1

4. Comportamentul de cumparare a accesoriilor handmade de catre

consumatorul tanar adult. Comparatie intre Anglia si Romania

Romania, la fel ca si alte tari ce au fost candva dominate de regimul comunist, nu a
beneficiat de o dezvoltare economica si tehnologica decat in ultimele decenii, fapt ce a
impiedicat traficul de informatii si a ingradit introducerea de noi cunostinte in domeniile de
specialitate. Astfel, noul curent care pare a fi pe buzele tuturor in ziua de azi a fost constientizat
tarziu, fenomenul handmade ramanand inca necunoscut pentru cei care nu au acces la mediul
online, cat si pentru cei care traiesc in zona rurala. Scopul acestei cercetari este de a analiza
gradul de dezvoltare al acestui concept in comparatie cu una din tarile Europei, mai exact Anglia.
Dupa cum este bine stiut, Anglia este o tara deschisa inovatiei si originalitatii, permitand astfel o
comparatie potrivita studiului in cauza.
Pasii urmati in stabilirea concluziilor legate de consumul de accesorii lucrate manual
constau intr-un interviu calitativ destinat producatorilor de bijuterii care confectioneaza fara
ajutorul masinariilor aceste podoabe si intr-un chestionar valabil atat in limba romana cat si in
limba engleza aplicat pe un esantion de 102 persoane impartite in mod egal intre cele doua tari
avute in vedere.

4.1 Metodologia cercetarii

Obiectivele cercetarii sunt identificarea gradului de constientizare al conceptului de
handmade de catre publicul din tara noastra in comparatie cu cel din Anglia, identificarea cat
mai exacta a publicului consumator de accesorii lucrate manual, cat si aflarea motivelor
dezvoltarii si incurajarii acestui curent in randul micilor antreprenori.
Astfel, principalele ipoteze sunt: a) Persoanele cu studii superioare sunt mai deschise
ideii de cumparare a produselor handmade; b) Cel mai potrivit public pentru piata de accesorii
lucrate manual este compus din grupul feminin; c) Tinerii sunt cel mai usor de convins in
cumpararea bijuteriilor de acest tip; d) consumatorii din Anglia poseda un nivel de constientizare
mai mare al curentului handmade decat Romania; e) In Anglia cererile de accesorii handmade
sunt mai mari decat in tara noastra.

2


Descrierea lotului investigat
In alegerea persoanelor respondente la cercetarea de fata s-a tinut cont de o serie de reguli
care au fost aplicate in cadrul chestionarului cantitativ dupa cum urmeaza: participantii sunt atat
de gen feminin cat si de gen masculin, cu varsta cuprinsa intre 19 si 26 de ani; cei care nu au
raspuns la toate intrebarile nu au fost luati in considerare pentru rezultatele cercetarii; persoanele
care au fost de acord sa completeze chestionarul aveau cunostinte minime legate de conceptul de
handmade; nu s-au luat in considerare ocupatia, nivelul de educatie sau zona geografica din
care faceau parte.
Chestionarul a fost trimis unui numar de 102 respondenti din Anglia si Romania prin
intermediul platformei online si completarea acestuia a fost individuala cu optiunea de
completare cu pareri subiective la unele intrebari cu mai multe variante de raspuns.
Cercetarea calitativa a constat in intervievarea a 6 producatori de bijuterii lucrate manual
si nu s-a tinut cont de varsta, profesie sau vechimea in domeniu.

Etapele investigatiei
Dupa realizarea si distribuirea instrumentelor de cercetare (chestionarul, in cazul
cercetarii cantitative) a fost facuta o analiza completa a raspunsurilor, informatiile fiind
reprezentate prin grafice si insotite de o analiza statistica a datelor.

Metode si tehnici folosite
Metodele care au fost considerate cele mai potrivite pentru identificarea nivelului de
consum al produselor handmade au constat intr-un interviu structurat in zece intrebari deschise
ce permit intervievatilor sa raspunda deschis la itemii aplicati si un chestionar ce sta la baza unei
analize cantitative, impartit in cincisprezece intrebari cu mai multe variante de raspuns.
Cercetarea calitativa se refera in special la ideea ca sensul este construit social de catre
indivizi in contact cu lumea lor.
1
Cercetarea calitativa consta in orice metoda de studiu care se
foloseste de date ce nu indica valori de ordin.
2
Cu ajutorul acestei cai de analiza, un cercetator

1
Sharan B. Merriam, (2002).Introduction to qualitative research. San Francisco,
Jossey-Bass, p. 3.
2
Nkwi, P., Nyamongo, I., & Ryan, G. (2001). Field research into socio-cultural issues: Methodological guidelines,
Washington, D.C., p. 1

3

se poate documenta asupra comportamentului individual, mai ales ca respondentii pot explica cel
mai bine cauzele. Studiul poate fi realizat pornind de la o intrebare simpla cu doua variante de
raspuns, ca mai apoi acesta sa se desfasoare in functie de raspunsurile primite. Pe baza acestor
raspunsuri vom stii daca este necesar sa punem in aplicare toti itemii de cercetare creati deoarece
o persoana poate bifa prin cele spuse mai multe intrebari.
3

Intrebarile din interviu au fost axate pe experienta producatorilor, pe motivele ce stau la
baza micilor afaceri, pe succesul cunoscut in urma lansarii produselor pe piata cat si pe aflarea
opiniilor subiective in legatura cu viitorul acestei industrii in Romania. Interviul a fost aplicat
atat celor care si-au construit afacerea dintr-un simplu hobby, ca modalitate de obtinere a unui
profit in plus, cat si celor care au ca principala activitate lucrarea manuala a accesoriilor si doresc
sa se extinda in viitor.
Cercetarea cantitativa ajuta mai mereu la obtinerea unor informatii pe care o cercetare
calitativa nu le poate dezvalui. Pe de alta parte, exista cercetatori care doresc sa utilizeze acest tip
de studiu, el fiind mai accesibil si oferind o acuratete mult mai mare. Se pare ca aceste cercetari
nu fac decat sa descopere adevarul prin metode obiective, fara implicare emotionala si
subiectiva. Cercetatorului ii este conditionata detasarea de metoda aleasa astfel incat rezultatul sa
fie unul relevant. Implicarea ar putea afecta concluziile de sfarsit si distorsiona realitatea.
4
Daca
privim din ansamblu, trebuie sa aflam care sunt intrebarile potrivite fiecarui instrument de
cercetare. Exista patru tipuri de intrebari pentru studiul cantitativ care au o probabilitate mare de
a oferi informatii concrete: primul tip este folosit cand se doreste o cercetare numerica, spre
exemplu Cate persoane cumpara un anumit produs?. Cercetarea calitativa nu va permite o
constatare numerica, aceasta ar fi imposibila. Al doilea tip se refera la schimbarile numerice care
pot fi deduse doar din intrebarile ca Sunteti de parere ca societatea noastra evolueaza sau
involueaza? Credeti ca avem mai multe succesuri sau mai multe esecuri?. Al treilea model se
axeaza pe explicarea fenomenului care a determinat un anumit comportament: Ce factori credeti
ca au contribuit la dezvoltarea tehnologiei?. Cea din urma categorie presupune testarea unor
ipoteze. Daca se doreste intelegerea si explicarea unei idei, spre exemplu daca exista o relatie
intre reusitele unui student si mediul social din care face parte, se pot analiza raspunsurile si

3
Collecting Qualitative Data, Greg Guest, Emily E Namey, Marilyn L. Mitchell, Sage Publications, Inc., 2013
, p. 4 http://www.sagepub.com/upm-data/48453_ch_1.pdf
4
Doing Quantitative Research in Education, Daniel Muijs, University of Southampton, 2004, Sage Publications Ltd.
cap. 1, p.2, http://www.sagepub.com/upm-data/9733_036046Ch1.pdf, accesat la data 14.05.2013.

4

deduce aspecte precum cresterea si primirea educatiei in cadrul clasei sociale de jos rezulta in
reusite mai putine si la o incredere de sine redusa. Folosindu-ne de cercetarea cantitativa se pot
testa anumite teorii.
5

Cercetarea cantitativa are drept subiect o problema deja identificata, bazata pe testarea
unei teorii, masurata in numere si analizata prin tehnici statistice. Scopul metodelor cantitative
este de a determina daca generalizarile prezise a unei teorii se confirma. Prin contrast, cercetarea
calitativa are drept obiectiv intelegerea unei probleme sociale sau umane din mai multe
perspective. Astfel, cercetarea calitativa se desfasoara intr-un mediu natural si implica un proces
de construire a imaginii fenomenului de interes.
6

Persoanele care au ales sa ia parte la studiu au putut bifa una sau mai multe optiuni, in
unele cazuri putand adauga langa termenul Altele si parereri personale. Toate intrebarile au
fost obligatorii. Chestionarul a fost structurat pe baza raspunsurilor din interviu care au ajutat la
identificarea unui comportament de cumparare prcis cat si la observarea publicului doritor de
accesorii handmade. Intrebarile din interviu au fost axate pe experienta producatorilor, pe
motivele ce stau la baza micilor afaceri, pe succesul cunoscut in urma lansarii produselor pe piata
cat si pe aflarea opiniilor subiective in legatura cu viitorul acestei industrii in Romania. Interviul
a fost aplicat atat celor care si-au construit afacerea dintr-un simplu hobby, ca modalitate de
obtinere a unui profit in plus cat si celor care au ca principala activitate lucrarea manuala a
accesoriilor si doresc sa se extinda in viitor.










5
Ibidem, p. 7
6
Integrating quantitative and qualitative research, Alan Bryman, Sage Publications, 2006, cap. 4, pp 41-42

5

4.2 Cercetare calitativa pe baza de interviuri cu producatori de accesorii
handmade cu privire la comportamentul de achizitionare al clientilor lor


Cei sase respondenti la interviu au oferit informatii si detalii privind munca depusa in
realizarea bijuteriilor unice, au mentionat gradul de implicare al clientilor in crearea acestora si
au motivat implicarea in domeniul handmade. O observatie importanta este faptul ca toti cei
intervievati sunt de genul feminin, astfel pasiunea pentru lucrarea manuala a produselor parand a
fi mai degraba o activitate destinata sexului frumos.
Lotul pe care a fost aplicat interviul este compus din Larisa Urcan, 31 de ani, profesoara
de limba franceza, Miruna Olteanu, 32 de ani, journalist, Laura Elena Oar, 32 de ani, manager,
Simona Gabriela, 22 de ani studenta, Costache Lavinia, 21 de ani, studenta si Cristina Iosif, 28
de ani, designer la Kristinne Design. La sfarsitul fiecarui raspuns vor aparea initialele
respondentului in paranteza. Cele sase participante la cercetare sunt producatoare de accesorii
handmade.
La intrebarea In ultima vreme curentul handmade a devenit din ce in ce mai cunoscut ca
forma de expresie in randul romanilor. Ce v-a determinat sa incepeti o mica afacere din
realizarea accesoriilor lucrate manual? raspunsurile au variat din anumite puncte de vedere, insa
prezenta pasiunii si a dorintei de a o pune in aplicare a constatat elementul comun ce uneste
acesti designeri. Am descoperit produsele handmade cand eram in liceu (acum 4 ani) si m-am
gandit sa incerc sa realizez si eu cateva. Motivele principale au fost faptul ca mi se pare foarte
frumos sa creez lucruri interesante si sa obtin un venit suplimentar (S.G). Astfel, primul
respondent considera unicitatea unul din scopurile acestei activitati plasand aspectele financiare
pe al doilea loc. In primul rand pasiunea, stiti cum se spune, cand muncesti cu placere ai
rezultate pe masura. Si in al doilea rand prietenele mele au insistat si m-au incurajat sa intru in
frumoasa lume a accesoriilor realizate manual (C.L.). Unul din motivele principale a fost chiar
cererea timpurie de produse handmade fapt ce a determinat continuarea si dezvoltarea afacerii,
chiar daca este considerata o activitate potrivita timpului liber. Initial a fost un hobby pe care si
in momentul de fata incerc sa il dezvolt la stadiul de business. Doamna Cristina Iosif doreste sa
fie activa full-time in acest domeniu, demonstrand astfel ca piata de handmade se dezvolta rapid,
noile afacerile cunoscand doar succes. Lucrez intr-un mediu in care este important sa fii bine

6

imbracat si accesorizat- sunt profesoara, deci ochii sunt atintiti in permanenta asupra mea, iar din
dorinta de a purta ceva unic am inceput sa imi fac singura accesoriile. Doamna Larisa Urcan
urmareste sa fie considerata un model demn de urmat, iar imaginea personala si simtul estetic
sunt cel mai usor observabile. Doamna L.U. profita de beneficiile profesiei si promoveaza
bijuteriile handmade generatiilor mai tinere, inca in formare. Pe de alta parte, atitudinea si stilul
vestimentar impun respect si seteaza un tipar interesant si original. O alta respondenta, dna L.O.
considera ca Pentru mine totul a inceput ca un hobby iar apoi hobby-ul s-a transformat in
pasiune si intr-o mica afacere (nu este atat de profitabil pe cat se crede). In timp am reusit sa ma
perfectionez si am realizat ca pot sa fac lucruri frumoase si pentru altii. Doamna L.O. nu
priveste acest hobby ca pe o oportunitate de obtinere a profitului, mai degraba considera acest
domeniu o modalitate de a creea noi legaturi si pune accent pe frumos, calitate ce pare sa
lipseasca in ziua de azi din magazinele de specialitate. Respondenta Miruna Olteanu afirma ca:
Maternitatea. Acesta a fost impulsul. Apoi a venit dorinta de a renunta la meseria mea,
jurnalismul. Nu se potriveste cu cea de mamica. Spun asta dupa 8 ani de presa. Doamna M.O.
este de parere ca meseria de designer al bijuteriilor lucrate manual a fost o portita de scapare si
un moment de relaxare dupa programul incarcat al vietii de familie. A ales acest domeniu
datorita simplitatii si accesibilitatii insa pasiunea a determinat-o sa nu considere aceasta activitate
o munca.
A doua intrebare a urmarit sa identifice daca succesul afacerilor initiate de cele sase
doamne si-a facut aparitia imediat sau incet, cu pasi marunti dar siguri. Succesul nu a aparut
imediat. La inceput daruiam foarte multe produse, tocmai pentru a ma promova. Prin urmare, pot
spune ca a fost o cale lenta dar sigura a raspuns dna S.G. Dumneaei a considerat cercetarea
pietei un aspect important in lansarea afacerii cu produse originale, chiar daca profitul nu a fost
obtinut din start, bijuteriile oferite au dat un impuls si au ajutat la extinderea si recunoasterea
brandului. Pe de alta parte, dna C.L. a fost determinata de numarul clientilor sa acorde o
importanta mai mare acestui domeniu si sa se gandeasca la realizarea unei posibile activitati
banoase: Surprinzator succesul a aparut imediat, chiar nu ma asteptam sa am atatea vanzari, a
fost incurajator sa continui. Produsele Cristinei Iosif au avut parte de o promovare masiva din
partea persoanelor care vizualizau si mai apoi cumparau bijuteriile. Satisfactia clientilor si
calitatea superioara au adus dupa sine succesul chiar daca inceputul nu a fost promitator: Nu a
aparut imediat, in principiu primesc felicitari ulterior comenzi ferme. Doamna L.U. a dorit sa

7

realizeze ceva diferit de ceea ce exista deja pe piata bijuteriilor, astfel a inceput sa confectioneze
accesorii handmade destinate nevoilor sale personale fara a intentiona sa le distribuie. Unicitatea
si modelele iesite din comun i-a determinat pe clienti sa lanseze cereri indiferent de scopul
originar al colectiei de podoabe: Initial nu am pornit de la ideea de a vinde accesoriile; le-am
facut pentru mine, dar vazand ca lumea din jur imi cere sa fac si pentru vanzare, m-am apucat
serios de lucru, mi-am deschis si pagina de promovare a produselor. Reactiile pozitive au aparut
imediat. Dna L.O. prefera sa produca in cantitati mai mici, astfel poate acorda o atentie mai
mare detaliilor si calitatii finale care ajunge in mainile consumatorului. Dorinta de a se remarca
prin seriozitate acordand timp si multa munca in realizarea bijuteriilor ii rezerva un public
restrans dar fidel: La mine succesul a aparut treptat. Am inceput sa confectionez lucruri
handmade de mai multi ani si de atunci am aproape in fiecare saptamana cateva comenzi.
Oamenilor le place calitatea dar si frumusetea obiectelor pe care le cumpara. Cert este ca artistii
handmade nu pot lucra pe banda rulanta. Ultimul respondent, doamna M.O. a declarat ca
succesul a venit imediat iar afacerea a inflorit neasteptat de repede. Cererile sunt de proportii
mari si dezvoltarea brandului a devenit un obiectiv principal.
A treia intrebare a avut in vedere descoperirea unui tip de public precis care alege sa
consume produse handmade. Astfel, au fost cerute detalii in legatura cu profilul clientilor
designerilor intervievati. Raspunsurile obtinute au fost: De obicei consumatorul fidel are o
varsta cuprinsa intre 17-25 de ani, sunt in mare parte studente din mediul urban. (S.G.), Orice
iubitor de arte frumoase si originalitate. (C.L.), Boem, romantic sau la polul opus sunt cei care
gandesc doar fashion si vor sa fie originali (spune C.I.), Tinerii sunt consumatori fideli, tocmai
pentru ca majoritatea accesoriilor sunt accesibile ca pret, pentru ca pun accent pe iesirea din
banal , pe atragerea atentiei, mai ales prin accesorii, dar am si cliente din mediul in care lucrez,
cu varsta intre 25-45 de ani. (L.U.), Consumatorul fidel este mereu interesat de tot ce este nou,
ii plac obiectele unicat, uneori chiar el vine cu anumite idei si revine ori de cate ori are nevoie de
ceva anume. (L.O.), Sex feminin, mamici si studente, studii superioare, majoritatea originare
din Ardeal. Nu am avut nicio comanda din zona Moldova. (M.O.) Profilul identificat este usor
de structurat, cei mai mari iubitori de astfel de accesorii aflandu-se inca la prima tinerete. Este un
public feminin ce doreste sa iasa din tipare, sa se faca remarcat. Consumatorul are studii
superioare si provine din mediul urban, in cazul ultimului respondent clientii avand o delimitare
geografica precisa. Cererile sunt primite si din partea publicului deja ajuns la maturitate insa nu

8

sunt atat de abundente precum cele ale tanarului adult. Profilul psihologic indreapta atentia catre
temperamentul melancolic dar si practic al clientilor, ei sunt creativi dar doresc si sa fie ei cei
care stabilesc tendintele.
A patra intrebare Clientii dumneavoastra lanseaza comenzi constante si intervin cu idei
in crearea produselor? Ce produse sunt cele mai adecvate pentru a fi realizate manual? doreste
sa identifice gradul de implicare al consumatorilor in productia personalizata de bijuterii.
Doamna S.G. relateaza faptul ca cei care prefera sa ii comande produsele stiu deja ce isi doresc si
dau indicatii sau ofera modele pentru a fi reproduse. Comenzile nu sunt constante. Foarte des se
intervine cu idei in crearea produselor deoarece scopul meu este tocmai acela de a oferi produse
unicat realizate dupa specificatiile clientului. Nu pot da o definitie a produselor care sunt cele
mai adecvate pentru a fi realizate manual. Cred ca depinde foarte mult de cel ce le creaza, de
interesele si pasiunile sale. Concluzia este ca orice obiect fie el uzual sau de decor este de
obicei usor de realizat atat timp cat exista pasiune si usurinta in crearea lui. Dna C.L. are un
public constant caruia se adreseaza iar accesibilitatea confectionarii accesoriilor este reprezentata
in primul rand de bratarile personalizate create printr-o tehnica folosita in mod repetat: Da, cu
multi clienti am pastrat legatura si sunt deschisa sugestiilor venite din partea lor. Pentru mine
bratarile cu nume din sarma modelabila sunt cele pe care le realizez cu usurinta. Urmatoarea
respondenta, C.I. este deschisa oricarui tip de cerere si incearca sa isi adapteze produsele in
functie de ceea ce doreste consumatorul: Am comenzi constante unde clientul isi poate aduce
aportul personal in procesul de creatie. Produsele care pot fi realizate manual sunt foarte, foarte
variate, depinde de preferinte in general. Doamna L.U. prefera sa pastreze un contact apropiat
cu clientii care lanseaza comenzi constante cu toate ca designul si conceptul raman neschimbate,
ele fiind creatie proprie. Nu exista limite in realizarea cu usurinta a unui bun atat timp cat acesta
este rezultatul unei minti creative: In principiu creez accesoriile si le postez pe pagina de FB,
dar am si comenzi de la clientii fideli care, de exemplu imi spun doar forma si culoarea pentru o
anumita pereche de cercei etc. Cand este vorba de comenzi pentru situatii speciale, atunci discut
cu clientul si stabilim in linii mari cum va iesi produsul. Nu cred ca exista accesoriu care sa fie
mai adecvat in a fi realizat manual decat altul-posibilitatea e nelimitata, conteaza doar sa ai
imaginatie. L.O. demonstreaza ca exista un univers extins in materie de creatie manuala a
obiectelor. Bijuteriile sunt cele mai frumoase si mai putin complicate insa domeniul handmade se
intinde dincolo de lumea accesoriilor: Da! In timp am reusit sa imi fac cunoscut mestesugul pe

9

care il practic si de aceea am grupul meu de clienti fideli care mereu doresc sa le confectionez
lucrusoare frumoase ori pentru a le darui ori pentru ei insisi. S-a intamplat de multe ori ca acestia
sa imi sugereze unele idei si desigur ca le iau in considerare. Sunt o multime de produse care se
pot realiza manual respectiv bijuterii, accesorii vestimentare, cosmetice handmade, etc... Eu
personal fac bijuterii, felicitari, tablouri din hartie prin metoda quilling si nu numai. Doamna
M.O. indica un raport numeric estimat privind implicarea consumatorilor in realizarea
produselor. Preferintele sunt variate si pe aceasta idee se bazeaza piata accesoriilor lucrate
manual, posibilitatea interventiei clientului prinzand tot mai mult teren: Da, am deja clienti care
au revenit pentru comenzi, iar interactiunea este unul dintre conceptele Luli Lali. Mai mult de 50
% cer anumite culori sau personalizare.
A cincea intrebare vizeaza consumul de handmade din Romania cat si pe cel din
strainatate. S-a dorit astfel o cunoastere mai ampla a domeniului in tara noastra si peste hotare,
cerand sa se mentioneze si produsele reprezentative fiecarei zone. Astfel, se poate observa o
dezvoltare intensa a pietei, iar cererile raman dinamice, produsele cumparate facand parte dintr-o
gama variata: Cred ca piata de handmade s-a dezvoltat foarte mult in Romania in ultimii ani.
Oamenii devin din ce in ce mai constienti ca fiecare poate creea lucruri frumoase cu propriile
maini. Cred ca nu exista niste produse standard care se vand cel mai bine in Romania si in
strainatate. Depinde foarte mult de clienti si de ceea ce isi doresc. Unii isi pot dori mobila
handmade, altii haine, altii accesorii etc, deci nu exista un standard-S.G. Produsele cele mai
cautate sunt acelea care se incadreaza in noile tendinte, anul acesta piata fiind invadata de
bratarile aducatoare de noroc, pace, liniste si unitate spirituala. Ele au devenit un must have atat
in tara cat si in afara: Nu sunt asa de bine informata, deci nu imi dau cu parerea, insa ca
produs vandut cred ca bratarile Shamballa sunt la mare cautare-C.L. Domeniul handmade este
inca necunoscut pentru majoritatea romanilor ceea ce plaseaza tara noastra la inceput de drum.
Produsele reprezentative sunt realizate pe baza valorilor nationale ce vor sa exprime apartenenta
si continuitatea: Consider ca suntem inca la inceput iar in comparatie cu Europa inca nu
constientizam adevaratul potential pe care il avem. In Romania avem iubitori de bijuterii
handmade dar si de decoratiuni iar in strainatate sunt cautate aceleasi produse dar la o scara mai
mare plus obiecte lucrate manual traditionale care iti pot spune o mica parte din istoria tarii de
provenienta-C.I. Doamna Larisa Urcan sustine ideea conform careia traditia primeaza in
alegerile consumatorilor: Piata handmade s-a dezvoltat mult la noi in ultimul timp, dar mai

10

avem mult pana sa ajungem la nivelul tarilor europene. La noi in tara se vand cel mai bine
produsele handmade cu specific traditional. Doamna L.O. pune accent pe tehnica si pe
modalitatile de realizare a produselor drept cauza a cererilor mari. Dezvoltarea acestui domeniu a
avut loc subit fapt ce demonstreaza ca piata era de mult timp pregatita pentru confectionarea si
promovarea bijuteriilor handmade: Acum vreo 4 sau 5 ani oamenii nu prea apreciau produsele
handmade, poate si din cauza obiectelor ieftine si slabe calitativ de tip kitch care invadasera piata
romaneasca. Astazi cred ca in Romania cel putin, handmade-ul a explodat si acesta este un lucru
foarte bun. Obiectele handmade sunt foarte apreciate peste hotare, strainii stiu sa aprecieze un
lucru frumos, bine lucrat si unicat. Toate produsele handmade se vand bine daca stii cum trebuie
sa procedezi. Pe de alta parte, multi producatori reproduc modele deja existente fara a interveni
personal asupra conceptului ceea ce duce tot la productia in masa si la uniformitate. Dorinta de a
fi diferit impulsioneaza spre calitate si crativitate, cum s-a intamplat si in cazul doamnei Miruna
Olteanu: Cred ca s-a dezvoltat o piata de proasta calitate handmade in Romania: tot felul de
gablonturi fara creativitate si cu materie prima de proasta calitate. De aceea, in primul rand eu
am incercat sa fac un fel de educatie prin pagina Luli Lali.
Urmatoarea intrebare doreste sa identifice care este publicul cel mai receptiv la ideea de a
purta produsele handmade. Am obtinut urmatoarele raspunsuri: De obicei tinerii sunt foarte
deschisi la toata aceasta idee de handmade, de noutate (S.G.). Fetele intre 15-25 de ani (C.L.),
Ideea de handmade nu are varsta,mai ales cand vezi ce minunatii pot face unii artizani, de la cei
mai tineri pana la cei mai in varsta care iti pot da si diverse sfaturi (C.I.), Adolescentii, tinerii
si cei de varsta a doua (L.U.), Depinde despre ce produse este vorba. Bijuteriile si accesoriile
sunt preferatele tinerilor intre 18 si 30 de ani. Felicitarile, tablourile, decoratiunile, sunt
cumparate de persoane intre 25 si 60 de ani. Pana la urma nu cred ca varsta este importanta, idea
este ca toata lumea sa se bucure de ele (L.O.), Cel cu studii superioare, deschis la minte, dar si
informat (M.O.). Cei sase respondenti au conturat imaginea iubitorului de produse lucrate
manual in functie de categoriile de varsta si de experientele de viata, cei mai tineri se implica mai
mult in realizarea bijuteriilor, cei mai in varsta prefera decoratiunile care sa le pastreze amintirile
dar opteaza si pentru ambianta. Publicul vizat este educat si poseda cunostinte generale variate.
Intrebarea sapte se refera la motivele pentru care consumatorii aleg aceste bijuterii dar si
la materialele folosite in confectionarea acestora. Doamna Simona Gabriela afirma: Dupa
parerea mea, clientii aleg aceste produse deoarece vor sa fie diferiti, sa iasa din multime, sa se

11

faca remarcati. Cred ca in Romania a prins foarte mult avant acest trend deoarece am avut un
trecut marcat de comunism in care oamenii nu se puteau exprima liber, in momentul actual
avand loc o explozie . Toata lumea doreste sa se exprime cum poate mai bine si mai frumos.
Materialele folosite sunt accesoriile pentru cercei si pasta polimerica. O cauza a dezvoltarii
rapide a fost, in primul rand, nevoia de afiliere a romanilor in urma trecutului tumultos, piata
handmade raspunzand imediat acestei necesitati, promovand produse unice si originale, nu
uniformizate. Doamna C.L. observa un tipar al originalitatii in randul clientilor sai: Cred ca
unicitatea ii determina pe consumatori sa poarte accesoriile mele. Materiale?? Hm, ata, sarma
modelabila, pandantive, margele. Doamna C.I. considera ca publicul este hotarat si cunoaste
exact imaginea pe care doreste sa o exprime celorlalti: Vor sa fie originali si sa poarte obiecte
care sunt produse la o scara mica, unele chiar unicat. Grupul tinta urmareste sa mentina o
legatura apropiata cu designerii de handmade, astfel o colaborare intre cele doua parti
incurajeaza si imbunatateste consumul de bijuterii. Accesoriile sunt facute cu multa migala, acest
fapt multumind peste masura clientul, el simtindu-se special si apreciat: Niciodata cand fac un
accesoriu nu ma gandesc la acesta ca la un obiect facut pentru a-l vinde, ci la surpriza pe care o
va avea clientul cand va vedea produsul finit sau la bucuria de a purta ceva unic , facut cu mult
drag, cred ca astea sunt si o parte din aspectele de care este interesat clientul de handmade. De
asemenea, niciodata nu am copiat stilul cuiva, ma inspir din diferite tehnici, dar imi pun peste tot
amprenta personala sustine doamna Larisa Urcan. Consumatorii doresc calitate, aspect pe care
nu il pot gasi in comert decat la preturi mari. Ei platesc aceeasi suma pentru lucruri de duzina,
bani care pot cumpara produse rezistente si unicate, personalizate: Obiectele handmade
confectionate de mine sunt realizate cu grija, sunt unicat, folosesc materiale inalte calitativ
pana la urma calitatea conteaza, nu? Se intampla de multe ori sa refac anumite obiecte pentru ca
mi se pare ca au unele mici cusururi si daca mie imi plac cu siguranta si clientii mei vor fi
multumiti. Cand confectionez ceva anume ma gandesc daca i se potriveste persoanei respective.
Produsele in serie care se gasesc pe piata din Romania nu sunt pe placul clientilor mei pentru ca
probabil nu sunt ceea ce isi doresc. afirma doamna Laura Elena Oar. Un alt aspect care ii
determina pe consumatori sa achizitioneze bunuri handmade il constituie firea creativa si
dezinvolta, astfel ei opteaza pentru produse care bine dispun si creeaza positivism: Consider sa
ii atrage stilul haios, colorat si original-M.O.

12

Itemul opt s-a axat pe o evaluare subiectiva a activitatii celor sase producatori de
handmade. Intrebarea a dorit sa identifice cat de mult s-au dezvoltat micile afaceri pe parcursul
timpului. Am primit urmatoarele observatii: Pot spune ca in ultima perioada cererile au scazut;
criza financiara afecteaza si acest domeniu(S.G), Nu foarte mult(C.L.), Inca suntem la
inceput(C.I.), Cererile au crescut foarte mult, din pacate nu am foarte mult timp pentru asta,
desi pentru mine este o modalitate de relaxare exceptionala; am perioade in care nu reusesc sa
fac fata comenzilor(L.U.), Foarte mult. Acum am clientii mei fideli atat in Romania cat si in
strainatate. Cele mai multe produse de tip handmade se vand in preajma sarbatorilor sau cu
ocazia unor evenimente speciale cum ar fi zilele de nastere, onomastice etc(L.O.), Din ianuarie
pana acum (mai n.a.) a crescut cererea constant, astfel ca sunt full pana la sfarsitul lunii
iunie(M.O.). Daca pentru unii producatori cererile au scazut mai ales din cauza aspectelor
economice cu care se confrunta Romania la momentul actual, exista si designeri care se bucura
de o popularitate mai mare si au comenzi constante, uneori timpul nepermitandu-le sa raspunda
tuturor comenzilor, in special celor care au alta profesie. Afacerile cu vechime mai mare au deja
clienti fideli, iar cererile lor sunt satisfacute mai ales in perioada sarbatorilor. Cele abia
intemeiate cauta inca un public tinta cu care sa comunice si pe care sa il fidelizeze.
Penultima intrebare lanseaza o privire in viitor asupra pietei de handmade, mai exact
dezvoltarea acesteia in urmatorii cinci ani. Cele sase respondente au afirmat: Cred ca piata va
creste in urmatorii 5 ani si cred ca vor aparea si noi segmente de consumatori(S.G.), Depinde
de mentalitatea oamenilor(C.L.), Sper sa fie mai dezvoltata, oricum semnele sunt cat de cat
bune(C.I.), Puternic dezvoltata(L.U.), In anii care vor urma cu siguranta se va extinde.
Adevarul este ca cel care realizeaza produse handmade nu se imbogateste din afacerea lui
(materialele pe care le foloseste sunt costisitoare ca pret iar obiectele pe care le vinde nu pot avea
un pret exagerat) darramane cu sentimentul frumos ca cineva se va bucura de lucrurile
confectionate de el(L.O.), In crestere, dar la fel de low profile per total(M.O.). In ansamblu,
preconizarile sunt cat se poate de optimiste, rezultatele din ultimii ani confirmand o extindere
precisa a produselor handmade din Romania. Pe de alta parte, acest lucru nu va ajuta prea mult
din punct de vedere economic, raportul calitate-pret fiind unul foarte bun pentru client dar nu si
pentru producator. Publicul este in curs de educare si poate ca in urmatorii ani va intelege
importanta diferentierii dintre oameni si va investi mai mult in bijuteriile si accesoriile lucrate
manual.

13

Ultima intrebare adresata intervievatilor ia in calcul segementarea grupului tinta si
dezvoltarea afacerilor catre alte puncte de acces si spre alte categorii de varsta. In functie de
preferinte, grupul caruia se adreseaza designerii poate varia de la cel mai complex pana la cel
mai extins tip, de la o categorie preferata la toate tipurile de personalitate. Obiectivele difera si
ele, daca un producator doreste sa extinda afacerea atunci va fideliza si se va adresa si altor
persoane sau din contra, va prefera un public restrans, select, dar care apreciaza creativitatea si
munca depusa in confectionarea accesoriilor. Doamna Simona Gabriela afirma ca: Deocamdata
nu doresc sa imi extind productia. Ma adresez in general tinerelor (pana in 30 de ani, de obicei)
care sunt foarte receptive si foarte creative si care se implica foarte mult in tot procesul de
productie. O alta respondenta a raspuns ca: Momentan sunt multumita unde ma aflu, am alte
prioritati(C.L.). In continuare, parerile sunt impartite: Publicul tinta il reprezinta toti cei care
iubesc obiectele lucrate manual si da, sper sa atrag cat mai multi consumatori(C.I.), Nu am un
public tinta, creez in functie de imaginatia mea diferite accesorii destinate mai multor tipuri de
personalitate(L.U.), Prefer ca obiectele realizate de mine sa ajunga la cei care le apreciaza
frumusetea , calitatea si unicitatea. Nu imi doresc sa am cumparatori multi dar care nu stiu cat de
multa munca si pasiune necesita realizarea acestui tip de obiecte(L.O.), Pastrez un singur
public(M.O.).
Cele sase respondente au demonstrat ca domeniul handmade este deschis oricarui iubitor
de arte frumoase si oricarei persoane cu un simt estetic dezvoltat. Piata este inca in crestere si
chiar daca numarul producatorilor e din ce in ce mai mare, mereu vor exista idei nemaintalnite si
lucruri nemaifacute pana acum. Cert este ca grupul de consumatori urmeaza si el calea catre varf
si dorintele lui continua sa se inmulteasca. O afacere in mediul produselor lucrate manual poate
fi foarte profitabila atat timp cat iesi din tipare si reusesti sa colaborezi cu clientii. In mare parte,
designerii pun accent mai mult pe tineri si pe cei aflati la a doua varsta, lasand la o parte
generatia varstnica, ramand astfel un teren ce nu a mai fost exploatat pana cum in tara noastra.
Posibilitatile sunt numeroase si viitorul acestei industrii pare sa fie unul pozitiv.




14

4.3 Cercetare cantitativa pe baza de chestionar cu consumatori tineri adulti din
Anglia si Romania, privind stilul lor de viata si comportamentul de cumparare
a accesoriilor lucrate manual


Pentru evaluarea cantitativa a informatiilor in legatura cu profilul consumatorului de
handmade si stabilirea unui raport comparativ intre Romania si Anglia am folosit un grup de 51
de persoane de nationalitate romana si 51 de persoane de nationalitate engleza cu varste cuprinse
intre 19 si 26 de ani, pentru o abordare a publicului tanar adult. Chestionarul cuprinde
cincisprezece itemi si s-a desfasurat pe o durata de o saptamana, completarea lui fiind
individuala. Au fost vizati in special cei care detin o cunoastere minima a conceptului.
Astfel, au luat parte la studiu un numar de 46 de femei si 5 barbati de pe teritoriul
romanesc, varsta medie fiind de 24,3 ani. La partea a doua a studiul poate fi observata o
schimbare a numarului de respondenti, de aceasta data persoanele de gen masculin sunt mai
receptive la participarea in cadrul cercetarii, prin urmare, raspunzand 11 barbati si 40 de femei.
Varsta medie in acest caz este de 23,7 ani, se constata ca publicul este mai tanar. Nivelul
educational se extinde de la studiile minime ( liceu) pana la cele superioare (diploma de
masterat).
Primul item este sintetizat intr-o intrebare simpla cu variantele de raspuns Da si Nu
si vizeaza identificarea consumului de accesorii unice si originale. La intrebarea Ati cumparat
vreodata produse handmade? (accesorii, bijuterii) toti cei care au fost chestionati au raspuns
pozitiv, urmatoarele intrebari ramanand relevante.
Urmatorul punct abordeaza motivele pentru care consumatorii au ales sa achizitioneze
astfel de produse, variantele de raspuns fiind multiple.






15


Se poate observa o dorinta mai mare de unicitate in randul respondentilor de nationalitate
romana, pe al doilea loc stand dorinta de afirmare si originalitatea. Dupa cum spunea unul din
designerii intervievati, perioada comunista a impulsionat consumul de bunuri personalizate,
nevoia de afiliere fiind ingradita de anumite constrangeri. Acum, cand democratia a ajuns si pe
teritoriul nostru clientii opteaza pentru varietate si vor sa se distinga de ceilalti. Curiozitatea este
la randul ei un factor, insa procentul este mult mai mic, de numai 8,4 %. Raspunsurile din
categoria Altele se indreapta catre simtul estetic si nevoia de organizare cat si spre utilitate.
Variantele de raspuns puse la dispozitia persoanelor de nationalitate engleza sunt aproape
egale ca procentaj, fapt ce demonstreaza motivele diversificate pentru alegerea acestui tip de
bijuterii. Primul loc este ocupat de curiozitate, publicul doreste sa incerce cat mai multe
experiente si sa cunoasca pe deplin lumea in care traieste, unicitatea neconstituind un element
esential. Se identifica si un numar destul de mare de respondenti la categoria Altele,
raspunsurile fiind legate de pret, diversitate, incurajarea industriei, ajutorarea tinerilor designeri,
calitate, capacitatea de a scoate in evidenta, de remarcare. In comparatie cu Romania, Anglia este
orientata catre promovarea artei si a frumosului, motivele nu sunt indreptate numai spre
necesitatile personale cat spre educarea bunului gust. Englezii considera raportul calitate-pret
drept optim.
Al treilea item constituie o optiune pentru cei care nu au cumparat niciodata accesorii
handmade, insa faptul nu este valabil si in cazul studiului de fata. Cu toate acestea, unii
consumatori au interpretat intrebarea ca actiune viitoare si au bifat toate posibilitatile.









16

La sectiunea Altele atat participantii la cercetare romani cat si cei straini au mentionat
faptul ca au mai cumparat bunuri lucrate manual. Persoanele care au interpretat diferit sunt de
parere ca vor mai achizitiona astfel de accesorii daca vor gasi ceva pe placul lor. Varianta Nu,
consider ca nu ma reprezinta a fost aleasa doar in Romania de un procent de 4 %, ceea ce
demonstreaza inca existenta unui nivel minim de reticenta in privinta acestei pieti. Pe de alta
parte, penultima afirmatie arata hotararea de a mai incerca aceste produse dar si o eventuala
dezvoltare a industriei pe teritoriul romanesc.
Urmatorul punct vrea sa identifice gradul de implicare al clientilor in realizarea
bijuteriilor si sa compare creativitatea tinerilor.







Inca o data poate fi observata o impartire aproape egala a procentajului pe optiunile de
raspuns posibile, atat in Romania cat si in Anglia. Cea mai frecventa varianta aleasa pe teritoriul
nostru este rezervata implicarii reduse in realizarea obiectelor estetice, consumatorul parand sa
nu aiba preferinte prea mari in legatura cu aspectul produsului. El doreste sa cumpere ceea ce a
fost creat deja sau ceea ce urmareste un tipar fara a lansa comenzi personalizate. Al doilea loc il
ocupa interventia la nivel de forma sau culoare, modelul este alegerea producatorului, prin
urmare, opera sa de arta. In Anglia, aceasta afirmatie se afla in topul preferintelor, clientii dorind
sa isi lase amprenta asupra accesoriilor pe care le comanda. Cea din urma constatare se bucura de
acelasi raport numeric pe ambele teritorii, 29,5 %. Aproape o treime din respondenti se implica
mereu in confectionarea bunurilor si ofera instructiuni si sfaturi ca spre final sa poata beneficia
pe deplin de ele. Acest fapt ii determina sa mentina legatura cu producatorii si sa revina cu
comenzi. Cele doua tari nu sunt atat de diferite din punctul de vedere al implicarii, participantii
ramanand constanti in raspunsuri.
Cea de-a cincea intrebare are in vedere rata de frecventa a cumpararii produselor
handmade care ajuta si la o estimare a viitorului acestei pieti.

17











Romanii cumpara mai rar acest tip de produse decat englezii, diferenta fiind
considerabila, de 45,1 %. Graficele demonstreaza o piata inca nematurizata, prioritatile celor de
nationalitate romana indreptandu-se spre alte arii. In Anglia, industria handmade este bine
structurata, consumatorii achizitionand la 1-2 luni astfel de accesorii. Un aspect important il
reprezinta ultima optiune care in Romania nu a fost bifata deloc pe cand in strainatate, desi
aleasa in proportii reduse, participantii au mentionat ca se intampla sa cumpere si de mai multe
ori pe luna bijuterii de la designeri.
A sasea intrebare se refera de data aceasta la frecventa de achizitionare a produselor
realizate in masa larga, care sunt mai accesibile si pot fi gasite in magazine. In cazul lor nu se
poate interveni asupra modelului sau formei, ele fiind standardizate.









18

51 % dintre romani au mentionat ca aleg sa cumpere doar cateodata pe cand in Anglia
locuitorii opteaza pentru aceste bunuri mai des. Criza economica este un factor care influenteaza
procesul de achizitie din tara noastra, al doilea loc fiind ocupat de optiunea Rar. Se poate
observa ca cetatenii din Romania au ales itemii de la baza iar englezii tind sa ocupe varful
piramidei, acest fapt este un indicator al unei economii mult mai dezvoltate peste hotare. Tara
noastra nu dispune inca de resursele necesare, procentajul demonstrand o rata infima a
consumatorilor de accesorii. Ei se orienteaza astfel spre utilitate si mai putin spre infrumusetare
si creare a imaginii personale in societate.
La intrebarea sapte participantii au fost rugati sa explice motivele pentru care cumpara
produsele realizate in masa larga, prin intermediul acestui item se pot compara criteriile de
alegere ale bijuteriilor handmade si a celor standardizate.







Romanii considera ca accesoriile de acest tip ii reprezinta si sunt mai accesibile. Ei
cumpara pentru diferite ocazii si tin cont intr-o foarte mica masura de brandul afisat. Anglia
doreste sa urmeze tendintele si este de parere ca si bijuteriile afisate in magazine pot forma
identitatea personala. De asemenea, englezii cumpara in functie de evenimentele la care iau
parte, fiind o modalitate mai usoara de achizitie decat daca ar plasa comenzi si ar astepta sosirea
produsului. Bunurile sunt deja fabricate in comparatie cu cele handmade si pot fi gasite la preturi
mai avantajoase. Consumatorii straini au ales cu aproape 10% mai mult afirmatia conform careia
creatiile faimosilor designeri sunt un element important in procesul de alegere. Unii din
respondenti au mentionat ca folosesc si terapia prin shopping ceea ce ii determina sa cumpere
astfel de produse.

19

Urmatorul item vizeaza experienta respondentilor privind conceptul de handmade, mai
exact, identificarea moementului in care au constientizat aparitia noului curent.






Dupa cum se poate observa, cei mai multi dintre romani, 44,9 %, au aflat de introducerea pe
piata al acestui termen in urma cu cativa ani, mai apoi au cunoscut persoane care au inceput sa
confectioneze produse si au devenit familiari cu ceea ce implica arta realizarii manuale a
obiectelor de decor. In Anglia, internetul a facut mai usor accesul la informatii astfel raspandirea
curentului nu s-a lasat asteptata. Piata de handmade se bucura de un grad mai mare de
constientizare in afara, studentii fiind printre cei mai tineri producatori. Ei educa fara intentie
generatia noua si distribuie mesajul mai departe. Fluxul de informatii a facilitat promovarea
industriei, fapt care nu a putut fi constatat la noi avand in vedere aparitia tarzie a tehnologiei in
viata de zi cu zi.
A noua intrebare se axeaza pe caile de acces catre piata handmade, de la informatie pana la
achizitionare.






Dupa cum mentionam si la punctul opt, Anglia a aflat de aparitia conceptului prin retelele de
socializare si prin promovarea pe website-uri pe cand in Romania a functionat cunoasterea

20

personala a producatorilor, prin urmare, informatia s-a distribuit pe cale orala. Mai tarziu,
retelele au incurajat dezvoltarea curentului si la noi in tara iar contactul s-a putut stabili mai usor
cu designerii, accesibilitatea crescand. Videoclipurile si brosurile de specialitate reprezinta un rol
mai putin semnificativ insa fata de Romania, englezii au fost mai interesati de aceste cai de
comunicare. Pe de alta parte, si consumatorii romani au luat parte in ultimul timp la expozitii si
targuri unde au gasit accesorii si bijuterii lucrate manual, ceea ce a sporit distribuirea informatiei.


Itemul zece doreste sa identifice daca participantii raman fideli unui singur producator sau
incearca piata comandand de la diferite persoane.







Pe cand consumatorii englezi aleg aproape in mod egal sa achizitioneze atat de la mai multi
producatori cat si prin intermediul cunostintelor, romanii opteaza precis pentru analizarea pietei
si nu au probleme in a-si schimba preferintele in materie de designeri. Pare ca englezii raman
fideli unui numar de 1-2 producatori, probabil si din cauza cunoasterii mai inaintate a industriei.
Romanii se afla inca in cautare, fie din cauza dezorientarii si instabilitatii, fie din dorinta
varietatii iar Anglia are deja o comunitate bine structurata si un public matur.
Urmatoarea intrebare urmareste sa observe cat de deschisi sunt participantii la ideea
achizitionarii bunurilor din afara tarii de provenienta.



21









Mai mult de jumatate, 55%, dintre respondentii de nationalitate romana au mentionat ca nu
au cautat niciodata produse handmade in strainatate ceea ce denota o lipsa de interes in legatura
cu piata internationala. Pe al doilea loc ramane problema transportului si a taxelor vamale
percepute ce pot incarca pretul final cu aproape suma platita pe bijuteriile dorite. In Anglia,
raspunsurile da si nu au acelasi procent, 37,3 %, aratand astfel un public variat insa egal
distribuit. Valorile nationale sunt incurajate mai mult in afara, afirmatia care semnifica acest fapt
primind cu 11,7% mai multe voturi din partea englezilor.
Cea de-a douasprezecea intrebare vizeaza categoriile de produse cel mai des preferate de
catre clientii producatorilor de accesorii handmade.







Cu un numar de 193 de raspunsuri date de cetatenii romani, adunate in urma alegerii de
catre participantii la cercetare a mai multor variante, si 177 de raspunsuri provenite din partea
celor englezi, pare ca cerceii, bratarile si lanturile sunt cel mai des cautate pe teritoriul nostru iar

22

inelele, cerceii si bratarile sunt primele optiuni ale strainilor. Numarul variantelor de raspuns
alese nu difera foarte mult, procentajul fiind aproximativ la fel in ambele cazuri, nicio tara nu
este orientata doar catre un anumit tip de bijuterie sau podoaba. Pe langa lista lunga de accesorii
au mai fost adaugate hainele si butonii de cravata.
Penultima intrebare este construita pe nivelul de satisfactie al consumatorului privind
raportul calitate-pret al produselor handmade.







Cei mai multi romani, 64,8 %, care aleg sa cumpere bijuterii de la designerii de obiecte
realizate manual se declara doar multumiti pe cand procentul cel mai mare regasit in graficul de
mai sus arata ca englezii sunt foarte multumiti cand vine vorba de acest raport. Calitatea si bunul
gust primeaza si producatorii seteaza preturi accesibile astfel incat sa isi poata vinde marfa
publicului larg. Rata de nemultumire este mai ridicata in Romania, probabil din cauza neatentiei
la detalii sau a slabei calitati si tehnici de confectionare. Piata este inca in dezvoltare si sunt
asteptate rezultate mai bune in anii ce urmeaza. In Anglia, procentul persoanelor nemultumite
este foarte scazut, accesoriile ridicandu-se la asteptarile consumatorilor. Cunostintele si
experientele producatorilor isi spun cuvantul in evaluarea aspra a utilizatorilor de bijuterii.
Ultimul item intentioneaza sa descopere partea creativa a participantilor la studiu si sa
investigheze si celelalte piete de handmade.






23




Cei mai multi dintre respondentii romani afirma ca au fost curiosi si si-au testat
indemanarea dar in masura aproape egala au declarat si ca nu au inclinatii spre acest domeniu dar
ca doresc sa achizitioneze produse originale si unice cand se iveste ocazia. Respondentii englezi
prefera sa cumpere mai mereu astfel de bunuri dar nu se considera potriviti pentru a incerca sa le
confectioneze ei insisi. Vor in schimb sa fie diferiti si sa iasa din monotonie. In concluzie, partea
creativa se indreapta catre romani care sunt deschisi la orice provocare si prefera sa isi puna
amprenta personala asupra obiectelor. Strainii par sa fie mai comozi din acest punct de vedere, ei
nu considera aspectele financiare un impediment in cumpararea accesoriilor.
Concluziile studiului arata ca, desi la prima vedere piata de handmade din Romania pare
subdezvoltata, ne aflam la un nivel apropiat de una din tarile importante ale Europei. Publicul
tanar nu este inca pe deplin educat in acest sens, insa utilizarea internetului si oportunitatea
accesului la informatii va facilita evolutia acestui curent. De asemenea, romanii par mai deschisi
provocarilor si sunt dornici sa invete lucruri noi, insa nu beneficiaza de resursele necesare. Poate
ca in timp aceste aspecte se vor schimba si se va ajunge la o imbunatatire a industriei artelor
frumoase.
Grupul tinta care prefera astfel de produse este constituit in mare parte din memebri ai
genului feminin, cu varsta cuprinsa intre 17 si 25 de ani, care locuiesc in mediul urban si au
studii superioare finalizate sau in curs de finalizare. Acest grup are un simt estetic dezvoltat,
doreste sa iasa din anonimat, sa isi gaseasca o identitate propie.
Producatorii de accesorii handmade au observat existenta unei oportunitati de
dezvoltare a micilor afacerilor in acest domeniu si au decis sa isi transforme pasiunea intr-o
activitate profitabila. Daca la inceput se putea vorbi doar despre o metoda de relaxare si petrecere
a timpului liber intr-un mod placut, acum exista cat mai multe cereri si imaginatia producatorilor
este solicitata. Unii dintre antreprenori o considera o noua profesie, astfel doresc sa se dezvolte si
sa isi construiasca buticuri moderne, pe cand marea majoritate o pastreaza drept hobby, au clienti
fideli si nu vor sa se extinda sau sa obtina un profit prea mare.

24

Contrar a ceea ce este obisnuit sa se creada, procentul de 100% obtinut la intrebarea
legata de nivelul de constientizare al curentului in Romania demonstreaza ca ne situam pe
aceeasi treapta cu Anglia. Cu toate acestea, cererile sunt mai mari in strainatate, consumatorii
cumpara mai des decat romanii, probabil si datorita aspectelor financiare care favorizeaza
procesul de selectie si achizitie.
Desi Romania se afla cu cativa ani in urma privind dezvoltarea acestui domeniu,
publicul exista, piata este pregatita si industria poate sa se extinda si catre alte directii. Se
preconizeaza ca in curand acest concept va fi cunoscut de intreaga tara si va fi preferat de cat mai
multe segmente ce vor fi puternic fidelizate.


Concluzii:

Se poate vorbi despre conceptul handmade ca produs al globalizarii si al
industrializarii, el este de fapt o urmare a evenimentelor petrecute in ultimul timp. Din moft s-a
transformat in necesitate, pozitionandu-se eficient in setul nevoilor de afiliere.
Astfel, factorii care influenteaza consumul i-au determinat pe cei mai increzatori, pe
iubitorii de frumos sa se orienteze catre piata produselor lucrate manual unde au putut gasi
bunuri care sa ii reprezinte. Desi, curentul in discutie nu este decat o reinventare, o reamintire a
primelor bijuterii si accesorii realizate de om, tehnicile si anumite mestesuguri au imbunatatit
procesul de creatie punand acest concept intr-o lumina noua, nemaintalnita.
Datele obtinute in cadrul cercetarii sustin caracteristicile stilului de viata al
consumatorului tanar, teribilist, care doreste sa se afirme si sa iasa in evidenta. A fost demonstrat
ca acest tip de public este ideal pentru dezvoltarea industriei in Romania. Pe de alta parte, in
Anglia exista comunitati bine definite, cu reguli clare de desfasurare a activitatilor, cursurile de
creativitate si indemanare reprezentand o adevarata lectie de educatie pentru generatiile tinere.
Timpul liber este petrecut constructiv, astfel, consumul de bunuri produse in masa larga se
diminueaza. Comportamentul de achizitie este invatat inca din primii ani de viata, familia joaca
un rol foarte important in influentarea acestuia, prin urmare, daca aceste comunitati vor ramane
la fel de concentrate este posibil ca in viitor sa existe o schimbare in sensul intoarcerii la
elementele primare si la activitatile initiale aparitiei mijloacelor de productie.

25

In Romania este putin probabil sa se intample acest lucru. Aici predomina partea
practica, aspectul financiar reprezinta o problema, oricat de deschis ar fi publicul la ideea
unicitatii, el este destul de rezervat privind calitatea si pretul. Comportamentul de consum dintre
cele doua tari nu este cu mult diferit, insa mentalitatea si spiritul in care societatile s-au dezvoltat
demonstreaza ca ne aflam la o mare distanta de sprijinirea valorilor autentice, originale, care
definesc viata unei culturi, prin urmare, nu se poate privi dincolo de materialism si viata
personala.