Academia de Studii Economice

Facultatea de Economia Agroalimentara si a Mediului

Profesor coordonator:
Ramona Dobre
Student: Matei
Elena Nicoleta

Bucuresti, 2014

1.

Scurta prezentare Grecia

Grecia sau Republica Elena este o tara din sud-estul Europei membra a
Tratatului Nord-Atlantic, Uniunii Europene si zonei Euro. Grecia este situata in
Peninsula Balcanica la sud de Bulgaria, Macedonia si Albania si la vest de
Turcia, avand o suprafata de 131.940 km 2 si o populatie de 10.665.989 loc.
Are un litoral de 13.676 km la Marile Egee, Ionica si Mediterana. Considerata
de multi drept leaganul civilizatiei occidentale, Grecia are o istorie lunga si
bogata, timp in care si-a raspandit influenta pe trei continente. Grecia a
aderat la NATO in 1952, la UE in 1981 si a adoptat euro ca moneda in anul
2001.
Din punct de vedere geografic, Grecia este formata dintr-o parte
continentala cu numeroase golfuri si peninsule si o parte insulara ,
aproximativ 3 000 de insule in Marea Egee, Marea Ionica si Marea
Mediterana, dintre care cele mai importante sunt Creta, Rodos, Corfu si
grupele Dodecaneze si Ciclade. Relieful este predominant muntos, principalul
sir montan il reprezinta Muntii Pindului, care traverseaza partea centrala a
Greciei, cea mai mare altitudine intalnindu-se insa in Muntele Olimp 2971 m.
In ceea ce priveste economia Greciei, sectorul public asigura
aproximativ 40% din PIB, iar turismul 15%. Grecia este o beneficiara majora
de ajutor de la Uniunea Europeana.Economia greceasca a crescut cu
aproximativ 4% pe an in perioada 2003-2007, asta datorita pe de o parte
cheltuielilor cu infrastructura legate de Jocurile Olimpice de la Atena din
2004, iar pe de alta parte datorita disponibilitatii creditului, care a sustinut
niveluri record ale cheltuielilor consumatorilor. In anul 2008 insa, datorita
crizei financiare mondiale si datorita inaspririi conditiilor de acordare a
creditelor, economia Greciei a scazut cu 2.8%.
Pe langa vorbitorii de limba greaca, exista si cateva limbi vorbite de
minoritati: albaneza, aromana, bulgara, macedoneana si turca. Aproximativ
95% din populatie apartine Bisericii Ortodoxe Grecesti, iar pe langa
ortodoxism exista si comunitati musulmane, catolice, protestante sau
iudaice.

2.

Indicatori la nivelul economiei nationale

a) Suprafata
-km2 -

Indicator

Romania

Grecia

Suprafata

238391

131960

Asa cum arata si graficul de mai sus, cu o suprafata de 238.391

km , teritoriul Romaniei este aproape dublu fata de cel al Greciei, ocupand
locul 9 ca suprafata dintre tarile membre ale UE. Relieful Romaniei este
caracterizat printr-un numar mare de forme de relief, avand de altfel si o
repartitie aproximativ egala a principalelor unitati de relief: 35% munti, 35%
dealuri si podisuri si 30% campii. Cea mai joasa regiune a tarii este Delta
Dunarii, sub 10 m altitudine, cu intinderi de mlastini, lacuri si stuf. De
cealalta parte, Grecia este formata dintr-o parte continentala cu numeroase
golfuri si peninsule si o parte insulara,avand aproximativ 15000 km de
coasta. Relieful este caracterizat prin predominarea masivelor muntoase,
dispuse sub forma unor aliniamente paralele.
2

b) Populatie
-mil.locuitori-

Anul
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005

Romania
21.988.810
22.488.595
22.455.485
22.430.456
21.833.483
21.772.774
21.711.252
21.658.528
3

Grecia
10.808.358
10.861.402
10.903.757
10.931.206
10.968.708
11.006.377
11.040.650
11.082.751

2006
2007
2008
2009

21.610.213
21.565.119
21.528.627
21.498.616

11.125.179
11.171.740
11.213.785
11.260.402

Din punct de vedere demografic, Romania are o populatie cu

aproximativ 91% mai mare fata de cea a Greciei, acest lucru datorandu-se in
principal suprafetei mult mai mari pe care o ocupa Romania. Cu toate
acestea, trebuie specificat faptul ca nr. locuitorilor Romaniei este in scadere
in fiecare an, in timp ce Grecia inregistreaza o populatie din ce in ce mai
mare. In cazul nostru, cauzele pentru un astfel de trend ar fi o rata a
natalitatii destul de scazuta, dar si un nr de locuitori din ce in ce mai mare ce
paraseste teritoriul tarii noastre, indreptandu-se astfel spre un trai mai bun.
De cealalta parte, valorile ascendente ale populatiei Greciei se explica printrun spor natural pozitiv, survenit in urma unui nivel de trai mai ridicat, dar si
printr-un fenomen de migratie bun. Astfel, alaturi de Spania si Portugalia,
Grecia reprezinta unul din statele catre care se indreapta cei mai multi
emigranti, in cautarea unui loc de munca,acestia reprezentand o cincime din
forta de munca, fiind repartizata in mare parte in agricultura si in munca
necalificata. Peste 50% din populatia migratoare in Grecia este albaneza,
urmata de migranti din Bulgaria, Georgia, Romania, Rusia si Ucraina.
Cu toate acestea, viitorul demografic nu suna bine pentru nimeni, si
asta in primul rand datorita unor politici nefavorabile din perspectiva ingrijirii
copiilor, rata natalitatii din UE de 1.5 la mie, fiind considerata anormal de
scazuta. Consider ca atat Romania, cat si Grecia duc lipsa de un program de
susutinere al natalitatii adecvat, respectiv de o politica demografica
corespunzatoare.

c)PIB/locuitor
-euroStat
Roman
ia
Grecia

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

2007

26.2

26.1

27.8

29.4

31.3

34.1

35

38.4

41.6

82.7

84.1

86.5

90.2

92.6

94

91.8

93

92.8

Asa cum se poate observa foarte bine din tabel, diferenta dintre Pibul/locuitor al Romaniei si Pib-ul-locuitor al Greciei este destul de mare.
Trebuie sa precizam insa ca in ultimii ani acesta a avut o evolutie ascendenta
in cazul tarii noastre, ajungand la 41.6 in anul 2007,iar in cazul Greciei a avut
o evolutie oscilatorie, scazand in ultimul an, de la 93 euro cat era in 2006, la
92.8 euro in anul 2007. In ceea ce priveste Romania, aceasta evolutie
pozitiva s-a datorat cresterii economice care a inceput sa se observe dupa
anul 2000, tara noastra devenind la momentul respectiv o importanta
destinatie de investitii straine din Europa Centrala si de Sud-Est. Un aport
insemnat in economia romaneasca il detin si sumele de banii trimise de
cetatenii romani care lucreaza in alte tari ale lumii. Pe langa aceste aspecte,
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in anul 2007, a constituit un
moment important pentru statul roman, contribuind si el la cresterea
economiei romanesti, bazata in principal pe servicii(56% din Pib), industrie si
agricultura(29%, respective 8% din Pib) dar si constructii aproximativ 6%.

d) Rata inflatiei
-%-

Stat
Roman
ia
Grecia

2003
15.3

2004
11.9

2005
9.1

2006
6.6

2007
4.9

2008
7.9

2009
5.6

3.4

3.5

3.3

4.2

1.3

Romania a inregistrat in perioada 2003-2007 un real progres in ceea ce

priveste rata inflatiei ajungand de la 15.3% in anul 2003 la 4.9 % in anul
2007. Acesta a fost anul cu cel mai favorabil procent din punct de vedere al
inflatiei, intrucat in anul 2008 a realizat iarasi un salt destul de ingrijorator
ajungand la aproape 8%, pentru ca in 2009 sa scada iar la 5.6%. Acest trend
pozitiv in perioada 2003-2007 s-a datorat politicilor practicate de stat :
monetara mai riguroasa care sa evite excedentul de moneda, bugetara care
a fost orientata mai mult spre reducerea deficitului bugetar, spre mentinerea
la un nivel a cheltuielilor publice si spre ridicarea in anumite limite a
impozitelor si taxelor care sa franeze cresterea cererii si a preturilor, dar si o
poilitica a dobanzilor la creditele acordate, prin care sa nu se ajunga la
ieftinirea creditelor. In anul 2008 insa situatia s-a depreciat iarasi,inflatia
5

ajungand la 7.9%, dezechilibrul din economie fiind prezent iarasi, prin

cresterea generala a preturilor si scaderea puterii de cumparare a leului.
In ceea ce priveste Grecia,aceasta a inregistrat valori oscilante ale
ratei inflatiei, mai mare fiind in anul 2008, 4.2%, iar cea mai mica
inregistrandu-se in anul 2009 si anume 1.3%. Acest lucru denota un oarecare
echilibru in economia Greciei cel putin pana in anul 2008,dupa care a urmat
o perioada dominata de cresteri ale preturilor, de efectele creditelor foarte
usor acordate. In anul 2009 insa inflatia Greciei a scazut considerabil la
1.3%, ca urmare a a presiunilor in vederea adoptarii unor masuri de
austeritate de statul grec. Cu toate acestea, Grecia are una din cele mai
ridicate rate ale inflatiei din zona euro, aflandu-se in momentul de fata intr-o
situatie mai putin favorabila, supusa riscului chiar de a fi exclusa din zona
euro.

e) Rata somajului
-%Stat
Roman
ia
Grecia

199
9
7.1
12

200
0
7.3

200
1
6.8

200
2
8.6

200
3
7

200
4
8.1

200
5
7.2

200
6
7.3

200
7
6.4

200
8
5.8

200
9
6.9

11.2 10.7 10.3

9.7

10.5

9.9

8.9

8.3

7.7

9.5

Tabelul precedent ne indica o rata a somajului in Grecia mai mare

decat cea inregistrata in Romania, fenomen ce se mentine in fiecare an in
perioada 1999-2009. Pentru ambele state insa, acest fenomen este in
scadere, cu exceptia anului 2009. In cazul Romaniei, este evident ca
investitiile straine realizate dupa anul 2000, au antrenat o forta de munca
din ce in ce mai mare. In ceea ce priveste anul 2009, reducerile de personal
bugetar, cat si la nivelul sectorului privat ca urmare a crizei financiare si a
scaderii investitiilor din sectorul privat au dus la o rata a somajului de 6.9%.
Cat despre Grecia, situatia este si mai grava, rata somajului ajungand la
9.5% in anul 2009.Aici somajul se resimte cu precadere in randul tinerilor
pana in 25 de ani, ca urmare a efectelor devastatoare pe care le-a produs si
aici criza financiara. Cea mai mare rata a somajului se intalneste in randul
femeilor, iar in ceea ce priveste Romania situatia sta exact invers, cei mai
multi someri fiind de sex masculin.

f) Importuri, exporturi si balanta comerciala

Importuri

miliard
e euro -

Stat
Roman
ia
Grecia

199 200 200 200 200 200 200 200 200 200
9
0
1
2
3
4
5
6
7
8
3.03

4.94

5.72

6.01

6.75

8.95

12.0
6

14.9
3

14.7
3

17.3
2

8.59

12.7
2

13.1
5

14.7
9

16.5
8

16.9
0

18.2
7

21.6
5

23.4
6

27.3
4

Din tabelul anterior se poate observa cum importurile Romaniei cat si

Greciei au crescut considerabil in ultimul an, in special cele ale Greciei
ajungand la 27.34 miliarde euro in anul 2008. In ceea ce priveste Romania
era evident, ca odata cu intrarea pe piata comuna a UE, importurile tarii
noastre vor creste si mai mult, piata romaneasca fiind invadata la ora actuala
de produse straine. Raportandu-ne la statul elen, Grecia este unul din statele
membre ale UE, de unde Romania se aprovizioneaza cu urmatoarele
categorii de produse: produse din aluminium, produse minerale, azbest si
articole din azbest. Cu exceptia unor produse din aluminiu, necesare pentru
industria de bauturi, pe care le importam de la greci, unii analisti sustin ca
Grecia nu reprezinta o tara strategica din punct de vedere al aprovizionarii cu
resurse naturale necesare dezvoltarii economiei romanesti.
Cat despre Grecia, aceasta este o tara dependenta de importuri.
Principalele tari frunizoare sunt Germania, Italia, Rusia, Franta, Olanda,
7

precum si SUA, Japonia si Coreea de Sud. Produsele care fac obiectul

importurilor grecesti sunt: echipamente industriale, masini si aparate
electrice, produse chimice, petrol, alte produse minerale si materii prime,
autoturisme, produse metalice, materiale de constructii, confectii si
incaltaminte, bauturi, mobila si material lemnos si produse alimentare.

Exporturi
- miliarde euro -

Stat

199
9

200
0

200
1

200
2

200
3

200
4

200
5

200
6

200
7

200
8

Romani
a

2.17

3.14

3.15

3.84

3.86

4.80

6.66

7.68

8.28

9.92

Grecia

3.48

4.84

4.61

4.31

4.15

4.40

5.30

5.97

6.02

6.23

Vorbind de exporturi, in ultimii ani acestea au crescut pentru Romania

ajungand la aproximativ 10 miliarde de euro in anul 2008, in timp ce Grecia
aproape a stagnat in ultimii ani la acest capitol. Principalele tari partenere la
export ale Romaniei sunt: Italia, Germania, Turcia, Franta, Marea Britanie,
SUA, Ungaria, Austria, Olanda, Spania.Cele mai importante produse de
export ale Romaniei sunt cele din industria constructoare de masini,
constructoare de nave dar si combustibili: benzina si motorina.
In ceea ce priveste tarile de destinatie ale exporturilor grecesti acestea
sunt Germania, Italia si Cipru, urmate de Bulgaria, Marea Britanie, Romania,
Franta, SUA si Turcia. Principalele produse exportate de greci sunt:
echipamente electronice si de telecomunicatii, tehnica de software, produse
chimice, produse alimentare, bauturi si tutun, fructe si legume.

Balanta comerciala
8

- miliarde euro Stat

199 200
9
0
Roman
ia
0.86 1.80
Grecia
5.11 7.89

200
1
2.57
8.54

200 200 200 200 200 200 200

2
3
4
5
6
7
8
-2.16 -2.89 -4.16 -5.40 -7.25 -6.45 -7.40
10.4
8

An

12.4
3

12.4
9

12.9
7

15.6
9

17.4
3

21.1
1

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Grecia

8529

8502

8446

8400

8361

8334

8307

8280

Romani
a

14857

14798

14818

14800

14130

14180

14039

13546

Tara

Graficul de mai sus, ne indica o situatie destul de ingrijoratoare, cu

precadere pentru Grecia, care in ultimii ani, si-a adancit substantial deficitul
comercial la -21.11 miliarde euro.Acest lucru se datoreaza in mare parte
importurilor extraordinar de mari ale Greciei, in raport cu o valoare a
exporturilor destul de mica doar 6.23 miliarde euro in 2008.Cum Grecia se
afla in primele 10 destinatii turistice ale lumii, bazandu-se destul de mult pe
acest sector, si-au neglijat importante sectoare cum sunt industria,
agricultura, neputand sa sustina nevoile populatiei din productie proprie.Cam
asa stau lucrurile si in cazul Romaniei, cu diferenta ca, deficitul comercial al
tarii noastre este mai mic decat al Greciei.

3.

Indicatori la nivelul agriculturii

3.1 Potential agricol

a) Suprafata agricola
Teren arabil

AN

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Grecia

2741

2720

2717

2668

2629

2602

2575

2548

Romani
a

9381

9371

9376

9377

8915

8985

8939

8553

TARA

Vii si livezi

An
200
0

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Grecia

1113

1132

1129

1132

1132

1132

1132

1132

Romani
a

527

491

483

465

429

510

469

460

Tar
a

Pasuni si fanete (ha)

An
2000

2001

2002

2003

Tara
10

2004

2005

2006

2007

Grecia

4675

4650

4600

4600

4600

4600

4600

4600

Romania

4949

4936

4959

4958

4786

4685

4631

4533

In ceea ce priveste agricultura, diferenta este vizibila si favorabila pentru

Romania, lucru evidentiat in primul rand de suprafata terenului arabil.
Impartirea suprafetei agricole in teren arabil, vii si livezi, pasuni si fanete
s-a facut in mare parte tinand cont de relieful specific fiecarei tari in parte.
Aproximativ 80% din teritoriul Greciei este muntos sau deluros, lucru care
face ca aceasta sa fie una dintre cele mai muntoase tari din Europa. De
asemenea terenul arabil reprezinta 19% din suprafata tarii.
Peisajul natural al Romaniei este echilibrat, fiind alcatuit din munti (31%),
dealuri (33%), si campii (36%). Gradul de inzestrare cu pamant a Romaniei
este unul dintre cele mai mari din Europa. Suprafata arabila pe locuitor este
de 0,41 ha aproape dubla fata de media europeana, care este doar de 0,241
ha.
Conditiile diferite de localizare geografica, de sol, de clima fac ca
Romania sa detina o suprafata de teren arabil aproximativ de 4 ori mai mare
fata de Grecia. Acest lucru face ca agricultura sa ocupe 20,4% din totalul de
forta de munca in Grecia, in vreme ce in Romania forta de munca incadrata
in agricultura detine un procent de 34,7%.
Suprafata cultivata cu vii si livezi a Greciei este de 2 de ori mai mare
decat a Romaniei si datorita conditiilor de clima existente. In ceea ce
priveste terenul ocupat de pasuni si fanete Grecia si Romania au valori
aproximativ egale, insa Romania este superioara Greciei (cu 100-200 de ha)
cel putin pana in anul 2006. Incepand cu anul 2007 Grecia depaseste cu
putin Romania, acest lucru fiind posibil, deoarece relieful Greciei este
favorabil pasunilor si fanetelor care se intalnesc cu precadere in zona de deal
si munte. Alte doua cauze responsabile pentru acest fenomen sunt
desertificarea si interesul pentru cresterea animalelor.

b) Suprafete irigate (ha)

An

2001

2002

2003

2004

Tar
a
11

2005

2006

2007

Grecia
Romani
a

1311
327

488

1330

569

327

46

96

320

Atat Romania, cat si Grecia au veri secetoase si calduroase; prin urmare,

ambele tari au nevoie de un sistem de irigare dezvoltat. Desi suprafata terenului
arabil al Romaniei este de aproape 3 ori mai mare decat cel al Greciei (datorita
suprafetei mai mari, dar si a reliefului predominat cu dealuri si campii), suprafete
irigate sunt de 2 ori mai mici in anul 2003, ajungand in anul 2005 sa fie de 28 de ori
mai mici. Aceasta scadere drastica a fost cauzata de mai multe motive, precum:
gestionare defectuoasa a sistemelor de irigare, deficit de echipament de udare,
lipsa investitiilor etc.

c) Mecanizare
Numar de tractoare
An

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Grecia

25378
5

25452
7

25685
8

25773
7

25847
6

25976
6

25960
3

25930
0

Roman
ia

16005
3

16422
1

16924
0

16917
7

17181
1

17304
3

17456
3

17400
3

Tara

Incarcatura pe tractor (teren arabil + vii+livezi / nr de

tractoare)
An

2000

2001

2002

2003

Tara

12

2004

2005

2006

2007

Grecia

1.51

1.51

1.49

1.47

1.45

1.43

1.42

1.41

Roman
ia

6.19

6.00

5.82

5.81

5.43

5.48

5.38

5.17

Potrivit datelor furnizate de organismele internationale, dotarea

tehnica a agriculturii constituie in prezent si va reprezenta si in viitor unul
dintre elementele esentiale in valorificarea potentialului existent in acest
sector, implicit in asigurarea securitatii alimentare a omenirii.
Asa cum arata graficul Numar de tractoare, numarul acestora a cunoscut o
usoara crestere in ambele tari, dar in cazul Romaniei acesta este cu aproximatix
65% mai mic decat in cazul Greciei, procent constant de-a lungul anilor. Desi exista
o crestere a numarului de tractoare si a masinilor agricole de la noi din tara, acesta
este insuficient. La aceasta contribuie si faptul ca o mare parte din parcul

tehnic are durata de functionare depasita, ceea ce conduce implicit la costuri

mari de intretinere, intarzierea lucrarilor si consumuri ridicate de carburanti. .
Nivelul de dotare mecanica existent in prezent in agricultura Romaniei nu
este in masura sa asigure efectuarea lucrarilor mecanice, aceasta fiind inlocuita cu
munca animalelor de tractiune, fapt ce determina pierderi mari de recolta.
Incarcatura pe tractor in cazul Romaniei depaseste cu mult media inregistrata
in Grecia, de unde si uzura puternica a tractoarelor existente. Desi se inregistreaza
o scadere a incarcaturii pe tractor, aceasta este datorata (in special la noi), atat de
cresterea numarului de tractoare, cat si de scaderea suprafetei terenului arabil.

d) Chimizarea (substanta active la hectar)

An
1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Grecia

50500
0

56000
0

50400
0

47200
0

46900
0

45600
0

43100
0

40500
0

Romania

36340
0

42200
0

31500
0

36000
0

23700
0

30427
9

36941
7

32612
3

Tar
a

13

Privind graficul care reprezinta gradul de chimizare, observam ca exista

diferente intre cele doua state analizate. Cum era de asteptat Romania are un grad
de chimizare inferior Greciei. Aceasta diferenta poate fi pusa pe seama dezvoltarii
economice a celor doua tari. Aceasta chimizare redusa din agricultura Romaniei
poate avea atat efecte negative cat si pozitive; efectele negative vizeaza
productivitatea scazuta in timp ce efectele pozitive se refera la faptul ca in Romania
se obtin produse mai sanatoase, ceea ce ar trebui sa se reflecte in gradul de
sanatate al populatiei.

Consum de ingrasaminte chimice

An

2002

2003

2004

2005

Grecia

424876

439589

448539

369816

Romania

326123

362260

380004

461392

Ta
ra

Consum de ingrasaminte chimice/ha

[consum de ingrasaminte chimice/suprafata agricola]

An

2002

2003

2004

2005

Grecia

50,30

52,33

53,64

44,37

Romania

22,00

24,47

26,89

32,53

Ta
ra

14

Potrivit tabelelor observam ca in Romania consumul de ingrasaminte chimice este

putin mai scazut decat in Grecia, cel putin pana in anul 2004, iar consumul de
ingrasaminte chimice/ha este dublu.
In momentul de fata in Romania se consuma mai putin ingrasamant substanta
activa la hectar, de cat este nevoie pentru obtinerea unor productii care sa aduca si
profit. In tara noastra pretul ingrasamintelor creste pe zi ce trece din cauza costului
ridicat al principalei materii prime si anume gazul metan. Industria romanesca produce
ingrasaminte chimice, chiar in cantitati foarte mari, dar apoape totul se exporta.
Agricultorii romani sunt nevoiti sa cumpere ingrasaminte din import, este un paradox,
se produce dar nu se poate cumpara.

e) Efective de animale

Bovine

An
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

60193
2

61319
0

55900
0

57300
0

60296
0

60528
3

61768
9

62890
4

628000

Roman
ia

30510
00

28700
00

28000
00

28780
00

28970
00

28080
00

28620
00

29340
00

2819000

Tar
a

Porcine

An

15

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

97297
6

96442
0

94010
0

93440
0

94030
9

94871
5

92581
7

90230
5

922150

Roman
ia

58480
00

47970
00

44470
00

50580
00

51450
00

64950
00

66220
00

68150
00

6565000

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

89509
71

89925
02

91240
00

90580
00

90020
10

88270
78

87914
57

88302
03

8904000

Roman
ia

81210
00

76570
00

72512
00

73120
00

74470
00

74250
00

76110
00

76780
00

8469000

Tar
a

Ovine
An

Tar
a

Caprine

An

16

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

56144
53

56406
70

51800
00

56692
00

56191
00

55092
33

54210
52

54015
45

5455000

Roman
ia

55800
0

53800
0

52510
0

63300
0

67800
0

66100
0

68700
0

72700
0

865000

Tar
a

In Romania numarul de bovine nu a avut o evolutie constanta,

inregistrand cresteri si scaderi de la un an la altul, in timp ce in Grecia
numarul de bovine a scazut continuu pe toata perioada, deoarece s-a redus
cererea de carne de vita, iar costurile impuse de prelucrarea carnii conform
standardelor europene sunt tot mai ridicate.
Numarul porcinelor in Romania a avut o crestere semnificativa pe toata
perioada datorita cererii in crestere de carne de porc si datorita intrarii pe
piata a investitorilor straini. In Grecia numarul porcinelor nu a cunoscut
aproape nici o modificare pe toata perioada, deoarece in mare parte in ceea
ce priveste carnea de porc, Grecia produce pentru consumul propriu si in
ultimii ani acesta nu a cunoscut nici o modificare majora.
Atat in Romania, cat si in Grecia, numarul ovinelor este unul semnificativ,
grecii fiind mari consumatori de carne de oaie. Totodata numarul insemnat
de ovine se datoreaza si suprafetelor mari de zone montane existente in
ambele tari.
Urmarind ultimul grafic putem observa ca Romania este inferioara Greciei, care
detine un numar impresionant de caprine. Se cunoaste insa si faptul ca Romania
este un exportator net de capre si oi, in special catre Grecia, Italia si Bulgaria,
precum si de bovine (mai ales catre Spania, Italia, Grecia, Croatia si Siria) si
cabaline vii (cu precadere in Italia). Acest lucru poate justifica intr-un fel numarul
sczut de caprine existent la noi in tara.

f) Animale la 100 de ha
17

[nr de animale pe fiecare specie/suprafata agricola]*100

Bovine/100 ha
An
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Grecia

7057,4
7

7212,3
0

6618,5
1

6821,4
2

7211,5
7

7262,8
1

7435,7
6

7595,4
5

Romani
a

20535,
77

19394,
51

18895,
93

19445,
94

20502,
47

19802,
53

20386,
06

21659,
53

Tar
a

Porcine/100 ha
An
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Grecia

11407,
85

11343,
44

11130,
71

11123,
80

11246,
37

11383,
66

11145,
02

10897,
40

Romani
a

39361,
91

32416,
54

30010,
79

34175,
67

36411,
88

45803,
94

47168,
60

50310,
05

Tar
a

Numarul de bovine si porcine la 100 ha in cazul Romaniei cunoaste o mica

crestere dar este semnificativa relativ cu cea in cazul Greciei, unde este mult mai
mica. Acest lucru relateaza o eficienta scazuta a numarului de bovine si porcine fata
de potentialul zonelor in cazul Greciei.
18

Ovine/100 ha

An
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Grecia

60247,
49

105769,
25

108027,
46

107833,
33

107666,
66

105916,
46

105831,
91

106644,
96

Roman
ia

54661,
10

51743,4
7

48935,0
7

49405,4
0

52703,4
6

52362,4
8

54213,2
6

62520,3
0

Ta
ra

Caprine/100 ha
An
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Grecia

65827,
79

66344,
47

61330,
80

67490,
47

67206,
07

66105,
50

65258,
84

65236,
05

Romani
a

3755,8
0

3635,6
2

3543,6
6

4277,0
2

4798,3
0

4661,4
9

4893,5
1

5366,8
9

Tar
a

Numarul de ovine si de caprine la 100 ha din Romania a cunoscut o usoara

crestere pe toata perioada in timp ce in Grecia s-a mentinut constant fiind cu mult
mai mare decat al Romaniei datorita suprafetelor insemnate de zone montane de
care dispune.
19

3.2 Rezultate economice

a) Productii medii la principalele culturi vegetale

Grau (tone)
An

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

2711
5

2508
8

2343
6

2008
4

2475
6

2429
7

2286
5

2237
3

2951
3

Roman
ia

2310
8

3056
2

2058
0

1757
0

3477
4

2998
4

2773
6

1610
0

3422
1

Ta
ra

Porumb (tone)
An

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Grecia

96720

103451

99506

104074

101088

102878

Roman
ia

16060

30663

30420

30704

45497

39816

Ta
ra

An

2006

2007

2008

Grecia

101244

100309

103000

Roman
ia

35753

17029

32271

Ta
ra

20

 Sfecla de zahar (tone)

An

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Grecia

631925

646613

643863

539608

631080

636323

Romani
a

137789

224487

234288

201517

323938

291594

Tar
a

An

2006

2007

2008

Grecia

586685

539212

654347

Romania

294311

263277

348898

Ta
ra

Floarea-soarelui (tone)
An

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

1336
2

1306
5

1405
4

1515
1

1610
1

1779
2

1751
6

1592
8

10612

Roman
ia

8223

1028
9

1165
8

1306
1

1682
9

1401
0

1554
4

7306

14165

Ta
ra

Legume proaspete (tone)

An

2000

2001

2002

2003

2004

2005

231428

231428

231428

231428

228571

217948

Ta
ra
Grecia

21

Roman
ia

145454

An

159545

165909

2006

193750

2007

163888

60000

2008

Analizand
graficele de mai
Ta
sus, a productiilor ra
medii
la
principalele culturi
vegetale (grau,
Grecia
212500
228571
228571
porumb, sfecla de
zahar, floareasoarelui, legume), Roman
reiese faptul ca,
59684
57409
77126
desi
suprafata ia
terenului arabil
al Greciei este de
aproximativ
3
ori mai mic decat al Romaniei, aceasta are o productie medie mai mare la toate
culturile analizate, existand exceptii la floarea-soarelui (in anumiti ani) si la
grau. In acelasi timp, forta de munca din agricultura Romaniei este una dintre
cele mai numeroase de pe continentul european (reprezentata de exploatatii
familiale cu teren putin, 60% dintre ele avand mai putin de 5 hectare). Cu toate
acestea si in pofida conditiilor pedoclimatice favorabile de care dispunem,
productia agricola se mentine la un nivel extrem de scazut
In Romania, una dintre principalele cauze ale acestei situatii considera specialistii - este neefectuarea la timp si de calitate corespunzatoare
a lucrarilor agricole, ca urmare a dotarii tehnice precare. Acest lucru se observa
cel mai bine in anul 2007, cand, desi ambele tari au fost afectate de perioade
de seceta prelungita alternate cu cele de precipitatii abundente, agricultura
Greciei nu a fost la fel de mult compromisa ca cea din tara noastra.
Un alt factor important care determina productia mai mare a Greciei il
reprezinta chimizarea. Desi in ultimii ani si in Romania au inceput sa fie
consumate mai multe ingrasaminte chimice, cantitatea folosita este in
continuare mai mica decat este nevoie pentru obtinerea unor productii care sa
aduca si profit.

b) Productii totale/locuitor la principalele produse

de origine vegetala
Grau
Productia totala grau/locuitor=productia totala grau/populatie
22

-kg/locAn

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

213.3
2

200.9

185.9

154.7
2

189.5

183.8
4

159.9

147.7
5

172.9
3

Roman
ia

198.4
3

346.1

202.5

113.8
6

359.8

338.9
2

255.7
2

141.1
7

333.5
5

Tara

Porumb

Productia totala porumb/locuitor=productia totala porumb/populatie

-kg/locAn

2000

2001

200
2

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

192.0
4

200.5
3

202.
3

227.4
1

222.4

229.4
6

211.3
3

214.5

220.44

Romania

218.1

406.5
5

384.
7

439.8
6

669.7
7

479.6
4

415.7
6

178.7
1

364.58

Tara

Sfecla de zahar

Productia totala sfecla de zahar/locuitor=productia totala sfecla de

zahar/populatie
-kg/locAn

2000

2001

2002

2003

2004

Tara
23

2005

2006

2007

2008

Grecia

278.1
8

264.4
1

258.2
8

200.5
2

207.5
0

234.3
9

172.3
2

76.25

80.52

Roman
ia

29.69

39.03

43.72

35.11

30.98

33.68

53.31

34.72

32.82

Floarea-soarelui

Productia totala floarea-soarelui/locuitor=productia totala floareasoarelui/populatie

-kg/locAn

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

2.84

2.08

2.18

1.36

0.69

0.79

1.42

1.75

1.39

Roman
ia

32.1

36.71

45.92

69.18

71.75

62.28

70.62

25.36

54.34

Tara

Legume proaspete

Productia totala legume/locuitor=productia totala legume/populatie

-kg/locAn

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

7.42

7.40

7.38

7.35

7.24

7.66

7.64

7.16

7.13

Roman
ia

14.25

15.64

16.71

21.35

13.58

1.38

1.38

1.35

1.79

Tara

In ceea ce priveste productiile totale pe locuitor la principalele produse de

origine vegetala situatia este diferita fata de productiile medii la aceleasi culturi
24

vegetale. Analizand graficele reiese faptul ca romanilor le revin productii totale mai
mari de porumb, grau si floarea-soarelui decat grecilor, acestia preferand sfecla de
zahar si legumele.
Desi in perioada 2000-2003 productia de legume pe locuitor a fost mai mare
la noi, din cauza dotarii tehnice precare, in special a serelor (care au fost

lasate in paragina) si a sistemului de irigare, situatia s-a schimbat, Romania

ajungand sa produca doar 27% din cantitatea de legume realizata de Grecia,
in conditiile in care productia lor a fost constanta de-a lungul perioadei
analizate.
In Grecia, consumul de floarea-soarelui pe locuitor este foarte mic
comparativ cu cel din Romania (in jur de 6%), acest lucru datorandu-se
consumului alimentar bazat pe ulei de masline, si nu pe cel de floareasoarelui. Cu toate acestea, productia medie este mare, apropriindu-se de cea
a Romaniei in anii 2004 si 2008, si chiar depasind-o in ceilalti ani. Acest fapt
se poate explica prin export, dar si prin utilizarea de catre greci a
subproduselor obtinute din prelucrarea semintelor de floarea-soarelui,
precum: sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si materie
prima pentru concentrate de proteine in industria mezelurilor; cojile semintelor,
utilizate pentru fabricarea furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor
plastice; a cojilor macinate folosite la fabricarea drojdiei furajere etc.
Graficul Productie totala de sfecla de zahar pe locuitor arata faptul ca
sfecla de zahar are o pondera mai scazuta in Romania, aceasta datorita faptului ca
in Grecia industria zaharului este amai dezvoltata decat la noi ca urmare a costurilor
ridicate rezultate din cultivarea si valorificarea sfeclei de zahar, costuri pe care
Romania nu este pregatita sa le suporte.

c) Productii medii
origine animala

la

principalele

produse

Carne de vita (tone)

An

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2183

2167

2152

2135

2102

2072

2095

2138

2135

Tara
Grecia

25

de

Roman
ia

1161

1018

1261

1679

1590

1500

1377

1383

1390

Carne de porc (tone)

An

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

636

614

492

507

531

548

543

550

548

Roman
ia

872

879

895

844

815

811

826

830

829

Tara

Lapte (tone)
An

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

1846

1771

1772

1783

1857

1774

1812

1804

1832

Roman
ia

6191

6755

7015

7294

7793

7889

9372

8835

8760

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Tara

Oua
An

2000
Ta

ra
26

Grecia

7878
6

7240
9

7272
9

6811
3

7132
5

7103
2

6544
7

6333
3

63333

Roman
ia

8916
9

9750
5

1036
75

1021
83

8364
3

7043
8

7470
0

6486
4

75742

Din graficele anterioare se poate observa faptul ca productiile medii la

principalele produse de origine animala, precum carnea de porc, lapte si oua
ale Romaniei sunt mai mari decat cele ale Greciei. Acest fapt poate fi
datorat, pe langa populatia mai mare a Romaniei, si traditiei de crestere a
animalelor si a consumului, deoarece Grecia are o productie medie mai mare
la carnea de vita. Astfel, desi numarul bovinelor este mai mare la noi in tara,
consumam mai putin carne de vita, deoarece crestem vacile si pentru lapte.
Acest lucru reiese si din graficul productiei medii de lapte, unde Romania are,
in ultimii ani, o productie de 4 ori mai mare decat a Greciei.
In Romania, daca in cazul principalelor produse de origine vegetala
majoritatea fermelor de semisubzistenta produc pentru autoconsum, in
cazul produselor de origine animala, precum lapte si oua, acestea sunt
orientate si spre piata.
Productiile medii la principalele produse de origine animala nu au
cunoscut modificari majore pe toata perioada analizata, exceptie facand
carnea de vita si productia de oua in cazul Romaniei, care au avut cresteri si
descresteri semnificative de la un an la altul.
d) Productii totale/locuitor la principalele produse de origine
animala

Carne de vita
-kg/locAn

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

5.80

5.49

5.65

5.61

6.97

6.53

6.56

6.22

6.06

Tara
Grecia

27

Roman
ia

7.21

6.44

7.14

8.51

7.44

8.78

7.37

7.63

6.95

Carne de porc

-kg/locAn

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

12.96

12.49

9.99

10.09

9.73

9.87

9.74

9.57

9.36

Roman
ia

22.37

20.51

21.8

24.45

17.22

20.15

20.90

21.80

20.39

Tara

Lapte
-kg/locAn

2000

2001

2002

200
3

2004

2005

2006

2007

2008

Grecia

184.5
3

185.9
1

188.6
3

187.
7

184.6
3

185.3
6

186.6
9

183.9
5

186.3
8

Romani
a

205.8
3

213.1
2

228.2

239.
6

253.5
1

256.3
5

308.2
9

291.6
6

287.5
3

Tara

Oua
-kg/locAn

2000

2001

2002

2003

2004

28

2005

2006

2007

2008

Tara
Grecia

10.69

10.08

9.76

9.59

10.01

9.93

8.94

8.67

8.64

Roman
ia

12.71

14.44

16.24

16.65

16.99

16.87

17.88

15.12

16.01

In cazul productiilor totale pe locuitor la carnea de vita si de porc, lapte

si oua, situatia nu este cu mult diferita intre cele doua tari decat cea a
productiilor medii. Astfel, Romania are un consum mai mare pe locuitor la
principalele produse de origine animala deoarece Grecia are un alt obicei de
consum, preferand si carnea de oaie, respectiv de capra.

Consum alimentar
alimentare

la

principalele

produse

agricole

si

Cartofi

An
1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Grecia

994

978

1012

960

901

955

948

819

Romani
a

3319

3957

3470

3997

4078

3947

4230

3739

Tar
a

29

 Rosii

An
1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Grecia

2131

2127

2085

2048

1752

1830

1963

1707

Romani
a

678

709

629

652

659

819

1330

627

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Grecia

191

203

212

199

217

206

203

187

Romani
a

365

401

296

397

341

350

333

364

Tar
a

Ceapa

An

Tar
a

30

 Fasole

An
1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Grecia

22

24

22

22

22

22

20

19

Romani
a

47

48

22

37

34

40

54

42

Tar
a

In ceea ce priveste consumul de produse agricole putem spune ca romanii

consuma o cantitate de trei ori mai mare de cartofi decat grecii, insa acestia
sunt fruntasi la consumul de rosii. Acest lucru se datoreaza probabil si faptului
ca in Grecia exista conditii mult mai bune de productie a rosiilor. Spre deosebire
de Romania, grecii au un sistem de irigare mai dezvoltat care determina o
productie mai mare, preturi accesibile pentru aceste produse si in final un
consum mai ridicat.

31