Cuprins

Introducere.................................................................................................................................1

Obligațiile unităților teritorial-administrative în managementul gestionării deșeurilor............3

Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Covasna”.........................8

Prezentarea SMID Covasna.....................................................................................................11

Prezentarea indicatorilor de performanță anuale și a rapoartelor trimestriale.........................15

Evaluarea progresului înregistrat în îndeplinirea țintelor stabilite prin Proiect și suplimentate

..................................................................................................................................................19

Măsuri pentru îmbunătățirea și optimizarea activităților din cadrul SIMD Covasna. Concluzii
și recomandări..........................................................................................................................21

Bibliografie..............................................................................................................................22

Anexe.......................................................................................................................................23

2
Introducere

Gestionarea deșeurilor în România este printre cele mai importante și primordiale

probleme ale societății, având în vedere îndeplinirea obligațiilor asumate prin Tratatul de
aderare la Uniunea Europeană. Aceste obligații sunt prevăzute de Directiva 2008/98/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 19/11/2008 privind deșeurile și transpusă în
legislația națională de Legea 211/2011 republicată în 2014 privind regimul deșeurilor. Ceea
ce a asumat România în privința gestionării deșeurilor, este colectarea pentru reciclare și
reutilizare în proporție de minim 50% a deșeurilor, cum ar fi: hârtie, metal, plastic și sticlă
provenind din gospodării și eventual din alte surse, din masa totală, precum și reducerea
deșeurilor biodegradabile cu 65 % față de anul 1995. Politica națională în domeniul
gestionării deșeurilor trebuie să se subscrie politicii europene în materie de prevenire a
generării deșeurilor și să urmărească reducerea consumului de resurse și aplicarea practică a
ierarhiei deșeurilor. Scopul este de a îndrepta România către o societate a reciclării și
aplicarea ierarhiei deșeurilor, pentru toate tipurile de deșeuri.
Până nu demult resursele naturale regenerabile ale pământului erau suficiente pentru
nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice și a dezvoltării fără precedent
a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă și energie pentru producția de
bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident,
un dezechilibru ecologic. Consumăm tot mai mult din resursele naturale și punem în pericol
sistemele de mediu. Dacă nu schimbăm comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai puțin
sigur și tot mai mulți oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce în ce mai reduse. Prin
legile naționale (Legea 211/2001) în vigoare și conform directivelor Europene se pune mare
accent pe prevenire și pe educarea populației pentru a fi mai conștienți că deșeurile colectate
selectiv înseamnă materie primă pentru industrie. Trebuie educat populația și adus la
cunoștința lor ce înseamnă ierarhia deșeurilor adică cum trebuie respectat ordinea priorității
de abordare și tratare. Trebuie explicate bazele economiei circulare împreună cu consecințele
negative ce pot apărea din neaplicarea acestor reguli.
În cazul în care până la 31 decembrie 2020 nu vor fi atinse țintele enumerate mai sus
conform directivei va fi pornită procedura de infringement și vor fi impuse sancţiuni
pecuniare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor de
stat membru al Uniunii Europene, care poate să fie până la 200.000 de euro pe zi pentru
România.

3
 Deja, în cursul lunii februarie 2017, Comisia Europeană a decis să acționeze în
judecată România la Curtea Europeană de Justiție pentru că autoritățile nu au reușit să închidă
68 de depozite municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru
sănătatea oamenilor și a mediului.
Măsuri similare au fost adoptate și împotriva altor șase state membre, respectiv
Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia și Slovacia, iar Curtea Europeană de Justiție a emis
hotărâri care condamnă Bulgaria, Cipru și Spania.
Astfel, răspunderea pentru funcționarea sistemului integrat de management al
deșeurilor implică o responsabilitate foarte mare.
Sistemul integrat de management al deșeurilor din județul Covasna fiind unul dintre
cele puține sisteme care a reușit să atingă țintele ridicate de Uniunea Europeană ar putea să
reprezinte un exemplu de bună practică pentru celelalte județe.

Obligațiile unităților teritorial-administrative în

managementul gestionării deșeurilor

Unităţile administrativ-teritoriale pot forma asociaţii de dezvoltare intercomunitară în

vederea înfiinţării, organizării şi exploatării în interes comun a serviciului de salubrizare sau
pentru realizarea unor obiective de investiţii comune, specifice infrastructurii acestui serviciu.

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară astfel înfiinţate vor acţiona în numele şi pe

seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, conform mandatului încredinţat de acestea
prin documentele constitutive ale asociaţiei.

Serviciul public de salubrizare a localităţilor, respectiv gestionarea deșeurilor, face

parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi se desfăşoară sub autorităţilor
administraţiei publice locale ori ale asociaţiilor de controlul, conducerea sau coordonarea
dezvoltare intercomunitară, în scopul salubrizării localităţilor. Serviciul de salubrizare se
realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu
mijloacele de colectare şi transport al deşeurilor, formează sistemul public de salubrizare a
localităţilor.

4
 Sistemul de management integrat al deşeurilor este destinat şi asigură deservirea
unităţilor administrativ-teritoriale membre în asociaţia de dezvoltare intercomunitară
constituită.

Autorităţile administraţiei publice locale, au următoarele obligaţii:

A. la nivel de comune, oraşe şi municipii, inclusiv la nivelul municipiului Bucureşti:

a) asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor

asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană;
b) urmăresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din Planului Județean de Gestionare a
Deșeurilor;
c) elaborează strategii şi programe proprii pentru gestionarea deşeurilor;
d) hotărăsc asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale,
cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi
parteneri sociali pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea
deşeurilor, în condiţiile prevăzute de lege;
e) asigură şi răspund pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea
şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, potrivit
prevederilor legale în vigoare;
f) asigură spaţiile necesare pentru colectarea separată a deşeurilor, dotarea acestora cu
containere specifice fiecărui tip de deşeu şi dezvoltă în mod corespunzător centre
pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deşeuri de hârtie
şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de
echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri
voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă;
g) asigură informarea locuitorilor prin mijloace adecvate şi prin postare pe site-ul
propriu, asupra sistemului de gestionare a deşeurilor din cadrul localităţilor,
h) acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului;
i) asigură şi răspund pentru monitorizarea activităţilor legate de gestionarea deşeurilor
rezultate din activitatea medicală;

B. la nivel judeţean:

a) elaborează, adoptă şi revizuiesc Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor;

b) coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de
interes judeţean privind gestionarea deşeurilor;

5
 c) acordă consiliilor locale sprijin şi asistenţă tehnică în implementarea PJGD;
d) hotărăsc asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale,
cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi
parteneri sociali pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea
deşeurilor, în condiţiile prevăzute de lege;
e) analizează propunerile făcute de consiliile locale, în vederea elaborării de prognoze
pentru refacerea şi protecţia mediului;
f) urmăresc şi asigură respectarea de către consiliile locale a prevederilor prezentei legi;
g) asigură monitorizarea activităţilor legate de gestionarea deşeurilor rezultate din
activitatea medicală.

Autorităţile administraţiei publice locale a unităţilor administrativ-teritoriale şi a

municipiului Bucureşti aprobă, prin hotărâri ale consiliului local/judeţean/general, măsurile
necesare pentru interzicerea abandonării, aruncării sau gestionării necontrolate a deşeurilor.

Autorităţile administraţiei publice locale elaborează, aprobă şi controlează aplicarea

strategiilor locale cu privire la dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a
serviciului de salubrizare, ţinând seama de prevederile legislaţiei în vigoare, de
documentaţiile de urbanism, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului, precum şi de
programele de dezvoltare economico-socială a unităţilor administrativ-teritoriale.

Strategiile adoptate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale vor urmări, în

principal, următoarele obiective:

a) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei;

b) susţinerea dezvoltării economico-sociale a localităţilor;
c) promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de salubrizare;
d) stimularea mecanismelor economiei de piaţă;
e) dezvoltarea durabilă a serviciului;
f) gestionarea serviciului de salubrizare pe criterii de transparenţă, competitivitate şi
eficienţă;
g) promovarea programelor de dezvoltare şi reabilitare a sistemului de salubrizare, pe
baza unui mecanism eficient de planificare multianuală a investiţiilor;
h) protecţia şi conservarea mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei;
i) consultarea cu utilizatorii serviciului de salubrizare, în vederea stabilirii politicilor şi
strategiilor locale şi regionale în domeniu;

6
 j) adoptarea normelor locale referitoare la organizarea şi funcţionarea serviciului de
salubrizare, precum şi a procedurilor de delegare a gestiunii acestuia;
k) informarea periodică a utilizatorilor asupra politicilor de dezvoltare a serviciului de
salubrizare, precum şi asupra necesităţii instituirii unor taxe speciale;
l) respectarea cerinţelor din legislaţia privind protecţia mediului referitoare la
salubrizarea localităţilor;
m) respectarea cerinţelor şi obiectivelor prevăzute în planurile de gestionare a deşeurilor
la nivel naţional, judeţean, inclusiv al municipiului Bucureşti.

Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi

fără a dăuna mediului, în special:
 fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
 fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
 fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

Pentru îndeplinirea obiectivelor legale, se elaborează planuri de gestionare a deşeurilor la

nivel naţional și judeţean.

Planurile de gestionare a deşeurilor cuprind o analiză a situaţiei actuale în domeniul

gestionării tuturor categoriilor de deşeuri, precum şi măsurile care trebuie luate pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cazul pregătirii pentru reutilizare, reciclare, valorificare
şi eliminare, precum şi o evaluare a modului în care planurile vor ajuta la punerea în aplicare
a obiectivelor şi dispoziţiilor prezentei legi.

Planurile luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, trebuie

să conţină cel puţin următoarele:

a) obiectivele şi priorităţile autorităţilor administraţiei publice locale în vederea

îndeplinirii obligaţiilor din domeniul gestionării deşeurilor;
b) tipul, cantitatea şi sursa deşeurilor generate în teritoriu, deşeurile care ar putea fi
expediate de pe sau pe teritoriul naţional, precum şi o evaluare a evoluţiei viitoare a
fluxurilor de deşeuri;
c) schemele existente de colectare a deşeurilor şi principalele instalaţii de eliminare şi
valorificare, inclusiv orice aranjamente speciale pentru uleiurile uzate, deşeurile
periculoase sau fluxurile de deşeuri abordate de legislaţia specifică;

7
 d) o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare, închiderea instalaţiilor de deşeuri
existente, infrastructura suplimentară pentru instalaţiile de deşeuri potrivit
prevederilor art. 24 şi, dacă este cazul, investiţiile legate de acestea;
e) informaţii suficiente cu privire la criteriile de identificare a amplasamentului şi la
capacitatea viitoare de eliminare sau de operare a instalaţiilor majore de valorificare,
dacă este cazul;
f) politici generale de gestionare a deşeurilor, inclusiv tehnologii şi metode planificate
de gestionare a deşeurilor sau politici privind deşeurile care ridică probleme specifice
de gestionare;
g) estimarea costurilor pentru investiţiile privind operaţiile de valorificare şi eliminare;
h) etapele care trebuie urmărite de autorităţile responsabile pentru îndeplinirea
prevederilor prezentei legi;
i) modul de implementare a planurilor de gestionare a deşeurilor;
j) orice alte informaţii relevante necesare pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor
prezentei legi.

Luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, planurile pot

conţine:

 aspectele organizaţionale legate de gestionarea deşeurilor, inclusiv o descriere a

alocării responsabilităţilor între actorii publici şi privaţi care se ocupă cu gestionarea
deşeurilor;
 o analiză a utilităţii şi a adecvării utilizării instrumentelor economice şi de altă natură
pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deşeuri, luând în considerare
necesitatea menţinerii unei bune funcţionări a pieţei interne;
 utilizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare adresate publicului larg sau
unor categorii speciale de consumatori;
 siturile contaminate istoric de eliminare a deşeurilor şi măsuri pentru reabilitarea
acestora.

Serviciul de gestionare a deșeurilor se realizează prin operatori economici licențiați,

ale căror activiatate se desfășoară pe baza contractelor de delegare încheiate cu unitățiile –
teritorial administrative/ sau asociații de dezvoltare intercomunitare și se organizează şi se
desfăşoară pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini.

8
 Prestarea activității operatorilor de salubritate este monitorizată și controlată, și pot fi
sancţionați, în cazul în care acesta nu operează la parametrii de eficienţă şi calitate la care s-a
obligat ori nu respectă indicatorii de performanţă ai serviciului de salubrizare.

Proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Covasna” este una

dintre cele mai importante investiții în infrastructura de mediu la nivel național, fiind finanțat
prin Programul Operațional Sectorial Mediu. Scopul proiectului este implementarea unui
sistem modern de management integrat al deșeurilor în județul Covasna, cu beneficii nete atât
pentru comunitate, cât și pentru mediu prin urmare:
 au fost închise toate depozitele neconforme
 a fost finalizat construcția Centrului de Management Integrat al Deșeurilor
care cuprinde: stație de sortare, stație de compostare, depozit ecologic în
comuna Boroșneu Mare, sat Leț și o stație de transfer în localitatea Târgu
Secuiesc.
Proiectul ”Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Covasna” a fost
implementat de Consiliul Județean Covasna. Contractul de finanțare a fost semnat în data de
17.09.2010. Valoarea proiectului la finalizare este de 19.407.584 Euro din care:
• Fonduri Europene: 13.966.726 Euro
• Fonduri de la bugetul de stat: 3.142.513 Euro
• Fonduri CJ Covasna: 2.298.345 Euro
În cadrul proiectului au fost finalizate 11 contracte de achiziții publice (contracte de
lucrări, contracte de servicii/furnizare și contractul de delegare a gestiunii).
Specificitatea deosebită a proiectului în raport de celelalte proiecte derulate prin POS
Mediu constă în aceea că la nivelul aplicației elaborate pentru SMID Covasna, nu au fost
vizate activitățile de colectare a deșeurilor. În prezent colectarea și transportul deșeurilor este
efectuată de către 4 firme de salubrizare aparținând UAT-lor din județ. Toate obiectivele sunt
finalizate, gestionarea serviciilor a fost atribuită prin licitație publică. Pe data de 06.10.2017
au fost emise autorizația integrată de mediu pentru CMID Boroșneu Mare și autorizația de
mediu pentru stația de transfer Târgu Secuiesc.
În data de 09.10.2017 sistemul a devenit operațional, adică primele cantități de deșeuri
colectate au intrat în centru în vederea selectării, compostării și depozitării controlate.

9
Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în
județul Covasna”

Înaintea elaborării proiectului, gestiunea deșeurilor solide în județul Covasna nu era

sustenabilă din punct de vedere al mediului. Nu era conformă cu cerințele Directivelor UE și
nu corespundea nici reglementărilor din legislația românească. Aceasta se referă în particular
la practicile de depozitare a deșeurilor, care s-a efectuat în depozite de deșeuri neconforme.
Era necesară asigurarea facilităților de depozitare în siguranță a deșeurilor pentru întregul
județ. Mai mult, depozitele neconforme trebuia să fie închise, acoperite sau recultivate, astfel
încât să fie redus riscul pe care acestea îl prezenta pentru mediu. În zonele urbane serviciul de
salubritate pentru deșeuri solide era realizată de companii specializate ori servicii ale
Consiliului Local.
Problemele înaintea elaborării proiectului privind gestiunea deșeurilor municipale în
județul Covasna au fost:
a) eliminarea deșeurilor în 4 depozite orășenești neconforme, ceea ce prezenta risc de
poluare a mediului,
b) colectare selectivă insuficientă și insuficiența facilităților de tratare,
c) lipsa cadrului instituțional și legal privind sectorul operațional,
d) utilizarea echipamentelor învechite,
e) lipsa finanțării prin absenta principiului „poluatorul plătește” pe baza
suportabilității,
f) conștientizarea și informarea insuficientă a publicului cu privire la gestiunea
corespunzătoare a deșeurilor din județ.
Obiectivele principale ale proiectului:
1. Să fie în conformitate cu directivele UE în ceea ce privește managementul
deșeurilor biodegradabile;
2. Protejarea sănătății publice și protecția mediului, prin închiderea și remedierea
depozitelor de deșeuri existente și construcția unui nou depozit de deșeuri la
standarde europene.
3. Optimizarea managementului integrat al deșeurilor și îmbunătățirea standardelor
serviciilor;

10
 4. Introducerea și extinderea sistemelor de separare a deșeurilor pentru a promova
reciclarea și valorificarea lor (inclusiv a deșeurilor bio) în conformitate cu cerințele
naționale și cele ale UE și de a reduce cantitatea de deșeuri depozitate.
Principalele componente ale proiectului:
1. Închiderea celor patru depozite urbane neconforme din județul Covasna:
a) Sfântu Gheorghe
b) Târgu Secuiesc
c) Covasna
d) Întorsura Buzăului
2. Construirea unei stații de transfer la Târgu Secuiesc.
3. Construirea unui nou Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) în
comuna Boroșneu Mare.
4. Informare și conștientizare publică, asistență tehnică și supervizare.
5. Colectare – optimizarea managementului integrat al deșeurilor și îmbunătățirea
standardelor serviciilor.

Serviciul de salubritate era asigurat de patru operatori: SC TEGA SA, SC GOSP-

COM SRL, SC GOS-TRANS-COM SRL și SC SALUBRITATE IBSV SRL. Acești
operatori au acoperit în proporție de 100% județul Covasna, cu servicii de colectare și
transport. Operatorii de colectare au semnat contracte individuale cu beneficiarii serviciului.
Depozitarea deșeurilor s-a efectuat la depozitele neconforme de la Sfântu Gheorghe și
Târgu Secuiesc. În județul Covasna nu s-a desfășurat nici o activitate de transfer sau
tratament asupra deșeurilor. Colectarea și valorificarea deșeurilor reciclabile erau foarte
reduse. Potrivit proiectului procentul de acoperire cu colectare selectivă a deșeurilor
reciclabile era de 61% în zonele urbane și un procent estimativ de 15% în zonele rurale. În
zona rurală doar în 13 comune (din 40) s-a realizat colectare selectivă pentru unul sau mai
multe tipuri de deșeuri.
Pentru a avea un sistem de management performant și unitar la nivelul întregului
județ, a fost creată, de către UAT-le din județ, pe baza unui acord de parteneriat o Asociație
de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), care este definita ca o entitate de drept privat cu un
statut de utilitate publică, în conformitate cu Legea 51/2006 de servicii publice locale. Scopul
acestui Acord este de a crea un parteneriat între părți pentru:
• performanța proiectului;

11
 • managementul serviciilor de transport, procesare și depozitare a deșeurilor
municipale.
Mai mult toți membri ADI au semnat un acord cu scopul de a atinge țintele prevăzute
conform legilor și directivelor în vigoare. Prin acest document, ADI își asumă
responsabilitatea de a îndeplini țintele asumate.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) va îndeplini funcțiile printr-o structură
specială. Principalele elemente sunt:
• Adunarea generala a ADI ca organism legislativ.
• Comitetul executiv ca organism executiv in managementul Asociației.
• Consiliul de cenzori.
Odată ce toate facilitățile vor fi construite, managementul și operarea acestora (CMID
-inclusiv depozitul- și Stația de Transfer) vor fi atribuite în baza unui contract de delegare a
managementului către un operator prin licitație publică. Operarea stației de transfer va
include și transportul deșeurilor de la stația de transfer la CMID.
O schemă cu atribuțiile și cu legăturile între actorii este descrisă mai jos și prezentată
schematic în figura 1.

Figura 1.

12
Prezentarea SMID Covasna

Cel mai important component al SMID-ului din județul Covasna reprezintă

infrastructura implementată din proiect și anume Centrul de Management Integrat al
Deșeurilor (CMID) și Stația de Transfer.
CMID-ul are o suprafață de 15,7 ha și este operat de către firma câștigătoare a
licitației, S.C. ECO BIHOR SRL și este compus din:
• depozit ecologic de deșeuri unde s-a estimat că se vor depune aproximativ 50.000 de
tone/an, capacitatea sa fiind de 0.93 milioane mc și o durată de viață estimată de 21
ani;
• stație de compostare cu o capacitate de 12.000 tone/an;
• stație de sortare cu o capacitate de 11.000 tone/an;
• stație de transfer cu o capacitate de 8.000 tone /an la Târgu Secuiesc.

Depozitul ecologic de deșeuri va avea 3 celule. Prima celula are o suprafață de

aproximativ 4.4 ha (suficient pentru 8,8 ani de operare). Celelalte două celule, care nu sunt
incluse în investițiile proiectului, vor avea aproximativ 4.4 ha împreună (suficient pentru 6,3
ani, respectiv 5,3 ani) și au fost planificate pentru 2020, și respectiv 2026. În proiect este
luată în considerare și închiderea primei celule. Pe lângă depozitare, depozitul ecologic de
deșeuri include si un sistem de management al apei de suprafață, tratarea levigatului și un
sistem de colectare și ardere a gazului de depozit. Pe lângă acestea există și o clădire
administrativă, un pod de cântărire și o clădire aferentă acestuia, parcare și alte facilități.
Tipurile de deșeuri care se pot depozita sunt menționate mai jos:
- deșeuri menajere,
- deșeuri comerciale, industriale și instituționale similare deșeurilor menajere,
- deșeuri voluminoase care nu sunt utilizate pentru reciclare,
- nămolurile de la stațiile de epurare care nu sunt utilizate în agricultură și care
întrunesc criteriile de acceptare ale depozitului.

În ceea ce privește stația de sortare, aceasta permite separarea deșeurilor reciclabile

colectate, pentru a atinge obiectivele privind reciclarea prevăzute de legislația în vigoare. Este
o stație de sortare simplă cu o capacitate de 11.000 de tone/an. Linia de sortare permite
sortarea a diferite tipuri de deșeuri reciclabile pentru a obține o calitate mai bună a

13
componentelor separate și ca urmare o piață potențială mai dezvoltată. În plus, stația de
sortare va contribui la atingerea targetului de reciclare.
Descrierea procesului pentru linia de sortare:
- recepția materialelor la CMID;
- livrarea materialelor (deșeurilor reciclabile) la stația de sortare;
- un încărcător frontal aduce deșeurile la linia de sortare;
- deșeurile vor fi sortate manual pe diferite fracții materiale;
- deșeurile vor fi balotate și stocate;

Stația de compostare, cu o capacitate de 12.000 tone/an, cuprinde o zonă de recepție, o

zonă de compostare, o zonă de măturare și o zonă de depozitare. Proiectul stației de
compostare include un sistem de drenare a apelor pluviale, constând în șanțuri de-a lungul
perimetrului și pante ale pardoselii spre acestea. În total este necesară o suprafață de
aproximativ 1,6 ha. Tehnologia de compostare este “windrow” .
Fluxul deșeurilor în stația de compostare este următorul:
- recepția materialelor la CMID;
- livrarea materialelor (deșeurilor bio) la stația de compostare;
- pre-tratarea materialelor (cernere, tăiere);
- materialul este transportat în zona de recepție cu ajutorul încărcătoarelor
frontale;
- utilizarea compostării de tip “windrow”, prin alcătuirea unor prizme cu o
înălțime de 2,8 metri și baza de 8,4 m2;
- utilizarea unei mașini de compostare cu rotație pentru a roti în mod regulat
materialele organice;
- prelucrări mecanice la recepție (tăiere, după compostare și după măturare);
- umezirea cu apă (levigatul tratat de la depozit).

În vederea organizării unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Covasna,

bazat pe o strategie pe termen lung a județului, a fost creată o Asociație de Dezvoltare
Intercomunitară (ADI), denumită ADI “Sistem integrat de management al deșeurilor în
județul Covasna” în baza Acordului de Parteneriat pentru proiect, care a fost aprobat și
semnat de către toate autoritățile administrativ-teritoriale. Conform legislației în vigoare și a
documentelor statutare, ADI SIMD Covasna are, în special următoarele responsabilități :

14
 a) Să pregătească și să aprobe Strategia de Dezvoltare a Serviciului de Management al
Deșeurilor la nivel județean;
b) să îmbunătățească planificarea investițiilor în infrastructura tehnico-edilitară aferentă
Serviciilor de management al deșeurilor;
c) Să monitorizeze derularea proiectelor de investiții în infrastructura tehnico-edilitară
aferentă Serviciului de Management Integrat al Deșeurilor, inclusiv realizarea
investițiilor aferente Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor prin accesare
de fonduri europene;
d) Să constituie interfață pentru discuții și să fie un partener activ pentru autoritățile
locale în ceea ce privește aspectele de dezvoltare și de gestiune a Serviciilor de
Management Integrat al Deșeurilor, în scopul de a coordona politicile și acțiunile de
interes general în vederea implementării unui management integrat al deșeurilor în
județul Covasna;
e) Să monitorizeze executarea Contractelor de Delegare și să informeze regulat membri
săi despre acestea;
f) Să urmărească îndeplinirea obligațiilor asumate de operatori în conformitate cu
mandatul primit și cu prevederile contractuale să aplice penalitățile contractuale;
g) Să identifice și să propună orice acțiuni vizând creșterea oportunităților de finanțare a
proiectelor de investiții în infrastructura tehnico-edilitară aferentă Serviciului de
Management Integrat al Deșeurilor, inclusiv dezvoltarea unei strategii privind
garantarea și rambursarea fondurilor pentru cofinanțare.

Îndeplinirea responsabilităților prezentate mai sus, se poate realiza în primul rând

printr-o monitorizare continuă și eficientă a sistemului, pentru a se asigura calibrarea
adecvată a acestuia și asigurarea unei operări în deplină conformitate cu țintele și obiectivele
asumate prin Proiect – respectiv, promovarea reciclării deșeurilor de ambalaje și devierea de
la depozitare a deșeurilor biodegradabile.
Pe lângă aceste ținte și obiective ADI trebuie să urmărească eficientizarea continuă a
SMID pentru a se asigura îndeplinirea țintelor stabilite prin legislația națională. Se impune
efectuarea acestui lucru, deoarece prin cadrul legislativ apărut după implementarea
proiectului s-au impus noi ținte și indicatori de eficiență a activităților specifice, cum cei
prevăzuți ar fi OUG 74/2018. Se poate afirma că unele dintre aceste ținte și obiective sunt
superioare celor stabilite la nivelul Proiectului, iar neatingerea acestora afectează în mod

15
direct bugetele unităților administrativ teritoriale membre ale asociației, deoarece neatingerea
acestora duce la plata unor contribuții către Administrația Fondului de Mediu

Monitorizarea unui Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), reprezintă

observarea și înregistrarea regulată a tuturor activităților desfășurate și acest proces implică :
- observarea sistematică a proceselor în desfășurare;

- colectarea de rutină a informațiilor referitoare la toate aspectele activității;

- informarea periodică a tuturor celor direct implicați, precum și a beneficiarilor asupra

desfășurării acestora;
- elaborarea de rapoarte periodice pe baza cărora să se poate lua deciziile optime pentru
îmbunătățirea performantelor activităților desfășurate.
Informațiile obținute prin monitorizare pot fi folosite pentru:
- a analiza situația din teren față de prevederile din Proiectul inițiat;

- a determina dacă resursele implicate sunt utilizate corespunzător;

- a identifica problemele cu care se confruntă sistemul și a stabili și implementa soluții

optime de îmbunătățire;
- a se asigura ca toate activitățile sunt efectuate corect și la timp de către personalul
adecvat;
- a determina daca modul în care Proiectul fost planificat este cel mai adecvat pentru
rezolvarea problemelor apărute pe parcurs.

Activitatea de monitorizare a unui Sistem de Management Integrat al Deșeurilor este

complexă și implică aspecte multiple, legate de atingerea țintelor stabilite prin Proiect cu
respectarea tuturor indicatorilor și a suportabilității populației pentru plata serviciilor, de
protecția mediului (stabilite prin autorizațiile de mediu), de protecția sănătății populației etc.
Monitorizarea activităților de management integrat al deșeurilor poate fi definită, ca fiind
activitatea de ”supraveghere, prognoze, avertizare și intervenție în scopul evaluării continue
și sistematice a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în scopul cunoașterii stării
de calitate, a evoluției și luarea de măsuri pentru funcționarea sistemului la nivelul stabilit
prin Proiect”.
În mod evident efectuarea acestor sarcini și responsabilități ale ADI SIMD, în numele
și pe seama membrilor săi, conduce la necesitatea asigurării de către membrii asociației a

16
resurselor necesare, precum și a implementării unor structuri și mecanisme, deoarece numai
în acest fel se asigură :
a) realizarea politicii de mediu, a obiectivelor și țintelor asumate sau obligatorii,
b) comunicarea problemelor a sistemului de management integrat al deșeurilor către
părțile interesate,
c) asigurarea funcționării în evoluție și îmbunătățirea continuă a sistemului de
management integrat al deșeurilor pentru a îmbunătăți performanța de mediu a
județului.

Prezentarea indicatorilor de performanță anuale și a

rapoartelor trimestriale

În cazul ADI SIMD Covasna datorită caracteristicilor speciale ale Proiectului,

monitorizarea se concentrează îndeosebit asupra activităților de operare a CMID Boroșneu
Mare, deoarece pentru restul activităților specifice (colectare și transport) contractele au fost
încheiate de către alte asociații de dezvoltare intercomunitară.
Indicatorii de performanță pentru activitatea de operare a CMID de la Boroșneu Mare, sunt
asumați de către operatorul SC ECO BIHOR prin contractul de delegare a gestiunii.

Pe lângă indicatorii de performanță mai sus menționați, ADI mai trebuie să monitorizeze :
a) informații privind: numărul total de angajați; numărul total de zile lucrate pe
lună; numărul de ore de operare la fiecare Instalație de Deșeuri;
b) performanta în atingerea Indicatorilor de Performantă stabiliți pe o bază anuală,
după caz.
c) informații privind: numărul total de angajați; capacitatea rămasă a Depozitului;
volumul de levigat tratat colectate și de gaze de depozit.”
d) de plata a impozitelor, taxelor și contribuțiilor, precum și a primelor de
asigurări;
e) de înmatriculare a vehiculelor, precum și de control tehnic și de încadrare în
normele de control al emisiilor pentru vehiculele folosite pentru transportul
Deșeurilor;

17
 f) de control tehnic al vehiculelor și de încadrare în normele de control al
emisiilor,
g) de deținere a tuturor Autorizațiilor valabile.”

Activitățile propriu-zise efectuate de către ADI SIMD pentru realizarea monitorizării

asigurându-se astfel o bună funcționare a sistemului au constat în :
- Controale ad-hoc săptămânale la amplasamentul CMID din Boroșneu Mare și la
stația de transfer din Târgu Secuiesc.
- Controale tematice trimestriale.
- Verificarea rapoartelor trimise lunar/trimestrial de către SC Eco Bihor SRL.
- Avizarea contractelor de vânzare al reciclabilului.
- Verificarea obligațiilor contractuale.
- Verificarea plăților către fondul de închidere și contul de redevență.
- Verificarea stării a echipamentelor și al infrastructurii ce a primit în dotare SC Eco
Bihor SRL.
- Organizarea ședințelor tematice cu părțile interesate din domeniu.
- Verificarea din sistemul informatic a parametrilor ce țin de colectare și transport al
deșeurilor.
Activitatea de monitorizare a SIMD Covasna se realizează pentru a se asigura
respectarea unor indicatori de performanță și evaluare, care să ia în considerare țintele din
Proiect, precum și suportabilitatea populației pentru plata serviciilor.
În mod concret s-au efectuat următoarele activități :
• Verificarea respectării angajamentelor asumate de către Asociațiile de dezvoltare
Intercomunitare (ADI ECO SEPSI, ADI „REGIO KEZDI”, ADI IBSV
SALUBRITATE) și UAT Covasna din punctul de vedere al proiectului pentru
partea de colectare și transport al deșeurilor municipale.
• verificări zilnice a cantităților intrate și ieșite din CMID. Se cuantifică cantitățile
pe fiecare UAT în rapoartele zilnice și lunare din programul de monitorizare pus la
dispoziție de operator.
• deplasări în teren săptămânal sau de câte ori situațiile o cer.
• analiză și întocmire rapoarte lunare cu cantitățile intrate în CMID, separat pentru
fiecare instalație în parte și se transmite operatorilor de colectare și transport.
• analiză și întocmire dosar trimestrial în care se regăsesc următoarele documente:
a. Raport de Monitorizare trimestrială.

18
 b. Proces verbal în urma vizitei în teren.
c. Raport cu indicatorii de performanta pe bază trimestrială.
d. Raport privind compoziția deșeurilor menajere în jud. Covasna.
e. Raport sumar pe fiecare lună din acel trimestru.
f. Raport lunar privind situația gestiuni deșeurilor.
g. Copii ale ordinelor de plata pentru redevență și fondul de închidere.

După un an de monitorizare situația cantităților de deșeuri aferente celor trei activități

intrate în CMID se prezintă astfel:

Nr. crt. Denumire Intrare - tone

1. Depozit ecologic 43.457,85
2. Stația de sortare 4.082,60
3. Stația de compostare 6.018,13
Total deșeuri tratate 53.558,58

În urma monitorizării cantităților intrate în CMID s-a întocmit un centralizator anual

pentru fiecare UAT.
În urma analizei indicatorilor de performanță și respectarea obligațiilor contractuale se
constată respectarea în general a sarcinilor ce le revine operatorului conform contractului de
delegare, AIM și regulamentul de operare. Stația de sortare funcționează în parametrii
normali, reușind o performanță de 71,31% față de 70% cât era valoarea minimă stabilită în
contract. În perioada analizată s-a produs în total 441,82 tone de compost calitate 1, din care
ulterior s-a valorificat de către SC Eco Bihor SRL 391,57 tone, ajungând la un procent de
88.63% (perioada 10.10.2018 – 13.11.2018). S-a depozitat în total de 43.457,85 tone de
deșeuri, însemnând 11,15% grad de utilizare/umplere a depozitului. Gradul de compactare a
acestuia este de 0,92. Stația de levigat a funcționat în condiții bune și s-a tratat în total 3262
m3 de levigat.
Conform contratului de delegare a gestiunii, operatorul CMID-ului de asemenea are
obligația de a determina compoziția a deșeurilor menajere după o procedură internă.
Determinarea compoziției deșeurilor menajere este efectuată de 4 ori/an în toate cele 4
anotimpuri diferite cu scopul obținerii unor date recente privind compoziția deșeurilor
menajere generate de populație. Selectarea autospecialelor este efectuată în mod aleatoriu la

19
intrarea în CMID, separat din zona blocurilor, din zona caselor particulare, și din zona rurală
pe cele 4 firme de Salubrizare. După selectare, autospecialele sunt cântărite, după care din ele
se descarcă o porție în locul desemnat acestui scop, care va fi ,,proba de sortare’’. Mașina este
recântărită pentru calcularea cantității descărcate pentru analiză. Restul deșeurilor rămase în
autospeciale este eliminată prin depozitare.
Sortarea deșeurilor menajere se desfășoară în locul desemnat pe platforma stației de
sortare, cu ajutorul muncitorilor de sortare, fiecare sortator având sarcina de a selecta un
anumit tip de deșeu. Fiecare tip de deșeu sortat este introdus într-un sac și cântărit. În final, pe
baza prelucrării rezultatelor este întocmit un tabel cu cantitățile cântărite și cele exprimate în
procent, pentru fiecare firmă de Salubrizare, precum și un Centralizator făcut din ele pentru
ADI/Consiliul Județean Covasna.

Rezultatele activității de monitorizare vor fi folosite pentru:

• Coordonarea unitară a politicilor și acțiunilor de interes general în vederea
operării unui management integrat al deșeurilor în județul Covasna, care să
asigure atingerea țintelor din Proiect.
• Urmărirea executării Contractelor de Delegare și informare continuă despre
stadiul acestora și verificarea îndepliniri obligațiilor asumate de operatori și în
conformitate cu mandatul primit și cu prevederile contractuale pentru a se putea
aplica penalitățile prevăzute.
• Identificarea și propunerea de acțiuni vizând creșterea oportunităților de finanțare
a proiectelor de investiții în infrastructura tehnico-edilitara aferentă serviciilor,
inclusiv dezvoltarea unei strategii privind garantarea și rambursarea fondurilor
pentru finanțare.
În ceea ce privește obligațiile asumate prin contract, respectiv :
• de plata a impozitelor, taxelor și contribuțiilor, precum și a primelor de asigurări;
• de înmatriculare a vehiculelor, precum și de control tehnic și de încadrare în
normele de control al emisiilor pentru vehiculele folosite pentru transportul
Deșeurilor;
• de control tehnic al vehiculelor și de încadrare în normele de control al emisiilor,
• de deținere a tuturor Autorizațiilor valabile.”
Operatorul a făcut dovada îndeplinirii acestora, documentele respective regăsindu-se
spre consultarea tuturor părților interesate la sediul asociației.

20
Evaluarea progresului înregistrat în îndeplinirea țintelor
stabilite prin Proiect și suplimentate

Prin proiectul SISTEMUL INTEGRAT DE GESTIUNE A DEȘEURILOR ÎN

JUDEȚUL COVASNA, în faza operațională, au fost stabilite o serie de ținte, pe baza
obiectivelor generale și specifice ale proiectului.
Obiectivul general al Proiectului constă în dezvoltarea unui sistem funcțional de
management al deșeurilor cu reducerea impactului asupra mediului în județul Covasna, prin
îmbunătățirea serviciului de management al deșeurilor și închiderea depozitelor neconforme,
în concordanță cu practicile și cerințele UE.

Obiectivele specifice ale proiectului se referă la:

1. Creșterea numărului populației care beneficiază de servicii de salubritate de
calitate.
2. Reducerea cantităților de deșeuri ajunse la depozitare.
3. Creșterea cantităților de deșeuri reciclate și reutilizate.
4. Înființarea unei structuri de management eficient.
5. Reducerea numărului de situri contaminate.

Pe baza obiectivelor de mai sus s-au stabilit următoarele ținte globale :

a) Instituirea la nivel județean a unui sistem cu o acoperire de 100% în zona urbană
și cea rurală.
b) Pentru deșeuri biodegradabile, sistemul de colectare separată introdus în zonele
urbane, acoperind 80% în anul 2017, în timp ce în zonele rurale va fi stimulată
compostarea la domiciliu acoperind 100% din populația rurală.
c) Pentru deșeurile de ambalaje se va efectua o colectarea separată ce va acoperi
populația în proporție de 100% din zonele urbane. Țintele pe tipuri de deșeuri sunt
următoarele : total recuperare 60%, total reciclare 55% cu 60% sticlă, 60% hârtie
și carton, 22.5% plastic, 50% metal și 15% lemn (aferente anului 2013)
d) Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate raportate la anul de
referință 1995 (49,406 tone) cu 65% în 2016.

21
 La nivelul contractului de operare nu s-au identificat întârzieri și deficiente majore
după primul an de funcționare, putându-se susține că pentru primul an de operare SIMD și-a
atins cele mai multe dintre ținte.
O deficientă, dar în mare măsură cauzată de neimplicarea populației și nu a
operatorilor, se referă la fluxul de deșeuri biodegradabile. În acest sens este necesară
identificarea unor măsuri care să promoveze colectarea separată a deșeurilor biodegradabile.
Având în vedere rolul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”Sistem Integrat de
Management al Deșeurilor în Județul Covasna” în conștientizarea/informarea populației
privind importanța colectării selective a deșeurilor, a gestionării integrate a deșeurilor, a
oportunităților de reducere a cantității deșeurilor, în cursul anului 2018 au fost organizate mai
multe campanii de informare, acțiuni de conștientizare, etc. S-a pus un accent mai mare pe
compostarea individuală la domiciliu, prin care s-a urmărit reducerea cantităților de deșeuri
eliminate prin depozitare conform reglementărilor Tratatului de aderare la Uniunea
Europeană, Strategia Zero Deșeuri, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a
Consiliului European din 19/11/2008 privind deșeurile, Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 196/2005, Legea nr. 211/2011, precum și prin Aplicația de Finanțare accesat din fonduri
UE prin POS MEDIU de către județul Covasna, conform cărora deșeurile biodegradabile se
reduc cu 65% până la anul 2020.

Măsuri pentru îmbunătățirea și optimizarea activităților din

cadrul SIMD Covasna. Concluzii și recomandări

Pentru dezvoltarea unei gestionări durabile a serviciului de salubritate și de gestionare

a deșeurilor în primul rând presupune elaborarea unei strategii, care să constituie un
document programatic în măsură să permită identificarea obiectivelor și a acțiunilor care
trebuie urmate pentru asigurarea dezvoltării și funcționării pe termen mediu și lung a
serviciului.
În cadrul acestei strategii se va urmării stabilirea modului de atingere a țintelor pentru
județul Covasna la nivelul anului 2020 și anului 2025.
Țintele conform directivelor UE și a legilor naționale sunt:
• Ținta 1 - reutilizarea și reciclarea deșeurilor - 2020 - Creșterea gradului de
pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor prin aplicarea ierarhiei de

22
 gestionare a deșeurilor - 50% din cantitatea totală de deșeuri de ambalaje generate
(Metoda 2 de calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE).
• Ținta 2 - reutilizarea și reciclarea deșeurilor - 2025 - creșterea gradului de
pregătire pentru reutilizare și reciclare la 50% din cantitatea totală de deșeuri
menajere generate (metoda 4 de calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE)
• Ținta 3 - reducerea de la depozitare a deșeurilor biodegradabile la 35% din
cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995 care a fost de 49.406
tone, maxim posibil a fi depozitat 17.292 t/an începând din anul 2020.
• Ținta 4 - reducerea la maxim posibil a cantității de deșeuri depozitate pentru a
minimiza suma ce urmează a fi plătită la Fondul pentru Mediu ca taxă de
depozitare a deșeurilor.
După o analiză a indicatorilor și a țintelor proiectului SMID și a țintelor stabilite prin
cadrul legislativ prezent reliefează faptul că o serie de ținte nu pot fi atinse doar prin
operaționalizarea proiectului SMID. Cu alte cuvinte ținta pentru reutilizare și reciclare a
deșeurilor cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile
menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt
similare deșeurilor care provin din gospodării, de minimum 50% din masa totală, nu a fost
vizată de proiect. O situație similară se regăsește și în cazul unor fluxuri speciale de deșeuri,
cum ar fi baterii, DEEE sau deșeuri din construcții.
Atingerea acestor ținte este posibil numai prin implementarea unei noi tehnologii și
operarea unui sistem eficient tehnic și economic și îmbunătățirea colectării separate la sursă,
pentru reciclabile în zonele urbane și rurale și pentru biodegradabile în zonele urbane,
precum și promovarea compostării individuale a deșeurilor biodegradabile în mediul rural.
În acest sens ADI SIMD a elaborat și va trimite spre aprobare Strategia de dezvoltare a
Serviciilor de gestionare a deșeurilor în județul Covasna la începutul anului 2019.
Realizarea obiectivelor din SMID Covasna se poate realiza în primul rând printr-o
monitorizare continuă și eficientă a sistemului și prin implementarea unei noi tehnologii în
cadrul CMID Boroșneu Mare.
Este important ca și în continuare să fie promovată ideea colectării separate la sursă, a
reciclării deșeurilor de ambalaje și devierea de la depozitare a deșeurilor biodegradabile.
Luând în considerare noile modificări legislative la nivel european și național era
necesară modificarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, atât a
celor atribuite, cât și a celor aflate în curs de atribuire. S-a avut la vedere următoarele aspecte:
introducerea indicatorilor de performanță și a penalităților aferente în contractele de delegare

23
și atingerea obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale din
anul 2020. În acest sens a fost implementat un sistem de colectare selectivă a deșeurilor
reciclabile prin aplicarea metodei „door to door” –„ din poartă în poartă”– în saci
transparenți, acoperindu-se tot județul (atât zona urbană, cât și zona rurală).

Conform aplicației de finanțare, încă din anul 2017 sunt colectate separat deșeurile
biodegradabile de celelalte fracții din gospodăriile zonei urbane. Ca acest serviciu prezentat
mai sus să fie suportabilă pentru populație s-a avut la vedere ca intrările la stațiile de sortare,
respectiv la stația de compostare, să fie gratuită. Prin această metodă toți operatorii de
salubritate sunt motivați să facă tot posibilul ca beneficiarii serviciului de salubrizare să
colecteze separat la sursă. Procentul privind devierea cantităților de la depozitare a ajuns la
aproape 20%. Aceste modificări ale contractelor de salubrizare și prin monitorizarea atentă a
indicatoarelor de performanță putem afirma că Sistemul Integrat de Management al
Deșeurilor din județul Covasna poate fi folosit ca o bună practică în domeniu.

Bibliografie

1. Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor;

2. Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice;
3. Legea nr.101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților;
4. Legea nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de
ambalaje;
5. Raportul de activitate și de monitorizare pentru anul 2018 ale Asociației de
Dezvoltare Intercomunitară „Sistem Integrat de Management al Deșeurilor” în județul
Covasna;
6. Acte constitutive ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Sistem Integrat de
Management al Deșeurilor” în județul Covasna;
7. Aplicația de finanțare cu titlul: Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în
județul Covasna, proiect finanțat din POS MEDIU 2007-2013;
8. www.tinutcurat.ro
9. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului European din
19/11/2008 privind deșeurile;
10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

24
Anexe

Depozitul de gunoi înainte de închidere - Sfântu Gheorghe

Depozitul de gunoi după închidere - Sfântu Gheorghe

25
Depozitul de gunoi înainte de închidere – Întorsura-Buzăului

Depozitul de gunoi după închidere – Întorsura-Buzăului

26
Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID)
– comuna Moacșa, sat Leț, județul Covasna –

Stație de tratare mecanico-biologică (MBT)

27
 Stația de sortare

Campanii de conștientizare

28