SOLIDARITATEA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE SOLIDARITATE

1.1 Aspecte generale privind conceptul de ”solidaritate”

1.2 Conceptul de ”solidaritate” la nivelul Uniunii Europene

1.3 Corpul European de Solidaritate și Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene

CAPITOLUL II. Solidaritatea și România − stat membru al Uniunii Europene

2.1 Istoric și impactul aderării României – 15 ani de la aderare

2.2 Acțiunile de solidaritate ale Uniunii Europene asupra României de la aderare până în
momentul declanșării crizei generate de SARS-COV2

2.3 Acțiunile de solidaritate ale Uniunii Europene asupra României în contextul pandemiei
Covid-19

CAPITOLUL III. Studiu privind îmbătrânirea populației în cadrul țărilor europene. Analiza
România-Germania-Franța ( perioada 1960-2020)

1.1 Motivația alegerii temei

Prezenta lucrare face o analiză privind îmbătrânirea populației determinată de

modificările apărute în structura pe vârste a populației ca urmare a reducerii natalității,
precum și a diminuării mortalității. De altfel, vom vom realiza o analiză din punct de vedere
statistic și a ratei dependenței a persoanelor vârstnice, precum și a persoanelor tinere.
La baza studiului se află ideea potricit căreia se constată o diminuare a populației
tinere în raport cu populația vârstnică, ca o consecință a trecerii la un regim modern, cu rate
scăzute de natalitate și mortalitate.
În urma apariției fenomenului de îmbătrânire a populației, în toate țările Europei ( în
special în România) au apărut dezechilibre între grupele de vârstă, populația aptă de muncă
începând să scadă semnificativ.
Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are un effect destul de mare asupra tuturor
generaţiilor precum şi asupra majoritpșii domeniilor de activitate economică şi socială:
- piaţa muncii,
- protecţia socială,
- educaţie,
 - cultură,
- politică.
Am observant că populația Europei suferă o serie de schimbări modificări în ceea ce
privește structura pe grupe de varstă în perioada 1960- 2020.
Declinul populaţiei active şi îmbătrânirea persoanelor apte de muncă reprezintă o altă
tendinţă fundamentală, ce caracterizează evoluţiile demografice ale Europei, punând probleme
economice şi sociale deosebite.
Constatăm prin urmare, faptul că o populație tânară este mult mai avantajoasa decât
cea îmbătrânită din considerente ce țin de forța de muncă, educație și receptivitate la
schimbările economice, sociale și tehnologice. În prezent se acordă o atenție primordială
îmbătrânirii demografice precum și consecințelor acesteia pe termen lung.
1.2 Scopul și obiectivele cercetării

1.3. Metodologie

1.4. Studiul propriu-zis și rezultatele obținute

1.5. Evoluția populației Europei pe baza structurii pe grupe de varste

1.5. Raportul de dependență a persoanelor tinere și varstnice în Europa

1.6 Concluzii și propuneri

Concluzii

Bibliografie

Anexe