Sistemul de securitate sociala in

Germania
Asigurrile sociale sunt finanate prin contribuiile angajatorilor si angajailor la
fondurile de asigurri, Germania fiind una din tarile cu cel mai stabil, complex si
generos sistem de securitate sociala din Europa oferind protecie cetenilor
mpotriva principalelor riscuri din viata si a urmrilor acestora.
Sistemul de securitate sociala in Germania se mparte in:
asigurarea obligatorie de omaj garantea!a o securitate in ca! de pierdere a
locului de munca
asigurarea obligatorie de batranete(pensii) pentru acoperirea riscului de
batranete a contribuabililor "i intervine in ca! de incapacitate de munca "i de deces
pentru protectia urmasilor
asigurarea obligatorie de boala veg#ea!a la pastrarea starii de sanatate "i
restabilirea acesteia, precum "i la atenuarea consecintelor bolii
asigurarea obligatorie contra accidentelor asigura readaptarea profesionala in
ca! de accidente de munca
asigurarea sociala obligatorie contra riscului de dependenta garantea!a un
sprijin financiar persoanelor care necesita ingrijiri de lunga durata
Accesul la sistemul de securitate sociala in Germania se efectuea!a prin
intermediul caselor$fondurilor de asigurari de boala. %ucratorii independent pot
alege intre o asigurare de boala facultativa, obligatorie sau privata. &n ce prive"te
lucratorii salariati angajatorul este cel care alege casa$fondul de asigurari de boala
"i inscrie lucratorii . Astfel, ei sunt in mod automat nscri"i la asigurarea sociala
contra riscului de dependenta. 'asa de asigurari de boala "i asuma "i
responsabilitatea nscrierii acestora la asigurarea de "omaj "i de batranete.
&n Germania, asigurarile sociale sunt in principal finantate prin contributiile
salariatilor "i angajatilor, in pricipiu in parti egale. Angajatorul retine contributiile
din salariul brut al angajatilor "i le virea!a la diversele fonduri de asigurari in
numele acestora. El plate"te "i partea sa direct la fondurile de asigurari.
Asigurarea de somaj Arbeitslosenversicherung garantea!a contribuabilului
siguranta in ca!ul pierderii locului de munca, integrarea in munca si formarea lui
profesionala. (entru a beneficia de somaj persoana asigurata trebuie sa
indeplineasca calitatea de angajat pe ba!a unui contract de munca si sa faca dovada
celor )*+ de !ile calendaristice de munca in ultimile ,)- de !ile.
&nstitutia responsabila pentru acordarea somajului in Germania este Agentia pentru
.cupare a /ortei de 0unca 1 2undesagentur f3r Arbeit. (entru a beneficia de
somaj angajatul este obligat sa se pre!inte personal la Agentia de 0unca 1
Arbeitsamt indicat in 4) !ile sau in termen de maxim ) luni de la incetarea
lucrului unde va trebui sa complete!e o serie de formulare.
5n regula, in )- de !ile de la completarea actelor se ac#it alocatia de somaj
de tip & 6A%G &7, care repre!inta aproximativ *-8 din salariul net, iar cei care au
un copil in intretinere aproximativ *,8 din salariul net 6valabil si pentru cei care
au adoptat un copil, au un copil in intretinere sau ingrijire7. &ndemni!atia de somaj
se calculea!a si in functie de clasa de impo!itare a contribuabilului 1 suma primita
difera de la ca! la ca!.
9aca nu se indeplne"te conditiile pentru a beneficia de indemni!atia de Somaj,
Agentia de .cupare a /ortei de 0unca inregistrea! persoana in evidenta ca fiind
in cautarea unui loc de munca, capabil sa exercitati o activitate profesionala si dupa
ca! se ac#it o alocatie de stat de supravietuire, alocatie de somaj de tip && 6A%G &&7
.
Prestatii familiale i asigurari de maternitate
.rice salariat poate solicita un concediu parental destinat educatiei copiilor sai.
/iecare parinte are dreptul la un concediu parental timp de ) ani maximum pe copil
"i poate, apoi, sa"i reia activitatea initiala sau o activitate similara. 'u acordul
angajatorului poate cere ca :4 luni sai fie acordate, intre varsta de ) "i ; ani a
copilului, de exemplu in cursul primului an de "colari!are.
Aceasta procedura este pur teoretica, fiindca practic, lucrurile se petrec in felul
urmator: mama copilului isi ia concediu parental :4 luni, apoi tata 4 luni, apoi
ambii merg la lucru6 daca au unde 7, fiindca desi acest concediu parental poate
dura trei ani, indemni!atia parintilor pentru cresterea copilului se termina dupa <
:= luni. 9upa expirarea celor :4>4 luni, unul dintre parinti, fie tatal, fie mama are
drept in continuare la concediul parental, dar<fara plata. 9e fapt, legiuitorii
germani au gindit ca un concediu parental trebuie sa asigure angajatului atit
legtura cu activitatea lui productiva de baza, cit si consacrarea unui timp
corespunzator pentru cresterea copilului.
Cuantumul concret al indemnizatiei
Asadar, in primele :4 luni de la nasterea copilului, mama primeste o
indemnizatie (Elterngeld ) de *, la suta din salariul pe care la avut. Asa cum am
scris mai sus, dupa :4 luni de la nasterea copilului, timp de 4 luni
6Vatermonate), aceasta indemni!atie poate fi luata de catre tata in acelasi
cuantum raportat la salariul lui. %egea spune ca aceasta indemizatie nu poate fi
mai mica de !! de euro si nu poate fi mai mare de "#!! de euro$ 'oncret se ia
in calcul cistigul salarial mediu pe ultimele :4 luni de munca ale mamei, cu
observatia ca nu se socotesc acele venituri care nu au fost impo!itate la vremea lor
6munca de noapte, cea din !ilele de sarbatoare legala, etc7. Exista citeva prevederi
legale concrete la acest capitol pentru a nu se incuraja diferite strategii individuale
de obtinere a unor venituri <necuvenite. Astfel, daca in ultimele :4 luni inainte
de nastere, mama nu a lucrat cu contract de munca decit ? luni, acel venit obtinut
in cele ? luni se imparte la :4 re!ultind un total general mai mic si, deci, o
indemnizatie mai mica. 9aca mama a intrat in somaj de tip : sau de tip 4 cu un
an inainte de nastere, atunci nu va primi nici un fel de indemni!atie,
fiindca indemnizatia se acorda persoanelor care si%au intrerupt activitatea din
cimpul muncii$ Exista insa si diferentieri, care favori!ea!a copilul sau familia. 9e
pilda, daca mama a avut un salariu mediu lunar net sub o mie de euro,
indemni!atia se suplimentea!a cu un procent de -,: la suta pentru fiecare doi euro
lipsa din acea mie de euro. Sa luam un exemplu concret.
. mama incasea!a inainte de nastere :--- de euro lunar net. &ndemnizatia dupa
nastere ar trebui sa fie *,- de euro. 2un, sa presupunem acum ca o mama
incasea!a inainte de nastere ?-- de euro. 9aca regula procentului de *, la suta sar
respecta, mama ar trebui sa incase!e o indemni!atie de *-) euro. Ei bine, statul
suplimentea!a aceasta indemni!atie in felul urmator. &ntre plafonul de :--- si cei
?-- de euro, diferenta este :-- care se imparte in +- de grupe de cite 4 euro fiecare
si pentru fiecare astfel de grupa se suplimentea!a indemni!atia cu -,:8, adica +- x
-,: inseamna + la suta pe total, in consecinta ajungem la *,>+ la suta, ,4 la suta
care aplicinduse la ?-- de euro, re!ulta o indemni!atie de *=; de euro, fata de cea
de *-) euro. 'i uite asa s%au cistigat () de euro$
0ai exist "i alocatii familiale pentru toti copiii pana la :; ani. (entru copiii care
urmea!a o forma de studii pana la 4, de ani, iar pentru solicitantii de lucru pana la
4: de ani. &n ca!ul suspendarii platii alocatiilor familiale in aceasta perioada, din
cau!a efectuarii serviciului militar sau civil, limita de varsta se prelunge"te in
consecinta. @umai copiii, care din cau!a unui #andicap nu se pot intretine, primesc
alocatiile familiale fara limita de varsta. Alocatiile familiale sunt atribuite in
functie de numarul de copii A acestea se ridica la :+= euro pe luna pentru primul
pana la al treilea copil "i la :,? euro pe luna incepand cu al patrulea copil.
Alocatiile familiale se acorda, in general, daca solicitantul este domiciliat sau
locuie"te in mod obi"nuit in Germania.
Asigurarea de boala
(entru ca boala sau dependinta de ingrijire sa nu devina un risc financiar, toti
lucratorii al caror venit 6pentru 4--*7 este pana la nivelul de )?),,+ euro pe luna,
sunt obligati sa inc#eie o asigurare de boala "i o asigurare contra riscului de
dependenta obligatorie. Aceasta asigurare acopera in mod egal partenerul "i copiii
asiguratului, daca ace"tia nu dispun de venituri proprii sau sunt modeste. &n
general, contributia pentru asigurarea de boala este intre :4 "i :+ 8 din venit.
Asigurarea sociala contra riscului de dependenta este o asigurare contra
consecintelor pierderii de autonomie.Sunt considerati ca dependenti, asiguratii
care, din cau!a unei boli sau unui #andicap fi!ic au nevoie de o ingrijire durabila,
adica, probabil cel putin timp de * luni, pentru aBi putea indeplini sarcinile vietii
cotidiene.'ontributia pentru asigurarea sociala de dependenta este fixata la
:,,8..data cu inscrierea salariatului de catre angajator la casa de asigurari de
boala, acesta este inregistrat in fiBierele asigurarii sociale contra riscului de
dependenta.
&n ca! de incapacitate de munca din cau!a unei boli, salariatul poate pretinde plata
legala a remuneratiei timp de "ase saptamani. &n ca!ul in care boala se prelunge"te,
prestatiile de boala se platesc la un nivel aproximativ de ,-8 din remuneratia neta
timp de :; luni maximum.
Pensii
.ricine exercita o activitate profesionala salariata sau urmea!a o formare
profesionala 6cu exceptia functionarilor publici7 contribuie obligatoriu la
asigurarea de batranete. &n felul acesta beneficiati toata viata de protectie contra
riscului de incapacitate de munca, de batranete Bi deces.
'ontributiile de asigurari de batranete platite, in mod obligatoriu, de majoritatea
angajatilor 6functionari Bi muncitori7 sunt virate la asigurarea$fondurile de boala,
jumatate de catre dvs "i jumatate de catre angajatorul dvs.'uantumul contributiei
depinde de nivelul venitului dvsfiind totuBi limitat la un anumit plafon.(ersoanele
active care au o remuneratie de peste +4-- euro pe luna 6in Germania vestica7 "i
==-- euro pe luna 6in Germania estica7 platesc numai contributia maxima
corespun!and acestui plafon.
(e de alta parte, contributiile de asigurari de batranete servesc nu numai la
acoperirea riscului de batranete 6limita de varsta7, dar atenuea!a in mode egal
loviturile destinului./ac parte din aceste prestatii suplimentare pensia de
invaliditate 6inacpacitate de munca7, pensiile de urma" 6pensii pentru vaduvie "i
orfani7, precum "i reabilitarea medicala "i reintegrarea profesionala.