Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: Politici europene de dezvoltare regionala Anul II

Masterand: Andrei George

Introducere

Spania, de asemenea, cunoscuta ca Regatul Spania, este un stat suveran, membra a Uniunii Europene, constituita intr-un stat social si democratic de drept si a carei forma de guvernare este monarhia parlamentara. Are o intindere de 504.645 km, fiind a patra tara ca intindere de pe continent, dupa Rusia, Ucraina si Franta. Populatia Spaniei este de 47.190.493 de locuitori. Comisia Europeana prevede pentru anul 2012 o scadere a PIB-ului cu 1% desi in 2011 s-a inregistrat o crestere de 0,7%. FMI estimeaza un PIB pe cap de locuitor pentru 2012 de 30.315 euro. Moneda tarii este euro si a fost adoptata in 1999, an in care au adoptat aceasta moneda Germania, Belgia, Irlanda, Franta si Italia. Spania a devenit membra a Comunitatilor Europene la 1 ianuarie 1986 (cererea de aderare a fost depusa in anul 1977), dupa ce si-a prezentat candidatura de mai multe ori, candidatura respinsa datorita neindeplinirii criteriului politic (existenta dictaturii lui Franco) si criteriului economic. Procesul de aderare al Spaniei (ca si al Portugaliei) a durat 9 ani si a fost cel mai indelungat si mai complex, iar problemele sensibile in negocierile de aderare (agricultura, politica regionala, fonduri structurale etc.) au fost aceleasi cu care s-au confruntat in procesul de aderare Romania si alte state candidate. Treptat, aderarea la CE a condus la reducerea diferentelor de dezvoltare si de nivel de trai intre Spania si tarile membre. O alta consecinta a dobandirii statutului de membru UE o reprezinta si consolidarea institutiilor democratice prin influentele pozitive din partea UE si a statelor membre. Populatia Spaniei (asemenea celei a Portugaliei) a identificat procesul de "europenizare" cu cel de democratizare a tarii. In acelasi timp, integrarea europeana a fost catalizatorul integrarii tarilor iberice in economia de piata de tip occidental. Spania este al cincilea stat ca pondere in sistemul decizional comunitar si al 8-lea investitor international. In plan economic, aderarea a avut efecte benefice, indeosebi pentru sectorul agricol, care a fost puternic stimulat de mecanismele si finantarea puse la dispozitie 2

prin politica agricola comuna. Pe de alta parte, Spania a trebuit sa opereze ajustari structurale profunde, in primul rand o restructurare industriala si o reorientare catre sectorul serviciilor.

CAPITOLUL I

1.1 Somajul Rata somajului in Spania pentru acest an nu vine cu estimari bune de la cei care au sarcina de a prevede cum va fi rata somajului peste cateva luni, IEE crede ca rata de somaj in Spania, inainte ca ceva bun sa aiba loc, va ajunge la 23,6% pentru 2012, ceea ce ar fi cu peste 2% fata de rata somajului din 2011, dupa previziunile Institutului de Economie Mondiala raspandite de Institutul de Studii Economice (IEE). Spania a intrat in recesiune pentru a doua oara in ultimii trei ani si se teme ca nu va putea sa respecte tinta de deficit bugetar fixata pentru anul curent. Spania are in prezent o treime din totalul somerilor din intreaga Uniune Europeana. Previziunile sunt inca mult mai pesimiste pentru persoanele sub 25 de ani, unul din doi tineri spanioli fiind somer. Guvernul condus de Partidul Poporului, la putere din decembrie, incearca sa convinga investitorii ca poate reduce deficitul de buget la jumatate, in acest an, in conditiile in care recesiunea preseaza veniturile si angajarile. Spania are cea mai mare rata a somajului din UE si o piata a creditarilor in prabusire si in urmatorii doi ani este posibil ca economia sa se prabuseasca, contractandu-se cu 1,7% in 2012 si inca 0,3% in 2013, potrivit FMI. Un ingredient cheie care contribuie la reactivarea cresterii pe termen mediu si lung ar fi introducerea unei reforme ambitioase pe piata fortei de munca, in special a mecanismelor de angajare si de negociere colectiva, precum si stabilirea de linii directoare care contin mai mult cresterea salariala in 2012 si 2013.

Masurile decisive in aceste domenii ar contribui la reducerea costurilor, in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, a scaderii asteptate in activitate, la timp care ar fi benefica intr-un moment in care competitivitatea productiei spaniole este factorul esential pe care se bazeaza o redresare sustinuta. Aceste masuri ar stimula productivitatea economiei spaniole, prin urmare, potentialul de crestere. In plus, actiunile in acest sens imbunatatesc perceptia sustenabilitatii datoriei externe a Spaniei, care din nou, ar imbunatatii conditile de finantare. 1.2 Politica sociala Documentele furnizate de Executiv in bugetul de stat nonfinanciar din acest an, reflecta faptul ca elementele prevazute pentru nivelul convenit pentru Legea Unitatii sunt complet eliminate trecand de la 285 de milioane de euro la 0. Ministerul Sanatatii asigura ca este vorba despre un punct de plecare mic format din contributiile suplimentare pentru comunitatile autonome. Departamentul condus de Ana Mato asigura ca beneficiile sunt garantate. Aceasta reducere nu este prima din cauza careia Legea Unitatii sufera deoarece la sfarsitul anului trecut presedintele Rajoi a suspendat timp de un an adaugarea de noi beneficiari. Aceasta lege, una dintre steagurile Guvernului Socialist al lui Jose Luiz Rodrigues Zapatero, a fost afectata practic inca de la inceputul ei din cauza inghetarii si intarzierii platii ajutorului, care tin de comunitatea autonoma. Ministra Sanatatii, Serviciilor sociale si a Egalitatii, a respins faptul ca guvernul ei a luat drepturile persoanelor aflate in aceasta situatie si a spus ca decizia de a opri intrarea timp de un an a noilor beneficiari de Gradul I a fost din cauza deciziei luate de fostul Executiv. In timpul prezentarii sale in plenul de control al Guvernului aceata a declarat ca nu s-ar fi ajuns in aceasta situatie daca ar fi fost alta gestiune in ultimii opt ani de guvernare socialista, subliniind faptul ca orice persoana care va avea nevoie de asistenta, nu va ramane neprotejat. Aceasta este de parere ca Guvernul a folosit drept pretext pentru

a se scuza criza, fapt ce a degenerat nesiguranta si panica, in prezent si in viiotor, penru persoanele beneficiare, familiilor lor si sectorului public si privat. Pe data de 21 mai 2012 s-a hotarat alocarea a 5 milioane de euro pentru desfasurarea de planuri de asistenta sociala pentru victimele agresiunilor sexuale si a minorilor aflati in situatii similare. 1.3 Deficitul comercial Cu date pana in februarie 2012, deficitul comercial a fost de -45.6 miliarde de euro, in 12 luni a acumulat un deficit mai mare decat in luna precedenta (ianuarie -45.1 miliarde de euro). De aceata data deficitul comercial se datoreaza puternicei cresteri a deficitului din balanta energetica aproape un miliard de euro suplimentar reflectand impactul cresterii pretului petrolului. In procentaje in PIB, deficitul comercial se stabilizeaza la -4,2%. Datele interlunare la volumul lunii februarie, corectate de sezon si calendar, inregistreaza o contractie a exporturilor de bunuri de -4,8% dupa registrul pozitiv al lunii trecute. Dupa aceste sectoare, deteriorarea exporturilor se concentreaza asupra bunurilor de capital, care inregitreaza o scadere de -17%m/m cve, in timp ce exporturile de bunuri de consum cresc pentru a doua luna consecutiv +2,5%m/m cve. Referitor la importuri datele adaugate arata o extindere interlunara a importurilor in volum in valoare de +1,9% cve, registrul ce corecteaza contractia lunii trecute. Datele releva o cale de dezaccelerare in care se afla exportul de bunuri incepand de anul trecut. Datele din februarie exprima o contractare foarte usoara interanuala a exporturilor de bunuri in volum (-2,2%a.a). Deficitul operatiunilor nefinanciare a balantei de plati inca ramane ridicat. Acumularea din ianuarie-februarie a anului curent a fost de 11.612 milioane de euro care este rezultatul sumei deficitului comercial mai mult pierderea veniturilor si transferurilor, atenuate de veniturile din servicii, adica in special din turism si calatorii. BdE a canalizat de la eurosistem in primele doua luni 36.447 milioane de euro. La aceasta suma trebuie sa mai adunam alte active nete ale bancii 2.574 milioane euro si sa scada la 182 de rezerve, pentru a avea un total de 38.839 milioane de euro. Cum iesirea

neta a fost de 30.891 milioane de euro, soldul a fost un excedent de 7.948 milioane de euro in contul financiar a balantei de plati. Spania are o problema colosala de finantare internationala. 1.4 Rata inflatiei Cand vorbim despre rata inflatiei in Spania, de multe ori acest lucru se refera la rata inflatiei pe baza indicelui preturilor de consum, sau IPC pentru scurt. IPC spaniol arata modificarea preturilor la un pachet standard de bunuri si servicii pe care gospodariile spaniole le achizitioneaza pentru consum. In scopul de a masura inflatia, o evaluare se face de cat de mult IPC a crescut in termeni de procente pe o anumita perioada, dar in comparatie cu IPC intr-o perioada anterioara. In cazul in care preturile au scazut acest lucru este numit deflatie (rata negativa a inflatiei). Indicele de pret al preturilor de consum a fost in luna ianuarie de 1,982 %, in februarie de 1,198%, in martie de 1,762%. In ceea ce priveste inflatia, riscurile de deturnare par echilibrate. Presiunile inflatiei ar putea fi mai mari in cazul in care ar fi mai pronuntate tensiunile de pe piata petrolului sau daca s-ar recurge la cresterea impozitelor indirecte in Programul de consolidare. In schimb, sunt elemente care ar putea duce la taxe de inflatie mai moderate, ca cererea slaba, care va exercita presiuni considerabile asupra marjelor, in special daca aceasta este insotita de masuri liberalizatoare in unele piete pentru a spori gradul de concurenta. De asemenea masurile de pe piata muncii ar putea permite ruperea cu inertia salariala existenta si ar creste sensibilitatea ciclica a costurilor fortei de munca, contribuind la limitarea cresterilor de preturi.

1.5 Deficit fiscal Spania, al carei obiectiv pentru 2012 a fost de a posta un deficit fiscal redus la 4,4% din PIB , a anuntat ca va scadea la 5,6%. Acest anunt si faptul ca tara este in recesiune economica a dus la o crestere puternica a ratelor de imprumut. Deficitul initial marit de sprijinul bancilor acum este alimentat de cresterea costurilor financiare si dificultatea de a obtine un echilibru a finantelor publice. Aceste previziuni ar face imposibila atingerea tintei de deficit de 4,4% din PIB anul acesta si 3% in 2013, potrivit previziunilor FMI din ianuarie. S&P a coborat ratingul Spaniei cu doua trepte, de la "A" la "BBB+", din cauza situatiei finantelor publice si recesiunii economice. De la inceputul anului, agentia a retrogradat ratingul Spaniei cu patru trepte. 1.6 Deficit concurent Slaba cerere nationala si bunul comportament al exporturilor va duce la o scadere semnificativa a nevoii de finantare a natiunii in 2012 si 2013 ajungand la un buget echilibrat in ultimul an comparativ cu 3,5% din PIB-ul estimat pentru anul 2011. Balanta de bunuri si servicii ar fi excedentara in 2012, in ciuda marelui deficit de energie, in timp ce soldurile veniturilor ar fi ceva mai deficitare datorita acumularii de datorii nete de peste hotare si a cresterii finantarii obtinute in restul lumii. In ultimele trimestre, finantarea acordata familiilor si a firmelor a aratat rate negative de crestere care se manifesta cu o mare intensitate in cazul imprumuturilor acordate populatiei pentru achizitionarea bunurilor de consum (cu o scadere in jurul valorii de 5% la sfarsitul lui 2011) si in care au proportionat entitatile rezidente firmelor care cad intr-un ritm similar in aceasta perioada. Finantarea cu privire la achizitionarea unei locuinte a scazut si ea dar intr-un mod mai moderat (-1% fata de aceeasi perioada a anului trecut).

1.7 Industrie

Principalele regiuni industriale sunt: Tara Bascilor, Catalonia, Madrid. Ca industrii de baza Spania dispune de: metalurgie (fier, otel, aluminiu, plumb, zinc), industria cimentului, industria chimica (foarte importanta si diversificata). In ceea ce privesc industriile prelucratoare, putem remarca: constructiile navale, autovehicule, echipamente electronice, masini si echipamente grele, material rulant, echipamente electrice si electrotehnice, industria alimentara (ulei de masline, vinuri, bere, bauturi alcoolice, zahar, conserve din legume, fructe, carne si peste). Si nu in ultimul rand, trebuie luate in considerare industriile de bunuri de larg consum : industria textila si a confectiilor textile, articole din piei si blanuri naturale, incaltaminte, industria hartiei, activitati editoriale, industria de jucarii, industria de prelucrare a tutunului. Companiile din sectorul economic al protectiei mediului aduc 3,6% din PIB. Sectorul are aproape 400.000 de persoane. Si locurile de munca asa - numitele locuri de munca - verzi au crescut cu 213% intr-un deceniu. Aceste firme sunt esentiale pentru afacerile Spaniei. Este un sector care a avut in 2010 vanzari totale de 40 mill. de euro. Sectorul acesta ofera 382.000 de locuri de munca in sectorul rezidurilor (26% dintre muncitori) si in regenerarea energiei si eficienta energetica (21% dintre muncitori) avand ca element diferentiator o foarte buna calificare profesionala. Un numar de 7.758 de firme se ocupa cu regenerarea energiei si eficienta energetica (33% dintre firme) si gestionarea deseurilor (31% dintre firme). Dintre aceste firme in proportie de 81% au o structura de societate SL cu o medie de 43 de muncitori. Aceste firme se regasesc in Cataluna cu un procent de 20% dintre firme, Madrid si Andaluzia cu 13% si Valensia cu 12%. Pentru a face fata crizei, Spania apeleaza la internationalizare. Turismul reprezinta 2,6% din PIB. Organizatia firmelor din care fac parte si Inditex, Ferrovial, Acciona, Puig, Planeta, Mercadona, Mango, Almirall, Barcel o Catalana Occidente sunt firme care sunt lidere in domeniul lor si care au fiecare in medie 1.400 milioane de euro reprezinta 71,5% din PIB.

Datoriile acumulate in sectorul imobiliar si de constructii au ajuns la 380 de miliarde de euro, echivalentul a 35% din PIB. 1.8 Agricultura Ponderea agriculturii in structura PIB-ului este de 2,6%. In conformitate cu cele mai recente informatii din presa spaniola, bugetul Ministerului spaniol de agricultura a fost redus de la 31,2% la 1,932 Md. Planurile nationale de dezvoltare au fost astfel reduse la 47,1% si dosarul dezvoltarii rurale la 86%. Unio Llaudiors critica guvernul pentru alocarea sprijinului pentru pierderile cauzate de seceta si inghet, care include doar masuri de sprijinire a finantarii si reprezinta prin urmare o crestere a imprumuturilor pentru cei afectati. Suma data pentru seceta si inghet este de 7,7 milioane de euro, de vreme ce Agroseguro vorbeste de 145 de milioane pierdere numai pentru inchet si seceta din productia asigurata, 60 dintre ele fiind in Comunitatea Valensiana. Guvernul stabileste doar 3 linii de ajutor in ceea ce priveste finantarea : a) acestea sunt subventii pentru finantare a perioadei de gratie pentru titularii de credite subscrise in cadrul planurilor de instalare si primele planuri de imbunatatire si de modernizare a exploatatiilor agricole; b) va fi creditat costul de garantii pentru creditele noi pentru agricultorii de sectoare ample: ovine, caprine, bovine de lapte, apicultua, cai si porci de carne; c) o subventie de prelungire a perioadei de rambursare a creditelor subscrise in Ordonanta ARM/572/ 2010 din 10 martie.

CAPITOLUL II

2.1 Politica sociala 2008-2010 Estimarea bugetara adaugata administratiei publice 2008-2010 fata de 2007 este urmatoarea: a) obiective prioritare : accesul la locul de munca (2007- 2.023.529.931, 2008-2010-6.753.995.828) o crestere de 6,7% ; garantarea veniturilor minime (200714.339.476.072, 2008-201048.555.587.575) o crestere de 6%; echitate in educatie (2007- 3.661.354.434, 2008-2010- 13.926.904.242) o crestere de 9,2%; integrare sociala a imigrantilor (2007- 441.140.183, 2008-2010- 1.342.718.750) o crestere de 0,7%; echitate in atentia persoanelor cu handicap (2007- 245.360.000, 2008-20101.909.443.038) o crestere de 42,6%; b) alte masuri de acces la resurse, drepturi si servicii : sanatate (2007- 941.975.352, 2008-2010- 3.078.534.380) o crestere de 3,5%; servicii sociale (2007- 1.032.365.104, 2008-2010- 3.544.461.460) o crestere de 5,2%; locuinta ( 2007- 512.397.793, 2008-2010- 1.942.343.037) o crestere de 12,6%; justitie (2007- 31.430.496, 2008-2010- 94.239.390) o crestere de o%; includerea informatiei in societate ( 2007- 83.528.260, 2008-2010- 256.352.543) o crestere de 1,2%; persoanele in varsta ( 2007- 1.824.783.101, 2008-2010- 5.864.502.129) o crestere de 2,7%;

10

persoane cu dezabilitati (2007- 1.623.546.717, 2008-2010- 5.231.518.824) o crestere de 3,1%; femei (2007- 119.921.207, 2008-2010- 382.520.302) o crestere de 2,9%; tineri (2007- 1.630.022.305, 2008-2010- 6.069.787.865) o cretere de 11,2%; copii (2007- 325.701.284, 2008-2010- 1.044.905.262) o crestere de 2,9%; actiuni de sprijinire a familiei (2007- 1.369.612.904, 2008-2010- 4.393.509.539) o crestere de 3%; populatia de etnie rroma spaniola (2007- 12.714.022, 2008-2010- 39.479.826) o crestere de 1,5%; imigranti (2007- 144.062.730, 2008-2010- 453.131.571) o crestere de 2,9%; persoanele fara locuinta ( 2007- 32.839.279, 2008-2010- 106.998.509) o crestere de 3,4%; detinuti si ex-detinuti ( 2007- 39.101.986, 2008-2010- 115.575.523) o crestere de 0,2%;

c) guvernare (2007- 28.594.936, 2008-2010- 86.057.745) o scadere cu 0,1%. Se observa o crestere din 2007 la 2008-2010 de 6,5%. 2.2 Politica fiscala 2008-2010 Economia mondiala a experimentat in 2008 si 2009 criza economica cea mai grava dupa al doilea razboi mondial. Intre 2007 si 2012, Spania a utilizat o forma din fiecare teorie economica: austeritate si stimul fiscal. In 2008 guvernul Spaniei a implementat o politica fiscala pentru a combate criza economica globala. Spania a fost una dintre tarile cele mai afectate de criza. In 2008 Spania deja suferea de o rata a somajului de 14%, rata somajului in 2007 fiind de 8%, si PIB-ul era 0,9%, in 2007 era 3,6%. In plina criza, Guvernul a decis sa utilizeze masuri fiscale, inclusiv un stimul fiscal. Masurile fiscale adoptate de guvern au fost de trei categorii diferite, un stimul fiscal, o reducere a impozitelor si platilor ipotecare pentru intreprinderi si familii, precum si salvarea institutiilor financiare. Stimulul fiscal a fost 24,8 miliarde de euro sau 2,32% din PIB, cu intentia de a crea noi

11

300.000 locuri de munca si sa usureze Spania de aceasta criza. Masurile cele mai importante au fost o investitie de 8 miliarde de euro in proiecte de infrastructura publice si 800 milioane euro pentru a ajuta sectorul auto. Guvernul a adoptat masurile de lichiditate printr-o rambursare a TVA subliniate companiilor, un total de 6 miliarde de euro. Mai mult, guvernul a pus in aplicare deducerea platii ipotecare pentru locuinte obisnuite, un total de 1.7 miliarde de euro. Masurile de lichiditate au costat 7,7 miliarde de euro. In cele din urma, guvernul a implementat masuri de salvare pentru institutiile financiare care a inclus un fond de 50 de miliarde euro pentru a cumpara activele de la banci si a adoptat o masura pentru a subventiona 100 miliarde de credite bancare. Au fost luate toate masurile in 2008 - 2009 si cele mai multe dintre masuri au fost temporare. Dimensiunea de stimul este importanta in analiza eficacitatii. Comparand stimulul Spaniei cu cele din alte tari, utilizand valoarea cheltuielilor ca procentaj din PIB, este clar ca initiativa spaniola a fost una dintre cele mai mari din Europa si din lume. Luand in considerare toate masurile fiscale intre 2008-2010, Spania inseamna mai mult de 4% din PIB-ul lor, EE.UU.a depasit Spania cu o cifra de afaceri de aproape 5 la suta din PIB. In 2010 economia Spaniei a crescut la o valoare de 0,6% din PIB, care este o diferenta de 1% din PIB-ul a cifrelor estimative. Cu toate acestea, in 2011, economia a crescut la doar 0,2 % si in 2012 Spania declara oficial aceasta recesiune proiectand o cifra de - 1,9% pentru an. Ceea ce a inceput ca o recuperare exaltata si confirmarea termenului s-a terminat intr-o initiativa fara mult efect pentru situatia economica dupa primul sau an la indeplinire teoriei fiscale. Impactul estimat asupra nivelului PIB Pachet fiscal simulat 2008-2010 SPANIA 3,5% 2009 PIB 2010

0,9-1,3 0,4-0,8

SURSA : OCDE (marzo de 2009)

12

2.3 Politica monetara 2008-2010 2.3.1 Anul 2008 In reuniunea din 4 decembrie 2008 de la Bruxel, Consiliul Guvernului a adoptat urmatoarele decizii de politica monetara: - Rata dobanzii aplicabile la operatiunile principale de refinantare ale Eurosistemului se reduce cu 75 de puncte de baza la 2,50%, incepand cu exploatarea care se va lichida pe 10 decembrie, 2008; - Rata dobanzii aplicabile de la facilitatea de creditare marginala va fi redusa la 75 puncte de baza la 3.00%, incepand de la 10 de Decembrie 2008; - Rata dobanzii aplicabile la facilitatea de depozit va fi redusa cu 75 puncte de baza la 2,00%, cu efecte incepand din 10 decembrie 2008. 2.3.2 Anul 2009 In reuniunea din 3 decembrie 2009, Consiliul guvernatorilor BCE a hotarat ca tipul de dobanzii aplicabila la operatiunile principale de refinantare si ratele dobanzilor aplicabile marginal la facilitatea de creditare si la facilitatea de depozit au fost sa ramana nemodificate la nivelurile de 1,00%, 1,75% si 0,25%, respectiv. 2.3.3 Anul 2010 In reuniunea din 2 decembrie 2010, Consiliul guvernatorilor BCE a hotarat ca tipul de dobanzii aplicabila la operatiunile principale de refinantare si ratele dobanzilor aplicabile marginal la facilitatea de creditare si la facilitatea de depozit au fost sa ramana nemodificate la nivelurile de 1,00%, 1,75% si 0,25%, respectiv.

13

2.4 Politica bugetara 2009-2010 In 2010, Spania si-a conturat strategia de reducere a cheltuielilor bugetare, menita sa scada deficitul scapat de sub control. Reducerea cheltuielilor este necesara in special in contextul in care se estimeaza ca Spania va ramane in recesiune inca un an. Economia spaniola a fost afectata mai ales de prabusirea preturilor de pe piata imobiliara. Cheltuielile pe care guvernul spaniol vrea sa le scada sunt de aproximativ 50 de miliarde de euro. Masura este necesara pentru reducerea deficitului bugetar la 3%, pana in 2011, asa cum cere politica Uniunii Europene. In 2009, Spania a avut un deficit de 11,4%. Elena Salgado, ministrul Finantelor de la Madrid, anuntase ca, de reducerea cheltuielilor vor scapa doar cateva domenii, printre care educatie, antiterorismul, cercetarea si dezvoltarea, pensiile si ajutoarele de somaj. Toate acestea sunt insotite de majorarea taxelor, care s-a petrecut deja. Sindicalistii, care sunt aliati traditionali ai Guvernului socialist, au criticat deja toate masurile si se asteapta ca punerea lor in aplicare sa intampine o opozitie dura in Spania. 2.5 Subventii agricole adresate Spaniei 2010 Spania, care detine presedintia prin rotatie a Uniunii Europene, sustinea o politica agricola comuna puternica, reformata, precum si schimbari ale strategiei in domeniul pisciculturii, pentru asigurarea unor venituri decente in acest sector. In centrul prioritatilor presedintiei spaniole se aflau reforma politicii agricole comune (PAC) si politica europeana in domeniul pescuitului, a subliniat ministrul spaniol al Agriculturii Elena Espinosa, din acel an, la o reuniune cu omologii sai europeni, la Bruxelles. Agricultura atragea 40% din bugetul Uniunii Europene si anumite tari membre vroiau reducerea acestei ponderi. O alta prioritate in domeniul agricol a fost "consolidarea rolului femeilor in mediul rural", pentru a atenua exodul acestora in mediul urban. Spania a propus initiative legislative prin care, spre exemplu, sotiile fermierilor puteau fi co-titulare la obtinerea

14

ajutoarelor europene. Autoritatile spaniole au abordat si problema transparentei preturilor si organizarii lanturilor agro-alimentare. Unul dintre exemple a fost criza din sectorul lactatelor, unde scaderea puternica a preturilor nu a fost reflectata decat foarte putin in supermarketuri.

15

Capitolul III

3.1 Privatizarea in Spania

Privatizarea firmelor din sectorul public, a inceput sa fie semnificativa in Spania de la mijlocul anilor '80, si a fost efectuata in conformitate cu doua administratii diferite: Administratia Socialista (1982-1996) si Administratia Conservatoare (1996-2004). Privatizarea a fost deosebit de intensa pe parcursul perioadei 1996-2000, atunci cand marile grupuri industriale, care se considerau a fi cele mai mari firme spaniole, au fost privatizate in totalitate. Ca urmare, participarea sectorului intreprinderilor publice in PIB a fost redus de la 3% in 1995 la 1% in 2002. Potrivit OCDE (2002), programul de privatizare a Spaniei a crescut la 38,401 milioane dolari intre 1990 si 2001, clasand Spania pe pozitia a patra intre tarile europene privatizate. Luand in considerare esecul sau succesul privatizarii in Spania, in cele mai multe cazuri poate fi ambigua si subiectiva. In primul rand, vanzarea timpurie a intreprinderilor mici si mijlocii avea ca scop returnarea firmelor nationalizate sectorului privat. Statul a salvat multe firme aflate in faliment pe parcursul perioadei de tranzitie democratica. Masuri economice si financiare au fost aplicate acestor firme inainte de a fi reprivatizate, acestea ar trebui interpretate ca un succes al managementului sectorului public. In ceea ce priveste impactul privatizarii asupra eficientei firmelor, dovezile disponibile nu sunt inca definitive. Se poate spune ca sunt alti factori mult mai importanti decat schimbul de proprietari, cu alte cuvinte competitia, tipul de cumparator, marimea firmei si intensitatea capitalului. In aceste cazuri, privatizarea intotdeauna va juca un rol complementar si de consolidare. Cazurile SEAT si ENASA in industria automobilelor sunt reprezentative. Privind din perspectiva temporala din ultimii doua zeci de ani, rolul sectorului public si a privatizarii ulterioare a companiilor de stat in Spania reflecta o socializare a

16

pierderilor si privatizarea profiturilor. Astfel, efortul financiar enorm facut de catre stat pentru crearea unor puternice grupuri industriale urmate de restructurari sectoriale dramatice au luat sfarsit. Acelasi lucru s-a intamplat si in sectorul fierului si otelului (CSI-Aceralia), al aluminiului (INESPAL) si al electronicelor (Indra), care continua sa fie competitive ca firme private in sectoarele respective. Intr-o situatie similara se afla si sectoarele de utilitati, unde preturile pentru telefonie, electricitate, gaz si petrol au servit la ridicarea companiilor precum Repsol, Edesa, Gas Natural si Telefonica in sectorul privat. Pe de alta parte, eforturile de liberalizare ale guvernelor, a dus la crearea unui numar de reforme legislative majore si de reglementare in majoritatea industriilor, uneori chiar intarziind sau accelerand calendarul stabilit de catre directivele UE. Cu toate acestea, obiectivul Guvernului de a obtine o contributie financiara cat mai mare din privatizare a fost posibila datorita cheltuielilor de restructurare a pietei. 3.2 Investitiile spaniole 2008-2010

In 2010, Spania a devenit unul dintre importantii investitori mondiali. In ceea ce priveste comertul cu marfuri, Spania este pe locul 17 la export si pe locul 12 la import, la nivel mondial, iar la servicii: pe locul 7 la export si pe locul 9 la import. Indicele de export-import de bunuri este de 1,70% si respectiv 2,40% din cifra mondiala, iar indicele la export-import de servicii este de 3, 80% si respetiv 3,00%. Cum era de asteptat, tarile din UE sunt cei mai importanti parteneri comerciali ai Spaniei. In 2009 exporturile spaniole in UE au reprezentat 69,3% din total si vanzarile in zona euro 58,3% din total. Importurile provin din: tarile UE 58,3% si 48,1% din tarile zonei euro. Franta si Germania sunt principalii parteneri comerciali ai Spaniei. Din afara continentului european, Spania are realatii comerciale importante cu America Latina si de Nord, Africa si Asia. Regiunile care prezinta un interes crescand pentru investitorii spanioli sunt Europa Centrala si de Est, tarile din nordul Africii Maroc, Algeria, Tunisia, precum si tarile din Extremul Orient, in special China.

17

La capitolul investitii, Spania se pozitioneza ca unul dintre principalii receptori la nivel mondial. In 2008, a ocupat locul 6 in lume si 4 in UE la investitii straine in Spania Investitiile spaniole la nivel mondial s-au ridicat in 2008 la 77.000 milioane de dolari ( locul 8 in lume). Principalele domeniile in care partea spaniola isi manifesta interesul de a face investitii mai substantiale sunt infrastructurile, sectorul energetic, agricultura si sectorul imobiliar. Fluxul investitiilor spaniole in Romania in 2009, a scazut cu 98,9% fata de 2008 (de la 95,09 milioane de euro la 1,04 milioane de euro). Cauza este concentrarea masiva a investitiilor in sectorul constructii, cel mai afectat de criza economica. Pe sectoare de activitate, cele mai importante firme spaniole cu investitii in Romania, sunt urmatoarele: Imobiliare: GRUPO LAR, HERCESA, AFIRMA, PEYBER, GEA21-PRASA, GRUPO DETEA, REALIA, GRAN VIA, AVANTE, VOLUMETRIC, etc. Firme de constructii: FCC, OHL, DYTRAS, SEDESA, COPISA, SOGEOSA si AZVI Materiale si masinarii de constructii: GAM, ALSINA, ROCA, ULMA Inginerie si consultanta: IDOM, INOCSA, EPTISA, TELVENT, PROINTEC, TYPSA, IBERINSA, INDRA y GED CAPITAL Energie: IBERDROLA, GAMESA.

3.3 Investitii straine directe 3.3.1 Fluxul de investitii straine directe in 2009. Conform Registrului de Investitii, fluxurile de ISD in Spania s-au ridicat la 14.694 milioane de euro in 2009, reprezentand o scadere de 62% fata de anul 2008. ISD nete au ramas la 12.028 milioane de euro, inregistrand o scadere de 65,5%. Aceasta scadere brusca a investitiilor straine directe primite in 2009 trebuie sa fie contextualizata in fluxurile mari de ISD atrase in 2007 si 2008, care au provocat o scadere mai abrupta in 18

2009. Potrivit Bancii Spaniei, ISD nete primite in 2009 au fost de 5.124 milioane de euro, reprezentand o scadere de 89,7% fata de 2008. Declinul fluxurilor de ISD care Spania este o consecinta directa a crizei economice internationale, odata cu contractia de -39% a fluxurilor de ISD in lume in 2009, si este comuna cu multe dintre caderile experimentate de tarile dezvoltate ca SUA (-57%), Japonia (-53,4%) sau UE (-29,2%). Un aspect pozitiv a fost declinul de -54,6% a volumului de vanzari, mai ales intrun context semnificativ defavorabil. In cadrul acestora, totalul lichidarilor de companii a reprezentat doar 5,6% din total si 35% au fost vanzarile catre rezidenti. Din 6.603 operatiuni de intrari de ISD desfasurate in 2009, 8,8% din totalul operatiunilor a corespuns operatiunilor mai mici de 60 milioane de euro. 3.3.1.1 Principalele tari investitoare Principalul investitor in 2009 au fost Emiratele Arabe Unite (EAU) cu o investitie de 3.319 milioane de euro (28,3% din total), ca urmare a achizitionarii unui pachet semnificativ in CEPSA prin fondul suveran international, Petroleum Investment Company (IPIC). Al doilea mare investitor a fost Franta, cu 19,8% din total, urmata de Marea Britanie, Statele Unite ale Americii si Olanda. 3.3.1.2 Principalele sectoare de investitii Principalul sector de investitii reprezentand 38,6% din total a fost industria prelucratoare, care include subsectorul de rafinare a petrolului. Al doilea sector de investitii a fost cel de Informatii si Comunicatii cu 13,8% din total urmat de Activitati financiare si de asigurari, cu 10,6%. Intrarile de ISD au fost concentrate in Comunitatea Madrid cu 7.637 milioane de euro, 65,2% din total, urmata de Catalonia, cu 11, 7%. In ciuda situatiei negative, unele comunitati autonome, cum ar fi Valensia, Andaluzia, Castillia La Mancha si Galicia au crescut volumul de ISD. Locurile de munca create in urma proiectelor de investitii straine directe au fost de 5.212 in 2009, in cazul Spaniei. Numarul a avut o dinamica pozitiva inregistrand o crestere de 3% fata de cele 5.038 de joburi din 2008.

19

3.3.1.3 Proiecte greenfield in 2009 Numarul de proiecte inregistrate de catre investitorii straini in Spania in anul 2009 a fost de 392, reprezentand o scadere de 31,9% fata de 2008. La randul sau, planurile de investitii din aceste proiecte sunt estimate la 14.700 milioane de dolari, cu o generare a ocuparii fortei de munca estimata la 49.500 de locuri de munca. Principalii investitori greenfield in Spania au fost Franta, cu 21,6% din totalul proiectelor, Germania cu 15,3% si SUA cu 12%. Sectorul care a atras cele mai multe proiecte greenfield a fost Industria Textila cu 71 de proiecte, urmat de sectorul de Produse de larg consum cu 38 proiecte, Servicii Financiare cu 35 si sectorul Serviciilor de Afaceri cu 32. 3.3.2 Fluxuri de investitii straine directe in 2010 Investitiile Straine Directe in Spania au crescut cu 117% pana la 25.000 de milioane de dolari, potrivit World Investment Report 2010, elaborat anual de UNCTAD. Principalul responsabil pentru cresterea investitiilor straine directe au fost operatiunile ETVE ( Entitatile Detinatoare de Valori Straine), denumite societati spaniole de tip holding; au fost create in Spania, dupa modelul olandez, in scopul de a promova internationalizarea capitalului spaniol, au o traditie fiscala indelungata in ceea ce priveste regimul de scutire de impozite pe dividente si castiguri din transferul de actiuni in societati non-rezidente, care au inregistrat o crestere de 174% pana la 11.778 milioane de euro. In ciuda datelor globale bune, investitiile productive (excluzand ETVE) in societati necotate a scazut usor (-1,4%). Fluxurile nete de ISD au crescut cu 53,2% pana la 20.481 milioane de euro. Din totalul investitiilor brute, principalele componente au fost

20

extinderile cu 57,5% din total ale societatilor straine deja stabilite in Spania, ceea ce reprezinta o crestere de 31,5% in raport cu 2009.

3.3.2.1 Principalele tari investitoare Dupa criteriul de origine, principalii investitori in 2010 au fost Olanda (21,4% din total), Franta (18,5%) si Marea Britanie (16,5%), concentrandu-se in 56,4% din totalul de investitii. Aproape totalitatea investitiilor straine au provenit din tarile OCDE, reprezentand 95,1% din total. Trebuie remarcata prezenta unor tari precum Australia, Coreea de Sud, Mexic si Noua Zeelanda, care extind spectrul de investitori in Spania, dicolo de tarile europene. 3.3.3 Fluxul de investitiile straine directe in 2011 Previziunile relevau faptul ca Spania ramanea o destinatie de luat in considerare pentru ISD, in special pentru investitii directe sau de afaceri, fiind cele mai importante pentru economia unei tari. Prognozele pentru 2011o situau pe locul 9 in lume. Potrivit UNCTAD, fluxurile globale de investitii directe au crescut moderat in 2010, dar raman cu 15% sub nivelul dinaintea crizei. Investitiile straine in capital social au avut o performanta pozitiva atat in fluxurile primite cat si cele emise. In prima jumatate a anului 2011, investitiile externe brute in actiuni ale companiilor spaniole s-au ridicat la 11.645 milioane cu o crestere de 105% fata de aceeasi perioada din 2010. Conform Bancii Centrale a Spaniei, ISD nete in primele 6 luni ale anului 2011au fost de 9.400 milioane de euro, ceea ce presupune o crestere de 212% anual. Investitiile brute, altele decat cele ETVE, au crescut cu 148,5%, in timp ce investitiile in societatile holding au scazut cu 40,3% asa cum a devenit obisnuit in ultimele luni. Lichidarile de societati straine s-au ridicat la 1.730 milioane de euro, cu 50,7% mai mult decat in 2010. In prima jumatate a anului 2011, 93,2% din investitii,

21

altele decat cle ETVE, au fost de productie noua, in special cresteri de capital, majorandu-se cu 173,7% depasind cu mult achizitiile care au reprezentat numai 6,8%. Acesta este un lucru bun cu atat mai mult cu cat noile investitii de productie au un impact mult mai mare asupra productiei si ocuparii fortei de munca decat achizitiile de societati deja existente, care afecteaza, uneori negativ ocuparea fortei de munca. Investitiile realizate in Spania de catre filialele societatilor spaniole in strainatate (investitii circulare) fac Spania al treilea investitor cel mai mare in aceasta perioada. 3.3.3.1 Principalele tari investitoare. Pe tari, cei mai mari investitori in Spania au fost Franta, cu 8 operatiuni, SUA si Italia cu 7 si Marea Britanie cu 6. Franta a concentrat peste 45% din investitii in prima parte a anului ca urmare a unei operatiuni punctuale, fiind astfel principalul investitor in Spania pentru aceasta perioada. Al doilea mare investitor a fost Marea Britanie (13,8%) din total si al treilea Luxemburg (8,3%). Din ianuarie pana in iunie 2011 au fost inchise 87 operatiuni transfrontaliere, reprezentand 45,5% din total, in timp ce in aceeasi perioada a anului trecut au fost 58, adica 35% din total. 3.3.3.2 Principalele sectoare de investitii Cele patru sectoare preferate de catre investitorii industriali in Spania, in prima jumatate a anului 2011 au fost: produse alimentare (28 operatiuni), software/ telecomunicatii (18 operatiuni), industriale (17 operatiuni) si energie (17 operatiuni), care impreuna cu serviciile si sectoarele de activitate formeaza un grup de sectoare consolidat. Trei sectoare, doua dintre ele, cu rate de crestere ridicate din aceeasi perioada a anului, aduna mai mult de 70% din valoarea invetitiei: Informatii si Comunicatii, Industria Prelucratoare si Activitati Financiare si de Asigurari. Distributia pe regiuni prezinta un inalt grad de concentrare, mai mult de 70% din investitii sunt concentrate in Comunitatea Madrid, urmata de Catalonia (8,6%), cu mult in urma. Un alt aspect pozitiv este reducerea semnificativa a retragerilor de invetitii, care a fost estimata la doar 78% de milioane de euro, comparativ cu 116 milioane de euro in

22

primul trimestru al anului 2009 (32,7% mai putin) sau in comparatie ce cele 820 milioane de euro inregistrate in ultimul trimestru din 2009. Pe parcursul trimestrului 1 , fluxurile de ISD primite in Spania au ajuns la 2.678 milioane de euro, cu 38,9% mai mult decat in primul trimestru din 2009 (1.928 milioane de euro).

3.4 Schimburile comerciale ale Spaniei In ceea ce priveste relatiile economice externe, ponderea principala o ocupa tarile din Uniunea Europeana, cei mai importanti parteneri fiind Franta, Germania, Italia, Marea Britanie si Portugalia. Alti parteneri comerciali importanti sunt SUA, Japonia, Coreea de Sud, Turcia si Elvetia. Dintre tarile din Europa Centrala si de Est, primul partener este Polonia, urmata de R. Ceha, Ungaria, Romania, Slovacia si Bulgaria. Principalele produse de export sunt : vehicule si componente, produse chimice, fructe si legume proaspete. La import predomina : vehicule si componente, combustibili si lubrefianti, produse chimice, electronica si informatica, produse siderurgice.

3.5 Balanta de plati Balanta de plati este un document contabil ce prezinta intr-o forma scurta registrul tranzactiilor economice duse la capat intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii in timpul unei perioade de timp determinate care este normal de un an. Pozitia investitionala internationala a unei tari reflecta stocul de active si pasive financiare existent la un anumit moment. Activele externe financiare se compun din creantele asupra nerezidentilor, aur monetar si detinerile de drepturi speciale de tragere de catre autoritatile monetare. Diferenta dintre activele si pasivele financiare ale unei economii reprezinta pozitia investitionala internationala neta. In tabelele de mai jos se regaseste situatia activelor si pasivelor balantei de plati.

23

a) Active

24

25

b) Pasive

26

27

28

Spania este pentru a doua oara in recesiune in ultimii trei ani, iar previziunile pentru anul 2012 sunt sumbre. Spania trebuie sa gaseasca masuri pentru redresarea economiei astfel incat sa-si imbunatateasca imaginea atat in fata investitorilor, cat si pentru a primi in continuare finantare de la Uniunea Europeana. Pe parcursul perioadei 2007-2012, Spania a inregistrat numeroase fluctuatii economice, cum ar fi crestere economica in anumite sectoare economice si scaderea in alte, dar si invers. Se poate spune ca Spania a abordat numeroase strategii de redresare economica, dar raportandu-se la situatia financiara mondiala, acesteia nu-i ramane decat sa persevereze.

29