UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

-Tema Proiect-
AMENAJAREA IN SCOPURI TURISTICE A
ZONEI SUCEAVA

Profesor coordonator: Student:

Conf. univ. dr. Andreea Băltărețu
Manea Alexandra
Anul 3 IFR

Bucuresti

-2021-

1
 CUPRINS

Cap.1. Strategia de dezvoltare a zonei turistice Suceava 3

1.1. Date generale de prezentare a judeţului Suceava 5
1.2. Dezvoltarea generală socio-economică a judeţului Suceava 9

Cap.2. Turismul în judeţul Suceava 12

2.1. Baza materială a turismului în judeţul Suceava 12
2.2. Resurse de dezvoltare a turismului 13
2.3. Forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul judeţului Suceava 17
2.4. Analiza SWOT a turismului din judeţul Suceava 19

Cap.3. Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în jud. Suceava 23

3.1. Scopul şi obiectivele strategiei 23
3.2. Plan de acţiuni Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în Suceava 25

Bibliografie 31

2
 Capitolul 1.
Strategia de dezvoltare a zonei turistice Suceava

Zona Suceava sau nordul Moldovei sau Bucovina deţine valori culturale dintre cele mai
vestite pe plan cultural: bisericile cu fresce exterioare. Acest colţ de nord-est al ţării formează o zonă
de interes special care îmbină calităţi culturale şi peisagistice ce trebuie protejate. Sub aspect
turistic, zona nordului Moldovei poate atrage un număr mare de turişti străini şi români, dar poate
conduce şi la supraaglomerare şi deteriorări ireparabile ale monumentelor şi mediului.
Strategia de dezvoltare turistică trebuie să urmărească menţinerea unui număr de turişti în
limitele sociale şi de mediu permise, crearea unor circuite atractive care să vizeze toată zona, o
promovare adecvată a zonei.
Produsul turistic trebuie să se adreseze atât turiştilor interesaţi de cultură, cât şi celor care
studiază cultura din zonă şi celor care întreprind pelerinaje religioase. Nu trebuie omişi oamenii de
afaceri din categoria consumatorilor de turism Atracţiile turistice trebuie să se dezvolte incluzând şi
următoarele aspecte:
- întocmirea unui sistem de organizare a vizitelor la principalele puncte de atracţie;
- o bună semnalizare şi informare turistică atât la punctele de atracţie şi muzee, dar şi la
nivel regional;
- dezvoltarea unor atracţii complementare care să reducă presiunea asupra atracţiilor
principale şi deteriorarea mediului;
- restaurarea monumentelor şi protejarea acestora;
- reabilitarea spaţiilor de cazare din principalele centre şi construirea altora de-a lungul
rutelor principale şi lângă punctele de atracţie;
- încurajarea facilităţilor de turism rural;
- modernizarea drumurilor şi realizarea unor puncte de oprire convenabile, de preferat la
încrucişările de drumuri;
- asigurarea protecţiei rutelor cu peisaje frumoase, a pădurilor;
- întocmirea unui program de reabilitare a hotelurilor şi dotărilor, de construire a noi
clădiri, de restaurare şi conservare a Mănăstirilor.
Zonificarea turistică a judeţului delimitează patru areale mari şi o subzonă, în funcţie de

3
importanţa obiectivelor cuprinse şi de rolul localităţilor componente:
1. Zona mănăstirilor Bucovinei ce include mănăstirile Voroneţ, Humor, Suceviţa, Arbore,
Moldoviţa, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun Suceava, municipiul Rădăuţi cu Biserica Bogdana
şi oraşul Gura Humorului. Această zonă este străbătută de 3 drumuri principale: Bucureşti – Suceava
– Siret (DN2 – E85) , Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei (DN17 – E576) şi
Rădăuţi – Suceviţa – Sadova (DN 17A). Subzona Cacica – Solca deţine ca obiective turistice
mănăstirea şi Hanul Solca, cabana „Trei Iazuri”, Salina Cacica, bisericile de lemn de la Cacica şi
Solca şi cele 2 staţiuni balneoclimaterice nou propuse: Solca şi Cacica.
2. Zona mănăstirilor Stânişoarei unde se găsesc mănăstirile Probota, Slatina şi Râşca; din
punct de vedere turistic această zonă trebuie considerată în strânsă relaţie cu zona mănăstirilor
Bucovinei şi a celor din judeţul Neamţ. Este străbătută de 2 drumuri principale Târgu Neamţ –
Boroaia – Fălticeni (DJ153) , Păltinoasa – Fălticeni (DJ174) .
3. Zona Câmpulung Moldovenesc, întinsă între rezervaţiile ştiinţifice şi monumentele
naturii: Pietrele Doamnei şi Codrii Seculari Slătioara în N-V judeţului. Ca obiective întâlnim: cadrul
natural Moldova Suliţa, Izvoarele Sucevei, masivul Giumalău – Rarău, centre de artă şi folclor. Este
străbătută de 3 artere principale: E 576 – DN 17 Suceava – Vatra Dornei, DN17A Câmpulung
Moldovenesc – Vatra Moldoviţei şi Câmpulung Moldovenesc – Rarău – Chiril (DN17 B).
4. Zona Vatra Dornei, ce cuprinde bazinul Dornelor, staţiunea balneoclimaterică de
importanţă naţională cu acelaşi nume, Valea Bistriţei, localităţi cu izvoare de apă minerală la Dorna
Candrenilor, Şaru Dornei, Poiana Negrii, Panaci, Dârmoxa, Broşteni, satul Ciocăneşti renumit prin
arta meşterilor locali privind decoraţiile exterioare ale caselor ţărăneşti, Masivul Suhard-Ouşoul.
Este străbătută de drumurile principale: Broşteni – Zugreni – Vatra Dornei (DN 17B), Vatra Dornei
– Iacobeni – Cârlibaba (DN 18), Vatra Dornei – Dorna Candrenilor – Lunca Ilvei (DN 17) , Broşteni
– Dârmoxa – Panaci – Vatra Dornei (DJ 174).

Un plan strategic a turismului într-o zonă trebuie să conţină:

- prezentarea principalelor caracteristici:
- date generale de prezentare (aşezare geografică, relieful, clima, reţeaua hidrografică,
resurse naturale, unităţile administrativ-teritoriale, populaţia, istoric);
- dezvoltarea generală socio-economică (industria, agricultura şi silvicultura, producţia
vegetală, pomicultura, zootehnia, industria alimentară, silvicultura, mediul de afaceri,
sectorul bancar, infrastructura de transport, utilităţi, educaţională, de sănătate şi în
domeniul cercetării, servicii sociale – şomaj, asigurări sociale, protecţia copilului);
4
 1.1. Date generale de prezentare a judeţului Suceava
Aşezare geografică

Figura nr. 1 – Harta fizică a judeţului Suceava (sursă: www.lasuceava.ro)

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României şi ocupă o suprafaţă de 8.553,5
km2 (reprezentând 3,6% din teritoriul ţării), fiind al doilea ca mărime din ţară. Dimensiunile mari ale
judeţului explică varietatea geologică, a peisajului, precum şi a resurselor naturale. Sprijinit în partea
de vest pe o coroană de munţi falnici, iar în partea de est lunca largă şi joasă a Siretului, teritoriul
judeţului Suceava are o deschidere de amfiteatru uriaş cu faţada largă de peste 100 km. expusă spre
est.
Judeţul este intersectat de meridianele de 25° şi 26° longitudine estică; paralele de 47° şi 48°
latitudine nordică, încadrează judeţul în afara limitelor sale.
Judeţul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina (frontieră de stat), la sud cu
judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud, iar la est cu
judeţele Botoşani şi Iaşi.
Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi,
depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci.

5
 Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel: zona de munte 53%; zona de podiş
30% şi zona de luncă 17%.
Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial
Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. De la vest spre est, relieful înregistrează o scădere treptată
în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general paralele între
ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană.
Regiunea montană cuprinde masive, grupe de masive şi complexe de culmi separate între ele
prin văi adânci sau arii depresionare. Zonele montane se caracterizează prin întinse păduri şi pajişti
naturale, bogate resurse balneo-turistice, căile de comunicaţie şi aşezările umane cu caracter
permanent, fiind foarte rare.
Unitatea montană se include Carpaţilor Orientali reprezentaţi prin:
- Munţii Suhard – parţial Călimani;
- Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniş, Obcina Feredău, Obcina Mare);
- Munţii Bistriţei (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu)
- Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra).
Clima. Aşezarea geografică în nordul ţării şi altitudinea relativ mare a reliefului determină o
climă mai aspră în judeţul Suceava, comparativ cu judeţele aflate la sud sau cele cu altitudini medii
mai mici. Spaţiul geografic al judeţului Suceava aparţine aproape în egală măsură sectorului cu
climă continentală (partea de est) şi cea cu climă continental-moderată (partea de vest). În ansamblul
său, clima păstrează multe nuanţe de continentalism şi excesivitate, care se manifestă atât în
intervalul rece al anului, cât şi în cel cald.
Temperaturile medii anuale sunt: climatul montan: sub 0°C pe munţii înalţi şi - 6°C pe
versantul estic al Obcinei Mari; climatul extramontan: - 7-8°C.
Reţeaua hidrografică a judeţului însumează o lungime totală de 3.092 km. Toate râurile de pe
teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei generale a reliefului.
Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul
afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (circa 30% din
suprafaţă) şi Suceava.
Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate
în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor,
piscicultură, etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri situate de-a lungul
râului Şomuzu Mare.
Apele subterane din judeţ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice, de
6
fliş, în depozite miocene şi mai ales în formaţiunile aluvionare cuaternare.

Resurse naturale
Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită
complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. Solurile brune şi brun-acide cu un orizont
de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor. În regiunile de podiş, cu
altitudini de 550-600 m., predomină solurile podzolice brune. Solurile cenuşii, cu un orizont gros de
humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava – Siret şi în Podişul Fălticenilor. Suprafeţele
structurale slab înclinate de la nord-vest, spre sud-est de municipiul Suceava, precum şi cele din
Depresiunea Liteni, cunosc o dezvoltare importanta a solurilor cernoziomoide.
Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor
păioase, plantelor tehnice, porumb, etc.
Cele mai importante resurse ale subsolului judeţului se localizează în zona montană. Aici se
întâlnesc importante rezerve de minereuri polimetalice, zăcăminte de mangan, sulfuri complexe,
baritina precum şi izvoare de ape minerale. În zona montană se găsesc zăcăminte de:
- mangan (Dadu, Ciocăneşti, Vatra Dornei, Iacobeni, Şaru Dornei, Broşteni);
- sulfuri polimetalice (Cârlibaba, Fundu Moldovei, Gemenea, Leşu Ursului).
- Unităţile administrativ-teritoriale
-
Judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ-teritorială:
5 municipii: Suceava – municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung
Moldovenesc şi Vatra Dornei;
11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,
Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus;
97 comune, cu 379 sate.
Populaţia
Populaţia judeţului Suceava este de 705.752 locuitori (la 1 iulie 2005), din care: în mediul
urban – 305.873 locuitori, iar în mediul rural – 399.879 locuitori. Sub impactul aplicării legilor
fondul ui funciar, al privatizării şi restructurării unităţilor economice de pe teritoriul judeţului
Suceava, în structura populaţiei ocupate s-au produs însemnate procese de redistribuire a forţei de
muncă.
Populaţia ocupată civilă este de 250.900 persoane, din care 50,3% în agricultură şi
silvicultură, 18,6% în industrie, 8,48 % în comerţ, 2,86% în construcţii, etc. Populaţia activă civilă
7
este de 273.000 persoane, din care 141.400 bărbaţi şi 131.600 femei.

Istoric
Meleagurile sucevene poartă urme ale prezenţei omului din cele mai veghi timpuri, dovadă
fiind descoperirile arheologice din paleolitic, precum şi din epoca neolitică consemnate în multe
localităţi ale judeţului.
Prima atestare documentare scrisă despre Suceava datează din 1388. Odată cu domnia lui
Petru Muşat (1375-1391) se consolidează statul feudal Moldova; apar construcţii impunătoare din
piatră, dintre care se evidenţiază Cetatea de la Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei.
În această perioadă capitala a fost mutată la Suceava, care a devenit astfel centru politic,
economic şi militar al ţării, iar Cetatea de Scaun, principala fortificaţie a Moldovei. Domnia lui
Alexandru cel Bun a făcut ca Ţara Moldovei să cunoască o nouă etapă de consolidare şi dezvoltare
sub toate aspectele.
Sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504) au fost ridicate noi ctitorii, opere de mare
importanţă artistică şi de o remarcabilă originalitate, multe dintre ele, ca Baia, Voroneţ, Putna etc.,
aflându-se pe teritoriul actualului judeţ.
După cel de-al doilea război mondial, Suceava a fost până în anul 1968 reşedinţa regiunii cu
acelaşi nume, incluzând pe lângă actualul teritoriu şi cel al judeţului Botoşani.
Prin reforma administrativ-teritorială din anul 1968 s-a revenit la tradiţionalele unităţi
administrativ teritoriale, astfel regiunea Suceava a fost împărţită în judeţele Suceava şi Botoşani.
Cu origini străvechi care vin din veacuri, meşteşugurile, arta ţesutului şi cusutului, nobleţea
vestimentaţiei populare, transpunerea sensibilităţii şi a dragostei de frumos în adevărate capodopere
realizate din lemn, metal, os sau piei, în arhitectura caselor şi agrementarea specifică a interioarelor,
sunt preocupări care au dat şi dau o măsura talentului locuitorilor acestor meleaguri.
Municipiul Suceava, reşedinţa de judeţ, concentrează aproape toate domeniile vieţii creative
şi productive care valorifică bogatele resurse economice ale spaţiului bucovinean: de prelucrare
lemnului, a sticlei, a materiilor prime alimentare, până în domenii de vârf ale informaticii, creaţiei
spirituale, publicisticii şi alte domenii ale culturii.
În ultimii ani municipiul Suceava şi celelalte oraşe ale judeţului au cunoscut o amplificare a
vieţii economice, comerciale şi bancare, a iniţiativei particulare în colaborare cu întreprinzători din
Europa şi din întreaga lume.

8
 1.2. Dezvoltarea generală socio-economică a judeţului Suceava
Industria
Ramurile industriale reprezentative din judeţul Suceava sunt:
- industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, a cărei dezvoltare este în strânsă
corelaţie cu suprafaţa mare a fondului forestier existent;
- industria celulozei şi hârtiei, reprezentată de cea mai mare societate cu acest profil, SC
Ambro SA Suceava;

Figura nr. 2 - Zona Industriala a Sucevei

- industria alimentară, dezvoltată în corelaţie directă cu agricultura judeţului, se bazează pe
prelucrarea produselor animaliere (carne, lapte) şi a produselor vegetale;
- industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţi comerciale care produc
maşini-unelte, scule, rulmenţi: SC MES SA Suceava, SC Romups SA Suceava, SC URB
Rulmenţi SA Suceava, SC Dorna Mecanica SA Vatra Dornei, etc.
- industria uşoară, reprezentată prin unităţi de confecţii, tricotaje şi încălţăminte: SC
Modin SA Suceava, SC Starmod SA Suceava, SC Bucovina Tex SA Rădăuţi, SC
Romalfa Câmpulung Moldovenesc.
- industria minieră este reprezentată în judeţ prin unităţi de exploatare a minereurilor
neferoase.
Numărul salariaţilor din judeţul Suceava era la 31.08.2005 de 105.020, cu un câştig salarial
mediu brut de 737 RON/persoană.

9
 Agricultura şi silvicultura
Judeţul Suceava dispune de următorul potenţial agricol:
- suprafaţa agricolă – 349.810 hectare (40,9 % din suprafaţa totală), din care 340.276
hectare în proprietate privată (97,3 %);
- suprafaţa arabilă – 180.620 hectare (51,6 % din suprafaţa agricolă), din care 177.269
hectare în proprietate privată (98,1 %);
- suprafaţa păşunilor – 90.430 hectare (25,9 % din suprafaţa agricolă), din care 86.997
hectare în proprietate privată (96,2 %);
- suprafaţa fâneţelor – 75.700 hectare (21,6 % din suprafaţa agricolă);
- suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole – 3.060 hectare (0,87% din suprafaţa agricolă), din
care 2.562 hectare în proprietate privată (83,7 %).
Producţia vegetală
În anul 2005, cele mai întinse suprafeţe au fost cultivate cu plante furajere, cartofi şi grâu –
secară, iar producţiile medii obţinute cele mai mari au fost, în ordine, la plante furajere, cartofi şi
legume.
Pomicultura reprezintă o preocupare importantă a agricultorilor din bazinele pomicole
Rădăşeni, Fălticeni, Preuteşti, Vultureşti. Dintre speciile pomicole, ca pondere, mărul ocupă 70%
din suprafeţele cultivate, prunul 8%, cireşul şi vişinul 6%, părul 5%, alte specii 11%.
Zootehnia este un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură,
valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăriile populaţiei, locuitorii judeţului având o bogată
tradiţie în creşterea animalelor.
O contribuţie importantă la dezvoltarea zootehniei în judeţul Suceava o are suprafaţa mare de
păşune existentă în zona montană, în luncile râurilor, precum şi existenţa terenurilor mai slab
productive, care sunt folosite exclusiv pentru păşunat. Efectivele de animale din judeţul Suceava
sunt: bovine – 178.479 capete; porcine – 140.160 capete; ovine – 256.950 capete; păsări – 1.525.000
capete; cabaline – 43.130 capete.
Activitatea în industria alimentară este organizată pe 10 subramuri principale, numărul
agenţilor economici fiind în permanentă creştere. În acest sens pot fi enumerate unităţi
reprezentative de valorificare superioară a producţiilor agricole: SC La Dorna SA Vatra Dornei, SC
Rarăul SA Câmpulung Moldovenesc, SC Camylact SRL Panaci, SC Facos SA Suceava, SC Super
Star SRL Rădăuţi, etc.
În anul 2005, în judeţul Suceava au funcţionat un număr de 48 mori de grâu, 79 mori de
porumb, 120 unităţi de panificaţie, 12 unităţi de producţie a băuturilor, 2 unităţi de îmbuteliere a
10
apelor minerale.
Programul SAPARD, cu largă aplicabilitate în mediul rural românesc, s-a bucurat de un real
succes în judeţul Suceava. În primele 9 luni ale anului 2005 în satele din judeţul Suceava s-au
derulat un număr de 23 proiecte de infrastructură rurală la măsura 2.1 – „Dezvoltarea şi
îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, în valoare de peste 785 miliarde lei vechi; la măsura 3.1 –
„Investiţii în exploataţii agricole” – 21 proiecte în derulare, cu o valoare de 2.042.438 euro şi la
măsura 3.4 – „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi
multiple şi venituri alternative” – 42 proiecte în derulare, cu o valoare de 6.414.485 euro.
Silvicultura
La sfârşitul anului 2004, suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a judeţului
Suceava era de 453.566 hectare (53% din suprafaţa totală), din care în proprietate privată 63.341
hectare (14% din suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a judeţului Suceava).
Infrastructura
Infrastructura de transport
Judeţul Suceava dispune de o infrastructură dezvoltată şi diversă:
- lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare – 445 km.;
- lungimea simplă a liniilor de cale ferată electrificate – 201 km.;
- lungimea drumurilor publice total – 2.481 km., din care:
- drumuri publice modernizate – 876 km.;
- drumuri publice cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere – 508 km.;
- drumuri naţionale (inclusiv autostrăzi şi drumuri europene) – 631 km.;
- drumuri naţionale modernizate – 532 km.;
- drumuri naţionale cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere – 94 km.;
- drumuri judeţene şi comunale – 1.850 km.;
Judeţul Suceava este străbătut de magistrala europeană Bucureşti – Bacău – Suceava –
Vicşani.
În apropierea municipiului Suceava, la o distanţă de 12 km., se află Aeroportul Internaţional
„Ştefan cel Mare” Suceava , care asigură legăturile aeriene cu restul României, precum şi cu alte
ţări. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava începând cu anul 1960, iar din anul
1963 există pistă betonată, dispozitiv luminos de apropiere şi platformă de îmbarcare/debarcare
pentru pasageri şi marfă.
Judeţul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport la Floreni, în apropierea municipiului
Vatra Dornei şi de patru heliporturi în localităţile: Putna, Suceviţa, Moldoviţa şiVoroneţ.
11
 Infrastructura de utilităţi
Judeţul Suceava dispunea la data de 31.12.2004 de o reţea de distribuţie a apei potabile în
lungime totală simplă de 766,7 km. şi de o lungime simplă a conductelor de canalizare de 565,1 km.
Infrastructura educaţională
În anul şcolar 2005/2006, reţeaua de învăţământ din judeţul Suceava era formată dintr-un
număr de 970 unităţi de învăţământ, cu 9.136 cadre didactice şi 131.402 elevi înscrişi.
Învăţământul universitar se desfăşoară în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”, cu un număr
de 11.300 studenţi înscrişi la cele 9 facultăţi: Educaţie Fizică şi Sport, Inginerie Alimentară,
Inginerie Electrică, Ingineria Mecanică, Istorie şi Geografie, Litere şi Ştiinţe ale comunicării,
Silvicultură, Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Ştiinţe ale Educaţiei.
Infrastructura de sănătate
Sistemul de sănătate din judeţul Suceava dispune de o reţea de unităţi sanitare formată din
spitale (cu aproximativ 3.400 paturi), policlinici, cabinete medicale urbane şi comunale, în care îşi
desfăşoară activitatea 845 de medici (783 în sectorul public şi 62 în sectorul privat), 248 medici
stomatologi (149 în sectorul public şi 99 în sectorul privat), 2.801 personal mediu sanitar (2.627 în
sectorul public şi 174 în sectorul privat). În anul 2004, numărul farmaciştilor din judeţ era de 261,
din care 19 în sectorul public şi 242 în sectorul privat.
Infrastructura în domeniul cercetării
În judeţul Suceava îşi desfăşoară activitatea unităţi şi filiale de cercetare ştiinţifică, printre
care: Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava, Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă
Suceava, Staţiunea Experimentală pentru Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc, Staţiunea de
Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Fălticeni.
În activitatea de cercetare-dezvoltare din judeţul Suceava lucrau la sfârşitul anului 2004, un
număr de 511 persoane (20,4% salariaţi din acest domeniu, la 10.000 persoane ocupate civile),
cheltuielile totale pentru acest sector în acelaşi an, 2004, ridicându-se la suma de 27.604 milioane
ROL (preţuri curente).
Capitolul 2.
Turismul în judeţul Suceava

2.1. Baza materială a turismului în judeţul Suceava

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului,
apelor, zonei montane, precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent, judeţul

12
Suceava deţine un potenţial turistic ridicat. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate,
tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei bucovinean, tradiţiile de sărbători şi portul
popular dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.
Pentru a reliefa situaţia turismului în judeţul Suceava, prezentăm în anexe câţiva indicatori
economici ce caracterizează acest sector.

2.2. Resurse de dezvoltare a turismului

Râul Lungime (km.) din care % din total lun-
În România În judeţul Suceava
gime în judeţul
Suceava
Suceava 559 148 26,47
Suceava 173 170 98,26
Şomuzu Mare 51 51 100
Moldova 213 149 69,95
Bistriţa 283 131 46,29
Dorna 46 46 100
Total 1.325 695
Tabel nr. 1 – Lungimea principalelor cursuri de apă

Denumire vârf Denumire masiv Altitudine (m.)

Pietrosu Călimani 2.100
Omului Suhard 1.932
Budacu Bistriţei 1.859
Giumalău Rarău-Giumalău 1.857
Pietrosu Bistriţei 1.791
Rarău Rarău 1.651
Lucina Obcina Mestecăniş 1.588
Tabel nr. 2 – Principalele vârfuri din judeţul Suceava

Denumire Localitatea
Muzeul de Istorie Municipiul Suceava
Muzeul de Ştiinţele Naturii Municipiul Suceava
Cetatea de Scaun Municipiul Suceava
Mănăstirea Zamca Municipiul Suceava
Mănăstirea Sfântul Ioan Municipiul Suceava
Hanul Domnesc Municipiul Suceava
Mănăstirea Voroneţ Oraş Gura Humorului
Mănăstirea Suceviţa Comuna Suceviţa
Mănăstirea Moldoviţa Comuna Moldoviţa
Mănăstirea Putna Comuna Putna
Mănăstirea Dragomirna Comuna Mitocu Dragomirnei

13
 Mănăstirea Humor Oraş Gura Humorului
Muzeul Arta Lemnului Municipiul Câmpulung Moldovenesc
Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene Municipiul Rădăuţi
Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea Comuna Marginea
Chilia lui Daniil Sihastrul Comuna Putna
Casa Memorială Ciprian Porumbescu Comuna Ciprian Porumbescu
Salina Cacica Comuna Cacica
Depresiunea Dornelor Oraş Vatra Dornei
Pietrele Doamnei Munţii Rarău
Rezervaţia Naturală Ponoare Comuna Moara
Rezervaţia Naturală Lucina Comuna Moldova Suliţa
Tabel nr. 3 – Principalele atracţii turistice din judeţul Suceava

Habitate naturale
Din cele 10 regiuni biogeografice aflate în evidenţa Comunităţii Europene, în România se
regăsesc 5 dintre ele (alpină, continentală, panonică, stepică, pontică), iar judeţul Suceava aparţine
zonelor alpină, continentală şi stepică.
Sit-urile de interes comunitar sunt trecute în Directiva Habitate transpusă în legislaţia noastră
prin Legea nr. 462/2001. Conform observaţiilor din teren au fost identificate 11 situri de importanţă
comunitară unele dintre ele de importanţă prioritar ă: turbării active, turbării împădurite, păduri
eurosiberiene stepice cu Qercus robur.
Nr Tip habitat Localizare
.
1. Pajişti calcaroase alpine şi subalpine – pajişti Crucea, Pojorâta, Stulpicani, Vatra
calcifile Dornei
2. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, Bosanci
turboase sau bogate în aluviuni argiloase
(Molinia coerulea)
3. Turbării active Poiana Stampei, Şaru Dornei,
Moldova Suliţa
4. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de Pojorâta – Valea Putnei
la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin
5. Păduri de tip Asperulo – Fagetum Dragomirna
6. Turbării împădurite Poiana Stampei, Şaru Dornei,
Moldova Suliţa
7. Stejăriş bătrân acidofil al câmpiilor nisipoase Zamostea
cu Quercus robur
8. Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur Pătrăuţi
9. Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine Obcinile Bucovinei, Munţii Suhard,

14
 montane Călimani, Bistriţie, Rarău, Slătioarei
10. Păduri alpine cu larix decidua şi/sau Pinus Munţii Călimani
cembra
11. Fâneţe montane Stulpicani
Tabel nr. 4 – Principalele habitate naturale din judeţul Suceava

Floră şi faună sălbatică

Pe teritoriul judeţului Suceava au fost identificate specii de plante de interes comunitar,
conform prevederilor Legii nr. 462/2001, bine reprezentate de populaţii stabile, localizate în
rezervaţii.
Nr.crt Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei Localizare
.
1. Ligularia sibirica (Gălbenele) Ponoare
2. Cypripedium calceolus (Papucul Doamnei) Zamostea, Pojorâta, Stulpicani
3. Iris aphylla hungarica (Iris) Ponoare
4. Pulsatilla pantens (Dediţel) Ponoare
5. Arctostaphylos uva-ursi (Strugurele ursului) Breaza
6. Sphagnum spp. (Muşchi de turbă) Poiana Stampei, Şaru Dornei,
Moldova Suliţa
7. Galanthus nivalis (Ghiocel) Zamostea, Pătrăuţi, Dragomirna
8. Arnica montana (Arnica) Pojorâta, Stulpicani, Moldoviţa
9. Genţiana lutea (Ghinţura galbenă) Şaru Dornei, Dorna Candreni
Tabel nr. 5 – Principalele specii de interes comunitar din judeţul Suceava

Speciile de faună inventariate conform Legii nr. 462/2001, au relevat existenţa unei bogate
faune reprezentată în special de către carnivorele mari (urs, lup, râs) şi a unei variate ornitofaune, la
care se adaugă şi prezenţa unor specii de nevertebrate (Parnassius apollo, Lucanus cervus). Dintre
carnivore, importanţă prioritară o au ursul şi vidra, iar dintre păsări, acvila ţipătoare.

Starea ariilor naturale protejate

Pe teritoriul judeţului Suceava se află un număr de 22 rezervaţii naturale cu suprafaţa de
4.457,20 hectare, din care 6 rezervaţii naturale botanice, 8 rezervaţii naturale forestiere, 5 rezervaţii
naturale geologice, 1 rezervaţie naturală paleontologică, 2 rezervaţii naturale mixte.

15
 Figura nr. 3 - Pietrele Doamnei
În conformitate cu Ordinului nr. 850/2003 al MAPAM, au fost atribuite în custodie
rezervaţiile naturale. În urma evaluării solicitărilor de custodie comisia de evaluare a încredinţat în
custodie Direcţiei Silvice Suceava un număr de 19 rezervaţii naturale şi Academiei Române 2
rezervaţii naturale. S-au întocmit convenţiile de custodie, atestatele şi s-au eliberat legitimaţiile de
custodie.
Starea pădurilor
Din totalul suprafeţei judeţului Suceava (855.350 hectare), 53% este acoperită cu păduri,
majoritatea acestora fiind în proprietatea publică (RNP) şi proprietate privată (persoane juridice şi
fizice).
Starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier (suprafeţe
afectate de fenomenul de uscare, pe stadii şi compoziţie, suprafeţe afectate de delicte silvice,
incendii, păşunat ilegal).
Suprafeţele scoase din fondul forestier în anul 2004 au însumat 20 hectare, reprezentând
transmiteri temporare pentru amplasare de sonde de foraj, relee de telefonie mobilă, conducte de
aducţiune apă, reţele electrice.
În urma parcurgerii cu tăieri a fondurilor forestiere în anul 2004 situaţia regenerării pădurilor
este redată în tabelul de mai jos pe categorii de lucrări, împăduriri şi regenerări naturale.

2.3. Forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul judeţului Suceava

16
 Pe tot cuprinsul judeţului Suceava, dar mai ales în zona Bucovinei se pot practica o
multitudine de forme de turism: turismul itinerant cu valenţe culturale, turismul balnear, turismul
rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare şi pescuit, turismul pentru echitaţie,
turismul pentru sporturile de iarnă, turismul de congrese şi reuniuni, turismul de odihnă, recreere şi
agrement.
Turismul cultural prezintă mari posibilităţi de atracţie pentru turiştii străini prin integrarea
valorilor de patrimoniu cultural naţional în cel european şi mondial (mănăstirile clasificate de
UNESCO şi având semnificaţii internaţionale – atribuirea premiului „Pomme d’Or” de către
Federaţia Internaţională a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism). Revelator în privinţa potenţialului
cultural al zonei este faptul că în presa germană se vehiculează sloganul „Bucovina – ţara celor 1000
de biserici”, atrăgând atenţia asupra dezvoltării deosebite a turismului ecumenic şi de pelerinaj.
În plus, o atracţie deosebită a zonei o constituie numeroasele activităţi artizanale ce au loc
aici: pictarea icoanelor (circa 15 artizani plus maicile de la mănăstiri), încondeierea ouălelor (60 de
ateliere de artizanat), meşteşugul lemnului (10 artizani care fabrică butoaie, 52 sculptori în lemn, un
fabricant de instrumente muzicale tradiţionale), olărit (în special olăritul cu argilă neagră, cunoscut
în întreaga lume), sculptura în piatră, ţesutul şi lucrăturile din piele, blănărie, măşti populare.
Turismul balnear este relativ dezvoltat, dar necesită multe îmbunătăţiri pe linia modernizării
bazei materiale. Municipiul Vatra Dornei, declarat staţiune turistică s-a dezvoltat în special prin
turism, datorită staţiunii balneo-climaterice şi a izvoarelor de apă minerală (carbogazoase, hipotone,
atermale, bicarbonate sodice, calcice şi magnezice, feruginoase), cu multiple calităţi terapeutice,
precum şi a nămolului de turbă din Tinovul Mare. Indicaţiile terapeutice sunt de profilaxie, pentru
tratament curativ şi de recuperare, afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, afecţiuni ale aparatului
locomotor, pentru boli asociate etc.
Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât activitatea
turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulaţie turistică, prestare de servicii suplimentare), cât şi
cea economică (de regulă agricolă), găseşte în satele bucovinene premise favorabile de dezvoltare.
Spaţiul rural dispune de un bogat potenţial turistic care există atât în zonele montane, cât şi
în cele submontane.
Pe lângă monumentele istorice şi naturale interesul turistic este crescut de existenţa unor
valoroase resurse în câmpul biodiversităţii. Acţiunea de atragere a satelor care dispun de potenţial
natural, cât şi cultural – spiritual, în cadrul reţelelor de turism intern şi internaţional este în
permanent progres pe teritoriul judeţului. Astfel, au apărut ONG-uri care se ocupă de asemenea
activităţi, cum sunt: Agenţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural – ANTREC, Federaţia
17
Română de Dezvoltare Montană şi Rurală – FRDMR, Asociaţia „GEC Bucovina” etc.
Turismul de tranzit necesită îmbunătăţiri multiple legate de modernizarea şi extinderea căilor
rutiere şi feroviare, cât şi a serviciilor aferente.
Turismul pentru vânătoare şi pescuit, ca şi cel pentru practicarea sporturilor nautice necesită
a fi promovat având în vedere potenţialul existent – cinegetic, piscicol şi hidrografic.
Turismul pentru echitaţie beneficiază de existenţa a două herghelii: la Rădăuţi şi Lucina.
Turismul pentru sporturi de iarnă este practicat în zona municipiilor Câmpulung
Moldovenesc şi Vatra Dornei, dar acesta poate cunoaşte o extindere mult mai mare.
Turismul extrem se poate desfăşura într-un mediu în care condiţiile geografice sunt
favorabile (peisaje naturale atractive, obiective naturale originale, etc.). Ca parte componentă a
turismului în general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventură, cuprinzând activităţi
specifice: alpinismul, parapanta, navigaţia, călătoriile cu mijloacele motorizate, snowboarding
extrem, caving, etc. Munţii Bucovinei oferă excelente condiţii pentru practicarea unor activităţi ce
ţin de turismul de aventură. În perioada verii, Munţii Suhard, Giumalău şi Călimani, aflaţi în jurul
staţiunii Vatra Dornei sunt pe placul celor care doresc să facă drumeţii sau să se deplaseze cu
bicicletele pe traseele montane de creastă, sport cunoscut sub numele de mountain-biking. În zona
Dornelor se pot organiza, de asemenea, activităţi specifice sporturilor extreme şi turismului de
aventură cum ar fi: river-rafting-ul, mountain-biking-ul. Un alt sport extrem practicat la Vatra
Dornei este parapanta, datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului, în special în
Vârful Ouşorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor
aeronautice, în special a parapantei şi deltaplanului.
Alpinismul este practicat mai ales în Călimani, Rarău-Giumalău, Suhard, atât vara, cât şi
iarna. Escalada sportivă începe în luna mai şi se termină în octombrie. Sezonul de ice-climbing
(escaladă sportivă pe gheaţă) în cascada Zugreni şi culoarele învecinate, începe în decembrie şi se
termină în martie.
Traversarea tiroliană ( lansarea asigurată, pe coardă întinsă între 2 puncte fixe – pereţi de
stâncă, copaci, maluri, etc.), alături de rapel (coborâre controlată pe coardă asigurată pe lângă un
perete de stâncă) sunt alte activităţi sportive extreme ce pot fi practicate în zonă.
Raftingul-ul (limba engleză – whitewater rafting – rafting de apă albă) este una dintre cele
mai rapid dezvoltate activităţi sportive şi de agrement în aer liber şi presupune coborârea într-o
barcă gonflabilă a unui râu cu apă repede. Alături de acesta, whitewater kayaking (creek kayaking –
parcurgerea unor râuri de munte cu debite mari, pe distanţe cuprinse între 50 m., până la câteva sute;
rodeo kayaking se face aproape static, pe porţiuni mici de râu, cu vârtejuri, valuri mari pe care se fac
18
figuri acrobatice) se poate practica pe râurile din zona Depresiunii Dornelor. Alte forme de turism
extrem care ar putea fi practicate în judeţul Suceava sunt: orientarea (utilizând hărţi, busole,
fenomenele meteo şi astrologice, reperele naturale, etc.), paintball ( luptă simulată între două echipe
dotate cu arme speciale ce lansează bile cu vopsea), supravieţuirea (în sălbăticie, în condiţii ostile),
caving (incursiune ghidată în peşteră, orientare şi depăşirea unor variate obstacole).
Turismul de congrese şi reuniuni se poate intensifica, utilizând infrastructura turistică
îmbunătăţită a unor oraşe ca Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei,
zona având atuuri mari pentru a fi inclusă în oferta turistică naţională şi internaţională pentru acest
tip nou de turism.
Turismul de recreere, odihnă şi agrement trebuie extins prin amenajări mai ales în zona
periurbană. Declararea municipiului Câmpulung Moldovenesc şi a oraşului Gura Humorului ca
staţiuni turistice de interes naţional, a deschis posibilitatea reorientării finanţărilor pentru
dezvoltarea spaţiilor de odihnă şi agrement.
Turismul de vânătoare/ cinegetic este practicat pe teritoriul judeţului Suceava datorită
condiţiilor deosebit de favorabile existente.

2.4. Analiza SWOT a turismului din judeţul Suceava

În cadrul sistemelor sociale şi economice înţelegerea fenomenelor, previziunea şi reacţia la
mediul extern, concomitent cu receptivitatea faţă de acţiunile şi de capacitatea de a proiecta
strategiile şi procesele organizaţionale, se poate realiza printr-o investigaţie bazată pe analiza
SWOT.
SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats,
adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carenţe, slăbiciuni, deficienţe), oportunităţi şi riscuri.
Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activităţii turismului din judeţul Suceava, s-au
identificat următoarele:
Cadrul natural
Judeţul Suceava este favorizat de peisaje naturale atractive, caracterizate printr-un relief
foarte variat, floră şi faună diversă. De aceea există posibilitatea practicării a diverse tipuri de turism
pe toată perioada anului. Cu toate acestea, există o insuficientă valorificare şi dezvoltare a
potenţialului turistic generat de cadrul natural, pe lângă o insuficientă pregătire de specialitate în
industria ospitalităţii şi comunicare pentru atingerea obiectivelor majore din domeniul turismului.
În zonă se pot dezvolta noi staţiuni turistice (Câmpulung Moldovenesc, Cacica, Botuş –
staţiune etnografică) şi se pot susţine proiecte ce introduc valoare turistică unor evenimente culturale
19
şi spirituale, dar toate acestea întâlnesc de multe ori piedica unor condiţii meteorologice aspre şi a
lipsei mărcii turistice „Bucovina” ca un produs complex.
Potenţialul turistic
În judeţul Suceava există monumente istorice („cele 1.000 de biserici”), muzee, case
memoriale, prin care se valorifică spaţiul multicultural şi multietnic. Însă, numeroasele obiective
turistice prezente sunt insuficient promovate (centre de informare turistică, materiale promoţionale,
ghiduri culturale), iar agenţii economici din domeniul turismului nu dispun de echipamente de
recreere. De asemenea, consider că măsurile luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi
culturale sunt insuficiente.
Există oportunităţi de dezvoltare a turismului în zonă şi anume: Parcul Naţional Regional al
Mănăstirilor din Bucovina, restaurare de monumente istorice (Cazinoul de la Vatra Dornei), Bursa
de turism Suceava, încurajare de noi forme de turism. Toate acestea se „lovesc” de lipsa de
încredere a populaţiei în redresarea economică a ţării, degradarea monumentelor şi lipsa colaborării
cu zonele vecine (Maramureş).
Infrastructură
Un atu pentru judeţul Suceava este drumul european E85 (momentan în lucrări de amenajare
şi lărgire), aeroportul Salcea şi reţeaua feroviară bogată. Ca dezavantaj putem menţiona: coridorul
european est-vest (se lucrează aici), infrastructura rutieră sub standardele minime). În general,
infrastructura este slab dezvoltată.
În ceea ce înseamnă infrastructură judeţul se poate reabilita, lucru care şi încearcă, mai ales
la capitolul rutier şi infrastructură de mediu, unele în cadrul euroregiunii Prutul de Sus. Toate aceste
lucrări simt capacitatea scăzută a populaţiei de a prelua costurile specifice, costuri foarte mari şi
slaba colaborare între administraţiile publice locale şi judeţene.

Mediul
Judeţul Suceava este recunoscut pentru resursele de apă şi poluarea relativ scăzută,
monitorizat prin laboratorul performant al AMP, dar şi prin posibilitatea producerii şi valorificării
unor produse ecologice. La capitolul poluare, nu trebuie neglijat zgomotul specific localităţilor
urbane prin traficul rutier. De asemenea, în mediul rural, sistemul central de alimentare cu apă este
aproape inexistent, ca şi colectarea deşeurilor.
Judeţul Suceava beneficiază de programe cu cofinanţare internaţională pentru protecţia
mediului şi a naturii, acces la Fondul de Mediu şi de Planul Local de Acţiune pentru Protecţia
Mediului. Cu toate acestea, fondurile sunt insuficiente, poate şi datorită defrişărilor şi depozitarea
20
deşeurilor necontrolate şi a zonelor predispuse la dezastre naturale (alunecări de teren, inundaţii).
Mediul de afaceri
Cifra de afaceri din domeniul hotelier realizată de IMM-uri este un punct forte a judeţului, în
ciuda mediului fiscal şi legislativ instabil, insuficientele resurse financiare bugetare şi slaba
colaborare cu specializările de profil din învăţământ.
O realizare este Centrul de Afaceri „Bucovina” lângă Aeroportul Salcea, ce dă posibilitatea
dezvoltării mediului de afaceri şi a IMM-urilor din domeniu şi nu numai. Un impediment sunt
modificările legislative repetate, slaba competitivitate a firmelor şi blocajele financiare periodice.
Cercetarea, inovarea tehnologică şi IT, crearea societăţii informaţionale
Judeţul Suceava beneficiază de centrul universitar, Staţiune de Cercetare şi Dezvoltare
Agricolă, Staţiune de Cercetare şi Dezvoltare în Pomicultură şi Staţiune pentru Cercetare în Cultura
Molidului. Toate acestea sunt insuficient finanţare şi conlucrare pentru folosirea rezultatelor cu
folos.
Se poate observa o dezvoltare a transferului de tehnologie prin parcurile tehnologică şi a
comerţului electronic. Totuşi, migrarea forţei de muncă calificate şi specialitate şi costurile ridicate
privind accesul la tehnologie este un impediment în ceea ce înseamnă această dezvoltare.
Dezvoltarea rurală
Cu toate că judeţul Suceava beneficiază de producţie agricolă, silvică, cinegetică şi centre de
recoltare şi valorificare a fructelor de pădure şi ciupercilor, exploataţiile agricole se realizează pe
loturi de mici dimensiuni, iar utilajele din parcurile agricole au un grad de uzură avansat sau nu sunt
performante.
Datorită potenţialul silvic şi cinegetic ridicat, judeţul dispune de facilităţi pentru asocierea
deţinătorilor de terenuri agricole în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Există totuşi o
slabă competitivitate a firmelor de profil din judeţ şi un acces redus la credite şi granturi.
Resurse umane
În judeţul Suceava se găsesc secţii de turism în cadrul Universităţii şi şcoli de arte şi meserii,
poate şi datorită ponderii ridicate a populaţiei tinere. De asemenea, un atu al judeţului este
ospitalitatea tradiţională a celor din domeniul turismului şi preocuparea autorităţilor locale din acest
punct de vedere. Cu toate acestea, ne confruntăm cu o colaborare deficitară între „actorii” pieţei
turistice, o pondere ridicată a populaţiei din mediul rural fără posibilităţi materiale şi lipsa a unor
centre de instruire-consiliere.
În domeniul învăţământului, Suceava beneficiază de Planul Regional de Acţiune pentru
Învăţământul Profesional şi Tehnic (PRAI) 2004-2011 şi Consorţiul Regional NE pentru dezvoltarea
21
învăţământului profesional şi tehnic TVET. Astfel s-au creat parteneriate cu organisme sau
investitori străini în sectorului turismului. Un impediment ar fi slaba capacitate a firmelor de
consultanţă şi migrarea forţei de muncă calificate.
Probleme critice care influenţează asupra activităţii turistice:
- Destinaţia turistică Bucovina est inclusă în 80 -90% din circuitele turistice din România,
însă, în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de şedere a
turiştilor aici este de 1,5 nopţi;
- Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”;
- Raportul dintre preţul produselor turistice şi calitatea serviciilor prestate;
- Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei;
- Lipsa centrelor de informare şi promovare a Bucovinei;
- Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţelei de distribuţie
de produse artizanale specifice;
- Situaţia infrastructurii rutiere şi de comunicaţie.

Capitolul 3.
Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava
3.1. Scopul şi obiectivele strategiei
În elaborarea Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava s-a pornit
de la conceptul de dezvoltare durabilă, principiu care stă la baza întregii creşteri economice şi
sociale prevăzute în Programul de Guvernare pentru perioada anilor 2005 - 2008. Acest concept
implică asigurarea unui echilibru optim între creşterea economică şi conservarea / reconstrucţia
cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele
actuale, cât şi cele de perspectivă, având ca obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen
scurt ale mediului de afaceri şi beneficiul pe termen lung al întregii societăţi.
Totodată, s-a pornit de la necesitatea creării un ei mărci turistice Bucovina, care să fie
promovată printr-un Program Naţional de Marketing şi Promovare a Bucovinei.
Scopul acestei strategii este :
- de elaborare a unui document al cărui conţinut să cuprindă acţiuni care să fie incluse în

22
 Strategia naţională de dezvoltare şi promovare a turismului;
- de a construi argumente pentru ca decidenţii politici locali (primari, preşedintele
Consiliului judeţean), parlamentarii judeţeni, să implementeze acţiunile cuprinse în
strategie, fie să întreprindă acţiuni privind modificările legislative ce se impun;
- de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturală autentică;
- de a dezvolta o industrie turistică de piaţă, originală şi profitabilă, care să aibă un impact
scăzut asupra mediului;
- de a creşte numărul de locuri de muncă şi gradul de profesionalism în industria turistică;
- de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat şi pentru acţiunile de
voluntariat ale societăţii civile în dezvoltarea şi promovarea turismului în judeţul
Suceava;
- de a stabili direcţii clare de acţiune a turismului pentru următorii ani;
- de a reprezenta interesele unui segment mare de cetăţeni, oameni de afaceri, asociaţii şi
fundaţii, etc. care sunt implicaţi direct sau indirect, în dezvoltarea turismului în judeţ.
Obiectivul general al strategiei constă în dezvoltarea turismului în zona Bucovinei – factor
esenţial pentru creşterea standardului de viaţă a populaţiei din judeţul Suceava.
Obiectivele specifice sunt:
- Îmbunătăţirea infrastructurii turistice în judeţul Suceava;
- Creşterea afluxului de turişti în Bucovina;
- Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno-
culturale;
- Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului;
- Creşterea calităţii serviciilor oferite turiştilor;
- Crearea unei mărci turistice Bucovina;
- Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă;
- Promovarea parteneriatului şi a voluntariatului;
- Promovarea judeţului Suceava ca destinaţie turistică.
Turismul durabil trebuie sa:
- folosească optim resursele mediului care reprezintă un element cheie în dezvoltarea
turismului, menţinând procesele ecologice esenţiale, ajutând la prezentarea moştenirii
naturale şi biodiversităţii;
- respecte autenticitatea socio-culturală a comunităţilor-gazdă, să păstreze moştenirea lor
culturală existentă, valorile tradiţionale şi să contribuie la înţelegerea şi toleranţa
23
 interculturală;
- asigure operaţii economice de lungă durată şi viabile furnizând beneficii socio-
economice la toţi participanţii, care să fie distribuite în mod egal incluzând locuri de
muncă stabile, servicii sociale pentru comunitate, şi care să contribuie la îndepărtarea
sărăciei.
Dezvoltarea turismului durabil cere ca toţi participanţii să fie bine informaţi, precum şi un
leader-shep politic puternic, pentru a asigura o participare mai vastă.
Obţinerea unui turism durabil este un proces continuu care necesită o monitorizare constantă
a impactului, introducând măsuri preventive necesare, precum şi corective atunci când este necesar.
Programul de dezvoltare a unui produs sau a unei zone turistice pe piaţa naţională şi
internaţională presupune stabilirea unui program complex de marketing şi implică rezolvarea unor
probleme legate de definirea produsului sau caracterizarea zonei.
Turismul reprezintă pentru Suceava sectorul economic care dispune de un valoros potenţial
de dezvoltare, neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracţie atât a investitorilor,
cât şi a turiştilor (români, străini). Acest lucru este însă îngreunat de concurenţa puternică din partea
ţărilor învecinate (Ungaria, Bulgaria, Croaţia) şi de amploarea problemelor legate de
competitivitatea turismului românesc.
Marele avantaj al Sucevei pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezenţa resurselor
naturale şi culturale de o mare diversitate şi armonios repartizate în teritoriu, care dau posibilitatea
practicării întregii game de forme de turism. Pentru completarea ofertei turistice generale, slab
diversificată în prezent, Suceava dispune de numeroase resurse turistice de exploatat şi valorificat, în
vederea acoperirii întregului an calendaristic.
În acţiunea de modernizare şi dezvoltare a produsului turistic românesc trebuie să se pună
accent pe componenta culturală alături de cea naturală (în cadrul valorificării acestora), pe calitatea
şi funcţionalitatea amenajărilor turistice şi aplicarea standardelor europene în ceea ce priveşte
calitatea serviciilor turistice şi corelarea acesteia cu preţurile şi tarifele impuse de prestatori, cu alte
cuvinte este vorba de competitivitatea ofertei turistice.

3.2. Plan de acţiuni Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul

Suceava
Judeţul Suceava, prin „Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului” îşi propune un
număr de 10 obiective specifice, fiecare având un număr de acţiuni, şi anume:
1. Îmbunătăţirea infrastructurii turistice în judeţul Suceava
24
 Primăria municipiului Vatra Dornei îşi propune realizarea proiectului „Sport extrem la Vatra
Dornei”, pentru care şi alocat o sumă 50.000 euro din bugetul local. De asemenea, pe o perioadă
nedeterminată îşi doresc reamenajarea zonelor de agrement „Lunca Dornei” şi „Runc”, iar în
colaborare cu Ministerul Culturii, sa anunţe finalizarea proiectului „Consolidarea şi amenajarea
Cazinoului balnear din Vatra Dornei şi repunerea în circuitul turistic”.
Consiliul judeţean, în colaborare cu cele locale, îşi propunea până în 2008 următoarele:
realizarea, modernizarea sau extinderea reţelelor şi instalaţiilor de alimentate cu apă potabilă şi de
canalizare-epurare în mediul rural, execuţia infrastructurii de utilităţi şi mediu şi amenajare de spaţii
de parcare şi de stocare temporară a deşeurilor în zonele cu potenţial turistic, iar până în 2010 s-a
încercat a realiza întreaga infrastructură rutieră necesară în zonele turistice ale judeţului.
Inspectoratul Judeţean de Poliţia promite că până la sfârşitului anul 2012 s-a rezolva
problema semnalizării rutiere corespunzătoare a obiectivelor turistice şi a unităţilor de cazare.
2. Creşterea afluxului de turişti în Bucovina
Primăriile, în colaborare cu ANTREC şi ONG-uri, îşi propun a inventaria toate centrele de
informare turistice existente şi a crea de noi centre de informare, iar Direcţia pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniul Cultural va elabora anual calendarul evenimentelor.
3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno-
culturale
Agenţia de Mediu, în colaborare cu Universitatea „Ştefan cel Mare” şi Inspectoratul Şcolar
Judeţean, îşi propune să promoveze educaţia ecologică a comunităţilor locale şi popularizarea
legislaţiei de mediu, iar cu ajutorul agenţiilor de turism să conserve şi să întreţină mediul, ca element
de bază a ofertei turistice. De aceea, agenţii economici şi-au luat angajamentul de a crea reţele de
expoziţii cu vânzare a artizanatului bucovinean.
4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului.
Pe termen scurt, Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte
şi Patrimoniu Cultural Naţional îşi propune stabilirea unei liste extinse de obiective turistice care vor
beneficia de fonduri pentru reparaţii, renovare, restaurare, dotare şi modernizare, cu identificare de
surse de finanţare, iar pe termen lung se va acţiona pentru păstrarea tradiţiei culturale prin stimularea
evenimentelor culturale naţionale şi internaţionale.
5. Creşterea calităţii serviciilor oferite turiştilor
Conform strategiei, Camera de Comerţ şi Industrie Suceava îşi propune perfecţionarea
pregătirii agenţilor economici din domeniul turismul şi impunerea standardelor superioare de calitate
a ofertei şi serviciilor turistice. Pentru acest lucru, ANTREC, AJOFM şi Universitatea „Ştefan cel
25
Mare” organizează cursuri de perfecţionare şi pregătire în marketing, gastronomie, ghizi specializaţi,
legislaţie, etc.
6. Crearea unei mărcii turistice Bucovina
Pentru acest obiectiv, un rol important îl au agenţiile de turism şi agenţii economici. Pe
întreaga perioadă, agenţiile de turism îşi propun realizarea unor oferte unitare personalizate a
Bucovinei, promovarea unor preţuri mici pentru pachete minime de servicii oferite de structurile de
primire turistică din Bucovina, includerea în programului turiştilor şi alte programa opţionale cum ar
fi plimbări cu barca pneumatică pe Bistriţa, echitaţie la Lucina şi Rădăuţi şi dezvoltarea unei
colaborări cu celelalte centre de informare turistică din România. Pentru a se realiza acest lucru, vin
în ajutor şi alte instituţii. Agenţii economici în general, ajutaţi de primării, vor identifica, amenajare
sau reamenaja unele structuri rustice de primire turistică şi vor construi structurii turistice cu
arhitectură tradiţională. ONG-urile se vor implica prin crearea unui site cu produsele turistice din
Bucovina şi vor înregistra marca turistică Bucovina la OSIM. ANTREC-ul va identifica un număr
restrâns de produse turistice rurale originale şi inedite, şi, cu ajutorul Camerei de Comerţ şi
Industrie, vor analiza şi concepe noi produse turistice ce vor pune în evidenţă marca turistică
Bucovina. Primăria Suceava, ajutată de Autoritatea Naţională pentru Turism, va înfiinţa în anul
2007 un Centru de Informaţii Turistice Bucovina.

7. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă

În principal, promovarea valorilor culturale şi tradiţionale va fi misiunea Direcţiei pentru
Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional şi Universitatea Ştefan cel Mare, ajutate de ONG-uri.
Vor realiza şi susţine proiecte ce vor pune în valoare turistice obiective şi evenimente cultural-
spirituale şi tradiţionale româneşti şi elemente de patrimoniu naţional cultural-istoric şi de
arhitectură tipică rurală.
8. Promovarea partenerialului şi a voluntariatului
Primăriile, ajutate de ONG-uri şi ANTREC, au identificat în anul 2006 trasee montane
pentru ciclişti, pentru drumeţii şi agrement, urmând ca apoi, prin parteneriate cu operatorii de
transport, să asigure mijloace de transport pe aceste trasee turistice şi nu numai. Voluntarii ONG-
urilor implicate vor fi responsabili de menţinerea calităţii şi acurateţei peisajelor.
9. Promovarea profesionistă a judeţului Suceava ca destinaţie turistică
Un rol important îl are Autoritatea Naţională pentru Turism, ajutate de autorităţile publice
locale. Aceasta îşi propune realizarea unor produse turistice complexe, cu promovarea ofertei
combinate cu alte zone, realizarea unor „excursii de ospitalitate” cu participarea reprezentanţilor
26
mass-media din ţară şi străinătate, includerea ofertei turistice din Bucovina în cataloagele marilor
firme tour-operatoare şi realizarea unui punct electronic stradal de informare turistică în anul 2007.
ANTREC-ul, şi el ajutat mai ales de Camera de Comerţ şi Industrie, va realiza şi/sau actualiza oferta
turistică a judeţului, va sprijini participarea firmelor de profil la manifestări promoţionale
specializate şi la târguri de turism internaţionale. Agenţiile de turism, cu ajutorul primăriilor, APM
şi ONG-uri, vor elabora pliante, hărţi turistice, materiale promoţionale şi vor promova şi introduce
în circuitele ecoturistice parcurile şi rezervaţiile naturale.
10. Modificarea şi dezvoltarea cadrului juridic în vederea facilitării atragerii turiştilor
străini
Acesta sunt iniţiative legislative la nivel naţional. Enumerăm două acţiuni mai importante
pentru turismul din judeţul Suceava: acordarea unor scutiri de impozite deţinătorilor de pensiuni
turistice, care doresc şi au posibilitatea de a dezvolta ferme agricole ecologice pe o perioadă de 5
ani, din momentul clasificării şi elaborarea unor noi norme de clasificare a unităţilor de cazare
turistice, pentru alinierea la cerinţele europene.
Concluzii

În urma realizării lucrării „Strategia de dezvoltare a zonei turistice Suceava”, am constatat că

turismul din judeţul Suceava este un sector al economiei în curs de dezvoltare.
Această zonă dispune de un număr impresionant de resurse turistice, naturale şi antropice,
care din păcate nu sunt valorificate la valoarea lor reală. De asemenea, am mai observat că există o
întreagă serie de proiecte concepute pentru îmbunătăţirea imaginii zonei.
Baza tehnico-materială a intrat într-un proces de renovare şi modernizare după anul 2000,
fiind construite noi structuri de primire turistice.
În ceea ce priveşte numărul de turişti sosiţi în unităţile de cazare în raport cu capacitatea de
primire, pot spune că există o neconcordanţă, numărul turiştilor fiind mai mic decât oferta de cazare.
Prin investiţiile făcute şi proiectele derulate, autorităţile încearcă să combată acest fenomen,
mizând pe atragerea turiştilor într-un număr foarte mare în viitorul apropiat. Numărul înnoptărilor în
structurile de primire din judeţul Suceava este relativ redus, fapt ce determină şi scăderea duratei
sejurului. Din acest motiv, se are în vedere ieftinirea ofertelor turistice şi totodată prelungirea duratei
sejururilor.
În ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizează dezvoltarea agroturismului şi turismului
montan şi cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistică, dar şi pentru dezvoltarea
economică.
27
 Ca o concluzie generală, aş putea spune că turismul din judeţul Suceava s-a dezvoltat după
anul 2000, au fost relansate anumite zone şi s-au demarat programa pentru o dezvoltare durabilă a
zonei.
În cadrul strategiei naţionale de dezvoltare a turismului românesc este necesară stabilirea
unei ierarhii a zonelor prioritare ce trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare, ţinând
seama de oferta potenţială şi de categoriile cererii turistice ce ar putea fi satisfăcute prin
valorificarea ofertei existente.
Studiile efectuate în acest domeniu au condus la concluzia că există câteva zone turistice de
interes care, incluse într-o strategie adecvată de dezvoltare, pot conduce la relansarea turismului
românesc. Aceste zone ar putea fi: zona Bucureşti, litoralul românesc al Mării Negre, zonele Braşov
şi Sibiu, regiunea nordului Moldovei, zona Deltei Dunării.
Zona Suceava sau nordul Moldovei deţine valori culturale dintre cele mai vestite pe plan
cultural: bisericile cu fresce exterioare. Acest colţ de nord-est al ţării formează o zonă de interes
special care îmbină calităţi culturale şi peisagistice ce trebuie protejate. Sub aspect turistic, zona
nordului Moldovei poate atrage un număr mare de turişti străini şi români, dar poate conduce şi la
supraaglomerare şi deteriorări ireparabile ale monumentelor şi mediului.
Strategia de dezvoltare turistică trebuie să urmărească crearea mai multor atracţii dispersate
în regiune, să atragă turişti sensibili la cultură şi să promoveze zona în mod adecvat.
Principalele atracţii turistice sunt bisericile din regiune constituite în trei grupuri principale:
- bisericile cu fresce exterioare din Suceava; Mănăstirile din zona Târgu Neamţ; Mănăstirile din Iaşi
Mănăstirile şi bisericile din Suceava cu fresce în exterior, construite la sfârşitul secolului al
XV-lea în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi începutul secolului al XVI-lea, sunt propuse ca
situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO.
Acestea sunt următoarele: Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor, Probota, Râşca, Pătrăuţi şi
Arbore.
Strategia de dezvoltare turistică trebuie să urmărească menţinerea unui număr de turişti în
limitele sociale şi de mediu permise, crearea unor circuite atractive care să vizeze toată zona, o
promovare adecvată a zonei.

28
 Figura nr. 4 – Cetatea de Scaun Suceava (sursă: www.orasulsuceava.ro)
Peisajul este de o variată frumuseţe, corespunzând reliefului care coboară gradual de la vest
la est: munţi (versantul estic al Carpaţilor Orientali), coline (Subcarpaţii) şi platouri înalte (Platoul
Moldovei).
Ţinuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie, tradiţii şi obiceiuri străvechi, monumente
unice şi meşteşuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o permanenţă spirituală şi istorică a
locuitorilor acestor meleaguri.
Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici şi mănăstiri renumite pentru picturile
exterioare şi interioare în lume (au primit în anul 1975 premiul „Mărul de Aur” acordat de Uniunea
Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism).
Într-o ierarhizare a zonelor turistice în funcţie de aşezarea în teritoriu, de reţeaua de căi de
comunicaţie şi baza de cazare, Suceava ocupă locul VII din 23 de zone cu potenţial turistic complex
al României.
Dacă frumuseţile locurilor ar fi fost de ajuns pentru a aduce şi bunăstare, atunci Bucovina ar
fi fost cu siguranţă unul dintre cele mai bogate tărâmuri ale acestei lumi. Din păcate acest lucru nu a
fost suficient. Istoria locurilor i-a învăţat însă pe oamenii de aici că nu poţi căpăta nimic de la nimeni
fără să lupţi.
Reclama individuală în turism, realizată prin pliante şi materiale informative este eficientă,
mai ales când este însoţită şi de o promovare a zonei pe ansamblul ei, care se poate înfăptui printr-o
acţiune coerentă a tuturor agenţiilor de turism.

29
 Bibliografie

Cândea, Melinda, Erdeli, George, Simon, Tamara, Peptenatu, Daniel (2003) – „Potenţialul
turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului”, Editura Universitară, Bucureşti
Cristureanu C. - „Economia şi politica turismului internaţional”, Casa Editorială pentru
Turism şi Cultură, ABEONA, Bucureşti 1992
Efros, Vasile – „Evaluarea potenţialului turistic al Bucovinei cu oportunităţi de
implementare în procesul didactic”, Cod CNSIS: 222, Anii de finanţare 1999-2001
Erdeli, Istrate I. – „Amenajări turistice”, Editura Universităţii, Bucureşti, 1996
Glăvan V. – „Agroturismul – factor determinant în dezvoltarea economico-socială a satului
românesc”, Revista Română de Turism

30
 Popp, N. (1972) – „Cadrul natural al judeţului Suceava”, în „Comunicări şi referate –
geografice”, Suceava
Stănciulescu G., Emilian R., Tigu G., Nistoreanu P., Diaconescu C., Gofu M. –
„Managementul turismului durabil în ţările riverane Mării Negre”, Editura All Beck, 2000
* * * - „Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2007-2013”
* * * - „Anuarul statistic al judeţului Suceava”, ediţia 2005
* * * - „Turism, Propuneri ale Uniunii Europene şi ale Statelor Membre”, GATS, decembrie
2000
* * * - „World Bank's Global Economic Prospects and the developing Countries”, 2002
* * * - Material de uz intern al Guvernului României, 2003, Dosar cu privire la Programul
Ministerului Turismului pe anul 2003

www.orasulsuceava.ro
www.wikipedia.org
www.primariasv.ro
www.infotravelromania.ro
www.campulung-online.ro

31