UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

Portofoliu de practică

Dogaru Andreea-Ioana
Grupa 102

București, 2021
 1. Geologie

Prezentarea cadrului geologic și tectonic, utilă pentru a înțelege și a încadra, din

acest punct de vedere zona studiată, s-a făcut pe baza lucrării „Harta Geologică a României sc.
1:200000”. Astfel Bacăul se află pe foaia 22 Bârlad (L-35-XVI-D1), în zona sud-vestică a foii,
perimetrul, din punct de vedere geologic, facând parte din Platforma Scitică.

Figura 1 Harta Geologică a Romăniei din zona Bacău

(Sursa: Google Earth Pro)

2. Hidrologie

Rețeaua hidrografică din arealul investigat este direct sau indirect tributară râului
Bistrița, curs de apă permanent care drenează toate apele de suprafață, cu caracter permanent
și temporar, din bazinul său.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret și Bistrița, și de afluenții
acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeșul cu afluenții
săi Bârnat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor
două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea
scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex:
asigurarea energiei electrice, combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și
industrială, practicarea sporturilor nautice.

Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud,
cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriței, și o îngustare spre sud, „poarta Siretului",
suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei și culmile subcarpatice Pietricica-
Barboiu.

Toate lacurile de acumulare din Bacău sunt considerate arii naturale protejate avifaunistice ] și
sunt în custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău prin situl Natura 2000.

Informațiile caracteristice, hidrologice, privind nivelul apei subterane și caracterul

stratelor acvifere din zona studiată sunt oferite de cercetările efectuate de-a lungul timpului în
zonă, cu scop de explorare și exploatare, atât pentru acviferele freatice cât și pentru acviferele
de adâncime.

Rezultatul lucrărilor de cercetare înteprinse până în pezent, au permis evidențierea

resurselor acvifere subterane diferențiate pe criterii de adâncime, facies și vârstă, astfel, în zonă
situația sub aspect hidrogeologic este mai complexă , contribuind mai mulți factori cu mare
variabilitate pe suprafață, cum ar fi adâncimea și înclinarea formațiunilor de fundament care
poate constitui patul acviferului, grosimea stratelor acvifere, permeabilitatea acestora în
condițiile existenței materialului argilos în interspații, mărimea suprafeței bazunului de
alimentare, etc.

3. Geografie umană generală

Dacă privim în trecut, găsim statistici, articole care afirmă că județul Bacău a fost un
important centru comercial- industrial din regiunea de Nord-Est a țării, ca urmare a dezvoltării
sale economice treptate din perioada comunistă.

În această perioadă, din punct de vedere industrial județul a cunoscut un avânt

economic mare, pe teritoriul acestuia fiind construite zeci de întreprinderi, uzine și fabrici care
au adus faimă atât localnicilor cât și a țării în afara granițelor.

Din păcate, la ora actuală, asistăm la derularea unui proces activ de dezindustrializării
al județului. Acest proces a început după finalizarea regimului comunist, mai exact, după 1989.
În cele ce urmează, vă prezentăm o listă care conține cele mai importante puncte industriale
din județul Bacău distruse și falimentate de către guvernele post-decembriste:
Întreprinderea Electrocentrale Borzești, Întreprinderea de rețele electrice Bacău,
Întreprinderea metalurgică Bacău, Întreprinderea de șuruburi Bacău, Întreprinderea de mașini
unelte Bacău, Combinatul Petrochimic Borzești Bacău, Întreprinderea Rafinăria Dărmănești
Bacău, Combinatul de îngrășăminte chimice Bacău, Combinatul de prelucrare a lemnului
Comănești Bacău, Întreprinderea de exploatare forestieră și transport Bacău, Întreprinderea de
celuloză și hârtie „Letea” Bacău, Întreprinderea de postav „Proletarul”, Bacău, Întreprinderea
de confecții, Bacău, Întreprinderea de încălțăminte și piele „Partizanul”.

Într-un comunicat ministerial se precizează că Ministerul Economiei a decis dizolvarea și

lichidarea sucursalei, dând vina pe „imposibilitatea realizării obiectivilui de activitate –
producerea de energie electrică.”SE Borzești și-a început activitatea în anul 1955,
înregistrând o capacitate de 210 MW, astfel, înainte de Revoluție, compania devine cel mai
mare producător de energie electrică din Moldova.După această frumoasă perioadă de activare,
SE Borzești își cunoaște declinul la începutul anilor 1990, din pricina nerentabilității și politicii
prețurilor energetice. Compania nu mai produce nimic de mai bine de 13 ani, fiind la un pas
de desființare. Dacă la începutul activității sale, SE Borzești oferea peste 3500 de locuri de
muncă, astăzi la companie mai lucrează circa 30 de angajați.

Întreprinderea de confecții din Bacău – „floarea” Bacăului de cândva

Înființată la 25 mai, 1949, fabrica se axa mai ales pe producerea de confecții și tricotaje, având
în subordine mai multe întreprinderi care produceau aceleași mărfuri.

Fabrica întrunea peste 800 de salariați, avându-și sediul în județul Bacău, str Milcov nr. 4.

La începutul activității, întreprinderea dispunea de 250 de mașini casnice, iar, cu timpul,

acestea au fost înlocuite de noile tehnologii moderne. După 30 de ani de activitate, fabrica
devine cel mai important centru industrial de confecții din zona Moldovei.

După Revoluție, fabrica de confecții din Bacău este dărâmată complet, lăsând 1500 de
muncitori pe drumuri. Astfel, cele 3,5 ha de pământ din centrul Bacăului pe care se întindea
până în 1989 fabrica de confecții au fost pregătite pentru construcția unui Mall, hypermarket-
ul Cora, ridicarea căruia a mai hotărât distrugerea altor câteva zeci de magazine. Iulian Pichiu,
blogger din România, își amintește cu nostalgie de această fabrică care constituia odată inima
Bacăului : „Îmi aduc aminte vag despre această fabrică de Confecții Bacău ! Am copilărit pe
strada Miciurin (astăzi Mircea Eliade) și nu pot uita zarva din jurul fabricii, autobuzele pline
ochi de oameni mereu grăbiți.”

Bibre Elena, o fostă muncitoare la Fabrica de Confecții Bacău mărturisește

pentru blogspot.ro :„Am muncit o viață de om acolo și aș face-o din nou ! Acolo am
îmbătrânit…Și îmi place cum am îmbătrânit acolo.”

Analizând datele expuse mai sus și făcând o retrospectivă a evenimentelor din domeniul
industrial al orașului, ajungem la trista concluzie că Bacăul recidivează, dat fiind faptul că în
perioada 1990-2000, județul Bacău ocupa poziția a șasea după producția industrială totală a
țării, astăzi făcând coadă acestei ierarhii.

De ce acum 40 de ani, nu era imposibilă deschiderea a zeci de întrepinderi pe teritoriul orașului,

și de ce, mai nou, alte județe învecinate pot înflori, bazându-se eminamente pe resurse proprii
și investiții din afară?

“Echipa Cetățeni Activi pentru Bacău” speră totuși ca autoritățile, dar și locuitorii Bacăului să
se mobilizeze și să contribuim cu toții la dezvoltarea societății în care trăim, pentru că istoria
ne arată că se poate mai bine, că există forțe și oameni capabili care să producă schimbarea în
așa fel, încât Bacăul să redevină cel de odinioară, recăpătându-și titlul bine meritat cândva de
„cel mai important centru industrial al Moldovei.”