Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi

Facultatea de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria Mediului

LUCRARE DE LICENTA

Indrumator,
Sef lucrari.dr.ing. AGAFITEI ALINA Student,
Samson Loredana Florentina
 TEMA LUCRARII

“Impactul statiei de sortare si de tratare mecano-biologica din

cadrul depozitului de desuri intravilan Cluj-Napoca, Judetul Cluj
Capitolul 1. DATE DE BAZA
Introducere
In present, in judetul Cluj, gestionarea deseurilor municipal consta ,in principal, in colecatrea in
amestecarea deseurilor si depozitarea acestora.Activitatile de colectare si transport ale deseurilor
municipal sunt organizate in mod diferit in functie de marimea localitatii,numarul de locuitori,
echipamente si tipul de proprietati. Pana acum, procedura curenta de colectare a deseurilor era
cea mixta. Colectarea de deseuri se face in toate orasele si municipiile judetului Cluj de catre
serviciile de salubrizare ( 6 operatori de salubrizare autorizati ). Acelasi lucru se intampla in
aproape toate comunele. In present, in zonele urbane toata populatia este conectata la serviciile
de salubrizare , in timp ce in zonele rurale nivelul de conectare este de aproximativ 75%. Rata de
conectare generala este de peste 90%. A avut loc o crestere anuala a conectarii la serviciile de
salubritate situatie constatata mai ales in mediul rural, de la 7,3% in anul 2003 la 69,2% in 2007.
La nivel de judet nu exista statii de transfer ( in afara de o statie mica, prevazuta la Gherla, sub
un proiect Phare ). Pana acum, in Judetul Cluj, colectarea separate a deseurilor reciclabile afost
implementata in municipiul Cluj Napoca si in zonele Huedin, Gherla, Campia Turzii , Gilau ,
Baciu Aghirescu si Mihai Viteazu sub programe Phare . Colectarea separata a deseurilor
reciclabile in Cluj Napoca se realizeaza prin 90 de puncte de colectare, la care sunt conectati
100.000 de locuitori. Trebuie mentionat faptul ca prin aceste puncte de colectare, se realizeaza
numai separarea hartiei , cartonului si a plasticului.

Atat legislatia, cat si Planul Judetean de Gestionarea Deseurilor si Strategia Judetului

prevad o serie de obiective si tinte, principalele fiind urmatoarele:

 Colectarea deseurilor menajere de la intreaga populatie a judetului;

 Implementarea colectarii separate a deseurilor reciclabile atat in mediul urban, cat
si in mediul rural;
  Realizarea unui strat cat mai mare de valorificare a deseurilor municipal si
asigurarea indeplinirii tintelor privind deseurile de ambalaje;
 Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile la depozitare prin compostare si
alte metode de tratare astfel incat sa se asigure atingerea tintelor legislative;
 Gestionarea corespunzatoare a fluxurilor speciale de deseuri ( deseuri
municipale , periculoase, deseuri voluminoase, deseuri de echipamente electrice si
electronice, namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti);
 Colectarea si valorificarea potentialului util din deseurile din constructii si
demolari;
 Inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din mediul rural si a depozitelor
neconfrme;
 Realizarea unui deposit judetean pentru deseuri nepericuloase.

1.1.ZONE DE COLECTARE
Împărţirea pe zone de colectare Pentru a asigura implementarea corespunzătoare a
Sistemului de Management Integrat al deşeurilor, judeţul Cluj a fost împărţit în 4 zone de
colectare, aferente Centrului de Management Integrat al deşeurilor şi staţiilor de transfer.
Zonarea a fost realizată după cum urmează:

Zona 1 acoperă partea centrală şi cea de est a judeţului, deservită de unitatea centrală de
gestionare a deşeurilor din ClujNapoca. Deşeurile colectate din zona 1 vor fi transportate de
autogunoiere direct la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID Cluj Napoca).
Zona 2 acoperă partea vestică a judeţului, deservită de staţia de transfer din Huedin.
Zona 3 acoperă partea sudică a judeţului, deservită de staţia de transfer din Mihai Viteazu. De
asemenea, zona va fi deservită de 2 staţii de sortare mici construite prin proiecte Phare, în
Câmpia Turzii cu o capacitate totală de 4,000 tone/an şi în Mihai Viteazu cu o capacitate totală
de 300 tone/an.
Zona 4 acoperă partea nord-estică a judeţului, deservită de staţia de transfer din Gherla. Zona va
fi deservită şi de o staţie mică de transfer din Gherla cu o capacitate de 5,000 tone/an, precum şi
de o staţie de compostare în Dej cu o capacitate totală de 1,000 tone/an, construită prin proiect
Phare.
Deşeurile colectate în staţiile de transfer vor fi transportate în containere cu ajutorul unor maşini
de transport specializate la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID Cluj Napoca).

1.2 Activităţi de colectare

Pentru a putea fi reciclate mai ușor, este necesar ca deșeurile să fie depozitate în
recipienţi diferiţi ţinând cont de categoria din care fac parte. Astfel, fiecărei fracţii de deşeuri îi
va fi atribuită o culoare distinctă. Astfel: - pubele albastre vor fi utilizate pentru colectarea hârtiei
și cartonului; - pubele galbene vor fi utilizate pentru colectarea plasticului și metalului; - pubele
verzi vor fi utilizate pentru colectarea sticlei albe sau colorate; - pubele maro vor fi utilizate
pentru colectarea deșeurilor biodegradabile; - pubele negre vor fi utilizate pentru colectarea
deşeurilor reziduale.
Colectarea se va face inițial în sistem cu 4 pubele (una pentru hârtie/carton, una pentru
metal / plastic, una pentru sticlă și una pentru fracţia mixtă), urmând ca, ulterior, în urma
finalizării proiectului şi delegării serviciului de salubritate, sistemul să prevadă şi colectarea
separată a fracţiei de biodeşeuri, respectiv colectarea pe 5 fracţii.
În cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj vor fi
gestionate acele categorii de deşeuri din lista Europeană a Deşeurilor care sunt în
responsabilitatea autorităţilor administraţiilor publice locale, şi anume:

 deşeuri municipale, prin acestea înţelegându-se deşeuri municipale şi asimilabile

celor menajere, respectiv:
- fracţii colectate separat (deşeuri reciclabile şi deşeuri periculoase, inclusiv deşeurile de
echipamente electrice şi electronice);
- deşeuri din grădini şi parcuri;
- deşeuri municipale amestecate (deşeuri reziduale);
- deşeuri din pieţe;
- deşeuri stradale; -
deşeuri voluminoase.
 deşeuri de ambalaje provenite de la populaţie – conform legii, autorităţile
adminisitraţiei publice locale au responsabilităţi în ceea ce priveşte colectarea şi
sortarea deşeurilor de ambalaje.
  o parte din deşeurile de ambalaje rezultate din industrie, comerţ şi instituţii care
nu intră sub incidenţa gestionării directe de către generatori.
 deşeurile din construcţii şi demolări provenite din activităţile de renovare ale
locuinţelor;
 nămolul de la epurarea apelor uzate orăşeneşti – asigurarea spaţiului de depozitare
(conform prevederilor legale, maxim 10 % din cantitatea de deşeuri nepericuloase
depozitate poate fi nămol de epurare, nămol care să îndeplinească condiţiile de
acceptare la depozitare).
 deşeurile periculoase din deşeuri municipale.
Colectarea separată a deşeurilor municipale şi a deşeurilor din ambalaje
În vederea atingerii ţintelor privind reciclarea/valorificarea deşeurilor de ambalaje,
precum şi reducerea procentului de deşeu biodegradabil în depozitul ecologic, prin
Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor s-a propus pentru început, colectarea
deşeurilor pe următoarele fracţii:
 Deşeuri menajere şi asimilabile: - deşeuri reciclabile din ambalaje (deşeuri de
hârtie şi carton, deşeuri de plastic/ metal şi deșeuri de sticlă); - deşeuri
biodegradabile (deşeuri alimentare provenite de la 20% din populaţia din mediul
rural, deşeurile din pieţe); - deşeuri amestecate (care includ şi fracţie
biodegradabilă din deşeurile menajere).
 Deşeuri din parcuri, grădini şi cimitire.
 Deşeuri stradale.
 Alte tipuri de deşeuri (deşeuri voluminoase, DEEE-uri, deşeuri periculoase mici
din gospodării, deşeuri de moloz în cantităţi mici din renovarea aparatamentelor
şi caselor).
Deşeurile reciclabile se vor colecta de pe întregul teritoriu al judeţului, atât din mediul
urban, cât şi din mediul rural, astfel:
 de la populaţie:
a) în cadrul Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT-urilor) care nu au
implementat proiecte PHARE CES, în recipienţi asiguraţi de Consiliul Judeţean
Cluj /ADI Eco Metropolitan Cluj:
- deşeuri de hârtie şi carton din mediul urban şi rural: eurocontainere de 1,1 mc
pe platformele de pre-colectare;
- deşeuri de sticlă din mediul urban şi rural : eurocontainere de 1,1 mc pe
platformele de pre-colectare;
- deşeuri de plastic şi metal din mediul urban şi rural : eurocontainere de 1,1 mc
pe platformele de pre-colectare.
b) în cadrul UAT-urilor care au implementat proiecte PHARE CES - în
recipienţii asiguraţi prin aceste proiecte şi de către operatorii de salubrizare
desemnaţi;
 c) în cadrul UAT-urilor care au încheiat parteneriate cu asociaţiile colective care
preiau responsabilitatea producătorilor de ambalaje se realizează şi colectarea în
recipienţi de colectare specifici, furnizaţi de aceste asociaţii, amplasate în puncte
de colectare pe domeniul public;
 sectorul comercial/industrial/instituţii publice:
- deşeurile reciclabile de hârtie şi carton vor fi colectate în recipienţi adecvaţi
puşi la dispoziţie de operatorul de salubrizare, după caz în chirie, contra cost sau
gratuit;
- deşeurile reciclabile de plastic şi metal vor fi colectate în recipienţi puşi la
dispoziţie de operatorul de salubrizare, după caz în chirie, contra cost sau gratuit;
- deşeurile de sticlă vor fi colectate în recipienţi puşi la dispoziţie de operatorul
de salubrizare, după caz în chirie, contra cost sau gratuit.
Deşeurile biodegradabile se vor colecta pe raza întregului judeţ. Este vorba de acele
deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, precum: deşeurile alimentare,
deşeurile din grădini şi pieţe, deşeurile din parcuri şi grădini. Colectarea se va realiza
astfel:
În zona urbană se va implementa colectarea deşeurilor biodegradabile, după cum
urmează:
 deşeuri verzi din parcuri, grădini şi cimitire: colectare cu maşini adecvate ale
operatorului de spaţii verzi;
 deşeuri organice din pieţe: colectare în recipienţi adecvaţi ermetic închişi şi
transportaţi cu autospeciale adecvate ale operatorului de salubrizare.
În zona rurală colectarea deşeurilor biodegradabile va fi implementată după cum
urmează:

 deşeurile organice de la populaţie: prin compostarea în gospodăriile proprii (pentru 20%

din populaţia din mediul rural se va asigura gratuit o unitate individuală de compostare);
 deşeuri verzi din parcuri, grădini şi cimitire: colectare cu maşini adecvate ale operatorului
de spaţii verzi;
 deşeuri organice din pieţe: colectare în recipienţi adecvaţi ermetic închişi şi transportaţi
cu autospeciale adecvate ale operatorului de salubrizare.

Principalele avantaje ale compostării deşeurilor biodegradabile:

 asigură protecţia mediului înconjurător;
 reduc costurile pentru serviciile de salubritate, dacă se optează pentru compostare în
gospodărie;
 constituie o metodă eficientă de reciclare pentru reziduurile din mediul rural;
  se obţine un îngrăşământ valoros pentru agricultură, compostul fiind fertilizantul ideal
pentru grădină şi este recomandat în special pentru răsaduri, înlocuind eficient mari
cantităţi de îngrăşăminte chimice;
 compostul este un excelent condiţionator de sol, îmbunătăţeşte structura solului, are un
aport important de materie organică şi reduce potenţialul pentru eroziunea solului;
 utilizarea compostului conduce la reducerea poluării difuze din agricultură.

Pentru deşeurile mixte (în amestec), colectarea lor se va realiza după cum urmează:

În zona urbană:

 zona cu case: colectare în recipienţi de colectare adecvaţi, de diferite dimensiuni, furnizaţi de

operatorii de salubrizare – din poartă în poartă;
 zona cu blocuri: colectare în recipienţi de diferite dimensiuni, furnizaţi de operatorii de
salubrizare – pe platformele de pre-colectare; l sectorul comercial, instituţional şi industrial:
colectare în recipienţi proprii.

În zona rurală:

 de la populaţie: colectare în recipienţi de colectare adecvaţi, de diferite dimensiuni, furnizaţi de

operatorii de salubrizare – din poartă în poartă;
 din sectorul comercial, instituţional şi industrial: recipienţi adecvaţi puşi la dispoziţie de
operatorul de salubrizare, după caz în chirie, contra cost sau gratuit.
Deşeurile stradale vor fi colectate în recipienţi adecvaţi, puşi la dispoziţie de operatorul de
salubrizare, amplasaţi pe domeniul public, atât în mediul urban cât şi în mediul rural.
Alte deşeuri care se colectează separat în cadrul Sistemului de Management Integrat al
Deşeurilor sunt deşeurile voluminoase, deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE-
urile) şi deşeurile periculoase mici din gospodării.
DEEE-urile sunt produse scoase din uz care includ o gamă variată de articole electrice şi
electronice precum: frigidere, echipamente IT şi de telecomunicaţii, congelatoare, instrumente
electrice şi electronice, maşini de spălat, echipamente medicale, instrumente de monitorizare şi
control, uscătoare de păr, tocătoare automate, televizoare etc. După colectarea separată a
acestora, următoarele etape de gestionare sunt dezasamblarea şi reciclarea în fabrici de reciclare.
Deşeurile periculoase casnice includ: detergenţi, medicamente, deşeurile de acumulatori, becuri
uzate, vopsele, etc. În prezent, principalele metode de tratare sunt colectarea separată şi
reciclarea, tratarea fizică și chimică, incinerarea şi depozitarea acestora. Doar o mică parte din
acest flux de deşeuri sunt colectate separat şi apoi reciclate (baterii auto, ulei uzat, bateriile
telefoanelor mobile) de către producatorii, importatorii şi firmele care comercializează ulei de
motor şi baterii auto, precum şi reţelele de telefonie mobilă.
În cadrul SMID, DEEE-urile şi Deşeurile periculoase casnice vor fi colectate în cadrul
campaniilor de colectare, la cerere sau prin aport voluntar în containere distribuite în cadrul
staţiilor de transfer şi a CMID Cluj-Napoca.
Colectarea separată a deşeurilor de construcţii şi demolări Colectarea deşeurilor de
construcţii şi demolări generate de populaţie din activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară
a locuinţelor/apartamentelor proprietate individuală pe teritoriul administrativ al localităţilor este
responsabilitatea administraţiilor publice locale şi activitatea va fi concesionată operatorului de
salubrizare menajeră. Prin proiectul SMID nu sunt prevăzute investiţii pentru colectarea,
valorificarea sau depozitarea finală a acestor deşeuri. Colectarea deşeurilor rezultate din activităţi
de construcţii şi demolări se face în recipientele puse la dispoziţie de către Operatorul de
salubrizare (containere metalice), la cererea generatorilor de deşeuri, plata făcându-se în baza
unui contract de prestări servicii încheiat cu generatorul.
Gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti Nămolurile vor fi
generate şi gestionate (colectare, tratare, transport) de operatorii staţiilor de epurare orăşeneşti
din judeţul Cluj. Prin proiectul SMID Cluj se prevede asigurarea spaţiului de depozitare pentru
acest nămol în celula de depozitare a deşeurilor, din cadrul CMID Cluj Napoca (conform
prevederilor legale, maxim 10 % din cantitatea de deşeuri nepericuloase depozitate poate fi
nămol de epurare, nămol care să îndeplinească condiţiile de acceptare la depozitare).

1.3 Transportul şi transferul deşeurilor

Transportul deşeurilor municipale şi a deşeurilor de ambalaje se va realiza către staţiile
de transfer, respectiv CMID Cluj Napoca, cu ajutorul autospecialelor de transport specializate,
ale operatorilor de salubrizare, fie că sunt autogunoiere compactoare (de diferite capacităţi), fie
că sunt specializate pentru transportul deşeurilor vegetale sau stradale. În cadrul staţiilor de
transfer, deşeurile municipale vor fi compactate şi introduse în pres-containere sau containere
simple, pe categoriile menţionate mai sus, pentru a fi transferate către instalaţiile din cadrul
CMID Cluj Napoca cu ajutorul autospecialelor de transport - containere cu hook-lift. Staţia de
transfer din Mihai Viteazu este singura din cele trei staţii care va opera cu o instalaţie de
compactare fixă (care va transfera deşeurile compactate în containere de 24 mc simple), celelalte
două staţii fiind dotate doar cu prescontainere, care, după umplere la capacitatea optimă, vor fi
transportate la CMID. În cadrul staţiilor de transfer şi la CMID sunt prevăzute şi zone pentru
depozitarea temporară a următoarelor deşeuri:
- deşeuri voluminoase;
- deşeuri periculoase din deşeuri menajere;
- deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE).
Colectarea acestor deşeuri presupune un flux separat de celelalte deşeuri municipale, atât
până în staţiile de transfer cât şi din staţiile de transfer mai departe. Nici unul din aceste deşeuri
nu vor ajunge în CMID (cu excepţia celor din zona 1, pentru care există chiar în cadrul CMID
Cluj Napoca amenajat un punct de colectare). Capacităţile staţiilor de transfer au fost calculate
luându-se în considerare populaţia generatoare de deşeuri din zona deservită de fiecare staţie.
Fluxurile de deşeuri speciale (voluminoase, DEEE-uri, deşeuri periculoase menajere) vor fi
colectate în staţiile de transfer, şi vor fi evacuate din staţia de transfer doar pe bază de
acorduri/contracte de tratare/eliminare cu operatori economici autorizaţi pentru aceste activităţi,
cu respectarea legislaţiei naţionale şi europene privind transporturile de deşeuri.
Anual, din cantitatea totală de deşeuri menajere, se estimează un procent de 0,5% de
deşeuri periculoase menajere şi un procent de 5% de deşeuri voluminoase.

1.4 Sortarea deşeurilor reciclabile

Staţia de sortare din cadrul CMID Cluj Napoca are în cuprinsul său două linii de sortare
independente amplasate într-o hală metalică cu podea de beton, de aproximativ 5.000 mp,
cuprinzând:
 spaţiu de recepţie şi stocare temporară a deşeurilor reciclabile mixte;
 2 instalaţii de sortare:
- benzi pentru transportul deşeurilor la benzile de sortare manuală;
- platforma superioară, plasata la 3- 4 metri deasupra podelei clădirii;
 - linii de sortare manuală, pe platforma superioară a halei, formate din benzi
transportoare lente, cu 12 secţiuni de separare, fiecare cu câte 2 deschideri pentru
primirea deşeurilor reciclabile;
- unitate de separare magnetică a metalelor feroase, la capătul benzilor de sortare
manuală;
- compartimente de stocare temporară a materialelor sortate, amenajate sub
benzile de sortare, separate prin pereţi metalici;
- benzi pentru transportul materilalelor sortate la unitatea de balotare;
- unitatea de balotare, pentru compactarea materialele sortate (plastic, hârtie,
metal, cu excepţia sticlei, care va fi colectată în containere speciale, fără
compactare).
 spaţiu de depozitare a materialelor sortate balotate până la valorificare, cu
suprafaţa de aproximativ 600 mp.
 sistem de control al aerului în hala de sortare, cuprinzând:
- reţea de conducte pentru colectarea aerului poluat din toate punctele cu emisii
de praf şi miros din hală;
- unitate de tratare a aerului poluat- filtru cu saci.
 sistem de furnizare a aerului proaspăt în zonele de sortare manuală.
 cameră de control, pentru controlul automatizat al instalaţiilor din staţia de
sortare.
Staţia de sortare este prevăzută să funcţioneze 312 zile pe an, în 2 schimburi de6ore,
pe fiecare linie putând fi sortate cca 147,5 tone/zi

Fluxul staţiei de sortare (estimări 2013):

 Varianta optimă aleasă este aceea de operare a unei capacităţi de 91.800 tone/an, cu
obţinerea a cca 53.300 tone/an deşeuri reciclabile, sortate pe patru mari categorii de deşeuri (12
fracţii în total):
- hârtie/carton (3 fracţii: carton, hârtie imprimată, amestec hârtie),
- metalice (2 fracţii: feroase şi neferoase),
- plastic (5 fracţii: folie, PEID, PET, PVC şi altele) şi
- sticlă (2 fracţii: sticlă colorată şi sticlă albă). 4

1.5. Tratarea deşeurilor biodegradabile

În vederea atingerii ţintelor privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile
depozitate, tratarea deşeurilor biodegradabile urmează a se realiza prin:
compostarea la locul de generare (în gospodării) a fracţiunilor organice din mediul rural
(20% din populaţia din mediul rural);
colectarea separată a deşeurilor din parcuri şi grădini şi a deşeurilor organice din pieţe şi
tratarea lor pentru obţinerea de compost;
tratarea biologică a deşeurilor mixte într-o staţie de tratare mecano-biologică. Staţia de
tratare mecano-biologică are o capacitate de 206.376 tone/an şi face parte din Centrul de
Management Integrat al Deşeurilor Cluj Napoca.
Varianta tehnică aleasă prin Studiul de Fezabilitate permite organizarea unui flux separat
în staţia de tratare mecanobiologică pentru deşeurile preponderent organice, astfel încât să fie
tratate în brazde separate de celelalte deşeuri reziduale cu conţinut biodegradabil, cu obţinerea
unui compost de bună calitate, valorificabil în agricultură. Staţia de tratare mecano-biologică are
capacitatea de 206.400 tone/an. Funcţionarea staţiei de compostare din cadrul CMID se se va
desfăşura pe o suprafaţă totală de 37.000 mc, amenajată din:
platformă betonată, acoperită, pentru recepţia deşeurilor;
hală pentru Unitatea de pretratare, cu 2 linii de tratare mecanică, fiecare cu:
- mărunţitor;
- magnet permanent, pentru separarea materialelor feroase;
- ciur rotativ.
sistem de control al aerului în hala de pretratare, cuprinzând:
- reţea de conducte pentru colectarea aerului poluat din toate punctele cu emisii de praf şi
miros din hală;
 - unitate de tratare a aerului poluat (filtru cu saci, pentru reţinerea prafului, biofiltru
pentru dezodorizare);
- sistem de furnizare a aerului proaspăt;
- sistem automat de supravegehere a temperaturii, umidităţii şi căderii de presiune.
platformă de tratare, cu 2 linii de tratare biologică, în suprafaţa de aproximativ 13000 m,
amenajate astfel:
- pereţi de beton;
- sistem de acoperire a grămezilor de tratare cu membrană rezistentă la apă, care va avea
partea centrală semipermeabilă, cu rolul de dezodorizare şi a lăsă sa treacă aerul suflat în
materialul organic, iar partea marginală, din polietilena ramforsată;
- maşină de înfaşurat pentru manevraea sistemului de acoperire; - sistem de aerare
forţată, la partea inferioră a grămezilor;
- sistem de umidificare a materialului din grămezi;
- sistem de colectare levigat;
- sistem de control automat a gradului de aerare, a temperaturii şi umidităţii în grămezi.
unitate de rafinare: platformă cu sistem de separare prin cernere a fracţiunii organice
stabilizate rezultate din celulele de tratare biologică.
clădire administrativă.

Staţia va fi deschisa 6 zile pe săptămână;

Timp de funcţionare: 312 de zile pe an, 2 schimburi de câte 7 ore
Ţinta de deşeuri biodegradabile care trebuie reduse la depozitare pentru anul 2013, pentru
judeţul Cluj este de 117.000 tone (din cele 195.000 tone estimate a fi generate), iar pentru 2016
este de 142.000 tone (din cele 196.000 tone estimate a se genera).
În urma tratării deşeurilor în staţia de tratare mecano-biologică se estimează producerea
unui material asemănător compostului (CLO – compost like output). CLO-ul poate fi utilizat ca
material de acoperire în celula de depozitare a CMID (vor fi necesare cca 30.000 tone/an). Este
estimată producţia a 54.163 tone/an CLO şi a cca 124 082 tone/an reziduu, care va fi eliminat pe
depozit.
Fluxul de deşeuri în cadrul instalaţiei de tratare mecano-biologică.
1.6. Depozitare
Depozitul conform este proiectat cu o capacitate totală de circa 6,9 milioane mc, din care prima
celulă are o capacitate depozitare deşeuri de cca 1.350.556 mc. Perioada totală de viaţă estimată
pentru depozit este de 24 ani, din care prima celula 5 ani.
Tipurile de deşeuri care urmează a fi depozitate sunt următoarele:
 refuzul staţiilor de sortare existente pe teritoriul judeţului;
 refuzul staţiei de compostare care operează la Dej;
 refuzul staţiei de sortare din cadrul CMID Cluj Napoca;
 refuzul de la pre-tratarea deşeurilor şi de la rafinarea materialului stabilizat rezultate de
la instalaţia de tratare mecanobiologică;
 deşeurile stradale din întregul judeţ;
 nămolurile rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti proporţie de 1:10, ceea ce implică
o cantitate totală de nămol depozitată de aproximativ 20.000 – 22.000 tone/an cu min. 35
% substanță uscată.
Materialul inertizat rezultat la tratarea biologică a deşeurilor reziduale va fi folosit ca material de
acoperire zilnică a deşeurilor depozitate.
1.7. Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme
Judeţul Cluj are 6 depozite de deşeuri urbane neconforme care trebuie închise şi ecologizate.
Suprafaţa totală a acestor depozite este de cca 26,70 ha, cu un volum total estimat de deşeuri
depozitate de 3,5 milioane mc.
Depozitele închise vor trebui să fie monitorizate pe o durată de minim 30 de ani, timp în care vor
fi urmărite nivelul şi calitatea apelor subterane, se va asigura buna funcţionare a sistemelor de
captare a gazelor de depozit şi va fi monitorizată cantitatea şi calitatea levigatului colectat.
Prin Proiect vor fi finanţate lucrările de închidere pentru următoarele depozite urbane
neconforme:
 Depozitul de deşeuri Turda;
 Depozitul de deşeuri Câmpia Turzii;
 Depozitul de deşeuri Cetan – Dej;
 Depozitul de deşeuri Gherla;
 Depozitul de deşeuri Huedin.
Lucrările de închidere finanţate, care vor fi realizate în conformitate cu prevederile legale (HG
349/2005 privind depozitarea deşeurilor) şi Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor,
aprobat prin Ordinul nr. 757/2004, presupun:
 Realizarea impermeabilizării suprafeţei depozitului;
 Montarea instalaţiei de biogaz;
 Montarea instalaţiei de colectare a levigatului;
 Împrejmuirea depozitului şi construcţia porţii de acces.

Cap2.
Depozitul de deseuri al judetului Cluj este amplasat pe un teren cu o
suprafata totala de 30 ha ( din care 14,30 ha destinata zonei tehnice , respective de 15,70
ha pentru zona de depozitare propiuzisa ), situate la o distanta de aproximativ 1,8 km de
localitatea Feleacu si 3,50 km de Municipiul Cluj Napoca.

Distantele dintre zona tehnica si cele mai propiate zone locuite sunt : Nord – Pata
Rat( aprox 1,2 km ); Est – Dezmir ( aprox 1,3 km); Sud – Feleacu (1,8 Km ): Vest –
Colonia Budunus ( aprox 0,44 km ) .

Fata de depozitul de desuri proiectat colonia Budunus este situate la 1,1 km.

Deseurile reciclabile si biodegradabile colectate separat vor fi transportate la

statiile de transfer Huedin, Gherla si Mihai Viteazu si transferate apoi la Centrul de
management integrat al deseurilor solide, respective la statia de sortare sau statia de
tratare mecano-biologica aferente zonei tehnice . Deseurile stradale si deseurile colectate
in amestec vor fi transportate la deposit direct sau prin intermediul statiilor de transfer .

2.1. Prevenirea şi reducerea cantităților de deșeuri generate

Prevenirea este primul pas în ierarhia deşeurilor, ca prima opţiune pentru evitarea
generării de deşeuri prin luarea de acţiuni şi măsuri încă din faza de proiectare sau prin
eficientizarea proceselor. În acest sens, primul obiectiv al Politicii Uniunii Europene în
domeniul gestionării deşeurilor este reducerea la minimum a impactelor negative
rezultate din generarea deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului. Prin
această politică se urmăreşte reducerea consumului de resurse şi favorizeaza aplicarii
“ierarhiei deşeurilor”. Ierarhia prezintă diferitele opţiuni de gestionare a deşeurilor, de la
cea mai bună, la cea mai puţin bună opţiune pentru mediu şi sănătate, astfel: prevenirea,
reutilizarea, reciclarea, recuperarea de energie şi tratare prin incinerare sau depozitare.

Pentru atingerea celor mai bune rezultate este nevoie de iniţierea unui plan de
prevenire a deşeurilor în care să fie implicaţi atât consumatorii cât şi producătorii. In
ceea ce priveşte consumatorii, principalele metode de prevenire cu câteva exemple
concrete sunt:
Reducerea cantităţilor de deşeuri generate: Reducerea acestor cantităţi se poate
realiza prin luarea în considerare a mai multor opţiuni, printre care:
- Alegeţi produsele confecţionate din materiale reciclate şi care pot fi uşor
reciclate;
- Când alegeţi între două produse similare, cumpăraţi-l pe cel care are mai puţine
ambalaje inutile;
- Analizaţi dacă este necesar să achiziţionaţi alimente preambalate atâta vreme
cât acestea pot fi achiziţionate neambalate;
- Identificaţi si frecventaţi magazinele care stochează produsele fără ambalaj sau
cu puţin ambalaj;
 - Reutilizaţi pungile pentru transportarea produselor şi utilizaţi pungi
confecţionate din material reciclabil;
- Luaţi în considerare achiziţionarea de cantităţi mai mari sau pachete economice
de produse pe care le utilizaţi frecvent. Aceste pachete au în general mai puţin ambalaj
pe unitatea de produs.
Reutilizare: Reutilizarea unui obiect sau produs, înseamnă folosirea acestuia de
mai multe ori şi/sau schimbarea utilităţii produselor:
- Asiguraţi-vă că pentru imprimante sau aparate fax puteţi folosi cartuşe
reîncărcabile;
- Căutaţi articole care au posibilitatea să fie reîncărcate sau reumplute. De
exemplu: unele sticle şi recipiente pentru băuturi şi detergent sunt proiectate pentru
reumplerea şi refolosirea acestora;
- Încercaţi utilizarea creativă a ambalajelor/recipientelor. De exemplu: utilizarea
paleţilor pentru confecţionarea de mobilier.
Repararea produselor durabile: Anumite produse care au termen lung de viaţă
pot fi reparate/recondiţionate şi astfel utilizate pentru o perioadă mai lungă de timp.
Astfel, anumite măsuri ce pot fi luate în acest sens sunt:
- Alegeţi aparatură casnică şi echipamente electronice de folosinţă îndelungată şi
cu perioade de garanţie extinse;
- Păstraţi aparatele în stare bună de funcţionare prin urmarea instrucţiunilor
producătorilor;
- Schimbaţi anvelopele in funcţie de anotimp pentru reducerea uzurii acestora
- Dacă este posibil, reparaţi hainele şi încălţămintea.

2.2.Amplasament
Accesul la amplasament se va face din drumul Judetean DJ 105 S prin intermediul unui drum
nou proiectat cu lungimea de 2,10 km.

2.2.1.Conditii de mediu pe amplasament

Configuraţia hidrologică, in zona propusa pentru amplasarea Centrului de Management
Integrat al Deseurilor se prezinta dupa cum urmeaza:

Ape de suprafata:
La NORD: - la distanta de cca. 3.5 km , se afla raul Somesul Mic; avand panta medie de
0,5 m/km,dreneaza apele freatice din apropiere, de-a lungul cursului sau. Rezulta din aceasta ca
panta hidraulica a apelor freatice pe amplasamentul studiat este directionata spre rau, avand
directia aproximativ perpendiculara pe cursul acestuia, adica directia N. Calitatea acestor ape
este in general buna. Apele freatice sunt distribuite neuniform, conform structurii geologice si a
conditiilor climatice. Stratul freatic aluvionar, format in general din pietris are proprietati
hidrodinamice bune. Acviferele sunt alimentate de apa raurilor si precipitatii.
 Riscul de poluare este foarte mare in vecinatatea raurilor.

La distanta de cca.0,2 km se afla paraul Zapodia; destinat preluarii apelor epurate de

obiectivul evaluat, colecteaza apele meteorice din zona deluroasa sudica, avand un debit
multianual destul de scazut.

Apele subterane nu au zone critice sau afectate de poluare.

Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de apa regenerabile in lunca si

terasele Somesului Mic din care se alimenteaza numeroase localitati urbane si rurale ale
judetului. In timp ce majoritatea apelor freatice din regiunile de deal si campie nu au calitati
potabile datorita atat mineralizarii si duritatii ridicate, cat si a proprietatilor biologice so
bacterioilogice necorespunzatoare.
Se impune realizarea unui sistem de protejare a acviferului avand in vedere faptul ca
reprezinta rezerva de apa pentru viitor.

Surse potentiale de poluare a apelor subterane si de suprafata:

 Levigatul colectat de sistemul de drenaj, levigat montat pe fundul spatiului de
depozitare( format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza prin
deseuri); Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile
de impurificatori variaza in functie de cantitatea de apa care le traverseaza;
 Apele uzate tehnologice si de la spalarea platformelor si pardoselilor si spatiilor inchise din
cadrul statiei de sortare (platforma betonata pentru descarcarea deseurilor reciclabile, pardoseala
halei de prelucrare refuz din cadrul statiei de sortare); ape uzate tehnologice si de la spalarea
platformelor zonei de tratare mecano-biologica. Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la
obiective de pe platformele tehnologice (ape uzate industriale ) provin de la spalarea
autogunoierilor si a platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare, statiei de tratare
mecano-biologica, atelierului mecanic, zonei de alimentare cu carburanti. Apele au un continut
ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante organice dizolvate si pot fi
impurificate cu produse petroliere;
 Ape uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative. Apele
uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte
similare sunt colectate si directionate catre statia de epurare ape uzate menajere si apoi evacuate
in bazinul de retentie ape pluviale si apoi pompate in Paraul Zapodia;
 Ape pluviale colectate de pe suprafetele din incinta. Apele pluviale colectate de pe suprafata
platformelor tehnice si parcari vor fi captate prin sistemul de canalizare pluviala cu guri de
scurgere si rigole.
Calitatea aerului
Agentia pentru Protectia Mediului Cluj a monitorizat calitatea aerului din Judetul Cluj
prin intermediul analizelor efectuate cu ajutorul aparaturii aflata in dotarea laboratorului de
analize fizico-chimice.

Ca posibile surse de poluare cu si in municipiile Cluj-Napoca si Dej sunt

considerate: industria (ex. Zona industriala din Dej) precum si alte surse mai mici. In 2006-2007
au fost inregistrate depasiri ale valorilor limita pentru indicatorul si .

Emisii de gaze cu efect de sera

Principalele gaze cu efect de sera sunt; dioxidul de carbon ( ), protoxidul de azot ( ) si

metanul ( ).Efectul global esential de sera (PGE), se exprima in echivalent, avand

prin definitie PGE egal cu 1, multiplicandu-se cu 310, iar cu 21.Proportia dintre cele 3
gaze cu efect de sera exprimata procentual in echivalent este :

- – 64,44%;

- – 17,27%

- O – 18,29%

Cele mai importante cantitati de provin din industrie – in urma proceselor de

combustie, sau se datoreaza traficului. Emisiile de provin din agricultura, de la tratarea si
depozitarea deseurilor si de la retelele de distributie a gazelor naturale. Ponderea cea mai mare a
emisiilor de O o detine agricultura si arderile in industria de prelucrare .

La nivelul anilor 2003 – 2006, cantitatile de , emise in atmosfera sunt

mai mari fata de anii anteriori.Calitatea aerului poate fi influentata de functionarea centrului de
management al deseurilor atat prin:
a) Statia de tratare mecano-biologica la nivelul careia din procesul de formare a
compostului se elibereaza gaze de fermentatie/gaze de emisie, care au in compozitie in principal
, compusi ai azotului, sulfului, si vapori de alcool . Emisiile nocive in timpul compostariisunt
in special mirosuri,generate de compusi de sulf gazosi ( S, mercaptani).
 Conform raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului “Poluarea
aerului atmosferic prin functionarea statiei de tratare mecano-biologica din cadrul CMID Cluj,
poate fi nesemnificativa”.
b)Depozitul de deseuri: Conform raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra
mediului “Poluarea aerului atmosferic prin activitatea de depozitare e deseurilor in cadrul
CMID Cluj, poate fi nesemnificativa”.Dispersia poluantilor in atmosfera se face prin instalatii de
colectare si dispersie in atmosfera emisiile rezultate din arderea gazelor de depozit sunt eliminate
prin turnul arzatorului avand inaltimea de 15m.
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa necesara instalatiilor tehnologice si cladirilor administrative se va face printr-
o captare de adancime cu puturi forate. Adancimea si gradul de potabilitate a apei vor fi stabilite
printr-o documentatie tehnica de specialitate ce va insoti executia puturilor.
Se propune executia a doua puturi forate unul pentru apa potabila si unul pentru apa
tehnologica. Apa destinata consumului uman va fi trecuta printr-un filtru de potablizare anterior
intrarii acestia in reteaua interna de distributie,
In vederea evacuarii corespunzatoare a apelor reziduale si a levigatului vor fi construite 2
statii de epurare distincte unde aceste ape vor fi initial tratate , efluentii urmand a fi deversati in
aval de statiile de epurare in emisaru Zapodie.

2.2.2.Conditii de mediu pe amplasamentul statiilor de transfer

Statia de transfer Mihai Viteazu
Configuratia hidrologica in zona

Configuratia hidrologica, in zona propusa pentru amplasarea Statiei de tranfer

Mihai Viteazu se prezinta dupa cum urmeaza:

La NORD-VEST:- la distanta de cca. 4 km, se afla raul Aries, zona studiata este
amplasata in lunca raului Aries pe un teren relative plan, lipsit de eroziuni. Se poate
identifica un anumit exces de umiditate in perioadele cu precipitatii bogate.Principalul
rau din zona este Ariesul, situat la cca.4 km nord-vest fata de amplasament . Afluent
drept al Muresului , in aval de Ludus, lung de 167 km. Izvoraste din nordul Masivului
Bihariei, sub numele de Ariesul Mare, si trece prin Campeni, Turda si Campia Turzii.
Afluentii principali: Ariesul Mica, Posaga, Iara , Hajdate. Debitul mediu multi anual al
raului Aries in zona municipiului Turda , este de 23,5mc/s. Apa freatica se afla la
adancimi relative mici.
Alimentarea cu apa necesara instalatiilor tehnologice si cladirilor administrative se va
face din reteaua locala de apa menajera.

Statia de ransfer Gherla

Configuratia hidrologica in zona
 Configuratia hidrologica in zona propysa pentru amplasarea Statiei de transfer Gherla se
prezinta dupa cum urmeaza:

La VEST:- la distanta de cca. 0,16km, se afla raul Somesul Mic. Zona studiata este
amplasata in lunca raului Somesul Mic pe un teren relativ plan, lipsit de eroziuni. Se
poate identifica un anumit exces de umiditate in perioadele cu precipitatii bogate.
Lungimea raului Somesul Mic este de 178 km si suprafata totala a bazinului de 3773
. Somesul Mic strabate ( in regim canalizat ) orasul Cluj-Napoca si este denumit
Somesul Cald pana la confluenta cu Somesul Rece in acumularea Gilau . Apa freatica se
afla la adancimi relativ mici.

Alimentarea cu apa: necesara instalatiilor tehnologice si cladirilor administrative se va

face din reteaua locala de apa menajera.

Statia de transfer Huedin

Configuratia hidrologica, in zoa propusa pentru amplasarea Statiei de transfer

Huedin se prezinta dupa cum urmeaza:

La VEST:- la distanta de cca. 0,1 km,se afla Valea Hodisului zona studiata este
amplasata in lunca Vaii Hodisului pe un teren relativ plan, lipsit de eroziuni.

Apa freatica se afla la adancimi relativ mici.

Alimentarea cu apa necesara instalatiilor tehnologice si cladirilor administrative se va
face dintr-un rezervor propriu, avand volumul util de cca. 10 .

Surse potentiale de poluare a apelor subterane si de suprafata din zona statiilor de

transfer

 Apele uzate tehnologice si de la spalarea platformelor si pardoselilor si spatiilor

inchise din cadrul statiei de transfer (platforma betonata pentru descarcarea
deseurilor reciclabile, platforma betonata pentru stocarea temporara a deseurilor);
 Ape uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii
administrative;
 Ape uzate provenite de la spalarea rotilor autovehiculelor si a platformei
gospodaria auto.
Apele uzate rezultate din stocarea temporara a deseurilor si apele uzate rezultate din spalarea
platformelor betonate din incinta statiei de tranfer sunt colectate prin reteaua proprie de
canalizare si directionate apoi catre bazinele de stocare etanse vidanj abile. De aici, prin grija
operatorului statiei vor fi preluate prin intermediul vidanjelor si descarcate in cea mai apropiata
statie de epurare.

Apele uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii

administrative sunt dirijate prin reteaua de canalizare in bazinul vidanjabil destinat acestei
categorii de ape, de unde este preluat prin vidanjare si transportat la cea mai apropiata statie de
epurare. Apele uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii
administrative sunt dirijate prin reteaua de canalizare in bazinul vidanjabil destinate acestei
categorii de ape, de unde este preluat prin vidanjare si transportat la cea mai apropiata statie de
epurare.
Solul si subsolul
Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului sunt:
- depozitarea pe sol a unor materiale, deseuri, amblaje, care ar putea afecta calitatea acestuia;
-depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si mijloacele de transport utilizate
la constructia depozitului;;
-defectiuni ale utilajelor sau mijloacelor de transport , ce conduc la pierderi de produse petroliere
(carburanti sau lubrifianti);
-deficiente in sistemul de colectare si stocare a apelor uzate rezultate pe santier, ce pot conduce
la scurgeri cu efecte negative asupra calitatii solului;
-ploi torentiale cazute in perioada decopertarii solului in zona destinata construirii celulelor de
depozitare , si inaintea impermeabilizarii bazei depozitului.
Depozitarile temporare a unor materiale de constructive pe sol, dupa cum si depunerile
accidentale de carburanti/lubrifianti datorate unor defectiuni a utilajelor , mijloacelor de
transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.
Excavarile necesare realizarii depozitului regional, dar si a instalatiilor din zona tehnica, vor fi
efectuate astfel incat sa asigure posibilitatea separarii solului vegetal de celelalte componente
geologice, in vederea utilizarii ulterioare la straturile de acoperire.
-Tinand cont de aceste elemente, se poate concluziona ca activitatile de amenajare a
obiectivului propus nu ridica probleme deosebite din punct de vedere al protectiei factorului de
mediu sol – subsol, in sensul ca, nivelul poluarii cuantificabile, este nesemnificativ.
- Surse potentiale de poluare generate de functionarea instalatiilor tehnice, a canaizarii
aferente centrului, a statiilor de epurare si a statiilor de transfer sunt astfel proiectate incat
posibilitatea poluarii solului sau a subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe
amplasament, este diminuata la maxim. Deasemenea si in ceea ce priveste zona de depozitare
realizarea investitiei in stricta conformitate cu prevederile proiectului, ar trebui sa asigure
prevenirea in totalitate a poluarii solului si subsolului prin infiltratii de levigate.
 - Celulele de depozitare pot fi surse de poluare a solului si subsolului, in cazul aparitiei
unor fisuri in straturile de impermeabilizare, prin infiltratii de levigat.

Surse de zgomot si vibratii

Sursele de poluare Sonora pentru Centrul de management integrat al deseurilor si statiile de
transfer sunt:
a) in faza de constructive – functionarea utilajelor de constructie si transport materiale.
Utilajele de constructie mari degneratoare de zgomot sunt excavatoarele, buldozerele , motoarele
utilajelor de transport de mare capacitate, etc.Este probabil ca in faza de constructive, in functie
de numarul de surse de zgomot care vor functiona concomitent, pe amplasamente sa se realizeze
nivele semnificative de zgomot , similar cu cele acceptate pentru incinte industriale, parcaje auto,
zone feroviare, etc.
b) in faza de exploatare – functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de
compactare, utilajele de transfer deseuri si eventual utilajelor de constructie a unei noi celule.
Aceste nivele de zgomot nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat ( prin “mediu protejat
“ se intelege mediul locuit urban sau rural ), avand in vedere faptul ca distanta fata de receptorii
protejati si a posibilelor ecranari.
Conform STAS 10009-88 – Acustica in constructii, Acustica urbana- limitele admisibile de
zgomot stabilite pentru diferite zone functionale din mediul urban sunt cuprinse intre 45 dB(A) -
la limita parcurilor, zonelor de tratament balnear si 90 dB(A) la limita aeroporturilor, parcajelor
auto.
Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe amplasamentul CMID si a statiilor de
transfer in fazele de constructie si de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte
industriale (65 dB(A);
-Nivelul maxim al surselor de zgomot 85dB(A)
-Nivelul maxim al zgomotului in limita incintei 65dB(A);
-Nivelul zgomotului la limita receptorilor sensibili, este imperceptibil.
-Nu exista poluare prin vibratii.
Date climatologice, biodiversitate, arii natural protejate, peisaj
Datorita pozitiei sale, Judetul Cluj beneficiaza de un climat continental moderat. Pe teritoriul
judetului Cluj, temperatura medie anuala variaza de la + C in munti, + C in zona de deal si +
C in vai si depresiuni.

Umiditatea aerului prezinta o valoare medie de 70% in zonele de campie iar in munti
depaseste 80%. Punctele de inversiune a temperaturii combinate cu miscarile maselor de aer
ample din est, conduc la vant predominant de la vest la est. In acest areal exista si un potential
natural mare de biodiversitate dat de relieful predominant de dealuri si piemonturi joase, cu spatii
mari intre rauri, acoperite cu vii si livezi . Ecosisteme naturale si semi-naturale numeroase,
reprezentate in general de paduri, sunt o bogatie naturala si un habitat prolific pentru majoritatea
speciilor de pasari si animale salbatice.

2.3 Date tehnice de functionare a depozitului de deseuri

Centrul de management integrat al deseurilor solide cuprinde:
- Zona de depozitare;
- Zona tehnica compusa din: Statie de sortare si Statia de tratare mecano-biologica
a deseurilor.
ZONA DE DEPOZITARE
Zona de depozitare va fi dezvoltata in conformitate cu Normativul tehnic privind
depozitarea deseurilor din 26.11.2004 ce face parte din Ordinul 757/2004, elaborat in baza
prevederilor Hotararii de govern nr. 162/2002, hotarare ce a transpus Directiva 1999/31/CE
privind depozitarea deseurilor.
Zona de depozitare din cadrul Centrul de Management Integrat al Deseurilor, va fi
folosita pentru stocarea deseurilor menajere provenite de pe intreg teritoriul Judetului Cluj,
urmand a deservi aproximativ 687.000 locuitori din Municipiul Cluj-Napoca, orasele Gherla,
Campia Turzii, Turda, Huedin, si 75 de comune si 420 de sate.
Toate reziduurile vor fi aduse d depozitul central. Capacitatea depozitului va fi in jurul a
256 900 t/an sau 185 000 /an. Cantitatea anuala de deseuri generate de populatie este de 343
314 tone/an.
Aferent zonei de depozitare se va construi si un atelier mecanic pentru utilajele ce
deservesc zona tehnica si zona de depozitare. Zona de depozitare se va imparti in 2 celule . In
prima faza s-a construit Celula nr.1 a depozitului. Dupa umplerea acesteia, cand se va atinge cota
finala a straturilor de deseuri aceasta se va inchide fiind astfel acoperita si se va si
impermeabiliza.
Modul de depozitare a deseurilor nepericuloase se va face prin realizarea unor celule
zilnice care se vor compacta prin intermediul compactoarelor “picior de oaie” fiind ulterior
acoperite cu pamant sau compost.
Infrastructura generala. Utilitati
Operarea adecvata a depozitului salubru depinde de instalarea corecta a utilitatilor si
structurilor, intreaga infrastructura necesara operarii include:
 Intrare principala - imprejmuire cu gard;
 Cabina de paza – Cabina cantarului;
  Cantar;
 Zona de etansionare;
 Cladirea administrativa;
 Cladirea de mentenanta;
 Parcaje pentru personal si vizitatori;
 Drumuri interioare;
 Drum de acces;
 Sistemul de spalare a anvelopelor;
 Zona de protectie impotriva focului;
 Sistemul de prevenire a incendiilor.
Metode de depozitare, descarcare :
Activitatea de depozitare a deseurilor se desfasoara in urmatoarele etape:
-cantarire pe platforma electronica de cantarire;
-descarcare pe platforma de descarcare;
-inspectia vizuala a compozitiei deseurilor;
-transportul deseurilor in incinta compartimentului cu utilaje propria;
-imprastiere si compactare pentru reducerea volumului;
-cantarire la iesirea autogunoierei fara incarcatura.
Nivelarea si compactarea:
Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate , procedeu pentru care se vor utiliza
utilaje de tip compactoare cu role din otel.
Acoperirea periodica:
Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate poate fi facuta cu pamant ( eventual de
la escavarile efectuate pentru amenajarea depozitului ) sau cu deseuri inerte de materiale de
constructie concasate.
Delimitarea zonelor de lucru : se va face prin marcaje temporare pentru a evita descarcarea
deseurilor in afara zonei de lucru.
Depozitul de deseuri: se va construi conform Directivei 99/31EC publicata in Jurnalul Oficial al
Comunitatii Europene ( JOCE ) nr.L 182 din 16 iulie 1999, privind depozitarea deseurilor si a
legislatiei nationale prin efectuarea urmatoarelor lucrari:
 Lucrari de terasamente;
 Impermeabilizarea bazei:
- Stratul izolant de argila;
- Geosintetic – membrana polimer ;
- Geotextil;
 - Strat de nisip;
- Strat de drenare;
- Generarea de levigat – compozitie;
- Drenarea levigatului, colectare si tratare;
- Modelul sistemului de colectare a levigatului;
- Tratamentul levigatului;
- Dispunerea efluentului final.
- Acoperirea depozitului
Inchiderea depozitului va fi facuta conform Hotararii Guvernului 349/2005 referitoare la
depozitarea deseurilor si conform legislatiei europene legate de inchiderea depozitelor de
deseuri nepericuloase. Sistemul de inchidere este format din:
- Strat support de minim 0,50m cu k ;
- Strat de drenare gaze cu grosime minima de 0,30mm si k 5x10-4 m/s, facut
din materiale granulare sau artificiale;
- Impermeabilizant din argila de minim 0,50mm cu m/s, sau alte
bariere echivalente;
- Strat de drenare a apelor meteorice cu o grosime minima de 0,30m si k 1x10-3
m/sfacut din materiale granulare .Se pot folosi si materiale artificiale;
- Geotextil de separare;
- Strat de pamant vegetal de minim 1m, cu partea superioara fertilizata.
-
- Monitorizarea depozitului
Monitorizarea mediului se refera la inspectii periodice si teste efectuate pentru a estima impactul
depozitului asupra mediului inconjurator. Sistemul general de monitorizare a depozitului consta
in urmatoarele elemente:

- Sistem de monitorizare a levigatului;

- Sistem de monitorizare a apelor freatice;
- Sistem de monitorizare a apelor de suprafata;
- Sistem de monitorizare a biogazelor;
- Sistem de monitorizare a tasarilor.
O alta parte a sistemului general de monitorizare este reprezentatade o serie de parametri care au
in rol important in organizarea si monitorizarea diferitelor procese si operatii din depozit. Acesti
parametri sunt urmatorii:
- Date meteorologice;
- Volumul si compozitia deseurilor de intrare;
- Volumul si compozitia solurilor de intrare;
- Monitorizarea tuturor lucrarilor auxiliare si inregistrarea tuturor problemelor care
afecteaza operarea adecvata a intregii statii.
Toate informatiile colectate de la sistemele de monitorizare trebuiesc pastrate in cadrul
locatiei, organizate in arhive.

2.4 Statia de sortare

Statia de sortare a deseurilor uscate aferenta zonei tehnice va avea urmatoarele capacitati:
- Deseuri procesate :89.000 tone/an;
- Materiale reciclabile : 53.000 tone/an;
- Reziduuri : 36.000 tone/an.
Statie de sortare a deseurilor alcatuita din:
- Instalatia de sortare;
- Platforma de descarcare;
- Platforma depozitare baloti/expediere.
Statia de sortare este construita in unitatea centrala de gestionare a deseurilor in Cluj-Napoca,
impreuna cu depozitul si statia TMB de tratare mecano-biologica simpla a deseurilor umede,
deseurile solide vor fi separate in urmatoarele 12 fractiuni:
- Gartie: carton, hartie imprimanta, hartie amestecat ( 3 fractiuni)
- Plastic: folii, HDPE, PET,PVC,si alte plastice ( 5 fractiuni )
- Sticla: sticla maro sau alba ( 2 fractiuni )
- Metale: metale feroase si neferoase ( 2 fractiuni )
Datorita cantitatii mari de reciclabile de procesat , statia are incorporat doua (2) linii de operare,
timp de 2 ture pe zi , fiecare tura de 6 ore. Se mentioneaza ca URM ( unitate de reciclare a
materialelor ) prezentate in cele ce urmeaza are un caracter flexibil , putant fi rearanjata in timpul
fazei de operare, conform cerintelor de pe piata.
Tehnologiile de baza pentru pregatirea si tratarea mecanica a deseurilor
Moara cu ciocane: reduce dimensiunile deseurilor prin intermediul unor ciocane oscilante;
Dispozitivul de facut bucati: Prevazut cu cutite sau discuri ce se rotesc, cu viteza mica ;
Tambur rotative: Prin care se obtine amestecarea si omogenizarea deseurilor.
Obiectele ascutite din deseuri (sticla, metale) contribuie la reducerea dimensiunilor
obiectelor moi cum ar fi hartiasau fractia biodegradabila;
Moara cu bile: prevazuta cu tambururi rotative cu bile care taie sau pulverizeaza deseurile;
Tambur rotative umed cu cutite: Dupa adaugarea apei , deseurile creeaza fulgi mari, care sunt
taiati de cutitele tamburului rotative;
Capsula dezintegrare: prevazuta cu cutite rotative ( cu distanta marita intre cutitein vederea
ruperii capsulelor si nu a continutului acestora ) sau cu lanturi zimtate;
Sortare manuala : Examinare vizuala ( plastic, amestecuri , articole voluminoase );
Magneti: Metale feroase ;
Curent Foucault: Conductivitate electrica ( metale neferoase )
Flotatie spuma: Densitatea flotatie ( plastic, materii organice, pietre, sticla);
Separatoare aer: Pondere usoara ( plastic, materii organice, pietre , sticla );
Separatoare balistice: Densitate si elasticitate usoaran( Plastic, materii organice, pietre, sticla )
Separatoare vizuale : Examinare vizuala
Zona de depozitare temporara
Inainte de a fi balotate , materialele sortate sunt depozitate temporar sub platforma de sortare.

2.5.Statia de tratare mecano-biologica

Statia va avea urmatoarele capacitate:
- Deseuri procesate:207.000 tone/an;
- Compost: 58.000 tone/an;
- Reziduuri: 65.000 tone/an.
Fractia umeda va fi transportata la statia de tratare mecano-biologica pentru a se obtine produsul de
compost (PDC ). Procesul de compostare va fi unul aerob organizat in gramezi modulare acoperite.
Aceasta solutie permite de asemenea producerea unui compost de buna calitate in cazul in care se
utilizeaza metoda de colectare cu doua pubele : o pubela ( albastra ) pentru deseuri din ambalaje uscate
( toate tipurile de hartie , metale feroase si neferoase , plastic si sticla) si o pubela (maro) pentru materii
organice umede, colectate separate. Capacitatea statiei de tratare mecano-biologica este in jur de
213.000 tone/an ( pentru a acoperi toate zonele )

Caracteristicile locatiei
 Statia de tratare mecano-biologica /TMB include:

 Zona de receptie deseuri ( sub un adapost metalic )

Unitatea de pre-tratare prevazuta cu :
- Maruntitor;
- Magnet permanent;
- Ciur rotative.
 Zona de tratare biologica . Elementele principale ale sistemului complet de compostare
sunt:
 - Pereti de beton;
- Sistem de acoperire, compus din membrane semipermeabile rezistente la apa;
- Sistemul de ventilatie, de distrinutie a aerului si sistemul de colectare a levigatului ;
- Sistemul de umidificare;
- Sistemul de control cumputerizat;
- Masina de infasurat pentru manevrarea Sistemului de Acoperire;
- Unitatea de rafinare . Fractiunea organiza stabilizata a deseurilor provenite din gramezile
do compostare este cernuta pentru a repara Rezultatul Asemanator Compostului ( RAC )
de contaminarile posibile;
- Cladirea Administrativa .
Lucrari rutiere interne
Statia va folosi drumul intern afferent depozitului salubru. In plus, se vor prevedea
drumuri de acces in jurul unitatilor pentru a facilita manevrele incarcatorului si ale camioanelor
cu containere.
Lucrari de apa, canalizare si protective impotriva incendiilor
Se executa lucrari auxiliare de apa, canal si protective impotriva incendiilor pentru a
indeplini cerintele legislativede functionare a statiei.
Lucrari de alimentare cu energie si automatizare
Toate echipamentele si instalatiile electrice vor fi conform cerintelor standardelor EN si IEC.
Echipamentul electric va include:
- Panoul de control si distributie curenti slabi;
- Linii CS care pornesc din panoul principal CS sim erg la panourile de control si panourile
secundare de distributie;
- Panouri de distributie CS pentru servicii auxiliare ( iluminat, prize pentru lucrari de
intretinere , etc.) si pentru linii CS de serviciu;
- Sistem de impamantare si protective impotriva fulgerelor pentru intreaga statie;-Linii CS
si de semnalizare de la panourile de control la masini;
- UPS ( Uninterruptible Power Source- Sura de Alimentare Neintreruptibila);
- Un panou de distributie pentru UPS si liniile instrumentelor cum ar fi PC. PLC, si
altele.Cablurile electrice vor fi de obicei neramforsate, dublu isolate sprijinite si protejate
de canal cablu sau conducte cablu.
Toate masinile instalate in statie vor fi capabile sa functioneze in mod automat sis a fie controlate
de la pc-ul specializat, situat in camera de control.

2.6. Masuri de atenuarea efectelor asupra mediului

Sistemul de control a emisiilor de aer va cuprinde:
- Sistem de colectare a aerului poluat
- Unitatea de tratare pentru curatarea aerului poluat.
Se va prevede un sistem de conducte pentru colectarea aerului poluat din toate punctele de emisii de
praf si miros. Aerul poluat va fi extras de catre un ventilator si va fi descarcat printr-un filtru cu sac unde
tot Praful va fi colectat. Aerul va trece apoi printr-un biofiltru pentru dezodorizare si va fi eliberat in
atmosfera .

Aerul procesat dupa tratarea biologica , care a trecut prin material organic pentru a asigura oxigenul
necesar oxidarii , trebuie sa fie dezodorizat si purificat inainte de aliberarea in atmosfera.

Acest lucru se obtine prin acoperirea gramezilor de material cu o membrana speciala realizata din 2
tipuri de matriale: o parte centrala-membrana transpiranta si o membrana marginala-membrana de
polietilena ramforsata.

Partea centrala este o portiune rectangulara din membrana permeabila care are rolul de a curate de
mirosuri si a lasa sa treaca aerul suflat in materialul organic. In jurul partiei centrale este cusuta o
bordure din polietilena ramforsata.

Lucrari de control a levigatului

Levigatul produs in gramezile de compostare este colectat intr-un tanc special si recirculate in
aceste gramezi pentru a mentine umiditatea necesaratratarii biologice a deseurilor . Cantitatea
excesiva de levigate impreuna cu apa cu care se spala podelele unitatilor de pre-tratare si apa
reziduala produsa de angajatii statiei, sunt transportate de o retea adecvata de conducte la statia
de tratare a levigatului. Aceasta statie deserveste depozitul si statia de sortare.
Tratamentul levigatului
Tratarea levigatului trebuie sa duca la reducerea concentratiilor pentru urmatorii indici:
- Suspensie materiale solide;
- Consumul chimic de oxigen;
- Consumul biochimic de oxygen;
- Amoniac;
- Nitrati;
- Sulfluri;
- Clorati;
- Metale grele.
Statia de tratare a levigatului include urmatoarele unitati:
- Tanc de egalizare;
- Unitate de prefiltrare;
- Unitate de curatire;
- Unitate de osmoza inversa;
- Tanc de colectare a efluentului.

Levigatul va fi colectat intr-un tanc de egalizare cu un volum de cel putin 650 . Apoi va trece
prin unitatea de prefiltrare si cea de curatire de unde ajunge in unitatea de osmoza inversa.
Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filtre.
Unitatea de osmoza inversa include doua linii de osmoza inversa in trei pasi ( care lucreaza in
mod simultan ) permitand ca procedura de curatare sa nu implice stoparea intregului process.
Efluentul tratat de Osmoza Inversa este transferat in tancul de colectare a efluentului.
Acest tanc este dimensionat pentru a putea colecta efluent timp de cel putin 3 zile .Avand in
vedere elementele de proiectare care urmeaza , volumul efectiv minim este de 300 .

Gestionarea biogazului
Estimarea productiei de gaz de depozit
Pentru calculul generarii de biogas s-a folosit LandGEM - Landfill Gas Emissions Model,
versiunea 3.02. Cantitatea maxima de gaz ( celula 1 si 2 ) se estimeaza a fi in anul 2038 ( la
sfarsitul lui 2037, care este si ultimul an in care deozitul va mai accepta deseuri).

Valoarea maxima a gazului emis este de 23.170.526,89 sau 2.645,04 /h.

Sistemul de gestionare a biogazului-Specificatii tehnice

Sistemul de gestionare a gazelor din depozit va include urmatoarele:
 Puturi de colectare ( 28 de puturi pentru colectarea biogazului din celula 1)
 Reteaua de conducte de transfer a biogazului ( din HDPE cu rezistenta la presiune PN6 );
 Statiile de colectare a biogazului ( 2 statii de colectare pentru celula 1 )
 Conducta principala de biogas ( conducta perimetrala )
 Sistemul de captare a condensului ( separatoare de condens accesibile din guri de
vizitare )
 Unitatea de ardere . Unitatile arzatoarelor vor fi echipate cu:
- Exhaustor cu motor cu protectie impotriva exploziilor;
- Arzator cu aprindere;
- Camera de ardere;
- Monitorizarea si controlul presiunii si temperaturii;
- Cabina de control electric;
- Analizor portabil cu
- Capacitatea de a opera la 1/5 din capacitatea nominala;
- Emisiile rezultate din arderea gazelor de depozit in facle, sunt eliminate prin
turnul arzatorului avand inaltimea de 15m .

2.7.Statiile de transfer
Prin proiect se propune realizarea a 3 stati de transfer aferente zonelor de colectare cu urmatoarele
capacitate:

- Statia de transfer Gherla : 36.000 tone/an:

- Statia de transfer Huedin : 11.000 tone/an;
 - Statia de transfer Mihai Viteazu : 57.000 tone/an

Tipul de instalatie propus pentru dotarea spatiilor de transfer, pentru deseurile reciclabile ( fractia
uscata) este eliminarea directa a deseurilor din vehiculul de colectare ( la etajul de sus ) , de pe o rampa
in containerul sau remora de transport. Aceasta solutie nu prezinta probleme de igiena deoarece
deseurile sunt transferate direct din vehiculul de colectare in containerul pentru transport.

Alte dotari ale statiilor includ:

- Zona asfaltata la intrare pentru a permite manevrarea vehiculelor pentru descarcarea

deseurilor/ containerelor;
- Cantar rutier suprateran;
- Cabina cantar;
- Cladire de birouri dotata cu grupuri sanitare si dusuri;
- Atelier mecanic interventii vehiculelor de transport si autogunoiere.

Procedura de acceptare a deseurilor de depozitare

In cadrul depozitului sunt acceptate la depozitare , deseuri municipal incluse in Catlogul
European pentru Deseuri, adoptat de catre Guvernul Romaniei prin HG856/2002, privind
regimul deseurilor, aprobata si modificata prin Legea nr.426/2001.
Deseurile primite sunt:
- Clasificate in functie de natura si de sursa de provenienta;
- Aduse de transportatori autorizati;
- Insotite de documente doveditoare in conformitate cu normele legale si cu cele impuse de
operatorul depozitului..;
- Cantarite;
- Verificate penteu stabilirea conformarii cu documentele insotitoare..
Deseuri care nu sunt acceptate la depozitare
Conform legislatiei deseurilor este interzisa depozitarea in depozitele de deseuri orasenesti –
nepericuloase , a unor deseuri cae se incadreaza in alte categorii si , ca urmare, nu sunt colectate
de operatorii de salubritate si nu fac obiectul noului depozit de deseuri nepericulase de la Cluj-
Napoca. Este cazul urmatoarelor tipuri de deseuri de care se ocupa chiar producatorii lor:
- Slamuri de galvanizare;
- Namoluri cu continut ridicat de produse petroliere ;
- Pesticide;erbicide;
- Slamuri din industria de prelucrare a pielii;
- Substante chimice de genul bazelor sau acizilor puternici;
- Substante radioactive;
- Alte substante ce pot avea impact asupra panzei de apa freatica si a mediului
inconjurator, in general.