Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013

Investete n oameni!
CAMERA DE COME I INDUSTRIE PRAHOVA

Lucrare de absolvire
Curs: Manager n activitatea de turism
Tema: Msuri concrete de diversificare a
serviciilor ageniei de turism Alfa Travel
din Ploieti

Tutore practica:
Rdulescu Valerica

Cursant:
Radu Dan-Rzvan

-2013CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................2

Cap. I Prezentarea generala a agentiei.................................................4

Cap. II Studiu de caz Alfa Travel.9
Cap. III Promovarea ofertei ageniei Alfa Travel21
CONCLUZII ...23
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

INTRODUCERE
Turismul este un domeniu amplu dezbtut la nivel mondial, naional, i chiar
regional si reprezint un fenomen economico-social propriu civilizaiei moderne, o
surs de venit i o surs de recreere (Minciu, 2001, 1).
Transformarile suferite de economia mondiala si anume liberalizarea
comertului, liberalizarea circulatiei marfurilor, persoanelesi a capitalurilor (in unele
zone numai partial) au dus la o crestere spectaculoasa a numarului calatoriilor.
Efectele acestor transformari sau concretizat in dezvolarea industriei turistice.
Ca urmare a poziiei ocupate n economiile naionale i rolului realizat n
dezvoltarea acestora, turismul este recunoscut ca unul dintre cele mai eficiente
sectoare, cu o evoluie mereu ascendent. Conform statisticilor Consiliului Mondial
al Turismului, n prezent turismul ar reprezenta una dintre primele industrii mondiale,
cu o cifr de afaceri de peste 6 trilioane dolari SUA, care a creat peste 255 milioane
de locuri de munc.
voluia numrului d turiti, la nivl mondial, a cunoscut crtri
spctaculoas, n ultiml tri dcnii. Astfl, dac n anul 1975, Organizaia
Mondial a Turismului (O.M.T.) nrgistra 222 d milioan d sosiri al turitilor
intrnaionali, numrul acstora a ajuns la 808 milioan, n anul 2009 i la cca 982
milioan d sosiri, n 2012, conform stimrilor provizorii al O.M.T. Aceast
cretere a venit n ciuda stagnrii economice globale, n special n zona euro.
1

Creterea numrului de turiti se asteapt s continue n 2013 cu puin sub nivelul din
2012 (de la 3% la 4%) n concordan cu previziunile pe termen lung O.M.T.
P d alt part, crtra ncasrilor obinut din turismul intrnaional s-a
ralizat ntr-un ritm i mai rapid. Astfl, dac n anul 1970 ncasril din turismul
intrnaional, la nivl mondial, totalizau numai 18 miliard dolari SUA, numrul
acestora a ajuns n 1999 la 405 miliarde de dolari SUA, iar n anul 2012, acsta au
atins, conform calculelor O.M.T., cifra d 1075 miliard d dolari SUA (Anexa 1
Tabel 1.1).
n Romnia activitatea turistica a evoluat asemntor cu alte state centrale sau
din sudestul Europei.
Pn in secolul al XIX-lea ara noastr a fost puin cunoscuta ca destinaie
turistica, vizitatorii strini fiind de regula oameni de cultura, diplomai, comerciani,
alte categorii care i mprteau impresiile de cltorie prin documente sau in
cadrul unui cerc restrns de auditori.
Spre sfritul secolului al XIX-lea si prima jumtate a secolului XX in ara
noastr au nceput s apar o serie de societi turistice care organizau calatorii in
scopul cunoaterii diferitelor obiective de potenial turistic natural si antropic din
zone geografice diferite.
Agenia de turism este un intermediar privilegiat ntre diferiii prestatori de
serviciituristice (hotelurile, restaurantele, organizatorii de agrement, transportatorii).
Activitatea saconst n producerea, comercializarea i promovarea unor aranjamente
turistice diverse, precum i vnzarea unor servicii turistice izolate.
Exist dou mari categorii de agenii de turism, i anume: agenii de turism
specializate numai n organizarea (producia) de aranjamente turistice, numite agenii
tour-operatoare i agenii de turism distribuitoare sau detailiste care vnd pachete de
servicii turistice ale tour-operatorilor sau unele servicii izolate. Pe lng acestea,
funcioneaz o serie de alte agenii cu activitate mixt o form de integrare a celor
dou categorii de mai sus.

Cap. I - Prezentarea generala a agenliei ALFA TRAVEL

n practic i legislaia romneasc agenia de turism este definit ca fiind: o
unitate specializat care organizeaz, ofer i vinde pachete de servicii turistice sau
componente ale acestora. Agenia de turism este intermediarul privilegiat ntre
prestatorii de turism(Hoteluri, pensiuni, vile, transportatori etc.) i turist.
Agenia de turism ALFA TRAVEL este att o agenie tour-operatoare ct i o
agenie revnzatoare a programelor turistice ale altor agenii cu care colaboreaz,
nfiinat n anul 2001. Este o agenie cu capital integral privat care i i desfoar
activitatea n Romnia, avnd sediul n Ploieti, strada Piata Victoriei, nr.4, bl cc vest,
sc. D, et.1, ap 80. Agentia face parte din sc. Dagera dan s.r.l. Agenia functioneaz
pe baza Licenei de turism nr. 3320/04.03.2011 i Brevetului de turism nr.
9492/14.12.2004. Este nmatriculat la Registrul Comerului sub numrul
J29/2320/2004.
Municipiul Ploieti este unul din oraele mari ale Romniei, reedin a
judeului Prahova, fiind situat la 60 km nord de Bucureti, pe coordonatele de
252'48" longitudine estic i 4456'24" latitudine nordic. Suprafaa actual a
Ploietiului este de aproape 60 km. Se nvecineaz la nord cu comuna Blejoi, la sud
cu comunele Brcneti i Brazi, la vest cu comuna Trgoru Vechi, la est cu
comuna Bucov. Municipiul Ploieti se gsete n apropierea regiunii viticole Dealul
Mare-Valea Clugreasc i are acces direct la Valea Prahovei, cea mai important
zon de turism alpin din Romnia. Ploietiul este un important nod de transport,
situnduse pe drumurile care leag capitala Bucureti de Transilvania i Moldova.
Cile de acces n Ploieti sunt rutiere (E60, A3) i feroviare.

Povestea orasului Ploiesti spune ca Ploestii - ca aproape toate orasele noastre s-au nascut dintr-un sat.
Originea acestui sat se pierde in trecutul indepartat.
Legenda vorbeste de un grup de sapte case, pitit intr-o poiana a codrilor
Vlasiei, subt un mos - Ploae...Intemeietorii satului Ploesti s-au asezat la marginea
Vlasiei, demult, in niste vremuri aspre, caci altfel ei ar fi ales locuri nu atat de tari.
Cei sapte gospodari au fugit de undeva -lovii de ostasi straini, subt prigoana unui
3

stapan, executai cu cruzime de dabilari la butuc si-n fum de ardeiu rosu. Mai demult
sau mai devreme, aranii condusi de mos Ploae - au venit de cine stie unde cu stupii si
cu vitele.
Inceputurile satului Ploesti se confunda cu munca apriga a defrisarii padurii.
Urmasii au redat perfect aceasta truda in stema Ploestilor: doi lei care desradacineaza
un stejar.
Unii cercetatori ai trecutului Ploestilor cred ca acest sat (poate chiar oras)
dateaza dinainte de 1400. In sat era o bisericua de lemn,- un schit de maici cum zice
tradiia. Pe locul schitului, Matei Basarab ar fi ridicat in 1639 Biserica Domneasca,
cu hram la Sf. Petru si Pavel.
Satul n-a ramas izolat. Intre Ploesti si Brasov au existat demult legaturi
comerciale. Carausii din Ploesti aduceau din vechime marfuri brasovene, mai intai pe
drumul Teleajenului, apoi de-a lungul raului Prahova. Astfe, in socotelile orasului
Brasov pe anii 1500 - 1550 sant trecui in listele de plata caiva carausi ploesteni: la
1503 Radu, la 1543 Dragoi, la 1545 Berivoi, Tudor, Avrut, Draghici si Neagu. Printrun document din 1567, Petru Voda - fiul lui Mircea Voda - recunoaste logofatului
Coresi cumpararea a cinci razoare de mosie de la Avrut din Ploesti..."
Infiinarea Ploestiului a intrat in legenda ....
Mihai Viteazul a intemeiat orasul Ploesti in 1599, cu prilejul concentrarii
trupelor care, in toamna acestui an, au trecut in Ardeal. Locurile ii erau cunoscute
prin bogaia vanatului si a pescuitului. El isi facuse aici chiar curi. Mihai Viteazul
alese acest punct pentru adunarea ostilor, avand in vedere atat drumul Teleajenului,
cat si posibilitaile de aprovizionare imbelsugata si eftena in acel loc unde se intalnesc
sesul, dealul si muntele, cu diversele lor produse, si unde rascrucea marilor drumuri
usura schimbul de marfuri. "
Cresterea targului Ploesti
"Targul Ploesti este legat de numele lui Mihai Viteazul - acel care s'a razvratit
impotriva Turcilor si care, pentru un moment a unit intr-un singur corp toate
provinciile romanesti..
Mihai Viteazul a dat ingaduinta sa se faca targ la Ploiesti. In piata veneau cu
marfa negustori si mestesugari, care isi descarcau desagii si puneau lucrurile pe jos.
Aici se intindeau cojoace si scurteici, cum si gateli stralucitoare pentru femei.
Apareau mamularii, tivlicheri, plapumari. Iar in obor se aduceau "producturile".
Trageau carutele cu peste, lemne si cu vin. Vanzarea se facea langa caruta. Alaturi se
vindeau vitele....
Cum s'a intemeiat targul Ploesti, asa s'au intemeiat toate targurile romanesti si asa iau ele fiinta chiar subt ochii nostri...
Dupa 1600 se tineau intre Teleajen si Prahova doua targuri saptamanale: unul
la Targsor si altul la Ploesti...
Desvoltarea Ploestilor continua metodic. La mijlocul veacului XVIII Ploestiul
e numit "oras de capetenie". "In Ploesti stateau acum, - scrie d. Zagorit , - capii
judetului Prahova, ispravnicii.
Mosnenii urmau sa stapaneasca nesuparati mosia si targul Ploesti....
4

O serie de calamiti naturale i sociale la care a fost supus oraul au diminuat

serios fondul de construcii pe care ploietenii se strduiau sl mbogeasc. La 12
iunie 1837 a avut loc cea mai puternic inundaie din istoria Ploietiului: Dmbu i
celelalte praie sau revrsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra trgului.
Au fost nruite sau ubrezite atunci i au disprut curnd cele mai importante
locuine care se mai meninuser din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel
mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bntuit ntro alt parte, distrugnd centrul nou,
adic zona unde se gseau construciile notabile ale deceniilor trei i patru.Dac
bombardarea Ploietiului din zeppelin n 1916 a adus puine pagube cldirilor, n
schimb bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuine i edificii.
Cutremurele din 1940 i 1977 au afectat foarte serios oraul. Atunci sau prbuit
cteva dintre cele mai vechi biserici ale oraului, alturi de locuine i edificii
remarcabile.
Principalele puncte de atracie ale resedinei de jude, Ploieti sunt:
Muzeul Naional al Petrolului
Muzeul Ceasului Nicolae Simache
Muzeul Judeean de Art Ploieti
Muzeul de Istorie i Arheologie Ploieti
Muzeul de Judeean de tiinele Naturii Ploieti
Casa memorial Ion Luca Caragiale
Casa memoriala "Nichita Stanescu"
Muzeul meomorial Paul Constantinescu
Muzeul memorial Constantin i Ion Stere
Cas de Trgove sec. XVIII-lea - XIX-lea
Muzeul Naional al Petrolului

Muzeul Naional al Petrolului a fost inaugurat la 8 octombrie 1961, ca urmare

a srbtoririi centenarului industriei petroliere romneti, n 1957. Este gzduit de un
frumos edificiu care a permis amenajarea unor sli i cu o curte care a fost
transformat ntr-o expoziie n aer liber. Patrimoniul muzeului a crescut de la 800
piese n 1961, la peste 8.000 n 1994. Este singurul muzeu de acest gen din Romnia,
5

nfiinarea sa la Ploieti fiind o recunoatere a statutului oraului n cadrul industriei

petroliere din ara noastr.
Muzeul Ceasului "Nicolae Simache"

Muzeul Ceasului din Ploieti este unicul muzeu de acest fel din Romnia, i
cuprinde o bogat colecie de ceasuri furite de meteri vestii din Europa, cele mai
multe fiind adevrate opere de art. Organizat din iniiativa profesorului N.I.
Simache, ca secie a Muzeului de Istorie, el dateaz din 1963. A fost instalat mai nti
ntro sal din Palatul Culturii, pn cnd, prin achiziii, a cptat un patrimoniu att
de bogat nct a avut nevoie de un local propriu. I s-a pus atunci la dispoziie Casa
Luca Elefterescu, care a fost adaptat noului scop; lucrrile de amenajare sau terminat
n anul 1971 i muzeul s-a deschis n ianuarie 1972.n prezent, muzeul are o colecie
de aproape 1000 de piese (numai n parte expuse), printre care: cadran solar, pendul
construit din lemn n 1634, ceas pus n micare printr-o cdere de ap (Londra, 1654),
primul ceas de buzunar (oul de Nrnberg), orologii de turn, o pies din 1693
(realizare a ceasornicarului Ralf Gout), ceasul de mn construit n acelai an de
Courvoisier (cu efigia lui Ludovic al XIV-lea), piese realizate de meterii londonezi
Georg Prior, Edward Prior, Th. Whit, George Clarke, Markwich, Markham, Jo
Wightmann, Van Laure, de ceasornicari francezi (Benjamin Balber, George Charle,
Meuron), austrieci (Philipp Iacob, Beyr) sau elveieni (Pres Vaucher, A. Hess). Pot fi
vzute ceasuri cu mecanisme muzicale care cnt Marseilleza, Deteapt-te, romne!,
valsurile lui Strauss. Sunt prezentate ceasuri care au aparinut unor personaliti
(Constantin Brncoveanu, Al. I. Cuza, Mihail Koglniceanu, Cezar Bolliac, B.P.
Hadeu, Theodor Aman, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan A. Bassarabescu
etc.), ceasuri distractive (al morarului, fierarului, frizerului, motanului etc.), ceasuri
cu diverse indicaii n afara orelor, ca i alte obiecte legate de tem.

Casa memoriala "Nichita Stanescu"

Inaugurat n casa natal, n ziua de 13 decembrie 2002, secie a Muzeului de

Istorie i Arheologie Prahova, muzeul este o instituie de prezentare a fenomenului
Nichita n spaiul n care s-a nscut, a trit anii copilriei i adolescenei, s-a format
ca om i poet. Cldirea care adpostete expoziia permanent a fost ridicat de
bunicul poetului, Hristea Stnescu, i de cei doi fii mai mici Gheorghi i Nicolae
(tatl poetului), in anii 1926- 1927, pe strada General Cernat nr. 2, devenit acum str.
Nichita Stnescu nr. 1. Este o locuin echilibrat cu un singur cat, construit
temeinic, btrnete, fr ostentaia majoritii cldirilor ridicate ntre rzboaie.
Arhitectura ei simpl i echilibrat amintind de cea a caselor rneti din satele de
cmpie, arat c stpnul trebuie s fi fost un om gospodar, cu simul frumosului,
tiind a cntri cu msur, dar fr zgrcenie fiecare lucru. Aezate n ir, ncperile
sunt luminate de ferestre ce mpart armonios orizontalitatea faadei. Dormitorul n
care a vzut lumina soarelui copilul Nini, camera de lucru a elevului, sufrageria i
buctria sunt mobilate cu piese ce au aparinut familiei Stnescu. Cteva piese
simbol se regsesc n opera poetului: patul, pianul, biroul de lucru, crile
fundamentale, pendula care i-a btut ora sosirii pe lume n primvara anului 1933,
martie 31, ntr-o vineri, n jurul prnzului, pies bine conservat care si acum, cu
sunetul ei plcut, msoar trecerea timpului, tablouri, fotografii de familie. Toate
acestea ne introduc in atmosfera copilriei.

Cap. II Studiu de caz Alfa Travel Ploieti

Agenia de turism Alfa Travel este localizat n Ploieti, pe strada Piata
Victoriei, nr. 4, bl. CC vest, sc. D, et. 1, ap. 80, interfon 80. Alfa Travel si
desfasoara activitatea n baza Licentei de turism nr. 3320/04.03.2011 si este membra
a unor asociatii nationale si internationale de profil: ANAT (Asociatia Nationala a
Agentiilor de Turism din Romnia) i IATA (International Air Transport
Association).

Licena de Turism atest faptul c agenia de turism Alfa Travel are condiiile
materiale i capacittea profesional de a desfura urmatoarele activiti:
Tour-operator n domeniul turismului;
Rezervarea i comercializarea serviciilor de cazare, mas, transportn ar i
strintate;
nchirierea de autocare i microbuze;
Comercializarea biletelor de avion i autocar;
Organizarea cltoriilor de afaceri n ar i strintate;
Asigurri medicale;
Informare turistic;
Alte servicii turistice specifice.agenia de turism magellan turism
organizeaz:
Circuite n romnia i n strintate, n special n ri din europa;
8

 Sejururi n staiuni montane sau pe litoral;

Sejururi de tratament n staiuni balneo-climatice;
Oferte speciale n diferite perioade ale anului (sezonul cald, Craciun
Revelion, Paste etc.).
Pentru desfurarea n condiii optime a activitii, agenia deine urmatoarele
dotri reprezentate de:
echipamente de calcul i editare performante;
3 PC-uri;
3 imprimante all-in-one wireless HP OfficeJet7500
1 imprimanta Hp Laser
1 fax;
echipamente de comunicaie performante.
1 TV Sony pentru prezentarea ofertelor
1 Video proiector
Agenia de turism Alfa Travel folosete diverse instrumente i modaliti de
plat, n funcie de specificul activitilor sau serviciului prestat. Cele mai folosite
modaliti de plat sunt: ordinele de plat, cash (numerar), transfer bancar, CEC, cri
de credit.
Alfa Travel are n organizarea intern biroul turism care a preluat restul
ndatoririlor celorlalte birouri. n cadrul ageniei, conform oranizarii avem
urmtoarea structur de personal: 1 director general cu brevet de turism i 2 ageni de
turism cu studii superioare.

FI de POST
aferent contractului de munc nr. ......... din data de .....................
Denumire post: Agent Turism
Locul desfurrii muncii: sediul companiei
Departament: Servicii
Subordonare: Directorului General
Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura vnzarea pachetelor turistice
pentru destinaii interne i externe oferite de agenie.
Activiti principale:
planificarea, organizarea i coordonarea programelor turistice interne i
externe (excursii, circuite, programe de week-end pentru grupuri sau turiti
individuali);
vnzarea de pachete turistice n ar i n strintate (rezervri de bilete,
ncasarea i urmrirea plilor);
promovarea programelor, ofertelor i pachetelor turistice ale ageniei ctre
clieni;
participarea la organizarea i coordonarea diferitelor evenimente speciale;
revnzarea programelor oferite de alte agenii;
Sarcini i ndatoriri specifice:
conceperea i realizarea de oferte promoionale;
stabilirea unor relaii optime cu clienii i cu reprezentanii hotelurilor,
pentru rezolvarea n timp util i n bune condiii a tuturor problemelor ocazionale;
prospectarea pieei de profil n vederea optimizrii continue a serviciilor,
avnd ca scop final realizarea obiectivelor asumate.
Responsabiliti ale postului:
rspunde pentru desfurarea i finalizarea cu succes a contractelor
turistice angajate.
rspunde pentru calitatea negocierii contractelor/actelor adiionale cu
clienii i cu reprezentanii hotelurilor/ pensiunilor.
i asum responsabilitatea pentru propunerile de noi uniti de cazare,
dup ce a verificat poziia n pia i standardele serviciilor oferite de ctre acestea.
Autoritatea postului:
este autorizat s asigure vnzarea pachetelor turistice pentru destinaii
interne oferite de agenie.
Specificaiile postului:
studii de calificare n domeniu (atestatul IATA constituie un avantaj);
experien de minim 1an n domeniul turistic i/sau pe post de ghid;
cunoaterea pieei de produse turistice i a particularitilor ei;
cunoaterea avansat a limbilor englez, francez i/sau german;
abiliti foarte bune de comunicare i negociere;
abiliti organizatorice, dinamism, seriozitate, iniiativ;
Faciliti: telefon mobil, computer personal.
10

Analiza SWOT (Strengts, Weaknesses, Opportunities, Threats) este una dintre

celemai utilizate metode de realizare a analizei diacnostic a unei ntreprinderi, adic
analiza punctelor tari, slbiciunilor, oportunitilor i ameninrilor acesteia. Ea
reprezint baza pentru fundamentarea deciziilor strategice de viitor prin faptul c
ofer informaii despre punctele tare sau slabe ale firmei, despre oportunitile care
pot i trebuie s fie valorificatei despre riscurile care trebuie minimizate. Mai jos
este prezentat analiza SWOT a ageniei Alfa Travel.
Puncte tari:
experiena vast n comercializarea serviciilor de turism i transport;
echipa cu un personal bine pregtit, cu perspectiv, specializat n domeniul
turismului, transporturilor, informatic;
flexibilitatea activitii, ceea ce a perimis dezvoltarea acesteia de la conceperea i
vnzarea pachetelor turistice la desfurarea activitilor detransport, dispunnd de
parc propriu de autocare i microbuze;
existena posibilitii de adaptare a ofertei turistice la cerinele clienilor;
amplasamentul agenia este situat ntr-o zon central a municipiului Ploieti
Puncte slabe:
lipsa unui departament de marketing, promovare relativ redus pentru programele
proprii ageniei;
gam de servicii turistice oferite restrns,
Oportuniti:
ritmul rapid de dezvoltare a pieei turistice n ultimii ani, intensificarea circulaiei
turistice n interiorul granielor i n afar;
elemente favorizante ale politicii guvernamentale n domeniul turismului;
potenial turistic nc nevalorificat att pe plan intern, ct i pe plan extern;
potenialul ridicat al pieei locale;
aplicarea unor acorduri internaionale de liberalizare a circulaiei persoanelor
Ameninri:
puterea de cumprare a consumatorilor poteniali n scdere;

Oferte:
1) Revelion n Paris 8 zile (29.12 -05.01.2013)

11

ZIUA 1 duminica, 29.12, ora 13-intalnire cu ghidul roman la Aeroportul Otopenicheck in Air France pentru destinatia Paris. Decolare, ora 15.10, sosire la Paris,ora
17.20. Tur (3 ore) by night PARIS cu autocarul pe traseul : Catedrala Notre-Dame,
Domul Invalizilor, Gradinile Luxembourg, Universitatea Sorbona, Pantheonul,
Cartierul Latin, Centrul Pompidou, Place Vendome, Opera, Place de la Concorde,
Arcul de Triumf, Catedrala Madelaine, Turnul Eiffel, Domul Invalizilor si Defence,
apoi transfer la hotel.
Cazare in Paris.
ZILELE: 2, 3, 4, 5, 6, 7 - mic dejun si cazare la hotel 3*** in Paris.Program turistic
(optional) :
a) O zi pentru : Muzeul Louvre - 10 , urcare in Turnul Montparnasse si croaziera cu
vaporasul pe Sena ;
b) Joi, excursie (100 -daca se achita la agentia din Romania cu minim 21 zile
inaintea plecarii sau 120 -daca se achita in excursie) cu autocarul pe VALEA
LOAREI (se viziteaza 3 casteleplata la intrare : Blois7 ,Amboise8 si
Chenanceaux 8 );
c) O zi pentru Disneyland - 55 ;
d) Sambata,excursie (115 -daca se achita la agentia din Romania cu minim 21 zile
inaintea plecarii sau 140 -daca se achita in Franta) cu autocarul la Oceanul Atlanticfenomenul de flux / reflux - se viziteaza
Complexul muzeal Mont Saint Michelle (10 - plata la intrare);
e) O zi pentru : Domul Invalizilor - 10 , Catedrala Notre Dame, Turnul Eiffel - 12 .
ZIUA 8 duminica, 05.01 (mic dejun). Ora 9 deplasare cu autocarul pentru vizita VERSAILLES si Cartierul MONTMARTRE(Basilica Sacre Coeur, P-ta Pictorilor).
Transfer la aeroport. Ora 19-decolare. Sosire, Otopeni,ora 22.50.
Note: la excursiile (Valea Loirei, Oceanul Atlantic) copiii sub 12 ani (neampliniti)
au o reducere de 15 ;
preturile la excursiile Valea Loarei/Oceanul Atlantic sunt fixe iar preturile
biletelor de intrare la obiectivele turistice de mai sus sunt aproximative.
12

PRET (include transportul la Versailles si Montmartre + croaziera pe Sena si urcarea

in Turnul Montparnasse) : 690
Se achita in EURO sau LEI (curs BNR din ziua platii x 1.02 comision de risc
valutar).
PRETUL INCLUDE: :
servicii ghid roman si bilet avion Bucuresti-Paris-Bucuresti ;
7 cazari hotel 3*** cu mic dejun .
PRETUL NU INCLUDE:

biletele de intrare pt vizitarea obiectivelor turistice(muzee,asezaminte de

cult,etc)si nici ghizii pt acestea.
2) Early booking Bulgaria - Nisipurile de aur 2014
Hotel Marina Grand Beach 5*

Localizare: Hotelul este situat la 30 m de plaja si la 100 m de centrul statiunii

Nisipurile de Aur.
Facilitati: Hotelul are 9 etaje, 3 lifturi, restaurant principal, lobby bar, sky bar,
magazin cu produse de patiserie, centru medical, dentist, spalatorie, uscatorie, sala de
conferinte, room service, sala de internet, piscina interioara si exterioara.
Camere: Hotelul are 186 camere duble, 48 apartamente, toate fiind dotate cu baie,
toaleta, feon, aer conditionat, seif, mini bar, telefon, TV cablu, balcon, halat de baie.
Facilitati copii: Piscina cu sectiune pentru copii, animatie, jocuri electronice, mini
disco, patuturi pentru bebelusi, babysitter contra cost si cu prerezervare cu 2 zile
inainte, scaune speciale pentru bebelusi in restaurant, loc de joaca, meniu special
pentru copii.
Sport si activitati:
Gratuit: piscina interioara, 2 piscine exterioare, sezlonguri si umbrele la piscina,
prosoape (cu depozit), fitness, masa de tenis, squash cu prerezervare, animatie,
showuri, darts.
Contra cost: biliard, centru SPA, masaj, solar, sauna, jacuzzi.
Nu se accepta animale de companie.
13

Parcare: Gratuita in limita locurilor disponibile.

Early Booking Special:
20% reducere pentru rezervari si plata integrala pana la 01.12.2013;
18% reducere pentru rezervari si plata integrala pana la 31.12.2013;
17% reducere pentru rezervari si plata integrala pana la 31.03.2014;
12% reducere pentru rezervari si plata integrala pana la 30.04.2014;
*Reducerea se aplica din tarifele fara taxe si suplimente.
EXTRAS:
7 nopi = 6 pltite, 8=7, 9=8, 10=8, 11=9, 12=10, 13=11, 14=12, 21=17 pentru sosiri
pn la 14.06 si dupa 06.09 (Extras-ul se poate cumula cu reducerea de Eary
Booking!)
*Noptile gratuite se acorda din perioada cu cel mai mic tarif.
Taxa de Statiune 7 euro/persoana/sejur;
*pentru sejururi mai mari de 7 nopti se aplica taxa suplimentara 1 euro/persoana/zi.
Reduceri:
Copil 0-3,99 ani in pat suplimentar - reducere 100%;
Copil 4-12,99 ani in camera Dubla cu 2 adulti - reducere 100 % (pat suplimentar);
2 copii 4-12,99 ani in camera Dubla cu 2 adulti - primul copil reducere 100 %; al 2lea copil reducere 50 %(suplimentar);
1 copil 4-12,99 ani in camera Dubla cu 1 adult - reducere 30 % (pat normal);
2 copii 4-12,99 ani in camera Dubla cu 1 adult - reducere 50 % (fiecare copil);
2 copii 4-12,99 ani in camera Dubla cu 1 adult - reducere 30 % (fiecare copil, pat
normal);
Al 3lea adult in pat suplimentar - 30 % reducere;
3 adulti si 1 copil 4-12.99 ani - al 3-lea adult are 30 % reducere si copilul este gratuit;
2 adulti si 3 copii in Apartament - primul copil gratuit, al 2-lea si al 3-lea copil au 50
% reducere fiecare;
Tarif euro/pers/noapte cu All Inclusive
02.0531.05
01.1015.10
1
Sejur minim (nopti)
Loc in Dubla park view
39
(max 2+2/ 3+1)
Loc in Dubla sea view
41
(max 2+2/ 3+1)
Single park view
44
Single - sea view
46
Loc in apartament
47
14

01.0615.06
10.0930.09
1

16.0606.07
25.0809.09
3

46.5

57

69.5

50

61.5

74,5

61
65.5
57

79,5
86,5
72

109,5
117,5
87

07.0724.08
5

3) Craciun in Viena

ZIUA 1 Marti, 24.12 (ora 06.15) prezentarea la imbarcare, Bucuresti-Piata

Agroalimentara Gara de Nord (Calea Grivitei-Muzeul CFR-gura metrou B Gara de
Nord 2). Ora 6.30 plecare din Bucuresti pe ruta Pitesti Deva Arad Ungaria.
Cazare in zona Budapesta - Gyor.
ZIUA 2 (mic dejun). Deplasare la VIENA, vizita (90 min) Palatul Schonbrunn, apoi
tur cu autocarul pe traseul:Roata Mare din Prater,Sediul ONU,Turnul
Dunarii,traversarea Dunarii si Ringul Vienez (Opera, Muzeul de Arta, Piata Maria
Tereza, Parlamentul, Primaria, Universitatea, Burgtheatre). Timp liber in centru
Vienei (plimbare pietonala, vizite individuale si shopping): Piata Maria Tereza,
Coloana Ciumei, Piata Eroilor, Palatul Hofburg, Catedrala Sf. Stefan, strazile
comerciale Kartnerstrasse si Mariahilfestrasse.Optional (35 - daca se achita la
agentia din Romania cu minim 21 zile inaintea plecarii sau 45 -daca se achita in
excursie),MASA DE CRACIUN IN GRINZING. Deplasare cu autocarul la hotel.
ZIUA 3 (mic dejun). In BRATISLAVA se viziteaza Biserica Incoronarii Mariei
Tereza si faleza Dunarii. Excursie la COTUL DUNARII: Esztergom (Catedrala
Catolica locul de incoronare al regilor Ungariei si centrul milenar al catolicismului,
panorama asupra Vaii Dunarii si Slovacieioraselul Storovo), Visegrad (Castelul in
exterior fosta resedinta a regelui Matei Corvin, panorama Cotul Dunarii) si
Szentendre (orasel turistic). Deplasare la BUDAPESTA - se parcurge spre debarcader
intr-un scurt tur cu autocarul (pot fi admirate): Dunarea, Cetatea, Bastionul
Pescarilor, Podul cu Lanturi, Parlamentul, Podul Elisabeta. Dupa tur, seara (de la ora
20), Croaziera (include: vapor, ghid local si 1 pahar de sampanie) pe Dunare by night
15

(optional,18 -plata in excursie, cina festiva bufet cu bauturi si muzica).

Cazare in Budapesta.
ZIUA 4 Vineri, 27.12 (mic dejun). Deplasare pe ruta Ungaria-Arad-Deva-SibiuPitesti. Sosire (in conditii normale de vreme, trafic, formalitatile vamale, etc.), aprox.
ora 24, in Bucuresti - Piata Agroalimentara Gara de Nord (Calea Grivitei-Muzeul
CFR-gura metrou B Gara de Nord 2).
Pret:165 (include croaziera pe Dunare, in valoare de 15 )
Pretul include:

transport cu autocar 2** cu aer conditionat, taxe stradale si parcari;

3 cazari cu mic dejun in hotel 3***;

servicii ghid roman.

Pretul nu include: biletele de intrare pt. vizitarea obiectivelor turistice (muzee,
asezaminte de cult, etc.) si nici ghizii pt. acestea.
4) Circui EMIRATELE ARABE UNITE - Fascinaie i lux n inutul emirilor

Ziua 1. BUCURESTI DUBAI

Intalnire cu insotitorul de grup la aeroportul Henri Coanda (Otopeni) pentru
imbarcare pe cursa Tarom. Sosire la Dubai. Transfer la hotel 4*. Cazare.
Ziua 2. DUBAI
Dupa micul dejun, tur de oras in Dubai. Se viziteaza muzeul Dubai, fortareata AlFahidi. Traversam Dubai Creek cu taxiul pe apa si continuam vizita in bazarul de
condimente si aur, apoi Moscheea
Jumeirah. Popas pentru fotografii -celebrul hotel Burj al Arab, cladire in forma de
vela cu 321 metri inaltime, fiind cunoscut ca singurul hotel de 7 stele din lume.
Intoarcere la hotel. Seara, croaziera cu masa pe Dubai Creek (rau cu apa sarata).
Cazare la acelasi hotel.
Ziua 3. DUBAI
Mic dejun. Dimineata timp liber pentru cumparaturi la mall-ul Dubai. Vizita la turnul
Burj Khalifa, cea mai inalta cladire din lume (828 metri). Dupa-amiaza, safari intr-un
sat traditional de beduini barbeque. Intoarcere la hotel pentru cazare.
16

Ziua 4. DUBAI SHARJAH RAS AL KHAIMAH

Mic dejun. Deplasare spre Sharjah unde vom vizita monumentul Al Naboodah, piata
de peste, faimosul bazar albastru. Popas pentru fotografii la Moscheea regelui Faisal
(nu se viziteaza in interior). Continuam traseul spre Ras al Khaimah prin Ajman si
Umm al Quwain. Cazare hotel 4*.
Ziua 5. RAS AL KHAIMAH - FUJEIRAH
Dupa micul dejun, plecare spre Fujeirah, traversand coasta de est. La sosire, vizita
muzeului Fujeirah si a moscheii Dibba. Transfer la hotel pentru cazare hotel 4*.
Dupa-amiaza libera pentru plaja si relaxare pe malul Oceanului Indian. Cina in
restaurantul hotelului.
Ziua 6. FUJEIRAH AL AIN
Mic dejun. Astazi vom merge in orasul verde Al Ain din Emiratul
Abu Dhabi. Al Ain este inconjurat de parcuri si verdele domina acest teritoriu. Se
viziteaza muzeul Al Ain. Dupa-amiaza program liber. Se recomanda vizitarea pietii
de camile si a mall-ului Al Ain. Cazare si cina Al Ain hotel 4*.
Ziua 7. AL AIN ABU DHABI
Dupa micul dejun, deplasare spre Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe. Se viziteaza
Palatul Al Husn, zona de promenada si dig, moscheea Sheikh Zayed. Popas pentru
fotografii la hotelul
Emirates Palace. Cazare hotel 3*.
Ziua 8. ABU DHABI DUBAI
Mic dejun. Dimineata intoarcere la Dubai cu o scurta oprire la circuitul de Formula 1
din Insula Yas pentru fotografii. La sosirea in Dubai, plimbare pe faleza orasului
Jumeirah. Popas pentru fotografii la Hotelul Atlantis The Palm construit in centrul
insulei artificial The Palm Jumeirah.Dupa-amiaza, timp liber la dispozitie.
Va recomandam vizitarea mall-ului Emirates unde exista o partie articficiala de ski.
Cazare Dubai hotel 4*
Ziua 9. DUBAI BUCURESTI
In cursul noptii, transfer la aeroport pentru zbor spre Bucuresti.
Pret: 979 Euro/pers.
Preul include:
zbor cu compania TAROM pe ruta Bucuresti Dubai-Bucuresti
6 cazari cu mic dejun hotel 3-4*;
2 cazari cu demipensiune hotel 3-4*;
transferuri aeroport - hotel aeroport;
ghid local de limba engleza pe tot traseul;
tururile, vizitele si excursiile cuprinse in program;
17

 ghid insotitor din partea agentei.

Preul nu include:
asigurarea medicala/ asigurarea storno;
taxa de viza si procesare acte: 85 Eur/pers.

Cap. III Promovarea ofertei ageniei Alfa Travel

Serviciile turistice sunt numeroase, diverse i constituie o parte important din
oferta turistic. Ele reprezint partea dominant i determinant a ofertei turistice,
partea flexibil a complexului de activiti, elementul dinamic, caracteristicile lor
regsindu-se, n forme specifice, n ntreaga activitate turistic.
Activitatea de promovare a produsului touristic const n transmiterea pe
diferite ci de mesaje i informaii, menite s informeze pe operatorii de turism i pe
turitii poteniali asupra caracteristicilor produsului turistic i asupra elementelor
componente ale serviciilor turistice oferite spre comercializare.
Aceast informare are rolul de a crea o atitudine pozitiv, att asupra produsului
turistic ct i asupra ageniei de turism Alfa Travel, deci de a modifica favorabil
mentalitatea i obiceiurile turitilor. n mod normal promovarea se realizeaz pentru
fiecare produs turistic destinat comercializrii, orict de simplu sau complex ar fi, sau
de perioada din an n care este oferit. E adevrat c intensitatea promovrii poate fi
diferit fie n funcie de produs, fie de sezon . Din acest punct de vedere n diverse
18

momente ale ciclului de via al produsului turistic sunt alocate mijloace financiare
diferite. n acest sens sunt necesare mari eforturi financiare aferente promovrii n
etapa lansrii pe pia, cnd turistul i detailitii trebuie informai asupra
componentelor produsului turistic.
Sfera activitii de promovare este destul de vast i cuprinde numeroase tehnici
de informare i influenare a turitilor dintre care:
Publicitatea turistic, este unul dintre cele mai utilizate elemente ale
promovrii utilizate n activitatea de pia. Publicitatea constituie unul din mijloacele
prin care ntreprinderea se implic i se raporteaz la evoluia pieei, folosind o
palet ntreaga de tehnici proprii mai multor discipline (sociologie, psihologie,
grafic etc.).
Una dintre cele mai utilizate forme de publicitate de agenia de turism este
publicitatea grafic, adic folosirea pliantelor, prospectelor, brourilor,
cataloagelor, ghidurilor turistice etc. .Acest tip de publicitate mbin texte informative
i materiale ilustrative. Ilustraiile au rolul obinerii unor efecte emoionale prin
prezentarea unor obiective turistice de atracie cuprinse n produsul turistic. Textele
au rolul de a accentua aceste efecte emoionale prin explicaiile necesare obinerii
unei imagini ct mai reale i atrgtoare a zonelor respective.
Prospectele i pliantele sunt cele mai simple materiale publicitare grafice,
avnd un numr redus de pagini i descriu sumar caracteristicile principale ale
produsului turistic.
Brourile sunt mai voluminoase, conin informaii mai detaliate i creeaz o
imagine mai detaliat asupra produsului.
Cataloagele sunt tiprituri mai voluminoase dect brourile i
prezint amanunit anumite produse turistice sau regiuni.
Ghidurile turistice sunt specifice sectorului turistic, urmrind popularizarea
unor zone turistice, cuprinznd hrti, schie de traseu, explicaiile necesare turistului.
Afiele publicitare sunt produse publicitare care se adreseaza mulimii i nu
unui segment de piaa bine determinat. Ele se bazeaz pe repetarea mesajelor n timp
i spaiu. n funcie de locul de expunere (interiorul unei cldiri, vitrina unei agenii
de turism etc.), se va elabora coninutul, dimensiunile i tirajul afielor. Ele trebuie
s conin imagini i texte vizibile de la distan.
De cele mai multe ori efectul publicitar al afielor este de scurt durat, de aceea
afiul trebuind combinat i cu alte forme de publicitate.
Anunurile n pres constituie cel mai puternic mijloc de comunicare n mas.
Pe de alt parte fiecare publicaie are anumite categorii de clientel, ceea ce permite
ageniei selectarea anumitor segmente de pia. De asemenea presa este un suport
publicitar permanent.
Participarea la trguri i burse de turism se desfoar mai ales n sezoanele
moarte. n cadrul burselor se fac mai mult cunoscute produsele firmelor
colaboratoare, se ncheie contracte, iar n cadrul trgurilor se poate face cunoscut
oferta i potenialilor clieni.
19

Aciuni n domeniul relaiilor publice, care au rolul de crea un climat favorabil,

o imagine benefic asupra ageniei .
Totodat site-ul web al agentiei (www.alfa-travel.ro), ct i prezena pe
anumite siteuri de specialitate (www.infoturism.ro, www.romaniantourism.ro,
www.touroperator.ro etc.) sau siteuri de socializare(facebook) reprezint un puternic
avantaj n comunicarea de mas.

CONCLUZII
Agentiile de turism au rolul unor societati comerciale de distributie care faciliteaza
contactele intre clientele turistica potentiala si firmele prestatoare de servicii turistice
(hoteluri,restaurante, transportatori, unitati de agreement) dintr-o anumita zona
receptoare (localitate, zona) aleasa de turisti ca destinatie pentru vizitare si petrecerea
vacantelor.
Agentiile de turism asigura acoperirea unei piete largi de o mare diversitate din punct
de vedere geografic si alnaturii ofertei comercializate. Importanta agentiilor de turism
in distributia oferteieste ilustrata prin numarul mare al acestora, volumul
activitatiidesfasurate ca si prin prezenta lor in toate zonele geografice si in special de
cele emitatoare de fluxuri turistice. Continutul acestor functii se regaseste in
activitatile practice ale agentiilor de turism respective:
Prezentarea produselor turistice cu ajutorul brosurilor si a altor materiale
promotionale si furnizarea de recomandari clientilor potentiali.
Selectarea in vederea prezentarii si vanzarii ofertei diferitilor furnizori de servicii
turistice si negocierea conditiilor de vanzare
Desfasurarea activitatilor de promovare in numele intreprinderilor (tour-operatori
sau producatori) pe care le prezinta
Utilizarea sistemelor de rezervare, incasarea contravalorii produselor vandute
clientilor
Intocmirea de evidente statistice si analiza lor referitoare laactivitatea desfasurata si
formarea unor banci de date necesare, atat propriei activitati cat si furnizorilor
Masuri de imbunatatire a activitatii agentiei de turism Alfa Travel Ploiesti vizeaza
urmatoarele aspecte:
cercetarile de marketing
politica de distributie
Succesul pe piata al unei agentii turistice depinde de modul in care aceasta reuseste sa
conceapa produsele turistice care sa asigure satisfacerea intr-o masura cat mai mare a
diferitelor segmente de clientela sa se diferentieze produsele concurentei.

20

BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE
1. Balaure Virgil, Ctoiu Iacob, Veghe Clin, Marketing turistic, Editura Uranus,
Bucuresti, 2005
2. Balaure Virgil, Popescu Ioana Cecilia, erbnic Daniel, Tehnici promoionale,
Editura Metropol. Bucureti, 1994
3. Bucur Sabo Mariana, Marketing turistic, Editura Irecson, Bucureti, 2006
4. Florescu C., Mlcomete P., Pop N. Al. (coordonatori), Marketing: dicionar
explicativ, Editura Economic, Bucureti, 2003
5. Istrate Ion, Bran Florin, Rou Anca Gabriela, Economia Turismului i Mediului
nconjurtor, Editura Economic, Bucueti, 1996
6. Luca Constantin, Chiriac Alexandra, Crina Hurmuzescu, Dumitru Cojocariu, Steliana
Gheorghi, Daniela Raluca Lscu, Radu, Traian, Manualul directorului ageniei de
turism, Editura THR CG, Bucureti, 2004
7. Merce Emilian (coordonator), Marketing turistic, Manual pentru clasa a XI a,
Editura Oscar Print, Bucureti, 2002
8. Minciu Rodica, Economia turismului, Ediia a III - a revzut i adugit, Editura
Uranus, Bucureti, 2004
9. Minciu Rodica, Ioncic Maria, Stnciulescu Gabriela, Economia serviciilor, Editura
Uranus, Bucureti, 1997
10.Nicolescu Ovidiu, Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura
Economic, Bucuresti, 2001
11.Nistoreanu Puiu, Managementul n turism i servicii, Editura ASE Bucureti, 2005

21