( t : rii t , I \ R 1 , , \( . , ^ t | l A l . t v i A so ctAl- t]L t,t.

DEstcN PERF o RM AR E 5t

.'i., P.,llfga celelalte exponateau trecutfiri sd le deaatcntieaproape roc. oe ill'lll.:].j] r ut inom as . ,\,'r!rri r c e a p a 4 i n i n te ra c ti o n i s mul ui mbol i c, expl i ci si acesl corllportantcnt_ Palcurgerea extrcm.d^e compacti- traseuluivizitei a 5i intcrac{iUnile conrunrcationale desiiguratcnumai_ inrcriorul grupului. pun in in evidenti. prin comp ratie cu cunrportarncnrul multor familii orage-negri. .piii,ui f.,, i,, cazut unuia din copii caredescriecu sigura_n1d elernentete diapelirltri "un,,,,ii,.r. urn"r,"rn in unadin sdli,putemlemarca fenomenul "*pu, difuziuniiculturtrle.
Exercitiu F.ormarca abilitltjlor obscrva!ionale Instructiuni: t. Alegem un spatiusociarir caresuntem pre?.cnli rerativrcgurat- ,n bun cxcmprulr l.i canlna studenteascA, autobr,zsautren. o coaddla un superinagazinetc. 2. Realizim o schite a locului. Ce tel de activititi, ii" pi""i"j" prif,i", incu.ajeazi, descurajeazisau sunt neutie? ".o"" 3 cum foloscsc oamenii spatiur pe care ir studiem? cunr arata ei ce urmeazash faci? (lum cornunicdunul cu altul sau cum evita comunicarea? Cun, ," ,,iia unul la altul sau evite sh facAilccst lucru? Ce distantdpAslreaze ?ntreci? . 4. In f'cloanteniilbloscsc spatiulpentrua-coopera unul cu celilalt sa sc deiioeascipe ei ^ce (de exemplu. m0ltimeadela cantina)? in$ili ill , 5. Exista vreo difcrcnla in ceea cc prive$temoaaiiratea ac organizarea activitatilor cAnd oamcnl sunt\l1grlri.in perecllisau tnultime.l in 6. Curn lbloscscoarneniicadrul socialca resursa a angajeriiin activititt Inlcntionate nespccitice (nu in mod necesarnepotrivite) in locui iespectiv fae ex"rrpru, arata caracteristiciparliculare.astferca dorinla de a comunica sau de a ,* "nauni"urr (Adaptare dupa.D. Silverman, 1993.p.43 )

Capitolul 5

INTERVIUL CALITATIV

gi 5,1. Intervi : structurat, ul semistructurat nestructurat

lnteryiul esteuna din metodelenrqjorctlc lucru in aercetarea sociologica cea lnai utilizau pcntrucolectarca datelorin investigatia calitativha socioumanului. Aceasti metodi pormitecercetitoruluisi iufeleagi profund gi nuanlatfiinta umand,relaliile er cu rume4 credinleleqi comportamentel specificegrupurilor sociale. Daci la nivelul conptiintei oomuninterviul cst perceput cao metoddsinrpldcarerru presupute instruire9i abilitdli in speciale, realitate,planificareagi conducerea ilterviurilor, analizadatelorcolectate ii olaborarea ruportuluide cercetarc esteo sarcirricomplexi ce inlplicdcunogtin[e t('nleinice, practicegi, mai ales,munci intensd. altecuvint,a pule intrebAri a obtine deprirrderi gi Cu rispunsuriesteo sarcini mult mai dificila decat pare.in aceastd idee. metalbric.Oakely (1981, p. 4l) scrie: .,interviul esteca $i cAsdbria:toat6 lumca gtie ce este, foarte multi oamcni o- practici 9i cu toate acestea, mullime de secretese ascundin spateleu$ilor o inchise".lntr-o tonalitateasemdnitoare, Fotrtana Frcy (1993.p.36)defineiteinten'iul ca $i .,aftade a puneintrebiri 5i de a asculta". Ca raport social - subliniazi A. Blanclret$i A- Gotman (1998) - ,,interactiune inteNievator-intorvievat cea care va llotiri deslhgurarea este interviului'' (p. 123). f)ornind de aici, cei doi autori fi'ancezi arati. cd itervilll este o tdftlnir. pc c'rre o camcterizetvi astfel:

A sta volbA cineva dc cu estc, multdccat chestiona, nrai a-l o experienle, cveniment pecarc un nnic il putern inveF" coda. standardiza. profesionaliza, administra, tempera dorinlacare dupa compoda intotdeauna anumitnumer necunoscute prin urmare, un dc (li, riscuri), decurg ce inevitabil din faptulcd estevorbadespre proces un gi interlocutoriu, nu doardespre simph prevalarc o de (p.l2i). infornulie

Apelind la Bourdieu. ei consideri ci iflterviul este,,o improvizatiereglat5" l)coarcce tlecare interviu poate ploduce inlbrmalii padiculare,cl este o improvizatie, iar ca sI producd accste efectcognitive,,,intervitrl necesititnrnumarde adaptari, care alcAtuiesc, drept vorbind,tehnicainsiqi a inten iLrlui".in sfdrqit,faptul cA interviul la esteun..itinerar"il diferenliazide ancheta bazdde chestionar pe pe care.,inaiuteazd ulr terenin intregilncnarcat", de unde intcrviLrl marcajulpe ntdsunice se ..traseazl deplaseazi."
68

CERCETAnEA cALtrATrvA soctALtJLUr. A DEslcN ptRFoRMARE St lntcrviul obligi cercetitonrlse aolecteze informatiadirect de la respondent. intdlnirile dintrecei doi pot fi fomralesau informale.sd urrneze structurarigidi. ca in cazrrlcheso tionaruluipentru anchetdsociald,sau si arateflexibilitatein punereaintrebirilor cu rAspuns deschis.ln consecin{i, interviul poatefi cantitativ sau calitativ ori c6te putin din amdndoui.Dc aici, trei tipuri de interviu,trei tehnicidiferite, pe carecercetdtorul arc la le dispozitie: interviuri structurate,intrviuri semistructurate interviuri nesmtctu|ate. ti CercetAtorul poatealegetipul cel mai potrivit, tinend cont de avantajelegi dezavantajele fiec5rei tehniqi in parte. In afad de acesletipuri de interviu consacrate tehnici de ca cercetare sociafi, mai existd interv ti profesionale asa cum sunt cel pentru obtinerea judiciare,undeputerea unui loc de muncasau irrterogatoriile celui care pune intrebirile e mult mai mare decat a celui care este chestio\at. Inteniurile clinice sauteftqeutice reprezint6 alte tehnici profesionale interviuin carescopulestecre$ereaintelegerii!i prcdude cereaunei schimbiri la persoanacare esteintervievati. lnterviul formalizat, de obicei bazat pe chestionar, este interviul structul.rt. Aplicarea acestuia obligi pe cel care realizeazi interviul sA citeascd intrebirile si si comDletez_e chestionarul rdspunsurile care le prirnegtc la respondent. pe cu de Inferviurile structu!?te sunt csle mai putin consumatoare timp din toate tehnicile de inteNio. lnterviul de semisttucturat este semiformal,de obicei bazatpe unele intrebdri predelinite,dar care permite irtervievatoruluisi deviezede la plan ca sA pune intrebari relevantepotrivite. Intervievatorul introduce tema,apoi ghideazidiscutiapunandintebiri specifice.Interviul de acesttip este o tehnicAatat cantitativacat si calitativddestinatA Droducdatet date sa sthtistice Si calitative.El poatevaria in lungime.insi in mod obiqnuit nu estea$ade cdt lung ca interviurile nestructurate. Denumireade interuiu nestructuratnu detenninasA credemcAcercetAtorul are o irrragine nu clari despre ceeace dore$e sAexploreze. Numele sugereazA faptul cA nu se utilizeazi intrebf,ri doar inchise,cd cercetetorul are o atitudinc nu fo.malh (neutrd, ralionali, distanti sau chiar rece), ci rdspundela intrebdrile puse de participanti, permiteemotiilor 5i sentimentelor proprii si se manifeste timpul cercetirii. in Este vorbade stabilirea unei relalii de Ia,,om la om" cu scopulde a intelegegi mai putiD de a explica. Interviul nestructurat este un interviu informal, de obicei bazat pe cateva intrebaripertinente legatede ce anumecercetitorulvrea si afle. De exemplu,intervievatorul poatesugera, ,,Hai sI discutim cum te simti ca absolvent?" si laseintervievatul si sd rdspundd orice fel el sau ea doregte. in Cercetitorulpoatedevia in totalitatede la planul ini{ial al interviului atunci cand apar date interesante. Acestaesteo tehnicaeminamcnte calitativE destinati si produci informa{iiin adAncime. Interviul calitativ este,in general, tipul de interviuca.re ncesiticel mai mult timp pentrua fi rea/.izat. Figum 5.1 reprezintd un continuu al tipurilor de interviu de la calitativ informal, la semistructurat apoi la ti cantitativformal. Cercetdtorul poateplasap acestcontinuuin raportde intrebdrilecerse ce6rii iide abilila!ile carele poseda. pe Figura5. L Alcgereametodologiei interviului Nestructurat Semistructurat Structurar Calitativ informal Cantitativ formal Toate cele trei tipuri de interviu au avantajegi dezavantaje. Cercetdtorulcare folosegte intervlul structutat bereficiazd de acelea$i opofunitdti ca gi cum ar utiliza chestionarul, adicd instrumentulde cercetare producedate cantitativece sunt itr m5surl va '70

I N TE R V I I J I , C A L I TA ' I I V

sa faci generalizari.Desigur cA l va obtine o rati a raspunstlrilormai burrdPrin iflterchestionaruluide qetr aceqtia, vicvarezirespondenlilordecAt prin autoadministrarea iar problerni ambiguitetii va fi inlaturaii prin interven(ialui oportuni pe timpul desfide spredeoscbire celc turi.ii interviului. Dateleprovenitede la interviudle sruoturate' conditiile cercctariitrebuie pot fi comparatedeoarece de la interviur-ilenestructurate, sAfie aceleasi. trebtlie si fie in mlsuri si Un cercetitor eare opteazi pcntru intefliul estntcturful realecare Pot conducela atitudiniie 5i experien(ele date despresentimentelecolecteze noi descoperiri.Colectareaacestordate cere o bund abititate ti poate produce infbrtrebuie nestructurate, Oricurn.datoriti naturiiinfonnalea interviurilor matii deoiebite. dacd intervievatorul a influentat respondentulfie con$ient fie sd ludm in considerare inconstient.Generaliziri nu pot fi Ecute de la informatiile colectate prin interviul nestructurat,lucru ce xplicA de ce unii cercetttori opteazApentru inleniuri setni' stracturale. care combini atet intrebfui cantitative aat ti calitative de colectarea datlor, petmitandastfel unele generaliziri dar 9i oblinereaunor infor$atii detaliate' Modul cel mai tipic de realizare a unui interviu este cel individual, prin contact lnterviul poate avea loc $i telefonic. prin scrisori sau prin auto direct.,,fa{I in 1'atd". intrebarilor, dar evident se sacrificd astfel o buni parte din informalia aclministrarea bogatAcare s-ar putea obline prin intervievare directd, mai al()s cdnd este vorba de sau interviul semistructurat nestructurat.

5.2.Ce este intervievareacalitativi

Intgrviurile calitative servescefectiv unor scopurivariate ala cum sunt: studiul obi culturale,evaluareaeficientei utlui program educalional ceiurilor gi comportamentelor imporla oamenilor evenimente reac[iilor exper{ilor, analiza sausocial,documentarea sau orale despreevenimenteistorice importalrte tantedin viata lor. aflarea istorisirilor povestilor vietii unor oameni interesantisau influenti. Acest tip de interviuri recrearea sunt tehnici folositoare cand studiem o arie necunoscutd, fiind o etape nestructurate cantitativestructurate'care ne ajutl sa exptoratorieinaintea designului chestionarelor deierminim intreberile gi categoriile corespunzitoar.Invers, interviurile de acestfel sunt analizatepentru a pot fi tblosite dupi ce rezultatelemisuririi mai standardizate unele rezultateleintrsante neatteptate 5i dobendiposibilitateade a intelege pe Dacd rezultatelecantitativesunt uneori contestate temeiuri politice sau metodocare logicede citre acei care nu sunt de acord cu ele, cuvintelereale ale pal1icipantilor Patton(1990)dd exemplul emoliile lor puternicepot fi mai greu respinse. exprirnd consiliului de administrafieal unei gcoli care a contestatun referat ce expima nemulunor cadre fumirea unor profesori, rnotiv6nd cA este vorba doar de reclamaliile muncii lor. Totuli, cend in urma unui studiubazatpe didacticemai pulin dedicate interviul calitativ, consiliul a fost confruntatcu cuvintelerealeale profesorilor.carede pentru fapt reflectau atat devotamentulacestorapentru munca lor aat $i plocuparea a qcolii, consiliulde administratie fost mult mai dispussE asculte sd 9i problemele favorabil preocupirilor acestora. rdspundd (Kvale' 1996) sunt conversatii La nivelul cel mai de bazi, interviurilecalitative ca calitative fiind interviurile de Pornind aici. Kvaledefirreste '71

CERCETAREA cAL|TATTvA s(rtALrJLtJt. A DEStcN pERTORMARE St

I
l
5.2.1. Tehnici ale interviului calitativ Cel putin doua cauze pot determina cercetdtorulsi opteze pcntru utilizarea interviului cafitativ ca metodAde investigare:io primul rand, interesulpentru inlcle.\urile subiectiveconferite de participanli subiectului pus in disculie sau problemei investigate;in al doifca rdnd. explorqlea nuantald a unor subiccteconsiderate prea complexe pentru a fi investigate prin metode cantitative. Pentru a satist'ace aceste obiective Patton(l990) identifici trei tehnici de bazi ale interviului calitl:tiy..interl)iul .onvcrsayionalinformal, inteniul ghidat { interviul deschisstandardizat.Degi acestetehnici variazAca fonnat (primle doui au un format nestructurat.iar al treilea un format structurat),ele au in comun faptul cA rdspunsurile participanlilor sunt deschiseli nu de sunt restrictionate alegeri alternativefurnizate de intervievator,ata cum se intamplA in interviul structuratcantitativ- in astfel de interviuri cel care rdspundeeste rugat sA aleagi dintr-Lrn predetenninat categoriide rdspunsuri. set de Desigur cd fiecare tehnici a interviului calitativ arc avantajeti dczavantajc.Cand ne decidemsi folosim inten,iurilecalitativeeste necesarsA tuim in considerare punctelcslabegi cele tari ale fiecirui tip in raport cu nevoile cercetirii gi cu resursele disponibile. Intrviul conversa{ional informal. Acst tip de interviu poatesAapari spontanpe parcursulmuncii de teren, iar cel care rdspundes-ar putea sAnu cunoasci fhptul ci are Ioc un ,,interviu". Intrebirile reies din contextul imediat astfel irrcdt formularea intrebirilor gi chiar subiectelenu sunt predeterminate. Avantajul major este accla ci interviul este foarte mult individualizat ii relevant pentru individ. El poate firniza informatiisau'inlelegeri care nu le-a anticipatcel care ia interviul.Accst tip de pe interviu necesitA intervievator care sd fie foane bine informat 9i cu experierrti in un domeniu, abilititi in a conduce cu discrelie interviul. Totuti, deoarece informatiile diferite sunt colectatede la oameni diferili, acesttip de interviu nu este ststematrc sau gi, comprehensiv de aceea,apar dificultdli in analizadatelor ob(inute. Interviul ghidat (dirijat). AceastetehDicaeste frecvent denumitd de multi aurori intertiu c-alitativin profunzine. gi este probabil cea mai folositA formi de interviu calitaliv. In aceasti rchnici, intervievatorul are un plan de subiectesau problemecare trebuie acoperite, dar este liber sd variez formularea si ordinea intrebdrilor intr-o anumiti misurd- Avantajul major este acala cA datelc sunt intrucatva mai sistematice in 6i mai comprehensivedecrAt interviul conversa[ional informal in timp ce tonul interviuluirimere destulde colocvialgi informal.Interviurile calitative profunzime in sunt flexibile gi exploratorii; cercet5torul ajusteazi intrebirile in functie de fclul irr care intervievatul a rispuns intrebhrilor premergitoare, in scopul clarificirii rispunsurilor, pntru a urma directii noi de investigarepromititoare sau pentru a obtine nrai rnulte detalii. Obiectivul aoestuiinterviu nu este de a identificaadevlrul sau de a concluzionaasupraipotezelortest, ci sA-l ajute pe cercetatorsA inleleagd experientele participan(ilor concluziilela care accgtiaau ajuns. Interviurilecalitativein pro9i funzime sunt cel mai utile atunci cind: (a) avem nevoie de o imagine holisticd, bogati, detaliatd asupraexperientelor oamenilorgi a felului in care ele sunt iDterpretate de (b) cdtreace$tia: sunteminteresati explicdmg6ndurilerii conpodancntelecareiSi si au radicina in factori situationalisau contextuali:(c) avem nevoie de o metodi flexibilScarese poateschimba parcursul pe derulirii studiului. 13
I N TE R V I U L (' A I I TA TI V

inletege lumea ot vedere,.at 11"-":T-:-1" I de in{etesul expenenlejor H:il _o: treiri subiccritor, a dez-vdrui oamenilor, adescoperi acestom de lumea anterio; e*pti*tiiio. 9ti intin"". Dupe Blanchet A. cotman A. (199g). fi
.-. nterviul, caremerge cdutarintrebrritorpus in deactoriiingi$i, faceapella punctulde vedere at aclorului careaduce prim_plan in experien6 haiu, togica ralio'nat-iiateil""rni,u ,Zay. gl 1p. Fiind un ,,proces interlocutoriu,,,interviul calitativ exploreazi multidimensionali_ tatearationali gi afectivi a lumii oar

ir dauacrorii evenrmentelor treite,comportamenle lor^t_., "ur" l1 n*."tn ,,1,"ij, candne propunem aflhmvalorilegi normele si la carese"f" "f,"ra, c6nda""iJ qi raporteaze fet.Rezutta ce_interviut catitatiu auaniujJ j,l"luu,"r,, intr_ oi,e.a *nJ ""tion"ura li,ilri'j
rogrce.dar. a$acum estegi firesc,are gi o seriede dezavanliie

principar.,v.ecrorur ".p;;;;-il;?i:i"B:l::1":l'Tii,#,y;":J.Tli,j:1ffi:t] "r d:g:"bir de peninent cand.vrem anatizim.""ruf p" sa ll:11_"l :r,:
,o"i"-

Ayatrtajele intrviului calitativ

ra unere l'"J|il:i'.ffi;i,i;arimitar *'"c";iild"';;;;", ;:#:i::ffil"'#?

:T'ffiff"T:flH'::::

Permiteparticipantului descriecu ,urint"..pao,prii si c ce estesemnificativ sau Dentru flr, c, fiA r:-^;^1 ,^ _-- , et

ror, expert,za ;r:l ;il: #,il:X'"""'i,:':;1,i":::l*'::":1.1!tu cuno$tinreror $i p-t'u iJ"il#ffi; u

seasigure parricipanrii cd lj:T1"i*3rlr"b"jr".ion'oaurrn"".JXl#':",i:$1,:1."

Permitecercetetorului examineze sd n

$i rczultatele adeverat" participanri penrru "sune $i rvaliditate;

lli[1X5;1""""""'t" "*pioiu
Caseta 5.2

"::;:J;i#'3;"ik"1HlJ::

Dezavantajeleinterviului calitativ

. poate . poate.tc.t,.." reacgi, ,..^d: ^-.._:a- stari decran$a anumite osihice,i;ffi;;'; -." ;ff1"JiiilT::fff*: cet
:ili"?]""*t, ti intervievat, lu"r,
. .l:yi::l

' l';l';r'i,n:r:ll'*

decat cantitativa;purea parricea s-ar ca ff1T$",fi::.Tl"ilYitd lFonau $j sa_regrete tarziu ca au mai fecut acest lucru. .
"ur" nu sepetrece cu ;;;;;;, "1," ,r" .r. ,
,i realizarea acestora poatefi costisitoare tl experienre

.",91 care.ia! intervilrile

ei lllljjlliij*lfrviutcatitativpresupune interviuriior '. *f$::,:lJffir"Ji"T:a caritati"";"""';;;;;;;''r,u,'io l'"lX1'i"o,r,

Tehnicainterviu_lui calitatjvproduce mai muit subiectivism decatinlerviurilecanltal oeoarece cercetdtorul decidece citate sau exemplespecifice : relateazi in raportul cercerare.

inde;;nare1-ons"iie,auira.

12

C ERCETA R E A A L I T A T I v A A SOCIAL UL UI. DESlON PIRF ORM AR E C SI

/ I T' I - C A L I TA ' I ' I V

Ca gi interviul conversalional,acest tip de interviu necesiti de asemeneaun intervievator care si fie bine calificat 5i experimentat, deoareceva trebui si $tie cAnd si sondezepentru rdspunsurimai in plofunzime sausi ghidezeconversatiapentrua se asiguracd toate subiecteledin ghid sunt acoperite, Avantajelede bazd ale interviurilor calitative constau tocnrai in flexibililatea p care o corferd qi in bogitia datelor obtinute. Dar acesteavantajenu pot fi obtinute Iere un cost. Un posibil inconvenient este aA adeziuneala subiecteleghidului va irnpiedica alte subiecte impoftante si fie in lidicate de catre cel care rdspunde.De asemenea" timp ce este mai sistematicdecdt interviul conversalional,ste totuti dificil sd se compare sau sd se analiz-e7-e datele pentru cA subiecti diferili pot rispunde destulde variat la intrebdri. Altfel spus,Jbarte greu putem prtinde ci rezultateleunui asemenea studiu pot fi generalizate la alte grupuri de oameni. La aceastase adaugafaptul cd operatorul interviului calitativ are un rol activ in determinarea tipului de date colectate,$i creqteastfel probabilitateaca acestasi influenlezerezultatele studiului. Interviul deschis standardizat. in aceastdformd de interviu cer care conduc interviul adera la un scenariu strict si nu exisli flexibilitate in formularea sau in ordinea intrebirilor. Este totugi consideratun interviu calitativ 9i nu uultl cantitativ pentru ca toate raspuDsurilesunt deschise. Aceasta estecea mai structuratdgi eficientA dintfe thnicile interviului calitativ ti est folositoarepentru reducereainclinatiilor personalecdnd sunt implicati mai mulli intewievatori,in situatia ifl care acegtiasunt mai putin experimentati,slab infbrmali sau cend este important sA se poata compara rispunsurile subiectilor diferili. Aceasta este probabil cea mai buni alegere dacd sau dacd timpul gi trebuie sf, ne bazim pe intervievatorivoluntari sauneexperimentati banii disponibili pentru analizadatelorsunt limitate. Principalul inconvenienteste acelacA intenievatonrl are pulind flexibilitate pentru a rispunde la preocupirile particulare ale individului gi nu existb garan.tiaci intrebdrile puseating problemelecele mai relvante pentrurespondent. Unii autori insisti ca interviul calitativ sA fie precedatde observaliaparticipativi, numai astfel,spun acegtia, pot degajaproblemele se majorede disculie 9i formularealor conceptuali qi lingvistici adecvati perspectivei subiecfilor.Mai mult, interviul converparticipative, sationalestevizut ca fiind consubstantial unde cercetito.ii, care observafiei iau parte la viata Si activitAlileunei culturi, realiz.aazA autornalpi convorbiri informale spontane.dupA cum pot provoca discutii cu caracterorganizat,centrate pe anumite subiecte. exprimdrnacordulcu aceastiideein urma vaiidirii ei in citeva cercetiri de Ne teren,asacum a fost studiul referitor la studentiicareunneazainvatamantulla distanta (M. Agabrian,2002).Pe bazaobserva{iilor participarrt, noastre calitatede cercetdtor in am construitun interviudeschisstandardizat astfelarn putut tblosi studentiipentrua realiza ti intr-un timo rcleLirscurl nurnarul intcrviurinecesar. de FAMILIA INTERVIURILOR CALITATTVE. Pentru a descoperi rispunsuri detaliate despre culturi, inlelesuri, procesegi probleme,putem alege dintr-o familie largi a tipurilor de interviuri calitative. Degi diferd intruciwa, fiecare reflectd aceea$i filozofie a cercetdrii calitative: descoperimceea ce gAndescai ttiu ceilalti ii evitim dominareaintervievatilor nogtri prin impunerea lumii noastreasupra lumii lor. In clasificareaintclviulilor calitative prezentatimai inainte am folosit drept criteriu nrodul9i graduliu carecercetAtorul conduce conversatia. Multe interviuricalitative au
74

Indifercnt de inclinarea cet atat p1(i mai bine structurate 9i pn4i mai putin structurate. balanteiintre intrebAri (mai mult sau mai putin structurate),nu se pun intrcberi care d cer un raspuns felul ,,acord"sau,dezacord". Un alt mod in care interviurile calitative se clasifice este dupl critcrittl tipului de informalie pe care o Jolicild. Folosirea acestui criteriu produce mai multe tehnici desprecare vom vorbi in continuare. Interviurile culturatc. Cercetbtorii pun intreblri despre inlelegerile li sensurile de comunemajorititii oatnenilor,reguli de compotlament5i standarde valori consideprecum gi despreaSteptirile lor reciproce.Crcetdtoriicarc rate ca de la sine intelese, folosescacesttip de interviuri cautf, ceea ce oamenii au invatat prin cxperien{i 5i au transmisgeneratieiunndtoare. Interviurile despre probleme actuale, Cercetetolii pun intrebari despreanumite probleme sau procesecureniede ordin social, economic' politic, cultural' evenimente, educational,comunitar etc.; de exemplu, despre modul in care se deruleazi un programreferitor la copiii strbzii. nouda de alego perioada limp, si zioemanii deceniului Istorii orale. Cercetatorii remarcabil, cum este infiintareaunei ttniversitAti ii XX sau un veniment secolului istoria orala este o solicitd celor implicati sd descrie ce s-a intamplat De asemenea' mtodi utilizati pentru a adunadate de la persoaneqi grupuri care au fost din diverse motive ignorate,discriminate sau uitate (Gluck 9i Patai, l99l). lstoria oralt incearci sI surprindddiferite aspectedin viala cotidiand a acestorcategorii de oameni, de la interpretlriculturale semni glume,expresii vrbale. comentarii. ii amintirila c6ntec, ficatii sociale.in istoriile orale desprefitpte reale intervievatotul cautl partenericonce istoricai prin interviltreconstruaette careau triit un anunit eveniment versationali naratiuni care explici s-a intamplat qi modul cum a fost inteles. lntervievatorul cauta interviurile cu istorii orale se fac referitor la probleme De ca s-a ?ntamplat. asemenea, cum sunt documentareadespre un stil de viatd care dispare culturale importante, care devine tot mai rar' progresivsaudespreun megtegug Istorii de viali (biografii). Cefcetitorii studiazaevenimenteleimpodalrtedin viata de debarasati orice multiple, irr'intalniri i9i Aici, persoana istoriselte celorintervievali. personale.Istori.t vielii se conprejudecatali inhibitie, istoria vietii 5i experienlele centreazimai ales pe experienleleunei persoane aeeace el sall ea a simtit pe mlsura 9i vietii; despre etapele ae a trecutprin diferiteetapeale vielii. Istoriilevielii ne vorbesc deschideo fereastraspre infelegereaschimbarii sociale.lstoriile ele pot de asemenea trecutulfi il careinterpreteaza a vietii implicdo combina(ie naratiunilor povestirilor 9i fac acceptabil, comprehensibil gi important ( Helling, 1988; Watson ti WatsonFranke. 1985). Interviuril de evaluare. Cercetltorii studiazAatat in profunzime cat Si in detaliu cum vid cei implicatisuccesul egeculunui programsau proiectsocial,educalional 9i sau de altd natur6. Interviurile de evaluareincearcd si studiezedaci programelenoi' se proiectele sau alte tipuri de schimbiri intentionate ridici la nivelul agteptirilor. in de Deoarece cercetarea evaluarese concentreazd, parte, pe ce nu fuoctioneazala un program sau proiect,justificirile sunt frecveDtein acesttip de irtervievare' Astfel pot tensiulrilor prezente termerrii in apirea rniturile,care incearcl sA expliceproblemele (Patton, t9990; Sink, l99l). nerezolvate irecut din

CERCE].AREAcALI'IATIVA A SoCIALULUI. DESIGN st PERFORMARE

lntervi urife./ocrrsgrap, denumite interviuri tLegrup tn prcfunzime, Si . sunt o formi de interviuri de evaluarein care grupuri de oameni ,u"nti"unit" p"nta u discuta schim_ Darl poterr[ralesau impresii comune. problemele discutate yarjazA de la limitat ,i spccific - cum reac(ioneazioamenii la o noud formd pentru sticlele unei bauturi rdco_ ritoare de exemplu la probleme generaleale membrilo, care i;i impan speranlele temerile intr-un cartier aflat in schimbare. ""r""iaali gi Deoareceinterviurile au loc in fala altor oameni, multi dintr ei strdini, este nevoie de un *^io".uUit p"ntru u face late acsteisituatii. "iort in redere v-arietatea tipurilor de interviu calitativ deducemci ele diferi ca ..Avand sor. u pnmut randdtlere||te rezidi intreaccentul relativpus fie pe inlelegerea culturii ca pnncipalobiectal studiului,fie pe inrelegerea evenimentului pro""ritri. in un"t" ii interviuri scopul estsi oblinem naratiuni;i; altele su"t"rrr inJ"'tui J""a lntervievatul inrerviuri au un stil de desfisurare mar agresiv decar f:-:f"i...o fo*r,ite..Unele afrefe. Inttndereasterei de cercetareyaiazi, de asemenea de la un tip de interviu la altul. istoria.orali. istoria vie.tii, evaluareagi interviurile focus grup, tntervievatorii ,in_ aplici metodespecifice de ascultare intelegerea a"t.tor. 5i fotuqi]ioli" acesteapot ii incluse in dou' categorii mai largi a inrei,iurilor ituti*-pi' a-nu-me, interviuri "uf se concentreazi pe.norme,valori, inqelegeriqi ."gufi a" comportament :ir],.:]"f",:. are unut grup sau soctetAttconsiderate la sine intelesegi de interviuri pe problema actual ce se concetrtreazd asupraunui evenimentsau proces pentru ca si alle ce s-a ir)tanrplat, cend$i de ce. hterviurile culturale examineaziin{elcsurileimpArti$ite gi dezvoltatede membrii unui grup, felurile acrivitdtilor desliguratecle obicel de membrii acestuia,i motivele pentru care le desligoari. stilul de punerea intrebarilor in interviurile culturale este relaxat.,un interviu cultural irnplici mai mult o asculrare activd decat chestionare ag'esivA.Cultura este deseori comuniaatAprin povestiri, astfel incat intervievatorul

mai mult interpretarea spuselorrespondenlilor, tdtorul unei probleme actualerelateazd cI cegace a atlzit, raportul trebuie sd demonstreze interprctareanu s-a indepirtat prea mult de realitate gi sa arate raliunea 5i evidenlele care au dus de la interviuri la concluzii. Interviurile trebuie se solicite informatii care si poatd fi verificate cu alte surse. cum sunt dosarele angajalilor sau procesele verbale ale adunirilor, iar intervievatii trebuie aleti dintre cei care au cunoitinte despre pA4i distincte ale unui evenimentsau si aibd perspective diferile despreceace s-a intamplat. ln practici. stilurile irrrerviului cultural 9i al celui pe problemede interessunt in deseoricombinateintr-un singur interviu deoarece, fond, au in comun prezumtii de calitativi. bazAcare ghideazdintervievarea Toate aceste tehnici de cercetare proprii interviului calitativ pot fi folosite in diferite etape de cercetaregi in diverse scopuri care, dupd A. Blanchet ti A. Gotman ( 1998.p. 137),sunt: gi - analiza principale informalii; unei probleme constituirea de sursei - explorareagi pregdtireaunei ancheteprin chestionar; - completareaunei anchetesau resituareain contextul lor a rezultateloroblinute in prcalabil prin chestionare alte sursedocumentare. sau 5.2.2. Ascultarea, inlelegerea 9i impirtigirea experientelor sociale

l.s:;.llli,i" 9i obiceiurite povesllnle currurate. ^d""lill exprimevalori qi teme.chiarpi in domeniimai restrdnse. Spre deosebire de interviuriie cul1a;r:ale, interyiurile pe problei actuale caut| explicalii. ale evenimentelor gi^descriereaproceselor.Cercetitorul caute in general infornralii factuale detaliate. in interviuriie despre probleme actuale, de interes, Intervievatoruljoaci un rol rnai activ in conduCerea chestionirii $i in men(inerea conversatieipe un subiect anume (de exemplu: cum a fost luati o anumrti decizie cu pnvire la privatizareaunei intreprinderi de siat). . -lnterviurile culturale se repeta cu aceiagi intervievati pani ajungem la saturarea informatjlor. in interviurile despre probleme d. inteies, poate avea ceteodatidoaf o singuri tansa de a obtine inforrnatiaspecifica "","""tAti.,,t n"""rura. In consecinti. intervievatorul.poare adopta un stil mai agresiv de intlrvievare, dezvortando rista de intreberi specifice 9i urmarinduJe p6n,i cAnd obtine raspunsuri mullumitoare. Lrtervievatorul poate respinge relatlrile gi lucrurile de fut"lfa a""a stau in calea Inleregenra ceea ce s-a intdmplat. De aceeaacesttip de interviu este conside.atmai dirijat decatcel cultural. Rapoftul de cercetare in urma unui interviu cultural este credibil pentru cA po_ vestrreaeste spusl de citre rnenrbrii culturii cu propriile cuvinte. Deoarece cerce'76

pretungire cire sunt prin gpvesrite impirraqtte traailiite

Intervicvarea calitativi esteo modalitate a descoperi gdndesc i ce simt ceilalli de ce oamenidesprelunreain care trdiesc.Prin intennediulei puiem in(elegeexperiente sa 9i reconstruim evenimente care nu am luat parte.Intervievarea la calitativi aduceinformatii noi pi deschide ferestre sprevie{ileqi experien.tele oamenilorpe careii int6lnim. lnterviurile calitative se bazeazApe aptitudinile conversalionalepe care deja le qi gdndurile aveminsugite, esenfial dar esteun mod inten{ionat a afla sentimentele, de experientefeoamenilor. Ele furnizeazAinformafia p care cercetatorul o analizeazd rrai tdrziu ti o impinAfette cu altii prin cirti, rapoartede cercetaregi articole. Fag de conversatiileobi5nuite,interviurile calitative sunt coDdusede citre cercetator,care in mod iDteBtioDatinaoduce un numdr limitat de intreblri gi cere intervievatului si exploreze aceste intrebari in profunzime. Deducem cd pentru a fectua un interviu calitativ, deci a asculta intr-adevdr ce spun oamenii, trebuie sa fieoem dincolo dc aptitudinile care sustinconversatia obi$nuiti $i sd dobdndimabilitl{i 9i o experienfa practicl adecvatl. Intervievarea calitativa se tnzeazA pe o filozofie a cirei coordonate esentiale sunt: (a) incurajeaztoamenii sd descrielumea lor cu propriile cuvintele;(b) construielteo relatie intre cel care ia interviul Si cel intervievatcare impune obliga{ii pentru ambelepi4i; (c) gi definepte asigurdstandarde pentru evaluareacalitlti cercetarii;(d) urnanizeazirelalia paneneriiinterviuluipentrua da acurate{e credibilitalcrezultatelor. dintue 9i Cercetbtorii calitativifti ii ascuiti pe oameni cum descriu 5i inleleg lumea in care triiesc 5i muncesc. Ei exploreazi teme specifice, evenin'leDte inmpldri. solicitd sau relataridespreistoria personall ca sAexaminezefenomenesociale 9i politice. Exemplu de teme: Cum au fost oameniischimbatide revolutiadin decembrie1989?Cum se adapteazi fanriliilela faptul ci un numir crescut fenreii5i imparttirnpulintre locul de de munce gi casd? De asemenea, cercetatoriiinvestigheaza schimbdrilesociale, politicegi economice sA poataevaluaproiectele programele reformasociali gi de ca

CERCET A R E AA L t r A T t v A A so ctAL UL u t. DEStcNSt p ER[o RMA R E c

lN*TERVIUL CALITATIv

sau d pedec.tionar manageriala. Totodatd,intervievatorii discuta cu oamenii modul cum ei incearcd si rezolve problemele sociale cu care se confrunta gi examineazi succesele insuccesele lor. $i Aceasti paleti diversd ne permite sd afirmAmcd intervievarea calitative este atet o metodbteoreticAcit gi practicd.Ea ne di prilejul si impArtigim lumea altora pentru a descoperice se intampld, de ce fac oamenii ceea ce fac ai cum inleleg lumea. Cu ascmeneacunogtinte putem ajuta qi participa efectiv la solutionareaunor probleme socialevariate. Formal, interviurile calitative sunt similare corversa[iilor obignuite,in esentA insi efe diferd in ceea ca priveSteintensilateaascultdrii conlinutului a ceea ce este spus. lntervievatorul calitativist ascultdcu intentie pentru a obtine cuvinte cheie;i idei, cit gi pentru a nota omisiuni importante.Pe lengdfaptul cd ascultdcuvintle spuseefectiv, gi cercetitorul surprindetonul emolior?4/ urmlregteatetrtsemnele nonverbale cxte au o anumitAimportanla.Uneofi pune intrebaridespretonul emotional pe care l-a obseryat mai degrab6dec6t desprecontinutulrdspunsului. Intervievatorii calitativi$tibebuie sl-gi dezvolte aptitudini de ascultarcpentru a putea identifica ce idei, teme sau probleme sA urmAreascl in intrebirile de mai tdrziu. h interviurile calitative ascultdm astfel incdt sd in[elegern sensul a ceea ce este spus. Pentru aceasta dezvoltdm aptitudini de a ascultaatent fiecare propozilie gi fiecarecuvent.lntervievareacalitativi presupunea asculta cu atentie pentru a auzi sensurile, interpretdt'ile Si inlelegeile care dauformd lumii inteNie|dlilor noltri. Pentrua trecedincolo de ascultarea obignuiti ii a intelegesensJfi, tJeb]die sdfocalizdm disculia. Oblinem astfel mai multi profunzimegi-mai multe detalii dintr-o vadetatede teme mai redusddecatin aonversatiile obiyruite. lncurajim oamenii sA dezvoltedei, sA ftmizrzn evenimentegi clarifcdri, cet QisAdiscute evenimentelein detaliu. Profunzimea, detaliul9i bogilia pe care le cdutim in interviurireprezintd ceta ce Clifford Geertz(1973) a njjmit descriere densd (thick description). Descyiereedensd, cu rdddcini in expefienta directd a intemievatorului, formeqzd ndteridlul pe care il strAng cercetdtorii, il sintetizeazd$i il analizeazdca pqrte q inlelegerii sensuluidalelor coleclate. Pentrua inlelege ce spun oamenii, intervievatoriitrebuie sh fie atenti la simbolurile gi netaforeLecu ajutorul cdrora acegtiadescriu lumea.In contexted.ifefite, un termen poote lua sensuri variate. ln consecinta,nu putem consideraca de la sine inteles cd $tim un cuvent sau altul cdnd iDtrd|lrint -un mediu social nou. Pentru a inlelege ce spun oamenii, intervievatorii inva{i sd audd prezumtiile luate ca date ale intervievalilor qi incearcd,cu mare efort, sd desluqeasci experientele care au modelat aceste prezumtii. Intervievatorii calitativiqti inleleg cA experientele unei singure persoane nu sunt in mod intrinsec mai adevimte decatale altei persoane. Dace intervievatoruldescoperdpatru versiuni diferite ale aceluiagievenimentnu inseamndin mod necesarcd unul dintre intervievali are dreptate9i ceilalli trei gregesc. Pot sA aibe toti dreptate, reflectdnd diferite perspectivedespre ce s-a intamplat sau observatii ale diferitelor pir(i ale evenimentrlui. Oanenii care privesc aceleali evenimentele pot tnlelege diferit. Spre deosebire de interviurile din anchete in care furnizarea informaliilor este relativ pasivi gi nu este acordataoportunitateade a detalia, responden(iidin interviurile calitative sunt tratali aa parteneri mai degrabddecat ca obiecte ale cercetdrii. 78

in acestsens,uneori ii numim pe cei carc rispund la inrreblrile interviului inlervie|aliuneori ii numim inlormatori iar alteoi.parteneri cottversdlionali.Inten'ievttul estevn cineva care ne povosteltedespre Irrformator de obicei inseamnd cuvant relativ ne]!l.nt. cadrul social al cercelArii,despre cum se desfrgoardlucrurile acolo, nu doar despre propriile experienle.In unele cazuri, informator inseamndcineva care spune poliliei astfel cd acestlermen trebuie folosit cu griji. despreactiuneailegald a altei persoane, 'feffircn$l p(trtener convelsalional are avantajul de a accentualegitura dintre inter' disculiei. Mai nrult. vievarefi conve$atie qi rolul activ al intervievatuluiirt modelarea tleoareceatdt intervievatorul o termcnul sugereazd experientAapropiaii $i cooperantA cet Si intervievatullucreazi impreuni pentrua realizascopul comun al inlelegerii. Fiecare partener conversalionalste o persoani care are preocupdri gi interese personaleqi respundeintr-un mod distinct cercetdtorului. Unii partenert conversaallii sunt mai relinuti qi formali. Unii au nevoiede stimulare tionali sunt deschigi din vorbit. Unii suntbine informali,iar allii cunosc allii nu se opresc pentrua detalia; puline lucruri despresubiect. Aceasti abordarecontrasteazicu cea a cercetdtorilorin esto pane a unei opinii trebrriesi anchete,car pentru a descopericet de rAspandita [n sensul celor sp\se1punerea Qcelorati intrebdri pun6 aceeaqiintrebare tuturor. tuturol dre pulin sens in intervievtreq cqlitalivit, unde scopul e.tte a descoPrri (e se intdnpl.i ti de ce, in terneni bogali ti indiridutlL Un interviu este o fereastri intr-un care in timp;i o lume socialacare esteexperimentatd rnod dif'erit de fiecarc persoana triiegte acelagieveniment. ln irtervievarea calitativi, cercetitorul nu este neutru, distant sau neimplicat emolional. El dezroltd o relatie cu intervievatul, iar aca relatie este posibil sA ii sensibilitatea,umorul gi sinceritateacercatitorului sunt comportaimplice. En.rpatia, mente importante pi necesare'in cercetare.Cercetitorul cere multi deschideredin necsara daca este parteaintervievatilor,dar estepulin probabil sd cblind deschiderea st6rile de spirit, interesele, Interviul esteafeatatde personalitatea, inchis 9i impersonal. experienlelecercetitorului. Modul in care cercetitorul pune intrebdrile se schimbi in func(ie de ce credeel/ea despresubiect sau intervievat.Profunzimeainfelegerii cerutd pentru a efectua intervievareacalitativd face dificil pentru cercetltorii calitativiSti si ramenaninfluenfatide judecdti de valoare sau neutri fa(d de problemeleridicate.De aceea,efectuareaintervievirii in profunzime incurajeazi cercetitorii sd dezvolte o ernpatiefa16de intervievati.dar hrA prea multf, implicare inc6t si nu vedem lucrurile negativesau daci le veden sa simliti ce nu le putem relata. lncercdtnmai degfab6s, mentinem o balantEatitudinald decat neutralitate.Pentru aceastatrebuie sd oblinem mai multe versiuni ale povestirii, sb chestionim fiecare intervievat cu intensitateSi cd empatie.Aceastainseamna trebuie sa invitlm sd fim de acord cu punctede vedere ugor de cucerit. diferite 9i contradictorii,atitudinecarenu esteirrtotdeauna Toate cele spusesunt probleme adevdrate trebuie abordateintr-un anumit mod. $i Rolurile intervievirii 9i stilurile chestionirii nu sunt ca nigte md$ti care pot li pusesau scoase cu uqurin{i. Ele reflectd propria personalitatea cercetitorului. O parte a filozofiei cercetdriiesteaceeacd adt intervievatorii cet $i intervievafii surt persoane cu emolii, interese gi prejudecnti care afecteazi modul in care este ct-ectuatl aercetarea. lmplicarea personali este un punct puternic al meiodologiei, dar creeazi probleme la care trebuie sa ne raportdm. Un intervievator trcbuie sA fie sensibil la pe propriile itr prejudecd{i, bagajulsocialgi intelectual careil aduce interviu. la