Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Referat
la disciplina Toxicologie

Tema: Neajunsurile metodei chimice de

protecție a plantelor. Ce se întreprinde pentru a
determina dauna provocată de pesticide.Metoda
biologică de protecție a plantelor

A efectuat Golban Ion

Med.Vet anul V,grupa 1
Data prelucrată : __ __ _____

Chișinău 2018
 Pesticidele reprezintă mijloace chimice de protecție a plantelor,ce contin
ingrediente biologic active si toxice care se utilizeaza cu precadere in sectorul
agricol si care pot imbunatati rezultatele culturilor agricole.
Dezavantajele pesticidelor
Explicatia este simpla - ingredientele biologice active din componenta
pesticidelor sunt in general substante toxice cu potential de degradare a mediului.
Pesticidele nu afecteaza doar vietuitoarele daunatoare, ci si pe cele care nu sunt tinta
lor, inclusiv pe noi oamenii, deoarece contin substante toxice.

Cauza principala a efectelor daunatoare ale pesticidelor este folosirea excesiva

si necontrolata a pesticidelor ce are drept consecinte:

 poluarea chimica a solului – microorganismele benefice din sol sunt

afectate, iar numarul lor scade; in acest mod solul nu mai are aceleasi
proprietati fertile;
 poluarea apelor - prin scurgerea pesticidelor din plantele tratate in sol si de
acolo in panza freatica, fapt care are impact si asupra pestilor si implicit a
animalelor si a oamenilor;
 contaminarea vegetatiei - in intregimea ei, nu doar a culturilor tratate;
 dependenta de pesticide - pentru obtinerea recoltei dorite agricultorii recurg
"preventiv" la folosirea unor cantitati de pesticide;
 efectele negative asupra albinelor si a altor polenizatori - se stie faptul ca
doar in lupta pe care autoritatile au dus-o recent la nivel international
impotriva virusului Zika au murit, in urma folosirii pesticidelor, cateva
milioane de albine;
 efectele negative asupra pasarilor de prada care se hranesc cu mamiferele sau
insectele otravite;
 riscul imbolnavirii oamenilor dupa consumarea fructelor si legumelor
contaminate, efectele putand fi vizibile in decursul mai multor luni ori ani
(scaderea imunitatii, perturbarea unor functii ale organismului) sau in scurt
timp, daca pesticidele au fost folosite in cantitati mari. Simptomele generale
ale otravirii cu pesticide sunt dureri de cap, stari de voma, oboseala, iritatii ale
pielii si ale ochilor, dureri la nivel gastrointestinal si dureri la nivelul
aparatului cardiorespirator.

Metode biologice de protecție a plantelor

În ţările Europei Vestice, poluarea mediului şi toxicitatea produselor chimice

2
asupra sănătăţii omului au făcut să se dezvolte lupta biologică atât în câmp, cât şi
în spaţii protejate.
Progresele obţinute în combaterea biologică a principalilor dăunători au
făcut din lupta biologică o armă sigură, eficace şi nepoluantă la îndemâna tuturor
producătorilor agricoli. Printre factorii care impun dezvoltarea metodelor de
combatere biologică menţionăm:
• apariţia fenomenelor de rezistenţă a principalilor dăunători la pesticide;
• dificultatea de a utiliza produse foarte toxice, ca urmare a producţiei care se
consumă cel mai adesea în stare proaspătă;
• impactul asupra mediului prin poluarea aerului, apei, solului şi, în final, a
producţiei destinate alimentaţiei umane;
• reglementările din ce în ce mai stricte privind utilizarea pesticidelor
Combaterea prin metode biologice presupune utilizarea unor vietăţi
(insecte, ciuperci, bacterii etc.) împotriva dăunătorilor culturilor agricole şi poate
fi o alternativă la tratamentele chimice

Metodele biologice de combatere a buruienilor

sunt in atentia legumiculturii alternativesi reprezinta o componenta esentiala in
combaterea integrata a buruienilor, fiindnepoluante, economice si asigurând
pastrarea diversitatii in ecosistemele legumicole.Aceste metode au la baza folosirea
unor virusuri, bacterii, ciuperci, insecte ce paraziteazaanumite buruieni.
Combaterea biologica a buruienilor a luat o mare amploare pe plan
mondial si pâna in prezent, s-au obtinut rezultate remarcabile (Schroeder, 1985).
Combaterea biologica a buruienilor sa dovedit a fi eficienta pe suprafete mari, in
anumite zone sau bazine, infestate cu o singura specie de buruieni. În ultimul
deceniu, protectia integrata a culturilor legumicole s-a extins foarte mult incât la
ora actuala se considera generalizata.Combaterea integrata este definita ca o
strategie de lupta impotriva daunatorilor, bolilor si buruienilor, care utilizeaza un
ansamblu de metode, acordând prioritate in mod deliberatutilizarii organismelor
naturale, in contextual satisfacerii exigentelor economice, ecologicesi sociologice.
Combaterea daunatorilor prin mijloace fitoterapeutice
Plantele mature utilizate in astfel de tratamente sunt mai concentrate in substante
utile dar si extragerea acestora se face mai greu.Se recomanda decoctul si

3
macerarea ca procedee de extractie.Pentru a obtine un macerat mai concentrat si
pentru a scurta perioada de macerare, se poate adauga alcool 2%.
Cu cat planta utilizata este mai bine maruntita, cu atat extractia compusilor este
mai complexa. Produsele fitoterapeutice se aplica pe timp racoros, de preferat
seara.

Combaterea microbiologica a daunatorilor

Presupune folosirea de microorganisme (virusuri, bacterii, fungi) pentru
distrugerea daunatorilor, bolilor si buruienilor.
Exemple de combatere microbiologica:
Bacillus thuringensis ataca larve, omizi de lepidoptere (fluturi) dar si gandacul din
Colorado
Ciuperca Metarrhizium anisopliae combate gargarita polifaga (Otiorrhynchus). Se
comercializeaza sub denumirea BIO 1020.
Verticillium lecanii combate afidele si musculita alba ( Trialeurodes
vaporariorum). La fel Entomophora care combate si tripsii.
Combaterea ciupercilor din genul Rhizoctoria si Sclerotium cu preparate obtinute
din Trichoderma viridae sau Trichoderma harzianum.
Combaterea daunatorilor prin metode biologice
Combaterea daunatorilor prin utilizarea de entomofagi este o metoda biologica ce a
dat rezultate bune. Pradatorii fac parte din mai multe ordine de insecte, acarieni si
acestia distrug larvele sau insectele adulte daunatoare, hranindu-se cu ele.
Exemple de combatere bio:
Trichogramma evanescens combate buha semanaturilor (Mamestra brassicae)
daunator al cruciferelor (varza). Aceasta viespe combate cu succes sfredelitorul
porumbului (Ostrinia nubilalis), insecta polifaga ce ataca atat plantele cultivate
(porumb, sorg, floarea soarelui, canepa, hamei) cat si plante din flora spontana
(costrei, pelinarita). Viespea paraziteaza ouale de sfredelitor in mod natural si
pentru inmultirea ei in masa se utilizeaza ca gazda oua de molia cerealelor.

4
Phytoseilus persimilis combate paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae) care
ataca ardeii, castravetii.
Eucarsia formosa combate musculita alba (Trialeurodes vaporariorum) ce ataca
diferite culturi
Afidele se combat cu preparate pe baza de Pirimicarb iar putregaiul
cu Dichlofluanid iar fainarea cu Triforine.
Combaterea musculitei miniere (Liriomyza bryoniae) cu microviespi din genul
Dacnusa si Digliphus. Sunt entomofagi naturali si nu necesita inmultirea lor. Sunt
necesari 1-2 indivizi / m² cateva saptamani la rand. Se pot procura de la firme
specializate.
Combaterea afidelor cu pradatori ai genului Chrysopa. Se asigura un raport intre
pradator si daunator de 1: 10. Se administreaza prin aplicarea in cultura de bucati
de tifon pe care se gasesc ouale pradatorului sau se poate face suspensie cu apa +
oua si se administreaza cu vermorelul cu o duza cu orificiul de 1,5 mm.

5
6