Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași

Facultatea de Design Industrial și Managementul Afacerilor

Master: Management și Administrarea Afacerilor
An studii: II

Raport
PRACTICĂ DE CERCETARE
METODOLOGIA DE
CERCETARE

Masterand
Suzana Maria Cârlescu(căs. Diaconu

Iași
2021 – 2022
 Cuprins

1. Tema aleasă: motivație, prezentarea succintă a cercetării bibliografice efectuate (1

pagina)....................................................................................................................................3
2. Metodologia de cercetare (max. 5 pagini)......................................................................4
3. Bibliografie.....................................................................................................................5
 1. Tema aleasă: motivație, prezentarea succintă a cercetării
bibliografice efectuate
Prin lucrarea de disertație doresc să realizez o analiză asupra aplicării eticii în
marketing la nivelul industriei fashion din România, deoarece și această ramură trebuie să
fie guvernată de un set de norme etice pentru a funcționa corect. Cu atât mai mult cu cât,
marketingul este aplicat în mediul public, care este format din consumatori, comunitate,
marketing manageri, media și tot felul de persoane care, teoretic au obligația morală de a fi
etici în orice activitate.
În partea teoretică a lucrării de disertație am definit cele 3 noțiuni cheie care fac
obiectul acestei lucrări și anume: etică, marketing și etica în marketing. De asemenea, am
scos în evidență importanța celor patru elemente ale mixului de marketing, cei 4P, și
aspectele de etică legate de acestea și anume, etica în politica de produs, preț, în politica
promoțională și în politica de distribuție. În plus, am făcut o scurtă analiză teoretică a
mixului de marketing în industria fashion și o analiză detaliată a green marketingului și a
greenwashingului din această industrie.
În literatură, termenul „etică” se referă la un set de norme, principii sau valori
morale și natura și temeiurile moralității care ghidează comportamentul oamenilor, cum ar
fi judecățile morale, standardele și regulile de conduită (Lee, J.-Y, Jin, C.-H., 2019).
În concepția lui Philip Kotler, „marketingul este un proces social şi managerial prin
care indivizi şi grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar şi doresc prin crearea,
oferirea şi schimbul de produse, având o anumită valoare (Kotler, P., 2008).”
Marketingul etic presupune transparență, politici și acțiuni de marketing
responsabile și care să inspire încredere clienților și care, nu în cele din urmă dau dovadă
de integritate și corectitudine față de consumatori și de alte părți interesate (Laczniaka G.
R.,1, Murph, P. E. 2019).
Green marketingul este o strategie de marketing etică și care, dacă ar respecta
principiile pe care se bazează ar duce la o minimizare eficientă a efectelor negative asupra
mediului (AMA, 2021).
În momentul în care green marketingul este aplicat pentru interesul propriu se
ajunge la fenomenul denumit greenwashing. Obiectivul principal al greenwashing-ului este
de a oferi consumatorilor sentimentul că organizația ia măsurile necesare pentru a-și
gestiona în mod responsabil amprenta ecologică. În realitate, compania poate face foarte
puține lucruri benefice pentru mediu (Stall-Meadows, C. Davey, A., 2013).
 2. Metodologia de cercetare (max. 5 pagini)

Problema de cercetare constă în necesitatea analizării modului în care consumatorii

cunosc activitățile de marketing etice ce trebuie aplicate sau care se aplică în industria
fashion și care este percepția consumatorilor față de etica în marketing în industria fashion.
Scopul acestei cercetări este de a identifica și înțelege care este percepția
consumatorilor față de etica în marketing la nivelul industriei fashion, luând în considerare
că astfel de percepții pot fi influențate de variabile demografice, consecințe culturale și
atitudinea/perspectiva consumatorului asupra elementelor componente ale mixului de
marketing.

Obiectivele cercetării sunt următoarele:

1.Stabilirea locului din care respondenții își fac preponderent cumpărăturile

2.Stabilirea frecvenței de achiziționare a produselor de fashion
3.Determinarea importanței anumitor factori pentru care consumatorii aleg să
achiziționeze produse de fashion
4.Determinarea timpului petrecut la cumpărături
5.Determinarea motivului achiziționării produselor de fashion
6. Determinarea practicilor de marketing considerate neetice de consumatori
7.Determinarea percepției consumatorilor asupra eticii în politica de preț
8,Determinarea percepției consumatorilor asupra eticii în politica de produs
9.Determinarea percepției consumatorilor asupra eticii în politica promoțională
10.Determinarea percepției consumatorilor asupra eticii în politica de distribuție
11.Determinarea frecvenței achiziționării produselor de fashion în funcție de sexul
respondentului;
12.Determinarea timpului petrecut într-un magazin în funcție de mediul de
reședință.
Metoda de cercetare
În cercetarea primară am utilizat ca metodă de cercetare, metoda cantitativă, mai
exact cercetarea cantitativă de tip selectiv, iar ca instrument pentru culegerea datelor am
utilizat ancheta. Eșantionul pe care se va realiza ancheta va fi reprezentativ pentru întreaga
populație. Ancheta s-a realizat prin intermediul instrumentului ce poartă denumirea de
chestionar. Am optat să utilizez acest instrument de cercetare datorită modului facil de a fi
utilizat pe eșantionul propus și rapidității obținerii răspunsurilor prin intermediul
întrebărilor preformulate.
Am ales să aplic chestionarul în mediul on-line, datorită rapidității și ușurinței de a
fi transmis la cât mai mulți respondenți. De asemenea prin intermediul aplicației Google
Forms se poate obține a primă interpretare a rezultatelor obținute.
Cercetarea secundară a constat în căutarea informațiilor din cercetări precedente.
Metoda de eșantionare
Metoda de eșantionare aleasă este eșantionarea aleatoare deoarece eșantionul
constituit prin caracterul aleator al selecției se bazează pe faptul că unitățile extrase la
întâmplare, devin o reprezentare a colectivității cercetate.
Populația și eșantionul cercetat
Volumul propus al grupului de consumatori este de 150 de persoane, pentru a
îndeplini obiectivele propuse.
Colectivitatea cercetată va fi formată din totalitatea persoanelor cu vârsta cuprinsă
între 18 – 60 de ani și care achiziționează produse fashion. Conform site-ului oficial al
Institului Național de Statistică, în România există o populație de 13.684.251 de persoane
cu vârsta cuprinsă între 18 – 60 de ani (http://statistici.insse.ro:8077/).
Unitatea de cercetare și unitatea de anchetă vor fi reprezentate de fiecare
respondent în parte, de la care se vor prelua informațiile.
Pentru a stabil care este mărimea eșantionului am folosit două metode de calcul,
după cum urmează:.
În primul rând am calculat mărimea eșantionului după următoarea formulă:
n = t2 p( 1-p)/Δω2 unde:
t - coeficientul care corespunde probabilității cu care se garantează rezultatele;
p - proporția componentelor din eșantion care posedă caracteristica cercetată (de
cele mai multe ori, valoarea lui p nu se cunoaște și se consideră egală cu 0,5, pentru a se
asigura faptul că dispersia atinge valoarea maximă posibilă);
Δω - eroarea limită acceptată (Alexa, 2015).
În al doilea rând am folosit calculatorul de stabilire a mărimii eșantionului
disponibil la INFOmass - Calculator mărime eșantion(www.infomass.ro).
 Astfel, cu o probabilitate de 95%, o eroare maximă de 5% și o populație statistică
de 13.684.251 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 – 60 ani, a rezultat o mărime a
eșantionului de 384 de subiecți.
Datorită faptului că au existat restricții de ordin organizatoric (resurse limitate, un
singur operator de chestionar), restricții temporale și datorită caracterului didactic al
cercetării, mărimea eșantionului a fost de 181 de persoane.
Concepere, Pretestare, Conținut, Aplicare
Prin intermediul chestionarului se culeg datele într-o cercetare cantitativă. Datele pe
care le obțin sunt interpretate în funcție de obiective și ipoteze, iar rezultatele obținute sunt
generalizate la întregul nivel al populației vizate. Obiectivele și ipotezele cercetării se
reflectă în întreg chestionarul, iar răspunsurile obținute la întrebările chestionarului au
drept scop finalizarea cercetării.
Am realizat chestionarul prin intermediul formularului on-line, cu ajutorul
aplicației Google Forms(docs.google.com/forms).
Chestionarul este compus din 22 de întrebări, acestea fiind de 2 feluri,18 întrebări
închise și 4 întrebări deschise. Întrebările închise sunt de 3 feluri: 6 întrebări dihotomice,
care au ca variante de răspuns da sau nu, 11 întrebări multihotomice, care furnizează mai
mult de 2 opțiuni de răspuns, iar subiecții pot selecta variantele dorite, și 1 întrebare cu
răspuns în scală.
La formularea chestionarului s-a ținut cont de ordinea plasării întrebărilor pentru a
se menține interesul respondenților pe tot parcursul chestionarului. Întrebările au fost
plasate în chestionar în funcție de informațiile urmărite a fi obținute ca urmare a
completării acestuia, după cum urmează: întrebări cu informații de bază pentru cercetare,
întrebări cu informații de clasificare și întrebări cu informații de identificare a
respondenților.
Înainte de a distribui chestionarul sondajului, am verificat dacă au existat erori în
întrebările sondajului, consultând profesorul îndrumător și colegii de master pentru o
pretestare și observarea unor posibile erori. După pretest și rezolvarea problemelor apărute,
a fost elaborată varianta finală a formularului de chestionar. Chestionarul utilizat la această
cercetare și bazat pe revizuirea literaturii de specialitate, se referă la variabile independente
și dependente.
Următorul pas a fost să public formularul pe rețelele de socializare printr-un link
generat automat de site-ul Google Forms. Răspunsurile respondenților s-au salvat automat,
astfel încât am putut vizualiza fiecare răspuns în parte. O altă opțiune oferită de Google
Forms este posibilitatea vizualizării rezumatului răspunsurilor, opțiune care mă ajută la
interpretarea rezultatelor cercetării.
Chestionarul a fost disponibil pentru completare în perioada 05.05 – 06.06.2022, în
mediul on-line. Am ales varianta on-line pentru ușurința cu care poate fi completat și
pentru rapiditatea și performanța de care dă dovadă.
Chestionarul are în introducere solicitarea de a completa chestionarul și motivul
pentru care sunt necesare rezultatele obținute.
Rezultate preconizate a fi obținute
Prin aplicarea chestionarului se urmărește testarea ipotezelor, iar prin rezultatele
obținute să se clarifice problema decizională și anume, care este perceptia consumatorilor
cu privire la etica în marketing la nivelul industriei fashion, în funcție de nivelul de
educație al respondenților, mediul de reședință al acestora, frecvența achiziționării de
produse de fashion.
De asemenea, se dorește a se testa daca consumatorii cunosc normele de etică ale
mixului de marketing care trebuie respectate în această industrie, cum percep politicile de
marketing aplicate și dacă problemele etice legate de produs, preț, promovare și distribuție
influențează calitatea percepută a produsului.
În plus, rezultatele obținute ar trebui să susțină modelul de cercetare propus din
punct de vedere statistic și confirmarea sau infirmarea ipotezelor formulate la începutul
cercetării.
 3. Bibliografie

1. Alexa, L.E., (2017), Cercetări de marketing. Suport de curs, Universitatea Tehnică

"Gheorghe Asachi" din Iași, Facultatea de Textile, Pielărie și Management Industrial,
Departamentul Inginerie și Management, Iași
2. American Marketing Association – AMA, (2021), Statement of Ethics, American
Marketing Association, disponibil la AMA Statement of Ethics (force.com) (accesat la
12.03.2022)
3. Kotler, P. (2008), Principiile Marketingului, Ediția a IV-a, Editura Teora, București
4. Laczniaka G. R.,1, Murph P. E.,(2019), The role of normative marketing ethics, Journal
of Business Research, Vol. 95, pp. 401-407 disponibil la https://www-sciencedirect-
com.am.e-nformation.ro/science/article/pii/S01482963183035523 (accesat la
30.01.2022).
5. Lee, J.-Y, Jin, C.-H.,(2019), The role of ethical marketing issues in consumer-brand
relationship, Sustainability, Vol. 11, No. 23, pp. 1-21 disponibil la Sustainability | Free
Full-Text | The Role of Ethical Marketing Issues in Consumer-Brand Relationship |
HTML (mdpi.com) (accesat la 03.03.2022).
6. Stall-Meadows, C. Davey, A., (2013), Green marketing of apparel: Consumers' price
sensitivity to environmental marketing claims, Journal of Global Fashion Marketing
vol.4, no. 1, pp. 33-43, disponibil la
https://www.researchgate.net/publication/270850173_Green_marketing_of_apparel_C
onsumers'_price_sensitivity_to_environmental_marketing_claims (accesat la
29.05.2022)
7. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table (accesat la
21.05.2022)
8. https://www.infomass.ro/wp-content/uploads/2010/09/caculator_marime_esantion.htm (accesat
la 20.05.2022)