Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scurt istoric în
dezvoltarea igienei ştiinţifice experimentale. Principiile
normări igienice. Reglementarea de Stat a cerinţelor
igienice.
Planul lecției:
• Igiena ca ştiinţă, obiectul şi conţinutul. Locul şi rolul igienei în sistema ştiinţelor
medicale.
• Noţiune de “igienă”, “sănătate”, “sănătate publică”, “ecologie”, ”profilaxie”.
Profilaxia primară, secundară, terţiară.
• Rolul ştiinţei igienice în prognozarea sănătăţii populaţiei şi asanării mediului.
Caracteristica etapelor de dezvoltare a igienei.
• Metodele de investigaţie igienică.
• Mediul ambiant şi sănătatea. Influenţa factorilor mediului ambiant asupra sănătăţii.
• Normarea igienică – noţiune. Principiile de stabilire a normelor igienice. Obiectele
supuse normării.
• Acţiunea minimă biologică. Noţiune de acţiune combinată, concomitentă,
complexă.
• Reglementarea de Stat a cerinţelor igienice.
Ce este igiena?
IGIENA
• este o ştiinţă medicală care studiază
factorii mediului ambiant, influenţa lor
asupra sănătăţii omului;
• elaborează măsuri de asanare, normative şi
legi sanitare, menite să fundamenteze un
mediu igienic optim de viaţă şi de muncă.
Igiena din greacă higieinos – dătătoare de sănătate
Conform organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii (OMS) sănătatea este:
• o bună stare fizică,
• mentală
• şi socială
şi nu numai lipsa boli sau a infirmității.
Sănătatea publică reprezintă:
• ansamblul cunoştinţelor, deprinderilor
şi atitudinilor populaţiei
• orientate spre menţinerea şi
îmbunătăţirea ei.
Factorii ce influenţează asupra
organismului uman:
• factori genetici (interni)
• factori mediului extern
Către factorii mediului extern se referă:
Factori fizici Factori chimici Factori biologici
Igiena
alimentaţiei
Igiena Igiena
radiațiilor muncii
Igiena
generală
sanogeni patogeni
au acțiune
au acțiune benefică asupra
nefavorabilă asupra
organismului, contribuind
organismului și duc la
la menținerea și
alterarea stării
fortificarea sănătății.
sănătății.
După gradul de influență asupra organismului factorii de risc au fost clasificați în:
b) prevenirea agravării şi
complicaţiilor bolii, scurtarea duratei
îmbolnăvirilor;
Măsuri profilactice
terţiare cuprind recuperarea
funcţională şi socială a
bolnavilor cu anumite
invalidităţi.
Metodele de cercetare folosite în
igienă se împart:
II.Metodele
I.Metode de cercetare a
de reacției
cercetare a organismului
la acțiunea
factorilor
acestor
de mediu factori:
Metode de cercetare a factorilor de mediu
1) observația sanitară = supravegherea igienică
(descrierea, avertizarea sanitară). O descriere a
obiectului de față.
2) metodele organoleptice - depind de acuitatea
organelor de simț a cercetătorilor, care ne dau
precis date despre starea obiectelor, dar nu și
cantitatea.
3)metodele de laborator, începînd cu metodele
fizice, ca determinarea temperaturii, umidității etc.