Strategia de Dezvoltare Durabila A Municipiului Ramnicu Valcea 2008 2013

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea
G-ral Praporgescu nr 14
tel: +40-250-73.60.81 fax: +40-250-73.60.81
http://www.primariavl.ro/
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA

A MUNICIPIULUI RAMNICU VALCEA
2008-2013
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
REZUMATUL LUCRARII
Prezenta Strategie stabileste obiectivele concrete pentru trecerea, ntr-un interval de timp
rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata nalta, propulsat de
interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre mbunatatirea continua a calitatii vietii
oamenilor si a relatiilor dintre ei si armonizarea cu mediul natural.
Orice comunitate urban modern trebuie s asimileze i s promoveze o viziune strategic n
ceea ce privete dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate
administrativ haotic, n cadrul creia se pot rata oportuniti i se consum iraional resurse
preioase.
Experiena internaional a aratat c proiectele i programele operaionale funcioneaz cel mai
bine atunci cnd fac parte dintr-un cadru coerent i cnd exist o coordonare la nivel strategic.
Procesul de planificare strategic a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a
comunitii pe o perioad de 5 ani.
Etapele metodologice principale ale procesului de planificare strategica au fost urmtoarele:
realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltrii strategice a comunitii,
analiza sectorial a domeniilor strategice principale i articularea documentului strategic.
Principiile care au stat la baza procesului de planificare strategica au fost asigurarea
validitii tiinifice, implicarea comunitii, transparena, obiectivitatea, coerena i continuitatea
demersului.
Planificarea strategic trebuie nsoit de promovarea la nivelul administraiei publice a unui
management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil s identifice i s speculeze oportunitile
aprute n beneficiul comunitii.
n completarea obiectivelor ce deriva din strategia locala, planurile si programele locale de
dezvoltare, strategia stabileste directiile principale de actiune pentru nsusirea si aplicarea
principiilor dezvoltarii durabile n perioada imediat urmatoare:
Corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale, cu
potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului natural;
Modernizarea a sistemelor de educatie si formare profesionala si de sanatate publica,
tinnd seama de evolutiile demografice nefavorabile si de impactul acestora asupra pietei
muncii;
Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic si ecologic,
n deciziile investitionale din fonduri publice pe local si stimularea unor asemenea decizii
din partea capitalului privat; introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienta n toate
activitatile de productie sau servicii;
Necesitatea identificarii unor surse suplimentare de finantare, n conditii de sustenabilitate,
pentru realizarea unor proiecte si programe de anvergura, n special n domeniile
infrastructurii, energiei, protectiei mediului, sigurantei alimentare, educatiei, sanatatii si
serviciilor sociale;
Protectia si punerea n valoare a patrimoniului cultural si natural local; racordarea la
normele si standardele europene privind calitatea vietii sa fie nsotita de revitalizarea n
modernitate a unor moduri de vietuire traditionale;
Elaborarea unor studii de piata reale privind necesitatea fortei de munca si gradul de
calificare.
Metodologia lucrarii
Pornind de la obiectivul principal - mbuntirea durabil a capacitii administraiei
publice din Romnia se face prin realizarea unor mbuntiri de structur i proces ale
managementului ciclului de politici publice s-a purces la intocmirea prezentei.
Obiectivul specific este de a dezvolta capacitatea de formulare a politicilor publice,
capacitatea de a realiza o mai bun reglementare i planificare strategic, precum i aceea de a
dezvolta parteneriatele inter-instituionale.
Se recunoate contribuia important pe care o mai bun reglementare o poate avea n
mbuntirea cadrului de politici i strategii, ceea ce ar trebui s duc la o mbuntire direct n
performana administrativ. n acelai timp, se vor urmri i aspecte legate de planificarea
strategic viznd mbuntirea coerenei politicilor la nivel instituional i a reformelor privind
managementul cheltuielilor publice prin alocarea fondurilor bugetare pe baz de performan
(bugetare pe programe).
Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabila a Municipiului Ramnicu Valcea ntr-o forma
revizuita este rezultatul obligatiei autoritatilor locale dar si a obligatiilor asumate de Romnia, n
calitate de stat membru al Uniunii Europene, conform obiectivelor convenite la nivel comunitar si
prescriptiilor metodologice ale Comisiei Europene.
Lucrarea reprezinta un proiect comun al mai multor institutii din cadrul municipiului
Ramnicu Valcea si anume: Institutia Prefectului Valcea, Consiliul Judetean Valcea, Agentia pentru
Protectia a Mediului Valcea, Autoritatea pentru Sanatate Publica Valcea, Casa Judeteana de Pensii
Valcea, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca Valcea, Directia Finantelor Publice
Valcea, Directia Judeteana de Statistica Valcea , Inspectoratul Teritorial de Munca Valcea, Casa
Judeteana de Sanatate Valcea, Registrul Comertului Valcea, Camera de Comert si Industrie Valcea,
Directia Judeteana pentru Tineret Valcea, Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu
Valcea, Politia Municipiului Rm Valcea precum si reprezentanti ai societatilor private din
municipiu ce desfasoara activitati din structura edilitara -alimentare apa si canalizare, sistemul
termoenergetic, managementul deseurilor- si retelei stradale si de transport, dupa cum urmeaza:
S.C. ACVARIM S.A., S.C. URBAN S.A., CET GOVORA, S.C. ETA S.A.
Metodologia realizarii acestei strategii de dezvoltare durabila se bazeaza pe un principiu
cheie, esential, in elaborarea oricarei politici locale si de luare a deciziei la nivelul comunitatii
locale: abordarea participatica a partilor implicate.
Motivul care sta la baza alegerii acestei metodologii este atingerea unui raport maxim intre
resursele implicate si realizarea obiectivelor propuse.
Activitatile nu se limiteaza numai la metode traditionale, ci se pune accentul pe metodele de
lucru eficiente si active. Se folosesc instrumente de analiza esentiale cum ar fi Analiza SWOT si
procesul de identificare a obiectivelor si a directiilor de dezvoltare si a Planului de actiuni.
Focalizarea se face pe comunicare si interrelationare, astfel incat participantii sa aiba ocazia
reflectiei asupra diferitelor informatii, atitudini, prezumtii.
De asemenea in cadrul procesului de elaborare a strategiei sunt folosite documentele
strategice de programare de nivel european, national, regional si judetean.
Ca nivel de implicare al comunitatii, metodologia propusa a fost aleasa astfel incat sa se
parcurga drumul oprim de la constientizare la asumare.
Pentru derularea lucrarii au fost create structuri organizatorice, la baza lor fiind incheierea
Actului de Constituire a Comitetului local de coordonare, a Grupurilor de lucru si a Biroului
Agendei Locale 21.
Comitetul local de coordonare, principalul for deliberativ al procesului de actualizare a
Strategiei, cuprinznd reprezentantii mputerniciti ai principalelor institutii locale, precum si ai
organizatiei societatii civile.
3
Consiliul s-a ntrunit n sesiuni lunare pentru a discuta versiunile succesive ale actualizarii lucrarii,
pe tot parcursul elaborarii acestuia. Observatiile, sugestiile si recomandarile formulate n cadrul
sedintelor Consiliului, au fost luate n considerare n cadrul lucrarilor Biroului Agenda Locala 21 si
ncorporate n versiunea finala a proiectului de Strategie.
Biroul Agenda Locala 21, ca si un grup de redactare a Strategiei, format din specialisti cu
competente profesionale recunoscute, a elaborat cadrul conceptual, tinandu-se cont de noile
reglemenatri aparute, sumarul tematic si versiunile succesive ale Strategie de Dezvoltare Durabila
n vederea prezentarii spre dezbatere Comitetului local de coordonare. Acesta a analizat
comentariile rezultate din deliberarile si consultarile publice, precum si contributiile scrise primite
din partea diferitelor institutii, asociatii, grupuri sau persoane interesate si le-a integrat n versiunea
finala a proiectului de text.
Grupurile de lucru s-au constituit la nivelul institutiilor implicate in actualizarea Strategiei prin
reprezentantii acestora pentru furnizarea informatiilor necesare procesului de elaborare si
actualizare a strategiei. Datele folosite n versiunea finala Strategiei au fost verificate si actualizate
pe parcurs cu sprijinul Comitetului local de coordonare.
Adresele de contact ale persoanelor responsabile cu actualizarea Startegiei, reprezentanti al
Biroului Agenda Locala 21, pentru colectarea eventualelor contributii scrise au fost aduse la
cunostinta publicului prin intermediul mijloacelor de informare ( www.primariavl.ro ).
Capitolul 1
CADRUL CONCEPTUAL
Conceptul de dezvoltare durabila (sustenabila) s-a cristalizat n timp, pe parcursul mai
multor decenii, n cadrul unor dezbateri stiintifice aprofundate pe plan international si a capatat
valente politice precise n contextul globalizarii.
n istoria recenta, prima semnalare a faptului ca evolutiile economice si sociale ale statelor
lumii si ale omenirii n ansamblu nu mai pot fi separate de consecintele activitatii umane asupra
cadrului natural s-a facut n raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat Limitele cresterii
(Raportul Meadows). Documentul sintetiza datele privind evolutia a cinci parametri (cresterea
populatiei, impactul industrializarii, efectele poluarii, productia de alimente si tendintele de
epuizare a resurselor naturale), sugernd concluzia ca modelul de dezvoltare practicat n acea
perioada nu poate fi sustinut pe termen lung.
Problematica raporturilor dintre om si mediul natural a intrat n preocuparile comunitatii
internationale inca de la prima Conferinta a ONU asupra Mediului (Stockholm, 1972) si s-a
concretizat n lucrarile Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, instituite n 1985. Raportul
acestei Comisii, prezentat n 1987 de G. H. Bruntdland si intitulat Viitorul nostru comun a oferit
prima definitie acceptata a dezvoltarii durabile ca fiind o dezvoltare care satisface nevoile
generatiei actuale fara a compromite sansele viitoarelor generatii de a-si satisface propriile nevoi.
Conceptul de dezvoltare durabila reprezinta rezultatul unei abordari integrate a factorilor
politici si decizionali n care protectia mediului si cresterea economica pe termen lung sunt
considerate complementare si reciproc dependente.
De la acest punct, problemele complexe ale dezvoltarii durabile au capatat o dimensiune
politica globala, fiind abordate la cel mai nalt nivel la Conferinta Mondiala pentru Mediu si
Dezvoltare Durabila de la Rio de Janeiro (1992), la Sesiunea Speciala a Adunarii Generale ONU si
adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) si la Conferinta Mondiala pentru Dezvoltare Durabila de
la Johannesburg (2002). S-au conturat astfel programe concrete de actiune la nivel global si local
(Agenda 21 Locala) .
n cadrul acestui proces au fost adoptate o seama de conventii internationale care stabilesc
obligatii precise din partea statelor si termene stricte de implementare privind schimbarile
climatice, conservarea biodiversitatii, protejarea fondului forestier si zonelor umede, limitarea
folosirii anumitor produse chimice, accesul la informatii privind starea mediului si altele, care
contureaza un spatiu juridic international pentru aplicarea n practica a preceptelor dezvoltarii
durabile.
Conceptul de dezvoltare durabila are ca premisa constatarea ca civilizatia umana este un
subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie si energie din cadrul acesteia, de
stabilitatea si capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaboreaza pe aceasta baza,
urmaresc restabilirea si mentinerea unui echilibru rational, pe termen lung, ntre dezvoltarea
economica si integritatea mediului natural n forme ntelese si acceptate de societate.
1.1. Nivele europene atinse n contextul dezvoltrii strategice durabile a

municipiului.
In acceptie generala, dezvoltarea durabila este definita ca fiind dezvoltarea care satisface
nevoile actualei generatii fara a priva generatiile viitoare de posibilitatea de a le satisface pe ale
lor. Sau cu alte cuvinte dezvoltarea durabila inseamna ameliorarea calitatii vietii respectand
capacitatea ecosistemelor de a sustine aceasta viata.
Asa dupa cum se poate observa, conceptul in sine de dezvoltare durabila depaseste cu mult pe
acela de protectie a mediului, intrucat ia in considerare nu numai salubritatea si integritatea
5
mediului natural pentru nevoi imediate, ci pe termen lung. De aceea este mai nimerit sa definim
dezvoltarea durabila ca fiind acea dezvoltare care ofera servicii economice, sociale si ambientale
de baza tuturor locuitorilor unei comunitati fara sa compromita viabilitatea sistemelor naturale,
sociale si economice, ce depind de furnizarea acestor servicii.
Incepand cu acest an, statele membre au inceput, mai mult sau mai putin, sa incorporeze in
strategiile si politica lor, obiectivele dezvoltarii durabile si sa puna in practica principii si concepte
noi cum sunt : integrarea, cooperarea, subsidiaritatea sau sinergismul.
Astfel :
Integrarea este un demers al comunitatii care ia in considerare politicile, planurile si
programele atat pe orizontala, cat si pe verticala, respectiv integreaza factorii timp si spatiu,
integreaza valori si comportamente, tinand cont de nevoile individului si capacitatea institutionala
de a le satisface ;
Cooperarea un demers ce recunoaste interdependenta tuturor partilor componente ale unui
sistem, respectiv egalitatea accesului la resurse, promovarea consensului in luarea deciziilor, lucrul
in echipa etc ;
Subsidiaritatea rezida in faptul ca deciziile trebuie luate si actiunile executate la nivelul cel
mai potrivit posibil, la nivelul la care problemele locale sunt cel mai bine intelese si rezolvate, in
acord cu competentele si resursele de care se dispune ;
Sinergismul inseamna sa se creeze un ansamblu care, in integralitatea sa, este superior
calitativ sumei partilor sale componente, cu alte cuvinte sa se adopte o viziune strategica ciclica, in
spirala, mai degraba decat liniara ;
Nu exista o metoda globala unica pentru atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile. Punerea
in aplicare a instrumentelor necesare obliga comunitatile locale sa adopte metode noi de gestionare
si administrare a teritoriului. Cheia succesului o reprezinta integrarea dintre diferitele nivele
ierarhice de putere (integrarea verticala) si toti actorii implicati in procesul de decizie (integrare
orizontala). Modalitatea prin care se obtine aceasta integrare ramane insa, la latitudinea fiecarei
comunitati, acestea avand posibilitatea sa aleaga, functie de resurse si dorintele membrilor ei.
Constientizarea problemelor cu care se confrunta comunitatea, atat de catre factorii de decizie,
cat si de catre cetateni va accelera gasirea solutiilor optime necesare atingerii obiectivelor
dezvoltarii durabile. Orice proces de elaborare a strategiilor si planurilor de actiune trebuie sa fie
supus consultarii tuturor categoriilor sociale, pentru a avea siguranta ca odata adoptate ele vor fi
puse in practica, pentru ca reprezinta expresia vointei majoritatii membrilor comunitatii. Acest
lucru se poate realiza mrin : sensibilizarea si educarea oamenilor, prin consultarea si atragerea
participarii lor la realizarea masurilor, prin crearea de parteneriate si prin masurarea, supravegherea,
evaluarea si declararea progreselor inregistrate pe calea dezvoltarii durabile.
1.2. Masurile pentru indeplinirea obiectivelor dezvoltarii durabile adoptate de

Romnia
n perioada 1997-1999 a fost elaborata pentru prima data, cu asistenta din partea
Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD), o Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila,
care a fost definitivata n urma unui numar mare de contributii asamblate ntr-un cadru larg
participativ si adoptata ca document oficial al Guvernului Romniei. Desi impactul acestui
document asupra politicilor publice la nivel national a fost relativ restrns, el a oferit cadrul
conceptual si metodologia de consultare a factorilor interesati pentru implementarea cu succes a
programului Agenda Locala 21 ntr-un numar de circa 40 municipalitati si judete, printre ele
numarandu-se si municipiul Ramnicu Valcea.
Tratatul de Aderare Romnia Uniunea Europeana, semnat la 25 aprilie 2005
angajamentele concrete ale Romniei de transpunere n practica a ntregului acquis comunitar ce
prevad unele decalari ale termenelor de implementare ale unor obligatii de mediu (pna n 2015
6
pentru instalatiile industriale cu grad ridicat de poluare, 2016 pentru depozitele municipale de
deseuri, 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de colectare si tratare a apelor uzate).
Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) reprezinta documentul de planificare
strategica si programare financiara multianuala care orienteaza si stimuleaza dezvoltarea economica
si sociala a tarii n concordanta cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Planul
stabileste drept obiectiv global reducerea ct mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socioeconomica dintre Romnia si celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia
Europeana la 25 iunie 2007, stabileste prioritatile de interventie ale Instrumentelor Structurale ale
UE (Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune) n
cadrul politicii de coeziune economica, sociala si face legatura ntre prioritatile Planului National
de Dezvoltare 2007-2013 si cele ale UE: Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea
2007-2013 si Strategia Lisabona revizuita.
CSNR prezinta situatia socio-economica a Romniei la momentul aderarii, analiza punctelor
tari si slabe, oportunitatilor si amenintarilor (SWOT), viziunea strategica si sinteza Programelor
Operationale Sectoriale (POS) si Programului Operational Regional (POR) ce urmeaza a fi
implementate n cadrul obiectivului de convergenta.
Strategia de Dezvoltare Regionala (2007-2013) Sud-Vest Oltenia stabileste prioritatile de
dezvoltare la nivel de regiune ce sunt corelate cu cele la nivel national pentru atingerea obiectivului
de coeziune economica si sociala de catre Romania in calitate de stat membru al UE.
Romania beneficiaza de acesul la fondurile ce finanteaza Politica de Coeziune (eligibilitatea
de regiune pentru obiectivul Convergenta si Cooperare teritoriala Europeana- cu 3 componente
transfrontaliera, transnationala si interregionala) si Politica Agricola si Politica Comuna de Pescuit.
CNSR face legatura intre prioritatile nationale si prioritatile la nivel european si Liniile
directoare integrate la nivel de UE pentru crestere economica si locuri de munca (2005-2008).
Instrumentele de management sunt: POS Mediu, Transport, Cresterea Competitivitatii Economice,
Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacitatii Administrative, pentru Asistenta Tehnica,
Programului Operational Regional (POR). Cadrul formularii Strategiei de dezvoltare regionala
(2007-2013) este implicarea partenerilor institutionali si socio-economici.
In acest context se dezvolta conceptul dezvoltarii durabile la nivel local.
1.3. Ce inseamna dezvoltare locala?

1)
2)
3)
4)
5)
6)
Imbunatatirea nivelului de trai;

Protectia mediului;
Asigurarea serviciilor publice pentru a imbunatatii calitatea vietii;
Cresterea nivelului educatiei si culturii;
Asigurarea coeziunii sociale;
Dezvoltarea investitiilor cu respectarea normelor de protectie a mediului.
Exista o atitudine pozitiva a conceptului dezvoltarea locala dar si negativa, cea a
sindromului turismului si al parteneriatelor. Acest lucru se explica prin atitudinea comunitatii locale
fata de parteneriatul public-privat pentru ca acestea le pot considera intimidante(parteneriatelor
strategice locale cu structura cvasipublica ce au stilul autoritatii publice locale).
Aceasta atitudine se poate transcrie in imbunatatirea unui proces sau sistem (PDCA-Plan, Do,
Check, Act).
Generarea de detinere colectiva a unei intelegeri de parteneriat intre liderii omologi din
organizatiile partenere;
Modelarea de roluri, sublinierea importantei muncii in comun, respectarea diversitatii,
modelarea colaborarii;
Reprezentarea- preluarea aspectelor parteneriatelor locale strategice de catre organizatiile
detinatoare si asigurarea ca ceilalti raspund si indeplinesc asteptarile organizatiei;
capacitatea actorilor locali de a initia si gestiona procese de dezvoltare participativa
7
Existenta parteneriatelor strategice se stabileste agenda, coordonatele activitatii, se lucreaza

cu parteneriate strategice locale pentru a lua decizii, se asigura ca toti factorii interesati isi
exprima punctele de vedere.
Este necesara o viziune de ansamblu nu numai pentru dezvoltarea si modernizarea retelelor de
infrastructura (strazi, retele apa, canal), ci si pentru preocuparea catre energiile regenerabile.
Regenararea energiei vigoreaza viata regiunilor intregi si aduc profit. Exista un optimism, iar
pe de alta parte dar si problema cine va putea sa valorifice aceasta ocazie. Obstacolele sunt:
birocratia, slaba informare si efortul pentru imbunatatirea situatiei acuale.
Pentru aceasta este necesara imbunatatirea unui Plan strategic pentru autoritatea publica
locala simplu si practic. Sunt necesare cinci puncte de baza pe care este necesar sa le parcurgem
pentru a fi creata o baza si o siguranta:
1) Informatia si documentarea;
2) Pregatirea proiectelor;
3) Finantarea si cofinantarea proiectelor;
4) Imbunatatirea capacitatii administrative;
5) Problema implicarii resurselor umane precum si a colectivitatii in sensul ca daca mergem
singuri trebuie sa platim mult mai mult. Este benefica varianta parteneriatelor (public-public,
public-privat).
Principiul ce sta la baza parcurgerii acestor puncte este ca nimic nu se rezolva automat, iar
solutiile nu sunt magice pentru a putea fi rezolvat de pe o zi pe alta. Un plan strategic simplu are la
baza Strategia regiunii, judetului, avand in vedere ca o regiune influenteaza o alta regiune.( De
exemplu: nu are sens ca pe un teren ca pe un teren fertil sa credem ca vom schimba destinatia si sa
facem turism.) Drept urmare solutiile pentru rezolvarea acestor probleme sunt: pregatirea de
strategii; antrenamentul si experienta in pregatirea proiectelor.
Strategia astfel elaborata nu poate fi de performanta de pe o zi pe alta. Este necesara o
permanenta atentie pentru imbunatatirea ei si obtinerea rezultatelor exprimate si implicite.
Capitolul 2
EVALUAREA SISTEMULUI SOCIO-ECONOMIC EXISTENT
2.1. Capital natural
Resursele naturale se impart in doua categorii : resurse biotice si resurse abiotice. Ele
grupeaza flora, fauna, aerul solul, apa, zacamintele minerale, materiile regenerabile si
neregenerabile, precum si anumite forme de energie. Interactiunea elementelor biotice si abiotice in
prezenta diverselor forme de energie contribuie la geneza climatului, un alt factor important pentru
intretinerea vietii.
Pentru a gestiona durabil aceste resurse, comunitatea urbana trebuie sa adopte practici care
sa conduca la diminuarea consumului de resurse naturale (prin utilizare rationala si randamente de
productie mai mari), a productiei de deseuri (prin reutilizarea sau reciclarea lor ori de cate ori este
posibil), sa elimine poluarea aerului, solului si apelor (prin stabilirea de norme de emisie stricte), sa
mareasca suprafata zonelor verzi si sa promoveze diversitatea biologica in teritoriul administrat.
Referitor la energie, comunitatile urbane trebuie sa adopte masuri de economisire, atat in ceea ce
priveste capacitatile productive, cat si in ceea ce priveste distributia si consumul diverselor tipuri
sau forme de energie.
2.1.1. Aezarea
Valcea se afla printre judetele fruntase din regiunea Sud- Vest Oltenia care are o populatie
cu pondere mare in mediul rural, de aprox 55%.
Municipiul Rmnicu Vlcea, capitala judeului Vlcea , este situat n zona de nord a
Olteniei, la poalele Carpailor Meridionali, de-a lungul rului Olt, unul din principalele cursuri de
ap ale Romniei i n marginea unei artere de circulaie de mare importan pentru ntreaga ar.
Aflat n centrul unei zone de staiuni balneo-climaterice renumite Climneti, Bile Olneti,
Bile Govora Rmnicu Vlcea numr, la aceast dat, aproximativ 111.980 de locuitori, n
majoritate de etnie romn. Dup cel de al doilea rzboi mondial, prezena zcmintelor de sare de
la Ocnele Mari, i abundena materialului lemnos din pdurile zonei de munte, fac posibil apariia
primelor ntreprinderi industriale (Uzina de Sod si Combinatul de Prelucrarea Lemnului), pe
structura crora se grefeaza n anii urmtori economia oraului.
Dezvoltarea industrial a atras dupa ea modificri semnificative in structura populaiei,
precum i n meninerea cutumelor de munc si via tradiionale, oraul Rmnicu Vlcea devenind
centrul urban pe care-l cunoatem astzi.
Date de baz - Municipiul Rmnicu Vlcea - 2007
Suprafaa total
8952 ha
Numr de localiti componente
14
Populaia
111.342 loc
Densitatea populaiei
1.2437,7 loc/km2
Latitudine nordic
45 07 15
Longitudine estic
24 22 21
Urmatorul tabel ofera o privire generala asupra utilizarii terenului in prezent in cadrul
Municipiului Ramnicu Valcea:
ZONA
ADMINISTRATIVA
ARIA, ha
%
SUPRAFATA TOTALA
RAMNICU VALCEA
Zona centrala si alte zone cu

functii complexe de interes
public
Zona cu gospodarii si functii
complementare
Unitati industriale
Unitati agricole
Zone de recreere si turism
Zona de servicii publice
Cai rutiere publice
Cai ferate
Constructii adiacente la
retelele publice
Zone de destinatie speciala
Alte zone (terenuri arabile,
rauri)
8952
100
ZONA URBANA
ZONA NON-URBAN
ARIA, ha
ARIA, ha
32.66
6028.16
2923.84
%
67.34
97
3.32
841.90
28.8
511.30
23.70
104.2
36.60
280.65
45.81
17.5
0.81
3.6
1.25
9.6
1.6
12.2
0.41
29
38.82
1.3
9
Prognoza populaiei pentru oraul Rmnicu Vlcea a luat n calcul c tendina negativ a
creterii populaiei din Rmnicu Vlcea va continua pn n 2010 cnd minimul de 105,000 de
locuitori va fi atins; in perioada 2010 - 2025 o cretere a populaiei este scont ca urmare a unei rate
medii de cca 6.5 % per an.
Diveri factori au influenat decizia de a presupune c declinul recent al populaiei a fost
stopat. Discuiile cu Municipalitatea indic faptul c populaia din ora este acum stabil; economia
s-a mbuntit n ultimii civa ani, iar declinul populaiei s-a stopat de ex. mrimea familiei va
tinde s creasc; aderarea Romanieila UE n 2007 va tinde s ncetineasc migraia ctre alte ri
UE pe msur ce oportunitile de angajare vor crete; exist planuri de dezvoltare a noi zone, n
limitele oraului. Drept urmare, numrul de utilizatori de servicii de ap i ap uzat va crete n
viitor cu o tendin modest dar permanent.
2.1.2. Relief
Municipiul Rmnicu Vlcea este amplasat n Subcarpaii Getici, la 18 km distan de
defileul Oltului in lunca rului i formeaz la confluen cu rul Olneti o zon de crlig cu
orientarea N S. Lrgimea maxim a luncii este de 2,5 km n partea de nord, de 1,9 km n zona
central si de 2 km n zona sudic.
Zona dealurilor este impadurit cu esene de foioase, n care predomin stejarul.
Oraul este amplasat pe terasele albiei majore a rului Olt, care sunt evideniate mai mult n
partea de vest, deoarece n zona estic dealurile coboar pn aproape de firul apei.
Se disting doua terase. n trecut aglomerarea urban era dispus pe terasa superioar,
datorit frecventelor inundaii produse de Olt. Ulterior, dup amenajarea hidroelectric a Oltului,
aria de locuit s-a extins i pe treasa inferioar, pericolul inundaiilor fiind nlturat. Partea vestic a
oraului se ntinde de-a lungul rului Olanesti, majoritatea cldirilor fiind amplasate pe malul stng
al acestui rau.
2.1.3. Clima
Condiiile climatice sunt caracteristice climatului temperat-continental cu medii anuale ale
temperaturii de ntre 100C i 10,60C, cu precipitaii normale a cror medie anual este cuprins ntre
500 i 900 mm (caracteristic depresiunilor subcarpatice) i vnturi de mic intensitate cu viteze
moderate.
Aceste caracteristici, precum i umiditatea relativ a aerului ce variaz ntre 71 i 78 %,
precum i numrul mare de zile cu insolaie maxim favorizeaz rspndirea viei de vie, a nucului
i a altor pomi fructiferi. Toamnele sunt lungi, iar numrul zilelor cu cea este n medie de 52 zile
pe an.
2.1.4. Resurse primare i secundare

Resursele municipiului, necesare funcionrii i ndeplinirii cerinelor minimale de vieuire
i munc a locuitorilor si, sunt asigurate att de capitalul natural existent n zon, ct i de capitalul
antropic, construit i realizat de agenii economici care fiineaz pe teritoriul acestui centru urban.
Dintre ele, apa i solul sunt eseniale pentru creterea prezent i viitoare a municipiului, de
existena lor, n cantitatea i calitatea necesar, depinznd durabilitatea dezvoltrii.
Resursele de ap
Municipiul Rmnicu Vlcea este situat la confluena a dou cursuri importante de ap: rul
Olt, unul din cele mai importante cursuri de ap din ar, ce traverseaz judeul de la nord la sud i
10
rul Olneti, afluent vestic ce se vars n Olt pe teritoriul acestui ora. Raul Olt asigura necesarul
de apa pentru consum industrial. Raul Olanesti asigura o parte din apa apa potabila a municipiului
Rm Valcea.
Resursele de sol
Mult vreme pmntul a fost tratat ca o resurs nelimitat la dispoziia tuturor, dar
abordarea ecosistemic impune reconsiderarea solului i subsolului ca pe o resurs natural ce
trebuie gestionat n manier durabil.
Municipiul Rmnicu Vlcea dispune de o suprafa total de 8952 ha cu un P.O.T (procent
de ocupare a terenului) de 21%. n afara imenselor pierderi cauzate de urbanizare, solul
municipiului Rmnicu Vlcea a suferit o degradare general a terenurilor i habitatelor, att
antropic ct i natural, care i manifest efectele prin imposibilitatea utilizrii terenurilor la
categoria de folosin iniial.
Folosina terenurilor
Construcii si infrastructuri
Terenuri arabile
Plantaii viticole i pomicole
Pajiti ( pasuni si fanete)
Terenuri forestiere
Ape i bli
Total municipiu
Suprafaa ( ha )
1558
1667
590
1208
3254
675
8952
Resursele minerale
n municipiul Rmnicu Vlcea, cu excepia resursei de apa care se gsete n perimetrul
municipiului si este folosit in scopuri industriale, utilitare si casnice, celelalte resurse minerale - ca
pacura, crbune, gaze naturale (necesare industriei energetice) - sunt aduse de la mari distane din
jude (lignit de la Berbeti-Alunu, gaze prin reeaua de transport i distribuie) sau importate.
Aceasta zon nu dispune de alte zcminte minerale exploatabile.
Vegetaia forestier
Dealurile din jurul oraului sunt acoperite cu pduri de gorunete, gorunete fgete si fgete.
Pe lng speciile dominante ca fagul, si gorunul, apar si carpenul, teiul, frasinul, jugastrul, ulmul si
salcamul. Etajul de arbusti este format din alun, lemn cainesc, corn, soc, clocotis si iedera ca planta
agatatoare. Vegetatia ornamentala din parcurile si zonele de versant cuprinde: bradul argintiu,
molidul, pinul, zada, arinul, plopul si salcia.
Resursele energetice
Din punct de vedere energetic, municipiul i asigur producerea energiei necesare desfurrii
tuturor activitilor umane, pe plan local, prin dou societi (cu capital majoritar de stat) i anume:
S.C. CET Govora S.A care asigur producerea i furnizarea agentului termic pentru industrie i
nclzirea locuinelor, precum i a energiei electrice (generat prin arderea combustibililor
convenionali); este primul productor independent de energie din ar.
Electrocentrale Rmnicu Vlcea S.A care produc i furnizeaz energie electric, prin uzinele
hidroelectrice Rmnicu Vlcea, Rureni i Govora, n reeaua naional. Dispeceratul energetic
naional asigur, la cerere necesarul de consum pentru municipiul Rmnicu Vlcea.
11
Puterea
instalata
(MW)
46
48
45
Denumirea
hidrocentralei
Rmnicu Vlcea
Rureni
Govora
Suprafata
lacului de
acumulare (ha)
319
174
477
Resurse alimentare
Din punct de vedere alimentar, municipiul Rmnicu Vlcea este asigurat prin producia de
carne, lapte i ou, majoritatea societilor cu profil alimentar avnd centrele de tiere (abatoare) i
prelucrare pe teritoriul oraului, iar pe cele de achiziie n imediata vecintate a acestuia, respectiv
la cel mult 20-30 km distan.
De asemenea, producerea finii i a pinii se face prin uniti specializate care fiineaz pe
raza municipiului, materia prima, grul fiind cultivat i produs in cantiti suficiente n zonele
limitrofe. n ceea ce privete restul vegetalelor (legume i fructe), suprafeele cultivate n acest scop
nu asigur o producie suficient ntregii populaii a oraului, pieele fiind aprovizionate din alte
surse dect cele locale.
2.1.5. Calitatea factorilor de mediu

In contextul regional, la nivelul judetului Valcea s-au inregistrat cantitati mari de deseuri
industriale (poluari acidentale din industria chimica), cel mai mare batal de reziduri periculoase SC
OLTCHIM SA Rm Valcea in suprafata de 16 ha.
1. Din sursa Autoritatii de Sanatate Publica Valcea au fost furnizati atat indicatorii
privind asigurarea cantitatii si calitatii potabile cat si indicatorii de sanatate in
legatura cu calitatea apei potabile.
Indicatori privind asigurarea cantitatii si calitatii apei potabile:
Localitatea
Intreruperi in
distributie
ore/zi
Consum (l/om/zi )
min
max
media
Statie tratare ( denumire)

Brezoi-Valea lui Stan
112
154
133
RmValcea-Nord
Rm Valcea
RmValcea-Vladesti
Sistem
de apa
Sursa 4
Suprafata
Profunzime
Protectie
sanitara
Calitatea
sursei
Suprafata
P
Lac Bradisor
RmValcea
Bistrita-SC Oltchim SA
Chimie
nr analize/
necoresp
da
nu
da
nu
Mn-4/3;Fe-1/0
Cu-2/0
-
Lac Cheia
p.Bistrita
p.Vladesti
Bacteriologie
nr analize /
necoresp
CT-9/0;CF8;SF-6/
9
CT-1/1; CF-1/1
SF-4/2
-
12
Disfunctionalitati
identificate pentru
sistemul de
alimentare cu apa
grad avansat de uzura retea distributie Fe >cma

materiale aductiune si retea distributie, inadecvate tipului de apa-corosiva,Fe>cma-sursa
principala L.Bradisor
captare secundara L Cheia se afla in conervare activa functionind periodic cu debit
minim
linie tehnologica statie de tratare sursa secundara inadecvata variatiilor de calitate a
sursei
colmatarea surselor secundare de profunzime-debite in scadere,T variabila
Indicatori de sanatate in legatura cu calitatea apei potabile

Populatia
Febra
tifoida
107656
0
Boli-nr cazuri
dizenterie /100.000
0
Hepatita
A
9
/100.000
8,4
BDA
135
/100.000
1,25
Sesizari inregistrate din partea populatiei privind factori de mediu: calitatea apei potabile
-nivelul zgomotului in perioda nocturna datorita functionarii unitatilor de alimentatie publica
Sursele de poluare majore din municipiul Rmnicu Vlcea aparin mai multor ramuri industriale,
dup cum urmeaz:
Industria chimic reprezentat de societile comerciale Oltchim S.A i Uzinele Sodice S.A,
S.C Resin SRL,;
Industria construciilor de maini S.C. Vilmar S.A si S.C. Hervil S.A, S.C Protectchim S.A;
Industria energetic S.C. CET S.A ;
Industria exploatrii i prelucrrii lemnului S.C. Cozia Forest S.A
Industria uoar S.C. Favil S.A, S.C. Minet S.A, ;
Industria alimentar S.C. Vel Pitar S.A, S.C. Boromir Ind SRL, S.C. DianaProd SA ,SC
Sapte Spice SRL, SC Fravil SA, SC Annabella SRL ;
Construcii industriale, civile i de instalaii S.C. Socom S.A, S.C. Electrovalcea S.A, S.C.
Conexvil S.A, S.C Govora S.A, S.C. As SRL, S.C. Erhan S.A, S.C. Imsat S.A, S.C
Energomontaj S.A;
Poluarea industrial, datorat n principal de instalaiile tehnologice cu profil chimic sau de
producere a energiei termice i electrice, precum i poluarea urban, datorat instalaiilor de
nclzire centralizat i mijloacelor de transport, s-a fcut simit n decursul timpului, prin
creterea concentraiilor indicatorilor de calitate ai aerului n zone protejate, generarea de disconfort
locuitorilor, deteriorarea elementelor de urbanism (faade cldiri) sau prin favorizarea creterii
sensibilitatii la diferite boli ale aparatului respirator. In ultinul deceniu, reculul resimtit in economie
a avut ca efect diminuarea presiunii impactului antropic asupra mediului. Prin urmare, au scazut
cantitativ emisiile de noxe si s-a imbunatatit calitatea aerului in zonele protejate.
13
Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Evolutia emisiilor de SO2 in judetul Valcea
intre anii 1999 - 2007
35000
30000
25000
20000
SO2 (tone)
15000
10000
5000
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Sursa: APM Vlcea

Grafic nr. 1 Emisii anuale de dioxid de azot
In judeul Vlcea, cea mai mare contribuie la emisiile de SO2 o are societatea SC CET SA,
care furnizeaz agent termic i ap cald menajer n municipiul Rm. Vlcea, aceasta utilizeaz drept
combustibil crbune i pcur, ambele cu coninut destul de mare de sulf. Cantitatea de crbune i
pcur este diferit de la un an la altul, iar n anul 2007 a fost mai mic dect n anul precedent, dar se
observ din reprezentarea grafic, ca emisiile de SO2 sunt foarte diferite de la un an la altul, functie de
cantitatea de carbune utilizata pentru producerea de energie.
Emisii anuale de monoxid i dioxid de azot (NOx)

Evolutia emisiilor de NOx in judetul Valcea
intre anii 1999 - 2007
8000
7000
6000
5000
4000
NOx (tone)
3000
2000
1000
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Sursa APM Vlcea

Grafic nr. 2 Emisii anuale de oxizi de azot
Aa cum se poate vedea din reprezentarea grafic, i au nivele diferite de la un an la altul.

Proveniena emisiilor de NOx este n cea mai mare parte datorata utilizarii combustibililor fosili, (a
14
crbunelui i a pcurii) de ctre societatea SC CET Govora SA, dar i traficului auto, in special in
municipiul Rm. Valcea.
Avnd n vedere implementarea legislaiei europene, majoritatea agenilor economici cu
impact major asupra mediului au inceput sa deruleze incepand cu anul 2006, programe de
conformare n vederea reducerii polurii.
In urma determinrilor efectuate, n perioada 2005 - 2007 se poate constata o mbuntire a
calitii aerului n judeul Vlcea n ce privete pulberile n suspensie de tip PM10. In general,
depiri ale CMA s-au nregistrat la acest indicator n punctul de msurare - APM Vlcea. Acest
lucru se datoreaz atat funcionrii necorespunztoare a instalaiilor societii SC ELVILA SA
Sucursala Carpatina cat i traficului intens din zon. Fa de anul 2005, in prezent frecvena
depirilor a sczut simtitor urmare incetarii activitati societatii ELVILA S.A .
Pentru evaluarea gradului de poluare a aerului n zona urban, in municipiul Rm. Vlcea au
fost instalate si au intrat in functie incepand cu anul 2008, doua staii automate de monitorizare a
calitii aerului, ce pun la dispoziia publicului i factorilor de decizie date i informaii avnd un
mare grad de certitudine.
Staiile sunt echipate cu analizoare de dioxid de sulf, dioxizi i oxizi de azot, monoxid de
carbon, ozon, pulberi n suspensie (PM10/2,5), benzen si COV (compui organici volatili) care
transmit rezultatele msurtorilor n timp real. Masuratorile se efectueaza continuu, iar valorile
obtinute se integreaza si se obtine o medie orara pe fiecare indicator de calitate, care poate fi
comparata cu valoarea maxima admisibila pe intervalul respectiv (conform cerintelor Uniunii
Europene). Pentru pulberile n suspensie se execut determinri gravimetrice i de coninut de
plumb, n laboratorul APM Vlcea.
Datele de calitate a aerului provenite de la cele 2 staii sunt transmise on-line la Centrul de
Date din cadrul APM Vlcea i sunt prezentate publicului cu ajutorul unui panou exterior (amplasat
la Intersecia strzilor Nicolae Blcescu cu G-ral Praporgescu (n zona Universitii Spiru Haret) i
a unui panou interior situat la sediul APM Vlcea. Tot n timp real sunt transmise i Centrului de
Evaluare a Calitii Aerului ce funcioneaz n cadrul ANPM i care reprezint punctul focal unde
se centralizeaza datele de calitate a aerului de la toate cele 117 staii din Romnia.
La nivelul judeului Vlcea determinarea pulberilor n suspensie PM10 a nceput n anul
2003 i se efectueaz ntr-un singur punct de recoltare la sediul APM Vlcea. Nu se fac determinri
ale fraciunii PM2.5.
Frecvena depirilor a evoluat constant n perioada 2003-2006 (53.7%) cu o uoar cretere in anul
2005 (60.52%), ca apoi s scad n anul 2007 la 11.36%, iar media anual a concentraiilor de
PM10 a avut o constan de 60.6 g/mc, exceptnd anul 2007, valoarea fiind de 36.19 g/mc.
Maxima valorilor indicatorului PM10 a fost atins n anul 2005 de 228.65 g/mc ca apoi s scad
la jumtate in 2007 (119.19 g/mc).
An
Frecvena de
depasire (%)
Media anual
(g/mc)
Valoarea maxim
(g/mc)
Punct prelevare: Sediul APM Vlcea

2003
2004
2005
56
43,32
60,52
2006
54,9
2007
11,36
60,72
55,12
60
66,48
36,19
154,2
202,3
228,65
200,9
119,19
Variaia concentraiei i frecvenei de depire a pulberilor n suspensie fraciunea PM10

n perioada 2003-2007
15
Datele de calitate obtinute prim monitorizarea automata a calitatii aerului la cele 2 statii pe
perioada februarie iulie 2008 demonstreaza si certifica, totodata, tendinta de imbunatatire a
calitatii aerului, constatata in anii anteriori. Valorile medii lunare inregistrate la statia VL-1
(Gradina zoologica):
Luna
SO2
NO2
Benzen
Toluen
PM10
CMA
125
100
75
(ug/mc)
24
32
52
Februarie
16
30
5
7
43
Martie
19
24
4
5
51
Aprilie
17
58
1
4
46
Mai
14
59
1
3
47
Iunie
16
36
1
3
48
Iulie
Valori medii zilnice inregistrate la statia VL-1 (de tip urban)
Cu toate acestea, datorita cresterii parcului auto, cu vehicule ce nu indeplinesc criteriile de
calitate din directivele europene (EURO 2), sunt varfuri zilnice pe diverse ore, cu maxime ce
depasesc concentratia maxima admisa, in special la NO2 si pulberi in suspensie.
In ceea ce priveste statia VL 2 (de tip industrial), amplasata pe platforma chimica,
depasirile orare sunt inregistrate in general la indicatorul SO2 si pulberi in suspensie (PM10).
Valorile medii lunare se incadreaza in limitele maxime admise, asa cum se poate observa din
tabelul de mai jos:
Luna
CMA
(ug/mc)
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
SO2
125
NO2
100
Benzen
-
Toluen
-
PM10
75
26
32
11
15
16
23
14
12
23
12
12
11
13
10
19
10
68
40
42
28
28
31
Valori medii zilnice inregistrate la statia VL-2 (de tip industrial)

Ca i n anii precedenti, in anul 2007, nivelul de zgomot msurat n municipiul Rm. Valcea
indic o dinamic ascendent. Ponderea o dein zgomotele exterioare cu caracter permanent zgomote de fond - , cu valori cuprinse ntre 45 dB noaptea i 100 dB ziua, dar si cele interioare
datorate organizarii festivitatilor (nunti, botezuri etc.) in localuri situate la parter de blocuri sau in
imediata vecinatate a spatiilor de locuit.. Determinrile efectuate de Direcia de Sntate Public
Vlcea determinri efectuate cu un sonometru care indic numai valori momentane, arat valori
cuprinse ntre 95 dB(A) i 50dB(A).
Principalele surse de poluare fonic n municipiul Rm. Valcea care afecteaz viaa
oamenilor sunt: zgomotul rezultat din circulaia rutier, feroviar, zgomotul i vibraiile provocate
de construcii, de instalaii de ventilare, de condiionarea aerului, centrale termice, discoteci, baruri
i unele zone de agrement.
16
Guvernul Romniei a adoptat n anul 2005 Hotarrea 321, care abordeaz la nivel naional
metodologa evitrii, prevenirii sau reducerii efectelor duntoare provocate de zgomotul ambiental
inclusiv a disconfortului, prin implementarea urmtoarelor msuri :
determinarea expunerii la zgomotul ambiental prin ntocmirea hrilor de zgomot pentru
toate localitaile din ara pana in 2012.
punerea la dispoziia publicului a informaiilor privind zgomotul ambiental i efectele sale.
adoptarea, pe baza datelor din hrile de zgomot, a planurilor de aciune, avnd ca scop
prevenirea i reducerea zgomotului ambiental.
O hart strategic de zgomot este o reprezentare a informaiilor referitoare la urmtoarele
aspecte: stare din punct de vedere acustic, existena anterioar sau viitoare, n funcie de un
indicator de zgomot, depirea unei valori limit, estimarea numrului de persoane dintr-o zon,
expuse la anumite valori ale unui indicator de zgomot.
Masuri pentru reducerea nivelului de zgomot: Pn la sfaritul anului 2012 toate
localitile din Romnia, vor trebui s realizeze i s pun la dispoziia publicului hri strategice
de zgomot, care vor contribui la identificarea i monitorizarea eficient a principalelor surse de
poluare fonic de pe teritoriul municipiului Rm. Vlcea.
Spaiile verzi au fost o venica problem a primriilor, aceste zone fiind primele sacrificate
pentru realizarea diverselor proiecte de amenajare urbana sau investiiilor, aa n ct suprafaa lor sa redus drastic n ultimii 15 ani, mai ales n intravilanul localitilor. In prezent, se incearc gasirea
unor soluii viabile pentru pstrarea i conservarea celor existente i extinderea suprafeelor, acolo
unde este posibil. O mare parte din ele au disprut prin retrocedarea terenurilor ctre proprietari.
Spatiile verzi s-au reamenajat continuu, pentru a pastra imaginea placuta a orasului. Asftel
au fost incepute amenajarile la terenul de sport al Colegiului Mircea cel Batran si al Colegiului
Lahovari, centrului de recreere si agrement Zavoi, care se vor finaliza in 2008 , s-au efectuat
lucrari de reabilitare a infrastructurii stadionului municipal Zavoi, amenajandu-se spatiile
administrative si de cazare ale stadionului municipal etc. In partea de sud a oraului se afl zona
de agrement Strand Ostroveni, care an de an este reamenajat i nfrumuseat.
Cu toate acestea, suprafata de spatiu verde/cap de locuitor nu atinge valoarea minima
necesara conform cerintelor Uniunii Europene (de 26 mp/cap locuitor), drept pentru care sunt
necesare eforturi sustinute pentru conformarea cu aceste cerinte pana la 1.01.2012.
Determinarile de zgomot ocazionale efectuate pe raza mum. Rm. Valcea, releva faptul
ca nivelul zgomotului ambiental este depasit pe alocuri, sursa principala de zgomot fiind
traficul rutier, celelalte surse (industriale si traficul feroviar) avand o pondere mai mica.
In vederea evaluarii si aplicarii unor masuri de reducere a zgomotului ambiental se
vor avea in vedere:
- cartografierea principalelor surse si zone in care exista poluare fonica si elaborarea hartii de
zgomot, pana in anul 2012;
- elaborarea planului de actiune pentru reducerea nivelului de zgomot, pana in anul 2013;
- managementul corespunzator al retelei de transport urban, in vederea asigurarii unor
suprafete de rulare de calitate pe strazile mun. Rm. Valcea;
- managementul corespunzator al traficului in vederea uniformizarii volumului traficului;
- o mai buna planificare urbana prin redezvoltarea zonelor cu densitate mare de populatie si
crearea de spatii linistite departe de trafic.
Poluarea apelor de suprafa i subterane este prezent i n oraul Rmnicu Vlcea, sursele
de poluare fiind multiple i diverse. Cel mai afectat curs de apa este rul Olt, care intr n judeul
nostru cu o zestre de poluani semnificativ, urmare impurificrii lui in cursul superior.
Platforma chimic, pe care funcioneaz cele mai mari i diverse surse de poluare, respectiv
societile comerciale OLTCHIM S.A i Uzinele Sodice Govora S.A, contribuie la poluarea apelor
nu numai prin substanele evacuate n apele de suprafa, ci i prin depunerile pe sol a reziduurilor
sale lichide i solide. Batalele de lam ale USG i de reziduuri organo clorurate ale OLTCHIMului, au impurificat pnza freatic din zon, fcnd-o improprie consumului potabil.
17
In ceea ce privete volumul apelor uzate menajere si industriale, colectate de pe teritoriul

municipiului Rmnicu Vlcea prin sistemul de canalizare, (exploatat i ntreinut de aceast
societate) se remarc faptul c, pe de-o parte nu toate apele uzate generate din activitile
productive i menajere sunt deversate in canalizare, multe dintre ele ajungnd direct n emisarul
natural (n special n rul Olneti), iar pe de alt parte reeaua de canalizare nu acoper n
ntregime suprafaa municipiului.
Poluarea solului i vegetaiei, din cauze antropice locale, este mai puin evident, cu
excepia zonelor unde sunt amplasate depozitele de deeuri urbane i industriale ( batalele de slam
ale USG i batalul de rezidii organice al Oltchim S.A.). Aceste suprafee, pe care sunt amenajate
depozitele (construite fara respectarea criteriilor ecologice) trebuie s suporte o reconstrucie
ecologic ndelungat, nainte de a fi redate circuitului natural. Dei, pe teritoriul localitilor din
municipiu sunt zone unde s-au constatat uscri n diferite stadii ale vegetaiei (ndeosebi forestiere),
nu se poate afirma cu certitudine c fenomenul respectiv se datoreaz exclusiv polurii locale.
Exist muli ali factori de stress, care pot condiiona dezvoltarea vegetaiei.
2.2. Capitalul Antropic

Nu se poate vorbi de o protectie responsabila a mediului si de dezvoltare durabila, fara a lua
in calcul problemele economice. Presiunile concurentiale ce se manifesta la scara mondiala au
constrans comunitatile locale la restructurari economice profunde, fara precedent. Industriile
manufacturiere, infloritoare in secolul XIX, au suferit un declin rapid odata cu progresul
tehnologiilor moderne si robotizarea dezvoltate cu precadere in a doua jumatate a secolului XX, iar
investitiile si activitatile productive s-au orientat catre zone in care exista mana de lucru si resurse
ieftine. In zonele ramase, dezvoltarea s-a axat pe servicii si consum sau pe sisteme de productie
avansate din punct de vedere tehnic si putin poluante, nu fara destule convulsii sociale generate de
somaj. Pe ansamblu, forta de munca tinde sa devina inalt calificata si sa se orienteze catre
intreprinderi de prestari servicii, mai putin catre exploatari de resurse naturale si activitati de
productie primara.
Intre activitatea economica si durabilitatea fizica a mediului exista o legatura intrinseca,
nemijlocita, degradarea mediului antrenand implicit evolutia economica a unui areal. Al V-lea
Program MEDIU al Uniunii Europene recunoaste necesitatea schimbarii de atitudine si de
comportament economic, subliniind ca exista 5 domenii tinta in care trebuie sa se produca aceasta
schimbare : industrie, transport, energie, agricultura si turism. Acest program fundamenteaza
principiile conform carora este absolut necesar sa se reduca consumul de materii prime (obtinute
din resurse naturale) si productia de deseuri, sa se adopte modalitati de exploatare si productie
curate si sa se respecte nivelul de sustenabilitate al planetei.
In consecinta, politicile economice au inceput sa se concentreze pe mentinerea cresterii
economice in acord cu aceste principii si sa gaseasca solutii menite a aplatiza diferentele dintre
categoriile sociale. Modelele economice clasice nu ofera suficiente elemente pentru a fundamenta o
echitate sociala reala si nu conduc la diminuarea polarizarii societatii in saraci si bogati. Trebuie sa
se gaseasca un model economic in care sa fie armonizate toate aspectele ce vizeaza functionarea si
dezvoltarea unei societati : crestere venituri, mediu curat, locuri de munca, echitate sociala,
bunastare materiala si spirituala. Cu alte cuvinte, sa se gaseasca un model de economie durabila.
2.2.1. Activiti economice i mediul de afaceri

Activiti economice
In Rm Valcea se afla specializari remarcate in regiunea Sud Vest Oltenia a industriei textile
si a produselor chimice.
18
Ponderea intreprinderilor mari din Valcea in regiune este de 19,9 %; in productia majoritatii
intreprinderilor de top din judet si majoritatea din Rm Valcea: fabricarea produselor chimice de
baza (SC OLTCHIM SA), trasnportul si distributia aburului si apei calde( SC CET Govora SA),
fabricarea produselor de morarit SC Boromir Ind SRL), energie electrica (Filiala pentru reparatii si
Servicii Hidroserv Rm Valcea). Investitii straine sunt la parteneri de top SC VILMAR (Franta),
Magneto Wheels Romania SA
Agricultura
Dezvoltarea i modernizarea agriculturii este o sarcin de prim ordin pentru asigurarea
securitii alimentare a cetenilor oricrei localiti. Prin fondul funciar de care dispune,
Municipiul Rmnicu Vlcea poate s-i asigure independena alimentar la o serie de produse,
inclusiv anumite cantiti pentru export.
Total suprafa
arabil
2008
Arabil
3465
1667
Din care (dup modul de folosin):

Livezi i pepiniere
Puni
Fnee
pomicole
582
835
373
Vii
8
Important este ca pe aceste suprafee s fie structurat o producie agricol care s satisfac
prioritar nevoile populaiei oraului cu legume i fructe proaspete sau conservate, i s permit
dezvoltarea unui puternic sector zootehnic pentru acoperirea nevoilor de carne, lapte i ou.
Impactul produs de apariia i dezvoltarea sectorului privat nu s-a reflectat firesc n creterea
produciilor i aceasta datorit, n primul rnd, unor cauze de natur financiar i funciar.
Industria
Tipuri de industrii in Rmnicu Vlcea
Sectorul industrial din Ramnicu Valcea este vast si include:
Produse chimice si similare
Alimente si bauturi
Cherestea si produse forestiere
Textile
Produse petrochimice
Intretinere si reparatii transport
Materiale de constructie
Galvanizare si fabricarea metalului
Fabricarea produselor metalice
Productia de energie electrica si termica
Zone industriale
Unitatile industriale din Ramnicu Valcea sunt grupate in esenta in trei zone:
Platforma nordica
Platforma nord-centrala
Platforma sudica, care include marele complex de industrie chimica ce include Oltchim.
Industria oraului a cunoscut n ultimii ani un proces de restructurare . Totodat s-au
constituit noi operatori economici cu capital privat care au compensat n parte urmrile negative
generate de inconsecvenele din acest interval de tranziie la economia de pia.
19
Din datele bilanurilor pentru anul 2007 depuse de cele 5641 societi comerciale ce
functioneaza in municipiu (93% din totalul societilor existente la nivel judet), se pot face aprecieri
cu privire la structura si starea lor economica.
Societi
comerciale
Domeniul de
activitate
Angajai
Cifra de afaceri
Profit brut
Numr
mediu
% din
total
Numr
% din
total
Valoare
(milioane
lei)
% din
total
Valoare
(milioane
lei) fara
marii
contribuabi
li
5641
100
53480
100
7386.69
100
222.70
100
0,10
232
0,43
125,93
0,30
3.5
2,33
583
10,33
221877
41,49
3404.47
46,09
37.4
34,02
12
0,21
2501
4,68
407.73
5,52
1.97
2,95
Total Municipiul
Rmnicu Vlcea, din
care:
1. Industria extractiv
2. Industrie
prelucrtoare
3. Industria energiei
electrice, termice, gaze
i ap
% din
total
Construciile
Modificarea structural a surselor de finanare i reducerea potenialului investiional in
zona industriala, la care se adug cadrul legislativ instabil i incoerent care nu a stimulat
investiiile strine i autohtone, a fcut ca activitile de construcii s nregistreze o scdere
continu ntr-o perioad lung de timp. Privit prin prisma datelor de bilan de la finele anului
2007, activitatea de construcii se prezint astfel:
Ageni economici in
construcii
Angajai
Cifra de afaceri
Numr
% din total
Numr
mediu
% din total
Valoare
(milioane
lei)
487
8,63
668
1,25
624.62
% din total
8,46
Profit brut
Valoare
(milioane
lei)fara
marii
contribuabili
45.7
% din total
20,52
O pondere important i cu caracter de continuitate (la un nivel relativ stabil) au prezentat-o

lucrrile de construcii finanate din fondurile Primriei Municipiului Rmnicu Vlcea, care au
vizat rezolvarea unor prioriti, precum: locuine sociale, cmin de btrni, modernizri de cldiri,
zona de agrement Nord, infrastructuri edilitare (extindere reele distribuie ap potabil i
canalizare, reabilitare reele termice, extindere reea gaze naturale etc).
Cele mai mari probleme legate de construcii, sunt de natur financiar, n general fondurile
alocate investiiilor avnd un parcurs greoi de la finanator la constructor.
Activitatea de construcii, investiiile n general, trebuie s reprezinte n viitor o principal
modalitate de aplicare a atribuiilor suplimentare ce revin administraiei locale n urma procesului
de descentralizare.
Lucrarile finantate de municipalitate sunt cele pentru modernizarea si reabilitarea scolilor,
construirea graninitelor noi (ex: Gradinita Ostroveni 6) si modernizarea celor vechi, lucrarile de
modernizare a salilor de sport de la scoli (ex. sala de sport de la Scoala generala nr 9)
20
Turismul
Situat la intersecia paralelei 4507 latitudine nordic cu meridianul 242221 longitudine
estic, la jumtatea distanei dintre Ecuator i Polul Nord, n plin zon temperat, cu cele mai
favorabile condiii de dezvoltare a vieii omeneti, Municipiul Rmnicu Vlcea este aezat pe una
din principalele rute internaionale ce leag Europa Central de Peninsula Balcanic (E 81; DN 7).
La numai 180 km de Bucureti, capitala Romniei, 105 km fa de Sibiu i 40 km fa de
Curtea de Arge, orae cu un bogat trecut istoric, Rmnicu Vlcea deine importante vestigii
istorice care au fost puse n valoare doar parial.
Cadrul natural, condiiile noi create prin amenajrile hidroenergetice de pe rul Olt care au
nzestrat oraul cu dou mari lacuri de acumulare ct i apropierea, la numai 18-20 km, de
staiunile balneoclimaterice Olneti, Govora, Climneti Cciulata - Cozia, avantaje la care se
adaug accesul deosebit de comod ctre zona Voineasa Vidra, staiuni montane n plin proces de
afirmare, fac din municipiul Rmnicu Vlcea una din localitile Romniei n care turismul poate s
devin, n perspectiv, principala activitate economic.
In acest context al judetului Valcea pentru care acesta se situeaza pe locul 3 din punct de
vedere al capacitatii de cazare si pe locul 2 al numarului de inoptari din regiune, inregistrandu-se o
discrepanta intre potentialul turistic si capacitatea de exploatare, iar valcea contrabalanseaza acest
deficit prin practicarea turismului social care reprezinta numarul de turisti ce tranziteraza zona cu
subventii de la bugetul de stat, fiind caracterizar de cheluieli reduse.
n acest context trebuie regndit i redefinit oferta turistic a oraului, care trebuie sa
permit dezvoltarea dotrii materiale, a serviciilor complexe i atractive pentru turitii din ar i
din afara ei, i nu n ultimul rnd atragerea investitorilor strini.
Denumire
Uniti de cazare, din care:
- Hoteluri
- Campinguri
- Hanuri si moteluri
- Vile turistice
- Tabere de elevi si
prescolari
2005
2006
Numr
14
4
2
1
1
Locuri
1011
419
218
184
10
Numr
17
4
2
1
1
Locuri
897
353
218
94
10
76
76
Evalund stadiul actual i concluzionnd c activitatea turistic reprezint una din opiunile
cele mai favorabile dezvoltrii durabile a oraului, se impune ca autoritatea local s acioneze mai
susinut, ca un conductor al proceselor de dezvoltare, structurnd n acest sens eforturile
sectoarelor public i privat ale comunitii, pe baza strategiei i politicilor aferente pentru
valorificarea diverselor categorii de potenial.
Elaborarea unor programe pentru promovarea turismului valcean: a hartilor turistice,
pliantelor, traseelor turistice in municipiu.
Comerul
.
ns activitatea de comer, dei este reprezentat de 2212 ageni economici (peste 39% din
numrul acestora pe municipiu) concentreaz numai 13,64% din numrul mediu de salariai din
ora i particip cu aproximativ 23% la cifra de afaceri. Dezvoltnd analiza, observm c grupa
societilor comerciale cu ridicata (ce este reprezentat de 740 ageni economici, adic 33,45%),
dei concentreaz 33,91% din numrul angajailor realizeaz 56,37% din cifra de afaceri , n timp
21
ce la cei 1472 ageni economici din comerul cu amnuntul (66,56% din total) cu 66,09% din
numrul angajailor se nregistreaz numai 43,63% din cifra de afaceri.
Ageni economici
Explicaii
Total comer, din
care:
- Comer cu ridicata
- Comer cu amnuntul
Angajai
Cifra de afaceri
Valori
% din
(mld.
total
lei)
Profit brut
Valori
% din
(mld.
total
lei)
Numr
% din
total
Numr
mediu
% din
total
2212
39,21
7294
13,64
1747,14
23,65
50,05
20,51
740
1472
39,45
66,56
2474
4820
33,91
66,09
984,84
762,30
56,37
43,63
28,34
21,71
56,62
43,38
2.2.2. Evoluia sectorului privat

Mediul de afaceri
Datele nsumate din bilanurile contabile ale anului 2007 depuse de 5641 societi
comerciale pun n evidenta faptul c, prin indicatorii de baz, Municipiul Rmnicu Vlcea se
nscrie ca unitate teritorial-administrativ reprezentativ n economia judeului Vlcea.
Indicatori de referinta
Nivel an 2007
Numr de ageni economici

Capital social (mld. lei)
Numr mediu salariai
Cifra de afaceri (mld. lei)
Profit brut (mld. lei)
5642
292,85
53.480
7386,90
288,30
% din economia
judeului Vlcea
60,0
63,37
76,9
82,87
95,07
Din totalul agenilor economici existeni, 39,2% desfoar activiti de comer (inclusiv
alimentaia public), aproape 31,6% sunt prestatori de servicii, 10,7% au activitate industrial,
8,6% lucreaz n construcii, 9,0% au ca profil activitatea de transporturi i 0,9% se ocup de
agricultur i silvicultur.
Structura activitatilor economice din Rm Valcea
com
ps
ind
constr
trans
agr, silv
Domeniul de activitate
Numrul de
societi
Agricultur i silvicultur
Industria extractiv
52
6
Cifra de
afaceri (mil.
lei)
14,45
22,47
Numr mediu Profit brut

personal
(mil. lei)
184
232
1,08
3,47
22
Domeniul de activitate
Industria prelucrtoare
Energie electric, gaze, ap
Construcii
Comer
Hoteluri i restaurante
Transport i depozitare
Posta i telecomunicaii
Activiti financiare, bancare i de
asigurri
Tranzacii imobiliare
Administraie public, nvmnt,
sntate i asisten social
Alte activiti de servicii
IMM Total
% din total societi comerciale
583
12
487
2212
269
508
46
Cifra de
afaceri (mil.
lei)
3404,47
407,73
624,62
1747,11
50,15
242,47
13,15
145
Numrul de
societi
Numr mediu Profit brut

personal
(mil. lei)
22187
2501
668
7294
1067
2379
186
80,52
1,97
60,8
70,5
2,62
15,47
1,09
29,97
303
9,64
150
15.32
200
2,61
125
14,03
274
2,72
142
5628
99,77
14,08
3703,91
50,14
562
34700
64,88
0,87
222,73
77,26
Dinamica IMM-urilor
n cei 18 ani de tranziie sectorul privat a traversat perioade extrem de dificile pe fondul
lipsei de experien, labilitii actului legislativ, birocraiei i corupiei, ct i a lipsei de ncredere a
populaiei fa de iniiativa privat.
Evoluia n sincope a sectorului privat i ndeosebi a ntreprinderilor mici i mijlocii rezult
pregnant din faptul c n ntreaga perioad de tranziie au fost radiate din evidentele registrului
comerului local 585 societi comerciale, ceea ce reprezint aproape 5,4% din cele existente la
finele anului 2007.
Analiznd evoluia dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii se poate concluziona totui c
i consolideaz activitatea, i perfecioneaz managementul i particip n tot mai mare msur la
dezvoltarea localitii.
Dac cu 10 ani de zile n urm activitatea economic a Municipiului Rmnicu Vlcea era
susinut aproape n exclusivitate de uniti cu peste 1000 de salariai, la nceputul anului 2007
circa 99,77% din societile comerciale sunt ntreprinderile mici i mijlocii, care realizeaz 50,14%
din cifra de afaceri.
n rndul agenilor economici, IMM - urile ocup deci o pondere crescnda deoarece, pe de
o parte au capacitatea de a absorbi fora de munc din procesele de restructurare, iar pe de alt parte
produsele i serviciile realizate de ele pot contribui la redresarea i relansarea economiei locale,
consolidnd totodat clasa de mijloc a societii.
Oscilaiile creterii de nivel nu trebuie s fie evaluate numai pe plan economic, dar i din
punct de vedere al consecinelor asupra mediului uman i natural. De aceea, comunitatea oamenilor
de afaceri din sectorul privat trebuie s devin un partener esenial pentru succesul oricrui program
de dezvoltare durabil.
n acest scop, administraia local trebuie s acioneze pentru reducerea i eliminarea
obstacolelor n calea dezvoltrii economice i n vederea crerii de faciliti pentru stimularea i
promovarea vitalitii economice.
Servicii pentru afaceri

La nivelul municipiului Rmnicu Vlcea, funcioneaz sucursale ale celor mai importante
bnci comerciale din Romnia, respectiv Banca Romn pentru Dezvoltare, Banca Comercial
Romn, Reiffeissen Bank, BANCPOST, CEC, Banca Transilvania, a cror activitate furnizeaz
23
ntreaga gama de servicii financiar bancare solicitate de mediul de afaceri i cerinele agenilor
economici.
Din totalul IMM-urilor, circa 198 (la nivelul municipiului) sunt specializate n informatic,
proiectare, asisten i consultan, radio, televiziune i comunicaii, ceea ce demonstreaz o
atractivitate n cretere pentru acest tip de servicii.
S-au dezvoltat de asemenea, multe societi ce furnizeaz servicii INTERNET, att
persoanelor juridice, ct i persoanelor fizice, accesul la aceste servicii fiind facilitat de un pre
relativ modic.
Telefonia mobila este pusa la dispozitie, prin dealeri, in toate zona orasului . S-a extins si
telefonia fixa nemaiexistand doar un singur operator.
n ceea ce privete cercetarea tiinific, la nivelul municipiului Rmnicu Vlcea, exist
doar cteva uniti de profil, cele mai importante fiind Institutul de Criogenie i Separri Izotopice
(unicul de acest fel din ar), Cercetari pomicole.
2.2.3. Organizarea Spatiala

Reeaua stradal, Transportul
In interiorul municipiului transportul in comun este asigurat de S.C. ETA S.A. . Societatea
are ca actionar unic Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Valcea.
Transportul populatiei se realizeaza cu autobuze pentru transport calatori (39 buc., total
4.449 locuri), microbuze pentru transport calatori (9 buc., total 131 locuri), cu un total de 170 statii
de urcare/coborare calatori, maxi taxi-uri si de taxi-uri particulare, ce acoper n suficient msur
cerinele de transport.
In cadrul S.C. ETA S.A. se considera cerintele minime pentru un transport public de calatori
urmatoarele :
1. organizarea traficului (managementul)
2. personal specializat
3. ansamblul infrastructura-vehicul la standarde acceptabile
4. resurse financiare corespunzatoare
iar ca si influentele negative avem:
1. dezvoltarea accentuat a transportului cu autoturismele personale
2. stagnarea dezvoltrii economice (scderea numrului locurilor de munc)
3. creterea ponderii populaiei cu venituri mici (omeri, pensionari, etc.)
4. concurena neloial a firmelor care efectueaz transport judeean i care, la intrarea n
municipiu efectueaz transport urban.
5. creterea semnificativ a numrului de taxiuri care activeaz mai mult sau mai puin
legal pe teritoriul municipiului.
Obiectivul general al S.C. ETA S.A. este de rennoire a parcului de mijloace de transport n
comun conform Normelor Euro 3 i Euro 4 pn n 2010.
Valoare proiect : 5,7 milioane Euro
Durata proiect : 3 ani
Finantare
: neasigurat, se caut surse prin realizarea unui parteneriat
obtinerea unor credite pe termen lung.
public-privat sau
Obiective specifice :
Construirea de staii pentru pentru autobuze sau modernizarea celor existente;
Achiziionarea/montarea de sisteme de control i monitorizare a traficului.
24
Obiective pe termen lung:

nlocuirea parcului de transport public existent cu vehicule ecologice.
Ca si motivatii pentru stabilirea obiectivelor de mai sus ar fi :
1. mrirea numrului de autovehicule particulare (autoturisme i autoutilitare) ce
circul n municipiu pentru transportul de cltori i de marf, n detrimentul
transportului public, accentueaz impurificarea aerului troposferic;
2. transport n comun deficitar si poluant
Sinteza programului zilnic de transport public este de 5.700 Km parcursul mediu zilnic, din
care : 4.100 Km cu autobuze si 1.600 Km cu microbuze, in care sunt transportati zilnic 12.000
locuitori ai municipiului din totalul de 111.342
In urma recensamintelor efectuate s-a observat un numar mare de vehicule ale operatorilor
privati. In general acestia nu au linii urbane, ci trasee preorasenesti care se suprapun foarte mult pe
reteaua urbana.
Aceasta se intampla deoarece autogarile sunt amplasate mult in interiorul orasului. In acest
caz aceste vehicule folosesc aproximativ aceleasi statii cu operatorul ETA.
Concluzii privind transportul in comun.
Orasul este bine acoperit de traseele de transport public ale societatii ETA. Totusi acestea
sunt sinuoase si nepotrivite utilizarii vehiculelor articulate.
Transportul preorasenesc este asigurat de operatori privati, dar este de dorit limitarea suprapunerii
acestor trasee peste cele urbane. In acest fel reteaua stradala, nu foarte generoasa, a municipiului ar
putea deservi in conditii mai bune toti participantii la trafic.
Descongestionarea retelei rutiere ar putea rezulta si din transferul calatorilor de pe liniile de
autobuze pe liniile de CF.
Unele trasee pot fi revizuite si concentrate vehiculele pe liniile eficiente, imbunatatindu-se
atractivitatea sistemului si diminuand risipirea resurselor pe trasee mai putin eficiente. Traseele
mai putin solicitate se vor mentine cu vehicule de capacitate redusa si cu un program de mers care
sa corespunda unor nevoi sociale pentru elevi si populatia de varsta a treia.
Pentru pensionari, elevi si studenti exista compensari/subventi acordate de catre Primaria
Municipiului Ramnicu Valcea.
Traficul de prognoza. Parametrii socio-economici actuali si de perspectiva
Mobilitatea populatiei este in primul rand influentata de factori socio-economici. Este
cunoscuta tendinta de migrare a populatiei din mediul rural catre cel urban, dar si inglobarea de
catre marile orase a zonelor periurbane inducand o crestere a spatiilor de productie, depozitare, a
spatiilor comerciale si a institutiilor sociale. Implicit numarul locurilor de munca, precum si
densitatea locuitorilor/km2 vor fi corelate cu aceste cresteri.
Avand in vedere prevederile P.U.G., conturarea cartierelor de la periferia orasului atat
cartiere de blocuri, cat si cartiere de vile, aparitia de noi poli comerciali, precum si inevitabila
inglobare in zona urbana a localitatilor sau a zonelor periferice situate intre acestea si municipiul
Ramnicu Valcea, putem prognoza o evolutie mai accentuata a parametrilor acestor zone. Potentialul
zonelor centrale mai poate creste, dar in curand va ajunge la saturatie si tendinta va fi de migrare
catre noile zone rezidentiale, mai putin aglomerate si care ofera un confort mai bun.
Obiectivele prognozei traficului
Conform Studiului de trafic in municipiul Rm. Valcea, in cadrul fazei de prognoza s-au urmarit
doua obiective principale, care se prezinta succint mai jos.
Prognoza deplasarilor de vehicule
Acest obiectiv se circumscrie necesitatii de elaborare a matricelor de trafic in acord cu
dezvoltarea socio-economica propusa. S-au luat in considerare trei etape de perspectiva: 2010, 2015
si 2020. De asemenea, analiza s-a facut pentru doua scenarii de evolutie a traficului: medie si
optimista.
25
Simularea traficului pe diferite variante de retea stradala/rutiera

Pentru inceput, s-a facut o simulare a traficului de perspectiva pe reteaua stradala existenta,
pentru toate etapele si pentru cele doua scenarii de evolutie a traficului. Pentru cele trei etape de
perspectiva s-au elaborat variante de dezvoltare a retelei stradale si pentru fiecare din acestea s-au
simulat fluxurile de trafic.
Prin dezvoltarea retelei intelegem propuneri de noi legaturi in retea, reorganizarea acesteia,
precum si sporirea capacitatii de circulatie pe anumite sectoare.
Reteaua stradala/rutiera pentru etapa de perspectiva :
Pentru acest scenariu al retelei rutiere de perspectiva apropiata s-a utilizat graful retelei stradale
majore actuale la care s-au adaugat si, respectiv, s-au modificat, dupa caz, parametrii anumitor bare
pentru a corespunde urmatoarelor obiective:
Largire pasaj Hervil, pasaj inferior pe calea ferata Piatra Olt Podu Olt;
Infiintare pasaj str. Bogdan Amaru, pasaj inferior pe calea ferata Piatra Olt Podu Olt
(realizat in anul 2008);
Sistematizare acces mijloace de transport spre strada Strandului DN 64, pasaj superior
Raureni;
Amenajare cale de acces din Calea lui Traian (zona statie de benzina Rompetrol) pana
la pasajul Bogdan Amaru, paralel cu calea ferata;
Prelungire bd. Tineretului spre sud cu bd. Dem Radulescu de la intersectia cu str.
Lucian Blaga pana la intersectia cu str. Ostroveni si in continuare pana la intersectia cu
DN 67;
Prelungire bd. Tineretului spre nord de la str. Gib Mihaescu pana la bd. Nicolae
Balcescu, inclusiv pasaj denivelat suprateran pe bd. Tudor Vladimirescu.
Toate aceste lucrari/proiecte sunt in derulare si sunt sanse reale de a se executa pana in 2010.
Extrem de importanta este finalizarea proiectelor de prelungire a bd. Tineretului intr-un timp
cat mai scurt. Aceasta va conduce la degajarea traficului din zona centrala, dar si din cartierele pe
care le traverseaza.
De asemenea, oportun va fi si proiectul de marire a pasajului de la Hervil (intersectia str. Matei
Basarab su str. Nicolae Titulescu) . Acesta va conduce la fluidizarea traficului, precum si la
parcursuri mai scurte.
Concluzii si recomandari privind evolutia traficului in perspectiva
In perspectiva ratele de crestere a traficului avute in vedere au fost corelate cu ipotezele de
evolutie socio-economica a municipiului si a teritoriului sau de influenta. De asemenea, aceasta
evolutie a traficului a fost corelata si cu rezultatele obtinute in cadrul unor studii similare de trafic.
Din analiza de capacitate realizata pe reteaua stradala existenta, pentru etapa de perspectiva
2020, varianta medie de evolutie a traficului, se constata ca daca nu se fac lucrari de sporiri de
capacitate de circulatie pe anumite sectoare si nu se introduc noi artere de circulatie, reteaua
principala existenta de strazi nu poate prelua traficul de perspectiva.
Un accent deosebit trebuie acordat rezolvarilor de detaliu privind reorganizarea circulatiei in
intersectii, sincronizarea acestora pe axe de circulatie. Fara o solutionare adecvata a functionarii
intersectiilor, capacitatea de circulatie a retelei va fi semnificativ diminuata si eficienta efortului
facut pentru dezvoltarea capacitatii va scadea. In acest sens se impune, intr-o prima etapa,
dezvoltarea unor proiecte de amenajare a intersectiilor care sa identifice solutiile si sa estimeze
costurile de executie, iar apoi sa se treaca la implementarea solutiilor. Atat PUZ-ul zonei centrale,
cat si al celorlalte zone (inclusiv PUG-ul in ansamblul lor), trebuie sa se coreleze cu propunerile si
proiectele privind dezvoltarea capacitatii de circulatie.
De asemenea o importanta deosebita va avea si eliminarea de pe carosabil a traficului stationar
care, prin prezenta lui, duce la o scadere importanta a capacitatii de circulatie. Acest lucru va fi
posibil numai prin elaborarea unor proiecte de constructie a unor parcaje supra/subterane bine
26
amplasate, in special in zona centrala, dar si in cartierele de blocuri, unde stationarea turismelor
este mult mai prezenta.
Propunerile privind dezvoltarea capacitatii de circulatie a retelei stradale/ rutiere se regasesc
sintetizate in dupa cum urmeaza:
largiri ale strazilor ce se afla la limita capacitatii de circulatie;
aparitia unor strazi noi (prelungirea spre Sud si spre Nord a bd. Tineretului, cale de
acces dinspre Calea lui Traian spre pasajul Bogdan Amaru);
aparitia unui pasaj peste CF in zona Bogdan Amaru si largirea celorlate pasaje
existente;
intersectiile semaforizate care necesita reamenajarea/revederea semaforizarii;
intersectiile si nodurile rutiere care necesita analiza sau reamenajari;
axele ce necesita corelarea/sincronizarea circulatiei.
Pentru a decongestiona reteaua stradala urbana si pentru imbunatatirea sigurantei circulatiei
propunem relocarea autogarilor spre zonele periferice. Un alt element important de care se poate
tine seama ar fi utilizarea caii ferate pentru transportul public de calatori ca alternativa la
transportul public rutier, in special spre zona industriala Oltchim. De asemenea pot fi infiintate noi
gari (halte) tocmai pentru a elimina trasee inutile ale liniilor preorasenesti. In zonele noilor
autogari/gari, pentru o mai buna functionalitate, se recomanda si amenajarea de spatii pentru parcari
colective.
Zonificarea funcional
Diferitele grupe de necesiti umane sunt satisfcute pe teritoriul municipiului, prin zonele
funcionale ale localitii, cele mai importante fiind: zonele de locuit; zonele industriale; zonele de
servicii (nvmnt, sntate, cultur, comer, administraie, edilitare); zonele periurbane, toate
legate prin ci de comunicaie (circulaia interioara si legtura cu teritoriul).
Suprafata teritoriului administrativ: 8.952 ha.
Situatia suprafetelor de teren din municipiul Rm Valcea prin documentatii de urbanism PUZ
aprobate in Consiliul Local. Suprafata totala in intravilan: 3635,4 ha. (HCL 27/29.02.2000).
De asemenea se aproba in Consiliul Local urmatoarele zone:
Zone de locuit:
- PUZ Copacelu-Salrom: 5,76ha (HCL 186/11.12.2001);
- PUZ Dealu Malului- La Carbunari: 0,6993 ha (HCL 157/31.08.2004);
- PUZ Raureni- La Porcarie: 8,991ha (HCL 176/63/27.09.2004);
- PUZ Goranu 1: 3,70 ha (HCL 62/31.03.2005);
- PUZ Goranu 2: 43,856 ha (HCL 63/31.03.2005);
- PUZ Cetatuia: 8,1096 ha (HCL 113/31.07.2003);
- PUZ Dr Garii-Pr Sarat, Miana srl: 12,858ha (HCL 190/25.09.2007);
- PUZ Feteni: 0,168ha (HCL 109/31.05.2007);
- PUZ Goranu-str Izlazului 2A: 0,3679 ha (HCL 129/30.05.2008);
- PUZ Troianu: 0,14 ha (HCL 162/10/30.06.2008);
- PUZ Zona rezidentiala si functiuni complementare Troian Sud: 32,40 ha (HCL
269/117/30.09.2008);
- PUZ Ansamblul locuintelor zona Nord-Livada: 8,4525 ha (HCL 268/116/30.09.2008);
Aria locuibila (mp) : 1.471.954,00
Situatia actuala a locuintelor existente:
Locuinte sociale Colonia Nuci: 64 apartamente;
Blocuri ANL Ostroveni, in regim de inchiriere: 6 blocuri cu 108 apartamente;
27
Locuinte sociale Ostroveni : 7 blocuri, 140 apartamente;

In executie se afla:
in regim de inchiriere (ANL) 6 blocuri, 108 apartamente;
locuintele sociale la Caminul de batrani vechi un numar de 91 apartamente;
la Caminul de batrani de la Cocosul de aur, cu 40 camere, cu 80 de locuri.
Zone industriale:
- PUZ Parc Industrial- Statia de epurare: 6,50 ha (HCL 224/111/30.11.2004);
- PUZ Zona industriala Str Baciului- Damila srl: 2 ha (HCL 223/71/31.07.2008);
- PUZ Showroom service auto, str Raureni 117-119 0,4274 ha (HCL 192/40/31.07.2008).
Profilul localitatii si rolul in reteaua de localitati, in contextul zonarii economicofunctionale de perspectiva a teritoriului judetean, municipiul Rm Valcea face parte din zona
cu profil economic complex a Culuarului Oltului si axei Rm Valcea- Horezu, zona
caracterizata printr-un grad ridicat de urbanizare si echipare tehnico-edilitara.
Spaii verzi
Amplasat ntr-un cadru natural de excepie, municipiul dispune att de zone de recreere
neamenajate (pdurile de pe dealurile nconjurtoare), ct i de parcuri amplasate n zonele de
locuine i dotri.
Astfel, Parcul ZVOI, amenajat n secolul trecut, dispune de alei betonate, locuri de joac
pentru copii, dotri de alimentaie public. Vegetaia const dintr-o pdure secular sistematizat.
Parcul este situat n imediata vecintate a stadionului municipal.
Parcul MIRCEA CEL BATRN, care se gsete n zona central, este de asemenea, amenajat
cu alei betonate, dotri de agrement, etc. i fiind nconjurat de vechiul zid al centrului istoric,
completeaz n mod fericit centrul civic al oraului.
n zona de sud, prin utilizarea unui vechi bra al rului Olt i recuperarea terenului din fosta
lunc, a fost realizat ZONA DE AGREMENT Ostroveni, care este dotat cu bazine de not (cu ap
dulce i cu ap srat), uniti de alimentaie public, un sat de vacan cu posibiliti de campare,
grdina zoologic, spaiu amenajat pentru pescuit i sporturi nautice, etc. Zona este cea mai
valoroas posibilitate de agrement n lunile de var, fiind frecventat i de turiti din alte localiti.
Infrastructura edilitar
Alimentare cu ap i canalizare
Datele prezentate mai jos au fost extrase din Master Plan - iunie 2007 al S.C. ACVARIM S.A.
Dezvoltarea sistemului de alimentare cu ap al oraului Rm.Vlcea a nceput n 1906 (un pu
n terasa rului Olneti, o conduct de aduciune din font Dn 175 mm, alimentnd Capela i zona
oraului vechi) continund pn n 1997, cnd a fost construit Staia de tratare a apei Valea lui
Stan (unde se trateaz apa captat din Lacul Brdior de pe rul Lotru).
Folosirea mai multor surse de ap n sistemul de alimentare al oraului Rm.Vlcea a fost
necesar datorit erorilor fcute la construcia Staiei de tratare Nord ntre 1967 i 1970. Staia
primea apa brut din rul Olt care la acel moment era n mod serios poluat cu pesticide, fenoli,
cianuri; se preconiza c soluia realizrii dezinfeciei cu ozon i filtrare CAG ar fi fost, n tot cazul,
viabil; aceast soluie nu a condus la o calitate acceptabil a apei i n consecin au trebuit s fie
utilizate alte surse, de la Cheia i Brdior.
In prezent Ramnicu Valcea este aprovizionat din:
28
Sursa Bradisor, de unde sunt achizitionati in jur de 50-55,000 m3/zi; aceasta sursa apartine
sistemului Bradisor - Valea lui Stan (APAVIL), care este autorizat ca operator al Consiliului
Judetean Valcea;
Sursa Cheia (apartinand Consiliului Local Ramnicu Valcea) si este operata de ACVARIM SA;
poate asigura in conditii de minima siguranta 14,000-17,500 m3/zi; sursa este clasificata in a
treia categorie de siguranta a sistemului (in conformitate cu NTPA 013); apa este transportata in
mod gravitational 18.15 km diferenta de altitudine fiind de 110.0 m) la statia de tratare Nord,
unde este tratata si apoi pompata din nou in reteaua de distributie din Rm. Valcea;
Alte surse (lacul Vladesti, Vladesti-Pietrari, Bistrita-Babeni, raul Olt) sunt necorespunzatoare in
primul rand din punct de vedere al calitatii apei brute si in al doilea rand din punct de vedere al
cantitatii de apa, datorita reducerii scurgerii cauzate de colmatarea stratificata.
Sursa Bradisor
Lacul Bradisor este un lac de baraj, situat in cursul mijlociu al raului Lotru. Langa raul Lotru si
afluentii sai din amonte de lacul Bradisor sunt situate lacurile Malaia si Ciunget.
Nivelul apei in cazul lacului Bradisor variaza intre inaltarea maxima de 457.00 metri deasupra
nivelului marii si inaltarea minima de 432.00 metri deasupra nivelului marii. Capacitatea lacului si
raului Lotru este estimata a fi suficienta pentru a deservi sistemul regional al judetului Valcea,
atunci cand productia de energie si alimentarea cu apa sunt aduse la acelasi nivel.
Apa brut de la Brdior este tratat la Staia de tratare a apei Valea lui Stan la o cot de 350.50
masl, i introdus in conducta de aduciune care ajunge acum la Rmnicu Vlcea. Pe traseu sunt
patru derivaii principale pentru: Brezoi (15 l/s), Climneti - Caciulata (130 l/s), Daesti (10 l/s) i
Bujoreni (10 l/s).
Lungimea conductei de aduciune este L = 52.5 km executat n conducte de fier DN 1200 mm.
Lacul Bradisor este un rezervor pentru:
Productia de energie;
Alimentarea cu apa a sistemului regional Valcea;
Pescuit la crescatoria de pastravi.
Principala problema a sursei este solicitarea de masuri de protectie in zonele de captare ale
raului Lotru si lacuri din cauza deversarii apelor uzate netratate si o aplicare mai controlata de
ingrasaminte si pesticide. Autoritatile din judetul Valcea ar trebui sa fie foarte atente in luarea in
considerare a masurilor de protectie solicitate pentru a preveni poluarea acestei resurse de apa
potabila importante.
29
Baraj pe rul Lotru Lacul de acumulare Brdior.

Sistemul furnizeaz apa potabil pentru mai multe localitati deservind un numr total de
129.888 locuitori (cnd sistemul Cheia nu funcioneaz).
Prezentare zona de consumatori deservit n prezent de ctre Staia de tratare a apei Valea lui Stan
i numrul populaiei:
NR
LOCALITATE
1
2
TOTAL
Rmnicu Vlcea
Alte localitati din judetul Valcea
POPULAIE
DESERVIT
107,726
22,162
129,888
Staia de tratare a apei potabile Valea lui Stan (Uzina de Ap Valea lui Stan) a fost construit
ntre 1994 i 1997.Amplasamentul statiei de tratare a apei este la cca 7.9 km dup barajul Brdior.
Dup tratare apa purificat este transportat la Rmnicu Vlcea gravitaional.
i unele industrii mari (platforma Oltchim) sunt alimentate cu ap potabil de Staia de tratare a
apei Valea lui Stan .
Sursa Cheia :
Rul Cheia este un tributar al Rului Olneti. Barajul de derivaie (baraj) de pe rul Cheia este
situat la o distan scurt deasupra comunei Cheia i la cca 3 km de confluena Rului Cheia i
Olneti. De la barajul mic, apa brut este filtrat i derivat n conducta de aduciune Cheia. Este
un rau cu o zona de captare relativ mica de aproximativ 36 km2 din zona muntilor inalti si a
dealurilor. Colectorul are un baraj din beton situat la distanta mica de satul Cheia si la 18.15 km de
Ramnicu Valcea. Apa bruta deviata traverseaza ecranele si ajunge direct la conducta de transmisie.
Structura a fost construita in 1980 pentru transportul apei brute la Statia de tratare Nord din Rm.
Valcea, iar ntregul sistem de ap brut de la surs este exploatat de S.C. APAVIL S.A. Zona
deservit de sursa Cheia este doar oraul Rmnicu Vlcea cu toate c se traverseaz cteva comune
mari. Datorita dispunerii sistemului, apa de care este nevoie in prezent nu poate fi distribuita la
orasele si satele conectate la retea si este folosita in mod periodic ca si alimentare suplimentara doar
pentru Ramnicu Valcea. Dezavantajul semnificativ al sursei este debitul scazut pe perioada
sezonului cald care poate sa scada de la media de 300 l/s pana la 100 l/s si chiar mai putin.
n prezent un debit mediu de 100 - 150 l/s este nregistrat de la rul Cheia la conducta de aduciune.
Cnd a fost construit conducta (n jurul anului 1980) Cheia era principala surs de apa brut curat
pentru Rmnicu Vlcea.
Alte surse:
Captarea Vldeti zona Pietrari

Sursa, descrisa ulterior, este aleasa in functie de importanta sa, dar mai ales ca un exemplu
tipic al surselor de apa subterana din judet care afecteaza intr-o masura mai mica in adancime si
debit, dar in ceea ce priveste geologia si hidrologia nu se asteapta variatii semnificative. Sursa este
situata langa Vladesti, pe malurile raului Olanesti, unde opereaza un numar de 3 puturi de apa
pentru alimentarea satului, iar zonele din zona estica sunt utilizate pentru alimentarea cu apa a
orasului Ramnicu Valcea. Sistemul de alimentare cu apa din aceste surse catre Ramnicu Valcea a
fost construit in 1900. In 1920 rezervorul Popa Sapca a fost construit ca o extensie a sursei Vladesti
30
catre rezervorul superior Capela operat prin pompe. Vechiul sistem Vladesti ca si sistem de
alimentare cu apa a orasului Ramnicu Valcea a fost realizat intre 1906 si 1969 la o capacitate
proiectata de 50 l/s si care acoperea zona centrala a orasului. Conductele erau realizate in principal
din fonta, apoi partial inlocuite cu conducte paralele din diferite materiale. Cu trecerea timpului,
capacitatea sondelor a fost redusa la 4-5 l/s datorita infundarii. Astazi, doar unele case sunt inca
conectate la sistemul Popa Sapca.
Ap subteran in Bistria Bbeni (zona Rureni Sursele Oltchim)
Construit de i pentru Oltchim (unul dintre cele mai mari complexuri industriale din
regiune) i pompat spre Rmnicu Vlceape un apeduct de DN 600 mm. Societatea Oltchim este
alimentat cu o cantitate mare de ap industrial de la puurile de-a lungul rului Bistria.
Capacitatea proiectat a sursei este de 40 dm3/s.
Cnd aceste puuri sunt oprite pentru ntreinere sau deoarece rul Bistria nu furnizeaz
calitatea sau cantitatea necesar, societatea Oltchim se bazeaz pe sistemul de distribuie Rmnicu
Vlcea al ACVARIM pentru livrarea cantitii necesare de ap ctre platforma industrial. In
aceste cazuri alimentarea este limitat de ctre debitul conductei de aduciune existente DN 600
ntre STAIA DE TRATARE A APEI Nord i Oltchim. Debitul poate fi ntructva mrit prin
folosirea celei de-a doua conducte de aduciune Petrisor pentru transportul n ora.
Zone cu puuri puin adnci in Rmnicu Vlcea
La periferia oraului Rmnicu Vlcea sunt cteva zone rurale, unde apa este alimentat de la
puuri publice ori private (alimentare cu ap necentralizat).
Cele mai urgente extinderi ale reelei de distribuie a apei sunt nregistrate pentru zona
rezidenial de lng platforma industrial. Aceasta se aplic n principal acelora care locuiesc n
aval de debitul de ap subteran care trece pe platforma industrial (la sud i est de Oltchim).
Denumire
APA POTABILA
Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile
Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile
Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor
CANALIZARE
Lungimea simpla a retelei de canalizare
U.M.
2004
2005
2006
Km
mc/zi
mii mc
177,4
57888
5403
177,4
57888
5240
177,4
57888
4993
Km
144
145
145
Bilanul apei
Departamentul de facturare al Acvarim a asigurat bazele de date complete ale consumului de
apa, utilizate pentru managementul financiar al companiei in anii 2005 si 2006, dupa cum urmeaza:
Producia de ap nregistrat / cumparata de la Lacul Brdior in 2005
An 2005
APAVIL
OLTCHIM APELE
CHEIA
TOTAL
TOTAL (m3 /
17.474.924
127.531
115.703 423.200 18.141.358
Producia de ap nregistrat / cumparata de la Lacul Brdior in 2006
An 2006
APAVIL
OLTCHIM APELE
CHEIA
TOTAL
TOTAL (m3 /
16.384.480
139.509
113.703 2.451.410 19.089.102
Bazele de date legate de calculele si proiectiile consumului de apa (atat pentru apa rece, cat
si calda) provin din aceeasi sursa si suna dupa cum urmeaza:
31
Apa vanduta in 2005

An
2005
CET
FAVIL
OLTCHIM
AG.
CONTORIZ
ATI
POPULAIE
CONTORIZ.
450.878
3.608.028
2.624.371
3.300.986
AGENTI
GOSPODA
PAUSA
R. PAUSAL
L
TOTAL
Apa rece
pentru apa
calda
TOTAL
2.081.705
251.546
189.191
12.506.70
Ap vanduta in 2006
An
2006
CET
FAVIL
OLTCHIM
AG.
CONTORIZ
AT
448.323
2.637.025
2.617.278
POPULAIE
CONTORIZA
T
AGENTI
PAUSAL
GOSPODAR
II PAUSAL
TOTAL
5.668.71
13.9071,32
11.769.458
Apa rece
pentru apa
calda
TOTAL
2.188.702
3.051.437
Pentru aceiasi ani, Acvarim a furnizat un set de date, inregistrate lunar, cu privire la
fluxurile de apa in punctele critice ale retelei stocate in inregistratoarele de presiune.
Datele de baza prezinta faptul ca cea mai bine dezvoltata inregistrare a sistemului de
consum (contorizare) se afla in Ramnicu Valcea, deoarece multe din celelalte orase au acoperire
scazuta in ceea ce priveste apometrele consumatorilor datorita mai ales instalatiei vechi si nesigure.
Rata de conectare in orasul Ramnicu Valcea este foarte ridicata (mai mult de 90 % din populatie) si
marea majoritate a consumatorilor sunt facturati in functie de apometre (95 % din populatie si 90
% din agentii economici).
Aceasta implica faptul ca apa consumata care nu este facturata si contorizata nu prezinta
importanta.
Baza de date de facturare este astfel un instrument exact pentru definirea bilantului apei, in
ceea ce priveste consumul.
Bilantul de ap potabil
Pe perioada anului 2005, totalul de apa achizitionata s-a ridicat la 13.586.612 m3,
provenita in special din sursa lacul Bradisor. Acvarim a estimat faptul ca transmisia, consumul
operational si pierderile pana la reteaua de distributie sunt sub 1 % din volumul achizitionat.
Astfel, apa produsa trebuie sa fie de 13.586.612 m.
Din moment ce volumul intrarilor in sistem este acelasi ca si apa produsa, valorile din
tabelul urmator au fost calculate pornind de la datele asigurate de Acvarim, ca rezultat al
masuratorilor din retea, pe perioada intregului an 2005.
Pierderile cunoscute au fost identificate sau presupuse si pot fi considerate sigure bazanduse pe nivelul ridicat al datelor contorizate. Locatiile necunoscute ale pierderilor reprezinta
principala problema pentru metoda de planificare a imbunatatirii retelei din moment ce nu exista
suficiente informatii precise acolo unde acestea apar.
Tabelul de mai jos deriva din premisele proiectarii asupra imbunatatirii retelei de
alimentare cu apa pana in 2010.
32
Bilantul de ap in reeaua de apa dupa ISPA in 2010
Consum
autorizat
7.756.627
(m3/an)
71,02%
Volum
Intrari in sistem
(reglat pentru
erori cunoscute)
10.921.842
(in m3/an)
100,00%
Consum
Facturat
Autorizat
7.593.738
(m3/an)
69,53%
Consum
Nefacturat
Autorizat
162.889
(m3/an)
1,49%
Pierderi
Aparente
656.456
(m3/an)
6,01%
(presupunere)
Pierderi de
apa
3.165.216
(m3/an)
28,98%
Pierderi reale
2.508.759
(m3/an)
22,97%
(presupunere)
Consum contorizat facturat

(inclusiv ap exportata)
7.573.448
69,34%
Consum necontorizat facturat
20.290
0,19%
Consum contorizat nefacturat
0
0,00%
Consum necontorizat nefacturat
Consum
162.889
1,49%
Consum neautorizat
557.988
5,11%
Erori de contorizare
98.468
0,90%
Pierderi pe magistralele de transmisie
si/sau distribuie
1.229.369
11,26%
Pierderi si deversari la
bazinele de stocare ale societatii
204.049
1,87%
Pierderi la conexiunile de serviciu
pana la punctul de contorizare client
1.075.341
9,85%
Apa
facturata
7.593.738
(m3/an)
69,53%
Apa
nefacturata
3.328.105
(m3/an)
30,47%
In tabelul de mai sus sunt incluse rezultatele asteptate de la reabilitarea retelei de distributie
din cadrul ISPA. Aceste rezultate se observa mai ales in procesul de reducere a pierderilor de apa
atunci cand au fost comparate cu pozitia initiala care este prezentata in detaliu in Strategia de
Depistare a Pierderilor si raporatele de Proiectare a Sistemului de Alimentare cu Apa pregatite
pentru masura ISPA.
Bazandu-se pe realizarile de mai sus, continuarea pe viitor a campaniilor de reducere a
pierderilor de apa sunt planificate a se executa in actiuni paralele ca:
Contorizare in regiune si depistarea pierderilor cu lucrari de reparatie efectuate in mod continuu de
catre unitatile de Furnizare a Apei incepand din zona cu cele mai semnificative pierderi. si
A doua faza a reabilitarii/inlocuirii conductelor principale de distributie ca o continuare a
masurii ISPA.
Primul grup de activitati se va afla intr-un stadiu avansat atunci cand proiectul pentru
Fonduri de Coeziune va fi implementat. Va fi efectuat de o unitate/unitati a/ale carei/caror
echipament, instruire si planificare sunt stabilite in cadrul proiectului raportat incluzand utilizarea
sistemelor GIS, SCADA de repartizare a regiunilor prevazute.
Al doilea grup de lucrari se considera a acoperi toate conductele principale care sunt, si vor
fi in viitor, schimbate sau reparate pe perioada executarii lucrarilor de teren facute de Constructor
33
pe masura ISPA, activitati care sunt bine specificate in Contract. Este important si prin urmare scos
in evidenta faptul ca inregistrarile unitatii GIS de Furnizare a Apei regularizeaza datele de teren
asupra lucrarilor de inspectare a conductelor care vor rezulta intr-o baza de date solide pentru
lucrarile detaliate de proiectare in stadiul Documentatiei de Licitatie pentru Fondul de Coeziune.
Sistemul de colectare a apelor uzate in Rmnicu Vlcea

Obiectivul Master Planului consta in identificarea unui program de lucru fezabil si eficient din
punct de vedere al costurilor, in conformitate cu standardele romanesti si/sau europene.
Toate informatiile disponibile stranse si inregistrate in sistemul GIS (harta zonei municipiului,
niveluri etc.) au fost utilizate ca baza pentru elaborarea Master Planului (stadiu aprilie 2007).
Ultimele informatii privind limitele municipiului si intinderea zonelor intravilane (zone intravilane
sau prevazute ca zone intravilane pe viitor) au fost primite de la Client si reprezinta baza pentru
elaborarea Master Planului. Informatiile referitoare la zonele intravilane provin din luna ianuarie
2007.
Descrierea Generala a Retelei de Canalizare

Municipiul Ramnicu Valcea are un sistem de canalizare centralizat functional care acopera
majoritatea zonelor stabilite ale municipalitatii. In esenta, sistemul poate fi impartit in 3
componente principale:
Partea de nord a municipiului Ramnicu Valcea (reteaua nord a raului Olanesti)
Partea de sud a municipiului Ramnicu Valcea (reteaua sudica a fostului sistemul separat
Olanesti)
Canale de transport la Statia de Tratare a Apelor Reziduale (camera de interconectare
MH00 la sud de cartier Ostroveni catre Statia de Tratare a Apelor Reziduale).
Aceste 3 componente sunt strans legate intre ele si cresc/descresc debitul din partile de nord si
sud ale municipiului Ramnicu Valcea, influentand astfel puternic comportamentul hidraulic al celor
2 colectoare generale/canale de transport la lucrarile de tratare a apelor uzate.
Lungimea totala a sistemului de canalizare se adauga la 114.801 m de canale ape uzate si
pluviale dintre DN 250 si DN 1500 si mai sus (pentru canale ovale si in forma de clopot). Cifrele au
fost extrase din ultimele informatii ale departamentului GIS (stadiu ianuarie 2007) care a fost
infiintat in timpul implementarii ISPA. Canalele cu diametre mai mici de 250 mm nu au fost luate
in considerare. Dupa implementarea ISPA lungimea canalelor ajunge la 123,934 m. Lungimea ia in
considerare liniile de conducte inlocuite in timpul lucrarilor de constructie. Lungimea sistemului
poate fi impartita in 2 categorii potrivit tabelului de mai jos:
CATEGORIILE SI LUNGIMEA SISTEMULUI DE CANALIZARE
Canale ape uzate (in sistem combinat si separat)

Canale de ape pluviale
TOTAL
INAINTE DE
ISPA
[m]
DUPA ISPA
[m]
87,874
97,007
26,927
114,801
26,927
123,934
Reteaua include un bazin de retentie vechi in Strada Tineretului, langa intersectia cu capatul
de jos al Strazii Gib Mihaescu (construit in anii 70), un nou bazin de retentie (bazin de supraplin
pentru apa pluviala la capatul de jos al Strazii Carol I/intersectia cu Splaiul Independentei, care va
fi construit in cadrul ISPA), un supraplin de ape pluviale la intersectia Strazii Nicolae Titulescu cu
Strada Matei Basarab (construit in anii 70 si reabilitat in cadrul ISPA), o structura de preluare adhoc in Strada Dacia, o camera de separare a debitului la MH00 la inceputul celor 2 canale de
transport pereche catre Statia de Tratare a Apelor Reziduale, precum si o statie de tratare a apelor
34
reziduale in sudul orasului (construita initial in anii 70 si reconstruita in cadrul ISPA 2007-2010).
Pentru detalii cu privire la Statia de Tratare a Apelor Reziduale a se vedea capitolul separat din
acest raport.
In cadrul Proiectului ISPA aflat in derulare a fost introdusa o baza de date GIS pentru
colectarea tuturor informatiilor legate de alimentarea cu apa si canalizare. Baza de date este in
permanenta actualizata/intretinuta de ACVARIM.
In prezent zona orasului nu este canalizata in totalitate. Aproximativ doar 80 % din populatia
care primeste apa este racordata la sistemul centralizat de canalizare. Exista totusi o lipsa de canale
in anumite cartiere care sa racordeze toate asezarile posibile la sistemul centralizat de canalizare.
In cadrul masurilor ISPA 2007-2010 au fost executate lucrari in vederea imbunatatirii sistemului de
canalizare si extinderii acestuia. Principalele lucrari sunt enumerate in tabelul de mai jos.
Art.
A
CATEGORIA DE LUCRRI
Constructia Canalului Colector si Inlocuiri in Retea Sistem combinat
LUNGIME
4,425 m
Extinderi ale canalului colector in Sistem Combinat
1000 m
Constructia canalului colector si Inlocuiri in Retea Sistem Separat
460 m
Extinderi ale Canalului colector in Sistem Separat
Reabilitarea colectorului principal la Statia de Tratare a Apelor Reziduale
Lucrari de Imbunatatire a Canalului colector, constructia camerelor speciale
4 pcs
Imbunatatiri hidraulice
164 m
Bazin de retentie nou pe strada Carol I (200 m3)
1 pc
Reabilitarea bazinului de retentie existent (4,500 m3)
1 pc
Reabilitarea/Reconstructia supraplinului de ape pluviale si a conductei de evacuare
1 pc
Lucrari de curatire, inspectie si reparatie a canalului colector
8,100 m
Inspectia si constructia caminelor de vizitare
200 pcs
Statia de pompare (Goranu)

CONSTRUCTIA TOTALA A CANALULUI COLECTOR IN CADRUL ISPA
6,936 m
2 x ca. 2,750 m
1 pc
12,982 m
Sistemul de canalizare consta in prezent din urmatoarele elemente enumerate in tabelul de mai
jos, sumarul principalelor active de canalizare (inclusiv lucrrile din cadrul Msurii ISPA 20062010):
Art.
CATEGORIA DE LUCRARI
LUNGIME
54,350 m
Sistem de canalizare in Sistem combinat (nord)

Sistem de canalizare in Sistem separat (sud)
Canale de ape pluviale
26,927 m
Canal magistral si canale de transport
9,100 m
Bazine de retentie
Camine de vizitare a canalelor
Supraplinuri de ape pluviale
1 buc
Statii de pompare
1 buc
Camere speciale (altele decat caminele de vizitare integrate obisnuite)
4 buc
LUNGIMEA TOTALA A CANALULUI COLECTOR DUPA ISPA
123,934 m
33,566 m
2 buc
9,500 buc
35
Strategia de dezvoltare a Apei i apelor uzate

Cererea de Ap n viitor
Cererea de apa viitoare este reevaluata pe baza datelor provenite de la ACVARIM. Proiectarea
debitelor este realizata pentru urmatorii 24 de ani. Estimarile generale realizate sunt:
Consumul pe cap de locuitor scade de la 165l/hd/zi in prezent la 140 l/hd/zi in 2030

O usoara crestere a consumului de apa industriala
O reducere a consumului institutional si de alt tip proportional cu reducerea consumului de apa
menajera
Cea mai previzibila crestere a cererii de apa industriala/comerciala este aceea determinata
de noul parc industrial realizat in sudul orasului, langa sediul Statiei de Tratare a Apelor Reziduale.
In Anexa 3 sunt furnizate cateva detalii.
Tinand seama de viitoarea regionalizare a serviciilor de distributie a apei, alimentarea totala pe
sursele de apa trebuie sa includa toate actiunile in desfasurare si cele prevazute.
Dezvoltarea viitoare a apelor uzate
Sistemul de ape reziduale din Ramnicu Valcea trebuie sa urmareasca trei directii principale:
Reducerea intrarilor si a infiltratiei, inclusiv eliminarea apelor pluviale (pe cat de mult
posibil)
Extinderea pentru acoperirea tuturor zone existente si a zonelor intravilane
Extinderea Statiei de Tratare a Apelor Reziduale la tratare tertiara, corelata cu incarcatura
de poluanti si sarcina hidraulica prevazuta
Pe termen scurt (2010) este prevzut c dou decantoare primare cu funcionare n paralel vor fi
introduse n procesul de tratare. Aceasta va fi necesar din cauza creterii estimate a concentraiei
apelor uzate intrate i se estimeaz c va fi un rezultat direct al mbuntirilor la sistemul de
canalizare al oraului i provenind din rezultatele lucrrilor de construcii din Contractul pe Carte
Roie FIDIC. n plus, va fi necesar o minim reabilitare a primei linii a sistemului de fermentare a
nmolului, care va cuprinde o reabilitare complet a primului dintre bazinele de fermentare de 700
m3 i a rezervorului de gaz aferent de 500 m3. Bazinul de fermentare i rezervorul de gaz vor fi
echipate cu noi echipamente.
In plus: Din cauza situaiei actuale n suspensie a staiei de compost a nmolului, probabil c va
fi necesar, pe termen scurt, s se achiziioneze o Unitate de Stabilizare cu Var. Aceasta nu a fost
iniial prevzut. Totui, necesitatea de a asigura un nmol stabilizat va impune nevoia de a avea o
stabilizare suplimentar dup deshidratare.
Pentru termen mediu (2020) se prevede finalizarea liniei secundare a sistemului de
fermentare a nmolului, care va cuprinde o reabilitare complet a celui de-al doilea dintre bazinele
de fermentare de 700 m3 i a rezervorului de gaz aferent de 500 m3. Bazinul de fermentare i
rezervorul de gaz vor fi echipate cu noi echipamente.
Introducerea unui motor pe gaz pentru utilizarea biogazului produs va fi realizat fie n Faza
1, fie n Faza 2, n funcie de producia real de gaz realizat n sistem.
Termenul mediu va cuprinde n plus o cretere a capacitii bazinelor de aerare pentru
eliminarea suplimentar a azotului i se estimeaz s cuprind i investiii sporite ntr-un bazin
suplimentar de 2.300 m3 i echipamentul de aerare suplimentar necesar. Vor fi investiii
suplimentare ntr-un rezervor de de-nitrificare adiional i n echipamente de amestecare pentru
zona de de-nitrificare.
36
Msuri imediate de Proiect pentru aplicatii pentru Fondurile de Coeziune

Obiective
1. Costul pentru Instalaia de var/amestecare a nmolului va fi inclus n Aplicaia pentru
Fondurile de Coeziune.
2. Costul pentru introducerea decantrii primare i re-introducerea procesului de fermentare
anaerob primar in combinaie cu un motor pe gaz pentru producia de electricitate va fi
incorporat n Aplicaia pentru Fondurile de Coeziune.
3. Costul pentru motorul pe gaz pentru producia de electricitate va fi incorporat n Aplicaia
pentru Fondurile de Coeziune.
4. Costul pentru re-introducerea celei de-a doua fermentri anaerobe va fi incorporat n
Aplicaia pentru Fondurile de Coeziune.
Prioriti de Proiect
1. Investiii de nalt prioritate la sistemul de alimentare cu ap
2. Investiii de nalt prioritate la sistemul de canalizare
Abordare general
Procesul pentru elaborarea Master Planului a fost iniializat odat cu evaluarea Master
Planului anterior pregtit pentru elaborarea msurii ISPA, lucrrile detaliate de proiectare din
cadrul aceleiai msuri, i colectarea de date suplimentare la sistemele existente. Aceasta a fost
urmat de analiza aprofundat a acestora i ncheiat cu derivarea de cerine viitoare pentru
echipamente, lucrri de construcii, estimri de costuri pentru aceleai i pregtirea pentru debitul
instituional viitor cu analiza fezabilitii financiare a autoritilor responsabile cu Studiul de
Fezabilitate care va urma dup acordul tuturor prilor asupra acestui raport.
Programul propus este derivat lunnd n considerare constatrile i calculul:
Cerinelor tehnice pentru dezvoltarea sistemului de ap i de canalizare pentru a atinge
standardele de servicii UE i romneti,
Cerinelor instituionale pentru reorganizarea i mbuntirea exploatrii sistemelor, i
Presupunerile generale despre capacitile fizice i financiare ale zonei i societii de utiliti
pentru asigurarea exploatrii sustenabile a sistemului.
Sistemul termoenergetic
Prin Hotararea Consiliului Local nr. 205/53 din 31 iulie 2008 s-a aprobat Strategia locala de
alimentare cu energie termica a municipiului Ramnicu Valcea.
1. Situatia actual a sistemului de alimentare centralizat cu cldur a Municipiului
Rmnicu Vlcea
1.1. Structura general a sistemului de alimentare centralizat cu cldur a Municipiului Rmnicu
Vlcea
Sistemul de alimentare centralizat cu cldur a Municipiului Rmnicu Vlcea cuprinde
urmtoarele subansamble principale:
Centrala electric de termoficare (cogenerare) CET Govora;
Sistemul de retele primare RTP- pentru transportul pentru transportul si distributia
cldurii sub form de ap fierbinte ;
Punctele termice - PT;
Sistemul de retele termice secundare RTS- pentru distributia cldurii de la punctele termice
la consumatorii de cldur pentru nclzire si ap cald de consum;
Instalatiile interioare de alimentare cu cldur a consumatorilor.
n cadrul acestora, SC CET Govora SA a concesionat si asigur operarea ansamblului
SAC, pn la nivelul consumatorilor cldirile acestora.
37
1.2. Prezentarea general a CET Govora

Proiectarea si realizarea CET Govora a nceput n anul 1950 si s-a dezvoltat n timp n patru etape
succesive, simultan cu evolutia platformei chimice Rmnicu Vlcea. In prezent, CET Govora
cuprinde urmtoarele subansamble principale:
Instalatiile energetice pentru producerea simultan si combinat n cogenerarea
cldurii si energiei electrice. Ele cuprind instalatiile de cazane de abur viu (5 x 420 t/h) si
turbinele cu abur cu condensatie si priz reglabil (TA 3 si TA 4) si cele cu contrapresiune si
priz reglabil (TA 5 i TA 6), de 50 MWe putere electric instalat n fiecare, cu instalatiile
anexe aferente acestora: preparare si alimentare cu combustibil, circuit de prenclzire
regenerativ, circuite si instalatii de rcire, etc. Combustibilul posibil a fi utilizat de diversele
cazane de abur poate fi crbunele, pcura si gazul metan.
Instalaiile de alimentare a consumatorilor de abur statia de transformatoare de abur, statii
de reducere rcire, etc.
Ansamblul instalatiilor de livrare a cldurii sub form de ap fierbinte, care asigur
producerea acesteia si vehicularea sa pn la consumatorii de ap fierbinte (boilerele de baz
BB si de vrf BV si pompele de retea)
Ansamblul instalatiilor de tratare termic si chimic a apei de adaos aferent asigurrii cu
ap de adaos demineralizat si dedurizat (degazoare de 1,2 bar, statia de tratare chimic,
pompe de ap de adaos).
Prezentarea general a sitemului de retele termice primare
Sistemul de retele termice primare cuprinde ansamblul de retele de transport a cldurii, sub
form de ap fierbinte, de la CET Govora la diversele puncte termice cu caracter urban sau tertiar
din cadrul orasului Rmnicu Vlcea. n prezent acesta este un sistem bitubular nchis, cu cte 2
conducte tur retur de diametre identice, care iarna asigur punctelor termice cldura necesar
pentru nclzire si prepararea apei calde de consum, iar vara numai prepararea apei calde de
consum. Reteaua termic primar de ap fierbinte nsumeaz circa 29,2 km de traseu, din care 16,9
subteran si 12,3 km suprateran, avnd diametre ntre 50 si 1000 mm.
Prezentarea general a ansamblului format din punctele termice
Actualul sistem de termoficare al Municipiului Rmnicu Vlcea cuprinde 2 categorii de
puncte termice, din punctul de vedere al operatorului: 39 de puncte termice concesionate de CET
Govora ca operator si 29 de puncte termice concesionate de alti operatori. n prezent, sunt n stadiu
de constructie, urmnd a fi puse n functiune n perioada 2008-2009 un numr de 5 puncte termice.
Toate punctele termice sunt de tipul puncte termice centralizate, asigurnd simultan
alimentarea cu cldur att a consumatorilor de nclzire ct si a celor de ap cald de consum.
Prezentarea general a sistemului de retele termice secundare
Sistemul de retele termice secundare asigur distributia cldurii de la punctele termice la
consumatori cldirile acestora. El cuprinde sistemul bitubular nchis pentru alimentarea cu
cldur a consumatorilor de nclzire si prin sistemul monotubular deschis cu conduct de
recirculare, pentru alimentarea consumatorilor de ap cald de consum.
Prezentarea general a subansamblului consumatorilor
Acesta reprezint ansamblul instalatiilor interioare de distributie a cldurii retele termice
interioare si al aparatelor de nclzire, din interiorul cldirilor consumatorilor. n prezent, exist
urmtorii consumatori finali de servicii, ai SC CET Govora SA:
656 asociaii de locatari / proprietari;
agenti economici;
30.960 apartamente fizice alimentate cu cldur fat de 33.376 apartamente construite;
1.890 scri de blocuri.
38
Concluzii privind starea tehnic a CET

Strategia de alimentare cu cldur a consumatorilor de tip urban si industrial aflati n
perimetrul Municipiului Rmnicu Vlcea nu poate fi conceput fr a lua n considerare situatia
actual si perspectiva CET Govora pentru urmtorii 20 - 30 de ani. Situatia actual este reflectat
de starea tehnic a echipamentelor principale (cazane si turbine cu abur, cazane de ap fierbinte,
etc.) si de nivelul performantelor realizate n ultimii ani de functionare. Perspectivele CET Govora,
ca principal furnizor de cldur al tuturor consumatorilor aflati n perimetrul Municipiului, depind
la rndul lor de starea tehnic a echipamentelor, de nivelul performantelor realizate, dar si de
calitatea managementului si de forta financiar a proprietarului acestei ntreprinderi n urmtorii 20
-30 de ani.
Productia total de cldur (sub form de ap fierbinte si abur) a crescut cu 9,5% n 2006
fat de 2004 datorit cresterii productiei de cldur sub form de abur, cu 13,3%, n timp ce
productia de cldur sub form de ap fierbinte a sczut cu 4,5%.
Cldura total n cogenerare, sub form de ap fierbinte si abur a reprezentat 100% din
totalul cldurii produse de CET, crescnd n 2006 fat de 2004 cu 9,5%. Din aceasta, cldura
produs sub form de ap fierbinte a reprezentat ntre 18,7-21,4% si diferenta a fost produs sub
form de abur care a reprezentat diferenta de 78,6-81,3%.
Deci, din totalul energiei electrice produs de CET n cogenerare, n medie n intervalul
2004-2005, pe seama aburului s-a produs cca. 79,3%, iar pe seama apei fierbinti numai 20,7%,
avnd tendinta de variatie invers n intervalul 2004-2006.
n ceea ce priveste evolutia n perioada 2004-2006, cresterea productiei totale de
cldur n cogenerare cu 9,5%, s-a datorat cresterii productiei n cogenerare pe seama aburului (cu
13,3%), n timp ce productia n cogenerare pe seama apei fierbinti a sczut cu 2,7%.
Productia total de energie electric a rmas cvasi constant n intervalul 2004-2006. Se
constat c ponderea productiei de energie electric n cogenerare a fost n acest interval, n medie
de cca. 68%, crescnd n intervalul 2004-2006 de la 64,3% la 72,8%. Diferenta fat de 100%- o
reprezint productia de energie electric n condensatie - care a fost n medie de 32%, scznd n
perioada 2004- 2006 de la 35,7% la 27,2%.
Energia electric livrat a fost cvasiconstant n intervalul 2004- 2006, n jurul valorii de
77%. Diferenta ntre energia electric produs si aceea livrat, a fost n medie de 23%, reprezentnd
cca. 0,6% consumul pompelor de retea pentru apa fierbinte si diferenta de 22,4% fiind consumul
propriu electric al CET. Se constat c aceast valoare este la limita max. normal pentru o CET cu
combustibil solid.
Consumul anual de ap de adaos a sczut n intervalul 2004-2006, de la 625 mii m3 /an la
451 mii m3 /an (de al 100% la 72,8%) , ceea ce reprezint un consum specific mediu, raportat la
cldura produs sub form de ap fierbinte de cca. 1,25 m3/Gcal.
Valoarea respectiv se situeaz la limita maxim a consumului de ap de adaos pentru un
sistem de alimentare cu cldur de tipul celui din Rmnicu Vlcea, ceea ce arat c acesta are nc
pierderi relativ mari de ap din reteaua primar de ap fierbinte. Oricum, n intervalul 2004-2006,
acest consum specific a sczut de la 1,5 m3/Gcal la 1,14 m3/Gcal, ceea ce probeaz mbunttirea
SAC al orasului.
Consumul total de combustibil (n echivalent termic) a fost relativ constant, n jurul valorii
de 4201 GWh/ an, scznd n 2006 la 97,4% fa de anul 2004.
Structura medie a consumului totale de combustibil pentru perioada 2004-2006 a fost:
- consum sub form de crbune: 89,4% (crescnd de la 87,5 la 92,8%);
- consum de combustibil lichid: 0,7/ (cvasicinstant);
- consum de gaze naturale: 10% (sczn de la 11,9% la 6,3%).
Avnd la baz constatrile de mai sus, se poate spune c :
39
din punctul de vedere al capacittii termice instalate, att sub form de ap fierbinte,
ct si sub form de abur, CET Govora este supradimensionat fat de cererile de
cldura actuale ;
- din punctul de vedere al utilizrii capacittii de productie a energiei electrice
instalate, CET Govora este obligat, mai ales vara, s produc mult energie
electric in condensatie, ceea ce i reduce performantele energetice (randamentul
global mediu anual) ;
- performantele energetice n cogenerare (cg) sunt putin diminuate fat de cele
obisnuite unor CET cu capacitti instalate de 4 x 50 = 200 MWe , din cauza uzurii
fizice, dar mai ales a uzurii lor morale, ceea ce impune in perspectiva modernizarea
sa cu echipamente energetice moderne, cu performante energetice superioare si
reabilitarea unora dintre echipamentele existente cu durate remanente de viat mari;
- posibilitatea de productie majoritar a cldurii sub form de abur n scopuri
tehnologice industriale pentru platforma chimic adiacent reprezint un mare
avantaj pentru CET Govora, ceea ce i permite realizarea unor performante
energetice, dar mai ales economice superioare.
Impactul asupra mediului a functionrii centralei
Impactul asupra mediului al producerii celor dou forme de energie util: cldur si energie
electric este n functie de :
tipul combustibilului utilizat si caracteristicile acestuia. n cazul centralei analizate se
utilizeaz urmtoarele tipuri de combustibil:
o gaz natural;
o pcur;
o crbune.
caracteristicile tehnice si functionale ale centralei.
Auditul retelei primare de transport
Reteaua primar, asigur transportul apei fierbinti de la centrala de cogenerare pn la
punctele termice. Sistemul de transport al energiei termice este o retea de tip bitubular nchis,
avnd o lungime de traseu de aprox 29,2 km, din care 16,9 km (58%) amplasat subteran n canale
nevizitabile si 12,3 km (42%) amplasat suprateran, cu diametre cuprinse ntre Dn 50 si Dn 1000
mm. Sistemul de transport este compus n ntregime din conducte clasice. Reteaua este de tip
arborescent, cu o magistral avnd 12 km lungime de la surs pn la intrarea n oras, portiune n
care diametrele scad de la Dn 1000 la Dn 700. n zona urban, din magistrala de termoficare pleac
mai multe ramuri cu diametre ntre Dn 700 si Dn 200, din care se racordeaz punctele termice.
Auditul punctelor termice
Punctele termice existente sunt de tipul racordare indirect si asigur consumatorii urbani din
Municipiul Rmnicu Vlcea cu:
agent termic secundar pentru nclzire ap cald cu temperatura de proiectare 95/75C;
ap cald de consum cu temperatura de maxim 60C;
Agentul termic primar care alimenteaz punctele termice este apa fierbinte cu parametrii de
proiectare 150/60C (parametrii de funcionare 135/45C) si este furnizat de CET Govora.
Toate punctele termice sunt contorizate att pe circuitul primar ct si pe secundar. Acestea sunt
automatizate. La nivel de consumatori, se poate spune c sunt contorizati pn n prezent aprox
80% din consumatori.
40
Aspectele tehnico-economice ale sistemului de transport si distributie a cldurii

Nr.
crt
1
Mrimea
UM
2004
2005
2006
Gcal
413510
408359
394761
2
3
4
5
Cldura sub form de ap fierbinte produs de CET

Govora
Cldura intrat n PT-uri
Cldura livrat din PT-uri
Cldura vndut
Pierderi n sistemul de transport
Pierderi n punctele termice
Pierderi n sistemul de distribuie
Pierderi n sistemul producere transport-distributie
Gcal
Gcal
Gcal
Gcal
%
Gcal
%
Gcal
%
Gcal
%
366420
335224
274884
47090
11,39
31196
8,51
60340
18,00
138626
33,52
366641
349832
278182
41718
10,22
16809
4,58
71650
20,48
130177
31,88
335326
329368
265593
59435
15,06
5958
1,78
63775
19,36
129168
32,72
Din tabelul de mai sus se pot conluziona urmtoarele:

- cantitatea de cldur produs de CET a sczut continuu n perioada 2004-2006,
reprezentnd n anul 2006 cca 95% din productia anului 2004.
- totodat se observ o crestere a pierderilor de cldur n sistemele de transport
(pierderi mai mari cu aprox 3,7% n 2006 fa de 2004) si respectiv de distributie
(pierderi mai mari cu aprox 1,4% n 2006 fa de 2004).
- de asemenea, la nivelul punctelor termice, se constat o scdere a pierderilor de la
8,5% n 2004 la 1,5 n 2006, fapt ce poate fi explicat prin modernizarea punctelor
termice.
- pierderile totale n SAC s-au mentinut la o valoare medie de 33%.
n concluzie, se poate spune c simultan cu scderea cantittii de cldur livrate din CET si intrat
n punctele termice, se constat o crestere a pierderilor de cldur att n reteaua primar de
transport ct si n reteaua de distributie a cldurii.
Conditii si restrictii n stabilirea strategiei locale de alimentare cu cldur a Municipiului
Rmnicu Vlcea
Disponibilitatea si accesibilitatea resurselor primare
Sursa de producere a cldurii sub form de ap fierbinte este centrala de cogenerare CET
Govora.
CET Govora utilizeaz n prezent, drept combustibil de baz lignit n proportie de 85% si
gaz natural n proporie de 15%. Lignitul este achizitionat din tar, de la exploatarea minier
Berbesti ca surs de baz si din bazinul minier al Olteniei ca surs de rezerv.
n ceea ce priveste sursele regenerabile disponibile, a fost analizat posibilitatea utilizrii la
CET Govora a hidrogenului rezultat din procesul de electroliz de la combinatul chimic Oltchim si
a biomasei sub form de pellets de floarea soarelui. Aceast analiz a fost fcut n cadrul studiului
de fezabilitate realizat de firma MVV privind Retehnologizarea si dezvoltarea CET Govora. n
urma analizei, aceast solutie nu a fost recomandat de executantul studiului ca variant de
reabilitare a centralei ci doar ca un proiect de cercetare privind posibilitatea de utilizare a
hidrogenului la turbinele cu gaze.
A doua posibilitate de valorificare a resurselor regenerabile a fost analizat n contextul
utilizrii biomasei rezultate din semintele de floarea soarelui n amestec cu crbunele. Din punct de
vedere tehnologic aceast solutie prezint avantajul utilizrii aceleiasi instalatii fr a fi necesare
modificri ale cazanului. Amestecul biomasei cu crbunele se face la intrarea in focar.
41
Randamentul, precum si conditiile de exploatare a cazanului nu se modific. De asemenea, se

presupune c nu se vor produce alte emisii poluante n afara celor cunoscute.
CET Govora poate avea beneficii de pe urma utilizrii biomasei dac aceasta va duce la
evitarea pltii taxei CO2, sau pretul biomasei s fie mai mic dect pretul crbunelui plus taxa pe
CO2.
Conditii sociale si demografice n zon

1. Aspecte de natur demografic
Populatia Municipiului Rmnicu Vlcea era, la sfrsitul anului 2005, de circa 111000
locuitori. Sistemul de alimentare centralizat cu cldur din Municipiul Rmnicu Valcea deserveste
aprox 82500 persoane (aprox 74,3% din totalul populatiei municipiului).
2. Aspecte privind dezvoltarea economic a regiunii
Din punctul de vedere al dezvoltrii industriale, Municipiul Rmnicu Vlcea este una din
zonele de concentrare a industriei moderne, industria chimic.
n anul 2005, populatia ocupat reprezinta 40% din totalul populatiei, o valoare peste media
la nivel national, de 38%. Din totalul populatiei ocupate, aprox 40% este integrat n domeniul
serviciilor.
Necesarul total actual de cldur al consumatorilor alimentai din sistemul centralizat este
de 212,33 MW (182,61 Gcal/h).
Necesarul actual de cldur al Municipiului Rmnicu Vlcea
Consumatorii de cldur alimentai din sistemul centralizat al Municipiului Rmnicu
Vlcea fac parte din categoria consumatorilor de cldur sub form de ap fierbinte.
n prezent, structura consumatorilor din Municipiul Rmnicu Vlcea este compus din:
a) populatia, care locuieste n imobile de locuit (condominiu) sau locuinte individuale alimentati cu
cldur din SAC;
b) instituii socio-culturale, ageni economici i uniti asimilate acestora alimentate cu cldur din
SAC;
c) populatia, care locuieste n locuinte de tip condominiu (blocuri) sau n locuinte individuale (case)
si care a optat pentru surse alternative de nclzire (centrale individuale, sobe functionnd cu
combustibil solid sau gazos).
Necesarul actual de cldur pentru nclzire al consumatorilor alimentati din sistemul
centralizat este de 187,16 MW (160,95 Gcal/h).
Necesarul actual de cldur pentru apa cald de consum al consumatorilor alimentati din
sistemul centralizat este de 25,18 MW (21,65 Gcal/h).
Necesarul total actual de cldur al consumatorilor alimentati din sistemul centralizat este
de 212,33 MW (182,61 Gcal/h).
Evolutia consumului de cldur n perioada 2009-2028
Premize generale privind evolutia cererii de cldur n perspectiv
Caracteristicile cererii de cldur ale oricrei grupri de consumatori urbani, depind de
caracteristicile termice ale cldirilor cu destinatia de locuinte, de numrul de persoane care locuiesc
n cldirile respective si de necesittile de confort ale fiecreia dintre aceste persoane.
Majoritatea sistemelor centralizate urbane de alimentare cu cldur, concepute si realizate
nainte de 1990, au fost dimensionate pentru a asigura alimentarea n bune conditii a gruprilor de
consumatori formate din imobile cu destinatia de locuinte, scoli, spitale, magazine, etc.
Toate aceste grupri de consumatori se caracterizeaz printr-o densitate mare a consumului,
cldirile conectate la sistemul de alimentare fiind n marea lor majoritate de tip bloc. Sistemele
respective au fost concepute astfel nct toti consumatorii s beneficieze n mod egal att de
avantajele oferite ct si de dezavantajele care decurg din aceast solutie. Dup 1990 aceste sisteme
42
au avut evolutii diferite, n functie de context, situatia financiar a consumatorilor, combustibilii

necesari, etc.
n cele mai multe cazuri, o parte dintre consumatorii racordati initial s-au debransat de la
reteaua termic, contribuind astfel la reducerea cererii si implicit la reducerea productiei de cldur
n cadrul sistemelor centralizate.
Cererea de cldur a consumatorilor nc racordati la reteaua de ap fierbinte nu constituie
nici ea un invariant pentru urmtorii ani. Contorizarea la nivel de bloc si de apartament a condus
peste tot, fr exceptie, la reducerea semnificativ a cererii.
Contorizarea individual a consumurilor lunare de cldur pentru nclzire si sub form de
ap cald permite multora dintre locatarii bransati la sistemul de alimentare centralizat s fac
anumite economii. Valorile consumurilor lunare de cldur facturate n multe orase sunt cu
certitudine mai mici dect valorile calculate pornind de la standardele n vigoare (SR 4839/1997 si
SR 1907-1/1997) si de la normele de consum de ap cald acceptate n prezent (110 l /zi/ persoan
conf. STAS 1478/ 1990).
Reabilitarea termic a cldirilor cu destinatia de locuint are un efect similar. Evolutia
cererii de cldur pentru nclzire este influentat de modul de desfsurare a reabilitrii termice a
cldirilor alimentate cu cldur.
Pentru a aplica Programul Termoficare 2006 - 2015 cldur si confort aprobat prin
Hotarirea Guvernului 381/31 martie 2008, trebuie indeplinita una din conditiile de eligiblitate si
anume: stabilirea zonei sau a zonelor unitare de nclzire, reprezentnd arealul geografic (zona
unei localitti) apartinnd unei unitti administrativ teritoriale n interiorul creia se poate promova
o singur solutie de nclzire, respectiv solutia adoptat pentru reabilitarea si eficientizarea
sistemului de alimentare centralizata cu energie termica.
S.C. CET GOVORA S.A. a facut propuneri , pentru 7 (sapte) zone unitare de incalzire in
municipiul Ramnicu Valcea , in interiorul carora se poate promova o singura solutie de incalzire
energia termica din sistemul centralizat de incalzire
In acelasi timp municipalitatea are un program de mansardare a blocurilor cu 4 etaje (cca.
600 blocuri), realizarea lui ducand la aparitia unor noi consumatori.
Prin urmare, dinamica cererii de cldur este rezultatul suprapunerii efectelor mai multor
factori, evolutia nici unuia dintre acesti factori nefiind usor de anticipat.
Solutiile alternative de alimentare cu cldur a Municipiului Rmnicu Vlcea
Solutiile alternative propuse a se analiza n lucrare au n vedere urmtoarele criterii:
gradul de descentralizare (din acest punct de vedere solutiile propuse acoper toate gradele
de descentralizare a producerii cldurii, pornind de la situatia complet descentralizat, pn
la situatia centralizat cu o singur surs de producere a cldurii la nivelul ansamblului
orasului);
tipul sursei de producere a cldurii;
tipul combustibilului de baz;
amplasarea sursei de producere.
Tinnd cont de criteriile enumerate mai sus, solutiile alternative propuse sunt:
1. Solutia descentralizat. Sursele de caldura vor fi amplasate in actualele puncte termice. Din
punctul de vedere al tehnologiilor considerate la realizarea surselor de caldura se vor avea n vedere
variantele:
central termic individual
central de cogenerare cu motoare cu ardere intern (MAI).
Combustibilul considerat va fi gazul natural.
2. Solutia semicentralizat. Teritoriul municipiului Rmnicu Vlcea se mparte n 4
43
zone si indiferent de zona, pentru sursele de cldur, se vor considera urmtoarele tehnologii de
realizare:
central termic de zon;
central de cogenerare de zon cu turbine cu gaze (TG);
central de cogenerare de zon cu motoare cu ardere intern (MAI).
Combustibilul considerat pentru toate cele 4 zone va fi gazul natural.
3. Solutia centralizat, cu urmtoarele subvariante:
3.1. Surs de cldur nou. tehnologiile de realizare a acesteia:
central termic de zon;
central de cogenerare de zon cu turbine cu gaze (TG);
central de cogenerare de zon cu motoare cu ardere intern (MAI).
Combustibilul considerat va fi gazul natural.
Solutia se consider n dou subvariante:
3.1.1. surs unic nou pentru tot municipiul
3.1.2. o surs unic nou pentru zonele 3 zone plus o surs nou pentru zona din nordul
municipiului. Tipul sursei pentru zona din nordul municipiului corespunde variantei optime
rezultat pentru zona respectiv din analiza solutiei
semicentralizate.
3.2 Surs de cldur existent - CET Govora retehnologizat din punctul de vedere tehnologicenergetic si al mediului.
Din punct de vedere tehnologic s-a avut n vedere retehnologizarea actualei CET Govora, care n
final va avea profilul urmtor: conform celor stabilite de comun acord cu beneficiarul lucrrii si cu
conducerea CET Govora:
modernizarea actualelor turbine;
introducerea unor turbine noi:
Din punct de vedere ecologic s-a considerat realizarea n 2010 a unei CET noi ecologice
(ECOCET) n perimetrul actualei CET Govora, echipat cu:
- un cazan de abur cu o capacitate de 45 MWt, utiliznd biomasa drept combustibil;
- o turbin cu abur cu condensatie si o priz reglabil, de 12 MWe.
Evaluarea investitiilor necesare pentru retelele de transport si distributie si punctele termice
Concluzii privind actualul sistem de nclzire a spatiilor din blocuri ale cror instalatii sunt
racordate la sistemul de nclzire districtual (CT/PT):
1. Instalatiile interioare de nclzire n starea lor actual nu pot s-si adapteze caracteristicile
functionale la necesitatea asigurrii confortului termic n spatiile locuite;
2. Sistemul este rigid n raport cu cerinta de flux termic a spatiilor locuite;
3. Instalatiile sunt afectate de disfunctii care le diminueaz randamentul, acesta avnd valori
cuprinse ntre 80 % - 85 %;
4. Regimul hidraulic este caracterizat de o mare dispersie a debitelor de agent termic n raport cu
debitele de proiect, raportul acestor valori variind ntre 0,4 si 2.
5. Consecintele energetice sunt:
- reduceri cu peste 20% ale cantittii de cldur furnizat blocurilor, caracterizate de
debite diminuate;
- cresterea temperaturii de retur general, cu repercusiuni negative n performanta
energetic a CET-urilor.
6. Dotarea cldirilor cu sisteme moderne de facturare a cldurii impune adaptarea instalatiilor la
regimul de functionare cu debit variabil, fr afectarea regimului hidraulic al sistemului si fr
reducerea randamentului de functionare a pompelor de circulatie din CT/PT.
Concluzii privind diagnosticul tehnic si functional al instalatiilor de furnizarea utilittilor termice
n blocurile de locuinte:
44
1. Instalatiile de asigurare a nclzirii spatiilor la nivelul blocurilor, sunt caracterizate de

randamente cuprinse ntre 80 % - 85 %.
2. Regimul hidraulic este puternic perturbat, prin lipsa oricrui organ de asigurare a corectei
echilibrri hidraulice (realizarea pierderii de sarcin hidrodinamic real constant n orice conditie
de functionare la fiecare bloc n parte).
3. Dezechilibrele hidraulice se manifest att pe orizontal - ntre blocuri - cu valori de afectare a
debitelor de proiect cuprinse ntre 40 % si 200 %, ct si pe vertical - n blocuri, cu aceleasi
caracteristici ca si n cazul dezechilibrelor pe orizontal.
4. Consecintele regimului hidraulic perturbat sunt reducerea cantittii de cldur furnizat
blocurilor/apartamentelor cu deficit de debit cu circa 20% si cresterea temperaturii de retur general;
5. Utilizarea apei netratat, coroborat cu sustrageri de ap din retea conduce la depuneri de materii
de natur organic sau/si anorganic, care contribuie la cresterea pierderilor de sarcin
hidrodinamic fat de cele de calcul si la amplificarea "dezechilibrelor" hidraulice, alturi de
corodarea elementelor componente (conducte, armturi, corpuri de nclzire);
6. Utilizarea sistemelor moderne de facturare a cldurii (contor de cldur general, repartitoare de
cost, robinete cu cap termostatic) implic modernizarea sistemului de pompare a agentului termic n
scopul functionrii cu debit variabil, fr modificarea pierderilor de sarcin hidrodinamic (sau
modificarea n limite strnse nederanjante);
7. n cazul instalatiilor mai vechi de 15 ani se impune verificarea strii conductelor (cel putin
grosimea peretilor acestora) pentru a se putea decide interventiile de nlocuire a tronsoanelor
afectate de coroziune sau chiar a ntregii instalatii;
8. Instalatiile de furnizare central a apei calde au capacitatea de furnizare a unor debite superioare
celor de calcul;
9. Dotarea instalatiilor cu contoare de cldur trebuie s fie nsotit de verificarea capacittii de
asigurare a unor debite normale de ap cald;
10. Armturile vechi sunt de foarte slab calitate, improprii tendintei generale de reducere a
consumului de ap si de cldur;
11. Se impune activarea conductelor de recirculare a apei calde, avnd ca rezultat imediat reducerea
consumului de ap la nivelul consumatorilor.
Solutii de mbunttire a sistemului de alimentare cu energie termic a consumatorilor din
orasul Rmnicu Vlcea
Scopul lucrrilor de reabilitare/modernizare:
- asigurarea confortului termic n spatiile locuite, simultan cu diminuarea cheltuielilor
aferente nclzirii;
- adoptarea solutiilor care servesc scopului anterior mentionat, pe baza evalurii
eficientei economice a acestora, pe de o parte, si a gradului de suportabilitate a
costurilor de ctre locatari si autorittile locale, pe de alt parte.
Reabilitarea termic a cldirilor are drept urmare scderea consumului de cldur pentru
nclzire, la nivelul consumatorului, prin reducerea considerabil a pierderilor de cldur ale
anvelopei cldirii.
Prezentarea lucrrilor de reabilitare/modernizare a instalatiilor de nclzire interioar
a. Modernizarea sistemului de echilibrare hidraulic a retelei de distributie si dotarea fiecrui racord
de bloc cu dispozitiv de mentinere a diferentei de presiune real constant corelat cu debitul de
calcul;
b. Modificarea/reabilitarea sistemului de distributie a agentului termic n cldire:
b.1 Mentinerea actualului sistem de distributie vertical si dotarea corpurilor de
nclzire cu repartitoare de cost si cu robinete cu cap termostatic.
b.2 nlocuirea actualului sistem de distributie vertical cu un sistem mixt
vertical - orizontal de distributie:
45
1. Modificarea distributiei orizontale din subsolul tehnic prin reducerea numrului de

coloane verticale care vor strbate pe nltime blocul;
2. La nivelul fiecrui palier se vor realiza racorduri prevzute cu contoare de cldur pe
fiecare apartament;
3. n interiorul apartamentului se va adopta distributia bitubular orizontal prin
debransarea corpurilor de nclzire de la coloanele actuale de alimentare cu agent
termic;
4. n scopul realizrii stabilittii hidraulice a sistemului si a unui reglaj de calitate se
recomand ca fiecare racord de apartament s fie dotat cu dispozitiv de presiune
diferential constant;
5. Att contorul individual de cldur ct si dispozitivul de presiune diferential
constant vor fi amplasate n exteriorul apartamentului si protejate mpotriva oricrei
interventii neautorizate;
6. Aerisirea corpurilor de nclzire se realizeaz prin ventile individuale si prin
conduct de aerisire proprie apartamentului (dotat cu vas de aerisire propriu);
7. Corpurile de nclzire se doteaz cu robinete cu cap termostatic (n scopul reglrii
individuale a temperaturii interioare);
Solutiile tehnice pentru reducerea consumului de cldur pentru nclzire sunt urmtoarele:
a) utilizarea rational a cldurii - care implic costuri modeste - realizat prin:
- asigurarea nchiderii usilor exterioare din spatiul casei scrilor;
- etansarea rosturilor mobile din spatiul casei scrilor, dup caz;
- izolarea conductelor interioare de distributie a apei calde (nclzire si ap cald de
consum) din spatiul subsolurilor tehnice;
- reducerea ratei de ventilare a spatiilor locuite pn la minim 0,50 sch/h, ca valoare
medie zilnic;
- reducerea temperaturii interioare rezultante n special n orele de noapte.
b) utilizarea eficient a cldurii - care implic costuri relativ importante - prin:
- izolarea termic a elementelor de constructie opace;
- generalizarea dotrii cu geamuri termoizolante;
- dotarea cu robinete cu cap termostatic si introducerea sistemului de repartizare a
costurilor pentru nclzire.
n urma msurilor de modernizare energetic a fondului de cldiri existente, alimentate cu
cldur din sistemul existent de nclzire central, consumatorii de cldur pentru nclzire
beneficiaz de urmtoarele efecte economice:
- pe de o parte, si vor reduce factura anual pentru nclzire;
- pe de alt parte, vor trebui s suporte costurile acestor modernizri.
Principiul de baz al cuantificrii efectelor modernizrii energetice a cldirilor este: aceast
modernizare se refer (are n vedere) la ansamblul cldirilor alimentate din SIC existent, indiferent
de modul n care se asigur confortul termic si fiziologic n spatiile locuite. Fiind cu preponderent
o solutie constructiv, ea se adreseaz condominiului si nu unor apartamente din cadrul acestuia,
deci nu face distinctie n functie de sistemul de nclzire adoptat centralizat sau din SIC.
Riscuri naturale i antropice
Municipiul Rmnicu Vlcea este expus att riscurilor naturale, categorie din care fac parte
cutremurele, alunecrile de teren i seceta, ct i riscurilor antropice, cel mai important fiind riscul
chimic. ntr-un studiu realizat de PRODOMUS S.A Bucureti n anul 1996, au fost analizate zonele
supuse "hazardului seismic i al alunecrilor de teren", ntocmindu-se totodat i un "Plan de
protecie intervenie mpotriva seismelor, alunecrilor de teren i accidentelor complementare".
46
Conform acestui studiu, teritoriul municipiului Rmnicu Vlcea se afl situat din punct de
vedere al zonrii seismice n zona cu gradul VII de seismicitate (seisme ce ncep s dea fisuri la
colurile deschiderilor ui, ferestre sau cldirilor).
Gestionarea teritoriului din intravilan
Creterea cerinei de suprafee i de resurse naturale, urmare a planificrilor de dezvoltare
existente, a condus de multe ori la conflicte de natur divers n gestionarea teritoriului n
intravilan, prepoderente fiind cele care vizau schimbarea folosinei terenurilor. Aceste conflicte
trebuie rezolvate innd cont att de satisfacerea corespunztoare a nevoilor umane de locuire i
ambientale, ct i de grija pentru folosirea raional a resurselor naturale.
Cu un procent de ocupare a terenului de 21%, municipiul Rmnicu Vlcea nu difer prea mult
de alte localiti similare din ar. Construciile civile i edilitare executate n ultimii ani n
municipiul Rmnicu Vlcea au fost realizate n conformitate cu condiionrile stipulate n P.U.G,
ncercndu-se pe ct posibil s nu se strice echilibrul raportului intravilan extravilan, prin
schimbri de categorii de folosin a terenurilor sau de zon funcional.
Sub aspectul numrului de locuitori, al suprafeei ocupate i al numrului de dotri, localitatea
de centru Rmnicu Vlcea este cea mai dezvoltat, fiind principalul rezervor de locuri de munc n
industrie, comer i servicii. Celelalte localiti din componena reedinei de jude sunt difereniate
n funcie de amplasarea n spaiul geografic: aezri semirurale desfurate de-a lungul drumurilor
principale (spre sud) sau simple ctune ascunse ntre dealuri, formnd trupuri independente.
Intravilanul existent, definit pe baza fostului perimetru construibil i fragmentat nefiresc, nu
asigur cadrul necesar dezvoltrii libere a municipiului. n aceste condiii, terenurile obinute pe
baza Legii nr.18/1991, nu pot fi utilizate pentru construcii, n ciuda dorinei exprese a
proprietarilor de a construi. Datorita lipsei cronice de fonduri financiare, o eco-zon cu potenial de
agrement deosebit Dealul Capela integrat organic n corpul municipiului, a fost practic
abandonat, micile intervenii efectuate de-a lungul anilor neaducnd acest perimetru la parametrii
previzionai, printr-o necesar analiz de potenial. De asemenea nu s-au instituit ferm i imediat
perdelele de arbori cu rol de protecie ntre zonele de locuit i zonele industriale.
Managementul deeurilor urbane

Depozitarea deeurilor
n municipiul Rmnicu Vlcea serviciile de colectare i transport deeuri sunt asigurate de:
S.C. URBAN S.A Rmnicu Vlcea, - care colecteaz i transport deeuri menajere de la
populaie i agenii economici; colecteaz, transport si valorifica deeuri reciclabile colectate de la
populaie i agenii economici;
Transportul deeurilor de la productorii de deeuri se realizeaz att cu maini specializate
10 autogunoiere compactoare i 2 autocontainiere -, ct i cu alte mijloace de transport (2
tractoare), KIA si IVECO DAILY, pentru transportul deseurilor reciclabile. Doar 35% din parcul
auto al societilor prestatoare de servicii de salubritate prezint o uzur avansat, avnd o vechime
de peste 8 ani, in rest parcul auto a fost dotat cu utilaje noi si performante (autospalatoare de spalat
pubele, autocontainera marca IVECO, autoutilitare marca KIA si autospeciala IVECO DAILY,
pentru colectarea si transportul deseurilor reciclabile).
PRIMRIA MUNICIPIULUI RM. VLCEA - prin Administraia Domeniului Public
asigur serviciul de curenie stradal inclusiv deszapezirea i ntreinerea spaiilor verzi.
Colectarea deeurilor stradale, realizarea serviciului de deszapezireprecum si intretinerea
spatiilor verzi se realizeaz de ctre serviciul primriei, cu un efectiv de 236 de lucrtori i un parc
auto format din: doua autogunoiere, doua autostropitori, doua autoperii, doua buc masina maturat
trotuare, autospeciale imprastiat antiderapant 3 buc., tractoare rutiere 5 buc (+4 buc. de rezerva),
remorca RM7 8 buc., remorca RPV2 1 buc., incarcatoare frontale 3 buc., autobasculante 5 buc.
(utilaj de rezerva), pluguri pentru zapada 7 buc., buldoexcavator 1 buc., autogreder 1 buc., buldozer
47
1 buc. (doar pentru rampa deseuri), VOLA (incarcator frontal) 1 buc. (doar pentru rampa deseuri),
aspirator stradal 2 buc..
Dupa cum a fost prezentat se poate vedea o imbunatatire si dotare a parcului auto atat pentru
activitatea de colectare, transport deseuri menajere si recuperabile dar si pentru activitatea de
curatire si intretinere cai publice.
Depozitul ecologic de deseuri de la Feteni va fi amplasat, construit, exploatat, controlat,
monitorizat, inchis si urmarit postinchidere conform prevederilor H.G. nr. 162/2002.
Amplasamentul depozitului ecologic de deseuri de la Feteni a fost stabilit in baza unui studiu de
fezabilitate aprobat prin H.C.L. nr. 105/2003 si a unui studiu de impact asupra mediului, cu
respectarea PUG al municipiului.
Avand in vedere ca deschiderea depozitului ecologic de la Feteni a fost amanata prin
rezilierea contractului de executie si atribuirea contractului prin procedura de licitatie unei alte
firme, se estimeaza ca termenul de deschidere a primei celule a fost stabilit la inceputul anului
2009. Pana la deschiderea depozitului ecologic s-a aprobat prin hotararea judecatoreasca
mentinerea in functiune a Depozitului de deseuri de la Rampa Raureni aflat in administrarea
D.A.D.P. Valcea.
Compoziia deseurilor municipale (%)
Metale
1,9
Hirtie/ Carton/ Cartonaj
5,35
Sticla
4,4
Materiale de plastic
6,84
Materiale mixte
0,33
Materiale organice
59,56
Lemn
1,32
Textile
4,18
Materiale minerale
13,9
Materiale incarcate toxic
0,4
Produse de igiena
1,23
Materiale care nu au fost
0,5
identificate
Total
100
Cantitile de deeuri colectate i transportate de societile prestatoare de servicii de
salubritate variaz n funcie de anotimp, de numrul populaiei (care se modific n special pe
perioada vacanelor), de frecvena de colectare i nu n ultimul rnd de fluctuaia beneficiarilor
serviciilor de la un prestator la altul. Cantitatea cea mai mare rezult de la gospodriile individuale,
de aproape dou ori mai mult de ct la blocuri, unde spaiul limitat reprezint una din constrngeri.
Din datele furnizate de prestatorii de salubritate s-a observat c n ultimii ani a crescut
cantitatea de deeuri colectat de la casele particulare datorit pe de o parte extinderii serviciului de
salubritate n zonele limitrofe ale oraului (zonele Goranu, Rureni, Czneti), ct i apariiei de
noi construcii n ora. Numrul de persoane care beneficiau la sfritul anului 2004 de servicii de
salubritate la casele individuale era de circa 5202, fa de 4154 n 1996.
n Municipiul Rmnicu Vlcea evacuarea deeurilor se facea pana in 2006 fr o selectare
prealabil, neexistnd nici un fel de tratare i neutralizare a deeurilor, singura metod de eliminare
fiind depozitare.
Depozitarea deeurilor urbane se face la rampa Rureni, situat la 12 km de centrul oraului i
la o distan mai mic de 300 m de rul Olt. Rampa Rureni funcioneaz din anul 1978 i are o
48
suprafa de 115.000 m2. in care s-au depozitat in cursul anului 2006 o cantitate de 52.370, 5 to.
Rezerva de depozitare este estimat pentru aproximativ 4 ani , cnd se va atinge capacitatea
maxim a depozitului. Depozitul este prevzut cu un post de control, dotat cu un cntar bascul
pentru monitorizarea cantitilor de deeuri aduse zilnic. Trebuie menionat c depozitul nu este
construit conform normelor ecologice, nerespectnd distanele minime fa de de zonele de locuit i
de apele curgtoare. Situaia prezent impune nchiderea imediat a actualului depozit de deeuri i
reconstrucia ecologic a zonei respective, concomitent cu deschiderea unei noi rampe de
depozitare a deeurilor amenajat conform criteriilor ecologice stabilite de Uniunea European.
Primaria Municipiului Ramnicu Valcea a atras in acest sens, 11 milioane Euro, fonduri
nerambursabile de la UE, pe programul ISPA. Lucrrile de nchidere a depozitului actual, precum i
de construire a unui depozit ecologic, se vor finaliza n cursul anului 2009.
Situatie statistic privind colectarea deeuri menajere i nemenajere de pe raza Mun. Rm.
Vlcea de ctre URBAN S.A. n perioada 2005-2008 se prezinta astfel:
tone
2005
n anul 2005 nu era implementat programul de "colectare selectiv" colectarea
deeurilor fcndu-se amestecat
2006
menajer+nemenajer
n anul 2006 nu era implementat programul de "colectare selectiv" colectarea
deeurilor fcndu-se amestecat
24,147
2007
menajer+nemenajer
reciclabile colectate / fracii ( populaie 5%+ageni economici 95% )
hrtie
folie
PET
sticla
TOTAL deeuri
25,000
671
25
31
77
25,804
n anul 2007 a fost implementat sistemul de colectare selectiv amplasndu-se un numr de 50 de
puncte de colectare( clopote ), distribuite n tot oraul. Fiecare punct de colectare este alctuit pentru
urmtoarele fracii de deeuri reciclabile: 2,1 mc (clopot albastru, pentru hrtie+carton); 3,2 mc (clopot
galben, pentru plastic-folie+PET-); 1,1 mc (clopot alb pentru sticl alb-de ambalaj-); 1,1 mc ( clopot
alb+verde pentru sticl colorat-deeuri de ambalaj ). Aadar dintr-un total de 25.804 tone de deeuri
colectate din Rm Vlcea, 25000 tone au fost depozitate la Rampa Rureni, iar 804 tone au fost colectate
separat urmnd a fi sortate i trimise spre reciclare.
menajer+nemenajer
32,618
tone
menajer+nemenajer
19,237
2008 ( pentru perioada ianurie 2008 - iunie 2008 )

reciclabile colectate / fracii ( populaie 5%+ageni economici 95% )
hrtie
folie
PET
sticla
TOTAL deeuri
471
15
20
20
19,763
n anul 2008 se poate observa o cretere a cantitii de deeuri colectate de URBAN S.A. i o cretere a
cantitilor de deeuri reciclabile colectate separat pe fracii.Aadar dintr-un total de 19.763 tone de
deeuri colectate din Rm Vlcea(ian-iun. inclusiv), 19.237 tone au fost depozitate la Rampa Rureni,
iar 526 tone au fost colectate separat, sortate i trimise spre reciclare.
Reciclarea deeurilor
In cursul anului 2006 la nivelul municipiului Ramnicu Valcea s-a implementat sistemul de
colectare selectiva a deseurilor reciclabile, avand 4 componente : sticla (alba si colorata), hartie,
PET-uri si deseuri organice biodegradabile. Au fost amplasati pe teritoriul municipiului recipienti
49
pentru fiecare tip de deseu si au fost distribuite la populatie 33.000 minipubele pentru deseurile
biodegradabile rezultate din activitati casnice.
O parte din materialele refolosibile (hrtie, carton, sticl, fier) se recupereaz direct de la
productorii de deeuri sau indirect prin intermediul ntreprinztorilor particulari, printr-o unitate
specializat, REMAT. Aceast unitate are pe teritoriul oraului mai multe puncte de precolectare,
unde populaia i agenii economici pot depune deeurile refolosibile contra cost. In anul 1999,
cantitile de materiale refolosibile colectate de REMAT Vlcea au fost de 3356 tone, din care 2600
de tone oel. Avnd n vedere c n 1999 au fost depozitate 114850 tone deeuri, rezult un procent
de doar 3% de recuperare a materialelor refolosibile din deeuri solide, ceea ce situeaz Municipiul
Rmnicu Vlcea sub media pe ar.
Situatia deseurilor reciclabile
110
105
100
95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
ian.
feb.
apr.
mai
iulie
Ri - reciclabile intrate
Rv - reciclabile valorificate
Ip - indicator de performan
(Rv / Ri x 100)
98.8
IP
feb.
94.8
ian.
Situatia deseurilor reciclabile

Ri
Rv
Ip %
99
hartie
98.8
98.03
95
PET
2.5
2.37
100
folie
3.38
3.38
100
sticla
3.56
3.56
100
DEEE
1.83
1.83
97
hartie
71.32
69.43
77
PET
9.38
7.2
100
folie
3.06
3.06
50
DEEE
folie
sticla
PET
hartie
DEEE
folie
iunie
sticla
PET
hartie
sticla
DEEE
folie
PET
hartie
DEEE
folie
sticla
PET
hartie
DEEE
folie
mar.
sticla
PET
hartie
sticla
DEEE
folie
PET
hartie
DEEE
folie
sticla
PET
hartie
25
20
15
10
100
98
4.05
3.02
75
2.82
2.08
74
3.56
3.56
100
1.83
1.83
100
80.9
79.71
99
5.18
3.22
62
3.23
3.23
100
14.28
14.28
100
1.83
1.83
100
87.76
88.95
101.35
mai
2.33
4.3
4.3
100
6.5
6.5
iunie
iulie
1.83
1.83
100
100
85
35.67
41.97
4.23
3.35
3.35
100
6.5
6.5
100
3.5
102.72
85
228
100
0
0
120.72
4.23
9.65
4.184
4.184
3.5
2.8
89.4
1.83
83.49
92.2
1.83
85.38
80.2
100
48.39
apr.
3.56
3.56
82.6
mar.
sticla
DEEE
hartie
PET
folie
sticla
DEEE
hartie
PET
folie
sticla
DEEE
hartie
PET
folie
sticla
DEEE
hartie
PET
folie
sticla
DEEE
hartie
PET
folie
sticla
DEEE
Recuperarea deseurilor de echipamente electrice si electronice se realizeaza dupa un grafic

(prima sambata a fiecarei luni) stabilit de operatorul de salubrizare in urma incheierii unui act
aditional la contractul de salubrizare, si aprobat de Primaria Municipiului.
2.3. Capitalul social

2.3.1. Structura i dinamica populaiei
La 1 iulie 2007 populaia Municipiului Rm.Vlcea nsuma 111.342 locuitori din care 53.416
brbai - 47,9% - si 57.926 femei - 52,1% ; sporul natural al populatiei n anul 2007 (+4,4 ),
contrasteaz cu cel nregistrat n cea mai mare parte a localitilor , pe ansamblul judeului
nregistrndu-se o valoare negativ
(-1,8 ). Mortalitatea infantil , dei a nregistrat o
cretere, nregistreaz un nivel mult sub cel al judeului ( 7,14 comparativ cu 9,6 la nivel de
jude n 2007).
51
122000
120497
120000
118000
119434
116914
116000
114000
112000
numr populaie
111701
111342
2005
2007
110000
108000
106000
1992
1996
2000
Analiza dinamicii structurii populaionale (pe grupe de vrst) n ultimii 25 ani, ca si

proieciile demografice pn n 2020 evideniaz tendina de mbtrnire a populaiei, fenomen
prezent si la nivel national, sustinut de evolutia indicatorilor demografici:
Dup o perioad n care a sczut , rata de natalitate are un trend ascendent continuu 9,7
-2005 ; 10,2 - 2006 ; 10,3 2007 ; mortalitatea general are un trend uor crescut fa
de anul 2000, totui sub media pe ar dar nregistreaz valori crescute n context european 6,4 - 2005 ; 6,6 2006 ; 6,4 2007 ;
Populatia Municipiului Rm. Valcea a crescut usor pina in anul 2002 cind a fost de 121.401
locuitori, dupa care apare un trend de descrestere lenta dar constanta; in 2007 a fost 112.148
locuitori din care barbati 53.899 reprezentind 48,06% si femei 58.249 reprezentind 51,94 %.
EVOLUTIA POPULATIE
122000
120000
118000
116000
114000
112000
110000
108000
106000
numar populatie
93
96
99
02
05
06
07
ANII
Posibil ca scaderea populatie sa fie pe seama fenomenului de migratie a populatiei si putin

pe seama fenomenelor naturale (natalitate si mortalitate generala).Sporul natural al populatiei este
pozitiv in ultimii ani: + 4,5 %o in anul 2007 contrastind cu restul judetului unde inregistreaza
valori negative : 2,75%o in 2007 .
52
Grupa de
vrst
0-9 ani
10-19 ani
20-29 ani
30-39 ani
4049 ani
50-59 ani
6069 ani
70-79 ani
peste 80 ani
Masculin
Feminin
Total
5.121
6.918
9.910
9.768
7.653
8.410
3.396
1.754
486
4.903
6.968
9.800
10.938
9.385
8.614
3.825
2.477
1.016
10.024
13.886
19.710
20.706
17.038
17.024
7.221
4.231
1.502
Dinamica populaiei are o evoluie relativ pozitiv, comparativ cu situaia naional, sporul natural
pozitiv contrabalansnd fenomenul de mbtrnire al populaiei, dar efectele procesului de
imbatrnire demografic se vor simi att n sfera economic, social ct i asupra derulrii
evoluiilor demografice viitoare, mai pregnant dup 2005, cnd n populaia n vrst de munc (1565 ani) vor intra generaiile reduse numeric nscute dup 1990, impunnd msuri active de
stimulare a natalitii i protecie social a grupelor vrstnice.
Analiza dinamicii structurii populationale ( pe grupe de virsta ) arata ca ,fata de anul 1994
,populatia de virsta 0-19 ani a scazut cu aproape 18.000 locuitori ,iar populatia de virsta peste 40 de
ani a crescut cu 17.300 locuitori. Fenomenul arata procesul de imbatrinire al populatie ,cu gravele
lui consecinte atit asupra sistemului economic , dar mai ales asupra sistemului de sanatate si de
asistenta sociala.
Doar cohorta populatie nascute imediat dupa decretul de interzicere a
intreruperilor de sarcina (cohorta de virsta 20-29 ani),este mai mare in 2007 fata de anul 1994.
Tendinta de imbatrinire a populatiei (si mai grava la nivelul judetului ) este sustinuta si de evolutia
anumitor indicatori demografici:
Rata de natalitate a avut un trend descendent :8,5%o -1996 ;8,16 %o -1999; 8,1%o -2000,
dupa care fenomenul incepe lent sa se redreseze : 9,20%o in 2006 si 9,79%o in 2007. La
nivel de judet fenomenul se agraveaza si in prezent :8,45 %o in 2006 si 8,35 %o in 2007.
Mortalitatea generala (in ciuda agravarii continue la nivel de judet si de tara ) are o evolutie
mult mai buna cu tendinta de ameliorare :6,36 %o in anul 2000 , 5,94 %o in anul 2006 si
5,29 %o in anul 2007. La nivel de judet indicatorul mortalitatii generale a fost aproape
dublu in anul 2007 :11,10 %o .
Si sporul natural are o evolutie pozitiva : + 3,26 %o in anul 2006 si
+ 4,5 %o in anul 2007 ,cu atit mai mult cu cit valorile pe judet sunt de peste 15 ani
negative: - 3,32 %o in anul 2006 si -2,75 %o in 2007.
53
EVOLUTIA INDICATORILOR DEMOGRAFICI PE ULTIMII 5 ANI

10
NATALITATE
8
6
MORTALITATE
GENERALA
INDIC. la %o
4
MORTALITATE
INFANTILA
2
0
2003
2004
2005
2006
SPOR
NATURAL
2007
ANII
2.3.2 Convieuirea etniilor

Omogenitatea structurii etnice a populaiei municipiului Rmnicu Vlcea, peste 93,55% din
locuitori fiind de naionalitate romn, a statuat un climat de convieuire panic i stabil, normale
ntr-o comunitate liber. Prin urmare, nu au existat tensiuni interetnice sau confesionale datorate
populaiei minoritare. Practicarea religiei i tradiiilor individuale de grup, indiferent de mrimea
lui, a fost considerat de populaia majoritar-ortodox, un drept inalienabil al fiecrei etnii,
respectndu-se apartenena declarat la comuniunea de idei, cutume i cult religios al acestora.
1930
1956
1966
1977
1992
2002
Total
Municipiu
Ramnicu-Valcea
15.648
25.592
31.178
70.134
116.914
107.726
Romani
14.639
25.180
31.007
69.355
115.453
105.949
Maghiari
166
115
91
284
304
200
Germani
276
88
41
73
138
98
Rromi
81
48
351
935
1.357
Sarbo-croati
34
10
Rusi
40
28
23
Turci
25
Bulgari
32
Polonezi
18
11
Greci
14
Armeni
Evrei
184
51
Ucraineni
Tatari
Slovaci
22
Cehi
54
Alte nationalitati
137
31
19
14
21
51
2.3.3. Formarea resursei umane

ntrzierea aplicrii unor reforme reale pe piaa muncii, n consens cu cele de restructurare
economic operate la nivelul ntregii ri, au creat dezechilibre majore pe piaa forei de munc,
ponderea omerilor n totalul populaiei n vrst de munc 18-62 de ani atingnd n Rm.Vlcea, la
sfritul lunii ianuarie 2007, valoarea de 1,78%. Aceasta reflect mutaiile economiei locale, dar i
incapacitatea ei de a absorbi i utiliza ntreaga resurs uman de care dispune. n acelai timp,
valoarea nregistrat a ponderii omerilor n totalul populaiei n vrst de munc 18-62 de ani,
situeaz oraul Rm. Vlcea sub rata omajului pe jude (3,9%) i sub rata omajului pe ar (5,4%).
Numrul omerilor, la nivelul municipiului Rmnicu Vlcea, la sfritul lunii ianuarie 2007,
era de 1444, din care 983 n plat i 461 fr drepturi bneti.
Cauzele ce stau la baza evoluiei omajului pe categorii de vrst, sexe i profesii sunt, n
principal:
disponibilizrile colective;
lipsa locurilor de munc pentru ncadrarea absolvenilor de nvmnt profesional,
preuniversitar i universitar;
neconcordana dintre structura cererii i cea a ofertei de munc marcat de imobilitatea
categoriile de vrst 30-39 i 40 de ani;
ponderea mare a femeilor n totalul omerilor;
Aceasta a crescut de la 49,22% n 2005, ajungnd la 55,33% n anul 2007. La sfritul lunii
ianuarie 2007, femeile reprezentau 55,33% din totalul omerilor nregistrai n municipiul
Rm.Vlcea (799 din 1444).
Datorit faptului c omajul este un fenomen multidimensional (economic, psiho-social,
cultural, politic), care acoper o mare diversitate de situaii concrete, grania dintre ocupare, omaj
i inactivitate este nedeterminat. n timp ce, pe de o parte, ctig teren forme atipice de ocupare
(activitile cu timp parial, interimatul, contractele pe durat determinat etc.), pe de alt parte, n
noiunea de populaie inactiv se ascund forme deghizate de omaj ca pensionarea anticipat,
omerii de lung durat, ca i persoanele cuprinse n diferite dispozitive de formare i reconversie
profesional. n fine, munca la negru, apreciat ca afectnd circa 10% din populaia activ,
deplaseaz i flexibilizeaz grania dintre omaj i ocupare.
Grafic rata somajului perioada 1.01.2001-31.12.2006 [%], in jud Valcea
LUNA
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
IAN
14,3
11,8
11,1
8,5
7,7
FEB
14,3
11,5
9,9
8,2
7,5
MAR
14,6
11,4
9,8
7,4
5,3
APR
14,3
10,8
8,6
6,7
5,0
MAI
13,6
10,7
7,0
6,7
4,7
IUN
13,3
10,5
6,7
6,8
4,7
IUL
13,1
10,0
5,8
6,5
4,5
AUG
12,4
9,3
6,1
7,0
4,7
SEP
11,8
9,2
6,5
7,0
4,7
OCT
11,6
9,2
6,9
7,0
4,8
NOV
10,9
8,9
7,2
6,5
4,7
DEC
11,0
9,0
7,3
6,7
4,7
55
5.2
4.7
4.1
3.7
3.4
4
3.3
3.2
3.4
3.4
3.6
3.5
3
2
1
0
ian.
mar.
mai
iulie
sept.
nov
Rata somajului 2007
Rata somajului in jud Valcea 2007-2008

5
4.1
4
4.1
3.8
3.8
3.6
3.8
3.9
4.1
4.4
4.3
3
2
1
0
ian.
mar.
mai
iulie
3.3.4. Activitatea de protecie sociala
sept.
Rata som ajului 2008
Ponderea omerilor din municipiul Rm. Valcea n total populaie stabil n vrst de munc
18-62 de ani 2,2% la data de 31.10.2008, iar rata somajului in judetul Valcea la data de 31.10.2008
4,3%.
2005
2006
2007
Pondere someri
3,1
1,6
1,4
Rm Valcea (%)
Rata somajului
6,7
4,7
3,5
in judet (%)
Ponderea somerilor in Rm Valcea este in scadere in ultimii ani si scazuta fata de rata
somajului in judetul Valcea.
2.3.4. Situatia protectiei sociale

Funcionarea optim a unei societi democratice presupune nu numai existena unui cadru
legislativ adecvat i a unei construcii instituionale eficiente, ci i dezvoltarea unei culturi
participative bazate pe ncredere i cooperare. Din perspectiva definiiei clasice a capitalului social
ca fiind un bun societal care i unete pe oameni i le permite s urmreasc mai eficient realizarea
unor obiective comune, statornicirea ncrederii ntre membrii societii are la baz ndeplinirea
obligaiilor asumate i reciprocitatea.
n societatea modern, colaborarea entitilor publice i private n slujba intereselor i
drepturilor fundamentale ale cetenilor este susinut de reeaua de asociaii voluntare, organizaii
neguvernamentale, asociaii profesionale, grupuri caritabile, iniiative ceteneti etc. care
acioneaz (autonom sau n cooperare, direct sau prin mass media) n relaia cu puterea de stat
(legislativ, executiv, judectoreasc), garantul respectrii valorilor i practicilor democratice.
56
Pe msura maturizrii accelerate a aciunii civice n Romnia ca factor de susinere a unei

guvernri care i ntemeiaz legitimitatea pe responsabilitate i transparen i ca element de
importan crucial n promovarea principiilor i practicilor dezvoltrii durabile, solidaritatea i
coeziunea social se va cldi pe temeiul unor principii ferme precum:
Transparena actului decizional al administraiei publice;
Comunicarea permanent i accesul liber la informaii de interes public;
Parteneriatul durabil n realizarea obiectivelor comune convenite;
Optimizarea utilizrii resurselor;
Nediscriminarea organizaiilor neguvernamentale n raport cu ceilali poteniali parteneri din
comunitate;
Respectarea valorilor organizaiilor neguvernamentale i a misiunilor acestora.
Rolul administratiei locale este de a asigura acordarea asistenei sociale prin dezvoltarea sau
nfiinarea de servicii proprii, instituii de asisten social, servicii pilot sau prin concesionarea de
servicii sociale unor furnizori de servicii sociale specializai, acreditai n condiiile legii (uniti de
asisten medico-social, asociaii sau fundaii, culte religioase, persoane fizice) sau finanarea
asociaiilor i fundaiilor romne cu personalitate juridic care nfiineaz i administreaz uniti
de asisten social, n baza standardelor obligatorii de calitate, cu proceduri i planuri intervenie i
asisten, cu monitorizarea, evaluarea costurilor i eficienei serviciilor sociale acordate, n
conformitate cu actele normative n vigoare.
Adoptarea, n domeniul asistenei sociale, a pachetului legislativ reprezentat de Legea
705/2001 privind sistemul naional de asisten social (nlocuit ulterior de Legea 47/2006), HG
90/2003 pentru aprobarea regulamentului-cadru de organizare i funcionare a serviciului public de
asisten social i OG 68/2003 privind serviciile sociale, modificat i completat prin OG
86/2004, reprezint una din cele mai mari schimbri n prestarea de servicii sociale din Romnia
ultimilor ani.
Apariia Legii nr.47/2006 privind sistemul naional de asisten social, a permis
dezvoltarea serviciilor sociale n funcie de nevoile beneficiarilor, garantarea calitii prin
standardele generale i specifice, precum i disponibilitatea asigurrii resurselor materiale necesare.
Crearea unui sistem de servicii sociale de calitate i adaptate nevoilor reale ale populaiei
vulnerabile a constituit principala preocupare i n acest sens s-a instituit sistemul de acreditare a
furnizorilor de servicii sociale publici i privai.Cea mai utilizat form de sprijin a fost ns
reprezentat de asistena social financiar, care prin prestaiile sociale (ajutor social, alocaii
familiale, ajutoare financiare sau de urgen, ajutoare speciale, etc.) a asigurat condiii minimale de
trai pentru persoanele cu nevoi sociale.
Ca urmare a acestor schimbri a fost necesar restructurarea, la nivel local, a modului n
care se realiza activitatea de asisten i protecie social, cu att mai mult cu ct efectele acesteia
asupra beneficiarilor nu erau cele dorite (gradul de satisfacie era destul de redus, se crease o
dependen a acestora de serviciile sociale furnizate, fondurile i aa limitate nu erau utilizate
eficient).
La nivelul Municipiului Rm.Vlcea schimbrile anterior amintite au avut, n principal, trei
mari componente:
A. nfiinarea Direciei de Protecie Social;
B. Parteneriate i proiecte cu finanare extern;
C. Diversificarea preocuprilor autoritilor locale privind creterea calitii vieii
cetenilor municipiului
A.nfiinarea Direciei de Protecie Social
Direcia de Protecie Social Rm.Vlcea este organizat n temeiul art.3 alin.(1) din HG
90/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare i funcionare a serviciului public de
asisten social i funcioneaz n baza HCL 46/27.03.2003 (cu modificarile i completrile
57
ulterioare).Este serviciu public de interes local, cu personalitate juridic, finanat din bugetul local
i care pn in anul 2003 - a funcionat ca serviciu de specialitate n cadrul Primriei Rm.Vlcea.
Direcia de Protecie Social a fost acreditat ca furnizor de servicii sociale - conform HG
1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanei
Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum i a Metodologiei de acreditare a
furnizorilor de servicii sociale pentru urmtoarele servicii: informare, consiliere, Cantina de
Ajutor Social, serviciul la domiciliu pentru persoane vrstnice aflate n situaie de criz i
combaterea excluziunii sociale a persoanelor fr adpost prin crearea de centre sociale de urgen.
Direcia de Protecie Social i desfoar activitatea prin intermediul a trei servicii i dou
compartimete (Serviciul Asisten Social; Serviciul Buget, Contabilitate, Prestaii Sociale;
Serviciul Autoritate Tutelar i Protecia Copilului; Compartimentul Resurse Umane;
Compartimentul Secretariat-Administrativ) i realizeaz la nivel local msurile de asisten social
n domeniul proteciei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vrstnice, persoanelor cu
handicap, precum i a oricror persoane aflate n nevoie.
Serviciile sociale furnizate de DPS au fost centrate pe urmtoarele grupuri cu vulnerabilitate
crescut: protecia copilului i a familiei, protecia persoanelor cu dizabiliti i protecia
vrstnicilor.
B.Parteneriate i proiecte cu finanare extern;
n scopul acordrii de servicii sociale adecvate nevoilor grupurilor-int, Primria
Municipiului Rm.Vlcea, prin Direcia de Protecie Social, a urmrit atragerea de fonduri
extrabugetare i promovarea unor parteneriate cu organizaii nonguvernamentale. Astfel, pn n
prezent, au fost desfurate urmtoarele proiecte:
Nr
crt
Titlul proiectului
Scopul proiectului
Parteneri
Centru de Consiliere i
Ajutor pentru Persoanele
Disponibilizate i
Familiile Acestora
Modernizare Cantina de
Ajutor Social
Rm.Vlcea
Centrul de Asisten
pentru Copiii Infectai
HIV / SIDA
Centrul de Zi Cozia
Furnizarea de servicii de asisten

socio-medical i consiliere pentru
persoanele disponibilizate n cadrul
unui Centru de Consiliere i
nfiinarea unui Centru de Zi pentru
copiii provenii din familiile acestora.
- Creterea numrului persoanelor
asistate de la 200 pers/zi la 250 pers/zi
- Mrirea capacitii slii de mese de
la 20 locuri/serie la 50 locuri/serie;
- Crearea unui adpost pe timp de
noapte pentru persoanele fr
locuin, copii ai strzii.
- Prevenirea abandonului copiilor
infectai
HIV/SIDA;
asigurarea
respectrii
drepturilor
lor
fundamentale; mbuntirea calitii
vieii familiilor.
Prevenirea
abandonului
instituionalizrii
copilului
handicap neuromotor.
Primria
Municipiului
Rm.Vlcea;
- Asociaia Asistenilor Sociali
Profesioniti.
Primria
Rm.Vlcea.
Municipiului
Primria
Municipiului
Rm.Vlcea
Profesioniti.
Primria
Municipiului
i Rm.Vlcea
cu - Asociaia de Sprijin a
Copiilor Handicapai Fizic
Romnia, Filiala Rm.Vlcea.
- Inspectoratul colar Judeean
58
Acces la educaie pentru

grupuri dezavantajate
- Sprijinirea accesului la educaie al

copiilor de etnie rrom, al copiilor cu
cerine educative speciale i al
copiilor care provin din comuniti
dezavantajate
socio-economic
(Colonie Nuci).
Vlcea;
- Consiliul Judeean Vlcea;
- Casa Corpului Didactic;
Primria
Municipiului
Rm.Vlcea;
Profesioniti.
C.Diversificarea preocuprilor autoritilor locale privind creterea calitii vieii

cetenilor municipiului
1. Acordarea de faciliti (reducere 50% / gratuitate) la transportul local pentru pensionari i
elevi/studeni;
2. Amenajarea unor spaii de joac moderne pentru copiii din municipiul Rm.Vlcea, dar i a
unor locuri de agrement de interes public, cum ar fi Parcul Zvoi, Stadionul Municipal
(inclusiv acordarea de faciliti anumitor categorii de persoane privitor la accesul n incinta
acestuia), Baza de Agrement Ostroveni, Baza Sportiv 1 Mai;
3. Dotarea societii locale de transport n comun SC ETA SA cu mijloace de transport
moderne, adaptate inclusiv accesului persoanelor cu handicap;
4. Alocarea unor spaii adecvate pentru sediile Asociaiei Nevztorilor din Romnia filiala
Rm. Vlcea i Asociaiei Naionale a Surzilor din Romnia grupa de surzi Rm. Vlcea;
5. Amenajarea sediului Direciei de Protecie Social;
6. Accesibilizarea mediului fizic, extrem de important n procesul de egalizare a anselor
pentru persoanele cu dizabiliti (rampe de acces, sisteme de semnalizare sonor i vizual la
trecerile de pietoni, mijloace de transport special adaptate, spaii de parcare);
7. Premierea cuplurilor care au mplinit 50 ani de cstorie i a persoanelor care au atins
venerabila vrst de 100 ani;
8. Subvenionarea din bugetul local a cheltuielilor cu nclzirea lcaurilor de cult de pe raza
municipiului;
9. ntlniri festive ale executivului Primriei Municipiului Rm. Vlcea cu tinerii care au
mplinit vrsta majoratului;
10. Suplimentarea numrului locuinelor sociale pentru persoanele fr adpost, ca urmare a
demersului autoritilor locale pe lng Ministerului Educaiei i Cercetrii de a schimba
destinaia etajelor II-IV ale Internatului ce aparine Colegiului Economic Rm. Vlcea; astfel,
cele 36 camere au fost amenajate corespunztor (contorizare individual) i repartizate
beneficiarilor;
11. n vederea integrrii n viaa social normal a tinerilor care prsesc instituiile de ocrotire,
Primria Municipiului Rm.Vlcea a achiziionat dou apartamente cu patru camere situate n
Cartierul Ostroveni (blocurile B13 i B14), apartamente crora li s-a stabilit destinaia de
locuin social i n care au fost repartizai tineri externai din centrele de plasament
aparinnd fostei Direciei Judeene pentru Protecia Drepturilor Copilului Vlcea;
12. Dat fiind construirea n zona Ostroveni 5 a 140 locuine sociale, Consiliul Local al
Municipiului Rm.Vlcea a aprobat, prin HCL 171/2002, ca 10 dintre acestea s fie
repartizate unor tineri provenii din centre de plasament;
13. Repartizarea anual a unor sume semnificative centrelor bugetare pentru unitile colare n
vederea ntreinerii, modernizrii i funcionrii acestora.
14. nfiinarea Centrului Social de Urgen Ioana pentru combaterea excluziunii sociale a
persoanelor fr adpost, prin asigurarea de gzduire i ngrijire i oferirea de suport pentru
(re)integrare social.
59
Dificultati intampinate in activitatea de protectie sociala

Dei legislaia existent a permis posibilitatea dezvoltrii la nivel local a acelor servicii care
s rspund cu adevrat nevoilor comunitii i a ncurajat parteneriatele dintre administraia local
i organizaiile nonguvernamentale din domeniul social, inclusiv atragerea de fonduri externe i
degrevarea bugetelor locale, s-au nregistrat i unele dificulti n desfurarea activitii de
protecie social la nivelul municipiului Rm.Vlcea:
exist un deficit al capacitii de intervenie social, autoritile locale fiind
concentrate n special pe administrarea/ameliorarea i, mai puin, pe soluionarea
problemelor sociale;
lipsesc serviciile de asisten social comunitar pentru tipuri grave de probleme:
violena domestic, dependena de alcool i de droguri, asistena social a victimelor;
lipsesc serviciile de ngrijire socio-medical n familie i comunitate (centre de zi
destinate copiilor, vrstnicilor, persoanelor cu dizabiliti, n fiecare cartier al
municipiului);
lipsa continuitii pe termen lung a finanrii externe pentru anumite proiecte de
anvergur;
dimensiunea problemei fiecrui grup-int este cunoscut doar parial (empiric,
pornind de la cazurile concrete ce au fost gestionate) i necesit cercetri urgente
(tiinifice, ale cror rezultate s fie relevante pentru o ntreag categorie de beneficiari:
pensionari, persoane cu handicap, consumatori de droguri, alcool, etc.);
personalul specializat (asisteni sociali, psihologi, medici) este insuficient i cu
puin experien;
accesul la serviciile de asisten social este inegal;
ngrijirea n familie este mai frecvent n familiile tradiionale, unde valorile morale
au o mare influen i mai rar ntlnit n familiile din mediul urban, afectate n mai
mare msur de disoluie;
- obligativitatea fiecrui furnizor de servicii sociale de a ndeplini anumite condiii-cadru
(prevzute expres n legislaia privind acreditarea furnizorilor publici/privai de servicii
sociale i n cea privind licenierea serviciilor din domeniul proteciei copilului);
necesitatea respectrii unor standarde de calitate n domeniu, elaborate funcie de
serviciul acordat;
- multitudinea de atribuii aflate n sarcina autoritilor locale, mai ales n domeniul
preveniei.
Este de menionat faptul c punerea n practic a cerinelor de tipul celor anterior
menionate, impuse de aderarea la Uniunea European (acreditare, liceniere, standardizare) de
altfel incontestabil utile pentru acordarea unor servicii de calitate i care s duc la rezolvarea
situaiilor de criz creeaz unele blocaje n cadrul serviciului public de asisten social. Acesta
este nevoit s fac fa unui numr foarte mare de solicitani (cca 100/zi), administrnd mii de
dosare pentru beneficiarii de prestaii bneti, fie c acestea sunt acordate din bugetul local sau sunt
pltite de alte instituii (Direcia de Munc i Protecie Social Vlcea pentru alocaiile
complementare / de susinere, Direcia General de Asisten Social i Protecia Copilului
indemnizaiile de hran cuvenite persoanelor infectate HIV/bolnave SIDA, indemnizaiile
persoanelor cu handicap).
Toate acestea demonstreaz necesitatea elaborrii unei strategii de protecie social (cel
puin pe termen scurt) care s aib n vedere dezvoltarea serviciilor comunitare alternative pentru a
rspunde intit nevoilor identificate. De asemenea, trebuie iniiate programe de pregtire integrat
care s se adreseze tuturor celor implicai n serviciile de ngrijire a persoanelor n dificultate, fiind
absolut necesar crearea unei reele a furnizorilor de servicii sociale care s duc la o cretere a
satisfaciei beneficiarilor i s prentmpine instalarea strii de dependen a acestora de serviciile
sociale prestate.
60
Proiecte realizate in perioada 2005-2007

n scopul acordrii de servicii sociale adecvate persoanelor aflate n situaie de risc social,
Direcia de Protecie Social a urmarit atragerea de fonduri extrabugetare i promovarea unor
parteneriate cu organizaii nonguvernamentale, desfurnd cu succes o serie de proiecte cu
finanare extern sau intern (unde a avut calitatea de solicitant) i participnd, n acelai timp, la
derularea altor proiecte n calitate de partener al unor instituii publice sau organisme
nonguvernamentale, dup cum urmeaz:
n perioada 2005-2006 a participat, n calitate de partener, la Proiectul PHARE Toi

diferii, toi egali - Asigurarea accesului la educaie al tuturor grupurilor
dezavantajate din judeul Vlcea derulat de ctre Inspectoratul colar Vlcea.
Finanarea Phare a fost de 555.000 Euro, din care 6.400 Euro au reprezentat cofinanarea
Primriei Municipiului Rm.Vlcea;
Scop: sprijinirea accesului la educaie al copiilor de etnie rrom, al copiilor cu
cerine educative speciale i al copiilor care provin din comuniti dezavantajate
socio-economic;
Rezultate: La nivelul municipiului Rm.Vlcea proiectul a nfiinat n cadrul
colii cu clasele I-VIII nr.8 Rm.Vlcea (Colonie Nuci) un Centru de Zi menit s
contribuie la mbuntirea accesului la educaie i a calitii actului educaional
pentru copiii din zon prin :
implementarea programului A doua ans pentru aproximativ 20
tineri care nu au reuit s-i finalizeze cele 8 clase gimnaziale;
programul coala Prinilor instruire i formare pentru prini pentru
dezvoltarea capacitilor parentale;
consiliere social (informare, orientare ctre servicii sociale pentru
mbuntirea condiiilor de via i depirea situaiilor de criz);
obinerea actelor de identitate (certificate de natere, cri de identitate,
eventual prin promovarea aciunilor de nregistrare tardiv a naterii).
O alt locaie a proiectului a fost n cadrul Liceului Teoretic Matei Basarab
Rm.Vlcea unde s-a nfiinat un Centru de Resurse pentru Educaie Incluziv. Acesta a
asigurat coordonarea activitilor desfurate n toate cele 8 uniti de nvmnt din jude
incluse n proiect, oferind sprijin cadrelor didactice, prinilor i copiilor n aplicarea
principiilor educaiei incluzive n fiecare coal, indiferent de deficienele fizice sau mentale
ale copiilor, de originea lor cultural sau socio-economic, limb matern sau etnie.
n septembrie 2006 Direcia de Protecie Social Rm.Vlcea a obinut de la Ministerul

Muncii, Familiei i Egalitii de anse o finanare de 616.039 lei a proiectului depus n
parteneriat cu Asociaia Asistenilor Sociali Profesioniti Vlcea i AJOFM Vlcea
privind crearea Centrului Social de Urgen Ioana pentru persoane fr adpost,
proiect aflat n plin proces de implementare.
Scop: scop combaterea excluziunii sociale a persoanelor fr adpost, prin
asigurarea de gzduire i ngrijire i oferirea de suport pentru (re)integrare
social;
Rezultate: Proiectul se deruleaz pe o perioad de 3 ani (2 ani pentru reabilitare
i 1 an pentru acordarea de servicii) i va avea urmtoarele rezultatele:
amenajarea unui adpost care s ofere gzduire unui numr de 40
beneficiari i servicii de specialitate unui numr de 60 persoane / an;
reducerea cu 15% a comportamentelor neacceptate social (violen,
delincven, vagabondaj) prin furnizarea de servicii sociale specializate;
61
responsabilizarea i implicarea social a minimum 15 beneficiari prin

furnizarea de servicii sociale care s le faciliteze identificarea i
mobilizarea resurselor personale pentru depirea situaiei de criz;
realizarea unei hri a zonelor din municipiu frecventate de persoanele
fr adpost prin cartografierea zonelor de adpostire i a celor unde
acetia i desfoar activitile lucrative pentru a-i ctiga existena.
De asemenea, ca partener DPS se implic n implementarea, ncepnd cu martie 2008, a
urmtoarelor proiecte:
Centrul de formare profesional n domeniul serviciilor sociale derulat n
perioada martie 2008 martie 2009 de ctre Asociaia Sanmed i finanat de ctre
Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse cu suma de 33300 Euro;
Scop : derularea pentru omeri de lung durat, cursuri de formare
profesional n domeniul social: ngrijitori bolnavi la domiciliu,
ngrijitori copii, ngrijitori btrni, asisteni personali ai persoanelor cu
handicap grav. Se urmarete, de asemenea, cresterea ocuprii,
adaptabilitii i mobilitii forei de munc n sfera serviciilor sociale,
precum i promovarea incluziunii sociale pentru persoanele dezavantajate
pe piaa muncii.
Rezultate :
plasarea n munc a cel puin 25% din persoanele instruite;
editarea unui Ghid pentru personal cu atribuii de ngrijire la
domiciliu;
amenajarea unui centru de formare profesional n spaiul pus la
dispoziie de solicitant (Asociaia Sanmed);
Birou de integrare i combatere a discriminrii pentru persoanele de etnie
rroma derulat n perioada martie 2008 martie 2009 de ctre SC Formator Grup
SRL i finanat de ctre Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse;
Scop : facilitarea accesului la instruire si insertie pe piata muncii a unui
numar de 60 de persoane de etnie rroma ale cror calificari nu mai sunt
cerute pe piaa muncii, sau fr calificri, care au absolvit sau nu
invamntul obligatoriu sau liceal.
Rezultate:
60 de persoane instruite n ocupaia de florar decorato(dintre care 30
din municipiul Rm.Valcea; peste 100 persoane beneficiari indireci
(membrii familiilor grupurilor int);
organizarea unui trg de creaii florale Floricica
nfiinarea unui birou de integrare i combatere a discriminrii pentru
persoanele de etnie rrom
eliminarea prejudecilor i schimbarea mentalitilor cu privire la
persoanele de etnie rrom
schimbarea atitudinii persoanelor de etnie rrom n ceea ce privete
importana i necesitatea integrrii n societate
n prezent, Direcia de Protecie Social, n parteneriat cu Asociaia pentru Dezvoltare

Comunitar Vlcea (conform Hotrrii Consiliului Local al Municipiului Rm.Vlcea
nr.47/28.02.2008) a iniiat proiectul Centru de servicii terapeutice pentru copilul cu autism
Mara n vederea obinerii finanrii acordate n cadrul Programului Phare 2004-2006
62
Coeziune Economic i Social Servicii Sociale, cererea de finanare fiind n faza de

precontractare.
Centrul va funciona n cadrul colii Generale nr.6, situat n Rm.Vlcea, strada Copcelu
nr.182 i va avea ca scop mbuntirea gradului de adaptabilitate i a calitii vieii copiilor cu
tulburri din spectrul autist i ale familiilor acestora din municipiul Rm.Vlcea, pe durata a 18 luni
de proiect (din care 6 luni pentru amenajarea spaiului i 12 luni pentru funcionarea efectiv a
Centrului, prin furnizarea serviciilor specializate propuse n proiect).
Serviciile specializate furnizate n cadrul centrului vor consta n servicii de evaluare
complex, intervenie recuperativ-terapeutic, reabilitare i monitorizare curent pentru copiii cu
sindrom autist sau tulburri din spectrul autist, precum i servicii de consiliere, informare i
ndrumare pentru prinii acestora.
Obiective strategice pentru perioada 2008-2013:
A. Crearea de servicii sociale locale centrate pe nevoile clienilor. Diminuarea dezechilibrelor
locale existente, limitarea srciei extreme.
1. Colectarea, centralizarea i analizarea datelor privind fenomenul de prevenire i combatere a
marginalizrii i excluziunii sociale, precum i de implementare a msurilor de asisten social
n domeniul proteciei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vrstnice,
persoanelor cu handicap, sau a oricror persoane aflate n nevoie
responsabili: Consiliul local al Municipiului Rm. Vlcea, ONG
2. Stabilirea parteneriatelor n
economic,locuine.
responsabili: Consiliul local, ONG
domeniul
asistenei
persoanelor
vulnerabile
social,
3. nfiinarea unor servicii noi sau extinderea celor existente, pentru a le crete accesibilitatea
(centre de zi, grdinie sociale, cmine sociale, adposturi de urgen, centre medico-sociale i
respite care, etc).
B. Limitarea situaiilor de abuz, violen i exploatare
1. Organizarea unor campanii publice de informare i sensibilizare asupra problematicii
abuzului, violenei i exploatrii
2. nfiinarea unor centre locale de informare i consiliere, punerea accentului pe prevenia
acestor probleme
3. Stabilirea de parteneriate i grupuri de lucru n domeniul proteciei copilului, combaterii
consumului de droguri i a criminalitii asociate acestuia, domeniul violenei domestice
responsabili: Consiliul local
4. Concesionarea unor servicii specializate organizaiilor acreditate
5. Constituirea unei reele de familii-suport, de sprijinire i susinere a victimelor violenei
domestice
responsabili: Consiliul local, ONG,
63
C. Promovarea unei societi incluzive, reducerea riscului de marginalizare social prin

identificarea, evaluarea i acordarea sprijinului necesar celor aflai n dificultate
1. Organizarea unor campanii de sensibilizare a cetenilor pentru creterea gradului de
acceptare la nivelul comunitii a persoanelor aflate la risc de marginalizare social (grupuri
minoritare, persoane cu dizabiliti,vrstnici, persoane infectate HIV)
Termen de realizare
2. Susinerea sau nfiinarea de adposturi de urgen, centre de zi, centre respiro, servicii
rezideniale pentru persoanele aflate n situaii de risc (btrni, persoane cu handicap, persoane
dependente de droguri, alcool, homeless)
3. Stabilirea de parteneriate i grupuri de lucru n vederea reducerii riscului de
marginalizare social prin identificarea, evaluarea i acordarea sprijinului necesar celor aflai
n dificultate
4. Dezvoltarea unui program de voluntariat i nfiinarea unui Centru de Voluntariat pentru o
mai bun implicare a voluntarilor n furnizarea de servicii persoanelor aflate la risc de
marginalizare social
responsabili: Consiliul local,ONG
5. ncurajarea reconversiei asistailor social pentru a preveni dependena social, transmiterea
acesteia
responsabili: Consiliul local,ONG, alte instituii abilitate
6. Promovarea, diversificarea serviciilor de ngrijire la domiciliu i pentru alte categorii de
persoane (servicii ngrijire paleativ, servicii ngrijire la domiciliu pentru persoane cu afeciuni
psiho-mentale, persoane vrstnice singure, )
responsabili: Consiliul local,ONG, alte instituii abilitate
7. Locuine protejate - batrni, pers. hand., tineri provenii din centre ,familii rrome.
D. Dezvoltarea operaional a DPS pentru eficientizarea relaiilor cu structurile instituionale

cu atribuii n domeniu.
1. Completarea i dezvoltarea sistemului de protecie social la nivel local, prin implementarea
sistemului naional de asisten social i trecerea decisiv de la protecia social de tip pasiv la
activizarea capacitilor individuale i colective
2. Dezvoltarea i gestionarea de servicii sociale proprii, n funcie de nevoile locale
3. nfiinarea de noi servicii, uniti i departamente pentru implementarea msurilor de
asisten social
T
64
4. Promovarea de parteneriate cu ali furnizori de servicii sociale i sprijinirea activitii acestora

5. Asigurarea subvenionrii serviciilor sociale acordate de furnizori acreditai n condiiile legii
6. Concesionarea de servicii sociale ctre ONG-uri acreditate
7. Finanarea sau cofinanarea nfiinrii, organizrii i administrrii unor uniti specializate
de asisten social
8. Implementarea standardelor profesionale n serviciile prestate
9. Creterea capacitii serviciilor sociale prin creterea numrului personalului implicat i
eficientizarea activitii
E. Dezvoltarea capacitii manageriale, profesionalizarea personalului la nivelul DPS.
1. Planificare strategic dinamic, continu i flexibil a muncii de asisten social.
responsabili: Consiliul local, DPS
2 . mbuntirea nivelului de pregtire i specializare a personalului din cadrul DPS prin
participarea la programe de perfecionare profesional.
3. Dezvoltarea capacitilor i abilitilor personalului n utilizarea PC prin obinerea
ECDL-ului.
4. Promovarea i implementarea de programe pilot, mpreun cu alte servicii publice sau
organizaii din ar i strintate, prin schimburi de experien, conferine i seminarii comune
F. Dezvoltarea comunicrii interinstituionale i cu structurile societii civile. Extinderea
parteneriatului social (instituii, ONG-uri, ceteni) la nivel local, judeean
1. Coordonarea activitilor de colaborare i comunicare ale autoritilor i instituiilor publice
locale care structureaz sistemul naional de asisten social
2. Schimbul de date i informaii cu instituiile centrale i locale n conformitate cu conveniile,
acordurile, recomandrile internaionale i legislaia naional, prin care se structureaz
sistemul naional de asisten social
3. Optimizarea cooperrii cu
profit/nonprofit.
toi
actorii
sociali
(persoane/grupuri,
privat/public),
65
G. Dezvoltarea parteneriatului social i a responsabilitii sociale.

1. Crearea de grupuri de parteneriat local n problematica social cu orientare pe
obiective specifice.
responsabili: Consiliul local, ONG, alte institutii
2. Crearea unui calendar comun de activiti
3.. Organizarea unor ateliere tematice, conferine de caz, campanii de responsabilizare
4. Dezvoltarea unui program de voluntariat la nivel local prin atragerea de resurse umane i
materiale din comunitate.
H. Contientizarea problematicii populaiei de etnie roma de ctre comunitate
1. Dezvoltarea de programe de finanare guvernamental sau n parteneriat pentru asigurarea
de locuine sociale pentru familiile numeroase
responsabili: autoritile locale
2. Crearea de grupuri de parteneriat ntre structurile administraiei locale i comunitatea rom
pe diverse probleme (securitate social, sntate, protecia copilului, ordine public, educaie,
participare civic)
3.Organizarea de aciuni de promovare a culturii minoritii rome
responsabili: autoritile locale, ONG
4. ncurajarea i sprijinirea participrii active a liderilor romi n procesul decizional local cu
impact asupra vieii economice i sociale a comunitii de romi
5.Dezvoltarea, n parteneriat cu organizaiile nonguvernamentale rome, de programe locale
pentru procurarea documentelor de identitate
responsabili: autoritile locale, ONG
3.3.5. Pensiile si asigurarile sociale de stat ale populatiei

Casa Judeean de Pensii Vlcea asigur atat in municipiu cat si in jude aplicarea unitar a
legislaiei din domeniul pensiilor i asigurrilor sociale de stat, precum i din domeniul asigurrilor
pentru accidente de munc i boli profesionale. Finanarea cheltuielilor de organizare, funcionare
i de investiii se asigur de ctre CNPAS din fondurile repartizate de la bugetul asigurrilor sociale
de stat.
Casa Judeean de Pensii Vlcea a urmrit realizarea urmtoarelor obiective:
Introducerea noului sistem public de pensii prin punerea n aplicare a legii 19/2000;
Aplicarea msurilor de Protecie Social prin actualizarea valorii punctului de pensie;
Recalcularea pensiilor din sistemul public, stabilite potrivit legislaiei anterior datei de
01.04.2001 conform principiilor legii 19/2000 potrivit ordonanei 4/2005;
66
Stabilirea cuantumului drepturilor de asigurri sociale individuale, recalcularea i plata

acestora;
Stabilirea i plata indemnizailor i altor drepturi prevzute de legi speciale, finanate de la
bugetul de stat;
Certificarea stagiilor de cotizare;
Asigurarea execuiei bugetare n profil teritorial i organizarea contabilitii acesteia;
Realizarea activitii de expertiz medical i recuperare a capacitii de munc;
Distribuirea n limita locurilor repartizate a biletelor de tratament balnear;
Rezolvarea contestailor, sesizrilor i reclamailor conform competenelor legale;
ndeplinirea atribuiilor privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale la
nivel teritorial.
Aplicarea masurilor de protectie sociala

Valoarea unui punct de pensii s-a actualizat n funcie de posibilitile financiare, cu un
procent care s acopere cu pn la 100% rata inflaiei.
n perioada 2004-2008 actualizarea valorii punctului s-a aplicat trimestrial. ncepnd cu
01.01.2005 valoarea punctului de pensii s-a stabilit prin legea asigurrilor sociale de stat.
Valoarea punctului de pensie n perioada 2004-2008 a avut urmtoarea evoluie:
Data
01.01.2004
01.03.2004
01.06.2004
01.09.2004
01.01.2005
01.01.2006
01.09.2006
01.12.2006
01.09.2007
01.11.2007
01.01.2008
Valoare punct (lei)

2.652.000
2.705.040
2.759.141
2.869.507
2.955.952
323,1
339,3
396,2
416
541
581,3
Procent indexare
Stabilit prin legea bugetului Asig. Sociale
2
2
4
3
9,3
5
16,8
5
30
7,5
De actualizarea valorii punctului de pensie aplicat cu data de 01.11.2007 au beneficiat

101.611 pensionari care au realizat stagii de cotizare n sistemul asigurrilor sociale de stat i
21.307 pensionari care au realizat stagii de cotizare n sistemul agricol.
Pentru mbuntirea standardului de via al pensionarilor n cursul anului 2007 au aprut
acte normative care au modificat i completat legislaia n domeniul asigurrilor sociale, astfel
pensia medie pentru finele anilor 2005, 2006 si 2007 este:
PENSIA MEDIE
CATEGORII DE PENSII
Limit vrst cu vechime complet
Limit vrst cu vechime incomplet
Invaliditate gr. I
Invaliditate gr. II
Urma
TOTAL
DECEMBRIE
2005
DECEMBRIE
2006
DECEMBRIE
2007
127
90
85
94
29
95
171
123
114
128
38
130
280
198
226
193
102
213
67
Recalcularea pensiilor conform Ordonantei de Urgenta nr. 4/2005

Prin procesul de recalculare a pensiilor a fost determinat punctajul mediu anual potrivit
formulei de calcul introdus de Legea 19/2000 pentru toate pensiile provenite din fostul sistem al
asigurrilor sociale de stat.
n acest mod, toate pensiile au fost stabilite dup principiile aceleiai legi, indiferent de data
pensionrii i indiferent de legislaia care a fost aplicat la momentul stabilirii iniiale, fiind
calculate pe baza salariilor i a sporurilor cu caracter permanent din toat perioada de activitate a
fiecrui pensionar.
Procesul de recalculare a pensiilor nu a fost un proces de majorare a pensiilor. Scopul
acestei msuri a fost acela de a se asigura un raport de echitate ntre toi pensionarii din sistemul
public de pensii.
Pe parcursul a patru etape au fost recalculate pensiile unui numr de 77973 persoane, fiind
consultate peste 84000 dosare de pensie din sector de stat i 15000 dosare de pensie de agricultori
aparinnd persoanelor cu stagii de cotizare n ambele sisteme.
n urma recalculrii pensiilor a rezultat urmtoarea situaie:
Nr.
crt.
Etapa
1
I
2
II
3
III
4
IV
TOTAL
Nr. total
pensii recal.
3588
20772
26315
27301
77.976
Nr. pensii cu
punctaj mai
mare
1314
7925
8881
13468
31.588
Nr. pensii
cu punctaj
mai mic
2274
12847
17434
13833
46.388
% mai mari
din total
pensii recal.
36,62
38,15
33,74
49,33
40,50
Efort
financiar
(lei RON)
74816
388172
390675
699906
1.553.569
Pe categorii de pensii creterea n urma recalculrii se prezint astfel:

Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
Categoria de pensie
Creterea pensiei n procente
Invaliditate gr. III

Urmai
Limit vrst cu vechime
incomplet
Invaliditate gr. II
Limit vrst cu vechime
complet
Invaliditate gr. I
41,93
23,45
Media valoric
(RON)
55
28
23,22
41
20,26
39
16,81
63
14,90
31
n cursul anilor 2005, 2006 i 2007 situaia cererilor de re-recalculare a pensiilor stabilite
anterior datei de 01.04.2001 i care au fcut obiectul recalculrii prevzute de Ordonana de
Urgen nr. 4/2005, este urmtoarea:
ANUL
2005
2006
2007
TOTAL
NR. CERERI
NREGISTRATE
7245
10852
17023
35.120
NR. CERERI
REZOLVATE
7245
10852
17023
35.120
GRAD DE
REZOLVARE
100
100
100
100%
68
Msurile aplicate n domeniul asigurrilor sociale n perioada 2005 2007 au condus la

creterea pensiei medii pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare n sistemul asigurrilor
sociale de stat, dup cum urmeaz:
Nr.
crt.
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Dec
2006
Dec
2007
386
477
693
23,58
91
79,53
307
194
237
388
22,17
43
100
194
317
429
391
582
578
752
23,34
35,67
74
153
82,34
75,29
261
323
297
451
578
51,85
154
94,61
281
227
219
213
218
130
259
95
288
282
284
283
158
328
130
399
394
386
392
233
471
213
26,87
28,77
33,33
29,82
21,53
26,64
36,84
61
63
71
65
28
69
35
75,77
79,91
81,22
79,82
79,23
81,85
124,21
172
175
173
174
103
212
118
Pensia medie
Categorii de pensii
Dec
2005
Cretere n
Cretere n ian
2007 fa de dec
2006 fa de
2005
dec 2005
%
Cretere
%
Cretere
net
net
Limit vrst cu
vechime complet
Limit vrst cu
vechime incomplet
Total limit vrst
Pensie anticipat
Pensie anticipat
parial
Invaliditate gr I
Invaliditate gr II
Invaliditate gr III
Total invaliditate
Urmai
Total asigurri sociale
Agricultori
n perioada 2005 2007 Casa Judeean de Pensii Vlcea a asigurat plata pentru
urmtoarele categorii de drepturi:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
Categorii de drepturi
Pensii limit vrst
Pensii anticipate
Pensii anticipate parial
Pensii invaliditate
Pensii urmai
Pensii din sector agricol
IOVR
Veterani de rzboi
TOTAL
Numr beneficiari
2005
2006
2007
55416
55551
55983
95
101
57
591
615
497
32409
32751
32247
15023
14985
14663
24315
22772
21069
618
547
465
8266
7200
6565
136.733
134.522
131.546
Prin Casa Judeean de Pensii se mai achit i drepturile beneficiarilor de legi speciale ca:
Indemnizaii acordate conform Legii 309/2002, persoanelor care au efectuat stagiul militar
n detaamente de munc (4388 persoane);
Indemnizaii acordate conform decretului Lege 118/1990 drepturi pentru persoane
persecutate din motive politice (570 persoane);
Indemnizaii acordate conform Legii 189/2000 persoane persecutate din motive etnice
(552 persoane);
Indemnizaii acordate conform Legii 42/1990 - persoane care au participat la revoluia din
decembrie 1989 (20 persoane).
69
Activitatea de eliberare a biletelor de tratament si odihna

La data de 31.12.2007 situaia eliberrii biletelor de tratament i odihn de ctre Casa
Judeean de Pensii, pentru asiguraii din jude, comparativ cu aceiai perioad a anilor 2005, 2006
se prezint astfel:
BILETE
REPARTIZATE
TBRCM (foste UTB)
Alte staiuni
Bilete odihn
TOTAL
TBRCM (foste UTB)

Alte staiuni
Bilete odihn
TOTAL
TBRCM (foste UTB)

Alte staiuni
Bilete odihn
TOTAL
1107
9063
1140
11310
BILETE
VNDUTE
ANUL 2005
770
6379
842
7991
69,56
70,39
73,86
70,65
952
7493
1254
9699
ANUL 2006
864
6290
945
8099
90,75
83,94
75,36
83,50
1004
6029
1205
8238
ANUL 2007
811
5117
950
6878
80,78
84,87
78,84
83,49
Contracte si declaratii de asigurare

Una din componentele sistemului public de pensii este realizarea stagiului de cotizare de
catre un numr ct mai mare de persoane. Legislaia n vigoare permite asigurarea individual a
persoanelor, n 2 componente:
asigurarea obligatorie a persoanelor care desfoar activiti independente i realizeaz
venituri declaraia de asigurare;
asigurarea facultativ a persoanelor necuprinse ntr-o alt form de asigurare sau asigurarea
suplimentar a persoanelor care doresc s-i completeze venitul asigurat contractul de
asigurare.
Avnd n vedere importana acestei componente, importan dat att de atragerea persoanelor
neasigurate pentru realizarea unui stagiu de cotizare ct i de ncasarea de venituri suplimentare la
bugetul de asigurri sociale, Casa Judeean de Pensii Vlcea a fost preocupat, n anul 2007, de
mbuntirea acestei activiti.
Astfel, dac la 31.12.2006 erau asigurai pe baz de contract de asigurare 2973 de persoane
cu un total venit asigurat de 830.641 lei, la data de 31.12.2007 numrul acestei categorii de
asigurai era de 3827 persoane cu un venit asigurat total de 1.280.910 lei. Se constat o cretere cu
28,70 % a numrului de persoane asigurate i cu 54,20 % a venitului total asigurat.
La 31.12.2006, numrul persoanelor asigurate obligatoriu pe baz de declaraii de asigurare
era de 1.939, cu un total venit asigurat de 760.561 lei, iar la 31.12.2007, aceast categorie de
asigurai numra 2045 persoane, cu un total venit asigurat de 982.569 lei. Se constat i la aceast
categorie o cretere, att a numrului de persoane ct i a venitului asigurat.
70
O preocupare permanent o constituie i ncasarea contribuiilor datorate de aceste persoane

asigurate. Astfel, dac n anul 2006, totalul contribuiilor de asigurri sociale ale persoanelor
asigurate individual, datorate i ncasate era de 5.159.509 lei, n anul 2007, aceste contribuii
datorate i ncasate se ridic la suma de 6.979.788 lei adic o cretere de 35,28 %.
Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale

Riscurile asigurate n condiiile legii 346/2002, cu modificrile i completrile ulterioare,
sunt accidentele de munc i bolile profesionale.
n cadrul Casei Judeene de Pensii Vlcea, activitatea compartimentului AMBP se
desfoar n conformitate cu normele n vigoare din ianuarie 2005.
Pentru anul 2005 au fost nregistrate:
5088 declaraii pe propria rspundere privind asigurarea pentru AMBP depuse de
angajatori;
102 dosare soluionate;
93 accidente de munc, din care:
q 81 cu ITM;
q 1 de traseu;
q 1 cu invaliditate;
q 10 mortale.
Au fost acordate:
3 despgubiri de deces n valoare de 11.444 lei;

nicio compensaie pentru atingerea integritii.
33 declaraii pe propria rspundere privind asigurarea pentru AMBP depuse de angajatori;
90 dosare soluionate;
q 81 cu ITM;
q 2 de traseu;
q 6 mortale.
Au fost acordate:

3 compensaii pentru atingerea integritii n valoare de 18.598 lei.
32 declaraii pe propria rspundere privind asigurarea pentru AMBP depuse de angajatori;
q 64 cu ITM;
q 11 de traseu;
q 4 mortale.
Au fost acordate:
3 compensaii pentru atingerea integritii n valoare de 35.166 lei.
2.3.6. Starea de sntate a populaiei

Starea de sanatate a populatiei reprezinta rezultatul unui cumul de factori fizici , de mediu
,ereditari si comportamentali,ce pot actiona si influenta fie in sens pozitiv (ca factori de
71
protectie ai sanatatii ) dar mai ales in sens negativ (considerati ca factori de risc pentru
sanatate).
Schimbarile sociale profunde petrecute dupa 1998 ,au produs si modificari profunde in
modelul de sanatate al populatiei. Daca inainte de 1989 era specifica o patologie mai mult
generata de carente nutritionale ,patologie specifica tarilor in curs de dezvoltare ,dupa 1990 si
mai ales in ultmii 10 ani specificul patologiei se apropie de cel al tarilor dezvoltate ,in care
bolile cardio vasculare si tumorile maligne (generate de o alimentatie cu excese calorice dar
dezechilibrata in continut la care se asociaza si lipsa unei activitati fizice sistematice ) devine
preponderenta. La aceasta se adauga stresul cotidian ,ce sta la originea multor afectiuni psihice
dar si factor favorizant al afectiunilor cardiovasculare , tumorale , endocrine etc.
Din analiza indicatorilor de sanatate globali si specifici reiese :
Speranta de viata la nastere , unul din indicatorii sintetici ai starii de sanatate ai
populatiei ,are o evolutie pozitiva cu tendinta continua de crestere :77,62 ani in anul
2007 fata de 74,65 ani cit a fost indicatorul pentru intregul judet . Cei trei ani diferenta
intre valoarea pe municipiu si pe intreg judetul ,au o semnificatie profunda ,stiindu-se
ca acest indicator sintetic al starii de sanatate al populatiei este foarte greu de influentat
.
Comportamentul demografic in ultimii ani este caracterizat prin reducerea numarului
de copii din familie (media rangului copiilor nascuti in anul 2007 a fost 1 copil fata de
2 cit a fost media pe judet ) dar si de indicele de fertilitate care a scazut continu : 28,06
%o in 2007 fata de 34,0 %o cit a fost indicatorul pe judet in acelasi an. Doar indicatorul
natalitatii are o evolutie mai buna decit situatia pe judet.
Indicele mortalitatii generale este mult mai scazut fata de media pe judet dar si fata de
valorile pe tara si pastreaza o tendinta de ameliorare continua in ultimii 2 ani : 5,94 %o
in 2006 (11,77 %o valoare pe judet ) si 5,29 %o in 2007 ( 11,10 %o valoarea pe
judet ). Virsta medie de deces in anul 2007 a fost de 68,58 ani iar
mediana (virsta cea mai frecventa de deces ) la 71 ani .
In ce priveste structura mortalitatii specifice pe cauza de deces :bolile cardiovasculare
detin cea mai mare pondere :412 decese in anul 1999 , 493 decese in anul 2000 si 381
(59 % ) in anul 2007. La mare distanta se situeaza tumorile (21 % in 2007 ) ,bolile
aparat digestiv (8% in 2007) ,leziuni traumatice (2 % in 2007). Ponderea mare a
deceselor prin boli ale aparatului cardiovascular (la fel ca si la nivelul judetului dar si
national) se datoreza mai multor factori : stilul de viata nesanatos ,dar si ineficienta
subsistemului ingrijirilor de sanatate preventive ,curative si de urgenta .
Mortalitatea infantila are o evolutie favorabila mai ales in ultimii 2 ani (pastrind si
tendinta favorabila a evolutie fenomenului pe judet) :7,73 %o in 2006 si 6,08 %o in
2007; trebuie mentionat totusi ca diferenta intre media pe judet si cea din municipiu
este mult prea mica fata de : nivelul de trai al populatiei din municipiu, oferta de
servicii medicale si gradul de instruire al mamelor ,toate in favoarea municipiului
(principali factori de risc pentru mortalitatea infantila. Cea mai frecventa cauza de
deces 0-1 an o reprezinta afectiunile perinatale (in care malformatiile congenitale detin
o pondere importanta).Revenind la ideea anterioara, este greu de acceptat la nivelul
municipiului decese la copii 0-1 an petrecute la domiciliul copiilor (deci ne asistate
medical ) sau produse prin afectiuni respiratorii (considerate decese evitabile)
Indicii de morbiditate generala : in ce priveste incidenta (cazuri noi de imbolnavire )
predomina afectiunile virale acute ale aparatului respirator care reprezinta 44% din
totalul de 72.226 cazuri noi inregistrate in cursul anului 2007. Ingrijoreaza si cele peste
3170 de cazuri noi de afectiuni ale coloanei vertebrale , dar si 1370 de cazuri noi de
hipertensiune arteriala. Un alt element de semnalat il reprezinta si cresterea continua a
72
afectiunilor cu caracter alergic :994 , in care poluarea ,dar si alimentele modificate

detin un rol important.
In ce priveste prevalenta ( cazurile cronice dispensarizate ) creste continu numarul
bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare (in special HTA ) ,creste numarul bolnavii cu
diabet si boli de nutritie ,dar si cei cu afectiuni psihice. Scad in schimb numarul
bolnavilor cu afectiuni digestive (in special ulcerul gastro duodenal) si prin
tuberculoza.
Numarul bolnavilor in tratament cu HIV\SIDA este de 20 ,cu mult sub nivelul mediei
pe tara.
Asistenta medicala din Ramnicu Valcea ofera toata gama de servicii medicale , incepand
de la servicii de medicina preventiva si pana la asistenta spitaliceasca de nivel judetean.
O masura a accesibilitatii populatiei la servicii medicale sete numarul de furnizori de
asistenta medicala, pe categorii.
Reteaua de furnizori de servicii medicale din municipiul Rm. Valcea este compusa din:
- furnizor de servicii de medicina preventive si sanatate publica- ASP Valcea
- furnizori de medicina scolara:
20 cabinete de medicina scolara cu 10 medici
8 cabinete de scolare de stomatologie, cu 4 medici si 4 dentisti

- furnizori de asistenta medicala primara:
1. reteaua de cabinete medicale de medicina de familie in contract cu CJAS Valcea,
finantata din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate: 53 cabinete cu 53 medici
de familie
2. 47 cabinete private de medicina generala/ medicina de familie
- furnizori de asistenta medicala ambulatorie de specialitate:
1. 2 ambulatorii de spital si 10 unitati ( CMI, SRL, SCM) ambulatorii de specialitate, in
contract cu CJAS Valcea, finantate din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate
2. 67 cabinete private de diverse specialitati
- furnizori de investigatii paraclinice:
1. 7 laboratoare in contract cu CJAS Valcea, finantate din Fondul National Unic de Asigurari
de Sanatate
2. 2 laboratoare de analize medicale private
- furnizori de medicina dentara:
1. cabinete de medicina dentara, in contract cu CJAS Valcea,finantate din Fondul National
Unic de Asigurari de Sanatate: 28 unitati medicale cu 35 medici de medicina dentara
2. 120 cabinete private de medicina dentara
- furnizori de asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca:
1. Serviciul Judetean de Ambulanta Valcea- statia centrala, cu 13 medici angajati si avand in
dotare 24 ambulante, din care 8 medicalizate, 2 de consultatii la domiciliu si 14 de
transport. 10 ambulante noi au fost primite de la MSP din 2007 pana in present ( 8
medicalizate si 2 de consultatii la domiciliu) ;
2. ISU-SMURD cu 1 echipaj de prim ajutor calificat, functionand cu 1 ambulanta medicalizata
tip B2;
3. 1 serviciu privat de ambulanta: SC UmanServ SRL, cu 5 ambulante medicalizate, 4 de
transport, deservit de 5 medici de urgenta ;
- furnizori de asistenta medicala de urgenta spitaliceasca:
- Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta Valcea, dotata si organizata la
standarde europene, deservita de 7 medici de urgenta ;
- furnizori de asistenta medicala spitaliceasca:
- 2 spitale de nivel judetean:
73
Spitalul Judetean de Urgenta Valcea, 1193 paturi, cu o gama de 25

specialitati medicale, deservit de 138 medici , cu un ambulatoriu
integrat cu sectiile din spital, cu 26 cabinete de specialitate
Spitalul de Obstetrica Ginecologie Rm. Valcea, maternitate judeteana,
asigurand servicii de specialitate de OG, neonatologie, neonatologie
prematuri. Este deservit de 26 medici
- furnizori de asistenta medicala de recuperare, medicina fizica si balneologie :
sectia de RMFB din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Valcea,
sectie cu 40 de paturi
- reteaua farmaceutica:
1. 34 farmacii ( deservite de 36 farmacisti) , in contract cu CJAS ;
2. 9 farmacii private ( 9 farmacisti);
- furnizori de ingrijiri la domiciliu:
2 furnizori in contract cu CJAS
2.3.7. Educaia
2002
32.214
3.419
12.424
9.398
3.020
3.323
Total, din care :

- precolar
- primar i gimnazial
- liceal
- profesional i de ucenici
- superior
14000
2003
31.562
3.364
11.579
9.653
3.050
3.315
2004
30.981
3.301
10.693
9.743
2.889
3.675
2007
28.757
3.496
8.537
10.185
1.746
4.793
prescolar
12000
primar si
gimnazial
10000
8000
liceal
6000
4000
prof arte,
meserii
2000
superior
0
2002
2003
2004
2007
Decderea nvmntului profesional, arte si meserii este contracarat, in schimb, de

dezvoltarea unor forme de nvmnt vocaional deosebite (artistic, formativ, limbi strine) prin
existena unor instituii colare ca: Liceul de Muzic i Arte Plastice, coala Normal, Seminarul
Teologic, Liceul Economic, Licee n care se studiaz limbile strine intensiv sau bilingv.
Se constata o crestere a numarului de absolveni de invatamant superior si o scadere a
absolventilor de arte si meserii, fiind necesara o calificare a absolvenilor in domeniul
diferitelor meserii. In acest sens se remarca o calificare a populatiei la furnizorii autorizati de
catre Registrul National al Furnizorilor Autorizati (www.cnfpa.ro)
74
Total uniti de nvmnt, din

care :
grdinie de copii
coli din nvmntul primar i
gimnazial
cluburi ale copiilor
licee
coli profesionale sau de ucenici
institute de nvmnt universitar
2002
2003
2004
2007
75
76
78
78
30
15
21
31
17
12
12
18
2
14
10
4
2
14
10
4
2
14
12
4
2
15
10
4
Oraul simte nevoia dezvoltrii unor structuri de colarizare care s se regseasc n noua
comand social, n concordan cu dezideratele patronatului local.
O dezvoltare de excepie a cunoscut i nvmntul universitar. Exist acum in ora dou
universiti particulare:
1
Universitatea Constantin Brncoveanu este o instituie de nvmnt superior
acreditat prin Legea nr. 242/23.04.2002 publicat n Monitorul Oficial nr. 291/30.04.2002.
La Rm. Vlcea, n cadrul Universitii Constantin Brncoveanu funcioneaz Facultatea
de Management, Marketing n Afaceri Economice Rm. Vlcea.
Pentru FMMAE care funcioneaz n Centrul Rm. Vlcea al Universitii Constantin
Brncoveanu dinamica numrului de studeni pe ultimii 4 ani universitari este urmtoarea:
Anii
2004 2005
2005 2006
2006 2007
2007 2008
Numr studeni
licen
2101
2270
2506
2857
Masterat
DPPD
336
635
650
533
108
244
166
172
Dinamica numrului de absolveni cu diplom de licen pentru FMMAE Rm. Vlcea:

Anii
2004 2005
2005 2006
2006 2007
2007 2008
Numr de studeni
391
336
337
941
Corpul profesoral este format din cadre didactice titularizate n nvmntul superior; 30%
dintre acestea au grad didactic de confereniar sau profesor universitar; peste 90% au norma de baz
la Universitatea Constantin Brncoveanu; peste 75% sunt doctori sau doctoranzi.
2. Universitatea Spiru Haret este o institutie de invatamant superior acreditata prin Legea
nr.443 din 5 Iulie 2002 publicata in Monitorul Oficial nr. 491 din 9 Iulie 2002.
La Ramnicu Valcea, in cadrul Universitatii Spiru Haret, functioneaza doua
facultati:Contabilitate si finante ( cu specializarile Contabilitate si informatica de gestiuneacreditata, prin Hotarare de Guvern, din 2006 si Finante si banci autorizata din 2003 va fi
supusa acreditarii in 2009, dupa absolvirea celei de-a treia promotii) si Drept si administratie
publica ( cu specializarea Drept acreditata din 2008), precum si un Centru de Invatmant la
Distanta.
75
Pentru Facultatile care functioneaza la Centru Ramnicu Valcea al Universitatii Spiru Haret,
dinamica numarului de stundenti pe ultimii 4 ani universitari este urmatoarea:
Anii
Numarul de studenti
2004-2005
1348
2005-2006
1606
2006-2007
2287
2007-2008
2557
Dinamica numarului stude ntilor
Numar studenti
3000
2500
2000
Nr. de stundenti
1500
1000
500
0
2004- 2005- 2006- 20072005 2006 2007 2008

An univer sitar
Dinamica numarului de absolventi cu diploma de licenta pentru cele doua facultati de la Ramnici
Valcea ale Universitatii Spiru Haret:
Anii
Numarul de studenti
2004-2005
137
2005-2006
136
2006-2007
185
2007-2008
315
76
Num
arul destundeti
Dinam ica num ar ului de abs olve nti cu diplom a de

lice nta
350
300
250
200
150
100
50
0
Series1
Series2
Anii
20042005
20052006
20062007
20062007
Anii
Corpul profesoral este format din cadre didactice titularizate in invatamantul superior; 40 %
dintre acestea au gradul didactic de conferentiar sau profesor universitar; peste 70% au norma de
baza la Universitatea Spiru Haret; peste 90% sunt doctori sau doctoranzi.
Facultatile de la Ramnicu Valcea ale Universitatii Spiru Haret desfasoara atat activitate
didactica cat si de cercetare stiintifica, avand parteneri de renume national si international in
derularea unor proiecte din fonduri structurale sau strategice, contracte de cercetare cu agenti
economici din diverse domenii.
Cu toate c se poate aprecia c din punct de vedere logistic, municipiul Rmnicu Vlcea
dispune att de un numr suficient de uniti de nvmnt, ct i de cadre didactice care pot
acoperi toate disciplinele impuse de programa colar sau opionale, pregtirea acestora pe
probleme de mediu este deficitar i nesusinut prin instruiri specifice ntr-un cadru organizat.
Regional este o tendinta de aglomerare avand in vedere distanta relativ mica intre centrele
universitare din Bucuresti si Craiova/Slatina/Rm Valcea.
2.3.8. Sport i agrement

Pentru recreere Municipiul Rmnicu Vlcea dispune de cteva zone atractive, situate la
distane relativ mici de centrul oraului i de cartierele de locuit, la care accesul se poate face
pietonal, fr prea mari dificulti, respectiv: Parcul Zvoi, aparinnd municipalitii; Dealul
Capela, parte componenta a domeniului public ce aparine municipalitii; Parcul Mircea cel
Btrn, aparinnd municipalitii; Gradina Zoologic, aparinnd municipalitii; Baza de agrement
i recreere de la marginea sudic a cartierului Ostroveni; Baza de agrement de la barajul lacului de
acumulare din nordul municipiului, concesionat unor societi private; Complexul sportiv
TRAIAN (cuprinznd Sala Sporturilor, arene deschise de tenis, volei si baschet); Stadionul
municipal de fotbal 1 Mai cu dotrile aferente; Baza de agrement i sportive private ( aparinnd
unor societi comerciale, respectiv OLTCHIM S.A La Fedeleoiu i HIROCONSTRUCTIA S.A
n nordul municipiului); Complexul de agrement Casa Tineretului Ostroveni.
Dei exist numeroase posibiliti de recreere i prin sport n general, practicarea lui n mas
este grevat de diverse condiionri cum ar fi:
Insuficiena fondurilor financiare alocate pentru ntreinerea sau modernizarea
dotrilor existente, ca de altfel i a personalului nsrcinat cu curenia i
supravegherea pstrrii ei;
Limitarea accesului n bazele de agrement i sportive, la salariaii societilor
respective (cu sublinierea ca aceasta limitare este relativa, muli ceteni
77
putnd beneficia de serviciile oferite n schimbul unei taxe, n limita

numrului de locuri disponibile);
Utilizarea unor zone naturale neamenajate pentru agrement si mbaiere - albia
major ru Olt i albia major ru Olneti - cu repercusiuni asupra strii de
sntate (accidente, boli infecto-parazitare) a celor care le utilizeaz precum
i asupra calitii factorilor de mediu (sol, cursuri de ap).
2.3.9. Cultura
Din punct de vedere cultural, municipiul Rmnicu Vlcea are o viata animat, existnd
numeroase posibiliti de participare la evenimente artistice organizate ocazional sau permanent.
S-au afirmat personaliti artistice locale i instituii de cultur ce funcioneaz n municipiul
Rmnicu Vlcea, obinnd rezultate deosebite att pe plan local, naional, ct i internaional, cum
ar fi: Teatrul de Stat "Anton Pann"; Teatrul Municipal "Ariel"; Filarmonica "Ion Dumitrescu";
Galeriile de Art Filiala UAP Rmnicu Vlcea
UNITI
Cinematografe cu pelicul normal
Teatre si Instituii muzicale
Biblioteci-total*, din care:
biblioteci publice**
2004
2005
2006
0
2
38
1
0
2
27
1
0
3
32
1
2007
2008
0
3
1
3
n municipiul Rmnicu Vlcea mai exist i alte instituii de cultur care fiineaz de mai bine
de jumtate de secol i care pot oferi cetenilor servicii culturale diverse pe msura opiunilor
individuale, ca de exemplu:
Biblioteca Judeean "Antim Ivireanu" care a fost nfiinat n anul 1950 i are ca secii:
filialele din cartierele Ostroveni, Traian, Goranu, secia de limbi strine, secia pentru copii,
secia de mprumut pentru aduli i audiovizuale - ludoteca.
Muzeul de Istorie i Muzeul de Arta, secii ale Muzeului Judeean de Istorie; coala de
Arte care ofer copiilor i tinerilor din ora posibilitatea unor activiti multiple i interesante
n acelai timp.
1. Principii si repere ale dezvoltarii culturii

Cultura este definit ca totalitatea valorilor materiale i spirituale create de omenire i a
instituiilor necesare pentru comunicarea acestor valori.
Cultura are un rol central n dezbaterile privind viitorul Omenirii, ceea ce necesit s
nelegem Cultura nu doar ca un consumator de resurse, ci i ca un factor de dezvoltare social. n
acest sens, Cultura devine un instrument pentru realizarea altor obiective sociale i economice
(precum: ocuparea forei de munc, beneficii economice i educaionale, coeziune social,
reducerea fenomenelor de devian social) i trebuie neleas ca avnd valoare i dinamic
transsectorial.
Dezvoltarea contemporan este caracterizat printr-un ritm accelerat al schimburilor
comerciale internaionale de bunuri i servicii culturale i al dinamicii comunicrii dintre indivizi i
comuniti. Dar, asimetriile din schimburile internaionale de produse culturale pot crea riscuri
majore asupra drepturilor culturale. De aceea, se pune problema de a identifica mijloace i ci prin
care globalizarea s fie benefic tuturor, s ridice calitatea vieii, s contribuie la dezvoltarea
uman, meninnd diversitatea cultural, care este un factor al dezvoltrii durabile.
Componentele Strategiei culturale a judeului Valcea sunt:
78
Viziunea: Punerea n valoare a potenialului cultural ca o component a dezvoltrii durabile

a judeului Vlcea i afirmarea culturii vlcene pe plan naional i european.
Misiunea: Mrirea gradului de satisfacere a drepturilor culturale ale vlcenilor n condiiile
pstrrii identitii culturale i ale inovrii culturale n context european.
Valorile: libertatea de creaie, libertatea formelor de schimburi culturale, profesionalismul,
eficiena, performana, flexibilitatea, mobilitatea, educarea prin cultur, creativitatea, inovarea,
pstrarea identitii culturale, rspunderea public i neutralitatea politic.
Obiectivele principale:
1) mbuntirea gradului de acces la cultur al cetenilor la nivelul comunitilor locale;
2) Creterea capacitii de performan a instituiilor culturale vlcene n promovarea
produselor lor la nivel naional i european, n condiiile unei finanri multiple: bugetul propriu,
bugete locale, bugetul Consiliului Judeean Vlcea, fonduri nerambursabile din surse centrale, din
surse europene i din surse private (sponsorizri).
3) Pstrarea, conservarea i valorificarea patrimoniului cultural material i imaterial, ca
modaliti de asigurare a identitii, ca factori de incluziune i de solidaritatea social, de dezvoltare
uman echilibrat i de dezvoltare durabil a comunitilor locale.
Resursele:
1) instituionale - (logistica din instituii) cele apte instituii publice de cultur din
municipiul Rmnicu Vlcea (Teatrul Anton Pann, Teatrul Municipal Ariel, Filarmonica Ion
Dumitrescu, Biblioteca Judeean Antim Ivireanul, Centrul Judeean pentru Conservarea i
Promovarea Culturii Tradiionale, care dispune de Orchestra popular profesionist Rapsodia
vlcean i de Grupul vocal Rapsozii Oltului, coala Popular de Arte i Meserii,Serviciul
Public Comunitar pentru Cultur, Sport i Tineret al Primriei Municipiului Rmnicu Vlcea,
Consiliul Judeean Vlcea (prin Direcia Programe, Relaii Externe i prin Compartimentul Servicii
Publice Judeene, Monitorizare Instituii de nvmnt i Cultur), Direcia Judeean pentru
Cultur, Culte i Patrimoniul Cultural Naional Vlcea, Episcopia Rmnicului, Filiala Vlcea a
Uniunii Artitilor Plastici din Romnia, organizaii neguvernamentale cu profil cultural, precum
Forumul Cultural al Rmnicului, Societatea Cultural Anton Pann Rmnicu Vlcea, Fundaia
Cultural Sfntul Antim Ivireanul Rmnicu Vlcea;
2) umane personalul angajat n instituiile sus menionate, artiti amatori, meteri populari;
3) financiare bugetul anual propriu al instituiilor sus menionale, bugetele locale, bugetul
Consiliului Judeean Vlcea, fonduri nerambursabile din surse centrale (Administraia Fondului
Cultural Naional, Ministerul Culturii i Cultelor, Institutul Cultural Romn), din surse europene i
din surse private (sponsorizri).
Biblioteca judeteana Antim Ivireanul
O istorie ct visul generaiilor vlcene
Noul sediu al Bibliotecii Judeene "Antim Ivireanul" Vlcea a fost conceput ca un edificiu
dinamic, o casa a crii i a cititorului, o bibliotec modern, a viitorului. Constructia a nceput n
septembrie 2000, edificiul fiind inaugurat, printr-un efort financiar remarcabil al Consiliului
Judeean Vlcea i al constructorului, Conexvil SA, n 21 iunie 2004.
79
Spaiu de coeziune social i convivialitate, Biblioteca Judeean "Antim Ivireanul" Vlcea

are un sediu modern aflat pe strada Carol I, nr. 26, n vecintatea Muzeului de Istorie i a Muzeului
de Art "Casa Simian".
Cldirea modern i primitoare se remarc printr-o arhitectur unic i o cupol-vitraliu
aparinnd artistului plastic vlcean Gheorghe Dican.
Biblioteca asigur un mediu de nvtare pentru toate vrstele, printr-o ofert de educaie
continu i prin realizarea unei atmosfere confortabile de studiu.
"Facerea Lumii" - Un vitraliu pentru eternitate
Vitraliul cupolei Bibliotecii Judeene "Antim Ivireanul"
Vlcea, numit de autorul su, Gheorghe Dican, "Facerea
Lumii", este, prin datele sale artistice i tehnice o capodoper
menit s-nfrunte timpul.
Vitrariul este alctuit din 86 de module asezate pe o
suprafa de 142 mp i este construit la aproximativ 30 m
nlime de la baza edificiului.
Artistul susine c valoarea construciei este foarte mic
(30.000 USD), avnd n vedere faptul c preul materialelor a
fost suportat de el.
Gheorghe Dican afirm ca edificiul este unicat in tara. "Este cel mai mare vitraliu din
Romania i este propus pentru a fi inclus n Cartea Recordurilor, fiind unicat din punct de vedere
arhitectonic. Mai este un vitraliu construit n Belgia, dar pe suprafa plat. Cel din Vlcea ine loc
i de acoperi i este n form de cupol. A fost foarte greu de construit. Soluia tehnic este foarte
complicat", afirm Gheorghe Dican.
Partea inferioar a vitraliului se compune din 12 ovale, pe fiecare modul sunt 12 compoziii
cu semne grafice reprezentnd diferite tipuri de scris, de la origine pn n prezent. Cele dou
corpuri de iluminat se compun sub forma globului pmntesc cu mediane i paralele. Partea
superioar a globului simbolizeaz motivul solar.
Biblioteca Judeean "Antim Ivireanul" Vlcea:
dispune de peste 400.000 de volume de tiint, art, critic, beletristic s.a., precum i de
colecii enciclopedice reprezentative de carti, periodice, documente grafice i audiovizuale, purttoare de informaii romneti i strine ;
inscrie i renscrie anual aproximativ 8.000 de utilizatori
achiziioneaz anual aproximativ 10.000 de uniti de bibliotec
difuzeaz anual peste 280.000 de documente
este frecventat anual de peste 150.000 de utilizatori
ofer acces la informare n diverse domenii, tradiional i informatizat.
80
Antim Ivireanul - patron spiritual al Rmnicului i al Bibliotecii

Judeene Vlcea
1650 - 1716
Crturar i orator religios, s-a nascut n Iviria (vechea denumire a
Georgiei). Luat rob de turci, este dus la Constantinopol, unde avea s-i dezvluie
nzestrarea pentru xilogravur, pictur i broderie. A venit la Bucureti ca
tipograf, n urma unei solicitrii a domnitorului Constantin Brncoveanu.
Antim ajunge, nu peste mult vreme, n fruntea tipografiei domneti.
Calugrindu-se, i schimba numele Mirean Andrei, chemndu-se Antim. Prima
sa tiparitur este "Invturile lui Vasile Macedoneanul ctre fiul su Leon". n
jurul lui se formeaza o adevarat coal tipografic, la Snagov i apoi la Rmnic.
Este ctitorul ansamblului monastic "Antim".
nzestrarea artistic a lui Antim a fost bogat. Antim era i un ndemnatic
desenator i un caligraf cu slova miastr. A fost editor i tipograf, a tradus sau a compilat, a scris
cri el nsui.
n 1705 Antim imprima la Rmnic o superb ediie de "Antologhion" n romnete i
"Invtaur pe scurt pentru taina pocinii", deosebit de rar astzi.
Antim a contribuit mult la introducerea limbii romne n biseric, precum i la promovarea
ei n scris. Dintre cele 38 de cri tiprite de el nsusi, 24 au aparut n romnete. Sunt scrieri de
doctrina teologic ortodox, dar i cri cu caracter didactic i moral (Pilde filosofeti, 1713) sau
chiar scrieri laice cu caracter popular, precum "Alexandria" sau "Floarea darurilor". Scrierile care
ncununeaza opera lui Antim sunt "Predicile" sau "Didahiile", dup denumirea lor greceasc, rostite
de ctre Mitropolit, la Bucureti ori Trgovite, duminicile i la srbatorile mai importante.
Repere istorice:
La 1 noiembrie 1950 se nfiineaz Biblioteca Central Regional Vlcea, primul
bibliotecar-ef al instituiei fiind Eugen Ciorscu.
La 1 iulie 1952 instituia i schimb statutul devenind Biblioteca Central Regional
Rmnicu Valcea, iar la 1 februarie 1968 devine Biblioteca Municipal. Ulterior, n 4 martie
1974 instituia se transform n Biblioteca Judeean Vlcea.
n 8 noiembrie 1991, instituiei i se atribuie numele "Antim Ivireanul", care este i patronul
spiritual al oraului Rmnicu Vlcea.
Din anul 2005 biblioteca se bucur de un sediu propriu, modern, aflat pe strada Carol I, nr.
26.
De-a lungul timpului, biblioteca a fost condus de Eugen Ciorscu (ntemeietor), Ioan Popa
(profesor), Gavril Popa (profesor), Ioan St. Lazr (profesor), Maria Tureac (profesor),
Marian Creang (jurist), Constantin Neamu (economist), Dumitru Lazr (profesor),
Valentin Smedescu (jurist).
Din 1 octombrie 2006, director al instituiei este doamna Augustina Sanda Constantinescu
(profesor).
2. Cultura factor de dezvoltare durabil

Dezvoltarea durabil este tipul de dezvoltare economic, social i uman care rspunde
nevoilor generaiilor prezente, fr a compromite sau a limita capacitatea generaiilor viitoare de
a-i satisface, la rndul lor, aceste nevoi.
Cultura este un factor de dezvoltare durabil, deoarece aceasta se bazeaz pe elementele
constitutive ale culturii: diversitate lingvistic, cunotine teoretice i empirice, credine,
reprezentri despre lume, patrimoniu material i imaterial, creaii artistice, literare, tiinifice,
invenii etc.
O astfel de dezvoltare necesit ca n domeniul Culturii s se produc:
1) schimbarea modului de producere a bunurilor i serviciilor culturale;
81
2) diversificarea practicilor de consum cultural;

3) accesul i participarea la viaa cultural.
Globalizarea i creterea economic, dezvoltarea social i progresul tehnologic au un impact direct
asupra elementelor structurale i asupra funciilor sectorului Culturii.
3. Rolul culturii n procesul de dezvoltare uman

Procesul de dezvoltare uman a fost identificat n mod greit numai cu creterea bunstrii
generale. n realitate, el presupune i alte aspecte, la fel de importante, precum opiunea indivizilor
de a duce o via lung i sntoas, opiunea lor pentru educaie (obinerea unui nivel de cunotine
care s le ofere satisfacii materiale, dar i morale), opiunea pentru garantarea unor drepturi i
liberti fundamentale, dar i respectul fa de sine (autorespectul).
Experiena unor ri arat c ntre bunstarea economic i nivelul de dezvoltare uman nu
exist un raport direct proporional, c bunstarea unei societi nu depinde de nivelul venitului, ci
de utilizarea acestuia. Astfel, sunt ri care nregistreaz un nivel ridicat al veniturilor i un indice
modest de dezvoltare uman i ri care au un nivel nalt de dezvoltare uman n condiiile unui
nivel mediu sau sczut al veniturilor.
Aadar, Cultura are un rol primordial n procesul de dezvoltare uman.
Direcia Judeean pentru Cultur, Culte i Patrimoniul Cultural Naional Vlcea face o
mpire a monumentelor istorice din judeul nostru n trei mari grupe: 1) monumente i situri
arheologice; 2) monumente aparinnd cultelor religioase; 3) monumente civile.
In judetul Valcea exista 96 de monumente i situri arheologice nscrise n Lista
monumentelor istorice din judeul Vlcea, acoperind paleoliticul inferior, neoliticul, epoca
bronzului, epoca fierului, cultura dacic i cultura roman. Biserica Romn Ortodox deine circa
80% din bunurile aparinnd patrimoniului cultural nscrise n lista monumentelor istorice, datate
ntre secolele XIV-XIX..
Monumentele istorice i de arhitectur nu trebuie considerate piese de muzeu, ci trebuie
tratate individual, n mod difereniat, respectnd legislaia n domeniu.
Administraiei publice locale i revine rolul principal n aplicarea i controlul respectrii
legalitii n domeniul protejrii i punerii n valoare a monumentelor istorice.
Cunoaterea i evaluarea exact a strii de conservare a monumentelor istorice, precum i
stoparea degradrii monumentelor istorice din judeul Vlcea presupune costuri majore, necesit
timp i o riguroas stabilire a prioritilor.
Aprecierea just a valorilor istorice arhitecturale i artistice pe care le-a motenit judeul
Vlcea a condus la includerea n Planul Naional de Conservare i de Restaurare, finanat de
Ministerul Culturii i Cultelor, a unui numr de 13 obiective. Resursele alocate de la bugetul de stat
nu vor putea ns acoperi dect ntr-o mic msur costurile interveniilor de urgen pe care le
reclam starea actual a monumentelor din judeul Vlcea.
4. Patrimoniul cultural imaterial

Prin patrimoniul cultural imaterial se nelege ansamblul de practici, reprezentri,
expresii, cunotine, abiliti pe care comunitile, grupurile i indivizii le recunosc ca fcnd parte
din motenirea lor cultural, transmis din generaie n generaie i recreat n permanen.
Patrimoniul cultural imaterial se regsete n special n urmtoarele domenii:
tradiii i expresii orale, principalul lor vector fiind limba;
artele spectacolului;
practici sociale, ritualuri i evenimente festive;
cunotine i practici legate de natur i univers;
artizanatul tradiional.
Bogia patrimoniului cultural imaterial a zonei etnofolclorice Vlcea face ca un numr de
peste 50 artiti populari s-i susin din activitile meteugreti, traiul cotidian, muli alii,
necunoscui, reuind prin abilitile lor s asigure traiul familiei ca meteri: zidari, dulgheri,
constructori de case, curelari, fierari etc.
82
De aceea, strategia are n vedere c:

artizanatul i celelalte forme de exprimare a tradiiei trebuie susinute n vederea
reinseriei lor n cotidian i ca element al modului de via comunitar;
turismul cultural trebuie s valorizeze n mai mare msur aceast resurs;
artizanatul reprezint o industrie cultural, care poate fi dezvoltat cu succes n multe
zone, ca mijloc de dezvoltare economic i cultural a comunelor;
cultivarea specificului zonal i revitalizarea unor meserii tradiionale sunt o prghie pentru
promovarea diversitii, pentru dezvoltarea ofertei i pentru extinderea consumului acestor produse
de la comunitate la un public mai larg, care poate fi atras prin turism i prin forme complexe de
comercializare.
n domeniul artelor vizuale sunt incluse operele de: sculptur, pictur, gravur, litografie,
art monumental, scenografie, tapiserie, ceramic, plastica sticlei i a metalului, desene, design,
alte opere de art aplicat, opere fotografice, precum i orice opere exprimate printr-un procedeu
analog fotografiei.
Muzeul de Art Rmnicu Vlcea (Casa Simian) are deschis n curtea sa interioar spaiul
expoziional numit Galeria AlterNATIVE.
n general, artitii neprofesioniti nu fac parte dintr-o structur asociativ. Exist o
organizaie neguvernamental, numit Societatea Tinerilor Creatori i Artiti Vlcea, care activeaz
pe lng Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale, instituie
public de cultur care i sprijin pe artitii amatori, inclusiv pe cei din domeniul artelor vizuale.
Din anul 2007, aceast instituie are un spaiu expoziional, relativ mic, pe dou niveluri, numit
Galeria de Art Constantin Iliescu, aflat la parterul sediului Consiliului Judeean Vlcea, cu
acces direct din strad, n centrul municipiului Rmnicu Vlcea, ceea ce a mai redus intensitatea
conflictului dintre amatori i profesioniti.
n categoria de arte ale spectacolului sunt incluse spectacolele de teatru (dramatic i de
ppui, numit i de animaie), spectacolele muzicale (oper, operet, estrad, revist, simfonice,
pop, music hall), spectacole coregrafice i spectacole folclorice (muzic, dans, teatru), realizate de
artiti profesioniti sau amatori.
Instituiile publice de spectacole vlcene profesioniste sunt localizate n Rmnicu Vlcea,
municipiul reedin de jude: Teatrul Anton Pann (nfiinat n anul 1990, prin transformarea n
teatru profesionist a Teatrului Popular Rmnicu Vlcea, care a avut n istoria sa performane
remarcabile,), Teatrul Municipal Ariel (nfiinat n anul 1998, prin transformarea n teatru
profesionist a trupei de teatru de amatori nfiinat n anul 1994 de ctre organizaia
neguvernamental Societatea Cultural Nonprofit Ariel Rmnicu Vlcea), Filarmonica Ion
Dumitrescu (nfiinat n anul 1995, avnd ca suport dou formaii foarte performante de amatori
Orchestra de Coarde Concertino i Corul Academic Euphonia), Orchestra popular
profesionist Rapsodia vlcean, care nu este instituie separat, ci secie a Centrului Judeean
pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale (CJCPCT) Vlcea.
Dei exist o tendin general de scdere a numrului de spectatori, pe de o parte datorit
ofertei foarte mari de divertisment a televiziunilor private, iar pe de alt parte, datorit scderii
nivelului de trai, dar i al celui de instrucie i de educaie, datele statistice de care dispunem (de la
Teatrul Anton Pann, care are avantajul existenei unei secii de ppui, i de la Filarmonica Ion
Dumitrescu) ne arat c, cel puin n municipiul Rmnicu Vlcea, exist un public fidel, relativ
constant, dup cum se poate constata din urmtoarele dou tabele.
Numrul de spectacole i de spectatori la Teatrul Anton Pann,n perioada 2000-2006 :
Numr de spectacole
Dinami-ca
din care:
Numr
de
specta-
Dinamica
num83
Nr. crt.
44
152
120
169
169
172
176
numrului de
spectacole fa de
anul 2000
(%)
100,00
345,45
272,72
384,09
384,09
390,90
400,00
1.002
Anul
Total
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
TOTAL GENERAL
tori
spectacole
dramatice
spectacole
de
animaie
23
33
29
34
32
30
51
21
119
91
135
137
142
125
6.000
8.239
7.367
8.548
8.367
8.237
10.027
232
770
56.785
rului de
spectatori fa
de anul
2000
(%)
100,00
137,32
122,78
142,47
139,45
137,28
167,12
-
Numrul de concerte i de spectatori la Filarmonic,n perioada 2000-2006 :
Nr.
crt.
Anul
Numr
de
concerte
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
55
57
54
57
60
62
65
Dinamica
numrului de
concerte, fa de
anul 2000 (%)
Numr
de
spectatori
Dinamica numrului
de spectatori, fa de
anul 2000 (%)
100,00
103,63
94,18
103,63
109,09
112,72
118,18
13.750
14.820
13.500
15.000
16.000
16.500
16.350
100,00
107,78
98,18
109,09
116,36
120,00
118,90
TOTAL GENERAL
410
105.920
coala Popular de Arte i Meserii Rmnicu Vlcea este productoare de artiti amatori, de
toate vrstele, n domeniul muzicii culte, muzicii uoare, muzicii populare, baletului i dansului
popular.
5. Industria fonogramelor, videogramelor i multimedia

Datorit noutii lor pe piaa romneasc, aceste trei tipuri de industrii culturale au
nregistrat cea mai mare cretere n raport cu celelalte industrii culturale, att la nivelul ofertei, ct
i la nivelul cererii.
Consumul de produse multimedia este facilitat de dezvoltarea, modernizarea i convergena
reelelor de comunicaii (cablu TV, telecomunicaii, Internet), fiind axat pe jocuri i pe
divertisment, realizate i comercializate numai pe baz de licen.
Producia i distribuia fonogramelor (discuri, casete audio, CD, minidisc etc.) au cunoscut
n ultimii ani o dezvoltare fr precedent, cu producii internaionale i romneti. S-a nregistrat un
adevrat reviriment n privina interesului fa de produciile muzicale autohtone.
6. Cultura scrisa
Cultura scris se refer la textele tiprite n cri, reviste, ziare, alte genuri de publicaii, dar
i la crile manuscrise (dinainte de inventarea tiparului), la textele manuscrise nepublicate sau
publicate, care pot avea o dubl importan: pe de o parte, sunt surse de documentare pentru
84
istorici, iar pe de alt parte, pot deveni valori ale patrimoniului cultural naional mobil, precum i la
texte scrise pe orice alt suport.
Deoarece scrierea textelor literare este adesea legat de existena cenaclurilor literare, prin
extensie, includem n cultura scris acest element al vieii literare, mai ales pentru importana sa
strategic n producerea unei pri a culturii scrise.
Dei recunoatem i caracterul de produs industrial al produsului cultural numit carte
(de literatur sau de tiin), am considerat c este mai important pentru Strategia Cultural a
Judeului Vlcea s evideniem cultura scris, n ntregul ei, ntr-un subcapitol separat, dedicat
crilor (literare i tiinifice), revistelor (literare i tiinifice), ziarelor i cenaclurilor literare.
Argumentele acestei abordri sunt urmtoarele:
1) necesitatea unei prezentri unitare a culturii scrise;
2) n comparaie cu crile, producerea revistelor are un caracter industrial mai redus,
nglobnd mai mult cultur i art dect industrie;
3) puternica tradiie a cuvntului tiprit, devenit o marc identitar a Vlcii prima
carte s-a imprimat aici acum o jumtate de mileniu, iar tradiia tiparului, nceput de Ieromonahul
Macarie la Mnstirea Bistria, n anul 1508, i continuat cu strlucire de Antim Ivireanul, episcop
al Rmnicului n perioada 1705-1707, a avut o dezvoltare att de mare, ntr-o epoc n care tipritul
crilor era mai mult o art dect o industrie, nct istoricul Nicolae Iorga a numit Rmnicul
medieval capitala tipografilor;
4) existena n judeul nostru a unui patrimoniu de carte veche romneasc cu peste 15.000
de exemplare;
5) existena unui numr mare de publicaii ale presei scrise, n raport cu populaia judeului
nostru;
6) existena n Vlcea a unei cantiti deloc neglijabil de producii literare (n special
poezie i proz), de la toate grupele de vrst, din cenacluri sau din afara lor;
7) existena cenaclurilor literare, n mediul colar sau n afara acestuia.
nainte de anul 1989, nu exista n Vlcea o editur, ci doar o tipografie, secie a celei din
Piteti. Dup 1990, s-a manifestat puternic puterea tradiiei tiparului i s-au nfiinat 37 de edituri,
private, incluzndu-le pe cele ale mnstirilor i pe cea a Episcopiei, dar zece dintre ele nu au
rezistat n condiiile economiei de pia, iar cele mai multe dintre cele rmase au o activitate redus,
simbolic. Acum, numai apte edituri au producie mai nsemnat: Conphys, Almarom cele
mai mari, urmate de Fortuna, Offsetcolor, Antim Ivireanul, Buna-Vestire i Adrianso,
toate din Rmnicu Vlcea. Sunt de remarcat: puternica baz material a Editurii Conphys i
calitatea superioar a tipriturilor sale; promovarea crii bisericeti, inclusiv la romnii din rile
vecine, de ctre Editura Buna-Vestire; prezena constant la trguri naionale i internaionale de
carte a Editurilor Fortuna i Antim Ivireanul.
Vlcea se remarc i prin presa scris: dup anul 1990 au aprut diverse publicaii, cotidiene
sau sptmnale, dar multe au dat faliment, inclusiv motenitorul fostului ziar judeean al PCR.
Acum, n judeul nostru exist: apte cotidiene (din care dou sunt regionale, aprnd n cele cinci
judee ale Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia), opt sptmnale, dou bisptmnale, trei sptmnale de
mica i marea publicitate, la care se adaug trei reviste culturale (una lunar i dou trimestriale) i
dou reviste tiinifice.
In cadrul Directiei Judeene pentru Cultur, Culte i Patrimoniul Cultural Naional Valcea
exista Strategia locala anuala cu privire la informarea i consilierea tinerilor 2008:
7. Rolul informaiei n societatea modern
O informare corect constituie un stimul pentru participare i pentru ceea ce s-ar putea numi
cretere social.Informaia reprezint un atu att n serviciul colectivitii accelerator al
dezvoltrii , mesager al culturii ct i n cel al individului, asigurndu-i acestuia autonomia real
ntr-o lume din ce n ce mai complex.
85
8. Nevoia special de informare i consiliere a tinerilor

Tinerii au particularitatea, fa de ali subieci sociali de a fi confruntai cu o serie de
alegeri/opiuni care au consecine importante pentru viitorul lor; pentru muli dintre ei existena se
nfieaz ca un proiect supus permanentei dezbateri i amendri. n mod tradiional, perioada
colar dezvolt, prin metode specifice nvmntului, educaia i formarea individului, baznduse n principal pe acumularea de informaii. coala nu rspunde ns tuturor nevoilor de informare
pe care le are copilul sau adolescentul, ca membru al societii. Familia poate s completeze aceste
lipsuri, dar adesea nu este n stare s o fac, datorit srciei capitalului cultural sau experienei
sociale limitate.
Informarea i consilierea tinerilor sub forma unui serviciu specializat poate s constituie soluia
optim pentru a rspunde acestei necesiti de informare. La un asemenea serviciu ei se pot adresa
cu multitudinea de probleme care i preocup, legate de coal, profesiuni, hobby, sntate,
probleme practice ale vieii cotidiene.
Scop
Dezvoltarea i diversificarea ofertei de servicii de informare, consiliere i cosultan
acordate tinerilor n domenii de interes specific.
Grup int
Strategia se adreseaz tinerilor cu vrsta cuprins ntre 14 i 35 ani, fr nicio discriminare.
Obiective strategice:
1. Realizarea reelei de Centre de informare i consiliere pentru tineri.
2. Facilitarea accesului tinerilor la serviciile de informare, consiliere i consultan.
Obiective operaionale
1. Identificarea i actualizarea nevoilor de informare, consiliere i consultan pentru tineri.
2. Evaluarea Centrelor de tineret.
3. Reorganizarea Centrelor de tineret n Centre de informare i consiliere pentru tineri i
nfiinarea de noi centre.
4. Certificarea Centrelor de informare i consiliere pentru tineri.
5. ncheierea de parteneriate/protocoale cu instituii guvernamentale i neguvernamentale cu
atribuii i preocupri n domeniu.
6. Constituirea de baze de date cu informaii de interes general, specific pentru tineri.
7. Realizarea reelei intranet.
8. Promovarea serviciilor de informare, consiliere i consultan.
9. Date de aniversare sau de comemorare n cultura vlcean:
3 ianuarie 1988 - 20 de ani de la moartea Irinei Sachi, animator cultural

29 ianuarie 1913 - 95 de ani de la naterea muzicologului Ionel T. Geant
31 ianuarie 1418 - 590 de ani de la moartea domnitorului Mircea cel Btrn
14 ianuarie 1963 - 45 de ani de la moartea teologului i folcloristului G.F.
Ciaueanu
3 februarie 110 ani de la naterea istoricului Gheorghe Brtianu
16 februarie 1853 - 155 de ani de la naterea dr. Sabin Gheorghe, ctitorul Statuii
Independenei de pe dealul Capela
7 martie 1893 - 115 ani de la naterea compozitorului Nicolae Oancea
21 martie 1668: - 340 ani de la urcarea Prea Sfinitului Serafim pe scaunul episcopal
de la Rmnic
4 aprilie 1868 - 140 de ani de la naterea scriitorului i traductorului Nicolae
Basilescu
86
8 mai 1748 - 260 de ani de la alegerea lui Grigorie Socoteanu egumen al Coziei ca
Episcop al Rmnicului
10 mai 1893 - 115 ani de la moartea scriitorului Ioan Emanoil Florescu
18 mai 1968 - 40 de ani de la naterea ceramistului Ion Vicoreanu
20 mai 1913 - 95 de ani de la naterea compozitorului i muzicologului Ion
Dumitrescu
24 mai 1893 - 115 ani de la naterea mitropolitului Efrem Enchescu Tighineanu
1 iunie 1838 - 170 de la naterea geografului George I. Lahovari
4 iunie 1888 -120 de ani de la naterea teologului Constantin Giculescu
20 iunie 1848 - 160 de ani de la ceremonia de sfinire a stindardelor revoluiei la
Biserica Tuturor Sfiniilor din Rmnic
8 iulie 1693 - 315 ani de la sfinirea bisericii mari de la Mnstirea Hurezi
29 iulie 1848 - 160 de ani de la Revoluia Romn de la 1848
9 august 1853 - 155 de ani de la naterea cercettorului i publicistului Alexandru
Boicescu
15 august 1913 - 95 de ani de la naterea arheologului i istoricului Ion Barnea
1 septembrie1908 - 100 deani de la naterea folcloristului i animatorului cultural
Ion I. Alexandrescu
16 septembrie 1878 - 130 de ani de la naterea scriitorului i pedagogului Eliodor
Constantinescu
26 septemrie 1998 Antim Ivireanu ales ca Protectorul Ramnicului
5 octombrie 1968 - 40 de ani de la nfiinarea Muzeului Memorial Nicolae Blcescu
29 octombrie 1698 - 320 de ani de la alegerea ca domn a lui Constantin
Brncoveanu
noiembrie 500 de ani de la tiprirea, la Mnstirea Bistria , a Liturghierului lui
Macarie
1 decembrie 1918 - 90 de ani de la Marea Unire
29 decembrie 1933 - 75 de ani de la asasinarea omului politic liberal I.G.
Duca decembrie 2007
2.3.10. Societatea civil

Evenimentele ultimelor decenii arata ca societatea contemporana nu este pregatita sa faca
fata transformarilor globale pe care le traverseaza in prezent, iar actualele forme de guvernare a
societatii sunt, intr-o masura mai mare sau mai mica, invechite nepregatite sa raspund nevoilor i
s fructifice oportunitile.
Acestea relev faptul ca n prezent sunt necesare noi modele de gestiune ncepnd cu
nivelul local, dar si regional, national si international, pentru a se ine seama de creterea
aspiraiilor cetenilor.
Descentralizarea puterii reprezint unul dintre mijloacele cele mai eficiente pentru a
evita marginalizarea populaiei. Mai mult ca oricnd, guvernele trebuie s gseasc mijloace noi
pentru ca cetenii s poat participa la gestiunea treburilor publice i s aib mai mult influen
asupra chestiunilor ce in de existena lor.
Spre deosebire de alte instituii Organizaiile neguvernamentale sunt obisnuite s ia
hotrri i s acioneze rapid, s i s ofere soluii viabile la problemele complexe cu care se
confrunt comunitile.
La nivelul anului 2006, in cadrul Institutiei Prefectului Valcea exista Lista Asociatiilor si
Fundatiilor active din Municipiul Ramnicu Valcea cu un numar total de 57, dupa cum urmeaza:
NR.
CRT.
DENUMIREA
SCOPUL
87
Asociaia Judeean Sportul

pentru Toi
3
4
5
Asociaia Tinerilor pentru Cultur

European
Clubul de Turism Alpin
Vnturaria
Clubul Lovitea
Asociaia ASIST
Cresterea gradului de contientizare n rndul tinerilor n ceea ce

privete exerciiul fizic, combaterea sedentarismului.
Dezvoltarea cultural fr granie a tinerilor din Romnia prin
participare la schimburile culturale, de instruire i comunicare
liber sau pe baza de parteneriate internaionale
Promovarea turismului ca mod de petrecere a timpului liber,
cultivarea i dezvoltarea dragostei pentru natur
Activiti de tineret, sportive i turistice
Consolidarea democraiei participative n Romnia; ncurajarea
spiritului civic i de liber asociere al tinerilor; promovarea i
dezvoltarea voluntariatului ca instrument de implicare activ a
tinerilor n comunitate.
6
STCA
7
Clubul Eco Sport
8
Fundatia ,,Inima pentru inima

(presedinte Lidia Dobre)
Asociatia de Sprijin a Copiilor

Handicapati Fizic din Romania
Presedinte- Sanda Diculescu
Asociatia Immanuel
Reprezentant Krista Jean Hahne
10
11
12
13
14
Asociatia Nationala a Surzilor din

Romania, filiala Valcea
Reprezentant Frumuselu Maria
Asociatia Nationala a
Nevazatorilor din Romania, filiala
Valcea
Reprezentant Sulumete Vasile
Asociatia Centrul pentru Familie
Rm.Valcea
Reprezentant Margaret Vincet
World Vision International

Bucuresti filiala Valcea
Reprezentant local Cristina
Dezvoltarea vieii si creaiei literare n rndul tinerilor

Promovarea de activiti sportive, ecologice, culturale, ecologice i
sociale
Socializarea si recuperarea copiilor aflati in dificultate, reintegrare
socio-profesionala, asistenta pentru tineri peste 18 ani prin
sustinerea serviciilor altenative de tip familial, centre de zi,
locuinte protejate, centre de orientare profesionala
Asistenta si sprijin pentru copii handicapati fizic
Sprijin financiar pentru iesirea dintr-o situatie de criza, socializare

si timp liber pentru persoanele asistate in cadrul centrului de
Asistenta si Ingrijire Pausesti Maglasi Acordarea de servicii
medicale pentru persoanele adulte cu handicap si/sau varstnice;
Asistenta persoanelor adulte cu handicap si/sau varstnice, cu
participarea acestora la activitati culturale, creative si recreative
Completarea documentatiei si baza de date necesara la acordarea
drepturilor cuvenite persoanelor cu deficiente de auz si distribuirea
adeverintelor pentru acordarea facilitatilor acordate de lege
Predarea operatiunilor de distribuire a biletelor interurban auto si
SNCFR
Asigura familiilor o alternativa pentru abandonul sau

institutionalizarea copilului si promoveaza unicitatea vietii
copilului si familiei.
Urmareste dezvoltarea si functionarea urmatoarelor servicii
sociale:
- consiliere, asistenta sociala si suport pentru copii si
familie
- grupuri de suport pentru mame
- interventie de asistenta sociala in maternitate
- suport de asistenta sociala pentru clientii din centrul
maternal
- serviciul de ingrijire pe timpul zilei
- programul cu voluntarii care vor lucra in centre de
plasament
Sprijin si recuperare, consilierea copiilor cu nevoi speciale
Formare continua pentru servicii sociale
88
15
16
17
18
19
Balanescu
Fundatia Internationala pentru
Copii si Familie
Coordonator Andreea Rezu
Asociatia de Sprijin a Copiilor
Handicapati Fizic din Romania,
filiala Valcea
Diculescu Sandal - presedinte
Asociatia Asistentilor Sociali
Profesionisti Valcea
Presedinte Andreea Rezu
Asociatia Sanmed
Presedinte Anisoara Antonescu
Fundatia Soul to Soul
Presedinte Dinica Bogdan
20
Asociatia Profamilia Valcea

Presedinte Lazar Mariana
21
Asociatia Persoanelor Romane

Persecutate Etnic de catre
regimurile instaurate in Romania
in perioada 06.09.1940
06.03.1945
Fundatia Cultural "Sfntul
Antim Ivireanul" Rmnicu Valcea
Presedinte executiv: Ioan St.
Lazar
Forumul Cultural al Ramnicului
22
23
24
Societatea Culturala Anton

Pann" Rmnicu Vlcea
25
Fundatia Romana pentru Tineret
26
Fundatia Culturala "Ariel"

Ramnicu Valcea
27
Societatea Tinerilor Creatori si

Artisti
28
Fundatia "Ctitorii localului

propriu al Bibliotecii Judetene
Antim Ivireanul" Valcea
29
Fundatia Culturala "Prietenia"
30
Fundatia Culturala "Alexandru
Consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, traficat
Asistenta si sprijin pentru copii handicapati fizic
Asistenta familiala si comunitara pentru persoanele adulte cu

handicap si pentru familiile aflate in dificultate
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin acordarea de
servicii sociale si medicale pentru comunitatile locale
Prevenirea separarii copilului de familie
Socializare si petrecere timp liber, recuperare, reabilitare si terapie
ocupationala pentru copii, tineri si adulti cu dizabilitati mentinuti
in familie
Activitati in beneficiul elevilor cu cerinte educative speciale
integrati in invatamantul de masa si care se afla in dificultate sau
in situatie de risc scolar;
Scaderea gradului de marginalizare soaciala a copiilor si familiilor
in dificultate;
Scaderea fenomenului de abandon scolar si familial
Informarea si consilierea membrilor asociatiei si a familiilor
acestora asupra serviciilor sociale, medicale, juridice, asupra
drepturilor si obligatiilor lor
Activitati stiintifice, culturale, spirituale, educative, editoriale si

sociale; promovarea valorilor spiritualitatii ortodoxe.
Realizarea unui dialog sistematic si permanent intre oamenii de

cultura, stiinta si arta din municipiu, din judet, din tara si din
strainatate.
Reunirea valorilor culturale si artistice din Rm. Valcea si din afara
ei in vederea valorificarii capacitatilor creatoare in domeniul
culturii si artei; cenaclu literar; editarea revistei literare Povestea
vorbei.
Dezvoltarea de programe de si pentru tineret, structurate pe
domenii: social, cultural, sport-turism.
Educatie si practica teatrala; ateliere de
teatru; colocvii, spectacole, schimburi culturale.
Promovarea creatiei originale in domeniul literaturii, muzicii,
teatrului, artelor plastice, coregrafiei, activitate editoriala, de
impresariere artistica.
Descoperirea, incurajarea si promovarea valorilor spirituale
nationale, promovarea lor in circuitul international de valori;
programe editoriale. Organizarea de manifestari culturalstiintifice, saloane de carte, expozitii
Educatie prin cultura; dialog intercultural; animatie culturala
(formare animatori culturali).
Manifestari cultural - stiintifice, simpozioane, lansari de carte.
89
31
Ioan Cuza"
Fundatia "Valcea 1"
36
37
Promovarea creatiei originale in domeniul filmului, televiziunii,

literaturii.
Fundatia "Curierul de Valcea"
Promovarea creatiei originale in domeniul literaturii; activitate
editoriala.
Asociatia
Nationala
"Cultul Evidenta, conservarea si restaurarea monumentelor si cimitirelor
Eroilor" Filiala Valcea
eroilor; cinstirea eroilor neamului; organizarea de ceremonii,
manifestari stiintifice.
Filiala Valcea a Uniunii Artistilor Asociatie profesionala care reuneste artistii plastici profesionisti
Plastici din Romania
din judetul Valcea (dispune de un spatiu expozitional reprezentat
de Galeria de Arta`).
Organizatia Nationala "Cercetasii Educatia civica, etica si estetica a copiilor;
Romaniei" Centrul local
Infiintarea unui serviciu de rangeri in vederea asigurarii unui
"Mircea cel Batran" Ramnicu
management real si eficient al rezervatiei naturale Caldarea
Valcea
Calcescu din muntii Parangului
Consiliul Local al Copiilor
Participarea copiilor in administratia locala
Consiliul Municipal al Tinerilor
Participarea tinerilor in administratia locala
38
Prodemocratia
39
Fundatia Surorile de Caritate

Sf.Ioana Antida
Asociaia Femeilor Manager din
Rmnicu Rmnicu Vlcea
Asociaia Judeean de Handbal
Rmnicu Vlcea
Filiala Rmnicu Vlcea a
Societii de Binefacere Straubing
Asociaia Judeean de Volei
Vlcea
Asociaia Judeean Karate
Rmnicu Vlcea
Asociaia JUDO jud. Vlcea
Clubul Sportiv Culturistul
Clubul de ah Antares Rmnicu
Vlcea
Clubul Sportiv de Tenis Rmnicu
Vlcea
CAR Vlceana , Rmnicu Vlcea
Club Sportiv Tenis Club
Asociatia Judeteana de baschet a
jud. Vlcea
Clubul ROTARY Cozia Rmnicu
Vlcea
Asociaia ROTARY Internaional
District 2241 Rmnicu Vlcea
Fundaia ROTATY DISTRICT
2241 , Rmnicu Vlcea
Biroul de Consiliere pentru
Ceteni
Asociaia Vntorilor i
Pescarilor Sportivi Craiul
MunilorRmnicu Vlcea
Asociaia ,,Natura Mileniului
Trei
32
33
34
35
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
Educatie democratica
Dezvoltarea spiritului civic in randul elevilor
Activitati caritabile
Sprijinirea formrii anteprenoriale i manageriale a femeilor
Organizarea competiiilor de handbal
Ajutorarea persoanelor srace, a copiilor orfani
Organizarea i dezvoltarea practicrii voleiului
Practicarea sportului
Organizarea i practicarea competiiilor de judo
Educarea tineretului prin sport
Organizarea de competiii ahiste
Dezvoltarea i promovarea practicrii tenisului
Dezvoltarea legaturilor de solidaritate
Dezvoltarea si promovarea tenisului
Dezvoltarea si promovarea baschetului
Incurajarea idealului de a fi util societatii
Coordonarea activitii membrilor ROTARY
Participarea la proiecte Rotary
Consiliere cetateni
Practicarea vntorii i pescuitului ca act de cultur i modalitate
de petrecere a timpului liber
Protectia mediului si dezvoltare ecologic
90
Printre problemele cele mai frecvent intlnite sunt: slaba reprezentativitate si implicare a
ONG-urilor la nivelul comunitatilor locale si necooperarea acestora cu institutiile statului,
exemplele de parteneriat public-privat in acest domeniu fiind inc extrem de rare.
Pentru a deveni viabile si eficiente in plan comunitar aceste organizatii ar trebui sa adopte
urmatoarele caracteristici:
s fie representative si democratice;
s aib o conducere diversifiact i larg;
s urmreasc riscuri i experiene i s evalueze rezultatele;
s fie pregtite s treac la aciune direct dac este necesar;
s fie responsabile fa de membrii lor i fa de cei din afara lor;
s foloseasc educaia politic i personal n fiecare stadiu al procesului,
s adopte maxima "aciunea este oxigenul organizaiei".
Funciile ONG-urilor sunt diverse:
instrumente pentru exprimarea i adresarea activ a nevoilor variate i complexe ale
sociatii;
motiveaz indivizii s acioneze ca ceteni n toate segmentele societii, mai degrab
dect s depind de putere i de bunvoina acesteia,
promoveaz pluralismul i diversitatea n societate, protejnd i ntrind identitile
culturale, etnice, religioase, lingvistice sau de alt tip;
creaz o alternan la instituiile statului n oferirea de servicii cu o mai mare
independen i flexibilitate;
stabilesc mecanismele prin care guvernele i piaa pot fi inute responsabile de ctre
public.
Tranziia de la sistemul centralizat, totalitar spre unul pluralist, cu un sistem de pia real
i activ n care cetenii iau iniiativ fie personal (prin reclamaii i cereri adresate autoritilor),
fie economic (pornind de la o afacere), politic (lobby) sau social (n cadrul unei organizaii
neguvenramentale) este o sarcin de mare dificultate care nu a mai fost niciodat ncercat la o
asemenea scar.
Examinarea obiectiv a situaiei subliniaz faptul c i la Rmnicu Vlcea, la fel ca n
ntreaga societate romneasc asociaiile par a avea efecte asupra unui grup restrns de oameni politicieni, jurnaliti, intelectuali, activiti civici.
Sectorul guvernamental sufer, la rndul su de lips de percepie exterioar a existenei
sale, muli ceteni netiind mcar c preocuprile lor i pot gsi locul i, n cele din urm
rezolvarea cu ajutorul unei organizaii neguvernamentale - actor al dezvoltrii locale.
Un alt aspect semnificativ la nivelul comunitii locale definit de municipiul Rmnicu
Vlcea este prezena dens a mass-media. Imediat dup Revoluia din Decembrie 1989, n
efervescena democratic i de libertate creat, au luat natere o serie de publicaii independente,
dintre care unele au rezistat timpului, altele au disprut i au fost create altele noi.
La Rmnicu Vlcea apar 10 publicaii cotidiene - dintre care una regional, 2
bisptmnale, 3 sptmnale, emit trei posturi de radio i trei posturi de televiziune.
Opinia public este nu numai prompt informat cu ceea ce se ntmpl n reedina de
jude, dar are i posibilitatea de a alege canalul media pe care l socotete cel mai potrivit.
3.3.11. Ordinea public

A. Politia Municipiului Ramnicu Valcea
91
Valorile Politiei Romane sustin intreaga activitate de zi cu zi si ofera coordonatele in care

aceasta se dezvolta si mijloacele prin care se realizeaza. Acestea se regasesc in activitatea fiecarui
politist, in incercarea de a contribui la indeplinirea prioritatilor strategice ale Politiei Romane.
Profesionalism - dezvoltate in cadrul institutiei sau construite in parteneriate de colaborare,
metodele si mijloacele folosite in activitatea politieneasca respecta standardele europene, iar prin
conduita fiecarui politist urmarim sa atingem un inalt grad de profesionalism. Nimic nu este mai
presus decat asigurarea unui serviciu politienesc de calitate!
Responsabilitate - va defini fiecare activitate a politistilor in relatiile cu cetatenii si in
construirea unui spatiu de siguranta publica.
Transparenta - vom construi o relatie de incredere cu cetateanul prin transparenta si
comunicare. Vom asculta cererile cetatenilor si vom raspunde cu promtitudine.
Integritate - intreaga activitate politieneasca se desfasoara dupa normele statuate in Codul
de Etica si Deontologie Profesionala.
Cooperare - ne vom sprijini reciproc si vom coopera in lupta impotriva criminalitatii, atat
cu cetatenii, cat si cu celelalte institutii de aplicare a legii de la nivel international si national,
precum si cu celelalte organizatii publice sau private.
II. Analiza SWOT:
PUNCTE TARI
1. Exploatearea eficienta a informatiilor
obtinute de la sistemul de monitorizare video
pe siguranta publica, realizat in baza
Proiectului Rm. Valcea Oras European;
2. Structura politiei, in care au fost angajati cei
mai multi politisti tineri, care pot fi formati
usor in spiritul noilor concepte de munca;
3. Implementarea conceptului de proximitate
care schimba atitudinea politistilor si modul
de abordare a unei probleme;
4. Inceperea utilizarii mijloacelor moderne de
abordare a fenomenului infractional (analiza
strategica,
operationala,
maparea
criminalitatii);
5. Desfasurarea de activitati preventive in mod
planificat folosind in mod eficient conceptul
de sistem integrat;
6. Politica promovata privind apropierea politiei
de comunitate, rezultand o crestere a
increderii acesteia in institutia politiei.
PUNCTE SLABE
1. Cadrul dispozitional elaborat nu este
eficient si flexibil, nestimuland initiativa;
2. Cadrul legislativ nu ofera in toatre cazurile
eficienta imediata actiunii politiei, ceea ce
nemultumeste comunitatea;
3. Deficitul de personal (raportul politist
populatie este sub media europeana si cea
judeteana);
4. Neexploatarea la capacitate maxima a
bazelor de date de catre politistii din
structurile teritoriale, datorita lipsei de
aparatura in domeniul informatic;
5. Sistemul de pregatire profesionala a
politistilor de ordine publica nu este
suficient, nu da rezultate imediate;
6. Logistica deficitara, in special capacitatea
limitata a sistemului informatic si a
mijloacelor necesare efectuarii serviciului
de ordine si siguranta publica;
7. Lipsa de care cu calitati profesionale la
formatiunile ce asigura legatura permanenta
cu cetatenii;
92
OPORTUNITATI
1. Integrarea Romaniei in U.E., ceea ce conduce
la:
dezvoltarea infrastructurii;
cursuri de pregatire si schimb de
experienta cu celelalte politii din statele
membre;
accesarea unor fonduri nerambursabile
destinate tarilor membre;
2. Continuarea procesului de transformare a
politiei in scopul indeplinirii standardelor
necesare integrarii Schengen;
3. Atitudinea pozitiva a reprezentantilor
administratiei locale fata de institutia politiei
in realizarea unor spatii moderne pentru
desfasurarea activitatii si asigurarea unui
climat de siguranta a cetatenilor;
4. Disponibilitatea celorlalte institutii cu
atributii pe linie de siguranta publica precum
si a societatii civile de a sustine eforturile
metariale si umane facute de politie pentru
asigurarea unui climat de siguranta.
5. Disponibilitatea mediului politic de a sustine
acte normative care sa dea mai multa
eficienta reactiei autoritatilor statului in
domeniul sigurantei publice;
6. Imbunatatirea participarii populatiei alaturi de
politie pentru realizarea scopului comun de
siguranta;
UTILIZAREA PUNCTELOR TARI

SI A OPORTUNITATILOR IN VEDEREA
ELIMINARII PUNCTELOR SLABE
1. Propunerea si sustinerea adoptarii unor
acte normative in domeniul linistii
publice in concordanta cu legislatia
comunitara;
2. Reanalizarea
Legii
61/1991,
a
necesarului de resurse umane si
materiale, tinand cont de sectoarele si
zonele de siguranta publica si angajarea
de personal, in vederea atingerii unui
nivel optim politist-populatie. Cresterea
calitatii personalului prin modificarea
criteriilor de selectie;
3. Dinamizarea pregatirii profesionale a
politistilor prin instruiri bazate pe cazuri
AMENINTARI
1. Rigiditatea sistemului in adaptarea
numerica a structurilor politienesti in
functie de mutatiile intervenite in
competenta diverselor formatiuni (cu
precadere a celor de Ordine Publica,
unde competentele s-au dublat in 2007
fata de perioada anterioara);
2. Diversificarea spectrului infractional si
aparitia unor noi moduri de operare;
3. Acutizarea problemelor sociale pe
fondul pauperizarii populatiei si lipsei
masurilor de protectie sociala;
4. Atitudinea
refractara
a
unor
reprezentanti ai societatii civile in
sustinerea actiunilor politiei;
5. Accesul mult mai usor in Romania al
infractorilor din statele membre U.E.
Migratia ilegala si contrabanda cu
produse
piratate,
precum
si
perfectionarea
modalitatilor
de
comitere a infractiunilor;
6. Ruptura existenta intre structurile
centrale si structurile din teritoriu, in
sensul cunoasterii problematicii reale
din unitatile teritoriale de politie.
FOLOSIREA PUNCTELOR TARI SI A

OPORTUNITATILOR IN VEDEREA
INDEPARTARII AMENINTARILOR
1. Dezvoltarea sistemului de obtinere si
analiza a informatiilor si exploatarea
operativa a acestora pentru a anticipa
mutatiile fenomenului infractional;
2. Pregatirea personalului in cadrul unor
programe
internationale
pentru
cunoasterea noilor moduri de operare si a
tehnicilor moderne de interventie;
3. Dezvoltarea capacitatii politiei de a
comunica cu populatia si atragerea
comunitatii in scopul gasirii unor solutii
eficiente de promovare a sigurantei;
4. Atragerea in programele de pregatire
derulate in domeniul sigurantei publice a
93
reprezentantilor administratiei publice

concrete si activitati permanente in
locale;
echipe formate din politisti cu experienta
5. Comunicare permanenta cu intregul
si politisti fara experienta;
personal, pentru ca acesta sa fie la curent
4. Extinderea utilizarii analizei informatiei
cu evolutia demersurilor realizate in
si exploatarea aplicatiilor informatice in
domeniile in care se opereaza modificari
prevenirea
si
combaterea
de structura sau competenta;
infractionalitatii;
6. Implicarea activa a Consiliului National
5. Imbunatatirea conceptiei de organizare si
al Politistilor in solutionarea problemelor
actiune a politiei de ordine publica in
profesionale ale politistilor si realizarea
contextul modificarilo legislative si a
unei mai bune cunoasteri a realizarilor
reorganizarii Politiei Nationale, fapt care
din teritoriu pentru structurile MIRA si
va
conduce
la
o
comunicare
IGPR.
interdepartamentala mult mai buna;
6. Dezvoltarea conceptului de sistem
integrat de actiune in domeniul
sigurantei publice va creste nivelul de
implicare
si
responsabilizare
al
autoritatilor locale si cetatenilor;
7. Alocarea
unor
resurse
materiale
importante pentru a atinge standardele
comunitare in materie, in special la
serviciile ce au rolul de a asigura
cresterea unui climat de siguranta a
cetatenilor.
III. Dezvoltarea institutionala
Caracteristica principala a perioadei postintegrare a sectorului public o reprezinta asigurarea
pozitiei institutiei politienesti in spatiul public al institutiilor statului, care sa confirme parametrii
ridicati serviciului politienesc concentrat pe cetatean si nevoile comunitatilor locale.
In acest proces de schimbare institutionala managementul este unul dintre elementele cheie
din agenda modernizarii sectorului public, urmarindu-se continuarea principiilor:
Mai multa delegare si cedare a sarcinilor catre prima linie de management;
Crearea unui sistem clar de responsabilitati ale managementului;
Niveluri mari de pregatire a serviciilor;
O flexibilitate crescuta a componentelor structurale.
Prioritati institutionale urmarite prin management
Dezvoltata din experienta sau prin preluare de la alte politii europene moderne, activitatea
manageriala a fost orientata de prioritati de schimbare institutionala se de optimizare a resurselor.
Permanent, corpul managerial al Politiei Municipiului Rm. Valcea a cautat sa respecte sau sa
implementeze idei precum:
Promovarea unui management proactiv al activitatilor operative, de anticipare a
fenomenului criminal, de prevenire a acestuia si reducerea focalizarii
managementului pe componenta reactiva a activitatii politienesti;
Atitudine si actiune bazate pe principiile solicitudinii si resoectului fata de cetatean,
fermitatii, incoruptibilitatii si transparentei activitatilor;
Implementarea conducerii muncii de politie pe baza informatiilor intelligence led
policing si sustinerea managementului si echipelor de investigatori prin pachete
analitice;
Dezvoltarea culturii organizationale prin integrarea la nivel institutional si individual
a sistemelor de evaluare a performantei si de management al calitatii;
Cristalizarea componentelor de management consultativ si management operativ,
care ofera prioritati si responsabilitati clare nivelelor de management ale institutiei;
94
Cresterea numarului de politisti care actioneaza in strada;

Reorganizarea institutionala pe baza celor mai bune practici Best European
Practices;
Compatibilizarea institutionala cu organismele politienesti din Uniunea Europeana,
stabilirea clara a competentelor, eliminarea paralelismelor, eficientizarea modului de
folosire a resurselor in vederea pregatirii postintegrare a Politiei Romane;
Axarea activitatilor de constatare si solutionare pe calitatea actelor de procedura si
complexitatea cauzelor, urmate de o finalitate concreta a investigatiei.
Armonizare legislativa
In acest domeniu, in perioada ultimilor ani, Politia Mun. Rm. Valcea a formulat propuneri,
observatii si puncte de vedere pentru mai multe proiecte de acte normative, promovate catre
structurile superioare ori institutii avizate, spre analiza.
Totodata, au fost incheiate protocoale de colaborare cu alte institutii ale statului, asociatii si
organizatii neguvernamentale, care au abordat domenii diverse, din care amintim: protectia
drepturilor omului, protectia consumatorului, gasirea minorilor disparuti, combaterea violentei
domestice, pregatirea profesionala a politistilor, protectia minorilor, educarea antivictimizare si
antiinfractionala a populatiei.
IV. Optimizarea resurselor institutionale
Este cunoscut la nivelul politiilor moderne din comunitatea europeana ca, managementul
unei organizatii care ofera servicii publice catre cetateni, trebuie sa fie realizat pe principiile
managementului unei afaceri, in care performanta se masoara prin eficienta, eficacitate si calitatea
serviciilor furnizate.
Intreg procesul de schimbare institutionala nu poate fi realizat decat prin sustinerea unui
amplu proces de alocare si realocare a resurselor in institutie in functie de prioritatile identificate si
de pozitia pe care institutia o ocupa in spatiul furnizarii serviciilor publice, insa in acest domeniu,
datorita unei excesive centralizari a resurselor si dispozitiei, pasii realizati au fost foarte mici.
Totodata, resursele financiar-logistice sunt instrumente indispensabile pentru sustinerea
procesului de schimbare institutionala, impunandu-se sustinerea cu resurse pentru realizarea
principalelor obiective si propuneri avute in vedere.
V. Transparenta institutionala
Activitatea de informare si relatii publice a Politiei Mun. Rm. Valcea a avut la baza
principiile transparentei si echidistantei, desfasurandu-se in conformitate cu Strategia
Marketingul imaginii publice a Politiei Romane si Planul de actiuni pentru implementarea
acesteia, cu respectarea prevederilor Strategiei de Comunicare si Relatii Publice a Ministerului
Internelor si Reformei Administrative, in vederea transpunerii in practica a obiectivului
Implementarea unui sistem modern de relatii publice.
A fost instituita o practica deosebit de utila, respectiv aceea a mediatizarii prin comunicate
comune a parteneriatelor sau proiectelor de colaborare pe care Politia Mun. Rm. Valcea le are cu
parteneri din mediul public sau privat, precum si a rezultatelor unor actiuni specifice, desfasurate
impreuna cu alte institutii, prin compartimentul de la I.P.J. Valcea.
Dezvoltarea permanenta a politicii de transparenta, prin relationarea directa cu opinia
publica, precum si prin organizarea de actiuni mediatice, a reprezentat o prioritate a managerilor
din cadrul Politiei Mun. Rm. Valcea.
S-a urmarit modul de indeplinire a obiectivelor aprobate in cadrul Programului National
privind activitatea de primire a publicului si de asistenta a victimelor in unitatile teritoriale, s-a
actualizat programul de audiente la nivel local.
Avand in vedere progresele inregistrate, este necesar ca si in perioada urmatoare, eforturile
Politiei Romane sa se concentreze asupra imbunatatirii imaginii publice a institutiei, prin
perfectionarea pregatirii politistilor si crearea unor standarde operationale, informarea populatiei
asupra componentelor politiei, dar si prin cresterea transparentei institutionale si a comunicarii cu
cetatenii.
95
VI. Cooperarea interinstitutionala

In eforturile de combatere si prevenire a criminalitatii, Politia Mun. Rm. Valcea a inteles
necesitatea unei abordari interinstitutionale pentru obtinerea unei finalitati judiciare concrete.
Schimbul de informatii, actiuni comune sau realizarea de task-force-uri pe problemele identificate
ca fiind prioritare, sunt obiective ce au fost urmarite prin dezvoltarea sau reevaluarea sistemului
relational al Politiei mun. Rm. Valcea.
In vederea prevenirii criminalitatii stradale in sistem integrat, Politia mun. Rm. Valcea in
parteneriat cu alte institutii cu atributii pe aceasta linie, a initia si derulat proiecte de prevenire a
criminalitatii in sistem integrat, reprezentativ fiind Proiectul Rm. Valcea Oras European,
derulat in perioada ianuarie-decembrie 2007.
De asemenea, Politia mun. Rm. Valcea a urmarit dezvoltarea cooperarii in sectorul privat.
Intensificarea acestui tip de cooperare s-a datorat noului mod de abordare a combaterii fenomenului
criminalitatii de la actiunea reactiva la o actiune proactiva, de anticipare si de prevenire in sistem
integrat cu celelalte institutii sau parteneri ai societatii interesati. Au fost urmarite obiective
precum:
Prevenirea si constientizarea sociala cu privire la evitarea principalelor riscuri la care
sunt expusi cetatenii;
Schimbul de informatii si sprijinul reciproc pentru solutionarea unor probleme de interes
comun;
Supravegherea zonelor si locurilor cu risc criminogen crescut;
Educarea antivictimizare/antiinfractionala a populatiei prin intermediul mass-mediei.
VII. Combaterea criminalitatii

In activitatea de combatere a criminalitatii, Politia mun. Rm. Valcea a urmarit prioritatile
europene si nationale si s-a focalizat pe contracararea si controlul eficient al criminalitatii
organizate, traficului de droguri, prejudiciului deosebit adus bugetului consolidat de stat cu
implicatii majore in plan economico-social si pe reducerea infractiunilor grave savarsite conta vietii
si integritatii corporale a persoanei. Alaturi de aceste prioritati a fost continuata si activitatea de
prevenire si combatere a micii criminalitati, care desi nu are un pericol social foarte mare, prin
frecventa cu care se comite si prin disconfortul social pe care il provoaca a constituit o prioritate pe
agenda structurilor de politie de la nivel teritorial.
O atentie deosebita a fost acordata criminalitatii savarsite de cetatenii romani in strainatate.
Criminalitatea stradala
Considerata un obiectiv prioritar pentru Politia Nationala in anul 2007, criminalitatea
stradala a fost abordata intr-o noua maniera, ce s-a axat pe apropierea de comunitate, pregatirea
antivictimala a cetatenilor si perfectionarea sistemului de ordine publica, prin utilizarea unui sistem
de management al resurselor bazat pe analiza informatiilor si maparea incidentelor.
96
Strategia de abordare a fenomenului nu a fost insa sustinuta in planul resurselor umane si

logistice prin cresterea numarului de politisti care au actionat in patrulele stradale si imbunatatirea
dotarii cu mijloace de deplasare si comunicatii.
Infractiunile stradale sesizate au scazut cu 23,56%, fapt ce dovedeste eficacitatea
programelor de prevenire derulate si a masurilor intreprinse de politistii ce actioneaza in strada.
S-a realizat astfel o activitate preventiva intensa, iar mobilitatea efectivelor, care au actionat
stradal, a avut ca rezultat cresterea numarului prinderilor in flagrant fata de anul 2006.
Infractiunile grave comise in strada s-au diminuat (talharia -71,8%). In ceea ce priveste
infractiunile de talharie, trebuie mentionat ca peste 80% s-au comis prin smulgerea de obiecte, fara
exercitarea de violente asupra victimelor.
Scaderi semnificative au inregistrat si furturile in general (-10,82%), dar si furturile din
societati comerciale (-60%), furturile din buzunare, posete si genti (-13,4%).
Criminalitatea stradala la nivelul mun. Rm. Valcea este caracterizata de infractiuni fara un
pericol social deosebit, dar care creeaza o stare de disconfort si nesiguranta amplificata in randul
cetatenilor, fiind necesara o noua abordare in ce priveste sustinerea in planul resurselor umane, prin
cresterea numarului de politisti ce actioneaza in strada.
VIII. Prevenirea criminalitatii
Activitatea de prevenire a criminalitatii s-a axat, in anul 2007, pe identificarea prioritatilor
nationale si locale, derularea unor proiecte pe baza acestor prioritati, precum si continuarea
programelor si proiectelor initiate in anul anterior.
In stabilirea Prioritatilor Politiei Romane si implicit a Politiei mun. Rm. Valcea in domeniul
prevenirii si combaterii criminalitatii pe anul 2007 si a modului de organizare a activitatii, au fost
luate in considerare si aspectele rezultate din evaluarea programelor desfasurate in cursul anului
2006, mai ales cauzele care au afectat eficienta acestor programe. Ca urmare a consultarilor si
colaborarii dintre Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii si celelalte directii
centrale din Inspectoratul General al Politiei Romane, au fost stabilite 3 prioritati nationale si 4
prioritati locale care au orientat intreaga activitate desfasurata de Politia Romana pentru prevenirea
criminalitatii.
PRIORITATI NATIONALE
PRIORITATI LOCALE
pevenirea accidentelor de circulatie
pevenirea delicventei juvenile
pevenirea criminalitatii stradale
pevenirea furturilor din locuinte
pevenirea criminalitatii in mediul rural
pevenirea violentei intrafamiliale
pevenirea criminalitatii in zonele turistice
Evaluarea activitatilor desfasurate la nivelul Politiei mun. Rm. Valcea privind prevenirea si
combaterea infractiunilor stradale a pus in evidenta urmatoarele rezultate:
Modul de actiune in sistem integrat, promovat atat in cadrul Grupurilor de lucru constituite
la nivelul Pol. Rm. Valcea, prin care s-a asigurat gestionarea permanenta a situatiei existente in
municipiu in activitatile desfasurate in proiectele locale, prin corelarea actiunilor de prevenire cu
cele de combatere, a condus la inregistrarea unei scaderi a criminalitatii stradale cu 23,56% fata de
anul 2006.
Politia de proximitate si siguranta comunitatii
In decursul anului 2007, a fost finalizata implementarea conceptului Politiei de Proximitate
la nivel national, trecandu-se la etapa urmatoare, respectiv aceea de dezvoltare durabila a pozitiei
acesteia in comunitate. Astfel, a fost organizata intalnirea trilaterala Romania-Elvetia-Olanda,
care a marcat finalizarea programului de implementare.
97
Apropierea de comunitate s-a realizat cu precadere prin consolidarea conceptului, context

in care toti politistii au fost pregatiti in domeniul relationarii cu cetatenii, prevenirii si
gestionarii conflictelor. In aceasta forma de pregatire au fost inclusi si managerii de la
toate nivelele.
Un progres evident s-a realizat in directia cresterii vizibilitatii si mobilitatii politistilor in
strada, insa nu s-a reusit si o crestere numerica prin suplimentarea posturilor din cadrul structurilor
politiei de ordine publica ce actioneaza in strada pentru mentinerea ordinii si linistii publice.
Cresterea numarului de autovehicule destinate patrularii pe raza localitatilor urbane s-a
repercutat pozitiv si in ceea ce priveste imbunatatirea reactiei la evenimentele sesizate de catre
cetateni prin S.N.U.A.U. 112. Astfel, in anul 2007, prin intermediul Sistemului National Unic
pentru Apelul de Urgenta 112, Politia municipiului a primit spre solutionare 4504 apeluri de
urgenta.
In aceste conditii, trebuie evidentiat faptul ca, desi volumul solicitarilor de interventie a
crescut semnificativ (+50%), timpul de reactie al patrulelor de siguranta publica s-a imbunatatit
considerabil (85% dintre interventii s-au realizat sub 10 minute), aspect ce denota mai multa
solicitudine si profesionalism din partea politistilor de ordine publica, precum si o abordare mult
mai eficienta a conceptului de interventie la solicitarile cetatenilor prin S.N.U.A.U. 112.
Prin continuarea implementarii Programului pentru prevenirea criminalitatii stradale in
sistem integrat, s-a urmarit constientizarea atat a politistilor cat si a comunitatii asupra faptului ca
siguranta publica nu poate fi asigurata la parametrii de eficienta decat in sistem partenerial, in care
societatea civila trebuie sa aiba rol activ iar politia trebuie sa aiba capacitatea de a atrage parteneri
si de anticipa problemele comunitatii in materie de siguranta.
Evaluarea modului de implementare a acestui program a scos in evidenta faptul ca
autoritatile publice locale si societatea civila, prin organizatiiile neguvernamentale, au raspuns
pozitiv la acest demers, chiar daca se identifica mai greu fondurile necesare derularii unor programe
parteneriale.
Cel mai activ partener este Primaria Rm. Valcea, care permanent a dat dovada de
receptivitate in vederea solutionarii problemelor cetatenilor legate de siguranta publica. In urma
derularii proiectului de prevenire a criminalitatii stradale in sistem integrat Rm. Valcea
Oras European, in cadrul caruia si Primaria Rm. Valcea a fost partener, s-a realizat instalarea
unui sistem de monitorizare video cu dispecerat, pe linie de siguranta publica, care produce
rezultate in ce priveste prevenirea criminalitatii in mun. Rm. Valcea.
Mentionam ca, in perioada analizata, Autoritatea Teritoriala de Ordine Publica a avut o
contributie importanta la imbunatatirea dotarii efectivelor de ordine si siguranta publica, aspect ce a
condus la cresterea eficientei in activitatea politiei. De asemenea, autoritatile publice locale au
raspuns pozitiv la solicitarile privind modernizarea sediilor de politie, respectiv a camerelor
destinate primirii victimelor.
98
IX. Riscuri si prioritati

Riscuri identificate
Lipsa fondurilor necesare bugetarii unor proiecte de importanta majora pentru
Politia Romana cum ar fi: Intarirea capacitatii sistemului informatic al Politiei Romane
necesar implementarii SIS;
Legislaia deficitara in ce priveste consolidarea autoritii funcionarilor publici care
ndeplinesc o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat, n vederea eficientizrii
activitii poliiei pentru prevenirea i combaterea criminalitii, n special a
infracionalitii comise cu violen.
Efect limitat al preventiei rutiere in conditiile intarzierii adoptarii unei strategii
nationale privind siguranta rutiera si a lipsei de interes a administratiilor publice locale in
implementarea sistemelor automate de supraveghere a traficului, precum si a reducerii
interesului partenerilor din sectorul privat si mass-media in sustinerea preventiei rutiere.
Neadoptarea unor acte normative de interes major, cum ar fi legislatia referitoare la
regimul juridic al contraventiilor, armonizarea cu celelalte reglementari din domeniul
fiscal, administrativ, civil (nivelul de incasare s-a redus sub 20%).
Lipsa fondurilor necesare bugetarii unor functii de agenti de siguranta publica care
sa suplimenteze dispozitivele de siguranta publica pentru o acoperire teritoriala mai buna
a municipiului, in prezent aceasta fiind posibila sub 30%.
Protejarea persoanei
Cea mai importanta nevoie a comunitatii ramane protejarea vietii, iar alaturi de celelalte
institutii de prestare a serviciilor publice pentru garantarea drepturilor si libertatilor, politia
contribuie in activitatea de zi cu zi la oferirea unui sprijin imediat la apelul de urgenta al
cetateanului.
Prin activitatile de cooperare cu institutiile din domeniul securitatii nationale, politia trebuie
sa fie un partener care contribuie la prevenirea si combaterea amenintarilor infrastructurilor critice,
finantarii terorismului sau oricarei forma de manifestare a actelor de terorism, inclusiv bioterorism,
si a faptelor conexe lor. De asemenea, un nivel inalt de profesionalism si de compatibilitate cu
standarde operationale de la nivel european trebuie asigurate in achipele specializate pentru
interventiile speciale sau pentru asigurarea respectarii regimului cu substante periculoase si
explozive.
In Romania, majoritatea infractiunilor care conduc la moartea victimei, au un caracter
demestic, fapt pentru care pregatirea antiinfractionala si antivictimala a populatiei, cu focalizare pe
violenta domestica si juvenila reprezinta o prioritate. O atentie deosebita va fi acordata activitatilor
de prevenire si combatere a abuzurilor comise asupra copiilor, inclusiv pe Internet.
Protejarea patrimoniului
Cresterea gradului de protectie a patrimoniului public si privat prin promovarea utilizarii
mijloacelor tehnice de securitate si promovarea sistemului de paza a vecinatatii vor continua sa fie
principalele cai de actiune pentru prevenirea acestui fenomen.
99
Siguranta stradala
Politica de abordare a fenomenului va trebui sa fie sustinuta in planul resurselor umane si
logistice prin cresterea numarului de politisti care actioneaza in patrulele stradale, cresterea
nivelului de pregatire a acestora, precum si de imbunatatirea dotarii cu mijloace de interventie si
comunicatii. Tot in acest sens, eforturile se vor concentra si pentru:
realizarea de actiuni in sistem integrat in zonele cu risc crescut de producere a
infractiunilor;
cresterea capacitatii operative a structurilor ce au atributii in domeniu, in vederea
gestionarii calificate a tuturor problemelor pe aceasta linie;
initierea si derularea, in cooperare cu societatea civila, de programe pentru
prevenirea si reducerea criminalitatii comise cu violenta, avand ca obiectiv cresterea
gradului de siguranta stradala.
Siguranta rutiera
Siguranta rutiera ramane una din prioritatile nationale. Politia va derula in continuare
programe de prevenire in parteneriat cu celelalte institutii responsabile, iar politica sanctionatorie se
va focaliza pe modelarea comportamentului participantilor la traficul rutier pentru formarea unei
conduite preventive, insa niciodata aceste masuri nu vor fi suficiente fara o interventie rapida in
imbunatatirea infrastructurii.
Prevenirea si combaterea criminalitatii organizate si transfrontaliere

Combaterea traficului de droguri
La momentul actual, nu exista elemente care sa conduca la ideea ca Romania este o zona de
productie a drogurilor, aceasta ramanand doar o tara de tranzit si consum, pe ruta Balcanica catre
tarile din Europa de Vest, insa exista riscul de crestere a consumului de droguri, in special a
drogurilor sintetice, in randul tinerilor.
Astfel, se va urmari reducerea la un nivel cat mai scazut a infractionalitatii in domeniul
drogurilor si criminalitatii conexe, prin eficientizarea activitatilor structurilor specializate, ca
rezultat al imbunatatirii si extinderii cooperarii interinstitutionale interne si internationale, al
consolidarii legislative si institutionale, specializarii personalului din domeniu si asigurarii
resurselor necesare.
Combaterea traficului de fiinte umane
In ultimii ani, traficul de persoane a devenit o problema majora, reprezentant una dintre cele
mai grave forme de incalcare a drepturilor fundamentale ale omului. Prin specificul sau acest
fenomen atrage si implica tot mai multe tari ce pot fi sursa, zona de tranzit sau tari de destinatie.
Infractionalitatea in domeniu trebuie sa fie abordata secvential, motiv pentru care se impune
o replica coerenta la nivel international, concretizata in relationarea cu partenerii straini, la
momentul actual Romania fiind in postura de lider regional in combaterea traficului de persoane.
Combaterea criminalitatii informatice
100
Folosirea Internetului pentru activitati ilegale este o realitate ingrijoratoare pentru zilele
noastre. Amenintarile criminale din domeniul informatic capata din ce in ce mai mult caracter
transnstional, practic ele escaladeaza granitele, anihiland distantele dintre criminalii cibernetici si
victimele acestora.
Parteneriatul public-privat si cooperarea internationala sunt doua elemente fara de care
prevenirea si combaterea criminalitatii informatice nu ar avea succes, deformand imaginea tarii
noastre si transformand-o in sursa de producere a unor atacuri informatice si fraude la comertul
electronic.
Combaterea criminalitatii itinerante
Urmare a implementarii politicii de libera circulatie in spatiul european, apar fenomene de
import si export de criminalitate. In ultimii ani, Romania este angajata din ce in ce mai des in acest
fenomen, fapt ce a determinat adoptarea unor solutii. Participarea, la solicitarile autoritatilor straine,
la desfasurarea unor activitati concrete in cadrul echipelor comune de ancheta, in legatura cu
persoanele sau gruparile de cetateni romani semnalate de autoritatile statului, respectiv ca savarsesc
infractiuni, este solutia cea mai eficienta experimentata pana in prezent. Alaturi de aceste solutii s-a
optat si pentru constituirea unui sistem integrat de monitorizare a cetatenilor romani care sunt
suspecti/condamnati pentru savarsirea de infractiuni in strainatate si dezvoltarea schimbului de
informatii.
Asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri

Prevenirea si combaterea fenomenelor infractionale de natura economica care se manifesta
in sfera economico-financiara, in special in domeniile considerate prioritare pentru Uniunea
Europeana, constituie o misiune importanta a politiei. Directionarea eforturilor va fi spre
combaterea faptelor ilegale grave din economia nationala, pentru mentinerea unui climat de
legalitate in sfera afacerilor, consolidarea unui mediu de afaceri stabil si predictibil, capabil a
asigura buna functionare a economiei romanest, in perspectiva alinierii la normele si standardele
Uniunii Europene.
Pregatirea integrarii in spatiul Schengen
Prin aderarea la Spatiul Schengen se va dezvolta o componenta europeana a serviciului
public national, avand ca principal efect eficientizarea participarii la realizarea Spatiului de
Justitie, Libertate si Securitate. De asemenea, integrarea intr-un spatiu care asigura standarde
operationale comune structurilor de aplicare a legii, va reprezenta o certificare a serviciilor publice
politienesti oferite de Politia Romana.
B) Tot pentru asigurarea ordinii si linistii publice, a pazei bunurilor, a apararii vietii si
integritatii bunurilor personale cat si cresterea eficientei pazei obiectivelor de interes public si
privat, in baza Legii 371/2004 la nivelul municipiilor si oraselor, s-a infiintat ca serviciul public
specializat Politia Comunitara.
Conform legii, Politia Comunitara este destinata sa asigure ordinea si linistea publica, sa
asigure cresterea eficientei pazei obiectivelor si bunurilor de interes public si privat in municipiul
Rm. Valcea. Indatoririle personalului, atributiile si modul de executare al acestora, precum si
cerintele care stau la baza relatiilor de serviciu intre persoanele din structura institutiei, sunt
101
stabilite prin H.C.L nr.264/151/2004 privind infintarea Politie Comunitare si aplicarea

Regulamentului de organizare si functionare.
Intreaga activitate a Politiei Comunitare se desfasoara exclusiv pe baza si in spiritul legii, sub
autoritatea si controlul primarlui si actioneaza in sprijinul institutiilor statului executand orice alte
activitati ce ii sunt date in competenta, cu respectarea principiilor impartialitatii, nediscriminarii,
proportionalitatii gradualitatii.
Conform Statului de functii si organigramei, Politia Comunitara a municipiului Rm.
Valcea, are prevazut pentru incadrare un efectiv de 250 de salariati.
La data de 31.12.2007, Politia Comunitara are incadrat un efectiv de 190 de salariati, din care
18 la serviciile de: planificare, organizare, instruire, personal si contabilitate ale directiei, iar restul
sunt planificati in serviciu de ordine publica pe zonele de patrulare in Municipiul Rm. Valcea, la
obiectivele conform contractelor de prestari servicii incheiate cu beneficiarii si la locatiile
apartinand Primariei Municipiului Rm. Valcea.
Actuala structura a Politiei Comunitare este asigurata de personal bine pregatit pe linia
atributiilor specifice cat si din punct de vedere al culturii generale, multi politisti comunitari au
studii superioare cu diploma de licenta, iar ceilalti sunt absolventi de liceu cu diploma de
bacalaureat.
In urma actiunilor intreprinse in perioada cuprinsa in raport (01.01-31.12.2007), Politia
Comunitara a constatat un numar de 1.045 fapte ce constituie contraventii, fiind aplicate un numar
de 350 avertismente scrise si 695 amnezi contraventionale, cuantumul amenzilor aplicate fiind de
141.850 RON.
Capitolul 3
Obiectivele strategice de dezvoltare
4.1. Obiectivele generale din strategia de dezvltare durabila
Obiectivele generale sunt cele prezente in strategia de dezvoltare nationala si Regionala SV
Oltenia 2008-2013, pentru cresterea nivelului de trai al cetatenilor. Acestea nu pot fi atinse de
un singur program/proiect ci de mai multe.
Evaluarea strategica, identificarea diferitelor srategii de realizare a solutiilor, selectarea celei
mai adecvate, determinarea obiectivelor, face parte din etapa de analiza. Este faza de
analizarea starii existente pentru a se dezvolta o viziune a viitoarei situatii dorite. Proiectele
sunt concepute sa se adreseze problemelor intampinate, nevoilor si intereselor si intereselor.
Aceasta situatie actuala este analizata in mod diferit de diferitele grupuri de factori interesati.
De aceea acestia au fost implicati in faza de analiza.
Evaluarea sistemului socio-economic reprezentat de municipiul Rmnicu Vlcea a scos n
eviden toate vulnerabilitile ce se manifest la nivelul capitalului natural, economic i social, ce
creeaz multiple disfuncionaliti i presiuni atat n planul calitii vieii individuale i comunitare,
cat si in mediul economic si ambiental. Analiza SWOT, realizata cu ocazia evaluarii starii
sistemului mai sus amintit, subliniaza punctele tari si pe cele slabe, cat si oportunitatile de care
dispune administratia, pentru a combate amenintarile potentiale.
Puncte tari:
102
Municipiul este asezat intr-o zona buna a

regiunii si a tarii din punct de vedere al
asezarii geografice si al retelelor europene
de transport,
Reteaua hidrologice si configuratia
Asezare regionala intr-o zona cu cel mai
mare producator de energie din Romania cu reliefului confera regiunii rol energetic,
exploatarea potentialului apelor curgatoare
resurse energetice regenerabile
Olt- Lotru
Zona bogata in izvoare minerale cu
Aezare
geografic
favorabil
proprietati deosebite
turismului
Asezare regionala
Universitati private
Zona favorabila dezvoltarii turismului
Resurse si poluare
2 din cele 5 universitati private din Oltenia

functioneaza la Rm Valcea
Posibilitatea dezvoltarii turismului montan,
balnear, istoric, religios
Resurse complexe si poluare
moderat
Potential pentru dezvoltare industriala
Posibilitatea valorificarii resuselor

naturale din zona geografica (sare,
izvoare minerale)
Modernizarea CET
Dezvoltare conform unor strategii de

dezvoltare integrate
Investiii interne i strine dezvoltate
transport in comun bine organizat
Investitii locale
Sistem educational modernizat

Posibilitatea descentralizarii locale
Structura Modernizare scoli si licee
Beneficiaza de lucrari de reabilitare

apa canalizare, tratare a apelor
reziduale si a sistemului de
managementului deseurilor
Programele ISPAapa, canal si ISPA

deseuri
Puncte slabe
Probleme de mediu afectand apa aerul si
solul
Calitate scazuta a infrastructurii de sanatate
Decalaj intre pregatirea oferita de scoala si
cerintele pietei muncii
Infrastructura de educatie ineficienta si

adaptata standardelor moderne in materie
Infrastructura de cercetare inovare slab
Statie de epurare in curs de modernizare
Analiza comparativa a ratei somajului la

tineri si a ratei somajului de lunga durata
sunt o dovada clara a lipsei de corelare a
sistemului educational initial si continuu la
cerintele pietei
Cresterea nr de studenti nu a fost insotita
de extinderea spatiilor de invatamant (2
universitati particulare atestate)
Existenta unui numar redus de centre de
103
dezvoltata si cu grad redus de punere in

practica a cercetarii si inovarii
Servicii turistice
cercetare inovare (2)

nemodernizate
nepromovate
suficient
si
Spatii verzi
Diminuate
Locuintelor sociale
in numar insuficient
Reteaua de canalizare
Nemodernizata in totalitate
Posibilitati de recreere si petrecere a
reduse
timpului liber
Lipsa de resurse materiale, financiare
data de criza financiara mondiala,
Reteaua transport feroviar
Traversarea
caii
ferate
municipiul Rm Valcea
Nu exista legatura directa pe calea

ferata Rm Valcea, Pitesti, Bucuresti.
prin
Impiedicarea fluidizarii traficului

(bariera pentru travesarea caii ferate)
Oportunitati
Potential crescut pentru turism
Disponibilitatea fortei de munca pentru
recalificare si dezvoltare abilitati
Posibilitatea utilizarea PPP pentru
modernizarea infrastructurii de
utilitati
Programe finantare guvernamentale si Declararea prin lege a Municipiului Rm
Valcea ca pol de dezvoltare urbana alaturi
UE(Programe construcii locuine
de alti 13 din regiunea SV Oltenia
sociale, Programe care sa vizeze
reducerea delicventei, )
Posibilitatea calificarii a fortei de
munca prin proiecte programe
Valoarea adaugata in problema
cofinantarii europenee
Punerea in voloare a monumentelor
istorice
Oportinitatea dezvoltarii la proiecte
de dezvoltare nationala, regionala
Situarea favorabila in vecinatatea
proiectelor mari de infrastructura
Posibilitatea strategiilor integrate de
dezvoltare la nivel local, judetean,
regional, national
Mass media local bine reprezentat
Amenintari
Cresterea ratei somajului
104
Migratia tineretului datorita lipsei fortei de

munca
Mediu economic insuficient
diversificat (marii contribuabili in numar
redus)
Supraglomerarea urbana
Propietate agricol divizat
Societate civila slab reprezentata
Cresterea infractionalitatii in
domeniul fraudelor electronice
Lipsa de teren in proprietatea
administratiei locale
Dotari insuficiente ale spitalelor
Dependenta de din punct de vedere
economic si social de un numar redus
de mari contribuabili (investitori
mari)
Sindromul parteneriatelor si al
turismului.
Costuri mari in derularea proiectelor
cu (riscul parteneriatului PPPlegat de
informatia si pregatirea proiecteloravize, autorizatii, calitatea,
marketingul, veniturile, costurile cu
exploatarea, riscuri tehnologice, risc
institutional)
finantarea si cofinantarea
Necorelarea administratiei publice centrale
cu politicile administratiei publice locale
Concluzia ce se desprinde din aceast analiz este c obiectivele generale ale strategiei de
dezvoltare durabil i s fie definite ca repere fundamentale ale Planului Local de Aciune
reactualizat sunt:
crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de lucratori in
agricultura si alte cateva sectoare industriale,
dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea infrastructurii , valorificarea zonelor
urbane si a potentialului turistic cresterea atractivitatii locale si
cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii
si calificarea resurselor umane
Cateva prioritati stabilite sunt: madernizarea si dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea turismului
si a patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice, dezvoltarea resurselor umane in
sprijinul ocuparii durabile si imbunatatirea serviciilor sociale, protectia si imbunatatirea calitatii
mediului.
Pornind de la diagnoza prezentului, au fost identificate cateva probleme cu care se confrunta
comunitatea locala legate de conditiile minime de viata (pentru domeniul apei:retea, canalizare,
epurare, salubrizarii, drumurilor publice, transportului local, iluminatul public si altele necesare
bunei functionari a serviciilor de sanatate, invatamant, cultura etc).
105
Un veritabil instrument in acest sens ar putea fi cooperarea descentralizata ca urmare a

evaluarii importantei crescande privind cooperarea descentralizata ca un veritabil instrument de
munca si de dezvoltare a politicilor locale intr-un context european. O data cu descentralizarea si
deconcentrarea serviciilor publice sporeste influenta administratiei publice locale.
Influenta administratiei centrale asupra administratiei publice locale este slaba. Acest lucru se
va indrepta atunci cand administratia centrala va dezvolta acele politici care sa conduca la
asigurarea stabilitatii macroeconomice la reglementarea cadrului legal national si la distribuirea
veniturilor.
Acest lucru a dus la incetineala in acesarea fondurilor din finantarile deschise (elaborarea
ghidurilor), de intelegere a noilor principii, reguli, dificultatea pentru asigurarea cofinantarii si a
intcmirii documentatiei necesare.
Astfel o prima solutie, un prim pas pentru dezvoltarea locala este realizarea de parteneriate
impreuna cu partenerii sai europeni. Sistemul de realizare a unor obiective in sistemul
parteneriatelor public-privat este solutia practica, concreta in crearea veniturilor proprii ale
autoritatilor publice locale.
Situatia actuala este ca autoritatea publica locala este mai bogata in active, imobiliare si mai
sarace in lichiditati pentru a fi in masura sa se finanteze alte proiecte. Un alt aspect sunt proiectele
de sute de milioane de euro pe care le avem active.
Aici exista cateva aspecte practice pentru instrumentul Parteneriat Public Privat (PPP).
Realizarea unui proiect ce nu poate fi finantat integral poate fi combinat cu un alt proiect, ceea ce
face ca ambele proiecte sa poata fi finantate mai usor. Intr-o astfel de situatie de acest gen ambele
parti sunt castigatoare. Cele parti trebuie sa fie intr-o pozitie de echilibru. Se pot aplica diferite tipuri
de scheme. Atunci cand se face un proiect intotdeauna exista un partener privat. In schema PPP cei
doi parteneri trebuie sa lucreze impreuna pentru realizarea unui obiectiv, iar finalul este realizarea si
finalizarea unui serviciu.
In acest cadru amenintarile, riscurile in realizarea unui PPP sunt: avizele, autorizatiile;
calitatea (de ex a lucrarilor, cand dupa un timp se defecteaza); marketingul (credem ca avem cui sa
vindem produsul); veniturile; costurile de exploatare; riscurile institutionale), seriozitatea sectorului
privat. Acest lucru este ca un proiect trebuie sa fie economic justificat.
Exista unele sectoare care sunt foarte sensibile, iar oamenii se indreapta catre sectorul privat.
De asemenea exista activitati care nu pot fi private.(de exemplu, politia nu poate fi privata).
Un motiv important pentru autoritatile publice e sa aiba la dispozitie mai multi bani si un altul
sa asigure o buna valoare a banilor investiti. Este un criteriu foarte bun de apreciere si in UE, insa
trebuie sa se faca in conformitate cu legislatia in vigoare.Acesta trebuie sa fie in legatura cu
reglementarile europene.
In orice proiect trebuie sa gasim o metoda de a gasi bani lichizi. Pentru unele proiecte publice
exista casturi care depasesc timpul planificat. De exemplu se poate incheia un PPP cu un investitor
pentru un proiect ce nu aduce bani (baza sportiva), insa se pot combina cu altele (magazine,
restaurante) ce pot genera profit.
PPP este un mod simplu si comercial de a gandi lucrurile, este un mod simplu de a transpune
ideile in practica.
Etapa de planificare este etapa in care ideea proiectelor este dezvoltata mai departe intr-un
plan practic, operational, gata de a fi implementat.
ANEXE - structura organizatorica
106
3.1. Obiectivele specifice si proiectele identificate

Stabilirea obiectivelor specifice sunt crearea de noi locuri de munca avand in vedere
scaderea locurilor de munca din agricultura si din alte sectoare industriale. Dezvoltarea durabila
prin imbunatatirea infrastructurii, valorificarea urbana si a potentialului turistic.
Cresterea competivitatii esconomice
infrastructurii si calificarea resurselor umane.
prin
sprijinirea
PRIORITATI
MASURI
intrprinderilor,
dezvoltarea
1. Sprijin pentru cresterea competitivitatii Sprijin pentru dezvoltarea (inclusiv in cadrul

economice in sectorul privat
administratiei publice locale ) capacitatii de
cercetare/inovare/dezvoltare;
Sprijin pentru dezvoltarea capitalului privat
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii
Inmbunatatirea unui transport modern;

Realizarea unor situri industriale, comerciale,
tehnologice, mestesugareasti;
Imbunatatirea
educationale;
infrastructurii
sociale,
Reabilitarea unor zone urbane (zone verzi,

mosteniri culturale, sport, activitati recreative,
parcari, zone pietonale, control trafic, parcuri)
Crearea infrastructurii energetice si valorificarea
energiilor regenerabile;
Crearea infrastructurii pentru cercetare si
dezvoltare tehnologica pentru sectorul privat si
autoritatea publica locala.
Dezvoltarea turismului, promovarea turismului, Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii in
culturii, istoricului zonei
turism; dezvoltarea marketing-ului municipal
Dezvoltarea resurselor umane insprijinul unei Dezvoltarea sistemului educatiei, formare
ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor profesionala, facilitatea tranzactiei de la scoala
sociale;
la piata muncii;
Dezvoltarea sistemului de formare profesionala
continua ; cresterea acesului si participarea la
formare profesionala continua pe tot parcursul
vietii.
Masuri de instruire pentru someri, grupuri
dezavantajate;
Dezvoltarea serviciilor medicale, sociale si de
voluntariat, in sprijinul cetatenilor;
Protectia si imbunatatirea calitatii mediului
Imbunatatirea si extinderea infrastructurii de

utilitati (alimentare cu apa, canalizare, gaze
107
naturale si termoficare);
Sisteme de tratare a apelor uzate;
Modernizarea
deseurilor;
sistemelor
de
gestionarea
Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare

a mediului si interventie rapida;
Reabilitarea siturilor industriale poluante;
Reducerea impactului negativ asupra mediului
generat de centralele de energie electrica;
Masuri pentru reducerea zgomotului ambiental
(-cartografierea principalelor surse si zone in
care exista poluare fonica si elaborarea hartii de
- elaborarea planului de actiune pentru reducerea
nivelului de zgomot, pana in anul 2013;
- managementul corespunzator al retelei de
transport urban, in vederea asigurarii unor
suprafete de rulare de calitate pe strazile mun.
Rm. Valcea;
- managementul corespunzator al traficului in
vederea uniformizarii volumului traficului;
- o mai buna planificare urbana prin
redezvoltarea zonelor cu densitate mare de
populatie si crearea de spatii linistite departe de
trafic.
II Planul Local de actiune

Protecia resurselor de ap i utilizarea lor raional servicii publice de calitate
1.
Instituirea perimetrelor de protecie sanitar a elementelor sistemului de alimentare cu ap
potabil
2.
Reabilitarea sistemului de alimentare cu ap potabil
3.
Reabilitarea sistemului public de canalizare i a staiei de epurare

Eficientizarea sectorului energetic (producere i distribuie)
4.
Elaborarea Master Planului de Eficien Energetic a Municipiului Rmnicu Vlcea
5.
Reabilitarea i controlul sistemului de producere i distribuie agent termic
6.
Extinderea reelei de distribuie gaze naturale la consumatorii casnici

Modernizarea infrastructurii stradale
7.
Refacerea reelelor stradale din zonele cu circulaie rutier supraaglomerat
8.
Amenajarea unui pasaj rutier subnivel n zona Ostroveni

108
9.
Construirea unui pod peste rul Olneti pentru asigurarea fluenei circulaiei (in cadrul
Planului Integrat de Dezvoltare ) podului peste raul Olanesti in continuarea Bd Carol, construirea
bretelei de legatura cu str Morilor de la Punte la unitatea militara, modernizarea albiei raului
Olanesti
Protecia Mediului
mbuntirea calitii habitatului uman
10. Modernizarea parcului de transport urban;
11. Managementul corespunzator al retelei de transport urban, in vederea asigurarii unor
suprafete de rulare de calitate pe strazile mun. Rm. Valcea;
- managementul corespunzator al traficului in vederea uniformizarii volumului traficului;
12.Colectarea selectiv i reciclarea deeurilor urbane n cadrul unui Management integrat al
deeurilor
13. Recuperarea, amenajarea i protejarea spaiilor verzi din zonele Ostroveni, Nord, Traian i
Libertii
14. Cartografierea principalelor surse si zone in care exista poluare fonica si elaborarea hartii de
zgomot, pana in anul 2012; elaborarea planului de actiune pentru reducerea nivelului de
15. O mai buna planificare urbana prin redezvoltarea zonelor cu densitate mare de populatie si
crearea de spatii linistite departe de trafic.
Conservarea calitii factorilor de mediu (aer, apa, sol)
14. Amenajarea zonelor naturale de mbiere de pe cursul inferior al rului Olneti i rului Olt
n zona Barajului Nord.
15.
Monitorizarea calitii mediului i impactului asupra sntii populaiei
16.
Reducerea emisiilor atmosferice poluante la sursa de generare
17. Reabilitarea Parcului Zavoi

Sntatea Populaiei
Asigurarea asistenei medicale pe grupe de risc
18.
Program de asisten specializat pentru gravide i copilul mic
17.
Program educaional de planificare familial.

Adoptarea stilului de via sntos
18.
Program educaional privind igiena alimentaiei i practicile menajere
Regenerare Urban
Gestionarea durabil a intravilanului i extravilanului
19.
Elaborarea unui nou PUG i regulament de urbanism pe baza criteriilor de dezvoltare durabil
20.
Protejarea mediului i habitatului n conformitate cu legislaia comunitar
21.
Implementarea sistemului informatizat GIS
22.
Master Plan privind identificarea terenurilor favorabile dezvoltrii unor afaceri (urbanism)
24.
Conservarea patrimoniului istoric i arhitectural(urbanism)

Relansarea economiei locale
109
25.
Prospectarea potenialului agricol i oportuniti de relansare a produciei agricole
26. Prospectarea relansrii industriilor tradiionale compatibile cu profilul geografic i geologic al

zonei
27.
Centru de Afaceri surs de valorificare a potenialului economic local
28. Implementarea sistemului de asigurare a calitii serviciilor administraiei locale n

conformitate cu ISO 9000
29. Amenajarea unor spaii destinate prezentrii i comercializrii produselor agricole i
pomicole(modernizare piete nord si ostroveni, in curs pt centru)
Dezvoltarea turismului autohton
30.
Centru de Informare Turistic
31.
Dezvoltarea pieei culturale
32.
Rmnicul Estival Vacane Culturale Vlcene
33.
Modernizarea i extinderea zonei de agrement Ostroveni
34.
Centre de Recreere
35.
Amenajarea unui traseu turistic pe Dealul Capela i a sitului arheologic Bourul de Piatr
36.
Reamenajarea terenurilor sportive
37.
Sportul pentru Toi amenajarea unei piste pentru role, teren de minibaschet, piscin n
zona Zvoi Stadion
mbuntirea Calitii Vieii i Protecie Social
38. Construirea gradinitei din incinta Scolii generale nr 3.
Crearea de servicii sociale locale centrate pe nevoile clienilor. Diminuarea dezechilibrelor locale
existente, limitarea srciei extreme.
39. Limitarea situaiilor de abuz, violen i exploatare
40. Promovarea unei societi incluzive, reducerea riscului de marginalizare social prin
identificarea, evaluarea i acordarea sprijinului necesar celor aflai n dificultate;
41. Dezvoltarea operaional a DPS pentru eficientizarea relaiilor cu structurile instituionale cu
atribuii n domeniu.
42. Dezvoltarea capacitii manageriale, profesionalizarea personalului la nivelul DPS (instruirea
personalului n utilizarea PC prin obinerea ECDL-ului, planificarea asistentei sociale prin
programe.
43. Dezvoltarea comunicrii interinstituionale i cu structurile societii civile. Extinderea
parteneriatului social (instituii, ONG-uri, ceteni) la nivel local, judeean
44. Dezvoltarea parteneriatului social i a responsabilitii sociale (program de voluntariat la nivel
local prin atragerea de resurse umane i materiale din comunitate).
45. Contientizarea problematicii populaiei de etnie roma de ctre comunitate (programe de
finanare guvernamental sau n parteneriat pentru asigurarea de locuine sociale pentru familiile
numeroase, grupuri de parteneriat ntre structurile administraiei locale i comunitatea rom pentru
securitate social, sntate, protecia copilului, ordine public, educaie, participare civic, aciuni
de promovare a culturii minoritii rome, implicarea liderilor romi n procesul decizional local cu
impact asupra vieii economice i sociale a comunitii de romi, programe locale pentru procurarea
documentelor de identitate)
Prioritatile:
InfoCariera centru de informare asupra posibilitilor de integrare socio -profesional
110
mpreun cu Noi, mai aproape de Voi centre social-culturale de cartier 40.Atitudini

program educaional de formare i dezvoltare a conduitei civice a tinerilor
Dialogul generaiilor proiect de integrare a pensionarilor n viaa social activ, alturi de
copii i tineri
Cozia Centru de zi pentru asistena persoanelor cu handicap neuromotor
Cmin de Btrni(in executie)
Facilitarea accesului persoanelor cu handicap locomotor n instituii publice i n mijloacele
de transport n comun, infrastructura drumuri;
Program de capacitare a societii civile n colaborare cu administraia local
Program de sprijinire a integrrii n viaa social a tinerilor de peste 18 ani provenii din
centrele de plasament
O locuin pentru fiecare program de construcie a locuinelor destinate

persoanelor cu venituri reduse prin: atragerea de fonduri n vederea realizrii a 314
apartamente; identificarea termenilor disponibile i realizarea infrastructurilor necesare (alei
de acces, spaii de joac, parcri, reele de utiliti publice, locuri pentru precolectarea
deeurilor). Valoare proiect: 8,9 milioane Euro, durata proiect: 3 ani, finantare: Bugetul de
Stat 7,1 mil. Euro, Bugetul local 1,7 mil. Euro
Reabilitarea i controlul sistemului de distribuie a agentului termic (in curs)

Derularea unui program investiional privind producerea i distribuia agentului termic,
eliminarea pierderilor de agent termic n reelele de distribuie, prin: modernizarea punctelor
termice; contorizarea la nivel de scar de bloc n proporie de 100% pn n 2006; nlocuirea
reelelor de distribuie agent termic n proporie de 100% pn n 2010; realizarea de izolaii
termice la nivelul apartamentelor n proporie de 100% pn n 2010. Valoare proiect: 28,5
milioane USD, durata proiect: 8 ani
Protejarea mediului i habitatului n conformitate cu legislaia comunitar recuperarea,

reamenajarea i protejarea suprafeelor destinate spaiilor verzi din zonele rezideniale;
reaclimatizarea unor specii floristice tradiionale. valoare proiect: 600.000 EURO, durata
proiect: 2 ani
Elaborarea unui nou PUG i regulament de urbanism pe baza criteriilor de dezvoltare

durabil restaurarea i reabilitarea calitativ a mediului fizic i gestionarea judicioas a
teritoriului municipiului innd cont de limitele capitalului natural (ap, sol, spaii verzi,
habitate), conservarea patrimoniului cultural-istoric i de orizontul de ateptare a membrilor
comunitii, prin: regndirea actualului PUG pe criteriile dezvoltrii durabile; elaborarea
unui nou Regulament de Urbanism; armonizarea normelor existente cu cele comunitare.
valoare proiect: 240.000 Euro, durata proiect: 1 an
Reabilitarea sistemului public de canalizare i a staiei de epurare a apelor derularea

unui program investiional de reabilitare a sistemului public de canalizare i a staiei de
epurare a apelor uzate n vederea prevenirii polurii mediului ambiant, prin: nlocuirea
reelelor degradate i subdimensionate n sistem divizor n proporie de 80% pn n 2008;
retehnologizarea i extinderea staiei de epurare a apelor uzate menajere pn n anul 2010.
Valoare proiect: 39,326 milioane Euro, Durata proiect: 5 ani. Finanare: Proiect ISPA
21,75 mil.Euro nerambursabili, Primarie 7,25 mil. Euro (credit B.E.I), 10,326 cheltuieli
neeligibile;
6. Amenajarea zonelor naturale de mbiere de pe cursul inferior al rului Olneti i
rului Olt n zona Barajului Nord
111
Prevenirea polurii mediului ambiant pentru protejarea strii de sntate a populaiei, prin:
amenajarea zonelor tradiionale de mbiere utiliznd bazine de not ; amenajarea unui
spaiu de plaj dotat cu utiliti sanitare; crearea condiiilor de prestri servicii specifice
zonei de agrement (pentru rul Olt).
Cmin de Btrni
Finalizarea cminului de btrni n scopul prevenirii izolrii persoanelor vrstnice i
mbuntirea calitii vieii acestora prin: servicii medicale de recuperare i readaptare,
asisten social i psihologic; antrenarea lor la un mod de via activ; ncurajarea i
facilitarea legturilor interumane i de familie. Valoare proiect: 2,925 milioane Euro, durata
proiect: 2 ani.
Modernizarea i extinderea zonei de agrement Ostroveni
Diversificarea i mbuntirea ofertei de petrecere a timpului liber i ameliorarea sntii
populaiei prin: extinderea capacitii bazinelor cu ap srat; amenajarea spatiilor de
parcare; creterea spaiilor de cazare; asigurarea serviciilor i utilitilor publice; creterea
ofertei programelor de animaie i divertisment.
Centru de Recreere
Realizarea unui centru de recreere cu larga adresabilitate (copii, adolesceni, tineri i aduli
pensionari) n vederea ameliorrii condiiilor de petrecere a timpului liber prin: organizarea
i practicarea unor activiti recreative pentru socializarea copiilor, adolescenilor i tinerilor
n afara spaiului colar; responsabilizarea tinerilor ca actori i beneficiari ai actului
educaional; stimularea creativitii i a spiritului asociativparticipativ; implicarea
pensionarilor n activiti de voluntariat pentru valorificarea experienei acestora i pstrarea
legturii ntre generaii; realizarea unor puncte de interes: ludotec, mediatec. Finantare:
neasigurata, se cauta surse prin realizarea unui parteneriat public-privat sau obtinerea unor
credite pe termen lung.- Reabilitare Teatru Ariel
Extinderea reelei de distribuie gaze naturale la consumatorii casnici
Derularea unui program investiional pentru extinderea reelei de distribuie gaze naturale la
nivelul ntregului municipiu, prin: atragerea de fonduri bugetare sau din alte surse pentru
construirea a 5 km/an, pn n anul 2013. Durata proiect: 6 ani
Modernizarea parcului de transport urban
Iniierea unui program investiional pentru creterea gradului de confort i siguran a
cltorilor i reducerea polurii atmosferice n ora, prin: rennoirea parcului de mijloace de
transport n comun conform Normelor Euro 3 i Euro 4 pn n 2013. Valoare proiect: 5,7
milioane Euro Durata proiect: 6 ani
Sportul pentru Toi amenajarea unei piste pentru role, teren de minibaschet, piscin n
zona Zvoi Stadion
Amenajarea unui spaiu pentru practicarea activitilor de educaie fizic i sport de mas, n
vederea ameliorrii strii de sntate, combaterea stresului i a sedentarismului,
prin:identificarea i dotarea unui teren adecvat (terenuri de minibaschet, minifotbal, pist
role etc.); organizarea activitilor sportive recreative; atragerea unui numr cat mai mare de
participani. Durata proiect: 1 an. Finantare: neasigurata, se cauta surse prin realizarea unui
parteneriat public-privat sau obtinerea unor credite pe termen lung
Amenajare si modernizare Gradina Zoologica Ramnicu Valcea
112
Pe termen scurt au fost realizate in perioada 2004-2008:

-
reabilitarea strazilor, trotuarelor si parcurilor;

crearea de parcari;
refacerea spatiilor verzi dintre blocuri;
intalniri periodice ale primarului si consilierilor cu cetatenii;
refacerea traseului Statuia Independentei Releu pe Dealul Capela in vederea integrarii in
circuitul turistic;
dotarea statiilor de taxi cu grupuri sanitare si identificarea unor noi locuri de stationare;
facilitati la transportul comun pentru pensionari;
sprijinirea asociatiilor de proprietari pentgru refacerea fatadelor si construirea acoperisurilor;
lucrarile de reparatii, modernizari si investitii cu fonduri din bugetul local vor fi dirijate, cu
respectarea legii, catre firmele locale;
dotarea fiecarei scari de bloc din oras cy cosuri de gunoi;
crearea unor cluburi pentru pensionarii din Ramnic
un pasaj auto subteran la intersectia strazii Bogdan Amaru cu B-dul Pandurilor;
modernizarea strandului Ostroveni
clarificarea situatiei retelei de alimentare cu apa la Goranu;
continuarea tuturor proiectelor incepute de Primaria Ramnicului;
preluarea stadionului din Parcul Zavoi, modernizarea si transformarea acestuia intr-un complex
accesibil tuturor sporturilor;
amenajarea unui cimitir in cartierul Ostroveni;
reabilitarea sistemului de alimentare cu apa potabila si canalizare din Ramnicu Valcea cu
finantare de la Unieunea Europeana;
amenajarea unei parcari moderne in zona Centrala.
II.1. Proiectia financiara

n vederea prognozrii financiare a autoritii locale, a fost utilizat urmtoarea structur a
bugetului.
Evolutia nivelului veniturilor persoanelor juridice pentru perioada 2005-2007 in Municipiul
Ramnicu Valcea :
An
2005
2006
2007
Nr.
controbuabili
persoane
juridice
5,327
5,251
5,628
Nr. conribuabili
inregistrti cu:
Valoare
Profit
Pierdere
Profit
3,355
3,373
3,521
1,972
8,624
2,107
137,356,588
196,450,767
222,731,579
Pierdere
32,761,461
45,917,019
71,618,273
Total
Cifra de
afaceri
Chelt.
salariale
Nr.
Salariati
2,574,044,281
3,070,957,797
3,703,915,957
188,699,110
246,922,100
309,329,382
30,563
30,898
34,700
Nivelul taxelor/impozitelor incasate pentru perioada 2005-2007 in Judetul Valcea:
An
Nivelul
taxelor/impozitelor
incasate la Bugetul
consolidat din
care:
Taxe /impozite
incasate la
Bugetul
Asigurarilor
Sociale (CAS)
2005
2006
2007
TOTAL
481,804
554,254
764,591
1,800,649
86,394
200,978
240,841
528,213
Taxe /impozite
incasate la
Bugetul
Asigurarilor de
Sanatate
(CASS)
185,467
99,383
115,932
400,782
Taxe /impozite
incasate la Bugetul
Fondului e Somaj
Taxe /impozite
incasate la
Bugetul de Stat
21,861
20,903
22,509
65,273
188,082
232,990
385,309
806,381
113
Nivelul veniturilor persoanelor fizice pentru perioada 2005-2007 la nivelul municipiului

Ramnicu Valcea:
Localitatea
RAMNICU
VALCEA
Activitati independente
An
Nr.
contrib.
2005
2006
2007
4650
5001
0
Fise Fiscale
Venit
NET
Impozit
Nr.
contrib.
20395127
47464215
0
3263220
7594274
0
48741
47893
39459
TOTAL
Venit
NET
Impozit
Nr.
contrib.
401976798
504466215
449583960
42491353
56326757
56775183
53391
52894
39459
Venit
NET
Impozit
422371925
551930430
449583960
45754573
63921031
56775183
Nivelul veniturilor persoanelor juridice pentru anul 2005 la nivelul municipiului

Ramnicu Valcea :
Total
Cifra de
Afaceri
VALOARE
Domeniul
economic
Nr. total
contrib.
Agricultura
41
23
18
1243750
402063
11051272
2839
1761
1078
47119942
11342458
1210962975
Constructii
358
240
118
11776508
5790463
254503005
Industrie
598
404
194
31097601
6556275
544568803
Sanatate
Invatamant
Salubritate
226
130
96
2627681
636982
121562839
685
450
235
30633414
2513103
206968611
580
347
233
12857692
5520117
224426776
5327
3355
1972
137356588
32761461
2574044281
Localitatea
Comert
RAMNIC
U
VALCEA
Nr.
contribuabili
inregistrati cu :
Servicii
Transportur
i
TOTAL
Profit
Pierdere
Profit
Pierdere
Ch.
Salariale Nr. salariati
327170
3953622
6
2569107
7
6261721
1
2138065
9
2584965
8
1329710
9
1886991
10
90
8064
4215
9177
2731
3631
2655
30563
NIVELUL VENITURILOR PERSOANELOR JURIDICE PENTRU ANUL

2006 IN MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA
LOCALITATE
RAMNICU
VALCEA
DOMENIUL
ECONOMIC
AGRICULTURA
COMERT
CONSTRUCTII
INDUSTRIE
SANATATE,
INVATAMANT,
SALUBRITATE
SERVICII
TRANSPORTURI
TOTAL
NUMAR
CONTRIBUABILI
TOTAL
50
2617
385
587
NUMAR CONTRIBUABILI
INREGISTRATI CU
PIERDER
PROFIT
E
29
21
1602
1015
262
123
410
177
VALOARE
PROFIT
1822743
54161314
28775685
46441900
PIERDERE
160772
14237409
12125048
7780273
1231881
4011833
6369803
228
765
619
117
547
406
111
218
213
2814024
41299715
21135386
5251
3373
1878
196450767
TOTAL CIFRA D
AFACERI
10555687
1343772786
471849086
708006610
17106405
257181744
262485479
45917019 3070957797
114
Nr.
crt.
SURSA VENIT
2002
2003
2004
2005
2006
2007
TOTAL VENITURI
din care:
VENITURI PROPRII
a. VENITURI DIN IMPOZITE LOCALE
VENITURI FISCALE
1. Impozitul pe proprietate
57.172.777
72.384.681
88.793.641
104.175.410
146.349.199
184.027.000
38.738.454
14.012.328
12.236.639
10.492.839
39.912.785
20.374.179
17.295.124
12.355.399
45.709.280
24.088.300
19.735.412
13.774.730
51.088.058
27.087.913
20.096.660
14.173.388
79.054.110
41.766.261
24.872.858
16.909.362
4.046.811
633.156
512.889
3.980.173
491.673
828.137
3.267.446
733.426
652.521
5.318.092
1.481.440
902.474
3.471.366
813.193
770.356
6.494.311
1.284.636
940.868
3.752.922
880.729
745.952
6.484.370
1.534.553
774.862
3.904.596
1.002.303
910.940
8.323.780
1.836.569
931.174
107.903.000
48.334.000
32.987.000
23.313.000
4.305.000
1.283.000
2.095.000
10.888.000
2.524.000
2.218.000
1.103.399
410.849
476.615
437.172
576.172
328.000
640.401
4.528.876
5.484.067
5.486.100
7.387.324
238.413
0
397.831
4.157
667.119
2.589.638
841.710
430.409
679.625
3.293.523
1.228.704
282.215
412.442
2.869.500
1.480.905
723.253
1.133.353
3.451.738
2.140.297
661.936
9.346.000
1.274.000
4.110.000
3.435.000
527.000
1.775.689
1.764.855
3.079.055
3.058.647
4.352.888
3.649.642
6.991.253
5.101.297
16.893.403
9.020.451
712.388
47.369
47.779
545
518.920
45.542
392.312
0
941.590
50.060
69.881
1.588
1.224.512
237.602
533.414
0
1.064.464
73.953
89.359
4.931
1.555.641
56.853
625.182
179.259
1.078.716
21.261
102.698
15.270
2.222.434
21.873
1.417.302
221.743
1.197.147
49.174
110.743
10.065
4.472.056
35.100
2.899.980
246.186
10.834
20.408
703.246
1.889.956
7.872.952
194
10.640
154
20.254
51.509
651.737
132.955
1.757.001
418.575
7.454.377
b. VENITURI PROPRII DIN

PRELEVARI
1. Cote defalcate impozit salarii
2. Venituri din activitati independente
3. Sume pentru echilibrare
4. Cote din TVA pentru bugetul local
5. Cote defalcate impozit pe venit
24.726.126
39.177
30.165
184.174
24.472.610
0
19.538.606
6.144
7.613
3.696.766
15.828.083
0
21.620.980
27.890
0
0
0
21.593.090
24.000.145
0
0
0
2.100.000
21.900.145
37.287.849
0
0
1.355.959
3.048.740
32.883.150
59.569.000
VENITURI CU DESTINATIE
SPECIALA
18.434.323
32.471.896
43.084.361
53.087.352
67.295.089
76.124.000
impozit cladiri persoane fizice

impozit teren persoane fizice
taxa (impozit) auto persoane fizice
impozit cladiri persoane juridice
impozit teren persoane juridice
taxa (impozit) auto persoane juridice
2. Alte impozite si taxe directe

3. Venituri indirecte
taxe extrajudiciare
taxe judiciare si notariale
taxe eliberare licente si autorizatii
alte venituri indirecte
VENITURI NEFISCALE
1. Venituri diverse si din varsaminte
venituri din amenzi
venituri din restituiri fonduri
contributii crese si cantina ajutor
venituri din despagubiri
venituri din concesiuni - inchirieri
alte venituri de la intitutii publice
incasari din alte surse
donatii si sponsorizari
2. Venituri din capital

venituri din vanzari locuinte
venituri din vanzare bunuri
SURSA: CONT EXECUTIE DE CASA - TREZORERIE RAMNICU VALCEA
115
15.347.000
14.725.000
2.089.000
89.000
123.000
10.000
9.779.000
450.000
2.741.000
444.000
622.000
466.000
156.000
316.000
58.295.000
Managementul surselor de venit ale bugetului local
NIVELUL VENITURILOR PERSOANELOR JURIDICE PENTRU ANUL 2006 IN

MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA
LOCALITATE
RAMNICU
VALCEA
NUMAR
CONTRIBUABILI
INREGISTRATI CU
PROFIT PIERDERE
31
23
1612
1056
318
169
404
189
DOMENIUL
ECONOMIC
AGRICULTURA
COMERT
CONSTRUCTII
INDUSTRIE
NUMAR
CONTRIBUABILI
TOTAL
54
2668
487
593
SANATATE,
INVATAMANT,
SALUBRITATE
SERVICII
TRANSPORTURI
265
862
699
144
585
427
121
277
272
3591705
34342168
26198831
262134
68485
616838
5628
3521
2107
222731579
7161827
TOTAL
VALOARE
PROFIT
PIERDERE
1084669
23999
64362472
2152069
45701747
1323405
47449987
2098529
Pe baza acestor informaii au fost determinai urmtorii indicatori ce reflect, ntr-o manier
sintetic, solvabilitatea financiar i bugetar i eficiena managementului financiar: indicatori ai
veniturilor sau care reflect capacitatea de a genera venituri, indicatori ai cheltuielilor si indicatori
care reflect capacitatea de investire.
Au rezultat indicatorii de dezvoltare durabil propui

ECONOMIC:
116
SUBCATEGORIA
ENERGIE
PONDEREA ACTIVITII
ECONOMICE
FORA
DE MUNC
CONSUM
POSIBILITATEA DE A
AVEA O LOCUIN
EGALITATEA
VENITURILOR
(DIFERENA DINTRE
SRACI I BOGAI)
INVESTIII
INDICATORI
Cantitatea de energie produs local (hidro, termo)
Consumul de energie
Numr societi cu capital privat i de stat
Produsul intern brut local pe cap de locuitor
Venituri din turism fa de veniturile totale
Numr turiti pe an
Structura economic (cifra de afaceri/domeniu)
Rata populaiei active
Fora de munc activ i pasiv
Nivelul pregtirii forei de munc
Rata omajului
Venitul n funcie de ramura de activitate
Comer (total mrfuri vndute)
Deeuri urbane generate
Deeuri reciclate i reutilizate
Structura cheltuielilor familiale
Numr locuine construite
Numr solicitri case
Numr familii de tineri cstorii
Numr familii cu venit peste valoarea medie a veniturilor
corespunztoare unui trai decent
Numr familii cu venit sub valoarea medie a veniturilor
corespunztoare unui trai decent
Structura veniturilor n % - vezi venitul global
Volumul investiiilor pe tip de activitate
Volumul investiiilor strine
Volumul investiiilor n tehnologia informaiilor i a
comunicaiilor
117
SUBCATEGORIA
AER
AP
PDURI
SOL
FAUNA ACVATIC
(PISCICULTURA)
BIODIVERSITATEA I
CONSERVAREA
HABITATELOR
INDICATORI
Calitatea aerului urban (NO2, SO2, ozon)
Emisii atmosferice de CO2
Consum energie pe tip de combustibil
Consum de energie pe tip de sector
Relaionarea consumului de energie cu CO2, NO2
Calitatea apei potabile (indicatori chimici i microbiologici)
Calitatea apei recreaionale (de mbiere)
Consumul de ap potabil i industrial
Calitatea apei de suprafa i subteran
Preul apei
Tipul de pduri i vrsta acestora
Numrul de tieri fa de cretere
Suprafaa mpdurit fa de suprafee tinere plantate
Suprafaa i volumul de lemn pierdute n incendii
Calitatea solului
Riscurile eroziunilor terenurilor cultivate datorate vnturilor i
apei
Diversitatea speciilor de pete i populaie
Recolta de pete comercializat
Rata de pescuit sportiv
Total suprafee
Total suprafee protejate
Specii supuse riscului
CATEGORIA: PROTECIA MEDIULUI

MANAGEMENTUL
DEEURILOR
DEEURI
PERICULOASE
RESURSE
ALIMENTARE
LOCALE
Cantitatea de deeuri generate

Suprafee active de depozitare
Instalaii de tratare deeuri
Staii de epurare
Sistem de tratare a nmolurilor
Volumul de ap uzat generat pe cap de locuitor
Locuri de depozitare active PCB
Uleiuri de transformator tratate
Uleiuri de transformator depozitate
Numr depozite pentru petrol
Locuri contaminate
Instalaii pentru tratarea deeurilor
Evidena generatorilor de deeuri periculoase
Cantitatea de deeuri generate i transportate (inclusiv medicale)
Poluri accidentale
Suprafee cultivate
Numr de persoane implicate n agricultur
Numr de piee agroalimentare, ferme
Cantitatea de lactate, carne i produse vegetale produse pe cap de
locuitor
118
CATEGORIA: SOCIAL
SUBCATEGORIA
EDUCAIE
INFRASTRUCTUR
ECHITATE I
DREPTURI
CULTUR I
AGREMENT
NUMR DE SITURI
ISTORICE
SNTATE
JUSTIIE
PERCEPTIA ASUPRA
CALITII VIEII
INDICATORI
Rata colarizrii
Acces la unitile de nvmnt general i biblioteci
Numr de licee i scoli postliceale
Numr uniti de nvmnt superior
Investiii locale/guvernamentale n programe de instruire
Rata de nscriere colar
Numr persoane fr acces la servicii publice (ap, canalizare,
telefon, ci de acces)
Cheltuieli n infrastructur pentru ntreinere
Investiii n servicii publice
Distribuia veniturilor
Numr familii dependente de ajutor social
Calitatea locuirii (numr locuine, suprafaa de locuit per
persoan, calitatea construciilor)
Numr de sesizri viznd nclcarea drepturilor
Numr de plngeri soluionate
Numr de femei omere
Numr situri
Numar vizitatori/an
Numar carti imprumutate/an
Cheltuieli pentru restaurarea monumentelor istorice
Numr persoane angajate n activiti de voluntariat
Faciliti recreaionale pe cap de locuitor (nr. parcuri, m.p.
spatii verzi/cap locuitor, nr. zone agrement, nr. festivaluri)
Utilizarea serviciilor de sntate fa de necesar (nr. medici,
asistente, cabinete medicale)
Sperana de viata la nastere
Spor natural al populatiei
Mortalitate generala specifica
Morbiditate generala specifica
Numar ani de viata potential pierduti
Indici sintetici de fertilitate
Rata bolilor cu transmisie sexual (SIDA, sifilis)
Indici de eficienta a serviciilor medicale
Numar persoane vulnerabile asistate
Rata criminalitii
Numr victime
Numr infractori reintegrai n societate
Numr abuzuri raportate n cazul copiilor
Numr accidente rutiere
Nivelul de satisfactie referitor la locul de munca
Nivelul de satisfactie al cetatenilor referitor la asigurarea
protectiei individuale si a bunurilor (raportat la gradul de
infracionalitate)
119
PARTICIPAREA LA
VIAA COMUNITII
Nivelul de satisfacie al cetenilor fa de justiie

Nivelul de satisfacie al populaiei fa de sistemul de sntate
Nivelul de satisfacie al populaiei fa de sistemul public de
educaie
Numr de sinucideri
Rata participrii la vot
Rata pltitorilor de taxe i impozite locale
Numr de mese rotunde/dezbateri organizate pe diverse teme
Numr ore prestate n folosul comunitii
Numr organizaii non-guvernamentale
III PROIECTE PRIORITARE
Programe cu finantare externa

n ultimii ani, administraia public local a Municipiului Rmnicu Vlcea a nregistrat
progrese substaniale n diferite domenii ale dezvoltrii durabile. Importante schimbri au avut loc
n domeniul salubritii oraului i managementului deeurilor, n concordan cu prevederile
standardelor Europene.
De asemenea a crescut nivelul transparenei instituiilor administraiei locale, prin crearea
unui Centru de Informare al Cetenilor, a unui Centru de Informare n Domeniul Managementului
Deeurilor i prin organizarea de ntlniri i consultri publice, pe probleme distincte - dezvoltarea
urban, probleme sociale i buget - cu locuitorii municipiului.
Ca urmare, credibilitatea municipiului, n plan intern i internaional, a crescut, iar ca o
consecin a acestor rezultate, Municipiul Rmnicu Vlcea a primit trei ani la rnd, ncepnd cu
1999, Diploma "Ora n Drum spre Integrare European", din partea Uniunii Europene, pentru
progrese remarcabile n domeniul apei, calitii aerului, managementului deeurilor i accesului la
informaii. n anul 2001, Rmnicu Vlcea a avut cea mai buna aplicaie, obinnd diploma complet
3 I Informare, Integrare, Implementare i Educaie Ecologic.
n anul 2001, Primria Municipiului Rmnicu Vlcea a fost prezent cu proiectul de mediu
ECOPROFIT la Conferina Internaional de la Bremen - "Autoritatea Local i Iniiativa Privat:
Noi Parteneriate pentru Secolul 21 pentru Crearea unor Orae mai Prospere mpreun", unde a fost
nominalizat ca finalist n cadrul seciunii: "Utilizarea Eficient a Resurselor Naturale Locale".
Proiecte realizate
Program realizat
Gestionarea mai eficienta a fondurilor locale prin implementarea unui sistem de informare
integrat la nivelul Primariei Municipiului Ramnicu Valcea
realizarea unei retele de info-chioscuri;realizarea de materiale cu informatii
financiare si de interes public (pliante, postere, buletin oficial), organizarea unei
dezbateri publice privind proiectul de buget local pentru anul 2006
Centrul de afaceri
La iniiativa Guvernului Provinciei Flamande din Regatul Belgiei au avut loc mai multe
discuii cu Ministerul Industriei i Comerului din Romnia pentru construirea unui Centru de
Afaceri n parteneriat cu Primria Municipiului Rmnicu Vlcea, Consiliul Judeean i Camera de
Comer i Industrie Vlcea n oraul Rmnicu Vlcea. Centrul de Afaceri creeaz cadrul unei bune
desfurri a activitii firmelor cu un numr maxim de 9 angajai. Prin acest incubator de afaceri,
firmele vor dispune de consultan n domeniul afacerilor, de sedii dotate cu elemente de birotic,
120
de spaiile necesare desfurrii activitilor specifice (depozite, spaii de desfacere), precum i de

posibilitatea colaborrii cu companii din Belgia. ncepnd cu luna noiembrie 2004, Centrul de
Afaceri funcioneaza ca o societate comercial, avnd ca acionari fondatori: Primria Municipiului
Rmnicu Vlcea, Consiliul Judeean Vlcea, Camera de Comer i Industrie Vlcea, iar sub egida
Guvernului Flamand vor participa la constituirea societii dou instituii (societi).
Proiecte in curs de realizare

Alimentare cu ap n zona Goranu
Primria Municipiului Rmnicu Vlcea mpreun cu Agenia Daneza de Protecia Mediului
au demarat un program privind introducerea sistemului de alimentare cu ap pentru cartierul
Goranu. Unul din motivele pentru care a fost ales cartierul Goranu este acela ca in prezent cetenii
i societile comerciale din zon folosesc pentru alimentarea cu ap fntni care nu au debitul
suficient de ap, iar n unele apa nu are caliti de ap potabil. In marea majoritate a cazurilor apa
are duritatea foarte mare. Obiectivele programului sunt: ridicarea standardului de via pentru circa
3500 de locuitori i stimularea dezvoltrii economice n zon;implementarea unui sistem modern de
gestiune a apei i a unui program de monitorizare a calitii apei.
Managementul integrat al deeurilor (mbuntirea sistemului de colectare, inchiderea
depozitului actual de deeuri, construirea unei staii de compost, construirea unui depozit ecologic
de deeuri
Programe cu finanare de le U.E.

Proiectul de alimentare cu ap are ca obiective generale: crearea unor condiii de trai
civilizate i asigurarea unui standard de via i sntate n concordan cu criteriile Uniunii
Europene pentru locuitorii din imediata vecintate a platformei chimice a oraului; dezvoltarea i
ntreinerea reelelor edilitare n mediul urban.
Proiect ce urmrete asigurarea proteciei sociale pentru persoanele defavorizate, aflate n
situaii de risc social (familii cu muli copii, pensionari, omeri, vrstnici asistai la domiciliu etc),
prin crearea unor condiii civilizate n cadrul cantinei sociale i asigurarea posibilitii de cazare
temporar pentru persoanele fr locuin, copii ai strzii, btrni neajutorai.
Proiect ce urmrete lrgirea posibilitilor de formare profesional iniial n vederea
nceperii unei cariere, prin abordarea unui spectru mai larg de meserii pe plan local, creterea
oportunitilor de calificare n meserii care s rspund cerinelor socio-economice de moment i de
perspectiv, crearea de oportuniti de locuri de munc pentru persoanele disponibilitate pe plan
local, pe perioada de construcie a sediului.
Proiect ACVARIM - ISPA APA
Gestionarea mai eficienta a serviciului public de politia comunitara din cadrul Primariei
Rm Valcea (PHARE RO 2006)
Dezvoltarea serviciului de voluntariat in zona municipiului Rm Valcea (PHARE RO 2006)
Dezvoltarea si cresterea eficientei publice electronice catre cetateni si mediul de afaceri la
Primaria municipiului Rm Valcea
Amenajare si modernizare Gradina Zoologica Ramnicu Valcea
Nu abandona scoala! Program Scoala colonia Nuci (POSDRU)
Reabilitarea si modernizarea Colegiului National Alexandru Lahovary (POR).
Programul de Cooperare Norvegian Reducerea emisiilor de CO2 prin promovarea unui
transport ecologic in municipiul Rm Valcea
Reabilitarea si modernizarea Colegiului National Al Lahovari
121
Consolidare, reabilitare si dotare Grup Scolar Henri Coanda Rm Valcea
IV Plan de actiune 2008-2013

1. Pe termen scurt:
continuarea modernizarii strazilor, aleilor, trotuarelor si parcarilor

continuarea amenajarii spatiilor verzi, plantarii de arbori si arbusti, imbunatatirea parcurilor
modernizarea salii Filarmonicii Ion Dumitrescu
continuarea amplasarii de locuri de joaca pentru copii in cartiere si modernizarea terenurilor
de sport din incinta unitatilor de invatamant
modernizarea targului de la Raureni
amenajarea unui targ pentru vanzarea autovehiculelor in incinta societatii ETA S.A.
amenajarea de noi sensuri giratorii, in vederea decongestionarii traficului rutier (Moara
Boromir, int. Bd. Tudor Vladimirescu - Calea Bucuresti, int. Bd. Tudor Vladimirescu - Gral Magheru, str. M. Basarab - Nicolae Titulescu)
realizarea unei bretele rutiere in continuarea strazii Strandului, pe sub Pasarela Raureni
finalizarea bulevardului Dem Radulescu pe tronsonul strada Strandului - Bd.Tineretului
Largirea pasajului pe sub calea ferata in zona Hervil
darea in folosinta, in luna iunie 2008, a pasajului pe sub calea ferata pe strada Bogdan
Amaru
finalizarea lucrarilor de etajare la scolile si gradinitele din oras
finalizarea lucrarilor la noul camin pentru batrani.
amenajarea albiei raului Olanesti, in colaborare cu Directia Apelor Romane
modernizarea Gradinii Zoologice, pe actualul amplasament, cu fonduri de la bugetul de stat.
demararea procedurilor in vederea atragerii de fonduri de la U.E. pentru realizarea unei
statii de epurare si introducerea canalizarii in cartierul Goranu
realizarea unui adapost modern, conform cerintelor U.E., pentru cainii comunitari
continuarea modernizarii strandului din Ostroveni
finalizarea cimitirului in cartierul Morilor.
extinderea sistemului de supraveghere video in oras
sprijinirea sportului , a sportivilor de performanta si a elevilor olimpici
modernizarea terenului de sport din incinta Colegiului Alexandru Lahovari
continuarea programului de protectie sociala pentru pensionarii din municipiu ( transport in
comun gratuit, intrarea gratuita la Stadion si la Strandul Ostroveni, acordarea de ajutoare
financiare pentru incalzirea locuintelor)
continuarea alocarii de fonduri pentru incalzirea bisericilor din municipiu pe timp de iarna
continuarea intilnirilor cu cetatenii in cartiere
realizarea canalizarii pe strada Stirbei Voda
reducerea emisiilor de CO2 prin promovarea unui transport transport ecologic in Rm Valcea
promovarea turismului in Rm Valcea
amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile)pentru persoane cu dizabilitati
construirea, modernizarea unui camin de batrani
Planul integrat de dezvoltare : construirea podului peste raul Olanesti in continuarea Bd
Carol, construirea bretelei de legatura cu str Morilor, construirea bretelei de legatura cu
Calea lui Traian, construirea podului de la Morilor, de la punte la unitatea militara,
construirea gradinitei din incinta sc generale nr 3, reabilitarea parcului zavoi,
Modernizarea statiei de tratare a apei din spatele Centrului Flandra;
modernizarea albiei raului Olanesti.
122
2 Program pe termen mediu si lung
realizarea B-dului Dem Radulescu, pe tronsonul Bd-ul Tineretului- zona Libertatii

realizarea pasajului peste calea ferata, pe B-dul Tudor Vladimirescu
realizarea studiului de fezabilitate in vederea mutarii caii ferate din oras (cu sprijinul
Consiliului Judetean si al Guvernului Romaniei) si transformarea actualului traseu al caii
ferate intr-un bulevard cu 6 benzi
amenajarea unui parc de agrement pe Dealul Capela
transformarea vechiului sediu al caminului pentru batrani in locuinte sociale
realizarea Planului Urbanistic General al municipiullui Ramnicu Valcea
reabilitarea Halei Centrale
realizarea unui pod peste raul Olanesti, in continuarea strazii Carol
modernizarea spatiilor din curtea Primariei Rm. Valcea, in vederea imbunatatirii serviciilor
pentru cetateni
finalizarea gropii ecologice de gunoi de la Feteni si inchiderea rampei de gunoi de la
Raureni
finalizarea modernizarii statiei de epurare din Ostroveni Sud si a statiei de compost
reabilitarea retelelor de apa si canalizare in municipiu, extinderea acestora in cartierele
Raureni, Copacelu, Cazanesti, Stolniceni
unificarea societatilor de distributie a apei potabile ( Apavil si Acvarim) in vederea
stabilizarii pretului apei pe metru cub
construirea a inca doua gradinite noi , una linga biserica Toti Sfintii, alta in cartierul Morilor
construirea unei piscine de dimensiuni olimpice la Stadionul Municipal, in zona vechiului
strand din Zavoi
demararea demersurilor in vederea preluarii Unitatii Millitare de la Vladesti si
transformarea acesteia in locuinte sociale
demersuri prin Asociatia Municipiilor din Romania pentru urgentarea descentralizarii
institutiilor, astfel incat primariile sa poata face investitii legal in spitale, sediile Politiei s.a.
construirea de locuinte sociale pentru tineri
realizarea unei statii de ardere a deseurilor si producerea de energie verde
modernizarea strazii Calea lui Traian, de la intrarea pana la iesirea din oras
concesionarea serviciului de iluminat public, in vederea cresterii calitatii acestui serviciu
asfaltarea a cel putin doua strazi pe an in fiecare cartier marginas al orasului
123
Anexa
Bilantul contabil
2004
2005
2006
2007
Bilant
LEI
LEI
LEI
LEI
A . ACTIVE
Active necurente
Active curente
Creante
Numerar si echivalente
Active totale
286.140.419
303.529.036
320.680.054
730.323.367
7.100.842
9.118.570
15.818.008
21.402.277
13.256.087
13.320.731
15.336.278
16.540.722
7.893.702
8.883.124
24.945.407
27.696.203
314.391.050
334.851.461
376.779.747
795.962.569
7.374.261
13.972.069
B . DATORII
Datorii necurente
Datorii curente
3.625.196
6.011.674
7.790.648
10.855.442
3.625.196
6.011.674
15.164.909
24.827.511
310.765.854
328.839.787
361.614.838
771.135.058
225.357.577
241.618.182
232.966.739
668.813.317
70.812.749
72.260.404
93.195.907
44.930.272
14.595.528
14.961.201
35.452.192
64.391.469
310.765.854
328.839.787
361.614.838
771.135.058
Total Datorii
ACTIVE NETE = (TOTAL
ACTIVE TOTAL DATORII) =
CAPITALURI PROPRII
C. CAPITALURI PROPRII
Rezerve, fonduri
Rezultatul reportat Sold creditor
Rezultatul reportat Sold debitor
Rezultatul patrimonial al
exercitiului Sold creditor - profit
Rezultatul patrimonial al
exercitiului Sold debitor - pierdere
TOTAL CAPITALURI
PROPRII
124

Strategia de Dezvoltare Durabila A Municipiului Ramnicu Valcea 2008 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Durabila A Municipiului Ramnicu Valcea 2008 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Primria Municipiului Rmnicu Vlcea

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

1.1. Nivele europene atinse n contextul dezvoltrii strategice durabile a

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

1.2. Masurile pentru indeplinirea obiectivelor dezvoltarii durabile adoptate de

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

1.3. Ce inseamna dezvoltare locala?

Imbunatatirea nivelului de trai;

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Existenta parteneriatelor strategice se stabileste agenda, coordonatele activitatii, se lucreaza

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Zona centrala si alte zone cu

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.1.4. Resurse primare i secundare

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.1.5. Calitatea factorilor de mediu

Statie tratare ( denumire)

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

grad avansat de uzura retea distributie Fe >cma

Indicatori de sanatate in legatura cu calitatea apei potabile

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Sursa: APM Vlcea

Emisii anuale de monoxid i dioxid de azot (NOx)

Sursa APM Vlcea

Aa cum se poate vedea din reprezentarea grafic, i au nivele diferite de la un an la altul.

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Punct prelevare: Sediul APM Vlcea

Variaia concentraiei i frecvenei de depire a pulberilor n suspensie fraciunea PM10

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Valori medii zilnice inregistrate la statia VL-2 (de tip industrial)

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

In ceea ce privete volumul apelor uzate menajere si industriale, colectate de pe teritoriul

2.2. Capitalul Antropic

2.2.1. Activiti economice i mediul de afaceri

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Din care (dup modul de folosin):

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

O pondere important i cu caracter de continuitate (la un nivel relativ stabil) au prezentat-o

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.2.2. Evoluia sectorului privat

Numr de ageni economici

Numr mediu Profit brut

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Numr mediu Profit brut

Servicii pentru afaceri

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.2.3. Organizarea Spatiala

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Obiective pe termen lung:

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Simularea traficului pe diferite variante de retea stradala/rutiera

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Locuinte sociale Ostroveni : 7 blocuri, 140 apartamente;

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com