UNIVERSITATEA BABES BOLYAI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR

REFERAT

DISCIPLINA: CERCETARI DE MARKETING

TEMA: Chestionarul – instrument de cercetare în marketing

COORDONATOR STIINTIFIC,
Lect.univ.dr. OLTEANU LAURA

STUDENT,

Anul II.

48
 Cuprins

1. Rolul cercetărilor de marketing în activitatea firmelor…………………………………4

2. Obiectivele cercetării……………………………………………………………………4

3. Etapele cercetării – descrierea etapelor parcurse în cadrul cercetării……………………7

4. Instrumentul de culegere a datelor…………………………………………………….…9

4.1. Prezentarea chestionarului – tipuri de întrebări folosite………………………………...11

4.2. Reguli urmate în realizarea chestionarului………………………………………….…..12

5. Analiza datelor……………………………………………………………………….…12

5.1.Analiza simplă………………………………………………………………………12

5.2.Analiza multivariată…………………………………………………………………35

6. Concluziile cercetării ....

…………………………………………………………………………………….44

Bibliografie ……………………………………………………………………………..44

Anexe……………………………………………………………………………………44

48
 1. Rolul cercetărilor de marketing în activitatea firmelor
In economia de piata, conducerea unei unitati economice este de neconceput fara existenta
unui flux de informatii intre aceasta si mediul in care functioneaza, in scopul adaptarii in
mod operativ la conditiile impuse din exterior. De acea, conducerea trebuie sa adopte o noua
viziune, viziunea de marketing, care are drept nisiune coordonarea, sincronizarea si
subordonarea tuturor activitatiilor uni singur scop: satisfacerea in conditii superioare a
nevoilor consumatorilor.

În literatura de specialitate şi în practica cercetărilor de marketing se apreciază

chestionarul ca fiind cel mai important şi mai frecvent utilizat instrument pentru culegerea
informaţiilor necesare în prospectarea pieţei. În acest sens, un reputat profesor al universităţii
din Londra, specialistul englez C.A.Moser, afirma în lucrările sale că: “... o anchetă nu poate
fi mai bună decât chestionarul său”, subliniind astfel locul central pe care îl deţine acest
instrument în metodologia investigaţiilor sociale.
Prin urmare, chestionarul este considerat de specialişti a fi cel mai eficient instrument
de investigare, ceea ce justifică utilizarea lui frecventă.
Rolul fundamental al unui chestionar utilizat intr-o cercetare de marketing este sa
asigure managementului informatia necesara pentru luarea deciziilor.

2 . Obiectivele cercetării
Obiectivele specifice ale cercetărilor de marketing rezultă din scopurile strategice
fundamentale ale firmelor, prin care se urmăreşte creşterea profitabilităţii. Astfel de obiective
pot fii: o mai bună satisfacere a cererii, intensificare procesului de inovaţie prin introducerea
unor produse noi, tehnologii şi metode de prelucrare şi comercializare moderne, mărirea
desfacerilor. Pentru atigerea acestor obiective este necesară:
-cunoaşterea poziţiei firmei şi a produselor sale pe piaţă
-studiul consumului şi a comportamentului consumatorului
48
 -cercetarea produsului
-identificarea posibilităţilor de sporire a desfacerilor
-cercetări asupra activităţii concurenţei

Să aflăm răspunsuri la urmatoarele întrebări:

 Cine sunt clienţii actuali şi potenţiali?
 Ce fel de oameni sunt ei?
 Deţin veniturile necesare pentru a achiziţiona produsele comercializate?
 Oferta firmei se află la locul potrivit, la timpul potrivit, în cantitatea şi calitatea dorită?
 Este preţul produsului firmei în concordanţă cu calitatea produselor oferite?
 Mărcile preferate de către consumatori .

Luate în sensul cel mai larg, aceste cercetări interesează atât factorii de decizie din
domeniul producţiei propriu-zise, cât şi pei din domeniul circulţiei.
Determinarea consumui populţiei, a volumului, dinamicii şi structurii acestuia este
foarte importantă pentru stabilirea tendinţelor in acest domeniu, a previziunilor pentru o
anumita perioadă. Astfel cunoscând intensitatea consumlui şi comparându-l cu anuminte
norme fiziologice optime, în cazul produselor alimentare, putem determina elementele
evoluţiei viitoare ale acestuia.
Pentru stabilirea dinamicii, intensităţii consumului, deşi o parte a acestuia se realizeză
sub forma auto-consumului sau pe seama unor economii, iar atunci când este vorba de credit
de consum, pe seama unor venituri viitoare, hotărâtoare, este cunoaşterea surselor, mărimii şi
dinamicii veniturilor populaţiei.
Pentru cunoaşterea comportamentului consumatorilor un interes major prezintă
cercetarea obiceiurilor de cumpărare ale acestora. Aceste cercetări vizează cunoaştere
obiceiurilor de stocare ale cumpărătorilor privind anumite categorii de bunuri, precum şi ale
perioadelor de stocare (la unele mărfuri 2-3 zile, 1 sau chiar 2 săptămâni; la altele, mai puţin
de o zi), putându-se determina astfel peiodicitatea şi frcvenţa cumpărărilor. Se cercetează de
asemenea, iniţiatorii şi executanţii cumpărărilor (în majoritatea cazurilor, aceste persoane nu
coincid,mai ales la bunurile destinate consumului familiei sau copiilor), timpul afectat
cumpărărilor şi perioadele efectuării lor. S-ar părea că sporirea numărului poseorilor de
autoturisme, dezvoltarea reţelei transporturilor în comun, ar reduce importanţa facorului
“distanţă” în efectuarea cumpărărilor. Acest lucru este însă valabil în general numai pentru
categorii de mărfuri (articole de folosinţă îndelungată, de îmbrăcăminte etc.) pentru

48
comercializare cărora s-au format deja anumite centre puternice. În cazul altor mărfuri însă
(cele de folosinţă curentă, zilnică), decisivă este apropierea centrelor de desfacere de zonele
de locuit. Având în vedere că factorul amintit are o influenţă contradictorie pentru
fundamentarea amplasării ratţionle a reţelei de desfacere, la anumite produse, cercetările şi
studiile de gravitaţie comercială şi de urbanism comercial prezintă o importanţă crescândă.
Această cetegorie de cercetări servesc la optimizarea stocurilor, la stabilirea orarului optim al
magazinelor, la definitivarea campaniilor de promovare, a metodelor de desfacere.
Cercetările asupra deciziilor de cumpărare, pe categorii de cumpărător şi pe categorii de
mărfuri, au ca obiect determinarea ponderii şi frecvenţei deciziilor de rutină, a deciziilor
îndelung pregătite şi gândite sau a deciziilor de moment.
Schimbările din ce in ce mai accentuate din cadrul consumului au determinat
intensificarea cercetărilor asupra obieiurilor de consum. Aceste obiceiuri se afla în
dependenţă cu evoluţia structurii demografice, a structurii forţei de muncă, sursele de venit,
nivelul de culturalizare, structura familiei, gradul de atragere a forţei de muncă feminine în
cămpul muncii, intensitatea progresului tehnic în cadrul ramurilor producătoare de bunuri de
consum.

Obiectul cercetărilor de marketing

În cadrul fiecărui obiectiv al cercetărilor de marketing, distingem mai multe obiecte ale
acesteia. Prin definirea obiectelor realizăm culegerea unor informaţii cu un grad înalt de
detaliere, ceea ce permite atât o mai bună sistematizare a acestora cât şi elaborarea unor
programe de lucru mai concrete şi mai precise în cadrul tacticii de acţiune.

De exemplu, cercetarea produsului este un obiectiv foarte larg. În cadrul lui, în funcţie
de natura, construcţia şi destinaţia produsului, definim mai multe obiecte ale cercetării, cum
ar fi: cercetarea gradului de profitabilitate a producerii şi comercializării sale, pe faze ale
ciclului său de viaţă; rata de înnoire a produselor; riscurile introducerii noilor produse;
analiza calităţii; analiza comportării produsului la beneficiari etc.
Prin definirea obiectului obţinem deci o detaliere a obiectivului cercetărilor. Această
necesitate rezultă din practica cercetărilor, din cerinţa de a se desfăşura o activitate eficientă
de marketing. Gradul de detaliere a obiectivelor cercetării se stabileşte în funcţie de o serie
de condiţii concrete specifice, cum ar fi: mărimea firmei şi a pieţei pe care acţionează,
destinaţia produsului, nevoia de informaţie a diferitelor foruri de decizie, mărimea
48
compartimentului de cercetare, capacitatea centrului de prelucrare a informaţiilor etc. dată
fiind marea diversitate a acestor factori, dinamismul şi acţiunea lor uneori contradictorie, în
literatura de specialitate nu găsim scheme cu valabilitate generală pentru detalierea
obiectivelor cercetării. Ea se ace ţinându-se seama de necesităţile concrete ale întreprinderii,
de experienţa pozitivă proprie, precum şi de cea a firmelor concurente.

3. Etapele cercetării – descrierea etapelor parcurse în cadrul cercetării

Pentru elborarea unui chestionar cât mai bun, trebuie urmată o anumită metodologie
formată dintr-o succesiune de etape şi faze:
 Determinarea cerinţelor de formare
La stabilirea unui chestionar se au în vedere obiectivele cercetării de marketing ce
urmează să fie elucidate în cadrul studiului de piaţă. De aceea, se recomandă includerea în
chestionar a tuturor întrebărilor strict necesare atingerii obiectivelor cercetării, dar trebuie
evitat pericolul încărcării excesive a chestionarului cu întrebări care nu corespund scopului.
Se va avea în vedere că numărul întrebărilor determină lungimea chestionarului şi
durata administrării sale; acestea însă pot fi mai mari decât în situaţia unei anchete ce se
efectuează în rândurile clienţilor unu magazin alimentar unde se vând mărfuri care au o
cerere curentă. De regulă, lungimea unui chestionar administrat la domiciliu este mai mare
decât a celui ce se foloseşte la o cercetare efectuată pe stradă sau la expoziţie de produse.
 Alegerea alternativei de investigare
Pentru alegerea alternativei de investigare a subiecţilor se are in vedere marimea
eşantionului cercetării ; bugetul afectat studiului de marketing. Chestionarea prin
corespondenţă, de exemplu, deşi solicită costuri mai mici pe unitatea de chestionar, impune
un eşantion supradimensionat în raport cu alternativa efectuării aceleiaşi cercetări cu ajutorul
operatorului de interviu.

48
ETAPELE ŞI FAZELE ELABORĂRII UNUI CHESTIONAR

Determinarea cerinţelor de informare

Alegerea alternativei de investigare

Stabilirea tipului de chestionar şi a tipurilor de întrebări

Stabilirea succesiunii întrebărilor

Proiectarea formei grafice

Elaborarea instrucţiunilor de completare a chestionarului

Efectuarea unei anchete pilot pentru testarea chestionarului

Elaborarea formei finale

48
 Multiplicarea chestionarului

Figura nr.1 Etapele şi fazele elaborării unui chestionar

4. Instrumentul de culegere a datelor

Cele mai utilizate instrumente de cercetare sunt interviul şi chestionarul. Interviul

necesită o pregătire mai solidă din partea operatorului de marketing. Dacă la chestionar
înttrebările sunt specificate, la interviu există o mai mare libertate de exprimare, iar
operatorul de interviu poate obţine şi alte informaţii.

Interviul
Interviul este un instrument de cercetare, prin intermediul căruia se investighează
cerinţele, dorinţele şi preferinţele consumatorilor.
Definire şi scop. Interviul are ca scop investigarea cerinţelor, dorinţelor şi preferinţelor
consumatorilor persoane fizice şi juridice, deci atât ale oamenilor cât şi ale comerţului şi
industriei.
Interviul reprezintă o technică de marketing şi constă într-o întrevedere de lucru între două
persoane, respectiv a persoană numită intervieator, care ia interviul ştiind ce informaţii
trebuie să obţină şi o altă persoană numită intervievat,care răspunde la întrebările puse, dar
trebuie ghidată să dea răspunsuri ce conţin informaţii cât de utile cercetării.
În mare măsură reuşita unui interviu este asigurată de priceperea cu care interviatorul poate
exercita această ghidare a celui intervievat.
Technicile de intervievare personală au la bază în mod evident, normele de bun simţ, care în
cazul ignorării lor, pot determina obţinerea unor rezultate slabe ale cercetării. Datorită
faptului că intervievarea constituie un exerciţiufoarte personal, ea se poate derula în mod
diferit de către un intervievator sau altul, conform experienţei pe care o are datorită aplicării
umor technici de intervievare diferite.
Succesul tuturor tipurilor de interviuri este dat de cantitatea şi calitatea informaţiilor obţinute
în timpul lor.

48
 Chestionarul reprezintă un instrument de cercetare flexibil, care permite culegerea
datelor primare prin intermediul unor întrebări, structurate după principii bine definite, astfel
încât să trezească interesul şi să antreneze subiecţii investiţii pentru a răspunde cât mai sincer
şi cât mai clar la întrebările care le sunt adresate prin intermediul lui.
Printre avantajele utilizării sale în cercetarea pieţei se pot enumera: bogăţia tematică a datelor
ce pot fi recoltate cu ajutorul lui, manevrare şi prelucrare accesibilă, posibilitatea
administrării lui în mod repetat la aceiaşi subiecţi sau la subiecţi diferiţi; de asemenea, în
cercetările de marketing longitudinale de tip panel, chestionarul are capacitate de a culege de
la purtătorii cererii atât informaţii de natură cantitativă, cât şi de ordin calitativ.
Deşi în ceea ce privesc costurile pe care le necesită nu este cel mai ieftin instrument de
cercetare, el se foloseşte cu prioritate pentru culegerea datelor necesare celor mai variate
teme. Astfel, poate fi utilizat atât în cercetările selective ce se efectuează în rândul agenţilor
economici (ancheta de tip industrial), cât şi pentru investigarea clienţilor privind o
multitudine de aspecte cum sunt:
a) Cunoaşterea şi studierea relaţiilor economice dintre cerere, ofertă şi
participanţii la actele de piaţa;
b) Analiza comportamentului de cumpărare şi de consum (motive, preferinţe,
atitudini, deprinderi, intenţii, obiceiuri, etc.);
c) Surprinderea formelor de manifestare ale cererii;
d) Testarea acceptabilităţii pe piaţă a unor produse şi servicii;
e) Funcţionarea mecanismului distribuţiei;
f) Surprinderea reacţiei pieţei pentru anumite niveluri de preţ ale unor mărfuri;
g) Dimensionarea gamei de fabricaţie în cadrul întreprinderilor;
h) Cunoaşterea resurselor umane în cadrul activităţii manageriale desfăşurată
de producătorii şi comercianţii produselor cercetate;
i) Elaborarea strategiilor de marketing.
Având în vedere faptul că o întrebare se poate pune în mai multe feluri, cei care proiectează
structura şi conţinutul chestionarului trebuie să stabilească foarte atent tipurile de chestionare
şi de întrebări cela mai adecvate, limbajul folosit (cuvintele cu care se formulează) şi ordinea
acestora. Pentru fiecrare întrebare în parte trebuie să se analizeze ce importanţă are răspunsul
pentru cercetarea în cauză şi să se elimine apoi întrebările cele mai puţin interesante, pentru a
nu se supradimensiona în mod inutil chestionarul, ceea ce ar duce la costuri suplimentare
pentru editarea şi prelucrarea lui; de asemenea, nu trebuie să se pună la încercare răbdarea
celui chestionat, fapt care ar altera calitatea răspunsurilor sau care ar spori numărul
nonrăspunsurilor.
48
 4.1 Prezentarea chestionarului – tipuri de întrebări folosite

. Limbajul folosit pentru formularea întrebărilor

Limbajul folosit la elaborarea chestionarului trebuie să fie cât mai accesibil, clar şi
concis, de asemenea el trebuie să urmărească reducerea la minim a ambiguităţilor sau chiar a
erorilor ce pot fi generate.
Folosirea unui limbaj dificil, greoi va putea duce la neînţelegere sau înţelegerea
întrebărilor deci va provoca confuzie celui chestionat.

Forma grafică a chestionarului

Forma grafică necesită o încadrare în pagină cât mai bună încât să uşureze
completarea, pregătirea şi prelucrarea informaţiilor pe suporside de prelucrare.

Structura chestionarului

După conţinutul întrebărilor:

I. Întrebări introductive: 1, 2, 3, 4, 5, 6.
II. Întrebări filtru: 7, 8.
III. Întrebări de conţinut: 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24.
IV. Întrebări personale: 25, 26, 27, 28, 29,30.

5. Descrierea tipului de intrebari utilizate in chestionar

48
 La descrierea chestionarului s-au utilizat următoarele tipuri de întrebări:
După forma de răspuns la întrebăriile chestionarului:
I. Întrebări deschise:
- întrebări nestrucurate cu răspuns liber: 3, 6, 11, 12, 13, 20.
II. Întrebări închise:
- întrebări bihotomice: 1, 2, 14,16, 25.
- întrebări trihotomice: 15, 17.
- întrebări multihotomice:4, 5, 7, 8, 9, 10, 18, 19, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29,30.

4.2 Reguli urmate în realizarea chestionarului

5. ANALIZA CANTITATIVĂ, PROCENTUALĂ ŞI GRAFICĂ

A ÎNTREBĂRILOR

Prin analiza şi interpretarea datelor se încearcă extragerea informaţiilor necesare procesului

decizional

Tabel nr. 1
Obişnuiţi să cumpăraţi parfumuri?
Indice valoric Indice procentual
Da 43 86%
Nu 7 14%

43 (86%) de persoane dintre cele chestionate obişnuiesc să cumpere parfumuri, 7

persoane (14%) nu obişnuiesc să cumpere parfumuri

48
 Obisnuiti sa cumparati parfumuri?

14%

Da
Nu

86%

Grafic nr. 1

Tabel nr. 2
Obişnuiţi să cumpăraţi diferite marci?
Indice valoric Indice procentual
Da 12 24%
Nu 38 76%

Dintre cei chestionaţi 38 de persoane (76%) nu cumpără diferite marci, 12 persoane

(24%) cumpără diferite marci.

48
 Obisnuiti sa cumparati diferite marci?

24%

Da
Nu

76%

Grafic nr. 2

Tabel nr. 3
Ce marcă de parfumuri cunoaşteţi cel mai bine?
Indice valoric Indice procentual
Chanel 24 48%

Armani 16 32%

Cristina D'ior 10 20%

Lancome 0 0%

Nina Rici 0 0%

Escada 0 0%

Carolina Hererra 0 0%

Altele 0 0%

Dintre cei chestionaţi 48% dintre chestionati au spus ca Chanel este marca pe care o
cunosc cel mai bine, 32% au spus Armani si 20% Cristina D'ior, restul marcilor nu sunt
cunoscute bine de catre chestionati.

48
 Ce marca de parfumuri cunoasteti?
Chanel

Armani

20% Cristina D'ior

Lancome
48%
Nina Rici

32% Escada

Carolina Hererra

Altele

Grafic nr. 3

Tabel nr. 4
Cât de des obişnuiţi să cumpăraţi parfumuri?
Indice cantitativ Indice procentual
Saptamanal 0 0%
Lunar 12 24%
Ocazional 30 60%
Foarte rar 8 16%

Dintre cei chestionaţi 30 de persoane reprezentând 60% cumpără parfumuri ocazional, 12

persoane (24%) cumpără lunar, săptămânal nu cumpără nici o persoană din cele chestionate.

Cat de des cumparati parfumuri?

Foarte rar
16% Lunar
24%

Ocazional
60%

Grafic nr. 4
48
Tabel nr. 5
De la ce firmă?
Indice valoric Indice procentual
Chanel 15 30%

Armani 12 24%

Cristina D'ior 9 18%

Lancome 0 0%

Nina Rici 1 2%

Escada 1 2%

Carolina Hererra 0 0%

Altele 12 24%

30% din cei chestionaţi cumpără de la firma Chanel, 24% de la Armani şi de la alte firme, de
la Cristina D'ior şi de la Lancome nu cumpără nici o persoană din cele chestionata.

Indice procentual
Chanel

Armani

Cristina D'ior
24%
30%
Lancome

2% Nina Rici
2%
Escada
18%
24%
Carolina Hererra

Altele

Grafic nr. 5

Tabel nr. 6

48
Din ce motive cumpăraţi parfumuri?
Indice cantitativ Indice procentual
Parfumul contureaza 25 50%
personalitatea
Pentru a ne diferenția de 7 14%
ceilalți
Stil 12 24%
Altele 6 12%

25 de persoane (50%) cumpără parfumuri pt ca Parfumul contureaza personalitatea

lor, 12 chestionaţi (24%) deoarece este stilul pe care l-au abordat, 7 persoane (14%) pentru a
diferenția de ceilalți, 6 persoane (12%) cumpără din alte motive.

Indice procentual

Altele
12%
Parfumul contureaza personalitatea
Stil Parfumul contureaza Pentru a ne diferenția de ceilalți
24% personalitatea Stil
50% Altele

Pentru a ne diferenția
de ceilalți
14%

Grafic nr. 6

Tabel nr. 7
Pe care din următoarele mărci o preferaţi cel mai mult?
Indice valoric Indice procentual
Chanel 18 36%
Armani 12 24%
Cristina D'ior 8 16%
Lancome 0 0%
Nina Rici 0 0%
Escada 1 2%
Carolina Hererra 0 0%
Altele 11 22%

48
 Cei mai mulţi chestionaţi preferă marca Chanel (36%), acesta este urmată de Armani
(24%), cele mai puţin preferate sunt Nina Rici, Lancome şi Carolina Hererra cu 0%

Marci preferate

Chanel
Altele
22% Armani
Chanel Cristina D'ior
Escada 36%
Lancome
2%
Nina Rici
Escada
Carolina Hererra
Altele
Cristina Armani
D'ior 24%
16%

Grafic nr. 7

Tabel nr. 8
Care din următoarele mărci credeţi că este de cea mai bună calitate?
Indice valoric Indice procentual
Chanel 27 56%
Armani 16 31%
Carolina Hererra 0 0%
Lancome 0 0%
Nina Rici 0 0%
Escada 3 6%
Cristina D'ior 4 7%
Altele 0 0%

Chanel şi Armani sunt considerate ca având cea mai bună calitate (56%), Nina Rici şi
Carolina Hererra fiind ultimele în topul calităţii.

48
 Cea mai buna calitate

6% Chanel
6% Armani
Cristina D'ior
Lancome
Nina Rici
31% 56% Escada
Carolina Hererra
Altele

Grafic nr. 8

Tabel nr. 9
Care din următoarele marci consideraţi că are cele mai bune reclame?
Indice valoric Indice procentual
Chanel 41 72%
Armani 7 22%
Cristina D'ior 0 0%
Lancome 0 0%
Nina Rici 0 0%
Escada 0 0%
Carolina Hererra 2 6%
Altele

În topul celor mai bune reclame, Chanel este prima cu 72% urmată de Armani cu 22%,
urmata de Carolina Hererra 6%,

48
 Indice procentual

6%
Chanel
Armani
22%
Cristina D'ior
Lancome
Nina Rici
Escada
72% Carolina Hererra

Grafic nr. 9

Tabel nr. 10
Ce cantitati obisnuiti sa cumparati?
Indice valoric Indice procentual
30 ml 15 30%
50 ml 17 34%
100 ml 17 34%
130 ml 1 2%
Altele 0 0%

Cele mai frecvente cantitati cumparate sunt 40ml si 100ml cu 34%, 30ml de 30% si
130ml de 2% dintre cei intrebati.

Cantitate

2%
30%
30 ml
34%
50 ml
100 ml
130 ml

34%

48
Grafic nr. 10

Tabel nr. 11
Ce vă determină să cumpăraţi un parfm de la o anumită marcă în loc de alta marcă?
Indice cantitativ Indice procentual
Preţul 12 24%
Calitate 20 40%
Aspect/Design 18 36%

Calitatea este cel mai important factor care determină 40% din cei chestionaţi să cumpere,
aspectul/designul este important pentru 36% şi pretul pentru 24%.

Ce va determina sa alegeti marca respectiva?

24%
36% Preţul
Calitate
Aspect/Design

40%

Grafic nr. 11

Tabel nr. 12
Dacă ar fi să schimbaţi ceva la marca preferată, ce anume aţi schimba?
Indice valoric Indice procentual
Pret 18 36%
Reclama 8 16%
Design 10 20%
Nimic 14 28%

36% ar schimba preţul, 28% nu ar schimba nimic, 20% designul şi 16% reclama.

48
 Ce ati schimba la produs?

28%
36% Pret
Reclama
Design
Nimic

20%
16%

Grafic nr. 12

Tabel nr. 13
Dintre toate mărcile de parfum pe care le cunoaşteţi, ce marcă consideraţi că are cea mai
proastă gamă?
Indice valoric Indice procentual
Chanel 0 0%
Armani 8 16%
Cristina D'ior 8 16%
Lancome 8 16%
Nina Rici 23 46%
Escada 3 6%
Carolina Hererra 0 0%
Altele

46% consideră că Nina Rici are cea mai proastă gamă, urmată de Lancome, Armani şi
Escada cu 6%.

48
 Gama proasta de produse

11%
Chanel
30%
Armani
Cristina D'ior
30% Lancome
Escada
Carolina Hererra

30%

Grafic nr. 13

Tabel nr. 14
De ce?
Indice valoric Indice procentual
Invechite 9 18%
Calitate 13 26%
Design 28 56%

28 de persoane consideră că cea mai proastă gamă este influenţătă de design, 13

persoane consideră calitatea ca fiind un factor important şi 9 persoane consideră faptul că o
gamă de produse este proastă datorită produselor învechite.

De ce ?

18%

Invechite
Calitate
56% Design
26%

48
Grafic nr. 14

Tabel nr. 15
Ce parfum preferati?
Indice valoric Indice procentual
Cu alcool 20 40%
Fara alcool 30 60%

30 de persoane prefera parfum fara alcool, 20 de persoane prefera parfumul cu alcool.

Preferinta parfum

40% Cu alcool
Fara alcool
60%

Grafic nr. 15

Tabel nr. 16
Produsele aflate pe piata vă satisfac cerinţele?
Indice cantitativ Indice procentual
Da 20 40%
Nu 3 6%
Nu stiu 27 54%

27 de persoane nu ştiu dacă produsele aflate pe piata satisfac cerinţele, 20 de persoane

sunt mulţumite de produsele aflate pe piata şi 3 persoane chestionate au zis ca produsele aflate
pe piata nu satisfac cerintele lor.

48
 Produsele aflate pe piata va satisfac cerintele?

40% Da
Nu
54% Nu stiu

6%

Grafic nr. 16

Tabel nr. 17
Mirosul preferat este.....?
Indicator cantitativ Indicator procentual
Fresh 12 25%
Fresh floral 25 50%
Clasic 13 25%

În ceea ce priveşte mirosul parfumurilor, 50% prefera mirosul Fresh floral, 25% clasic, si 25%
fresh

Miros preferat

25% 25%
Fresh
Fresh floral
Clasic

50%

Grafic nr. 17
48
Tabel nr. 18
Unde cumparati parfumuri?
Indice cantitativ Indice procentual
Magazin specializat 14 28%
Mall 18 36%
Magazin general 18 36%

36% dintre cei chestionaţi cupara parfumuri din Mall 36%, tot 36% din Magazin
general, si 28% din Magazin specialaizat
.

Indice procentual

28%
36% Magazin specializat
Mall
Magazin general

36%

Grafic nr. 18

Tabel nr. 19
De unde aflaţi cel mai repede despre aparitia unui produs nou?
Indice valoric Indice procentual
De la prieteni 13 26%
De la TV 15 30%
De la radio 0 0%
Din ziar/reviste 10 20%
Din alte surse 12 24%

Sursa cea mai bună de informare este TV pentru 30% din cei chestionaţi, 26% află de
la prieteni de produse noi, 24% din alte surse si 20% din reviste si ziare.

48
 Aparitia unui nou produs

24% 26% De la prieteni

De la TV
De la radio
Din ziar/reviste
Din alte surse
20%
30%

Grafic nr. 19

Tabel nr. 20
Cine vă influenţează cel mai mult când cumpăraţi parfumuri?
Indice valoric Indice procentual
Familia 8 16%
Prietenii 15 30%
Vanzatorul 0 0%
Reclamele 7 14%
Nimeni 20 40%

Cei mai mulţi dintre cei chestionaţi consideră că nu sunt influenţaţi de nimeni în
procesul decizional, în timp ce 30% recunosc că prietenii au o influeţă asupra deciziei lor,
vânzătorul fiind considerat ca neavând influenţă asupra deciziei de cumpărare.

Cine va influenteaza in cumparare de produse?

16%
Familia
40% Prietenii
Vanzatorul
Reclamele
30% Nimeni

14%

48
Grafic nr. 20

Tabel nr. 21
Cât sunteţi dispus să cheltuiţi pentru un parfum indiferent de marca acestora?
50 – 100 RON 101 – 200 RON 201 – 400 RON Peste 401 RON
I.C. I.P. I.C. I.P. I.C. I.P. I.C. I.P.
Parfum 15 30% 15 30% 17 34% 3 6%

În ceea ce priveşte cumpararea parfumurilor, majoritatea celor chestionaţi 34%sunt dispuşi să

dea între 201-400 de lei pt un parfum, 60% intre 50-200 si 6% peste 401RON

Cat cheltuim pe parfum

0.34
0.3 0.3

0.06

50 – 100 RON 101 – 200 201 – 400 Peste 401

RON RON RON

Grafic nr. 21

Tabel nr. 22

După părerea dvs. cum consideraţi că sunt preţurile parfumurilor?

Indice valoric Indice procentual
Foarte scazute 0 0%
Scazute 0 0%
Ridicate 42 84%
Foarte ridicate 5 10%
Extrem de ridicate 3 6%

48
 Dintre cei chestionaţi, 42 de persoane au afirmat că preţurile parfumurilor sunt
ridicate, 5 persoane au afirmat că sunt foarte ridicate, iar 3 persoane consideră că acestea sunt
extrem de ridicate.

Pretul parfumurilor

6%
10%
Foarte scazute
Scazute
Ridicate
Foarte ridicate
Extrem de ridicate

84%

Grafic nr. 22

Tabel nr. 23
Care din următoarele marci are cele mai mici preţuri?
Indice valoric Indice procentual
Chanel 2 4%
Armani 2 4%
Cristina D'ior 5 10%
Lancome 3 6%
Nina Rici 5 10%
Escada 13 26%
Carolina Hererra 0 0%
Altele 20 40%

20 de persoane (40%) consideră că alte mărci decât cele enumerate au preţuri mai
mici, acestea sunt urmate de persoanele care consideră că Escada are preţurile cele mai mici
(26%), la polul opus se situează Chanel care nu este considerată de nimeni ca având preţuri
mici.

48
 Care din următoarele marci are cele mai mici
preţuri?

Chanel
4% 4% Armani
10% Cristina D'ior
Lancome
40% 6% Nina Rici
Escada
10% Carolina Hererra
Altele
26%

Grafic nr. 23

Tabel nr. 24
Cât aţi cheltuit, în medie, în ultima lună, pentru parfumuri?
Indice valoric Indice procentual
0 – 60 RON 13 26%
61 – 120 RON 20 40%
121 – 200 RON 10 20%
Peste 200 RON 7 14%

Cei mai mulţi dintre cei chestionaţi 40% au cheltuit între 61-120 RON în ultima lună,
cei mai puţini sunt cei care au cheltuit peste 200 RON în ultima lună.

Cata ati cheltuit intr-o luna pt parfumuri?

14%
26%
0 – 60 RON
61 – 120 RON
20% 121 – 200 RON
Peste 200 RON

40%

48
Grafic nr. 24

Tabel nr. 25
Preferinte pentru tipul de ambalaj
Indice valoric Indice procentual
De colectie 10 20%
Specifica casei de 13 26%
parfumuri
Normala 8 16%
De colectie lucrata manual 19 38%

Dintre cei chestionati 38% prefera un ambalaj lucrata manual, 26% un ambalaj specific casei
de parfumuri, 20% ambalaj de colectie, 16% prefera un ambalaj normal

Preferinte pentru tipul de ambalaj

20%
De colectie lucrata manual
38%
Specifica casei de parfumuri
Normala
De colectie lucrata manual
26%

16%

Grafic nr. 25

Tabel nr. 26
Sexul dvs este..... ?
Indice valoric Indice procentual
Masculin 27 54%
Feminin 23 46%

Din cele 50 de persoane chestionate 27 au fost bărbaţi şi 23 au fost femei.

48
 Sexul dvs este..... ?

46% Masculin
54% Feminin

Grafic nr. 26

Tabel nr. 27
Vârsta dvs. este ...?
Indice valoric Indice procentual
< 18 ani 17 34%
19 – 26 ani 17 34%
27 – 40 ani 12 24%
Peste 40 ani 4 8%

Dintre cei chestionaţi la egalitate pe primul loc sunt cei cu vârsta <18 ani şi cei cu
vârsta între19-26 ani - 34%, urmati de cei cu vârsta între 27-40 ani - 24%, şi cei peste 40 de
ani cu 4%.

Vârsta dvs. este ...?

8%

34% < 18 ani

24% 19 – 26 ani
27 – 40 ani
Peste 40 ani

34%

\
48
Grafic nr. 27

Tabel nr. 28
Starea civilă a dvs. este....?
Indice valoric Indice procentual
Căsătorit/ă 4 8%
Necăsătorit/ă 32 64%
Căsătorit/ă, cu copii 12 24%
Divorţat/ă 1 2%
Divorţat/ă, cu copii 1 2%

64% adică 32 de persoane sunt necăsătorite, 12 (24%) sunt căsătorite şi au şi copii, pe

ultimul loc la egalitate fiind persoanele divorţate şi divorţate care au şi copii cu 2% fiecare.

Starea civilă a dvs. este....?

2%2% 8%

24% Căsătorit/ă
Necăsătorit/ă
Căsătorit/ă, cu copii
Divorţat/ă
Divorţat/ă, cu copii

64%

Grafic nr. 28

Tabel nr. 29
Ocupaţia dvs. este ...?
Indice valoric Indice procentual
Elev/Student 28 56%
Salariat 18 36%
Somer 2 4%
Pensionar 2 4%

28 de persoane reprezentând 56% sunt elevi sau studenţi, 18 persoane şi anume 36%
sunt salariate iar câte 2 pesoane 4% sunt pensionare şi şomere.

48
 Ocupaţia dvs. este ...?

4% 4%

Elev/Student
Salariat
36% Somer
56% Pensionar

Grafic nr. 29
Dintre cei chestionaţi 56% au fost elevi/studenţi, 36% salariaţi, şi ultimele locuri cu 4%
şomeri şi pensionari.

Tabel nr. 30
Venitul familiei dvs. este ...?
Indice valoric Indice procentual
< 500 RON 2 4%
501 – 1600 RON 13 26%
1601 – 2600 RON 20 40%
Peste 2600 15 30%

20 de persoane 40% au declarat că familia lor are veniturile între 1601-2600 RON,
15 persoane 30% au familie cu venituri peste 2600 RON şi numai 2 persoane a căror familie
are venituri <500 RON.

48
 Venitul familiei dvs. este ...?

4%
30% 26% < 500 RON
501 – 1600 RON
1601 – 2600 RON
Peste 2600

40%

Grafic nr. 30

ANALIZA MULTIVARIATA A INTREBARILOR

Are ca scop stabilirea unor corelaţii cu ajutorul cărora firma obţine informaţii despre clienţii
existenţi şi potenţiali, despre preferinţele, tendinţele, aşteptările acestora.

CORELAŢIA NR. 1
7. Pe care din următoarele mărci o preferaţi mai mult?
20. Cine vă influenţează cel mai mult când cumpăraţi parfumuri?

Tabel nr. 31 Indice valoric

10/25 Famile Prieteni Vanzator Reclamele Nimeni Total
Chanel 0 5 0 5 8 18
Armani 0 3 0 2 7 12
Cristina D'ior 0 5 0 0 3 8
Lancome 0 0 0 0 0 0
Nina Rici 0 0 0 0 0 0
Escada 0 0 0 0 2 2
Carolina 0 0 0 0 0 0
Hererra
Altele 3 0 0 0 7 10
Total 3 13 0 7 27 50

48
 Conform acestui tabel cele mai multe persoane care nu sunt influeţate de nimeni
cumpără articole marca Chanel si Cristina D'ior, Dintre cei influenţaţi de Reclame cei mai
mulţi cumpără produse Chanel. Dintre cei influenţaţi de prieteni cei mai mulţi cumpără
Cristina D'ior .

Tabel nr. 32 Indice procentual

10/25 Famile Prieteni Vanzator Reclamele Nimeni Total
Chanel 0 10% 0 10% 16% 36%
Armani 0 6% 0 4% 14% 24%
Cristina D'ior 0 10% 0 0 6% 16%
Lancome 0 0 0 0 0 0%
Nina Rici 0 0 0 0 0 0%
Escada 0 0 0 0 4% 4%
Carolina Hererra 0 0 0 0 0 0%
Altele 6% 0 0 0 14% 20%
Total 6% 26% 0% 14% 54% 100%

Chart Title
Famile Prieteni Vanzator Reclamele Nimeni
16%

14%

14%
10%
10%

10%

0.06
6%

6%
4%

4%
0%

0%
0%
0%

0%
0%
0%

0%

0%
0%

0%
0%

0%

0%
0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

C h an el Ar m an i C r i s ti n a L an c om e Nina Rici Esc ad a C ar o l i n a Al t el e

D 'i o r H er er r a

Grafic nr. 31

CORELATIA NR. 2
22. După părerea dvs. cum consideraţi că sunt preţurile parfumurilor?
24. Cât aţi cheltuit, în medie, în ultima lună, pentru parfumuri?

Tabel nr. 33 Indice valoric

48
 18/21 0 – 60 RON 61 – 120 RON 121 – 200 RON Peste 200 RON Total
Foarte 0 0 0 0 0
scazute
Scazute 0 0 0 0 0
Ridicate 10 17 8 7 42
Foarte 2 2 2 0 6
ridicate
Extrem de 1 1 0 0 2
ridicate
Total 13 20 10 7 50

Tabel nr. 34 Indice procentual

18/21 0 – 60 RON 61 – 120 RON 121 – 200 RON Peste 200 RON Total
Foarte 0% 0% 0% 0% 0%
scazute
Scazute 0% 0% 0% 0% 0%
Ridicate 20% 34% 16% 14% 84%
Foarte 4% 4% 4% 0% 12%
ridicate
Extrem de 2% 2% 0% 0% 4%
ridicate
Total 26% 40% 20% 14% 100%

34% 17persoane consideră preţurile sunt ridicate dar au şi cheltuit între 61-120 RON
în ultima lună, aceştia sunt urmaţi de cei care consideră preţurile ridicate dar au cheltuit între
0-60 RON cu 20%, cele mai puţine procente le au cei care consideră preţurile extrem de
ridicate dar au cheltuit între 0-60 RON şi 61-120 RON cu câte 2%.

48
 Corelaţie privind preţurile în comparaţie cu
cheltuielile
36%
32%
28%
24%
20% 0 – 60 RON
16% 61 – 120 RON
121 – 200 RON
12%
Peste 200 RON
8%
4%
0%
Foarte scazute Scazute Ridicate Foarte ridicate Extrem de
ridicate

Grafic nr. 32
Cei care au cheltuit în ultima lună între 0-60 RON 20% consideră că preţurile parfumurilor
sunt ridicate, 4% consideră că sunt foarte ridicate, iar 4% că sunt extrem de ridicate; dintre cei
care au cheltuit între 61-120 RON în ultima lună 34% consideră că preţurile sunt ridicate, în
timp ce la egalitate cu 4% consideră că sunt foarte ridicate şi extrem de ridicate; dintre cei
care au cheltuit între 121-200 RON 16% consideră că preţurile sunt ridicate şi 4% că sunt
foarte ridicate; dintre cei care au cheltuit peste 200 RON 14% consideră că sunt ridicate.

CORELATIA NR. 3
6. Din ce motive cumpăraţi parfumuri?
29. Ocupaţia dvs. este ...?

Tabel nr. 35 Indice valoric

48
 7/28 Elev/Student Salariat Somer Pensionar Total
Parfumul contureaza 8 5 1 1 15
personalitatea
Pentru a ne diferenția 3 1 0 0 4
de ceilalți
Stil 4 3 0 0 7
Altele 2 2 0 0 4
Total 17 11 1 1 30

Dintre persoanele care consideră că articolele sportive sunt lejere cei mai mulţi sunt
elevi/studenţi (8) iar cei mai puţini pensionari (1). Dintre cei care cumpără din necessitate cei
mai mulţi sunt elevi/studenţi (3) şi cei mai puţini şomeri şi pensionari (0). Dintre cei care au
adoptat stilul sport cei mai mulţi sunt elevi/studenti (4) şi cei mai puţini şomeri şi pensionari
(0). Dintre cei care cumpără din alte motive cei mai mulţi sunt elevi/studenţi la egalitate cu
salariaţii (2), cei mai puţini fiind şomerii şi pensionarii.

Tabel nr. 36 Indice procentual

7/28 Elev/Student Salariat Somer Pensionar Total
Parfumul contureaza 26,67% 16,67% 3,33% 3,33% 50%
personalitatea
Pentru a ne diferenția 10% 3,33% 0% 0% 13,33%
de ceilalți
Stil 13,33% 10% 0% 0% 23,33%
Altele 6,67% 6,67% 3,33% 3,33% 13.34%
Total 56,67% 36,67% 3,33% 3,33% 100%

Cei mai mulţi care preferă articolele sportive sunt elevi/studenţi, aceştia sunt primii la
toate criteriile de preferinţă, pe ultimele locuri fiind şomerii şi salariaţii.

Modul de alegere in functie de ocupatie

30%

25%

20%

15%

10%

5%

0%
Elev/Student Salariat Somer Pensionar

Parfumul contureaza personalitatea Pentru a ne diferenția de ceilalți

Stil Altele

Grafic nr. 33

48
Din elevii/studenţii chestionaţi 36,67% cumpără parfumuri pt ca considera ca Parfumul
contureaza personalitatea lor, 10% Pentru a ne diferenția de ceilalți, 13,33% deoarece au
adoptat un stil şi 6,67% din alte motive; dintre salariaţi 16,67% ca Parfumul contureaza
personalitatea lor, 3,33% Pentru a ne diferenția de ceilalți, 10% datorită faptului că au adoptat
un stil şi 6,67% din alte motive; dintre cei şomeri 3,33% cumpără din alte motive la fel şi cei
pensionari. Parfumul contureaza personalitatea lor, 3,33%

CORELATIA NR. 4
16. Produsele aflate pe piata vă satisfac cerinţele?
25. Sexul dvs este..... ?

Tabel nr. 46 Indice valoric

Masculin Feminin Toatal
Da 20 15 35
Nu 3 2 5
Nu stiu 3 7 10
Total 26 24 50

Dintre cei care au răspuns că produsele de pe piata le satisfac cerinţele 20 sunt bărbaţi
şi 15 femei. Dintre cei care au răspuns că nu sunt satisfăcute cerinţele 3 sunt barbaţi şi 2 sunt
femei, iar dintre cei care nu ştiu 3 sunt bărbaţi şi 7 sunt femei.

Tabel nr. 47 Indice procentual

Masculin Feminin Toatal
Da 40% 30% 70%
Nu 6% 4% 10%
Nu stiu 6% 14% 20%
Total 52% 48% 100%

Dintre barbaţi 40% au spus că sunt satisfăcuţi de produsele de pe piata şi câte 6

procente că nu sunt sau nu ştiu. Dintre femei cele mai multe 30% au afirmat că sunt satifăcute
de produsele de pe piata, 14% nu ştiu şi 4% nu sunt satisfăcute de produsele de pe piata.

48
 Corelaţie privind satisfacerea cerinţelor în funcţie de sexul
subiecţilor

45%
40%
35% Masculin
Feminin
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
Da Nu Nu stiu

Grafic nr. 37

Dintre cei de sex masculin întrebaţi dacă prousele de pe piata le satisfac cerinţele 40% au spus
DA, 6% au spus NU şi 6% că NU STIU; dintre cei de sex feminin chestionaţi dacă produsele
aflate pe piata le satisfac cerinţele 30% au spus DA, 4% au spus NU şi 14% au spus NU STIU

CORELATIA NR. 5
28. Starea civilă a dvs. este....?
20. Cine vă influenţează cel mai mult când cumpăraţi parfumuri?

Tabel nr. 50
Indice valoric

48
 Familia Prietenii Vanzatoru Reclamele Nimen Total Indice
l i procentual
Căsătorit/ă 1 1 0 1 1 4 8%
Necăsătorit/ă 0 13 0 5 14 32 64%
Căsătorit/ă, 6 0 0 1 5 12 24%
cu copii
Divorţat/ă 0 1 0 0 0 1 2%
Divorţat/ă, 1 0 0 0 0 1 2%
cu copii
Total 8 15 0 7 20 50 100%

Dintre cei necăsatoriti cei mai mulţi nu sunt influenţaţi de nimeni (14) şi de prieteni
(13), iar cei mai puţini sunt influenţaţi de reclame. Dintre cei căsătoriţi şi au şi copii 6
persoane sunt influenţate de familie şi 5 de nimeni şi numai 1 de reclame. Dintre cei căsătoriţi
fără copii 1 persoană este influenţată de familie, prieteni, reclame şi o persoană nu este
influenţată de nimeni.

Tabel nr. 51
Indice procentual
Familia Prietenii Vanzatoru Reclamele Nimen Total
l i
Căsătorit/ă 2% 2% 0 2% 2% 8%
Necăsătorit/ă 0 26% 0 10% 28% 64%
Căsătorit/ă, 12% 0 0 2% 10% 24%
cu copii
Divorţat/ă 0 2% 0 0 0 2%
Divorţat/ă, 2% 0 0 0 0 2%
cu copii
Total 16% 30% 0 14% 40% 100%

Persoanele care nu sunt influenţate de nimeni sunt: 28% căsătorite, 10% căsătorite şi
au şi copii, 2% căsătorite dar fără copii. Persoanele influenţate de prieteni, 26% sunt
necăsătorite, 2% căsătorite şi 2% divorţate. Dintre persoanele influenţate de familie 12% sunt
căsătorite şi au copii, 2% divorţate şi au copii şi 2% căsătorite fără copii. Dintre cei influenţaţi
de reclame 10% sunt necăsătoriţi 2% căsătoriţi cu copii şi 2% căsătoriţi fără copii.

48
 Corelaţie privind starea civilă a subiecţilor şi factorii ce
îi influenţează în achiziţionarea parfumurilor

30%

25%

20%
Familia
15% Prietenii
10% Vanzatorul
Reclamele
5%
Nimeni
0%
Căsătorit/ă Necăsătorit/ă Căsătorit/ă, cu Divorţat/ă Divorţat/ă, cu
copii copii

Grafic nr. 39
Din grafic se poate observa că din cei care sunt influeţaţi de familie 12% sunt căsătoriţi şi au
copii şi la egalitate divorţaţi cu copii şi căsătoriţi cu 2%. Dintre cei influenţaţi de către prieteni
26% sunt necăsătoriţi, şi câte 2% căsătoriţi şi divorţaţi. Dintre cei influenţaţi de reclame 10%
sunt necăsătoriţi şi câte 2% căsătorişi cu copii şi căsătorişi fără copii. Dintre cei care susţin că
nu sunt influenţaşi de nimeni 28% sunt necăsătoriţi, 10% sunt căsătoriţi şi au copii şi 2% sunt
căsătoriţi şi nu au copii

48
3. CONCLUZIILE FINALE

Aceasta cercetare m-a ajutat sa aflu părerile subiecţilor în legătură cu mărcile de

parfum şi dorinţele acestora de la mărcile respective. Întrebările au avut legătură cu preţul,
calitatea, marca preferată de către ficare subiect, frecventa de cumpărare, de asemena calitatea
reclamelor şi cine îi influentează în cumpărarea unui parfum.

Bibliografie

M.C. Demetrescu, Marketing, Bucureşti Editura Politică 1976

Philip Kotter, Economie, Finanţe, Afaceri, Bucureşti Editura Teora
Raluca Costescu, Managementul marketingului, Bucureşti 1998

ANEXE

CHESTIONAR PRIVIND COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ÎN

LEGĂTURĂ CU PREFERINTELE PARFUMURILOR

Aş dori, dacă sunteţi amabil/ă să-mi răspundeţi la urmatoarele întrebări.

1. Obişnuiţi să cumpăraţi parfumuri?

Da □ Nu □

48
2. Obişnuiţi să cumpăraţi diferite marci?
Da □ Nu □

3. Ce marcă de parfumuri cunoaşteţi cel mai bine?

________________________________________________

4. Cât de des obişnuiţi să cumpăraţi parfumuri?

Săptămânal □ Ocazional□
Lunar□ Foarte rar□

5. De la ce firmă?
Chanel □ Lancome □ Carolina Hererra □
Armani □ Nina Rici □ Altele □
Cristina D'ior □ Escada □

6. Din ce motive cumpăraţi parfumuri?

___________________________________________

7. Pe care din următoarele mărci o preferaţi mai mult?

Chanel □ Lancome □ Carolina Hererra □

Armani □ Nina Rici □ Altele □
Cristina D'ior □ Escada □

8. Care din următoarele marci credeţi că este de cea mai bună calitate?
Chanel □ Lancome □ Carolina Hererra □
Armani □ Nina Rici □ Altele □
Cristina D'ior □ Escada □

9. Care din următoarele marci consideraţi că are cele mai bune reclame?

Chanel □ Cristina D'ior □ Nina Rici □

Armani □ Lancome □ Escada □
48
Carolina Hererra □ Altele □

10. Ce cantitati obisnuiti sa cumparati?

30 ml □ 100 ml □ Altele □
50 ml □ 130 ml □

11. Ce vă determină să cumpăraţi un parfum de la o anumită marcă în loc de alta

marcă?
___________________________________________

12. Dacă ar fi să schimbaţi ceva la marca preferată, ce anume aţi schimba?

___________________________________________

13. Dintre toate mărcile de parfum de firmă pe care le cunoaşteţi ce marcă consideraţi
că are cea mai proastă gamă? De ce?
___________________________________________

14. De ce?
___________________________________________

15. Ce parfum preferati?

Cu alcool □ Fara alcool □

16. Produsele aflate pe piata vă satisfac cerinţele?

Da □ Nu □ Nu ştiu□

17. Mirosul preferat este.....?

Fresh □ Clasic □
Fresh floral □

18. Unde cumparati parfumuri?

Magazin specializat □ Mall□ Magazin general □

48
19. De unde aflaţi cel mai repede de un articol sportiv nou?
De la prieteni □ Din alte surse □
De la TV □ Din ziar/reviste □
De la radio □

20. Cine vă influenţează cel mai mult când cumpăraţi parfumuri?

Familia □ Reclamele □
Prietenii □ Nimeni □
Vânzătorul □

21. Cât sunteţi dispus să cheltuiţi pentru un parfum indiferent de marca acestora?
50-100 RON □ 201-400RON□
101-200 RON□ Peste 401 RON□

22. După părerea dvs. cum consideraţi că sunt preţurile parfumurilor?

Foarte scăzute □ Foarte ridicate □
Scăzute □ Extrem de ridicate □
Ridicate □

23. Care din următoarele marci are cele mai mici preţuri?

Chanel □ Armani □ Cristina D'ior □

Lancome □ Nina Rici □ Escada □
Carolina Hererra □ Altele □

24. Cât aţi cheltuit, în medie, în ultima lună, pentru parfumuri?

0 – 60 RON □ 130 – 200 RON □
61 – 120 RON □ peste 200 RON □

25. Preferinte pentru tipul de ambalaj

De colectie lucrata manual □ Normala □

Specifica casei de parfumuri □ De colectie □

48
26. Sexul dvs este..... ?
Masculin □ Feminin □

27. Vârsta dvs. este ...?

< 18 ani □ 27 – 40 ani □
19 – 26 ani □ peste 40 ani □

28. Starea civilă a dvs. este....?

Căsătorit/ă □ Divorţat/ă □
Necăsătorit/ă □ Divorţat/ă, cu copii □
Căsătorit/ă, cu copii □

29. Ocupaţia dvs. este ...?

Elev ∕ Student □ Şomer □
Salariat □ Pensionar □

30. Venitul familiei dvs. este ...?

< 500 lei □ 501 –1000lei □
1001 – 1600 lei □ peste 1601 lei □
Va multumesc mult pentru timpul acordat!

48