MANAGEMENT INTERNAȚIONAL

RAPORT DE ȚARĂ

GRECIA

Page 1
 Grecia se află în sud-estul Europei, în Peninsula Balcanica. La nord are ca
vecini Bulgaria, cu Republica Macedonia și Albania, la est Turcia și Marea Egee, la vest
cu Marea Ionica iar la sud cu Marea Mediterana. Se află cuprinsă aproximativ între paralele
35°00′N și 42°00′N și între meridianele 19°00′E și 28°30′E.

Grecia are cea mai lungă coastă din bazinul Mediteranei și a 11-a ca lungime din lume,
cu 13.676 km lungime, deținând și un mare număr de insule (aproximativ 1.400, dintre care
227 sunt locuite). Optzeci la sută din teritoriul grec este format din munți, dintre care cel mai
înalt este Muntele Olimp cu 2.917 m.

Grecia este formată dintr-o parte cu numeroase golfuri și peninsule. Polopenezul, o

peninsulă legată de continent prin istmul Corint. Insulele cele mai importante
sunt Creta, Rodos, Corfu. În Grecia occidentală se găsesc lacuri și ținuturi umede.Grecia
occidentală și centrală conține zone abrupte, înalte, intersectate de numeroase defileuri și alte
forme de relief carstic, cele mai cunoscute fiind Meteora și Defileul Vikos fiind al doilea ca
adâncime după Marele Canion, cu 1 100 de metri.

În nordul țării se află un alt lanț muntos, Muntii Ropodi, la granița cu Bulgaria. Zona
este acoperită de păduri întinse, vechi de secole.

Clima Greciei este în principal mediteraneană cu ierni blânde și umede și cu veri

uscate și călduroase. Acest tip de climă este prezent în toate zonele de coastă, inclusiv în
Atena, în Ciclade, Dodocaneze, Creta și Pelopones, în Insulele Ionice și în unele părți din
Grecia continentală centrală. Munții Pindului afectează puternic clima din țară, zonele de la
vest de munți fiind considerabil mai umede în medie din cauza expunerii mai mari la vânturile
de vest care aduc umezeală.

Zonele montane din Grecia de nord-vest ca și în zonele centrale muntoase ale

Peloponesului prezintă o climă alpină cu zăpezi abundente. Zonele interioare ale Greciei
nordice, din Macedonia centrală și din Macedonia de Est și Tracia prezintă o temperate
climate, cu ierni reci și umede și cu veri calde și uscate marcate de furtuni frecvente. Zăpada
cade anual în munți și în nordul țării, apărând însă uneori și în zonele mai joase, cum ar fi
Atena.

Page 2
 Organismul oficial de statistică al Greciei este Serviciul Național de Statistică din
Grecia (NSSG). Potrivit NSSG, populația totală a Greciei în 2001 a fost 10,964,020.Această
cifră este împărțita în 5,427,682 barbați si 5,536,338 femei. Așa cum arată statisticile din
1971, 1981, și 2001, populația greacă a suferit un proces de imbătrânire in ultimele decenii.
Rata natalității în anul 2003 a fost de 9.5 la 1.000 de locuitori (14,5 la 1.000 în iunie
1981). În același timp, rata mortalității a crescut ușor de la 8,9 la 1.000 de locuitori în 1981 la

Page 3
9.6 la 1.000 locuitori în 2003. În 2001, 16.71% din populație era de 65 de ani și peste,
68.12%, cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, iar 15.18% au fost de 14 ani și mai tineri
Societatea greacă, de asemenea,s- a schimbat rapid cu trecerea timpului. Rata
căsătoriei a tot scăzut de la aproape 71 la 1.000 de locuitori în 1981 până în 2002, doar pentru
a crește ușor în 2003 la 61 la 1000 și apoi să cada din nou până la 51 în 2004.Rata divorțului
pe de altă parte, a înregistrat o creștere de la 191.2 la 1.000 de căsătorii, în 1991 la 239.5 la
1.000 de căsătorii, în 2004.Aproape două treimi din poporul grec locuiește în mediul
urban.Cele mai mari municipalitați din Grecia în anul 2001 au fost: Atena, Salonic, Pireu,
Patras, Iraklion, Larissa si Volos.
De-a lungul secolului 20, milioane de greci au migrat în Statele Unite, Australia,
Canada, Marea Britanie și Germania, creând o infloritoare diasporă grecească. Cu toate
acestea, tendința de migrare a fost acum inversată după îmbunătățirile importante ale
economiei elene începând cu anii 80.

Page 4
Page 5
 Datorită complexității politicii de imigrare greacă, practici și de colectare a datelor, cu
adevărat de încredere asupra populațiilor de imigranți în Grecia este dificil să se adune și prin
urmare speculații. În 1986, imigranți legali și neautorizati au totalizat aproximativ 90.000. Un
studiu din Marea Mediterană Migrația Observatorul susține că recensământul din 2001 de la
NSSG înregistrase 762.191 de persoane care au reședința în Grecia, fără cetățenie greacă,
reprezentând aproximativ 7% din populația totală și că, dintre acestea, 48.560 au fost cetățeni
ai UE sau AELS și 17.426 ciprioți cu statut privilegiat. Oamenii din țările balcanice Albania,
Bulgaria și România fac până aproape două treimi din populația străină totală. Migranții din
fosta Uniune Sovietică (Georgia, Rusia, Ucraina, Moldova, etc) cuprind 10% din total.
Cel mai mare grup de non-UE populației imigrante este în municipiul Atena- 132.000
imigranți, la 17% din populația locală. Salonic este al doilea mare grup, cu 27.000, ajungând
la 7% din populația locală. Dupa aceasta, zonele predominante de localizare sunt
împrejurimile orașelor mari și zonele agricole. În același timp, albanezii au constituit
aproximativ 56% din totalul imigranților, urmați de bulgari (5%), georgieni (3%) și români
(3%). Americanii, ciprioții, britanicii și germanii au apărut ca importante comunități străine cu
circa 2% fiecare din totalul populației străine. Restul a fost de aproximativ 690.000 de
persoane non-UE sau non-homogeneis (a patrimoniului non-grec) statutul.
Potrivit aceluiași studiu, populația străină (documentată și nedocumentată)care
locuiește în Grecia, în realitate, este în crestere având 8,5% sau 10,3%, care este de
aproximativ 1.150.000 - în cazul în care imigranții cu carduri homogeneis sunt contabilizate.
Grecia este o poarta de intrare a imigranților ilegali în Europa. Cabinetul a aprobat un proiect
de lege care ar permite copiilor născuți în Grecia pentru părinții care sunt imigranți, dintre
care unul trebuie să fi fost de viață în țara în mod legal de cel puțin 5 ani consecutivi pentru a
aplica pentru cetățenie greacă.
Guvernul, în ciuda obiecțiilor puternice din opoziții care este determinată să treacă
proiectul de lege. Obiectivul principal este de a facilita integrarea armonioasă a imigranților
legali și a copiilor lor în realitatea socială din Grecia. Criteriile de bază rămân legalitatea de
reședință și participarea copiilor în cultura greacă. Pentru același motiv, în plus, rezidenții pe
termen lung, refugiații politici și expatriaților le va fi permis să participe la alegerile locale.

ECONOMIA

Page 6
 Economia greceasca este una cu orientare spre piata si nterventie minima din parte
statului. Incepand cu jumatatea anilor 90 scena financiara este caracterizata de un nou
dinamism. Convergenta nominala a economiei grecesti cu economiile partenerilor sai din UE
a fost decisiva si bine pusa la punct, insa indicatorii macroeconimici continua sa creasca.
Cresterea economica inregistrata in Grecia incepand cu anul 1944 a manifestat o accelerare de
3.2% anual si depaseste rata medie realizata de UE, imbunatatindu-si exponential potentialul
de crestere. In 2005, ritmul de dezvoltate al PIB era de 3.8%. somajul era in cel de-al treilea
trimestru de 9,7%.
Conform IMM, produsul intern brut al Greciei in anul 2016 a fost de 175888 miliarde de euro.

Venitul mediu brut lunar al salariilor acoperă totalul de salarii și indemnizații în bani,
înainte de orice deducere de impozit și înainte de plata contribuțiilor la asigurările sociale.
Aceste cifre includ salarii, plați pentru timpul nelucrat, bonusuri și gratuități plătite de
angajator către angajat. Salariile exprimă o medie a tuturor angajaților full-time ai unei țări și
sunt exprimate per angajat.

Page 7
In comparatie cu alte state membre UE situatia Greciei este urmatoarea:

Page 8
Bugete și finanțare
Sumele primite/vărsate la bugetul UE
Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE sunt repartizate în mod
echitabil, în funcție de mijloacele disponibile. Cu cât este mai dezvoltată economia unei țări,
cu atât este mai mare contribuția sa. Bugetul UE nu are obiectivul de a redistribui bogăția, ci
mai degrabă pe acela de a se concentra asupra nevoilor tuturor europenilor, în ansamblu.
Relația financiară dintre Grecia și UE (2017):
Cheltuielile UE în Grecia: 5,130 miliarde EUR
Cheltuielile UE în Grecia ca procent din venitul național brut (VNB) al acestei țări: 2,88 %
Contribuția Greciei la bugetul UE: 1,248 miliarde EUR

Page 9
Contribuția Greciei la bugetul UE ca procent din VNB-ul său: 0,70 %
În 2017, veniturile din turism s-au situat la 14,6 miliarde de euro, înregistrându-se 30,2
milioane de vizitatori străini.

Comerț și economie
În 2016, cele mai importante sectoare ale economiei Greciei erau: comerțul cu ridicata
și cu amănuntul, transporturile și serviciile de cazare și alimentație publică (24,5 %);
administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (21,0 %) și activitățile
imobiliare (17,7 %).
56 % din exporturile Greciei se efectuează în UE (Italia 11 %, Germania 8 % și Cipru 6 %). În
afara UE, 5 % din exporturi se realizează către Turcia și 4 % către Statele Unite.

Page
10
 Importurile Greciei provin în proporție de 55 % din celelalte state membre ale UE
(Germania 11 %, Italia 9 % și Țările de Jos 6 %). Printre importurile din afara UE, se remarcă
cele din China (7 %) și din Rusia (6 %)
Economia Greciei in anul 2017 si prognoze pentru perioada 2018-2020
Economia Greciei va înregistra o creștere de 1,6% - 2% în anul 2017. Potrivit celei de-
a doua estimări a PIB pentru anul 2016, publicată de EL.STAT în octombrie 2017, economia
Greciei a scăzut cu 0,2%, față de estimarea din martie 2017 când se estima o stagnare.
Această estimare, având la bază date neajustate sezonier, arată faptul că instiuțiile creditoare
au supraestimat economia elenă în 2016, care a înregistrat un consum mai mic decât cel
estimat anterior. COM a estimat, în februarie 2017, o creștere a PIB-ului de 0,3% în 2016, iar
FMI de 0,4%.
PIB a crescut cu 0,5% atât în primul, cât și în al doilea trimestru din 2017, estimându-
se o creștere accelerată în semestrul II, amplificată de creșterea înregistrată de sectorul
turismului și de consum.
Economia Greciei a inregistrat o crestere de 0,3% in al treilea trimestru din 2017, in
scadere fata de trimestrul precedent, sustinuta de turism și cresterea cheltuielilor
guvernamentale. Potrivit datelor publicate în noiembrie 2017, veniturile din turism au crescut,
în primele nouă luni ale acestui an, la 12,99 miliarde de euro (+10,3%).
Evoluțiile pozitive ale economiei elene și încheierea celei de-a doua revizuiri a
programului de asistență au contribuit la scăderea randamentelor obligațiunilor
guvernamentale grecești până la nivelul înregistrat în anul 2009. Astfel, a fost facilitată
revenirea pe piețele internaționale la 25 iulie 2017 pentru prima oară din 2014, Grecia
atrăgând 3 miliarde de euro printr-o emisiune de obligațiuni pe termen de 5 ani. Curba
randamentelor s-a accentuat, conducând la îmbunătățirea percepției investitorilor privind
perspectivele economiei elene. De asemenea, ratele de dobândă ale obligațiunilor corporative
au scăzut la niveluri istorice, iar agențiile de evaluare financiară au îmbunătățit ratingul de
credit al Greciei datorită redresării economice și reducerii riscului politic.
La 25 septembrie 2017, Consiliul Afaceri Generale (CAG) a decis să închidă
procedura de deficit excesiv pentru Grecia deschisă în anul 2009 la nivelul UE. Banca
Centrală Europeană (BCE) a micşorat, la 23.11.2017, plafonul finanţării de urgenţă destinată
băncilor greceşti (ELA), în condiţiile în care situaţia lichidităţilor din ţară este stabilă. Potrivit
Page
11
băncii centrale elene, reducerea reflectă îmbunătăţirea condiţiilor de lichiditate, luând în
calcul depozitele constituite de sectorul privat şi accesul băncilor la pieţele financiare.
Totuși, se mențin riscuri în sensul decelerării, întrucât economia elenă se află încă
într-o situație dificilă, rata șomajului este cea mai ridicată din UE (20,7% în octombrie 2017
de la 23,3% în octombrie 2016), iar nivelul investițiilor este încă redus, ceea ce afectează
stocul de
capital. Alte măsuri de austeritate pe termen scurt sunt în derulare, incluzând creșterea taxelor
și reducerea pensiilor, iar excedentul bugetar primar are ca țintă 3,5% din PIB în 2018.
Cel de al treilea program de asistenţă convenit de Grecia cu creditorii internaţionali,
acord în valoare de până la 86 de miliarde de euro, ar urma să expire în luna august 2018.
Guvernul elen intenționează ca Grecia să se finanţeze singură, chiar dacă o parte dintre banii
furnizaţi în cadrul programului de asistenţă vor fi fi utilizaţi ca rezervă.
Schimbul de obligațiuni va fi un pas către revenirea Greciei pe piețele financiare,
fiind necesară pentru evitarea unui nou program internațional de susținere financiară.
Guvernul de la Atena intenționează să emită obligațiuni în 2018 pentru a atrage cel puțin 6
miliarde de euro și a crea un tampon adecvat în vederea respectării obligațiilor financiare.
Investițiile nu se ridica la nivelul asteptat, iar acest lucru este cauzat nu doar de întârzierile în
efectuarea plăților în cadrul programului de investiții publice și dificultatiile existente in
obtinerea creditelor bancare, ci și de faptul că mediul de afaceri nu este apreciat de o parte a
investitorilor ca fiind suficient de prietenos.
Grecia este unul dintre cei mai importanți beneficiari ai Planului de Investiții pentru
Europa, asa numitul Plan Juncker. Operațiunile aprobate Greciei în cadrul Fondului European
pentru Investitii Strategice (FEIS), nucleul Planului de Investiții pentru Europa, conceput
pentru a impulsiona creșterea economică și competitivitatea pe termen lung în UE, se ridică,
până în prezent, la o valoare de 1,2 miliarde euro. Guvernul elen estimează că va atrage
investiții, în perioada 2018-2020, de cca. 7 miliarde de euro de la BEI.
În pofida unor progrese substanțiale în diferite sectoare, indicii calitativi care
reflectă mediul de afaceri arată că Grecia este încă pe un loc relativ scăzut față de alte țări
europene. Oamenii de afaceri eleni apreciază că principalii factori care afectează afacerile în
Grecia sunt ratele ridicate de impozitare, accesul dificil la finanțare și menținerea măsurilor
instituite de către guvernul elen care împiedică în continuare - deși a avut loc o relaxare
Page
12
graduală inclusiv în anul 2017 - libera circulaţie a lichidităţilor, grupate sub denumirea
generică de control al capitalului.
Banca centrală elenă a estimat, în decembrie 2017, că economia elenă va înregistra o
creștere de 2,4% în 2018, 2,5% în 2019 si 2,3% în 2020, în cadrul unui scenariu care se
bazează pe implementarea, în conformitate cu calendarul stabilit, a programului de reformă și
privatizare. Se estimează că principalele motoare ale creșterii în perioada 2018-2019 vor fi
consumul privat și investițiile. Ministerul de finanțe elen estimează o îmbunătățire a climatul
de afaceri și condițiilor de finanțare, conducând la creșterea accelerată a investițiilor în anul
2018, iar formarea brută de capital va deveni principalul contributor la creșterea economica.
Contribuția exporturilor nete va intra în teritoriu pozitiv în 2017 și 2018, potrivit estimărilor
ministerului elen de finanțe, având în vedere redresarea sectorului de transport maritim și
creșterea cererii din sectorului turismului din Grecia.
Tendințe în comerțul exterior al Greciei
În perioada ianuarie-august 2017, importurile totale pe piața elenă au înregistrat
33,449 miliarde euro, în creștere cu 17,4% față de primele 8 luni din anul precedent.
Exporturile de mărfuri ale Greciei s-au ridicat la 18,665 miliarde de euro, în creștere cu 15,1%
față de aceeași perioadă a anului 2016. Deficitul comercial a înregistrat 14,783 miliarde euro,
în creștere cu 20,4% comparativ cu intervalul ianuarie - august 2016.
Potrivit unei evaluări a Asociației Exportatorilor Eleni, importurile de bunuri pe piața
elenă, în perioada 01.01-30.09.2017, înregistrează creșteri semnificative din țările non-UE,
remarcându-se exporturile din statele arabe și nordul Africii (+51,3%), îndeosebi din Libia
(+382,1%), precum și țările africane (+30,2%).
La nivelul statelelor asiatice, importurile pe piața elenă au înregistrat o creștere de
17,5%, remarcându-se exporturile din Vietnam (+33,7%) și mai ales din Coreea de Sud
(+84,4%, ceea ce reprezintă peste 1 miliard de euro), care le-au depășit pe cele din China din
punct de vedere al valorii (2,49 miliarde euro față de 2,03 miliarde euro). De altfel,
importurile din China au înregistrat o scădere de 11,2%. Importurile din America de Nord au
crescut cu 11,9%, remarcându-se exporturile din SUA (+16,3%).
Principalii parteneri de export ai Greciei sunt Italia, Germania și Turcia, iar cei de
import sunt Germania, Italia și Rusia.

Page
13
 Principala tendință în anul 2017 (potrivit datelor disponibile pentru intervalul 01.01-
31.10.2017) o reprezintă scăderea atât a ponderii exporturilor elene în SM UE 28 (53,2% de la
56,7% în perioada similară din anul 2016), cât și a importurilor (50,1% de la 53,7% în anul
precedent).
Implicații pentru România - Rata de creștere a exporturilor României pe piața elenă,
în perioada ianuarie-octombrie 2017 (+17,2%), a depășit-o pe cea a SM UE în ansamblu
(+7,4%), precum și a zonei euro (+6,8%), potrivit statisticii elene.

Page
14
 Dupa cum se poate observa, rata inflatia a scazut in Grecia, ajungand ca in aprilie
2019 sa aiba o valoare de 1% alaturi de Portugalia (0,8%), Irlanda, Croatia, Italia, Cipru si
Finlanda (cate 1,1%) conform EUROSTAT.
Grecia este relativ omogenă din punct de vedere lingvistică, o mare majoritate a
populației autohtone folosind greaca drept limbă maternă sau chiar unică limbă. În cadrul
populației elenofone, vorbitorii dialectului distinct pontic⁠ au venit în Grecia din Asia Mică
după Genocidul Grecilor⁠ și constituie un grup important.
Minoritatea musulmană din Tracia, circa 0,95% din populația totală, constă din
vorbitori de turcă, bulgară (pomaci) și romani. Romani este vorbită și de romii creștini din alte
părți ale țării. Alte limbi minoritare sunt vorbite și de populații minoritare din diferite părți ale
țării. Utilizarea lor a scăzut drastic de-a lungul secolului al XX-lea prin asimilarea de către
majoritatea elenofonă. Astăzi, ele mai sunt vorbite în principal de către vârstnici și sunt pe
cale de dispariție. Aceasta este valabilă pentru arvaniți, o minoritate vorbitoare de albaneză
aflată mai ales în zonele rurale din jurul Atenei, ca și pentru aromâni și megleniți, grupuri
denumite colectiv vlahi, a căror limbă este apropiată de română și care trăiau în zonele

Page
15
montane din Grecia centrală. Membrii acestor grupuri se identifică cel mai adesea din punct
de vedere etnic ca greci și astăzi vorbesc cel puțin și limba greacă.
În preajma frontierei nordice a Greciei există și niște grupuri vorbitoare de limbi slave,
denumite local slavomacedoneană, majoritatea identificându-se etnic ca greci. Dialectele lor
pot fi clasificate din punct de vedere lingvistic ca forme ale limbii macedonene sau ale
bulgarei. Se estimează că după schimburile demografice din 1923, regiunea istorică grecească
Macedonia avea între 200.000 și 400.000 de vorbitori de limbi slave. Comunitatea evreiască
din Grecia vorbește tradițional ladino (iudeo-spaniolă), astăzi vorbită de doar câteva mii de
persoane.
Religiozitatea în Grecia (2001)[169]
Ortodoxie   98%
Islam   1.3%
Altele   0.7%
Religiozitatea în Grecia (2010)[164]
Credința
în   79%
Dumnezeu
Credința
într-un
spirit sau   16%
forță
vitală
Fără
  4%
credință

Educația
Educația obligatorie în Grecia cuprinde școlile primare (Δημοτικό Σχολείο, Dimotikó
Scholeio) și gimnaziul (Γυμνάσιο). Grădinițele (Παιδικός σταθμός, Paidikós Stathmós) sunt
populare dar nu sunt obligatorii decât de la 4 ani în sus, fiind denumite Νηπιαγωγείο,
Nipiagogeío. Copiii încep școala primară la 6 ani și ea durează alți șase. Gimnaziul începe la
12 ani și durează trei ani.

Școlile secundare grecești sunt fie licee unificate (Γενικό Λύκειο, Genikό Lykeiό),
fie școli tehnice sau vocaționale (Τεχνικά και Επαγγελματικά Εκπαιδευτήρια, "TEE"). Unele
instituții de învățământ vocațional (Ινστιτούτα Επαγγελματικής Κατάρτισης, "IEK") oferă o
educație formală neclasificată. Ele pot accepta atât absolvenți de gimnaziu, fie absolvenți de
liceu, acestea nu sunt clasificate în cadrul vreunui nivel de educație.

Page
16
 Conform Legii-Cadru (3549/2007), învățământul superior public se desfășoară în
„cele mai înalte instituții de învățământ” (Ανώτατα Εκπαιδευτικά Ιδρύματα, Anótata
Ekpaideytiká Idrýmata, "ΑΕΙ") și constă din două sectoare paralele: sectorul universitar
(universități, politehnici, școli de artă și universități deschise) și sectorul tehnologic
(Instituțiile de Învățământ Tehnologic și Școala de Educație Pedagogică și Tehnologică).
Există și instituții de învățământ superior private, ce oferă cursuri orientate vocațional de
scurtă durată (2 până la 3 ani), care funcționează sub autoritatea altor ministere. Studenții sunt
admiși în aceste instituții în funcție de rezultatele lor la examinările naționale care au loc după
terminarea celui de al treilea an de liceu. Studenții în vârstă de peste 20 de ani pot fi admiși și
la Universitatea Elenă Deschisă⁠ printr-o formă de loterie. Universitatea Capodistriană din
Atena este cea mai veche universitate din estul Mediteranei.
Sistemul de învățământ grecesc cuprinde și grădinițe, școli primare și gimnaziale
speciale pentru persoane cu nevoi speciale sau cu dificultăți de învățare. Există și gimnazii și
licee specializate în domeniile muzical, teologic și sportiv.
Cultura Greciei a evoluat de-a lungul a mii de ani, având rădăcini puternice în
civilizațiile sale precursoare miceene și minoene, continuând cu așa-zisa civilizație a "Greciei
clasice", influențată și puternic influențând cultural Imperiul Roman, respectiv penetrând până
în vremurile Renașterii prin Imperiul Bizantin, pentru ca să renască după perioada
dominației Imperiului Otoman prin războiul purtat pentru cucerirea independenței și crearea
statului modern grec.
Grecia este adesea considerată ca fiind leagănul civilizației europene. Orașul Atena a
fost centrul cultural al lumii Greciei antice, iar Partenonul un simbol de durată al culturii
Greciei și a civilizației europene.

Cum sunt grecii?

Multi sunt dornici sa viziteze tara considerata leaganul civilizatiei europene. Doar
aflandu-ne «in tara eroilor si a zeilor» (А.S. Puskin) putem simti toata profunzimea Vechii
Elade. Acest lucru este legat in primul rand de natura, in care nu veti regasi nimic exagerat si
presant, dar si de caracterul poporului - al grecilor contemporani, indiferent cat de mult s-ar
deosebi de stramosii lor.

Page
17
 Grecii si grecoaicele se disting printre europeni prin atitudinea filosofica si linistita
fata de viata. Barbatii au un comportament dragastos si sunt campionii Europei in privinta
longevitatii. In tara este un nivel destul de scazut al infractionalitatii, ceea ce implica o
atitudine sanatoasa fata de viata. Cu toata multitudinea de biserici si manastiri, grecii sunt
moderati in privinta religiei. Practic toti frecventeaza bisericile, insa majoritatea doar de
Craciun si de Pasti.
Grecii sunt mandri de tot ce este legat de istoria lor multimilenara. Ei nu darama
monumente si nu sunt furiosi pe trecutul lor, ci intotdeauna si in toate se considera urmasii
vechilor eleni. Lor le place si se pricep sa se distreze. Ei inclina spre a iesi la aer curat, clima
tarii fiind favorabila.
Nicaieri in Europa nu veti vedea o asemenea multitudine de festivaluri, sarbatori si zile
libere. Iar din punct de vedere al numarului de restaurante, taverne, baruri si discoteci nu are
egal. Grecii si grecoaicele de asemenea nu pot renunta la o placere - siesta: odihna din
mijlocul zilei (intre orele 14.00 si 17.00). In aceasta perioada in orase domneste linistea, iar
magazinele sunt inchise. Grecii si grecoaicele servesc masa de pranz si dorm dupa-amiaza. De
la ora 9.00 seara incepe viata de noapte, care este foarte variata. Lumea se aduna pe strazi in
taverne, baruri si «cluburi de noapte grecesti» - «buzuki» (centre de divertisment, unde se
canta muzica greceasca). Poate continua astfel pana la orele 6 - 7 dimineata.
Caracterul national se reflecta foarte bine in numeroasele si variatele dansuri populare
(«sirtaki», «kalamatianos», «zeibeikiko», «hasapiko» etc.). Toti grecii si grecoaicele stiu sa
danseze si fac acest lucru cu o placere evidenta. In aceste imprejurari influenta alcoolului nu
numai ca nu este obligatorie, ci este si foarte rara.
Este simplu de mentinut relatii bune cu grecii: trebuie doar sa respectam regulile
generale de conduita. Cand vizitam bisericile si manastirile trebuie sa respectam sentimentele
religioase ale oamenilor, precum si normele generale de comportament. O conditie necesara
pentru vizitarea multitudinii de biserici si manastiri o reprezinta imbracamintea modesta cu
umerii acoperiti. In aceste situatii in manastiri in special, nu se accepta pantalonii scurti, mini
si pantalonii la femei. Cu toate acestea, acoperirea capului nu este obligatorie pentru femei.
In anumite manastiri, in timpul vizitei, turistilor li se dau niste fuste speciale sau halate.
Grecia este o tara traditionala, un amestec de vechi si nou, cu obiceiuri bine marcate,
unele dintre ele devenind legi nescrise, respectate de poporul grec. O atentie deosebita se
Page
18
acorda trecutului, sarbatorilor, valorilor traditionale, chiar si de catre tinerii moderni care la
prima vedere par a fi interesati doar de discoteci si baruri.
Fetele grecilor nu trebuie sa-si faca griji in a-si achizitiona o locuinta, ele sunt
favorizate, familia fiind obligata sa asigure o locuinta pentru fiecare fata. Barbatii nu au acest
noroc, in schimb ei trebuie sa se insoare cu o fata care are casa asigurata.
In privinta caselor, este inca o problema: la sate constructia satelor se realizeaza in plan
orizontal, iar in mediul urban, in plan vertical. (noi avem la sate case, iar la oras blocuri,
asemanator, deci). In mod obligatoriu, la subsol/demisol este magazinul sau atelierul de lucru,
la parter stau parintii, la primul etaj copii (sau fata care primeste ca zestre locuinta), iar daca
sunt copii, se face inca un nivel.
Grecii dau o atentie deosebita curtii din jurul casei. Cu totii am remarcat gradinile
frumos amenajate si ingrijite ale grecilor. Ei sustin ca gradina scoate in evidenta valoarea
casei, din acest motiv ei nu concep existenta casei fara o curte sau o gradina care sa desfete
privirile si placerile grecilor.
Un alt obicei (care s-a transmis si la noi), este acela ca la mutarea intr-o casa noua,
preotul trebuie sa vina la sfestanie, iar ziua cu ghinion este marti 13, nu vineri 13 ca la noi.
Masa traditionala a grecilor contine obligatoriu masline. Ei consuma masline la orice:
doar cu paine, la salate, la sandwich-uri, etc. Deasemenea, uleiul de masline se produce in
gospodariile taranilor greci precum vinul la romani.
Nici o pisica nu va vagabonda in cautare de apa sau mancare, locuitorii ingrijind
pisicile chiar si daca nu sunt ale lor. Pisicile si-au castigat acest drept din perioada bizantina,
cand intr-o biserica, o pisica a prins un soarece tocmai cand se pregatea sa-si dea drumul in
pocalul cu apa sfintita. De atunci, pisicile au voie sa se plimbe in voie prin biserici si sunt
protejate de localnici.
Un obicei intalnit in Grecia este faptul ca toate magazinele sunt inchise intre orele 13
si 17. 00, atat din cauza caldurii, cat si pentru siesta de dupa amiaza. Grecii respecta cu
sfintenie aceasta pauza, nerespectarea ei fiind o adevarat jignire. In plus, la greci se insereaza
mai repede si intr-un timp mai scurt decat la romani.
Cunoscutul dans Zorba grecul este defapt un amestec a doua dansuri grecesti
combinate de producatorii filmului Zorba, care sub nici o forma nu erau greci.

Page
19
 Cafenelele grecesti sunt un loc unde barbatii se intalnesc si discuta. Acest loc este
dedicat barbatilor. La sate, taranii sunt revoltati daca vad femei in cafenea. (femeia moderna
de la oras a inceput sa intre si ea in cafenea, impreuna cu barbatii). Intr-o cafetarie
traditionala, o persoana trebuie sa aiba trei scaune: unul pentru asezat, unul pentru picior, unul
pentru cot. Acest obicei s-ar putea sa-si aiba originea din faptul ca grecii au fost intotdeauna
doritori de confort. Primele scaune cu spatar au aparut la greci, romanii preluandu-le de la
romani, care au conceput scaunul sub forma unui taburet. Acestia la randul lor au preluat
ideea de la egipteni, care au avut scaune drept butuci, piedestale, din diferite materiale.
Orice restaurant care se respecta trebuie sa aiba scaune de lemn.
Un alt obicei este spartul farfuriilor. Multe petreceri se desfasoara zgomotos, cu
pahare si farfurii aruncate, cioburi din abundenta. Acum cativa zeci de ani, se arunca cu cutite,
dar erau prea multe persoane ranite, asa ca s-a ajuns la sticlarie.
Micile biserici de la marginea drumului sunt semnul ca acolo a murit cineva. La noi,
la locul accidentului, se pune o cruce neagra de fier sau o cruce din lemn. La greci, sunt aceste
biserici in miniatura, albe cu cupola albastra, sau crem/galbene cu cupola visinie. In biserica
se pune o fotografie a persoanei decedate si candele. Durerea este mare cand moare cineva,
dar parca suna altfel sa spui ca “E in casa Domnului” decat sa spui ca e la doi metri sub
pamant.
Dacă mergi în taverne și restaurante, mai ales pe insule izolate, e bine să ai bani cash
cu tine.Grecii preferă să plătească cash când ies în oraș să ia cina – de obicei după ora 9 seara,
când se lasă răcoarea. Să te nu miri dacă atunci când ești singur la masă, chelnerul o să
întârzie puțin să îți ia comanda. În Grecia, tradiția spune că nu trebuie să mănânci de unul
singur.
Grecii sunt un popor foarte ciudat, dar extrem de săritor. Dacă ai nevoie de ajutor (că
te-ai rătăcit, că ai nevoie de un medic, de o farmacie sau doar de o informație), întreabă. Nu
aștepta să ghicească cineva ce te doare. Grecul te ajută dacă îi ceri. Nu se bagă în viața ta.
Grecii nu prea fac invitații acasă. Preferă să se întâlnească la cafenea sau la tavernă.
Dacă, totuși, i-ai cucerit în asemenea măsură încât să te invite acasă la ei, nu refuza invitația.
Și, mai ales, nu te prezenta cu mâna goală. Un buchet de flori sau o cutie cu dulciuri te vor
scoate din încurcătură.

Page
20
 În Grecia timpul este relativ. Pentru ei 5 minute pot să însemne și un minut și două
ore. Dacă ai stabilit o întâlnire, aștepți autobuzul, ori te îmbarci pe ferry-boat, mergi mai
devreme decât ora stabilită. Dacă ajung ei mai devreme, sigur nu te așteaptă.

https://www.euro-area-statistics.org/inflation-rates?lg=ro
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=File:Employment_rate,_age_group_20_%E2%80%93_64,_2016_(
%25)_YB17.png
http://www.mmuncii.ro/
https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1112&langId=en&intPageId=4568
https://europa.eu
https://w3.unece.org

Page
21