilor. A[a, de exemplu, `n scrierile lui Virgiliu se `ntlnesc primele
men]iuni despre folosirea propriet\]ilor erbicide ale apei de mare. Mult mai
trziu I. Evelyn, `n sec. XVII semnaleaz\ avantajele folosirii substan]elor
chimice fitofarmaceutice, cum le-am numi ast\zi.
~ntre 1859-1887, J. Sachs, cercetnd rolul [i importan]a substan]elor
chimice `n circula]ia ascendent\ [i descendent\ a sevei din plant\ pentru
formarea r\d\cinilor [i florilor la begonie [i dovleac, define[te [i descrie a[a
numi]ii mesageri chimicali. Acesta este unul din primele studii `n care s-a
intuit fenomenul de translocare a substan]elor regulatoare de cre[tere [i arat\ c\
unele substan]e au ac]iune erbicid\.
~n 1880, Darwin, prin experien]a sa clasic\ cu coleoptilele de Phalaris
canariensis [i Avena sativa, d\ prima indica]ie de existen]\ a unei substan]e
care stimuleaz\ cre[terea.
Spre sfr[itul secolului XIX [i `nceputul secolului XX au existat
preocup\ri pentru valorificarea cuno[tin]elor existente, adic\ a propriet\]ilor
erbicide a unor substan]e anorganice existente `n mediul natural ca: cianamida
15

de calciu, sulfatul de cupru, cloratul de magneziu etc. Tot acum s-a folosit
pentru prima dat\ produsul organic DNOC, care este `ns\ toxic [i pentru un
mare num\r de vie]uitoare. Acesta constituie prima genera]ie de erbicide,
perioad\ dominat\ de erbicide totale, toxice pentru cvasitotalitatea speciilor
vegetale cu care vin `n contact.
Prin descoperirea `n 1941, de c\tre Pokorny [i Templeman a dou\
substan]e din grupa acizilor clorofenoxiacetici 2,4 D [i MCPA apare a
doua genera]ie de erbicide. Aceste substan]e fac parte din grupa hormonilor
vegetali, asigurnd ac]iunea selectiv\ a erbicidelor din genera]ia a doua.
A treia genera]ie de erbicide are loc prin descoperirea, `n deceniul 6 al
secolului XX, a erbicidelor reziduale, cum sunt de exemplu Atrazinul [i
Simazinul, care au fost fabricate pentru prima dat\ `n Elve]ia, `n perioada 19521956. Spre deosebire de erbicidele din grupa precedent\, se aplic\ pe sau `n sol,
avnd un efect `ndelungat asupra buruienilor.
~n ultimul timp a ap\rut o nou\ genera]ie de erbicide superselective a
c\ror spectru de ac]iune se restrnge la o singur\ specie sau maximum 2-3.
Folosirea erbicidelor `n combaterea buruienilor prezint\ numeroase
avantaje, printre care amintim:
- eficacitate mare `n combaterea buruienilor din culturile agricole;
`n zonele sau `n anii cu precipita]ii abundente, erbicidele protejeaz\
cultura de concuren]a buruienilor, `n perioadele critice, `n care combaterea
eficient\ nu este posibil\ cu alte mijloace;
- se creaz\ condi]ii favorabile pentru mecanizarea complet\ a culturilor;
- se reduc lucr\rile de `ntre]inere [i prin urmare num\rul de treceri cu
tractoare [i diferite utilaje pe teren, ceea ce prezint\ mare importan]\ `n
economia de energie [i `n men]inerea `nsu[irilor fizice ale solului;
- amplific\ coeficientul de valorificare de c\tre plantele cultivate, a
factorilor de vegeta]ie `mbun\t\]i]i: energie solar\, spa]iu de nutri]ie, elemente
fertilizante, ap\ etc;
16

- tratamentul cu erbicide se execut\ u[or [i repede, cu ma[ini terestre sau


cu avia]ia utilitar\, ceea ce face posibil ca `ntr-un timp scurt s\ se traseze
suprafe]e mari;
- prin folosirea erbicidelor se realizeaz\ economie de for]\ de munc\
mecanic\ [i manual\ [i cre[te productivitatea muncii pe unitatea de produs
efectiv recoltat;
- degrevarea unei p\r]i a minii de lucru din activit\]i mai pu]in intensive
[i canalizarea disponibilului rezultat `n alte direc]ii mai productive.
Folosirea erbicidelor este `ns\ o problem\ care reclam\ temeinice
cuno[tin]e profesionale, deoarece nerespectarea tuturor regulilor de aplicare
poate s\ duc\ la o slab\ eficien]\ `n combaterea buruienilor, la poluarea
mediului ambiant, la cre[terea cantit\]ii de rezidii `n produsele agroalimentare
[.a.
Din aceste considerente, precum [i multe altele, aplicarea erbicidelor
trebuie f\cut\ cu responsabilitate profesional\ [i social\, integrate organic `n
metodele de combatere a buruienilor.
7.6.2 CLASIFICAREA ERBICIDELOR
Diversitatea extrem de mare a erbicidelor sintetizate `n fiecare an a
impus, ca o necesitate [tiin]ific\ [i practic\, clasificarea acestora.
~n literatura de specialitate, clasificarea erbicidelor difer\ foarte mult de
la autor la autor. ~n toate cazurile `ns\ se consider\ c\, singura clasificare care
evit\ confuzii prin `ncadrarea unui erbicid `n mai multe categorii, este
clasificarea dup\ natura chimic\, adic\ componenta de baz\ a erbicidelor,
numit\ substan]\ activ\ (pentru marea majoritate a erbicidelor, substan]ele
active sunt organice, derivate de la hidrocarburi aciclice sau ciclice).
Aceast\ clasificare nu poate fi `ns\ util\ pentru agronomi, deoarece nu
seve[te la elaborarea concret\ a unui program de combatere integrat\ a
buruienilor.
17

Pentru aceste considerente, erbicidele organice pot fi clasificate `n 6


grupe mari dup\: mod de ac]iune, spectru de ac]iune, procese metabolice
asupra c\rora ac]ioneaz\, epoc\ de administrare, form\ de condi]ionare [i grad
de toxicitate.
A. Dup\ modul de ac]iune, erbicidele se `mpart `n:
- a1 De contact, care se aplic\ prin stropiri pe masa vegetativ\ [i
ac]ioneaz\ `n principal numai asupra organelor plantei pe care le ating; aceste
erbicide au totu[i o ac]iune mai mic\ sau mai mare [i asupra altor p\r]i
aeriene ale plantei. Eficien]a lor este condi]ionat\ de contactul ct mai bun cu
toate p\r]ile aeriene ale plantei care trebuie distruse. Ac]iunea lor nu este legat\
de natura solului, fiind `ns\ influen]at\ de condi]iile meteorologice. Din aceast\
catgorie cit\m: Basagran (Bentazon), Brominal (Bromoxynil), Aretit (Dinoseb
acetat), Surcopur (Propanil) etc.
- a2 - Sistemice,care se aplic\ pe masa vegetativ\, ca [i precedentele, dar
se deplaseaz\ `n plant\ [i ac]ioneaz\ asupra diferitelor organe ale acesteia.
Ac]iunea lor este mai lent\, eficien]a lor fiind influen]at\ de condi]iile
meteorologice, nu [i de natura solului. Din aceast\ categorie fac parte: Sarea de
amine (2,4 D), Icedin (2,4 D + dicamba), Banvel (dicamba), Dikotex (MCPA),
Aniten D (flurenol + 2,4 D), Aniten M (flurenol + MCPA), Roundup
(glyphosate), Betanal (phenmedipham) etc.
- a3 Reziduale, care se aplic\ pe sau `n sol, ac]ionnd asupra semin]elor
[i buruienilor `n curs de r\s\rire; ac]ioneaz\ o perioad\ mai lung\ de timp
asupra buruienilor pe suprafe]ele tratate. Eficien]a acestor erbicide este
condi]ionat\ att de condi]iile meteorologice ct [i de natura solului. Din
aceast\ categorie fac parte erbicide ca: Balan (benefin), Sutan (Butylate),
Amiben (Chloramben), Ro-Neet (Cycloate) Eradicane (EPTC), Ordram
(molinat), Treflan (trifluralin), Gesaprin (atrazin), Gesagarde (prometryn) etc.
B. Dup\ spectru de ac]iune, erbicidele se clasific\ `n :
18

- b1 Cu ac]iune total\, care sunt fitotoxice pentru `ntreaga vegeta]ie


(buruieni [i plante de cultur\) [i ac]ioneaz\ mai ales prin contact. Dintre aceste
erbicide enumer\m: Gramoxone (paraquat), Reglone (Diquat), Amizol
(amitrol), Basinex P (dalapon), NaTA (TCA) etc.
- b2 Selective, care manifest\ fitotoxicitate numai asupra anumitor
specii de buruieni. Aceste erbicide, `n func]ie de grupa vegetal\ asupra c\reia
ac]ioneaz\ cu prec\dere, se `mpart `n: erbicide antigramineice ca: Treflan,
Avadex (triallate), Ordram, Suffix (benzojlpropethyl), Illoxan (Diclorpopmetil), Fusilade (Fluazifop-p-butyl) etc. [i erbicide active fa]\ de dicotiledonate
ca: SDMA, Dicotex, Aretit, Venzar (lenacil), Basagran (bentazon), Icedin,
Aniten, Hedonal (mecoprop) etc.
c. Dup\ principalele procese metabolice pe care le blocheaz\, erbicidele
se clasific\ `n 8 grupe:
- c1 Erbicide care `nhib\ reac]ia Hill [i fotosinteza, ca: Gesaprim,
Basagran, Brominal, Bladex (cyanazin), Karmex (diuron), Venzar, Afalon
(linuron), Sencor (metribuzin) etc.
- c2 Erbicide de tip hormonal, care provoac\ dereglarea cre[terii
celulelor: SDMA, Icedin, Dicotex, Lontrel (clopyralid), Hedonal etc.
- c3 Erbicide care `nhib\ germina]ia [i cre[terea: Treflan, Balan,
Prefar (bensulide), Sutan (butylate), Ro-Neet, Eptam (EPTC) etc.
- c4 Erbicide care `nhib\ diviziunea celulelor `n cre[terea r\d\cinilor:
Asulox (Asulam), Sufix, Nortron (ethofumesate), Dual, Ordram etc.
- c5 Erbicide care `nhib\ respira]ia: Brominal, Aretit, Glean
(chlorsulfuron), Actril (ioxynil).
- c6 Erbicide care inhib\ sinteza proteinelor: Lasso (alachlor), Makete
(butachlor), Ramrod (propachlor) etc.
- c7 Erbicide care `nhib\ sinteza lipidelor: Focus (cycloxidim), Furore
(fenoxapropethyl), NaTA (TCA) etc.
19

- c8 Erbicide care `nhib\ sinteza carotenului: Brake (fluridone), Racer


(fluorochloridone), Evital (norflurazon) etc.
D. Dup\ epoca de aplicare se clasific\ `n:
- d1 Erbicide care se aplic\ `nainte de sem\nat (ppi). ~n aceast\ grup\
se disting dou\ categorii: erbicide care se `ncorporeaz\ superficial `n sol, la 2-3
cm, ca: Gesaprim, Afalon, Venzar, Dual, Lasso, Amiben etc. [i erbicide
volatile care se `ncorporeaz\ imediat la 8-10 cm, ca: Treflan, Balan, Sutan, RoNeet, Eradicane, Ordram etc.
- d2 Erbicide care se aplic\ `n perioada dintre sem\nat [i r\s\rire,
numite [i preemergente (preem), dintre care amintim: Gesagard, Stomp
(pedimethalin), Prodix (isoproturon + neburon) etc.
- d3 Erbicide care se aplic\ dup\ r\s\rirea plantelor (postemergente
sau postem): SDMA, Icedin, Dikotex, Basagran, Betanal etc.
E. Dup\ forma de condi]ionare, erbicidele pot fi:
- e1 - Solu]ii: SDMA, Icedin, Dikotex, Asulox (asulam), Basagran,
Brominal, Gramaxone etc.
- e2 Emulsii: Lasso, Treflan, Eptam, Ro-Neet, Sutan, Dual, Ordram etc.
- e3 Pudre muiabile: Gesaprim, Venzar, Afalon, Sencor, Ramrod
(propachlor), Gesatop (simazine) etc.
- e4 Granule:Machete (butachlor), Gesaprim, Bladex, Dual, Ordram,
Gesatop etc.
Erbicidele, care din punct de vedere fizic se prezint\ ca solu]ii, emulsii
sau pulberi muiabile, se administreaz\ numai `mpreun\ cu apa, preparndu-se
`n prealabil amestecuri pentru stropit (ap\ + erbicid), iar cele granulate se
aplic\ ca atare.
F. Dup\ gradul; de toxicitate fa]\ de om [i animale, exprimat prin doza
lent\-DL 50(doza de substan]\ activ\ care omoar\ 50% din animalele de
experien]\ tratate, de obicei [obolani albi), care se exprim\ `n mg/l kg corp,
erbicidele pot fi:
20

- f1 Erbicide extrem de toxice, care con]in o substan]\ activ\ cu DL50


pn\ la 50 mg/kg corp, sunt marcate cu etichet\ ro[ie. Din aceast\ grup\ fac
parte foarte pu]ine erbicide, dintre care amintim: Gramoxone [i Reglone.
- f2 Erbicide puternic toxice, care con]in o substan]\ activ\ cu DL50
cuprins `ntre 50 [i 200 mg/kg corp, marcat\ cu etichet\ verde. {i din aceast\
grup\ fac parte pu]ine erbicide, ca: Actril, Aretit etc.
- f3 Erbicide moderat toxice, cu DL50, `ntre 200 [i 1000 mg/kg corp,
marcate cu etichet\ albastr\: Prefar, Brominal, SDMA, Weedone (dichlorprop),
Dicotex, etc.
- f4 Erbicide cu toxicitate redus\, cu DL50 mai mare de 1000 mg/kg
corp, marcate cu etichet\ neagr\. Din aceast\ grup\ fac parte marea majoritate
a erbicidelor folosite `n ]ara noastr\ ca: Basagran, Bladex, Ro-Neet, Gesaprim,
Gesagarde, Roundup, Venzar, Dual, Sencor, Ordram, Igran etc.
Cunoa[terea gradului de toxicitate a erbicidelor prezint\ interes deosebit
pentru stabilirea m\surilor de protec]ia muncii.
7.6.3 P|TRUNDEREA {I ABSORB}IA ERBICIDELOR ~N PLANTE
Erbicidele folosite `n mod curent `n momentul de fa]\ `n ]ara noastr\,
ac]ioneaz\ numai dac\ `ntr-un fel sau altul reu[esc s\ p\trund\ `n plant\.
P\trunderea erbicidelor `n plant\ se realizeaz\ prin p\r]ile aeriene,
subterane sau pe ambele c\i deodat\.
P\trunderea [i absorb]ia erbicidelor prin organe aeriene
Partea aerian\ a plantelor, format\ din muguri, frunze [i tulpini, intr\ `n
contact cu erbicidul prin solu]ia de stropit, absorb]ia erbicidelor aplicate pe
masa vegeta]iv\, `n deosebi `n cazul plantelor erbacee, f\cndu-se prin toate
aceste organe. P\trunderea este mai dificil\ `n p\r]ile plantei prev\zute cu
]esuturi lignificate (coaj\, scoar]\), pentru c\ aceste ]esuturi confer\ o bun\
ap\rare contra p\trunderii multor erbicide. Erbicidele uleioase sau solubile `n
uleiuri pot p\trunde `ns\ `n scoar]\ [i se pot folosi `n combaterea plantelor
lemnoase (Koch, 1970). De aceste caracteristici se ]ine seama att `n
21

combaterea selectiv\ a buruienilor din culturi de plante lemnoase, ct [i `n


combaterea buruienilor lemnoase din alte culturi.
~ntruct frunza expune cea mai mare suprafa]\ de contact a erbicidelor,
absorb]ia se face predominant prin aparatul foliar.
Numeroase fenomene sau aspecte ale selectivi]ii `ndeosebi ale
erbicidelor de contact, sunt legate de cantitatea diferit\ de lichid re]inut de c\tre
buruieni comparativ cu planta de cultur\.
Gradul de re]inere (reten]ie) a unui erbicid depinde foarte mult (L.
Ghinea [i col., 1987) de urm\torii factori:
Caracteristicile morfologice ale plantelor. De expemplu, dinosebul [i
dinosebacetatul sunt re]inu]i `n cantit\]i mai mari de c\tre buruienile cu frunz\
lat\, cu expozi]ie cvasiorizontal\, comparativ cu gramineele cu frunze
lanceolate [i expuse vertical, care permit scurgerea erbicidului. {i `n cazul
aceleia[i grupe de buruieni, de exemplu dicotiledonate, cantitatea de erbicid
re]inut\ depinde mult de unghiul frunzei fa]\ de tulpin\. Rapi]a s\lbatic\
(Raphanus raphanistrum) prezint\ frunze la un unghi de aproape 90o fa]\ de
tulpin\, re]innd mult mai mult dinosebacetat comparativ cu hri[ca urc\toare
(Polygonum convolvulus), care intercepteaz\ [i re]ine mai pu]in produs.
Suprafa]a frunzei, `ndeosebi uniformitatea ei, imprimat\ mai ales de
modul de dispunere a particolelor de cear\, joac\ un rol important asupra
gradului de re]inere a erbicidului. Maz\rea, de[i are o frunz\ extrem de
uniform\ [i lucioas\, datorit\ stratului de cear\, nu re]ine dinosebacetatul [i pe
aceasta se bazeaz\ selectivitatea ei fa]\ de acest produs.
Calitatea cerii joac\ [i ea un rol deosebit. A[a de exemplu,
Chenopodium album, de[i formeaz\ o cantitate mare de cear\ (aspect f\inos)
pe frunze, totu[i este comb\tut\ u[or din cultura de maz\re, cu dinosebacetat,
deoarece calitatea cerii [i dispunerea ei discontinu\ nu `mpiedic\ erbicidul s\
fie re]inut de c\tre frunze.
22

Pilozitatea frunzei este, de asemenea, un factor care influen]eaz\


re]inerea solu]iei, dar ea nu se coreleaz\ neap\rat cu o reten]ie redus\, ci
depinde foarte mult de densitatea, dimensiunile [i rigiditatea peri[orilor;
absen]a perilor u[ureaz\ sp\larea produsului de pe suprafa]a plantei [i poate
mic[ora eficien]a acesteia, iar o abunden]\ de peri poate avea un efect analog,
pentru c\ `mpiedic\ contactul erbicid-plant\.
Vrsta plantelor. Frunzele foarte tinere [i cele b\trne re]in de regul\ mai
mult\ solu]ie, datorit\ unui strat de cear\ mai sub]ire [i discontinuu. Un frunzi[
matur, cu cear\ bine format\, re]ine mai pu]in\ solu]ie. ~n stabilirea dozelor
economice de erbicide, acest aspect nu este niciodat\ neglijat.
Calitatea formul\rii produsului. Ad\ugarea `n anumite propor]ii a unor
ingrediente, muian]i [i substan]e tensioactive, `n formulare au tocmai scopul de
a m\ri cantitatea de erbicid re]inut\ de c\tre frunze [i `n continuare de a le
`nlesni p\trunderea.
Calitatea stropirii. Stropirile fine, realizate `ndeosebi prin tratamente
aeriene, favorizeaz\ reten]ia.
Calitatea mediului `nconjur\tor. ~n m\sura `n care acesta influen]eaz\
`ndeosebi unele aspecte morfologice, ca formarea de cear\, pilozitate (vremea
rece [i uscat\ favorizeaz\ apari]ia de mai mult\ cear\), sau provocarea unor
abraziuni de c\tre vnt, este influen]at [i gradul de re]inere a solu]iei erbicide.
Dup\ re]inerea solu]iei erbicid pe p\r]ile aeriene ale plantei, `n
continuare, p\trunderea [i absorb]ia se realizeaz\ prin (fig. 7.1., dup\ L.
Ghinea [i col., 1987):

Figura 7.1 -

23

Cuticul\ [i epiderm\. De[i cuticula este un strat ceros, avnd rolul de a


proteja epiderma frunzelor `mpotriva agresiunii diferi]ilor agen]i chimici [i deci
inclusiv a erbicidelor, totu[i, aceasta este calea principal\ de p\trundere a
erbicidului `n frunze. Imediat sub stratul ceros se g\se[te epiderma, care [i ea
constituie o stavil\ `n calea erbicidelor. Rezult\ deci c\ erbicidele pentru a
putea p\trunde trebuie s\ prezinte anumite propriet\]i, anumite afinit\]i
chimice (cum este, de exemplu, polaritatea moleculelor). Traversarea cuticulei
constituie un fenomen pasiv, fizico-chimic, `n timp ce traversarea epidermei
este att un fenomen pasiv, ct [i unul activ.
Principala component\ structural\ a cuticulei este cutina, un poliester al
acizilor [i hidroxiacizilor gra[i, care are o solubilitate redus\; con]ine grup\ri
polare [i nepolare, deci por]iuni moleculare hidrofile [i por]iuni hidrofobe (van
Overbeek, 1956, cit. C. Pintilie [i col., 1985).
Permeabilitatea cuticulei fa]\ de erbicide este influen]at\ de numero[i
factori, ca: grosimea membranei cuticulare, respectiv cantitatea [i calitatea
cerurilor, varia]ii `n caracterele epidermei, fiziologia plantei etc. Ace[ti factori
se modific\ `ntructva cu dezvoltarea diferitelor organe, precum [i a plantei, `n
general [i variaz\ sensibil de la o specie la alta.
Erbicidele polare ct [i cele nepolare p\trund prin cuticul\ folosind c\i
specifice; substan]ele nepolare (exemplu: deriva]ii dinitro [i fenoxilici) folosesc
o cale lipoid\, iar cele polare (exemplu: hidrazida maleic\) una apoas\. Ajunse
la peretele celular, se resorb `n acest perete [i trec mai departe.
Pentru a trece prin celulele epidermei, erbicidul traverseaz\ mai `nti
pere]ii pectocelulozici [i apoi membranele plastice. Deplasarea este foarte
lent\, se face cu consum de energie [i corespunde `n principal unui fenomen
activ.
Stomatele pot constitui [i ele o cale de p\trundere a solu]iei `n plant\.
Deoarece stomatele sunt a[ezate `n cea mai mare parte pe fa]a inferioar\ a
frunzelor, contactul cu erbicidele este relativ redus. Pentru ca erbicidele s\
24

p\trund\ prin stomate, este necesar ca acestea s\ fie deschise, fapt care depinde
foarte mult de condi]iile climatice [i de momentul tratamentului `n cursul zilei.
~n toate tratamentele pe masa vegetativ\ erbicidele pot p\trunde [i prin
tulpin\. P\trunderea [i absorb]ia prin tulpini sunt m\rite prin adaosuri de ulei la
solu]ie.
Gradul de p\trundere prin tulpin\ [i respectiv absorb]ia, variaz\ mult
func]ie de stadiul de dezvoltatre al plantei ca [i de specie. Prin tulpinile tinere,
p\trunderea [i absorb]ia sunt mai rapide [i au un mecanism asem\n\tor cu cel
al p\trunderii foliare.
Erbicidele mai pot p\trunde [i prin r\ni provocate de uneltele de lucru,
de `n]ep\turile insectelor sau de grindin\. Aceast\ cale este foarte facil\,
deoarece prin r\nire este distrus\ epiderma, care, a[a cum s-a ar\tat, constituie
o barier\ `n calea p\trunderii erbicidelor. Plantele r\nite sunt mai sensibile la
erbicide tocmai datorit\ acestei cauze.
Erbicidele traverseaz\ celulele epidermice [i migreaz\ spre punctele de
ac]iune `n mai multe moduri [i anume: prin difuziune (fenomen pasiv), prin
transport activ sub form\ de ioni [i prin transport activ sub form\ de diferite
combina]ii chimice (L. Ghinea [i col., 1987).
Difuziunea este specific\ membranelor plasmatice permeabile. Pentru ca
difuziunea s\ aib\ loc prin membrana celulelor epidermice, `n exteriorul ei este
necesar\ realizarea unei anumite concentra]ii moleculare (sau ionice), care s\
imprime moleculelor o energie capabil\ s\ `nving\ barierele de poten]ial
electric opuse de membran\. Fiind vorba de un fenomen pasiv, nu se apeleaz\
la energia metabolic\.
Transportul activ sub form\ de ioni este o cale principal\ de p\trundere a
erbicidelor care disociaz\ ionic [i este specific\ membranelor plasmatice greu
permeabile. Majoritatea acestor erbicide au o ac]iune total\ de tip diquat,
paraquat etc.
25

Transportul activ al erbicidelor se realizeaz\ cu ajutorul unor substan]e,


denumite purt\torisau transportori de ioni [i implic\ energie metabolic\,
energie destinat\ `n principal sintetiz\rii transportorului. Dac\ se noteaz\ cu M1
fa]a exterioar\ a membranei [i cu M2 fa]a interioar\, atunci simplificat,
fenomenul se petrece astfel: ionul erbicid este preluat de transportorul X,
formnd un complex transportor-ion, care se deplaseaz\ spre fa]a interioar\ a
membranei (M2), unde ionul este deta[at de transportor [i proiectat `n celul\.
Purt\torul se re`ntoarce spre M1 [i fenomenul se repet\. Purt\torul X, `n
perioada cnd nu este cuplat cu un anume ion, poate s\-[i modifice `nsu[irile,
respectiv constitu]ia. Rela]ia dintre ion [i transportor este de regul\ una de
adsorb]ie sau de adsorb]ie de schimb. Transportul este fie o substan]\
tensioactiv\ (fosfatidele de exemplu), fie o molecul\ special\ lipoproteic\ din
membran\, care ac]ioneaz\ coordonat de anumite enzime localizate `n
lipomembran\. Transportul ionilor mai poate fi efectuat [i de anumite proteine
contractile. ~n orice caz, cantitatea de transportor r\mne constant\, `n timp ce
aceea a ionilor transporta]i este nelimitat\ pn\ `n momentul bloc\rii
metabolismului datorit\ intensific\rii efectului erbicid.
Transportul activ sub form\ de combina]ii chimice este asem\n\tor celui
ionic, cu deosebirea c\ `n locul unui fenomen de adsorb]ie ionic\, se realizeaz\
o leg\tur\ chimic\ labil\, transportul fiind de asemenea dirijat de un sistem
enzimatic local. Lipidele sau lipoproteinele joac\ un rol important ca
transportor.
Procesul de p\trundere [i absorb]ie a erbicidelor `n plante este influen]at
[i de factorii de mediu. A[a de exemplu, regimul hidric sc\zut reduce
p\trunderea erbicidelor `n plant\, `n timp ce o umiditate corespunz\toare o
favorizeaz\, ac]ionnd att asupra st\rii cuticulei, respectiv asupra transportului
substan]elor `n plant\, ct [i `n sensul c\ asigur\ o desf\[urare optim\ a
func]iilor vitale, `n general. Umiditatea relativ\ ridicat\ favorizeaz\ absorb]ia
foliar\ deoarece: prelunge[te timpul de uscare a pic\turilor, ajut\ imbibi]ia
26

cuticulei cu ap\ [i m\re[te deci permeabilitatea membranei cuticulare,


favorizeaz\ deschiderea stomatelor [i `nlesne[te p\trunderea erbicidului r\mas
dup\ evaporarea fazei lichide a solu]iei aplicate.
Temperatura influen]eaz\ p\trunderea [i absorb]ia foliar\, ac]ionnd att
asupra permeabilit\]ii membranelor cuticulare [i celulare ct [i asupra
intensit\]ii proceselor metabolice. ~n general, o c\ldur\ mare, dar neexcesiv\,
favorizeaz\ p\trunderea [i translocarea. Efectul temperaturii este corelat
complex [i cu al]i factori de mediu, `n special cu umiditatea. De exemplu, o
temperatur\ ridicat\ [i o umiditate relativ\ sc\zut\ reduc p\trunderea, pentru c\
mic[oreaz\ permeabilitatea membranelor, `nchid stomatele [i usuc\ mai repede
pic\turile de solu]ie aplicate.
Lumina intensific\ p\trunderea [i absorb]ia substan]elor. Poate avea `ns\
[i efecte negative, de exemplu, mic[oreaz\ persisten]a erbicidului aplicat pe
suprafa]a plantei, pentru c\ `l descompune.
~n sfr[it, regimul de precipita]ii poate modifica, de asemenea,
eficacitatea tratamentului. Ploi c\zute imediat dup\ aplicarea erbicidului spal\
pic\turile [i pot anula complet eficacitatea tratamentului. Ploi c\zute spre sear\,
la cteva ore dup\ stropire, pot s\ nu aib\ nici un efect, deoarece atunci rata de
p\trundere a erbicidului `n frunze este, de obicei, foarte mare.
P\trunderea [i absorb]ia erbicidelor prin p\r]ile subterane
Erbicidele aplicate pe sau `n sol pot fi preluate prin absorb]ie de c\tre
semin]ele `n curs de r\s\rire, de coleoptile [i de r\d\cini.
De[i primele modele de absorb]ie sunt mai pu]in acceptate, este
ne`ndoielnic faptul c\ numeroase erbicide, `ndeosebi volatile, cum sunt
Treflanul (trifluralin), Eptamul (EPTC) etc, ac]ioneaz\ cu predilec]ie `nc\ din
aceast\ faz\ de vegeta]ie a buruienilor (Ghinea L. [i col., 1987). Pe alt\ parte,
`n acest moment, agrodisponibilitatea erbicidelor este extrem de mic\,
cantitatea de erbicid preluat fiind foarte redus\, a[a `nct distrugerea total\ a
buruienilor are loc odat\ cu apari]ia r\d\cinilor.
27

R\d\cinile ofer\ o suprafa]\ mare de contact cu solu]ia din sol, dar


capacitatea de absorb]ie variaz\ `n diferite zone ale r\d\cinii [i `n func]ie de
gradul lor de dezvoltare. Astfel, r\d\cinile tinere, prev\zute [i ele uneori cu o
cuticul\ foarte sub]ire, au o capacitate de absorb]e mai mare ca cele mature, cu
]esuturile externe deja suberificate. La plantele tinere, principala zon\ de
absorb]ie se situiaz\ la 5-50 mm de vrful r\d\cinii, iar capacitatea de absorb]ie
scade cu cre[terea distan]ei de vrful r\d\cinii (C. Pintilie [i col., 1985).
Cantitatea cea mai mare de erbicid este absorbit\ prin r\d\cini, prin a[a
numitul fenomen de penetra]ie radicular\. Penetra]ia erbicidelor este, din multe
puncte de vedere, comparabil\ cu cea a substan]elor nutritive.
P\trunderea erbicidelor prin absorb]ie poate s\ fie (L. Ghinea [i col.,
1987):
- pasiv\, `n care caz erbicidul difuzeaz\ `n spa]iile libere ale
parenchimului cortical sau `nbib\ pere]ii celulari celulozici (apoplastic);
- activ\, prin membranele celulare, cu ajutorul unor transportori
specifici, cu necesar de energie [i consum de oxigen (simplastic) (fig. 7.2).

Figura 7.2 -

Absorb]ia propriu-zis\ se realizeaz\ la nivelul peri[orilor radiculari.


Solu]ia cu erbicide este transportat\ spre cilindrul central, unde endodermul
joac\ un rol de barier\ selectiv\. Aceast\ selectivitate este imprimat\ la nivelul
celulelor endoderme ale monocotiledonatelor de o por]iune hidrofob\
suberificat\ (`ngro[area lui Caspary) `n form\ de O sau U.
Dac\ reu[e[te s\ traverseze endodermul, erbicidul ajunge `n xilem. El
este ajutat `n principal de for]a de suc]iune creat\ de diferen]a de presiune
osmotic\ `ntre peri[orul absorbant [i endoderm.
28

Pe de alt\ parte, absorb]ia se realizeaz\ numai dac\ erbicidul se afl\


dizolvat, dispersat sau disociat `n solu]ia solului, dac\ apa `n sol este
disponibil\. Lipsa apei `n sol face posibil\ adsorb]ia erbicidelor de c\tre
coloizii [i materia organic\ din sol. Penetrarea erbicidelor `n plant\ are loc
numai atunci cnd for]a de absorb]ie a peri[orului este mai mare dect cea de
adsorb]ie a solului.
Apa ca dizolvant [i vehicol joac\ un rol de baz\ `n stabilirea raportului
absorb]ie/adsorb]ie. Din aceste considerente, lipsa apei din sol sau insuficien]a
ei dup\ aplicarea tratamentelor explic\ ineficacitatea a numeroase erbicide ce
ac]ioneaz\ prin sol.
Absorb]ia radicular\ este un proces dependent, `n afar\ de umiditate, de
temperatur\, pH-ul solului [i, `n special, de anumite caracteristici ale solului,
cum ar fi: capacitatea de adsorb]ie [i, respectiv, posibilitatea de sp\lare a
erbicidului din zona r\d\cinii.
Plasarea erbicidelor `n sol este, de asemenea, un factor esen]iel,
determinat att pentru eficacitatea `n combaterea buruienilor ct [i pentru unele
probleme de selectivitate. Erbicidul trebuie s\ fie plasat `n zona unde se
dezvolt\ r\d\cinile buruienilor. Cea mai mare parte a erbicidelor se plaseaz\ `n
tratamentele la sol `n stratul superficial de 2-6 cm, dar distribu]ia efectiv\
depinde de metoda de aplicare, de unele caracteristici ale erbicidului [i de
condi]ionarea lui, precum [i de cele ale solului. Uniformitatea distribu]iei este
important\ `n special pentru erbicidele care ac]ioneaz\ atacnd `ns\[i
r\d\cinile.
Aplicarea tratamentelor trebuie corelat\, de asemenea, cu stadiul de
dezvoltare al plantelor. a[a de exemplu, tratamentele pot r\mne ineficiente
dac\ sunt aplicate `ntr-o faz\ `n care buruienile, din cauza cre[terii, nu mai au
r\d\cinile `n zona corespunz\toare plas\rii erbicidului.
7.6.4 TRANSLOCAREA ERBICIDELOR PRIN PLANTE
29

Dup\ p\trunderea erbicidelor `n plante prin p\r]ile aeriene sau prin


r\d\cini, sunt transportate peste tot, pn\ ajung `n locul unde `[i pot manifesta
ac]iunea fitotoxic\.
Se admit dou\ c\i principale de deplasare a erbicidelor `n interiorul
plantei: prin vasele liberiene (floem) [i prin vasele lemnoase (xilem).
Prin floem, deplasarea erbicidelor se face descendent, de la frunze spre
r\d\cini. Floemul fiind format din celule vii, transportul este activ [i se
presupune c\ se efectueaz\ prin intermediul proteinelor, un fel de proteine
enzimatice, sintetizate chiar `n traheide (L. Ghinea [i col., 1987). Ele migreaz\
sub form\ coloidal\, jucnd un rol de transportor prin adsorb]ie sau prin
combina]ii chimice. Rezult\ c\ floemul constituie o parte foarte specializat\ a
simplastului, care, la rndul lui, constituie un fluid continuu viu, alc\tuit din
con]inuturile citoplasmatice ale celulelor. Pentru aceste considerente, `n
interiorul simplastului (dar numai acolo) nu exist\ practic bariere de
permeabilitate.
Translocarea prin floem este determinat\ de prezen]a unor grup\ri
carboxilice, respectiv de solubilitatea `n ap\ a produsului [i se m\soar\ cu
valoarea P, care este logaritmul coeficientului de reparti]ie izooctan/ap\. Toate
erbicidele care au P mai mic ca 1 sunt translocate floemic. Cele care au P mai
mare ca 1 nu sunt translocate, cu excep]ia EPTC, care are P mai mare ca 2 [i
este totu[i translocat (Jacob [i Neuman, 1977, Crist [i Look, 1978, cit. L.
Ghinea [i col., 1987). Cteva exemple sunt prezentate `n tabelul 7.1.
Tabelul 7.1
Migrarea floemic\ a erbicidelor `n func]ie de valoarea P
(dup\ Crist [i Look, 1978)
Erbicide care nu se
transloc\
Trifluralin

Valoarea P
4,5

Erbicide care se
transloc\
Inoxil

Valoarea P
1,0
30

Alaclor

3,8

2,4 D

0,9

Atrazin

3,7

Terbacil

0,0

Fenmedifam

3,0

Fenac

-0,5

Diuron

2,2

2,4 5 TP

-0,4

Dinitramin

2,1

Picloram

-1,0

Monuron

1,5

Asulam

-1,3

Aminotriazol

-2,5

Glifosat

-4,0

Paraquat

-6,0

Erbicidele de tip hormonal (deriva]ii acizilor 2,4 D, MCPA, MCPB,


dicamba sau picloram), amitriazolul, dalaponul [i ioxinilul precum [i analogii
lor se deplaseaz\ `n plant\ att prin simplast, ct [i prin apoplast.
Acumularea erbicidelor se face de regul\ `n mugurii terminali de cre[tere
sau `n alte meristeme, dar se `ntlne[te [i `n restul p\r]ilor aeriene [i subterane
ale plantei.
Vehicularea erbicidelor `n plant\ poate s\ se fac\ f\r\ modific\ri prealabile,
a[a cum se `ntmpl\ cu foarte multe erbicide sau `n form\ modificat\, dar
oricum activ\, cel pu]in pn\ la locul de ac]iune. Esterii acizilor 2,4 D [i 2,4
DB sunt hidroliza]i `nc\ din faza de p\trundere `n frunze [i tulpini, cu formarea
de acid liber, care migreaz\ generalizat spre meristeme [i de alcool, care
r\mne `n frunze. Alte produse, `ndeosebi din cele cu deplasare simplastic\ se
pot combina cu metaboli]ii celulari (cel mai adesea cu glucide), m\rindu-[i
astfel viteza de deplasare.
Prin xilem, deplasarea se efectueaz\ de la r\d\cini c\tre p\r]ile aeriene.
Aceast\ migrare constituie rezultanta a 3 for]e, [i anume:
- compresarea (`mpingerea) de c\tre r\d\cini (fenomen metabolic la nivelul
endodermului);
31

- for]ele de capilaritate generate de coloana de ap\ `n vasele lemnoase


(fenomen fizic);
- aspira]ia datorit\ transpira]iei (fenomen fiziologic, metabolic).
~mpreun\ cu spa]iile intercelulare [i pere]ii celulari, xilemul formeaz\ un
sistem continuu, f\r\ bariere de permeabilitate (apoplast). Numeroase erbicide
aplicate solului (triazine, deriva]ii ureici, carbama]ii, deriva]ii uracilului etc), se
deplaseaz\ numai prin apoplast. Mi[carea lor orizontal\ de p\trundere prin
r\d\cin\ `n interiorul plantei are loc numai prin spa]iile intercelulare sau prin
pere]ii celulelor, iar deplasarea longitudinal\ (sau pe vertical\) are loc prin
xilem odat\ cu seva brut\, respectiv curentul provocat de transpira]ie.
Erbicidele astfel transportate se acumuleaz\ `n frunze, f\r\ a putea fi eliminate
[i acolo provoac\ fenomene de toxicitate care se manifest\ prin `ng\lbenirea [i
necrozarea marginii frunzelor, adic\ a zonei terminale a re]elei xilemului.
Acest tip de migrare sprijin\ [i intensific\ ac]iunea fototoxic\ a tuturor
erbicidelor care ac]ioneaz\ asupra fotosintezei. Deoarece transportul are loc `n
mediu apos, se `n]elege c\ o umiditate suficient\ `n sol favorizeaz\ o migrare
rapid\ spre locul de ac]iune. De asemenea, transpira]ia abundent\, generat\ de
c\ldur\, fotosinteza intens\, generat\ de lumin\, cu alte cuvinte, o cre[tere
intens\ a buruienilor favorizeaz\ condi]ii pentru transportul [i ac]iunea
erbicidelor.
Translocarea erbicidelor `n plante este influen]at\ de mai mul]i factori [i
`ndeosebi de: clasa din care fac parte buruienile, metabolismul plantei [i natura
erbicidului.
A[a de exemplu, la buruienile dicotiledonate circula]ia, respectiv viteza de
deplasare, este mai mare dect la monocotiledonate, aceasta fiind posibil din
cauza unei constitu]ii morfofiziologice diferite la cele dou\ clase: astfel,
parenchimul intercelular de la baza frunzelor gramineelor reduce intensitatea
transportului la aceste pante.
32

~n ceea ce prive[te metabolismul plantei, cu ct acesta este mai intens, cu


att viteza de deplasare [i cantitatea de erbicid translocat sunt [i ele mai mari.
De regul\, intensitatea metabolismului se coreleaz\ [i cu intensitatea
transpira]iei.
Metabolismul plantelor este `n egal\ m\sur\ influen]at [i de intensitatea
luminii (tab. 7.2) (dup\ Fedke, 1982, cit. Ghinea L. [i col., 1987).
Tabelul 7.2
Procentul de distrugere al buruienilor de c\tre metribuzin, `n func]ie de iluminarea
exprimat\ `n luc[i (dup\ Fedke, 1982)
Iluminatul `nainte

Iluminatul dup\ tratare

Buruieni distruse (%)

22.000

22.000

36,2

6.500

6.500

50,2

22.000

6.500

15,4

6.500

22.000

68,3

de tratare

Din aceste date rezult\ c\ ac]iunea erbicid\, `n cazul de fa]\ a


metribuzinului, este favorizat\ de iluminarea [i deci de o cre[tere a ac]iunii
metabolice, dac\ aceasta se manifest\ `ndeosebi dup\ tratament. O iluminare
mare `nainte de efectuarea tratamentului urmat\ de una slab\ dup\ tratament,
reduce eficacitatea erbicidelor.
Natura erbicidului constituie un alt factor care influen]eaz\ translocarea.
Astfel, produse precum dalapanul, au un strat mai rapid dect altele, de
exemplu, aminotyriazolul, iar acesta, la rndul lui, mai rapid dect 2,4 D.
Absorb]ia selectiv\ a anumitor ]esuturi din apropierea vaselor conduc\toare
frneaz\ [i uniformizeaz\ transportul (Sabardeil, 1976, cit. L. Ghinea [i col.,
1987).

33

Erbicidele inhibatoare ale transpira]iei, cum sunt atrazinul [i simazinul,


prin reducerea intensit\]ii acestui proces fiziologic reduc implicit [i intensitatea
transportului.
Frnarea sau `mpiedicarea transportului ar putea s\ devin\ [i o form\ de
inactivare, rspectiv de detoxificare a plantei. Un caz concret `l ofer\ acela[i
aminotriazol, care se poate combina cu serina formnd o combina]ie
nefitotoxic\ [i mult mai pu]in mobil\ dect erbicidul ini]ial. Pentru reactivarea
aminotriazolului sau pentru a `mpiedica procesul de detoxificare este necesar
aplicarea acestuia `n amestec cu tiocionat de amoniu (NH4 SCN). Acest
amestec `nlesne[te, la rndul lui, transportul [i face ca erbicidul s\ ajung\
repede la locul de ac]iune (meristeme `n acest caz).
Amestecarea mai multor erbicide poate s\ influen]eze att fenomenul de
p\trundere, ct [i cel de transport. Un exemplu frecvent `ntlnit `n practica din
]ara noastr\ `l constituie reducerea activit\]ii diclofop-metilului atunci cnd
este aplicat `n amestec cu deriva]i ai acidului 2,4 D sau ai altor erbicide
hormonale. Un asemenea amestec duce la reducerea efectului graminicid al
diclofop-metilului cu 30-40%, reducere atribuit\, de asemenea, form\rii unor
combina]ii care p\trund greu [i sunt de asemenea greu transportabile. Din
aceast\ cauz\ administrarea celor dou\ erbicide se face la cultura cerealelor
distan]at la cel pu]in 7 zile. ~n acest interval se presupune c\ erbicidul aplicat
deja [i-a des\vr[it p\trunderea [i transportul. Pentru practica agricol\
capacitatea de amestec [i cea de transport a erbicidelor au, din aceste motive, o
importan]\ deosebit\.
7.6.5 AC}IUNEA ERBICIDELOR ~N PLANTE
Dup\ p\trunderea [i absorb]ia `n plante, erbicidele intervin `n
modificarea evolu]iei normale a biochimismului [i fiziologiei acestora,
manifestndu-[i ac]iunea `n principal, asupra unuia din fenomenele vitale ale
metabolismului. Se poate afirma c\ este suficient ca erbicidul s\ afecteze un
34

singur proces fiziologic, fie el fotosintez\, respira]ie, sintez\ sau cre[tere,


pentru ca `ntregul metabolism s\ fie dereglat, afectat, distrus.
L. Ghinea [i col. (1987) citnd date din literatura de specialitate, arat\ c\
efectul primar al erbicidelor nu este `ntotdeauna letal. A[a de exemplu, acidul
2,4 D, la doze foarte mici este stimulativ pentru plante, la doze mai mari, adic\
la doze erbicide cre[terea este dezordonat\, ]esuturile corticale se
malformeaz\ producnd r\ni `n ]esuturile `nvecinate, moartea plantelor fiind
datorat\ `n principal atacului bacteriilor [i ciupercilor; `n concentra]ii foarte
mari ac]ioneaz\ `ns\ ca un erbicid de contact, prin ac]iunea direct\ asupra
mitocondriilor.
Clorfenprop-metilul (Bidisin) ac]ioneaz\ la doze mici ca inhibitor al
fotosintezei, `n timp ce la doze ridicate, utilizate `n practic\, ac]ioneaz\ ca
erbicid de contact prin ac]iunea direct\ asupra mitocondriilor.
Aceia[i autori, cita]i mai sus, afirm\ c\ moartea plantelor, ca urmare a
toxicit\]ii erbicidelor, poate fi rezultatul unei ac]iuni erbicide asupra unui
singur proces metabolic. Se prezint\ ca exemple, deriva]ii ureici [i triazinele
care `nhib\ fotosinteza, alaclorul, metolaclorul, propaclorul [.a., care afecteaz\
sinteza proteic\, `n timp ce numeroase alte erbicide ca aminotriazolul,
carbama]ii, produsele hormonale etc. ac]ioneaz\ prin efect `nsumat asupra mai
multor procese [i fenomene. Din aceast\ cauz\ blocarea unei singure secven]e
metabolice poate fi insuficient\ pentru realizarea efectului erbicid, fapt pentru
care se afirm\ c\ ac]iunea primar\ a erbicidului poate fi plasat\ `n mai multe
secven]e ale metabolismului deodat\. A[a de exemplu, ac]iunea primar\ a
aminotriazolului poate s\ fie, `ntre altele, plasat\ la:
- nivelul acizilor aminici sau al glucidelor;
- interferen]ele cu metabolismul purinelor, al acizilor nucleici;
- interferen]a cu sinteza clorofilian\ [i a carotenoidelor.
Cercet\rile au scos `n eviden]\ c\ ac]iunea toxic\ a marii majorit\]i a
erbicidelor se manifest\ `n complex, adic\ pe lng\ procesul vital asupra c\ruia
35

ac]ioneaz\ specific (fotosintez\, respira]ie, etc.) pot avea [i alte efecte directe
sau care apar ca urmare a interven]iei lor `n procesele pe care le inhib\.
Ac]iunea toxic\ a erbicidelor se realizeaz\ total atunci cnd pe o cale sau alta
`ntreg metabolismul plantei este distrus.
~ntruct cunoa[terea mecanismelor prin care erbicidele provoac\ oprirea
cre[terii sau chiar moartea plantelor este indispensabil\ lu\rii unor decizii
adecvate cu privire la erbicidul, doza, epoca [i metoda de tratare, se prezint\ `n
continuare ac]iunea erbicidelor asupra principalelor procese metabolice.
Ac]iunea erbicidelor asupra fotosintezei. Fotosinteza, a[a dup\ cum se
cunoa[te, se desf\[oar\ `n dou\ etape: prima etap\ (stadiul de lumin\) `n care
energia luminoas\ este captat\ cu ajutorul clorofilei fiind transformat\ `n
energie chimic\ cu formarea moleculelor de ATP (adenozintrifosfat) [i
NADPH (coenzime reduse formate `n fotosintez\), iar oxigenul este pus `n
libertate [i a doua etap\ care nu necesit\ lumin\ (stadiul de `ntuneric) `n care
energia chimic\ `nmagazinat\ anterior sub forma intermediarilor NADPH [i
ATP este utilizat\ pentru formarea de glucide `n prezen]a [i cu utilizarea CO2.
~n procesul de fotosintez\, captarea energiei luminoase reprezint\ de fapt
un bombardament de fotoni (particole de energie) prelua]i de c\tre clorofil\ `n
mod discontinuu (sub form\ de cuante). Electronii din molecula pigmentului
verde fiind astfel stimula]i (excita]i) prin m\rirea vitezei, `[i p\r\sesc orbitele
ini]iale, deplasndu-se pe orbite mai mari mai `ndep\rtate, cu alte cuvinte
p\r\sesc molecula [i trec printr-un lan] de reac]ii redox. ~n aceste reac]ii,
electronii cedeaz\ excesul de energie dup\ care revin pe orbita ini]ial\ a
moleculei de clorofil\ pn\ la o nou\ excitare, `ndeplinindu-[i astfel rolul de
transportori de energie.
Reducerea CO2 `n procesul de fotosintez\, `n care are loc formarea
diferitelor substan]e organice, nu se desf\[oar\ `ns\ direct sub influen]a
energiei luminoase, ci se realizeaz\ de c\tre atomii de hidrogen ob]inu]i prin
descompunerea apei cu ajutorul electronilor stimula]i de energia luminoas\.
36

Descompunerea (fotoliza apei) este reac]ia cheie `n procesul de fotosintez\ [i


acest proces este denumit "reac]ia Hill. Concomitent se elibereaz\ [i oxigenul
molecular indispensabil respira]iei aerobe.

H2O + NADP+
hv = cuante de lumin\ (energie luminoas\)
Erbicidele care `nhib\ fotosinteza posed\ anumite caracteristici
structurale comune: un anumit raport `ntre p\r]ile hidrofobe din molecul\, o
anumit\ arhitectur\ molecular\ [i prezen]a grup\rilor NH, care pot forma
a[a-numite pun]i de hidrogen cu o parte a moleculei de clorofil\ prin
transmiterea energiei solare de la clorofil\ la un acceptor specific. S-a
demonstrat experimental c\ atrazinul `mpiedic\ oxidarea manganului bivalent
la mangan trivalent, proces indinspensabil fotolizei apei; `n cloroplaste se
constat\ fenomene asem\n\toare caren]elor de mangan. De asemenea, s-a
constatat c\ efectul inhibitorilor de fotosintez\ depinde de nivelul activit\]ii
hormonale a plantelor. Plantele mari produc\toare de fitohormoni (exemplu:
porumbul) sunt rezistente la ac]iunea acestora, `n timp ce plantele care produc
cantit\]i mici de fitohormoni sunt sensibile.
Explica]a fitotoxicit\]ii acestor erbicide exclusiv prin blocarea reac]iei
Hill datorit\ form\rii unor pun]i de hidrogen cu grup\rile carbonilice din
clorofil\, nu satisfac `n `ntregime. A[a de exemplu, s-a observat c\ triazinele
`nhib\ [i unele ]esuturi lipsite de clorofil\, indiferent de prezen]a sau absen]a
luminii, cum este efectul asupra r\d\cinii buruienilor.
Rezult\ deci c\ mecanismul de ac]iune a acestor erbicide nu a fost `nc\
l\murit pe deplin. O imagine complet\ a situsurilor de ac]iune (locuri de
inhibi]ie) nu este posibil\ dect dup\ ce se vor l\muri complet secven]a [i
37

interrela]iile transportului de electroni caracteristic fotosintezei [i mecanismul


intim al fosforil\rii care duce la formarea de ATP.
L. Ghinea [i col., 1987, f\cnd o sintez\ a rezultatelor din literatura de
specialitate, ajung la concluzia c\ situsurile implicate `n ac]iunea de inhibare
`n prezen]a acestor erbicide pot fi numeroase [i anume: `n perturbarea
transferului de electoni, `n perturbarea mecanismelor de transfer ale energiei [i
ac]iuni combinate.
Perturbarea transferului de electroni (inhibarea transferului de electroni)
se manifest\ `n prezen]a celor mai numeroase erbicide ca: erbicide ureice,
triazine, acilanilide, hidroxibenzonitrili, uracili, dinitrofenoli, piridazone,
triazinone, fenil-carbama]i etc.
Din schema general\ a fotosintezei (fig.7.3) rezult\ c\ majoritatea
inhibitorilor clasici ai fotosintezei prezenta]i ac]ioneaz\ `n punctul 4, adic\
blocheaz\ manifestarea acceptorilor Q [i B ai fotosistemului II, adic\ transferul
de energie de la unul la cel\lalt [i deci blocarea fluxului energetic `ntre PS II [i
PS I.
O2 H2O5 Mn y PSI Q B PQ 3 PCy PS II x Fd NADP

Figura 7.3 - Schema general\ a fotosintezei [i locul de ac]iune a inhibitorilor ei(dup\


Trebot [i Drabev,1979)

Ps, fotosistemul; Mn, ioni de Mn; Q,B, acceptori primari [i secundari


pentru PS II (plastochinone); PQ, plastochinone; PCy, plastocianine; Fd,
ferredoxina; 1, dipiridili; 2, HgCl2; carbodiimine (inhibitori f\r\ aplica]ii
practice); 4, inhibitori clasici ai fotosintezei (inhibitorii reac]iei Hill); 3 [i 5,
f\r\ inhibitori cunoscu]i.
38

Se presupune c\ inhibarea transferului electronilor fotosintetici de slab\


concentra]ie (10-8 10-6 M), care ar conduce direct la o insuficien]\ a glucidelor
normal sintetizate, nu poate s\ explice rapiditatea cu care survine moartea
plantelor tratate [i c\ de fapt toxicitatea acestor erbicide provine de la reducerea
sau inhibarea sistemelor de ap\rare a plantelor fa]\ de oxigenul atomic, form\
activ\, agresiv\, a oxigenului produs de c\tre cloroplaste `n urma ac]iunii
luminii.
~n perturbarea mecanismelor de transfer al energiei `n fotosintez\, o alt\
pozi]ie de ac]iune a erbicidelor, un rol deosebit `l de]in fosforil\rile. Erbicidele
care `nhib\ sau blocheaz\ aceste procese perturb\ `ntreaga fotosintez\ [i
provoac\ rapid moartea plantei. A[a, de exemplu, dipiridilii (diquat, paraquat),
glufosinatul [.a. nu `nhib\ reac]ia Hill, dar `mpiedic\ reduc]ia NADP+ [i
NADPH.
Fosforil\rile sunt prezente, ele `ns\ provoac\ indirect emana]ia de oxigen
atomic [i ap\ oxigenat\ care degradeaz\ puternic ]esuturile.
~n sfr[it, se poate vorbi de ac]iuni combinate `n blocarea fotosintezei, cu
toate c\ acestea sunt mai pu]in studiate. Se poate exemplifica ac]iunea
aminotriazolului (ATA) care particip\ direct la blocarea pigmen]ilor
carotenoizi [i a lipidelor din membrane.
Substan]ele caratenoide participnd direct la reducerea sau evitarea
fotooxid\rii clorofilei [i a distrugerii structurii cloroplastelor, rezult\ c\
blocarea sintezei carotinelor provoac\ indirect distrugerea, degradarea
cloroplastelor [i a clorofilei [i implicit moartea plantelor.
A[adar, ac]iunea de inhibare a fotosintezei prin erbicide are interferen]e
nu numai `n structura [i integritatea cloroplastelor [i a clorofilei, ci [i cu
cre[terea [i dezvoltarea plantelor, precum [i cu multiple c\i metabolice cu care
poate interfera fotosinteza.
Ac]iunea erbicidelor asupra respira]iei. Respira]ia aerob\, reprezentat\
global prin ecua]ia: C6H12O6 + 6 O2

6 H2O + 673 kcal, este un fenomen


39

exergonic, care elibereaz\ energie utilizabil\ (C. Pintilie [i col., 1985). O parte
din energia eliberat\ este folosit\ direct, dar cea mai mare parte este
`nmagazinat\ `n moleculele de ATP (adenozintrifosfat) [i utilizat\ dup\ nevoile
celulei.
Respira]ia localizat\ `n mitocondrii este un proces metabolic complex,
care are la baz\ reac]ii enzimatice de oxido-reducere. ~ntr-o prim\ etap\,
numit\ glicoliz\, constituit\ dintr-o secven]\ de reac]ii, molecula de glucoz\
este scindat\ de fragmente de cte doi atomi de carbon, care, sub form\ de acid
acetic activat, se degradeaz\ mai departe `n ciclul Krebs. Carbonul se
elibereaz\ ca CO2, iar hidrogenul cu oxigenul, ambii sub form\ activ\,
formeaz\ molecule de ap\ (proces puternic exergonic).
Ac]iunea erbicidelor se poate manifesta `n glicoliz\, `n oxidarea acizilor
organici din ciclul Krebs sau `n transportul de electroni cuplat cu fosforilarea
oxidativ\ care duce la formarea de ATP.
Erbicidele pot ac]iona `n func]ie de specificul lor `n orice punct al
derul\rii procesului respirator sau, ca [i `n cazul fotosintezei, pot fi active `n
mai multe puncte deodat\.
A[a, de exemplu, `n procesul de respira]ie, `n ultima faz\ a glicolizei, se
formeaz\ acetil CoA (coenzima A, form\ coenzimic\ a acidului piruvic, cu
rol important `n diferite reac]ii chimice). Diferite erbicide, cum sunt cele pe
baz\ de Arsen, blocheaz\ transformarea acidului piruvic `n acetil CoA. Se d\
ca exemplu arsenul din MSMA (erbicid selectiv pentru bumbac) care blocheaz\
total aceast\ reac]ie [i frnge procesul respirator (L. Ghinea [i col., 1987)
Aceia[i autori arat\ c\ [i `n procesul de respira]ie, ca [i `n fotosintez\,
erbicidele pot inhiba transferul de electroni prezent `n fenomenul de oxidoreducere. De exemplu, dipiridilii capteaz\ electronii `ntr-un punct preferen]ial
al lan]ului de oxido-reducere (fapt ce se `ntmpl\ `n ciclul Krebs),
`mpiedicndu-se formarea de ATP, iar nitrofenul inhib\ transferul de electoni
40

`n mitocondrii. Sunt [i alte erbicide care inhib\ transferul de electroni `n lan]ul


respirator, cum sunt clorotoluronul [i simazinul.
~n procesul de respira]ie poate fi inhibat\ [i fosforilarea oxidativ\, cum
este cazul erbicidelor fenolice; `n prezen]a dinosebului nu se mai formeaz\
ATP.
Hidroxibenzonitrilii de tip ioxinil [i bromoxinil ac]ioneaz\ la anumite
concentra]ii ca decuplan]i ai mitocondriilor.
O serie de reac]ii enzimatice ale respira]iei au loc la nivelul membranei
mitocondiale. Unele erbicide afecteaz\ direct semipermiabilitatea acesteia,
anuleaz\ diferen]a de poten]ial dintre cele dou\ p\r]i ale ei [i inhib\ direct
respira]ia prin anularea reac]iilor oxidative din ciclul lui Krebs.
Ac]iunea erbicidelor asupra sintezei proteice, a acizilor nucleici [i a
lipidelor. Se cunoa[te faptul c\ ADN (acizi dezoxiribonucleici) este responsabil
de p\strarea caracterelor ereditare [i totodat\ de reparti]ia exact\ a
aminoacizilor `n proteine. Cu ajutorul purt\torului informa]iei (codului) ARNm
[i al transportorului acesteia (ARNt) se realizeaz\ sinteza proteic\ `n principal
`n ribozomi, organite prezente `n citoplasma celulelor.
Sintetiznd date din literatura de specialitate, L. Ghinea [i col. (1987)
precizeaz\ c\ numeroase erbicide din grupa cloracetanilidelor, cum sunt
alaclorul [i propaclorul, inhib\ direct sinteza proteic\. A[a, de exemplu,
propaclorul opre[te cre[terea r\d\cinilor la castrave]i prin inhibarea mai `nti a
proteinelor, urmat\ apoi de blocarea sintezei acizilor nucleici (Duke [i col.,
1975)
Unele erbicide, cum sunt numeroase triazine, ac]ioneaz\ prin substituirea
`n procesul sintezei a unuia sau mai multor componen]i (de exemplu: tiamina),
blocnd `n felul acesta sintezele proteice [i nucleice (Temperli, 1966). Blocarea
proteinelor `n plante mai poate avea loc [i prin combinarea erbicidelor cu
acestea. Redemann, 1957, arat\ c\ deriva]ii alifatici clorura]i (de exemplu:
41

dalaponul [i TCA), la concentra]ii ridicate provoac\ precipitarea proteinelor


enzimatice, cu eliminarea total\ a propriet\]ilor lor catalitice.
Alte erbicide, ca glifosatul, inhib\ enzimele care favorizeaz\ sinteza
unor acizi aromatici cum sunt fenilalanina, tirozina, tripolifosfatul etc.
~n ceea ce prive[te ac]iunea asupra biosintezei lipidelor, aceasta este
specific\ unor erbicide volatile din grupa tiolcarbama]ilor (butilat, cicloat,
dialat, trialat, EPTC, molinat). Ac]iunea fiziologic\ rezultat\ const\ `n blocarea
producerii cerii. A[a de exemplu, EPTC a redus cu 90% cantitatea de cear\
format\ la varz\ (Grantner, 1976), blocnd totodat\ oxidarea [i deci conversia
acizilor gra[i `n glucide, precum [i sinteza lipidelor la spanac (Wilkinson,
1975).
Frnarea sintezei lipidelor att `n r\d\cini ct [i `n tulpini este
considerat\ ca ac]iune primar\ a diclofop-metilului, erbicid graminicid. Ca
ac]iuni secundare se `nregistreaz\ blocarea transportului asimilatelor [i
degradarea membranelor (Schimabukuro [i col., 1976).
Dinitrocarbama]ii (sulfalatul) ac]ioneaz\ prin distrugerea structurii
cristaline a cerii.
Interpretarea [i generalizarea tuturor rezultatelor ob]inute `n activitatea
de cercetare, `n acest domeniu, este `ns\ foarte dificil\, pe de o parte c\ efectele
erbicidelor `n celula vie sunt complexe, iar pe de alt\ parte pentru c\ erbicidele
pot produce interferen]e la nivelul diferitelor [i multiplelor c\i metabolice.
Astfel, de exemplu, interferen]a erbicidelor `n metabolismul acizilor
nucleici [i al proteinelor poate fi legat\ de `ncorporarea precursorilor
(aminoacizi, nucleotide) `n macromoleculele respective, fie pentru c\ limiteaz\
cantit\]ile disponibile ale acestor precursori, fie transportul lor, fie energia
necesar\ biosintezei macromoleculelor [i, de asemenea, de efectele de inhibare
sau stimulare a enzimelor implicate `n procesele metabolice (C. Pintilie [i col.,
1985).
42

Ac]iunea erbicidelor asupra cre[terii plantelor. A[a cum se cunoa[te,


cre[terea este influen]at\ `n primul rnd de condi]iile de mediu, dar ea este `ns\
coordonat\ de sistemele enzimatice vegetale, de a[a-numi]ii hormoni vegetali
cum sunt: auxine, gibereline [i kinetine (citokinine). Erbicidele, mare parte
dintre ele, ac]ioneaz\ fie asupra acestor hormoni, fie `n mod asem\n\tor lor; `n
ambele cazuri, la doze ce dep\[esc activitatea enzimatic\ devin inhibitoare,
deformatoare ale cre[terii [i generatoare de fitotoxicitate (L. Ghinea, 1987).
Auxina (AIA) acid indolil acetic constituie modelul de sintetizare
a unor erbicide cu ac]iune asem\n\toare cum sunt: 2,4 D, MCPA, MCPB, 2,4,5
T [.a.
~n mod normal auxina sintetizat\ `n plante este oxidat\ [i `mpiedic\ s\ se
acumuleze, fapt pentru care ea coordoneaz\ o cre[tere ordonat\.
~n cazul erbicidelor hormonale, aceste reac]ii catabolice nu au loc, ele se
acumuleaz\ [i altereaz\ armonia cre[terii. deform\rile [i malforma]iile care
apar sunt rezultatul alter\rii raportului dintre cre[terea `n lungime (practic
inhibat\ complet) [i cre[terea radial\ (stimulat\ puternic). Apar astfel anomalii
morfologice, calusuri [i tumori care rup scoar]a plantei, dezechilibrndu-i
balan]a hidric\ [i oferind c\i de acces parazi]ilor. Cre[terea r\d\cinilor este
oprit\, extremit\]ile se umfl\, for]a de absorb]ie a apei [i a s\rurilor minerale
este redus\ [i apoi complet eliminat\ [i ca urmare moartea plantelor nu mai
poate fi evitat\.
Toate modific\rile produse de erbicidele hormonale asupra anatomiei [i
histologiei plantelor sensibile se datoresc `nchiderii vaselor liberiene [i
`mpiedic\rii, pe aceast\ cale, a circula]iei sevei de la frunze spre celelalte
organe ale plantei.
Modific\rile care apar se situiaz\ att la nivelul celular ct [i subcelular
[i molecular. A[a, de exemplu, celulele care se divid activ sufer\ sub ac]iunea
erbicidelor hormonale modific\ri cromozomiale, comparabile cu cele produse
43

prin iradiere sau substan]e mutagene. La nivelul subcelular are loc alterarea
membranelor celulare, iar la nivel molecular are loc o eliberare a enzimelor
hidrolitice (prin alterarea membranelor), ceea ce activeaz\ procesele de
descompunere `n raport cu cele de sintez\.
O serie `ntreag\ de alte erbicide, cum sunt acizii benzoici, clorambenul,
dicambia, picloramul, [.a. ac]ioneaz\ `n mod asem\n\tor ca 2,4 D, provocnd
practic perturba]ii [i simptome asem\n\toare. Din aceast\ cauz\, ele sunt
denumite pseudohormoni sau erbicide pseudohormonale.
O alt\ grup\ de substan]e chimice pot inhiba sinteza giberelinelor, cum
este cazul clorurii de clorcolin\ (CCC). Acest fenomen poate fi considerat ca
efect erbicid, determinnd frnarea alungirii celulare la cereale (`ndeosebi la
gru) [i stimularea induc]iei florale la alte plante. Aceast\ ac]iune fiind
asimilat\ ca favorabil\, este utilizat\ `n practica agricol\.
Ac]iunea erbicidelor asupra germina]iei. A[a cum s-a ar\tat, efectele
erbicidelor asupra plantelor sunt complexe, ele putnd ac]iona `n acela[i timp
asupra mai multor procese. Sunt o serie de erbicide care, pe lng\ alte
fenomene ce le declan[eaz\, ac]ioneaz\ cu prec\dere asupra germina]iei
semin]elor.
A[a de exemplu, propanilul blocheaz\ (ca [i triazinele [i deriva]ii ureici)
fotosinteza, pentru scurt timp la plantele rezistente, ireversibil la cele sensibile.
El blocheaz\, de asemenea, sinteza proteic\ [i enzimele oxidoreduc\toare.
Ac]iunea lui preponderent\ este `ns\ inhibarea germina]iei [i a diviziunii
mitotice;

se

blocheaz\

mitozele

`n

metafaz\,

producndu-se

celule

multinucleate [i cu nuclei gigantici, efect (mutagen [i cancerigen) comparat cu


cel produs de colchicin\ sau hidrazida maleic\.
Erbicidele din aceea[i grup\ cu propanilul au spectrul de ac]iune `n
special antigramineic. Datorit\ faptului c\ ele blocheaz\ diviziunile au ac]iune
tipic antagonist\ fa]\ de erbicidele din grupa precedent\. Din aceast\ cauz\
orice asocieri cu erbicidele hormonale este contraindicat\.
44

Tiolcarbama]ii au [i ei ca efect inhibarea germina]iei semin]elor la


plantele sensibile, ac]ionnd asupra diviziunii celulare ca [i asupra activit\]ii
unor enzime cu rol `n metabolismul lipidelor, cerurilor, amidonului.
Nitrofenul (Tok-ultra, Mixi-Tok) inhib\ att germina]ia ct [i cre[terea
plantelor sensibile (produce leziuni meristematice). M\re[te permeabilitatea
membranelor celulare, dar concomitent decupleaz\ fosforil\rile [i transportul
de electroni.
Trifluralinul inhib\, de asemenea, germina]ia semin]elor de buruieni. N.
{arpe [i col., 1976, citeaz\ date care arat\ c\ la doze mari, trifluralinul reduce
energia [i facultatea germinativ\ la soia (efect similar este semnalat [i pentru
cloramben). Fitotoxicitatea trifluralinului fa]\ de soia apare `ns\ ca un
femnomen cu totul excep]ional. ~n schimb, porumbul este supus adesea unei
astfel de ac]iuni, ca urmare acest erbicid este contraindicat la aceast\ cultur\.
Exist\ `nc\ numeroase erbicide pentru care nu se cunoa[te locul primar de
ac]iune [i printre ele mai importante sunt: clortiamid, diclobenil, bensulid,
bentazon, nepropamid, benzoilpropetil, difenzoquat [.a. La acestea se mai
adaug\ o nou\ serie de erbicide din grupa acidului fenoxi-fenoxipropionic,
pentru care asemenea cercet\ri sunt de-abia la `nceput.
7.6.6 SELECTIVITATEA ERBICIDELOR
Prin selectivitate se `n]elege proprietatea pe care o are un erbicid, la
nivelul unor doze optime, de a distruge una sau mai multe specii d\un\toare
dintr-o popula]ie mixt\ de buruieni, f\r\ a d\una plantelor de cultur\ aflate pe
aceea[i suprafa]\ de teren.
Selectivitatea se poate manifesta att la erbicidele care ac]ioneaz\ prin
contact, ct [i la cele sistemice [i poate interveni `n diferite etape de la
contactul erbicidplant\ pn\ la distrugerea plantelor sensibile. ~n numeroase
cazuri, selectivitatea erbicidelor fa]\ de o cultur\ sau alta poate fi explicat\ prin
modul de ac]iune a acestora, dar sunt [i modele de selectivitate care practic nu
au leg\tur\ cu modul de ac]iune a erbicidelor, ci se datoresc `n cea mai mare
45

m\sur\ propiet\]ilor erbicidelor [i naturii plantelor. Pe aceste considerente, L.


Ghinea [i col. (1987), `mpart selectivitatea erbicidelor `n dou\ grupe mari:
- Selectivitate generat\ de modul de ac]iune a erbicidelor sau care
interfereaz\ cu acesta. ~n acest caz selectivitatea se poate datora modului [i
vitezei de inactivare a erbicidului, fenomenelor de absorb]ie sau diferen]elor de
sensibilitate la locul de ac]iune.
- Selectivitate independent\ de modul de ac]iune a erbicidelor, care poate
fi: selectivitate de pozi]ie [i selectivitate morfologic\ (datorat\ morfologiei
plantelor).
Selectivitatea generat\ de modul [i viteza de inactivare a erbicidului.
Acest mod de selectivitate mai este numit de unii autori selectivitate chimic\
sau fiziologic\ [i este cel mai larg acceptat ca fiind tipul adev\rat de
selectivitate pentru erbicidele sistemice. ~n acest caz, diferen]ierea efectului
erbicidelor este datorat\ unor procese fiziologice [i biochimice specifice unor
anumite plante. Ac]iunea acestor erbicide se bazeaz\ `n principal pe capacitatea
unor plante de cultur\ de a inactiva `n timp util o cantitate mai mare de erbicid
dect buruienile ce trebuie distruse sau pe capacitatea unor buruieni de a
transforma unele substan]e inactive `n substan]e fitotoxice.
~n procesul de inactivare, plantele sunt ajutate fie de un sistem enzimatic
sau hormonal specific, fie de anumi]i metaboli]i proprii, capabili s\ participe la
degradarea rapid\ a erbicidului sau la legarea [i imobilizarea lui. Desigur c\
selectivitatea trebuie acceptat\ `n limitele anumitor doze, deoarece dep\[irea cu
mult a acestora, afecteaz\ sistemele de ap\rare ale culturii [i provoac\ moartea
acesteia.
Se d\ ca exemplu tipic selectivitatea unor erbicide triazinice fa]\ de
porumb. Aceast\ plant\, spre deosebire de numeroase buruieni, poate
transforma atrazinul `ntr-o hidroxitriazin\, substan]\ ce nu mai este fitotoxic\.
~n anumite cazuri [i viteza cu care decurg reac]iile de inactivare
constituie un factor esen]ial al selectivit\]ii. De exemplu, propanilul aplicat la
46

orez a fost hidrolizat [i imobilizat de c\tre cultur\ `n 24 de ore `n propor]ie de


70%, `n timp ce `n buruieni, `n cazul de fa]\ costreiul orezului (Echinochloa
oryzoides), a fost hidrolizat doar 7%, viteza de degradare `n cultur\ fiind de 10
ori mai mare dect `n buruian\ (Stiel, 1967, cit., de L. Ghinea, 1987).
A[a cum s-a ar\tat, selectivitatea se poate datora `n unele cazuri [i
capacit\]ii unor buruieni de a transforma unele substan]e inactive `n substan]e
fitotoxice. Spre exemplificare se men]ioneaz\ selectivitatea fa]\ de
leguminoase a produselor fenoxibutirice. Aceste substan]e nu posed\
propriet\]i erbicide dar, odat\ absorbite de c\tre plante, pot fi u[or degradate
prin ac]iunea -oxidazelor `n produse fenoxiacetice cunoscute pentru
fitotoxicitatea lor. Enzimele amintite lipsind la culturile leguminoase,
metabolizarea nu poate avea loc, astfel `nct aceste culturi nu s`nt afectate.
Buruienele, de regul\, con]in fermen]ii necesari [i ca urmare `n urma
tratamentului sunt distruse.
Selectivitatea generat\ de fenomenul de absorb]ie. P\trunderea [i
absorb]ia erbicidului `n plant\, a[a cum s-a ar\tat, depinde att de structura [i
func]iile frunzelor ct [i de compozi]ia solu]iei [i factorii de mediu, ca
temperatura [i umiditatea. Cu toate c\ nu `ntotdeauna exist\ o corela]ie direct\
`ntre sensibilitatea plantei [i calit\]ile de erbicid care pot p\trunde `n ]esuturi,
eficien]a acestuia cre[te, `n general, cu cantitatea care p\trunde [i este absorbit\
de plant\. Diferen]ele `n ceea ce prive[te p\trunderea [i absorb]ia pot explica o
sensibilitate diferit\ a speciilor fa]\ de anumite erbicide, respectiv selectivitatea
ac]iunii lor.
Spre exemplificare se prezint\ datele citate de L. Ghinea [i col., 1987.
Orzul este rezistent la picloram, pentru c\ acest erbicid nu traverseaz\
cuticula. Bobul este rezistent la MCPB [i sensibil la MCPA, diferen]a de
comportament fiind dat\ de faptul c\ MCPA este absorbit, iar MCPB nu este
absorbit de plant\. Nu se cunoa[te exact cauza, dar ]ine cu siguran]\ de produs
47

[i nu de plant\. De asemenea, selectivitatea este influen]at\ [i de viteza de


absorb]ie [i migrare a produsului. Astfel, de exemplu, absorb]ia 2,4 D este mai
lent\ la monocotiledonate fa]\ de dicotiledonate [i la fel [i translocarea lui.
Acidul triclorbenzoic (TBA) este mult mai repede absorbit de
leguminoase dect de porumb. Acesta din urm\ acumuleaz\ TBA `n ]esuturile
mai pu]in active, imobilizndu-l. Rapi]a se manifest\ la fel fa]\ de dalapon pe
care `l absoarbe lent [i `l imobilizeaz\ leg\ndu-l de o protein\, acumulndu-l [i
inactivndu-l.
Zacher [i Hopper (1981) arat\ c\ erbicidele din noua serie a acidului
fenoxi- fenoxipropionic ar putea s\-[i datoreze selectivitatea, cel pu]in par]ial,
vitezei de absorb]ie. Expermentnd cu diclofop-metil, ei au demonstrat c\
absorb]ia erbicidului de c\tre gru (plant\ tolerant\ la doze practice) se face
mult mai lent dect la porumb (plant\ sensibil\), care dup\ 48 de ore absoarbe
de 4 ori mai mult toxic fa]\ de gru.
Spre deosebire de erbicidele aplicate foliar, la care viteza de absorb]ie
este mai mare [i se poate ajunge la pragul letal `n cteva ore, p\trunderea `n
plant\ a erbicidelor aplicate la sol poate fi un proces mult mai lent, care uneori
se poate desf\[ura luni de zile, dac\ erbicidul persist\ `n sol. ~n acest interval
de timp se pot modifica `ns\ o serie de parametrii, `n primul rnd concentra]ia
[i reparti]ia erbicidelor `n sol [i pozi]ia organelor plantei care absorb (r\d\cinile
[i tulpiunile subterane). Se schimb\ astfel mereu posibilitatea erbicidului de a
ac]iona [i deci cadrul `n care se poate manifesta selectivitatea lui (C. Pintilie [i
col., 1985).
Mobilitatea erbicidului `n plant\ poate fi redus\ prin adsorb]ie pe diferite
]esuturi sau componente celulare neinteresate `n ac]iunea letal\, prin legarea cu
unele componente celulare, printre care [i enzimele [i, bine`n]eles, prin
degradarea lui `nainte de a ajunge la situsul letal. Prin asocierea cu unele
enzime, se pot modifica, de exemplu, att mobilitatea ct [i toxicitatea unor
48

erbicide; varia]iile `n func]ie de specie sunt legate, `n acest caz, de diferen]e `n


echipamentul lor enzimatic.
Selectivitatea generat\ de diferen]e de sensibilitate la locul de ac]iune.
Acest model de selectivitate este prezentat de c\tre L. Ghinea [i col., 1987, `n
urma sintezei datelor din literatura de specialitate, pe plan mondial. Astfel, se
citeaz\ cazul trianzinelor care pot s\ devin\ selective (tolerate) chiar [i pentru
unele specii de buruieni pe care cu pu]ini ani `nainte le distrugeau cu u[urin]\.
Fenomenul a fost observat pentru prima dat\ de o echip\ nord-american\ pe o
popula]ie de Chenopodium album `n anul 1977. Cercet\rile au ar\tat c\
extractul de cloroplaste ob]inut de la aceste buruieni este rezistent la atrazin.
Pn\ atunci se crezuse c\ selectivitatea la triazine era dat\ numai de capacitatea
plantei `ntregi de a degrada o cantitate mai mare sau mai mic\ de erbicid.
Cloroplastele rezistente la atrazin s-au dovedit `ns\ a fi sensibile la
diuron, demonstrnd c\ de[i ambele erbicide ac]ioneaz\ primar [i global asupra
transferului electronilor fotosintetici, locul lor de ac]iune `n acest cadru este
distinct, de[i foarte apropiat.
Ulterior, rezisten]a cloroplastic\ la atrazin a fost sesizat\ tot `n America
de Nord la Brassica campestris [i la Amaranthus retrofelexus. ~n ultimii ani, `n
Fran]a acest tip de selectivitate este `nregistrat la Chenopodium album, Poa
annuua [i Solanum nigrum, `n Iugoslavia [i Ungaria la Chenopodium album [i
Amaranthus retroflexus. Fenomenul a fost sesizat [i `n ]ara noastr\ `n 1980, de
c\tre autorii cita]i, `n regiunile din sud-vest [i apare datorit\ utiliz\rii excesive
[i unilaterale a prometrinului.
Se cunoa[te c\ EPTC [i antidotul s\u R 25788 (N, N-diallyl-2,2
dichloroacetamid) alc\tuiesc `mpreun\ un erbicid pentru combaterea
buruienilor graminee din cultura porumbului. ~n lipsa antidotului, EPTC este
fitotoxic [i pentru pormb. Studii privind rela]ia structur\-activitate arat\,
probabil, c\ amndou\ substan]ele se fixeaz\ `n acela[i loc., `ns\ f\r\ ca R.
25788 s\ fie metabolizat att de repede. Antidotul fiind mult mai activ la
49

porumb dect la buruieni, favorizeaz\ sinteza suplimentar\ a glutationului, care


imobilizeaz\ toxicul. ~n felul acesta el ridic\ selectivitatea EPTC.
Selectivitatea de pozi]ie (localizat\). Acest tip de selectivitate este
generat de locul de plasare al unor erbicide aplicate pe sol sau pentru altele
aplicate pe vegeta]ie. Erbicidele reziduale, pentru care se practic\ acest model
de selectivitate, se plaseaz\ la suprafa]a solului, `naintea r\s\ririi plantei de
cultur\, sau concomitent cu sem\natul acesteia [i dat\ fiind mobilitatea lor
redus\ nu migreaz\ dect c]iva centiumetri. Buruienile care germineaz\ `n
acest strat toxic vor fi afectate [i distruse `n timp ce planta de cultur\, care se
seam\n\ mai adnc [i are o `nr\d\cinare mai profund\, nu este afectat\ de
toxic.
Un exemplu tipic este cel al tratamentelor cu prometrin la floareasoarelui. Pentru a putea folosi prometrinul, la aceast\ cultur\ trebuie realizate
cteva condi]ii [i anume: produsul s\ se aplice `n limita dozelor recomandate,
la sem\nat [i nu mai trziu, semin]ele de floarea-soarelui s\ fie introduse la
adncimea normal\ de 6-7 cm, solul s\ nu posede o textur\ u[oar\, nisipoas\,
iar dup\ sem\nat s\ nu intervin\ ploi excesiv de abundente. Selectivitatea
dispare dac\, de exemplu, `n urma unor ploi abundente erbicidul este levigat `n
zona r\d\cinilor de floarea-soarelui [i acestea `l absorb `n cantit\]i ce dep\[esc
limita de toleran]\.
Pentru acelea[i considerente prezentate mai sus, prometrinul se folose[te
[i la alte culturi, cum ar fi de exemplu la cartof, dup\ plantarea acestuia,
ac]ionnd asupra buruienilor [i protejnd destul de bine cultura.
Selectivitatea de pozi]ie pentru unele erbicide cu absorb]ie foliar\ se
realizeaz\ prin pulverizarea acestora la baza plantelor de cultur\ cu tulpin\
erect\ [i `nalt\. A[a, de exemplu, rezisten]a pomilor, vi]ei de vie etc., fa]\ de
triazine are la baz\ acest model de selectivitate. Aplicarea deriva]iilor ureici la
floarea soarelui [i porumb, ca [i la cartof [i unele legume, se bazeaz\ de
asemenea pe selectivitatea de pozi]ie. Distrugerea unor buruieni `n perioada de
50

vegeta]ie, cu erbicide puternice de contact, ca diquat, paraquat, glufosinat,


`naintea r\s\ririi culturii de baz\, reprezint\ de asemenea un model (invers) de
selectivitate de pozi]ie.
Selectivitatea anatomic\ [i morfologic\. Este generat\ de particularit\]ile
anatomice [i morfologice ale plantelor, de structura [i pozi]ia unor organe ale
acestora, care pot influen]a asupra re]inerii, p\trunderii [i respectiv ac]iunii
erbicidelor.
Monocotiledonatele, `n general [i gramineele `n special, prezint\ frunze
`nguste, direc]ionate oblic, cu cuticul\ dur\ [i un mugure terminal bine protejat,
`n timp ce dicotiledonatele au frunze late, dispuse orizontal, f\r\ a-[i proteja
mugurele terminal. Aceste diferen]e morfologice fac ca monocotiledonatele s\
intercepteze [i s\ re]in\ mai pu]in\ solu]ie de stropit [i implicit toxic `n
compara]ie cu dicotiledonatele care sunt mai expuse `n a recep]iona mai mult
toxic.
Diferen]ele morfologice creaz\ deci o diferen]iere a absorb]iei
erbicidelor. Persisten]a mai `ndelungat\ pe frunze a solu]iei, dirijarea ei spre
mugurele treminal la dicotiledonate, creaz\ posibilitatea ca absorb]ia s\ fie mai
mare.
Cel mai vechi exemplu de selectivitate de acest gen este cel al solu]iei de
acid sulfuric fa]\ de cereale. Frunzele de varz\ [i rapi]\ re]in de 8 ori mai mult\
solu]ie de stropit pe unitatea de suprafa]\ dect frunzele de orz. Selectivitatea
dinosebului [i dinosebacetatului la cereale se datore[te, de asemenea,
morfologiei plantelor.
Selectivitatea deriva]iilor hormonali este datorat\, `n principal, diferen]ei
de absorb]iei, `n care morfologia plantelor joac\ de asemenea un mare rol.
Cuticula ceroas\, lucioas\ [i groas\ a unor leguminoase, ca la maz\re, explic\
selectivitatea acestora fa]\ de dinosebacetat [i unii deriva]i hormonali.
Unele erbicide care ac]ioneaz\ ca inhibitori ai germina]iei `[i bazeaz\ de
asemenea modul de ac]iune [i selectivitatea pe caracterele morfologice ale
51

plantelor `n faz\ foarte tn\r\. Astfel, fa]\ de ac]iunea clortalului diferitele


plante graminee se pot `mp\r]i `n 3 grupe (L. Ghinea [i col., 1987):
1. - plante la care meristemul apical se afl\ la baza unui coleoptil sus]inut
de primul internod (mezocotil) care se alunge[te de la s\mn]\ la suprafa]a
solului (Digitaria, Setaria, Echinochloa, Panicum);
2. plante la care meristemul apical se afl\ la baza unui coleoptil mai
dezvoltat. Cre[terea primului internod se opre[te repede [i meristemul r\mne
`n sol (Poa Oryza, Avena [i Zea).
3. plante la care meristemul este localizat la o oarecare distan]\ de
vrful coleoptilului. Primul internod nu se alunge[te, ci se alunge[te al doilea,
astfel c\ meristemul r\mne mult sub suprafa]a solului (cazul grului). Pentru
a-l distruge, clortalul trebuie s\ ajung\ prin `ncorporare sau cu apa `n zona de
germina]ie. De obicei, el vine `n contact prin aplicarea la suprafa]\, numai cu
plantele cu meristem apical de tip 1; de aici selectivitatea lui fa]\ de plantele cu
meristem apical de tip 2 [i 3. Pentru a distruge plantele de tip 2 [i 3 trebuie
schimbat\ tehnologia de aplicare a produsului [i anume, trebuie aplicat prin
`ncorporare sau cu norme de irigare, care s\ mobilizeze substan]a activ\ la
adncimea unde se afl\ meristemele.
La rndul lor, toate dicotiledonatele cu germinare epigee sunt sensibile la
clortal, deoarece acestea au un hipocotil prin care se absoarbe erbicidul,
comparativ cu dicotiledonatele cu germinare hipogee.
Tot datorit\ morfologiei [i `ndeosebi a pozi]iei unor organe ale plantelor,
unele buruieni perene sunt greu de comb\tut. La aceste buruieni, organele lor
de reproducere sunt situate subteran, nu vin `n contact cu erbicidele sau sunt
rezistente la ac]iunea acestora.
~n afar\ de modelele de selectivitate prezentate anterior, se mai poate
vorbi [i de a[a-numita selectivitate periodic\. Aceasta `nseamn\ c\ `n
combaterea selectiv\ a buruienilor trebuie luat `n seam\ [i faptul c\
52

sensibilitatea plantelor fa]\ de un anumit erbicid variaz\ cu faza lor de


dezvoltare [i c\ se manifest\ varia]ii `ntre specii [i din acest punct de vedere.
Alegerea momentului cel mai favorabil este determinat de speciile de
buruieni prezente `n cultur\ [i de performan]ele erbicidului, `n func]ie de
stadiul de dezvoltare, att a culturii ct [i a buruienilor. El este determinant
pentru selectivitatea ac]iunii erbicidului.
A[a, de exemplu, la cerealele p\ioase, produsele pe baz\ de 2,4 D,
MCPA etc. nu pot fi aplicate dect `n intervalul dintre `nfr\]irea deplin\ [i
mijlocul fazei de formare a paiului. Dac\ tratamentele se fac mai devreme,
`naintea `nfr\]irii sau mai trziu, `n apropierea fazei de burduf, erbicidele
fenoxiacetice nu manifest\ suficient\ selectivitate fa]\ de planta de cultur\. Tot
astfel pyraminul este selectiv fa]\ de sfecla de zah\r din momentul sem\natului
pn\ la r\s\rire [i din nou dup\ ce primele dou\ frunze tipice au m\rimea unui
bob de maz\re. Produsul poate avea `ns\ efecte fitotoxice asupra culturii `n
intervalul dintre r\s\rire [i apari]ia primelor frunze tipice.
7.6.7 METABOLIZAREA ERBICIDELOR ~N PLANTE
S-a ar\tat `n paragraful precedent c\ adev\rata selectivitate a erbicidelor
este determinat\ de capacitatea plantelor de a transforma produsul respectiv `n
substan]\ nefitotoxic\. Aceast\ capacitate de inactivare, care difer\ sensibil de
la o specie la alta, are la baz\ procesele de metabolizare, adic\ transform\rile
biochimice ce pot avea loc `n organismul plantelor. Modificarea structurii
chimice moleculare a unui erbicid [i deci a fitotoxicit\]ii acestuia poate avea
loc prin reac]ii de degradare, prin cuplarea cu una din componentele celulare
prin modificarea structurii moleculare sau prin inhibi]ie enzimatic\. Din
asemenea modific\ri rezult\ substan]e lipsite de fitotoxicitate sau cu o
toxicitate mai mic\ dect a erbicidului ini]ial astfel c\, `n ansamblu, procesul
este numit detoxificare.
Detoxificarea erbicidelor se realizeaz\ `n principal prin reac]ii de
degradare, motiv pentru care `n continuare se prezint\ mai pe larg aceste
53

aspecte, iar `n final se vor preciza [i alte c\i prin care poate avea loc
metabolizarea unora dintre erbicide.
Dup\ C. Pintilie [i col. (1985), principalele tipuri de reac]ie ce pot
interveni `n degradare sunt: hidroliza, oxidarea, [i reducerea, dezalchilarea,
dezaminarea (pentru cele cu azot), desfacerea ciclului aromatic sau
heterociclului [i conjugarea. ~ntruct metabolizarea erbicidelor nu se realizeaz\
printr-o singur\ reac]ie sau etap\ ci implic\ un lan] de reac]ii, se precizeaz\
pentru `nceput, foarte pe scurt, modul de desf\[urare al fiec\rei etape dup\ care
se va prezenta degradarea pentru principalele grupe de erbicide.
Hidroliza este reac]ia de descompunere a unei substan]e prin
interven]ia ionilor de hidroxil (OH-) [i a protonilor (H+) proveni]i de la ap\. De
exemplu:
R Cl + HOH R OH + HCl
sau
R Cl + (H+ + OH-)

R OH + (H+ + Cl-)

~n plantele superioare reac]iile de hidroliz\ sunt frecvente, ele au loc cu


viteze relativ mari [i sunt catalizate, de obicei, de enzime ca esteraze [i
amidaze, foarte r\spndite `n organismele vii.
Reac]iile de oxidare [i reducere stau la baza unor procese vitale
fundamentale, cum sunt fotosinteza [i respira]ia.
Oxidarea este o reac]ie `n care are loc combinarea unui element sau a
unei substan]e (M) cu oxigenul, sau mic[orarea con]inutului `n hidrogen:
M + O2 MO2
PH2 + O2

P + H2O

54

Reducerea este o reac]ie de combinare cu hidrogenul sau mic[orarea


con]inutului `n oxigen:
M + H2 MH2
PO + H2

P + H2O

Cele dou\ procese sunt cuplate [i constituie reac]ii de oxido-reducere.


Dezalchilarea este pierderea radicalului alchil (CH3) [i substituirea lui, de
obicei, cu atomul de hidrogen [i implic\ ruperea unei leg\turi carbon-azot sau
carbon-oxigen.
Prin dezalchilare nu este modificat\ fundamental toxicitatea erbicidului,
dar poate fi modificat\ selectivitatea lui.
Dezaminarea implic\ pierderea grupei amino(-NH2) [i substituirea ei cu
grupa hidroxil (OH) sau hidrogen, concomitent cu eliminare de amoniac (NH3).
Reac]iile de rupere a ciclului au fost semnalate `n unele plante superioare
(de exemplu, pentru S triazine) prin metodele cu atomi de carbon radioactiv.
Inactivarea prin conjugare a erbicidelor sau produselor de degradare
par]ial\ ale acestora, care poate avea loc `n plante, se petrece prin cuplarea lor
cu constituien]i chimici celulari endogeni ai plantelor, mai ales cu monoglucide
(ca glucoza), cu aminoacizi sau peptide [i mai rar cu macromolecule (ca
proteine sau lignine).
Produsele rezultate din fenomenele de conjugare (amide, esteri,
glucozide etc.) pot fi solubile sau mai pu]in solubile [i sunt, de obicei
nefitotoxice.
Procesele de conjugare, `n afar\ de modificarea fitotoxicit\]ii, mai pot
duce la modificarea capacit\]ii de translocare, pot avea rol `n acumularea
reziduurilor `n plant\ [i `n unele procese de selectivitate.
Toate reac]iile care intervin `n degradarea erbicidelor `n plante sunt, de
obicei, enzimatice [i urmeaz\ c\ile metabolice normale, existente `n plante,
55

uneori ele implic\ `ns\ [i o adaptare a organismului gazd\. Degradarea poate


merge pn\ la mineralizare, adic\ pn\ la transformarea `n bioxid de carbon,
ap\ [i amoniac (pentru cele cu azot). Produsele intermediare ap\rute `n timpul
degrad\rii, denumite metaboli]i, sunt substan]e cu molecula mai mic\ dect a
erbicidului ini]ial [i ele se pot transforma mai departe sau pot fi folosite de
organism `n unele biosinteze.
A[a cum s-a ar\tat la `nceputul acestui paragraf, metabolizarea unor
erbicide poate avea loc [i prin modificarea structurii moleculare a produsului,
rezultnd, `n cele mai frecvente cazuri, activarea acestuia ct [i prin inhibi]ie
enzimatic\.
Prin activare metabolic\ a erbicidelor se `n]elege transformarea unor
substan]e inactive din punct de vedere biologic sau cu o fitotoxicitate mic\, `n
erbicide active. ~n acest caz, toxicitatea unui erbicid poate s\ creasc\ ca urmare
a transform\rilor chimice suferite `n plante. Aceste fenomene de activare poart\
numele de sinteze letale, ele sunt destul de numeroase [i prezint\ o
importan]\ practic\ deosebit\.
A[a, de exemplu, esterii, amidele [i nitrilii unor acizi indolici [i ai unor
fenoxiacizi devin activi (ca substan]e de cre[tere) pentru c\ prin metabolizare
`n plante se elibereaz\ acizii corespunz\tori activi. Un exemplu clasic `l
prezint\ esterii acidului 2,4 diclorfenoxibutiric, netoxici, care prin hidroliz\
elibereaz\ acidul 2,4 diclorfenoxiacetic, adic\ 2,4 D toxic.
Un alt exemplu `l reprezint\ Ipazinul (clortriazin\) care prin
monodezalchil\ri este transformat `ntr-un produs mai toxic.
S-a ar\tat c\ fenomenele metabolice se desf\[oar\ numai prin activitatea
enzimelor specifice, iar `n lan]urile de reac]ii implicate `n aceste transform\ri
fiecare etap\ necesit\ o anumit\ enzim\. Prin blocarea activit\]ii unei enzime
care particip\ la transformarea unui erbicid se poate modifica mersul normal al
degrad\rii erbicidului [i respectiv, eficien]a lui. Deci `n acest caz modificarea
fitotoxicit\]ii unui erbicid se realizeaz\ prin inhibi]ie enzimatic\.
56

Se cunoa[te c\ orezul este rezistent fa]\ de erbicidul Propanil, `ntruct


acesta este inactivat `n planta de orez prin degradarea enzimatic\, `n care
intervine enzima aril-amidaz\. Dac\ concomitent cu administrarea Propanilului
orezul se trateaz\ [i cu insecticide carbamice sau organofosforice, enzima
specificat\ mai sus este inhibat\ [i orezul este distrus . ~n acest caz este necesar
ca `ntre cele dou\ tratamente s\ se lase un interval de cel pu]in 10 zile.
Se pot cita [i alte cazuri, cum ar fi de exemplu, Prometrinul, care poate
inhiba glutation S- transferaza care intervine `n inactivarea Atrazinului prin
conjugare. Din aceast\ cauz\, amestecul de Atrazin - Prometrin poate fi toxic
pentru sorg, plant\ rezistent\ la Atrazin.
Prezent\m `n continuare degradarea principalelor erbicide `n plante
(dup\ L. Ghinea [i col., 1987). Autorii cita]i, pe lng\ datele proprii, prezint\ [i
principalele rezultate ob]inute pe plan mondial.
Erbicidele fenoxiacetice. Degradarea acestor erbicide `n plante este
predominant enzimatic\ [i mult asem\n\toare degrad\rii bacteriene. Se
consider\ c\ `n procesul de degradare sunt evidente reac]iile de hidroxilare,
oxidare [i rupere a ciclului fenolic, proces `n care apar uneori metaboli]i.
L. Ghinea precizeaz\ c\ erbicidele fenoxiacetice se metabolizeaz\ foarte
repede [i c\ viteza lor de degradare variaz\ foarte mult de la un produs la altul.
Erbicidele fenilcarbamice, dintre care mai cunoscute sunt: clorprofam,
clorbufam, barban [i fenmedifam.
~n experien]ele efectuate cu barban s-a constatat c\ `n procesul de
inactivare se formeaz\ prin dializ\ o serie de metaboli]i solubili `n ap\ `n forma
3cloranilin\. ~n cel mult 3 zile, 60% din erbicidul administrat a fost astfel
metabolizat. Dup\ 30 zile de la tratament, `n plante nu s-a mai g\sit nici barban
[i nici metabolitul s\u solubil.
~n degradarea fenmedifanului, erbicid mult utilizat la cultura sfeclei, se
favorizeaz\ formarea unor metaboli]i, de asemenea anilinici, mai frecvent 3metilanilina. Despre evolu]ia `n plante a anilinelor astfel formate nu se cunoa[te
57

prea mult. Se presupune c\ `n prezen]a nitra]ilor ele ar putea evolua [i `n


anumite forme de nitrozamine, substan]e nedorite, periculoase pentru via]a
animalelor [i oamenilor.
Erbicide tiolcarbamice. Din aceast\ grup\ fac parte, `n general, produse
graminicide, cum sunt dialatul [i trialatul, destinate combaterii unor buruieni
specifice ca Avena [i Alopecurus, sau alte graminicide cu spectru larg, cum
sunt EPTC, butilat, molinat, vernolat.
Dialatul [i trialatul se metabolizeaz\ `n plante `n circa 1-2 s\pt\mni din
momentul efectu\rii tratamentului la sol. Dar produsul inactivat persist\ `ntr-o
anumit\ propor]ie `n frunze sub form\ de diver[i metaboli]i. Majoritatea
metaboli]ilor depista]i sunt polari, inactivi, care formeaz\ u[or conjugate stabile
cu glucoza, fructoza [i zaharoza. Unii aminoacizi simpli cum sunt alanina,
asparagina, cistina, glutamina [i glicocolul, au fost de asemenea depista]i ca
purt\tori ai metaboli]ilor polari.
Metaboli]ii, `n general, nu au propriet\]i fitotoxice, dar pot avea
propriet\]i toxicologice care `nc\ nu se cunosc.
EPTC, butilatul, vernolatul, pebulatul [.a. sunt produse volatile, care
con]in `n molecula lor sulf, fiind inhibitoare ale germina]iei.
Din cercet\rile efectuate la porumb privind degradarea [i inactivarea
EPTC, s-a constatat c\ acestea se realizeaz\ printr-o hidroliz\ la nivelul
leg\turii carbamice sau printr-o leg\tur\ conjugat\ cu glutationul.
Produsele metabolizate sunt `ncorporate de c\tre pl\ntu]ele tinere, `n
diferi]i compu[i organici de sintez\ ca acidul cisteic, cisteinmetionina [i `nc\
doi compu[i neindentifica]i.
La lucern\, EPTC a fost g\sit sub form\ de metaboli]i fiind `ncorporat `n
fructoz\, glucoz\ [i diferi]i aminoacizi ca: acid aspartic, asparagin\, acid
glutamic, glutamin\, serin\, treonin\ [i alanin\.
Pe baza cercet\rilor efectuate se poate afirma c\ metabolizarea
triolcarbama]ilor `n plantele de cultur\ are loc destul de repede [i, ca atare,
58

aceste erbicide nu se vor reg\si sub form\ de reziduuri `n plante [i recolt\.


Num\rul metaboli]ilor care se formeaz\ este foarte mare, cunoscndu-se `n
general pu]in rolul [i rela]iile acestora cu plantele.
Deriva]i ureici. ~n ]ara noastr\ mai frecvent sunt `ntlnite erbicidele
monolinuron [i linuron. Aceast\ grup\ cuprinde `ns\ numeroase erbicide din
care cel pu]in 20 de produse sunt larg folosite la majoritatea culturilor agricole.
Monolinuronul [i monuronul, cu formule chimice foarte asem\n\toare,
se degradeaz\ prin demetilare [i demetoxilare cu formarea metabolitului N-(4
clor- feniluree) pentru monolinuron sau N- (4- brom-feniluree) pentru
monuron.
Apari]ia a 4- cloranilin\, respectiv 4 bromanilin\ sau a fenolilor
clorura]i [i bromura]i a putut fi dovedit\ numai `n sol, nu `ns\ [i `n plante.
Gustul cartofului nu a fost influen]at nefavorabil de c\tre metaboli]i.
Linuronul (derivat ureic biclorurat) este unul dintre cele mai r\spndite
produse `n practica agricol\. Metabolizarea lui se face cu intensit\]i diferite `n
func]ie de sensibilitatea plantelor. Reac]ia primar\ de metabolizare este
demetoxilarea.
Din cercet\rile efectuate `n ]ara noastr\ la c\p[uni (Aurica Caramete [i
Evelyne Zambrovicz, 1977, cu momolinuron (4 [i 8 kg/ha) [i linuron (2-6
kg/ha), s-a constatat c\ `n ]esuturile vegetale uronii sufer\ o hidroliz\ acid\ `n
urma c\reia rezult\ aminele corespunz\toare, nefitotoxice. Azotul aminic se
oxideaz\ apoi `n azot nitric utilizat de plant\ `n sinteza proteinelor. Din aceast\
cauz\, reziduurile din fructul de c\p[uni sunt neglijabile.
Compu[i heterociclici cu doi atomi de azot `n ciclu. Cel mai cunoscut
reprezentant al acestei grupe este cloridazonul (pirazonul) erbicid specific
culturii sfeclei. Despre metabolizarea [i modul lui de ac]iune se cunoa[te `ns\
destul de pu]in. Se [tie, ca [i `n cazul altor produse, c\ este inactivat mult mai
repede la plantele rezistente comparativ cu cele sensibile [i acestea datorit\
protec]iei enzimatice.
59

Din cercet\rile efectuate la sfecla ro[ie s-a constatat c\ pirazonul este


inactivat `n plante prin legarea acestuia de un glucid cu formarea de pirazon
N glucozid. Degradarea acestui erbicid `n plante are loc suficient de repede,
viteza de metabolizare corelndu-se strns cu intensitatea cre[terii proceselor
biologice care se petrec `n plant\, influen]ate de condi]iile climatice.
Compu[i heterociclici cu trei atomi `n ciclu.
Acestei grupe `i apar]in triazinele. Se consider\ c\ metabolizarea
triazinelor are loc pe trei c\i.
Prima cale o reprezint\ hidroliza neenzimatic\ catalizat\ de un glicozid
(MBOA); exist\ o corela]ie direct\ `ntre fertilizarea culturii de porumb,
cantitatea de glicozid [i metabolizarea atrazinului.
A doua cale este dezalchilarea neenzimatic\ a catenelor laterale.
Compu[ii dezalchila]i care rezult\, sunt de 10 ori mai pu]in toxici dect triazina
din care au provenit. De aceea plantele capabile de acest proces (exemplu:
maz\rea) au o oarecare rezisten]\ la clorotriazine [i sunt indicate ca
postmerg\toare pentru culturile tratate cu aceste erbicide.
Att `n cazul hidrolizei, ct [i al dezalchil\rii, detoxificarea are loc `n
r\d\cini. Din aceast\ cauz\, la speciile lemnoase rezistente s-a reg\sit `n
tulpin\ numai hidroxisimazin, nu [i erbicid ca atare.
Hidroliza [i dezalchilarea se completeaz\ reciproc, ducnd la deriva]i
triazinici (ammelina [i ammelida) foarte stabili. Carbonul din catenele laterale
este utilizat de plante `n metabolismul normal.
A treia cale de inactivare o constituie conjugarea enzimatic\ [i ea se
`ntlne[te la plantele cele mai rezistente la triazine (porumb, sorg, costrei), la
care se formeaz\ doi metaboli]i acvosolubili: s(4-etilamino, 6 izopropilamino,
2-striazino) glutation [i p-l-glutamil s (4-etilamino, 6-izopropilamino, 2striazino) 1 cistein\. Paralel cu formarea acestora, fotosinteza revine la normal.
Hidroliza [i dezalchilarea triazinelor sunt reac]ii neenzmatice, `n timp ce
conjugarea este catalizat\ de enzima solubil\ glutation-s-transferaza.
60

Porumbul reprezint\ un caz neobi[nuit de favorabilitate `n ceea ce


prive[te rezisten]a la triazine, asigurat\ de cele trei c\i metabolice diferite,
precum [i prin particularit\]i de translocare corespunz\toare.
Degradarea triazinelor `n plantele de cultur\ este apreciat\ a se derula
mult mai repede dect `n sol, iar metaboli]ii care se formeaz\ nu sunt periculo[i
pentru ecosistemul agricol, pentru animale [i om.
Fenoli substitui]i. Produsele mai cunoscute, fabricate [i utilizate `n ]ara
noastr\ sunt DNOC, dinosebul [i dinosebacetatul. Sunt produse foarte toxice cu
selectivitate predominant mecanic\ fa]\ de plantele de cultur\. Se degradeaz\
repede `n sol, dar mai pu]in repede `n plante. Selectivitatea lor cre[te de la
DNOC spre dinosebacetat. Metaboli]ii care se formeaz\ pot fi nefitotoxici, dar
r\mn destul de toxici pentru oameni [i animale.
Toluidine. Aceast\ subgrup\ include cteva erbicide foarte r\spndite
cum sunt trifluralinul [i benfluralinul.
Degradarea `n plante a trifluralinului are la baz\ reac]ii de oxidare [i
reducere.
Din cercet\rile efectuate la cultura de morcov tratat\ cu 0,85 kg/ha
trifluralin marcat cu 14C, dup\ 110 zile de la aplicare (la recoltare) au mai fost
depistate cantit\]i de 14C corespunz\toare a 0,65 ppm trifluralin. Cea mai mare
parte din aceasta (cca 70%) s-a g\sit `n stratul exterior al scoar]ei, de 1,6 mm
grosime. Restul de 30% s-a g\sit `n corpul r\d\cinii, din care cca 10% la
jonc]iunea dintre floem [i xilem. ~n extractul de morcov reziduul de trifluralin
nemetabolizat a fost reg\sit `n propor]ie de 84%. Rezult\ deci c\ este
relevant\ persisten]a nemetabolizat\ a acestui erbicid, unul dintre cele mai
controversate ast\zi din acest punct de vedere [i ale c\rui interac]iuni cu
agroecosistemele agricole sunt dintre cele mai nea[teptate.
Erbicide dipiridilice. Acestei grupe `i apar]in erbicidele ionice diquat,
paraquat, [i glufosinat. Datorit\ modului lor de ac]iune, nu este cunoscut\ o
degradare propriu-zis\ a acestor erbicide `n plante.
61

~n degradarea acestor erbicide, prezen]a aparatului fotosintetizator, a


luminii [i a oxigenului este absolut necesar\. Fiind vorba de o autooxidare se
implic\ automat [i fenomenul de reducere. ~n procesul de fotosintez\, probabil
[i de respira]ie, se elibereaz\ electronul, are loc reducerea cu formarea
radicalului liber respectiv, care `n prezen]a hidrogenului [i `n condi]ii egale de
activitate ridicat\ a radicalului peroxid se transform\ `n ioni (reversibilitate) [i
fenomenul se reia. Fenomenul de reducere se presupune c\ se deruleaz\ cu
mul]i ani mai `ncet `n fenomenul de respira]ie dect `n cel de fotosintez\. A[a
se explic\ de ce fitotoxicitatea se manifest\ mult mai repede la plantele verzi [i
`n prezen]a luminii.
Deriva]i ai acidului fenoxi-fenoxipropionic
Erbicidele din aceast\ grup\ au un caracter pronun]at graminicid. Unele
din ele sunt extrem de specializate, `n sensul c\ pot combate gramineeproblem\ ca Avena [i Alopecurus din `ns\[i culturile de graminee cum sunt
grul [in orzul.
Un reprezentant principal al acestei grupe este diclofop-metilul (Illoxan).
Prima reac]ie din sistemul de degradare este una de hidrolizare a diclopmetilului `n diclofop, acidul mam\, f\r\ ca acesta s\ fie una de inactivare,
pentru c\ acidul este [i el fitotoxic. ~n timp ce diclofop-metilul ac]ioneaz\
asupra bloc\rii meristemelor [i `n special asupra vrfurilor de cre[tere,
diclofopul ac]ioneaz\ asupra ultrastructurilor, cauznd o cloroz\ general\.
Inactivarea se produce practic prin hidroxilarea ireversibil\ a
diclofopului `n diclofop-hidroxid, nefitotoxic (reac]ia se produce destul de
repede [i a fost `ntlnit\ la plantele de gru rezistente).
~n continuare, la gru se formeaz\ conjugate pe ciclul fenolic,
nefitotoxice, uneori reversibile, dar care nu mai afecteaz\ planta de cultur\.
~n cazul odosului (Avena sp.), buruian\ ce trebuie comb\tut\, conjugatul
ester care se formeaz\ este u[or hidrolizabil [i reversibil `n diclofop, oferind `n
felul acesta o persisten]\ a toxicului care distruge buruiana.
62

7.6.8 ERBICIDELE ~N SOL


Erbicidele aplicate pe sau `n sol intr\ `n interac]iune cu acesta.
Moleculele de erbicid se distribuie `n cele trei componente ale solului (faz\
gazoas\, lichid\ [i solid\). ~n majoritatea cazurilor ac]iunea erbicid\ este
exercitat\ doar de moleculele ce r\mn `n faza lichid\ a solului (solvite `n
solu]ia solului), numai acestea putnd fi absorbite de c\tre r\d\cinile plantelor
[i intoxicnd astfel pe cele sensibile. Fac excep]ie de la aceast\ regul\ o serie
de erbicide volatile care ac]ioneaz\ prin vaporii ce se formeaz\ `n atmosfera
solului [i care opresc germina]ia semin]elor speciilor sensibile sau inhib\ la
plantele sensibile formarea sistemului radicular.
Rela]iile erbicid-sol pot fi influen]ate numai `ntr-o oarecare m\sur\ [i
aceasta printr-o agrotehnic\ adecvat\, astfel c\ ele r\mn cauza principal\ a
comport\rii diferite a unui acela[i erbicid `n condi]ii diferite de sol, precum [i a
unei eficien]e nesatisf\c\toare `n unele cazuri.
Comportarea erbicidelor `n sol este determinat\ de o serie de fenomene,
printre care cele fizice, chimice [i biochimice, au un rol preponderent.
7.6.8.1 Fenomene fizice care pot influen]a erbicidele `n sol.
Aceste fenomene se refer\ `n principal la adsorb]ie, levigare [i
volatilizare, care pot ajuta contactul dintre erbicid [i plante sau, din contra, pot
face s\ dispar\ erbicidele din zona de ac]iune.
Adsorb]ia (fixarea erbicidului pe elementele solide ale solului) constituie
primul fenomen pe care-l sufer\ erbicidul aplicat pe p\mnt sau `ncorporat `n
acesta. Pe m\sur\ ce cantitatea de erbicid fixat prin adsorb]ie cre[te, cantitatea
ce r\mne liber\ `n sol scade, paralel avnd loc [i o reducere a cantit\]ii totale
de erbicid datorit\ pierderilor prin volatilizare, descompunere etc.
~ntre cantitatea de erbicid fixat [i cea r\mas\ `n solu]ia solului exist\
`ntotdeauna un anumit raport caracteristic pentru fiecare substan]\ `n parte, care
este determinat de cantitatea de ap\ din sol, ap\ ce determin\ efectul fitotoxic
al erbicidelor, precum [i de solubilitatea erbicidelor `n ap\. ~n tabelul 7.3 se
63

prezint\ efectul umidit\]ii solului asupra fitotoxicit\]ii unor erbicide (dup\


Walkes, 1977, citat de L. Ghinea [i col., 1987).
Tabelul 7.3
Efectul umidit\]ii solului asupra fitotoxicit\]ii unor erbicide
Erbicidul

DE50 x(ppm) la umiditatea solului (%)


8

11

15

20

Simazin

1,04

0,43

0,33

0,30

Atrazin

0,74

0,34

0,29

0,25

Linuron

1,50

0,76

0,54

0,42

Lenacil

0,71

0,23

0,25

0,20

Aziprotrin

1,95

0,91

0,65

0,45

DE50 valoarea concentra]iei de erbicid care reduce cre[terea plantelor

test cu 50%.
Din aceste date se observ\ c\ pe m\sur\ ce umiditatea solului cre[te,
cantitatea de erbicid fixat\ pe elementele solide ale solului scade.
Cnd `n cursul perioadei de vegeta]ie concentra]ia de erbicid din solu]ia
solului scade prin levigare, volatilizare, absorb]ie `n plant\, descompunere etc.,
o cantitate oarecare din erbicidul fixat se desoarbe, asigurnd `n fapt
men]inerea efectului fitotoxic pe perioada de timp caracteristic\ fiec\rui
erbicid, stabilindu-se `n felul acesta un nou echilibru `ntre cele dou\ faze.
Rezult\ deci c\ echilibrul de absorb]ie poate fi numit dinamic, deoarece
concentra]iile de erbicid liber [i adsorbit se pot modifica continuu.
Desorb]ia erbicidului nu este niciodat\ total\, fenomen denumit
histerezis. Aceasta se datore[te faptului c\ `n situsurile de adsorb]ie, adic\ `n
amplasamente mai active ale complexului adsorbtiv, erbicidul poate fi re]inut
mai puternic, iar desorb]ia are loc mai greu [i mai incomplet, ceea ce se
`ntmpl\ totdeauna cnd adsorb]ia este puternic\. De asemenea, este posibil ca
64

erbicidul adsorbit s\ p\trund\ cu `ncetul `n interiorul particulelor materialului


adsorbant [i s\ nu mai poat\ fi desorbit dect cu greutate.
Intensitatea adsorb]iei [i deci fixarea erbicidelor `n sol depinde [i de
structura lor chimic\. Astfel, unele erbicide ca: TCA, Dalaponul, Ioxinilul etc.
sunt adsorbite slab, iar altele ca: Monuronul, Diuronul, DNBP, CIP, Atrazinul,
Simazinul, Diquatul, Paraquatul etc. sunt adsorbite puternic.
Caracteristicile solului au un rol important `n fixarea erbicidelor. Astfel,
solurile tasate, slab structurate, avnd un raport mare `ntre elementele solide [i
cele fluide, favorizeaz\ contactul erbicidelor cu o mas\ mai mare de elemente
solide [i prin urmare m\resc fixarea lor. Din aceea[i cauz\, `ncorporarea
erbicidelor nevolatile este mai pu]in eficace dect aplicarea pe suprafa]\. Apa
din sol, dimpotriv\, m\rind solubilitatea erbicidelor, le reduce fixarea [i
contribuie la desorb]ia celor imobilizate pe componente solide. Moleculele de
ap\ concureaz\ pe cele de erbicid la adsorb]ie pe locusurile active, ceea ce de
asemenea, mic[oreaz\ fixarea. Temperatura, influen]nd [i ea favorabil
solubilitatea erbicidelor, reduce fixarea lor. Din aceste motive, `ncorporarea
erbicidelor volatile trebuie f\cut\ cu att mai repede cu ct solul este mai umed
[i mai cald (L. Ghinea [i col., 1987).
Fixarea [i deci activitatea fitotoxic\ a erbicidelor este influen]at\ [i de
pH, `ntruct acesta poate modifica natura [i num\rul sarcinilor electrice att ale
componentelor complexului adsorbtiv ct [i ale erbicidelor. Odat\ cu ionizarea
se poate modifica sarcina electric\ a erbicidului (care poate fi pozitiv\,
negativ\ sau neutr\), genernd forme care pot fi adsorbite `n grade diferite.
Pentru unele erbicide ca: izocil, diuron, nitralin, diclorfenil, cloramben [i
picloram, valoarea concentra]iei de erbicid care reduce cre[terea plantelor test
cu 50% (DE50) nu variaz\ semnificativ cu pH-ul. Alte erbicide (dalapon,
diquat) au o activitate minim\ cu pH = 6,5. La unele erbicide (paraquat,
vernolat) valoarea DE50 scade cu pH-ul, iar la altele (2,4 D, dicamba,
65

aminotriazol, prometrin) cre[te (Nichols [i Evans, 1985, citat de L. Ghinea [i


col., 1987).
De asemenea, solul lucrat are pH-ul mai ridicat dect cel cultivat f\r\
ar\tur\ [i de aceea, pe solul arat erbicidele reziduale sunt mai active. Cre[terea
activit\]ii erbicide a triazinelor la pH alcalin se datore[te reducerii fix\rii. Din
aceast\ cauz\ activitatea fitotoxic\ a triazinelor cre[te dup\ amendarea cu
calciu sau `n urma feriliz\rii cu `ngr\[\minte fiziologic alcaline, cum ar fi de
exemplu azotatul de calciu.
Fixarea erbicidelor [i a cationilor minerali este similar\, fapt pentru care
acest fenomen este corelat cu capacitatea de schimb cationic; erbicidele pot
intra `n reac]ii de schimb cu ionii minerali sau `ntre ele. Din aceast\ cauz\,
calcalizarea, de exemplu, poate reactiva efectul toxic al unor erbicide fixate,
chiar dup\ c]iva ani de la aplicarea acestora, putnd duce la distrugerea
culturilor.
Argilele [i substan]a organic\ din sol constituie suprafe]ele active pentru
fixarea erbicidelor. Mineralele, avnd suprafe]e de fixare diferite, fixarea
erbicidelor va fi direct dependent\ de aceasta. ~ntruct fixarea este un fenomen
de suprafa]\, coloizii cu suprafa]a mai mare vor avea un rol mai mare `n fixare,
cum sunt de exemplu coloizii organici.
Erbicidele care se ionizeaz\ formnd cationi se fixeaz\ preferen]ial pe
argil\, cum este cazul erbicidelor dipiridilice.
Erbicidele triazinice disociaz\ `n solurile cu pH acid, cu formarea unor
cationi slabi [i din aceast\ cauz\ se fixeaz\ [i ele preferen]ial pe argile.
Problema adsorb]iei pe argile sau humus nu are un caracter pur teoretic;
fenomenele de biodegradare, care detoxific\ solurile tratate cu erbicide, se
petrec numai cu moleculele libere `n solu]ia solului [i nu cu cele fixate pe
coloizi. Ca urmare, detoxificarea solurilor tratate este corelat\ cu adsorb]ia.
Erbicidul fixat pe suprafa]a organic\ este eliberat relativ repede, fie prin
fenomene fizice, fie dup\ mineralizarea suportului humic, `n timp ce argila
66

re]ine practic ireversibil erbicidul. Din aceast\ cauz\ dipiridilii r\mn `n sol
practic nemodifica]i, acumulndu-se `n mod primejdios pentru mediul ambiant,
fapt pentru care utilizarea lor a fost restrns\.
Pentru solurile din ]ara noastr\, de regul\, exist\ o corela]ie strns\, `ntre
gradul de argilozitate [i procentul de humus. Cercet\rile efectuate cu privire la
adsorb]ia atrazinului, arat\ c\ fixarea cea mai puternic\ are loc pe solurile
cernoziomice, urmate de solurile brune, cele podzolice [i apoi de nisipuri (L.
Ghinea [i col., 1987). S-a pus astfel `n eviden]\ o corelare aproximativ la fel de
intens\ cu con]inutul solului `n argile [i `n humus.
~n practic\ se recomand\, `n general, folosirea unor doze mai mari de
erbicid `n solurile grele [i bogate `n materie organic\ dect `n solurile u[oare,
nisipoase, care au o capacitate de adsorb]ie cu mult mai mic\. De exemplu,
erbicidul Pitezin se aplic\ `n doz\ de 3-4 kg/ha pe solurile cu 1-2% humus; 4-5
kg/ha pe solurile [i 2-5 % [i 5-6 kg/ha pe solurile cu 5% humus. Exist\ totu[i
abateri de la aceast\ regul\. Cercet\ri mai recente (L. Ghinea [i col., 1987)
arat\ c\ doza de atrazin necesar\ este corelat\ cu adsorb]ia [i nu cu con]inutul
`n humus al solurilor, astfel `nct exist\ o leg\tur\ mai sigur\ `ntre doza de
erbicid agronomic necesar\, m\surabil\ prin valoarea DE50 [i con]inutul solului
`n argile, comparativ cu con]inutul `n humus.
Volatilizarea. Erbicidele introduse `n sol, care nu se fixeaz\ pe substrat
solid, mineral sau organic, sau care sunt eliberate de pe acesta, se distribuie `n
fazele lichid\ [i gazoas\ ale solului. Trecerea lor `n faza gazoas\ a solului
(volatilizarea) este reglat\ de presiunea de vapori a substan]elor `n sine
(volatilitate), de condi]iile mediului ambiant (c\ldur\, umiditate, lumin\),
calit\]ile solului (textur\, structur\), de modul de formulare (granule, pulberi,
emulsii, solu]ii) precum [i de tehnologia de `ncorporare.
Numeroase erbicide, `n special inhibitori de germina]ie, posed\ o
volatilitate

ridicat\,

volatilizarea

fiind

hot\rtoare

pentru

eficien]a
67

tratamentului, deoarece ele ac]ioneaz\ numai prin vaporii produ[i `n sol, care se
adsorb [i absorb pe [i `n r\d\cinile plantelor.
Pentru unele erbicide, volatilizarea este o cale de detoxificare, de
eliminare din mediul ambiant, vaporii lor fiind descompu[i de radia]iile
ultraviolete sau luminoase din spectrul solar. Trifluralinul, de exemplu, este
fotoinactivat `n 20 de minute prin dezalchilare. Cu ajutorul radia]iilor
ultraviolete sunt descompuse [i alte erbicide ca: EPTC, pebulatul, cicloatul etc.
Pentru majoritatea erbicidelor, `ns\, volatilizarea nu este o cale de
detoxificare, ci de poluare necontrolat\ a mediului ambiant, vaporii fiind
r\spndi]i `n atmosfer\, de unde revin odat\ cu apa de precipita]ii. L. Ghinea [i
col. (1987), citeaz\ date din literatura de specialitate din care rezult\ c\ pe
aceast\ cale au fost distruse culturile de castrave]i din vecin\tatea orez\riilor,
tratate cu erbicide volatile.
Cele mai importante pierderi datorate volatiliz\rii se `nregistreaz\
imediat dup\ tratare, cnd erbicidul este `n cantitate mare [i `nc\ nefixat pe sol.
Intensitatea volatiliz\rii se coreleaz\ direct cu temperatura [i mai ales cu
umiditatea.
Pentru a favoriza fixarea erbicidelor `n sol [i a evita astfel pierderile prin
volatilizare se recomand\ amestecarea acestora cu solul, procedeu hot\rtor `n
reu[ita tratamentului cu astfel de substan]e. Prin cre[terea masei de sol din
amestec, situa]ia ce se `ntlne[te `n solurile tasate sau `n cazul `ncorpor\rilor
mai adnci, se intensific\ fixarea erbicidelor [i se realizeaz\ o cre[tere mai
rapid\ a tensiunii de vapori `n spa]iile mai mici, fapt pentru care volatilizarea `n
sol se reduce [i ca urmare [i eficien]a produsului respectiv ca erbicid. ~n acest
caz se m\re[te efectul remanent al erbicidului `ntruct fixarea `mpiedic\ att
`mpr\[tierea `n atmosfer\ ct [i descompunerea acestuia. Astfel, prin
`ncorporarea trifluralinului, la o adncime mai mare de 5 cm, a[a cum se
procedeaz\ curent `n ]ara noastr\, aceasta persist\ `n sol mai mult de 6 luni,
m\rindu-se riscul de fitotoxicitate asupra culturilor care urmeaz\ `n rota]ie. Pe
68

aceste considerente, L. Ghinea [i col. (1987), recomand\ ca erbicidele volatile


s\ se `ncorporeze superficial la 2-4 cm.
Asupra volatiliz\rii influen]eaz\ [i umiditatea solului `n sensul c\ pe
solurile umede erbicidele se fixeaz\ mai slab [i ca urmare volatilizarea este mai
rapid\. De asemenea, volatilizarea se intensific\ odat\ cu cre[terea
temperaturii. Din aceast\ cauz\ viteza cu care erbicidele volatile sunt
`ncorporate `n sol trebuie s\ creasc\ pe m\sur\ ce solul este mai cald [i umed.
Pierderile prin evaporare pot fi evitate prin folosirea formelor granulate
de erbicid. ~n acest caz se reduce evaporarea `nainte de `ncorporare, prezentnd
`n acela[i timp [i avantajul unei mamipul\ri mai comode.
Calea care asigur\ reducerea pierderilor prin evaporare este `ncorporarea
erbicidelor la o anumit\ adncime prin lucr\ri superficiale. Astfel erbicidul este
`ncorporat `n cei c]iva centimetri de la suprafa]a solului; datorit\ `ns\
schimbului permanent de aer `ntre sol [i atmosfer\, pierderile prin evaporare nu
se evit\ complet.
Levigarea. Erbicidele care r\mn `n faza lichid\ a solului sufer\ multiple
procese `mpreun\ cu solu]ia solului. Ele sunt absorbite de r\d\cinile plantelor
[i de c\tre microorganisme, iar excesul se mi[c\ odat\ cu solu]ia solului lateral,
ascendent [i mai ales descendent, fenomen denumit levigare. Cu toate c\ pe
aceast\ cale scade cantitatea de reziduuri din sol, levigarea erbicidelor trebuie
privit\ mai degrab\ ca un fenomen negativ deoarece acestea pot ajunge `n apele
freatice [i de suprafa]\, polundu-le.
Erbicidele u[or solubile, dac\ nu sunt adsorbite prea puternic, p\trund
mai u[or `n sol dect cele mai pu]in solubile [i ajung mai la adncime. Un
exemplu tipic este cazul TCA [i al acizilor gra[i clorura]i, `n general, care, ca
urmare a unei solubilit\]i bune [i a unei absorb]ii slabe, sunt sp\la]i `n
adncime mult mai mult dect ureele [i triazinele, care sunt mai pu]in solubile,
dar [i mai puternic adsorbite, r\mnnd `n straturile de la suprafa]a solului.
Erbicidele mai pu]in solubile [i mai puternic adsorbite pot s\ fie [i ele duse
69

ceva mai adnc `n cazul unor precipita]ii abundente, dar cea mai mare parte a
erbicidului r\mne `n straturile superficiale.
A[a cum s-a precizat, adsorb]ia pe mineralele argiloase [i pe materia
organic\ a solului este un factor care mic[oreaz\ levigarea erbicidelor. Viteza
deplas\rii este relativ direct propor]ional\ cu coeficientul de partiti]ie,
definit ca raportul `ntre concentra]ia erbicidului `n faza adsorbit\ [i concentra]ia
erbicidului `n solu]ia solului (C. Pintilie [i col., 1985).
Majoritatea erbicidelor moderne au o solubilitate redus\ [i din aceast\
cauz\ r\mn concentrate `n primii 5-10 cm de la suprafa]a solului.
Levigarea `n sol este deosebit de important\ pentru erbicidele care
posed\ selectivitate de pozi]ie, adic\ acelea la care folosirea se bazeaz\ pe
faptul c\ r\d\cina plantei de cultur\ nu trebuie s\ vin\ `n contact cu stratul de
sol ce con]ine erbicid.
Levigarea produs\ `n cazul unor ploi excesive poate sc\dea efectul unor
erbicide [i poate duce la poluarea apelor freatice [i de suprafa]\.
Levigarea ridic\ probleme deosebite `n cazul suprafe]elor alimentate
artificial cu ap\, uneori folosirea atrazinului [i alaclorului `n sistemele irigate
putnd duce la compromiterea unor culturi sensibile `nvecinate.
Nevoia economisirii apei [i a evit\rii evacu\rii unor produ[i toxici `n
cursurile mari de ap\ impun recircularea acesteia `n sistemele de iriga]ii. ~n
acest scop erbicidele pot constitui un impediment, `n primul rnd atrazinul,
apoi propazinul, mai pu]in alaclorul, cianozinul, EPTC [i `nso]itorul acestuia `n
preparatul Eradicane (R. 25788), terbutrinul [.a. (L. Ghinea [i col., 1987).
Irigarea prin brazde a terenurilor tratate cu erbicide ridic\ probleme
deosebite, deoarece modific\ spa]ial distribu]ia erbicidului, att datorit\
deschiderii brazdelor, ct [i levig\rii. Cercet\rile efectuate `n aceast\ problem\
de c\tre Maria Pascu [i col. (1980), scot `n eviden]\ totu[i faptul c\ sunt
levigate numai erbicidele solubile (de exemplu: clorambenul), nu [i cele slab
solubile (atrazinul).
70

Erbicidele pot fi antrenate `n profunzimea solului [i odat\ cu particulele


argilo-humice pe care sunt fixate. De[i concentra]ia de erbicid este mai mare `n
particulele de sol dect `n apa de iriga]ie, totu[i, datorit\ volumului acesteia,
peste 80% din erbicidul transportat este antrenat sub form\ de solu]ie (date
citate de L. Ghinea [i col., 1987).
Antrenarea particulelor de sol `n adncime este cu att mai accentuat\ cu
ct solurile sunt mai slab saturate `n cationi bivalen]i. Din aceast\ cauz\,
calcalizarea, m\rind satura]ia solului `n calciu, reduce migrarea erbicidelor prin
[iroire. Cu ct erbicidele sunt mai puternic adsorbite, cu att sunt mai mult
transportate odat\ cu particulele de sol.
7.6.8.2. Descompunerea chimic\ a erbicidelor `n sol
Moleculele erbicidelor sunt eliminate din sol prin descompunere datorat\
unor fenomene fizico-chimice sau biologice. Este destul de greu de sesizat
importan]a descompunerii erbicidelor prin factori fizici [i chimici comparativ
cu degradarea acestora datorat\ activit\]ii microorganismelor; rolul ce revine
factorilor abiotici este desigur mai restrns.
C. Pintilie [i col. (1985), pe baza datelor din literatura de specialitate,
arat\ c\ descompunerea erbicidelor `n sol cu ajutorul factorilor abiotici a fost
dovedit\ experimental de c\tre Joselan (1970) care a constatat transformarea Striazinelor `n hidroxitriazine `n sol sterilizat, deci `n absen]a organismelor vii.
Procesele de descompunere implic\, ca [i `n cazul degrad\rii erbicidelor
`n plant\, reac]ii de oxidare [i reducere, de hidroliz\, dezanimare etc.; aceste
procese sunt `ns\ mai lente, sunt influen]ate de temperatur\, pH, umiditate,
aerisirea solului etc. [i nu sunt enzimatice.
Solul poate interveni `n descompunerea abiotic\ a erbicidelor prin
sistemele coloidale [i suprafe]ele de adsorb]ie pe care le ofer\, prin
caracteristicile chimice ale componentelor minerale [i organice din care este
format, prin apa [i substan]ele dizolvate `n ea, prin aerul intersti]ial cu
componentele sale, prin pH etc.
71

Componentele organice ale solului, `n afara faptului c\ adsorb erbicidele,


ele pot ac]iona chimic `n descompunerea erbicidelor, prin grup\rile func]ionale
reactive pe care le con]in [i prin care pot participa la reac]ii de hidroliz\,
reducere [i oxidare, alchil\ri [i dezalchil\ri, precum [i prin radicalii liberi pe
care-i pot genera. Astfel, glucidele pot manifesta caracterul reduc\tor fa]\ de
erbicidele dinitrofenolice. Printre componentele organice se mai g\sesc [i unele
enzime libere, provenite de la exudatele radiculare sau din organisme care mor
[i care, din cauza adsorb]iei, pot s\ se men]in\ activ un timp.
Autorii cita]i mai sus arat\ c\ argilele, prin sarcinile lor negative, au rol
de schimb\tori de cationi. Zonele cu caracter acid sau bazic din mineralele
argiloase pot juca rol catalitic `n hidroliza care intervine `n degradarea a
numeroase erbicide, fapt constatat, de exemplu, `n hidroliza triazinelor.
Componente cu molecula mai mic\, cum sunt sulfa]ii [i carbama]ii, pot intra [i
ei `n reac]ii de descompunere a erbicidului. Ioni ca cei de fier, mangan [i cobalt
pot juca un rol catalitic pentru fenomenele de oxidare [i reducere. Alte
componente, prin regiunile lor cationice, pot atrage moleculele de ap\, u[urnd
astfel formarea ionilor OH- [i H+ care, la rndul lor, pot modifica pH-ul [i
interveni `n diferite reac]ii de descompunere a erbicidelor.
Apa din sol, att prin capacitatea mare de dizolvare ct [i prin
substan]ele pe care le con]ine (oxigen, bioxid de carbon s\ruri minerale etc.),
constituie un solvent [i un foarte bun mediu de reac]ie. Prin leg\turile de
hidrogen pe care le formeaz\ u[or poate participa la asocieri de molecule, iar
prin atomii de oxigen [i hidrogen poate interveni `n fenomenele de oxidare [i
reducere. Prin ionii de hidroxil (OH-) [i protonii (H+) pe care-i poate genera,
apa intervine `n fenomenele de hidroliz\ [i, de asemenea, poate modifica, cel
pu]in local, pH-ul `n limite destul de mari, factor care, la rndul lui, poate
modifica evolu]ia multor reac]ii. De exemplu, perioada de `njum\t\]ire la
esterii izopropilici de 2,4 D este de 100 ore `n mediul neutru [i devine practic
instantanee la pH bazic (Smith, 1972, cit., C. Pintilie [i col., 1985).
72

~n numeroase reac]ii ca: oxid\ri [i reduceri, hidrolize, substitu]ii [i


izomerii, poate interveni lumina ca surs\ de energie. Modific\rile fotochimice
au la baz\ efectul energiei luminoase absorbite asupra leg\turilor chimice de
baz\ (covalente) din moleculele substan]elor organice. Datorit\ luminii se pot
activa molecule care descompun apoi rapid sub ac]iunea luminii, oxigenul din
aer, ap\ [i sol poate fi activat astfel `nct fenomenele de oxidare `n
descompunerea erbicidelor devin frecvente (observate la acizii alcanoici).
Fotodescompunerile erbicidelor sunt fenomene rapide, astfel c\, de
exemplu, Paraquatul [i Diquatul sunt descompuse numai `n cteva ore prin
ac]iunea razelor ultraviolete. Fotodescompuneri au fost constatate [i la alte
erbicide ca: diclobenil, benzonitrili, deriva]ii de dipiridil etc.
Trebuie precizat `ns\ c\ lumina constituie o cale de descompunere,
respectiv de inactivare, numai pentru substan]ele active de la suprafa]a solului
sau de la o foarte mic\ adncime.
7.6.8.3 Biodegradarea erbicidelor `n sol
Microorganismele reprezint\ principalul factor de inactivare [i deci de
dispari]ie din sol a erbicidelor. Prin metabolizare, acesta degradeaz\ erbicidele
`n substan]e mai simple, metaboli]i, putnd ajunge pn\ la mineralizare, adic\
transformarea lor `n bioxid de carbon, ap\ [i amoniac (pentru erbicidele cu
azot).
Pentru realizarea biodegrad\rii, erbicidul trebuie s\ ajung\ la
microorganismele active. Aceasta se realizeaz\ prin intermediul solu]iei
solului, procesul biodegrad\rii fiind mai u[or pentru substan]ele solubile `n ap\.
Cu ct cre[te concentra]ia erbicidului `n sol, cu att se accelereaz\ [i
biodegradarea. De asemenea, biodegradarea este maxim\ `n situa]ia cnd `n sol
sunt create condi]ii optime de dezvoltate a microorganismelor.
~n procesul biodegrad\rii, microorganismele utilizeaz\ o parte din
carbonul [i azotul substratului pentru biosinteza constituien]ilor celulari proprii.
73

~ntruct concomitent cu degradarea se elibereaz\ [i energie, num\rul [i biomasa


popula]iei cre[te.
S-a constatat c\ dup\ aplicarea ini]ial\ a erbicidului (de exemplu 2,4 D)
degradarea nu `ncepe imediat, erbicidul r\mne nedescompus sau se
degradeaz\ foarte pu]in, iar num\rul microorganismelor r\mne practic
neschimbat, constituind a[a-numita faz\ latent\. Durata fazei de laten]\
depinde de viteza multiplic\rii microorganismelor, ea reducndu-se pe m\sur\
ce temperatura cre[te. Urmeaz\ apoi o degradare rapid\, viteza de degradare
fiind propor]ional\ cu concentra]ia de erbicid din sol. Pe m\sur\ ce prin
degradare scade concentra]ia de erbicid din sol, viteza de degradare scade, fapt
ce explic\ pentru ce ultimele resturi de erbicid din sol dispar mai greu.
Andus (1960), cit. C. Pintilie [i col. (1985), explic\ faza latent\ prin
dou\ ipoteze:
Prima ipotez\ consider\ c\ numai anumite specii sau numai o tulpin\
dintr-o anumit\ specie de microorganisme pot folosi ca substrat nutritiv
erbicidul dat. Acest tip de microorganisme se g\se[te ini]ial `n sol `n num\r
mic, dar se `nmul]e[te treptat `n noile condi]ii.
A doua ipotez\ presupune c\ microorganismele fundamentale care pot
degrada erbicidul aplicat sunt prezente `n sol, dar au nevoie de un timp pentru
ca metabolismul lor s\ se adapteze la degradarea erbicidului.
~n cazul `n care solul este tratat din nou cu 2,4 D `ntr-un interval de
cteva luni, erbicidul `ncepe s\ fie descompus imediat, f\r\ perioada de laten]\
ini]ial\, fenomen denumit de Andus (1949) `mbog\]irea solului.
Adaptarea microflorei solului la descompunerea unui erbicid este relativ
specific\ pentru o anumit\ substan]\: de exemplu, adaptarea la descompunerea
2,4

nu

influen]eaz\

descompunerea

atrazinului,

dar

influen]eaz\

descompunerea MCPA. Rezult\ deci c\ erbicidele cu structur\ apropiat\ sunt [i


ele descompuse, procesul desf\[urndu-se `ns\ mai `ncet dect produsul la care
s-a desf\[urat adaptarea, fenomen numit `mbog\]ire analog\.
74

Cunoa[terea acestor fenomene poate ajuta la scurtarea perioadei de


remanen]\ a erbicidelor prin `ncorporarea prealabil\ a unor doze mici de
substan]\, suficiente pentru selectarea microflorei active `n acest proces.
Modul de desf\[urare a procesului de degradare pentru erbicidul 2,4 D, a
fost constatat\ la majoritatea erbicidelor.
~n afar\ de capacitatea erbicidelor de a fi metabolizate, proprietate
numit\ biodegradabilitate, mai exist\ [i o proprietate invers\, adic\ rezisten]a
pe care o opun moleculele unei substan]e la metabolizare, numit\ recalcitran]\
molecular\; ambele depind de structura chimic\ a fiec\rei substan]e.
Recalcitran]a molecular\ nu este specific\ numai substan]elor sintetice (`ntre
care erbicidele), ci [i pentru unii compu[i naturali, ca de exemplu ligninile,
unele substan]e humice etc. (L. Ghinea [i col., 1987). Autorii cita]i, sintetiznd
date din literatura de specialitate (Alexander, 1969; Kearnoy, 1977; Fryer [i
Mackepeace, 1977; {arpe [i Strejan, 1981), au stabilit persisten]a `n sol a unor
erbicide `n func]ie de recalcitran]a molecular\ a acestora (tab. 7.4)
~n afar\ de structura chimic\ a fiec\rei substan]e, persisten]a erbicidelor
`n sol este influen]at\ [i de formularea lor, ea sc\znd `n urm\toarea ordine:
granule, emulsii, lichide muiabile, pulberi umectabile.
Prin cercet\ri s-a stabilit c\ `n biodegradarea erbicidelor rol important `l
au algele, actinomicetele, fungii [i bacteriile; unele au o activitate limitat\ la o
grup\ de produse chimice, altele pot metaboliza o gam\ mai larg\ de substan]e.
Cercet\rile au fost f\cute `ns\ diferen]iat `n sensul c\, de exemplu, algele au
fost studiate `n special pentru erbicide care inhib\ fotosinteza , iar
actinomicetele au fost studiate destul de pu]in `n compara]ie cu bacteriile [i
fungii (C. Pintilie [i col., 1985).
Bacteriile par a fi predominante `n popula]iile `mbog\]ite [i implicate
`n hidroliz\ [i dehalogen\ri, `n degradarea substan]elor cu solubilitate mai mare
[i mai pu]in adsorbite; fungii intervin `n dezalchil\ri, metabolizeaz\ bine [i
substan]e cu solubilitate mai mic\ [i adsorbite mai mult (probabil c\ prin
75

miceliile lor se `ncapsuleaz\ `n particulele de sol pe care sunt adsorbite


erbicidele).
Marea majoritate a reac]iilor de degradare provocate de microorganisme
sunt enzimatice, enzimele necesare fiind constitutive sau induse. Enzimele
avnd o specificitate de substrat, `n prezen]a unei surse noi de hran\ [i energie
(`n cazul nostru erbicidul introdus `n sol), microorganismul sintetizeaz\
enzimele necesare sau activeaz\ enzimele respective dac\ ele exist\ `n
organism. Rezult\ deci c\ modific\rile biochimice ale popula]iilor de
microorganisme care se adapteaz\ implic\ formarea de enzime induse,
dovedind capacitatea lor de a se adapta la metabolizarea unei mari variet\]i de
erbicide, de substan]e chimice, `n general. Apari]ia de asemenea enzime induse
a fost dovedit\ `n faza de stagnare [i s-au izolat `n special enzime care intervin
`n prima etap\ a degrad\rii.
Tabelul 7.4
Remanen]a erbicidelor (`n zile), date prelucrate dup\ Alexander (1969), Kearney
(1977), Fryer [i Mackepeace (1977), {arpe [i Strejan (1981)
Erbicidul

Persisten]a

Erbicidul

Persisten]a

1. Alaclor

40-120

47. Fluometuron

120-360

2. Aloxidim de sodiu

redus\

48. Glifosat

30-150

3. Ametrin

30-90

49. Hexazinon\

120-150

4. Aminotriazol

12-35

50.Hidraxid\ maleic\

30-60

5. Atrazin

300-500

51. Ioxinil

30-60

6. Aziprotrin

90-120

52. Ipazin

450

7. Barban

20

53. Izopropalin

180-360

8. Benefin (benfluralin)

120-240

54. Lenacil

peste 180

9. Bensulid

180-700

55. Linuron

60-120

10. Bentazon

sub 30

56. MCPA

30-130

11. Bromacil

180-720

57. MCPB

30-60

58. Metabromuron

90-180

12. Bromoxinil

30-60

76

13. Butaclor

40-90

59. Metolaclor

60-120

14. Butilat

30-60

60. Metoxuron

peste 90

15. Cianazin

60-120

61. Metribuzin

60-200

16. Cicloat

28-220

62. Molinat

20-80

17. CIPC

40-260

63. Monolinuron

90-180

18. Cloramben

40-60

64. Monuron

50-1000

19. Clorat de sodiu

cca 365

65. Napropamid

56-360

20. Clorbromuron

90-180

66. Nitralin

35-360

21. Cloridazon

30-90

67. Nitrofen

60-120

22. Cloroxuron

30-400

68. Norflurazol

180-450

23. Clortiamid

peste 180 69. Orizalin

120-360

24. Ciprazin

120-360

70. Oxidiazon\

120-180

25. 2,4 D

10-130

71. Paraquat

peste 500

26. Clortal

120-240

72. PCP

1800

27. Dalapon

15-60

73. Pebulat

30-180

28. Desmedifam

30-60

74. Pendimetalin

90-180

29. Dialat

90-150

75. Picloram

180-600

30. Dicamba

14-180

76. Profluralin

180-640

31. Diclobenil

10-360

77. Prometron

240-540

32 Diclofopmetil

60-120

78.Prometrin

30-180

33. Difenamid

20-240

79. Propraclor

30-90

34. Dinitramin

20-180

80. Propanil

1-30

35. Diprometrin

60-240

81. Propazin

77-400

36. Diquat

peste 500 82. Propizamid

60-270

37. Diuron

120-500

83. Simazin

200-400

38. DNBP

15-60

84. 2, 3, 6, TBA

360-720

39. DNOC

40. 2,4 DP

30-100

86. Terbacil

150-700

41. EPTC

30-90

87. Terbutioron

360-720

42. Etalfluralin

30-120

88. Terbutrin

20-180

85. TCA

20-90

77

43. Fenac

350-700

89. Trialat

44. Fenmedifam

30-100

90. Trifluralin

45. Fenuron

30-270

91. Vernolat

46 .Fluocloralin

120-180

92.

30-60
120-240
50-90

~n unele cazuri s-au identificat `ns\ [i enzimele corespunz\toare etapelor


ulterioare degrad\rii. Astfel, se cunosc toate enzimele care intervin `n
transformarea 2,4 D pn\ la acid succinic (C. Pintilie [i col., 1985). Dovad\
cert\ c\ aceste enzime sunt induse este faptul c\ ele nu exist\ `n organism
`nainte ca acestea s\ vin\ `n contact cu erbicidul corespunz\tor. Asemenea
enzime pot fi `ns\ induse [i de substan]e chimice analog constituite cu
erbicidele respective.
Majoritatea erbicidelor se degradeaz\ prin atac direct de c\tre
microorganismele care le pot folosi ca substrat, dar degradarea erbicidelor
poate avea loc [i prin cometabolism (cazul unor substan]e care nu pot fi
folosite de c\tre microorganisme ca substrat nutritiv, acestea cresc [i se
dezvolt\ pe alt substrat nutritiv de unde-[i iau carbonul [i energia necesar\ [i
transform\ `n acela[i timp cometabolic [i alte substan]e, `n cazul nostru
erbicide). A[a, de exemplu, reducerea grupei nitro (-NO2) la erbicide
dinitrofenolice (DNOC, Dinoseb) se realizeaz\ cu ajutorul microorganismelor
care reduc nitra]ii dar nu folosesc erbicidul ca substrat.
Caracteristic pentru procesele cometabolice este faptul c\ popula]iile
care realizeaz\ degradarea nu profileaz\, deoarece nu folosesc substan]a ca
substrat pentru biosintezele proprii, spre deosebire de cazul cnd folosesc
substratul pe care-l descompun [i cnd profileaz\. Din aceast\ cauz\
degradarea substan]ei este numai par]ial\ [i nu merge pn\ la mineralizare,
putndu-se acumula `n felul acesta `n sol produse de degradare par]ial\
(metaboli]i intemediari). ~n consecin]\, detoxificarea poate s\ nu aib\ loc,
`ntruct primele produse de degradare pot fi toxice. De asemenea, nu este
78

exclus\ transformarea cometabolic\ a unei substan]e ini]ial nefitotoxice `n


substan]e toxice (activare) sau mai persistente, respectiv cu alt spectru de
ac]iune dect substan]a ini]ial\. Poate astfel s\ apar\ o influen]\ poten]ial\ sau
efectiv\ d\un\toare.
A[a cum s-a ar\tat, `n urma biodegrad\rii erbicidelor apar metaboli]i,
substan]e care sunt cu att mai simple cu ct biodegradarea este mai avansat\.
~ntruct structura erbicidelor [i natura microorganismelor care le metabolizeaz\
este foarte variat\, rezult\ c\ [i metaboli]ii vor fi foarte varia]i.
Ca urmare a degrad\rii microbiene, `n cele mai frecvente cazuri are loc o
detoxificare, deoarece produsele ap\rute nu sunt, `n general, fititoxice;
detoxificarea total\ are loc `ns\ atunci cnd degradarea merge pn\ la
mineralizare. S-a precizat `ns\ anterior c\ `n sol, ca [i `n plantele superioare,
pot avea loc [i activ\ri atunci cnd rezult\ metaboli]i mai fitotoxici ca
erbicidul ini]ial. De asemenea, unii metaboli]i pot da complec[i cu alte
substan]e celulare sau din sol formnd reziduuri legate , care pot fi toxice sau
nu [i exclud degradarea extensiv\ imediat\ a erbicidului, crend eventual
probleme de existen]\.
Diferi]i

metaboli]i

pot

constitui

un

substrat

nutritiv

pentru

microorganisme dac\ acestea `l folosesc pentru biosinteza lipidelor [i protidelor


proprii. Dac\ degradarea merge pn\ la mineralizare, metaboli]ii constituie
substan]e energo-generatoare, ceea ce permite proliferarea microorganismelor.
7.6.8.4 Ac]iunea erbicidelor asupra microorganismelor din sol
S-a v\zut din cele prezentate anterior, c\ microorganismele intervin `n
mare m\sur\ `n `ndep\rtarea reziduurilor d\un\toare de erbicide.
Din cercet\rile efecuate `n cmp [i laborator (cultur\ pur\) rezult\ `ns\
c\ erbicidele pot avea efect inhibitor sau stimulator asupra microorganismelor,
de multe ori trec\tor, care se manifest\ selectiv [i c\, `n general, cantit\]ile de
erbicid corespunz\toare la dozele folosite `n combaterea selectiv\ a buruienilor
nu au efecte d\un\toare.
79

Din cauza complexit\]ii [i dinamismului fenomenelor din sol, ct [i din


cauza cantit\]ilor reduse de erbicid ce revin pe unitatea de suprafa]\ la
aplicarea acestora `n cmp, efectele erbicidelor asupra microflorei sunt, `n
general, greu de detectat. De asemenea, este dificil de comparat rezultatul
experien]elor efectuate pe sol cu acelea din culturile pure, pentru c\
sensibilitatea microorganismelor fa]\ de erbicid este mult mai mare `n
sistemele izolate. A[a, de exemplu, 10 p/106 Metribuzin inhib\ algele din sol, `n
timp ce `n cultur\ pur\ sunt suficiente 0,5 p/106 pentru acela[i efect.
Cu toate c\ `n literatura de specialitete exist\ numeroase date
contradictorii, se pot trage totu[i cteva concluzii cu privire la efectul
erbicidelor asupra num\rului total de microorganisme, asupra compozi]iei
microflorei [i activit\]ii acesteia `n sol (C. Pintilie [i col., 1985).
Asupra num\rului total de microorganisme, numeroase erbicide au o
ac]iune de inhibare, efectul fiind, `n general, corelat cu doza de erbicid folosit\.
La normele folosite obi[nuit pentru combaterea buruienilor `ns\ nu s-au
semnalat efecte d\un\toare de durat\, ci numai trec\toare. De asemenea, nici
folosirea repetat\ mai mul]i ani a aceluia[i erbicid nu d\ varia]ii semnificative.
Efectul variaz\ `n func]ie de natura [i persisten]a erbicidului:
- dou\ erbicide cu structur\ de baz\ analoag\, la concentra]ii similare,
pot avea efecte diferite; Ionixilul este mai toxic ca Bromoxinilul pentru alge [i
fungi, MCPB mai toxic ca MCPA pentru alge;
- doza necesar\ pentru inhibi]ie variaz\ destul de mult pentru erbicide
din aceia[i familie. Diuronul este inhibitor pentru alge la 3 kg/ha iar Monuronul
la 5 kg/ha, `n timp ce Linuronul nu are efect nici la 11 kg/ha;
- dou\ erbicide din aceea[i familie, la aceea[i doz\, pot avea efecte
diferite pentru aceea[i specie de microorganisme; la doza de 4 kg/ha. Atrazinul
inhib\ algele, iar Simazinul nu;
- fungii reac]ioneaz\ diferit fa]\ de acidul fenoxiacetic [i fenoxibutiric.
80

~n ac]iunea erbicidelor asupra microorganismelor trebuie luat `n


considerare

[i factorul sol. Astfel, Atrazinul are un efect inhibitor mai

pronun]at fa]\ de alge `n sol aluvial dect `n sol nisipos, `n timp ce MCPA este
mai activ `n sol nisipos; toxicitatea erbicidelor fa]\ de microorganisme este mai
mare la pH mai mic dect `n sol neutru etc.
~n unele cazuri erbicidele au ca efect stimularea cre[terii sau activit\]ii
microorganismelor, `ntruct unele erbicide pot fi folosite ca substrat nutritiv.
Erbicidele pot modifica [i compozi]ia popula]iei din sol, respectiv
echilibrul dintre specii, pentru c\ diferitele genuri [i specii au sensibilit\]i
diferite fa]\ de acela[i erbicid. Astfel, actinomicetele, bacteriile [i ciupercile din
sol au, sensibilitate diferit\ fa]\ de majoritatea erbicidelor, sensibilitate care
mai este influen]at\ [i de al]i factori. La fel, algele sunt deosebit de sensibile
fa]\ de erbicidele care inhib\ fotosinteza (1-10 ppm). ~n culturi pure, Anabaena
spp.,de exemplu, este inhibat\ de Metribuzin la 0,05 p/106, `n timp ce
Dalaponul la 100 p/106 [i 2,4 D la 500 p/106 nu au nici un efect.
Microorganismele aerobe [i facultative aerobe sunt mai sensibile dect cele
anaerobe, iar streptomicetele au o toleran]\ mai bun\ ca fungii.
Se remarc\ selectivitatea [i `n cadrul aceleia[i specii. De exemplu,
EPTC-ul Monuronul [i Atrazinul, `n doze de 5 kg/ha, reduc `ntreaga popula]ie
de alge att `n sol u[or, ct [i `n sol bogat `n materie organic\, dar
Chlorococcum spp. (alg\ verde) este tolerant\ fa]\ de Atrazin.
Bacteriile care formeaz\ spori sunt adeseori mai sensibile dect acelea
care nu formeaz\ spori. Astfel, concentra]ia inhibitoare minim\ (CIM) fa]\ de
Ioxinil este mai mare la Sarcina lutea care nu formeaz\ spori, dect la Bacillus
subtilis care formeaz\ spori. {i experien]ele cu 2,4 D au demonstrat c\ exist\
deosebiri de sensibilitate `ntre bacteriile care formeaz\ spori [i cele care nu
sporuleaz\.
Un efect caracteristic al interac]iunii erbicid microorganisme este [i
acela c\ pot s\ apar\ forme rezistente. S-a identificat `n acest sens un mutant al
81

speciei Chlorella rezistent la 20 p/106 Monuron, `n timp ce alga s\lbatic\ nu-l


tolereaz\.
~n

sfr[it,

erbicidele

pot

avea

efecte

[i

asupra

activit\]ii

microorganismelor. Un loc deosebit revine cercet\rilor referitoare la efectele


poten]iale ale erbicidelor asupra microorganismelor care intervin `n
transformarea azotului, element indispensabil tuturor organismelor vii.
Cercet\rile efectuate cu diferite erbicide nu semnaleaz\ dect pu]ine
cazuri de efecte d\un\toare, de durat\, asupra microorganismelor care intervin
`n ciclul azotului `n natur\. ~n general activitatea normal\ a microorganismelor
este stnjenit\ pu]in [i `n mod trec\tor, astfel `nct procese ca fixarea azotului
[i nitrificarea nu sufer\ modific\ri semnificative.
Numeroase erbicide manifest\, `n diferite concentra]ii, efecte inhibitoare
asupra microorganismelor fixatoare de azot. Astfel la doze recomandate pentru
diferite culturi, Dalaponul, Ioxinilil, Mecropropul [i Diclorpopul duc la
inhibi]ia trec\toare a cre[terii la Azotobacter; Diuronul, Monuronul [i
Fluometuronul inhib\ Clostridium; Dinosebul [i DNOC inhib\ Rhizobium.
Selectivitatea ac]iunii erbicidelor se manifest\ [i pentru su[e diferite din
aceea[i specie.
Azotobacter [i Clostridium sunt mai rezistente dect algele, astfel c\
efectul inhibitor al erbicidelor apare la doze mai mari. Unele su[e de A.
chroococcum sunt foarte sensibile la Linuron, care la 10 p/106 inhib\ cre[terea
lor [i fixarea azotului.
Clostridium pasteurianum, de[i rezistent fa]\ de erbicide, sufer\ o
inhibare trec\toare a cre[terii la tratarea cu Diuron, Monuron [i Fluometuron, `n
doze de 6-10 kg/ha.
Pentru unele su[e de Nostoc sp. se ob]ine o inhibi]ie complet\ cu
Propazin p/106, pe cnd alte [use rezist\ pn\ la 2000 p/106 Propazin.
DNOC, Dinosebul [i Linuronul sunt deosebit de inhibitoare pentru
diferite specii de Rhizobium.
82

Unele erbicide au efecte stimulatoare. De exemplu, Propanilul `n doz\ de


0,01 p/106 stimuleaz\ cre[terea algelor (la doze mai mari este inhibitor),
Simazinul `n doze de cmp stimuleaz\ cre[terea lui Clostridium etc.
Efectele erbicidelor sunt influen]ate [i de unele componente din mediul
de nutri]ie. Astfel, ionii de calciu (Ca++) [i de magneziu (Mg++) influen]eaz\
intensitatea respira]iei la Azotobacter [i Rhizobium trifolii, fapt pentru care
Atrazinul, Linuronul [i Asulanul `n mediu deficitar `n calciu au efect inhibitor
mai pronun]at asupra coloniilor de Rhizobium trifolii. Probabil c\ acest efect se
manifest\ din cauza unui deficit `n biosinteza polizaharidelor, care au un rol
protector.
~n

sol,

foarte

probabil,

diferitele

efecte

selective

asupra

microorganismelor care intervin `n fixarea azotului se compenseaz\ `n mare


parte, astfel c\ nu are loc modificarea semnificativ\ a procesului `n ansamblul
lui.
S-a stabilit experimental c\ procesul amonific\rii este influen]at pu]in `n
sol, ca [i num\rul microorganismelor amonificatoare. De exemplu, Dalaponul
[i alte cteva erbicide, `n doze de cmp, pot inhiba amonificarea, iar un amestec
de dalapon [i 2,4 D duce, la cre[terea num\rului de bacterii amonificatoare.
Mai afectat de erbicide poate fi procesul de nitrificare, dar la doze mai
mari dect cele utilizate pentru combaterea buruienilor. Astfel, s-a stabilit c\
Ioxinilul, Bromoxinilul [i Tricamba reduc procesul de nitrificare la concentra]ii
mai mari de 50 p/106 , Dicamba [i Totrilul sunt active la 100 p/106,
Metoxuronul inhib\ procesul la 500 p/106, iar Linuronul nici la 500 p/106 nu
este activ.
O serie de microorganisme anaerobe care se dezvolt\ `n special `n
culturile de orz pot provoca denitrificarea (pierderi de azot sub form\ liber\
molecular\, N2). ~n asemenea cazuri, o ac]iune de inhibare prin erbicide ar
putea fi util\. De exemplu, Monolinuronul (2 kg/ha), Meturinul (doze de
cmp), 2,4 D (5,5 kg/ha), inhib\ bacteriile denitrificatoare.
83

Din cercet\ri s-a constatat c\ procesul de descompunere a celulozei de


c\tre fungi, bacterii [i actinomicete este pu]in afectat. Totu[i, unele erbicide ca
Linuronul [i Paraquatul au efecte de inhibare sensibile, iar `n cazul Linuronului
(500 p/106) efectul de inhibi]ie s-a prelungit 15 s\pt\mni.
Ac]iunea specific\ a erbicidelor este determinat\ [i de efectul acestora
asupra unor enzime care particip\ la activitatea vital\ a microorganismelor,
ac]iune care depinde de natura [i originea enzimei [i respectiv de natura [i
concentra]ia erbicidului, putnduse manifesta printr-o stimulare sau inhibare,
de multe ori selectiv\.
O serie de erbicide stimuleaz\, de exemplu, enzimele implicate `n
metabolismul glucidelor: EPTC stimuleaz\ zaharoza, Burbanul fosfataza,
Paraquatul provoac\ o inhibare trec\toare a celulozei, care este urmat\, dup\ o
incubare de 4-8 s\pt\mni, de o stimulare.
Dintre enzimele care intervin `n transformarea substan]elor organice
azotate mai sensibile sunt ureaza [i dehidrogenazele. De exemplu, Simazinul
stimuleaz\ ureaza, iar 2,4 D o inhib\; clortiamida, Diclorbenilul [i Simazinul
inhib\ dehidrogenazele; Dinosebul inhib\ nitrogenaza implicat\ `n fixarea
azotului.
Cercet\rile au ar\tat c\ activitatea microorganismelor este mai bogat\ pe
parcelele necultivate [i netratate cu erbicide dect pe parcelele tratate cu
erbicide de persisten]e diferite. Aceste diferen]e se datoresc probabil faptului c\
`n parcelele netratate [i necultivate microorganismele g\sesc un substrat
nutritiv `mbel[ugat, ofert de vegeta]ia buruienilor r\mase neatinse, dar [i
faptului c\ diferen]a de infestare cu buruieni modific\ [i raportul erbicidmicroflor\ [i pot modifica [i diversitatea speciilor din rizosfer\.
Din cele prezentate rezult\ c\ fenomenele din sol la nivelul microflorei
sunt foarte complexe [i c\, `n general, este greu de prev\zut influen]ele
multiple care pot afecta orice proces din sol.
7.6.8.5 Persisten]a [i remanen]a erbicidelor `n sol
84

Din cele expuse anterior rezult\ c\ erbicidele, odat\ ajunse `n sol, nu


dispar rapid dup\ ce au distrus plantele d\un\toare, ci ele r\mn active un
interval de timp mai mare sau mai mic, fie sub forma `n care au fost
administrate, fie sub forma de metaboli]i activi, pe care-i poate genera
substan]a activ\ `n procesul degrad\rii. Acest interval de timp `n care erbicidele
pot fi active poart\ numele de persisten]\.
S-a precizat `n paragrafele precedente c\ erbicidele `n sol suf\r
numeroase transform\ri care sunt corelate direct cu structura chimic\ [i
propriet\]ile fizice ale erbicidului, precum [i cu modul de formulare a
preparatului. De asemenea s-a ar\tat c\ procesele care condi]ioneaz\
persisten]a erbicidelor se refer\ att la sol (cu componentele sale) [i plante, ct
[i la mediul ambiant; ele pot fi: fizice (ca procesele de adsorb]ie, volatilizare,
levigare), chimice (hidroliz\, oxidare, etc.) sau biochimice (ca proceslele de
metabolizare a lor).
Erbicidele, `n func]ie de factorii enun]a]i mai sus, pot persista `n sol un
anumit interval din perioada de vegeta]ie a culturii, toat\ perioada de vegeta]ie
sau unele persisten]a poate fi excesiv\ `n sensul c\ se poate manifesta [i `n
afara perioadei de vegeta]ie a plantei.
Persisten]a scurt\ a anumitor produse determin\, `n general, rezultate
nesatisf\c\toare [i poate duce la necesitatea repet\rii tratamentului, ceea ce nu
totdeauna este posibil, ducnd [i la cre[terea costului combaterii buruienilor.
Dac\ persisten]a se apropie de cuprinderea `ntregii perioade de vegeta]ie,
`nseamn\ c\ posibilit\]ile de a men]ine cultura curat\ de buruieni cresc,
evitndu-se astfel repetarea tratamentului sau interven]iei mecanice, respectiv
manuale, care m\resc cheltuielile.
O persisten]\ excesiv\ care se prelunge[te [i `n afara perioadei de
vegeta]ie a culturii, ridic\ anumite probleme [i necesit\ diverse m\suri `n
vederea elimin\rii sau evit\rii unor efecte v\t\m\toare din punct de vedere
agricol.
85

Durata de ac]iune a erbicidului, `n afara peroadei de vegeta]ie a plantei la


care s-a aplicat, poart\ numele de remanen]\.
Remanen]a erbicidelor reziduale, cu durat\ [i intensitate diferit\,
determin\ efecte nedorite, cantitative sau calitative, asupra plantelor
postmerg\toare culturilor tratate.
Intensitatea variabil\ a efectelor remanente este condi]ionat\ de tipul
erbicidului, doza utilizat\, metoda de administrare, condi]iile pedoclimatice,
intervalul de timp cuprins `ntre tratament [i sem\natul postmerg\toarei,
lucr\rile solului de baz\, de preg\tire a terenului [i de `ntre]inere att la
cultura tratat\, ct [i la cea care succede, gradul de sensibilitate a plantelor
cultivate, sistemul de agricultur\, tipurile de asolament [i al]i factori. Rela]ia
dintre factorii enumera]i [i remanen]\ are valen]ele celei mai reale
intercondi]ion\ri.
Datorit\ selectivit\]ii fiziologice pentru porumb a spectrului larg de
combatere a buruienilor anuale [i efectelor asupra produc]iei [i productivit\]ii
muncii, dintre toate erbicidele reziduale, Atrazinul de]ine [i `n prezent o
pondere `nsemnat\.
~n antitez\ cu aceste calit\]i, Atrazinul, la care se pot al\tura simazinul [i
propazinul, se num\r\ printre erbicidele cu cea mai larg\ remanen]\, estimat\
prin cercet\ri la 400-500 zile (tab. 7.4).
Datorit\ folosirii pe scar\ larg\ `n produc]ie, `n ]ara noastr\ au fost mult
cercetate efectele remanente ale Atrazinului.
~n continuare se prezint\ o sintez\ a acestor cercet\ri f\cut\ de L. Ghinea
[i col., 1987.
Prin aplicarea Atrazinului pe toat\ suprafa]a unilateral `n momocultur\
de porumb timp de mai mul]i ani s-au `nregistrat remanen]e grave, care se
accentueaz\ datorit\ nerespect\rii dozelor `n dorin]a de combatere mai
eficient\ a unor specii. Gravitatea remanen]ei o constituie, pe de o parte,
imposibilitatea succesiunii unor plante de cultur\ datorit\ dozelor administrate,
86

iar pe de alt\ parte, prolifer\rii buruienilor fiziologic rezistente sau cu


selectivitate de pozi]ie, adic\ a celor perene.
Astfel, pe sol brun ro[cat slab podzolit (cu 2% humus [i 36-51% argil\)
de la SCA {imnic (Dolj), atrazinul, dup\ 5 ani de aplicare consecutiv\ la
porumb, a determinat sc\derea produc]iei la trei culturi postmerg\toare pe
m\sura cre[terii dozei (fig. 7.4).

Figura 7.4 -

Ordinea rezisten]ei culturilor constatat\ de {arpe [i col., 1982, la


remanen]a atrazinului a fost: maz\re, in pentru ulei, gru de toamn\.
~n condi]iile de la ICCPT Fundulea, tratamentele cu atrazin efectuate
pe rnd sau integral `ntr-o cultur\ permanent\ de porumb, men]inut\ 47 ani,
au determinat diferen]ieri nete `ntre cele 3 culturi postmerg\toare (maz\re,
gru, floarea-soarelui), `n func]ie de planta de cultur\, metoda de aplicare, doza
administrat\ [i durata scurs\ `n luni sau ani de la data distribu]iei pe sol a
erbicidului [i pn\ la sem\natul ulterior (N. {arpe [i L. Ghinea, 1971). S-a
constatat o toleran]\ foarte mare a maz\rii sem\nate `n primul an de la
`ntreruperea tratamentului la porumb, indiferent de metoda [i doza administrat\
porumbului. Acest fapt este explicat prin capacitatea maz\rii de metabolizare a
atrazinului `n produ[i netoxici.
Grul de toamn\, spre deosebire de maz\re, poate fi cultivat `n anul
ultimului tratament la porumb numai `n situa]ia aplic\rii pe rnd a atrazinului
`n doz\ de pn\ la 2,02,5 kg/ha. ~n cazul administr\rii integrale, datorit\
riscurilor mari, exteriorizate prin diminuarea densit\]ii, reducerea taliei
plantelor, a num\rului de spicule]e [i boabe `n spic, grul nu poate urma
87

porumbului `n primul an de la tratament. Dup\ o `ntrerupere a tratamentelor, `n


al II-lea an, utilizndu-se doze mijlocii (3-4,5 kg/ha) [i urmnd dup\ porumb
sau maz\re, grul poate fi cultivat dup\ atrazinul administrat pe toat\ suprafa]a.
Floarea-soarelui manifest\ o sensibilitate foarte pronun]at\ la remanen]a
atrazinului. Aceast\ cultur\ poate s\ succead\ porumbului, dup\ 1-2 ani de
`ntrerupere a tratamentului, `ns\ dup\ cele mai reduse doze de atrazin.
Efecte remanente foarte puternice s-au constatat [i pe cernoziomul
castaniu de la M\rcule[ti. ~n primul an dup\ porumbul tratat cu 5 kg atrazin/ha,
produc]ia de gru a sc\zut cu peste 50% iar dup\ 7,5 kg atrazin/hacu 89%.
Floarea soarelui cultivat\ dup\ doze mai mari de 5 kg/ha este practic
compromis\. ~n condi]iile de la M\rcule[ti nici maz\rea nu a f\cut excep]ie,
pierderile de produc]ie, `n func]ie de doze, fiind apropiate grului de toamn\.
Efectul remanent al atrazinului s-a resim]it [i `n al II-lea an de la
tratament, dar dup\ cantitatea de 7,5 kg atrazin /ha.
Cercet\rile efectuate de Ciorl\u[, 1971, `n Cmpia Transilvaniei, pe un
cernoziom cambic de la SCA Turda, arat\ c\ dup\ doze de 34,5 kg
atrazin/ha [i la un an de la tratare, pot urma porumbului unele culturi care s-au
dovedit mai tolerante (maz\re, cartof), iar dup\ doi ani, orice cultur\, indiferent
de gradul de sensibilitate. Soia, ca [i sfecla de zah\r, una dintre cele mai
sensibile culturi la postac]iunea atrazinului, nu se recomand\ a fi cultivat\ `n
primul an.
La doze de 7,59 kg atrazin/ha, la aplicare repetat\, efectul remanent
persist\ doi ani de la data ultimului tratament, interval `n care se va cultiva
porumb sau maz\re.
Diminuarea efectului remanent al atrazinului aplicat mai mul]i ani
consecutivi pe toat\ suprafa]a `n cadrul monoculturii de porumb se poate
realiza prin:
- `ntreruperea tratamentului efectuat pe toat\ suprafa]a cu atrazin;
88

- cultivarea porumbului `n continuare 1-2 ani, `ntre]inere manual\ [i


mecanic\ sau combaterea buruienilor cu erbicide f\r\ efect remanent, cu
efectuarea, de asemenea, a pra[ilelor ori de cte ori se impune;
- cultivatea dup\ doxe recomandate [i reduse a unor plante cu o bun\
toleran]\;
- aplicarea dup\ porumb a `ngr\[\mintelor organice `n scopul m\ririi
cantit\]ii de atrazin adsorbit [i cre\rii unor condi]ii mai favorabile activit\]ii
microbiene pentru descompunerea atrazinului.
Dac\ atrazinul a fost aplicat `n benzi mai mul]i ani pe aceea[i suprafa]\,
se vor efectua discuiri energice perpendiculare pe rndurile de porumb, pentru
o r\spndire uniform\ a reziduurilor [i apoi executarea obligatorie a ar\turilor,
pentru omogenizarea straturilor superficiale `ntr-un volum ct mai mare de sol.
~n afar\ de monocultur\, numeroase cercet\ri s-au efectuat `n rota]ii de
2,3 [i 4 ani. Din datele ob]inute s-a constatat c\ `n condi]iile din ]ara noastr\,
cultivarea porumbului `n alternan]\ cu grul de toamn\, se poate realiza `n
situa]ia cnd atrazinul se administreaz\ pe rnd, la doze de 1-1,5 kg/ha.
La unele sta]iuni s-a urm\rit efectul remanent al atrazinului comparativ
cu cel al simazinului asupra grului de toamn\. A[a de exemplu, pe solul brun
mediu podzolit de la Livada (Satu Mare), la echivalen]\ de substan]\ activ\,
simazinul are o remanen]\ mai accentuat\ dect atrazinul.
~n condi]ii de irigare, atrazinul, aplicat `n benzi la porumb, nu a diminuat
produc]ia grului de toamn\ nici la doze de 1,7 kg/ha. Aceasta se explic\ prin
descompunerea mai rapid\ a atrazinului `n condi]ii de irigare. Masa vegetativ\
bogat\ format\ la cultura porumbului irigat poate neutraliza o cantitate
important\ de atrazin, ceea ce face posibil\ cultivarea f\r\ nici un risc, dup\
doze de 0,61,7 kg/ha, a soiei [i florii-soarelui. Alte numeroase cercet\ri scot `n
eviden]\ sensibilitatea sau toleran]a [i altor culturi la postac]iunea atrazinului
aplicat pe rnd `n diferite condi]ii pedoclimatice. Dintre culturile mai tolerante
s-au dovedit inul de ulei [i mai ales cel pentru fibr\, care rezist\ pn\ la 2,5 kg
89

atrazin/ha, iar cartoful a dovedit o rezisten]\ foarte bun\ la remanen]a


atrazinului; `n toate localit\]ile, indiferent de doz\, produc]ia de cartofi a fost
cel pu]in egal\ cu a martorului netratat.
Din cele prezentate rezult\ c\ aplicarea `n benzi a atrazinului `n rota]ii
scurte, constituie un mijloc eficace de prevenire a efectelor negative provocate
de remanen]\. Respectarea dozei de atrazin aplicat\ pe rnd, stabilit\ pentru
fiecare zon\ pedoclimatic\, permite o rota]ie ra]ional\ a culturilor, cu cheltuieli
minime, cu condi]ia ca `ntreaga tehnologie a porumbului [i a plantelor
postmerg\toare s\ fie corect executat\. Este absolut necesar\ efectuarea
energic\ a lucr\rii cu grapa cu discuri pentru uniformizarea stratului de sol cu
reziduuri `nc\ nedescompuse, indiferent de cultura ce urmeaz\ dup\ porumb.
Numeroase cercet\ri au urm\rit efectul remanent al tratamentelor cu atrazin pe
toat\ suprafa]a (integral).
Astfel, prin folosirea atrazinului `n doze cuprinse `ntre 0,5 7 kg/ha, pe
toat\ suprafa]a, un singur an `n condi]ii de irigare, la M\rcule[ti, s-a putut
stabili toleran]a la 7 culturi postmerg\toare (Maria Pascu, 1980, citat de L.
Ghinea [i col., 1987).Ordinea rezisten]ei culturilor la tratamentul integral a fost
maz\re, in ulei, ov\z [i soia. Cele mai sensibile culturi s-au dovedit fasolea,
floarea-soarelui [i sfecla.
~n func]ie de toleran]a culturilor postmerg\toare, dup\ porumbul tratat cu
atrazin pe toat\ suprafa]a, `n condi]ii de irigare, se pot cultiva:
- pn\ la 4 kg atrazin /ha: maz\rea [i inul de ulei;
- la doza de 3,5 kg atrazin/ha: ov\zul;
- la doza de pn\ la 3 kg atrazin/ha: soia;
- pn\ la 2,5 kg atrazin/ha: fasolea, floarea-soarelui [i sfecla de zah\r.
~n condi]ii de irigare, prin utilizarea corect\ a apei, doza de atrazin la
hectar a putut fi redus\ cu 33 pn\ la 50%, aspect deosebit de important pentru
diminuarea considerabil\ a remanen]ei.
90

Remanen]a atrazinului aplicat pe toat\ suprafa]a a fost cercetat\ [i pe un


sol brun mediu podzolit de la Livada (Satu mare) de c\tre Vl\du]iu [i col.,
1986. S-au folosit doze de 2,5; 5,0 [i 10 kg atrazin /ha. ~n primii doi ani de
remanen]\, inul pentru fibre, cartoful [i maz\rea, datorit\ epuiz\rii din sol a
reziduurilor, au reu[it s\ realizeze produc]ii practic egale sau apropiate cu ale
plantelor parcelei netratate. Dup\ 3 ani de la aplicarea atrazinului, sfecla
furajer\, floarea-soarelui [i fasolea n-au mai exteriorizat nici un efect fitotoxic
[i nici diminu\ri de produc]ie. Numai la orzul de toamn\, dup\ doza de 10 kg
atrazin/ha, produc]ia a fost inferioar\ martorului.
Rezultatele cercet\rilor efectuate pe `ntreg teritoriul ]\rii, privind
remanen]a atrazinului, au f\cut posibil\ ierarhizarea culturilor de cmp `n
func]ie de toleran]a fa]\ de efectul prelungit al atrazinului.
Aprecierea general\ a toleran]ei postmerg\toarelor la remanen]a
atrazinului s-a f\cut pe baza nivelului pierderilor de produc]ie, `n procente fa]\
de varianta netratat\. Astfel, culturile s-au grupat (tabelul 7.5) `n 4 clase:
tolerante, cu produc]ii de peste 95%; mijlociu de tolerante, cu produc]ii
cuprinse `ntre 85-94%; cu toleran]\ sc\zut\, cu produc]ii de 75-84%;
netolerante, cu produc]ii sub 75%.
Elementele folosite pentru estimarea de ansamblu a pierderilor la fiecare
cultur\ au fost urm\toarele: tipul de sol (con]inutul `n humus), doza aplicat\,
metoda de administrare utilizat\ la porumb [i durata de timp, cuprins\ `ntre
data trat\rii porumbului [i sem\natului plantei postmerg\toare.
Culturile netolerante se pot cultiva dup\ porumbul tratat cu atrazin `n al
II-lea sau al III-lea an (`n func]ie de doz\) de la `ntreruperea tratamentului.
Tabelul 7.5
Gruparea culturilor postmerg\toare porumbului `n func]ie de toleran]a fa]\ de
remanen]a atrazinului
Clasa de

Cultura

Durata medie de

Atrazin, kg/ha, aplicat la porumb

toleran]\ postmer- tratament la sem\natul tratament `n benzi

tratament integral
91

g\toare

Tolerante Maz\re
in de ulei

post-

1-2%

2,1-4%

1-2%

2,14%

merg\toarei (zile)

humus

humus

humus

humus

315

1-1,5

1,5-2,5

2-3

3-4,5

320

1-1,5

1,5-2,5

2-3

3-4

310

1-1,5

1,5-2,5

2-3

3-4

300

1-1,5

1,5-2

2,5

3,5

150

0,5-0,8

1-1,5

1,5-2

0,8-1,5

2,5

in mixt
in pt.
fibr\
cartofi
m\z\riche
de
prim\var\
Mijlociu

gru de

de

toamn\

tolerante

orz de
toamn\
ov\z

300

0,5-0,7

1-1,2

300

0,6

1,2

fasole

330

1-1,5

1,5-2

2,5

fl.soarelui

330

1-1,5

soia

310

1-1,5

borceag
prim.
Cu
toleran]\
sc\zut\

Netoleran cnep\
te

130

sfecl\
zah\r
sfecl\
furajer\
lucern\

92

Cu excep]ia maz\rii [i inului, odat\ cu majorarea dozelor de atrazin fa]\


de cele cuprinse `n tabel, culturile trec `n clasa de toleran]\ imediat inferioar\.
Diminuarea efectului remanent al atrazinului se poate realiza prin
lucr\rile solului [i prin utilizarea asocierilor dintre erbicide.
Astfel, efectul remanent este mai puternic cnd preg\tirea terenului se
face numai prin discuiri comparativ cu efectuarea ar\turii la 20-30 cm, prin
care se favorizeaz\ o mai bun\ antrenare a atrazinului pe profil `n timpul
vegeta]iei porumbului.
Lucr\rile de `ngrijire aplicate la porumb au un rol important `n
diminuarea efectului remanent. O singur\ pra[il\ efectuat\ la porumb poate
diminua efectul remanent asupra produc]iei culturilor postmerg\toare cu 10
pn\ 30%. Prim pra[ile se creaz\ condi]ii favorabile pentru o descompunere
microbiologic\ mai intens\ a atrazinului, prin reglarea mai bun\ a temperaturii,
aera]iei [i umidit\]ii solului.
~n scopul diminu\rii efectelor negative determinate de persisten]a de
lung\ durat\ a dozelor de atrazin, se folosesc asocieri `ntre erbicide, prin
combinarea atrazinului `n doz\ redus\, pn\ la jum\tate din cea recomandat\,
cu produse f\r\ efect remanent (vezi tabelul 7.6).
7.6.9 REZIDUURI DE ERBICIDE ~N PLANT| {I RECOLT| {I
TOXICITATEA LOR
Un aspect mult discutat `n literatura de specialitate `l constituie ac]iunea
toxic\ poten]ial\ a reziduurilor din plant\ [i recolt\ pentru om [i animale
superioare, `n condi]iile `n care acestea ajung `n lan]ul trofic. Reziduurile de
erbicide pot ajunge `n organismul omului [i animalelor direct prin hrana de
origine vegetal\, fie c\ este vorba de recote ale culturilor erbicidate, fie c\ este
vorba de produse contaminate involuntar.
Contaminarea cu reziduuri a p\r]ilor comestibile ale plantelor cultivate
este diferit\ la erbicidele care se administreaz\ pe sol fa]\ de cea care se aplic\
prin stropiri pe plant\ L. Ghinea [i col., 1987). ~n primul caz exist\ o distan]are
93

`n spa]iu `ntre rezervorul de erbicid (solul) [i p\r]ile comestibile, de obicei


aeriene (cu excep]ia plantelor de la care se consum\ organele subterane). ~n
cazul tratamentelor pe vegeta]ie, `n mod obi[nuit exist\ o distan]are `n timp,
`ntre momentul tratamentului [i cel al recolt\rii. Din acest punct de vedere o
situa]ie limit\ o reprezint\ defolian]ii [i disican]ii care se aplic\ pe plant\
imediat `naintea recolt\rii, contaminarea cu reziduuri fiind greu de evitat.
Utilizarea defolian]ilor [i desican]iilor nu prezint\ probleme `n cazul utiliz\rii
strict industriale a produselor agricole, de exemplu, `n cazul bumbacului, dac\
semin]ele nu sunt folosite ca surs\ de ulei comestibil. Aceste aspecte trebuie
`ns\ verificate temeinic pentru fiecare plant\; spre exemplu, semin]ele de in
sunt utilizate preponderent industrial, dar o mic\ parte pot fi folosite [i `n
industria farmaceutic\. Se pot folosi desican]i [i defolian]i f\r\ nici un risc `n
cazul `n care p\r]ile comestibile sunt natural protejate de contactul cu produsul
respectiv prin forma]iuni care se `nl\tur\ `n cazul prelucr\rii (exemplul
orezului care se consum\ decorticat).
Epoca la care se fac tratamentele cu erbicide de contact sau sistemice
este anterioar\ form\rii fructelor sau semin]elor care se consum\, ceea ce
exclude contaminarea direct\ `n cazul folosirii corecte (excep]ie o reprezint\
plantele la care se consum\ masa vegetativ\). R\mne `ns\ pericolul poten]ial
datorit\ transloc\rii erbicidelor de pe, sau din organele tratate spre p\r]ile
comestibile. Aceea[i problem\ se pune [i pentru erbicidele reziduale.
Pericolul contamin\rii cu reziduuri a fructelor [i semin]elor depinde de
capacitatea erbicidului de a fi transportat prin vasele liberiene (prin floem), care
asigur\ `n mod obi[nuit transportul substan]elor fotosintetizante spre fructe [i
semin]e. Prin vasele liberiene pot fi `ns\ translocate numai substan]ele ce
con]in `n molecul\ grup\ri acide (cazul erbicidelor fenoxialcanice). Erbicidele
care nu posed\ grup\ri acide pot fi translocate numai prin vasele lemnoase
(prin xilem) spre frunze.
94

Dac\ sporirea cantit\]ii de reziduuri se datore[te dozei, momentului de


aplicare [i capacit\]ii de translocare, sc\derea cantit\]ii lor se realizeaz\ prin
dilu]ie, datorit\ cre[terii masei vegetale, dac\ absorb]ia substan]ei active nu
este continu\, a[a cum se `ntmpl\ `n cazul erbicidelor reziduale, precum [i
prin biodegradare `n plant\ (fenomen cheie `n stabilirea nivelului reziduurilor
(L. Ghinea, 1975). Trebuie avut `n vedere [i faptul c\ att erbicidul ct [i
diferi]ii metaboli]i pe care-i genereaz\ se pot cupla cu unele componente
chimice din celul\, `n special glucide, aminoacizi [i peptide, constituind
reziduuri legate care, `n anumite condi]ii, pot elibera substan]ele ini]iale de la
care s-au format, deci erbicidul.
Posibilitatea form\rii de reziduuri variaz\ `n func]ie de structura chimic\
a erbicidului, din cauz\ c\ unele sunt mai stabile `n timp ce altele se
degradeaz\ mai u[or.
Astfel, erbicidele fenoxialcanice se aplic\ pe vegeta]ie [i ac]ioneaz\
sistemic; contaminarea cu reziduuri depinde de metabolizarea lor `n plante,
care `ncepe cu eliberarea acidului fenoxialcanoic liber [i continu\ prin oxidare,
lungirea catenei alifatice sau conjugarea cu proteine, aminoacizi, zaharuri.
Conjugarea `ndeosebi este un proces general de eliminare din plant\ a numero[i
compu[i biologic activ naturali (auxine, citochinine etc.) sau sintetici
(cloramben, nitrofen, cloridazon etc.).
Metabolizarea `n plant\ a erbicidelor cu ac]iune hormonal\ nu exclude
remanen]a lor `n produse recoltate Ghinea [i col., citeaz\ date din care rezult\
c\ timpul cerut `n unele ]\ri de la tratare la recoltare este de 14-20 de zile
pentru a nu se mai g\si reziduuri de 2,4 D. Din alte cercet\ri (Hornmann, 1981,
cit de L. Ghinea, 1987) rezult\ c\ reziduurile de 2,4 D `n gru, `n Canada, scad
sub limita de detec]ie `n 76-89 de zile. Comparativ, acela[i fenomen se petrece
pentru bromfenoxine (Faneron) `n 55-132 de zile. Alte erbicide folosite la
cultura grului, terbutrin [i clortoluron, nu prezint\ probleme din punct de
vedere al reziduurilor.
95

Pentru secar\ sunt necesare 30 de zile pentru ca reziduurile s\ scad\ sub


limita admis\. Acela[i interval de timp a fost necesar [i pentru porumb,
indiferent de epoca la care s-a f\cut tratarea. reziduurile au atins cantit\]i ceva
mai mari `n anii umezi, datorit\ intensific\rii transloc\rii.
Dintre erbicidele fenoxiacetice, 2,4,5 T este considerat cel mai periculos.
Tratarea p\durilor (Wellenstein, 1978) a dus la apari]ia reziduurilor `n fructele
de p\dure timp de 60 de zile, a contaminat apele pn\ la 1200 m distan]\ [i a
eliminat albinele.
Dintre deriva]ii fenolici, DNOC, las\ cantit\]i mari de reziduuri `n plant\
[i, ]innd seama de toxicitatea lor ridicat\, apare ca deosebit de primejdios.
Asemenea constat\ri au generat tendin]a de limitare [i chiar de interzicere a
acestor substan]e. ~n ceea ce prive[te dinosebul [i dinosebacetatul, respectarea
unui timp de pauz\ de 5 s\pt\mni de la tratament permite s\ se evite
contaminarea alimentelor (la plantele furajere ar fi suficiente dou\ s\pt\mni).
Toluidinele (de exemplu trifluralinul) p\truznd `n plant\ prin suprafa]a
de contact cu solul, nu au propriu-zis o circula]ie `n sistemele conduc\toare, de
aceea ele pot apare ca reziduuri `n straturile superficiale ale r\d\cinilor, de
exemplu la morcov.
Erbicidul Dicamba (derivat benzoic) este inactivat `n gru `n 28 de zile,
cantit\]i mai mici dintr-un conjugat al s\u persistnd `n medie 209 zile.
Substituien]ii ureici, datorit\ migr\rii exclusiv prin vasele lemnoase spre
frunze, precum [i datorit\ descompunerii active, las\ mici cantit\]i de reziduuri
`n plante. ~n ]ara noastr\, Georgeta Fr`ncu [i col., 1986, au g\sit cantit\]i sub
0,003 ppm metabromuron `n cartof; C. Pintilie [i col., 1977 au determinat
0,001-0,032 ppm reziduuri de monolinuron `n floarea-soarelui.
Fenmedifanul (din grupa fenilcarbama]ilor), datorit\ descompunerii `n
plantele de sfecl\, nu las\ reziduuri.
De asemenea, nu au fost g\site reziduuri de tiolcarbama]i `n p\r]ile
comestibile ale plantelor. Conform determin\rilor efectuate `n Fran]a, S.U.A.
96

Canada, nu s-au g\sit reziduuri de molinat, vernolat [i butilat `n plantele tratate


cu doze normale. Situa]ia reziduurilor `n plantele tratate cu Eradicane `n S.U.A.
este prezentat\ `n tabelul 7.7.
Tabelul 7.7
Reziduuri g\site (ppm) `n plantele tratate cu Eradicane (dup\ raportul tehnic al firmei
Stauffer, 1980, cit. Ghinea L. [i col., 1987)
Doza de erbicid

Data analizei

EPTC

R. 25788

4,4

la recoltare

6,0

`n ziua trat\rii (pe vegeta]ie)

1,48

0,20

6,0

90 de zile de la tratare

0,055

0,021

6,0

132 de zile de la tratare

+-

0,010

6,0

la recoltare (152 zile de la

tratare)
8,9

la recoltare

Acilanilidele, `n plantele rezistente sunt inactivate rapid prin conjugare


`n r\d\cini, mai ales dac\ temperatura este suficient de ridicat\. Unii
cercet\tori (date citate de L. Ghinea [i col., 1987) au semnalat pn\ la 0,22 ppm
propaclor `n tomate (Bondarenko [i col., 1981) [i mici cantit\]i de reziduuri `n
c\p[uni (Coman [i col., 1980). De asemenea, din unele date rezult\ c\
difenamidul (Dymid) aplicat `n culturile de ro[ii este absorbit [i depozitat `n
p\r]ile vegetative ale plantelor, mai ales la ro[ii de r\sad., `nregistrndu-se
reziduuri `n fructe. Mici cantit\]i din acest erbicid s-au pus `n eviden]\ [i `n
c\p[uni.
Dipiridilii pot determina apari]ia de reziduuri numai `n cazul folosirii
acestora ca desican]i. De exemplu, Paraquatul, cel mai persistent din grup\,
poate l\sa urm\toarele cantit\]i de reziduuri: sub 0,1 ppm `n cartofi [i morcovi,
sub 0,2 ppm `n porumb [i orez dup\ decorticare, sub 0,5 ppm `n ceap\ [i sorg,
1-10 ppm `n gru, ov\z, orz, floarea soarelui, orez nedecorticat. ~n fnul de
97

lucern\ desicat nivelul reziduurilor poate atinge 100 ppm. Din aceast\ cauz\,
paraquatul nu se recomand\ ca desicant, diquatul fiind preferabil datorit\
cantit\]ii mai mici de reziduuri.
~n cazul plantelor oleaginoase, reziduurile nu trec `n uleiuri extrase
(datorit\ afinit\]ii dipiridililor pentru ap\ [i solven]i polari), ci `n turte L.
Ghinea [i col., 1973 au g\sit, `n inul de ulei desicat, uneori incidental, reziduuri
de diquat. Acestea au atins un nivel mai ridicat (5,24 ppm) numai la doza de 4
l/ha Reglone. ~n cazul paraquatului s-au constatat reziduuri periculoase chiar la
doza de 1 l/ha Gramaxone, cantit\]ile crescnd cu doza. Al]i autori (G.
Gumaniuc [i col., 1980) au g\sit reziduuri de diquat `n floarea-soarelui
`ncepnd cu doza de 5 l/ha Reglone (tab. 7.8).
Tabelul 7.8
Reziduurile de diquat detectate `n foarea-soarelui `n urma tratamentului cu Reglone (N.
Gumaniuc [i col., 1980, cit L. Ghinea [i col., 1987)
Doza de

Reziduuri (ppm)

Reglone

semin]e

calatidii

0 Martor

1,40

0,40

1,20

1,11

1,87

Dintre deriva]ii uracilului, lenacilul este translocat preponderent


bazipetal `n plantele de sfecl\ [i este rapid biodegradat, astfel `nct, dup\ 30 de
zile, cantitatea de reziduuri scade sub 0,01 ppm, iar dup\ 75 zile nu mai poate fi
g\sit `n plantele tratate.

98

Triazinele nu las\ reziduuri `n semin]e [i fructe , ele putnd apare, `n


cantit\]i mici, `n partea vegetativ\ a plantelor [i numai `n cursul perioadei de
vegeta]ie.
Din numeroase date citate de L. Ghinea [i col., 1987 rezult\ c\ au fost
g\site reziduuri `n r\d\cinile comestibile (la morcovi, ]elin\, p\strnac) `n
cantit\]i de 0,04 0,34 ppm. ~n cartofi au fost g\site reziduuri `ntre 0,035
0,60 ppm, cantit\]ile nefiind corelate cu dozele de triazin administrate. Dintre
triazine, prometrinul las\ `n cartofi cele mai mici cantit\]i de reziduuri.
C. Pintilie [i col., 1977 au g\sit reziduuri `n partea vegetal\ a porumbului
[i florii soarelui. Pentru porumb, cantit\]ile de reziduuri au fost: 0,05 0,24
ppm `n r\d\cin\, 0,05 0,12 ppm `n tulpin\ [i 0,05 0,8 ppm `n frunze.
Datele existente `n literatura mondial\ atest\ `n general lipsa reziduurilor
`n semin]ele sau fructele de: porumb, gru, floarea-soarelui, maz\re, fasole,
ceap\, morcov, tomate, ardei, c\p[uni, cire[e, piersici, prune, pere, nuci etc.
O aten]ie mai deosebit\ trebuie acordat\ plantelor furajere de la care se
consum\ partea vegetativ\, deoarece reziduurile pot atinge niveluri ridicate
dac\ recoltarea se face prea devreme. ~n S.U.A. s-a interzis prin lege recoltarea
culturilor furajere tratate cu triazine timp de 10 zile. Pentru Etazin, care las\
cantit\]i mai mari de reziduuri `n lucern\, firma produc\toare recomand\ ca
lucerna tratat\ s\ nu fie folosit\ `n furajare 60-90 zile de la tratare. ~n ]ara
noastr\, L. Ghinea [i col., 1973 au constatat c\ Etazinul ca atare las\ mici
cantit\]i de reziduuri (sub 0,50 ppm) numai `ncepnd de la doza de 8 kg/ha.
Asocierea cu Simazin (A 3585) las\ `ns\ reziduuri la toate dozele, ca [i
asocierea cu erbicidul de contact dinosebacetat (Aretit 7 kg/ha), care reduce
suprafa]a fotosintetizant\ [i detoxifiant\ a lucernei.
La plantele medicinale, la care se folose[te de asemenea partea
vegetativ\, s-au g\sit reziduuri de atrazin [i simazin cuprinse `ntre 0,1-0,2 ppm.
Acest lucru prezint\ o mare importan]\, deoarece reziduurile se coextrag [i se
99

concentreaz\ `n solven]ii cu care se izoleaz\ [i principiile active din aceste


plante, precum [i datorit\ folosirii lor `n industria farmaceutic\.
S-a prezentat doar pentru cteva erbicide folosite pe scar\ larg\
reziduurile pe care le pot l\sa `n plant\ [i recolt\. ~n func]ie de toxicitatea
fiec\rui erbicid, frecven]a reziduurilor, `n diferite alimente, ponderea fiec\rui
aliment `n hrana diferitelor popoare, organele de decizie au fixat limite de
toleran]\, nivelul acestora diferind de la ]ar\ la ]ar\. Astfel, aspectele prezentate
fiind `n permanen]\ sub control, exist\ certitudinea c\ vor fi evitate anumite
accidente.
Prin respectarea dozelor [i epocilor de administrare a erbicidelor ct [i
prin m\suri agrotehnice care s\ asigure culturi viguroase, se pot mic[ora mult
riscurile acumul\rii de reziduuri. Cu ct plantele cresc [i se dezvolt\ mai bine,
cu att ele metabolizeaz\ mai intens erbicidele, iar odat\ cu cre[terea `n
greutate se mic[oreaz\ propor]ia de erbicid la unitatea de plant\ recoltat\.
7.6.10. EFECTELE ERBICIDELOR ASUPRA MEDIULUI AMBIANT
Mediul ambiant poate fi contaminat cu erbicide voluntar (prin
tratamente) dar [i accidental (deriv\, [iroire, levigare, volatilizare, reziduuri,
sc\p\ri `n industrie). ~n func]ie de modul lor de ac]iune, structur\ chimic\ etc.
ele exercit\ influen]e foarte variate asupra popula]iei solului, faunei
supraterestre, popula]iei apelor, ct [i efecte privind corela]iile `ntre specii,
rela]iile erbicid-sol etc.
Efectele erbicidelor asupra mediului ambiant nu trebuie considerate `n
mod obligatoriu nefavorabile; alese adecvat [i aplicate corect, erbicidele pot
servi uneori la conservarea unor specii valoroase.
~n etapa actual\, [tiin]a a acumulat suficiente date pentru a permite
folosirea cu ct mai pu]ine riscuri a erbicidelor, ca [i a altor tipuri de pesticide.
Totu[i, acestea pot afecta mediul ambiant, uneori pe termen lung, dac\
substan]ele folosite sunt insuficient cunoscute, dac\ acestei probleme nu i se
100

acord\ aten]ie cuvenit\ (datorit\ lipsei de r\spundere) [i dac\ nu exist\ o


politic\ consecvent\ de conservare a mediului.
Grija pentru protec]ia mediului trebuie s\ premearg\ omolog\rii
(`nregistr\rii) erbicidului. ~n acest sens, `n diferite ]\ri s-au emis legi care
prev\d obligativitatea firmelor produc\toare de a furniza date pentru fiecare
produs privind toxicitatea, prezen]a`n pesticid `mpreun\ cu substan]a activ\ [i a
altor ingredien]i, obligativitatea test\rii mutagenit\]ii [i descompunerii `n
sistemele biologice, precum [i efectuarea de cercet\ri privind toxicitatea acut\
a amestecurilor pesticidului considerat cu alte pesticide cu care se poate `ntlni
`n mediul ambiant.
Cu toate m\surile intreprinse `nc\ din momentul fabric\rii ct [i a
reglement\rilor privind folosirea lor, erbicidele constituie principalul grup de
pesticide care populeaz\ solul.
L. Ghinea [i col., 1987, `n baza a numeroase cercet\ri efectuate pe plan
mondial, arat\ c\ datorit\ reducerii gradului de `mburuienare, dup\ o folosire
mai `ndelungat\ a erbicidelor, solul `[i poate reduce valoarea pH, satura]ia `n
baze, con]inutul `n humus [i `n diferi]i cationi. Pe solurile tratate cu erbicide,
comparativ cu cele netratate, scade masa vegetal\ total\, masa de insecte
fitofage, frecven]a potrnichilor [i fazanilor care se hr\nesc cu insecte [i `n
final, num\rul total de specii animale.
Dintre

vie]uitoarele

solului,

micropopula]ia

constituie

problema

esen]ial\, datorit\ att importan]ei sale `n sistemul solului ct [i dificult\]ii de a


sesiza influen]a eventual\ a erbicidelor asupra ei. Youssef [i Heitefuss, 1983,
cit. L. Ghinea [i col., 1987, arat\ c\ erbicidele pot afecta rela]iile parazit-plant\
de cultur\ pe diferite c\i [i `n primul rnd prin modificarea calitativ\ [i
cantitativ\ a exudatelor radiculare. A[a, de exemplu, erbicidele stimuleaz\
exudarea radicular\ la bumbac [i ca urmare sunt stimulate germinarea sporilor
[i cre[terea miceliului de Fusarium, se modific\ raporturile dintre
microorganismele din rizosfera bumbacului `n defavoarea bacteriilor [i `n
101

favoarea ciupercilor [i actinomicetelor [i se reduce frecven]a endomicorizelor,


care favorizeaz\ absorb]ia fosforului `n plante.
O alt\ problem\ discutat\ `n literatura de specialitate se refer\ la
eventualele efecte de stimulare a micropopula]iei solului.
L. Ghinea [i col., 1987 prezint\ o analiz\ asupra acestei situa]ii de c\tre
Schroder, 1984, care pe baza cercet\rilor efectuate pe plan mondial, ajunge la
concluzia c\ la baza lor st\ o cre[tere a con]inutului solului `n elemente
nutritive. Cauza stimul\rii micropopula]iei solului ar putea fi determinat\ direct
prin tratamentul cu erbicide prin reac]ii directe `ntre moleculele de erbicid [i
anumite frac]iuni din sol, prin aportul de substan]e nutritive prin `nsu[i
erbicidul folosit sau prin cre[terea solubilit\]ii unor frac]iuni minerale din sol
prin eliminarea unor metaboli]i anionici ai produsului: CO2, SO2-4, PO3-4, Cl-. Pe
de alt\ parte cauza poate fi indirect\, datorit\ eliber\rii unor substan]e nutritive
prin mineralizarea unei frac]iuni a microflorei sau a microfaunei distruse de
erbicid, eliber\rii unor substan]e nutritive prin mineralizarea materiei organice
a solului pentru care frac]iunea distrus\ a micropopula]iei joac\ rolul de
substrat de activare sau datorit\ modific\rii acceptabilit\]ii cationilor, datorit\
unor acizi organici produ[i ca urmare a modific\rii metabolismului
microorganismelor sub ac]iunea erbicidelor.
Majoritatea cercet\rilor ajung `ns\ la concluzia c\ att efectele
inhibitoare, ct [i cele stimulatoare asupra micropopula]iei solului cauzate de
erbicide, trebuie considerate primejdioase, stimularea ascunznd de fapt tot un
efect toxic.
Erbicidele au implica]ii importante [i asupra faunei supraterestre, `n
special `n economia vnatului [i aplicultur\.
L. Ghinea [i col., 1987 citeaz\ date din literatura de specialitate din care
rezult\, de exemplu, c\ printre alte pesticide esterul butilic al 2,4 D constituie o
cauz\ important\ a r\ririi faunei p\durilor (Voinova, 1977). Potts, 1985
apreciaz\ c\ 75% din cele 120 de milioane de potrnichi care tr\iau `n 1952 `n
102

emisfera boreal\, nu mai exist\ `n prezent, cauza principal\ constituind-o


tratamentele cu erbicide. Aceast\ situa]ie nu se datore[te efectelor toxice
directe, ci indirecte, de distrugere a vegeta]iei care servea ca substrat trofic
insectelor folosite `n hran\ de c\tre potrnichi.
~n ceea ce prive[te toxicitatea erbicidelor fa]\ de albine, Mortar [i
Moffel, 1972, (cit. L. Ghinea, 1987) au g\sit urm\toarele situa]ii: - foarte
toxice: uleiurile minerale; - toxice: paraquatul, deriva]ii arsenului; mediu
toxice:

bromoxinilul,

endotalul;

netoxice:

dicamba,

clorambenul,

tiolcarbama]ii, picloramul, Lontrelul etc. Erbicidele pot ac]iona asupra


albinelor [i indirect prin reducerea plantelor spontane sau cultivate ca surse de
polen.
Un aspect, de loc neglijat, este cel legat de efectul erbicidelor asupra
popula]iei apelor.
Se cunoa[te c\ cianobacteriile [i algele din ape au un rol deosebit `n ceea
ce prive[te sursa de oxigen [i hran\ pentru toate celelalte grupe de vie]uitoare.
Erbicidele inhibitoare de fotosintez\ [i cu mare remanen]\, dac\ ajung pe
diferite c\i `n m\ri [i oceane, inhib\ fotosinteza fitoplanctonului, sursa
principal\ de oxigen [i hran\ pentru ecosistemele marine [i par]ial terestre.
L. Ghinea [i col., 1987 citeaz\ date din literatura de specialitate care
atest\ efectul puternic toxic al deriva]iilor fenoxibutirici, urmat de cele produse
de inoxinil, bromoxinil, dicamba, deriva]ii fenoxipropionici, MCPA [i dalapon
asupra algei Ankistrodesmus. De asemenea s-a constatat c\ terbutrinul nu este
direct toxic pentru fauna de nevertebrate acvatice, dar reducnd num\rul de
specii vegetale, o priveaz\ de hran\. ~n acela[i timp, m\rind masa de resturi
vegetale moarte, este stimulat\ fauna bentic\, `n special rmele [i nematozii.
Algele filamentoase rezist\ la erbicid [i servesc ulterior ca baz\ trofic\ penru
refacerea faunei.

103

Pavda (1973) clasific\ efectul erbicidelor pentru fauna acvatic\ astfel: puternic toxice: fenolii substitui]i, carbama]ii mediu toxice: deriva]ii
fenoxialcanoici; - inofensive: restul erbicidelor.
Efectele directe ale erbicidelor asupra pe[tilor pot fi mai u[or de observat
moartea pe[tilor datorndu-se unor erbicid\ri necorespunz\toare, `n timp ce
efectele indirecte sunt mai greu de depistat, moartea pe[tilor survenind ca
urmare a lipsei de ozigen, provocat\ de distrugerea plantelor acvatice.
Pentru pe[ti, cele mai toxice erbicide sunt nitroderiva]ii.
Alte erbicide ca de exmplu atrazinul, m\re[te mortalitatea crabilor, fiind
`n acela[i timp un poluant periculos pentru broa[te. Dipiridilii, `n prezen]a unor
compu[i ai cuprului (chela]i), devin foarte toxici pentru unii pe[ti de mare
valoare economic\, cum ar fi de exemplu p\str\vii, printr-un proces sinergic.
Studiile efectuate pe cele 7 specii de pe[ti (Rehvolt [i col., 1977) cu
erbicide pe baz\ de 2,4 D, au eviden]iat netoxicitatea acestora; 2,4 D se elimin\
prin rinichi din corpul pe[tilor sub forma unor conjugate taurinice, formate `n
glomerulele renale.
Printre cauzele principale care pot duce la poluarea apelor, cu urm\ri
dintre cele mai nedorite, amintim posibilitatea poten]ial\ de contaminare a apei
freatice. Acest risc poate fi evitat prin cunoa[terea concret\ a condi]iilor `n care
se aplic\ erbicidele. Astfel, riscurile contamin\rii apei freatice cresc pe soluri
nisipoase (unde levigarea este mai intens\) [i acolo unde adncimea apei
freatice este mic\. ~n ]ara noastr\ astfel de condi]ii se `ntlnesc, de exemplu, pe
nisipurile din stnga Jiului, `n sistemul de irigare Sadova-Corabia, unde solurile
au capacitate slab\ de re]inere [i apa freatic\ la adncime mic\.
~n afara influen]elor asupra popula]iei solului, faunei supraterestre [i
popula]iei apelor, erbicidele duc la schimb\ri mai mari sau mai mici `n flora de
buruieni, `n special pe terenurile arabile unde sunt folosite frecvent.

104

C. Pintilie [i col., citeaz\ date ob]inute de C. Chiril\ (1968), [i Chiril\ C.


[i col. (1979), din care rezult\ c\ `n monocultura de porumb tratat\ cu Simazin
s-au `nmul]it numeroase specii de buruieni rezistente la acest erbicid.
~n sudul ]\rii s-a constatat o r\spndire a speciei de Amaranthus
clorostachys (A. hybridus) [i o reducere a speciei A. retofexus, mult mai
sensibil\ la triazine.
Datorit\ rezisten]ei la erbicide pe baz\ de 2,4 D, Apera spica venti s-a
`nmul]it mult `n culturile de cereale p\ioase din zona colinar\, din centrul [i
sud-vestul ]\rii noastre.
~n orez\rii, aplicarea Propanilului, care combate mai ales speciile de
Echinochloa, determin\ cre[terea num\rului de plante de Bolboschoenus
maritimus.
Tot `n orez\rii s-a extins Leersia oryzoides (orez s\lbatic) o graminee
peren\ cu rizimi, foarte apropiat\ din punct de vedere sistematic [i biochimic
de orez, specie care s-a extins datorit\ combaterii celorlalte buruieni pe cale
chimic\.
Rezult\ deci marea variabilitate de reac]ie a buruienilor fa]\ de erbicide,
care determin\ o selec]ie a acestora `n func]ie de rezisten]\.
7.6.11 METODE DE APLICARE A ERBICIDELOR
Pe lng\ cunoa[terea mecanismului de ac]iune a fiec\rui erbicid, a
selectivit\]ii lui fa]\ de plantele cultivate, a spectrului de combatere al
buruienilor etc., `n tehnologia utiliz\rii erbicidelor, metodele de utilizare a
acestora au un rol deosebit de important. Prin alegerea celei mai potrivite
metode de aplicare se realizeaz\ o eficacitate mare a erbicidului asupra
buruienilor [i `n acela[i timp se `nl\tur\ eventualele efecte negative asupra
culturilor.
~n func]ie de mecanismul de ac]iune al erbicidelor se disting dou\
metode principale de aplicare a acestora:
105

- aplicarea pe sol `nainte de sem\nat sau r\s\ritul culturilor


(preemergent).
- aplicarea `n cursul perioadei de vegeta]ie, adic\ dup\ r\s\ritul culturii
(postemergent).
Prima metod\ de aplicare (pe sol), are un caracter preventiv [i este
specific\ erbicidelor reziduale, cum sunt cele pe baz\ de atrazin, simazin,
metolachlor, butylat, benefin, cycloat, trifluralin etc.
A doua metod\ (aplicare pe vegeta]ie) are un caracter curativ [i este
specific\ erbicidelor de contact, cu ac]iune total\ sau selectiv\, precum [i
erbicidelor cu ac]iune hormonal\, aminotriazolului, dinoseb-acetatului,
picloramului, morfactinelor etc.
Unele erbicide se pot aplica prin ambele metode, att pe sol ct [i pe
vegeta]ie, ca: atrazinul, prometrinul, pyrazonul [i unii substituien]i ureici
(cloroxuron, diuron, monolinuron etc.).
~n cadrul fiec\rei metode de aplicare exist\ o serie de variante
determinate de: perioada din ciclul anual al culturii, lucrarea agrotehnic\ care
precede sau succede tratamentului, faza de vegeta]ie a plantelor cultivate [i a
buruienilor, cerin]ele erbicidului utilizat corelate `ndeosebi cu condi]iile
pedoclimatice [i nivelul agrotehnicii practicate.
Pentru situa]ia cnd erbicidele se aplic\ pe vegeta]ie, p\trunderea
acestora `n plant\ poate fi favorizat\ `n func]ie de situa]ie, cu ajutorul unor
substan]e ajut\toare ca; muian]i, activan]i sau adezivi.
Dintre muian]i amintim: penetrolul `n concentra]ie de 0,25-0,50%,
polietilen glicocolii, uleiurile minerale emulsionabile etc. Aceste substan]e
determin\ mic[orarea tensiunii superficiale favoriznd formarea unei pelicole
continui pe suprafa]a frunzelor.
Printre activan]i cit\m: sulfatul de amoniu, clorura de sodiu sau potasiu,
ureea etc., substan]e care modific\ permeabilitatea cuticulei [i amplific\
sensibilitatea buruienilor.
106

Pentru plantele ce au pe frunze un strat ceros sau peri[ori, `n vederea


aderen]ei mai bune a solu]iei, se folosesc anumite substan]e adezive cum ar fi:
polimerii solubili `n ap\ a unor uleiuri diferite `ngr\[\minte [.a.
Eficacitatea unor erbicide reziduale este dependent\ `n cea mai mare
m\sur\ de umiditatea solului. Precipita]iile c\zute dup\ tratament favorizeaz\
dispersarea erbicidelor reziduale pn\ la adncimea de germinare a semin]elor
de buruieni. Dup\ N. {arpe [i col. (1964), pentru condi]iile din ]ara noastr\,
necesarul de ap\ pentru primele 10-20 zile dup\ tratament este de 30-50 mm.
~n aceast\ grup\ intr\ `n special triazinele. Eficacitatea altor erbicide rezuduale
ca: butylat, nitralin, cycloat, trifluralin, nu este dependent\ de regimul de
precipita]ii.
La tratamentele efectuate pe vegeta]ie este necesar s\ nu cad\ precipita]ii
nici `nainte nici dup\ aplicarea erbicidelor. Dup\ tratament nu trebuie s\ cad\
precipita]ii cel pu]in 6-12 ore, timp `n care are loc absorb]ia [i translocarea
aproape complet\ a acestor erbicide.
Eficacitatea metodelor de aplicare a erbicidelor este influen]at\ [i de alte
elemente climatice cum ar fi: temperatur\, lumin\, umiditatea relativ\ a aerului
etc.
A[a de exemplu, eficacitatea maxim\ a erbicidelor hormonale sau de
contact se realizeaz\ cnd procesele fiziologice din plante se desf\[oar\ intens.
Din aceast\ cauz\ aceste erbicide se aplic\ atunci cnd temperatura aerului este
de 15-20oC. Dac\ erbicidul 2,4 D se administreaz\ la o temperatur\ de 10oC [i
`n condi]iile unei nebulozit\]i accentuate, efectul este redus, iar timpul necesar
pentru ac]iune este mult mai lung.
Pentru erbicidele volatile sau cele care se descompun u[or `n prezen]a
luminii [i care se aplic\ pe sol (toluidine, tiocarbama]i, carbama]i etc), este
necesar\ `ncorporarea [i omogenizarea intim\ cu solul, `ntr-un interval de cel
mult 15-20 minute dup\ administrare, opera]ie ce se execut\ cu ajutorul grapei
cu discuri, `n dou\ parcursuri.
107

Erbicidele (cu excep]ia celor granulate) se aplic\ cu ajutorul apei;


cantitatea de ap\ folosit\ trebuie s\ asigure o acoperire perfect\ a suprafe]ei
solului sau frunzelor, dup\ caz [i ea depinde, `n cea mai mare m\sur\, de
fine]ea pulveriz\rii amestecului pentru stropit.
Din acest punct de vedere, cea mai bun\ pulverizare se realizeaz\ cu
ajutorul avia]iei utilitare, caz `n care cantitatea de ap\ se poate reduce pn\ la
100 l/ha. La tratamentele terestre este necesar\ o cantitate de 200-600 l ap\/ha,
iar `n cazul folosirii aparaturii manuale de stropit, cantitatea de ap\ este de 6001.000 l/ha.
Pentru ca erbicidarea s\ aib\ efect maxim, m\rimea pic\turilor trebuie s\
fie cuprins\ `ntre 150-500 microni. Pic\turile mai mici de 150 microni sunt
luate u[or de vnt sau se evapor\ repede, iar cele mai mari de 500 microni nu
asigur\ o distribu]ie uniform\ a erbicidelor.
Tratamentele aviochimice prezint\ o serie de avantaje ca: distribuirea
uniform\ a erbicidelor, aplicarea tratamentului `n epoc\ optim\, posibilitatea
aplic\rii erbicidelor pe terenuri inaccesibile ma[inilor terestre, evitarea
v\t\m\rii plantelor [i tas\rii solului, productivitate de 20-25 ori mai mare
comparativ cu tratamentele efectuate cu ma[ini terestre etc.
Aceast\ metod\ prezint\ [i cteva dezavantaje: cost ridicat, timpul
trebuie s\ fie lini[tit (viteza vntului s\ nu dep\[easc\ 2-3 m/sec.) [i sunt
necesare terenuri pentru decolare [i aterizare.
~n condi]iile din ]ara noastr\ predomin\ aplicarea erbicidelor cu ajutorul
mijloacelor terestre purtate: EEP-600, EESP [i tractate MET-1200 [i MTSP1200.
Pentru culturile nepr\[itoare, erbicidele se administreaz\ pe `ntreaga
suprafa]\ (integral) indiferent dac\ tratamentul se face la sol sau pe vegeta]ie.
~n cazul plantelor pr\[itoare, sau `n planta]iile de pomi [i vi]\ de vie, aplicarea
erbicidelor, att pe sol ct [i pe vegeta]ie, poate fi f\cut\ pe `ntreaga suprafa]\
sau numai pe zona rndurilor de plante (`n benzi), urmnd ca buruienile care
108

apar printre rndurile de plante sau de pomi [i vi]\ de vie, s\ fie distruse prin
pra[ile mecanice.
Aplicarea erbicidelor numai pe zona rndului de plante are ca urmare
eliminarea pra[ilelor manuale, economii de erbicid [i reducerea efectului
remanent al unor erbicide reziduale. Metoda este indicat\ pentru zona cu
precipita]ii abundente dup\ sem\nat; pentru culturile de cmp `ns\ poate fi
folosit\ o perioad\ scurt\ de timp (7-10 zile), adic\ ct dureaz\ sem\natul.
Reu[ita tratamentului cu erbicide depinde de alegerea corect\ a tipului de
duze, stabilirea presiunii de lucru [i asigurarea constan]ei presiunii de
func]ionare [i a vitezei de lucru a agregatului.
Pentru efectuarea tratamentelor pe toat\ suprafa]a sunt potrivite duze cu
dispersarea lenticular\ a erbicidelor, iar pentru tratamentele `n benzi se folosesc
duze care realizeaz\ o sec]iune a jetului apropiat\ de cea dreptunghiular\ [i
permit o distan]\ `ntre duze [i sol, evitndu-se astfel antrenarea pic\turilor de
c\tre curen]ii de aer.
Cantitatea de amestec pentru stropit se poate regla prin schimbarea
duzelor (care sunt diversificate pe debite), prin modificarea presiunii de lucru
(care poate fi cuprins\ `ntre (0,5 6 kgf/cm2), ct [i prin varia]ia vitezei de
lucru. L\]imea suprafe]ei tratate de o duz\ este determinat\ de `n\l]imea la care
este fixat\ rampa de pulverizare, ea putnd fi modificat\ `ntre 90-500 mm.
La tratamentele integrale duzele se fixeaz\ la o `n\l]ime care s\ permit\
ca sec]iunile jeturilor s\ se suprapun\ pe o distan]\ de 6-7 cm; dac\ `n\l]imea
de pulverizare este prea mic\, `ntre sec]iunile jeturilor r\mn suprafe]e
netratate, iar dac\ `n\l]imea este prea mare, la intersec]ia jeturilor se realizeaz\
suprafe]e pe care ajung cantit\]i duble de erbicid.
~n\l]imea de lucru la tratamentele `n benzi trebuie reglat\ `n a[a fel `nct
s\ se realizeze o l\]ime a benzii tratate de circa o treime din distan]a `ntre
rnduri.
109

~nainte de `nceperea lucrului este necesar\ verificarea `n sta]ionar a


uniformit\]ii distribuirii solu]iei de c\tre duze. ~n teren se verific\ norma de
solu]ie la hectar `n func]ie de duz\, presiunea de lucru [i viteza de deplasare a
agregatului.
La aplicarea tratamentelor pe toat\ suprafa]a este necesar\ jalonarea pe
parcursul efectu\rii lucr\rii, pentru a se evita suprapunerile ct [i r\mnerea
unor benzi netratate.
La tratamentele cu avionul sau elicopterul, pentru distribuirea uniform\ a
erbicidului, `n\l]imea de zbor nu trebuie s\ dep\[easc\ 5 m. De asemenea, dac\
`n vecin\tate exist\ culturi sensibile la erbicidul folosit, se vor respecta zone de
protec]ie late de circa 500 m.
~n cazul tratamentelor terestre trebuie s\ se evite `ntoarcerea agregatelor
pe culturi vecine. ~ntoarcerile se vor face cu dispozitivele de distribuire a
erbicidelor oprite, ca [i la sta]ion\rile `n cursul lucrului.
Att tratamentele cu mijloace mecanice terestre ct [i mai ales cu avionul
sau elicopterul, trebuie efectuate pe vreme lini[tit\, f\r\ vnturi intense.
Pe parcursul lucrului, ori de cte ori este nevoie, duzele [i sitele se cur\]\
[i se spal\. La schimbarea erbicidului `ntreaga instala]ie se spal\ cu ap\ [i
detergen]i, iar la `ncheierea lucr\rilor de erbicidare, instala]iile folosite `n acest
scop se spal\ cu o suspensie de c\rbune, `n concentra]ie de 0,1%.
7.6.12

STABILIREA

DOZEI

DE

ERBICID

{I

PREPARAREA

AMESTECULUI PENTRU STROPIT


Stabilirea corect\ a dozei de erbicid are mare influen]\ asupra calit\]ii
tratamentului deoarece la doze prea mici buruienile r\mn necomb\tute, fiind
necesare alte eforturi pentru strpirea lor, iar la doze prea mari erbicidele sunt
toxice pentru plantele de cultur\.
Doza de erbicid se stabile[te `n func]ie de eficacitatea lui, metoda de
aplicare, gradul de `mburuienare, speciile [i faza de vegeta]ie a buruienilor [i
plantelor de cultur\ [i al]i factori. ~n cazul erbicidelor reziduale, la stabilirea
110

dozelor se va ]ine seama [i de con]inutul `n humus [i argil\, deoarece o parte


din erbicid este imobilizat `n complexul adsorbant al solului. Din aceast\
cauz\, pe solurile nisipoase dozele vor fi mai mici, iar pe solurile bogate `n
humus [i argiloase, dozele vor fi mai mari.
Dozele de erbicid se recomand\ pe baza rezultatelor ob]inute `n
activitatea de cercerare [i [i, de regul\, sunt indicate `n kg s.a/ha, fiind necesar\
calcularea dozei de produs tehnic (comercial).
Pentru tratamente ce se fac integral (pe toat\ suprafa]a), doza de produs
tehnic se calculeaz\ dup\ rela]ia:
Dt=

`n care:

Dt = doza de produs tehnic, `n kg, l/ha;


D.s.a. = doza de substan]\ activ\ recomandat\ kg/ha.
s.a. = procente substan]\ activ\ `n erbicidul folosit.
~n cazul tratamentelor `n benzi, doza de produs tehnic se calculeaz\ dup\
rela]ia:
Dt1 =

, `n care:

Dt1 = doza de produs tehnic la tratamentul `n benzi, `n kg, l/ha;


Dt = doza de produs tehnic, `n kg, l/ha, la aplicarea integral\;
l = l\]imea benzii tratate (cm sau m);
L = distan]a dintre rndurile de plante, pomi sau vi]\ de vie (cm sau m).
Prepararea amestecului pentru striopit. Calitatea tratamentului cu
erbicide depinde `n mare m\sur\ de modul de preparare [i de aplicare a
amestecului dintre erbicid [i ap\. Respectarea normelor de lucru pre`ntmpin\
multe neajunsuri, ca de exemplu, depunerea erbicidului pe fundul rezervorului,
111

formarea de cocolo[e, `nfundarea duzelor etc., cu toate consecin]ele negative


ale acestora.
Prepararea amestecului, `n cazul unor erbicide, se poate face direct `n
rezervoarele instala]iilor de erbicidat, `n cisterne sau `n instala]ii speciale.
Apa folosit\ la prepararea amestecului trebuie s\ fie curat\, deoarece
impurit\]ile `nfund\ sitele [i duzele instala]iilor de stropit. Se va evita folosirea
apelor dure, adic\ a acelora care con]in peste 150 ppm diferi]i ioni (Ca++, Mg++,
Fe+++ etc.) deoarece ace[tia pot reac]iona cu s\rurile erbicidelor sau cu unele
substan]e adjuvante formnd s\ruri insolubile, care precipit\ [i creeaz\
dificult\]i `n aplicarea tratamentului.
Amestecul pentru stropit (sau pentru erbicidat) este o denumire general\.
Sunt trei tipuri de amestec [i anume: solu]ie, emulsie [i suspensie. ~ntre acestea
sunt diferen]e att ca mod de preg\tire ct [i ca m\suri care trebuie luate `n
timpul excut\rii tratamentului. De aceea, `n fiecare caz trebuie precizat care
este tipul de amestec respectiv.
Tipurile de amestec sunt determinate de modul cum sunt formulate
(fabricate) erbicidele, deci de `nsu[irile acestora.
Solu]ia este amestecul cu apa a erbicidelor solubile `n ap\. ~n acest caz
erbicidele sunt formulate ca solu]ii apoase concentrat\ (exemplu SDMA a
acidului 2,4 D, Icedin [.a.) sau sub form\ solid\ (exemplu NaTa [.a.).
~n aparen]\, solu]ia este clar\, de[i uneori este colorat\. Solu]iile se
prepar\ mai u[or dect celelalte amestecuri pentru erbicidat. Astfel, erbicidul `n
doza necesar\, se poate introduce direct `n bazinul ma[inii de stripit. Avnd `n
vedere faptul c\ solu]ia este un amestec fizic omogen, `n timpul tratamentului
este necesar un minim de agitare deoarece constituien]ii solu]iei nu se separ\ pe
cale mecanic\.
Emulsia, ca no]iune general\, este amestecul dintre dou\ lichide, fiecare
men]inndu-[i identitatea. ~n cazul erbicidelor, prin emulsie `n]elegem
amestecul dintre ap\ [i erbicidele formulate sub form\ de concentrat
112

emulsionabil (C.E.). Apa `ndepline[te rolul de diluant, iar erbicidul este


dispersat [i nu dizolvat a[a cum este `n cazul solu]iei. Dac\ nu se agit\, cele
dou\ lichide se separ\. Pentru a m\ri stabilitatea amestecului pentru stropit, se
adaug\ erbicidului, `n procesul de fabrica]ie, substan]e dispersante (exemplu,
detergen]i). Cu toate acestea, `n timpul aplic\rii amestecul trebuie agitat `n
permanen]\ pentru a realiza o distribu]ie uniform\.
Regulile principale, specifice, pentru preg\tirea unui astfel de amestec
sunt urm\toarele:
- multe erbicide din aceast\ grup\ sunt volatile (exemplu: Trifluralin,
EPTC, etc.) [i pentru a evita pierderile, prepararea amestecului se face
introducnd direct erbicidul `n rezervorul echipamentului pentru stropit (cnd
prepararea se face `n cisterne sau `n instala]ii speciale, acestea trebuie s\ fie
prev\zute cu capace pentru `nchidere);
- trecerea erbicidului, fie direct `n rezervorul ma[inii, fie `n cisterne sau
instala]ii, se face uniform, pe m\sura umplerii cu ap\.
Suspensia, este amestecul format din particule solide, dispersate `ntr-un
lichid. ~n cazul nostru, amestecul este format din erbicide formulate ca pudr\
umectabil\ sau ca past\ dispersabil\ (exemplu: Atrazin, Prometrin, etc.) [i din
ap\. Apa are rol de diluant [i ca urmare de transportor. Dac\ amestecul erbicidap\ r\mne `n repaus, particulele solide, se depun. De aceea, `n timpul aplic\rii
trebuie agitat continuu. Agitarea trebuie supravegheat\ deoarece dac\ este
excesiv\, se formeaz\ mult\ spum\ care `ngreuneaz\ circula]ia amestecului
prin sistemul de stropit al ma[inii.
Pentru a realiza un amestec omogen, mai `nti se face o maia cu
erbicidul respectiv astfel: cantitatea de erbicid calculat\ pentru o anumit\
suprafa]\ sau pentru volumul unui vas cu ap\ se amestec\ (se fr\mnt\) treptat
cu cte pu]in\ ap\ pn\ ce se ob]ine o past\ omogen\ (nu terci) [i care se las\
cteva ore la muiat. Cnd se consider\ c\ pasta este omogen\, se amestec\ cu
`ntreaga cantitate de ap\ pentru care s-a calculat erbicidul respectiv.
113

Dac\ erbicidul, f\r\ a face `n prealabil maiaua, se introduce direct `n


bazin sau cistern\, unde se afl\ `ntreaga cantitate de ap\, el nu disperseaz\
complet [i rezult\ un amestec cu grunzuri (cocoloa[e).
Amestec de dou\ erbicide. Pentru a m\ri spectrul de combatere a
buruienilor, se practic\ tot mai mult amestecul de dou\ (uneori trei) erbicide.
Adesea se aplic\ `mpreun\ un erbicid formulat ca pudr\ umectabil\ (WP) [i
altul `n form\ de concentrat emulsionabil (exemplu: Pitezin + Eradicane, RoNeet + Venzar, Treflan + Sencor etc.). ~n acest caz se prepar\ mai `nti maiaua
cu erbicidul formulat ca pudr\ umectabil\, dup\ modul precizat mai sus. Se
introduce `n cistern\ sau `n tancul instala]iei de preg\tit amestecul jum\tate din
cantitatea total\ de ap\ [i peste ea se toarn\ maiaua de erbicid. Se amestec\
pentru uniformizare. ~n continuare se introduce erbicidul concentrat
emulsionabil, se completeaz\ cu restul de ap\ [i se agit\ continuu.
Amestecurile pentru erbicid de tipul solu]iilor [i emulsiilor sunt
corespunz\toare calitativ, numai pentru ziua `n care au fost preparate, iar
amestecul sub form\ de suspensie, cel mult `nc\ o zi. Din aceast\ cauz\
prepararea amestecurilor pentru erbicidat se va corela cu randamentul de lucru
al ma[inilor [i cu mersul vremii.
Pentru prepararea amestecurilor de stropit, cantitatea de erbicid necesar\
a fi introdus\ `n cistern\ sau vasul `n care se preg\te[te se calculeaz\ cu rela]ia
:
C=

`n care:

C = cantitatea de erbicid necesar\, kg, l/ha;


V = capacitatea cisternei sau a vasului `n care se prepar\ amestecul, `n l;
R = debitul ma[inii de stropit `n l/ha;
D = doza de erbicid stabilit\ a se aplica, `n kg, l/ha.

114

7.6.13 PRINCIPII {I REGULI CE STAU LA BAZA ELABOR|RII


PROGRAMULUI DE APLICARE A ERBICIDELOR
~n vederea folosirii cu maxim\ eficien]\ a erbicidelor, este necesar s\ se
elaboreze un program de combatere chimic\ a buruienilor. Acest lucru este
absolut necesar `ntruct se cunoa[te c\ nici un erbicid aplicat singur nu rezolv\
`n mod satisf\c\tor problema combaterii buruienilor dintr-o cultur\.
La elaborarea programului de aplicare a erbicidelor `ntr-o unitate
agricol\, se vor avea `n vedere o serie de principii [i reguli, pe care le
prezent\m `n continuare.
- Stabilirea tipurilor de asolamente [i a rota]iei culturilor constituie unul
din factorii principali de care depinde eficacitatea erbicidelor; lipsa unui plan
de lung\ durat\, minu]ios `ntocmit, privind rota]ia culturilor [i a aplic\rii
erbicidelor, `n marea majoritate a cazurilor conduce la o utilizare unilateral\ a
metodelor chimice de combatere [i la o folosire unilateral\ a anumitor erbicide,
cu consecin]e negative pentru produc]ia agricol\. Concomitent cu elaborarea
asolamentelor [i stabilirea rota]iei culturilor este imperios necesar\ `nfiin]area
unui registru pentru eviden]a aplic\rii erbicidelor pe sole [i culturi.
- Identificarea prin cartare a buruienilor predominante pe fiecare sol\.
Cunoscnd ponderea principalelor specii de buruieni se poate stabili [i se pot
alege acele erbicide cu ajutorul c\rora se realizeaz\ o combatere maxim\ a
buruienilor.
- Stabilirea dozelor optime pentru fiecare erbicid `n cazul cnd este
aplicat singur [i `n cazul cnd este asociat cu alte erbicide. Pentru stabilirea
dozelor optime [i a rapoartelor dintre erbicide `n cazul aplic\rii asociate,
trebuie s\ se cunoasc\ bine recomand\rile institutelor de cercet\ri [i ale
sta]iunelor experimentale; dep\[irea dozelor recomandate duce la apari]ia de
efecte nedorite (remanen]\, fitotoxicitate pentru plantele cultivate etc.).
- La alegerea erbicidelor este necesar s\ se ]in\ seama [i de baza tehnicomaterial\ de care dispune unitatea, deoarece unele erbicide se pot aplica att cu
115

aparatur\ terestr\ ct [i cu mijloace avio, `n timp ce alte erbicide (`n special


cele volatile) se pot administra numai cu ma[ini terestre.
- Dup\ stabilirea sortimentului de erbicide precum [i a dozelor de
aplicare a acestora, se va calcula necesarul (`n kg sau litri) pentru fiecare
erbicid `n parte [i se va stabili planul de aplicare a fiec\rui erbicid.
~n afara regulilor de baz\ enun]ate mai sus, pentru reu[ita tratamentului
este necesar s\ se respecte o serie de cerin]e tehnice [i anume:
- p\strarea [i conservarea erbicidelor `n bune condi]iuni, eviden]a corect\
a acestora (intrarea `n unitate, eliberarea cu ordinul scris al fermierului,
primirea sub semn\tur\), manipularea `n ambalaje corespunz\toare etc;
- preg\tirea corespunz\toare a solului destinat aplic\rii erbicidelor
(m\run]ire [i nivelare), care s\ asigure repartizarea uniform\ a erbicidelor [i
acumul\ri uniforme de reziduuri;
- respectarea vitezei de lucru `n tot timpul ac]iunii de aplicare a
erbicidelor (m\rirea vitezei de lucru stabilite determin\ administrarea unei
cantit\]i mai mici de erbicid [i `n consecin]\ efectul nu va fi cel scontat, iar
reducerea vitezei de lucru m\re[te cantitatea de erbicid la unitatea de suprafa]\,
cu repercursiunile care se cunosc);
- jalonarea terenului, opera]ie indispensabil\ execut\rii corecte a
tratamentului (neglijarea jalon\rii poate duce la suprapuneri de tratamente sub
form\ de f[ii `n care, ca urmare a dubl\rii dozelor aplicate, apar fenomene de
fitotoxicitate sau remanen]\, iar pe suprafe]ele neacoperite de dispozitivele de
pulverizare, buruienele r\m\n necomb\tute);
- `n zonele cu terenuri supuse fenomenelor de eroziune, pe solurile
nisipoase, pe cele cu ap\ freatic\ la mic\ adncime, pe terenurile irigate unde
se cultiv\ mari suprafe]e cu cereale [i plante tehnice, aplicarea erbicidelor
trebuie s\ se fac\ cu mult\ aten]ie pentru a reduce la maximum efectul polu\rii;

116

- preg\tirea corespunz\toare a echipamentelor de erbicidat (verificarea


pompei, a filtrului, furtunurilor, rezervorului, a agitatoarelor hidraulice, duzelor
[i manometrului).
7.6.14
M|SURI DE PROTEC}IA MUNCII LA FOLOSIREA ERBICIDELOR
Cu toate c\ relativ pu]ine erbicide prezint\ pericole grave de intoxicare,
pentru prevenirea unor fenomene de poluare [i toxicitate este absolut necesar ca
la folosirea erbicidelor s\ se respecte anumite reguli de protec]ie a muncii.
Att la p\strarea [i manipularea erbicidelor, ct [i la prepararea
amestecului de stropit [i aplicarea tratamentelor pe teren, se vor respecta
urm\toarele reguli generale:
- toate persoanele care lucreaz\ cu erbicide vor fi instruite de fiecare dat\
cnd se fac tratamente, prezentndu-se substan]a folosit\, periculozitatea,
regulile specifice ce trebuie respectate; de asemenea, trebuie s\ fie examinate
medical la angajare [i periodic, pe parcursul anului;
- persoanele care obi[nuiesc s\ consume frecvent alcool nu sunt admise
la punctele unde se lucreaz\ cu erbicide, deoarece alcoolul scade `n general
rezisten]a la pesticide (b\utorii fac intoxica]ii grave `n cazul contactului cu
tiolcarbama]ii). ~n aceea[i m\sur\ este interzis\ flosirea minorilor, a femeilor
gravide sau care al\pteaz\, a bolnavilor cronici;
- la fiecare loc de munc\ trebuie s\ existe cteva substan]e de prim\
utilitate `n caz de accidente: c\rbune medicinal [i bentonit\ (utile mai ales, `n
cazul erbicidelor dipiridilice, dar pot fi de folos [i `n cazul altor erbicide care au
tendin]\ de a se adsorbi), sare de buc\t\rie (dou\ linguri cu vrf la un pahar cu
ap\) care induce voma [i poate salva via]a celui ce a `nghi]it eventual un
erbicid) [i bicarbonat de sodiu 5% care este util pentru sp\larea pielii [i a
mucoaselor atinse de solu]ii concentrate;
- `n timpul lucrului nu se m\nnc\, nu se bea, nu se fumeaz\, nu se
atinge cu mna fa]a sau pielea descoperit\. La `ntreruperea lucrului, pentru
117

satisfacerea acestor nevoi se spal\ m\nu[ile cu ap\ [i s\pun, apoi se scot, se


spal\ apoi cu ap\ din abunden]\, fa]a [i minile [i numai dup\ aceea se pot
atinge alimentele, apa, ]ig\rile, fa]a [i pielea;
- pentru prevenirea eventualelor accidente, personalul care lucreaz\ cu
erbicide, att la manipularea acestora [i prepararea amestecurilor ct [i la
efectuarea tratamentelor, va folosi `ntotdeauna echipamentul de protec]ie
adecvat (combinezon cu mneci lungi, ochelari, masc\ de tifon cu vat\, m\nu[i
[i cizme de cauciuc).
~n afara regulilor generale prezentate este necesar\ respectarea unor
reguli specifice depozit\rii, transportului, prepar\rii amestecurilor [i efectu\rii
tratamentelor cu erbicide:
- produsele folosite se vor p\stra `n depozite special amenajate, care
trebuie amplasate la distan]e mai mari de 50 m de locuin]e [i surse de ap\.
Depozitele se ]in `ncuiate [i vor fi dotate cu cntar propriu, m\suri de dozare
pentru lichide [i pichet de incendiu.
- nu este permis\ p\strarea erbicidelor `mpreun\ cu alimente, furaje,
obiecte casnice [i alte materiale [i `n general p\strarea `n poduri sau la etaj. De
asemenea, `nc\lzirea cu sobe a depozitelor cu erbicide este interzis\, din cauza
riscurilor de toxicitate [i incendii.
- erbicidele se livreaz\ `n ambalaje `nchise [i nu se vor distribui `n stare
v\rsat\. Scoaterea lichidelor din ambalaje mari se va face numai cu pompa cu
amorsare mecanic\. Ambalajele nu se las\ necur\]ate de pe o zi pe alta,
resturile de erbicid care rezult\ la cur\]ire se strng [i se `ngroap\. De
asemenea, erbicidul care din neglijen]\ a fost risipit se acoper\ cu p\mnt sau
rumegu[, care se strnge [i apoi se `ngroap\ `n locuri ferite, evitnd ca
pesticidele s\ ajung\ `n apa freatic\ prin sp\lare. Ambalajele, cu excep]ia celor
care trebuie returnate la produc\tor, se strng, se scutur\ de resturi [i se ard.
- transportul erbicidelor se va face cu vehicole `n stare corespunz\toare,
fiind interzis transportul `n acela[i timp a apei, alimentelor [i furajelor.
118

- prepararea amestecului pentru stropit (erbicidat) se va face `n locuri


special amenajate (dac\ nu exist\ sta]ii speciale de preg\tire), departe de sursa
de ap\ potabil\, ape curg\toare [i `mprejmuite de un [an] de o cazma adncime.
- butoaiele g\le]ile, m\surile de dozare, cntarele [i orice alte vase
utilizate la preg\tirea amestecurilor nu trebuie folosite `n alte scopuri (ad\patul
animalelor sau `n uz casnic).
- dup\ terminarea lucr\rilor, locul de preg\tire se cur\]\ cu sapa [i
p\mntul cu resturi este `ngropat. Amestecurile r\mase neutilizate se vars\ `n
gropi [i se astup\, iar substan]ele nefolosite se returneaz\, la magazie.
- `naintea `nceperii aplic\rii pe teren a tratamentului cu erbicide, dac\
acestea se fac `n zone populate sau `n preajma lor, se va comunica `n scris
prim\riilor, organelor sanitare, cresc\torilor de animale, albine etc. locurile
unde se vor efectua tratamente, ce substan]e se vor folosi, precum [i m\surile
de prevenire a intoxica]iilor. La marginea tarlalelor se vor pune anun]uri
privind efectuarea tratamentelor, care se ridic\ la 3-4 zile dup\ terminarea lor.
- se interzice aplicarea tratamentelor cu erbicide pe timp foarte c\lduros
(temperaturi peste + 25oC) sau pe vnt (viteza vntului mai mare de 3 m/sec).
- pe solele unde `n acela[i timp lucreaz\ mai mule agregate, acestea vor
fi dispuse pe diagonal\, pentru a `mpiedica intrarea unui agregat `n zona de
ac]iune a celor din fa]\.
- zonele tratate trebuie marcate cu indicatoare teren otr\vit [i
p\[unatul interzis. Dac\ pe terenurile tratate urmeaz\ s\ se mai fac\ lucr\ri
mecanice, acestea se vor efectua la un interval de cel pu]in trei zile de la
tratament.
- la terminarea lucr\rii de erbicidare, deblocarea [i cur\]irea
dispozitivelor de lucru se fac numai de c\tre operatori instrui]i [i complet
echipa]i. Orice abatere de la aceast\ regul\ reprezint\ un pericol grav, prin
degajarea de pulbere sau lichid toxic ce `nso]e[te opera]iunea.
119

7.6.15 ERBICIDE FOLOSITE PENTRU COMBATEREA BURUIENILOR


DIN PRINCIPALELE CULTURI DIN ROMNIA.
Elaborarea tehnologiilor moderne `n agricultur\ este strns legat\ de
fenomenele de mecanizare [i chimizare ale acesteia. ~n timp ce cre[terea
recoltelor este asigurat\, `n principal, de introducerea `n cultur\ a soiurilor [i
hibrizilor, de mare productivitate [i de folosirea pe scar\ larg\ a
`ngr\[\mintelor chimice, cre[terea productivit\]ii este posibil\ `n primul rnd
datorit\ mecaniz\rii [i combaterii chimice a buruienilor.
Pe lng\ rolul principal de combatere a buruienilor [i implicit de sporire
a recoltelor, erbicidele ofer\ o solu]ie de cre[tere a productivit\]ii muncii, prin
reducerea substan]ial\ a muncii vii. Chiar dac\ am lua `n considerare numai
aceste aspecte, erbicidele practic, nu mai pot lipsi din tehnologiile moderne
folosite `n cultivarea plantelor.
Dar, a[a cum s-a precizat la `nceputul acestui capitol, pentru ca
erbicidele s\ aib\ o eficacitate maxim\ [i `n acela[i timp s\ se previn\ unele
neajunsuri `n combaterea buruienilor, trebuie folosite [i celelalte mijloace de
lupt\ cu acestea (preventive, agrotehnice, fizico-mecanice, biologice) adic\ s\
se practice o combatere integrat\. Acest lucru este necesar deoarece eficacitatea
oric\rei metode este limitat\ de anumite condi]ii de sol, condi]ii climatice,
specii de buruieni etc, [i neajunsurile fiec\rei metode sunt `nl\turate atunci
cnd se ac]ioneaz\ cu mai multe mijloace de prevenire [i combatere a
buruienilor.
Folosirea corect\ a erbicidelor se bazeaz\ pe rezultatele cercet\rilor
riguroase efectuate `n cadrul institutelor [i sta]iunilor de cercet\ri agricole
precum [i `n cadrul institutelor de `nv\]\mnt superior agronomic (N. {arpe [i
col., 1967, 1976, 1981, N. {arpe, 1987).
7.6.15.1 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de cereale
p\ioase
120

Cerealele p\ioase (gru, orz, secar\, ov\z) se cultiv\ `n ]ara noastr\ pe


un areal foarte mare, fapt pentru care gradul de infestare cu buruieni difer\ de
la o zon\ la alta att sub aspect numeric ct [i al compozi]iei floristice.
~ntruct erbicidele sintetizate [i folosite la aceste culturi combat numai
anumite grupe sau specii de buruieni, pentru reu[ita tratamentului este necesar
s\ se cunoasc\ urm\toarele:
- arealul de r\spndire al diferitelor specii de buruieni dicotiledonate,
precum [i raportul dintre speciile sensibile [i respectiv rezistente la unele
erbicide;
- arealul de r\spndire al speciilor de buruieni monocotiledonate;
- raportul dintre speciile de buruieni dicotiledonate [i monocotiledonate.
~n func]ie de aceste aspecte se `ntlnesc mai multe situa]ii.
Cereale p\ioase infestate cu specii de buruieni sensibile la 2,4 D [i
MCPA.
Dintre buruienile sensibile amintim: Sinapis arvensis, Raphanus
raphanistrum, Capsella bursa pastoris, Centaurea cyanus, Thlaspi arvense,
Cirsium arvense, Sonchus oleraceus, Sonchus arvensis, etc. Aceste buruieni
pot fi comb\tute cu eficacitate maxim\ cu erbicidul SDMA care are ca
substan]\ activ\ sarea de dimetil amin\ a acidului 2,4 D `n cantitate de 825 g/l.
Tratamentele cu acest erbicid se face prim\vara cnd cerealele p\ioase
sunt `n faza de `nfr\]ire [i pn\ `n faza de formare a primului [i uneori al celui
de al doilea internod, iar buruienile `n faza de cotiledoane [i pn\ [i-au format
4-6 frunze tinere cu o lungime de 5-8 cm `ntinse pe sol, sub form\ de rozet\.
Efectuarea tratamentelor `n afara acestor faze influen]eaz\ negativ
cre[terea [i dezvoltarea plantelor de cereale p\ioase [i se reduce eficacitatea
asupra buruienilor. De asemenea, erbicidarea trebuie f\cut\ `n zile f\r\ vnt, iar
temperatura aerului s\ ajung\ la cel pu]in 15oC, respectndu-se cu stricte]e
zona de protec]ie corespunz\toare fa]\ de alte culturi. Cnd tratamentele se fac
cu avia]ia, zona de protec]ie este de 300-400 m, iar pentru tratamentele terestre
121

de 20-50 m. Sunt foarte sensibile la aceste erbicide floarea-soarelui, vi]a de vie,


pomii fructiferi [i legumele.
Cereale p\ioase infestate cu diverse specii de buruieni rezistente la 2,4
D, ca de exemplu: Matricaria sp., Galium aparine, Stellaria media, Fumaria
sp., Polygonum sp., Chenopodium sp., Delphinium sp., Veronica sp., Spergula
arvensis, Agrostemma githago, Chrysanthemum sp., etc.
Dintre numeroasele erbicide care se pot folosi `n astfel de situa]ie, `n
condi]iile din ]ara noastr\ sunt recomandate urm\toarele:
ICEDIN SUPER (2,4 D 280 g + Dicamba 100 g) concentrat
emulsionabil. Erbicidul se aplic\ postemergent `n doz\ de 1,01,5 l/ha, cnd
plantele se g\sesc `n faza de `nfr\]ire [i pn\ la formarea primului internod, iar
buruienile sunt `n faza de rozet\.
~n afara unui spectru larg de combatere a buruienilor dicotiledonate,
acest erbicid mai prezint\ [i avantajul c\ ac]ioneaz\ bine la o temperatur\ mai
sc\zut\ a mediului [i anume 10-15oC.
Pentru ov\z doza va fi mai mic\ [i anume 0,75-1,0 l/ha.
OLTISAN EXTRA (325 g/l ester octylic al acidului 2,4 D + 75 g/l
dicamba). Se administreaz\ prim\vara cnd plantele de gru sunt `n faza de
`nceput de `nfr\]ire [i pn\ la sfr[itul form\rii primului internod. ~n aceast\
perioad\ majoritatea buriuienilor dicotiledonate sunt `n faza de rozet\. Acest
erbicid ac]ioneaz\ foarte bine [i la temperaturi mai sc\zute, sub 10-12oC. Se
recomand\ s\ se administreze `n doze de: 1,0 l/ha pentru gru [i orz de toamn\
[i 0,75 l/ha pentru ov\z [i orzoaic\ de prim\var\.
STARANE 250 (250 g/l fluroxipir), combate o gam\ larg\ de buruieni
dicotiledonate, inclusiv Galium aparine [i Galeopsis tetrahit. Se poate aplica
singur, chiar [i dup\ perioada optim\ de folosire a erbicidelor enun]ate mai sus.
Se recomand\ doza de 0,8-1,0 l/ha.
OPTIKA (600 g/l Mecoprop p ca sare de potasiu [i OPTICA DUO
(300 g/l Diclorprop [i 300 g/l MCPA ca sare de dimetil amin\), erbicide
122

sistemice selective care pot fi aplicare prim\vara `n doz\ de 1,5-2,0 l/ha, de la


stadiul de prima frunz\ pn\ la apari]ia a celui de al doilea nod.
LONTREL (300 g/l concentrat aminic) folosit pentru combaterea unui
spectru mai larg de buruieni `n culturile de cereale, `n doz\ de 70-90 g/ha.
Acest erbicid poate fi aplicat la culturile de cereale p\ioase la toate stadiile de
dezvoltare, f\r\ fitotoxicitate sau reduceri de recolt\.
LANCET (80 g/l fluroxypyr + 450 g/l sare de amin\ a acidului 2,4 D).
Combate infest\rile puternice cu Galium aparine [i Galeopsis tetrahit [i, de
asemenea, combate foarte bine [i buruieni perene ca Cirsium sp., Sanchus sp. [i
Convolvulus arvensis. Se administreaz\ `n doz\ de 1-1,25 l/ha `ncepnd cu faza
de `nfr\]ire [i pn\ la formarea celui de al doilea internod. Temperatura optim\
de aplicare este `n intervalul 8-25oC.
GLEAN 75 DF (Clorsulfuron 75%) se aplic\ la toate cerealele p\ioase,
avnd un spectru larg de combatere a buruienilor dicotiledonate `n pre [i post
emergen]\. Combate [i unele graminee `n preemergen]\ sau foarte devreme `n
postemergen]\. Se aplic\ `n doz\ de 10-25 g/ha. Grul poate fi tratat `nainte de
sem\nat, dup\ sem\nat, `nainte de r\s\rit [i postemergent (din faza de 3 frunze
[i pn\ la faza de burduf), iar la orz [i celelalte cereale numai postemergent.
~n cazul pierderii unei culturi tratate cu GLEAN 75 DF, se pot
re`ns\mn]a numai cereale, f\r\ s\ se mai repete tratamentul cu erbicid.
Cereale p\ioase infestate [i cu specii de buruieni monocotiledonate.
Dintre aceste specii, pentru condi]iile pedoclimatice din ]ara noastr\, mai
periculoase sunt: Apera spica-venti (iarba vntului) [i Avena fatua (odos).
Iarba vntului se `ntlne[te frecvent `n zonele colinare de pe ambii
versan]i ai mun]ilor Carpa]i [i Apuseni, `n special pe soluri podzolice, `n solele
unde se cultiv\ mai mul]i ani la rnd cereale p\ioase.
Odosul s-a extins `n ]ara noastr\ datorit\ practic\rii unor asolamente cu
`nc\rc\tur\ mare de cereale p\ioase, schimbului de semin]e impurificate cu
semin]e de odos, transferului de combine dintr-o unitate `n alta `n perioada
123

recolt\rii, nefolosirii erbicidelor speciale antiodos `n culturile de cereale


p\ioase, de in, sfecl\ [i cartof, precum [i nerespect\rii asolamentelor ra]ionale.
Pentru combaterea acestor specii se folosesc o serie de erbicide care
posed\ o bun\ toleran]\ pentru cerealele p\ioase. Dintre acestea mai utilizate
sunt: ASSERT 250 S.C. (250 g/l imazamethabenz methyl), 20 l/ha, PUMA
SUPER 100 EC (fenoxapropetil 100 g/l + fenclorazol etil 50 g/l), 0,8 1,0 l/ha,
TOLKAN S (isoproturon 210 g/l + Dinoterb 190 g/l), 7-10 l/ha, AVENGE 200
CS (200 g/l benzoylprop ethil), 5,0 l/ha, DICURAN 80 (80 % chlor toluron),
2,03,0 kg/ha, ILLOXAN EC 36 (360 g/l Diclofop methyl ), 2,0 2,5 l/ha,
SUFFIX 20 (200 g/l benzoylprop-ethyl), 5,0 7,0 l/ha, [.a.
Tratamentele se fac postemergent, cnd plantele de cereale p\ioase sunt
`n faza de `nfr\]ire [i pn\ la formarea primului internod, iar plantele de odos [i
iarba vntului `ntre faza de 2-4 frunze.
Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate ebicidele specificate mai
sus se pot aplica `n amestec cu Icedin Super 1,0 l/ha sau Oltisan extra 1,0 l/ha,
cu excep]ia erbicidelor Illoxan [i Suffix care nu sunt compatibile cu Icedinul [i
Oltisanul, tratamentele f\cndu-se decalat cu cca 10 zile.
Cereale p\ioase (gru, orz) sub`ns\mn]ate cu trifoliene.
~n zonele cu climat mai umed [i r\coros, `n special `n Transilvania,
trifoiul se sub`ns\mn]eaz\ `n culturile de gru sau orz de toamn\.
Pentru astfel de situa]ii se recomand\ urm\toarele erbicide:
ARETIT 40 WP (dinoseb acetat 40%), 5,0-6,0 kg/ha;
ARETIT EC (dinoseb acetat 490 g/l), 4,0-5,0 l/ha;
ACETADIN (dinoseb acetat 360 g/l), 5,06,0 l/ha;
BASAGRAN (bentazon 480 g/l), 2,04,0 l/ha.
Erbicidele se aplic\ `n faza de `nfr\]ire a grului sau orzului pn\ la
formarea primului internod, `nainte ca trifolienele s\ fie r\s\rite.
Excep]ie fac erbicidul Basagran care este tolerat foarte bine, chiar dac\
plantele de trifoi au format numai 1-3 frunzuli]e. Erbicidele Acetadin [i Aretit
124

sunt tolerate de tifoliene numai dup\ ce au format 4-6 frunze trifoliate. {i `n


acest caz se va avea `n vedere ca buruienile dicotiledonate s\ fie `n faza de
rozet\.
Tratamentele cu Aretit [i Acetadin se vor face `n zilele noroase, f\r\
pericol de a ploua `n ziua respectiv\. Se pot aplica [i `n zile cu soare, dar `n
orele de dup\ amiaz\, mai spre sear\, deoarece `n caz contrar produc arsuri
puternice pe frunzele plantelor de gru sau orz.
Nu se va folosi nuci unul dintre erbicidele indicate pentru combaterea
buruienilor dicotiledonate deoarece sunt foarte fitotoxice pentru trifoliene, chiar
dac\ acestea n-au r\s\rit, fiindc\ se pot absorbi [i prin sistemul radicular.
7.6.15.2 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din cultura orezului
Orezul reprezint\ [i ast\zi hrana principal\ pentru o popula]ie de peste 2
miliarde de oameni din Asia [i Africa [i multe state din America de sud.
Pn\ nu demult, combaterea buruienilor s-a bazat `n exclusivitate pe
plivitul manual. Aceast\ lucrare necesit\ un volum foarte mare de bra]e de
munc\ 80-120 zile/om la hectar pentru `ntreg ciclul de vegeta]ie (la un singur
plivit sunt necesare 20 zile /om la hectar).
Datorit\ costului foarte ridicat al plivitului manual, ]\rile mari
cultivatoare de orez au recurs la plivitul chimic cu ajutorul erbicidelor.
Datorit\ condi]iilor de mediu [i a tehnologiei oarecum similare, `n
culturile de orez de pe toate meridianele, buruienile dominante fac parte din
urm\toarele familii: Gramineae (Echinochloa oryzoides, E. crus-galli, E.
phyllopogon, E. crus-pavonis, Setaria sp., Leersia oryzoides), Cyperaceae
(Cyperus difformis, Scirpus maritimus, S. mucronatus, Juncelus seratinus),
Alismataceae (Alisma sp.) [i Butomaceae (Butomus sp.).
Pe lng\ speciile enumerate, care fac parte din `ncreng\tura
Angiospermae, `n orez\rii se `ntlnesc frecvent [i algele verzi din `ncreng\tura
Chlorophyta.
125

Pentru folosirea cu maxim\ eficien]\ a erbicidelor este necesar s\ se


cunoasc\ raportul dintre speciile de buruieni care infesteaz\ `ntr-o anumit\
etap\ cultura de orez. Sub acest aspect putem `ntlni mai multe situa]ii.
Culturi de orez `n care dominante sunt speciile din genurile Echinochloa
[i Setaria
Pentru combaterea acestor specii au fost sintetizate numeroase erbicide,
dintre care mai frecvent folosite sunt urm\toarele:
ORDRAM 6 E (720 g./l molinat), 7-8 l/ha;
ORDRAM 10 g (10 % molinat), 40-55 kg/ha;
DREPAMON 70 EC (700 g/l thiocarbacil), 5-6 l/ha;
DREPAMON 5 G (10 % thiocarbacil), 70-80 kg/ha;
SATURN 50 EC (500 g/l thiobencarb), 8-10 l/ha;
SATURN 10 G (10% thiobencarb), 40-50 kg/ha;
RONSTAR (250 g/l oxadiazon), 3,5-4,0 l/ha;
SURCOPUR L V 10 (360 g/l propanil), 14-20 l/ha;
STAM L V 10 (360 g/l propanil), 14-20 l/ha.
Modul de aplicare a erbicidelor difer\ `n func]ie de particularit\]ile de
formulare [i ac]iune.
Erbicidele Ordram [i Drepamon, fabricate sub form\ de concentrat
emulsionabil, se administreaz\, `nainte de sem\natul orezului, cu aparate
terestre folosind 300-400 l solu]ie ap\/ha; erbicidele granulate Ordram [i
Drepamon se aplic\ `n aceea[i perioad\ cu o sem\n\toare de cereale la care se
scot tuburile `n vederea `mpr\[tierii granulelor ct mai uniform pe suprafa]a
solului. ~ntruct aceste erbicide sunt volatile, dup\ tratament se vor `ncorpora
imediat `n sol prin 2 lucr\ri cu grapa cu discuri `n agregat cu grapa stelat\ la
adncimea de 8-10 cm. Dup\ `ncorporare este obligatorie inundarea parcelelor
`n decurs de 24 de ore cu un strat de ap\ `n a[a fel `nct cele mai ridicate
por]iuni de teren s\ fie acoperite cu un strat de ap\ de circa 5 cm. Se seam\n\
126

apoi orezul `n ap\, parcelele men]inndu-se inundate 8-10 zile. ~n continuare


regimul de irigare este cel normal.
Erbicidele Saturn [i Ronstar se administreaz\ tot `nainte de sem\natul
orezului, ca [i precedentele, dar fiind nevolatile, dup\ tratament nu mai sunt
obligatorii lucr\rile de `ncorporare cu grapa cu discuri, ci se trece direct la
sem\natul orezului pe uscat prin `mpr\[tiere, dup\ care urmeaz\ inundarea
parcelelor cu ap\.
~n cazul sem\natului `n ap\, dup\ aplicarea erbicidelor Saturn [i
Ronstar se trece la inundarea parcelelor cu ap\ [i apoi se face sem\natul
orezului.
Erbicidul Ronstar prezint\ avantajul c\ poate combate [i specia Leersia
oryzoides din semin]e.
Erbicidele Stam [i Surcopur, fiind de contact, se aplic\ dup\ ce `n
prealabil s-a evacuat apa din parcele pentru ca plantele din genurile
Echinochloa [i Setaria s\ poat\ absorbi prin frunze erbicidele respective.
Tratamentele se fac cnd buruienile sunt complet svntate [i se g\sesc `n faza
de 1-3 frunzuli]e. Dup\ 24-48 ore de la aplicarea erbicidelor pe vegeta]ie se va
introduce apa `n parcele.
Culturi de orez cu infestare mixt\ cu specii din familiile Gramineae,
Cyperaceae, Alismataceae, Butomaceae, Juncaceae. Este situa]ia cel mai des
`ntlnit\ `n orez\riile din ]ara noastr\. Pentru combaterea speciilor din familia
gramineae se va folosi unul din erbicidele indicate anterior.
Pentru combaterea speciilor de buruieni din familiile Cyperaceae,
Alismataceae, Butomaceae [i Yuncaceae se vor folosi erbicidele:
BASAGRAN M 60 (400 g/l bentazon + 60 g/l MCPA), 3-4 l/ha;
HERBIT (200 g/l phenothyool), 4,0 l/ha.
Dac\ pentru combaterea buruienilor din familia gramineae s-au f\cut
tratamente `nainte de sem\nat cu Ordram sau Drepanion, se va aplica
postemergent erbicidul Basagran M 60 sau Herbit, `nainte de tratament
127

evacundu-se apa din parcele, deoarece ambele erbicide sunt de contact.


Plantele de orez pot fi `n faza de `nfr\]ire [i pn\ la faza de burduf, iar
buruienile dicotiledonate trebuie s\ aib\ 4-5 frunze. O combatere eficient\ a
speciilor de Cyperaceae cu Basagran M 60 se realizeaz\ cnd acestea sunt `n
faza de butoni florali.
~n cazul cnd buruienile din familia gramineae se combat cu unul din
erbicidele Stam sau Surcopur, acestea se asociaz\ cu Basagran M 60 sau
Herbit, momentul tratamentului fiind `n func]ie de fazele de dezvoltare ale
orezului [i, `n special ale buruienilor graminee (1-3 frunzuli]e) [i ale
buruienilor dicotiledonate 4-5 frunze).
Un nou erbicid postemergent pentru orez este LONDAX (erbicid
sulfonilureic) care combate buruienile dicotiledonate anuale [i perene precum
[i stagnarea `n cre[tere a speciilor de Echinochloa. Erbicidul se aplic\
postemergent `n primele faze de dezvoltare a buruienilor, cnd parcelele din
orez\rie sunt inundate. Combate foarte bine buruienile sensibile prezente `n
momentul tratamentului prezentnd [i un efect rezidual excelent. Eficacitatea
cea mai mare se manifest\ cnd buruienile sunt complet acoperite de ap\, `n
special pentru Cyperus [i Scirpus.
Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale [i perene, a
ciperaceelor [i gramineelor anuale se recomand\ folosirea `n doze de 70-90
g/ha produs comercial.
Culturi de orez infestate [i cu Leersia oryzoides. ~n solele infestate
puternic cu aceast\ specie se recomand\ urm\toarea tehnologie de combatere:
- `nainte de sem\natul orezului se administreaz\ erbicidul Ronstar `n
doz\ de 4,0 l/ha;
- pe vegeta]ie se va aplica erbicidul Stam LV 10, `n doz\ de 10-18 l/ha,
asociat cu unul din erbicidele: Herbit sau Basagran M 60, folosindu-se 3,0-4,0
l/ha;
128

- `nainte de recoltarea orezului se efectueaz\ un tratament cu Roundup,


8,0-10,0 l/ha.
Erbicidul Roundup se administreaz\ cnd semin]ele de orez au ajuns la
umiditatea de 20-25%, iar plantele de Leersia din rizomi sunt `nc\ verzi.
Recoltarea orezului se va face dup\ 20-25 zile de la tratament, timp `n care
erbicidul Roundup se transloc\ `n rizomi.
~n anul urm\tor, datorit\ unei rezerve mari de semin]e de Leersia ce se
g\se[te `n sol, se va trata `nainte de sem\nat cu erbicidul Ronstar.
Combaterea algelor din orez\rii. Algele verzi au o dinamic\ specific\ `n
timpul anului `n func]ie de tehnologia culturii, de tratamentele chimice aplicate
etc. Pagube importante produc `n special algele care apar `n perioada de
r\s\rire a orezului [i pn\ ce acestea atinge `n\l]imea de 10-15 cm.
O metod\ mai veche prevede combaterea algelor cu ajutorul SO4Cu `n
cantitate de 18-20 kg/ha dizolvat `n apa de iriga]ie. ~n vederea efectu\rii
tratamentului, SO4Cu se pune `ntr-un s\cule] la gura de alimentare cu ap\ a
parcelei.
~n ultimul timp rezultate bune se ob]in prin folosirea unor fungicide, cum
ar fi de exemplu Brestan 60 (trifenil acetat de sodiu). Doza optim\ este
cuprins\ `ntre 1,7 2,0 kg/ha, solu]ia aplicndu-se la suprafa]a apei cnd algele
stnjenesc orezul.
7.6.15.3 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din cultura
porumbului
Poten]ialul mare de produc]ie, multiplele `ntrebuin]\ri [i particularit\]ile
agrobiologice au f\cut ca porumbul s\ devin\ una dintre cele mai importante
culturi agricole, ocupnd `n ]ara noastr\ peste 3,3 milioane hectare.
Plantele de porumb `ns\, prin natura biologiei lor, sunt lipsite toatal de
posibilit\]ile de a concura cu buruienile, pe de o parte datorit\ cre[terii, lente
din primele 4-6 s\pt\mni, iar pe de alt\ parte densit\]ii reduse la unitatea de
suprafa]\. Aceste aspecte creaz\ la `nceput o aprig\ concuren]\ `n favoarea
129

buruienilor pentru spa]iu, ap\ [i hran\, provocnd mari pagube culturilor de


porumb.
Datorit\ faptului c\ porumbul se cultiv\ `n ]ara noastr\ pe un areal foarte
mare, `n zone care se caracterizeaz\ prin condi]ii pedoclimatice diferite, flora
din aceste culturi este foarte variat\, att sub aspectul num\rului de specii
prezente, ct [i a numeroaselor combina]ii posibile `ntre reprezentan]ii
diverselor grupe biologice.
Existen]a unui num\r mare de specii anuale, cum se `ntlne[te `n multe
lanuri din sudul ]\rii sau a unor specii perene, situa]ie frecvent\ `n zonele mai
umede [i reci, impune aplicarea unei agrotehnici diferen]iate pentru fiecare caz
`n parte, combaterea integrat\ avnd un rol deosebit `n diminuarea gradului de
`mburuienare.
Pentru cultura porumbului s-au sintetizat [i fabricat pe plan mondial un
sortiment foarte diversificat de erbicide selective din grupa triazinelor,
tiolcarbama]ilor, amidelor, sulfonilureicelor etc.
~n func]ie de tipurile de sol [i caracteristica infest\rii cu buruieni, pe
teritoriul ]\rii noastre se disting cteva situa]ii mai generale.
Culturi de porumb infestate cu diverse specii mono - [i dicotiledonate
Speciile de buruieni mono - [i dicotiledonate pot fi comb\tute foarte bine
cu numeroase erbicide. Porumbul fiind cultivat pe o diversitate mare de soluri
`n care con]inutul de humus variaz\ `n limite destul de largi, dozele de erbicid
se stabilesc `n func]ie de con]inutul `n humus [i pozi]ia culturii `n asolament.
Din grupa erbicidelor triazinice, erbicidele frecvent folosite pentru
combaterea buruienilor din cultura porumbului sunt: PITEZIN 75 (atrazin
75%), fabricat la Combinatul Petrochimic Pite[ti [i ONEZIN 50 (atrazin 50),
fabricat la S.C. Oltchim S.A. din Rmnicu Vlcea. ~n func]ie de con]inutul
solului `n argil\ [i humus doza de erbicid este de 2,0 5,0 kg s.a. /ha.
Erbicidele pe baz\ de atrazin posed\ o selectivitate perfect\ fa]\ de
plantele de porumb [i combat aproape toate speciile dicotiledonate [i
130

monocotiledonate anuale (mai pu]in Setaria, Echinochloa [i Digitaria). Dintre


speciile rezistente amintim: Sorghum halepense, Cirsium arvense, Sonchus
arvensis, Convolvulus arvensis, Rubus caesius, Agropyron repens, Cynodon
dactylon.
Erbicidele pe baz\ de atrazin sunt indicate a se folosi `n situa]ia cnd
dup\ porumb urmeaz\ `n rota]ie tot porumb sau plante rezistente la efectul
remanent (maz\re, cartof, etc).
~n cazul `n care porumbul urmeaz\ `n asolament dup\ cereale de toamn\,
sau alte culturi care se recolteaz\ `n var\, aceste erbicide pot fi aplicate chiar
din toamn\, `n lunile octombrie-noiembrie, dup\ ce `n prealabil ar\tura a fost
discuit\. Prim\vara, imediat ce se poate intra pe teren se va face tratamentul cu
Pitezin, sau Onezin dup\ ce `n prealabil ar\tura a fost g\pat\. Dup\ aplicare, se
va face ultima lucrare de preg\tire a patului germinativ cu combinatorul sau
grapa cu discuri + grapa cu col]i reglabili.
Pentru combaterea buruienilor mono [i dicotiledonate din culturile de
porumb se mai folosesc [i alte numeroase erbicide.
ERADICANE GE (72% EPTC + R 25788), 5,0 10,0 l/ha [i
DIIZOCAB (70% butilat), 3,5- 10 l/ha. Aceste erbicide se administreaz\ cu 110 zile `nainte de sem\nat. ~ntruct aceste dou\ erbicide sunt volatile,
`ncorporarea lor `n sol se va face `n decurs de 10-15 minute, prin dou\ lucr\ri
repetate cu grapa cu discuri + grapa cu col]i reglabili.
Erbicidele

Diizocab

[i

Eradicane

combat

foarte

bine

speciile

monocotiledonate: Setaria, Echinochloa, Digitaria, Panicum, Sorghum


halepense (din semin]e), Cyperus sp. [i cteva dicotiledonate anuale:
Amaranthus, Anagalis, Portulaca, Stelaria. Sunt foarte rezistente speciile din
familia Cruciferae, precum [i speciile: Chenopodium sp., Abutilon, Hibiscus
sp., Xanthium [i toate speciile perene mono [i dicotiledonate.
LASSO (48% alaclor), 3,5-7,5 l/ha [i DUAL 500 (50% metolaclor), 3,57,5 l/ha, au acela[i spectru de combatere a buruienilor ca [i erbicidele
131

Eradicane [i Diizocab, se aplic\ `nainte de sem\nat [i se `ncorporeaz\


superficial cu combinatorul la 3-5 cm adncime Este contraindicat s\ se
`ncorporeze aceste erbicide cu grapa cu discuri la 8-10 cm deoarece eficacitatea
`n combaterea buruienilor se reduce cu 50-70%.
DIBUROM 800 EC (200 g/l dimethanamid + 600 g/l butilate), 3,0 5,0
l/ha. Combate toate soeciile de monocotiledonate anuale (inclusiv Sorghum
halepense din semin]e) precum [i unele dicotiledonate anuale. Se aplic\ `nainte
de sem\natul porumbului dup\ care se `ncorporeaz\ superficial cu
combinatorul la 5 cm adncime la preg\tirea patului germinativ.
ACENIT 50 EC (50 % acetaclor), 2,56,0 l/ha, cu efect asupra
monocotiledonatelor

[i

asupra

ctorva

dicotiledonate

inclusiv

asupra

Amaranthus retrofexus. Se administreaz\ la preg\tirea patului germinativ.


BUTIZIN 40 SC. ( 200 g/l butilat + 200 g/l atrazin), `n doz\ de 6,0-10,0
l/ha. Combate o gam\ larg\ de buruieni anuale [i dicotiledonate. Se
administreaz\ cu 1-7 zile `nainte de sem\nat [i `ntruct este volatil, se
`ncorporeaz\ imediat dup\ tratament la 8-10 cm adncime prin dou\ lucr\ri cu
grapa cu discuri `n agregat cu grapa cu col]i reglabili.
FRONTIER EC (720 g/l Dinethenamid), 1,52,0 l/ha, combate
buruienile monocotiledonate [i unele dicotiledonate. Se administraz\ `nainte de
sem\natul porumbului [i se `ncorporeaz\ superficial `n sol cu combinatorul. ~n
zonele cu prim\veri frecvent ploioase, se poate aplica [i dup\ sem\natul
porumbului, dar `nainte de r\s\rirea buruienilor.
Pe solele unde s-au utilizat erbicide care nu au comb\tut `n totalitate
buruienile dicotiledonate sau acolo unde sunt `ntlnite frecvent dicotiledonate
perene ca: Cirsium arvense, Convolvulus arvensis, Sonchus arvensis [.a., se pot
folosi erbicidele SDMA sau Icedin forte. Tratamentele se vor efectua cnd
plantele de porumb au ajuns `n faza de 4-6 frunze. ~n acela[i scop se poate
folosi un nou erbicid, Harmony 75 DF din grupa sulfonilureice, destinat numai
pentru culturile de porumb. Combate un spectru larg de buruieni dicotiledonate,
132

inclusiv biotipurile rezistente la triazine. Tratamentele se efectueaz\ postemergent, `n momentul `n care cultura de porumb se afl\ `n perioada dintre
stadiile de cre[tere de 2 frunze [i 4 frunze. Produsul trebuie aplicat cnd
buruienile dicotiledonate au r\s\rit, dar `nainte ca acestea s\ dep\[easc\ stadiul
de 4 frunze.
Tot pentru combaterea buruienilor dicotiledonate pe vegeta]ie, mai pot fi
folosite erbicide ap\rute mai recent, cu o mare eficacitate, dintre care amintim
cteva care se produc `n Romnia la S.C. OltchimS. A. Rmnicu Vlcea.
SANOLT (75 g/l dicamba + 125 g/l 2,4 D + 200 g/l atrazin), 1,0 1,5
l/ha, OLTISAN EXTRA (75 g/l dicamba + 325 g/l 2,4 D), 1,0 1,5 l/ha.
Ambele erbicide se aplic\ dup\ r\s\ritul porumbului din momentul cnd
plantele de porumb au 2-3 frunze [i pn\ au ajuns la 5-6 frunze, `n aceast\
perioad\ buruienile dicotioledonate avnd `n\l]imea de la 1-16 cm.
Cu acelea[i efecte ca [i erbicidele prezentate mai sus se poate utiliza [i
SANROM 375 S.C. (75 g/l dicamba + 100 g/l 2,4 D + 200 g/l atrazin), folosind
acelea[i doze ca [i `n cazul erbicidelor Sanolt [i Oltisan extra.
Pentru reducerea efectului remanent al erbicidelor pe baz\ de Atrazin,
ct [i pentru a m\ri spectrul de combatere a buruienilor se folosesc frecvent
tratamente cu erbicide asociate. A[a de exemplu se asociaz\ Atrazinul `n doz\
de 1,5-2,0 kg s.a. /ha cu Eradicane 3,0 3,5 sau Lasso 3,0-3,5 l sau Dual 3,04,0 l sau Baladex 1,0-1,5 l sau Diburon 3-5 l [.a.
Erbicidele se aplic\ `nainte de sem\nat [i se `ncorporeaz\ `n sol cu grapa
cu discuri sau cu combinatorul, dup\ cum sunt volatile sau nevolatile.
Culturi de porumb infestate [i cu Sorghum halepense. Aceast\ situa]ie
este frecvent\ `n sudul Olteniei, Munteniei, `n toat\ lunca `ndiguit\ a Dun\rii
([i chiar pe terase), `n Dobrogea, `n vestul Banatului [i `n luncile rurilor din
Moldova. Pentru combaterea costreiului se folosesc urm\toarele erbicide:
MISTRAL (40 g/l nicosulfuron), 1,251,5 l/ha. Pe lng\ Sorghum
halepense combate [i celelalte buruieni graninee anuale [i perene, precum [i
133

unele dicotiledonate. Pentru combaterea costreiului tratamentul se va efectua


pn\ la stadiul de 30 cm `n\l]ime al plantelor. Ploile care survin la 1-2 ore de la
aplicarea produsului nu diminuiaz\ efectul tratamentului.
Erbicidul Mistral nu se va aplica la porumbul care a fost tratat cu
insecticide organofosforice cu ac]iune foliar\ sau la sol, sau `n cazul trat\rii
culturii cu erbicide pe baz\ de bentazon.
TITUS 25 DF (25% rimsulfuron), 40-60 g/ha. Pe lng\ Sorghum
halepense [i toate celelalte buruieni gramunee comune, precum [i o gam\ larg\
de buruieni dicotiledonate. Tratamentele se fac `n faza de 4-7 frunze ale
porumbului.
Pentru combaterea `n bune condi]iuni a unui spectru larg de buruieni
mono [i dicotiledonate se recomand\ ca la stropire s\ se utilizeze [i alte
erbicide cum ar fi: Harmony 75 S (DF), Banvel 480, Sanrom, Sanolt, Icedin
super etc.
TELL (75% primisulfuron), 40 g/ha. Combate `n afar\ de Sorghum
halepense din rizomi, numeroase alte monocotiledonate [i unele dicotiledonate.
Ac]ioneaz\ foarte bine cnd tratamentul se face `n faz\ de 10-15 cm a
pl\ntu]elor de costrei.
7.6.15.4 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de
leguminoase pentru boabe
Culturile de leguminoase [i `n special soia ocup\ mari supafe]e `n S.U.A.
[i `n alte ]\ri din America latin\, Europa [i Asia. Avnd un areal a[a de mare [i
infestarea cu buruieni este extrem de variat\. Pentru combaterea buruienilor au
fost sintetizate numeroase erbicide cu ajutorul c\rora se pot combate toate
speciile care infesteaz\ aceste culturi.
La culturile de soia. Plantele de soia sunt foarte u[or concurate de
buruieni `ncepnd cu primele zile de la r\s\rit [i pn\ `n preajma recolt\rii. Din
aceast\ cauz\ pagubele provocate de buruieni sunt foarte mari, dep\[ind 50-90
% din poten]ialul de produc]ie al diverselor soiuri. Distan]ele pe rnd dintre
134

plantele de soia fiind mici (2-4 cm), pr\[itul manual este foarte greu de efectuat
(pra[ilepliviri) [i mult mai costisitor, `n compara]ie cu pr\[itul porumbului.
S-au sintetizat numeroase erbicide cu ajutorul c\rora se pot combate
aproape toate speciile de buruieni din culturile de soia, acestea folosindu-se `n
func]ie de caracteristica infest\rii cu buruieni [i de condi]iile climatice.
~n Romnia se cultiv\ `n prezent peste 73.000 hectare de soia, cele mai
mari suprafe]e fiind `n zonele de cmpie din vestul Banatului, sudul Olteniei,
Munteniei [i `n Dobrogea. Suprafe]e mai restrnse se g\sesc `n centrul
Transilvaniei, iar `n Moldova numai `n partea central\ [i sudul acestei
provincii.
Dintre cele 58 specii de buruieni `ntlnite `n culturile de soia (C. Chiril\,
cit. de N. {arpe., 1987) enumer\m doar cteva:
- monocotiledonate anuale: Setaria sp., Echinochloa crus-galli, Avena
fatua etc.:
-dicotiledonate anuale: Sinapis arvensis, Raphanus raphanistrum,
Amaranthus sp., Chenopodium sp., Atriplex sp., Solanum nigrum, Xanthium
sp., Abutilon theophrasti, Polygonum sp., Matricaria sp., Galium aparine,
Stelaria media etc.:
- monocotiledonate perene: Agropyron repens, Cynodon dactylon,
Sorghum halepense etc.;
- dicotiledonate perene: Cirsium arvense, Convolvulus arvensis, Sonchus
arvensis, Rubus caesius, Aristolochia clemantis etc.
~n func]ie de compozi]ia floristic\ a buruienilor din zonele cultivatoare
de soia [i eficacitatea diverselor erbicide se pot `ntlni mai multe situa]ii.
Culturi de soia infestate cu buruieni mono [i dicotiledonate anuale, dar
f\r\ Solanum nigrum
Pentru combaterea buruienilor mono [i dicotiledonate la cultura de soia
se fac dou\ tratamente [i anume un tratament preemergent [i altul
postemergent.
135

La tratamentele preemergente, pentru a m\ri spectrul de combatere a


buruienilor, se folosesc amestecuri `ntre erbicide graminicide [i erbicide
antidicotiledoneice.
Dintre erbicidele graminicide folosite frecvent amintim:
TRIFLUREX 24 CE (240 g/ha trifluralin), 3,5 5,0 l/ha sau
TRIFLUREX 48 CE (480 g/l trifluralin), 1,75 2,5 l/ha. Erbicidul Triflurex
este volatil, se administreaz\ cu 1-7 zile `nainte de sem\nat [i se `ncorporeaz\
imediat `n sol la 8-10 cm adncime prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n
agregat cu grapa cu col]i reglabili.
MECLORAN 48 CE (400 alachlor), 8-10 l/ha, nu este volatil [i se
administreaz\ la preg\tirea patului germinativ.
Dintre erbicidele antigramineice care se administreaz\ `nainte de
sem\nat mai amintim: Stomp 330 CE, 4-5 l/ha, Dual 4-5 l/ha etc.
Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate erbicidele antigramineice
se asociaz\ cu Sencor sau Lexone `n doz\ de 0,2-0,3 kg s.a. /ha.
Pentru prepararea amestecului de stropit se face mai `nti o past\ fluid\
de Sencor sau Lexone, care se trece `n cistern\, se agit\ [i apoi se toarn\ direct
unul din erbicidele antgramineice, continund agitarea.
Combaterea buruienilor dicotiledonate ap\rute pe vegeta]ie (care au
sc\pat de la tratamentul preemergent) precum [i a buruienilor din genurile:
Solanum, Xanthium [i Abutilon, se fac de obicei dou\ tratamente `ntruct
buruienile apar e[alonat. Primul tratament se efectuiaz\ cnd buruienile
dicotiledonate au 2-4 frunze [i al doilea tratament la reinfestare la aceea[i faz\
de vegeta]ie a buruienilor.
Pentru aceast\ situa]ie putem folosi unul din urm\toarele erbicide:
PIVOT 100 LC (100 g/l imazethapir) 0,50,75 l/ha sau BASAGRAN (480 g/l
bentazon) 1,52,0 l/ha, sau FLEX (250 g/l fomesafen) 0,751,0 l/ha, sau
BLAZER (240 g/l aciflurofen sodium) 1,51,75 l/ha.
Culturi de soia infestate [i cu Sorghum halepense
136

Cele mai mari suprafe]e de soia infestate [i cu Sorghum halepense se


g\sesc `n lunca `ndiguit\ a Dun\rii, `ncepnd de la Br\ila [i pn\ aproape de
Drobeta-Turnu-Severin, `n Dobrogea [i `n partea de vest a Banatului.
Pentru combaterea costreiului se va folosi unul din urm\toarele erbicide:
TARGA SUPER CE (50 g/l quizalofopetil), 2,0-3,0 l/ha, sau AGIL
100 EC (100 g/l propaquizafop), 1,0-1,5 l /ha, sau GALANT SUPER (100 g/l
haloxifop R-metil), 1,0-1,5 l/ha, sau FUSILADE SUPER EC (fluazifopbutil
), 2,0-3,0 l/ha, sau FOCUS ULTRA (100 g/l cicloxidim), sau FURORE
SUPER 75 EW (75/l fenoxapropetil), 2,5-3,0 l/ha.
Tratamentul cu unul din aceste erbicide se face cnd plantele de costrei
din rizomi au `n\l]imea de 15-30 cm [i coincide de obicei cu al doilea tratament
pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, tratamentul f\cndu-se asociat.
Tratamentele cu erbicidele specificate mai sus se vor face pe ct posibil
`n orele zilei cnd temperatura aerului nu dep\[e[te 20oC (diminea]a dup\ ce sa luat roua sau dup\-amiaz\). ~n caz contrar se intensific\ necroz\rile provocate
de Basagran [i Flex, mai ales cnd sunt asociate cu Fusilade super, Gallant,
Targa etc.
La toate tratamentele aplicate pe vegeta]ie, cantitatea de amestec erbicidap\ va fi de 250-300 l/ha. Orice dep\[ire duce la scurgerea solu]iei de pe frunze
[i deci la reducerea efectului asupra buruienilor.
De asemenea se interzice orice pra[il\ att `nainte ct [i dup\ efectuarea
tratamentului cu erbicide pe vegeta]ie, deoarece s-ar `ntrerupe translocarea
erbicidelor `n rizomii de costrei. ~n situa]ii deosebite de infestare cu buruieni
dicotiledonate perene (Cirsium, Sonchus, etc.), acestea se vor elimina din
cultur\ prin pliviri manuale cu oticul sau alte unelte adecvate `n acest scop.
La culturile de fasole. Deoarece fasolea g\se[te `n ]ara noastr\ condi]ii
favorabile `ntr-un areal mult mai extins dect soia, cultivndu-se `n toate zonele
pedo-climatice, speciile de buruieni care o infesteaz\ sunt foarte diferite.
137

Cu toate c\ fasolea are multe particularit\]i biologice similare cu ale


soiei, `n privin]a combaterii chimice, a buruienilor nu exist\ o simidilitudine
total\ deoarece unele erbicide selective pentru soia sunt fitotoxice pentru fasole
[i invers. De exemplu, erbicidele Eptam [i Eradicane sunt foarte selective
pentru fasole [i fitotoxice pentru soia.
Avnd `n vedere c\ `n culturile de fasole `ntlnim numeroase specii de
buruieni mono-[i dicotiledonate, pentru combaterea lor se asociaz\ erbicide
antigramineeice cu erbicide antidicotiledonate.
~n func]ie de condi]iile pedoclimatice `n care se cultiv\ fasolea [i
spectrul de `mburuienare se pot `ntlni mai multe situa]ii.
Culturi de fasole din zone cu soluri podzolite [i brun podzolite. ~ntruct
`n aceste zone (Transilvania, Cri[ana [i Maramure[) prim\verile sunt de obicei
ploioase, se recomand\ erbicide nevolatile.
Se vor efectua dou\ tratamente:
Primul tratament se face cu Dual 500, 4,0-6,0 l/ha sau cu Lasso, 5,0-7,0
l/ha. Aceste erbicide se aplic\ fie `nainte de sem\nat `ncorporndu-se `n sol cu
combinatorul la 3-5 cm adncime, fie imediat dup\ sem\nat.
Al doilea tratament se va efectua pe vegeta]ie cu Basagran 3,0-4,0 l/ha
sau Flex 1,5-2,0 l/ha sau Pivot 0,5 0,75 l/ha, cnd fasolea a format prima
pereche de frunze trifoliate [i buruienile dicotiledonate anuale au 2-4 frunze.
Culturi de fasole din zone cu cernoziomuri, neinfestate cu Sorghum
halepense
Avnd `n vedere c\ `n aceste zone vestul Banatului, sudul Olteniei,
Munteniei [i Moldova) prim\verile sunt frecvent secetoase, iar culturile de
fasole sunt infestate cu diverse specii de buruieni anuale mono-[i
dicotiledonate, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se recomand\
numai erbicide antigramneice volatile, care au o eficacitate sigur\ `n
combaterea acestora. Dintre erbicidele antigramineice se recomand\: Treflan,
3,0-4,0 l/ha, sau Eradicane 6 E, 6,0-8,0 l/ha, sau Eptam (EPTC f\r\ antidot),
138

6,0-8,0 l/ha. Erbicidele men]ionate se aplic\ cu 0-7 zile `nainte de sem\nat [i se


`ncorporeaz\ imediat prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri + grapa cu col]i
reglabili, la 8-10 cm adncime.
Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se aplic\ pe vegeta]ie unul
din erbicidele: Basagran, Flex sau Pivot, dup\ acelea[i indica]ii prezentate la
strategia anterioar\.
Culturi de fasole infestate [i cu Sorghum halepense.
~n culturile de fasole infestate [i cu Sorghum halepense, `nainte de
sem\natul fasolei se va aplica unul din urm\toarele erbicide: Treflan, 4,0-5,0
l/ha, Eradicane 6 E, 8,0-10,0 l/ha, Eptam 6 E 8,0-10,0 l/ha.
Dup\ r\s\ritul fasolei, cnd dicotiledonatele anuale au 2-4 frunze, se va
trata cu Basagran, 2,0 l/ha sau cu Flex 1,0 l/ha.
La reinfestarea cu dicotiledonate [i cnd de obicei costreiul a ajuns la
faza optim\, 15-35 cm `n\l]ime se va face al doilea tratament cu Basagran sau
Flex, asociat cu Fusilade super 2 l/ha sau alte erbicide similare: Gallant, Targa
etc,. `n doze de 2,0 l/ha. ~n prim\vara anului urm\tor se recomand\ ca dup\
fasole s\ urmeze porumb.
La culturile de maz\re. Maz\rea avnd o concuren]\ slab\ fa]\ de
buruieni, `n special `n prima parte a perioadei de vegeta]ie [i sem\nndu-se
prim\vara foarte devreme, cel mai frecvent este invadat\ de buruieni care pot
s\ r\sar\ la temperaturi mai sc\zute, ca: Sinapis arvensis, Raphanus
raphanistrum, Polygonum convolvulus, Galium aparine, Stellaria media,
Avena fatua, Lepidium draba etc.
Buruienile de prim\var\ cu germina]ia trzie apar de obicei `n golurile
neocupate cu plantele de cultur\ sau `n situa]ia cnd se `ntrzie cu sem\natul
maz\rii.
Pentru combaterea buruienilor mono [i dicotiledonate se fac dou\
tratamente. Primul tratament preemergent, la preg\tirea patului germinativ cu :
139

Triflurex 24 EC (volatil), 2,5-3 l/ha, Mecloran 48 CE 5,0-7,0 l/ha, Lasso, 3,05,0 l/ha, Dual, 3,0-5,0 l/ha etc.
Al doilea tratament pe vegeta]ie, pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate se face cu unul din erbicidele: Pivot 0,5-0,75 l/ha (combate [i
Xanthium, Solanum, Matricaria, Galium, Setaria [.a. ), Dicotex 40 (400 g/l
MCPA), 1,5-2 l/ha, Basagran, 2,0-3,0 l/ha. Tratamentele cu aceste erbicide se
efectuiaz\ cnd plantele de maz\re au 8-10 cm `n\l]ime, iar buruienile
dicotiledonate sunt `n faz\ de rozet\. Un erbicid mai recent, cu rezultate foarte
bune `n combaterea buruienilor dicotiledonate din culturiule de maz\re este
BUTOXONE M-40 (400 g/l MCPB ca sare de sodiu), care se administreaz\ `n
doz\ de 2,5-3,0 l/ha. Tratamentul poate fi efectuat cnd maz\rea are 3-6 frunze.
Pentru a m\ri spectrul de combatere al buruienilor Butoxone se poate asocia cu
erbicide pe baz\ de MCPA.
Pentru combaterea buruienilor mono - [i dicotiledonate se poate folosi cu
rezultate foarte bune [i erbicidul Fusilade super asociat cu Basagran sau
Dicotex. Tratamentul se face dup\ r\s\ritul maz\rii, cnd buruienile
monocotiledonate au 2-6 frunze, iar cele dicotiledonate sunt `n faza de rozet\.
7.6.15.5 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de floarea
soarelui
Floarea-soarelui ocup\ `n ]ara noastr\ circa 400.000 ha.
Combaterea `n toatalitate a buruienilor din aceast\ cultur\ pe cale
chimic\ este mai dificil de realizat deoarece nu s-a rezolvat `nc\ complet
combaterea buruienilor dicotiledonate, `ntruct erbicidele ce se pot folosi `n
combaterea acestora nu sunt bine tolerate de floarea-soarelui.
Buruienile pot s\ concureze plantele de floarea-soarelui numai `n primele
2-3 s\pt\mni de la r\s\rit, adic\ pn\ cnd plantele ajung la `n\l]imea de 5060 cm. Din aceast\ cauz\ esen]ial este s\ se asigure combaterea chimic\ a
buruienilor `n timpul acestei perioadei critice.
140

Culturi de floarea-soarelui infestate cu specii mono-[i dicotiledonate


anuale.
Dintre erbicidele folosite frecvent enumer\m: Triflurex 24 CE, 3,5-5,0
l/ha, Eradicane, 6-10 l/ha [i Diizocab 6-12 l/ha. Aceste erbicide fiind volatile se
vor `ncorpora imediat `n sol la adncimea de 8-10 cm.
Erbicidele: Mecloran 6,0-10 l/ha [i Butiran CE (250 g/l butilat + 250 g/l
alachlor), 6,0-10,0 l/ha se administreaz\ tot `nainte de sem\nat, dar cu
`ncorporare superficial\ la 4-5 cm.
~n ultimul timp au fost sintetizate [i alte erbicide care controleaz\ foarte
bine buruienile din culturile de floarea-soarelui. Dintre acestea amintim GOAL
2 E-RV (240 g/l oxyfluorfen), care combate foarte bine numeroase specii
dicotiledonate [i unele specii monocotiledonate (numai `n stadiul de 1-2
frunze). pentru floarea-soarelui se administreaz\ `n doz\ de 1,0 l/ha, dup\
`ns\mn]area culturii, dar `naintea r\s\ririi, pe soluri cu peste 2,5% humus.
RELAY (900 g/l acetoclor), combate eficient numeroase buruieni mono [i
dicotiledonate. Se administreaz\ `n doz\ de 1,7-2,2 l/ha, `n cel mult 5 zile dup\
sem\nat.
Culturi de foarea-soarelui, care pe lng\ speciile mono-[i dictiledonatele
anuale, sunt infestate puternic [i cu Sorghum halepense. Aceast\ strategie este
indicat\ att prentru culturile irigate, unde infestarea cu Sorghum halepense
este foarte mare, ct [i pentru culturi neirigate `n care costreiul este prezent
`ntr-o propor]ie ce ar compromite total sau par]ial cultura de floarea-soarelui.
Pentru combaterea buruienilor mono [i dicotiledonatelor anuale se va
folosi unul din erbicidele prezentate anterior. Pentru combaterea costreiului din
rizomi se va folosi unul din erbicidele: Fisiled super, 1,5 2,0 l/ha, Gallant, 1,5
l/ha, Targa, 1,5 l/ha, Agil 100 1,0 l/ha, Furore S, 2,0 l/ha, Focus ultra, 2,0-2,5
l/ha.
Erbicidele se vor aplica dup\ r\s\ritul florii-soarelui, indiferent de faza
de dezvoltare, tratamentul efectundu-se cnd suntem convin[i c\ au ap\rut din
141

rizomi to]i l\starii de costrei, moment ce coincide practic cu `n\l]imea plantelor


de Sorghum halepense de 10-15 cm [i pn\ la 3035 cm. Pentru a da
posibilitatea ca erbicidele s\ se transloce `n rizomi, nu se va face nici o pra[il\
mecanic\, nici `nainte [i nici dup\ tratament. ~n cazuri excep]ionale se admite
ca vetrele de Cirsium arvense sau Sonchus arvensis s\ fie eliminate manual cu
ajutorul oticului sau col]ul sapei.
7.6.15.6 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de plante
textile
~n ]ara noastr\, dintre plantele textile importan]\ prezint\ inul [i cnepa.
Pentru ob]inerea de produc]ii mari este necesar s\ se acorde o aten]ie
sporit\ combaterii buruienilor pe cale chimic\, verig\ important\ `n tehnologia
acestor culturi.
La culturile de in, combaterea buruienilor constituie una din problemele
foarte importante, deoarece cre[terea lent\ a plantelor `n primele faze
favorizeaz\ invazia a numeroase specii de buruieni.
Astfel, dintre buruienile dicotiledonate foarte frecvent `ntlnim genurile:
Polygonum, Atriplex, Amaranthus, Gallium, Simapis, Raphanus, Sonchus,
Equisetum, Matricaria etc., iar dintre cele monocotiledonate: Avena fatua,
Setaria sp., Lolium remontum etc.
Avnd `n vedere diversitatea mare a speciilor de buruieni precum [i
reac]ia diferit\ a acestora fa]\ de erbicide, s-au f\cut numeroase cercet\ri cu
diverse erbicide, `ntr-o re]ea larg\ de sta]iuni.
~n urma efectu\rii acestor cercet\ri s-a ajuns la concluzia c\ `n etapa
actual\, cu sortimentul de erbicide sintetizat pe plan mondial, este posibil de
comb\tut orice specie anual\ sau peren\ din cele dou\ grupe, monocotiledonate
[i dicotiledonate.
La alegerea erbicidelor se va ]ine cont de compozi]ia floristic\.
Culturi de in infestate cu specii de buruieni anuale mono [i
dicotiledonate.
142

Pentru astfel de situa]ie se efectuiz\ `n mod obi[nuit dou\ tratamente,


unul preenergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate [i a unora
dicotiledonate [i un al doilea tratament postemergent pentru combaterea, `n
principal, a buruienilor dicotiledonate.
La primul tratament, preemergent, se pot administra numeroase erbicide
care combat cu prec\dere monocotiledonatele dar [i unele specii dicotiledonate,
cum ar fii: Mecloran 6,0-9 l/ha, Dual 3,0-4,0 l/ha, Diizocab 6,0-8,0 l/ha
(volatil), Lasso 4,0-6,0 l/ha etc. Erbicidele se administreaz\ la preg\tirea
patului germinativ.
Pe

vegeta]ie,

postemergent,

pentru

combaterea

buruienilor

dicotiledonate, se va face un tratament `n faza de br\di[or a inului (8-10 cm


`n\l]ime) cu Dicotex `n doz\ de 1,5-2,0 l/ha. Tratamentul se va face `n zile
c\lduroase, cnd temperatura aerului dep\[e[te 15oC.
Pentru combaterea speciilor dicotiledonate rezistente la Dicotex
(Amaranrhus sp., Polygonum sp., Matricaria sp., Galium aparine, Sonchus
arvensis, Convolvulus arvensis, Stelaria media etc.) se va folosi unul din
erbicidele: Brominal flax (120 g/l bromoxynil), 1,5-2,0 l/ha, Buctril M, 1,0 l/ha,
Basagran, 2,0-4,8 l/ha sau Glean, 10-15 g/ha. Spre deosebire de Dicotex, aceste
erbicide se pot aplica [i `nainte de faza de br\di[or, cnd plantele de in au 4-5
cm `n\l]ime, precum [i dup\ faza de br\di[or, cnd plantele de in au 20-25
cm `n\l]ime. Erbicidul Glean este foarte indicat pentru culturile de in infestate
puternic [i cu dicotiledonate perene ca: Cirsium arvense, Sonchus arvensis,
Convolvulus arvensis, etc. ~n astfel de situa]ii erbicidul Basagran este
contraindicat, iar `n lipsa erbicidului Glean se prefer\ Buctril M sau Brominal
flax.
Dac\ pe vegeta]ie apar [i specii monocotiledonate ca: Avena fatua,
Lolium remontum, Setarea sp. etc., se poate administra erbicidul Illoxan, 3,0
l/ha sau Nabu S (200 g/l sethoxydium), 1,5 l/ha, asociate cu Buctril M, 1,0 l/ha,
cnd odosul are 3-4 frunzuli]e iar dicotiledonatele sunt `n faza de rozet\. Tot pe
143

vegeta]ie, odosul poate fi comb\tut cnd are 3-4 frunze [i pn\ la faza de
`nfr\]ire, cu Fusilade super, 1,0-1,5 l/ha, asociat cu Buctril M, 1,0 l/ha sau
Glean, 10g/ha.
Culturi de in infestate cu specii dicotiledonate [i monocotiledonate,
inclusiv Sorghum halepense.
Costreiul din semin]e [i rizomi provoac\ mari pagube inului pentru ulei
`n unele zone din Dobrogea [i sudul ]\rii. Sorghum halepense din semin]e se
poate combate aplicnd `nainte de sem\nat unul din erbicidele, Eradicane 6 E
sau Diizocab, `n doz\ de 5-6 l /ha, dar r\mne necomb\tut cel care provine din
rizomi. Pentru combaterea [i a costreiului provenit din rizomi ct [i a
buruienilor dicotiledonate se poate efectua un singur tratament, cu rezultate
foarte bune, folosind erbicide asociate, ca de exemplu: Fusilade super, 2,0 l/ha,
Galant, 2,0-3,0 l/ha sau Targa super, 2,0-3,0 l/ha, asociate cu Dicotex, 2,0 l/ha
sau Basagran, 3,0 l/ha, sau Glean, 10 g/ha, sau Buctril M, 1,0 l/ha.
Ambele erbicide se aplic\ dup\ r\s\ritul inului, cnd a ap\rut [i costreiul
din rizomi, avnd l\stari de 10-20 cm `n\l]ime, iar buruienile dicotiledonate
sunt `n faza de rozet\. ~n cazuri excep]ionale de infestare precoce cu Sinapis
arvensis [i Raphanus raphanistrum ce ar periclita cultura, se va recurge la un
tratament cu Basagran, 2-3 l/ha, cnd plantulele de in au 4-5 cm [i apoi se va
aplica al doilea tratament cu erbicidele asociate men]ionate.
Tot cu Fusilade super, dar `n doz\ de 4-5 l/ha, asociat cu buctril M,
Basagran sau Glean, se poate combate [i Agropyron repens. Tratamentul se
face cnd l\starii de pir au 10-15 cm iar buruienile dicotiledonate sunt `n faza
de rozet\. Aceast\ situa]ie se `ntlne[te `n zonele umede [i reci din Transilvania
[i Moldova.
La culturile de cnep\. Cnepa este considerat\ una dintre culturile care
lupt\ bine cu buruienile. Totu[i, `n primele 2-3 s\pt\mni, att cnepa pentru
fibre, dar `n special cea pentru s\mn]\, (care se seam\n\ `n rnduri distan]ate)
poate fi infestat\ cu diverse specii de buruieni mono [i dicotiledonate.
144

Cercet\ri privind folosirea erbicidelor la cnep\ s-au f\cut mai pu]ine,


att pe plan mondial ct [i `n ]ara noastr\, datorit\ sensibilit\]ii acestei culturi
mai ales la erbicidele antidicotiledoneice ct [i a suprafe]elor restrnse pe care
le ocup\.
Cercet\rile din ]ara noastr\ s-au axat pe studiul diverselor asocieri de
erbicide antigramineice [i erbicide antidicotiledoneice.Experien]ele au fost
organizate `n sta]iunile situate `n zone foarte favorabile ecologic pentru cultura
cnepii (Lovrin, Fundulea, Turda, Secuieni [i Lipova). Pe baza rezultatelor
ob]inute

se

reconmand\

urm\toarele

erbicide

antigramineice

[i

antidicotiledoneice: Diizocab 4,0-6,0 l/ha [i Treflan 3,0-6,0 l/ha, care fiind


volatile se `ncorporeaz\ `n sol prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri + grapa cu
col]i reglabili la 8-10 cm adncime; Dual 3,0-5,0 l/ha [i Lasso 4,0-6,0 l/ha, care
se `ncorporeaz\ la 3-5 cm adncime, cu combinatorul. Erbicidele Patoran 3,05,0 l/ha [i Afalon 1,5-2,5 l/ha se aplic\ concomitent cu Dualul [i Lasso,
`ncorporndu-se cu combinatorul. ~n cazul cnd s-a tratat cu Diizocab sau
Treflan, este de preferat s\ se aplice dup\ prima lucrare cu discul + grapa, iar
apoi s\ fie `ncorporate cu combinatorulaceasta fiind ultima lucrare de
preg\tire a patului germinativ.
Mai recent se recomand\ [i erbicidul Lontrel, 90-150 g s.a. /ha, care se
aplic\ pe vegeta]ie cnd buruienile dicotiledionate sunt `n faza de rozet\.
7.6.15.7 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de sfecl\
de zah\r
Sfecla de zah\r este una dintre plantele cu cea mai mare sensibilitate la
`mburuienare, `n special `n primele 5-8 s\pt\mni de la r\s\rire. Din aceast\
cauz\ este necesar s\ se foloseasc\ toate mijloacele pentru combaterea
buruienilor la `nceputul perioadei de vegeta]ie.
~ntruct sfecla de zah\r necesit\ un volum foarte mare de munc\ pentru
efectuarea lucr\rilor de `ngrijire (pra[ile [i plivit manual pe rnd), folosirea
erbicidelor s-a extins foarte rapid `n tehnologia de cultivare a acestei plante.
145

~n urma cercet\rilor efectuate `n ]ara noastr\ s-au stabilit cteva erbicide


care dau rezultate bune [i foarte bune, `n special atunci cnd sunt asociate,
`ntruct unele combat bine buruienile monocotiledonate, alteleburuienile
dicotiledonate. Ca [i la alte culturi pr\[itoare, erbicidele se recomand\ a fi
folosite `n func]ie de condi]iile pedoclimatice [i mai ales de particularit\]ile
infest\rii cu buruieni anuale [i perene.
Culturi de sfecl\ infestate cu buruieni anuale mono-[i dicotiledonate.
Pentru combaterea acestor specii se vor folosi erbicide antigramineice asociate
cu erbicide antidicotiledoneice.
Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate [i unele dicotiledonate
se recomand\ erbicidele: Olticarb 75 CE , cunoscut [i sub denumirea de RoNeet, (750 g/l cicloat), 6,8 l/ha, Dual 500, 3,0-5,0 l/ha, Diizocab 80 CE, 6,0-8,0
l/ha, Butiran 7,0-10,0 l/ha, Eradicane 6 E, 7,0-9,0 l/ha, Mecloran 7,0-12,0 l/ha,
[.a.
Toate aceste erbicide se asociaz\ cu Venzar 80 WP, P U(lenacil 80%),
cunoscut [i sub denumirile de Hexilur, Adol [i Hexilur, 1,0-2,0 kg/ha, care
combat buruienile dicotiledonate anuale.
Erbicidele Ro-Neet cunoscut [i sau Olticarb, Diizocab [i Eradicane 6 E,
asociate cu Venzar sau cu Hexilur, Adol [i Elbatan, se aplic\ `nainte de
sem\natul sfeclei de zah\r [i se `ncorporeaz\ prin dou\ lucr\ri cu combinatorul
la 6-7 cm adncime.
Erbicidul Dual [i Mecloran asociat cu Venzar se aplic\ `nainte de
sem\nat [i se `ncorporeaz\ superficial la 3-4 cm printr-o singur\ lucrare cu
combinatorul.
~n situa]ia cnd dicotiledonatele anuale nu au fost bine comb\tute de
Venzar, Hexilur, Adol sau Elbatan se va face un tratament cu Betanal progres
AM (etofumesat 60g/l + fenmedifan 60 g/l + desmedifan 60 g/l) `n doz\ de 3-4
l/ha.
146

Tratamentul se face postemergent, `ncepnd cu faza cnd plantulele de


sfecl\ [i-au format prima pereche de frunze [i cnd majoritatea buruienilor
dicotiledonate au 2-3 frunzuli]e. Administrarea acestui erbicid se va face `n zile
c\lduroase, dar temperatura aerului s\ nu dep\[easc\ 25oC, pentru a nu se
produce arsuri pe frunzele de sfecl\.
La prepararea amestecului pentru stropit nu se va turna `n rezervor `nti
Betanal AM [i apoi apa deoarece se produce cristalizarea substan]ei active [i
efectul va fi extrem de slab. ~ntotdeauna se va introduce ap\ `n rezervor pn\ la
1/3 din volum [i apoi se toarn\ Betanalul.
~n timpul vegeta]iei se va face o pra[il\ pe rnd cu s\p\ligi speciale,
concomitent cu r\ritul, urmnd apoi s\ se execute 2-3 pra[ile mecanice `ntre
rnduri.
Pe vetrele infestate cu Cirsium arvense sau Sonchus arvensis se poate
aplica erbicidul LONTREL 300 (300 g/l clopyralid) cnd buruienile au 20-30
cm `n\l]ime. Dup\ tratament, pe aceste vetre se interzic pra[ilele.
Culturi de sfecl\ infestate puternic cu Agropyron repens Sorghum
halepense [i odos
~n acest caz se folose[te unul din erbicidele: Fusilade super, Galant,
Furore sau Agil 100, `n doze de 2,0-3,0 l/ha. ~n cazul combaterii pirului, dozele
se vor m\ri cu cca 1,0 l/ha.
~n culturile de sfecl\ infestate cu Sorghum halepense din rizomi,
tratamentul va `ncepe cnd plantele de costrei au 15-35 cm `n\l]ime, iar `n
culturile infestate cu Agropyron repens cnd plantele de pir au r\s\rit `n mas\
[i au `n\l]imi de 10-15 cm.
Dup\ tratamentele cu erbicidele men]ionate se interzice orice pra[il\
pentru a nu `ntrerupe translocarea erbicidelor `n rizomi.
~n cazul c\ `n anumite por]iuni de teren este prezent\ specia Cirsium
arvense, erbicidele specificate mai sus se vor asocia cu Lontrel 500, `n doz\ de
0,5 l/ha.
147

~n culturile de seminceri, anul I, `n func]ie de gradul de `mburuienare [i


speciile dominante, se va folosi una din strategiile indicate mai sus.
~n anul II, pentru combaterea buruienilor anuale, se vor folosi numai
ertbicide antigramineice nevolatile, ca de exemplu, Dual 500 + Venzar; pentru
combaterea costreiului se vor utiliza erbicidele prezentate anterior.
7.6.15.8 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de cartof.
Cartoful, avnd un mare areal de r\spndire [i ca urmare fiind cultivat `n
condi]ii pedoclimatice variate [i flora vegetal\ `ntlnit\ `n aceast\ cultur\ este
foarte diversificat\. ~n toate zonele `ns\, cele mai frecvente specii de buruieni [i
cu ponderea cea mai mare sunt: Raphanua raphanistrum, Sinapis arvensis,
Chenopodium album, Setaria sp., Echinochloa crus-galli, Amaranthus
retroflexus, Polygonum sp., Capsella bursa-pastoris, Thlaspi arvense, Cirsium
arvense, Convolvulus arvensis, Sonchus arvensis, Agropyron repens etc.
~n vederea combaterii buruienilor din culturile de cartof, `n ]ara noastr\
s-au efectuat numeroase cercet\ri. Din rezultatele ob]inute rezult\ c\ `n prezent
exist\ erbicide cu ajutorul c\rora avem posibilitatea s\ combatem aproape `n
totalitate speciile de buruieni anuale [i perene cu excep]ia dicotiledonatelor
perene.
Pentru combaterea buruienilor din culturile de cartof pot fi folosite att
erbicide simple ct [i asociate; la elaborarea programelor de combatere trebuie
avut `n vedere att gradul de `mburuienare cu diverse specii ct [i perioada de
vegeta]ie a soiurilor de cartof cultivate.
Culturi de cartof infestate cu specii de buruieni anuale mono[i
dicotiledonate. Erbicidele pentru combaterea acestor specii sunt urm\toarele:
Gesagard 50 WP, PU (50% prometrin), 2,0-8,0 kg/ha, Sencor, 1,0-2,0
l/ha, Afalon PU, 2,0-8,0 kg/ha, Dual 500, 3,0-7,0 l/ha, Aresin 50 WP, 2,0-8,0
kg/ha, Stomp 330 EC, 5,0 l/ha, Lasso, 4,0-8,0 l/ha, Stomp 330 CE, 5,0 l/ha,
Mecloran, 6,0-8,0 l/ha, Igran 50 WP (50% terbutrin), 2,0-8,0 kg/ha, Bladex 40
WP, PU, 3,0-5,0 kg/ha [.a., se aplic\ `n perioada imediat dup\ rebilonare,
148

concomitent cu aceast\ lucrare [i pn\ aproape de r\s\ritul cartofilor. ~n zonele


unde cartoful nu se cultiv\ `n biloane, erbicidele enumerate se aplic\ `n
perioada de dup\ plantare [i pn\ au mai r\mas 2-3 zile pn\ la r\s\ritul
cartofilor.
Erbicidele asociate: Dual + Gesagard sau Sencor, Lasso + Gesagard sau
Sencor sau Afalon, Aresin, Igran se aplic\ `n mod obligatoriu `n primele 0-10
zile dup\ rebilonare sau plantarea cartofilor, de preferat `nainte de r\s\rirea
monocotiledonatelor anuale. Tot ca erbicid asociat poate fi folosit cu rezultate
bune produsul CODAL 400 EC (200 g/l metolachlor + 200 g/l prometryn), `n
doze de 6,0-10,0 l/ha, `n func]ie de con]inutul solului `n humus.
Erbicidele asociate se aplic\ cu prioritate `n toate zonele din ]ar\ unde
dominante sunt speciile graminee.
Sencorul este singurul erbicid care se poate aplica f\r\ nici un risc [i
dup\ r\s\ritul cartofilor, pn\ cnd ace[tia au 10-12 cm `n\l]ime.
Culturi de cartof (soiuri extratimpurii) dup\ care urmeaz\ culturi
succesive de fasole, varz\, castrave]i.
Soiurile extratimpurii de cartof se cultiv\ de obicei `n zonele din sudul
]\rii pe solurile nisipoase sau pe soluri u[oare, ca cele din Dobrogea, `n condi]ii
de irigare. ~n astfel de situa]ii se recomand\ erbicidele asociate cu durat\ scurt\
de ac]iune [i f\r\ remanen]\, ca de exemplu: Dual 500 sau Lasso asociate cu
Igran 50 W P sau Bladex 50 W.P.
Erbicidele asociate, prezentate `n tabelul 35 se aplic\ `n primele 5 zile
dup\ plantarea cartofilor, `nainte de r\s\rirea lor. Pentru eficacitatea
tratamentelor, dup\ aplicarea erbicidelor, `n decurs de 7-10 zile se va
administra o norm\ de udare, de 300-400 m3 ap\/ha.
Culturi de cartof infestate [i cu Agropyron repens sau Sorghum
halepense.
~n unele zone din Transilvania [i Moldova culturile de cartof sunt
infestate [i cu Agropyron repens. Aceea[i situa]ie poate fi `ntlnit\ [i pe solurile
149

nisipoase din Oltenia sau alte zone ale ]\rii, unde al\turi de Agropyron repens
este prezent [i Cynodon dactylon. De asemenea, `n sudul [i sud-estul ]\rii, `n
special `n condi]ii de irigare, este prezent [i Sorghum halepense. Pentru
combaterea acestor specii se vor utiliza acelea[i erbicide indicate [i pentru
sfecla de zah\r.
Tratamentele se fac postemergent, indiferent de faza de cre[tere a
cartofului, cu condi]ia ca plantele de costrei s\ aib\ 15-35 cm `n\l]ime, iar cele
de pir 10-15 cm.
Pentru combaterea buruienilor anuale, la toate culturile de cartof, dup\
plantare, se vor aplica erbicidele `n dozele [i dup\ tehnologia precizat\ anterior.
Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate perene, pentru care nu
exist\ erbicide selective, se va folosi o metod\ indirect\ preventiv\. Dup\
recoltarea cerealelor p\ioase miri[tea se las\ nearat\. Cnd buruienile perene au
20-50 cm `n\l]ime se trateaz\ cu Roundup (360 g/l glizosat) `n doz\ de 8-10
l/ha. Dup\ 40-50 zile de la tratament, se face ar\tura de baz\.
7.6.15.9 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de
trifoliene
~ntruct lucerna, trifoiul, sparceta [i ghizdeiul au multe aspecte comune,
att `n ce prive[te biologia lor ct [i tehnologia de cultivare, vor fi tratate
`mpreun\.
~n func]ie de vrsta trifolienelor [i infestarea cu diverse specii de
buruieni, `ntlnim mai multe situa]ii.
Trifoliene din anul I de vegeta]ie. Aceste culturi, `n toate zonele din ]ar\,
sunt infestate cu specii mono- [i dicotiledonate, variind `ns\ foarte mult
raportul dintre specii.
~n solele infestate cu buruieni mono-[i dicotiledonate (infestare mixt\),
`nainte de sem\nat se va aplica unul din erbicidele: Eradicane, 5,0-8,0 l/ha,
Eptam, 5,0-8,0 l/ha, Diizocab 5,0-8,0 l/ha [.a. erbicide antigramineice. Aceste
erbicide se `ncoporeaz\ imediat `n sol la 6-7 cm adncime prin dou\ lucr\ri cu
150

combinatorul [i o lucrare cu un t\v\lug inelar pentru tasarea solului `n vederea


realiz\rii adncimii optime de sem\nat, de 2-3 cm.
Postemergent, se va efectua un tratament cu Aretit, 5,0-6 0 l/ha cu Pivot,
0,5-0,75 l/ha, cnd plantulele au 4-6 frunze trifoliate [i buruienile
dicotiledonate sunt `n faza de rozet\. Tratamentele cu Aretit nu se vor face la
temperaturi ale solului de peste 20-25oC, pentru a evita arsurile frunzelor,
lucrarea se va efectua numai spre sear\. Acest lucru este necesar [i pentru
faptul c\ substan]a activ\ este u[or descompus\ de razele solare. Pentru acela[i
motiv preparatea amestecului pentru stropit se va face numai la umbr\.
Dac\ trifolienele sunt puternic infestate cu dicotiledonate `nainte ca
plantele s\ aib\ 4-6 frunze trifoliate, se va face un tratament precoce cu
Basagran, 2,0-4,0 l/ha, chiar dac\ plantele au numai 2-3 frunze trifoliate. La o
nou\ infestare cu dicotiledonate se va face al doilea tratament cu Aretit sau
Pivot.
Dac\ lucerna nou\ s-a sem\nat toamna dup\ cereale p\ioase [i `nainte de
sem\nat nu s-a aplicat Diizocab, Eradicane sau Eptam, se va trata cu Fusilade
super, Gallant, Targa sau Furore `n doze de 2-3 l/ha. ~n acelea[i doze se va
administra [i cnd terenul este infestat [i cu costrei din rizomi. ~n cazul cnd
trifolienele din anul I sunt infestate cu Agropyron repens, dozele vor fi de 4-5
l/ha, tratamentul efectundu-se cnd pirul are 10-15 cm `n\l]ime.
Erbicidul Fusilade super se poate aplica asociat cu Aretit sau Basagran,
dac\ fazele optime pentru mono [i dicotiledonate coincid. Dac\ lucerna sau
trifoiul se cultiv\ `n amestec cu graminee perene (golom\], raigras aristat sau
raigras peren), pentru combaterea buruienilor se va folosi numai unul din
erbicidele: Basagran sau Aretit.
Trifoliene vechi destinate producerii de furaje sau semin]e.
~n acest caz combaterea buruienilor anuale mono [i dicotiledonate se va
realiza cu unul din urm\toarele erbicide: Etazine (35% secbumeton + 15%
simazin), 4,0-6,0 kg/ha, Simadon 50 PU (50% simazin), 4,0-7,0 kg/ha, Sencor,
151

0,75-1,5 kg/ha, Lexone, 0,75-1,5 kg/ha, Asulox 40 SL , CS (400 g/l asulam) 4,6
l/ha, Karmex (80 % diuron), 3,0-6,0 kg/ha.
Erbicidele se aplic\ toamna, `n faza de repaus, `n lunile octombrie
noiembrie.
La trifoiul vechi se va aplica numai erbicidul Karmex, celelalte fiind
fitotoxice pentru aceast\ cultur\.
Dac\ `n trifolienele vechi sunt prezente [i multe dicotiledonate perene se
va folosi erbicidul Aretit `n doz\ de 6-7 l/ha pentru a stopa dezvoltarea
acestora.
Erbicidul Asulox se va aplica numai la lucern\ pentru combaterea
speciei Rumex crispus, `n momentul cnd plantele [i-au derulat toate frunzele [i
`ncepe formarea tulpinii florifere. De la aplicarea tratamentului [i pn\ la cosit
trebuie s\ treac\ cel pu]in 4-6 s\pt\mni, pentru ca erbicidul s\ se transloce `n
rizomi.
Trifoliene infestate cu Cuscuta sp. Vetrele de cuscut\ din trifolienele noi
[i vechi se vor trata cu solu]ii de Reglone sau Gramoxone `n concentra]ie de
1% [i de Aretit sau Acetadin `n concentra]ii de 2-3%, folosindu-se 1 l/m2 vatr\.
Cele mai bune rezultate se ob]in cnd tratamentul se face dup\ cositul vetrelor
infestate, a[teptnd `ns\ reparti]ia noilor l\stari din colet [i a veget\rii
filamentelor de cuscut\ pe noii l\stari. ~n aceast\ faz\ filamentele de cuscut\ nu
mai sunt protejate de plantele de lucern\ fiind astfel mai bine acoperite de
solu]ia care se administreaz\.
Pentru ca aceste tratamente s\ fie economice se vor face `n primul an,
dup\ ce plantele s-au dezvoltat bine, adic\ `n lunile iulie-august, cnd vetrele
ocup\ suprafe]e mult mai reduse dect dup\ 2-4 ani.
7.6.15.10 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor de pe canale de
iriga]ii, lacuri [i ele[tee
Pe canalele de iriga]ii lacuri [i ele[tee, precum [i pe alte locuri
necultivate, cresc numeroase specii de buruieni care pot s\ infesteze culturile
152

agricole pe diverse c\i de r\spndire: vnt, ap\, animale etc. Pentru acestea se
impune folosirea tuturor mijloacelor de combatere a lor, printre care erbicidele
au un rol deosebit de important.
Pe canalele de iriga]ie cresc numeroase specii de buruieni terestre, pe
taluzul acestora, ct [i specii acvatice (submerse, emerse), care creeaz\
dificult\]i mari `n exploatarea sistemelor de iriga]ii. Astfel, debitul apei ce
curge pe canale se reduce mult din cauza unor specii ca Typha, Phragmites [i
altele, iar pompele adesea sunt `nfundate de buruieni submerse (Spyrogira,
Lemna, Helodea etc.).
Pentru combaterea buruienilor de pe canalele de iriga]ie este necesar s\
se fac\ mai `nti un studiu temeinic asupra speciilor de buruieni, deoarece
combaterea lor trebuie f\cut\ diferen]iat, `ntruct se `nregistreaz\ o variabilitate
mare a compozi]iei floristice chiar `n cadrul aceluia[i sistem de iriga]ii.
Buruienile anuale [i perene ce cresc pe taluzurile canalelor de iriga]ii pot
fi comb\tute folosind urm\toarele erbicide asociate:
PITEZIN 75 + SDMA sau ICEDIN, 10-40 kg/ha + 6-7 l/ha;
PITEZIN 75 + GRAMOXONE, 15-20 kg/ha + 5 l/ha;
PITEZIN 75 + ROUNDUP, 15-20 kg/ha + 6-10 l/ha.
Erbicidul Pitezin se aplic\ `ntotdeauna toamna. Cnd canalele sunt
infestate cu pu]ine specii perene, sau `n situa]ia cnd pe taluz trebuie s\ r\mn\
o vegeta]ie din graminee perene (Agropyron repens, Dathyrus tuberosus sau
Cynodon dactylon) se vor utiliza doze mai mici (10-20 kg/ha). Dac\ este
necesar\ o eradicare total\, atunci se vor folosi doze mari, 30-40 kg/ha.
Erbicidele SDMA sau Icedin forte se aplic\ prim\vara cnd buruienile
dicotiledonate perene (Cirsium, Sonchus, Convolvulus, etc.) au r\mas
necomb\tute de Pitezin. Tratamentul se face cnd au 10-20 cm `n\l]ime [i se
repet\ de 1-2 ori pe an, lund m\suri de protec]ie pentru culturile sensibile.
Gramoxone se aplic\ de 2-3 ori pe an pentru a men]ine pe loc cre[terea
buruienilor rezistente la Pitezin. Tratamentul se efectueaz\ cnd buruienile au
153

20-30 cm. La al II-lea [i al III-lea tratament se poate stropi [i luciul apei pentru
a combate [i buruienile acvatice (Phragmites, Typha etc.), dac\ acestea au 50100 cm `n\l]ime.
Erbicidul Roundup se aplic\ localizat (1-2 tratamente pe an) numai pe
por]iunile de canale infestate puternic de buruieni perene [i arbu[ti greu de
comb\tut: Sorghum halepense, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Cirsium
arvense, Convolvulus arvensis, Rubus sp.etc. Primul tratament se execut\ cnd
Agropyron [i Cynodon au 10-20 cm `n\l]ime, Cirsium 20-40 cm, Convolvulus
`n faza de `nflorire, Sorghum 50-80 cm, iar Rubus 20-50 cm. La al doilea
tratament se va stropi [i luciul apei dac\ speciile Phragmites, Typha, Carex,
Juncus etc. au atins `n\]limea de 40-100 cm.
Buruienile acvatice emerse: Phragmites, Typha, Juncus, Carex,
Butomus, Iris, Glyceria, Alisma, Cyperus etc., precum [i cele submerse:
Spyrogira, Helodea, Myriophyllum, Vaucheria etc. pot fi comb\tute cu
erbicidele Gramoxone `n doz\ de 5 l/ha, Tratamentul repetndu-se de 3-4 ori pe
an. Tratamentul `ncepe `n luna mai, cnd buruienile emerse au dep\[it cu 40-80
cm luciul apei, iar cele plutitoare au ap\rut pe luciul apei.
Buruienile emerse: Phragmites, Typha, Carex, Cyperus etc. pot fi
comb\tute [i cu Roundup, 5 l/ha. Primul tratament se face `n luna august, cnd
buruienile au ajuns la cre[terea maxim\. Dup\ aplicare se transloc\ `n stolonii
[i rizomii buruienilor. Al doilea tratament se face dac\ au regenerat noi plante
din rizomi. Pe por]iunile de canal unde este prezent\ [i specia Phragmites, doza
de Roundup se m\re[te la 10 l/ha.
Pe lacuri [i ele[tee, pentru combaterea buruienilor acvatice emerse [i
plutitoare, se vor folosi erbicidele:
ROUNDUP, 8-10 l/ha;
GRAMOXONE, 5-20 l/ha;
OMNIDEL + GRAMOXONE, 10-20 kg/ha + 5 l/ha.
154

Pentru lacurile [i ele[teele cu buruieni emerse [i plutitoare, `n special cu


Phragmites, Typha, Carex etc. este indicat `n primul rnd erbicidul Roundup.
Tratamentul se face `n luna iulieaugust cnd trestia [i papura au atins
`n\l]imea maxim\. Pentru o combatere total\ pe o durat\ de 3-4 ani se va mai
efectua un tratament de corec]ie `n al doilea an.
Pentru combaterea buruienilor plutitoare [i submerse, cel mai indicat
erbicid este Gramoxone. Pentru buruienile plutitoare se folosesc 3-5 l/ha, iar
pentru cele submerse, 10-20 l/ha. ~n lacurile [i ele[teele `n care se g\se[te pe[te,
pentru a se evita asfixierea acestora prin c\derea la fund [i putrezirea
buruienilor, tratamentele se vor face frac]ionat, pe cte 1/3 din suprafa]a
luciului de ap\.
Erbicidul Omnidel (pe baz\ de Dalapon), asociat cu Gramoxone, este
indicat numai pentru buruienile emerse Phragmites, Typha, Junchus etc.
Tratamentul cu Omnidel se face `n lunile iunie-iulie, iar dup\ 10-14 zile se va
repeta tratamentul cu Gramoxone.

155