Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Reprezentarea proiectului -

AMG III, AMF III

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SĂNĂTATE

REPREZENTAREA UNUI PROIECT

6 NOIEMBRIE 2017
ȘCOALA POSTLICEALĂ FEG
COSTEL GHEORGHE

0
 Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Reprezentarea proiectului -
AMG III, AMF III

CUPRINS

REPREZENTAREA PLANULUI DE PROIECT.................................................................2

Scurtă recapitulare a cursurilor și cunoștințelor...............................................................2
Curs nr.1 (unitatea de învățare nr.1)...............................................................................2
Curs nr.2 (unitatea de învățare nr.2)...............................................................................2
Curs nr.3 (unitatea de învățare nr.3)...............................................................................2
Cursul nr.4 (unitatea de învățare nr.4)............................................................................3
Cursul nr.5 (unitatea de învățare nr.5)............................................................................3
Cursul nr.6 (unitatea de învățare nr.6)............................................................................3
Cursul nr.7 (unitatea de învățare nr.7)............................................................................4
De reținut!..........................................................................................................................4
IMPLEMENTAREA................................................................................................................5
(APRECIEREA REZISTENȚEI LA STRES LA PERSONALUL MEDICAL DIN
UNELE UNITĂȚI SPITALICEȘTI)......................................................................................5
Identificarea problemei........................................................................................................5
Scopul studiului....................................................................................................................5
Obiective specifice................................................................................................................5
Obiective generale................................................................................................................5
Material și metode................................................................................................................6
Rezultate și discuții...............................................................................................................6
Concluzii................................................................................................................................7
Opinie personală și lămuriri metodologice........................................................................7
Managementul Ciclului Proiectului........................................................................................8
Cadrul general al managementului ciclului de proiect.....................................................8
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................10

1
 Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Reprezentarea proiectului -
AMG III, AMF III
REPREZENTAREA PLANULUI DE PROIECT

Scurtă recapitulare a cursurilor și cunoștințelor

Curs nr.1 (unitatea de învățare nr.1)

Definiție; rol; tipologie; surse de finanțare și clasificare în funcție de sursele de

finanțare.

Curs nr.2 (unitatea de învățare nr.2)

Caracteristicile proiectelor de sănătate; stakeholders; aspectele stării de sănătate

sau ale determinanților stării de sănătate care pot fi utilizate în identificarea și
ierarhizarea problemelor de sănătate (natalitate, mortalitate generală, spor natural).

Curs nr.3 (unitatea de învățare nr.3)

Managementul unui proiect; fazele proiectului (concepție, planificare,

implementare, încheiere); metode cantitative de ierarhizare a problemelor de sănătate;
morbiditate generală, incidență, prevalență. Altele: pentru definirea problemelor în faza
de concepție (astfel încât problemele identificate și ierarhizate, prioritizate să definească
ca finalitate scopul și obiectivele prin reala lor prezență) am propus tehnici calitative
(tehnica Delphi, focus-grup), pe lângă cele cantitative din cursul 2 și din acest curs 3
(indicatori demografici – natalitate, mortalitate generală, spor natural – și indicatori ai
stării de sănătate – morbiditate generală, incidență, prevalență). De asemenea, analiza
de situație sau analiza SWOT permite analizarea mediului intern și extern al proiectului
și am prezentat-o (se impune în faza de concepție, pe lângă definirea problemelor,
definirea scopului și a obiectivelor, inclusiv a acțiunilor).

2
 Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Reprezentarea proiectului -
AMG III, AMF III
Cursul nr.4 (unitatea de învățare nr.4)

Fazele proiectului: judecarea alternativelor cu referire la concepția proiectului

(concordanța între obiective și mijloace, adecvarea mijloacelor, analiza resurselor, dacă
ele sunt adecvate calitativ și cantitativ); planificarea (tipuri de planificare, strategică,
tactică și operațională); planificarea prin instrumente: graficul Gantt; Metoda
Drumului Critic și Diagrama Pert. Indicatorii DALY (măsurarea cantitativă reală și
modernă a problemelor) - pregătire practică.
Dintre fazele proiectului am ales planificarea în acest curs.

Cursul nr.5 (unitatea de învățare nr.5)

Fazele proiectului (recapitularea noțiunilor); o abordare pragmatică:

Monitorizarea bolilor profesionale și a absenteismului medical prin boală profesională.
Am recapitulat noțiunile, definițiile proiectului, am introdus elemente noi, cum
sunt grupul țintă, obiectivul indirect al proiectului, beneficiarii proiectului, prin
recurgerea aplicării individualului la general, am redat din nou fazele și secțiunile
fazelor (de aceste două lucruri veți ține seama de fiecare dată când vreți să scrieți sau să
analizați un proiect, planificarea incluzând și concepția); am precizat că ne-am oprit la
momentul implementării. Partea practică/lucrări practice/laborator tehnologic – cum
vreți s-o numiți mai potrivit – se referă exact la un proiect din cadrul programelor
naționale de sănătate publică (medicina muncii/sănătate ocupațională) și am încercat să
aplicăm ce am învățat la acest moment la proiectul concret (iscându-se și oarece
controverse, discuții etc.).

Cursul nr.6 (unitatea de învățare nr.6)

Fazele proiectului (recapitularea noțiunilor); din faza de proiect numită de

obicei „concepție” am definit exact două etape importante: scopul și obiectivele
proiectului, spunând despre obiective că trebuie să fie analizate prin tehnica numită
SMART (specific – incluzând nominalizarea grupului țintă și beneficiarii, măsurabil,
acumulabil/tangibil – adică facă ne apropie de realizarea scopului, real și încadrat în
timp), am prezentat o tehnică de scriere în șase pași, am atins problema bugetului

3
 Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Reprezentarea proiectului -
AMG III, AMF III
proiectului, am spus câteva lucruri despre planificare și despre cadrul logic al
proiectului.

Cursul nr.7 (unitatea de învățare nr.7)

Cursul nr.7 conține partea de resurse umane din cadrul proiectului, problema
propusă fiind aceea a comunicării (individuale, organizaționale și în echipă), cu
nuanțări referitoare la comunicarea managerială, a membrilor echipei, a facilitatorilor,
dar și cu precizarea unor noțiuni despre rezistența la schimbare, prezentând și
modalitățile prin care rezistența la schimbare poate fi diminuată: prin comunicare,
informare și consultare, prin instruire, prin implicarea angajaților și a membrilor
echipei de proiect în luare deciziilor și prin managementul stress-ului. (Gheorghe 2017)

De reținut!

Până în acest moment, am definit liniile generale ale proiectului sau fazele
proiectului, am prezentat o abordare practică, cu mențiunea că anumite faze sau
elemente ale proiectului vor fi reluate și detaliate separat; fac această precizare pentru a
nu induce senzația că ele sunt lucruri complet noi, ele sunt doar detalieri ale
fazelor/etapelor/rezultatelor/așteptărilor etc.
În acest moment ne aflăm în faza implementării și vom prezenta schema cadrului
logic al proiectului, un mod de a așeza proiectul pentru a-l face compatibil cu cerințele
unor finanțatori externi.
Prezentarea diverselor proiecte în orele de pregătire practică vă familiarizează
cu proiectele naționale și cu scheme concepute deja și mai simplu de prezentat și înțeles
(având ca domeniu sănătatea, se încadrează în „Managementul proiectelor de
Sănătate”, prin excelență).

4
 Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Reprezentarea proiectului -
AMG III, AMF III
IMPLEMENTAREA
(APRECIEREA REZISTENȚEI LA STRES LA PERSONALUL MEDICAL DIN
UNELE UNITĂȚI SPITALICEȘTI)

Resursele disponibile sunt utilizate pentru a realiza scopul proiectului, urmărind

structura logică a proiectului: scop – obiective – activități – rezultate. Grupurile țintă
și/sau beneficiarii primesc beneficiile planificate și se îndeplinesc obiective generale mai
importante.
Cu alte cuvinte, activitățile se desfășoară, se ating obiectivele propuse și se
realizează scopul proiectului, prin folosirea resurselor existente; se apreciază
sustenabilitatea proiectului și se mențin obiectivele cu un termen permanent. Eventual,
se îmbunătățește cadrul legislativ și în toate cazurile se realizează un management
corespunzător problemelor identificate. Evaluarea, calitatea și monitorizarea trebuie
analizate separat.

Identificarea problemei

Încercările frecvente de a cuantifica influența factorilor potențial stresanți, în idee de a

se afla soluții menite a elimina sau cel puțin a diminua efectelor lor negative au condus la
constatarea că sunt puține șanse de a îndeplini acest obiectiv, în contextul vieții moderne fiind
practic obligați să conviețuim cu factorii generatori de stres. Devine astfel necesară o
abordare pornind de la individ, prin evaluarea rezistenței individuale la stres, contracararea
efectelor fiind posibilă prin sporirea capacității de a gestiona stresul.

Scopul studiului

Obiectivarea rezistenței individuale la stres la personalul medical.

Obiective specifice

Măsurarea (evaluarea) rezistenței la stres a personalului medical comparativ cu alte

categorii profesionale.

Obiective generale
Găsirea unor metode eficiente de management la stresului la personalul medical.

5
 Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Reprezentarea proiectului -
AMG III, AMF III
Material și metode

La un lot de 55 de subiecți sănătoși clinic din două unități spitalicești, s-a evaluat
rezistența la stres comparativ cu un lot de referință de 876 de persoane din diferite sectoare
ocupaționale, cu chestionarul standardizat „Sense of Coherence” (SOC) elaborat de A.
Antonovsky de la Universitatea Ben Gurion din Israel.
Conform concepției autorului, recepția și răspunsul la factorii stresanți sau la
modificările ce intervin în viața persoanei, depind de modul individual de percepție a
stresului, o funcție de apreciere denumită de A. Antonosky „simțul coerenței” (Sense of
Coherence – SOC), definit prin trei componente: C (Comprehensibility), MA (Manageability)
și ME (Meaningfulness), forța simțului coerenței fiind determinantul crucial al probabilității
prevenirii dereglării, prin resimțirea situațiilor sau stimulilor potențial generatori de stres, ca
nefiind stresori, ci provocări ale vieții care merită investiție în sine.

Rezultate și discuții

Comparând valorile medii ale scorurilor pe componente și total, s-a constat că la

personalul medical valorile medii ale scorurilor au fost semnificativ mai mici față de cele ale
lotului de referință, evidențiind o mai slabă capacitate individuală de management al stresului
(Tabel I).

Loturi Scor mediu C Scor mediu MA Scor mediu ME Scor mediu

SOC
Personal 46,24 46,64 41,69 134,56
medical
Lot referință 50,58 51,01 44,00 145,60
P 0,002 0,0003 0,02 0,0007

Tabel nr.1

Comparând frecvența cu care a apărut fiecare tip comportamental, în funcție de

mărimea scorului pe componente, am constat că la personalul medical se întâlnește
semnificativ mai frecvent tipul stabil pozitiv, cu scoruri crescute la toate componentele,
semnificând un simț al coerenței crescut, dar semnificativ mai frecvent și tipul stabil negativ,
cu scoruri reduse la toate componentele, cu rezistență scăzută la stres.

6
 Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Reprezentarea proiectului -
AMG III, AMF III
Compararea frecvenței scorurilor pe un etalon de cinci clase normalizate, deși nu a
evidențiat diferențe semnificative față de lotul de referință, a evidențiat că scorurile foarte
mici și mici, semnificând o mai redusă capacitate de gestionare a stresului sau de
management al stresului, au apărut mai frecvent la personalul medical.
Analiza frecvenței răspunsurilor la itemi comparativ cu subloturile din alte sectoare
ocupaționale ale lotului de referință, a putut contura și un tablou comportamental întâlnit mai
frecvent la personalul medical.

Concluzii

Au fost atinse obiectivele specifice și s-a atins scopul proiectului. Solicitările

profesionale specifice activității personalului medical pot induce anumite particularități în
stilul de management la stresului.
Fiind cunoscută influența directă a stresului asupra sistemului imunitar, este absolut
necesară lansarea unor programe de evaluare, conștientizare și consiliere, în vederea creșterii
capacității individuale de gestionare/management al stresului. (Dănulescu, Bălăceanu și
Dănulescu 2015)

Opinie personală și lămuriri metodologice

Ceea ce am realizat prin prezentarea unor studii repetate cu privire la sănătatea

în muncă a personalului medical (două studii colective) și unul individual, o concepție
proprie despre condițiile de muncă și sporurile cuvenite (procentual, în funcție de
gradul de implicare profesională și expunere profesională), este plierea unor studii de
cercetare pe scheletul unui proiect, adică obiectivarea faptului că aceste studii se pot
regăsi ca proiecte ale unui program mai vast, dedicat domeniului.

Managementul Ciclului Proiectului

7
 Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Reprezentarea proiectului -
AMG III, AMF III

În anul 1992 Comisia Europeană a adoptat „Managementul Ciclului Proiectului”

(MCP), un set de modele de proiecte și instrumente manageriale, bazate pe metoda de analiză
a cadrului logic, care era deja folosită la scară largă de către mulți alți finanțatori, inclusiv de
câteva state membre și era încurajată de către Comitetul de Asistență a dezvoltării al OECD.
Metodologia pe care am să v-o prezint, este o reeditare îmbunătățită a versiunii
originale din anul 1993 și prezintă principalele elemente ale MCP.

Cadrul general al managementului ciclului de proiect

Obiectivul MCP a fost și rămâne „îmbunătățirea managementului activităților

cu cooperare externă” – proiecte și programe de tot felul – prin încurajarea rezolvării
problemelor esențiale, dar în condițiile cadru de desfășurare, în toate etapele proiectelor
din programe, de la concepție, adică pregătire/proiectare, până la etapa de
implementare.
După cum am studiat și noi, proiectele și programele trebuie să fie clare și
realiste:
1. Stabilirea unei diferențe clare între obiective, scop și mijloacele de realizare a
obiectivelor (prin acțiuni);
2. Definiție clară și realistă a scopului proiectului (aminteam în unele cursuri
anterioare că între propozițiile din scopul proiectului nu trebuie să apară conjuncția „și”, în
acest caz fiind vorba de un proiect multiplu, nu unul singular și bine determinat);
3. Beneficii susținute pentru grupurile țintă și beneficiari, cu precizarea pe care
am făcut-o anterior, că grupul țintă poate fi beneficiarul, ba mai mult, am vorbit despre
extrapolarea la o categorie socială sau profesională;
4. Riscuri și supoziții: factori majori externi, care pot fi evidențiați prin analiza
SWOT, de exemplu, ce pot influența semnificativ succesul proiectului.

Factorii de calitate – aici am introdus pentru prima dată conceptul de calitate a

proiectelor – care pot intensifica beneficiile proiectului pe termen lung:
1) Nevoia unui cadru al politicii sectoriale, aici fiind vorba de țările care primesc
finanțare externă;

8
 Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Reprezentarea proiectului -
AMG III, AMF III
2) Nevoia de a alege tehnologii potrivite, folosind, de exemplu, resurse
reciclabile;
3) Respectul pentru valorile socioculturale ale oamenilor implicați;
4) Capacitățile manageriale ale instituțiilor, fie ele publice sau private, care
realizează anumite proiecte;
5) Sustenabilitatea proiectelor – în sensul de a le finanța pe termen lung, a le da
valoare;
6) Posibilitatea finanțării lor și menținerea beneficiilor, ceea ce poate fi doar o
completare necesară a punctului 5;
7) Probleme cu două riscuri ridicate: problema protecției mediului și cea a
politicilor de gen, nediscriminarea, ca parte a politicilor globale (ele se îmbunătățesc tot
timpul).
Concordanța și contribuția la obiectivele politicii globale a proiectelor și
programelor ori proiectelor din cadrul programelor:
MCP este în strânsă legătură cu cadrul larg al politicilor Uniunii Europene,
pentru care obiectivul principal este reducerea sărăciei, în timp ce obiectivele pentru zonele
strategice ce derivă din Tratatul de la Maastrich sunt următoarele:
1) Dezvoltarea durabilă - în special prin promovarea unor creșteri echitabile a
investițiilor, a ocupării forței de muncă, a dezvoltării sociale și umane și a protecției mediului
(prin excelență, dezvoltarea durabilă se referă la ce lăsăm viabil generațiilor viitoare);
2) Integrarea în economia mondială, prin susținerea integrării regionale în
primul rând;
3) Lupta împotriva sărăciei;
4) Democrație, drepturile omului, legea ca element suprem de conducere, cu
un cadru legislativ stabil și predictibil, prevenirea conflictelor și tensiunilor sociale,
prevenirea conflictelor armate și menținerea păcii.
Această concordanță nu este o vorbă goală, încă de la începutul ciclului de proiect,
MCP trebuie să se asigure că proiectele programelor și programele în sine sunt în deplină
concordanță cu politicii globale a Uniunii Europene.
MCP reunește un ansamblu de concepte, tehnici și operații relativ simple, pe care
le prezint mai întâi ca enumerare:
 Conceptul de ciclu al proiectului;
 Analiza deținătorilor de interese (dacă vă amintiți, am vorbit de aceștia,
despre stakeholderi și despre marile organizații sau instituții financiare mondiale în
primele cursuri);
 Metoda de planificare „Cadru logic”;
 Factori cheie de calitate;
 Programe de activități și resurse;

9
 Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Reprezentarea proiectului -
AMG III, AMF III
 Structuri coerente și standardizate pentru documentele cheie ale
proiectului.
Utilitatea acestor concepte, unelte și documente standardizate ce sunt folosite de-a
lungul „vieții” unui proiect sunt cunoscute și sub numele de „abordare integrată” în
procesul managerial al unui ciclu de proiect.
Ca toate conceptele și mijloacele, utilitatea MCP depinde atât de calitatea
informațiilor disponibile (în special de la beneficiarii interesați și de la grupurile țintă), cât și
de felul în care acestea sunt folosite. (Androniceanu 2010)

Continuare: Conceptul de „Ciclu al Proiectului”.

BIBLIOGRAFIE

Androniceanu, Armenia. Managementul Proiectelor Publice cu Finanțare

Internațională. București: Universitară, 2010.
Dănulescu, E, Ghe Bălăceanu, și R Dănulescu. „Aprecierea rezistenței la stres la
personalul medical din unele unități spitalicești.” A V-a Conferință
Națională pentru Sănătate și Mediu. București: Institutul Național de
Sănătate Publică, 2015. 61-62.
Gheorghe, Costel. Curs Managementul Proiectelor de Sănătate. Curs, Călărași:
f.ed., 2017.

10