ANALIZA INIȚIALĂ DE MEDIU A SOCIETĂȚII SC. XOX. S.

CEUSEANU NIKOS ANDREI

MANAGEMENTUL ORGANIZATIEI
ANUL II
 ANALIZA INITIALA DE MEDIU A SCOCIATATII S.C.XAX S.A.

1. INTRODUCERE

Obiectivul de activitate al S.C. XOX S.A. Bucuresti il constituie proiectarea, executia si

comercializarea de aparatura optica,optico-mecanica si de mecanica fina,aparatura medicala si de
optoelectronica.
Datele si informatiile necesare au fost preluate de la
- Conducerea societatii;
- Sefii sectiilor de productie;
- Responsabilul cu Protectia Mediului si Protectia Muncii;
- Consultarea arhivei S.C.XOX S.A. privind protectia mediului
- Experienta in efectuarea altor lucrari similare

1.1. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI

Intreprinderea XOX a fost fondata in 1936 si incepe sa produca in 1939,cu sprijinul tehnic al unor
intreprinderi similare din Italia, Franta si Cehoslovacia, fiind destinata satisfacerii necesitatilor armatei in
aparatura.
Pana la razboi si in timpul acestuia, s-au executat binocluri, lunete si reparatii de aparatura
artileristica.
La terminarea razboiului, intreprinderea si-a pierdut specificul de optica, executand in special
produse mecanice de mecanica fina cum ar fi:trusa de sudura, reductoare de presiune, pompe, injectoare,
valve.
Dupa nationalizare in 1948,se revine la profilul de fabricatie a produselor optico-mecanice,in
incercarea de satisfacere cu forte proprii a necesitatilor stringente ale economiei privind dezvoltarea
aistentei medicale, culturii si invatamantului.Se produc si se livreaza microscoape scolare si de laborator,
aparate foto,aparate de proiectie diafilme, lentile de ochelari etc.
Intr-o prima etapa de dezvoltare 1969-1972 se abordeaza o serie de produse mai complexe, in
special ce destinatie medicala,cum ar fi:microscoape binoculare si de cercetare,truse oftalmologice si
oftalmoscoape, unituri dentare cu accesoriile necesare,etc.
In 1988 XOX atinge capacitatea sa maxima.Efectivele erau de peste 7500 salariati.

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

2.1. Localizarea si topografie

S.C. XOX S.A. are sediul in Municipiul Bucuresti, Str.Bucovina nr. 4, sector 3.Este amplasata in
cartierul de locuinte Balta Alba.
Suprafata totala ocupata de XOX este de 55.269mp, din care 20.338 mp reprezinta suprafata
construita.
In cadrul unitatii XOX,s-au inchiriat spatii pentru:
  S.C. ROMBEL MEDICAL S.A.
 ASOCIATIA “UNIVERSITATEA INDEPENDENTA TITU MAIORECU”
Folosinta terenului pe o distanta de 150m este:
 Nord – rezidentiala
 Vest - recreationala
 Est – rezidentiala
 Sud – rezidentiala

2.2. Geologie si hidrogeologie

Din punct de vedere geomorfologic, terenul cercetat face parte din Campia Romana-care este
caracterizata prin depuneri aluvionare,reprezentate in stratele din suprafata prin argile,argile prafoase,
prafuri argiloase de culoare galbene-cafenii cu concretiuni de calcar, cunoscute sub denumirea de “luturi
de Bucuresti”
Cel mai apropiat curs de apa este Dambovita, directia Sud, distanta fata de amplasamentul XOX
fiind de aproximativ 3 km.
Terenul pe care este situat XOX se afla in municiupiul Bucuresti, in cartierul de locuinte Balta Alba,
fiind in general ses fara vecinatati in dealuri, lunci, vai, rauri, paduri.
Unitatea XOX este limitata pe latura de Est de Str.Bucovina, pe latura de Sud de Str.Gheorghe
Tatarsescu, pe latura de Vest de incinta Scolii elementare nr.75 si partial de un teren liber proprietatea
domeniului public din sectorul 3, iar la Nord de zona de blocuri muncitoresti de pe B-dul Muncii.
Se mentioneaza ca la Vest de actuala incinta a unitatii XOX se afla o fosta groapa din care in
decursul anilor s-a extras lut, nisip si pietris, pana la adancimi cuprinse intre 7 si 11 m, groapa ce a fost
umpluta incepand cu 1957,cu pamant, moloz, caramizi, resturi metalice pe care au fost construite halele
Obiect 101 si 103, restul fiind parc.
In prezent terenul prezinta denivelari de ordinul a 3-4m.

2.3. Aspectele hidrologice

Platforma XOX ocupa suprafete importante care se desfasoara pe interfluviul Dambovita-Colentina.

Acesta este un interfluviu plat de cca.90 inaltime in aprtea de nord si 60-70m in partea de sud,care a fost
amenajat antropic prin constructii de cartiere, formand o importanta zona rezidentiala si mari unitati
industriale grupate, alcatuind platforma industriala Dudesti.Functioneaza si unitati industriale singulare
cum este platforma industriala XOX.

2.4. Aspecte climatice

Aceasta zona se situeaza in cadrul climatului temperat-continental, cu usoare nuante excesive.

Zona este corespunzatoare topoclimatului urban, care se manifesta prin influenta pe care o exercita
suprafata activa deosebit de complexa a orasului, data de particularitatile naturale ale suprafetei active si
de cele artificiale-antropice.
Interfluviul Dambovita-Colentina genereaza temperaturi ale aerului mai ridicate si mase de aer mai
uscate.Viteza vantului datorita rugozitatii crescute se diminueaza, iar orientarea este data de bulevardele
largi, de piete, de zonele mai joase unde cantoneaza apa:lacurile Titan, de spatiile create intre constructiile
inalte.

2.5. Temperatura aerului 0C(valori medii)

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An

 Filaret -2.7 -0.6 5.0 11.5 16.9 20.7 22.9 22.5 18.1 11.9 5.5 0.1 11.0
Baneasa -3.2 -1.1 4.4 10.9 16.4 20.2 22.4 21.5 17.5 11.3 5.0 -0.4 10.5

Temperaturile medii la statia Filaret sunt mai ridicate in fiecare luna a anului, comparative cu cele
inregistrate la statia Baneasa.Mediile lunare pun in evidenta caracteristicile dintre cele doua anotimpuri
extreme.Ianuarie este luna cea mai rece pentru Bucuresti, inregistrandu-se media de -2,7 0C in oras si -
3,20C la Baneasa,iar iulie este cea mai calda avand temperatura medie de 22 0C in oras si 21,90C la
Baneasa.
Valorile medii anuale sunt de 110C la Filaret si de 10,50C la Baneasa.
Influenta orasului Bucuresti apare sub aspect termic,materializata ca o insula de caldura
urbana,comparative cu restul campiei Vlasia,in care se incadreaza.Caldura urbana rezulta din
combustibilii arsi in locuinte in timpul iernii,din incalzirea excesiva a suprafetelor de asfalt,caramida si
beton in timpul verii, la care se adauga marea aglomerare de populatie, a carei densitate depaseste 8000
locuitori/km2.

3. Utilitati si materii prime

3.1.Energia
Alimentarea cu energie electrica a S.C. XOX S.A. se face in baza Contractului de livrare a energiei
electrice la marii consumatori nr.109 din 16.09.1996 incheiat cu RENEL.
Alimentarea cu energie electrica se realizeaza din reteaua publica de distributie de MT(10kv) prin
statie proprie de conexiuni.
Pe platforma XOX exista 4 posturi de transformatoare 10/0,4 kv:
 4 x 1000 kvA tip TTU - Al,an de fabricatie 1970;
 3 x 630 kvA tip TTU - Al,an de fabricatie 1968;
 1 x 400 kvA tip TTU - Al,an de fabricatie 1970;
 1 x 250 kvA tip TTU - Al,an de fabricatie 1968;
Toate transformatoarele utilizeaza ulei de transformatoare de tip TR 30.
Retea de cablu si subterana ACY ABY (aluminiu) de MT (3km) si JT (20 km) – an 1970
Patru tablouri generale de distributie de JT.
Condensatoare statice, montate in baterii fractionale –total 250 kvar – an 1970
Se prezinta in continuare consumul de energie electric ape ultimele 3 luni ale anului 2020.

Unitatea LUNA ENERGIE ELECTRICA (kWh)

Octombrie 2020 222054
XOX Noiembrie 2020 268464
Decembrie 2020 287112

Se precizeaza ca befenilii policlorinati (BPC) continuti in uleiul de transformator reprezinta un ric

serios pentru sanatatea umana,arderea lor producand gaze cancerigene.
In cazul S.C. XOX S.A. nu exista posibilitatea existentei bifenililor policlorinati in uleiul de
transformator, transformatorii reprezentand o etansare absoluta, o integritate perfecta, controlata periodic
tocmai pentru a evita scurgerea uleiului si impurificarea solului.
Se precizeaza ca RENEL are obligatia de a verifica periodic integritatea acestor transformatoare,
legislatia in vigoare interzicand accesul persoanelor straine, cu exceptia personalului RENEL.
3.2.Apa
Alimentarea cu apa potabila se realizeaza prin doua racorduri din reteaua de distributie de apa
potabila a RGAB. Reteaua de distributie subterana (5 km) este uzata in proportii de 50%.
Necesarul de apa:
 Maxim - 3588,2 mc/zi
 Minim – 3251 mc/zi
Cerinta totala de apa:
 Maxim – 2193,9 mc/zi
 Minim – 1815 mc/zi
Gradul de recirculare interna a apei:52,2%.
Statie de pompare a apei (3 pompe) din 1970.
Rezervor tampon 40 mc si statie de hidrofoare 2x4 mc din 1955 – 100%
Gospodarie de apa rezervor subteran 1000 mc si statie de pompe (nepus in functiune).

Canalizare
Reteaua de canalizare subterana (3 km) deverseaza in canalizarea publica prin 3 racorduri
Debitele de apa evacuate sunt:
Q zi mediu = 1452 mc/zi
Q zi maxim = 1755,12 mc/zi
Ape pluviale: 678,4 l/s
Se prezinta in continuare consumurile de apa potabila menajera si tehnologica pe ultimile 3 luni ale
anului 2020, pentru XOX, inclusive asociatii:
Unitatea Luna Apa potabila Apa potabila Total (mc)
consum menajer consum tehnologic
(mc) (mc)
XOX Octombrie 2020 1691 20952 22643
Noiembrie 2020 1474 18262 19736
Decembrie 2020 1618 20049 21667

Alimentarea cu apa a S.C. XOX S.A. este reglementata de:

 Autorizatia de gospodarire a apelor nr.10-B/28.04.1999 privind “Alimentarea cu apa si evacuarea
apelor uzate”eliberata de MAPPM – A.R.R.A.-Filiala Pitesti – S.G.A. Bucuresti
 Contract R.G.A.B. Bucuresti nr.44067 din 20.02.1988 privind furnizarea apei potabile, evacuarea
apelor uzate, meteorice si a reziduurilor menajere.

3.3.Materii prime
Materiale de constructive

Ca materiale de constructii pentru realizarea obiectivelor componente ale societatii XOX s-au
utilizat:beton, nisip, ipsos, caramida, bitum, tigla, tabla, sticla, ciment, varul.
Se mentioneaza ca depozitul amplasat in ob.110 este acoperit cu placa de azbest cu grosimea de 5
mm in cantitate de 13,4kg.
Legislatia europeana UE nr.87/217/EEC si 91/382/EEC interzice utilizarea azbestului in constructii
din cauza caracterului sau nociv;de asemenea in legislatia romana Ord. MAPPM Nr.184/1997 se specifica
necesitatea monitorizarii acestuia.
Prezenta sub forma de azbociment este aspectul important, deosebit, pentru capitolul “Materiale de
constructie”,deoarece nocivitatea lui,in timp,este ireversibila .Acest aspect este mentionat si de catre
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii,in ultima editie a Normelor Generale de
protectia Muncii.

Stocarea materialelor –depozite de materii prime

 Gospodarirea materialelor utilizate in procesul de productie se face respectand masurile de protectie
a mediului si a muncii.
Prezentarea modului de manipulare, depozitare, ambalare, conservare si livrare a materiilor prime,
auxiliare, combustibililor, produselor si subproduselor se face conform “PROCEDURA SISTEM
CALITATE”, Cod 41500, pentru domeniul “MANIPULARE, DEPOZITARE, AMBALARE,
CONSERVARE, LIVRARE” din 24.09.1998
Depozitele si rezervoarele de stocare sunt prezentate in Planul de situatie nr.2a:
 Depozit materiale constructii
 Depozit acizi
 Depozit laminate
 Depozit mecanizat
 Depozit span
 Depozit lubrefianti
 Platforma depozitat butoaie
 Depozit carburanti ingropat
 Magazie diverse –rechizite
 Depozit laminate speciale-baraca metalica

4. PLANIFICAREA PRODUSELOR, PROCESE DE PRODUCTIE

4.1.Produse

Nr.crt. Denumire produs Total buc.

Productie speciala
MICROSCOPIE, STEREOMICROSCOPIE SI PRODUSE MEDICALE
1 Microscopie si stereomicroscopie -Intern 3098
2 Microscopie, stereomicroscopie si produse medicale-Export 49
3 Piese de schimb-microscopie, stereomicroscopie si produse medicale 106
4 Produse medicale 1
STOMATOLOGIE SI TEHNICA DENTARA
1 Stomatologie si tehnica dentara –Intern 1177
2 Stomatologie si tehnica dentara –Export -
3 Piese de schimb - Stomatologie si tehnica dentara 2525
OFTALMOLOGIE SI OPTOMETRIE
1 Oftalmologie - Intern 47
2 Oftalmologie si optometrie -Export 12
3 Piese de schimb- Oftalmologie si optometrie -
4 Optometrie - Intern -
OBIECTIVE SI APARATE FOTO
1 Obiective foto -Intern -
2 Obiective foto -Export -
3 Piese de schimb – obiective si aparate foto -
4 Aparate foto -
LENTILE OCHELARI SI CENTRE MONTAJ
1 Lentile ochelari –SERIE,RETETA,Centre montaj ochelari 282055
OPTICA LIBERA SI SUBANSAMBLE OPTICO-MECANICE
 1 Optica libera O2-Export 21227
2 Obiective DIAPROIECTOR 103280
3 Subansamble optico-mecanice-Export 1
4 TRIOPTICS 2332
5 Optica libera 01-Export 16474
6 Optica libera 01-Intern -
APARATURA DE PROIECTIE
1 Aparatura de proiectie statica –Intern -
2 Aparatura de proiectie statica-Extern -
3 Piese de schimb-aparatura de proiectie 100
4 Aparatura cinematografica -
BUNURI DE LARG CONSUM SI PRODUCTIE DIVERSA
1 Bunuri de larg consum-Intern 4600
2 Bunuri de larg consum -Extern 2733

3 Comenzi diverse commune 14644

4 Activitati service 322
5 Diverse CCE -
6 Diverse Mecanic Sef 30
7 Diverse Scularie 999
8 Diverse si obiecte artizanale-01 2779
9 Diverse CNC 10400
10 Diverse Mecanica M1 10757
11 Diverse Mecanica M2 41896
12 Diverse CTC -

- Microscoape si stereomicroscoape

In acest domeniu XOX produce aproape toate tipurile de microscoape clasice, pornind de la cele
simple scolare, de laborator, pana la microscoape complexe de cercetare, cu marire 2250x, putand utilize
toate tehnicile de lucru in microscopie.
Exista si variante specializate pentru utilizare in biologie, metalografie, lucru in lumina polarizata
sau fluorescenta,inclusive accesoriile necesare.
Ca stereomicroscoape, se executa de asemenea echipament cu utilizari diverse,cum ar fi lupe
binoculare stereo,stereomicroscoape cu marire variabila,dar si stereomicroscoape de comparare cu marire
200x.

- Aparate de proiectie statica si cinematografica

In XOX se produce aparatura cinematografica pentru film de 16 si 35 mm, stabile sau portabila, cu
citire optica sau magnetica,inclusive gama necesara de obiective de proiectie si instalatii sonore.
Ca aparatura statica de proiectie,se executa epiproiectoare,diaproiectoare simple sau
semiautomate,diavizoare etc.

- Obiective foto,aparate si accesorii foto

 In cadrul unei colaborari de peste 20 ani cu combinatul Pentaco-dresda, XOX a realizat 16 tipuri de
obiective standard si teleobiectiv insumand peste 4 milioane exemplare.
De asemenea se executa 6 tipuri de aparate foto dupa licenta regula-Germania.

- Aparatura medicala

In cadrul acestui domeniu XOX fabrica aparatura stomatologica reprezentata printr-un unit
dentar,dotat cu turbine de aer de 300000 rot/min,diferite tipuri de piese dentare de mana, compressor
pentru unitul dentar,etc.
In domeniul oftalmologiei, XOX produce atat aparatura de investigare cat si de tratament.
De asemenea,se executa o linie completa pentru montarea lentilelor de ochelari in rame,dotata cu
utilaje si aparatura necesara laboratoarelor de optometrie.

- Aparatura militara

XOX executa toate categoriile de aparatura,de zi si noapte, pentru echipamente de

infanterie,artilerie,masini de lupta si blindate.

- Bunuri de larg consum,componente optice si subansambluri optico-mecanice

XOX executa un set de lupe cu grosimea 2-20x,vizori.oglinzi,etc.

Executa de asemenea ,componente optice si subansambluri optico-mecanice cu precadere pentru
export.In ultimii ani aceste componente au reprezentat ca export 25-30% din productia XOX,cu precadere
in Germania.

4.2.Procese de productie

Procese tehnologice
Se executa operatii de :debitare, strunjire, frezare, gaurire, rectificare, danturare, ascutire, gravare si
slefuire.
Utilaje folosite:strunguri paralele, strunguri automate, freze universale si freze speciale, masini de
gaurit in coordinate, masini de ascutit scule, masini de gravat, masini de debitat cu disc abraziv, masini de
debitat cu fierastrau alternative, masini de rectificat universale si masini de rectificat speciale.

Strungurile paralele si cele semiautomate, frezele universale si cele speciale si masinile de gaurit in
coordinate, folosesc pentru racier in procesul tehnologic,ulei mineral si ulei emulsionabil.
Urmatoarele tipuri de repere sunt executate prin aschiere:arbori,axe,bucse,placi, rori dintate, carcase
metalice.

Strunjire
Se prelucreaza repere cu dimensiuni maxime Φ250,cu tolerantele in clasele de precizie ISO 8-
14,abaterile de forma si pozitie incadrandu-se in clasele de precizie ISO 7-9, iar rugozitatea suprafetei
Ra=1,6 – 12,5 μm.

Frezare
Se prelucreaza repere cu dimensiuni maxime 400x300x200,cu tolerantele in clasele de precizie ISO
7-14,abateri de forma si pozitie in clasele de precizie ISO 6-10, iar rugozitatea suprafetei Ra=0,8 – 12,5
μm.

Rectificare
 Se prelucreaza repere cu dimensiuni de gabarit maxime:
-rectificare cilindrica exterioara –Φ300
-rectificare cilindrica interioara –Φ130
-rectificare suprafete plane 350x250x200
cu tolerantele in clasele de precizie ISO 5-9 ,abateri de forma si pozitie in clasele de precizie ISO 4-7, iar
rugozitatea suprafetei Ra=0,4 – 3,2μm.

Danturare
Se prelucreaza:
-roti cilindrice,roti dintate cu dinti inclinati prelucrate prin frezare sau mortezare, cu module variind intre
0,3 si 2, in clasa de precizie 7 si rugozitate Ra=3,2 – 6,3μm.
-roti dintate conice cu dinti drepti prelucrate prin mortezare,cu modul intre 0,5 si 1,5 clasa de precizie 7 si
rugozitate Ra=3,2 – 6,3μm.

Debitarea :Sticla optica sub forma de bloc este debitata in repere ce urmeaza a fi prelucrata.Debitarea se
face cu discuri diamantate racite cu ulei de mecanisme fine sau cu apa pe masini de debitat cu ventilatie
locala.
Masinile utilizate la ebitare sunt cu avans pe role si semiautomate.Masinile sunt prevazute cu
decantor,unde se strange slamul,care se arunca la gunoi.

Ebosarea mecanica: Reperele optice sunt prelucrate pe freze optice pentru parallelism si raza sip e strung
optic si masini speciale pentru rotunjit.Prelucrarea se face cu scule diamantate in mediu cu ulei de
mecanisme fine.Instalatiile sunt racordate la o instalatie de ventilatie cu separator de ulei.Fiecare utilaj are
decantor,unde se strange slamul care se arunca la gunoi.

Ebosarea manuala: Pentru ebosul manual sunt utilizate masini de ebosat cu trei sau cu doua posturi in
mediu de carbura de soliciu sau apa de diverse grabulatii.Slamul cu emulsia este strans intr-o caseta care
se varsa intr-un decantor pentru recuperarea abrazivilor pe tip de granulatie.Slamul rezultat se arunca la
gunoi.

Chituirea: Aceasta consta in aplicarea unei pernite de mastic pe suprafata piesei in vederea
blocarii.Mastiticurile vin in atelierul de lucru gata preparate.Ele se utilizeaza incalzite pana la o stare
relative fluida atat pentru formarea pernitei cat si pentru formarea dispozitivelor de prelucrare
optica.Masticurile au in componenta:colofoniu, bitum, ceara de albine si uneori materiale de umplutura.

Dusisare-polisare pe masini: Aceasta consta in prelucrarea pieselor pe masini cu 10 axe,6 axe sau 4
axe,strung optic cu pedale si motor,obtinandu-se conditiile necesare privind calitatea piesei .Se lucreaza
cu oxid de aluminiu 302,303 sub forma de suspensii apoase, micropulberi de polisare pe baza de oxid de
ceriu si mastic de polisare.Dupa prelucrarea pieselor se spala intr-un bazin de spalare cu decantor.Slamul
obtinut,format din microparticule de sticla,de pulberi de polisare,se arunca periodic la gunoi.

Spalarea pieselor optice:Spalarea pieselor optice se executa manual cu ajutorul solventilor organici si
aume:percloretilena,acetone,alcool etilic si neofalina.

Centrare-debordare: Se face centrarea axului fizic al piesei cu axul optic,iar apoi se reduce la diametrul
necesar.Operatiile se fac pe masini speciale care folosesc pentru racier apa sau ulei de mecanisme
fine.Blocarea pieselor se face cu masticuri a caror compozitie chimica este similara cu a celor utilizate in
celelalte operatii de prelucrari optice.Uleiul folosit la racier se colecteaza,se decanteaza si se recircula.

Sectia de Montaj produse

 Toate reperele si subansamblele se monteaza aici,rezultand produsul finit, care este supus unor
probe mecanice si climatice in vederea atestatiicalitative de catre CTC, urmand apoi a fi ambulate si
pregatite pentru vanzare.
In procesul de montare se foloseste acetone,alcool eitlic,neofalina,pasta de etansare de tip UT 32 sau
V206, cauciuc, negru de fum si agent de intarire.Noxele rezultate sunt:vapori de alcool,vapori de
acetone,vapori de diluanti pentru vopsea sau masticuri dar in cantitati foarte mici.

Cap. 5- Factori de impact

5.1. AER

Din activitatea desfasurata de SC. XOX. SA. Rezulta emisii de noxe in atmosfera zonei de
amplasament.
Nielul de emisii in prezent este mult mai redus, aceasta datorandu-se in primul rand functionarii la o
capacitate mult mai redusa a societatii (cca. 8-9%) fata de cea proiectata.
In prezent, emisiile in atmosfera sunt datorate urmatoarelor surse producatoare de noxe:
- Galvanizare
- Vopsitorie
- Tratamente termice
- Sablare

a) Atelierul de galvanizare
Acest atelier are in dotare urmatoarele linii tehnologice: oxidare, fosfare, nichelare, cromare, zincare
si cadmiere, fiecare linie cu baile aferente procesului tehnologic.
Noxele degajate din functionarea atelierului sunt captate prin hote montate la fiecare baie, trecute prin
hidrocicloane si evacuate in atmosfera prin 4 cosuri, astfel:
- Cosul nr. 1 si 2 evacueaza in atmosfera: acid azotic, acid sulfuric si acid clordidric
- Cosul nr. 3 si 4 asigura ventilarea bailor de zincare si cadmiere, esapand in atmosfera gazele provenite de
la baile cianurice
Mai exista un cos de dispersie, cosul nr. 5, care disperseaza in atmosfera gazele cu continut de
anhidrida cromica provenita de la linia de cromare, gaze captate prin intermediul hotelor la nivelul bailor,
apoi trecute printr-un spalator de gaze si in final evacuate in atmosfera printr-un cos amplasat langa
atelierul de galvanizare.

Φ (m) H (m)
Cosul nr. 1 0.9 10
Cosul nr. 2 0.9 10
Cosul nr. 3 1 10
Cosul nr. 4 1 10
Cosul nr. 5 1x1 8
Tabelul nr. 1 Descrierea cosurilor de dispersie

Descrierea instalatiei:
- Bai de galvanizare dotate cu hote si instalatie de retinere a noxelor (hidrocicloane, spalatoare de gaze)
- Functionarea este discontinua, realizandu-se in functie de comenzi
- Poluanti de interes: acid sulfuric, acid clorhidric, aicid azotic, cianuri

b) Atelierul de vopsitorie
 Acest atelier are in dotare 6 cabine pentru vopsirea manuala a pieselor, de unde solventii degajati sunt
captati si evacuati in atmosfera prin cate un cos de dispersie.
Piesele vopsite sunt introduse in cuptoare de uscare, timp in care se evacueaza si restul solventilor din
compozitia vopselelor. Cuptoarele sunt inchise etans, iar in momentul cand concentratia solventilor atinge
anumite valori critice, se declanseaza o supapa, gazele fiind evacuate prin cate un cos de dispersie.

Φ (m) H (m)
Cosul cabina vopsit 0.12 10
Cosul cabina uscare 0.2 10
Tabelul nr. 2 Cosurile de dispersie- atelierul de vopsitorie

Descrierea instalatiei:
- Instalatia de vopsire manuala formata din cabine si cuptoare de uscare
- Functionare discontinua, functie de comenzi
- Poluanti de interes: acetoana, toluen

c) Atelierul de tratamente termice

Acest atelier are in dotare 4 cuptoare de coacere si carbunare: doua electrice si 2 care folosesc drept
combustibil gazul metan.
Doar cuptoarele ce functioneaza pe gaz metan prezinta interes pentru aprecierea nivelului de poluare
produs de atelierul de tratamente termice, cuptoarele electrice neproducand noxe normate de legislatia in
vigoare.
Evacuarea in atmosfera se face printr-un cos comun de dispersie.

Φ(m) H (m)
Cos dispersie 0.22x0.22 7
Tabelul nr 3. Cos de dispersie- atelier tratamente termice

Descrierea instalatiilor:
- Doua cuptoare cu functionare pe gaz metan.
- Debitul de elimentare cu gaz metan este 25 Nm³/h si respectiv, 15 Nm³/h.
- Functionarea este discontinua, in functie de comenzi.
- Poluanti de interes: CO, SO₂, NOₓ, pulberi.

d) Atelierul de sablare
e) Atelierul are in dotaredoua cabine, unde pistele sunt supuse operatiei de sablare. Pulberile rezultate din
acest proces sunt captate, trecute printr-o instalatie de desprafuire reprezentata prin filtre cu saci, apoi
pulberile foarte fine, neretinute pe materialul filtrant, sunt trecute printr-un hidrociclon si evacuate in
final, cu o conectratie foarte mica, in atmosfera, printr-un cos comun.

Φ (m) H (m)
Cos dispersie 0.5 7
Tabelul nr. 4. Cos de dispersie- atelier de sablare

Descrierea instalatiei:
- Doua cabine de sablare
- Functionare in sarje in functie de necesitati
- Pulberi trecute succesiv prin filtre cu saci, apoi prin hidrociclon
- Polunati de interes: pulberi totale
 Emisiile in atmosfera, concentratiile acestora comparative cu concentratiile maxime admisibile
conform Ord. MAPPM nr. 462/93 sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. crt. Sursa Debit gaze Poluanti Concentratie CMA Ord.

m³/s specifici poluanti 462/93
mg/Nm³ mg/Nm³
1 Galvanizare 52.55 NOₓ 10.17 35
H₃PO SOₓ 1.55 30
HCl 0.205 350
₄ SLD -
CrO₃ SLD -
CNˉ 0.697 5
NH₄SCN 0.697 -
Neofalina 10.17 -
Percloretilena 10 100
Amoniac 3 30
2 Sablare 6.024 Pulberi - 50
3 Vopsitorie 0.854 Acetona 11.30 150
4 Tratament NOₓ 202.4 350
termic 1.71 CO 93.7 100
SOₓ 6.06 35
Tabelul nr. 5. Concentratiile emisiilor in atmosfera

Dupa cum rezulta din tabelul de mai sus emisiile nu depasesc valorile limita admisibile stabilite de
Or. MAPPM nr. 462/93.

Sursa generatoare de poluanti Instalatii de depoluare si

dispersie Componente la instalatie
1. Galvanizare Hote si instalatie de retinere a
noxelor Spalatoare de gaze
Hidrocicloane
2. Sablare Instalatie de desprafuire Filtre cu saci
Hidrociclon
3. Vopsitorie Instalatii exhaustere si cabina Guri de exhaustare
cu perdea de apa
4. Tratamente termice Instalatii exhaustere Guri de exhaustare
Tabelul nr. 6. Protectia aerului

S.C. XAX. S.A. dispune de o centrala termica proprie, modulara, formata din cazane OS 170-65
bucati si OS 80- 1 bucata, produse de S.C. OMINTECH PARTNERS S.R.L., amplasate in 16 puncte
termice.
Cazanele functioneaza pe principiul condensarii, utilizand arzator cu preamestec pentru
combustibilul gazos, avand un randament de 95%.
Temperatura de arderea a amestecului aer-gaz natural este in jur de 1000ᶿC, emisiile de oxizi de
azot in atmosfera fiind de 5-10 pp.

Poluantii de interes ce provin de la arderea gazului metan sunt:

- Pulberi
- SOₓ
- NOₓ
- CO
- COV
Cantitatile de poluanti produsi la arderea a 1m³ CH₄ se prezinta in tabelul de mai jos:

Poluant Cantitate mg/Nm³ CH₄

Pulberi 46
SOₓ 9.6
NOₓ 2240
CO 560
COV 92
Tabelul nr.7. Cantitatile de poluanti produsi la arderea a 1m³ CH₄.

Debitul de gaz metan consumat: 638.400 Nm³/an.

Debitul de gaz metan orar: 319.2 Nm³/h.
Cantitatea de produse de ardere ce rezulta la arderea a 1 Nm³ de CH₄ este de 11.936 Nm³/Nm³
CH₄.
totala de gaze de ardere pentru de bitul consumat de CH₄= 38090.97 m³N/h.

Cantitatile de poluanti evacuati in atmosfera sunt:

- Pulberi: 46x319.2=14683.2 mg/h
- SOₓ: 9.6x319.2=3064.32 mg/h
- NOₓ: 2240x319.2=715008 mg/h
- CO: 560x319.2=178752 mg/h
- COV: 92x319.2=29366.4 mg/h
-
Concentratiile de poluanti evacuati in atmosfera sunt:
- Pulberi: 14683.2 mh/h: 3809.97 Nm³/h=3.85 mg/Nm³
- SOₓ: 3064.32 mg/h: 3809.97 Nm³/h=0.8 mg/ Nm
- NOₓ: 715008 mh/h: 3809.97 Nm³/h=187.6 mg/Nm³
- CO: 178752 mg/h: 3809.97 Nm³/h= 46.9 mg/Nm³
- COV: 29366.4 mg/h: 3809.97 Nm³/h=7.7 mg/Nm³

Concentraiile si debitele masice ale poluantilor rezultati, comparatic cu conecentratiile maxime

admisibile prin Ord. MAPPN 462/93 sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Sursa Debit gaze Poluant Debit masic Concentratie CMA cf.

Nm³/h mg/sec poluant Ord. 462/93
mg/Nm³ mg/Nm³
Centrala 3809.97 Pulberi 4.07 3.85 5
termica SOₓ 0.85 0.8 35
NOₓ 198.6 187.6 350
CO 49.65 46.9 100
COV 8.15 7.7 -
Tabelul nr.8. Concentraiile si debitele masice ale poluantilor rezultati, comparatic cu conecentratiile
maxime admisibile prin Ord. MAPPN 462/93
 Dupa cum rezulta din tabelul de mai sus emisiile sunt mult sub valorile limita admisibile
conform Ord. MAPPN 462/93.

5.2. Apa- Efluentii tehnologici si menajeri

Evacuarea apelor uzate si pluviale se face in reteaua de canalizare a orasului, conform

contractului cu R.G.A.B. nr 44067/20.02.1988.
Unitatea XAX are prevazut un sistem unitar de evacuare a apelor pluviale, menajere si tehnologice. Apele
uzate sunt deversate la canalizarea oraseneasca prin intermediul a 3 racorduri ce dau in Str. Bucovina (R1
si R2) si in Str. Gh. Prtrascu (R3), astfel:
- Prin racordul R1 se evacueaza apa chimic impura
- Prin racordurile R2 si R3 se evacueaza apa cu impurificare redusa (conventional curata).
Debite totale evacuate de ape uzate:
- Qzi med= 1452 mc/zi
- Qzi max= 1755.12 mc/zi

Ape uzate cu impurificare redusa:

- Prelucrari optice – tratament in vid (depuneri pe suprafete optice), unde apa este folosita la racirea
instalatiei prin recircularea ei fara impurificare; de la spalarea pieselor optice intre fazele de prelucrare
- Prelucrari mecanice – utilizeaza apa in cabinele de vopsit piese pentru retinerea particulelor de vopsea
din aer (apa se recurcula); atelierul de Tratamente Termice intrebuinteaza apa la racirea pieselor care au
suferit tratamente termice precum si la racirea cuptoarelor (apa se recircula).

Apele uzate chimic impure

Aceste ape provin de la sectia de Acoperiri de protectie a suprafetelor, de la atelierul de

galvanizare.
Atelierul de galvanizare utilizeaza apa atata direct (la pragatirea solutiilor din baile de galvanizare), cat si
indirect (la incalzirea/racirea bailor de galvanizare).
Atelierul este dotat cu instalatii de preparare a apei deionizate (instalatii de distilare), necesara la
pregatirea bailor si spalarea pieselor.
Accesorile etalice utilizate in procesul de productie sunt protejate prin acoperire. Atelierul are
urmatoarele linii: fosfatare, brunare, eloxare dura si decorativa, decapare, oxidare, argintare, zincare,
cromare si nichelare. In procelele de acoperire au loc urmatoarele operatii: degresare (H₂SO₄, HCl,
NaOH), decapari (H₂SO₄, HCl, CrO₃), fosfari (H₃PO₄), brumari, eloxari, pasivari, argintare (KagCN),
cuprari (Cu(CN)₂, Na₂CO₃), nichelari (NiSO₄, NaCl).
Spalarea pieselor se face dupa fiecare operatie pregatitoare a suprafetelor metalice, pentru
inlaturarea tuturor impuritatilor si mediului in care s-a realizat pregatirea.
Spalarea se realizeaza in bai stationare sau cu jet de apa, utilizandu-se atat apa ree cat si calda.
Compozitia apei la iesirea din atelierul de galvanizare, inainte de epurare in statia de
neutralizare este:
- pH= 5.5
- Cr⁶⁺=1.2 mg/l
- CNˉ=0.6 mg/l
Dupa epurare in statia de neutralizare, apele care se evacueaza in colectorul platformei si apoi
in canalizarea oraseneasca, au urmatoarele caracteristici:
- pH=6.5-7.5
- Cr⁶⁺=0.04-0.12 mg/l
- CNˉ=0.3-0.8 mg/l
 Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare trebuie sa se incadreze in limitele
maxime impuse de normativul NTPA 002/1997.

Statii de preepurare
Pe platforma XAX exista o statie de preepurare:
- Statie de neutralizare a apelor uzate provenite de la atelierul de galvanizare

Statia de neutralizare- atelierul de galvanizare din cadrul Platformei XAX are urmatoarele
linii: fosfatare, eloxare dura si decorativa, decapare, oxidare, argintare, zincare, cromare, nichelare,
cadmiere, cuprare. In procesele de acoperire au loc urmatoarele operatii:
- Degresare (in H₂SO₄, HCl, NAOH)
- Decapari ( in H₂SO₄, HCl, CrO₃)
- Fosfatari ( in H₃PO₄)
- Brunari (in NaOH, NaNO₂)
- Eloxari ( in H₂SO₄)
- Pasivari (in CrO₃)
- Argintare ( in KCN, AgNO₃)
- Cuprari (in Cu(CN)₂, Na₂Co₃)
- Nichelari ( in NiSO₄, NICl₂, NaCl)
- Oxidari (NaOH, NH₃, CuCO₃, Cu(OH)₂)
- Zincare (in ZnO, NaCN, NaOH)
- Cadmiere (in CdO, NaCN, NaOH)
- Cuprari ( in CuSO₄, H₂So₄, NaCN, Na₂CO₃, CuCO₃, Cu(OH)₂)
- Cromari (in CrO₃, H₂SO₄, FeK(CN)₂)

Spalarea pieselor se face dupa fiecare operatie pregatitoare a suprafetelor metalice pentru a fi
inlaturate toate impuritatile; acestea se realizeaza in bai stationare sau cu jet de apa, utilizandu-se apa rece
sau calda.
Unitatea XAX are prevazuta o statie de preepurare neautomata pentru apele uzate tehnologice
provenite de la atelierul de galvanizare.
Apele uzate rezultate din atelierul de galvanizare (acido-alcaline, cianurice si cromice) sunt
dirijate spre statia de neutralizare. Aceaasta statie este compusa din:
- Bazin de reducere a cianurilor
- Bazin de reducere a cromului
- Bazin de neutralizare
- Bazine decantoare
Apele uzate provenite din atelierul de galvanizare contin substante chimice toxice, si anume:
acizi, baze, saruri de crom hexavalent si cianuri de sodiu si potasiu.
Apele uzate cianurice se trateaza in 2 etape: in prima etapa are loc alcalinizarea prin adaugarea de solutie
de NaOH 25-40% pentru reglarea pH-ului optin de 8.5-10 si apoi, in etapa a doua are loc oxidarea
cianurilor la cianati cu NaOCl.
Apele uzate cromice se denocivizeaza si ele in doua etape, astfel: in prima etapa, se adauga solutie de
H₂SO₄ 25% pentru obtinerea pH-ului optim de 2-3, dupa care urmeaza reducerea cromatilor prin
adaugare de solutie de Na₂S₂O₅ 25-40%. Apele astfel denocivizate sunt deversate in decantorul primar.
Apele uzate acide si alcaline se denocivizeaza cu H₂SO₄ cand pH-ul depaseste valoare de 8.5 sau cu
NaOH cand pH-ul este mai mic de 6. Reglarea acestor valori ale pH-ului se face prin amestecarea apelor
acide cu apele alcaline, dar numai dupa transformarea cianurilor sau cromatilor.
Apele uzate provenite din bazinele de neutralizare se trimit in bazinul final de decantare dupa
care se evacueaza in canalizarea oraseneasca impreuna cu apele uzate menajere si pluviale prin racordul
R1 din Str. Bucovina.
 Monitorizari de mediu

Se precizeaza ca se efectueaza:
- Zilnic, de catre, Laboratorul de Chimie al societatii analiza apelor uzate evacuate prin racordul R1, la
urmatorii indicatori:pH, CNˉ, Cr⁶⁺, verificandi-se incadrarea indicatorilor de calitate in limitele stabilite
de Normativul NTPA 002/1996. Rezultatele se trec intr-un „Registru de evidenta” de catre Laboratorul de
chimie al XAX.
- Lunar, are loc verificarea celor 3 racorduri de evacuare a apei uzate. La urmatorii indicatori: pH, CNˉ,
Cr⁶⁺, cloruri, sulfati, suspensii, reziduu fix. Rezultatele sunt consemnate in Buletinele de Analiza emise
de catre Laboratorul de Chimie propriu, indicatorii de calitate analizati incadrandu-se in limitele impuse
de NTPA 002/1997.
- Lunar, prin R.G.A.B.- Laboratorul de analiza apa uzata, se efectueaza analiza apelor uzate la racordul R1
la toti indicatorii de calitate, conform Contractului nr. 172/22.11.1999. rezultatele se regasesc in
Buletinele de analiza emise de Laboratorul de analiza ape uzate a R.G.A.B., indicatorii de calitate
analizati incadrandu-se in limitele impuse de NTPA 2002/1997.

5.3. Sol- efectele potentiale ale activitatii de pe amplasament

Dintre factorii de mediu, solul are o importanta majora, acesta constituie pe de o parte un loc
de acumulare a elementelor poluante, iar pe de alta parte un mijloc de raspuns dinamic la procesul
acumularii.
Solul determina productia agricola si starea padurilor, conditioneaza litosfera si calitatea
apelor, regleaza scurgerea in bazinele hidrografice si serveste drept geomembrana pentru diminuarea
poluarii aerului si a apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea poluantilor chimici. Modificarile care se
produc in sol, ca urmare a impactului poluant, se reflecta asupra celeilalte verigi ale lantului trofic: apa-
vegetatie-animale-oameni.
In functie de natura si intensitatea impactului, precum si de insusirile native fizice si chimice
ale solurilor, modificarile care se produc in sol si repartitia acestora este diferita.
Emisiile nocive, rezultat al mai multor procese industriale, circulatiei rutiere, climatizarii
agriculturii, etc., transportate, pe calea aerului la sute de kilometrii, polueaza si pot afecta in modul cel
mai grav natura solului. Asa cum se stie, solul reprezinta la ora actuala, principalul factor de care depinde
productia de hrana a omenirii.
La suprafata solului, s-a format pe parcursul timpurilor un strat de humus care este fertil.
Degradarea solului consta in schimbarea compozitiei sale, calitative si cantitative, schimabare normala
care afecteaza evolutia normala a biocenozei aferente lui. Formarea humusului este un proces extrem de
lent, in timp ce distrugerea sa este extrem de rapida.
Principalele noxe la XAX provin de la atelierul sablare si sunt particulele de nisip, care nu
constituie noxa pentru factorul de mediu sol, ci reprezinta noxa numai din punctul de vedere al emisiilor
atmosferice. Particulele foarte fine de nisip spart sunt evacuate in atmosfera si se depun pe sol in
apropierea atelierului sablaj. Nisipul uzate rezultat din atelierul de sablare se evacueaza si se depoziteaza
in spatiile special amenajate pentru deseurile menajere. Pulberile rezultate din procesul de sablare sunt
captate si trecute printr-o instalatie de desprafuire prevazuta cu filtre si un hidrociclon.
Principalele noxe rezultate in urma proceselor de prelucrare a componentelor optice provin de
la operatia de spalare si sunt slamurile rezultate din decantarea si vaporizarea materialelor utilizate
( acetona, alcool). Activitatea de colectare si depozitate a deseurilor ca surse posibile de poluare a solului
este bine pusa la punct, neexistnad posibilitatea poluarii solului.

In conditii de functionare anormala

In conditii de functionare anormala, de defectare a instalatiilor si masinilor din linia de
productie a produselor optice, substantele chimice toxice si periculoase, sau radioactive ar putea polua
mediul, mai ales in jurul societatii.
 Pentru prevenirea acetor tipuri de accidente s-au luat masuri de precautie si s-au stabilit norme
si regului, a caror respectare cu strictete reduce la minim riscurl de accidente.
Efectele, in functie de accidentul produs, ar putea afecta solul, aerul si apa (in cazul in care substante
periculoase ar ajunge in sistemul de canalizare orasenesc, fiind ulterior deversate in emisar, fara o tratare
corespunzatoare).

6. Informare, formare, comunicare

Rezumatul aspectelor de neconformitate si cuantificare a acestora, dupa caz, in propuneri pentru obiective
de mediu minim acceptate sau program de conformare:
- Apa: este necesara retehnologizarea Statiei de neutralizare a apelor uzate provenite de la atelierul de
galvanizare. Se impune monitorizarea in continuare a evacuarilor, atat cantitativ, cat si calitativ.
- Aer: in prezent nu este cazul. Se impune monitorizarea in continuare, verificarea si curatirea periodicca a
instalatiilor de depoluare.
- Sol: stabilirea de puncte de control pentru probele de sol pentru a se determina si stabili poluarea
potentiala si eventualul impact al agentilor poluanti asupra solului.
- Azbestul: a fost utilizat la confectionarea acoperisurilor unor cladiri de pe platforma. Conform
reglementarilor europene (UE 87/217/EEC si 91/382/EEC) azbestul, nu trebuie utilizat ca material de
constructie, fiind cancergien.

6.1. Furnizori

Furnizorii de materii prime si materiale utilizare pentru desfasurarea activitatii:

- SC ALPROM SLATINA
- SC LAROMET BUCURESTI
- COMBINATUL DE OTELURI GRELE TÂRGOVISTE
- OLTCHIM RM.VÂLCEA
- ICME BUCURESTI
- SCHOOT / GERMANIA
- RMB / TEXIMP / ELVETIA
- MICHIOH / JAPONIA
- OSRAM / GERMANIA
- PHILIPS / OLANDA