Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Istorie

DESCOPERIREA, CERCETAREA ȘI VALORIFICAREA

ȘTIINȚIFICĂ A UNUI SIT ARHEOLOGIC:
SITUL SLAVA RUSĂ - ,,CETATEA IBIDA”
(Județul Tulcea)

Nume și prenume : Tinică Bogdan

An de studiu: I (2021-2022)
Semestrul al-2-lea
Grupa: H114

Iași - 2022
1
 CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................................ 3
CAPITOLUL I ............................................................................................................................... 4
Abordarea teoretică a sitului arheologic de la Slava Rusă- ,,Cetatea Ibida” ............................ 4
Metodologia de lucru ............................................................................................................... 5
CAPITOLUL II .............................................................................................................................. 7
Descrierea spațiului de lucru ................................................................................................... 7
Periodizarea și cronologia sitului ,,Cetatea Ibida” .................................................................. 9
CAPITOLUL III ........................................................................................................................ 11
Stadiul cunoștințelor privind situl arheologic ,,Cetatea Ibida” din Slava Rusă .................... 11
Analiza surselor cartografice ................................................................................................ 13
Prezentarea rezumativă a cercetărilor sitului arheologic........................................................13
CONCLUZII ................................................................................................................................ 16
ABREVIERI ................................................................................................................................ 17
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 18
ANEXE ......................................................................................................................................... 20

2
 INTRODUCERE

Arheologia este una dintre cele mai frumoase ramuri ale istoriei, nu doar prin faptul că
ajungi în locuri minunate și găsești obiectele oamenilor care au locuit acolo acum mii de ani, ci și
prin faptul că o să realizezi conexiuni cu ceilalți participanți la situl din acel loc, vei cunoaște
oameni noi și poate, o să-ți îmbogățești cunoașterea în materie de arheologie. Așa că, în momentul
de față, am ales să descopăr, cercetez și să valorific științific situl de la Slava Rusă, ,,Cetatea Ibida”,
care este o locuire civilă, dar și cetate, aparținând epocilor următoare: paleolitic, neolitic, epoca
bronzului, epoca romano-bizantină, epoca medievală.
Motivul pentru care am decis să scriu despre acest sit este acela că, la vară voi pleca în
practica arheologică de la Slava Rusă și chiar îmi doresc să știu cât mai multe informații despre el
și despre această zonă, ce se află aproape de orașul Tulcea, aproape de litoral. De asemenea, îmi
doresc să știu cât mai multe din arheologie, fiind una dintre cele mai frumoase ramuri ale istoriei
cum am spus mai sus, să îmi cultiv cultura general și să îmi fac prietenii strânse cu colegii mei. În
această zonă nu este doar Cetatea Ibida, care se cercetează intensiv în fiecare an de noi, studenții,
coordonați de doi profesori minunați de la facultatea de istorie din cadrul Universității Alexandru
Ioan Cuza din Iași, adică domnul profesor Iulian Moga și domnul profesor Lucrețiu Ion Bîrliba,
decanul facultății, dar mai sunt și alte situri de exemplu situl ,,Fântâna Seacă”, ,,La Donca” și
Complexul monastic paleocreștin, care sunt mai mult sau mai puțin cercetate arheologic. Situl
arheologic Cetatea Ibida a fost cercetat prima dată în anul 1885 și se tot continuă până în zilele
noastre să se cerceteze. În decursul a 137 de ani au venit aici experți atât din Europa, cât și din
România( mai ales din universități și din institute și din muzee) să facă cercetări sistematice.

3
 CAPITOLUL I

Abordarea teoretică a sitului arheologic de la Slava Rusă- ,,Cetatea Ibida”

Pentru o cunoaștere cât mai largă și nuanțată despre un sit arheologic(oricare ar fi el) trebuie
să avem în vedere și o abordare teoretică, pentru că, dacă nu avem niciun fel de informație despre
situl pe care îl cercetăm, nu putem să avem o imagine sau să avem vreo cunoaștere despre situl
respectiv.
Deoarece am ales acest sit, destul de cunoscut în facultatea noastră și nu numai, am ales să
fac mai multe investigări pe internet. Am ales să mă documentez de pe platforma foarte des întâlnită
de arheologi pentru a se documenta, care se cheamă Repertoriul Arheologic Național 1(care se
prescurtează R.A.N),din site-ul CIMEC, unde am găsit foarte multe informații despre situl de la
Slava Rusă, unde am găsit si localizarea acestuia, permițându-mi să văd locul unde se află. De
asemenea, m-am mai documentat și din alte site-uri. După o atentă căutare în fișa sitului arheologic
de la Slava Rusă am dat peste bibliografia, de unde s-a documentat înainte de a pune acele
informații (acest site se găsește în aproape toate cercetările făcute despre acest sit), care se cheamă
,,Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983-2019. Rapoarte preliminare de cercetare
arheologică . Raport de cercetare arheologică”2. Nu numai informații din mediul online am luat, ci
și din cărți. De exemplu, m-am documentat și din cartea intitulată ,,Cronica Cercetărilor
Arheologice din România”, scrisă în anul 2015, volumul editat de Institutul Național al
Patrimoniului și vizează cercetările arheologice făcute în situl ,,Cetatea Ibida” din satul Slava Rusă
din campania din 2014. Cu privire la hărți, pentru a vedea, în mod digital, situl, dar și geografia sa,
am folosit celebrul site Google Earth Pro. De ce zic celebrul? Pentru că este cea mai des folosită
hartă digitală, unde poți vedea în de aproape cam cum poate să arate acel sit, geografia lui, modul
de amplasare și, bineînteles, ce comunități au trăit la vremea aceea. Cu privire la fotografii, planșe
și tot ce ține de anexe, le-am luat din cărțile pe care le-am studiat înainte să mă apuc de scris despre
acest sit, de pe Repertoriul Arheologic Național, dar și din Google Earth Pro. Astfel, având atâtea
informații și consultând foarte atent și serios toate sursele necesare pentru a realiza acest referat
despre minunatul sit ,,Cetatea Ibida” din Slava Rusă.

1
pentru fișa sitului din Repertoriul Arheolgic Național, vezi http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=slava-rusa-slava-
cercheza-tulcea-cetatea-ibida-de-la-slava-rusa-cetatea-fetei-cod-sit-ran-161277.01, accesat la 12 aprilie 2022;
2
pentru infomații privitoare la situl arheologic ,,Cetatea Ibida” din Slava Rusă, vezi http://cronica.cimec.ro/, accesat
pe 12 aprilie 2022;
4
 Metodologia de lucru
În următorul pas în cercetarea mea științifică voi vorbi despre metodologia de lucru, care
este foarte importantă pentru un arheolog, dat fiind că, fără o metodologie de lucru nu ai cum să
faci o cercetare în adevăratul sens al cuvântului.
Prima dată am început cu identificarea unui sit arheologic (în cazul meu situl de la Slava
Rusă - ,,Cetatea Ibida”), care mi-a dat posibilitatea să văd o așezare atât din preistorie( adică din
perioada paleolitică , neolotică, epoca bronzului), cât și din antichitate si chiar din perioada evului
mediu. După ce mi-am ales temeinic situl arheologic, am ales să consult platforma Repertoriului
Arheologic Național (unde am ales județul Tulcea, localitatea Slava Rusă și am început să analizez
foarte atent fișa sitului, pozele cu cercetările unde s-au făcut acolo, bibliografia , unde se află toate
sursele de unde s-a documnetat înainte de elaborarea fișei și se mai află și un table destul de
numeros cu numele tuturor persoanelor care au fost pe sit încă din anul 1885 ( dar aici din păcate
nu se știe numele celui care a facut cercetări la Slava Rusă). Următorul pas în metodologia mea de
lucru este privirea în mediul online a sitului și să văd așezarea sa geografică, prin aplicația Google
Earth Pro3, ba chiar și aplicația Google Maps, care poate ajuta pe arheologi să identifice un sit și
buna ei dezvoltare. Bineînteles,după toate aceste etape a fost necesar să colectez informații despre
sit atât din cărțile de specialitate, cât și din site-uri oficiale, unde se vor găsi la lista de la final.
Aceste informații despre sit sunt extrem de bogate atât în lecturile pe care le-am făcut, cât și în site-
uri (mai ales în site-ul dedicate arheologilor R.A.N), ajutându-mă să îmi creez o imagine despre
acest sit. O să mai adaug și faptul că, multe dintre site-urile și cărțile pe care le-am studiat au foarte
multe imagini cu acest sit, dându-mi posibilitatea să văd lucrările de sit, obiectele ce s-au găsit,
schițe și planșe, care trebuiesc foarte bine analizate din toate punctele de vedere. Din păcate, nu am
reușit să fac un drum spre Slava Rusă, pentru a vizita Cetatea Ibida, dar am reușit să colectez cât
mai multe poze doar cu situl și să-mi dau seama structura sa geografică și mai ales cea istorică.
În finalul acestui subcapitol denumit ,,metodologia de lucru”, am încercat pe cât posibil să
aduc în discuția metoda mea de lucru pentru realizarea acestui referat, conform normelor de
redactarea unei lucrări cu caracter științific pentru situl arheologic ,,Cetatea Ibida” – Slava Rusă.
De asemenea, am încercat, pe durata întregului referat, să adun cât mai multe informații despre sit,

3
a se vedea figura 2;
5
să mă dedic 100% acestui referat și să fac totul cu propriile mele cuvinte, dar și din cărți și din
anumite site-uri, care au informații corecte, din punct de vedere științific pentru o cunoaștere a
spațiului istoric, geografic și arheologic , care este încadrată în perioada preistorică, antică, dar și
medievală.

6
 CAPITOLUL AL-II-LEA

Descrierea spațiului de lucru

Următorul pas în cercetarea mea arheologică din Slava Rusă - ,,Cetatea Ibida” este
descrierea spațiului de lucru, care este destul de importantă, pentru a știi cât se poate de bine spațiul
unde execuți lucrarea, adică situl unde faci săpătura arheologică. De asemenea, voi încerca să
surprind spațiul de lucru, ce ține de geografia locului și bineînteles regională.
Un prim pas pentru descrierea spațiului de lucru pentru ,,Cetatea Ibida” este faptul că se
află în comuna Slava Cercheză, județul Tulcea, iar acest sit se află în satul Slava Rusă suprapusă
cu următoarele sectoare: central-nordic, vestic, sud-vestic și o bună parte a rămas în extravilan,
adică în partea vestică a satului4. De asemenea, un lucru la fel de important pentru descrierea
spațiului de lucru sunt coordonatele geografice,deoarece, fără acestea nu putem știi unde anume se
află situl pe care vrem să-l descoperim. Astfel, conform site-ului Wikipedia, coordonatele
geografice a sitului de la Slava Rusă -,,Cetatea Ibida” sunt următoarele: 44 °52’45”N și
28°34’03”E5.
Al doilea pas pentru identificarea spațiului de lucru este rezumata descriere a sitului
arheologic, pentru a ne da seama ce a fost înainte de cercetări. Astfel, conform site-ului R.A.N,
Cetatea Ibida se află în provincia Scythia și la o intersecție care reprezintă o rută comercială
importantă pe atunci și tranversează de la vest la est de pârâul Slava. Această cetate este formată
din 24 de turnuri, o line de peste 2000 de metrii, trei porți de acces și o anexă fortificată, ce are 8
turnuri. Marele istoric Vasile Pârvan este cel care a identificat Cetatea de pe Valea Slavei cu polis
Ibida, pomenită de Procopius din Ceasarea. De asemenea, orașul a fost construit în timpul lui
Constantin cel Mare și abandonată (din păcate) în secolul al-VII-lea 6.
Al treilea pas în spațiul nostru de lucru este hidrografia, sau mai bine zis geografia locului.
După o căutare pe internet am găsit un site dedicat doar sitului arheologic din Slava Rusă. Aici am

4
pentru descrierea spațiului de lucru, vezi http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=slava-rusa-slava-cercheza-tulcea-
cetatea-ibida-de-la-slava-rusa-cetatea-fetei-cod-sit-ran-161277.01., accesat pe 14 aprilie 2022;
5
pentru a vedea coordonatele geografice pentru situl ,,Cetatea Ibida” din satul Slava Rusă, vezi
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Ibida , accesat pe 14 aprilie 2022;
6
pentru descrierea sitului de la Slava Rusă, vezi http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=slava-rusa-slava-cercheza-
tulcea-cetatea-ibida-de-la-slava-rusa-cetatea-fetei-cod-sit-ran-161277.01 , accesat pe 14 aprilie 2022;
7
găsit mai multe informații nu numai despre geografia zonei, ci și despre geologia locului. Astfel,
platforma Slavei este o subdiviziune a Podișului Babadag. care este străbătută de râul Slava, care
începe de la Dealul Șoimului până la complexul lagunar Razelm. De asemenea, din punct de vedere
geologic, această zonă este formată dintr-o covertură sedimentară. Aici mai sunt și două dealuri
care se numesc Harada și Ladonca, ce nu depășesc 225 de metrii înălțime 7.
Următorul pas, care este și ultimul, îl constituie mediul natural, prin raportare la câteva
descoperiri de material litic din paleoliticul superior. După o cercetare făcută într-o cronică , ce
conține mai multe descoperiri din România făcute de arheologi. Astfel, Roxana Dobrescu și Adrian
Doboș au făcut cercetări în situl de la Slava Rusă din campania 2003-2005, în zona cavoului
Tudorka. A fost și o secvență stratigrafică, care în anul 2003 măsura 6,5 metrii, cuprinde leossuri
și paleosoluri, sunt aici si lucrări agricole, care au fost deranjate, din pricina materialului litic . Din
cauza numărului mic de piese găsite în sediment la adâncimi de până la un metru adâncime, nu
permit identificarea mai multor nivele de locuire. De asemenea, situl a fost destul de afectat din
cauza proceselor antropice (adică locuiri și morminte, ce datează din neolitic, până la epoca
medievală, agricultura, care este mecanizată) și naturale (adică eroziunea) 8.
În finalul acestui subcapitol, doresc să menționez că, spațiul de lucru este extrem de
important, nu numai pentru aflarea unor informații destul de importante despre sit, ci și istoria
locului, aflăm coordonatele, descriem mediul natural al zonei, geografia și geologia locului. Toate
aceste lucruri numim: descrierea spațiului de lucru pentru situl arheologic ,,Cetatea Ibida” din satul
Slava Rusă, județul Tulcea.

Periodizarea și cronologia sitului ,,Cetatea Ibida”

Periodizarea și cronologia într-o cercetare arheologică sunt două lucruri extrem de
importante pentru un arheolog, deoarece îl ajută în materialul său arheologic, dar și în obiectele pe
care le-a găsit.
Pentru situl arheologic de la Slava Rusă- ,,Cetatea Ibida” se cunoaște o periodizare destul
de variată de la paleolitic, până la epoca medievală, iar cercetările din acest sit se întind pe mai

7
pentru descrierea geologiei și geografiei zonei, vezi https://www.arheologie-ibida.eu/geografia_zonei-p3 , accesat
pe 14 aprilie 2022;
8
SCIVA 2018, p.292;
8
mulți ani (adică din anul 1885 până în prezent). Pentru a știi cu exactitate anii de periodizare a
acestui sit arheologic, este necesară o documentare la cărți, dar si pe site-uri. Astfel, am studiat cu
mare atenție și am constat în Cronica Cercetărilor Arheologice din România (prescurtat CCA) din
campania 2005, faptul că, prima cronologie ar fi din paleolitic. Astfel, cum am spus mai sus ,
subcapitolul ,,descrierea spațiului de lucru”, în campania 2003-2005 s-au descoperit piese litice
(care sunt circa 300 de piese), care, s-ar putea să conțină două niveluri(încă nu se știe cu exactitate,
doar se spune)9. De asemenea, pentru a mai vedea un exemplu de descoperire, dar de data asta din
secolele IV-VI (deci din epoca romană). Conform Cronica Cercetărilor Arheologice din România,
din campania 2008 s-au descoperit, mai întâi, o monedă , care este databilă, în mod incert în secolul
IV, din cauza stării de conservare (de păstrare). Pentru secolele IV-VI sunt datate două niveluri
prezentată de podele din lut galben-cărămiziu, iar primul nivel datează din secolul al-IV-lea, iar al
doilea datează din secolul al-VI-lea. Aceste două niveluri au suferit distrugeri, dat fiind că s-au
observat două straturi de arsură. În nivelul datat în secolul VI, au fost găsite și luate două bârne,
care sunt de la acoperișul turnului10.
În vara anului 1988 s-au făcut aici descoperiri de către Andrei Opaiț, dar mai restrânse. De
aici s-a descoperit o casetă de 4x4, dar și șapte niveluri de locuire, primele trei aparținând perioadei
romane timpurii (cam din secolele II-III), iar celelalte patru niveluri se datează din perioada
romano-bizantină (adică din secolele IV-VII). De asemenea, în anul 1953 s-au făcut descoperiri
de către arheologi din șantierul Histria și s-au găsit fragmente ceramice, getice și romano-bizantine,
cărămizi (14 piese, dar una este o inscripție în limba greacă), dar și locuitori au găsit două exemple
de monede din perioada romano-bizantină (care erau emise de Justinianus, Justinus II, Mauricius
Tiberius ), care au fost cumpărate de către cercetători11.
Cu ajutorul cărții ,,(L)Ibida Slava Rusă”, publicată de Mihaela Iacob în anul 2005, am putut
să observ marea diversitate de obiecte din perioada eneolitică (c.4250-2000 b.c.), până în perioada
epocii bronzului, respectiv prima și a doua perioadă a epocii fierului (prima epocă fiind denumită
Hallstatt, iar a doua perioadă este denumită La Tène). Pentru perioada eneolitică avem descoperiri
cu material litic, dar și ceramic, caracteristică culturii Gumelnița, care s-au preluat din mai multe
puncte, precum: cetatea Ibida- Curtina G , din necropola romano-bizantină, situată la vest de cetate

9
Cronica Cercetărilor Arheologice 2005, p.331;
10
Cronica Cercetărilor Arheologice 2008, p.197;
11
pentru a vedea descoperirile din 1988 și 1953, vezi http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=slava-rusa-slava-cercheza-
tulcea-cetatea-ibida-de-la-slava-rusa-cetatea-fetei-cod-sit-ran-161277.01 , accesat la 15 aprilie 2022;
9
și din punctul Dereșoaia, situată tot spre vest față de cetate. De asemenea, pentru perioada epocii
bronzului (circa 2000-1150 b.c), prima perioada a epocii fierului numită ,,Hallstatt” (circa 1200-
300 î.Hr) și a doua perioadă a epocii fierului denumită La Tène ( circa 300 î.Hr – 271 d.Hr) au fost
găsite fragmente ceramice și unelte. Din perioada ,,La Tène” s-a descoperit o așezare destul de
întinsă pe dealul La Donca la 2 kilometrii de cetate, dar, tot din această perioadă datează și tezaurul
de drahme (monede grececești)12. În anul 1897 s-au făcut aici cercetări de către Polonic Pamfil, în
mare context de înregistrare a monumentelor din Dobrogea și face o descriere a ruinelor cu ziduri
și turnuri colosale, cunoscut și sub numele de cetatea Haradoc și se oferea o schița a fortificațiilor.
De asemenea, Polonic a observat existența a 30 de turnuri, trei porți și măsura laturilor exacte,
deoarece terenul atunci era liber de culturi agricole13.
Conform Cronicii Cercetări Arheologice din România , campania 2011, s-a putut descoperi
o necropolă , ce datează din secolele XVII-XVIII (deci din perioada epocii medievale). Astfel,
craniul acelui mort era culcat pe dreapta și avea destul de multe spărturi și chiar lipsuri, humerusul 14
stâng ,,era în conexiune, iar oasele antebrațului erau îndoite din cot, îndreptându-se spre față”. Sub
cubitus15 și radius16 sunt opt coaste, iar între frontal și claviculă, s-a găsit un fragment ceramic 17.
În finalul acestui subcapitol, doresc să menționez faptul că, atât cronologia, cât și
periodizarea sunt două lucruri, două criterii foarte importante pentru un arheolog, deoarece, fără
ele nu putem identifica obiectul găsit și nu o să ne putem da seama de multele infomații pe care ni
le oferă periodizarea și cronologia în cercetarea arheologică.

12
Mihaela, Iacob, (L)Ibida Slava Rusă, Editura Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Tulcea, 2005, p.9;
13
Ibidem, pp.10-11;
14
Humerusul sau osul brațului este un os lung și este perechea ce formează scheletele brațului;
15
Cubitus sau Ulna este un os lung și pereche, situat în partea medială a brațului, așezat median față de radius și
formează scheletul antebrațului;
16
Radius este tot un os lung și pereche, situat în partea laterală a antebrațului, lateral de cubitus;
17
Cronica Cercetărilor Arheologice 2011, p.131;
10
 CAPITOLUL AL-III-LEA

Stadiul cunoștințelor privind situl arheologic ,,Cetatea Ibida” din Slava Rusă
Următorul capitol se referă la stadiul de cunoștințe, ceea ce privește situl arheologic
,,Cetatea Ibida” din satul Slava Rusă, județul Tulcea, acesta fiind unul extrem de important pentru
munca unui arheolog, deoarece îl ajută pe aceasta la descrierea spațiului, dar și la aflarea istoriei
cercetărilor arheologice, care s-au făcut la situl respectiv.
Cercetările arheologice pentru situl de la Slava Rusă au început în secolul al-XIX-lea , mai
exact în anul 1885, de către Dimitrie Butculescu, dar ce a descoperit nu se cunoaște conform cărții
scrise de Iacob Mihaela intitulată ,,(L)Ibida Slava Rusă”18și aceastea continuă până în zilele
noastre. Conform RAN ( Repertoriul Arheologic Național) între anii 1914-1918 (deci din timpul
Primului Război Mondial) Iconomof, locotenentul bulgar a făcut săpături în interiorul cetății și a
descoperit o bazilică, al cărui plan se va păstra, cu ajutorul schițelor aceluiași Netzhammer 19.
Conform Cronicii Cercetării Arheologice din România, din campania 2001, s-a putut
descoperi un cavou deosebit numit cavoul Tudorka (menționat în subcapitolul ,,Descrierea
spațiului de lucru”), descoperit prima dată în anul 2001 la o distanță de aproximativ 1.5 kilometri
sud vest de cetate și la un kilometru de complexul monastic, cercetat de către Andrei și de Cristina
Ospaiț și se încadrează în categoria mormintelor întâlnite în Tomis, Callatis și Noviodunum. Acest
monument funerar este format dintr-un cavou de familie a unui demnitar din cetatea Ibida . Toate
osemintele descoperite aici la o distanță de un metru sub pământ sunt a peste 40 de indivizi (care
sunt copii cu vârsta de până un an, tineri, maturi și bătrâni). Aici au fost descoperite piroane și cuie
de fier, dat fiind că morții erau înmormântați în sicrie de de lemn. În ceea ce privește cronologia
acestui cavou, este datat între secolele IV și începutul secolului VII, iar descoperirile făcute în el
au fost următoarele: opăițe, două monede (una a fost datată în secolul IV și cealaltă în secolul V),
două catarame, piepteni din os și mărgele. Mai știm și faptul că, acest cavou a fost furat în
antichitate, iar, cu privire la scheleți, nu a fost găsit niciunul, din punct de vedere atomic 20.

18
Mihaela Iacob, op.cit, p.10;
19
pentru a vedea cercetarea pentru Primul Război Mondial, vezi http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=slava-rusa-
slava-cercheza-tulcea-cetatea-ibida-de-la-slava-rusa-cetatea-fetei-cod-sit-ran-161277.01, accesat la 16 aprilie 2022;
20
Cronica Cercetărilor Arheologice 2001, p.399;
11
 În anul 1977, Alexandru Ștefan a reușit să aplice procedee fotogrametriei și mai reușește să
construiască planul cercetării arheologice de la Slava Rusă - ,,Cetatea Ibida”, ca să atragă foarte
mult atenția asupra importanței orașului și a unei necesități, pentru măsura de păstrare a sitului
arheologic, acesta spunând că ,,studiul fotografiilor aeriene de la Slava Rusă ne-a pus în față unuia
dintre cele mai impresionante centre urbane romane de la Dunărea de Jos, evidențiind unele
trăsături specifice care îl disting net de celelalte cetăți ale provinciei”. De asemenea, acesta m-ai
amintește și faptul că situl ar avea o suprafață de 24 de hectare,24 de turnuri și 3 porți , o centură,
întinsă pe 2000 de metrii , la care se mai adaugă o anexă de fortificație, care ocupă circa 3.5 hectare,
cu 10 turnuri și un fort, este singura cetate care este străbătută de un curs de apă, ce impune lucrări
de îmbunătățire al acestuia. Mai există și o basilica, ce conține trei abside, chiar una dintre cele mai
mare și întinse dintre cetățile din regiune, basilica avea o pardoseală (o podea) ce conține un
mozaic, coloane din marmură , dar și coloane de o dată târzie (au mai fost recuperate și 9 piese)
ale căror dimensiune depășește chiar cu mult, dimensiunile pieselor de la Istros și Tropaeum
Traiani21.
În campania din 2010, au putut fi descoperite multe obiecte din perioada romană, conform
CCA 2010. Astfel, prin săpăturile arheologice făcute atunci atât de arheologi, cât și de studenți ai
UAIC, s-au descoperit mai multe obiecte precum: amorfe, veselă de masă de factură pontică, veselă
de bucătărie, două ,,mortaria”, vase de sticlă fragmentare datate în a doua jumate a secolului I, oase
de animale, dar și două monede (una se datează în perioada lui Claudiu și cealaltă în perioada lui
Domițian). De asemenea, au fost și morminte din perioada romano-bizantină în sectorul Curtina G.
Aici au fost descoperite oase umane (adică patru cranii), probabil a fost vorba de o reînhumare.Încă
un exemplu de mormânt tot în această zonă, a fost vorba de o aglomerare de oase reinhumate (patru
cranii și numeroase alte oase, ce aparțin întregului schelet) 22.
În concluzia acestui subcapitol, doresc să precizez faptul că, am încercat pe cât posibil, să
aduc aici mai multe exemple de de descoperiri din anumite cronici arheologice, dar și să aduc vorba
despre cercetări care s-au făcut, în perioada secolului XIX (adică cea din anul 1885), dar și în
perioada secolului XX (adică cele din perioada de Primul Război Mondial, dar și din anul 1977),
printr-un limbaj cât se poate de personal și științific.

21
pentru a vedea cercetarea din 1977 a lui Ștefan Alexandru, vezi https://www.arheologie-ibida.eu/istoric, accesat pe
16 aprilie 2022;
22
Cronica Cercetărilor Arheologice 2010, p.130;
12
 Analiza surselor cartografice
La acest subcapitol intitulat ,,Analiza surselor cartografice” referitoare la situl arheologic
de la ,,Cetatea Ibida”, din satul Slava Rusă, județul Tulcea, o să încerc să fac o mică analiză a
surselor cartografice, care putem să le obținem din cărțile de specialitate, unde acei autori au
participat la săpăturile arheologice din zona respectivă a dar și din site-uri web, precum RAN sau
multe altele, dar putem și din hărțile digitale, precum din Google Earth PRO. Cu privire la hărțile
și planșele cu caracter cartografic, acestea ne poate arăta activități de săpare, fotointerpretare. De
exemplu, am putut să observ în cartea lui Mihaela Iacob intitulată ,,Ibida Slava Rusă” câteva planșe
referitoare la schița cetății realizată de Polonic și fotointerpretarea lui Alexandru Ștefan 23, dar și
din site-ul RAN am putut observa câteva hărți cu delimitarea suprafețelor sitului arheologic 24.

Prezentarea rezumativă a cercetărilor sitului arheologic

La acest subcapitol referitor la prezentarea rezumativă a cercetărilor arheologice din
Cetatea Ibida- Slava Rusă m-am documentat cât se poate de atent pe celălalte cronici de cercetare
arheologică, cu privire la ce s-a mai descoperit în campaniile de atunci, cu caracter rezumativ.
O să încep cu CCA, campania din anul 2012, unde s-au descoperit prima dată mai multe
monede, ce datează din secolul IV, în extra muros, au apărut trei denari în primele carouri ( adică
doi republicani și unul imperial ) și fac parte din tezaurele descoperite în campaniile anterioare
(numărul acestora au ajuns la 28). Au mai fost descoperite într-o secțiune un tezaur, ce era compus
din 204 monede de bronz, iar ultimele piese se datează de pe vremea lui Valens și Valentinian, dar
a mai fost descoperită și o farfurie fragmentară din sticlă, ce datează la sfârșitul secolului I și prima
jumătate a secolului II25. De asemenea, în ceea ce privește descoperirile cu caracter funerar, au fost
descoperite 3 morminte. În primul mormânt au putut fi descoperite numeroase oase umane, circa
10 oase de animale, un fragment de pahar de sticlă și încă două piese de fier. Oasele care le-au
descoperit provin de la oameni de toate vârstele și de ambele gene. Al doilea mormânt a fost
descoperit într-o zonă agricolă, datorită ploilor s-a putut observa o mare bucată din craniu, iar
acesta se află depus în decubit dorsal cu membrele întinse și paralele cu corpul. Despre al treilea

23
a se vedea figurile 5 și 6;
24
a se vedea figura 4;
25
Cronica Cercetărilor Arheologice 2012, p.119;
13
mormânt se știe faptul că este al unui copil, craniul avea partea superioară lipsă și chiar o mare
parte din schelet lipsă, s-au putut identifica cinci coaste, bucăți de vertebre 26.
În campania din 2013, s-au putut descoperi ceramica, vase de sticlă decorate, două
distribuitoare de curele, două fibule și mult mai multe monede decât în campania anterioară, cea
mai târzie datează de pe timpul lui Hadrian. În această campanie a fost descoperit și un mormânt,
adâncimea unde a fost descoperit mormântul este de 3.10 metri, iar acesta poate să fie datat prin
secolul IV și scheletul se află într-o stare de păstrare, iar craniul este deteriorat din cauza stratului
subțire vegetal și s-au mai descoperit încă două morminte. În primul s-au putut observa oase umane
, la o adâncime de 1.50 metrii. După demontare, s-au putut observa circa 8 metrii lungime pe
peretele de vest al gropii, iar materialul arheologic este reprezentat doar prin cărămizi și de
ceramică. Al doilea mormânt este al unui copil ce fost afectat de ploaie și de unde nu s-au putut
recupera cine știe ce oase umane , dar care au un inventar destul de bogat (adică un fragment de
fibulă, un inel și o aplică din bronz)27.
În ceea ce privește campania din anul 2014, aici s-au descoperit plinta (din piele și mortar),
asize din pietre , cinci asize din cărămizi cu grosimea de 4-5 centimetrii, asize din piatră și o asiză
din cărămidă (se păstrează doar două). Săpăturile din Turnul 8- Curtina G ,s-au realizat prin
dărâmătură din pietre, cărămizi și mortar și câteva fragmente ceramice din perioada romano-
bizantină, romană târzie și din prima perioadă a epocii fierului. La turnul 10 s-au făcut săpături pe
două nivele. Primul nivel aparține de secolul IV, caracterizat prin dale rectangulare, de dimensiuni
destul de mari și cel de al doilea din secolul VI, caracterizat prin dale mai lungi. Avem și descoperiri
de secol XIV- început de secol XV, caracterizat prin ceramică, descoperită odată cu resturile de
chirpici, dar mai sunt și altele, ce datează din secolele IV-VI (adică obiecte din os și corn, lucrate
foarte fin, un pieptene, un mâner de oglindă, închizătoare de pungi) 28.
În campania din 2015 s-au descoperit doi contraforți ( adică o lucrare de zidărie).
Contrafortul datează din secolul VI din interiorul turnului mic și un alt contrafort, datat în secolul
IV. Astfel, în această campanie s-au putut descoperi, în secțiunea X1, caroul 1, o cantitate destul
de importantă de ceramică, care este datată între secolele IV-V, fragmente de oase animale, sticlă
fragmentată de geam și din pahare și zgură de fier. De asemenea, a o monedă găsită într-o adâncime

26
Ibidem, p.120;
27
Cronica Cercetărilor Arheologice 2013, p.125;
28
Cronica Cercetărilor Arheologice 2014, p.84;
14
de 10 centimetrii, de unde nu sunt încă cunoscute mai multe informații, dar aceasta se spune că se
datează între sfârșitul secolului IV și începutul secolului V 29.
În campania din anul 2016, s-au putut descoperit, la o adâncime de 1.05 metrii, niște
monede, datate la sfârșitul secolului IV, iar sub stratul precedent , au fost descoperit monede de pe
vremea împăratului Constantius II. De asemenea, a fost descoperită și ceramică din perioadă
romano-bizantină și constă din fragmente de amorfă și de farfurii foceene, iar ceramica din
perioada romană târzie este reprezentată prin următoarele categorii funcționale, în afară, bineînteles
de vesela de masă : amorfe, veselă de bucătărie și de băut, vase de tradiție getică, un mortarium
(adică vase de bucătărie din ceramică antică) și opaițe30.
În concluzia acestui subcapitol, voi mai vorbi despre campania din 2017 din Cronica
Cercetărilor Arheologice din România. Astfel, în sectorul Curtina G, turnul 8, au putut fi
descoperite, pe lângă o groapă cu diametru de 0,48 X 0,42, ce are înăuntru o umplutură de culoare
gri, cu pigmenți cu cenușă, cărbune și lut ars, a mai fost și un rest de vatră cu o adâncime de 0,10
metrii și care nu reprezintă material arheologic, un mormânt de inhumație, în care scheletul are o
poziție decubită ( adică într-o poziție culcată), în partea dreaptă a antebrațului s-a descoperit o
aplică din bronz, iar întreg schelet este cel mai probabil de gen masculin, cu vârsta între 20-22 de
ani31.

29
Cronica Cercetărilor Arheologice 2015, pp. 87-88;
30
Cercetărilor Cercetărilor Arheologice 2016, p.132;
31
Cronica Cercetărilor Arheologice 2017, p.126;
15
 CONCLUZII

În finalul acestei lucrări, unde am încercat, în mod cât se poate de științific, să descopăr, să
cercetez, să valorific situl din satul Slava Rusă, care se cheamă ,,Cetatea Ibida”, o așezare, o cetate
cu o istorie de neimaginat și un sit, care ne oferă extrem de multe informații, de la modul cum a
fost găsită, coordonatele sale, istoria, geografia, geologia, cât și descoperirile care s-au făcut acolo,
încă din anul 1885, până în prezent, iar acum este un sit, care oferă posibilitatea studenților de la
Facultatea de Istorie (și nu numai) să guste adevărata cercetare arheologică ( din anul 2001
sistematică) și să vadă cum se face o cercetare live cap-coadă de la săpături, până la acel nivel, de
unde se găsesc acele obiecte sau schelete dintr-o perioadă anume ( la situl nostru sunt descoperiri
încă din paleolitic, paleoliticul superior, până în perioada medievală , adică secolele XVII-XVIII).
Cele mai multe au fost descoperite monede din perioada romană-secolele IV-V sau VI ( acestea au
fost cele mai dese descoperiri făcute ori de către arheologi, ori de către studenți).
Personal, am putut să observ diversitatea de obiecte descoperite, cât și gama largă de
informații, care mi-au fost la îndemână digital din cronici sau din cărți PDF, dar și informații din
hărți și site-uri de specialitate (exemplu Repertoriul Arheologic Național) și am încercat să fac
totul, nefolosind plagiatul și am reușit să adun destul de multe informații, care m-au ajutat să-mi
dezvolt cultura generală, în materie de arheologie, dar și în materie personală, pentru a cunoaște
atât zona Dobrogeană, cât și pentru a cunoaște, din punct de vedere arheologic situl propriu-zis.

16
 ABREVIERI

CCA 2001 - Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2001;

CCA 2005 – Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2005;
CCA 2008 – Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2008;
CCA 2010 – Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2010;
CCA 2011 - Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2011;
CCA 2012 - Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2012;
CCA 2013 - Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2013;
CCA 2014 – Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2014;
CCA 2015 - Cronica cercetările arheologice din România, campania 2015;
CCA 2016 – Cronica cercetările arheologice din România, campania 2016;
CCA 2017 – Cronica cercetările arheologice din România, campania 2017;
CIMEC – Institutul Național al Patrimoniului;
R.A.N – Repertoriul Arheologic Național al României;
SCIVA – Studii și Cercetării de Istorie Veche și Arheologie;

17
 BIBLIOGRAFIE

Lucrări generale
-IACOB, Mihaela, (L)Ibida Slava Rusă, Editura Institutul de Cercetări Eco-Muzeale,
Tulcea, 2005;

Cronici arheologice

-CCA 2001 – IACOB, Mihaela, Slava Rusă, com. Slava Cercheză , jud. Tulcea, punct
,,Cetatea Fetei”, în ,,Cronica cercetărilor arheologice din România”, campania 2001,
București CIMEC, 2002 (Planșele 104, 105).
-CCA 2005 – IACOB, Mihaela, Slava Rusă, com Slava Cercheză, jud. Tulcea, punct
,,Cetatea Fetei”, în ,,Cronica cercetărilor arheologice din România”, campania 2005,
București, CIMEC, 2006, (Planșa 64).
-CCA 2008 – IACOB, Mihaela, Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea, punct
,,Cetatea Fetei”, în ,,Cronica cercetărilor arheologice din România”, campania 2008,
București, CIMEC, 2009.
-CCA 2010 – IACOB, Mihaela, Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea, punct
,,Cetatea Fetei”, în ,,Cronica cercetărilor arheologice din România”, campania 2010,
București, CIMEC, 2011.
-CCA 2011 – IACOB, Mihaela, Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud.Tulcea, punct
,,Cetatea Fetei, Necropola, La Donca”, în ,,Cronica cercetărilor arheologice din
România”, campania 2011, București, CIMEC, 2012.
-CCA 2012 – IACOB, Mihaela, Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea, punct
,,Cetatea Fetei”, în ,,Cronica cercetărilor arheologice din România”, campania 2012,
București, CIMEC, 2013.
-CCA 2013 – IACOB, Mihaela, Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea, punct
,,Cetatea Fetei”, în ,,Cronica cercetărilor arheologice din România”, campania 2013,
București, CIMEC, 2014.
18
 -CCA 2014 – IACOB, Mihaela, Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea, punct
,,Cetatea Fetei”, în ,,Cronica cercetărilor arheologice din România”, campania 2014,
București, CIMEC, 2015.
-CCA 2015 – IACOB, Mihaela, Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea, punct
,,Cetatea Fetei”, în ,,Cronica cercetărilor arheologice din România”, campania 2015,
București, CIMEC, 2016.
-CCA 2016 – IACOB, Mihaela, Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea, punct
,,Cetatea Fetei”, în ,,Cronica cercetărilor arheologice din România”, campania 2016,
București, CIMEC, 2017.
-CCA 2017 – IACOB, Mihaela, Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea, punct
,,Cetatea Fetei”, în ,,Cronica cercetărilor arheologice din România”, campania 2017,
București, CIMEC, 2018.

Surse Web

-http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=slava-rusa-slava-cercheza-tulcea-cetatea-ibida-de-la-
slava-rusa-cetatea-fetei-cod-sit-ran-16127.01.
- http://cronica.cimec.ro/.
-,,Cetatea Ibida” în ,,Wikipedia”, site accesibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Ibida.
-https://www.arheologie-ibida.eu/geografia_zonei-p3.
- https://www.arheologie-ibida.eu/istoric .

Instrumente digitale de localizări

-*** Google Earth Pro

19
 ANEXE

Fig. 1 O fotografie cu situl arheologic de la ,,Cetatea Ibida”- Slava Rusă,

conform R.A.N, care se poate vedea online pe http://ran.cimec.ro/sel.asp?imgid=ran286, accesat
pe data de 18 aprilie 2022.

20
 Fig. 2 Amplasarea sitului arheologic prin aplicația Google Earth Pro, care ne ajută să
vedem geografia locului și cum este amplasat situl de față.

21
 Fig. 3 Amplasarea sectoarelor ce aparțin Cetății Ibida, unde am putut să o văd pe
http://ran.cimec.ro/sel.asp?imgid=36664, accesată pe data de 18 aprilie 2022.

22
 Fig.4 O planșă, care arată delimitarea suprafețelor de cercetare pentru situl de la Slava
Rusă- ,,Cetatea Ibida”, colectată de pe http://ran.cimec.ro/sel.asp?imgid=47422, accesată la data
de 18 aprilie 2022.

23
 Fig.5-6 Aici se poate observa o planul cetății făcut de Alexandru Ștefan în anul 1992,
respectiv o schiță a cetății realizată de Polonic în anul 1897 ( după Mihaela Iacob, (L)Ibida Slava
Rusă , paginile 10, respectiv 12).

24
 Fig.7-8 Pe aceste 2 fotografii se pot observa câteva exemplare cu caracter funerar,
descoperite în cavoul ,,Tudorka”, printer cele 100 de morminte descoperite aici (după după Mihaela
Iacob, (L)Ibida Slava Rusă , paginile 16-17).

25
 Fig.9 Un exemplar de cuptor, descoperit în urma campaniei din 2006, potrivit RAN, luată
de pe http://ran.cimec.ro/sel.asp?imgid=38498, accesată pe data de 18 martie 2022.

26