Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

1. Istoricul, apariia i dezvoltarea sectorului non-guvernamental

1.1 Istoric
n cadrul societii, de-a lungul istoriei, din punct de vedere politic, au fost deosebii
dou categorii de actori: statul pe de o parte i, societatea civil pe de alt parte. Datorit
acestui model societatea era mprit n dou sectoare: sectorul public i sectorul privat. Dar
cu trecerea timpului aceast difereniere s-a dovedit a fi perimat. n societile moderne s-a
manifestat din ce n ce mai accentuat o nou difereniere n cadrul societii civile: un sector
orientat spre obinerea profitului i un altul care nu urmrete acest lucru (sector non-profit,
aa numitul cel de-al treilea sector1).
In fapt, sectorul non-profit nu reprezint o noutate absoluta in sistemul de organizare a
vietii sociale, existenta sa fiind cunoscuta, de cel putin 4 secole, sub forma activitatilor
desfasurate de biserica, institutiile filantropice sau de caritate, asociatiile de ajutor reciproc,
scolile private etc. Noutatea se refera la: afirmarea din ce in ce mai puternica si chiar la
impunerea acestui sector, nu numai ca o entitate distincta a vietii organizationale, dar chiar si
ca o alternativa de schimbare si perfectionare a vietii sociale 2. Motivul pentru care aceste
servicii nu erau asigurate de ctre sectorul de stat sau cel orientat spre obinerea profitului era
unul relativ simplu: veniturile rezultate din urma acestor activiti nu reprezentau un profit
pentru sectorul de afaceri i nici nu conduceau la creterea veniturilor bugetare pentru
instituiile publice. n perioada capitalismului timpuriu aceste servicii fceau parte mai ales
din domeniul social i din acest motiv ntlnim ca denumiri ale organizaiilor
neguvernamentale i denumirea de organizaii de caritate.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial guvernele naionale, mai ales cele din vestul
Europei au recunoscut importana sectorului non-profit n asigurarea stabilitii democratice.
n acea perioad s-a remarcat importana deosebit pe care cel de-al treilea sector l joac n
asigurarea i ntrirea democraiei. Ca urmare a acestei recunoateri s-a trecut la elaborarea
unui cadru juridic unitar pentru a reduce influena statului asupra acestui sector i pentru a
aduce un plus de transparen n activitatea organizaiilor nonprofit.

"Introducere in Managementul organizaiilor neguvernamentale", Conf. univ. dr. Clin Hinea , Asist. univ. drd.
Balogh Mrton, Cluj-Napoca, 2003
2
Strainescu Ioan, Managementul organizatiilor neguvernamentale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
2007

2010

Page 1

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Sectorul neguvernamental n rile vestice s-a dezvoltat rapid ca urmare a procesului

de restructurare i bunstrii din acele ri. Globalizarea acestor procese a aprut dup cderea
comunismului, fiind considerat un important aspect al consensului de la Washington3.
Aadar, implicarea sectorului nonguvernamental in rezolvarea problemelor societii
are o istorie ndelungat, care difer de la o tar la tara, iar relaiile dintre stat si ONG-uri au
evoluat si evolueaz permanent. De fapt, modul si directia in care s-au dezvoltat aceste relatii
oglindesc evolutia sociala de-a lungul vremurilor4.
1.1.1. Sectorul non-guvernamental n Romnia inainte de 1989
Evoluia sectorului non-profit din Romnia se concentreaz pe o structur ambivalent
care surprinde relaia dintre dezvoltarea statului i sectorul voluntar. n vreme ce statul romn
se caracteriza printr-o slab dezvoltare n perioada modern timpurie acelai lucru se putea
afirma i despre instituiile filantropice, dar dup 1864, cnd instituiile i implicarea statului
au crescut sectorul al treilea a rmas n continuare insuficient dezvoltat. n perioada
interbelic protecia social i organizaiile neguvernamentale au cunoscut o dezvoltare
accentuat, aceasta fiind stopat n perioada comunist de implicarea instituiilor statului n
asigurarea unor servicii care erau pn n acel moment furnizate de ONG-uri. Dup 1989
statul a renunat la preteniile sale autoritariste iar dezvoltarea sectorului neguvernamental a
fost reluat.
1.1.2. Sectorul non-guvernamental dup 1989
Pe parcursul timpului afirmarea organizaiilor neguvernamentale a devenit din ce n ce
mai dificil, pe msur ce liderii politici au nceput s vad n organizaiile neguvernamentale
adevrate ameninri la adresa legitimitii guvernului. Odat cu extinderea controlului asupra
celui de-al treilea sector statul a obstrucionat orice activitate filantropic desfurat n alt
zon dect cea guvernamental.
Prbuirea comunismului a creat posibilitatea dezvoltrii unor politici pluraliste i
construirii societii civile, dar motenirile acestui regim nu au permis crearea unor condiii
propice pentru astfel de schimbri n Romnia datorit ambiguitii schimbrilor politice ce
au avut loc
3

Pawel Zaleski Global Non-governmental Administrative System: Geosociology of the Third Sector, editura
Gawin, Dariusz & Glinski, Piotr ,"Civil Society in the Making", Warszawa, 2006
4
Strainescu Ioan,Managementul organizatiilor neguvernamentale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
2007

2010

Page 2

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

n aceast perioad de nceput s-a conturat o generaie de tineri educai,

nencreztori n legitimitatea statului, care au intrat n competiia pentru sectoarele economic
i de servicii publice neguvernamentale. Dorina de a beneficia de protecia social a nceput
s ia locul respingerii totale a implicrii n treburile publice, astfel nct interesul cetenilor
romni fa de participarea n cel de-al treilea sector a crescut. Posibilitatea aderrii Romniei
la Uniunea European a constituit un important factor de susinere al organizaiilor
neguvernamentale mai ales pentru acelea ale cror activiti au fost marcate de prioritile
ideologice sau administrative ale Uniunii Europene.
n ciuda tuturor tensiunilor existente de-a lungul perioadei post-decembriste
organizaiile neguvernamentale au cunoscut o relativ dezvoltare pe msur ce legislaia
specific a devenit mai puin rigid i a nceput s reflecte i alte interese publice.
Organizaiile neguvernamentale sunt o puternic for n sfera public i au o foarte bun
ans de a deveni parteneri ai instituiilor guvernamentale i nu rivali ai acestora n
conturarea obiectivelor i aciunilor pentru viitoarele programe n cadrul celui de-al treilea
sector5.

1.2 Dezvoltarea sectorului non-guvernamental

1.2.1 Relaia cu administraia central
Relaia cu administraia central a cunoscut o ameliorare semnificativ dup alegerile
din 1996, prin venirea la putere a unui guvern care a adus o recunoatere deschis rolului
ONG-lor. Astfel n aceast perioad la nivel central au funcionat dou structuri:

Biroul pentru societatea civil de la nivelul preediniei Romniei, care a avut

menirea de a asigura fluxul de informaiei ntre sector i guvern, de a consulta ONG-le
asupra problemelor relevante i de a oferi oportuniti de a-i face cunoscut poziia de
ctre guvern.

Biroul pentru relaia cu ONG-urile existent la nivelul guvernului, misiunea acestuia

fiind de a coordona eforturile legislative cu privire la ONG-uri i de a sprijini reeaua
naional a responsabililor pentru relaia cu ONG-uri.
Numirea liderilor i experilor ONG-lor n poziii guvernamentale a dus la nelegerea

reciproc mai bun a rolurilor, puterii i limitelor acestora i a creat un cadru de comunicare
mai deschis ntre administraie i sector. Mai mult, crearea acestor structuri de facilitare a
dialogului diminueaz vulnerabilitatea sectorului la schimbrile conducerii politice. n aceast
5

"Introducere in Managementul organizaiilor neguvernamentale", Conf. univ. dr. Clin Hinea

, Asist. univ. drd. Balogh Mrton, Cluj-Napoca, 2003
2010

Page 3

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

perioad pe lng cele dou structuri a existat un grup consultativ de experi

neguvernamentali pe lng ministere care i fcea simit poziia n diverse probleme
legate de ONG-uri. La nivel informal au loc consultri frecvente ntre reprezentani
guvernamentaliti principalele ONG-uri de la nivel naional cu precdere asupra chestiunilor
de mare interes pentru ONG-uri (de tip legislaie, reprezentarea sectorului neguvernamental)
dect asupra chestiunilor sub-sectoriale (strategii de dezvoltare n domeniile respective,
finanare).
1.2.2 Relaia cu administraia local
Obstacolele principale n calea dezvoltrii unor relaii consistente ntre autoritile
locale i ONG-uri sunt determinate de trei factori.
Mai nti, trebuie remarcat c rolul ONG-lor nu este cunoscut de aleii locali. n
general, ONG-le sunt sprijinite numai dac activitile lor se integreaz n strategiile de
dezvoltare local, rareori elaborate prin consultarea ONG. Reprezentanii locali pentru relaia
cu ONG-uri au limite determinate de timp disponibil pentru ONG-uri . Se manifest o lips
generalizat de nelegere sau implicare la nivel instituional intern din partea autoritilor
competente apte s pun n vigoare prevederile legale necesare implementrii cooperrii
dintre ONG-uri i autoritile locale.
n al doilea rnd din cauza procesului lent de descentralizare autoritile locale au
puteri i fonduri limitate.
n al treilea rnd se constat un nivel sczut de dezvoltare a abilitilor personalului de
la nivelul administraiei locale care este expus ntr-o msur mai mic la noi modaliti de
gndire i organizare a muncii comparativ cu cel al ONG-lor.
Sugestii pentru mbuntirea relaiilor dintre autoritile locale i ONG-uri:

introducerea unor programe speciale de familiarizare a autoritilor locale cu

noile prevederi legale

folosirea prevederilor din cadrul procesului de aderare la U.E. care pun accent
pe stimularea cooperrii dintre ONG-uri i autoritile locale,

dezvoltarea abilitilor, atitudinilor i practicilor funcionarilor publici n

dezvoltarea i managementul proiectelor.

1.2.3. Relaia cu mediul de afaceri

Relaiile cu mediul de afaceri par s fie fundamental axate pe sprijin financiar sau n
bunuri (servicii) n schimbul publicitii. S-a mers mult mai ncet n ceea ce privete stabilirea
2010

Page 4

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

sau meninerea unui dialog cu mediul de afaceri sau cu autoritile locale asupra chestiunilor
de interes pentru dezvoltarea local. n anumite cazuri, unele ONG-ui, cum ar fi cele din
domeniul dezvoltrii locale, au dezvoltat programe care reunesc toi actorii comunitari. n alte
cazuri, ONG-uri sau voluntari strini au derulat proiecte menite s dezvolte un mediu de
afaceri responsabil social sau cooperarea acestuia cu ONG-uri. Date fiind dificultile
economice actuale, mediul de afaceri se orienteaz mai degrab spre supravieuire dect spre
dezvoltarea relaiilor comunitare.

2. Definiia organizaiilor non-guvernamentale

ncercarea de definire a unui domeniu de tiin, a unui concept sau a unui fenomen
social devine de actualitate n momentul atingerii maturitii de ctre acesta. Gsirea unei
definiii unanim acceptate pentru sectorul nonprofit sau cel de-al treilea sector este ns o
sarcin complex. Considerm ns c definiia cea mai complet a fost formulat n anul
1992 de ctre Lester Salmon i Helmut Anheier n lucrarea lor intitulat Social Origins of
Civil Society. Ei au stabili apte criterii care n opinia lor caracterizeaz sectorul nonprofit.
Cele apte criterii sunt6:

instituionalizarea,

separarea de stat,

non-distribuia profitului,

autonomia,

voluntariatul,

nemisionarismul religios

apolitismul.
Indiferent de cum se numesc ONG-urile toate au o singur definiie. Ele sunt

formaiuni benevole, de sine stttoare, constituite prin libera manifestare a voinei cetenilor
asociai pe baza comunitii de interese profesionale i/sau de alt natur, n vederea realizrii
n comun a drepturilor civile, economice, sociale i culturale, care nu au drept scop obinerea
profitului.7
Un vechi proverb african spune ca "Nu toate vietuitoarele din ocean sunt la fel,
chiar daca noi le chemam pe toate pesti". Un ONG este un termen remanent, ce cuprinde
multe tipuri diverse de organizatii, avand in comun simplul fapt de a nu apartine nici unei
6

"Introducere in Managementul organizaiilor neguvernamentale", Conf. univ. dr. Clin Hinea , Asist. univ. drd.
Balogh Mrton, Cluj-Napoca, 2003
7

www.e-democracy.md

2010

Page 5

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

structuri guvernamentale. Definitia "ONG" implica o negatie (aceea ca: nu este ceva, in cazul
nostru o structura guvernamentala).
In diferitele tari din intreaga lume, ONG-urile pot fi de multe feluri: -consilii in
comertul cu produse agricole , cercetasi, agentii caritabile, cluburi de sah, avocati ai
drepturilor copiilor, coruri, biserici, grupuri de utilizatori ai computerului, cooperative, uniuni
de credit, grupuri de veterani ecologisti, aparatori ai mediului inconjurator, asociatii etnice,
cluburi de suporteri sportivi, banci de alimente, asociatii de viitori fermieri, aparatori ai
drepturilor omului, organizatii internationale de intrajutorare si dezvoltare, asociatii de arta si
literatura, grupuri protestatare, asociatii de modelism, festivaluri municipale, cluburi de
fotografie, consilii politienesti, grupuri religioase, asociatii profesionale, cluburi de dans,
grupuri de studiu, grupuri de voluntari pentru infirmi, si multe altele8.
Organizatiile neguvernamentale trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii9:

s funcioneze ca entitate structurat - pot face dovada unei anumite structuri

organizaionale instituionalizate.Cel mai adesea, aceste instituii funcioneaz ca persoane

juridice, dar funcionarea lor este posibila si fr sa aib personalitate juridica;

s fie de natura privata - sunt instituional separate de autoritile publice (fapt

care nu exclude finanarea din bugetul public), fiind constituite pe baza liberei iniiative

Sa respecte criteriul non-distribuiei profitului - pot genera venituri, respectiv

obine "profit" din activitile lor, dar acestea nu pot fi distribuite membrilor sau organelor de
conducere, ci sunt folosite doar pentru atingerea obiectivelor declarate;

sa se auto-guverneze - au capacitatea de a-si asuma decizii privind funcionarea

interna sau relaiile cu alte instituii in mod independent, iar structurile de conducere nu sunt
dominate de reprezentanii autoritilor publice;

Sa fie voluntare - se bazeaz, in general, pe activiti voluntare in aciunile pe

care le desfoar (fapt care nu exclude posibilitatea angajrii de personal) sau in procesul de
conducere;

Sa fie de interes public - servesc unor scopuri de interes public sau contribuie

la binele public.
8

www.scn.org-site pentru mobilizarea societii civile

conform definitiei structural-functionale, Lester Salomon, "America's Nonprofit Sector",
The Johns Hopkins University, publicatie realizata de catre The Foundation Center, 1992
9

2010

Page 6

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

3. Funciile sectorului nonprofit.

Pentru a stabili funcia sectorului nonprofit este bine s pornim de la ideea deja
acceptat a delimitrii societii. Din acest punct de vedere pot fi delimitate trei sectoare:
sectorul de stat, sectorul profit (economic) i sectorul nonprofit. n concordan cu acest
lucru figura 1 prezint care este relaia ntre cele trei sectoare. Principul parteneriatului,
unul foarte des invocat, dintre cele trei sectoare poate fi observat i aici.

n cadrul sistemului sectorul nonprofit are dou funcii principale. Prima funcie ar
fi cea de prevenire i de corecie, care ncearc s previn i s corecteze eventuale
probleme, lipsuri n funcionarea sectorului de stat i cel de afaceri. O a doua funcie este
cea de dezvoltare, care ajut la dezvoltarea societii civile, a societii n general prin
aprarea valorilor civile, prin ntrirea colaborrii i prin crearea cadrului activitilor
comune. Dac acceptm cele dou funcii

atunci n concordana cu terminologia

folosit n managementul ONG-lor10 - acestea pot fi considerate chiar menirea sectorului

non-profit, iar rezultatele obinute de sectorul civil pot fi evaluate n funcie de aceasta

Societatea
Sectorul de stat
Sectorul de afaceri
Sectorul nonprofit

n istoria post-decembrist a sectorului non-profit din Romnia s-au consumat

episoade cnd aceste organizaii i-au ndeplinit funciile din cadrul societii. Cele mai
elocvente sunt cazul Dracula Parc i chiar Roia Montana cnd datorit unor puternice
aciuni de protest organizaiile neguvernamentale au reuit s atrag atenia sectorului de
stat i chiar a societii asupra pericolelor care deriv din implementarea unor decizii
greite. Tot pentru ndeplinirea funciilor sale se constat o intens activitate ce sprijin
asociativitatea, crearea de reele de informare (ex. Birouri de consiliere pentru ceteni
10

Organizaii neguvernamentale n cele ce urmeaz ONG.

2010

Page 7

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

un program finanat de Uniunea European care prevedea c aceste birouri trebuie

gestionate de ctre ONG-uri n parteneriate cu instituii ale administraiei publice locale)
sau organizarea de conferine, seminarii, trguri (Trgul Naional al Organizaiilor
Neguvernamentale din Romnia). Totui exist voci care susin c societatea civil triete
una din cele mai negre perioade din existena sa. Aceast perioad neagr se datoreaz n
primul rnd inactivitii societii civile fa de excesele puterii.

4. Rolul organizaiilor nonguvernamentale n societate

n ultimii nou ani organizaiile neguvernamentale din Romnia i-au recptat

identitatea i au adus o contribuie important la modernizarea societii. Ele i-au creat,
definit i promovat o identitate proprie, formnd totodat o comunitate care i gsete
locul i rolul n societatea civil romneasc la nceputul unui nou ciclu de guvernare.
Astfel, pe parcursul a nou ani, organizaiile neguvernamentale au preluat, pe
fondul unei crize a resurselor statului, funcii i roluri care nainte de 1989 reprezentau
atribuii exclusive ale administraiei, devenind un actor important al promovrii valorilor
democratice i a schimbrilor sociale, a unor raporturi noi ntre stat i societate.
Organizaiile neguvernamentale sunt caracterizate printr-o mare mobilitate n ceea
ce privete modul i direciile lor de aciune. Aceast mobilitate reprezint condiia lor de
supravieuire, atta vreme ct funcionarea lor este dependent de o corect identificare a
nevoilor n comunitate i de atragerea resurselor necesare pentru abordarea acestor nevoi.
Organizaiile neguvernamentale reprezint un "termometru" al comunitii. Dinamicitatea
lor este relevant n ceea ce privete capacitatea comunitii de a reaciona rapid la
propriile sale nevoi, cataliznd resurse pe care administraia public nu le are. n acelai
timp, analiza direciilor de aciune ale organizaiilor ar putea da administraiei publice,
semnale relevante privitoare la problemele pe care n viitorul apropiat va trebui s le
abordeze administraia.
ONG-urile pot juca, deci, un rol fundamental n identificarea unor probleme ce ar
putea fi trecute cu vederea de ctre autoritile publice, iar prin utilizarea resurselor umane
proprii, a datelor locale i capacitii lor organizatorice pot monitoriza activitatea
ageniilor publice i le pot sprijini n realizarea obiectivelor lor. Adeseori, ONG-urile pot
acoperi anumite nevoi ale comunitii, mai bine i mai ieftin dect o poate face sectorul
public (exemple frecvente sunt oferite din domeniile asistenei grupurilor vulnerabile sau
al managementului unor instituii de asisten medical).
2010

Page 8

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Cile prin care sectorul neguvernamental poate influena dezvoltarea comunitii:

1. ncurajnd oficialii i ageniile guvernamentale s adopte soluii elaborate
i folosite cu
succes n cadrul sectorului.
2. educnd i sensibiliznd publicul n privina drepturilor prevzute de stat.
3. participnd la adaptarea programelor oficiale la nevoile publice,
exprimnd punctul de vedere al opiniei publice i punnd n valoare experienele locale.
4. colabornd cu agenii oficiale.
5. influennd politicile de dezvoltare locala a instituiilor naionale i
internaionale.
6. ajutnd administraia public i finanatorii s elaboreze o strategie de
dezvoltare mai eficient prin ntrirea instituiilor, creterea calificrii profesionale a
personalului, instruirea acestuia i ntrind capacitatea lor managerial.
Uneori, organizaiile neguvernamentale sunt considerate "alternative" la soluiile
administraiei. Expresia folosit ar putea crea confuzie. Populaia unei comuniti nu este
n situaia de a alege ntre modelul de dezvoltare propus de administraie i cel propus de
ONG-uri, pentru simplul motiv c organizaiile nu pot lansa o asemenea ofert. Este puin
probabil c eforturile organizaiilor s poat duce la rezolvarea n ntregime a unei
probleme n comunitatea local. Lipsa de resurse este n acest caz principalul obstacol.
ONG-urile pot gsi noi soluii pentru probleme cu care se confrunt populaia, dar aceste
soluii devin relevante doar dac ele pot influena procesul de dezvoltare la nivelul ntregii
comuniti.
Administraia i organizaiile neguvernamentale nu pot oferi alternative n
competiie, ci soluii complementare ce deschid calea ctre o adevrat colaborare ntre
ele.
Ele i-au dovedit adesea eficiena n identificarea i soluionarea problemelor
comunitii, n atragerea i punerea n valoare a unor resurse umane i financiare, n
evaluarea gradului de eficacitate a politicilor publice prin:
- creterea calitii serviciilor publice;
- gestionarea mai eficient a patrimoniului public;
- rentabilizarea serviciilor publice;
- conservarea mai bun a patrimoniului public;
- reducerea cheltuielilor administrative.
n acest sens putem afirma c necesitatea achiziionrii de servicii de ctre
autoritile publice este determinat de extinderea cererii de servicii adresate sectorului
public, att din punct de vedere cantitativ, ct i din punct de vedere calitativ, n sensul c
2010

Page 9

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

cererea de servicii publice a devenit din ce n ce mai mare, iar solicitrile sunt din ce n ce
mai diversificate fa de oferta guvernamental. n aceste condiii, autoritile publice au
la dispoziie dou alternative: fie s-i mbunteasc oferta, fie s contracteze aceste
servicii. Din punct de vedere al eficienei economice, experiena altor state (de exemplu
Statele Unite, Marea Britanie, Olanda) a dovedit c este mai avantajoas a doua variant;
costurile pentru aceleai servicii care nainte erau prestate de o instituie public, n
condiiile contractrii lor sunt mai reduse. Deoarece autoritile publice sunt supuse unor
constrngeri legate de funcia lor redistributiv i au responsabilitate politic pentru modul
n care este gestionat bugetul public care este limitat, serviciile de interes public ar putea fi
contractate de organizaii neguvernamentale.
Avantajul contractrii de servicii deriv din caracteristica nondistribuiei profitului
care face ca att ncrederea clienilor (beneficiarilor), dar i a contractorului s fie mai
ridicat la contractantul de tip nonprofit, fa de contractantul orientat ctre profit.
Serviciile de interes public ar putea fi contractate fie de ctre societile comerciale, fie de
ctre organizaiile neguvernamentale, fie, n colaborare, de ctre organizaii din cele trei
sectoare.
n acest sens, relaia de prestare de servicii dintre autoritile publice i
organizaiile neguvernamentale const n faptul c sarcina este definit de autoriti, iar
prestatorul (organizaia neguvernamental) execut comanda respectiv, ntr-un domeniu
considerat de autoritatea respectiv ca fiind de interes public. Deci, contractul de prestare
de servicii ntre autoritatea public i organizaia neguvernamental este relaia n care
autoritatea public comand realizarea unui serviciu pe care se oblig s-l plteasc, iar
organizaia neguvernamental se oblig s execute obiectul contractului.
n Romnia, cadrul legal care reglementeaz contractarea de servicii publice de la
autoritile publice este cel al contractului de concesiune. Hotrrea Guvernului
1228/1990 nu face nici un fel de referiri speciale la concesionarea de servicii ctre
sectorul nonprofit, nici n sensul exceptrii sale de la acest tip de activitate, dar nici n
sensul ncurajrii achiziionrii de servicii de ctre acest sector de la autoritile publice.
n concluzie, importana organizaiilor neguvernamentale nu mai poate fi lsat
doar la nivelul aprecierilor simului comun, cci acestea au i alte roluri, cum ar fi:
- contrapondere a puterii statului i a sectorului privat; un exemplu n
acest sens l constituie asociaiile de protecia consumatorilor, a cror misiune este de a
educa i apra cetenii (n calitatea lor de consumatori) n relaia cu firmele i companiile
comerciale.
- cadrul de participare ceteneasc; exist dou obstacole majore n calea
creterii implicrii autentice de mas n politica de stat, i anume:
2010

Page 10

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

- dificultatea descentralizrii ariilor de decizie la nivel de stat;

- lipsa abilitilor i valorilor necesare acestui tip de participare.
Activitatea n organizaiile neguvernamentale presupune implicarea membrilor n
procese decizionale care dezvolt participanilor la acestea abilitile corespunztoare i
capacitatea de a-i exercita rolul de homo politicus.
- asigurarea de bunuri i servicii publice; exist numeroase obstacole n
calea furnizrii serviciilor publice de ctre societile comerciale i instituiile statului. Cu
toate acestea, statul, prin funcionarii si, nu poate identifica i satisface n totalitate marea
varietate de nevoi i interese n societate. Astfel, cererea de bunuri i servicii publice
rmne neacoperit. Aceste goluri pot fi acoperite prin activitatea organizaiilor
neguvernamentale, ele nefiind restricionate de criteriul profitabilitii (ca n cazul
societilor comerciale) i dovedind o mai mare receptivitate i creativitate n acoperirea
nevoilor sociale. Cu toate acestea, chiar i organizaiile neguvernamentale se pot lovi de o
serie de dificulti n acest tip de activitate, cum ar fi cele care in de mecanismele aciunii
colective.
- furnizarea mai eficient a bunurilor i serviciilor comparativ cu sectorul
public; susinerea unor structuri administrative mai puin numeroase sau prezena
voluntariatului creeaz premise pentru reducerea costurilor de producie corespunztoare
bunurilor sau serviciilor livrate. La aceasta se adaug i faptul c cei care lucreaz n
organizaiile neguvernamentale sunt mai interesai de satisfacerea cerinelor clienilor
dect de respectarea procedurilor formale, birocratice.
- facilitatori ai integrrii sociale i politice; organizaiile
neguvernamentale sunt instrumente ale integrrii grupurilor i indivizilor n cadrul
societii; de exemplu, n societile caracterizate printr-un grad nalt de varietate etnic,
organizaiile neguvernamentale contribuie la promovarea diversitii i la reducerea
tensiunilor interetnice prin promovarea dialogului interetnic.
- promovarea diversitii de opinii n societate; prin apartenena la diferite
organizaii neguvernamentale oamenii devin contieni de existena unor opinii i interese
diverse n societate i devin capabili s adopte o poziie critic fa de acestea.
- mobilizarea intereselor i revendicrilor n societate; prin intermediul
organizaiilor neguvernamentale revendicrile cetenilor pot fi articulate, iar presiunile
exercitate de diferite grupuri se transform n demersuri coerente de influenare a
politicilor publice.
Organizaiile neguvernamentale mbuntesc eficiena i eficacitatea activitilor
socioeconomice, ele ofer servicii mai ieftine i mai bune pentru c folosesc voluntarii. n
multe domenii, organizaiile neguvernamentale desfoar munci aproape gratuite
2010

Page 11

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

(protecia animalelor, reciclri profesionale, protecia mediului, educaie pentru aduli i la

distan, circulaia informaiei), n timp ce Guvernul trebuie s plteasc funcionari
pentru aceste lucruri. Organizaiile neguvernamentale includ spiritul de echip uman,
transparena i participarea public, fr de care o administraie risc s nu capete suportul
public pentru aciunile pe care le ntreprinde.
n condiiile unei susineri minime, aproape insesizabile la dimensiunea declarat a
sectorului, organizaiile neguvernamentale i-au adus o contribuie msurabil la procesul
de reform:
- au mbuntit substanial deciziile publice (amintim aici corectarea i
mbuntirea a numeroase proiecte de legi i alte acte normative);
- au dat sens reformei din sfera educaiei;
- au stat la baza succesului n medieri internaionale, contribuind prin
aceasta i prin proiectele de colaborare internaional la o imagine extern pentru care,
uneori, se cheltuiesc o grmad de bani publici;
- au gestionat eficace transferul de know-how;
- au preluat aproape integral politicile i activitile concrete de protecie a
copilului;
- sunt mesagere ale culturii autohtone i promotoare ale dezvoltrii
diversitii culturale, crend teren favorabil dialogului interetnic, toleranei i cooperrii
cu minoritile naionale.
n acest sens, modul de aciune al organizaiilor poate reprezenta un model de
abordare a problemei, nu neaprat singurul i nu neaprat cel mai bun, dar cu certitudine
extrem de eficient prin prisma raportului investiie/efect. Acest lucru nu nseamn c
vreodat organizaiile neguvernamentale se vor substitui administraiei publice sau c vor
realiza ele sarcinile administraiei. Organizaiile nu reprezint o alternativ n sine. Ele
trebuie vzute ca un mod de aciune complementar activitii administraiei, prin care
comunitatea se autoresponsabilizeaz fa de rezolvarea propriilor probleme.
Una din funciile principale ale sectorului nonprofit este aceea de a pleda pentru
ntrirea sistemelor sociale, de-a oferi cetenilor posibilitatea influenrii politicilor
publice, de a critica i supraveghea politica guvernului. Politicile publice sunt planuri,
principii, legi sau aciuni care sunt adoptate de factorii decizie pentru a rezolva o problem
n societate, a se opune unei ameninri sau a urmri un obiectiv; ele se refer la ceea ce
decide s fac un guvern sau parlament pentru rezolvarea problemelor dezvoltrii cu
efecte asupra ntregii societi sau la ansamblul de msuri sub forma unui program de
aciune guvernamental menite s produc schimbri favorabile pentru ntreaga societate
sau pentru o anumit parte a societii.
2010

Page 12

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Principiile pe care att organizaiile neguvernamentale ct i autoritile publice ar

trebui sa le aplice n elaborarea i implementarea unor politici publice sunt:
-

promovarea dezvoltrii;

furnizarea de beneficii directe cetenilor;

- protejarea societii de comportamente care ar putea s-i pericliteze

existena.
n funcie de factorul de decizie i de aria de acoperire, politicile publice pe care
organizaiile neguvernamentale ncearc s le influeneze pot fi naionale, regionale sau
locale i interne ale unor instituii.

5.Tipuri de ONG-uri
Organizaiile non-profit sunt, n mare parte ONG-uri. De aceea, putem analiza
tipologia organizaiilor non-profit, din punct de vedere economic (dup modul n care
primete i distribuie bunuri), dup cum urmeaz:

Organizaii receptor-distributive: sunt cele care se bazeaz, n

exclusivitate, pe donaiile pe care apoi le distribuie pentru a-i realiza misiunea i

obiectivele.

Organizaii productiv-distributive: sunt cele care dispun de o oarecare

dotare, cu care sper s se regenereze continuu, dup ce distribuie partea productiv

destinat distribuirii i donaiile primite suplimentar.

Organizaii clientelare: sunt cele care se bazeaz pe clieni constani,

care au nevoie de serviciile pe care le realizeaz aceste tipuri de organiza ii (spitale i
sanatorii, coli i universiti, teatre i case de cultur)- toate n totalitate sau n parte
neguvernamentale, atta vreme ct se supun parial sau total principiilor ce
caracterizeaz activitatea organizaiilor non-profit: auto-conducere, caracter nonguvernamental, oferta de servicii publice sau personale diversificate, respectarea
restriciei non-directivitii profitului ntre proprii membri sau conductori, implicarea
parial a voluntariatului persoanelor angajate sau asociate.
Dac se ia n calcul criteriu controlului sistemului de distribuire a resurselor
(control final, adic puterea de a alege consiliul de conducere), atunci se obin dou noi tipuri
de ONG-uri:

ONG-uri comunitare - controlul final aparine patronilor comunitari,

adic comunitii, celor care reprezint liderii acesteia;

2010

Page 13

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

ONG-uri antreprenoriale - controlul final este intern, caz n care

consiliul de conducere se auto perpetueaz.

Interseciile dintre cele dou tipologii de mai sus conduc la combinaie de ase
tipuri ideale de ONG-uri, dup cum urmeaz:

Comunitar receptor distributive;

Antreprenorial receptor distributive;
Comunitar clientelare;
Antreprenorial clientelare;
Comunitar productiv distributive;
Antreprenorial productiv distributive.

Termenul de tipuri ideale de ONG-uri nu se refer la cele mai bune forme, ci

la formele pure, care ns evident nu sunt posibile. De aceea, realit ile vor arta, de exemplu
ca tipul ideal antreprenorial receptor distributiv ar putea sa aib, la un moment dat i o
form cu specific pentru tipul comunitar clientelar.
Cristian Jura, a evideniat mai multe tipuri de ONG-uri, acesta clasificndu-le
ntr-un mod mai simplist, dar mai uor de utilizat, prin utilizarea a apte criterii dup cum
urmeaz:

1.

Dup domeniul de activitate:

cele care se ocup de educaie;
cele care se ocup de sntate (Mdecine sans frontires, etc.);
cele care se ocup de protecia mediului nconjurtor (Green Peace,

World Wide Found, etc.);

cele care se ocup cu drepturile omului (Amnesty International, Human

Rights Watch, etc.);

cele care se ocup cu protecia anumitor profesii (Asociaia

Internaional a Juritilor, American Bar Association, etc.);

cele care se ocup de protecia minoritilor (Asociaia Internaional a

Popoarelor Indigene, etc.).
2.
Dup sfera de activitate:

ONG-uri interne (n Romnia: FDSC Fundaia pentru Dezvoltarea

Societii Civile, ARDU- Asociaia Romn de Drept Umanitar, LADO - Liga
Aprrii Drepturilor Omului , etc.);

ONG-uri internaionale (Crucea Roie internaional, Green

3.

Peace, etc.).
Dup modul de finanare a programelor:
surse proprii;
donaii (de la donatori persoane individuale, de la corporaii, fundaii,

agenii guvernamentale).
2010

Page 14

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

4.

Dup relaia cu organizaiile internaionale inter guvernamentale:

ONG-uri cu statut consultativ pe lng organizaiile internaionale;
ONG-uri care nu beneficiaz de un statut consultativ pe lng

organizaiile internaionale.
5.
n funcie de caracteristica economic:

ONG-uri receptiv distributive (fora lor st n eficiena distribuiei,

localizat pe obiective clar conturate);

ONG-uri productiv distributive (fora lor st n dotarea cu funcii

generatoare de resurse, dintre care o parte este folosit pentru reproducerea dotrii, iar
cealalt pentru oferta de bunuri i servicii);

ONG-uri clientelare (fora lor st n serviciile ce pot fi vndute unei

clientele disponibile: n spitale, sanatorii, coli, universiti, teatre, etc.).
6.
Dup posibilitatea de a influena procesul decizional al organizaiilor
inter guvernamentale:

ONG-uri cu statut consultativ, care influeneaz procesul decizional al

organizaiilor inter guvernamentale;

ONG-uri care doar contribuie

la

implementarea

programelor

organizaiilor inter guvernamentale.

7.
n funcie de faptul dac au sau nu calitatea de finanatori:

ONG-uri cu rol de finanatori (cele la nivel internaional);

ONG-uri care nu au aceast calitate, aflate la nivel local (de exemplu,

Fundaia pentru o Societate Deschis).

5.1.

Diferene i asemnri ntre asociaie i fundaie

n metodologia Comisiei Naionale pentru Statistic, ONG-urile aparin sectorului

administraiei private (alturi de culte, partide, sindicate, uniuni de creaie, Crucea Roie,
asociaii i fundaii). n Romnia, ca i n Europa, exist trei tipuri principale: asociaii,
fundaii i federaii.
Asociaia
-

convenia juridic prin care mai multe persoane i pun n comun

contribuiile lor materiale, cunotinele i activitile lor pentru a realiza un scop care
nu Ie aduce avantaje pecuniare sau patrimoniale. Scopul poate corespunde interesului
general, interesului particular al unei anumite categorii sociale sau interesului
personal .
-

2010

numrul de persoane minim este de 20.

Page 15

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Fundaia
-

este actul prin care o persoan fizic sau moral stabilete un

patrimoniu distinct i autonom de patrimoniul su propriu i l consacr n mod

permanent realizrii unui scop ideal, de interes public;
trebuie s existe minim un fondator.
Asociaiile i fundaiile
-

au drepturi numai pentru a-i realiza obiectivele i nu pot primi

liberaliti dect dup ce au fost autorizate.

acestea nu pot exista dect dac exist un organism de conducere care
deine competena de-a lua decizii.
dup tipul de interes pe care l promoveaz:

cu caracter mutual - promovarea intereselor proprii ale membrilor lor.

cu vocaie public - de interes public sau de utilitate public

grupul inta i tipul de aciune demonstreaz o anumit vocaie pentru

binele comunitii.

deruleaz programe de interes public de care beneficiaz ntreaga

comunitate sau un numr larg dintre membrii si.

se mai numesc organizaii caritabile n Marea Britanie sau filantropice

n SUA, fr ca aceste atribute s se refere n mod explicit la acordarea de sume de
bani.

sunt n mod deosebit interesate de parteneriat ca metod de punere n

valoare a unor resurse care fie sunt insuficiente, fie lipsesc, dar sunt necesare pentru
buna derulare a programelor lor, n cazul de fa programe de utilitate public.

6. Managementul organizaiilor centrate pe profit i non-profit

ntre organizaiile centrate pe profit i cele non-profit exist numeroase
diferene. Principala difereniere dintre o firm privat, centrat pe profit i un ONG, cu
specific non-profit, din punct de vedere al obiectului de activitate, const n caracterul dual al
ONG-ului fa de caracterul unic al firmei private.
Firma privat produce bunuri i/sau ofer servicii contra cost (le vinde) n mod
direct, convertindu-i energia organizaional n bani la punctul de vnzare, iar cu banii
obinui este injectat o nou energie n afacere pentru a o dezvolta, pe cnd n cazul dual al
ONG-ului, un sistem produce venit i un altul l distribuie, dup cum urmeaz:
Donatorii sunt solicitai s ofere o parte din veniturile lor pentru un grup int, iar cnd
acesta constat c ONG-ul care solicit are capacitatea de a primi ajutoare (expertiz n
2010

Page 16

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

domeniu, spaii de depozitare, maini i utilaje de transport, logistic, etc. ) i a le distribui,

mputernicete ONG-ul s intermedieze ntre ei i clieni, pentru care primete recuno tin a
acestora, prin intermediu ONG-ului.
Sistemul unic specific unei ntreprinderi de afaceri

Plat

ntreprin-deri de
afaceri

Client
Bunuri/ Servicii

Sistemul dual specific unei organizaii non-profit

Donatori

solicitri

Sistem de
dezvolta-re a
resurselor

Sistem de
distribui-e
subvenii

Contribuii

servicii

Clieni

Recunotina

Z. Szeman prezint caracteristicile serviciilor oferite de ONG-uri fa de cele ale

statului. Astfel, n tabelul de mai jos sunt prezentate diferenele formale ntre serviciile ONGurilor i cele ale agenilor de stat, dup cum urmeaz:

2010

Page 17

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Serviciile ageniilor de stat

Serviciile ONG-urilor

1. Preventive
2. Inovative
3. Complexe
4. Active n toate localitile
5. Centrate pe clieni
6. Dinamice
7. Reele numeroase
8. Flexibile
9. Opereaz cu voluntari
10. Minimizeaz nivelul nevoilor
11. Conduse de personaliti

2010

1. Reactive la problemele aprute

2. Utilizatoare a resurselor
3. Interveniente ntre pri
4.Active ntr-o localitate
5. Centrate pe servicii furnizate
6. Statistice
7.Reele mai puin numeroase
8. Mai puin flexibile
9. Opereaz cu salariai pltii
10. Menine nivelul nevoilor
11. Conduse de birocraia organizaiei

Page 18

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Asociaia Naionala a Studenilor n tiine

Administrative

2010

Page 19

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

ISTORIC
Asociatia Nationala a Studentilor in Stiinte Administrative (ANSSA) a fost infiintata
la 11 aprilie 2002 de un grup de studenti ai Scolii Nationale de Studii Politice si
Administrative Bucuresti (Cristian Bitea, Dacian Vasincu, Robert Mustata, Mihai Isac, Mihai
Aileni, Bogdan Barbu si Marius Mocanu). Astazi, ANSSA numara in jur de 1000 de membri
din majoritatea universitatilor in care functioneaza facultati, departamente, sectii sau colegii
cu specializarea Administratie Publica. Asociatia functioneaza in baza statutului si
regulamentului de organizare si functionare. Organele statutare ANSSA sunt: Adunarea
Generala, Consiliul Director

precum si ANSSA Alumni. La nivel central activitatea

ANSSA este coordonata de o echipa care formeaza Centrul de Coordonare Nationala (CCN).
La nivel teritorial functioneaza, in prezent, sapte filiale cu personalitate juridica

2010

ANSSA Constanta

ANSSA Iasi

ANSSA Sibiu

ANSSA Ploiesti
Page 20

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

ANSSA Suceava

ANSSA Cluj

ANSSA Pitesti

precum si grupuri de initiativa in alte centre universitare (Oradea, Craiova si Galati) in curs de
constituire ca filiale.Toate acestea formeaza si dezvolta reteaua de colaborare nationala a
studentilor din scolile de administratie publica.
Asociatia Nationala a Studentilor n Stiinte Administrative, este nu numai o
organizatie neguvernamentala studenteasca ci si un corp de potentiale resurse umane pentru
sectorul public, n general si administratia publica, n special.
Fiind totodata o organizatie tnara, ncerca sa ofere studentilor n adminsitratie o noua
perspectiva prin activitatile propuse, sa-i sprijine si sa le deschida oportunitati de afirmare n
activitatea profesionala, att n plan local ct si national.
ANSSA Filiala Iasi a luat fiinta n primavara anului 2003, activitatea noastra
avnd la baza imaginea studentului n stiinte administrative. Activitatile noastre vin sa
concureze la realizarea unui mediu specific oferind studentilor un sprijin pentru a intelege si
pune n aplicare ideile lor si pentru a se adapta mai usor la necesitatile societatii actuale.
Din punct de vedere legal ANSSA, cuprinde statutul general

al organizatiei ,

regulamentul de organizare si functioare a filialelor precum si Statului fiecare filiale in parte.

SCOPUL, MISIUNEA SI OBIECTIVELE

2010

Page 21

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Potrivit articolului 3 si 4 din statutul Asociatie Nationale a Studentilor in Stiinte

Administrative, scopul asociatiei este acela de a avea o administratie performanta cu
specialisti competenti in gestionarea sectorului public, mentionandu-se, totdata, in artcolul 3
al acestuia misiunea acesteia si anume de a sprijini consolidarea capacitatii de actiune a
structurilor administratiei publice.Pentru realizarea scopului urmarit, avem de a face cu o serie
de obiective care duc la indeplinirea scopului propus anterior.Si anume:
a) sprijinirea formrii unor viitori specialisti, competenti n domeniul stiintelor
administrative;
b) aprarea drepturilor si intereselor studentilor n stiinte administrative;
c) acordarea de sprijin logistic si profesional membrilor si si promovarea rolului si identittii
tnrului functionar public;
d) mbunttirea gradului de cunoastere a specificittii muncii si particularittilor din
domeniul administratiei publice n rndul studentilor din faculttile de profil;
e) dezvoltarea unei retele de colaborare nationale a studentilor n stiinte administrative care s
faciliteze si s pun n valoare pregtirea si formarea profesional a membrilor nostri;
f) stabilirea unor relatii de colaborare si parteneriat cu organizatii similare din tar si
strintate;
g) promovarea principiilor specifice activittii n sfera sectorului public si militarea pentru
ntrirea cunoasterii si aplicrii lor;
h) organizarea de conferinte,seminarii,workshop-uri, mese rotunde si alte actiuni practice
si de profesionalizare n domeniul de activitate al ASOCIATIEI;
i) administrarea si derularea unor programe si proiecte specifice si evaluarea impactului si
rezultatelor practice ale acestora;
j) initierea si mentinerea unor contacte de colaborare cu autoritti ale administratiei publice,
alte institutii publice centrale si locale, sindicate, partide politice, organizatii profesionale din
sfera administratiei publice si mass-media n scopul facilitrii ndeplinirii obiectivelor
ANSSA.

MEMBRII ASOCIATIEI
Primirea ca membru al asociatiei se face individual, pe baza unui formular de
inscriere si a unei cereri semnate.Criteriile de admitere vor fi stabilite prin decizie a Biroului
Executiv.Membrii asociatiei trebuie s fie studenti la una din urmtoarele forme de
nvtmnt superior: colegiu, facultate, studii academice post-universitare, studii aprofundate

2010

Page 22

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

si master, doctoranzi si absolventi ai invatamantului superior administrativ sau inrudit cu

acesta.
Membrii asociatiei au urmtoarele drepturi:
a) s utilizeze rational si n folosul organizatiei, baza material, informational si
logistic a acesteia;
b) s-si exprime liber opiniile, prerile si sugestiile n toate problemele privind activitatea
asociatiei;
c) s beneficieze de actiuni de formare si perfectionare n domeniu;
d) s aleag si s fie alesi n structurile organizatorice si de conducere ale asociatiei;
e) s poarte legitimatii si nsemne oficiale ale asociatiei;
f ) s beneficieze de premii,diplome,adeverinte, recomandari, distinctii si alte facilitti
acordate de asociatie.
Membrii asociatiei au urmtoarele ndatoriri:
a) s participe la toate sedintele, reuniunile si manifestrile organizate de asociatie;
b) s accepte si s ndeplineasc deciziile luate de ctre structurile de conducere ale asociatiei;
c) s respecte opiniile celorlalti membri;
d) s contribuie la bunul mers al asociatiei
Membrii asociatiei si pierd aceast calitate de membru n urmtoarele conditii: la
cerere, prin exprimarea dorintei de a se retrage din asociatie si totodata prin excludere, n
cazul n care aduc prejudicii morale sau materiale asociatiei.

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ASOCIATIEI

Organizarea asociatiei are o structura diferita in din punct de vedere al filialei si al
sediului central care se afla la Bucuresti.
La nivel central organele de conducere a Asociatiei Nationale a Studentilor in Stiinte
Administrative sunt urmatoarele:
a) Adunarea General;
b) Consiliul Director;
c) Alumni ANSSA;
Adunarea General ndeplinete urmtoarele atributii:
a) aprob ordinea de zi, modul de desfurare a lucrrilor sale;
b) stabileste strategia si obiectivele generale ale asociatiei;
2010

Page 23

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

c) alege Consiliul Director si membri ai comisiei de cenzori;

d) aprob Statutul asociatiei;
e) analizeaz si hotrate asupra activittii desfurate de ctre Consiliul
Director si celelalte structuri din cadrul asociatiei;
f) adopt raportul de activitate a conducerii executive a asociatiei si al
comisiei de cenzori;
g) aprob nfiintarea filialelor teritoriale ale ANSSA
n exercitarea competentelor sale, Consiliul Director:
a) supravegheaz si controleaz ndeplinirea propriilor decizii precum si a
hotrrilor Adunrii Generale;
b) aprob organigramele si politica de personal a asociatiei;
c) ncheie acte juridice n numele si pe seama asociaiei, n conditiile legii
si prezentului statut;
d) ndruma si controleaz activitatea filialelor teritoriale ale ANSSA;
e) asigur administrarea patrimoniului asociatiei;
f) emite legitimatii si nsemne oficiale ale asociatiei;
g) numeste si elibereaz din functie, prin hotrre, coordonatorii
structurilor centrale si locale ANSSA;
h) decide primirea, suspendarea sau excluderea de membri;
i) aprob regulile de organizare si functionare si alte reglementri cu
caracter intern.
j) prezint Adunrii Generale raportul de activitate, situatia financiar
anual si proiectul de planificare strategic a asociatiei.

Alumni ANSSA este condus de presedintele fondator al asociatiei si

cuprinde fosti membri ai ANSSA cu activitate recunoscut si care au absolvit forme ale
nvtmntului superior n domeniu. De asemenea Alumni ANSSA contribuie la formarea
unei vointei de actiune profesioniste si de calitate, asigurnd continuitatea si consecventa
promovrii principiilor specifice administrrii sectorului public n rndul membrilor ANSSA.
*Alumni ANSSA sprijin activitatea asociatiei.
*Alumni ANSSA poate acorda diplome, plachete, insigne si medalii de
excelent.
*Alumni ANSSA poate elabora un ghid de bune practici, poate propune
standarde de calitate si proiecte de planificare si orientare strategic.
2010

Page 24

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

*Alumni ANSSA acord sprijin moral, logistic si profesional membrilor

ANSSA,contribuie la strngerea legturilor ntre generatii, faciliteaz integrarea si
dezvoltarea profesional.

La nivel local organele de conducere ale Filialei Iasi a Asociatiei Nationale a

Studentilor in Stiinte Administrative sunt:
a)

Adunarea Generala

b)

Biroul Executiv
a) Adunarea General este organul suprem de conducere si este alctuit din toti
membrii filialei ANSSA Iasi.Ea se ntruneste lunar sau, dup caz, la solicitarea
Biroului Executiv si totodata poate fi convocat n mod extraordinar si la cererea
expres a 1/3 din membrii acesteia. Inainte de toate, Adunarea General se consider
statutar constituit dac la sedint sunt prezenti cel putin 50% plus unu din membrii
asociatiei iar mai apoi,aceasta adopt toate hotrrile cu majoritate simpl de
voturi,prin vot direct deschis, afar de faptul cnd membrii acesteia cer ca votul s fie
secret.
Adunarea General ndeplineste urmtoarele atributii:

aproba ordinea de zi si modul de desfasurare a lucrarilor sale;

alege Coordonatorul si membrii Biroului Executiv;

analizeaza si hotaraste asupra activitatii desfasurate de catre Biroul Executiv,

si cenzor;

adopt raportul de activitate si darea de seam a conducerii operative a

asociatiei;

valideaz cererile de afiliere, fuziuni, aliante ori altor forme de asociere

adresate de alte organizatii;

b)

Biroul Executiv al Asociatiei Nationale a Studentilor in Stiinte

Administrative Filiala Iasi este organul permanent de conducere al filialei si exercit

conducerea operativ a acesteia.Acesta este numit initial prin hotararea Biroului Executiv al
fondatoarei sau a Presedintelui, fiind format din membrii fondatori ai filialei.Organizeaza si
conduce activitatea filialei in conformitate cu prevederile statutare si hotararile adoptate de
organele de conducere ale organizatiei, prezinta propuneri de imbunatatire a activittii
2010

Page 25

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

ANSSA. Biroul Executiv este format din Coordonator, 5(cinci) membri votati de Adunarea
Generala ca Sefi de departamente si Secretar numiti in conformitate cu prevederile
prezentului Statut. Membrii Biroului Executiv vor fi cetateni romani.
Biroul Executiv al Filialei ANSSA Iasi are urmatoarele prerogative:
a) modifica si completeaza Statutul Filialei;
b) supravegheaz si controleaz ndeplinirea propriilor decizii precum si a hotrrilor
Adunrii Generale;
c) aprob organigrama si politica de personal a filialei;
d) ncheie acte juridice n numele si pe seama asociatiei, n conditiile legii si a prezentului
statut;
e) aproba bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil al filialei;
f) asigur administrarea patrimoniului filialei;
g) emite legitimatii si nsemne oficiale ale organizatiei;
h) decide asupra acordrii unor premii si distinctii;
i) angajeaz parteneriate si acorduri de colaborare sau asociere;
j) decide primirea sau excluderea de membri;
k) aprob Regulamentul de Organizare si Functionare al filialei;
l) prezint Adunrii Generale raportul de activitate pe perioada anterioar,executarea
bugetului de venituri si cheltuieli,si proiectul de planificare strategic a filialei;
m) prezinta fondatorului propuneri de afiliere la organisme similare;
n) aproba acceptarea donatiilor;
o) aproba mutarea sediului filialei in conformitate cu prevederile legale;
p) stabileste limitele in care Coordonatorul Filialei are dreptul de a reprezenta filiala;
r) verifica rapoartele de activitate realizate de Coordonatorul filialei, rapoarte care vor
fi verificate semestrial de catre cenzor si care vor fi prezentate anual fondatoarei pentru a fi
cuprinse in bilantul general;
s) promoveaza scopul si obiectivele filialei prin sprijinirea derularii unor seminarii,
studii de evaluare a programelor, dezbateri publice si a oricaror altor manifestari menite sa
promoveze activitatile filialei in tara sau in strainatate;
) se asigura ca politicile si procedurile aprobate de Biroul executiv sunt implementate
si respectate.
t) alege cenzorul asociatiei

2010

Page 26

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Coordonatorul Asociatiei Nationale a Studentilor in Stiinte Administrative

Filiala Iasi este ales prin vot de ctre Adunarea General pentru un mandat de doi ani, votul
pentru numirea sa in functie fiind validat de catre asociatia fondatoare.
Coordonatorul filialei are urmatoarele responsabilitati:
a) reprezint filiala n raport cu autorittile si cu tertii in limitele stabilite de Biroul
Executiv;
b) conduce si coordoneaza activitatile si serviciile filialei;
c) realizeaz functia de reprezentare a filialei,initiind contacte,parteneriate si acorduri
de cooperare in vederea indeplinirii scopului si obiectivelor filialei si pentru a implementa
deciziile Biroului Executiv al filialei;
d) supravegheaza desfsurarea n bune conditii a activittilor filialei;
e) supravegheaza si asigura punerea in practica a programelor aprobate de catre Biroul
Executiv;
f) participa si prezideaz sedintele Biroului Executiv si ale Adunrii Generale;
g) are drept de vot la sedintele Biroului Executiv al filialei; Coordonatorul nu va avea
drept de vot in cazul deciziilor care privesc activitatea sa directa sau activitatile administrative
pentru care este raspunzator;
h) convoaca Biroul Executiv cand situatiile speciale o impun;
i) realizeaza, prin intermediul secretarului,coordonarea activitatii de elaborare a
politicilor de recrutare si pregtire a membrilor si a principiilor directoare pentru
managementul resurselor umane din cadrul departamentelor si a celorlalte structuri organizate
la nivelul filialei;
j) in situatii de urgenta suspenda din functie, la propunerea Biroului Executiv, sefii de
departamente si coordonatorii celorlalte structuri organizate la nivelul filialei, numind sefi
interimari de departament, pana la urmatoarea Adunare Generala;
k) este raspunzator pentru intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
l) angajeaza proprietatea filialei in limitele stabilite de catre Biroul Executiv.

2010

Page 27

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

ANEXE
2010

Page 28

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Bibliografie:
Ion , Boboc, Managementul organizatiilot non-guvernamentale, editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004
Strainescu Ioan Managementul Ong-urilor, editura Lumen, Bucuresti,
2007
www.biblioteca.ase.ro
www.anssa.ro
www.anssa-iasi.go.ro

2010

Page 29