-

LICEUL TEHNOLOGIC MIRCEA VULCANESCU

LUCRARE DE SUSTINERE A EXAMENULUI DE

CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE

CALIFICARE PROFESIONALA: TEHNICIAN IN TURISM SI ALIMENTATIE

TEMA: VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC IN PRAHOVA

PROFESOR COORDONATOR, CANDIDAT,

NICULESCU VERONICA MOGA EDUARD
ALEXANDRU
CLASA: A XII-A A

1
 BUCURESTI 2022

CUPRINS
Argument..................................................................................................................................1
CAPITOLUL 1: Prezentarea generala a Pahovei
1.1 Asezare si cai de acces.......................................................................................................
1.2 Scurt istoric al Prahovei..............................................................................................
1.3 Relief..................................................................................................................................
1.4 Clima..................................................................................................................................
1.5 Hidrografie........................................................................................................................
1.6 Fauna si Vegetatia.............................................................................................................
1.7 Asezari si Populatie..........................................................................................................
CAPITOLUL 2: Obiective turistice
2.1 Obiective turistice naturale..............................................................................................
2.2 Obiective turistice antropice............................................................................................
2.3 Structuri de primire turistica..........................................................................................
CAPITOLUL 3: Produs turistic
3.1 Trasee turistice.................................................................................................................
3.2 Prezentarea programului................................................................................................
3.3 Analiza de pret................................................................................................................
CAPITOLUL 4: Promovarea orasului Prahova
4.1 Forme de publicitate.....................................................................................................
4.2 Modalitati de promovare.............................................................................................

CONCLUZII.....................................................................................................................
ANEXE .............................................................................................................................

2
-
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................

Argument
Turismul reprezinta calatoriile de placere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsa in
ultimii ani pentru a include orice calatorie in afara zonei in care cineva traieste sau
munceste, de la calatorii de o zi pana la vacante in strainatate.
Turismul se numara printre cele cateva fenomene ce s-au impus in epoca
contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o trasatura caracteristica secolelor
XX si XXI.
Prin turism se intelege, in primul rand, ansamblul de activitati prin care omul isi
petrece timpul liber calatorind in alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri,
monumente si muzee, pentru a-si imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face
sport, pentru odihna sau tratament etc., iar in al doilea rand industria creata pentru
satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un inalt nivel
calitativ, si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, in special, si a mediului
inconjurator, in general.
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea
desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert).
Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate
umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti ,
geografi, psihologi si sociologi. Primele mentiuni privind preocuparile de a voiaja, apar in
antichitate in operele geografului Strabon.

Potentialul turistic prezinta interpretarea mai atentă a fenomenului turistic duce

inerent la concluzia că orice formă de mişcare turistică, fie ea locală, regională, naţională
sau internaţională, se derulează în cadrul sistemului turismului care cuprinde următoarele
componente esenţiale. Potenţialul turistic al unui teritoriu dat sau staţiune turistică este
definit ca „ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice, socio-demografice şi
tehnicoeconomice, recunoscute ştiinţific, cantitativ şi calitativ şi dovedite prin practică şi
care, prezintă posibilităţi de valorificare turistică şi dau anumită funcţionalitate pentru
turism“ CAPITOLUL 1: Prezentarea generala a Prahovei

3
1.1 Asezare si cai de acces

Județul Prahova este situat

în partea central-sudică a
României, în nordul
Munteniei, pe cursul
râurilor Prahova și
Teleajen. Este al treilea cel
mai populat județ din
România, după București
(oraș aflat în vecinătatea
sa) și județul Iași, deși este
doar al 33-lea din țară ca
suprafață. De asemenea,
este unul dintre cele mai urbanizate județe ale țării, cu două municipii și alte 12 orașe.
Prinicipalul centru urban este municipiul Ploiești, reședința județului, oraș cunoscut pentru
industria de prelucrare a petrolului.
Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în partea de nord-
vest și pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani și Valea Călugărească.

Din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale:

- Populația rezidentă în anul 2018 a fost de 721 830 nr. persoane
- PIB-ul pe cap de locuitor în anul 2016 a fost de 31626,4 milioane lei
- Rata șomajului în lunile iunie-iulie 2019 a fost de 2,2%
- în luna august 2019, câştigul salarial mediu net a crescut cu 16,4% față de luna
august 2018.
- efectivul de salariați în luna august 2019 a crescut cu 2195 persoane față de luna
august 2018.
- rata şomajului la sfârşitul lunii august 2019 a fost mai mică cu 0,4 puncte
procentuale față de luna august 2018.
- numărul născuților vii înregistrați în luna august 2019 a fost cu 19 mai mare față de
luna august 2018.
- numărul căsătoriilor în luna august 2019 a crescut cu 103 față de luna august 2018.

Căi de acces:
Rutiere: Autostrada A3 București - Ploiești, DN1(E60) București - Ploiești - Brașov - Sibiu
- Cluj - Oradea; DN1A Brașov - Pasul Bratocea 1272m - Cheia - Vălenii de Munte -
Ploiești; DN71 Sinaia -(Paduchiosu) - Târgoviște; DN72 Ploiești - Târgoviște - Gaesti
(DB); DN1A Ploiești - Buftea - București; 1B Ploiești - Buzău; DN1D - Albești Paleologu -
Urziceni (IL);

4
-
Feroviare: linia-300 București - Ploiești - Brașov - Sghișoara - Cluj - Oradea - Episcopia
Bihor; Ploiești - Târgoviște; Ploiești - Buzău - Bacău - Suceava; Ploiești - Urziceni -
(Braila, Galati, Vaslui);

Aeroport: Nu.

1.2 Scurt istoric al Prahovei

Numeroasele descoperiri arheologice (peste 1.000), sunt edificatoare pentru atestarea

continuității de viață și civilizație pe teritoriul actual al județului Prahova.

Paleoliticul este bine reprezentat (depozite de silex) în aria localităților Lapoș, Târgșoru
Vechi ș.a. Neoliticul (culturile Criș, Boian, Gumelnița), cu unelte diverse din piatră, cu
ceramică abundentă cu decor specific fiecărei culturi, plastică antropomorfă și zoomorfă etc.,
a fost identificat pe teritoriul localităților Târgșoru Vechi, Ploiești, Ceptura, Vadu Săpat (pe
valea Budureasca) ș.a.

Perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului (c. 2500-2000 î.Hr.), corespunzătoare

separării triburilor de păstori de cele de agricultori și apariției patriarhatului, este atestată
reprezentativ prin urmele materiale scoase la iveală în perimetrele localităților Ploiești,
Târgșoru Vechi, Gherghița, Vadu Săpat (pe valea Budureasca), Breaza ș.a. Prin numărul și
varietatea lor, vestigiile din Epoca bronzului (c. 2200-1100 î.Hr.) confirmă o înflorire a
civilizației datorată, în special, practicării metalurgiei și prelucrării metalelor (Drajna de Jos,
Sinaia, Podgoria, Străoști ș.a).

Subsolul prahovean a păstrat multe dovezi materiale (în special unelte și arme din bronz și
fier) din cele două perioade ale epocii Fierului (Hallstatt și Latene), scoase la suprafață prin
săpăturile arheologice de la Boldești-Grădiștea, Măneciu, Brazi, Ploiești, Târgșoru Vechi, ș.a.

În timpul statului dac, pe teritoriul actual al județului Prahova, existau numeroase așezări și
cetăți (Ramidava-Drajna de Sus, Tiasum-Tinosu, Slănic, Coada Izvorului, Malu Roșu ș.a.),
care atestă că ansamblul culturii materiale și spirituale a geto-dacilor ajunsese la un stadiu
înfloritor.

De altfel, ținutul prahovean de azi s-a aflat în centrul statului dac (centralizat și independent)
din timpul lui Burebista, fapt atestat de un fragment de ceașcă (c. 400 î.Hr.), pe care se află
incizat (în pastă crudă) balaurul cu cap de lup și coadă penată, străvechi simbol care figura pe
stindardul dacic (1980, complexul arheologic de pe valea Budureasca). 

Din perioada ocupației romane a Daciei (106-271/275), au fost descoperite vestigiile unor
castre (la Drajna de Sus, Mălăești, Târgșoru Vechi ș.a.) menite să asigure paza drumului ce
lega centrul Daciei cu regiunile de Sud-Est ale acesteia, precum și cărămizi ștampilate cu
inscripții în limba latină, resturi ceramice de tip roman, monede romane etc. Marile necropole
de la Târgșoru Vechi și Ploiești-Triaj (sec. III-IV), precum și descoperirile de la Bucov
(sec.III), Boldești-Grădiștea, Străoști, (sec. IV-V), Vadu Săpat (sec. V-VII), Mizil, Bucov,
Târgșoru Vechi (sec. VII-VIII și IX-X) atestă continuitatea de locuire a populației autohtone
daco-romane, cu toate vicisitudinile provocate de migrațiile popoarelor barbare.

5
După încetarea marilor năvăliri barbare, o mare parte din populația teritoriului prahovean s-a
stabilit în centre importante, menționate documentar ca orașe (Târgșoru Vechi atestat în 1413,
Gherghița — 1431, Ploiești — 1599 ș.a.). În sec. XV-XVI, localitatea Târgșoru Vechi a fost
vremelnic reședința scaunului domnesc (așa cum îl numește Neagoe Basarab în 1517), iar în
octombrie 1599, Mihai Viteazul înființează, la Ploiești, un centru militar și își stabilește
Curtea Domnească.

Teritoriul prahovean a fost și teatrul de desfășurare a unor lupte: în 1456, Vlad Țepeș l-a
învins pe Vladislav II la Târgșoru Vechi, dobândind Tronul Țării Românești; în noiembrie
1473 și martie 1474, pe cursul apei Vodnău sau Vâtnău, lângă Gherghița, Ștefan cel Mare
desfășoară o campanie de înlăturare a lui Radu cel Frumos, supus Porții otomane; în
noiembrie 1552, la Mănești, în apropiere de Târgșor, boierii pribegiți din Transilvania,
împreună cu pretendentul Radu Ilie (Haidău), înfrâng pe Mircea Ciobanul și-l alungă din Țara
Românească; la 20 octombrie 1600, în luptele de la Bucov, Mihai Viteazul este învins de
armatele polono-moldovene, iar Simion Movilă devine domn al Țării Românești, iar la 13-14
septembrie 1602, la Teișani, Radu Șerban a biruit forțele coalizate ale lui Simion Movilă și
ale hanului tătar. 

Teritoriul actual al județului Prahova a cunoscut o înflorire deosebită în sec. XVII-XVIII, o

dată cu exploatarea intensivă a zăcămintelor de sare de la Slănic și Teișani și dezvoltarea
comerțului cu sare. În această perioadă, documentele menționează prezența a nenumărate
localități, printre care Câmpina, Vălenii de Munte, Slănic, Telega, Teișani, Filipești, Ploiești,
Târgșor, Gherghița, Podeni ș.a. Secolul al XIX-lea este marcat de intensificarea explorării
zăcămintelor de sare de la Slănic și Telega, de începerea explorării zăcămintelor de țiței și a
înființării primei distilerii de petrol din România (la Râfov, 1857), de apariția primelor fabrici
de sticlă (1830), postav (1886), bere (1898) de la Azuga și hârtie (1882) la Bușteni,
construirea căii ferate Sinaia-Predeal (dată în folosință la 10 iunie 1879), precum și de
ecourile revoluțiilor de la 1821 și 1848, ale funcționării (între 10 martie 1835-30 sept. 1836)
falansterului de la Scăeni, înființat de Teodor Diamant, de efervescența unionistă de la 1859,
de cucerirea independenței țării în 1877 ș.a. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
secolului XX, industria de extracție și prelucrare a țițeiului devine principala activitate
economică a județului Prahova.

Perioada interbelică a fost marcată îndeosebi de criza economică din 1929 și de

amploarea și forța acțiunilor de luptă ale muncitorilor petroliști și de la căile ferate
din ianuarie-februarie 1933.

1.3 Relief

RELIEFUL din județul Prahova este foarte variat începând de la munți, dealuri și câmpii
dispuse într-un vast amfiteatru. Mai mult decât atât se remarcă o proporționalitate a
formelor de relief : 26,2% munți, 36,5% dealuri, 37,3% câmpii. Principalii munți din județ

6
-
sunt: Munții Bucegi, Munții Gârbova (Baiului), Munții Grohotiș, Munții Ciucaș și Munții
Tătaru.

Reclame

RAPORTEAZĂ ACEASTĂ RECLAMĂCONFIDENȚIALITATE

Ținutul dealurilor constituie o treaptă intermediară între munți și câmpie. Înalțimile acestor
dealuri variează intre 800-900 m si 300-400 m. Printre dealurile mai importante amintim
dealurile : Talei, Gurga, Sultanu-Teisu, Campinitei, Cosminele, Bughei, Priporului, Salcia,
Ciortea, Istrita, Bucovelul si Tintea

În partea de sud a județului se găsește câmpia cu o înăltime care variează între 70 – 200
metri. Amintim Câmpia înaltă a Cricovului Dulce, Câmpia Ploieștilor, Campia Vlasiei și
Câmpia Gherghiței. La formarea acestor câmpii au contribuit aluviunile aduse de apele
Cricovului Sărat si ale Prahovei.

Vedere spre varful Omu

1.4 Clima

Climatul este temperat continental moderat cu unele influente estice ce provoacă viscol în
anotimpul rece. Climatul este diferențiat pe trepte de relief cu medii anuale ale temperaturii
aerului situate între 2 grade Celsius pe crestele munților și 10 grade Celsius în zonele de
câmpie. Precipitațiile scad dinspre nord spre sud și dinspre vest spre est cu valori între 1300

7
mm și 540 mm anual. Vânturile dominante sunt cele de vest în sezonul rece fiind prezent
viscolul.l

Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din judetul Prahova,
si cel

mai coborat punct din campie, ca si dispunerea reliefului in amfiteatru fac ca elementele
climei sa difer destul de mult pe verticala si de la regiune la regiune.

Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de -2ºC in
regiunea

celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10ºC in regiunea de campie, de unde rezulta o
amplitudine de circa

13º. Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori intermediare, in functie de
altitudinea

reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4ºC . Trebuie mentionat insa , ca
pe vai

temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2º fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus.

In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10º, iar in
muntii

cu altitudine mijlocie ea urca la –5 sau la -8ºC. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii

ianuarie este de -

3ºC si chiar -2ºC, iar in campie ea coboara din nou la sub -3ºC.

In iulie temperatura aerului este de 21-22ºC in regiunea de campie, 16-20ºC in regiunea de

deal, 12-

14ºC in zona muntilor mijlocii si sub 8ºC in Masivul Bucegi.

Cea mai ridicata temperatura (39,4ºC) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea Calugareasca la 10
august

1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat la varful
Omu, la 10

februarie 1929 (-38ºC).

Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in
functie

de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari

cantitati de

precipitatii se localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in

Bucegi, la

8
-
peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in regiunea de deal,
precipitatiile totalizeaza un

numar de 700-900 mm anual, iar in regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O
serie de conditii

locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales masivele
proeminente,

Grupul de Suport Tehnic al CJSU Prahova - Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova

pantele cu expunere vestica si nordica primesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie

cu cele expuse

spre sud si est.

Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de provenienta
oceanica

patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese de convectie ale caror
consecinte sunt ploile

torentiale. In asemenea cazuri, intr-un interval scurt pot cãdea ploi abundente, totalizând o
cantitate mai mare

decât intr-o lunã de zile. Amintim astfel cantitãtile maxime de precipitatii cãzute in 24 de
ore : 121 mm la

Doftana, 122.0 mm la Slãnic, 115 mm la Vf. Omu , 117,1 mm la Tesila, 108,1 mm la

Comarnic, 106,3 mm la

Vãrbilãu, 103,5 mm la Adunati, 123,0 mm la Scorteni 110,0 mm la Alunis.

Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si la sol, unde relieful constituie un
obstacol in

calea vanturilor. Se observa diferentieri nete intre frecventa vantului la varful Omu- unde
predomina vantul

din sectorul vestic fata de vanturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomina vanturile de
nord-est si de

sud-vest.

Variatia pe verticala a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor
tipuri de

clima cu aspecte particulare si anume :

9
 clima de munte care se desfasoara in zona reliefului inalt cu altitudini de peste 1000-1200 m
si se

caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6ºC si prin amplitudini termice
sezoniere, in

general reduse.

 clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu inaltimi de 400-1000 m si se

caracterizeaza

prin temperaturi medii anuale de 6-9ºC si prin precipitatii de 600-800mm anual.

 clima de campie care este localizata in partea sudica a judetului si se caracterizeaza prin
temperaturi medii

anuale de peste 10ºC si prin precipitatii de 550-600 mm.

1.5 Hidrografie

Din punct de vedere HIDROGRAFIC mai mult de trei sferturi din suprafața Județului
Prahova, aparține de bazinul hidrografic al râului Prahova, bazin care este format din râurile
: Doftana, Teleajen, Vărbilău și Cricovul Sarat.

Râul Prahova are o lungime de 183 km, dintre care primii 6 km aparțin Județului Brasov și
ultimii 16 km aparțin Județului Ilfov. Izvorând de la Predeal, râul Prahova colectează
afluenții din zona muntoasă: Azuga, Cerbu, Izvorul Dorului, trece prin defileul de la
Posada, unde primește râuri mai mici din zona subcarpatică precum : Talea, Câmpinița și
Doftana. În localitatea Bănești, râul Prahova primește al doilea afluent ca importanță și
anume râul Doftana. În localitatea Florești apele Prahovei se îndreaptă spre 2 albii
secundare: Leaotul și Iazul Morilor ce debușeaza în Cricovul Dulce. Mai departe în câmpia
Gherghiței lânga Ploiesti primește cel mai important afluent Teleajenul precum si alt afluent
mai mic Cricovul Sărat. Râul Prahova se varsă în râul Ialomița lângă localitatea Adâncata
având la varsare un debit de 23.8 m / s, debit mai mare decât colectorul său, Ialomița.

Râul Doftana este afluentul pe care râul Prahova îl primește langă municipiul Câmpina și
izvorăște din pasul Predeluș avand o lungime de 50 km, un bazin hidrografic de 418 kmp și
un debit de 5.3 m / s la vărsare. Încă de la izvoare primește apele de pe versantul estic al
Munților Gârbovei (Mușita, Prislop, Secaria, Florei) si apele din Munții Grohotișului (Valea
Mare, Negrașul, Păltinoasa, Irmeneasa). La confluența cu râurile Păltinoasa și Secăria, apele
Doftanei formeaza barajul Paltinu. Mai jos, Doftana străbate regiunea dealurilor
subcarpatice pentru a se vărsa la Bănești în râul Prahova.

10
-
Cricovul Sărat drenează regiunea colinară de la est de Teleajen și de la sud de Dealurile
Priporului. Are o lungime de 83 km și un bazin hidrografic cu suprafața de 654 kmp. Râul
izvoraște de sub vârful Poiana Hoților din Județul Buzău, traversează depresiunea
Sângerului, depresiunea Magurele (unde primește un afluent Lopatna) si ajunge în câmpia
Gherghiței unde se varsă in râul Prahova în dreptul comunei Adâncata.

Râul Teleajen este principalul afluent al Prahovei și are o lungime de 119 km și un bazin
hidrografic având suprafața de 1644 kmp. Râul izvorăște din Munții Ciucaș sub numele de
pârâul Berii si Cheița. În regiunea de munte adună pâraiele din Munții Grohotiș și Tătaru.
Între localitățile Măneciu Ungureni și Blejoi trece prin zona subcarpatică, curgând printr-o
albie lata. Aici se găsește frumosul baraj și lac de acumulare de la Măneciu. După baraj
primește afluenți importanți cum ar fi : Drajna, Bucovelul, Crasna și Vărbilăul, pentru ca la
câmpie să primească un singur afluent și anume Dâmbul (al carui izvor se afla in localitatea
Scorțeni). La vărsarea în Prahova la Moara Domneasca are un debit de 9.35 m / s. Râul
Provița curge paralel cu râul Prahova si se varsă în râul Cricovul Dulce. Valea Proviței este
aproape paralelă cu Valea Prahovei. Provița izvorăște de sub plaiul Talea prin doua râulețe
Valea Ocinei și Valea Târsei. Cele 2 râulețe se unesc la nord de localitatea Secături unde
raul Provița va lua directia NV – SE. Ca afluenți primește în partea de munte pâraiele Ocina
– Secături si Valea Lungă – Drăgăneasa. În localitatea Drăgăneasa, râul Provița intră în
Subcarpații externi și curge spre localitatea Măgureni, unde se apropie de albia râului
Prahova la mai puțin de 4 km. Pe teritoriul localitații Filipeștii de Pădure primește pârâurile
Roșioara, Palanga si Cervenia. Lungimea cursului de apă pe teritoriul localității Filipeștii de
Pădure este de 6 km. Provița cu partea sa inferioară se continuă din localitatea Magureni
pana la varsare in râul Cricovul Dulce. Reclame RAPORTEAZĂ ACEASTĂ
RECLAMĂCONFIDENȚIALITATE Alături de rețeaua de râuri descrise mai sus, amintim
și o serie de LACURI situate în zona de câmpie si de deal. În acest sens amintim și cele 2
lacuri de acumulare mai importante : Măneciu și Paltinu. Alte lacuri : Balta Doamnei,
Curcubeul, Saracineanca, Brebu, Peștelui si Bisericii (lânga municipiul Câmpina). Barajul
Paltinu este principala sursă de alimentare cu apă a Județului Prahova. Deasemenea apele
sale sunt folosite la producerea energiei electrice și la irigatii. Acest baraj a fost dat in
folosința la data de 17.04.1970. Forma barajului este de arc cu dubla curbura având
înălțimea de 108 m și lungimea coronamentului de 460 m. Volumul lacului de acumulare
este de 47 mil mc și are o suprafața de 197.5 hectare. loc campare paltinu Reclame
Construcția barajului Maneciu a fost facută de catre echipa condusă de inginerul Aristide
Teodorescu în perioada 1977 – 1994. În anul 1980 pentru formarea lacului de acumulare
locuitorii din satul Plaiețu au fost relocați, satul dispărînd sub apele lacului.

Barajul Măneciu are o înălţime de 75 de metri şi o lungime a coronamentului de 750 de

metri. Lacul de acumulare format în urma ridicării barajului are un volum de 60 de milioane
mc şi o suprafaţă de 192 ha. Apele lacului de alimentare sunt utilizate pentru producerea de

11
energie electrică in hidrocentralele de la Măneciu, Izvoarele şi Văleni de Munte, precum și
pentru irigații și alimentare cu apă a localitaților limitrofe.

La rețeaua hidrografică se adaugă lacurile sărate formate în încăperile vechii Ocne de sare
de la Slanic Prahova : Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie, cât și lacul sărat de la Telega.
Conținutul bogat în săruri și nămoluri fac ca aceste lacuri să fie folosite cu success în
balneoterapie.

Lacul Brebu
În orașul Băicoi in zona Țintea există un lac cu nămol sapropelic foloosit pentru tratament
(singurul lac de acest gen din Europa), locul fiind cunoscut sub numele de Stațiunea balneo
climaterică Valea Stelii. De precizat că în zona dealurilor subcarpatice din Prahova se
găsesc și alte lacuri atestate care ar putea fi folosite pentru tratament, ele fiind cunoscute
doar de către localnici. Stațiuni balneoclimaterice se găsesc în localitațile : Poiana Câmina,
Breaza și Slănic

Vedere Baile Țintea (Băicoi), foto Constanta Nestor, Ed. Meridiane

Din punct de vedere al RESURSELOR SUBSOLULUI, principalele bogății subterane ale
județului sunt petrolul și gazele naturale. Acest lucru a făcut ca municipiul Ploiești sa
devina principalul oraș din țara în care s-a concetrat industria petrolieră. Întoarcerea armelor
împotriva germanilor la 23 august 1944, a facut ca al doilea razboi mondial să se scurteze
cu circa 6 luni, deoarece germanii au pierdut principala sursa de venit, petrolul. În anii celui
de-al doilea razboi mondial Valea Prahovei a avut cea mai mare dezvoltare petrolieră din
țară astfel că în anul 1940 Schela Țintea – Liliești din orașul Băicoi, deținea locul I pe țară
ca
1.6 Fauna
Vegetația este variată, în funcție de climă și dispunerea treptelor de relief. Vegetația
alpină își datorează aspectul și alcătuirea unor condiții climatice specifice: luminozitate
mare, vânturi puternice, ploi abundente și temperaturi joase. Munții sunt acoperiți de păduri
de foioase și conifere, invadate de tufe de zmeur și mure, de afin, fragi, ienupăr. În etajele
superioare de pășuni o mare suprafață a platoului din Bucegi este acoperită de tufe de
ienupăr, afin și merișor. Flora Bucegilor, foarte diversificată, cuprinde: garofița, sângele
voinicului, bulbucul de munte, specii de orhidee, iedera albă, liliacul sălbatic și floarea de
colț. În zonă sunt numeroase rezervații naturale ce adăpostesc o mare varietate de floră și
faună alpină. Dealurile subcarpatice sunt acoperite cu pășuni, păduri și livezi de pomi
fructiferi. Pe Valea Doftanei se cultivă vița-de-vie ca și pe Valea Teleajenului, unde
pădurile de gorun alternează cu livezi întinse de meri și pruni.

12
-
Fauna - varietatea formelor de relief și a vegetației a favorizat prezența unei faune bogate
și diverse ca număr și specii. Etajele superioare ocupate de păduri sunt populate de urși
(brun și canadian), cerbi carpatini, jderi, căprioare, lupi, mistreți, râși, dihori, pisici
sălbatice, veverițe, iar în Bucegi pot fi zărite capre negre. Dintre păsări se pot enumera:
cocoșul de munte, mierla, cinteza, acvila de munte, uliul, vulturul, iar dintre reptile vipera
comună și șopârla de munte. Fauna acvatica este reprezentata de păstrăvi, mrene și în
râurile de deal știuci, bibani și crapi.

Prahova are unele dintre cele mai bune baze de tratament balnear din România, în zone
considerate şi atracţii turistice. Este vorba despre staţiunile Sinaia, Breaza, Slănic, Ţintea -
Băicoi şi Telega. Numită şi "Perla Carpaţilor", Sinaia este una din cele mai importante
staţiuni de odihnă şi de tratament balnear din ţară. Are un climat subalpin, cu veri răcoroase,
şi cu ierni nu foarte friguroase. Atmosfera este puternic iionizata, aerul este curat, fără praf
şi alti agenţi alergici, bogat în ozon şi radiaţii ultraviolete, iar zona abundă în izvoare cu ape
minerale sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu şi oligominerale. Staţiunea furnizează
condiţii excelente de tratament a neuroasteniei, a tulburărilor aparatului digestiv, endocrine,
respiratorii şi pentru alte afecţiuni.
O altă zonă renumită pentru tratamentul bolilor respiratorii, cardio-vasculare, anemiilor şi
nevrozelor este Breaza. Este o staţiune climaterică, situată în subcarpaţii Prahovei la 43 km
nord-vest de Ploieşti. Aici se pot trata cu rezultate foarte bune şi surmenajele, bolile
hepatobiliare şi convalescenţa.
Slănic-Prahova este o altă zonă cu factori curativi, considerată centrul salin al României.
Lacurile sărate, salina şi nămolul terapeutic reprezintă cartea de vizită a acestei staţiuni,
dotată cu un complex balnear unde se tratează în primul rând afecţiunile respiratorii. Aici
există izvoare cu apa minerală (cu calciu, clor, sodiu si sulf) şi patru lacuri cu concentraţie
mare de sare, recomandată şi în tratarea bolilor reumatismale, circulatorii şi dermatologice.
Valea Stelii din Ţintea este o staţiune balneo-climaterică cu renume. Aici există un lac cu
ape sulfuroase, plin de nămol sapropelic de o calitate excepţională. Efectele apelor sale
clorosodice-iodurate sunt recomandate în tratarea afecţiunilor reumatismale şi post
traumatice, afecţiunilor sistemului nervos central şi periferic, afecţiunilor cardio-vasculare
şi ginecologice Sezonul dureaza între 1 mai - 30 octombrie. O altă zonă de tratament
balnear este la Telega. Aici există lacuri sărate amenajate în prezent pentru băile de
agrement, izvoare cu ape minerale şi nămol terapeutic.

1.6 Vegetatie

Haina vegetala a judetului Prahova apartine provinciei dacice reprezentate

printr-o flora central-europeana (paduri de stejari, paduri mixte specifice pentru
zona noastra colinara). Partea de S-E a judetului apartine provinciei pontice
reprezentate prin elemente de stepa, in special graminee corespunzatoare zonei de
silvostepa (Biografia Romaniei, 1969). Vegetatia si animalele raspandite in zona
comunei noastre sunt specifice dealurilor subcarpatice si campiei inalte. Cele doua

13
 zone de forme de relief sunt acoperite de alte doua zone vegetale si faunistice care,
din cele observate, se intrepatrund. In zona Magureni deal, in 1897 se cultivau
101,5 ha de vie, extindere mare avand si livezile cu pomi fructiferi (dintre care 90
000 de pruni, 400 ciresi, 300 meri, 200 duzi). In zona de campie se cultivau cereale
(ovaz, secara, grau, porumb).

Paduri

Odinioara o parte din teritoriul comunei, in special in zona dealurilor, era acoperita
de paduri seculare. Inainte de 1848, padurile apartineau diversilor proprietari -
marilor proprietari si proprietatilor taranesti. Dupa actul de nationalizare din 1948,
toate padurile au trecut in patrimoniul statului. In 1954, conform HCM 23115/1954,
padurile taranesti au fost date in folosinta comunelor. Dupa 1948, padurile noastre
au fost trecute in raza de supraveghere a ocolului silvic Moreni. Se remarca de
specialistii silvici in formatiuni geologice din substratul comunei noastre ca, in afara
pietrisurilor de Candesti apar si sisturi bituminoase.

Din tabelul de mai jos putem desprinde suprafata ocupata de paduri in localitatea
noastra, comparand-o cu suprafetele din comunele marginase si structura
arboretului.

Suprafata
Carpe Foarte Foarte
totala Fag Gorun Tei
  n tare moale
(ha)

132.
Provita de sus 179.8 4 18.3 2.2 - 14 12.9
           
17.
Provita de jos 175.5 98.9 32.8 4 - 14.8 11.9
           
313.
Magureni 412.4 44.5 1 1.4 - 41.4 12
           
Filipestii de
Padure 95.2 - 72.8 4.4 - 14.2 3.8
           
Ditesti 130.7 0.2 112 4.4 - 13.8 -
           
 

Padurile noastre au facut parte din grupa a II-a, considerata cu rol principal de
productivitate si nu de protectie. Drumurile de acces forestiere in zona noastra sunt
considerate ca fiind bune pentru transport si chiar auto (Ruda - Magureni, altadata
pietruit pe o lungime de 6 km).

Pomi fructiferi

In zona satelor noastre se intalnesc salcami, duzi, pruni (altadata intinse livezi, de
unde numele de Livedea Lunga), gutui cu o extindere foarte mare pe versantul sudic
al Ghemeliei, visini, ciresi, zarzari, meri, peri (cu zona specifica Satul Banului).
Livedea Lunga a fost populata in secolele XVI-XVII de oamenii din satul disparut
Baltati.

Specii ierboase

14
-
Speciile ierboase spontane intalnite in lungul drumurilor, santurilor si pasunilor sunt
reprezentate prin: pir (agropyrum repens), palamide (cirssium arvense), troscotul
(poligonum aviculare), rapita salbatica (sinapsis arvensis), laptele cucului
(euphorbia cyparissias), romanita (matricaria camomilla), neghina (agrostemma
githago). In lunca se adauga mohorul (setaria viridis), patlagina (plantago
lanciolata).

Pasunile sunt alcatuite din specii ierboase putin valoroase din punct de vedere
nutrific, reprezentate de laptele cucului, coada soricelului (achillea millefolium),
ghizdeiul (lotus corniculatus), paiusul de livada (festuca sulcata). Ca specii de
cultura, tinand seama de conditiile pedo-climatice, ce mai bine se cultiva: graul,
porumbul, secara, mazarea, fasolea, sorgul, lucerna, zarzavatul. Satisfacator 
floarea soarelui, trifoiul, vita de vie, inul, canepa.

1.7 Asezari si populatie

Populație 

 - Total 762,886 locuitori

 - Densitate 160 loc./km²

 - Locul după
3 locuitori
populație

Anul Nr locuitori
1948 557,776

1956 623,817

1966 701,057

1977 817,168

1992 874,349

2002 829,945

2006 823,509

2012 735,883

Tabel si grafic cu structura populatiei pe sexe in judetul Prahova

15
 Barbati / Femei
Populatie
Barbati in judetul Prahova

356656 locuitori (48.5%)

Femei in judetul Prahova

379227 locuitori (51.5%)

Total locuitori in judetul Prahova

735883 locuitori (100%)

CAPITOLUL 2: Obiective turistice

2.1 Obiective turistice naturale
1. Cheile Doftanei

 situate in apropierea lacului Paltinoasa, pe drumul dinspre

Campina, judetul Prahova;
 sapate intr-un strat de conglomerate dure, au o lungime de 300 m
si latime de 15-20 m, cu pereti aproape verticali formand un

16
-
adevarat tunel prin care in trecut calea ferata ingusta, azi drumul
comunal.

2. Rezervatia naturala din masivul Bucegi

 situata intre 1.000 - 2.505 m altitudine, in Masivul Bucegi;

 in cadrul ei se pot intalni vai si rape spectaculoase, chei intre stanci, poduri
interfluviale si alte forme de relief, dar si specii remarcabile de arbori, indeosebi
conifere, si alte specii florale, precum liliacul sau iedera alba; cea mai importanta
specie intalnita este "zambrul", relict glaciar prezent pe Valea Jepilor sau pe
Muntele Gutanu;
 in masivul Bucegi vietuiesc specii aflate in pericol de disparitie, cum ar fi capra
neagra, rasul, vulturul plesuv sau cocosul de munte;
 pe platoul Bucegilor se pot intalni interesante forme de relief rezultate din
coroziunea apei si a vantului, cum ar fi misterioasele stanci numite "Babele" sau
"Sfinxul"; aceste stanci au capatat, datorita eroziunii, forme mai putin obisnuite;

17
  situat la 10 minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi a fost fotografiat, se
pare, pentru prima data, prin anul 1900, dar din fata, si nu din profil; denumirea lui
dateaza din anul 1936; imaginea de sfinx a aparut in momentul in care stanca a fost
privita dintr-un anumit unghi, avand drept reper o axa ce porneste de la el catre
Baba Vantoaselor, cum i se spune unei stanci din preajma; megalitul capata
conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, cand apune soarele;
 "Babele" au fost supranumite si "Altarele ciclopice din Caraiman", fiind inchinate
Pamantului si Cerului, Soarelui si Lunii, dar si lui Marte, zeu al razboiului; aparitia
lor a generat legende si teorii, insa, pana acum, nicio dovada stiintifica nu a putut
explica pe de-a intregul acest fenomen;
 zona este ofertanta si prin numeroase trasee turistice avand diverse grade de
dificultate, atat pentru turistul amator, cat si pentru cei experimentati.

3.Muntele de sare din Slanic

• situat in partea de sud a orasului Slanic Prahova, cu intrarea pe strada Baia
Baciului;

18
-
• declarata rezervatie naturala geologica si geomorfologica prin 1954,
suprafata zonei protejate fiind de 2 ha;
• face parte din complexul Baia Baicului, ce cuprinde Grota Miresei, Baia
Miresei, Lacul Mare si Baia Porcilor;
• formarea muntelui de sare nu are cauze exclusiv naturale; in jurul anului
1800, aici au existat 6 ocne de sare care ulterior s-au prabusit, iar ca urmare a
fenomenelor naturale (eroziune, cutremure, alunecari de teren) s-au desavarsit
formele actuale de relief;
• dupa 1970, in acest complex a fost deschisa vizitatorilor Salina Unirea

4.Rezervatia geobotanica Arinisul de la Cumpatu

• situata in localitatea Sinaia, pe malul stang al Prahovei;
• in cadrul acestei rezervatii de padure de foioase se regaseste o mare varietate
de specii de plante din diferite etaje de vegetatie si pe o suprafata de 1.4 ha;
• aici este pus sub ocrotire arinul alb.

19
5.Pestera lui Bogdan
• situata in marginea din dreapta sus a circului stang al Carierei Piatra Arsa,
localizata pe drumul forestier Valea Babei, la 6-7 km de Sinaia;

• se poate ajunge din Busteni (Poiana Tapului), pe poteca spre Poiana Stanei,
aproximativ 20 de minute si, la intalnirea cu drumul forestier se merge pe acesta pana
la vechea cariera de calcar inca 15 minute; de aici, urmand traseul marcat cu triunghi
verde, se urca prin hatis pana pe creasta de deasupra carierei, se urmeaza creasta si
apoi se coboara spre pestera;

• intrarea in pestera se afla chiar la limita padurii, nefiind vizibila din cariera;
• semnalata pentru prima data in 1884, de catre fostul staret al manastirii
Sinaia, arhimandritul Nifon;
• denumita "Pestera lui Bogdan" ca un omagiu adus alpinistului Nicolae
Bogdan;
• are o lungime de 141 m si o denivelare de + 5 m;
• intrarea in pestera are 6 m inaltime si 4 m latime; dupa 10 m de parcurs, se
ajunge intr-o grota spatioasa, foarte inalta si lata de 15 m; de aici se continua in
partea stanga, printr-un culoar; galeria se ingusteaza in partea finala a pesterii, dar
este inalta de 7-8 m; apoi tavanul coboara brusc si se formeaza un tunel de
presiune care se termina cu o prabusire;
• este o pestera descendenta;
• in interior, terenul este foarte alunecos;
• in fundul pesterii, pe o lespede de piatra, sunt sapate cu dalta urmatoarele
cuvinte neintelese: Sociewenecassi WagzuchaBallarin;
• montmilch-ul (laptele de piatra), un calcar foarte moale, este prezent din
abundenta pe pereti, tavan si podea; acesta prezinta forme ciudate si extravagante;
de retinut este faptul ca acest calcar pateaza imbracamintea;
• pe tavanul salii se observa urme de la stationarea liliecilor;
• initial inundata, pestera este in prezent lipsita de cursuri de apa;
• se spune ca era loc de refugiu al haiducilor, pe la 1882.

20
-

6.Barajul Gura Apelor

• este situata pe versantul estic al Muntilor Bucegi, pe paraul Urlatoarea, care
izvoraste de la poalele Muntilor Jepi, judetul Prahova;
• este una dintre cele mai impresionante cascade de la noi din tara, atat prin
debit, cat si prin inaltimea de 12 m;
• denumirea provine de la zgomotul pe care il fac apele in caderea lor; circula
si o legenda potrivit careia vuietul cascadei reprezinta plansul necontenit al unei
pastorite, copila jepilor batrani care, speriata de dragostea a doi frati, s-a aruncat de
pe stanci.

7.Salina Slanic
• situata in localitatea Slanic Prahova;
• lucrarile miniere de deschidere a minei "Unirea" au inceput in anul 1938, iar
exploatarea sarii din aceasta mina s-a efectuat intre anii 1943-1970; din 1972 este
destinata circuitului turistic si tratamentului medical sub supraveghere;
• are 15 camere, 80.000 mp si o adancime maxima de 217 m;
• temperatura constanta este de 12 grade Celsius pe tot parcursul anului,
presiunea atmosferica este de 730 mm coloana de mercur, iar umiditatea cu minim
10% mai redusa decat la suprafata;
• in interior se pot admira basoreliefurile infatisandu-l pe Mihai Viteazul sau
statuile lui Eminescu, Decebal, Traian (Sala Genezei);

21
 • pentru amatorii de sport exista si locuri amenajete pentru handbal si fotbal,
dar si o pista de alergari;
• deasupra Minei Unirea se afla doua mine si anume mina Mihai si mina Carol;
Mina Mihai este rezervata in exclusivitate concursurilor internationale de

microaeromodele;
• program de vizitare: marti-vineri, intre orele 09:00-13:00; sambata-duminica,
intre orele 09:00-17:00; luni nchis

2.2 Obiective turistice antropice

1.Conacul Bellu
Ati vizitat vreodata Conacul Bellu? Neaparat sa opriti in Urlati, pe strada Orzoaia de Sus la
numarul 12, fiindca locul merita cercetat ore in sir, la umbra padurii. Conacul, reprezentativ
pentru arhitectura romaneasca, a apartinut familiei Bellu. Cladirea alba, cu stalpi din lemn
negru este cladirea in care locuia administratorul mosiei, constructia originala luand foc
intr-un incendiu.Azi, Muzeul Memorial Alexandru Bellu pastreaza piese de mobilier, ce au
apartinut familiei, straie populare, picturi originale, fotografii, aparate foto, vesela si cufere
vechi. Din vechea mosie se mai pastreaza doar turnul de veghe, unde se regasesc fotografii
realizate de Alexandru Bellu si cateva piese de ceramica descoperite in zona

22
-

2.Casa memoriala Nicolae Grigorescu

Pentru aceia dintre dumneavoastra pasionati de pictura si trecut, nu ratati o vizita in Casa
Memoriala Nicolae Grigorescu. Se afla in Campina si este locul in care pictorul si-a trait
ultimii ani din viata. Puteti vedea atelierul in care artistul statea ore in sir, puteti admira
tablourile, precum si piese de mobilier sau obiecte colectionate ce au apartinut lui Nicolae
Grigorescu.

3.Castelul Peles si Pelisor

Lasam pe final de lista, Castelele Peles si Pelisor, unele dintre cele mai vizitate obiective
turistice din Valea Prahovei. Arhitectura impresionanta si povestile familiei regale aduc
necontenit turisti straini in fiecare an. Castelul Peles, ridicat in secolulu XIX, se numara
printre cele mai frumoase constructii din Europa, dar si prima care a fost iluminata electric.
Pe acelasi domeniu se afla si Castelul Pelisor. Construit tot din initiativa Regelui Carol I
pentru principii mostenitori Ferdinand si Maria. Important de stiut, acest castel este singurul
din Romania in stil Art Nouveau.Si daca tot ati ajuns in Sinaia, opriti si in Gara Regala, un
loc ce inca maia re multe povesti de spus, din vremuri de odinioara

23
4.Escapade Adventure Park
Escapade Adventure Park – Cumpatu din Sinaia dispune de o gama variata de activitati
outdoor, menite sa relaxeze si sa distreze atat adultii, cat si copiii: trasee de catarare prin
copaci, tiroliene, tir cu pusca de paintball, tir cu arcul, paintball in padure, jeep safari – self
driving, treasure hunt – orientare cu busola. Si pentru ca ne place sa avem mereu ceva nou si
inedit, doar la noi veti gasi primul copac al maimutelo

5.Telegondola Azuga
Telegondola Azuga a fost pusa in functiune in decembrie 2007 si asigura transportul turistilor
de la baza partiilor Sorica si Cazacu, pe culmea Sorica la o altitudine de 1540 m. Capacitate
de transport este de de 1200 pers./ora, iar durata unei urcari este de aprox. 6 min. pe o

24
-
lungime de 1850 m

Telegondola se adreseaza in principal skiorilor si amatorilor de mountain bike, deservind cele

doua partii din Azuga: Sorica si Cazacu.

Pe aceste partii se organizeaza in fiecare iarna competitii atat pentru amatori cat si pentru
sportivii legitimati la cluburile sportive, iar vara se organizeaza concursuri de mountain bike

6.Castelul Cantacuzino
Castelul Cantacuzino din Bușteni, de o mare valoare arhitectonică, istorică, documentară și
artistică, a fost construit în 1911 la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino
(Nababul), fost ministru al României între 1899-1900, 1904-1907.

Castelul, construit în stil neoromânesc, este înconjurat de un parc ale cărui alei te poartă spre
cascade, fântâni arteziene și grotă. Edificiul a fost realizat în piatră și cărămidă după planurile
arhitectului Grigore Cerchez și se întinde pe o suprafață de 3148 mp.

Repertoriul decorativ conferă ambianței interioare un pronunțat caracter romantic. Vitraliile,

stucomarmura, consolele, plafoanele cu grinzi aparente și pictate, balustradele din lemn,
piatră sau fier forjat, feroneria turnată în bronz și bogat ornamentată, reprezintă o măiestrie a
meșteșugului artistic. Șemineele realizate din piatră de Albești, ornamentate cu mozaicuri
policrome, împlinesc atmosfera de reședință boierească, sporind valoarea edificiului.

Castelul posedă o colecție de heraldică reprezentând blazoanele familiilor de boieri încuscriți

cu cantacuzinii și o friză de picturi votive cu iluștrii membri ai familiei Cantacuzino din
ramura munteană.

2.3 Structuri de primire turistice

Conform comunicatului INS, la 31 iulie a.c., la nivel naţional, cele mai multe hoteluri erau
încadrate la categoria 3 stele (53,5% din total hoteluri), 4 stele (23,3%) şi cu două stele –
18,6%. De asemenea, la data menţionată, erau neclasificate pe stele 107 structuri de
25
primire cu funcţiuni de cazare, cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (48,6% din
total în anul 2019). S-a mai făcut precizarea că, din totalul de 162,9 mii camere existente în
structurile de primire cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2019 (exclusiv camerele din
căsuţe), 99,7 mii (61,2%) erau în hoteluri. “Numărul de camere a crescut în 2019 cu 1.102 în
hoteluri, cu 217 în pensiunile agroturistice și cu 106 în vilele turistice. Numărul locurilor de
cazare turistică existente la 31 iulie 2019 a fost de 356,6 mii. Cele mai multe locuri -199,9 mii –
erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 49,1 mii locuri, pensiunile turistice cu 35,2
mii locuri, vilele turistice cu 16,7 mii locuri, hosteluri cu 13,7 mii locuri. După modul de
funcţionare a structurilor de primire cu funcţiuni de cazare turistică, 76,7% din total camere au
fost în structuri de primire turistică permanente.Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,6 %
din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari, 59,5% din
camere erau fără baie sau duş”, mai reiese din datele INS.
Pe de altă parte, datele statistice pe această temă au dat posibilitatea realizării şi a unei radiografii,
pe regiuni şi judeţe, a unităţilor de primire a turiştilor. Astfel, cu 330 de unităţi de cazare turistică,
într-un clasament realizat pe plan naţional, Prahova se regăseşte pe locul şapte, primele locuri
fiind ocupate de Constanţa (934 structuri de cazare), Braşov (930), Suceava (469), Harghita
(420), Mureş (337), Cluj (334). Dar trebuie adăugat faptul că, în Regiunea Sud-Muntenia (din
care fac parte judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman),
judeţul nostru s-a clasat pe primul loc la capitolul unităţi de primire a turiştilor, în care există
5.973 de camere şi 12.370 de paturi.
De altfel, faptul că judeţul nostru rămâne, în continuare, o destinaţie favorită pentru concedii şi
vacanţe, este confirmat şi de cea mai recentă situaţie comunicată de Direcţia Judeţeană de
Statistică Prahova. Astfel, numărul celor sosiţi în structurile de primire turistică, în luna iulie
2019, a fost de peste 57.000 de persoane, din care 48.908 de turişti au fost români (85,6%). Din
datele menţionate mai rezultă faptul că peste 40.000 de persoane s-au cazat în hoteluri, în
moteluri – aproape 2000 de persoane, în vile turistice – 3000 de persoane, în cabane turistice –
aproape 1000 de persoane, în pensiuni turistice – peste 6000 de persoane, alte 2000 de persoane
preferând pensiunile agroturistice.

26
-
“Înnoptările turiştilor români în structurile de primire cu funcțiuni de cazare din județul Prahova
în luna iulie 2019, comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, au înregistrat o
creştere cu 7,5%. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în judeţul
Prahova, în luna iulie 2019, a fost de 36,2%, durata medie a şederii turiştilor în luna menţionată
fiind de 2,4 zile”, se mai arată în datele comunicate de Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova.

CAPITOLUL 3: Produs turistic

-CIRCUIT TURISTIC IN JUDETUL HUNEDOARA-
3.1.: Trasee turistice

-În judeţul Prahova sunt peste 70 de trasee marcate. În continuare găseşti câteva
recomandări şi lista detaliată pe localităţi la finalul articolului. 

-Câmpina: Muscel-Voila-Şotriile, care trece prin zona de agrement Fântâna cu

cireşi şi pădurea Voila cu Palatul Ştirbei

-Cornu:  Cornu de Jos - Baraj Paltinu - Teşila - Secăria - Cornu de Sus - Cornu
de Jos (50 km, diferenţă nivel 700m, durată 6-7 ore) 

Sinaia practicabil tot timpul anului cu echipament adecvat: Sinaia - Cota 1400 - fosta
Cabană Vf. Cu Dor - Cabana  Valea Dorului – Şaua Lăptici – Cabana Padina (marcaj
bandă roşie, durată 5 ½ - 6 ore).
 Sinaia practicabil doar vara: Fosta Cabană Vf. Cu Dor – Cota 2000 – Cabana Piatra
Arsă – Cabana Babele – Cabana Vf. Omu (marcaj bandă galbenă, durată 8-9 ore).
 
Buşteni practicabil tot timpul anului cu echipament corespunzător: Buşteni – Cabana
Gura Diham – Şaua Baiului – Cabana Diham (marcaj triunghi albastru, durată 2 ½ - 3
ore).
 
Buşteni practicabil doar vara:  Buşteni – Căminul Alpin  -Plaiul Munticelului – Poiana
Coştilei – Pichetul Roşu – La Prepeleac – Cabana Mălăieşti (marcaj triunghi roşu, durată
5-6 ore).
 
Azuga practicabil tot timpul anului: Azuga – Vf. Clăbucetul Taurului – Cabana
Gârbova (marcaj triunghi albastru, durat; 2 – 2 ½ ore).
Cheia: Cheia – Cabana Muntele Roşu – Cabana Ciucaş (marcaj bandă galbenă, durată 3
– 3 ½ ore)
 
27
Valea Doftanei: Culmea munţilor Baiului - Valea Floricului -Vf. Gagu Mare - 1660m
( 4-5 ore)
Circuitul dealului Lazu  (altitudine 776 m)
Str. Republicii (cartier Capu-Câmpului) – str. Plaiului – DJ 206 (Dealul Lazului) – str.
Tălii – str. 30 Decembrie (localitatea componentă Gura Beliei) – str. Republicii (cartier
Capu-Câmpului)
Marcaj: punct albastru. Durata: 3 ore. Dificultate: mică
Traseu de bicicletă C1 – ușor
 
Gară – str. Gării – str. Republicii –Centrul de Informare Turistică (CNIPT) – str. Ocinei
– str. col. Popovici –  str. Sunătorii – str. Ardealului – str. Banatului – str. Moldovei – „la
Trovanți” – str. Moldovei – str. Sunătorii – str. Poieniței – str. Libertății – str. Republicii
– CNIPT (sau Gară, via str. Gării).
 
Marcaj: C1 albastru. Lungime: 8,7km. Urcări cumulate: 207m. Dificultate: mică
 
Traseu de bicicletă C2 – mediu; parcurge zone cu traverse din beton și are inclusă o
porțiune off-road
Centrul de Informare Turistică (CNIPT) – str. Republicii – str. Libertății – str. Poieniței
– str. Sunătorii – str. Moldovei – „la Trovanți” – cartier Ograda – islaz Mălaiele – str.
Drum Lung (localitatea componentă Valea Târsei) – str. Ocinei/DJ 710  – punct „La
Pripon” – str. Someș – str. Carpați – str. 1 Mai – str. Mărășești – str. Plaiului – punct „La
Pietriş” – DJ 206 (Dealul Lazului) – str. Tălii (localitatea componentă Gura Beliei) – str.
30 Decembrie – str. Republicii – CNIPT.
Marcaj: C2 roșu. Lungime: 22km. Urcări cumulate: 488m.alt. Dificultate: medie
 
Traseu de bicicletă C3 – ușor; recomandat familiilor cu copii. Se pot admira construcții
cu arhitectură de valoare, case ale unor personalități si peisaje pitoreşti.
Gară – str. Gării – str. Miron Căproiu – str. plt. Rădulescu – str. Ștefan cel Mare – str.
Republicii – str. Griviței – str. Fragilor – str. 1 Mai – str. Bucegi – str. Câmpului – str.
Armoniei – str. Republicii – Centrul de Informare
Marcaj: C3 albastru. Lungime: 8,1 km. Urcări cumulate: 126m. Dificultate: mică

3.2 Prezentarea programului

Perioada: 20-25 martie
Numar persoane: 40

28
-
 Ziua 1
Plecare din Timisoara la ora 7.00 de la AMG pe traseul Deva-Sibiu-Sercaia-Rasnov-Predeal
Prima vizita o facem la Biserica rupestra de la Sinca Veche. Cunoscut mai mult sub
denumirea de "Templul Ursitelor", locasul de cult din Sinca Veche se banuieste ca are o
vechime de aproximativ 7.000 de ani si se presupune ca ar fi apartinut aceleiasi civilizatii
care a intemeiat "Templul Alb" din Insula Serpilor. Plecare spre Cetatea
Râșnov,  ansamblul fortificat situat pe dealul calcaros aflat la sudul orașului Râșnov din
județul Brașov, unul din cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele
mai vechi structuri păstrate până în prezent datează din secolul al XIV-lea, probabil pe locul
fortificației din lemn ridicate de Cavalerii Teutoni la începutul sec. al XIII-lea. Cina si
cazare pensiune 3* zona Brasov
 
Ziua 2
Mic dejun
Plecam spre  Busteni  unde vizitam Castelul Cantacuzino situat în cartierul Zamora,
Clădirea castelului, ale cărei lucrări de construcție au fost finalizate în 1911, a fost realizată
de arhitectul Grigore Cerchez la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino.
Din Busteni luam telecabina si urcam spre  Sfinxul din Munții Bucegi, un megalit
antropomorf situat la 2216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorată
asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată
eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de
astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8
metri în înălțime și 12 metri în lățime  si Babele, formațiuni stâncoase situate în apropiere
de vârful Baba Mare (2292 m), situat în masivul Bucegi din Carpații Meridionali. Important
obiectiv turistic, Cabana Babele este situată sub vârful cu același nume și este punctul de
plecare central în drumețiile din munții Bucegi. Plecam  spre Brasov. Obiective turistice ce
se pot vizita in Brasov in limita timpului disponibil: Biserica Neagră Brasov, construită în
jurul anului 1380,
 
 
 
Cetăţuia de pe Strajă sau Dealul Cetăţii, cum e numit astăzi. La începutul secolului XV, aici
exista doar un turn de veghe, care a fost completat în 1524 cu un bastion de lemn cu patru
turnuri. Piaţa Sfatului din Braşov este probabil cel mai cunoscut şi cel mai vizitat loc din
oraş, Strada Sforii constituie cea mai ingusta ulita din Cetatea Brasovului. Desi unii sustin
ca este o strada veche si ca ar fi cea mai ingusta din Europa vizitare oras. Cina si cazare
zona Brasov
Ziua 3

29
Mic dejun,
Plecare spre Canionul 7 scari. Canionul Șapte Scări este un defileu săpat în calcare jurasice
din partea vestică a munților Piatra Mare, în județul Brașov, România. Lungimea lor este de
160 metri cu o diferență de nivel de 58 de metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este
format din șapte trepte cu înalțimi între 2.5 și 15 metri, care îi dau numele și care se
transformă în cascade când volumul de apă al pârâului Valea Șurii de Piatră, afluent de
stânga al Șipoaiei, este ridicat. Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări, nefiind nevoie
de echipament specializat.
Plecare spre localitatea Harman, unde vizitam biserica fortificata, prima atestare a Bisericii
Fortificate Harman datează din 1240, după alungarea cavalerilor teutoni din această zonă.
În afară de pictura din interiorul Bisericii Fortificate Hărman, în capela funerară aflată la
parterul turnului de est s-a păstrat o pictură valoaroasă în stil gotic târziu, ce înfățișează
scene din „Judecata de Apoi”, „Răstignirea” și „Glorificarea Sfintei Fecioara Maria. Plecam
mai departe spre, Cetatea Prejmer care adăposteşte Biserica Fortificată din localitate este
una dintre cele mai bine păstrate fortificaţii din Europa, dar şi cel mai vechi monument
istoric din Braşov. Cetatea a fost construită în 1211 de către Cavalerii Teutoni, în stil gotic
şi este înscrisă pe lista patrimoniului cultural modial UNESCO. Pentru a se apăra de
invaziile turceşti, locuitorii aşezării, la origine saşi, construiesc în secolul al XV-lea zidurile
Cetăţii Ţărăneşti. Cetatea are forma unui cerc care înconjoară Biserica Evanghelică, ziduri
înalte de 12 metri şi groase de 3-4 metri.
Plecare spre Poiana Brasov, statiune ce se afla la poalele Postavarului la o altitudine de
1030 m, iar cel mai inalt varf de munte la altitudinea de 1799 m (vf. Cristianul Mare), ceea
ce inseamna o diferenta de altitudine de aproape 800 m. Infintata in 1895, Poiana Brasov
deservea ca loc turistic pentru Brasov. Prima cabana a fost construita in 1904. Cazare si
cina
Ziua 4
Mic dejun
Plecare spre Sinaia, Obiective turistice care se pot  vizita in Sinaia: Castelul Peles este de
departe vedeta orasului, fiind unul dintre cele mai frumoase edificii de acest gen din
Romania si chiar din Europa. Castelul a fost construit in perioada 1873-1914, cu o serie de
dotari inovatoare pentru acea perioada, precum incalzire centrala sau plafon de sticla mobil,
Casa Memoriala “George Enescu” a fost construita intre anii 1923 si 1926, fiind numita
initial “Vila Luminis Plecare spre Castelul Bran. Prima atestare documentară a Castelului
Bran este reprezentată de un act emis la 19 noiembrie 1377 ce către regele Ungariei,
Ludovic I de Anjou. Prin acest document, braşovenii primeau privilegiul de a construi o
cetate de piatră la Bran. Cina si cazare
 
 
 
 

30
-
 
 
 
Ziua 5
Mic dejun
Plecare spre Timisoara cu oprire la Rezervația de la Racoș unde vizitam Coloanele de
bazalt  și Lacul de Smarald, loc despre care se spune că are energie pozitivă.
Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 1,10 hectare. Aici se găsesc coloane masive
de bazalt, cu o geologie caracterizată prin prezența scurgerilor de lavă. Coloanele de bazalt
de la Racoș au o vechime de peste un milion și jumătate de ani, iar ele sunt mărturia
activităților vulcanice din zonă, din Munții Perșani din Carpații Orientali.
În interiorul carierei  s-a format Lacul de Smarald, denumire provenită de la culoarea apei.
Se spune că ar avea o adâncime de 10 metri. În apropiere se află și vulcanul stins, într-o
zonă cu o vegetație mai săracă, roșiatică. În trecut, pe aceste locuri se exploata zgura
vulcanică. Interesant de văzut în zonă mai este Castelul Sukosd Bethlen, construit din piatră
ponce și tuf vulcanic.
Mai poate fi admirată Cetatea de la Racoș ce face parte din situl arheologic de la Racoșul de
Jos.
Plecare spre Cetatea Rupea este una dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe
teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând din paleotic si neoliticul
timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324 când sașii
răsculați împotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetății.
Continuam drumul spre casa cu un popas la Palatul  Brukenthal din Avrig, resedinta de vara
a lui Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei.
Sosire in Timisoara, seara tarziu

Menţiune:

- participanţii vor fi echipaţi de munte, cu gheată waterproof, pulover, pelerină, rucsac(in

functie de anotimp)
- pretul se poate modifica in functie de numarul de persoane

Servicii incluse:
- -4 nopti cazare pensiune/hotel 3*
-masa demipensiune
-transport autocar clasificat conform normelor UE

31
-ghid insotitor

32
Contra cost:
-masa de pranz
-intrarea la obiective turistice
Supliment single 4 nopti/120 lei

3.3 Analiza de pret

GRUP 40 PERSOANE:

• Pensiunea Ambient
NUMAR NOPTI CAZARE: 3
- 10 camere cu 3 locuri
- 5 camere cu 2 locuri
-
• Hotel Sinaia
NUMAR NOPTI CAZARE: 2
- 5 camere duble (doua paturi)
- 10 camere triple ( trei paturi)
-
Analiza de pret:

Cheltuieli directe:
Cazare: 18 euro/zi
Total cazare/ turist/ 5 nopti= 90 euro

Masa: pensiune/vila completa (mic dejun+dejun+cina)

-mic dejun: 3 euro/ zi
-dejun: 10 euro
-cina: 9 euro
Mic dejun: 3 euro* 4= 12 euro
Dejun: 10 euro* 4= 40 euro
Cina: 9 euro* 4= 36 euro
Total masa: 88 euro
Total cazare+ mic dejun: 102 euro

33
Supliment pensiune completa: 123 euro
Total cazare+pensiune completa/persoana: 178

Cazare+masa pentru ghid+ sofer= 178* 2= 356/40=8.9

Transport: autocar: 400 euro/40= 10 euro
Cheltuieli organizator: 3 euro
TOTAL cheltuieli directe: 178+8.9+10+3=199,9/ persoana

Cheltuieli indirecte:
Asigurare: 5% din total cheltuieli directe
5%* 199,9= 9,9 euro

Comision: 10% din total+ asigurare:

199,9+9.9=209,8* 10%=20,9 euro T.V.A:
19% din comision:
220,9* 19%= 3,9 euro
Total costuri indirecte: 9,9+ 20,9+3,9= 34,7 euro

TOTAL COSTURI: 234,6 euro/ persoana

199,9+34,7=234,6 euro

Tarife calculate in EURO:

Nr. Articole de Elemente de cheltuieli Elemente de calcul Valoarea
Crt. calculatie

Per Totala
turist
1. Masa Mic dejun+dejun+cina 88 3520
2. Cazare Vila/ pensiune 178 7298
3. Cheltuieli organizator Programe de distractie 5 200
4. Cheltuieli Cheltuieli ghid Cazare+ masa 10 250
5. directe Chetuieli sofer Cazare+ masa 10 250
6. Alte cheltuieli - - -
7. Transport Autocar 12 300

34
 9. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 251,5 6.287,5

10. ASIGURARE 12,6 315

11. COMISION 26,4 660
12. TOTAL COSTURI 536,5 13.412,5
13. TOTAL PRET DE VANZARE 264 6600

• 1 euro= 4,94 lei

CAPITOLUL 4: Promovarea orasului

4.1 Forme de publicitate
Publicitatea este o tehnica de marketing utilizata pentru a crea o imagine favorabila unui
produs sau seviciu si pentru a impige cumparatorul potential catre produs.
Publicitatea se poate face dupa mai multe criterii:
1) Obiectul publicitatii: publicitatea de produs, publicitatea de marca, publicitatea
institutionala
2) Tinta publicitatii: publicitatea destinata consumatorilor finali de pe piata nationala,
publicitatea destinata consumatorilor finali de pe piata (alta decat cea nationala),
publicitatea destinata intermediarilor
3) Aria geografica de raspandire a publicitatii: publicitate locala , publicitate regionala,
publicitate nationala, publicitate internationala
4) Varsta produsului pentru care se realizeaza publicitatea: publicitatea de informare,
publicitatea de sustinere, publicitate de reamintire
5) Tipul mesajului publicitar: publicitate factuala, publicitate manuala
6) Suportul mesajelor publicitare: publicitate prin presa, publicitate prin radio,
publicitate prin televiziune, publicitate prin cinematograf, publicitate exterioara,
publicitate prin tiparuri

4.2 Modalitati de promovare

Modalităţi de promovare şi comercializare a produselor turistice pentru atingerea

obiectivelor:
1. editarea de materiale publicitare;
2. promovarea pe internet, care reprezintă un mediu de comunicare mult mai ieftin şi cu
perspective puternice de dezvoltare pe termen mediu
3. realizarea de campanii publicitare;
4. oferirea unor reduceri de preţ la unele pachete turistice;
5. reclamă la radio şi televiziune;
6. inserturi în principalele publicaţii din România;
7. participarea la târguri şi expoziţii de turism;

35
Strategii de comercializare:
1. strategia de specializare;
2. strategia de nediferenţiere.

1. Strategia de specializare presupune gândirea şi comercializarea de produse

turistice tematice, concepute a avea trei posibilităţi de specializare:
-destinaţia; -
clientela; -tema.
Avantajele strategiei de specializare
-strategia de specializare este oportună la începutul activităţii, când agenţia urmăreşte să-şi
crească cifra de afaceri;
-strategia de specializare presupune o clientelă restrânsă şi solvabila, faţă de strategia de
nediferenţiere care presupune un public larg şi, deci, cunoaşterea perfectă a totalităţii
costurilor, pentru a propune preţul cel mai scăzut;
-strategia de specializare constituie o soluţie logică pentru a face faţă concurenţei şi
instabilităţii comportamentale a turiştilor.

2. Strategia de nediferenţiere
Factorii care determină abordarea strategiei de nediferenţiere sunt următorii:
-creşterea concurenţei pe piaţa mondială a turismului; -accentuarea
comportamentului pe piaţa al cumpărătorului.
-creşterea eforturilor de particularizare a ofertei;
-creşterea atractivităţii ofertei;
-influenţarea calităţii şi dimensiunii cererii turistice, folosind politici agresive de marketing
Publicitatea

Broşura turistică este un material de prezentare editat într-un număr mare de exemplare şi
difuzat prin reţeaua de sucursale şi de agenţii de turism.
Argumentele comerciale utilizate de agenţii de turism în broşurile turistice sunt:
- fotografiile din broşuri sunt în culori ce suscita interesul pentru voiaj;
- preţul de referinţă, se urmăreşte atragerea atenţiei turistului; - calitatea
grafică deosebită

Publicitatea cuprinde un complex de activităţi de informare a consumatorilor despre

componentele, calitatea şi locul unde poate fi consumat produsul firmei, în scopul stimulării
vânzărilor.
Publicitatea îmbraca următoarea formă:
- afişe, pliante expuse în agenţia de turism;
- anunţuri, reportaje şi comunicate de presă; - spoturi publicitare la
televiziunile locale; - participare la târguri, saloane, burse de turism.

36
37
38