Peleu Miruna

REI 929B

Schimbări demografice în Uniunea Europeană în ultimele

decenii
rolul noilor state membre în accentuarea acestor schimbări
Uniunea Europeană (UE) și-a văzut populația crescând substanțial – cu aproximativ un sfert în cele
cinci decenii și jumătate din 1960 – până la nivelul actual de peste 500 de milioane de oameni. Cu toate
acestea, această populație crește acum prea încet și se așteaptă să scadă pe termen lung. Cu doar 6,9 %
în prezent, UE reprezintă o proporție în continuă scădere a populației mondiale; se estimează că această
proporție va scădea în continuare, până la doar 4,1 % până la sfârșitul acestui secol.

În timp ce UE se extinde din ce în ce mai mult, iar prosperitatea economică a cetăţenilor săi creşte
constant, spectrul îmbătrânirii populaţiei începe să bântuie Europa. Numărul copiilor scade din ce în ce
mai mult, iar rezultatul este periclitarea pieţei forţei de muncă şi a sistemelor de sănătate şi de pensii.
Statisticile demografice sunt alarmante: populaţia Europei scade dramatic.

Scăderea populației

• Potrivit unui studiu al Parlamentului European, se estimează că una din trei regiuni va
experimenta o scădere a populației în perioada 2008-2030. Potrivit datelor Eurostat, scăderea
populației poate fi observată în multe părți ale țărilor baltice și nordice, dar și în Bulgaria,
România, estul Germaniei, Portugalia, Grecia, Spania, Italia, Croația și regiunile centrale ale
Franței. Cu toate acestea, tendințele recente de migrație care provin din țările din afara UE au
modificat echilibrul demografic în diferite regiuni ale UE (de exemplu, o creștere a populației din
anumite regiuni germane și suedeze).

• Pot fi observate contraste demografice semnificative între nucleu și periferie, atât în UE, cât și în
statele membre ale UE. În UE, s-a înregistrat o creștere considerabilă a populației în estul
Irlandei, partea de sud a Regatului Unit, Belgia, Țările de Jos, Austria și în centre metropolitane
precum Paris și Londra. De asemenea, părți din vestul Germaniei par să fi beneficiat de creșterea
populației, la fel ca nordul Italiei și Scandinavia. În ansamblu, tendințele arată că există o
concentrare în creștere a populației în anumite zone urbane (în special orașele capitale) și o
depopulare concomitentă a unor zone rurale, slab populate și că zonele de coastă (în cea mai
mare parte din sudul Europei) au înregistrat și o creștere a populației.

Politica de coeziune

• Rezoluția Parlamentului din 2018 privind consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale
în Uniunea Europeană sustine că eforturile de consolidare a politicii de coeziune necesită o
atenție sporită. Acesta subliniază importanța sprijinirii zonelor rurale în toată diversitatea lor,
prin evaluarea potențialului și încurajarea investițiilor în proiecte care susțin economiile locale,
 asigurând totodată o mai bună conectivitate de transport si accesibilitate . Ea insistă să asiste
aceste zone pentru a face față provocărilor cu care se confruntă, și anume deșertificarea rurală;
excluziunea socială; lipsa oportunităților de muncă, a stimulentelor antreprenoriale și a
locuințelor la prețuri accesibile; pierderea populației; distrugerea comunităților din centrul
orașului; și lipsa de asistență medicală în anumite zone. Zonele urbane combină, pe de o parte,
oportunități majore de creștere, investiții și inovare și, pe de altă parte, diverse provocări de
mediu, economice și sociale. Prin urmare, sustine că riscul de sărăcie sau excluziune socială
rămâne o provocare cheie. Rezoluția solicită ca fondurile ESI să fie utilizate pentru a aborda
provocările demografice (îmbătrânire, pierderea populației, presiunea demografică,
incapacitatea de a atrage sau reține capitalul uman adecvat)

Tendințe demografice în regiunile UE

Parlamentul subliniază necesitatea de a promova fermele mici și mijlocii de munte și rurale. În plus,
evidențiază importanța accesului universal la servicii publice și infrastructuri de înaltă calitate și la
prețuri accesibile. Acesta scoate in evidenta rolul semnificativ al politicilor de creare și de mentinere a
familiei și sprijină rolul pe care autoritățile locale/regionale ar trebui să-l joace pentru a aborda
provocările demografice. Subliniază că politica de coeziune ar trebui să promoveze angajabilitatea și
incluziunea femeilor și că ar trebui să se acorde o atenție deosebită zonelor rurale care se confruntă cu
demografia.

O populație îmbătrânită
Ponderea celor cu vârsta peste 80 de ani aproape s-a dublat între 2001 și 2020

Populația din UE îmbătrânește și acest lucru poate fi văzut prin :

evoluția ponderii populației în vârstă

în 2020, 21 % din populație avea 65 de ani și peste, comparativ cu 16 % în 2001. Privind mai specific
grupul de vârstă peste 80 de ani, ponderea acestora a fost de aproape 6 % în 2020, aproape dublu fata
de cea de 3,4% în 2001 : Italia (23 %), Grecia, Finlanda Portugalia, Germania și Bulgaria (toate 22 %) au
avut cele mai mari ponderi din totalul populatiei , în timp ce Irlanda (14 %) și Luxemburg (15 %) au avut
cele mai scăzute ponderi.

Vârsta medie a populației în UE: 44 de ani

O altă modalitate de analiză a îmbătrânirii societății în UE este prin analizarea mediana a vârsta

populației. Vârsta medie a crescut în perioada 2001-2020 :

• 38 de ani în 2001

• 41 de ani în 2010

• 44 de ani în 2020
Mai multe femei decât bărbați

• Aproape 5 % mai multe femei decât bărbați în UE

La 1 ianuarie 2020, în UE erau 219 milioane de bărbați și 229 milioane de femei. Ceea ce înseamnă
că erau 4.7 % mai multe femei decât bărbați. Au fost mai multe femei decât bărbați în toate statele
membre, cu excepția Maltei, Luxemburgului, Suediei și Sloveniei. Cele mai mari rate s-au găsit în
Letonia (cu 17 % mai multe femei decât bărbați) și Lituania (cu 14 % mai mult).

• Creșterea speranței de viață de 3,7 ani între 2002 și 2019

Populația din UE îmbătrânește și un motiv este creșterea speranței de viață - populația trăiește din
ce în ce mai mult. Speranța de viață la naștere a crescut rapid în ultimul secol din cauza mai multor
factori, inclusiv reducerea mortalității infantile, creșterea nivelului de trai , stiluri de viață
îmbunătățite și o educație mai bună, precum și progrese în sănătate și medicină. În 2002, speranța
de viață la naștere în UE era de 77,6 ani, valoare care a crescut la 81,3 în 2019.

• Femeile trăiesc în medie cu 5,5 ani mai mult decât bărbații

Femeile trăiesc mai mult decât bărbații: în UE în 2019, speranța de viață la naștere pentru femei a
fost de 84,0 ani și 78,5 pentru bărbați, o diferență de 5,5 ani.

În 2020, cea mai mare speranță de viață la naștere pentru femei a fost estimată în Franța (85,3 ani)
iar cea mai mică în Bulgaria (77,5 ani), iar in România (78,4).

Mame mai în vârstă

Vârsta femeilor la nașterea primului copil crescând la 29,4 ani

Vârsta mamelor din UE, aflate la prima naștere a crescut: în 2013, a fost de 28,8 ani; aceasta a
crescut în fiecare an până la 29,4 în 2019.

Mai puține nașteri

Nașterile scad…

De-a lungul anilor, numărul nașterilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, unde s-
au înregistrat 4,4 milioane, au urmat reduceri anuale până în 2020 (4,0 milioane de nașteri).
Portugalia și Italia au înregistrat între 2001 și 2020 scăderi de 25 % în numărul de nașteri, în timp ce
pe de altă parte s-au putut observa creșteri de 20 % în Suedia, Cehia și Cipru.

 și numărul deceselor în creștere

În aceeași perioadă, numărul deceselor a crescut: au existat 4,2 milioane de decese în UE în 2001 și
5,2 milioane în 2020, acesta din urmă reflectând impactul pandemiei COVID-19 și reprezentând cel
mai mare număr observat în ultimele cinci decade. Malta, Spania, Italia, Cipru și Polonia au
înregistrat creșteri ale numărului de decese cu peste 30 % între 2001 și 2020, în timp ce, pe de altă
parte, Estonia și Letonia au înregistrat scăderi de 13 % și, respectiv, 15 %.
Impactul Covid asupra demografiei UE

• Populația Uniunii Europene a scăzut în anul 2020 cu 312 mii locuitori. S-ar putea spune că nu
este un numar prea important pentru o populație care la începutul anului era de 447,3 milioane
locuitori. Ceea ce este important nu poate fi însă subestimat : declinul natural a depășit  1
milion de locuitori și numai migrația externă pozitivă de 827 mii persoane a contribuit la
compensare și la acel declin total de numai 312 mii locuitori.

• În contextul pandemiei, al închiderii frontierelor  și al marilor restricții de circulație, ca și al crizei

economice,  migrația externă pozitivă a fost în anul 2020 cu 40 la sută mai mică. În cea mai
severă perioadă a primului val, de la mijlocul lunii martie până la jumătatea lunii mai 2020 s-au
înregistrat peste 175 000 de decese. În 2021, rata medie a mortalității a scăzut în primele două
luni și a crescut din nou în următoarele săptămâni din martie și aprilie 2021. Tendințele
naționale au fost destul de variate în întreaga UE.

• În pofida efectelor predominant negative ale pandemiei asupra mortalității, natalității și

migrației externe,  numărul populației a continuat să crească și în anul 2020 în  cele mai multe
dintre Statele Membre, în 8 dintre acestea a existat atât o creștere naturală a populației, cât  și o
migrație netă pozitivă:   Cipru, Danemarca, Franța, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda și Suedia.
În alte 10, a existat o scădere naturală a populației dar migrația externă netă pozitivă a depășit-o
ca dimensiune și a asigurat un progres al numărului  populației:  Austria, Belgia, Cehia, Estonia,
Finlanda, Lituania, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Spania.

Impactul schimbărilor demografice

1. Populația în vârstă de muncă din Europa este în scădere și trebuie să găsim modalități de
sprijinire a creșterii economice, prin atragerea cetățenilor pe piața muncii și prin sporirea
productivității.

2. Pentru a face față fenomenului de îmbătrânire a societății europene, sistemele noastre de

sănătate și de îngrijire vor trebui să se adapteze în continuare, iar noi va trebuie să găsim
modalități de finanțare a cheltuielilor publice, acestea fiind mai ridicate pe fondul îmbătrânirii
populației.

3. Schimbările demografice pot avea impact și asupra poziției Europei în lume. Procentul pe care
aceasta îl va deține în populația și PIB-ul global va fi comparativ mai mic. Prin urmare, este cu
atât mai important ca Europa să fie unită, mai puternică și mai strategică.

Uniunea Europeană, statele membre și regiunile au interesul comun de a găsi un răspuns la

schimbările demografice. Schimbările demografice vor afecta întreaga lume și trebuie să fie un
factor care să contribuie la orientarea redresării Europei în urma crizei și care să ne ofere o
perspectivă asupra unei Uniuni mai reziliente, mai sustenabile și mai echitabile.