anagement in Alimentatie Publica si Agroturism

Anul III
Vasile Nicolae Mat III

DATE GENERALE:

1. Denumirea obiectivului de investiii : PENSIUNEA CARUL CU

BERE
2. Amplasament: extravilnul comunei Berca
3. Beneficiarul investitiei Vasile Nicolae
4. Elaboratorul studiului: Vasile Nicolae

DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL

Terenul este situat in extravilanul comunei Berca , este proprietatea beneficiarului si este
amplasat la aproximativ 35Km de municipiul Buzau.

Comuna Berca se afla in zona centrala a judeului, pe ambele maluri ale Buzului, in zona de
varsare a rului Saratel in acesta, in Subcarpatii de Curbura.

Clima se inscrie in condiiile generale ale climatului de deal si podi, cu temperature de 6-10
grade Celsius si precipitaii medii anuale de 700- 800mm, depind aceste limite ale
precipitaiilor spre munte. Influentele climatice resimite aici sunt cele est-europene (continentale
sau de ariditate), in cea mai mare parte se caracterizeaz prin veri calde si secetoase si ierni
aspre, geroase. Vntul resimit aici e Crivatul, cu aciune mai tot timpul anului dar mai ales
iarna, simtindu-se uoare influente de tranziie spre limita vestia a unitatii.

Solul acestei zone aparine categoriei argiluvisoluri (cenuii si brun- roscate) si cambisolurilor
brune si brun acide.Adncimea de nghe este de 0,90 m. Din punct de vedere seismic terenul
studiat se incadreaza cu urmtoarele valori pentru coeficieni: acceleraia terenului Ag = 0,28;.
Nivelul apei subterane va fi dat prin studiul geotehnic ce se va ntocmi.

Suprafata totala a terenului este de 6.000 mp.

FUNDAMENTAREA NECESITII SI OPORTUNITII AVUTE IN

VEDERE LA APROBAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE :

In Romania, cea mai cunoscuta formaiune de vulcani noroioi se gaseste in judeul Buzu, fiind
deasemeni si cea mai mare formative geologica de forma conica formata prin erupia nmolului
din adncime din Europa de SE si se dorete includerea intr-un traseu turistic. Acetia sunt
localizai n Subcarpatii de Curbura, in localitatea Berea.

Vulcanii sunt formai datorit erupiilor de gaze ce provin din adncurile pmntului, de la peste
3000 metri adncime. Gazele naturale traverseaz un sol argilos strbtut de panza freatica si

1
Vasile Nicolae Mat III

astfel nmolul rece iese la suprafaa formnd conuri care dup uscare se aseamana cu nite
vulcani.

Cunoscui in zona sub denumirea de pacte, vulcanii noroioi au aceiai structura ca si vulcanii
adevarati, in interiorul lor producandu-se procese similare. Altfel spus avem de-a face cu nite
vulcani in miniatura la care conurile nu depasesc 5- 6m inaltime, iar adancimea de la care este
aruncat spre suprafaa "lava" este mult mai mica. In final acelai rezultat, adica o suprafaa in
mare parte arida dar in acelai timp spectaculoasa.

Vulcanii Noroioi de la Paciele Mari - Paclele Mici a fost declarata monument al naturii in 1924
si este o arie protejata de interes national (rezervaie natural, tip botanic si geologic).

Vulcanii Noroioi sunt, de fapt, doua platouri unice cu aspect selenar, extreme de
spectaculoase, care se intind pe cateva zeci de hectare la Paclele Mici si Paclele Mari, pe raza
comunelor buzoiene Scoroasa si Berea. Conurile gri-pamantii, mai ascuite sau mai plate, din
care tasneste sau se prelinge noroiul rece sunt, in prezent, una dintre cele mai cunoscute
atracii turistice buzoiene, o apariie ce infioara la fiecare revedere.

Cu o ntindere de aproximativ 10 hectare, Paclele Mici adpostesc cei mai multi vulcani
noroioi, vulcani de dimensiuni mici dar cu forme dintre cele mai variate.

Pe direcia de N-E, la cativa kilometric distanta de Paclele Mici se afla Paclele Mari; acestea se
intend pe o suprafaa totala de 20 ha. Numele acestei poriuni, parte din Vulcanii Noroioi vine
de la cei 3 vulcani principali, ce se afla in centrul platoului. Fiecare dintre cei trei uriai masoara
in diametru peste 100 de metri; baza acestora este presarata cu mici cratere si limbi de noroi.

In aceasta zona, vegetaia este foarte saraca, existnd doar cativa copaci. Pe langa acetia, in
acesta zona se mai regsesc doua plante extreme de rare (Obione Verrucifera si Nitrateria
Schoberi), ce se dezvolta intr-un mediu bogat in sruri si sunt protejate prin lege.

De zona arida si plina de cratere a vulcanilor, in imediata vecintate, gasim o explozie de

verdeaa: pdure de liliac, copaci de toate soiurile sau tufe de verdeaa. Toate acestea dau un
aspect aparte zonei si te fac sa pui antiteza verdeaa si bogatia solului cu ariditatea, de parca ar
fi doua lumi tofel diferite, aflate la mare distanta una de alta.

Atractii turistice

Focul Viu
In Subcarpatii Buzului pe versantul vestic a culmii Breazau , aflat pe stnga vii Stanicului la
NNE de satul Berea (Comuna Lopatari) din Judeul Buzu, la o altitudine de aproximativ 1030
m. Se pot vedea flcri care izbucnesc din pamant naltndu-se n bataia vntului, uneori cu o
nlime mai mare alteori abia plpinde - depinde foarte mult de presiunea gazelor din interior
si de starea vremii: la fel de bine pot fi stinse temporar.

2
Vasile Nicolae Mat III

Manastirea Ratesti este o mnstire ortodoxa situata in judeul Buzu, comuna Berea, satul
Ratesti. Aceasta aezare monahala a fost ctitorita la sfritul secolului al XVI-lea de boierul
Dragomir si soia sa. A fost initial un schit de clugri ce avea o mica biserica de lemn cu hramul
Sfanta Treime*.

In anul 1784, pentru nevoile schitului se va construi o noua biserica, tot din lemn, inchinata
Sfanului Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir. Pe temelia acestuia se va ridica, mai trziu,
in anul 1844, biserica cea mare de zid, purtnd ambele hramuri ale celor doua biserici vechi de
lemn:"Sfanta Treime" si "Sfanul Mare Mucenic Dimitrie".

Biserica cea mare, imbinand in mod armonios arhitectura bisericeasca autohtona cu elemente
neoclasice, are 30 de metri lungime, 15 metri lime si o inaitime de zece metri. Planul bisericii
este triconic, avand un pronaos mare in partea vestica. Bolile bisericii sunt incununate cu trei
turle construite din scndura: turla mare este octogonala, iar turlele mici sunt hexagonale.
Manastirea Ratesti este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Buzului.

Cetatea-manastire Berca se afla in localitatea Berca, judeul Buzu.Biserica actuala a schitului

aparine unei vechi mnstiri brancovenesti avand ca hram Sfinii Arhangheli Mihail si
Gavriil.Manastirea din Berca a fost zidita ca o cetate medievala, curtea centrala si biserica
acesteia fiind mprejmuite de ziduri de crmid, asemenea aezmintelor brancovenesti. Rolul
de aparare al zidurilor reiese si din grosimea lor, care se vede pana astazi. La rndul ei,
clopotnia a fost folosita ca tum de observaie, mai ales in timpul rzboaielor. Biserica cea mare
a fost sfinita in data de 6 iunie 1694, imediat dup terminarea lucrrilor de zidire a mnstirii.

Astzi, atat biserica schitului din Berca, cat si vechile ruine ale curii boiereti, sunt declarate
monument istoric national precum si fosta staretie, corpul de chili, turnul clopotnia si o parte din
zidul de incinta.

Toate aceste obiective turistice sunt doar cateva din cele ce se regsesc in judeul Buzu si au
fost menionate pentru a justifica si sublinia necesitatea realizrii unei pensiuni turistice.

OPORTUNITATEA REALIZRII PROIECTULUI:

- diminuarea nivelului de srcie a populaiei din zona vizata, dar si din mprejurimi, prin
exploatarea factorilor naturali si valorificarea la nivel superior a resurselor locale;

- creterea potenialului economic al zonei, prin atragerea de turiti si asigurarea de

servicii de cazare, alimentaie, petrecere a timpului liber;

- crearea de spatii de cazarea a fluxului mare de turiti; a spatiilor de odihna si de

recreere, care in prezent sunt insuficiente;

- crearea de noi locuri de munca, cu personal din zona, colarizat prin cursuri de calificare
in domeniul touristic;

3
Vasile Nicolae Mat III

- dezvoltarea localitii prin atragerea de noi investiii, prin crearea unui pas ctre
ntemeierea unui traseu turistic;

- promovarea si dezvoltarea valorilor locale, a istoriei si tradiiilor locului.

Proiectul este necesar pentru ridicarea nivelului de trai, prin:

- exploatarea resurselor turistice; cadrul natural si obiectivelor turistice variate;

- promovarea localitii in preajma careia se afla rezervaia naturala;

- creterea numrului de turiti prin crearea de programe la o scara mai mare, ce ar fi

susinuta de ofertele prezentate in domeniul turistic.

DESCRIEREA FUNCIONALA SI TEHNICA :

Scopul investiiei este realizarea unor spatii, dotri si suprafee moderne, adecvate activitatilor
specifice, cu asigurarea confortului si condiiilor de igiena corespunztoare legislaiei in vigoare.

Se dorete construirea unei pensiuni turistice cu 14 camere de cazare, a cate 2 locuri, la nivel
de trei margarete.

Toate camerele sunt prevzute cu bai proprii, dimensionate corespunztor. Acestea vor fi
mobilatesi dotate conform nivelului categoriei unitatii. Camerele de la nivelul etajului vor dispune
de balcoane.

Cldirea pensiunii va avea regim de inaltime P+1 si are forma in plan, dreptunghiulara , avand o
lungime de 24 m si o latime de 14 m. Langa aceasta va fi plasata inca o anexa care va gazduii
centrala termica .

Pensiunea este prevzut cu sala pentru restaurant, cu o capacitate de 40 de persone, dotata

cu o buctrie dimensionata corespunztor al OU toate spatiile anexe, necesarebunei
funcionari.

La nivelul parterului s-au prevzut 3 camere pentru personal.

La intrarea principala s-a prevzut o terasa acoperita ce constituie i terasa de acces pentru
etaj. Scrile de acces la nivelul etajului sunt exterioare.

Structura de rezistenta a parterului si a etajuluiva fi realizata din cadre din beton armat - stlpi si
grinzi din beton armat.Planseul de peste parter si etaj va fi din beton armat de 15 cm, iar placa
pe pamant din beton slab armat de 10 cm.Placa pe pamant va fi protejata de un strat de 5 cm
de polistiren expandat sf 10 cm de pietri refuz de ciur, pentru ruperea capilaritatii.

Fundaiile vor fi din beton armat si pentru realizarea lor se vor respecta indicaiile si specificaiile
studiilor si proiectelor de specialitate.Compartimentrile interioare vor fi din crmid de 15 cm
la parter si etaj, iar la mansarda din placi OSB pe structura de lemn de 12 cm.

4
Vasile Nicolae Mat III

Finisajele interioare vor fi:

- pardoseli din parchet laminat, de trafic greu pe caile de acces, sala de restaurant si
camere, iar in bai, buctrie si spatiile anexe, pardoselile vor fi din gresie ceramica
antiderapanta;

- zugrveli lavabile la perei si tavane, faiana la perei in grupurile sanitare,

- tamplaria interioara din lemn stratificat.

Tamplaria exterioara va fi din lemn stratificat cu geam termopan.

Finisajele exterioare vor fi: zugrveli lavabile, invelitoare tabla tip Lindab, soclu placaj piatra.

Suprafaa construita a cldirii va fi de 336 mp, iar cea desfasuratava fl de 672 mp, conform
schitelor anexate.

Inaltimea la cornisava fi de 5 m, iar inaltimea totala, de 8 m.

De asemenea, pentru indeplinirea funciunilor de pensiune turistica rurala clasificat laun nivel
superior, de 3 margarete, se prevd si amenajarl exterioare ce vor consta in realizareade alei
pietonale, organizare spatii verzi, amenajare cu mobilier de gradin, unteren de sport, un spaiu
destinat copiilor, o piscine acoperita, diverse alte zone de relaxare si comunicri, (foisoare),
parcare auto.

Utilitati:

Alimentarea cu apa

Necesarul de apa va fi asigurat printr-un put forat in incintaobiectivului. Apa provenind de la

acesta va fi utilizatain scopuri menajere, de alimentare aobiectelor sanitare cat si a centralei
termice si pentru intretinerea spatiilor verzi (curtea pensiunii). Apa va putea fi folositasi pentru
but, cu acordul organelor sanitare.

Canalizarea :

Evacuarea apelor uzate menajere de la obiectele sanitare, se va face intr -un bazin de stocare
ape uzate vidanjabil, propus in incinta.

Inclzirea spatiilor:

Energia termica necesara incalzirii si preparrii apei calde menajere se va realiza cu o centrala
termica proprie. Centrala termica se va amplasa in camera special amenajatasi va funciona pe
combustibil solid - lemn. Alimentarea cu combustibil solid se va face din depozitul de lemne
amenajat in incinta.

5
Vasile Nicolae Mat III

Instalaiile electrice:

Alimentarea cu energie electrica se va face de la reeaua din zona. Instalaia electrica de

iluminat va asigura cerinele atat cantitative (nivel de iluminare) cat si calitative (distribuie,
culoare, etc) impuse de reglementrile tehnice in vigoare pentru acest tip de cldiri.

Cota de protecie a intrrilor se prevede a fi peste cota terenului amenajat. Se va realiza o

sistematizare verticalain jurul cldirii, care sa asigure indepartarea apei de cldire. Astfel se vor
executa trotuare pe tot conturul cldirii. Scurgerea apelor pluviale se va prelua la teren prin
sistemul de jgheaburi si burlane.

Sigurana in exploatare:

- caile de evacuare au fost dimensionate conform reglementarilor in vigoare;

- caile de circulaie vor fi iluminate si ventilate natural;

- se va executa mprejmuirea incintei

- s-a prevzut ventilarea naturala a incaperilor prin ferestre cu ochiuri mobile

- se va asigura iluminatul natural al incaperilor;

- suprafaa vitratava fi corelat cu destinaia incaperilor.

- iluminatul artificial se va realiza prin instalaii electrice pe baza normativelor specifice;

- s-a prevzut termoizolarea spatiilor

- izolarea acustica a unitilor funcionale impotriva zgomotului provenit din spatiile

adiacente se asigura prin elemente de construcie (perei, plansee, elemente de
nchidere).

Pensiunea va avea gradina proprie , aceasta va ocupa o mare parte din suprafata terenului
avand o suprafata de 2000 de mp . Personal special angajat va avea grija de aceasta si vor
creste aici majoritatea legumelor necesare pentru bucatarie. Legumele vor fi in totalitate
crescute bio .De asemenea turistii vor avea posibilitatea sa ia parte la activitatile din gradina .

6
Vasile Nicolae Mat III

DATE PRIVIND FORA DE,MUNCA OCUPATA DUPA REALIZAREA

INVESTIIEI
Structura calificrii personalului: se va alege un personal pregtit profesional, tanar, tocmai
pentru a oferi serviciilor noastre pe langa calitate si un plus de dinamism. Personalul va fi
recrutat cu ajutorul Ageniei Judeene pentru ocuparea forei de munca si va fi pregtit de o
firma specializata.

1 Administrator
1 Contabil
2 Receptionere
3 Cameriste
4 Ospatari
2 Bucatari
3 Ajutoare de bucatari
4 Gradinari
2 Agenti de paza

DEVIZ GENERAL

Valoarea total a obictivului de investiie va fi detaliata n cadrul devizului general i a devizelor

pe obiect.

Durata de realizare a investiiei - 24 luni