COLEGIUL ECONOMIC “DIMITRIE CANTEMIR” SUCEAVA

Proiect pentru susținerea examenului de

certificare a calificării profesionale – Nivel 4

Calificarea: TEHNICIAN ÎN TURISM,

INTENSIV ENGLEZĂ

Profesor coordonator, Candidat,

Panaite Liliana Chiorescu Iustina

Clasa a XII-a I

Suceava, 2022
 TEMA:
PROGRAME ȘI ACȚIUNI TURISTICE ALE
ACTORILOR PIEȚEI TURISTICE LOCALE
 Cuprins

Argumentul ..................................................................................................................................... 4
Capitolul I. Bucovina-zonă turistică de referință pentru turiști ...................................................... 6
1.1 Cadrul natural și istoric al Bucovinei .................................................................................... 6
1.2 Resurse și atracții turistice din Bucovina .............................................................................. 9
1.3 Valorificarea potențialului turistic bucovinean ................................................................... 21
Capitolul II Gestionarea activității actorilor pieței turistice locale ............................................... 25
2.1 Caracteristici și atribuții ale principalilor emițători de informații turistice (Centre de
informare turistică, Asociații de turism, Agenții de turism, ș.a.) .............................................. 25
2.2 Factori ce condiţionează reuşita acţiunilor derulate de emițătorii de informații turistice ... 28
2.3 Programe și acțiuni turistice ale actorilor pieței turistice locale ......................................... 29
Capitolul III Studiu de caz - Festivalurile și evenimentele de vară din județul Suceava.............. 32
Capitolul IV Bibliografie .............................................................................................................. 36
 Argumentul

Mă numesc Chiorescu Iustina și aș vrea să vă prezint Programele și acțiunile turistice ale

actorilor pieței turistice locale. Am împărțit lucrarea pe 4 capitole:
1. Bucovina-zonă turistică de referință pentru turiști
2. Gestionarea activităților actorilor pieței turistice locale
3. Studiul de caz: Festivalurile și evenimentele de vară din județul Suceava
4. Bibliografia
În primul capitol am introdus noțiunile de bază reprezentative din punct de vedere al
patrimoniului natural și antropic pentru Bucovina (ex: cadrul natural; cadrul istoric;
infrastructură; civilizație și cultură; tradiții, obiceiuri și meșteșuguri; gastronomia etc.). Am
prezentat pentru fiecare zonă turistica pe lângă o mică descriere (Suceava, Câmpulung
Moldovenesc, Gura Humorului, Vatra Dornei, Siret, Rădăuți, Fălticeni) cele mai importante
activități, festivaluri sau obiective turistice care se pot desfășura în fiecare zonă. Fiecare
destinație turistica este specială în felul ei așadar trebuie și promovata corespunzător iar pentru
procesul de valorificare a potențialului turistic bucovinean se folosește o anumită strategie.
Strategie este formată din 5 puncte:
1. Modernizarea infrastructurii turistice
2. Dezvoltarea produselor turistice existente și introducerea de produse noi
3. Promovarea turistică continuă
4. Utilizarea de resurse umane calificate în sectorul turistic
5. Susținerea dezvoltării unui turism durabil
Acestea sunt explicate pe larg, incluzând exemple și fotografii în capitolul 1.3 pentru a
înțelege toată lumea cât de important este. Din punctul meu de vedere este o caracteristica
fundamentală deoarece fără promovare turiștii nu ar fii atât de informați despre potențialul
turistic bucovinean.
 Cel de-al doilea capitol se bazează pe caracteristicile și atribuțiile principalelor emițători
de informații turistice. Am prezentat cele mai recunoscute organizații implicate în dezvoltarea și
promovarea turismului din Bucovina, factorii care au un rol decisiv la derularea emițătoriilor de
informații turistice dar și 4 din cele mai cunoscute programele și acțiunile turistice ale actorilor
pieței turistice locale (Crăciun în Bucovina, Pelerin în Bucovina, Paștele în Bucovina și Hora
Bucovinei).
Pasiunea mea pentru turism a început de mică deoarece mulți din membri familiei
lucrează în domeniul turismului iar așa m-am atașat și eu. Stând în acestă lume a turismului mi-
am dorit să vin la acest liceu și să studiez la profilul tehnician în turism, intensiv engleza. În
urma orelor de specialitate din cei 4 ani și cu ajutorul profesorilor am început să îndrăgesc și mai
mult acest domeniu iar după terminarea studiilor voi continua să mă perfecționez pentru a lucra
în domeniul turismului.
Tema pentru acest atestat am ales din principalul motiv: festivalurile. Din anul 2018 am
început să fiu voluntară la Festivalul de Artă Medievală Suceava, am continuat și în anul 2019
iar din septembrie am început să fiu membru al celor 2 grupe de renume a Sucevei Ordinul
Solomonarilor și Straja Cetății Sucevei. Împreună am călătorit prin țară și am realizat că
festivalurile ajută la dezvoltarea turismului prin oameni care vin și apelează la serviciile de
cazare, alimentație și transport. Prin acestă metodă turismul crește, proprietari de unitățile de
cazare, alimentație au un profit în plus, cresc serviciile de transport, economia orașului respectiv
crește dar mai ales că orașul este cunoscut și pentru multitudinea de evenimente la care poți
participa (o promovare în plus pentru oraș).
În final, după terminarea lucrării de certificare am dobândit și reamintit multe informați
despre zona turistica – Bucovina, gestionarea activităților actorilor pieței turistice locale dar si
festivalurile si evenimentele din judeţul Suceava.
 Capitolul I. Bucovina-zonă turistică de referință pentru turiști
1.1 Cadrul natural și istoric al Bucovinei
Cadrul natural – așezare geografică și împărțire administrativ teritorială
Județul Suceava este situat în nordul-estul
României, suprapunându-se aproape în totalitate
peste Bucovina de sud. Se învecinează cu Republica
Ucraina (la nord), cu județele Botoșani (la est), Iași
(la sud-est), Neamț, Harghita și Mureș (la sud),
Bistrița și Maramureș (la vest și nord vest).
Județul Suceava are în componență
următoarele unități administrative:
- 5 municipii: Suceava - municipiu reședință
de județ, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Vatra - Dornei;
- 11 orașe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broșteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,
Milișăuți, Salcea și Vicovu de Sus;
- 98 comune, cu 379 sate.
Sursa de informare: http://www.cjsuceava.ro/index.php/ro/unitati-admin-teritoriale
Relieful
Teritoriul județului Suceava se suprapune
parțial Carpaților Orientali și Podișului Sucevei iar
relieful județului se caracterizează printr-o mare
varietate a formelor: munți, depresiuni intramontane,
dealuri, podișuri, câmpii, văi terasate și lunci. În
funcție de suprafața ocupată de fiecare formă de relief în parte, situația la nivelul județului se
prezintă astfel:
- zona de munte 53%;
- zona de podiș 30%;
- zona de luncă 17%.
Zona montană, integrată în lanțul Carpaților Orientali, cuprinde masive și complexe de
culmi separate între ele de văi adânci sau arii depresionare, astfel: Masivele Suhard și Călimani;
Masivele Giumalău - Rarău; Munții Bistriței, Stânișoarei; Obcinile Feredeului și Mestecăniș.
Clima
Județul Suceava are o climă temperat-continentală fiind
caracterizată de ninsori, ger și viscole iarna, ploi reci primăvara și
toamna și cu secetă vara, verile fiind scurte, răcoroase și umede.
Rețeaua hidrografică
Este formată din: apele de suprafață (râuri, pâraie, lacuri, iazuri,
mlaștini), importante rezerve de ape subterane și însumează o lungime totală de 3.092 km. Toate
apele care drenează teritoriul județului sunt tributare râului Siret. Principalii afluenți sunt râurile
Suceava, Moldova, Bistrița și Dorna. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova,
care drenează împreună cu afluenții săi 35% din suprafața județului. Cele mai importante
acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul Șomuzului Mare, între care și vestitul lac "Nada
Florilor".
Flora și fauna
Flora și fauna conferă județului Suceava
o valoare estetică, economică și ecologică.
Ponderea vegetației o alcătuiesc pădurile, care
ocupă peste 52% din suprafața județului și peste
7% din întregul potențial silvic al României. În
compoziția acestora, 79,4% este reprezentat de
rășinoase şi 20,6% de foioase. Pădurile de
foioase sunt formate din arbori de fag, stejar,
carpen, frasin, tei, mesteacăn și o mare diversitate de arborişuri. În amestec se găsesc plopul,
paltinul, sorbul, mălinul, scoruşul şi, mai rar, tisa. Dintre arbuşti amintim zmeurul, afinul,
măceşul şi merişorul. Există şi câţiva arbori ocrotiţi: Stejarul din Cajvana (500 ani), Stejarul din
Botoşana (350 ani), Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani).
Munţii Bucovinei adăpostesc numeroase specii
floristice rare: sângele voinicului (Munţii Călimani),
floarea de colţ (Rarău, Călimani), smârdarul sau
bujorul de munte (Călimani, Suhard), papucul
doamnei, brusturul negru, arginţica (Rarău-Giumalău)
etc. Pe teritoriul judeţului Suceava există 29 de
rezervaţii naturale: rezervaţii floristice (fâneţele
seculare de la Frumoasa, Ponoare, Calafindeşti, fâneţele montane de pe plaiul Todirescu),
forestiere (codrul secular de la Slătioara, pădurile seculare de pe Giumalău, făgetul de la
Dragomirna, pădurea de pin ce vegetează pe un depozit de turbă de la Tinovul Mare, rezervaţia
de mesteacăn pitic de la Lucina), geologice (Piatra Ţibăului, Piatra Pinului şi Piatra Şoimului,
Cheia Lucavei, Cheia Moara Dracului) şi mixte (Pietrele Doamnei, Cheile Zugrenilor,
Complexul 12 Apostoli).
Fauna include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: ursul şi cerbul carpatin,
căpriorul, râsul, lupul, vulpea, veveriţa, pisica sălbatică, jderul, hermina, dihorul, cocoşul de
munte, cocoşul de mesteacăn, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufniţe. Râurile
de munte adăpostesc specii rare de peşti: lostriţa, păstrăvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul,
scobarul ş.a.
Cadrul istoric - Etimologie și acoperire geografică
Bucovina (în germană Buchenland = Țara fagilor), devenită Ducatul Bucovinei în
Imperiul Austriac, este o regiune istorică ce cuprinde un teritoriu de 10.441 km² care acoperă
zona adiacentă localităților Cajvana, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin,
Milișăuți, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Vatra Dornei și Vicovul de sus din România, precum
și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din
Ucraina. Denumirea ca nume propriu a intrat oficial în uz în 1774, odată cu anexarea de
către Imperiul Habsburgic. Alte nume folosite pentru o scurtă perioadă au
fost Arboroasa, Plonina sau Cordun. Numele de "Bukowina" provine din cuvântul slav
pentru fag („buk”) și a sufixelor slave "-ov" și "-ina", astfel termenul „Bucovina” se poate
traduce prin „Țara fagilor”.
 Sursa de informare: https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina

1.2 Resurse și atracții turistice din Bucovina

Infrastructura
Drumurile publice asigură legătura între toate localitățile judeţului, precum şi cu
judeţele vecine. Se evidenţiază în mod deosebit drumul european E85 – Bucureşti - Bacău -
Suceava – Cernăuţi (Ucraina), ce traversează judeţul pe direcţia nord-sud.
Reţeaua feroviară are o lungime de 450 km. Teritoriul judeţului este străbătut de
magistrala europeană Bucureşti - Bacău - Suceava - Vicşani - Moscova.
Judeţul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport, situat în apropierea municipiului
Suceava (localitatea Salcea), la o distanţă de 12 km, şi cinci heliporturi (Putna, Suceviţa,
Moldoviţa, Voroneţ, Floreni), prin care se asigură legătura permanentă cu restul României şi cu
alte ţări, precum şi servicii privind aterizarea altor aeronave din ţară şi străinătate.
Civilizaţie şi cultură
Zonă cu puternice interferențe culturale, Bucovina a constituit de-a lungul istoriei o
atracție deosebită pentru o serie de populații care
s-au așezat și și-au creat o patrie în acest teritoriu,
contribuind fiecare, în felul său, la profilul social,
cultural, economic și politic al regiunii. Datorită
multiculturalității sale, Bucovina a fost inclusă în
aria culturală central-europeană, în care

predomină diversitatea și
complementaritatea. Includerea regiunii, din
punct de vedere cultural, în zona de cultură
central-europeană constituie principalul
motiv pentru care Bucovina este unică în
România, ea fiind singura regiune din
Moldova istorică ce a făcut parte din această
arie culturală. Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia, Siret şi Suceava, cetăţile
Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei, o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi
necropole voievodale şi boiereşti: Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna,
Arbore, monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului național şi
universal.
Împreună cu populaţia românească majoritară, pe teritoriul judeţului Suceava
convieţuiesc în deplină înţelegere şi alte naţionalităţi. Prezența numeroaselor etnii pe teritoriul
actual al Bucovinei, contribuția culturală și politică, economică și artistică a minorităților la un
patrimoniu comun, complex și valoros, au transformat regiunea într-o zonă cu identitate proprie,
la păstrarea căreia își dau concursul toți bucovinenii, indiferent de etnia lor: armeni, evrei,
germane, greci, huțuli, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruși lipoveni, ucrainieni.
Sursa de documentare suplimentară: http://visitingbucovina.ro/multiculturalitate/
Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri
Indiferent de anotimp, satul bucovinean se remarcă prin cântece din folclorul autentic,
colinde, dansuri și costume populare, șezători sau diferite activități în gospodărie. Satul
bucovinean păstrează și astăzi trăsătura care l-a consacrat: arhitectura tradițională, din lemn, cu
ornamente specifice, aspectul de casă tradițională, cu două camere, tindă pe mijloc și cerdac pe
trei laturi, precum și anexele gospodărești fac încă parte din peisajul locului, spații special
amenajate unde au loc șezătorile, prilej de transmitere a meșteșugurilor populare de la o
generație la alta unde sunt create adevărate capodopere meșteșugărești: costume și măști
populare, ouă încondeiate, oale, covoare, tapiserii, diferite cioplituri în lemn, cu caracter practic
sau decorativ, icoane pictate pe lemn, sticlă sau piatră.
Sursa de documentare: http://visitingbucovina.ro/traditii-obiceiuri-mestesuguri/
Prelucrarea lemnului
În Bucovina meşteşugul prelucrării lemnului
a prins contur încă din vremuri arhaice și diferă de la o
zonă la alta, prezentând particularităţi în special
datorită influenţelor aduse de etnicii germani, polonezi
sau slovaci. În prezent se poate vorbi de o adevărată
civilizaţie a lemnului atât prin varietatea tehnicilor
folosite la prelucrare, dar şi prin importanţa pe care o aveau obiectele confecţionate din lemn în
gospodăria bucovineană. Îmbinând utilul cu frumosul, din lemn se făceau casele, şura, grajdul,
poarta şi gardul, mobilierul din interiorul caselor (lada de zestre, masa, patul, laviţa, blidarul),
coveţi, poloboace, lingurele, războiul de ţesut, roata, fusul şi furca pentru tors. În prelucrarea
lemnului s-au specializat dulgherii în construcţia caselor, şurelor, grajdului, tâmplarii care făceau
uşi, ferestre şi mobilier, dogarii care confecţionau poloboace, ciubere, cofe. De remarcat sunt
decoraţiunile de pe toate aceste obiecte având diverse forme geometrice sau florale.
Încondeierea ouălor
O adevărată comoară a culturii populare
bucovinene, meşteşugul încondeierii ouălor este strâns
legat de arta broderiei şi a decorurilor care se găsesc pe
costumele naţionale. Meşteşugul se învaţă în familie şi
se transmite din generaţie în generaţie. Ouăle sunt
încondeiate în trei-patru culori, de obicei, ţinând cont şi
de simbolul fiecărei culori în parte: roşu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie,
absolutism), galben (lumina, bogăţia recoltelor, tinerețea, ospitalitate), verde (forţa naturii,
rodnicie, speranţă, prospeţime), albastru (sănătate, seninul cerului), violet ( străpânire de sine,
răbdare, încredere, dreptate) Paleta cromatică a ouălor încondeiate face diferenţa între
principalele zone în care se practică acest meşteşug. Astfel, culoare roşie este specifică zonei
Brodina, negru zonei Ciocăneşti, verde şi albastru pentru Ulma sau portocaliu pentru Moldoviţa.
Pictura icoanelor
În acest ținut al mănăstirilor, picture icoanelor pe lemn,
lucrate în stil bizantin, foloseşte formulele transmise de-a lungul
multor generaţii. Pictura icoanelor pe sticlă, se realizează pe
spatele acesteia, astfel încât aceasta serveşte atât ca suport al
picturii, cât şi ca luciu al suprafeţei pictate. Icoanele pe sticlă şi
pe lemn din Bucovina sunt de o rară frumuseţe artistică
remarcându-se prin cromatica folosită, care nu depăşeşte paleta altiţelor geometrice, mergând de
la tensiunea albastrului de Voroneţ până la culorile aureolelor, care, în marea lor majoritate, sunt
lucrate în
foiţă de aur.
Olăritul
Unul dintre cele mai vechi meşteşuguri, olăritul a
apărut ca o necesitate a oamenilor de a prepara şi păstra
hrana. Acum acest meşteşug este continuat de meşteri olari
din Rădăuţi şi Marginea. Specificul vaselor din Rădăuţi îl reprezintă culorile folosite pentru
decorare. Astfel vasele sunt desenate cu figuri geometrice sau florale de culoare maro, verde, sau
galben, pe fond roşu sau alb. Ceramica de Marginea este deja o marcă bine-cunoscută în întreaga
lume. Ceramica de culoare neagră este o mărturie a originii dacice, ea întâlnindu-se astăzi doar la
Marginea.
Ţesutul şi cusutul se făceau în familie şi
reprezentau parte din îndeletnicirile de bază ale
femeii, fiind şi astăzi o realitate în satul bucovinean.
Cele mai numeroase elemente ţesute sunt destinate
împodobirii şi decorării interiorului locuiţelor.
Astfel, se ţes lăicere, scoarţe sau paretare din lână
colorată cu motive geometrice sau florale, ştergare
pentru împodobirea interiorului caselor sau pentru
diferite evenimente care marchează momente din
existenţa umană (căsătoria, moartea). De remarcat
sunt şi ţesăturile de traistă în carouri, specifice zonei
de munte. Pentru ţeserea diverselor piese se folosea
acelaşi război orizontal (stative), dar se schimbau
sulurile, spetele, uneori iţele şi călcătorul. Pe
aceleasi stative se ţesea şi pânza şi covoarele.
Portul popular pune în evidenţă talentul şi
sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestor zone, care
în zilele de sărbătoare îmbracă aceste straie. Ca şi în trecut,
se lucrează costume populare manual, folosind motive
folclorice: spicul, soarele, frunza şi nu în ultimul rând,
crucea simbolizând credinţa în Dumnezeu.
Portul femeiesc este format dintr-o cămaşă bogat
împodobită cu motive florale şi geometrice, o catrinţa
ţesută cu fir auriu, care este legată în talie cu brâu colorat, iar în picioare se poartă opinci. Iarna,
femeile poartă bundiţe, ciorapi şi baticuri din lână.
 Portul bărbătesc este format dintr-o cămaşă mai lungă, care prezintă în general o broderie
geometrică în culori de negru sau maro, legată la mijloc cu o curea din piele, o vestă (bundiţă) cu
pielea albă în afară decorată cu motive florale sau geometrice şi adaosuri din blană de jder şi cu
blană spre interior, iţari din lâna, pe cap o căciulă din piele de miel, iar în picioare opinci.
Există şi anumite haine pentru anotimpurile reci, respectiv sumanul, folosit toamna - este
confecţionat dintr-o haină din lână deasă - şi cojocul - o haină lungă până la genunchi, cu blana
întoarsă în interior şi pielea în afară, decorat cu flori brodate.
Indiferent de zona etnografică, frumuseţea portului popular din Bucovina a făcut
înconjurul lumii, peste tot fiind admirată şi apreciată.
Măştile populare
Confecţionarea măştilor în tradiţia populară
este strâns legată în special de sărbătorile de iarnă.
Pentru confecţionarea măştilor se folosesc blănuri (de
oaie, capră, urs), piele, lemn cioplit, coji de copac,
metal, mărgele, boabe de fasole.
Aceste măşti au o bogată încărcătură
emoţională, reprezentând în general transpunerea unor
animale precum capre, cai, ursi, lupi, cerbi sau a unor
personaje din mitologia populară sau din folclor.
Sursă de documentare: http://acasalaromani.ro/cele-mai-importante-jocuri-cu-masti-din-
bucovina/
Gastronomia
Bucovina şi-a păstrat intactă, pe lângă tradiţii şi obiceiuri, şi identitatea culinară care,
alături de mănăstiri şi peisaje, constituie un punct de atracţie pe lista călătorului care ajunge în
Bucovina.
Marea majoritate a turiştilor sunt interesaţi de acest ţinut în perioadele de sărbătoare
creştină, respectiv Crăciun, Anul Nou şi Paşte când se acordă o atenţie aparte mâncărurilor
tradiţionale bucovinene, gătite cu precădere din ingrediente naturale, de obicei din ograda
proprie. Preparate specifice zonei sunt: sărmăluţele în cuib de smântână, cârnaţii de porc cu
salată de sfeclă roşie şi hrean, păstrăvul în cetină de brad, supa de pui cu tăiţei de casă, tocăniţele
cu legume din carne de pui sau vită și tochitura de porc, la care se adaugă slănina. De asemenea,
sunt nelipsite mâncărurile făcute din ciuperci din pădure (hribi, opintici), mămăliguţă cu
ciuperci, friptură de pui cu ciuperci, clătite cu ciuperci, zacuscă cu ciuperci şi salată de ciuperci
cu gogoşari. Pentru desert, cel mai renumit este cozonacul, urmat de plăcintele „poale-n brâu”,
clătitele sau papanaşii cu brânză.
La capitolul băuturi se remarcă o gamă largă de aperitive alcoolice, realizate din fructe:
vişinată, cireșată, afinată, cornată, zmeurată. O băutură apreciată este şi berea de casă, pe care
gospodinele o prepară din hamei și boabe de porumb.
Reţetele bucatelor bucovinene sunt păstrate bine în fiecare familie şi se transmit
urmaşilor cu mare grijă. Deși, odată cu trecerea timpului, bucătăria naţională a adăugat între
reţetele ei şi mâncăruri din alte ţări, bucătăria bucovineană a rămas fidelă ingredientelor naturale
şi reţetelor străbune care au consacrat-o.
 Prezentarea zonelor turistice din Bucovina
1. ZONA SUCEAVA

Suceava, una dintre cele mai vechi și mai

importante așezări ale României, atestată
documentar la 18 august 1388, adăpostește peste
84 internațional, Biserica „Sfântul Gheorghe” a
Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” aflându-se în
patrimoniul mondial UNESCO.

SUCEAVA

TIMP
EVENIMENTE
LIBER OBIECTIVE FESTIVALURI
TURISTICE
E

Casa „Dom Polski” Cetatea de Scaun a

Sucevei Paştele în Bucovina
Teatrul „Matei
Vişniec” și Hanul Domnesc Pelerin în Bucovina
Cinematograful Târgul Meșterilor
Muzeul Satului
Modern Populari din Suceava
Bucovinean
Auditorium Joseph Festivalul de Artă
Muzeul de Istorie
Schmidt Medievală „Ștefan cel
(Universitatea Biserica „Sfântul Mare” din Suceava
„Ștefan cel Mare”) Gheorghe” – Mirăuţi
Suceava Bucovina Rock Castle
Biserica „Sf. din Suceava
Cinema City Gheorghe” a Mănăstirii
„Sf. Ioan cel Nou” de la Târgul de Toamnă
Ştranduri, piscine „Produs în Bucovina”
Suceava
Patinoare din Suceava
Muzeul de Ştiinţele
Naturii Simfonii de Toamnă din
Suceava
Crăciun în Bucovina
 2. ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Municipiul Câmpulung Moldovenesc

este situat în partea central-vestică a județului
Suceava. Orașul este localizat în depresiunea
intramontană Câmpulung, ce desparte Obcinele
Bucovinei de Munții Stânișoarei.

CÂMPULUNG
MOLDOVENESC

TIMP
EVENIMENTE
LIBER
FESTIVALURI
OBIECTIVE
TURISTICE
E

Aquarius Center – Festivalul

Câmpulung Internaţional de
Moldovenesc Folclor „Întâlniri
Codrul Secular Slătioara
Complexul S.P.A Bucovinene”
Aqua-Alpin – Pietrele Doamnei
Târgul Lăptarilor
Câmpulung Mănăstirea Moldoviţa din
Moldovenesc Vatra Moldoviţei Festivalul „Drumul
Lemnului”
Herghelia de la Muzeul Ouălor
Lucina – Moldova Încondeiate „Lucia Festivalul Huţulilor
Sulița Condrea“ din Moldovița Rarău Radical Race
Mocănița „Huțulca” Muzeul Oului Vama Sărbătoarea
Pârtia Rarău – Muzeul „Arta Lemnului” muntelui
Câmpulung din Câmpulung Rarău Drift
Moldovenesc Moldovenesc
 3. ZONA GURA HUMORULUI

Situat la 36 de kilometri de municipiul Suceava, orașul Gura Humorului este una dintre
cele mai importante destinații turistice ale regiunii istorice numite Bucovina. Staţiune turistică,
oraşul are un climat plăcut, fiind
înconjurat de dealuri nu prea
înalte, acoperite de păduri, fiind
locul ideal pentru destindere şi
agrement.

GURA
HUMORULUI

TIMP OBIECTIVE EVENIMENTE

LIBER TURISTICE FESTIVALURI
E

Parcul de aventuri Festivalul European al

„Escalada” Mănăstirea Voroneț
Artelor „Ciprian
Complex Turistic Mănăstirea Humor
Porumbescu“
Ariniș Muzeul Obiceiurilor
Festivalul
Complexul de Populare din
Internațional de
Agrement Cacica Bucovina
Grafică Satirică și
Casa Domnească Muzeul Memorial
Literatură Umoristică
Piscina cu apă sărată „Ciprian Porumbescu”
„Umor la … Gura
Sunny Days - Ciprian Porumbescu
Humorului”
Salina Cacica
Festivalul
Basilica Minor din
Internațional „Toamnă
Cacica
la Voroneţ”
Târgul de Paște
Oktoberfest
 4. ZONA VATRA DORNEI

Statiunea Vatra Dornei, este situată la o

altitudine de 802 m în Depresiunea Dornelor, la 112
km distanță de Suceava. Este o localitate turistică
foarte căutată, datorită apelor termale, peisajului,
climei și facilităților de practicare a schiului și
diferitelor tipuri de turism: activ, cultural, rural,
balnear, de evenimente.

VATRA
DORNEI

TIMP EVENIMENTE
OBIECTIVE
LIBER FESTIVALURI
TURISTICE
E

Schi de tură
Serbările Zăpezii
Schi fond Muzeul de Științele
Cupa Mondială de
Pârtii de schi Naturii și Cinegetică din
sanie pe pistă naturală
Easy rafting Vatra Dornei
Dorna Alpin Open
Echitație Muzeul de Etnografie din
Dorna Kayak Fest
Mountain bike Vatra Dornei
Concursul de alergare
Nordic walking Muzeul Etnografic din
montană Hit the Egg
Tiroliană și via ferrata Ciocănești
Via Maria Theresia
Muzeul Național al
Dorna E-xtrem
Ouălor Încondeiate din
Dorna Art
Ciocănești
Rezervația Doisprezece
Apostoli
 5. ZONA RĂDĂUȚI

Rădăuţiul este una dintre cele mai vechi aşezări din Bucovina, istoria sa fiind marcată de
voievodul Bogdan I, întemeietorul statului feudal
Moldova, care, la mijlocul secolului al XIV-lea,
ctitorește în această zonă o biserică domnească, care va
influența dezvoltarea ulterioară a localității Rădăuți.
Lăcașul este cunoscut astăzi ca Mănăstirea Bogdana,
unul dintre cele mai importante obiective turistice ale
zonei. Mănăstirea Bogdana
Muzeul Etnografic „Samuil şi
OBIECTIVE Eugenia Ioneţ”
TURISTICE Mănăstirea Putna
Chilia lui Daniil Sihastru
RĂDĂUȚI
Centrul de Ceramică Neagră
Marginea
EVENIMENTE „Festivalul Internaţional al
FESTIVALURI Cântecului şi Portului Popular
– Arcanul”
Târgul Olarilor – Ochiul de
Păun

6. ZONA SIRET

Situat la 45 de kilometri depărtare de municipiul Suceava, oraşul Siret a fost prima

capitală a Moldovei, important centru comercial, meşteşugăresc, cultural şi religios, aici având
loc prima tentativă a lui Laţcu Vodă de a converti
moldovenii la catolicism. În Siret au fost înfiinţate
prima Şcoală Episcopală din Moldova și prima
bibliotecă din Moldova.

OBIECTIVE Muzeul de Istorie

TURISTICE Cimitirul evreiesc
SIRET Biserica „Sfânta Treime”

FESTIVALURI
„Folkever” – festival de
atitudine culturală
 7. ZONA FĂLTICENI

Devenit cunoscut în secolul al XIX-lea, datorită

iarmarocului de Sfântul Ilie care, după cel de la Leipzig, era una
dintre cele mai cunoscute răscruci comerciale din Europa,
Fălticeniul de astăzi este cunoscut datorită personalităților de
talie națională sau internațională care s-au născut sau care s-au
stabilit aici.

FĂLTICENI

EVENIMENTE
TIMP OBIECTIVE FESTIVALURI
LIBER TURISTICE
E

Baza de agremenet Festivalul Mărului

„Nada Florilor” – Muzeul de Artă „Ion
Fălticeni Irimescu” din Fălticeni
Muzeul Apelor „Mihai
Băcescu” din Fălticeni
Galeria Oamenilor de
Seamă din Fălticeni
Casa Memorială „Mihail
Sadoveanu” Fălticeni
Mănăstirea Râșca
Mănăstirea Probota din
Dolhasca
Festivalul Național de
Folk „Nada Florilor”
Festivalul Naţional de
Poezie „Nicolae
Labiş”
Festivalul
Internaţional de
Teatru pentru Tineret
„Grigore Vasiliu
Birlic”
 1.3 Valorificarea potențialului turistic bucovinean

Destinațiile de călătorie concurează în funcție de notorietate/promovare, motivații de

călătorie, accesibilitatea destinației, experiențe locale, cu scopul de a atrage turiștii. În acest sens,
evoluția turismului în Bucovina necesită formularea unor direcții strategice care vor permite
răspunsul atât la cererea din ce în ce mai sofisticată, cât și la ofertele venite din partea
concurenței în domeniul turismului.
Direcțiile strategice de dezvoltare a turismului bucovinean pot fi susținute prin
punctele tari ale acestei zone și sunt propuse pentru a ameliora punctele slabe în vederea creșterii
competitivității pe piața turismului:
1. Modernizarea infrastructurii turistice
2. Dezvoltarea produselor turistice existente și introducerea de produse noi
3. Promovarea turistică continuă
4. Utilizarea de resurse umane calificate în sectorul turistic
5. Susținerea dezvoltării unui turism durabil
1. Modernizarea infrastructurii turistice
Destinațiile tind să dezvolte infrastructura de care dispun, astfel încât aceasta să răspundă
noilor tendințe în comportamentul turiștilor. Pentru a valorifica în mod eficient potențialul
turistic de care dispune destinația turistică Bucovina, sunt necesare investiții în infrastructura
turistică, constând în:
- modernizarea structurilor de cazare turistică și a unităților de alimentație, dezvoltarea de
baze de agrement – divertisment, odihnă și recreere, reabilitarea căilor de acces etc;
- dezvoltarea de programe de reabilitare, modernizare și amenajare a stațiunilor turistice,
a centrelor istorice și a altor zone turistice, dezvoltarea și modernizarea zonelor turistice care
dețin resurse naturale cu potențial balnear;
2. Dezvoltarea produselor turistice existente și introducerea de produse noi
Bucovina deține elementele necesare – resurse
naturale și antropice, care pot susține dezvoltarea unor
produse turistice strategice de tipul:
 a. Tururi culturale (edificiile culturale - muzeele, casele memoriale, alături de biserici,
mănăstiri incluse în patrimoniul național și UNESCO)
b. City-break - acest tip de turism are un grad scăzut
de sezonalitate, iar prin dezvoltarea infrastructurii necesare
se pot identifica mijloace care să stimuleze practicarea lui pe
durata întregului an.
c. Sănătate și wellness. Potențialul de dezvoltare a
turismului balneo-terapeutic este evidențiat de bogația de
izvoare minerale de care dispune județul Suceava.
d. Turism activ. Activitățile specifice
turismului activ prezintă premise foarte bune de
practicare în Bucovina, constituind o alternativă viabilă
pentru dezvoltarea turismului în zonele montane pe tot
timpul anului.
e. Ecoturism. Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului 2017-2026 stabilește că
ecoturismul are ca scop principal atât conservarea mediului, cât și educația turiștilor în ceea ce
privește protejarea și conservarea mediului. În prezent, Asociația de Ecoturism din Romania, în
parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Turism, prin intermediul proiectului “Rețeaua
națională de destinații de ecoturism – instrument de dezvoltare durabilă”, oferă susținere tehnică
pentru zone care doresc să se dezvolte în conformitate cu conceptul de destinație de ecoturism.
Printre aceste zone se numără și Țara Dornelor (Suceava) din Regiunea Nord-Est. Țara Dornelor
se pretează pentru drumeții, turism ecvestru, cicloturism, rafting pe râul Bistrița, sporturi de
iarnă.
 f. Evenimente și festivaluri. Evenimentele oferă o formă
unică de atragere a turiștilor și acoperă o gamă largă de manifestări,
de la festivaluri și târguri naționale și internaționale, la evenimente
sportive și mari concerte muzicale. Acestea au potențialul de a
produce efecte largi pe scară economică, socio-culturală, precum și
alte efecte asociate cu imaginea și brandul turistic.

g. Turism de afaceri și conferințe. În prezent, infrastructura pentru acest tip de turism

de care dispune județul Suceava constă în săli de conferințe, sedințe și workshopuri, centre de
afaceri.
h. Turism gastronomic. Rutele gastronomice se pot constitui într-un adevărat brand în
contextul în care experiențele gastronomice. Turismul rural s-a dezvoltat în ultimii ani în
Bucovina, ca urmare a păstrării tradițiilor și valorilor culturale, dar și ca urmare a gastronomiei
locale.
 3. Promovarea turistică continuă
Pentru eficienta promovare a Bucovinei ca destinație turistică, sunt necesare a fi adoptate
o serie de măsuri în vederea creșterii recunoașterii Regiunii Nord-Est pe piața turismului intern și
internațional, inclusiv prin introducerea pe scară largă a marketingului digital. Marketingul
inovativ prin rețelele de socializare și având la bază tehnologia mobilă joacă un rol important în
promovarea turistică continuă. Scopul acestei direcții constă în a promova valorile, istoria,
peisajul, patrimoniul arheologic, arhitectura, arta, gastronomia, tradițiile zonei.
4. Utilizarea de resurse umane calificate în sectorul turistic se bazează pe o dezvoltare
a resurselor umane ce urmarește îmbunătățirea capacităților, abilităților, performanțelor
personalului implicat direct sau indirect în activități de turism dat fiind faptul ca și în industria
turismului, este esențial ca resursele umane să fie bine pregătite, astfel încât interacțiunea cu
turiștii să determine o experiență plăcută pentru aceștia. De asemenea, resursele umane sunt
importante în domeniul promovării turismului în contextul faptului că pentru a putea crea și
dezvolta destinații turistice este necesar personal instruit, în pas cu cele mai noi tendințe în
turism.
5. Susținerea dezvoltării unui turism durabil
Tot mai multe destinații promovează componenta lor „verde” pentru a atrage cât mai
mulți turiști și a-și îmbunătăți imaginea. Consiliul Mondial al Turismului Sustenabil a elaborat o
serie de criterii care au la bază abordarea unitară a „turismului durabil” la nivel mondial și
reprezintă minimul de cerințe pe care orice afacere dezvoltată în domeniul turismului ar trebui să
îl respecte. Aceste criterii sunt organizate în jurul a patru teme principale: programarea
sustenabilă eficientă, maximizarea beneficiilor sociale și economice pentru comunitatea locală,
conservarea patrimoniului cultural, reducerea impactului negativ asupra mediului. În acest
context, în Regiunea Nord-Est, așadar și în județul Suceava, aplicarea pe scară largă a
principiilor dezvoltării sustenabile trebuie să aibă în vedere mai multe măsuri: obținerea de către
structurile de cazare turistică a „etichetelor verzi” în vederea adoptării de diverse practici „verzi”
(mâncare locală organică, folosirea surselor de energie regenerabile, reciclare etc);
implementarea de campanii de ecologizare a arealelor turistice; dezvoltarea activităților de
educație ecologică în raport cu efectele distrugerilor mediului înconjurător asupra atractivității
destinațiilor turistice.
Sursă suplimentară de documentare: www.fonduri-structurale.ro
 Capitolul II Gestionarea activității actorilor pieței turistice locale
2.1 Caracteristici și atribuții ale principalilor emițători de informații turistice
(Centre de informare turistică, Asociații de turism, Agenții de turism, ș.a.)
În contextul intensificării circulaţiei turistice precum şi în condiţiile sporirii şi
diversificării continue a produselor turistice din Bucovina, comunicarea cu publicul vizat, devine
tot mai importantă, iar acest fapt nu se poate realiza fără un sistem modern şi eficient de
comunicaţie şi informare. Analiza stadiului actual al unui astfel de sistem existent în Bucovina,
se bazează pe identificarea şi caracterizarea elementelor sistemului de comunicare şi anume:
emiţătorul, receptorul, mediile de comunicare, mesajul.
Emiţătorul sau sursa de comunicare, este de fapt originea mesajului asociat obiectivelor
şi produselor turistice din Bucovina, acesta putând fi o organizaţie sau chiar o persoană - de
exemplu un agent de vânzări într-o comunicare interpersonală.
În turismul din Bucovina, în rândul emiţătorilor de astăzi, se identifică cu succes
organizaţii implicate în dezvoltarea şi promovarea turismului, unele dintre ele, considerate la
momentul actual, surse suficient de puternice şi credibile.

1. Centrul Naţional de Informare şi

Promovare Turistică Suceava
http://visitingbucovina.ro/
o creșterea atractivității județului
Suceava ca destinație turistică;
o informarea turiştilor cu privire la:
obiectivele şi atracţiile turistice din judeţ, rutele şi
mijloacele de transport la şi de la obiectivele turistice vizate, posibilităţile de cazare şi de servire
a mesei, agenţiile de turism din județ etc.;
o promovarea potențialului turistic și a ofertei turistice a județului Suceava pe plan
național și internațional;
o dezvoltarea durabilă a turismului din județ.
 2. Asociaţii pentru Turism http://www.tourisminbucovina.ro/
o elaborarea de strategii privind promovarea şi
dezvoltarea turismului în Bucovina;
o crearea unei baze de date cu obiective turistice din
Bucovina;
o atragerea de programe şi finanţări în vederea
creşterii calităţii în turismul din Bucovina şi care să sporească
accesibilitatea turismului în Bucovina;
o organizarea de evenimente şi manifestări publice;
o elaborarea de studii şi analize pe domeniile de interes turistic;
o editarea de materiale promoţionale;
o promovarea schimbului de date, informaţii, publicaţii, specialişti, cooperarea cu
asociaţii şi organisme similare de profil din ţară şi străinătate şi crearea unor parteneriate care
promovează scopul asociaţiei;
o organizarea unor cursuri de instruire, calificare şi perfecţionare a personalului din
turism

3. Centrul Cultural Bucovina http://centrulculturalbucovina.ro/

o participarea la elaborarea de programe şi prognoze de dezvoltare
turistică a municipiului Suceava, proprii sau în parteneriat;
o realizarea de materiale informative şi desfăşurarea de activităţi
de promovare la nivel naţional şi internaţional a obiectivelor turistice din
municipiul Suceava;
o derularea de programe în parteneriat cu autorităţi locale
din ţările vecine şi din ţări membre ale Uniunii Europene;
o iniţierea şi desfăşurarea de activităţi de colaborare cu
diverse organizaţii şi societăţi care au ca obiect de activitate
turismul;
o îndeplinirea sarcinilor stabilite de conducere privind
stimularea turismului ca sursă semnificativă de venituri la nivel local.
 4. Asociația de ecoturism Țara Dornelor/ Vatra Dornei https://taradornelor.ro/
o de a promova şi sprijini pe cei care prin activitatea lor
contribuie la dezvoltarea unui turism de calitate, care oferă
turiştilor o experienţă autentică, în produsele turistice ale
cărora sunt integrate şi promovate valorile şi resursele locale şi
care dau dovadă de responsabilitate faţă de natura şi valorile
culturale tradiţionale din Ţara Dornelor.
o în urma unor serii de întâlniri publice organizate în
cadrul proiectului „Ecoturism în Ţara Dornelor”, parteneri au
devenit: reprezentanţi ai sectoarelor public şi privat din
domeniul turismului, protecţiei naturii şi administraţiei publice din zonă: operatori turistici
(pensiuni şi activităţi turistice), Serviciul Salvamont Vatra Dornei, Administraţia Parcului
Naţional Călimani, Primăria Şaru Dornei, precum şi persoane fizice implicate în aceste domenii
de activitate.
Lista centrelor de informare turistică din județul Suceava
ZONA SUCEAVA ZONA CÂMPULUNG
MOLDOVENESC
Centrul Național de Informare și Centrul Național de Informare și
Promovare Turistică Suceava Promovare Turistică Rarăul

ZONA GURA HUMORULUI ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Punctul de Informare Turistică din incinta Centrul de Informare Turistică Pojorâta
Complexului Turistic Ariniș
 ZONA VATRA DORNEI ZONA VATRA DORNEI
Centrul Național de Informare și Centrul de Informare
Promovare Turistică Vatra Dornei Turistică Ciocănești

ZONA RĂDĂUȚI – SIRET ZONA FĂLTICENI

Centrul de Informare Turistică Arbore Centrul Național de Informare și
b Promovare Turistică Dolhasca

2.2 Factori ce condiţionează reuşita acţiunilor derulate de emițătorii de informații

turistice
Propunându-ne să realizăm o analiză a factorilor ce condiţionează reuşita acţiunilor de
marketing ale Centrelor de informare turistică şi Asociaţiilor de turism din Bucovina vom
evidenţia aceşti factori precizând şi modul în care contribuie sau împiedică acţiunile de
marketing derulate de principalii emiţători din cadrul sistemului comunicării de marketing a
turismului din Bucovina, acţiuni evidenţiate în subcapitolul anterior.
1. Imaginea - rol decisiv în alegerea unei destinaţii de vacanţă. Centrul de Informare
Turistică este un instrument important în promovarea destinaţiilor turistice. Motivele de vacanţă
sunt strâns legate de imagini. Oamenii îşi aleg destinaţiile de vacanţă dacă se potrivesc cât mai
bine cu motivele lor.
2. Informarea gratuită a turiştilor în legătură cu: obiectivele turistice, posibilităţilor
de petrecere a timpului liber, excursiile ce pot fi realizate în şi din zonă; posibilităţile de cazare şi
servire a mesei în unitățile de cazare; tematica, adresele, programul de vizitare al muzeelor,
caselor memoriale, calendarul acţiunilor culturale; locaţia centrelor de păstrare şi conservare a
tradiţiilor şi obiceiurilor populare la nivelul judeţului; rutele şi modalităţile de transport la şi de la
obiectivele turistice vizate.
3. Apropierea de potenţialii turişti şi contactul direct cu aceştia prin participarea
reprezentanţilor centrelor de informare turistică şi a asociaţiilor de turism la târguri şi expoziţii
cu profil turistic în ţară şi în străinătate reprezintă un factor ce permite urmărirea de aproape a
reacţiilor potenţialilor turişti şi de cele mai multe ori adaptarea ofertelor turistice şi a informării
turistice prin punerea în valoare a obiectivele de interes major ale turiştilor.
4. Iniţierea unor proiecte de colaborare internaţională în domeniul turismului,
proiecte ce au ca scop dezvoltare locală atât pe plan economic cât şi social; principalele
oportunităţi de investiţii, proiectele aflate în implementare, potenţialul turistic al judeţului,
precum şi acţiunile desfăşurate în cadrul parteneriatelor de cooperare încheiate între judeţul
Suceava şi unităţi administrativ-teritoriale din străinătate;
5. Insuficienta dezvoltare a reţelei locale de birouri de informaţii turistice la nivelul
localităţilor mici din judeţ, a satelor turistice, sau chiar a staţiunilor turistice
6. Efectul limitat asupra resurselor financiare aflate la dispoziţia autorităţilor sucevene
pentru cofinanţarea acţiunilor de promovare turistică a destinaţiei turistice Bucovina.
7. O abordare insuficientă a tehnologiilor moderne folosite în informare şi sistemul
de rezervări, existând riscul rămânerii în afara tendinţelor şi realităţilor de pe plan internaţional.

2.3 Programe și acțiuni turistice ale actorilor pieței turistice locale

În prezent o formă de finanţare a proiectelor din diversele domenii ale economiei
româneşti între care şi turismul alături de fondurile guvernamentale o reprezintă fondurile
structurale ale Uniunii Europene.
În condiţiile descentralizării puterii administrative şi a încurajării competitivităţii locale
sucevene în vederea absorbţiei fondurilor structurale, cel mai important nivel al sectorului public,
componentă esenţială a pieţei turistice prin prisma politicilor şi strategiilor de dezvoltare, rămâne
nivelul local.
La nivelul judeţului Suceava au fost obţinute finanţări prin Programul Operaţional
Regional(POR) pentru următoarele proiecte:
 Proiectul „Crăciun în Bucovina” http://cjsuceava.ro/cib/index.php

Proiectul „Pelerin în Bucovina” http://pelerininbucovina.cjsuceava.ro/

Proiectul „Paștele în Bucovina” http://pasteinbucovina.cjsuceava.ro/

Proiectul „Hora Bucovinei” http://www.horabucovinei.ro/

Toate aceste proiecte sunt continuate în ediții diferite, an de

an, și în prezent, fiind chiar mărci înregistrate, așa cum veți
observa pe site-urile menționate anterior.
 Capitolul III Studiu de caz
Festivalurile și evenimentele de vară din județul Suceava

Turismul festivalier contribuie la dezvoltarea durabilă fiind o prioritare pentru majoritatea

țărilor lumii. Tema cercetată este orientată spre identificarea oportunităților de dezvoltare şi
promovare a turismului în Bucovina prin intermediul festivalurilor, care au menirea de a
menține, anima şi promova cultura, tradițiile şi obiceiurile naţionale, devenind astfel, o nouă
destinație şi o sursă pentru turismul festivalier.
Festivalurile care marcheaza lista de evenimente din luna august- luna diasporei, din
judetul Suceava sunt:
DIN ORAȘUL SUCEAVA
"Lume, lume,... Hai târg!"

Festivalul eflectă organizarea și activitatea

complexă a satului tradițional, arhitectura vernaculară
a gospodăriilor și a construcțiilor comunitare, a
instalațiilor tehnnice care ilustrează ocupațiile,
meseriile și meșteșugurile zonei, modul de viață al
locuitorilor din Bucovina.

"Bucovina MotorFest"

La începutul lui August pe platoul din fata Cetății

de Scaun din Suceava, sărbătorim prietenii vechi si noi,
ascultam muzica de calitate in compania unor trupe celebre
si nu in ultimul rând gustam licori si mâncăruri alese in
voie-buna si distracție
 " Festivalul De Artă Medievală"

La Festivalul de Artă Medievală Suceava se

recreează atmosfera medievală în Cetatea de Scaun a
Sucevei cu dansuri, spectacole cu foc şi lasere, cai,
pantomimă, școli de lupte, teatru şi concursuri pentru
copii, muzică medievală, tir cu arcul, păsări de
vânătoare, ateliere de gastronomie medievală.

”Suceava Blues Festival”

O întâlnire cu prietenii și cu muzica bună este, de fiecare dată, un prilej de bucurie și un bun
motiv de a adăuga amintiri faine. Povestea SBF
continuă și în 2022. 18 - 20 iunie, trei zile în care
ne vom bucura de nouă formații live, jam session
și alte lucruri fine.

”Festivalul Bucovina Rockcastel”

Festivalul "Bucovina Rock Castle" se

desfășoară in luna august, la Suceava; evenimentul
este organizat de Consiliul Județean Suceava, Muzeul
Bucovinei si Centrul Cultural Bucovina, participând
renumite și îndrăgite formații rock din țară și
străinătate.
 DIN ORAȘUL RĂDĂUȚI
Festivalul International de Folclor “Arcanul”

Festivalul International de Folclor “Arcanul” se înscrie ca o confirmare de referința, cu o

larga audienta de public, atât prin numeroasa
participare a ansamblurilor artistice din tara si din
străinătate cat si prin grandoarea spectacolelor,
totul desfășurându-se sub semnul prețuirii fata de
comorile spirituale străbune ale satului romanesc,
cu veșnicia lui cu tot.

DIN ORAȘUL CÂMPULUNG MOLDOVENESC

“Câmpulung Film Fest”

Câmpulung Film Fest este un eveniment cultural anual ce

invită pentru fiecare ediție producții din câte două țări: una din
Uniunea Europeană și una dinafara ei. Timp de patru zile, festivalul
propune publicului proiecții în spații inedite, concerte, expoziții,
ateliere pentru tineri, dar și întâlnirea cu tineri regizori din
străinătate.

DIN CIOCNEȘTI
"Festivalul Păstrăvului"
Festivalul Păstrăvului ce se ține anual în Comuna Ciocăneşti din apropierea stațiunii
Vatra Dornei.
Înscriindu-se în linia manifestărilor de
promovare a autenticității și specificității locale,
Festivalul Național al Păstrăvului a reușit, să facă
localitatea Cicănești cunoscută atât pe plan intern cât
și internațional.
 Concursul de pescuit sportiv cu premii pentru câștigători, demonstrațiile de artă culinară
(rețete de preparare a păstrăvului), demonstrațiile de plutărit pe Bistrița Aurie (parcurgerea
distanței de 10 Km pe o plută construită şi bușteni de lemn, din trei tăblii, condusă la fel cum o
făceau vechii plutași ce transportau lemnul până la Bicaz şi chiar mai în aval) au stârnit an de an
interesul multor turiști. Alături de aceste momente de referință “Festivalul Păstrăvului” mai
reține atenția turiştilor cu spectacole corale creștine, parade ale portului popular, spectacole
folclorice şi de divertisment, mese câmpenești şi cine tradiţionale.

Beneficiile evenimentelor pentru dezvoltarea turismului

Deoarece luna august are un puternic flux de turiști, fiind luna concediilor de vară și
perioada în care se întorc în tară romanii plecați în străinătate există o vizibilă creștere a cererii a
serviciilor de bază turistice.
Organizarea acestor festivaluri impune oferirea spațiilor de cazare și alimentație pentru
toți participanții și invitații la aceste evenimente. Având teme diferite, fiecare festival în parte se
adresează unui public țintă. Totuși, participanții veniți din alte zone ale tari (ex. Bucovina
MotorFest) sunt tentați și interesaţi să viziteze principalele puncte de atracţie turistică din zona
Sucevei. Toată acestă creștere substanțială a cererii de servicii are ca efect și dezvoltarea
economică prin înființarea de locuri de muncă, dezvoltarea industriei alimentare și a afacerilor
locale.
Un impact mare pentru aducerea turiştilor la festivaluri este promovarea. În susținerea
acestor acțiuni menționate mai sus este necesară producerea, publicarea şi distribuirea unor
materiale promoționale de calitate: DVD-uri, materiale video, broșuri, pliante etc. referitoare la
Bucovina ca destinație turistică dar si programele și acțiunile turistice ale actorilor pieței turistice
locale. Dacă pentru promovarea atracțiilor turistice bucovinene observăm că se fac demersuri
majore, chiar cu rezultate favorabile din punct de vedere al creșterii numărului de turiști, se
înțelege că exploatarea potențialului turistic bucovinean reprezintă adevăratul motor de
dezvoltare culturală, economic şi socială a judeţului Suceava.
În prezent, festivalurile reprezintă un domeniu dinamic în toată lumea, care au cunoscut o
ascensiune semnificativă, datorită faptului că turiștii sunt din ce în ce mai interesaţi de a
descoperi ceva nou, fiind orientați spre a-şi petrece timpul liber într-un mod cât mai diferit decât
cel obișnuit.
Capitolul IV Bibliografie
• Cruceru, Anca Francesca – Strategii de comunicare promoţională, Ed. ASE, Bucureşti,
2005
• Nedelea, Al.; Epure, D. T. – Strategii de dezvoltare ale firmelor de comerţ, turism şi
servicii, Ed.Muntenia, Constanţa, 2008
• Nedelea, Alexandru - Politici moderne în marketing turistic, Ed. Tipo Modova, Iaşi, 2010
• http://centrulculturalbucovina.ro/
• http://pasteinbucovina.cjsuceava.ro/
• http://pelerininbucovina.cjsuceava.ro/
• http://visitingbucovina.ro/
• http://www.cjsuceava.ro
• http://www.horabucovinei.ro/
• http://www.tourisminbucovina.ro/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina
• https://taradornelor.ro/
• www.fonduri-structurale.ro
• http://acasalaromani.ro/cele-mai-importante-jocuri-cu-masti-din-bucovina/