CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................4

CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL DE PROIECT...................................................5

1.1 Concepte utilizate în Managementul de Proiect........................................................5
1.2 Ciclul de viaţă a proiectelor.......................................................................................8
1.3 Principiile managementului proiectelor.....................................................................9
1.4 Obiectivele proiectului.............................................................................................11
1.5. Finanţarea proiectelor.............................................................................................12
CAPITOLUL II. FONDURI EUROPENE 2014-2020.................................................14
2.1 Definirea fondurilor europene.................................................................................14
2.2 Programele operaţionale.........................................................................................17
2.3 Documentele necesare pentru accesarea fondurilor Uniunii Europene..................18
CAPITOLUL III PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL -.........................21
3.1. Scop, politici...........................................................................................................21
3.2. Axele prioritare ale POS-DRU...............................................................................23
3.3 Axa Prioritara 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii...........24
3.4 Domeniul Major de Intervenţie: Acces şi participare la formare profesională
continuă..........................................................................................................................26
CAPITOLUL IV. PREZENTAREA PROIECTULUI „RESTART CARIERA TA” -
POCU 2014-2020, AXA PRIORITARA 6: EDUCAȚIE ȘI COMPETENȚE............30
4.1 Prezentarea proiectului............................................................................................30
4.1.1 Obiective generale și specifice.............................................................................31
4.2 Managementul pe activități......................................................................................31
CONCLUZII....................................................................................................................40
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................42
ANEXE.............................................................................................................................43
 INTRODUCERE

Atunci când alegem să abordăm tematica Uniunii Europene, este imperios necesar
a aminti statutul acesteia de entitate politică, economică și socială, fiind dezvoltată în
Europa și având în componența sa 27 de țări membre, a căror aderare se realizează pe
baza votului (desigur, aceasta nu reprezintă o condiție suficientă în vederea integrării
propriu zise).
Calitatea de stat membru al Uniunii Europene este imposibil a se obține într-un
timp scurt – acest fapt necesită o parcurgere a câtorva proceduri complexe care, odată
îndeplinite, atrag după sine datoria țărilor candidate de a aplica legislația europeană în
toate sferele.
Actualmente, economia românească se confruntă cu situații structurale destul de
serioase, coroborate fiind și cu criza economică ce se află la nivel mondial – din această
cauză este absolut firesc a aminti aici importanța pe care o joacă suportul financiar
acordat de către Uniunea Europeană țării noastre, reprezentând o sursă certă de finanțare
și indispensabilă dezvoltării statului nostru în ansamblul său în vederea recuperării
diferențelor semnificative față de alte state membre.
Astfel, fondurile europene reprezintă acel set de instrumente înființate de Uniunea
Europeană cu intenția de a dezvolta anumite arii și pentru a sprijini statele membre în
vederea atingerii anumitor standarde de dezvoltare în sfera economică.
Lucrarea de față, structurată în patru capitole, dorește să urmărească și să
evidențieze totodată importanța accesării și utilizării Fondurilor Europene în dezvoltarea
economică. Am atins tema Managementului de Proiect și a Fondurilor Europene. Prin
urmare, în ultimul capitol al lucrării ( care reprezintă partea practică) am prezentat
proiectul „RESTART CARIERA TA” - POCU 2014-2020, axa prioritara 6: Educație și
competențe.

5
 CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL DE PROIECT

1.1 Concepte utilizate în Managementul de Proiect

Managementul proiectelor reprezintă un domeniu ce a cunoscut o creştere

semnificativă datorită faptului că, la nivel european şi internaţional, tot mai multe acţiuni
se desfăşoară în interiorul unor proiecte. Resursele ce sunt utilizate în aceste proiecte
(mai ales cele financiare) joacă un rol semnificativ în dezvoltarea economică, aria lor de
aplicabilitate aflându-se într-o creștere din ce în ce mai semnificativă.
Proiectul reprezintă așadar o sumedenie de activităţi care duc spre realizarea unui
scop comun, necesitând un consum destul de important de resurse, atât umane cât și
materiale, financiare, nevoie de echipamente, informaţii documentare şi chiar timp 1.
Aplicabilitatea unui proiect are nevoie de un moment iniţial şi de un moment final, deci
în mod evident cere o durată de realizare. Momentul sau pasul iniţial este considerat a fi
cel în care se ia decizia de trecere la conceperea unui proiect, iar cel final fiind cel în care
se finalizează ultima activitate prevăzută.
Managementul de proiect are în componența sa o planificare, o gestionare de
sarcini, organizare şi gestionare (controlul) de sarcini2 şi de resurse3 ce urmăresc
atingerea unui anumit țel4, în condiţiile în care există anumite constrângeri5 cu referire la
timp, costuri sau resurse.
Privind problema dintr-o perspectivă teoretică, există o distincţie clară între
noţiunile de proiect şi de program6, deşi de cele mai multe ori acestea se utilizează cu

1
C. Scarlat şi H. Galoiu, Manual de instruire avansată în managementul proiectelor (PCM),
Bucureşti,2002.
2
O sarcină este un proces ce are o dată de început şi una de sfârşit. De îndeplinirea fiecărei sarcini în parte
depinde atingerea obiectivelor proiectului.
3
Resursele constau în oamenii, echipamentele, materialele şi banii necesari îndeplinirii unei sarcini din
cadrul proiectului.
4
Obiectivele sunt acele scopuri cuantificabile ce trebuie atinse pentru ca proiectul sa poată fi considerat un
succes. Obiectivele trebuie să fie, minimum, referitoare la costuri, planificare şi calitate.
5
Constrângerile sunt acei factori care limitează posibilităţile de opţiune ale echipei.
6
R. B. Chase, N. J. Aquilano, F. R. Jacobs, Production and Management, 8th edition, Boston, 2000.

6
înţelesuri echivalente. În cadrul managementului proiectelor, un program are în
componența sa un număr mai mare de proiecte, astfel că un proiect poate fi descompus în
subproiecte, grupuri de activităţi ori acţiuni7.
Programele, asemenea proiectelor, dețin o conducere care este în mod clar foarte
bine definită. Există mai întâi un director (Project Director, Project Manager, Project
Coordinator, Team Leader), urmând ca managerul de proiect să coordoneze o echipă
Complexitatea pe care o are proiectul, solicită o participare a mai multor persoane. În altă
ordine de idei, din multe puncte de vedere diferenţele dintre programe şi proiecte sunt
notabile. Aici putem aminti următoarele8:

Tabel nr. 1.1. Diferenţele dintre programe şi proiecte

Caracteristica Program Proiect
1. Anvergura Componente de politică naţională sau Iniţiative locale sau
regională subprograme
2. Durata Durată nedefinită sau de ordinul anilor Luni ( cel mai adesea )
sau ani
3. Bugetul Bugetul alocat global sau modificabil Buget fix, alocat cu
destinaţie precisă
4. Rolul echipei Management ( planificare, coordonare, Implementare
control )
5. Orientarea Asupra impactului şi performanţei Asupra performanţei
evaluării
(Sursa :C. Scarlat şi H. Galoiu, Manual de instruire avansată în managementul proiectelor (PCM),
Bucureşti, 2002.)

Este necesar să amintim aici o deosebire de asemenea remarcabilă, și anume cea

aflată între proiect ca fiind un rezultat al procesului de concepţie şi însuși procesul de
implementare a respectivei concepţii. Chiar dacă fiecare dintre acestea corespund
proiectelor în accepţia definiţiei pe care o are, specificul este cu totul altul. Metodele de
management, de asemenea, diferite – în primul caz este prezent managementul teoretic şi
managementul practic în cel de al doilea caz.

7
Pentru diferite subdiviziuni ale proiectelor, în literatura de specialitate se întâlnesc denumiri consacrate ale
acestor noţiuni: task (sarcină), sub-task, work-package (grup de activităţi omogene care pot fi conduse şi
executate în mod distinct).
8
C. Scarlat şi H. Galoiu, Manual de instruire avansată în managementul proiectelor (PCM), Bucureşti,
2002, p. 6.

7
 Tipuri de proiecte
Întrucât există o gamă largă de proiecte, acestea sunt de obicei clasificate după cum
urmează9:
1. După amploarea lor, acestea pot fi organizaționale, locale, naționale,
regionale10 ori internaționale.
2. După domeniul obiectivului şi activităţilor proiectului: ele pot fi de mai
multe feluri, cum ar fi cele industriale, comerciale, de management, ecologice, culturale,
educaționale sau de cercetare.
Sub aspectul relaţiei care există între un program și un proiect, al doilea dintre
aceste două elemente poate fi independent ori inclus în primul. Dacă există programe care
au în componența lor proiecte, atunci pot exista şi proiecte care vizează definirea sau
înființarea unui program.11

1.2 Ciclul de viaţă a proiectelor

Proiectele se pot realiza într-o succesiune de etape, pornind de la un document

strategic de dezvoltare din care se extrage ideea de proiect într-un anumit domeniu, ce
este apoi formulată, implementată şi ulterior evaluată, cu intenția de a crea condiţiile
necesare pentru realizarea unor acţiuni viitoare dezvoltate.
Programarea reprezintă prima fază a MCP (Managementul Ciclului de Proiect),
constând în stabilirea cadrului general de cooperare al Uniunii Europene cu o anumită
ţară ori regiune a unei ţări.
Conform cadrului stabilit de Documentul Strategic de Ţară sau Regional (DSTR),
urmează identificarea problemelor (situaţiile dificile, care se doresc a fi depăşite), nevoile
şi interesele posibililor factori interesaţi şi identificarea ideilor de proiecte ce urmează a fi
aprofundate.
9
C. Scarlat şi H. Galoiu, Manual de instruire avansată în managementul proiectelor (PCM),
Bucureşti, 2002.
10
Prin L. nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România: Regiunea 1 (Nord Est): Bacău, Botoşani,
Iaşi,Neamţ,Suceava,Vaslui; Regiunea 2 (Sud Est): Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea;
Regiunea 3 (Sud Muntenia): Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Ialomiţa; Regiunea
4 (Sud Vest): Oltenia, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt,Vâlcea; Regiunea 5 (Vest): Arad, Caraş-Severin,
Hunedoara, Timiş; Regiunea 6 (Nord Vest): Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj, Satu-Mare;
Regiunea 7 (Centru Alba): Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu; Regiunea 8 (Bucure_ti Ilfov):
Municipiul Bucuresti şi judetul Ilfov.
11
Mihaela Muresan, Managementul proiectelor cu finantari europene. Oportunitati 2014-2020 ,
Editura: Pro Universitaria, București, 2015 , p.33

8
 În cele ce urmează, formularea privește analizarea aspectelor importante ale ideii
de proiect, ţinând seama de obiectivele generale şi de priorităţile DSTR, de indicatorii-
cheie de calitate, precum și de opiniile principalilor factori interesaţi.
Propunerea de finanţare este elaborată sub forma unei cereri de finanţare, aceasta
completată fiind într-un formular standardizat (aplicaţie), diferit pentru fiecare tip de
program de finanţare.
Resursele materiale şi umane implementării proiectului se utilizează pentru a
îndeplini scopul propus prin proiect (rezultatele propuse prin proiect se adresează
grupurilor-ţintă şi beneficiarilor), contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor generale
pe care le are proiectul.
În cele din urmă, evaluarea reprezintă estimarea, cât mai sistematică şi obiectivă
cu putinţă a unui proiect, program sau politică în derulare sau finalizată, în fazele de
concepţie şi implementare, precum şi a rezultatelor sale. Scopul evaluării este de a se
realiza o comparație între ceea ce presupune o coerenţă a rezultatelor pe care le are
proiectul în relație cu obiectivele propuse, prin determinarea pe această cale a eficienţei,
eficacității, a impactului şi a durabilității pe care proiectul le îndeplinește.
Durata şi importanţa fazelor Managementului Ciclului de Proiect sunt de cele mai
multe ori diverse, dar procesul inițial este relativ asemănător pentru toate acestea, fără a
face referire directă la domeniul de care aparțin, fie sectorul resurselor umane, al
infrastructurii, agriculturii, al mediului și turismului sau al dezvoltării sectoarelor IMM.
Principiile fundamentale ale Managementului Ciclului de Proiect sunt:
1. Utilizarea Cadrului Logic în vederea elaborării proiectului/programului;
2. Eliberarea documentelor fundamentale de bună calitate, dorind să asigurarea
unui proces de luare de decizii structurat şi clar fundamentat;
3. Nu doar consultarea ci şi implicarea factorilor anterior menționați într-o
măsură mai mare;
4. Definirea exactă a ceea ce înseamnă scopul pe care îl are proiectul, în niște
termeni de beneficii durabile atât pentru un grup cât și pentru grupurile
deținute de către beneficiari;

5. Încadrarea timpurie a aspectelor fundamentale ale calităţii.

1.3 Principiile managementului proiectelor

9
 Managementul de proiect, indiferent de tipul acestuia, de stilul sau metoda
managerului, este obligat a respecta principiile12 după cum urmează:
1. Originalitatea obiectivului, astfel ca un proiect să dețină 1 singur obiectiv
general, reprezentând cauza pentru care subiectul nostru este finanţat. Îndeplinirea
obiectivului sugerează practic soluționarea problemei ce a fost identificată în stadiul de
incipit a proiectului.
2. Coordonatorul care, pe lângă competenţa avută, deține toată autoritatea şi
completează cu responsabilitate lipsurile în ceea ce priveşte conducerea temei de față.
Ținându-se seama de capacitatea managerială a acestuia, el poate să delege membrilor
din echipa pe care o are sub coordonare adoptarea unor decizii.
3. Dividarea structurală a proiectului, prin raportare la complexitatea acestuia. El
poate fi împărțit în niște subunităţi structurale, cu scopul de a utiliza competențele
deținute de către fiecare membru din echipă.
4. Abordarea obiectivelor și a resurselor: alocarea acestora poate fi făcută numai
în urma identificării clare a activităţilor. Resursele sunt calculate şi alocate doar pentru a
pune în practică activităţile anterior menționate.
5. Evaluarea, urmată de o reevaluarea este recomandată, chiar din faza de
concepţie și în urma fiecărei etape a proiectului, fiind nevoie de o etapă de reevaluare ce
să garanteze luarea deciziilor impuse de practica respectivă, deoarece probabilitatea
săvârşirii unor oarecare greșeli sau erori este mai probabilă în faza de concepţie a
proiectului. Eventualele consecinţele pot fi identificate relativ târziu, poate chiar în faza
de implementare13.
6. Monitorizarea urmată de o evaluare sunt în mod cert de nelipsit, pentru că
proiectele sunt monitorizate atât intern de către conducătorul proiectului cât şi extern, de
către evaluatorii ce sunt prezenți în afara proiectului sau chiar și de un eventual
finanţator.

12
C. Scarlat şi H. Galoiu, Manual de instruire avansată în managementul proiectelor (PCM),
Bucureşti, 2002, p. 14-15.
13
Costul remedierii acestora este cu atât mai mare cu cât sunt identificate mai târziu. Prin intermediul
reevaluărilor succesive se pot identifica eventualele erori încă din faza de „proiectare”, când costurile sunt
minime.

10
 Gradul de complexitate pe care îl are un proiect este dat de numărul sarcinilor
presupuse a fi duse la bun sfârșit, precum și de numărul şi intensitatea constrângerilor ce
apar pe parcursul desfăşurării.
Orice proiect este influențat de trei factori 14: de timpul acordat, care este
menționat în planificarea15 iniţială a acestuia, de bugetul16 proiectului, care se bazează pe
costul ce îl au resursele indispensabile și de scopurile sau obiectivele ale proiectului,
solicitate de aplicabilitatea acestuia17.
Termenii expuși mai sus definesc clar „triunghiul” proiectului iar o eventuală
modificare a unuia dintre ei poate genera schimbarea celorlalţi doi.
Chiar dacă de obicei au o deosebită importanță toți trei termenii, numai unul
dintre aceștia e predominant în cadrul proiectelor. De altfel, colaborarea dintre aceştia se
poate schimba de la un proiect la altul, lucru care generează oarecum atât problemele ce
au nevoie a fi rezolvate, cât şi soluţionarea acestora. Orice informaţie cu privire la
termenii18 aceștia trebuie luată în vedere pentru a se putea bucura un bun management al
proiectului.

1.4 Obiectivele proiectului

Definirea obiectivelor proiectului capătă un sens major, pentru că în funcţie de

aceste obiective se stabilesc strategiile şi metodele ce urmează a fi utilizate. Conform
teoriei manageriale, obiectivele trebuie să fie de tipul “SMART” 19- specifice, în vederea
definirii clare a ceea ce va fi realizat, măsurabile astfel încât rezultatul obţinut să poată fi
măsurat, acceptate de către toţi membrii echipei și, desigur, realiste, pentru a putea fi

14
D. Lock, Management de proiect,Editura Codecs,,Bucuresti 2000.op.cit,p.8-10
15
Timpul alocat şi succesiunea fiecărei sarcini din cadrul proiectului. Planificarea conţine sarcinile şi
limitele de timp, succesiunea lor, interdependenţa dintre ele, precum şi constrângerile existente pentru
fiecare sarcină în parte.
16
Costul estimat al proiectului aşa cum este calculat înainte de punerea în practică a sarcinilor. Depăşirea
sau ne-consumarea resurselor alocate constituie erori de management la fel de grave.
17
Pentru îndeplinirea fiecărei sarcini munca trebuie cuantificată în unităţi de timp (ore, zile, săptămâni,
luni) pentru fiecare resursă sau trebuie stabilit cât anume din fiecare resursă este necesar pentru a îndeplini
o sarcină. Pentru îndeplinirea unei sarcini, cantitatea de muncă este diferită de timpul necesar – de ex. unei
resurse îi sunt necesare 32 de ore pentru a îndeplini o sarcină care a fost planificată să dureze 2 zile, ceea ce
înseamnă că trebuie alocat mai mult de o resursă pentru a îndeplini sarcina (doi oameni muncind două zile
câte 8 ore pe zi vor îndeplini sarcina).
18
Există în teoria managerială tipuri specifice de management pentru fiecare: managementul timpului,
managementul costurilor, managementul obiectivelor.
19
Cf. Open University Business School, Management performant, vol.2, Controlul managerial, Codecs,
Bucureşti, 2000, p. 11-12.
realizabile. Timpul precizat este și el extrem de valoros, deoarece stabilirea unui interval
de timp realist este favorabil în cazul de față.
În vederea atingerii obiectivelor, va fi mereu nevoie de niște așa zise puncte fixe
în care să fi posibilă evaluarea fiecărui pas al unui proiect. Astfel, s-ar putea adăuga
corecțiile necesare. Aceste puncte fixe trebuie să fie clar integrate în cadrul unui plan de
monitorizare în sfera internă, pentru a putea permite eventuale evaluări intermediare,
efectuate înaintea momentului de sfârşit al unui proiect20. Un manager ce nu oferă o
atenție minuțioasă monitorizării echipei nu va putea să prevadă eventualele deficiențe
inerente şi nu îi va fi cu putință să exercite principalele atribuţii care îi revin.
Din această cauză, proiectul trebuie împărţit în sarcini şi etape bine precizate,
programate în ordinea succesiunii lor şi ordonate în timp. Apoi se obţine o diagramă ce
poate fi reprezentată grafic în vederea facilitării urmăririi progresului proiectului
(diagrama Gantt).
În permanenţă, managerul de proiect trece prin procesul „buclei de control” ce
constă în planificarea, monitorizarea, elaborarea deciziilor, replanificarea activităţilor etc.
În situația în care una dintre faze nu este corect tratată, se poate ajunge la întârzieri sau
penalizări.
Așadar, doar asigurând echilibrul permanent al „triunghiului” proiectului,
stabilind obiectivele “SMART”, și chiar inființând un program ce să prevadă
monitorizarea şi evaluarea internă permanentă și menţinând deschisă comunicarea cu
membrii echipei este posibilă obținerea premiselor succesului unui proiect promițător.

1.5. Finanţarea proiectelor

Solicitarea resurselor de finanţare care sunt oferite de către fondurile structurale

se consideră a fi niște subiecte actuale, amintite și în cadrul mediului de business, de
presă, de mediul politic etc. Nivelul de absorbţie al acestor fonduri care provin din
Uniunea Europeană îndeplinesc un criteriu de evaluare în vederea aprecierii eficienţei
diferitelor elemente publice, ce sunt gestionate în calitate de o autoritate de management
sub numeroase fonduri europene. Indiferent de situațiile posibile, accentul este pus pe

20
În cazul proiectelor mari, este necesar ca managerul să solicite periodic rapoarte de activitate ce vor
cuprinde nu doar realizările, ci şi eventualele probleme sesizate de membrii echipei în planul relaţiilor
orizontale ori verticale. Impunerea unui asemenea plan de monitorizare este relativ dificil, dar este absolut
necesar în vederea păstrării controlului asupra desfăşurării proiectului.
capacitatea eventualilor beneficiari de a formula proiecte şi de a obţine resursele
nerambursabile. Sub aspectul implementării proiectelor care sunt finanţate din fondurile
structurale, piedica semnificativă o reprezintă existenţa unor resurse proprii, suficient de
generoase cât să acopere finanţarea eventualului proiect. Întrucât mecanismul decontării
cheltuielilor cere să fie achitate în momentul depunerii cererii, este evident că eventualii
beneficiari sunt nevoiți să garanteze o finanţare a acestor activități. Ba mai mult, ei au
nevoie de un așa numit fond de rulment ce să asigure cumva plăţile efectuate în cadrul
proiectului, pe un interval de timp în care să fie reîntregi.
Perioada de timp în care se petrece rambursarea cheltuielilor conţine intervalul de
timp decare au nevoie organismele intermediare şi de management pentru a putea realiza
o verificare minuțioasă a respectivelor acte contabile şi pentru a realiza achitarea de către
beneficiar, iar pe de altă parte trebuie să amintim importanța intervalului de timp care se
scurge din punctul în care a fost achitată cheltuiala şi momentul în care cererea de
finanţare a fost realmente depusă21.
În condiţiile în o mare parte din întreprinzători apelează la finanţarea propriilor
proiecte la aceste fonduri structurale cu scopul de a obține resurse gratuite, este
fundamentală realizarea faptului ca resursele atrag după sine cheltuieli care nu se cunosc,
ce pot chiar să îngreuneze derularea finanţării care este acceptată odată cu aprobarea
respectivului proiect.
În situația în care este acceptată ipoteza lipsei propriilor resurse, întreprinzătorul
care cere o asemenea finanţare e obligat a apela spre resursele de împrumut, care atrag
după sine o dobândă şi o asigurare îndreptată către finanţator a garanţiilor care să
acopere cheltuielile.
Lipsa de garanții presupune o apelare către un fond de garantare care impune
plata comisioanelor. Totalitatea elementelor de efort, precum sunt comisioanele ori
dobânzile reprezintă niște cheltuieli neeligibile prin raportare la bugetul proiectului care
este finanţat. Drept urmare acestea vor fi suportate strict de către beneficiar, fără
posibilitatea de a putea fi recuperate.

21
În acest sens, derularea proiectului atrage pentru beneficiar alte probleme de gestionare, întrucât alături
de contribuţia proprie acesta trebuie și să asigure un fond de rulment care să permită, prin avansarea şi
recuperarea succesivă, desfăşurarea activităţilor proiectului.
 CAPITOLUL II. FONDURI EUROPENE 2014-2020

2.1 Definirea fondurilor europene

Uniunea Europeana reprezintă una dintre cele mai prospere regiuni din lume,
având puterea unei pieţe interne a 27 de state membre. Cu toate acestea, nu toţi cetățenii
Uniunii Europene au aceleaşi beneficii sau şanse de succes în termenii noștri socio-
economici.
Ceea ce înseamnă politica de coeziune sub sfera economică şi socială a Uniunii
Europene pentru intervalul 2014-2020 deține trei obiective clare: convergenţa,
reprezentând un obiectiv cu o finanţare de 80% din totalul bugetului ce este destinat
fondurilor structurale sau de coeziune și vizând zonele din statele membre ce au un
produs intern brut pe cap de locuitor sub 75% din media comunitară, precum şi regiunile
ce sunt incluse în aşa-numitul "efect statistic", competitivitatea dintr-o anumită regiune şi
ocuparea forţei de muncă, obținând o finanţare de 15% din bugetul destinat acestor
fonduri structurale şi de coeziune. De asemenea, cooperarea europeană este unul dintre
obiectivele ce sunt finanţate cu 5% din bugetul destinat, făcând o trimitere clară la
cooperarea transnaţională, transfrontalieră şi cea interegională22.
Astfel, fondurile structurale sunt acele fonduri europene nerambursabile acordate
de către Uniunea Europeană ţării noastre cu scopul de a participa activ la dezvoltarea
economiei şi a societăţii. Aceste fonduri structurale, deşi nerambursabile, acoperă doar un
procent din totalul unui proiect european.

22
Uniunea Europeană acţionează prin Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune şi alte
instrumente financiare în vederea sprijinirii atingerii acestor obiective generale, pentru eliminarea
disparităţilor economice şi sociale între regiuni,cu scopul de a realiza coeziunii economice şi sociale.

14
 Tabelul nr. 2.1. Obiective şi instrumente financiare pentru 2007-2013
Instrumente F.E.D.R. F.S.E. F.C.
Obiective - Convergenţa - Convergenţa - Convergenţa
- Conpetitivitate re- - Conpetitivitate re-
gională şi ocuparea gională şi ocuparea
forţei de muncă forţei de muncă
- Cooperare teritori-
ală europeană
Priorităţi - Accent pe strategia - Accent pe strategia - Infrastructura de
Lisabona Lisabona mediu şi transport
- Infrastructură - Training (TEN)
- Investiţii - Ocupare - Transport în afară
- Cercetare şi dez- - Capacitate institu- TEN
voltare ţională şi eficienţă - Transport urban
- IMM-uri administrativă - Energie
Cota maximă de 85% 85% 85%
finanţare de la UE
(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)

Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR)

Prin acest fond, se finanţează investiţiile ce ocupă un rol major în crearea locurilor
de muncă, în mod deosebit prin intermediul investiţiilor și cu prioritate în IMM-uri,
precum investiţii în infrastructură, dezvoltarea eventualului potenţial autohton și prin
măsurile de sprijin aflate la nivel atât regional cât şi local23.
Fondul Social European (FSE)
Fondul Social European are ca sarcină îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare
pentru şomerii sau muncitorii din Piaţa Unică, prin intermediul creşterii
mobilităţiiacestora şi prin facilitarea adaptării la schimbările industriale, în particular prin
instruire vocaţională şi reinstruire, precum şi prin sistemele de recrutare.
În cadrul obiectivelor “Convergenţa” şi “Competitivitate regională şi ocuparea
forţei de muncă”, Fondul Social European va sprijini acţiuni ce țin de:
1. Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor, a întreprinderilor şi antreprenorilor în
vederea anticipării şi aplicării unui management al schimbării economice;
2. Îmbunătăţirea accesului la angajare şi incluziune sustenabilă pe piaţa muncii a
indivizilor inactii și prevenirea pe cât posibil a şomajului;

23
În cadrul activităţilor eligibile nu sunt incluse TVA-urile, dobânda la credite, achiziționările de terenuri,
construirea de locuințe sau dezactivarea staţiilor de energie nucleară.

15
 3. Acordarea unei atenții sporite incluziunii sociale a categoriilor care provin
dintr-un mediu dezavantajat;
4. Întărirea resurselor umane.
Fondul de Coeziune (FC)
Diferit de Fondurile Structurale, acestea nu au rolul de a cofinanța programele, ci
de a le furniza finanţarea directă pentru eventualele proiecte individuale, ce sunt
identificate încă de la început24.
Fondul de coeziune represintă un instrument financiar care oferă sprijin
investiţiilor din domeniul infrastructurii de nergie, mediu și transport.
În cadrul activităţilor eligibile nu sunt incluse dobânda la credite, achiziţia de
terenuri în cuantum mai mare de 10% din cheltuiala eligibilă pentru respectiva activitate,
construirea locuințelor sau dezactivarea staţiilor de energie nucleară și TVA-ul care poate
fi recuperabil.
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvolare Rurală (FEADR)
Acest fond reprezintă acţiunea complementară care este înclinată spre politica
agricolă comună a Uniunii Europene. E, de asemenea, destinată îmbunătăţirii eficienţei
structurilor de producţie, de procesare şi de marketing a tuturor produselor de uz agricol
sau forestiere, precum şi dezvoltării eventualului procent al potenţialului local în zonele
extra-urbane. Este corespondentul Fondului SAPARD care este accesibil tuturor statelor
membre ale Uniunii Europene ce au ca obiective o clară susţinere a pieţei produselor
agricole şi o promovare a restructurării agriculturii comunitare25.
Fondul European pentru Pescuit (FEP)
Acesta reprezintă o acţiune financiară complementară, care este destinată strict
politicii comunitare sub aspectul pescuitului, sprijinin măsurile pentru sporirea
competitivităţii sectorului piscicol, în condiţiile garantării unui echilibru oarecum durabil
între resursele avute şi capacitatea de exploatare. Printre acţiunile ce sunt finanţate prin
acest fond putem numi ajustările aduse efortului în domeniul pescuitului, o modernizare
cât mai eficientă a flotei, creșterea numărului fermelor de pescuit, îngrijirea amănunțită a

24
Decizia de a finanţa un proiect este adoptată de către Comisie, în acord cu Statul Membru beneficiar, în
timp ce proiectele sunt administrate de autorităţi naţionale şi supervizate de un Comitet de Monitorizare.
25
Valoarea indicativă a fondurilor FEADR pentru perioada 2007-2013 este de 7,114 miliarde Euro. 20%
din fondurile de dezvoltare rurală pentru primii trei ani de la data aderării 2007-2009, (2,38 miliarde Euro
FEADR) sunt alocaţi pentru Plăţile Naţionale Complementare din primul pilon al PAC.

16
zonelor maritime, crearea de facilităţi în zona porturilor cu potențial piscicol, o bună
procesare şi un marketing adecvat al produselor de peşte, alături de o promovare a acestor
produse.

2.2 Programele operaţionale

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă evidențiază strategia ce oferă sprijin

Programelor Operaţionale care sunt co-finanțate de Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, Fondul European Social şi Fondul de Coeziune.
Lista Programelor Operaţionale elaborate de România, CSNR, instituţiile care au
primit atribuţii de management al Programelor Operaţionale conform HG nr. 497/2004,
modificată şi completată de HG nr. 1179/2004 şi HG nr. 128/2006:

Tabel nr. 2.2. Programe Operaționale

Program Autoritate de Organism Intermediar Fond
operaţional management
Obiectivul ,, Convergenţa "
PO pentru Creşterea Ministerul - Agenţia Naţională pentru FEDR
Competitivităţii Economiei şi intreprinderi Mici şi Mijlocii
Economice Comerţului şi cooperaţie
- Ministerul Educaţiei şi
Cercetării (Departamentul
Central )
- Ministerul Comunicaţiilor
şi Tehnologiei Informaţiilor
Obiectivul ,, Convergenţa "
PO pentru Creşterea Ministerul - Ministerul Economiei şi FEDR
Competitivităţii Economiei şi Comerţului ( Direcţia
Economice Comerţului Generală Politică Energetică)
- Autoritatea Naţională
pentru Turism
PO Transport Ministerul FEDR+FC
Transporturilor,
Construcţiilor şi
Turismului
PO Mediu Ministerul Mediului Agenţiile Regionale pentru FEDR+FC
şi Gospodăririi Protecţia Mediului
Apelor
PO Regional Ministerul Integrării Agenţiile de Dezvoltare FEDR
Europene Regional
Program Autoritate de Organism Intermediar Fond

17
 operaţional management
PO Dezvoltarea Ministerul Muncii, - Agenţia Naţională pentru
Resurselor Umane Solidarităţii Sociale Ocuparea Forţei de Muncă FSE
şi Familiei - Ministerul Educaţiei şi
Cercetării (Departamentul
Educaţie )
- 8 Organisme Intermediare
Regionale, coordonate de
MMSSF
PO Dezvoltarea Ministerul FSE
Capacităţii Administraţiei şi
Administrative Internelor
PO Asistenţa Ministerul FEDR
Tehnică Finanţelor Publice
(Sursa:Programul operational sectorial dezvoltarea resurselor umane 2007-2013)

2.3 Documentele necesare pentru accesarea fondurilor Uniunii Europene

Dacă se dorește accesare unui fond european, primul pas îl reprezintă întocmirea
unui dosar, ulterior efectuându-se câteva demersuri la diverse instituții.
Pentru a se putea depune dosarul, este nevoie ca sesiunea pentru depunerea
proiectelor de investiţii pentru măsura respectivă, prin Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală să fie deschisă26. Așadar, documentele necesare pentru putea accesa fondurile
Uniunii Europene sunt următoarele:
- acte de firmă, mai exact copii după Certificatele de înregistrare care să conțină
ştampila ori înscrisul conform cu originalul, precum și un Certificat Constatator eliberat
de la Registrul Comerţului în vederea accesării fondurilor. De asemenea, importante sunt
și actele ştampilate şi semnate de către titularul firmei27.
- copie după buletinul atât a solicitantului, cât şi a partenerului de viață al
acestuia, dovedindu-se astfel anul în care s-a născut solicitantul.
- o adeverință de la banca la care firma are un cont deschis, cu rolul de a se
dovedi fapul că firma respectivă are deschis un cont, aici virându-se banii europeni, în
urma aprobării dosarului.

26
Acesta din urmă reprezintă documentul pe baza căruia se poate accesa Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală şi care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene.
27
Deci, pentru a accesa un fond european, este nevoie de o firmă, indiferent de tipul acesteia (P.F.A -
persoană fizică autorizată, I.I - intreprindere individuală, S.R.L - societate cu răspundere limitată).

18
 - cazierul fiscal, care să fie eliberat de către Direcţia Generală a Finanţelor
Publice. Prin acesta se urmărește a se dovedi faptul că firma respectivă nu deține fapte
înscrise în ceea ce presupune Cazierul Fiscal. Firmele care au datorii ori impozite
neachitate sau care se află în insolvenţă nu pot accesa aceste fonduri.
- cazierul judiciar, care să fie eliberat de Inspectoratul Judeţean de Poliţie.
Acesta urmărește atestarea faptul că respectivul solicitant nu e înscris în Cazierul
Judiciar, deci nu a săvârșit fapte de ordin penal. Actul acesta are o valabilitate de numai 2
luni, deci se recomandă a fi lăsat printre ultimele acte ce se vor atașa la dosarul
solicitantului.
- diplomă de studiu, solicitantul fiind totodată și absolventul unui liceu ori a unei
facultăți cu profil de apicultură sau a unui curs de calificare în apicultură, în România sau
în altă țară, recunoscut de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale28.
- adeverinţă de la Direcţia Sanitară Veterinară, prin caresolicitantul să
adeverească faptul că firma sa figurează ca fiind înregistrată din punct de vedere sanitaro-
veterinar.
- adeverinţă de la asociaţie, indiferent care este aceasta, atât timp cât solicitantul
aparţine de aceasta (nu reprezintă un act obligatoriu, dar se acordă un punctaj în favoarea
solicitantului dacă este membru într-o formă asociativă) prin care se atestă calitatea de
membru.
- cerere de finanţare.
- planul de afaceri.
- contract de finanţare.
- declaraţii.
- cererea de plată .
- opis/cuprinsul dosarului, în care să se menţioneze atât documentul cât şi
numărul de pagină respectiv.
- coperta.

28
Copiile diplomelor eliberate în străinătate trebuie să fie traduse la un traducător autorizat şi legalizate iar
cursul, respectiv instituţia care a organizat cursul respectiv de calificare să fie, de asemenea, recunoscută de
Minister. În acest sens, se ataşează o adeverinţă de la instituţia respectivă prin care se dovedeşte
recunoaşterea cursului organizat (şi implicit a diplomei de studii) de către Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale din România.

19
 Sprijinul care se oferă pentru tinerii fermieri este în valoare de 10.000 Euro
acordată unei exploataţii agricole cu o dimensiune de minimum 6 UDE 29. Valoarea pe
care o are sprijinul acordat este calculat în RON, ținând seama de rata de schimb, recent
stabilită de către Banca Centrala Europeană și neapărat înaintea zilei de 1 a primei luni a
anului în care va fi elaborată decizia de acordare a ajutorului.

Beneficiarii care sunt eligibili de a se bucura de sprijinul nerambursabil acordat

prin Măsura 141 sunt oamenii în vârstă de până la 62 de ani, care să desfăşoare diverse
activităţi de tip economic, având o exploataţie agricolă de o dimensiune aflată între 2 si 8
UDE.

Concluzionând, putem extrage concluzia conform căreia în vederea întocmirii

unui dosar pentru o oarecare măsură, este nevoie ca solicitantul să obțină mai multe
documente/acte de la diferite instituţii: Registrul Comerţului, Primărie, Finanţe, DSV,
Poliţie şi, de asemenea, acte ce pot fi completate acasă. Desigur, pentru întocmirea
dosarului, se poate apela şi la un specialist din cadrul Direcţiei agricole sau la o firmă de
consultanţă, evident contra cost.

29
peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va putea
depăşi 25.000 Euro/exploataţie

20
 CAPITOLUL III PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL -
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE – POS-DRU

3.1. Scop, politici

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane își propune să stabilească

axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale țării noastre în cadrul resurselor umane,
cuu scopul de a implementa asistenţa financiară a Uniunii Europene prin mijloacele Fondului
Social European, în cadrul Obiectivului Convergenţă, perioada de programare cuprinsă între
2007-2013.
Fiind elaborat în contextul Planului Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013, în acord cu
Priorităţile Cadrului Strategic Naţional de Referinţă, POS-DRU semnifică un instrument foarte
important în sensul sprijinirii dezvoltării economice.
Ba mai mult, investiţiile care se fac în capitalul uman au rolul de a completa şi de a
conferi sustenabilitate creşterii productivităţii. Fortța de muncă, atunci când este înalt calificată,
are un nivel al educaţie crescit, și deci are o capacitate de adaptabilitate asupra noilor tehnologii
şi nevoilor aflate în schimbare a pieţelor, devenind indispensabilă unei economii competitive şi
dinamice.
Țara noastră promovează politicile active aflate pe piaţa muncii, în vederea creşterii
adaptabilităţii forţei de muncă. Este preconizată, de asemenea, o obţinere a unui nivel mai înalt de
participare pe piaţa muncii, drept fiind un fundament al economiei competitive ce se bazează pe
cunoaştere.
POS-DRU s-a format și sub coordonarea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalitaţii de
Şanse30. Totodată au fost programate consultări pe scară largă cu parteneri sociali, organizaţii ale
societăţii civile, administraţia publică şi alţi actori relevanţi în tema abordată.
Cooperarea dintre Ministerul Muncii, Familiei si Egalităţii de Şanse şi reprezentanţii
Direcţiei Generale pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse din cadrul Comisiei
Europene a ocupat un rol major în definitivarea structurii şi conţinutului POS-DRU. Astfel, atât
obiectivele cât şi scopul activităţilor s-au stabilit bazându-se pe analizarea dezvoltării resurselor
30
În timpul consultărilor s-au implicate următoarele instituţii: Ministerul Economiei şi Finanţelor, Agenţia Naţională
pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, Ministerul Sănătăţii Publice, Institutul Naţional de Statistică, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în
domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Comisia AntiSărăcie şi de Promovare a Incluziunii Sociale, Consiliul Naţional
pentru Formarea Profesională a Adulţilor, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse, Ministerul Întreprinderilor
Mici şi Mijlocii, Comerţului, Turismului si Profesiilor Liberale, alte ministere de linie şi agenţii

21
umane din România, urmând a fi definite în concordanţă cu documentele: Documentul Comun de
Evaluare a Politicilor de Ocupare a Forţei de Muncă, Planul Naţional de Acţiune pentru Ocupare,
Memorandumul Comun privind Incluziunea Socială, Strategia Naţională privind Ocuparea Forţei
de Muncă, Programul Economic de Preaderare, Strategia pe termen scurt şi mediu privind
formarea profesională continuă, Strategia Naţională pentru dezvoltarea serviciilor sociale 2005
Strategia Naţională privind prevenirea şi lupta împotriva fenomenelor de violenţă domestică
Strategia Naţională privind incluziunea socială a tinerilor peste 18 ani care părăsesc sistemul de
stat de protecţie a copilului, Strategia Naţională pentru dezvoltarea sistemului de asistenţă socială
pentru persoanele vârstnice, Strategia Guvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei romilorStrategia
Naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi în
perioada, “Egalitate de şanse pentru persoane cu dizabilităţi – către o societate fără discriminare“,
Strategia Naţională pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi, Strategia pentru dezvoltarea
sistemului de învăţământ preuniversitar, Strategia pentru descentralizarea învăţământului și
Liniile Directoare Strategice privind Educaţia şi Cercetarea.
Principalul obiectiv al POS-DRU însumează o dezvoltare a capitalului uman şi o sporire
a competitivităţii, prin intermediul corelării educaţiei şi a învăţării pe tot parcursul vieţii cu sfera
muncii şi cu asigurarea de oportunităţi pentru participarea în viitor pe piaţa muncii, flexibile
fiind, a aproximativ 1.650.000 de oameni.
Printre obiectivele specifice care sunt identificabile se rezumă:
− promovarea unei calităţi a sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială şi
continuă, ba chiar și a învăţământului superior şi al cercetării
−o promovare a antreprenoriatului şi a îmbunătăţirii calităţii şi productivităţii muncii
− facilitarea unei inserţii atât a tinerilor, cât şi a şomerilor pe piaţa muncii
− dezvoltarea de pieţe de muncă incluzive, moderne și flexibile
− promovarea inserţiei pe piaţa muncii a cetățenilor inactivi, inclusiv cei ce provin din
zonele rurale31
− o îmbunătăţire a serviciilor publice de ocupare

31
Zona rurală este formată din localităţile rurale definite conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului
şi urbanismul şi Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a IVa
Reţeaua de localităţi, respectiv localităţile în care majoritatea populaţiei este ocupată în agricultură, silvicultură sau
pescuit sau localităţile care nu îndeplinesc obligaţiile legale din punct de vedere al dotării cu utilităţi publice pentru a
fi declarate localităţi urbane, deşi majoritatea populaţiei este ocupată în alte sectoare decât cele menţionate anterior.
Astfel, din punct de vedere administrativ, teritoriul României este organizat, la nivelul NUTS 5 în 319 oraşe care
formează zona urbană şi în 2.851 de comune, care formează zona rurală (date din 31 decembrie 2005). La rândul lor,
în majoritatea cazurilor comunele sunt alcătuite din mai multe sate (în total, 12.946 sate) fără responsabilităţi
administrative.

22
 − facilitarea accesului la școală şi pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile.
Intervenţia FSE în țara noastră are rolul de a sprijini atingerea obiectivelor generale şi a
obiectivelor specifice, atât din sfera resurselor umane cât şi la atingerea obiectivului general
referitor la creşterea economică sau crearea locurilor de muncă.

3.2. Axele prioritare ale POS-DRU

Axa Prioritară 1: Face referire la o educaţie şi la o formare profesională, atât în favoarea

unei creşteri economice cât şi a unei dezvoltări a societăţii bazate pe cunoaştere.
Această axă prioritară privește o dezvoltare a sistemului de însușire a cunoștințelor pe tot
cursul vieţii, pe calea facilitării accesului la o educaţie și la o formare profesională pe calea
dezvoltării instrumentelor specifice atât la nivel de sistem, cât și de furnizori de educaţie.
De asemenea, în ceea ce privește Axa Prioritara 1 este imperios necesar a menționa și
faptul că o educaţie şi o formare profesională iniţială adecvată vine în sprijinul dezvoltării
economiei.
Educaţia universitară, în sensul acordării de sprijin societății aflate pe cunoaştere ocupă
de asemenea un rol maxim, capitalul uman de natură competitivă în educaţie şi cercetare
asigurând calitatea în formarea profesională continuă.
Axa Prioritara 2: Aceasta urmărește o corelare a învăţării pe tot cursul vieţii cu piaţa
muncii. De asemenea, își dorește să faciliteze tranziţia de la mediul școlar la cel de viaţă activă.
În acest sens, putem menționa după cum urmează o tranziţie de la şcoală la locul job, abandonul
școlar şi educaţia de tipul „a doua şansă”.
Axa Prioritara 3: Aceasta face trimitere la adaptabilitatea forţei de muncă şi a
companiilor. Ea urmărește promovarea culturii antreprenoriale pe calea sprijinirii persoanelor ce
doresc a începe o afacere, pe calea îmbunătățirii competențelor specialiștilor din cadrul
managementului și a organizării muncii, prin creșterea nivelului de specializare pe care îl au
angajații. Promovarea culturii antreprenoriale reprezintă un factor extrem de important, alături de
formarea şi sprijinul oferit întreprinderii şi angajaţilor pentru a promova adaptabilitatea. Totodată,
dezvoltarea parteneriatului şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali reprezintă o
prioritate.
Axa Prioritara 4: Cea de-a patra axă prevede schimbarea sferei serviciului public de
ocupare, urmărind îmbunătățirea calității eficiete și a transparenței serviciilor furnizate prin
modernizare și diversificare a serviciilor și pe calea majorării vizibilității și a nivelului de
accesibilitate beneficiari.

23
 Axa Prioritara 5: Urmărește promovarea măsurilor active de ocupare, prin facilitarea
integrării pe piața muncii a tinerilor șomeri și a celor de lungă durată, precum și atragerea și
menținerea unui număr cât mai mare de oameni pe piața muncii, inclusiv în zonele rurale și
sprijinirea ocupărilor formale. În acest sens, se vor promova măsuri active pe piața muncii
adresate tinerilor șomeri și șomerilor de lungă durată, precum: formarea profesională, servicii
specifice de mediere, orientarea și consilierea profesională, ba chiar și dobândirea unor abilități
antreprenoriale. Totodată se urmărește creșterea participării la diverse programe integrate de
ocupare a persoanelor din agricultură de subzistența și îmbunătățirea ocupării participanților din
zonele rurale în cadrul programelor integrate de ocupare.
Axa Prioritara 6: Cea de-a șasea axă face referire la promovarea incluziunii sociale. Ea
urmărește finanțarea proiectelor, având ca finalitate o creștere a incluziunii sociale și prevenirea
excluziunii din sfera muncii prin sprijinirea integrării în muncă a grupurilor vulnerabile care se
află într-o stare dezavantajată în sensul accesului la educație și la un eventual loc de muncă.
Această axă oferă un rol fundamental dezvoltării economiei sociale, dezvoltării unei reţele de
servicii sociale integrate și îmbunătăţirii accesului şi participării grupurilor vulnerabile la sistemul
de educaţie şi pe piaţa muncii. Promovarea acordată către sfera de egalitate de şanse în domeniul
muncii reprezintă un lucru deosebit de important, iniţiativele transnaţionale pe piaţa incluzivă a
muncii fiind și ele importante.
Axa Prioritara 7: Aceasta privește asistenţa tehnică și urmărește finanțarea acțiunilor de
sprijin a Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane și a Organismelor Intermediare în cadrul implementării, monitorizării și
evaluării POS-DRU, de asemenea și pentru informarea beneficiarilor cu trimitere la domeniile în
care se pot accesa FSE32.

3.3 Axa Prioritara 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

Obiectivul fundamental al acestei axe prioritare îl reprezintă facilitarea accesului la

educaţie, o creştere a ocupabilităţii şi a nivelului de educaţie şi formare profesională al resurselor
umane prin intermediul unei abordări de tipul „pe tot parcursul vieţii”, în contextul unei societăţi
care se bazează pe cunoaştere.
Următoarele obiective specifice contribuie la atingerea principalului obiectiv:
- o tranziţie mai bună de la şcoală la viaţa activă

32
Alocarea din Fondul Social European pentru POS-Dezvoltarea Resurselor Umane este de 3.050 milioane Euro,
reprezentând un procent de 85% din valoarea totală a programului. Co-finanţarea naţională este estimată la 538.23
milioane Euro.

24
 - îmbunătăţirea participării la programele de educaţie de tipul „a doua şansă” şi
prevenirea abandonului școlar, în special a grupurilor de elevi vulnerabili
- întărirea capacităţii întreprinderilor de a oferi sprijin în creşterea nivelului de
calificare pe care îl au angajaţii
- creşterea gradului de calificare al acestora.
În acord cu politicile şi strategiile pe care le are Uniunea Europeană, învăţarea pe tot
cursul vieţii își are bazele în dorința dezvoltării personale, civice şi sociale. Învăţarea se
desfăşoară în diferite contexte, atât în cadrul sistemului formal de educaţie şi formare
profesională cât şi în afara sa.
Promovarea învățării pe tot cursul vieţii oferă oamenilor șansa de cunoaştere şi are
capacitatea de a valorifica rezultatele unei învăţări care s-a însușit atât în diferite contexte al
vieții, începând cu educaţia timpurie și până la studiile postuniversitare ori alte forme de educaţie
a adulţilor.
Însușirea noțiunilor de-a lungul vieţii reprezintă o condiţie fundamentală pentru
dezvoltarea individuală şi profesională a individului și pentru creşterea capacităţii de ocupare a
forței de muncă33.
Modernizarea sistemelor de educaţie şi formare vizează flexibilizarea modalităţii de
furnizare și creştere a relevanţei competenţelor, precum și a cunoştinţelor furnizate pentru piaţa
muncii şi creşterea accesului la învăţare pe tot parcursul vieţii.
Abordarea POS-DRU cu trimitere la părăsirea timpurie a şcolii se referă atât la acţiunile
de prevenire, cât şi la cele de remediere.
Intervenţiile timpurii oferă sprijin creşterii accesului la o educaţie şi la niște servici de
orientare sau consiliere calitative pentru elevii cu risc de părăsire timpurie a şcolii, ba chiar şi
pentru familiile acestora.
Concluziile diferitelor studii şi anchete realizate evidențiază importanţa deosebită a
educaţiei preşcolare în ceea ce privește prevenirea abandonului timpuriu al şcolii34.
Minorităţile, persoanele cu cerinţe educaţionale speciale, populaţia ce trăieşte în
comunităţi mici ori în zonele rurale şi şomerii au, de asemenea, un acces foarte redus la formarea
profesională. Este foarte importantă asigurarea dezvoltării de conţinuturi de formare profesională

33
Nevoia de a moderniza sistemele de educaţie şi formare profesională în vederea îndepărtării barierelor dintre
diversele contexte de învăţare şi a sporirii accesului şi participării la învăţare reprezintă niște priorităţi ale politicilor
naţionale.
34
În acest fel, acţiunile cofinanţate în cadrul acestor axe prioritare vor avea drept scop dezvoltarea şi creşterea
participării la învăţământul preşcolar, în special pentru grupurile cele mai expuse fenomenului de părăsire timpurie a
şcolii.

25
adecvate, de metodologii sau metode de predare individualizate şi să se acompanieze toate
ofertele de formare profesională cu servicii de orientare a carierei cu scopul de a răspunde în
acest fel nevoilor diferiţilor participanţi la FPC35.
Principalele domenii în care se vor dezvolta programe specifice FPC, inclusiv în zonele
rurale, sunt serviciile, domeniul construcţiilor, infrastructurile de transport, energie și TIC.
Grupurile ţintă care sunt abordate în cadrul axei de față sunt elevii și angajaţii la primul
job, persoanele din cadrul întreprinderilor, desemnate a fie mentori pentru angajaţi aflaţi la primul
loc de muncă, elevii din spațiile rurale, din comunităţile sărace, de etnie rommă, precum şi cei ce
au un nivel scăzut de performanţă şcolară, persoanele care au părăsit timpuriu şcoala și familiile
acestora, angajaţii, în special cei cu un nivel scăzut de calificare ori cei necalificaţi.
Domeniile majore de intervenţie sunt următoarele:
- Tranziţia de la şcoală la o viaţa activă;
- Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurie a şcolii;
- Accesul şi participarea la o formare profesională continuă.

3.4 Domeniul Major de Intervenţie: Acces şi participare la formare profesională

continuă

Întreprinderile din acestă sferă trebuie să devină promotorul central al FPC, însă în
prezent contribuţia la sporirea gradului de participare a angajaţilor la formarea profesională
continuă e foarte mică.
În vederea creşterii participării la aceasts, e fundamentală o încurajare a întreprinderilor
de a înființa programe specifice de formare pentru angajaţii acestora, de a susţine orice lucrător
independent. Acţiunile inovative vor fi redirecţionate spre a facilita creşterea participării adulţilor
la FPC.
Utilizarea programelor modulare de formare profesională are în vedere pentru creşterea
participării şi accesului la FPC și validarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior în
contexte nonformale şi informale de învăţare, care ulterior vor contribui la o creştere a participării
la FPC36.

35
Accesul la FPC în spațiile rurale este foarte limitat iar disponibilitatea ofertelor este, totodată, extrem de limitată.
Pentru a soluţiona aceste deficienţe, în cadrul acestei Axe Prioritare, se vor acorda atenţii deosebite zonelor rurale pe
calea creşterii flexibilităţii furnizării de FPC şi prin sprijinul financiar acordat pentru participanţii la FPC.
36
Creditele, precum şi certificările performanţei învăţării se vor finanţa stimulativ, fiind acordate pe baza
rezultatelor certificate ale învăţării. În acest sens, se vor promova „conturile pentru rezultatele învăţării”

26
 Totodată, este necesar sprijinul oferit direct indivizilor, ținându-se seama de faptul că una
dintre cele mai importante probleme ce dăunează participării este aceea a lipsei de resurse
necesare participării. Dezvoltarea programelor modulare ce se bazează pe competenţe este, de
asemenea, o modalitate de promovare a flexibilității şi de a reduce atât timpul necesar pentru
dobândirea calificării, cât şi costul formării profesionale. Este fundamentală dezvoltarea unui
conţinut adecvat al programelor de formare, al metodologiilor şi a modalităţilor de predare şi
adaptarea sistemului de formare profesională la nevoile grupului ţintă. În vederea extinderii şi
îmbunătăţirii investiţiilor în formarea profesională a forţei de muncă, acest domeniu major de
intervenţie dorește să promoveze dezvoltarea mecanismelor de acordare a stimulentelor adecvate
şi de preluare a unei părţi din costurile formării atât de către întreprinderi, cât şi de către
indivizi37.
Promovarea formării profesionale și a uceniciei reprezintă o operaţiune orientativă pe care
FSE o sprijină în cadrul acestui domeniu de intervenţie. Crearea de programe de FPC ce să
răspundă dorințelor acestora de formare menite a spori încrederea în capacităţile lor de învăţare şi
în final capacitatea de ocupare pe piaţa muncii, reprezintă alte posibile operaţiuni ce se pot
finanţa.
De asemenea, printre operaţiunile orientative propuse putem enumera şi asigurarea unei
oferte de FPC mai flexibile, precum şi furnizarea de stimulente financiare motivante pentru
participanţii la FPC (cum ar fi taxele, transportul, cazarea, hrana, bursele de merit, serviciile de
îngrijire pentru membrii de familie aflaţi în îngrijire, alocaţiile individuale pentru costuri
adiţionale consecvente participării la FPC etc.)38.
Operațiunile sprijină creşterea nivelului de conştientizare a managerilor din domeniul
afacerilor şi al serviciilor, asfel încât să fie posibilă o obţinere a unor nivele înalte de calificare de
către angajaţii lor. Dezvoltarea industriei va depinde de capacitatea de a asimila informaţii noi şi
de a le pune în practică. Se estimează faptul că se va înregistra o creştere a producţiei şi a
serviciilor, în sectoarele şi profesiile care necesită cunoştinţe noi, ştiinţă, cercetare şi dezvoltare,
ceea ce implică folosirea tehnologiilor de vârf şi existenţa unei forţe de muncă cu un nivel înalt
de calificare.
37
Este, desigur, necesară și utilizarea metodologiilor bazate pe Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor în vederea
facilitării accesului indivizilor la FPC. Fundamentată pe rezultatele studiilor efectuate pe piaţa muncii, dezvoltarea
ofertelor de FPC este sprijinită prin FSE, în principal în următoarele domenii: protecţia mediului, construcţii, servicii
(în special turismul) etc. Acest domeniu de intervenţie se concentrează pe o dezvoltare a competenţelor şi a
cunoştinţelor profesionale, prin cursuri de formare pentru dobândirea unei calificări complete, fie prima calificare
sau o nouă calificare a persoanei care participă la FPC (calificarea şi recalificarea forţei de muncă).
38
Se va acordat sprijin special și pentru pregătirea populaţiei adulte necalificate sau slab calificate (aşa numiţii
indivizi „greu de motivat”).

27
 Turismul poate contribui în mod semnificativ la creşterea produsului intern brut în
România. În vederea garantării unor performanţe comparabile cu ale altor state, dezvoltarea
turismului în âara noastră necesită crearea unor condiţii adecvate de calificare a forţei de muncă,
să fie asigurate.
Având în vedere coordonarea cu PNDR, aşa cum se menţionează în secţiunea privind
complementaritatea, FPC din cadrul Axei Prioritare 2 va oferi oportunităţi de calificare completă
în sectoarele agricol şi forestier, indiferent dacă acea calificare este prima sau este o nouă
calificare.
Spre deosebire de Axa Prioritară 6, care se concentrează exclusiv asupra problemelor
grupurilor care prezintă risc de excludere de pe piaţa muncii şi prin care este sprijinită integrarea
pe piaţa muncii a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile (populaţia romă, persoane cu
dizabilităţi, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului, ş.a),
această Axă Prioritară se adresează întregii populaţiei, respectiv angajaţilor care vor beneficia de
FPC în întreprinderi. Operaţiunile propuse în cadrul acestui domeniu major de intervenţie includ
şi campanii de promovare a unui climat general favorabil în întreprinderi pentru populaţia romă şi
pentru persoane cu dizabilităţi, astfel încât operaţiunile promovate în cadrul Axei Prioritare 6 să
fie complementare cu şi susţinute de operaţiunile dezvoltate în cadrul Axei Prioritare 2.
Acest domeniu major de intervenţie prezintă complementarităţi semnificative cu DMI 3.2.
(Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii), cu
Programul Operaţional Regional şi cu Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii
Economice, în ceea ce priveşte domeniile FPC în care forţa de muncă ar trebui pregătită. Aceste
două Programe Operaţionale vor sprijini sectoare dinamice şi cu valoare adăugată, cu potenţial
ridicat de creştere economică, iar POS DRU va finanţa programele de FPC pentru cele mai
productive şi profitabile sectoare economice.
Operaţiuni orientative
- Furnizare de cursuri de calificare şi recalificare a angajaţilor;
- Acordare de sprijin şi stimulente angajaţilor în vederea participării la FPC;
- Sprijinirea angajaţilor pentru validarea cunoştinţelor dobândite anterior;
- Sprijinirea furnizorilor de FPC pentru dezvoltarea şi diversificarea ofertelor de FPC;
- Acordare de facilităţi pentru indivizii „greu de motivat” (adulţii necalificaţi sau cu un
nivel scăzut de calificare);
- Sprijinirea angajatorilor pentru a încuraja participarea la FPC a angajaţilor, inclusive
prin stimulente;
28
 - Sprijinirea campaniilor de conştientizare şi informare precum şi a serviciilor de
consiliere în carieră;
- Sprijinirea activităţilor inovative privind accesul şi participarea la FPC şi dobândirea de
noi competenţe.

CAPITOLUL IV. PREZENTAREA PROIECTULUI „RESTART CARIERA

TA” - POCU 2014-2020, AXA PRIORITARA 6: EDUCAȚIE ȘI
COMPETENȚE
29
 4.1 Prezentarea proiectului

Proiectul „RESTART CARIERA TA” este implementat de către Asociația pentru

Dezvoltare Durabilă Slatina în calitate de Beneficiar împreună cu ASOCIATIA "TINERII
MANAGERI" în calitate de Partener. Bugetul proiectului:4,723,383.03 lei din care 4,014,875.57
lei contribuție UE din Fondul Social European.
Durata de implementare a proiectului: 24 luni (22.03.2021-21.03.2023).
Prin obiectivul general și cele specifice, proiectul dezvoltarea resursei umane prin
creșterea accesului la un sistem de educatie și FPC de calitate, stimularea ocupării. Proiectul
urmărește pregatirea profesională de calitate a angajaților din întreprinderi românești
contemporane și adaptarea acestora si a angajatorilor la domeniile competitive SNC si SNCDI,
precum si introducerea conceptului Lifelong learning la nivel de organizații prin programe
specifice de planificare a FPC, de invatare la locul de munca si actualizare permanenta a cunos.
angajatilor. De asemenea, pro. contr. prin interventiile pe care le promoveaza la realizarea
obiectivului specific AP 3/ PI 10.iii/ OS 3.12 si urmareste dezvoltarea si eficientizarea activitatii
angajatilor IMM-urilor românești din domeniile SNC si SNCDI precum și cresterea numărului de
IMM-uri care implementeaza programe de învățare la locul de muncă în vederea creșterii
competențelor viitorilor angajați.
Prin formarea profesională a 1140 angajați care să genereze dezvoltarea economică la
nivelul regiunilor de implementare și sprijin personalizat în exploatarea și sustenabilitatea
domeniilor economice în care lucrează, proiectul contribuie la „sprijinirea integrării profesionale
și îmbunătățirea participării pe piața muncii" (POCU 2014-2020, pp. 136-137). O altă strategie
relevantă la ale cărei obiective contribuie direct proiectul prin sprijinirea IMM-urilor pentru
elaborarea de programe de învățare la locul de muncă în domenii SNCDI și prin participarea GT
la cursuri de calificare/recalificare în domenii SNCDI, este Strategia Națională pentru Cercetare
Dezvoltare și Inovare 2014-2020.

4.1.1 Obiective generale și specifice

Obiectiv general:

30
 Cresterea competitivitatii regionale si dezvoltarea mobilitatii, adaptabilitatii si
flexibilitatii pe piata muncii a 655 de angajati cu accent pe acei adulți, cu un nivel scăzut de
calificare și persoanele cu vârsta de peste 40 ani, din zone rurale defavorizate prin facilitarea
accesului acestora la programele de FPC în vederea calificarii, recalificarii si dezvoltarii
personale.
OS.1 Cresterea participarii la programele FPC prin actiuni de consiliere, orientare,
planificare si tutorat in cariera profesionala. Acordarea de sprijin pentru 655 de angajati prin
furnizarea de servicii de orientare si consiliere profesionala.
OS.2 Cresterea participarii la programele FPC prin actiuni de imbunatatile a abilitatilor
profesionale si a competentelor transversale pentru 655 de angajati din regiunile S-V Oltenia si
Sud Muntenia
OS.3 Promovarea beneficiilor FPC în rândul angajatilor, si a altor grupuri interesate prin
materialele elaborate (pliante, afise, aparitii mass-media) si a celor 12 evenimente organizate.
OS.4 Creșterea participării angajatilor la FPC in regiunea S-V Oltenia si Sud Muntenia
prin actiuni inovative de cooperare transnațională și transfer de bune practici.

4.2 Managementul pe activități

Activitatea 1 - Acțiuni de consiliere profesională și tutorat pentru 655 angajati din

regiuea S-V Oltenia si din Regiunea Sud Muntenia pentru încurajarea participării la
programele de FPC, dezvoltarea carierei și căutarea de noi oportunități pentru locuri de
muncă ( lunile de desfășurare: L1-L24).
A1.1 Selectarea grupului țintă ce va participa la cursurile organizate în cadrul
proiectului
L1-L24
Selecţia grupului țintă se va realiza de către experții relaționare și gestionare grup țintă ai
Solicitantului și partenerului pe baza analizei şi evaluării dosarelor de candidatură depuse de
persoanele care se vor înscrie. Selecţia grupului țintă se va realiza, conform unei metodologii de
selctare a grupului țintă, în două etape:
a. etapa de identificare și recrutare a membrilor grupului țintă, în care pe baza
documentelor depuse, vor fi identificate persoanele care îndeplinesc condițiile impuse în Ghidul
solicitantului – Condiții specifice, respectiv persoane angajate, care își au reședința sau
domiciliul în mediul rural sau în cel urban din regiunea S-V Oltenia si Sud Muntenia.

31
 b. etapa de selecție a membrilor grupului țintă, în care pe baza documentelor completate
și depuse, fiecare membru dovedește respectarea condițiilor de eligibilitate, respectiv:
- domiciliul/reședința în una din localităţile din regiunea Sud-Vest Oltenia, în mediul
rural sau urban;
- apartenența la categoriile de grup țintă;
- interes pentru a urma un program de formare profesionala organizat in cadrul
proiectului;
- evitarea dublei finanțări pentru activitățile din cadrul proiectului.
Vor fi selectați primii minim 655 de candidați care îndeplinesc condițiile de eligibilitate,
din care minim 197 candidati cu un nivel scăzut de calificare , cu vârsta de peste 40 ani, si/sau din
zone rurale defavorizate.
Recrutarea candidaţilor are la bază principiul egalităţii de şanse şi principiul
nediscriminării şi se realizează fără condiţionări, deosebiri, excluderi, preferinţe, restricţii bazate
pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, situaţie sau
responsabilitate familială şi alte asemenea criterii care pot conduce la acte de discriminare directă
sau indirectă, precum și cu respectarea cerințelor impuse de Ghidul solicitantului - Condiții
specifice.
În vederea selectarii candidatii vor depune un dosar ca va trebui sa cuprinda minim
urmatoarele documente:
- copie carte identitate
- copie certificate de nastere
- Copie certificate de casatorie (daca e cazul)
- Copie ultimul act de studii si calificare
- Adeverinta de salariat
R1.1.1- minim 655 de personane din grupul tinta selectate pentru a participa la
activitatile proiectului
R1.1.2 - minim 197 de peroane din grupul tinta selectate cu un nivel scăzut de calificare,
cu vârsta de peste 40 ani, si/sau din zone rurale defavorizate.

Activitatea 2 - Sprijin pentru participarea la programele de FPC pentru 655 de

persoane din grupul tinta.

32
 A2.1 Derularea programelor de formare profesională – componenta
calificare/specializare/perfectionare - L1-L24
Educaţia şi formarea profesională a adulţilor au ca finalitate principală formarea
competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe,
deprinderi/abilităţi şi atitudini. Conceptul de educație a adulților a apărut astfel cu scopul de a
promova importanța continuării actului educativ și la vârsta adultă. Această necesitate se
datorează permanentelor schimbări prezente în societate, în special amodificărilor constante
apărute pe piața muncii. Adulții sunt obligați să se adapteze noilor cerințe, să se perfecționeze și
să urmeze trasee profesionalepoate inițial neprevăzute.
Formarea de calitate a resurselor umane este o precondiție a unei performanțe într-un
mediu competitiv pe piața muncii. O forță de muncă înalt calificată este esențială pentru o
economie bazată pe cunoaștere, competitivă și durabilă. Investiția constantă în individ pe
parcursul întregii vieți va permite dezvoltarea și creșterea calității unor resurse umane
performante, de înaltă competență, capabile să susțină procesul de creștere durabilă a economiei
precum și dezvoltarea socială și culturală. În altă ordine de idei, mediul de afaceri are nevoie de
forță de muncă calificată pentru a face față competiției dure pe piața europeană și pentru a fi
capabile să se adapteze continuu schimbărilor.
În baza recomandărilor primite de la consilierii orientare privind cariera, 480 de
persoane din grupul țintă asistate in identificarea unei meserii potrivite profilului și aptitudinilor
personale, vor beneficia de cursuri de calificare, specializare/perfectionare astfel incat sa isi
îmbunătățeasca statutul în câmpul muncii ca urmare a sprijinului primit.
Din cele 480 persoane participante la cursuri care vor absolvi cursurile și vor primi
certificate minim 384 persoane.
Astfel 140 de persoane vor fi inscrise la cursuri de calificare de nivel 2, 290 persoane
vor fi inscrise la cursuri de calificare de nivel 3 si 50 de persoane vor fi inscrise la cursuri de
specializare/perfectionare.
In functie de tendinta pietei muncii, de solicitarile persoanelor din grupul tinta si de
profilul occupational al acestor personae vor fi organizate programele de formare profesionala.
Vor fi organizate cursuri de calificare care sa permita si un grad mare de independenta, oferind
oportunităţi nu numai de angajare/avansare in cariera, dar si de incepere a unei afaceri private O
parte din cursurile de calificare vor fi subcontractate unor furnizori de formare acreditați în
domeniile respective de către Solicitant si o parte for fi furnizate de catre Partener. Activitatile
teoretice se vor derula in cadrul salilor de clasa, iar cele practice la operatori economici de profil.
33
 Grupele vor fi formate in baza recomandărilor consilierilor orientare privind cariera dar
și a opțiunilor candidatilor.
Formarea se va finaliza cu examenul de absolvire care va avea atat proba teoretica, cat si
proba practica, evaluarea derulandu-se in fata unei comisii desemnate de catre Autoritatea
Nationala pentru Calificari. Persoanele care vor absolvi cursul vor primi certificate de
calificare/absolvire autorizate si recunsocute la nivel European.
R2.1.1 - minim 140 de persoane din grupul tinta inscrise la cursuri de calificare de nivel
2
R2.1.2 - minim 290 persoane din grupul tinta inscrise la cursuri de calificare de nivel 3
R2.1.3 – minim 50 de persoane din grupul tinta vor fi inscrise la cursuri de
specializare/perfectionare.
R2.1.4 – minim 384 persoane participante la grupul tinta certificate
A2.2 Actiuni de îmbunătățirea abilităților transversale precum și a competențelor
antreprenoriale- L1-L24
Procesul de restructurare economică a determinat schimbări semnificative în structura
ocupaţională a României: au apărut ocupaţii noi, iar pe de altă parte, conţinutul multor altora a
suferit modificări. În anumite ramuri de activitate, unele ocupaţii au căpătat întâietate, iar altele
au devenit învechite şi au dispărut.
Noile modalități de lucru și schimbările mai frecvente ale locurilor de muncă (din
necesitate sau oportunitate) necesită o gamă mai largă de competențe. Competențele transversale
sunt cele relevante pentru găsirea unui loc de muncă sau a unei ocupații în domenii diferite de
cele prezente sau trecute. La ora actuală, mare parte angajatori întâmpină dificultăți în a găsi
persoane având competențele potrivite, mulți dintre aceștia subliniind lipsa competențelor
transversale în rândul solicitanților de locuri de muncă.
In cadrul acestei subactivitati se vor organiza traininguri de competente digitale,
traininguri de competente sociale si civice si traininguri de competente antreprenoriale pentru un
numar de 175 de persoane din grupul tinta, cursuri de formare profesionale autorizate în
conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000.

Trainingul de competente digitale va avea o durata (în ore de pregătire): 30 ore din care:
teorie: 10 si practica: 20 ore. Modalitatea de derulare a programului expunere, dezbatere,
brainstorming, aplicații practice, studii de caz, grupuri de lucru.
Temele realizate in cadrul acestui traing sunt:
34
 - Competente de utilizare Sisteme de operare si internet (ex. MS-DOS, Windows etc.)-
(6 ore din care 2 ore teorie și 4 ore practică)
- Utilizarea unei aplicaţii de procesare texte – MS Word (6 ore din care 2 ore teorie și 4
ore practică)
- Folosirea foilor de calcul tabelar – MS Excel (noțiuni de bază) (6 ore din care 2 ore
teorie și 4 ore practică)
- Realizarea prezentărilor – MS Power Point (6 ore din care 2 ore teorie și 4 ore
practică)
- Utilizarea calculatorului personal si a echipamentelor periferice (6 ore din care 2 ore
teorie și 4 ore practică).
Trainingul de competente sociale si civice va avea o durata (în ore de pregătire): 30 ore
din care: teorie: 15 ore, practica: 15 ore. Modalitatea de derulare a programului expunere,
dezbatere, brainstorming, aplicații practice, studii de caz, grupuri de lucru, jocuri de rol.
Trainingul de competente antreprenoriale va avea o durata (în ore de pregătire): 30 ore
din care: teorie: 12 ore, practica: 18 ore. Modalitatea de derulare a programului expunere,
dezbatere, brainstorming, aplicații practice, studii de caz, grupuri de lucru, jocuri de rol.
R2.2.1- minim 175 persoane din grupul tinta participante la cursuri de competente
transversale
R2.2.2 – minim 140 persoane din grupul tinta participante la cursuri de competente
transversale certificate
Activitatea 3 - Organizarea de campanii/acțiuni de informare și conștientizare pentru
promovarea importanței formării profesionale și participării la programele de FPC
A3.1 Organizarea de campanii/acțiuni de informare și conștientizare pentru
promovarea importanței formării profesionale și participării la programele de FPC - L1-
L24
Campania generală se va adresa publicului larg si va avea drept obiectiv constientizarea
nevoii de formare profesionala continua a angajatilor; constientizarea importantei si a beneficiilor
participarii angajatilor la programele de formare profesionala continua; si obiectivul pe termen
lung, de a isi aduce contributia la modificarea atitudinii generale privind educatia, calificarea si
investirea in capitalul uman.
Expertul organizare campanie constientizare va realiza Metodologia si Planul de actiune
la nivelul intregii activitati tinand cont de scopul acesteia si organizand aceasta campanie.

35
 Problema formării profesionale continue este importantă pentru susținerea transformării
forței de muncă, fiind principalul instrument prin care aceasta se poate adapta la noi cerințe,
facilitând astfel mobilitatea între diferite sectoare de activitate.
In cadrul campaniei se va disemina si continut informational referitor la principiile
aferente Inovarii Sociale,Temele secundare FSE si Temele orizontale POCU.
Se vor contacta reprezentanti ai angajatilor, sindicate folosind mijloace de comunicare
moderna (e-mail, social media, telefonie, mesagerie, etc). De asemenea, materialele care vor fi
produse in cadrul campaniei vor fi disponibile in spatiul virtual in paginile de web ale
aplicantului si in conturile de social media asociate acestora.
Vor fi organizate 12 evenimente de informare și conștientizare pentru promovarea
importanței formării profesionale și participării la programele de FPC, cate unul in fiecare judet
din cele doua regiuni de implementare a proiectului, S-V Oltenia si Sud- Muntenia. La aceste
evenimente vor fi invitate minim 40 de persoane/eveniment, angajati, reprezentanti ai angajatilor
din diferite structuri, sindicate.
R3.1.1 – o campanie de informare și conștientizare pentru promovarea importanței
formării profesionale și participării la programele de FPC setata
R3.1.2 - 12 evenimente de informare și conștientizare pentru promovarea importanței
formării profesionale și participării la programele de FPC, cate unul in fiecare judet din cele doua
regiuni de implementare a proiectului, S-V Oltenia si Sud- Muntenia.
Activitatea 4 - Acțiuni inovative pentru creșterea participării la FPC prin actiuni
de cooperare transnațională și transfer de bune practici.
4.1 Activitate de cooperare transnationala si transfer de bune practici
L13-L18
Expertul transnational va elabora materiale care vor conduce la dezvoltarea, transferul
și/sau punerea în aplicare a unor practici inovatoare in domeniul formarii profesionale a adultilor,
respectiv:
 abordări inovatoare pentru a aborda grupurile țintă, furnizând programe de de formare mai
atractive, în conformitate cu nevoile individuale și cu așteptările persoanelor;
 utilizarea de abordări participative și metodologii bazate pe tehnologia informației și
comunicațiilor;
 procese noi sau îmbunătățite de recunoaștere și validare a competențelor;
 o mai mare eficacitate a activităților în beneficiul persoanelor din grupul tinta;

36
  practici noi sau îmbunătățite pentru a răspunde nevoilor grupurilor dezavantajate și pentru
a face față diferențelor existente între rezultatele învățării, corelate cu disparitățile
geografice și socioeconomice;
 noi abordări pentru a răspunde diversității sociale, lingvistice și culturale;
 noi abordări pentru îmbunătățirea sprijinului acordat competitivității și ocupării forței de
muncă, în special la nivel regional și local;
 planificarea strategică a dezvoltării profesionale a angajatilor în conformitate cu nevoile
individuale și cu obiectivele organizaționale;
Aceste materiale vor fi integrate in Campania de informare și conștientizare pentru
promovarea importanței formării profesionale și participării la programele de FPC si vor fi
diseminate in randul persoanelor din grupul tinta, reprezentanti ai anjatilor, reprezentanti ai
sindicatelor, publiculu larg. Expertul transnational va participa la cel putin doua evenimente de
informare și conștientizare pentru promovarea importanței formării profesionale și participării la
programele de FPC, cate unul in fiecare din cele doua regiuni de implementare a proiectului, S-V
Oltenia si Sud- Muntenia.
La finalul activitatii toate materialele concepute vor fi transpuse intr-un Ghid de bune
practici inovatoare in domeniul formarii profesionale a adultilor, ghid care va fi utilizat atat in
perioada de implementare a activitatii cat si in perioada de sustenabilitate a proiectului in vederea
transferabilitatii rezultatelor proiectului si catre alte grupuri tinta sau entitati interesate.
R4.1.1 - Ghid de bune practici inovatoare in domeniul formarii profesionale a adultilor
realizat
A.5. Management de proiect - L1-L24
A.5.1 Managementul proiectului cheltuieli directe
Pe toata perioada de implement. a proiectului, solicitantul va asig. managementul printr-
o persoana cu rol de manager de proiect, implicat pe toata durata implement. Alaturi de
Managerul de proiect va fi implicata o echipa suport (care va indeplini, dupa nevoie, rolurile de
Asistent de proiect, Responsabil financiar, etc. si care se va regasi in cadrul chelt. indirecte), care
va asig. activ. specifice necesare pt:
- organizarea echipei de proiect (realizare contracte de munca, semnare fise de post,
stabilire sarcini si atributii, diseminare proceduri de lucru etc.);
- realizarea si arhivarea documentelor specifice angajarii si gestionarii echipei de
proiect;

37
 - - realizarea unui set de proceduri de management de proiect, gestionare si coordonare,
inclusiv realizarea procedurii de comunicare;
- detalierea procedurii de monit. interna. Realizarea de instrumente de monit. Si
raportare.
- aplicarea procedurii de monit. interna pt o cat mai eficienta gestionare a resurselor
umane, materiale si a cash-flow-ului;
- asig. respectarii angajamentelor din contractul de finantare;
- decontarea tuturor chelt. efectuate/ asig. de resurse necesare pt realizarea platilor (ex:
pregatire Cereri de rambursare / Cereri de Plata / Cereri de prefinantare/ Previzionare cash-flow);
- transmiterea de rapoarte periodice si situatii catre finantator cat si ad-hoc, la solicitarea
acestuia;
- realizarea de intalniri periodice ale echipei de proiect pt a analiza evolutia acestuia si
incadrarea in planificarea initiala (inclusiv analiza si interpretarea rapoartelor interne etc.);
- gestionarea relatiei cu finantatorul, asig. corespondentei necesare, intocmirea de acte
aditionale / notificări etc.
R5.1.1 – Set de proceduri de management de proiect realizat

A5.2 Managementul proiectului cheltuieli Indirecte

L1-L24

Managemenul financiar al proiectului va fi asigurat de beneficiar, si va consta in

planificarea resurselor financiare la nivel de solicitant si parteneri si totodata, derularea
procedurilor financiar-contabile din proiect, realizarea documentatiei rapoartelor financiare, a
cererilor de prefinantare si rambursare intermediare si finale si a cererilor de plata. Mai mult
decat atat, vor fi indeplinite activitati de verificare si control al elgibilitatii cheltuielielilor, se vor
realiza previziunile de flux financiar – cashflow, se va verifica atingerea tintelor bugetare si
respectarea procentelor de cheltuieli asumate prin cererea de finantare, monitorizarea tipurilor de
cheltuielei si realizarea de raportari financiare la solicitarile organelor de control nationale si
comunitare.
De asemnea, vor fi asigurate masurile necesare pentru raportarea activitatilor catre
AMPOCU si solicitarea spre plata a sumelor angajate la plata sau platite conform mecanismelor
de plata existente pe durata implementarii proiectului.

38
 Realizarea achizitiilor se va efectua cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare, a
instructiuniilor si dispozitiilor MFE/AMPOCU si ale regulamentelor CE. In acest scop se va
realiza o procedura de lucru privind achizitiile publice in concordanta si cu respectarea OG
66/2011, Legea 98/2016 si normele acesteia, instructiunile si Ordinele MFE/AMPOCU.
Activitatea se va efectua prin: intocmirea listei anuale de achizitii publice, intocmirea caietelor de
sarcini, pregatirea anunturilor de participare la licitatie, lansarea anunturilor de achizitii conform
procedurilor; primirea ofertelor si declararea castigatorilor; efectuarea achizitiilor pentru dotari,
echipamente, materiale, servicii si intocmirea contractelor de furnizare, urmarirea modului de
indeplinire al obligatiilor de catre firmele contractate, receptia produselor si serviciilor etc.
Se vor elabora dosarele de achizitii cu respectarea legislatiei in vigoare pentru
achiziţiilor publice, precum şi a Ordinelor şi instrucţiunilor MFE/AMPOCU, funcţie de tipul de
partener, precum si a regulilor si principiilor OG 66/2011 si se va organiza implementarea si
monitorizarea contractele de achizitii.
Componentele activitatii :
- Organizarea conferintelor proiectului (de lansare si incheiere); Se vor organiza 2
conferinte, de inceput si final de proiect, prin care se vor face cunoscute obiectivele proiectului,
serviciile proiectului si rezultatele propuse/atinse, Vor fi prezentate date despre finantator,
programul operational, obiectivele si rezultatele proiectului, beneficii pentru membrii comunitatii
marginalizate si parteneri. Invitatii vor fi: mass-media, actori relevanti de la nivel regional si
local, factori interesati, ce vor contribui la punerea in practica a proiectului.
- Realizarea de informari si comunicari cu privire la stadiul implementarii proiectului,
demararea serviciilor in comunitate, inceperea programelor de consiliere si informare
profesionala, demararea programelor de formare si a sesiunilor de instruire in domeniul
antreprenoriatului etc.;
- Se va crea o pagina de web a proiectului ce se va actualiza periodic pe parcursul
implementarii proiectului.
R5.2.1 – plan de achizitii implementat
R5.2.2 – 2 conferinte de presa (una de lansare si una de incheiere) realizate
R5.2.3 - o pagina de web a proiectului realizată.

39
 CONCLUZII

Ţintele strategice privind sistemele de educaţie şi de formare profesională stabilite de

Comisia Europeană în anul 2007 în cadrul Consiliului European de la Barcelona, precum şi
deciziile adoptate la nivel european în cadrul „procesului Bologna” au declanşat procesul de
reformare a sistemului de educaţie din România.
Structura actuală a sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială urmăreşte asigurarea
flexibilităţii şi deschiderii către rute educaţionale individuale. Modelul educaţional actual oferă
elevilor posibilitatea fie de a accede la niveluri superioare de educaţie, fie de a se integra pe piaţa
muncii imediat după terminarea învăţământului obligatoriu (de 10 clase). În cadrul sistemului
educaţional, învăţământul profesional şi tehnic oferă atât oportunităţi de continuare a studiilor
teoretice, cât şi de profesionalizare.
Instrumentele de recunoaştere/certificare şi validare a rezultatelor învăţării anterioare nu
sunt operaţionale la nivel de sistem. În cazul formării profesionale iniţiale însă, validarea
rezultatelor învăţării anterioare funcţionează deja. De asemenea, în conformitate cu metodologia
existentă, validarea rezultatelor învăţării anterioare este luată în considerare în cadrul
programelor de educaţie de tip „a doua şansă”, contribuind în acest mod la creşterea flexibilităţii
şi a accesului la astfel de programe.
Datele disponibile la nivelul anului şcolar 2010/2011 indică o scădere a efectivelor de
elevi şi studenţi cu 4,46% faţă de anul şcolar 2009/2010. Cea mai accentuată scădere se
înregistrează în cazul învăţământului primar şi gimnazial, respectiv de 13,88% şi 27,28% în
perioada de referinţă (2009/2010 – 2010/2011); pe medii de rezidenţă, în ambele cazuri, scăderea
cea mai accentuată se înregistrează în mediul urban. O rată scăzută de participare a fost
înregistrată şi în învăţământul postliceal, datorită sistemului de finanţare bazat pe contribuţia
companiilor şi a persoanelor fizice interesate. În perioada de referinţă, cea mai mare creştere a
efectivelor de elevi se înregistrează în cazul învăţământului profesional (Şcolile de Arte şi
Meserii şi anul de completare) 18,73%, creştere datorată restructurării 39 sistemului de educaţie şi
formare profesională iniţială, care a devenit operaţională în anul şcolar 2008/2009; pe medii de
rezidenţă, situaţia este mai bună în mediul rural. Principalii factori ce au contribuit la această
evoluţie, diferită în mediul rural, sunt tendinţa demografică descendentă înregistrată în mediul
39
Şcoala de arte şi meserii şi anul de completare sunt parte a rutei progresive de profesionalizare, care oferă o dublă
calificare teoretică şi profesională.

40
urban şi creşterea capacităţii de şcolarizare în învăţământul profesional şi tehnic din mediul rural.
În cazul învăţământului superior efectivele de studenţi au crescut cu 35,48% în perioada de
referinţă.
Conform estimărilor demografice disponibile, populaţia şcolară va înregistra o scădere
drastică de aproximativ 20% în intervalul 2005 – 2013. Această tendinţă prognozată va ridica în
viitor problema restructurării reţelei şcolare şi a revizuirii strategiilor de management al
resurselor umane din educaţie şi formarea profesională iniţială.
Proiectul propus urmarește realizarea obiectivelor economice, sociale, culturale și
atingerea unor standarde de performanţă prin utilizarea și accesarea Fondurilor Europene.

41
 BIBLIOGRAFIE

1. Mihaela Muresan, Managementul proiectelor cu finantari europene. Oportunitati

2014-2020 , Editura: Pro Universitaria, București, 2015

2. R. B. Chase, N. J. Aquilano, F. R. Jacobs, Production and Management, 8th

edition, Boston, 2000

3. D. Lock, Management de proiect,Editura Codecs,,Bucuresti 2000.

4. C. Scarlat şi H. Galoiu, Manual de instruire avansată în managementul

proiectelor (PCM), Bucureşti, 2002

5. Cf. Open University Business School, Management performant, vol.2, Controlul

managerial, Codecs, Bucureşti, 2000

6. „Accesarea fondurilor structurale - etape şi proceduri”, suport de seminar,

Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Publice – UCECOM, 2007;

7. „Manuale de instruire pentru furnizorii de servicii de consultanţă” - Reţeaua

Organizaţiilor de Consultanţă în Afaceri (ROCA), 2007;

8. „Cum scriu un proiect” – Bogdan Buta, 2008;

9. „Cum se finanţează proiecte din Fondurile Structurale 2007-2013”, curs –

Institutul Român de Training, 2007;

10. „Fonduri UE”, newsletter – Compass Consulting, 2008;

11. Newsletter – CED Invest, 2020;

12. Programul operaţional sectorial dezvoltarea resurselor umane 2014- 2020,
13. Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse,
14.
Resurse web
15. www.fonduri-structurale.ro; www.structuralfunds.ro;
16. www.fonduri-ue.ro; www.euroactiv.ro
17. www.fseromania.ro;
18. www.ccib.ro/eurojurnal; www.ccib.ro/afacerea

42
 ANEXE

PROIECTUL RESTART CARIERA TA!

Contract POCU/726/6/12/135867 finanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară nr. 6 - Educație și competențe

Obiectiv Specific.6.12. - Creșterea participării la programele de formare
profesională continuă, cu accent pe acei adulți, cu un nivel scăzut de
calificare și persoanele cu vârsta de peste 40 ani, din zone rurale
defavorizate, inclusiv prin recunoașterea și certificarea rezultatelor învățării
dobândite în contexte non-formale și informale

Proiectul este implementat de către Asociația pentru Dezvoltare Durabilă

Slatina în calitate de Beneficiar împreună cu ASOCIATIA "TINERII MANAGERI"
în calitate de Partener

Bugetul proiectului:4,723,383.03 lei din care 4,014,875.57 lei contribuție

UE din Fondul Social European

Durata de implementare a proiectului:24 luni (22.03.2021-21.03.2023)

Obiectivul general al proiectului: Îmbunatatirea accesului egal la învatarea

pe tot parcursul vietii pentru toate grupurile de vârsta, actualizarea
cunostintelor, a aptitudinilor si a competentelor fortei de munca prin
facilitarea accesului a 655 de angajati la un parcurs de interventii integrate
pentru consolidarea si dezvoltarea carierei

43
44