Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Proiect la disciplina „Economie în turism”

Monografia turistica a zonei:

Student: ILIE MARIUS JULIAN

Specializare: ECTS

Anul de studiu: II, grupa 1

Coordonator: conf.dr. Mihaela-Carmen MUNTEAN

 Galaţi
2021

1
 CUPRINS

1. Descrierea zonei 3
1.1. Geografie 3

1.2. Istorie şi populaţie 4

1.3. Economie 6

1.4. Transporturi 6

2. Tipuri de turism practicate în Bucuresti 8

3. Inventarul patrimoniului turistic 9

3.1 Resurse turistice naturale 9

3.2. Resurse naturale antropice 10

4. Prezentarea bazei tehnico-materiale turistice a zonei 11

4.1. Modalităţile şi căile de acces în localitate sau în apropiere 11

4.2. Modalităţile de deplasare în cadrul localităţii şi/sau zonei 12

4.3. Unităţile de cazare din localitate sau din apropiere 12

4.4. Unităţile de alimentaţie publică din localitate sau din apropiere 13

4.5. Posibilităţi de agrement, divertisment şi/sau tratament 14

5. Gastronomie naţională şi/sau locală 15

6. Cultură, arhitectură 16

7. Descrierea obiectivelor turistice reprezentative 18

Bibliografie 20
1. Descrierea zonei

1.1 Geografie
Bucureștiul se află în sud-estul României, între Ploiești, la nord și Giurgiu, la sud. Orașul se
află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de
vest Câmpia Găvanu-Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului. Istoric, se consideră
că Bucureștiul a fost construit pe șapte dealuri, asemenea celor șapte coline ale Romei. Cele șapte
dealuri ale Bucureștiului sunt: Dealul Mitropoliei, Dealul Spirii, Dealul Cotrocenilor, Dealul
Arsenalului, Dealul Filaretului, Dealul Văcărești și Colina Radu Vodă. Cu excepția Dealului
Mitropoliei, restul pantelor din București sunt rezultatul eroziunii fluviale a celor două cursuri
principale de apă care îl străbat.
Bucureștiul are o suprafață de 228 km², ceea ce înseamnă că orașul ocupă 0,08% din întreg
teritoriul României. Altitudinea variază de la 57,1 m în zona podului de la Cățelu, în partea de sud-
est a orașului, până la aproximativ 93 m în Bucureștii Noi - Mogoșoaia.

Raportat la coordonatele geografice fixe, orașul București se regăsește la intersecția paralelei

de 44º24′49″ (ca Belgrad, Geneva, Bordeaux și Minneapolis) cu meridianul de 26º5′48″, meridian
ce străbate, de asemenea, Helsinki și Johannesburg. Orașul are o formă aproximativ rotundă, cu
centrul situat la intersecția axelor imaginare nord/sud și est/vest din Piața Universității.
Monumentul pentru kilometrul zero al României este plasat chiar la sud de Piața Universității, în
fața Bisericii Sf. Gheorghe Nou din Piața Sf. Gheorghe. Raza Bucureștiului, din Piața Universității
până la periferie în toate direcțiile, variază de la 10 la 12 km.
Până de curând, regiunile din jurul Bucureștiului erau predominant rurale, dar după 1989 au
început să se construiască suburbii în jurul orașului. Este de așteptat ca dezvoltarea urbană să
continue, de vreme ce zona metropolitană București va deveni operațională până în 2020 și va
incorpora alte comune și orașe din județul Ilfov și județele învecinate.
1.2. Istorie şi populaţie
Istorie
Legenda spune că Bucureștiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei
variante mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșitul secolului al
XIV-lea.
Pe malurile Dâmboviței și ale Colentinei este atestată cultura paleolitică și neolitică. Până în
1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunități în zonele Dudești, Lacul Tei și Bucureștii
Noi de astăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare
din epoca bronzului și până în anul 100 î. Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul
Tei, Pantelimon, Dealul Mihai Vodă, Popești-Leordeni și Popești-Novaci sunt populate de indo-
europeni (mai precis geto-daci). Primele locuințe după retragerea aureliană din 273 d. Hr. sunt
atestate în secolele III–XIII, până în Evul Mediu.

Așezarea este atestată documentar la 21 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Țepeș,
domn al Țării Românești, prin care se întărește o moșie unor boieri. Cetatea Dâmboviței, cum mai
apare în primii ani orașul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de
la Târgșor la Giurgiu, în ultima așezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureștiul
se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reședință domnească. În anii
1558–1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea
Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaș de cult din oraș păstrat în forma sa
inițială.
În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureștiul devine capitala Țării Românești, din
ordin turcesc, pentru a avea o capitală în zona de câmpie și aproape de Dunăre, mai ușor de
controlat în comparație cu Târgoviște. Din acel moment se și trece la modernizarea acestuia. Apar
primele drumuri pavate cu piatră de râu (1661), se înființează prima instituție de învățământ
superior, Academia Domnească (1694) și este construit Palatul Mogoșoaia (Constantin
Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească. În
1704 ia ființă, la inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino, Spitalul Colțea, care a fost avariat ulterior
într-un incendiu și un cutremur și reconstruit în 1888.
În scurt timp, Bucureștiul se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creșterea
numărului meșteșugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor,
cojocarilor, pânzarilor, șalvaragiilor, zăbunarilor ș.a). Odată cu acestea continuă modernizarea
orașului. Sunt create primele manufacturi și cișmele publice, iar populația se mărește continuu prin
aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din 1798 indica 30.030 de locuitori, în
timp ce cel din 1831 număra 10.000 de case și 60.587 de locuitori).
Municipiul București a fost până la instaurarea regimului comunist în
România reședința județului Ilfov. În aceea perioadă era denumit „micul Paris” datorită asemănării
cu capitala franceză, dar și-a pierdut farmecul în perioada comunismului. În ultimul timp
dezvoltarea imobiliară a stârnit îngrijorare cu privire la soarta clădirilor de interes istoric din oraș, în
special a acelora din centrul istoric.

Populatie
 Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului București se ridică la
1.883.425 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
1.926.334 de locuitori. Acest declin se datorează sporului natural negativ, dar și deplasării
populației din capitală în orașele învecinate mai mici, precum Voluntari, Buftea și Otopeni.
O estimare a Institutului Național de Statistică arăta că populația Bucureștiului la 1 ianuarie
2016 era de 2.106.144 de locuitori,adică 9,4% din populația totală a României. Dintre aceștia,
981.835 erau bărbați, iar 1.124.309 femei. Un număr semnificativ de persoane tranzitează orașul în
fiecare zi, majoritatea provenind din județul Ilfov. Date neoficiale indică faptul că afluxul zilnic este
atât de mare, încât în București se pot înregistra la un moment dat circa trei milioane de persoane.
Densitatea populației Bucureștiului este foarte mare, de 9.993,8 loc./km² în 2015.

Doar 54% dintre bucureșteni s-au născut în oraș. 37% dintre locuitori au venit și s-au stabilit
în București pentru și după studii, iar alți 24% datorită locului de muncă.
Față de alte orașe, Capitala are un procent mai scăzut de tineri: sunt aici 24,4% locuitori cu
vârste cuprinse între 0 și 24 de ani, spre deosebire de județul Iași, de exemplu, acolo unde această
categorie de populație reprezintă 33,9%. Bucureștiul recuperează însă față de alte structuri
administrative când vine vorba de populația activă: 61,1% dintre locuitori au vârste cuprinse între
25 și 64 de ani, față de 52,2% în Iași. Principalul motiv este că Bucureștiul are o capacitate de
atracție mai mare odată ce tinerii încep să își caute un loc de muncă. Datele furnizate de INS arată
că durata medie de viață a locuitorilor municipiului București era, în anul 2015, de 77,8 ani,
Capitala fiind regiunea cu cea mai mare speranță de viață din România.[48] Un bărbat trăiește, în
medie, 74,7 ani, în timp ce o femeie – 80,5 ani (față de 78,9 media națională). În 2005, durata medie
de viață la nivelul Capitalei era de 74,1 ani, iar în 1995 – 70,6 ani.

1.3. Economie
Bucureștiul este cel mai mare centru economic al României. Regiunea Bucuresti-Ilfov a
contribuit in anul 2018 cu 26,6% din PIB-ul la nivel național, respectiv 251.350 miliarde lei (54.013
miliarde euro). În București se regăsește cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice
României, excluzând agricultura.
Începând cu domeniul serviciilor și terminând cu construcțiile. Întreprinderile constructoare
de mașini (utilaj greu, utilaj siderurgic, petrolier, mașini și utilaje agricole, locomotive, vagoane,
avioane și elicoptere, autobuze). Industrie electrotehnică, electronică, mecanică fină, optică.
Întreprinderi chimice, de materiale de construcție, de prelucrare a lemnului. Bucureștiul este un
important nod feroviar, rutier și aerian.
1.4. Transporturi
Bucureștiul este principalul nod feroviar (nouă magistrale și o cale ferată de centură de 74
km) și rutier (șapte magistrale, numeroase autogări) al țării; tot aici se află aeroporturile „Băneasa”
(inaugurat în 1920 pentru traficul intern) și „Otopeni” (inaugurat în 1970 pentru traficul
internațional). Metroul bucureștean are 5 linii magistrale, construite din 1974 și până în prezent,
însumând circa 77 km lungime.

Transportul rutier
Rețeaua de străzi a Capitalei cuprinde 5.340 de străzi, cu o lungime totală de 1.820 km și o
suprafață totală de aproape 20.000 m². Aceasta este centrată în jurul unei serii de bulevarde de mare
capacitate, care, în general, radiază din centrul orașului până la periferie. Axele principale
(nord/sud, est/vest și nord-vest/sud-est) și două inele (interior și exterior) contribuie la reducerea
aglomerației din trafic. Străzile în municipiu sunt de obicei înțesate în timpul orelor de vârf din
cauza creșterii numărului de mașini în ultimii ani.

Transportul feroviar
Bucureștiul este nodul feroviar principal al companiei naționale Căile Ferate Române. Cea
mai importantă stație feroviară este Gara de Nord din care pleacă și sosesc trenuri zilnice din
diverse localități românești, precum și din orașe europene. Prin Gara de Nord trec zilnic 283 trenuri
ale operatorului de stat CFR Călători și două ale operatorului privat Regiotrans. De asemenea,
există și alte gări: Basarab, Băneasa, Obor, Progresul (închisă traficului de călători în 2006) și Titan
Sud. Din oraș pornesc cinci magistrale feroviare: 300 (București–Oradea), 500 (București–Bacău–
Suceava–Verești), 700 (București–Brăila–Galați), 800 (București–Constanța), 900 (București–
Drobeta-Turnu Severin–Timișoara–Jimbolia) și trei linii secundare interoperabile: 901 (București–
Pitești–Craiova), 902 (București–Giurgiu) și 903 (București–Oltenița).

Transportul aerian
În București există în prezent două aeroporturi funcționale: Aeroportul Internațional Henri
Coandă (inițial „Otopeni”) și Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu (inițial „Băneasa”). Henri
Coandă este cel mai mare aeroport al României, deservind aproape 11 milioane de pasageri în
2016 și fiind centrul principal pentru operatorul național TAROM. De acolo pleacă și sosesc zilnic
zboruri din alte orașe din România precum și numeroase alte aeroporturi
din Europa, Americi, Asia și Africa. Cunoscut până în 2012 ca hub-ul low-cost al Bucureștiului,
Aurel Vlaicu operează astăzi doar zboruri private.
Transportul pe apă
Bucureștiul se situează pe malurile Dâmboviței, dar fiindcă acest râu nu este navigabil,
orașul nu a funcționat niciodată ca port, rolul acesta fiind rezervat pentru alte orașe,
precum Giurgiu și Oltenița, aceste orașe fiind amplasate la distanțe mici: 65, respectiv 62 de
kilometri. În anul 2010, mai mulți politicieni au reluat ideea continuării construcțiilor la Canalul
Dunăre–București, lung de 73 km, care va lega orașul cu Dunărea, prin canalizarea râurilor
Dâmbovița și Argeș. Potrivit primarului Capitalei de atunci, Sorin Oprescu, canalul este finalizat în
proporție de 65%. Totodată, ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea, declara în
iunie 2010 că intenționează să includă proiectul în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea
Dunării. Se așteaptă ca acest canal să devină o componentă importantă a infrastructurii de transport
orășenești.

2. Tipuri de turism practicate în Bucuresti

Turismul se constituie ca o ramură a economiei naţionale integrată în sectorul serviciilor,
locul individual în analiza socio-economică a regiunii Bucureşti – Ilfov se datorează în primul rând
faptului că în ultima perioadă, turismul a devenit şi un vehicul important de promovare a imaginii
unei zone sau a regiunii. Mai trebui adăugat la aceasta că turismul este unul din cele mai dinamice
sectoare de activitate.

Oferta turistică a regiunii Bucureşti-Ilfov în contextul naţional este unică prin faptul că se
îmbină atracţii caracteristice unei metropole, a şasea ca mărime la nivel european, cu atracţii
specifice unei arii marcate de un puternic caracter rural, situată în plină de câmpie, dar oferind
totuşi un peisaj natural relativ variat, cu numeroase văi, ape curgătoare permanente, lacuri naturale
sau artificiale.
Turismul cultural istoric
Turismul cultural – istoric   abordeaza cultura unei regiuni,in special valorile ei
artistice.Turismul cultural include turismul in regiunile urbane,in special orase mari,istorice si
obiective culturale(muzee si teatre).
Turismul si cultura au fost mereu foarte apropiate, aceasta fiind tot timpul o destinatie
importanta pentru cei atrasi de cultura sa bogata si mostenirile istorice.
 De asemenea,este  bine dezvoltat, intrucat in Bucuresti exista multe realizari omenesti
demne de admirat printre care :
- vestigii istorice : Situl arheologic medieval - "Cărămidarii de Jos" 
- palate si castele: Palatul Ghika, Palatul Bragadiru
- cele mai mari si bogate muzee: Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”,
Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”
Turismul sportiv

Foarte cautate in ultima vreme au inceput sa fie destinatiile turistice de tip sportiv, unde
doritorii pot asista sau participa activ la activitati sportive dintre cele mai diverse, plecand de la
marile evenimentele sportive ale anului si pana la scurtele excursii de tip recreational
-Campionatele Europene si Mondiale de Fotbal

3. Inventarul patrimoniului turistic

3.1 Resurse turistice naturale

Lacul Cismigiu:
 situat in Parcul Cismigiu, sector 1, localitatea Bucuresti;
 are o suprafata de aproximativ 29.500 mp, lungimea de 1,3 km, latimea de 50 m si adancimea
de 1-2 m;
 reprezinta un fost meandru al raului Dambovita ramas izolat ca urmare a modificarii cursului
cu multa vreme in urma;
 herpetofauna este reprezentata prin trei specii de amfibieni si doua specii de reptile.
Lacul Titan
 situat in cartierul Titan, in mijlocul Parcului cu acelasi nume, sector3, Bucuresti;
 se intinde pe o suprafata de 26 ha;
 este folosit pentru agrement fiind dotat in acest sens cu debarcader, barci si chiar si un vaporas.

Lacul Floreasca
 se afla in partea de nord a orasului, pe cursul raului Colentina, intre Lacul Herastrau si Lacul
Tei, sector 1, localitatea Bucuresti;
 are o suprafata de 70 de ha, lungimea de 3 km, latimea intre 100-800 m si o adancime de 1-5 m.

3.2. Resurse naturale antropice

Parcul Herastrau
 situat in partea de nord a orasului Bucuresti, fiind delimitat de bulevardul Constantin Prezan,
bulevardul Aviatorilor, Soseaua Nordului, strada Elena Vacarescu, soseaua Bucuresti-Ploiesti
si soseaua Kiseleff;
 a fost construit in 1936, pe malurile lacului Herastrau;
 considerat cel mai mare parc al Bucurestiului, avand o suprafata de 110 ha;
 cunoscut si sub numele de "Parcul National Carol al-II-lea";
 este impartit in doua zone: una linistita, rezervata pentru odihna si cultura, unde se gasesc
Palatul Elisabeta, un teatru de vara, debrcadere, banci, si o alta destinata sportului si distractiei,
unde se gasesc baze sportive, restaurante si un parc de distractii pentru copii;
 printre punctele de atractie se afla: Zona expoflora, organizata pe o suprafata de 15 ha; Insula
Trandafirilor, care se amenajeaza la inceput de iunie si dureaza pana toamna; Gradina
Japoneza.
Parcul Cismigiu
 este situat in centrul Bucurestiului; intrarea se poate face de pe bulevardul Regina Elisabeta sau
Strada Stirbei;
 in locul sau, pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta, numita balta lui Dura
negutatoru; povestea parcului incepe in 1779, cand domnitorul a ordonat sa se construiasca
doua cismele pentru a avea apa buna de baut; se spune ca de aici provine si numele parcului, de
la faptul ca seful lucrarilor avea titulatura de "Marele Cismigiu";
 amenajarile au fost facute de catre arhitectul peisagist Carl F.W. Meyer;
 are o suprafata de 14 ha;
 in incinta parcului se afla: o gradina franceza in vest; Rondul Roman care adaposteste busturi
ale unor importanti oameni de cultura - Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu,
I.L. Caragiale, George Cosbuc, St. O. Iosif, Ion Creanga, Al. Vlahuta, Duliu Zamfirescu, B. P.
Hasdeu, N. Balcescu, V. Alecsandri; o alta gradina de trandafiri in nord; trei lacuri, pe unul
aflandu-se si un debarcader unde se pot inchiria barci de agrement;

4. Prezentarea bazei tehnico-materiale turistice a zonei

4.1. Modalităţile şi căile de acces în localitate sau în apropiere
Gari
 Gara Basarab
 Gara Băneasa
 Gara Dealul Spirii
 Gara Carpați
 Gara de Nord
 Gara Obor
 Gara Progresu
 Gara Titan Sud
Autogări
 Autogara Militari
 Autogara Filaret
 Autogara Băneasa
 Autogara Rahova
 Autogara Obor
 Autogara Grivița
Aerogări
 Otopeni
 Băneasa
4.2. Modalităţile de deplasare în cadrul localităţii şi/sau zonei

a) Transport public local:-Metrou

-Transport în comun de suprafață:-Autobuze și microbuze

-Tramvaie

-Troleibuze

b) Transportul rutier:Taxiuri, Masina personala

c) Firme ridesharing:Uber, Bolt

4.3 Unităţile de cazare din localitate sau din apropiere

Hoteluri
-1 stea: Hotel Sir Gara de Nord(151 ron/noapte)

-2 stele: Hotel Zenix(150 ron/noapte)

-3 stele: Hotel Elizeu(132 ron/noapte)

-4 stele: Hilton Garden Inn Bucharest Old Town(259 ron/noapte)

-5 stele: JW Marriott Bucharest Grand Hotel(464 ron/noapte)

4.4. Unităţile de alimentaţie publică din localitate sau din apropiere
Cele mai bune restaurante din Bucuresti
Dupa bucatarie:
 Cel mai bun restaurant Romanesc traditional: Caru’ cu Bere
 Cel mai bun restaurant Romanesc aristocratic: Zahanaua Zexe
 Cel mai bun restaurant cu Noua Bucatarie Romaneasca: NOUA
 Cel mai bun restaurant International: Joseph by Joseph Hadad
 Cel mai bun restaurant Nord-Mediteranean: Poesia
 Cel mai bun restaurant Sud-Mediteranean: Caju
 Cel mai bun restaurant Fusion: Loft
 Cel mai bun restaurant Japonez: Yuki
 Cel mai bun restaurant Libanez: Piccolo Mondo
 Cel mai bun restaurant Grecesc: Amvrosia
 Cel mai bun restaurant Spaniol: Pata Negra
 Cel mai bun restaurant Chinezesc (European): Zen Garden
 Cel mai bun restaurant Urban creativ: Maison des Chefs by Mega Image

Dupa specificul dominant

Cel mai bun restaurant de Peste si fructe de mare: Raionul Floreasca
Cel mai bun Oyster & Caviar bar: Le Vivier
Cel mai bun Sushi bar: SushiRoom
Cel mai bun Steakhouse: Osho

Cele mai bune FastFood-uri din Bucuresti:

  Burgeria Stirbei
 Dristor Kebab Bucharest
 Furgoneta Street Chefs (Piata Victoriei)
  Duma's Van

4.5 Posibilităţi de agrement, divertisment şi/sau tratament

Posibilitati agrement
-Complexul Sportiv National Lia Manoliu-
 situat pe bulevardul Basarabia nr. 37-39, sector 2, localitatea Bucuresti;
 contine o baza sportiva olimpica, o baza sportiva de natatie si atletism, un hotel si un
restaurant;
 aici se pot practica diverse sporturi - inot, atletism, box, judo,gimnastica, dar exista si
posibilitatea de a urma tratamente de kinetoterapie.
 -Complexul Cultural Sportiv Studentesc Tei-
 situat pe strada Oltetului nr.30, sector 2, localitatea Bucuresti;
 dispune de terenuri de baschet si rugby in aer liber; mese de ping-pong si terenuri de tenis pe
zgura, terenuri de fotbal dotate cu nocturna;
 pe langa terenurile sportive, in incinta acestuia se afla restaurante, terase, cluburi, piscine.

Posibilitati divertisment

 Comics Club - Stand Up Comedy Bucuresti

 Beraria H
 Beluga Music & Cocktails
 Clubul Avenue 48

5. Gastronomie naţională şi/sau locală

Arta culinară a Munteniei – caracteristică zonei extinse din Câmpia Română unde se află situat
orașul București – s-a caracterizat din vremuri străvechi printr-o îmbinare armonioasă între carne,
legume și brânzeturi.
Ciorbele sunt specifice zonei Munteniei și Bucureștiului. Niciun meniu respectabil nu începe altfel
decât cu o ciorbă bună, acrită cu borș. Acest fel de mâncare provine din bucătăria rusească, însă a
evoluat în mod specific prin adăugirea de legume și condimente specifice zonei.  
Chiar dacă timpurile au schimbat obiceiurile culinare ale oamenilor, câteva feluri de mâncare
specific muntenești au rămas și vor continua să rămână printre preferințele bucureștenilor:
 Mititeii, care se potrivesc așa de bine cu muștarul fin și o bere rece în zilele de vară
 Ciorba de burtă, dreasă bine cu oțet și smântână, cu un ardei iute alături
 Sarmalele cu mămăliguță și smântână din plin
 Fripturile bine condimentate, cu garnitură de legume sau cu salată  

În prezent, bucătăria specifică Bucureștiului și Munteniei este rezultatul ”dospirii” laolaltă a mai
multor influențe etnice ale minorităților care s-au stabilit și integrat în societatea românească de-a
lungul secolelor.  

Cele mai frumoase restaurante cu specific romanesc din Bucuresti:

1. Mahala:Mahala este un restaurant romanesc nou, cu un amestec foarte interesant de vechi si nou,
nostalgie si arta contemporana psihedelica, prin care simboluri nationale sunt reinterpretate.

2. The Old Sibiu: The Old Sibiu se prezinta ca un restaurant transilvanean, cu bucataria traditionala
a locului, cu ceva sugestii imperiale si cu “cu accentele bucatariei noi, moderne, chiar avangardiste”

3. Zexe: Zexe este unul dintre cele mai bune restaurante cu specific romanesc din Bucuresti. De aceea, cand
vi se face pofta de mancare romaneasca facuta asa cum trebuie, cea mai buna optiune este Zexe.
6. Cultură, arhitectură
Arhitectura Bucurestiului este o excursie prin diferite epoci. Desi multe din cladirile vechi
nu mai exista datorita cutremurelor si lipsei de preocupare pentru pastrarea patrimoniului construit,
exista inca destule bijuterii care merita vazute.
Varietatea cladirilor si "frumosul haos" ce caracterizeaza spatiul urbanistic bucurestean fac
din acest oras un adevarat paradis arhitectural.
Perioada interbelica i-a adus Bucurestiului denumirea de "Micul Paris", datorita unui numar
mare de constructii cu specific frantuzesc care au fost ridicate in acea perioada si au rezistat in timp
pana in zilele noastre.
Pe langa bine cunoscutul Arc de Triumf din fata Parcului Herastrau, ar fi de mentionat multe
alte cladiri ce apartin stilurilor Neoclasic sau Art Nouveau.

Casa Porescu

Casa Porescu, de la intersectia strazilor Negustori cu Paleologu, este una dintre cele mai
reprezentative cladiri din Bucuresti ce apartin curentului Art Nouveau.

Ornamentele vegetale tipice acestui stil aduc foarte mult cu cele naturale. Casa dateaza din primul
deceniu al secolului 20.

Palatul Parlamentului
 Palatul Parlamentului, sau Casa Poporului, este o cladire masiva ce se intinde pe 365.000
metri patrati. Este a doua cea mai mare cladire administrativa din lume, fiind surclasata doar de
Pentagon. Stilul arhitectural incearca sa sugereze ca ar fi de inspiratie Neoclasica.

Cladirea a fost conceputa si construita sub supervizarea Ancai Petrescu, impreuna cu o echipa de
700 de arhitecti pe o perioada de 13 ani (1984-1997).

Cultura tradițională românească continuă să aibă o influență majoră în arte, precum teatru,
film și muzică. Bucureștiul are două muzee etnografice de renume internațional: Muzeul
Țăranului Român și Muzeul Satului, unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din țară
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, situat în Parcul Herăstrău, acoperă o suprafață
de 14 ha și conține peste 380 de monumente de arhitectură tradițională din toate colțurile
țării. Muzeul Satului este, de asemenea, cel mai vizitat obiectiv cultural din România.
Muzeul Țăranului Român a fost declarat în 1996 Muzeul European al Anului. Patronat de
Ministerul Culturii, muzeul conservă și expune numeroase colecții de obiecte și monumente ale
culturii materiale și spirituale. Muzeul deține una dintre cele mai bogate colecții de obiecte țărănești
din România, cu un patrimoniu evaluat la peste 90.000 de piese organizate în mai multe colecții:
ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc.
Muzeul Național de Istorie a României este un alt muzeu important din București, care
conține o colecție de artefacte care detaliază istoria și cultura românească din preistorie și până în
epoca modernă.

7.Descrierea obiectivelor turistice reprezentative

Din totalul de patru monumente româneşti aflate pe Lista Patrimoniului European două se
află pe teritoriul Municipiului Bucureşti şi anume: Atheneul Român şi palatul Cantacuzino.
Atheneul Român a fost imaginat ca "un palat al ştiinţei şi artelor " unde publicul cel mai larg avea
acces într-o ambianta fastuoasa la binefacerile culturii-expoziţii concerte şi conferinţe, bibliotecă,
pinacotecă şi chiar mai târziu proiecţii de filme.
În 1886, la recomandarea lui Charles Garnier (autorul Operei din Paris) a fost ales arhitectul francez
Albert Galleron, pentru a proiecta construcţia Ateneului care a fost inaugurat la 14 februarie 1888.
Devine simbol al capitalei Regatului Român.
Edificiu reprezentativ pentru capitala ţării este aşezat pe una din cele mai vechi şi mai
reprezentative artere, Calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.
Monument clasat în grupa valorica A, grupa de interes naţional şi universal. Stare de conservare
foarte buna (restaurare-consolidare finalizata în 2004)
Edificiul adăposteşte periodic, renumitul Festival şi Concursul Internaţional George Enescu.
Aici îşi are sediul Filarmonica "G. Enescu" şi tot aici au concertat unii dintre cei mai de seama
dirijori şi solişti interpreţi ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu Celibidache, Ionel Perlea, Herbert
von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals, Yehudi Menuhin. în prezent edificiul
gazduieste în permanenţă, concursuri, concerte, expoziţii şi evenimente muzicale.
Atheneul Român este obiectivul turistic şi cultural menţionat în toate publicaţiile de prezentare a
capitalei.
Palatul Cantacuzino, amplasat pe ultimul tronson al Caii Victoriei, una din cele mai lungi si mai
importante străzi centrale bucureştene, a fost creat după modelul reşedinţelor nobiliare pariziene
(hotel de ville) clădiri aşezate în mijlocul lotului de teren, în jurul căreia s-au amenajat grădini.
Palatul s-a construit în vecinătatea altor reşedinţe ale protipendadei bucureştene, dispuse de-a
lungul Caii Victoriei, aproape de Palatul Regal. Ansamblul are doua accese, unul principal din
Calea Victoriei si un acces secundar din strada gen. Gh. Manu, fosta lt. Lemnea nr.16. Incinta are ca
punct de interes major corpul principal al palatului, amplasat în centrul parcelei, precum şi un corp
secundar, folosit tot de proprietarii palatului, un fel de mic pavilion de oaspeţi, amplasat în spatele
palatului(V), doua atenanse, poziţionate relativ simetric ca aşezare, fata de intrarea secundara în
incinta (S)si parcul. Suprafaţa parcelei este mare, pentru zona centrala bucureşteană, de 6638mp,
conf. planului cadastral actual.
Palatul Cantacuzino este monument istoric de valoare naţională şi universală, conform Listei
Monumentelor Istorice 2004.
Judeţul Ilfov, cea de a doua unitate teritorial administrativă din componenţa regiunii, se remarcă şi
ea prin prezenţa unor clădiri de patrimoniu cu valoare deosebită, dintre care enumerăm doar câteva:
Mânăstirea Snagov, Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia, Mânăstirea Balamuci.
Bibliografie

http://www.skytrip.ro/obiective-naturale-in-judetul-bucuresti.html?
fbclid=IwAR3JYMHFZIGiBKOrztW7hB6fQw3ArQh2qeMOKjfwgW8DQIMLX95KBj63lns

https://sites.google.com/site/turismulineuropa/tipuri-de-turism

https://www.newmoney.ro/top-10-cele-mai-importante-muzee-de-vizitat-in-bucuresti-foto/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_siturilor_arheologice_din_Bucure%C8%99ti

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lista_g%C4%83rilor,_autog%C4%83rilor_%C8%99i_a_aerog
%C4%83rilor_din_Bucure%C8%99ti?fbclid=IwAR3GfAFwASjWmPs7EY0gnzQ-
QdA62kssf8cwIga16RS2-3080B5cqDq72r0

https://www.restocracy.ro/category/articole-si-stiri/proiectele-restocracy/premiile-restocracy/

https://www.tripadvisor.com/Restaurants-g294458-c10646-Bucharest.html

https://www.restograf.ro/cele-mai-frumoase-10-restaurante-cu-specific-romanesc-din-bucuresti/

https://www.imperialtransilvania.com/ro/2021/01/30/citeste-stirea/argomenti/local-products-
1/articolo/bucataria-bucuresteana-ca-experienta-multiculturala.html