Sunteți pe pagina 1din 18

Monografia comunei Manasia

Prezenta lucrare intruneste toate elementele unei


monografii:
-cadrul cosmic ( asezare, vecini, clima, ape )
-cadrul istoric ( infiintare, evolutie in timp )
-cadrul biologic ( populatie, dinamica si structura )
-cadru psihologic ( traditii, biserici, monumente )
-manifestari economice, politico-administrative, spirituale,
culturale.
1. Elemente de geografie fizica

Asezare geografica
Comuna Manasia este situata in partea de sud-est a Romaniei, in vestul judetului Ialomita. Vecinii sai
sunt: municipiul Urziceni in vest, comuna Alexeni in est, comuna Garbovi in nord si comuna Barcanesti in
sud. Lungimea totala a limitelor administrative ale comunei este de 34,2 km , din care 12km cu
municipiul Urziceni (35,1%), 11,6km cu comuna Alexeni (33,9%), 7,8km cu comuna Barcanesti (22,8%) si
2,8km cu comuna Garbovi (8,2%).

Lungimea pe directia nord-sud a teritoriului comunei este de 12km, iar latimea acestuia variaza intre 2,8-
4 km.

Suprafata administrativa a comunei este de 34,76 km² , detinand 0,78% din suprafata intregului judet
Ialomita. Comuna Manasia, cu doar satul omonim, are pozitia geografica pe glob la intersectia paralelei
de 44°43` latitudine nordica cu meridianul de 26°40` longitudine estica.

Geomorfologia
Teritoriul comunei Manasia face parte din Campia Romana, situat la marginea de sud-vest a Baraganului
Central, anume in Baraganul Pogoanelor. Astfel, partile nordica si centrala a teritortiului comunei
Manasia apartin Baraganului Pogoanelor, iar partea sudica , luncii Ialomitei.

Altitudinea variaza intre 66,2 m in nord si 48,5 m in sud. Pe teritoriul comunei cea mai ridicata valoare a
altitudinii se inregistreaza in Movila Samuru , situata la 8km de sat. Tot in vecinatatea acesteia se afla si
Movila Sarbilor( 65,6m ) . Campurile agricole poarta diferite denumiri : Manasianca, Lanu Pogoanele
Vechi, Pupezeanca, Alexeanca. Relieful antropic este reprezentat de forme pozitive si negative.

Clima
Component al mediului geografic, clima are caracter dinamic. In zona acestei localitati clima este de tip
temperat-continental cu caracter de ariditate.

Elemente climatologice. Radiatia solara este de 124,29 kcal/cm². Temperatura medie anuala a aerului
are valoarea de 10,4°C .Numarul zilelor de iarna este de 31,1 anual, numarul zilelor de inght este de
118zile, numarul zilelor de vara este de 111,5 zile, numarul zilelor tropicale este 45,4. Umiditatea
relativa a aerului este de 72%. Cantitatea medie multianuala de precipitatii atmosferice este de 459,9
mm. Vanturile caracteristice sunt: crivatul si suhoveiul. Se intalnesc fenomenele climatice de iarna:
bruma, chiciura, poleiul, ninsoare,viscol; fenoemene climatice de vara: roua, furtuni cu grindina;
fenomene climatice deosebite: ceata si pacla.
Apele
Singura apa curgatoare de pe teritoriul comunei Manasia este raul Ialomita,care strabate teritoriul
administrativ al comunei pe o lungime de 4,5 km , curgand pe la marginea sud-vestica a satului Manasia.
Latimea albiei de curgere este de 40m, iar viteza medie de curgere a apei este de 0,8m/s .Debitul sau
multianual este de 46 m³/s.

Apele freatice se afla la adancimi cuprinse 5-10m (chiar 10-15m pe o mica portiune din estul satului) in
regiunea centrala si cea nordica a teritoriului si 2-5m in lunca Ialomitei.

Solurile
Solurile teritoriului acestei comune, se incadreaza claselor molisoluri si soluri neevoluate,trunchiate sau
desfundate. Molisolurile sunt reprezentate de cernoziomurile cambice tipice ,cu textura lutoasa,care
sunt extinse pe circa 80% din teritoriul administrativ; insusirile lor fizico-chimice le fac foarte favorabile
practicarii agriculturii.

2. Elemente istorice
Consideratii de geografie istorica
In perioadele istorice vechi, Campia Baraganului era foarte putin populata. Asa cum arata acad. V.
Mihalescu in 1924, “Baraganul era un tinut cu asezari putine, cu populatie rara, foarte putin cultivat, dar
bogat in pasuni”. Chiar denumirea raului Ialomita, provine din slavul Iavolnita, adica “raul din tinutul
pustiu”( C.C. Giurgescu,D.D. Giurgescu, 1975).

Extinderea suprafatelor cultivate,mai ales dupa Tratatul de la Adrianapol 1829, determina sporirea
numarului de locuitori.Pe valea Ialomitei insa , asezarile au fost ceva mai numeroase acum doua secole
si jumatate. Chiar si din perioadele istorice mai vechi , s-au facut descoperiri in apropiere de Manasia, la
Crasani,Cosereni,Urziceni.

In lucrarea lui Bauer publicata in 1778 in Germania intitulata “Memories historiques et geographiques
sur la Valachie” erau mentionate satele Manasia( “village avec une eglise”-sat cu o biserica) si Uluizy
( Uluiti –“village avec deux eglises et une maisone de Boyard de pieres a cote du precedent” sat cu doua
biserici si o casa boiereasca de piatra alaturi de precedentul, adica Manasia). Iata o prima mentionare a
satului Manasia(vatra veche).

Satul Manasia este consemnat si intr-o descriere germana ( Bescheuibung) a Tarii Romanesti alcatuita in
anul 1790 de ofiteri topografi austrieci. Aici se spunea despre Manasia ca este asezata “intr-o valcea”.
Pe “Harta Judetului Ialomita” din 1827 (harta manuscrisa color pastrata la Biblioteca Academiei
Romane) sunt mentionate satele Manasia,Racoresti si Uluiti. In documentul din 8 iulie 1831 intocmit de
Ispravnicia judetului Ialomita mentionate erau doar satele Uluiti( 22 familii) si Manasia (64 familii)(ANI
Fond Prefectura jud. Ialomita). De asemeni, in Cartagrafia intocmita de Subocarmuirea plasii Campului la
8 august 1837 apareau tot satele Manasia si Uluiti.

In anul 1838, in “Planul mosiei Uluiti din judetul Ialomitii a Dlui Efrem Obrenovici” apare “biserica
Manasii”, lucru sustinut si de Harta Rusa unde apare Manasia (Manasiea) cu 50 gospodarii.

Totodata in lucrarea aparuta in 1840 “Insemnare alfabetica a oraselor si satelor a tot Principatului
Valahiei cu aratarea judetelor si a plasilor sau a plaiurilor” sunt mentionate tot satele Manasia si Uluiti.

Pe “Charta Romaniei Meridionale” intocmita in 1855-1857 sub conducerea maresalului austriac Fligely si
publicata in 1864 la ordinul lui Al. I. Cuza , nu apare mentionat decat satul Manasia (Manassea) ,Uluiti si
Racoresti fiind dezafectate, locuitorii acestor sate mutandu-se in Manasia.

Un document interesant si foarte util este intitulat “Plan topograf-economic al mosiei Manasia 1868”,
compusa din trupurile Garbovi, Uluiti, Manasia,Barcanesti si altele din judetul Ialomita, proprietatea
Principelui Domnitor al Serbiei, Milan M. Obrenovici IV , un plan manuscris colorat, pe care redarea
distantelor se face in “stanjeni Serban Voda”.

In 1868, vecinii mosiei Manasia erau:

- In vest mosia Speteni,mosia Urziceni si mosia Apostoleanca


- In sud mosia Dragoesti
- In est mosia Stoenesti, mosia Pupezeni

Lungimea mosiei era de 214 stanjeni ea avand 14-24 stanjeni latime.

Analizand insa comparativ cele doua planuri (1838 si 1868) si luand in consideratie argumente de ordin
geografic, se observa ca de fapt pe ambele planuri este reprezentata trama stradala a noului
amplasament a satului Manasia. Planul din 1868 este de fapt vatra noua a Manasiei, unde sunt trasate
noile ulite drepte,ca si parcelarile dintre acestea pentru gospodarii. Abia in 1868 se observa aranjarea
caselor satenilor.

Proprietarul mosiei Manasia a fost principele Efrem Obrenovici.

Principele Efrem Obrenovici, bun organizator, este cel care creaza textural si structural intravilanul
actual al Manasiei, intre raul Ialomita la sud si drumul Urziceni-Slobozia la nord. Aceasta noua vatra
organizata sistematic a determinat stramutarea aici a gospodariilor asezate neorganizat in vechea vatra
mentionata pe harta lui Specht(1790-1791) aflata putin spre vest fata de cea actuala.Cimitirul este unicul
teritoriu comun vechii si noii vetre a satului Manasia.

Aceasta actiune de creare a vetrei noi ( actuale) a satului Manasia era in concordanta cu actiunea de
aliniere a satelor din perioada regulamentara. In baza art. Nr 140 din Regulamentul Organic,
proprietarul raspundea de intocmirea vetrei satesti . Chiar Vornicia din Launtru a Tarii Romanesti, in
1831, cerea ca satenii sa-si cladeasca casele cu prilejul “innoirii”dar mai ales cel al construirii din nou,
cautand sa fie pe linie dreapta, cu ulite largi la mijloc. Langa biserica trebuiau construite “casele de sfat”,
“casele de scoala” si “magaziile de rezerva”. Alinierea Manasiei era executata in 1838.

Piateta pastrata de principelel efrem Obrenovici in fata bisericii a favorizat aici amplasarea primariei si a
monumentului eroilor.

Principele “nu tolera hotia,paratul si minciuna, cunostea pe toata lumea,in special barbatii, statea de
vorba cu toti, ii intreba de pasurile lor si lua hotarari cum e bine; avea caracter si ii atragea atentia
omului in fata”, locuitorii adresandu-i-se cu titulatura de “Maria ta”;a zidit o magazie de cereale si a
plantat 4 platani adusi din Serbia ( Insemnari pr Marinescu, Arhiva Parohiei Manasia).

Efrem Obrenovici a incetat din viata la Manasia in ziua de 10 septembrie 1856,fiind inmormantat in
biserica pe care a ctitorit-o. Mosia trece in proprietatea fiului sau Milos,iar apoi a nepotului Milan
Obrenovici.Sotia principelui Efrem incredinteaza administrarea mosiei si a curtii lui Milenco Dimetrievici
(denumit de sateni domnul Milincu) . Dupa revenirea Obrenovicilor pe tronul Serbiei, sotia principelui
stramuta osemintele sotului in Belgrad (1863).

La sfarsitul secolului al XIX-lea , mosia Manasia trece in proprietatea familiei Hagienoff, de origine
bulgara. Ion Hagienoff si apoi fiul sau Nicolae sporesc zestrea edilitara si economica a comunei. Ion
Hagienoff, in afara de faptul ca intre anii 1899-1900 construieste un frumos conac,a construit ulterior si
fabrica de caramizi si tigle, una din primele din Vechiul Regat Roman. Tot el a construit inaintea primului
razboi mondial un pod de piatra peste raul ialomita care, in anul 1918 a fost distrus de trupele germane
in retragere. Totodata a achizitionat si o garnitura de arat din Anglia. In anul 1906, Ion Hagienoff avea o
mosie de 3449ha din care 2581ha in comuna Manasia si 868ha in comuna Garbovi.

De asemeni, Nicolae Hagienoff a ajutat comuna Manasia prin furnizarea gratuita de caramida si alte
materiale de constructie pentru ridicarea primariei, monumentului eroilor,scolii, hanului, a ajutat
biserica, a adus utilaje agricole (mai ales ca facuse facultatea de Agronomie la Grenoble). Cu banii sai a
construit case pentru vaduvele din primul razboi mondial. A dotat caminul cultural cu carti,aparat de
cinema, radio s.a.

Mosia Hagienoff a fost expropriata in mare parte in anii 1921-1945. Ultima portiune de pamant a
detinut-o pana in anul 1949 cand Nicolae Hagienoff paraseste definitiv comuna.

Locuitorii satului Manasia au participat la principalele evenimente din ultimii doua secole ( razboil de
independenta, rescoala de la 1888 ,cele doua razboaie mondiale). Intre anii 1916-1918 comuna s-a aflat
sub ocupatie germana.

In 1939 a fost proiectata extinderea la nord de calea ferata Urziceni-Slobozia a satului Manasia,
gospodariile extinzandu-se aici mai ales dupa 1945, creandu-se “satul nou” (ANI Fond Primaria Manasia).

Dupa 1950 s-au efectuat multe schimbari in comuna:modernizari de drumuri, infiintarea unei sectii
industriale si agroalimentare,electrificarea, extinderea fondului locativ, construirea unui local nou de
scoala etc.
Fizionomia satului Manasia
Satul Manasia are caracter geometric , forma sa fiind aceea a unui poligon regulat, respectiv un
dreptunghi( 1,9 km lungime si 0,9 km latime) pentru portiunea “veche”(de la sud la calea ferata Urziceni-
Slobozia) si de dreptunghi (latura de 1 km) pentru portiunea de la nord de aceasta. In afara de aceasta
forma, mentionam si faptul ca structura satului este adunata, iar textura sa ( foarte evidenta si
semnificativa pentru circulatia interna) este rectangulara.

Altitudinea in cuprinsul intravilanului variaza intre 52-60 m. Valorile ei maxime se intalnesc in marginea
nordica a satului iar cele minime in extremitatea de sud a satului.

Lungimea totala a retelei de strazi si ulote din Manasia este de 26,4km. Asfaltati sunt doar 4,3 km,restul
fiind sectoare pietruite sau cu pamant.Exista 10 strazi principale intersectate de ulite mai mici ,
perpendiculare. Lungimea trotuarelor a atins 6km inca din anul 1979.

Referitor la numarul de cladiri din sat,cele mai vechi date exacte sunt detinute din anul 1861, cand in
Manasia erau 222 case. In 1999 in comuna erau 1370 cladiri cu o suprafata locuibila de 53770 m². In
concluzie in intervalul 1861-1999, numarul caselor creste de 6 ori .

Electrificarea satului s-a facut incepand cu anul 1955 ( de catre Intreprinderea de Retele Electrice
Ploiesti) fiind mult extinsa dupa 1967. Astfel in 1960 erau 174 gospodarii electrificate ( 16,2% din total),
in 1968 erau 825 gospodarii electrificate (75,7%), in 1978 se ajunge la 1041 gospodarii, azi satul fiind in
intregime electrificat.

Suprafata intravilanului satului Manasia nu a variat prea mult: 193 ha in anul 1965, 214 Ha in 1975 si 209
ha astazi.

In partea centrala a portiunii satului vechi se afla principalele cladiri ale comunei, formand un ansamblu
istoric-arhitectural unitar, o raritate in satele Campiei Romane. Ne referim la conacul Hagienoff (1899-
1900),biserica(1838-1842),scoala veche(1923),primaria(1934;primaria veche fusese construita in 1884) ,
monumentul eroilor cazuti in primul razboi mondial (1937), crama(1899-1900).

Cimitirul se afla in partea de sud-vest a satului,iar unitatile industriale in partea central-nordica a


acestuia.

Pe lista monumentelor istorice din judetul Ialomita (publicata de Inspectoratul Judetean de Cultura ) ,
din comuna Manasia se regasesc: biserica, conacul Hagienoff, primaria, casa cu pravalie Ion Negrea
(1938) si casa Stanciu Ion (sec. XX).

Toate componentele ansamblului istorico-argitectural de aici ,bine conservate pana azi , se impun ca
obiective de importanta culturala si turistica majora pentru Campia Romana in general si vestul judetului
Ialomita in special.
3. Populatia comunei Manasia
Evolutia numerica
Evolutia demografica a comunei Manasia a fost surprinsa pe baza numeroaselor date statistice, cuprinse
in cartagrafii , rcensaminte ori harti straine.

Astfel, conform Tabelului intocmit la Urziceni de Ispravnicia Judetului Ialomita la 8 iulie 1831 comuna
Manasia avea 64 familii (320 locuitori). Atunci Manasia era printer satele mijlocii ale vechiului judet
Ialomita.

La 1835, conform Hartii Ruse ( Harta teatrului de razboi in Europa) in Manasia erau 50 familii (250
locuitori) . Manasia avea atunci o populatie similara cu a Alexenilor, dar comuna Garbovi era de doua ori
mai mare.

In scurt timp, populatia satului creste, asa cum rezulta din catagrafia intocmita de Subocarmuitorul
plasei Campu din Urziceni la 8 august 1837. Atunci in Manasia erau 68 familii cu 303 persoane.

Un document statistic revelator este “Indicele comunelor orasene si rurale din Muntenia” (1861), in acel
an in satul Manasia fiind 238 familii (119 locuitori). Ulterior, la 1872, D. Frunzescu , in al sau “Dictionar
topographic si statistic al Romaniei” arata pentru Manasia un numar de 955 locuitori. Satele vecine
aveau 990 locuitori ( Alexeni) si 1800 locuitori ( Garbovi).

La recensamantul din anul 1890 , in Manasia erau 1390 locuitori.

Ulterior, la recensamantul din 19 decembrie 1912 erau aici 2184 locuitori. Un recensamant foarte
amanuntit este cel efectuat in 29 decembrie 1930.Atunci in Manasia erau 2844 locuitori, fiind una dintre
cele mai mari comune ale fostei plase Urziceni( intre cele 36 de sate ale acesteia, ca numar de locuitori,
Manasia era depasita doar de Jilavele,Garbovi si Grindu). In 1930, Manasia detinea 1,1% din populatia
judetului Ialomita. Totodata, ca numar de locuitori, Manasia depasea atunci si unele orase, ca de exeplu
Predeal sau Techirghiol.

La recensamantul din 6 aprilie 1941, in Manasia erau 3612 locuitori , ceea ce reprezzenta 1% din
populatia judetului Ialomita. In cele 28 de localitatiale plasei Urziceni, ca populatie, Manasia era depasita
doar de Garbovi si Grindu. Tot in 1941, Manasia era mai mare decat orasul Mangalia.

Dupa anii celui de-al doilea razboi mondial si imediat urmatori, perioada cu mari dificultati, populatia
Manasiei sacade la 3528 locuitori, la recensamantul efectuat la 25 ianuarie 1948, detinand tot 1% din
populatia judetului Ialomita.

Mai apoi, la recensamantul din 21 februarie 1956, in comuna Manasia erau 4120 locuitori, ceea ce
reprezenta 4,7% din populatia intregului raion Urziceni (depasita doar de Urziceni si Garbovi).
Dupa un deceniu, la recensamantul din 15 martie 1966, populatia Manasiei creste la 4691 locuitori
( 3,6% din populatia fostului raion Urziceni), fiind depasita (intre 36 de comune ale raionului) de Dridu,
Fierbinti-Targ, Jilavele, Garbovi si Caciulati.

Urmatorul recensamant (5 ianuarie 1977) a indicat in Manasia o populatie de 5035 locuitori, iar la cel din
7 ianuarie 1992, in Manasia erau 4638 locuitori. La 1 iulie 2001, populatia acestei comune era de 4845
locuitori intre cel 49 comune ale judetului fiind depasita de11 comune.

Dinamica populatiei comunei Manasia (1831-2001 )

An 1831 1861 1890 1912 1930 1941 1948 1956 1966 1977 1992 2001
Nr. 430 1190 1390 2184 2844 3612 3528 4120 4691 5035 4638 4845
loc

Privind evolutiv dinamica populatiei acestei comune, se evidentiaza atat perioade de crestere cat si de
scadere a acesteia.

Dintre perioadele de crestere amintim: 1835-1941 ( exceptand scurta perioada 1861-1872), cu o


crestere a populatiei de 14,4 ori, apoi perioada 1948-1977 (crestere cu 30% ) si 1992-2001 (crestere cu
doar 4%). Au existat si perioade de scadere a populatiei comunei Manasia intre 1831-1835 (scadere cu
22%), apoi intre 1941-1948 (scadere cu 2%) si peroada mai apropiata 1977-1992 (scadere cu 8%).

In ansamblu insa, pe toata perioada analizata de 170 de ani, populatia satului Manasia a crescut de 15,1
ori.

Actualmente, dupa numarul de locuitori, Manasia este o comuna mare.

Dinamica si structura populatiei


a) Miscarea naturala
Are un numar de trei component: natalitatea, mortalitatea si sporul natural. In deceniul 1990-1999, cel
mai redus numar de nascuti a caracterizat anul 1997 (32), iar cel mai mare anul 1993 (60).

Miscarea naturala a populatiei comunei Manasia (1967-1999)

An 1967 1970 1975 1980 1990 1995 1999


Numar 164 118 94 89 56 48 39
nascuti
‰ 34,6 23,1 18,8 17,0 11,7 10,1 8,0
Numar 31 27 40 53 60 70 58
decese
‰ 6,5 5,3 8,0 10,1 12,5 14,7 12,0
Spor 133 91 54 36 -4 -22 -19
natural
‰ 28,9 17,8 10,8 6,9 -0,8 -4,6 -11,0
Din datele de analiza pe ultimii 30 de ani se observa ca natalitatea s-a redus continuu. Au fost si ani cand
s-au inregistrat nascuti-morti, de exeplu 1967 (7), 1970 (3), 1980 (3), 1990 (2). Dupa anul 1965, numarul
copiilor decedati sub un an a avut cele mai ridicate valori in anii 1967 (12) si 1970 (5).

Urmare a plecarii tinerilor si a cresterii ponderii populatiei batrane, sporul natural a scazut dupa 1980,
iar dupa anul 1990 a devenit negative.

Comparative cu media pe judet, in anul 1995, la Manasia natalitatea a avut valori mai mici , iar
mortalitatea a avut valori mai mari.

b)Miscarea migratorie
In perioada 1939-1945, in Manasia s-au aflat locuitori refugiati, datorita situatiilor special de atunci din
Polonia, apoi din teritoriile romanesti cedate in 1940 (Cadrilater, Basarabia si nordul Transilvaniei ). In
1940, erau aici un numar de 100 refugiati din Basarabia din care, ulterior, prin Galati-Reni s-au repatriat
87. In 1940 s-au refugiat aici si 7 locuitori din judetul Somes. La 10 octombrie 1940, din Cadrilater erau
in Manasia refugiate 976 persoane. In total la 32 octombrie 1940 erau 913 refugiati in Manasia (902 di
sudul Dobrogei, 11 din Basarabia, 1 din Transilvania de Nord), in total 500 femei si 413 barbati. La
sfarsitul anului 1940, multi din refugiatii din Cadrilater sunt reasezati in judetul Tulcea.

Ulterior in anul 1944 se mai refugiaza aici si 5 locuitori din Moldova si 8 locuitori din Basarabia.

Datele din perioada 1966-1999 pun in evident , pe de o parte, un spor migratoriu negative pana in anul
1991, dupa care acesta devine pozitiv.

Valorile absolute ale miscarii migratorii a populatiei comunei Manasia (1966-1999)

An 1966 1969 1970 1972 1973 1974 1980 1990 1991 1992 1993
Nr sositi 29 27 44 34 51 44 54 33 46 72 65
Nr plecati 37 44 46 67 79 91 94 159 65 48 54
Spor -8 -17 -2 -33 -28 -47 -40 -126 -19 24 11
migrator

An 1994 1995 1996 1997 1998 1999


Nr sositi 92 82 83 76 89 98
Nr plecati 64 59 22 36 46 38
Spor 31 23 61 43 40 60
migrator

In perioada 1990-1999 in Manasia s-au stabilit739 locuitori si au plecat 439 locuitori.Pe intreaga
perioada luata in analiza , numarul maxim de locuitori care a parasit comuna s-a inregistrat in anul 1990
(spor migrator de -26,2‰), fenomen migrator favorizat de conditiile istorice de atunci. In 1990, numarul
plecatilor l-a depasit de 4,8 ori pe cel al sositilor. La Manasia, valoarea sporului migrator negativ din
1990 a fost mai redusa comparativ cu cele inregistrate in alte comune.
Totusi, situarea comunei pe axa europeana de circulatie rutiera Bucuresti- Urziceni- Constanta, ca si in
proxima apropiere a municipiului Urziceni , dar si alte schimbari de ordin legislativ, au determinat,
incepand cu anul 1992, un spor migrator pozitiv.

c)Structura populatiei
pe grupe de varsta, mentionam mai jos structura la recensamintele din 25 ianuarie 1948 si 7 ianuarie
1992.

Structura populatiei pe grupe de varsta in 1948

Grupa (ani) Sub 7 7-14 15-44 45-60 Peste 60


Nr locuitori 517 719 1636 459 197
% 14,6 20,4 46,4 13,0 5,6

Structura populatiei pe grupe de varsta in 1992

Grupa (ani) Sub 14 15-59 60 si peste


Nr locuitori 866 2862 910
% 18,7 61,7 19,6

In acest interval de analiza, se observa faptul ca se reduce ponderea populatiei tinere ( 0-14 ani), de la
35% la 18,7%, ca o consecinta a reducerii numarului de copii/familie, apoi migrarea tinerilor la orase, fie
pentru continuarea studiilor, fie prin stabilirea definitiva a acestora in mediul urban prin gasirea unor
locuri de munca convenabile.

In consecinta, a crescut de 3,5 ori efectivul populatiei batrane (60 ani si peste) de la 5% in 1948 la 19,6%
in anul 1992.

Stuctura pe sexe a populatiei comunei Manasia am analizat-o pe un interval de peste 110 ani.

Stuctura pe sexe a populatiei comunei Manasia( 1890-2001)

An Nr persoane de % Nr persoane de %
sex masculin sex feminin
1890 791 56,9 599 43,1
1930 1379 48,5 1465 51,5
1941 1768 48,9 1844 51,1
1956 2053 49,8 2067 50,2
1966 2307 49,2 2384 50,8
1992 2269 48,9 2369 51,1
2001 2293 47,3 2552 52,7
Daca la sfarsitul secolului al XIX-lea era evidenta o oarecare predominare a persoanelor de sex masculin,
dupa aceea, in general, se observa o usoara predominare a persoanelor de sex feminin.

Referitor la situatia nucleelor familiale, in comuna Manasia, avand la baza rezultatele recensamantului
din 7 ianuarie 1992, era un numar de 1288 gospodarii, din care 1140 gospodarii familiale si 148
gospodarii nefamiliale.

Din numarul total al gospodariilor familiale , un numar de 881 ditre acestea aveau un nucleu familial,
alte gospodarii aveau cate doua nuclee familiale fiecare, iar 7 gospodarii aveau cate 3 sau mai multe
nuclee familiale.

Gospodariile nefamiliale erau in majoritate (134) cu cate o persoana si doar 14 dintre acestea aveau 2
sau mai multe persoane.

Dupa 1965, in Manasia , au loc, in medie 20-40 de casatorii anual, numarul maxim fiind in anii 1990 si
1980, iar cele mai putine in anul 1966.

Din punct de vedere al structurii nationale, in aceasta comuna romanii au detinut mereu peste 98% din
numarul total al locuitorilor.

In anul 1890 erau : 1382 romani si doar 0,6% de alta nationalitate( 6bulgari si 2 unguri).

In anul 1930 romanii aveau o pondere de 98,7%( 2890 locuitori) cei de alta nationalitate detinanad 1,3%
(22unguri, 10germani,1ucrainian,1sarb, 1de alta nationalitate)

In anul 1941romanii aveau o pondere de 99,3%(33586 locuitori) , de alta nationalitate fiind doar
0,7%din populatia comunei.

In anul 1966 romani aveau o pondere de 99,7%(4697locuitori), de alta nationalitate fiind 0,3% din
populatia comunei.

In fine, in 1992, romanii aveau o pondere de 98% din populatia comunei( 4564 locuitori) si doar 2% fiind
de alte nationalitati (91 romi si un german).

Originea geografica a populatiei ne indica o comuna cu un dinamism slab, marea majoritate fiind nascuti
in Manasia si in alte localitati din judetul Ialomita.Doar un numar restrans de locuitori sunt nascuti in
alte judete ale tarii.

Dupa religie, populatia acestei comune este formata din cresini ortodocsi . Alaturi de acestia,in 1890
erau 2 catolici, iar in 1992 cate un romano-catolic, un evanghelic si un baptist.

Insa cel mai mare numar de locuitori apartinand altor religii s-a inregistrat la recensamantul din 1930( 20
reformati, 9 romano-catolici, 4 greco-catolici, 4 evanghelici).

Dupa gradul de instruire, mentionam faptul ca la recensamantul din 1890, un procent de 61,1% din
populatia acestei comune era analfabeta, procentul analfabetilor reducandu-se la 35,1% la
recensamantul din 1948, azi acesta fiind sub 0,1%.
Structura profesionala a populatiei ocupate

La recensamantul din 1890, in comuna Manasia erau 519 agricultori, 11 meseriasi, 3 comercianti, 3
“profesiuni libere”,73 muncitori si 15 servitori.

In anul 1975, populatia activa a comunei numara 939 persoane din care: 558 activau in industrie, 167 in
agricultura, 39 in invatamant, 19 in comert, 14 in transporturi si posta si 142 in alte ramuri de activitate.

In anul 1983, efectivul populatiei active era de 1001 persoane, din care 549 activau in industrie,233 in
agricultura, 112 in constructii,41 in invatamant, 32 in comert si 34 in alte sectoare.

In 1992, populatia activa a comunei Manasia avea urmatoarea structura: 456 salariati, din care 334 in
industrie, 64 in agricultura, 48 nin invatamant si sanatate, 10 in comert si administratie.

La nivelul anului 1999 numarul populatiei activa se redusese la 240 persoane. Trebuie mentionat faptul
ca populatia activa in industrie in mare parte lucra in municipiul Urziceni.

Densitatea populatiei in anul 2001 in comuna Manasia era de 139,4 loc/km², avand cea mai ridicata
valoare intre comunele judetului Ialomita.

4.Activitati economice si sociale la Manasia


Comuna are functie economica de tip agroindustrial. Principala ocupatie a locuitorilor este agricultura,
conditiile fizico- geografice fiind deosebit de favorabile dezvoltarii acestei activitati economice.

Utilizarea terenurilor
Utilizarea terenurilor in perioada 1960-1994 (ha)

Anul Total Agricol Arabil Pasuni Vii Livezi Paduri Alte


terenuri
1960 3895 2672 127 127 151 33 544 368
1970 3813 2900 70 70 67 25 521 392
1975 3755 2855 97 97 89 29 420 480
1982 3755 2870 61 61 85 17 422 463
1994 3476 2947 147 147 194 - 11 518

La nivelul anului 1994, categoria “alte drumuri” cuprindea: 167 ha ocupate de drumuri, 170 ha de
constructii, 127ha de ape si 45ha terenuri neproductive.

In anul 1999, terenurile agricole erau extinse pe 2968ha ,fiind structurate astfel: 2610ha arabile,191 ha
vii si 167 ha pasuni.

Dupa cum se observa, in ultima jumatate de secol,terenurile arabile au ponderi cuprinse intre 68-78%
din totalul supeafetei administrative.
La nivelul anului 1999, terenurile arabile,extinse preponderend la nord de sat, au fost cultivate astfel:
porumb 1215ha (obtinandu-se o productie totala de 5116 tone), grau 652ha (recoltandu-se 2130tone),
floarea-soarelui 441ha (677 tone recoltate), legume 22ha (254tone recoltate) si cartofi 3ha (recoltandu-
se 30 tone).

La Manasia, in trecut , s-a cultivat si bumbac si orez.

Viile se afla in vecinatatea satului,iar livada era in partea de sud-vest a satului,in anul 1997 speciile
predominante fiind prunul si caisul.

Dupa 1950, intreaga dotare mecanica pentru efectuarea lucrarilor agricole a fost asigurata de Statiunea
de Masini si Tractoare (SMT) din Urziceni (numit ulterior Statiunea de Masini Agricole).

Proprietatile funciare au fost lichidate incepand cu 1945-1949, pana in 1962. In Manasia in anul 1959 se
infiinteaza o Cooperativa Agricola de Productie (CAP), care functioneaza peste trei decenii. Loturile
taranesti fiind reduse la minimum, terenurile agricole pana in anul 1989 au fost in proprietatea CAP
Manasia,IAS Boranseti si IAS Urziceni. Astazi insa, terenurile agricole ale comunei sunt lucrate de
proprietari si Asociatiile Agricole.

Locul al doilea in economia agricola a comunei il ocupa cresterea animalelor, in gospodariile populatiei,
in unitati de tip industrial si intr 1960-1990 si in cadrul fostului CAP.

In 1897 se mentioneaza existenta a 314 cai, 800 boi, 2300 oi, 755 porci si 15 bivoli, in total 4184 animale
domestice.

Dupa jumatate de secol, la recensamantul agricol din 25 ianuarie 1948, in Manasia locuitorii cresteau
2331 animale domestice.

Dinamica zootehniei dupa 1961 este mentionata in tabelul de mai jos:

Efectivele de animale domestice la Manasia (1962-1999)

Anul Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Pasari


1962 755 487 1778 16 256 16010
1969 739 946 1702 48 222 15644
1975 278 438 2511 10 169 178649
1982 266 587 3944 9 116 381484
1999 552 910 1222 Lipsa date Lipsa date 19060

Activitati comerciale
Locuitorii din Manasia au participat din vechime , cu produse agricole, zootehnice sau mestesugaresti la
balciurile si targurile existente in apropiere.

In 1897, Provianu aminteste ca la Manasia “fac comerciu cu manufacturi,bauturi , producte si vite” un


numar de 12 locuitori. Totodata locuitorii comunei partici[au la targurile de la Urziceni, care avea un
“comerciu foarte viu si se fac peste an doua targuri de vite si un targ saptamanal pentru manufacturi si
altele”.

La Manasia, in anul 1914 functiona Banca Populara “Valter Maracineanu”; erau totodata si 3 “carciumi”.
Ulterior, proprietarul Nicolae Hagienoff ridca un han la marginea vestica a satului , la intrarea dinspre
Urziceni, din caramida, care functioneaza astazi sub numele de “Terasa Manasia”,reparat in vara anului
2003.

In anul de varf al perioadei interbelice 1938, la Manasia erau 40 “meseriasi”-croitori, cismari, zidari,
dulgheri,rotari, ca si 4 pravalii de spirtoase si un magazin “de bacanie si manufactura” (A.N.B., Fond FCR-
Camine, Dos. 1886/1927-1943).

Dupa 1940, satenii de aici au participat si participa la targurile si oboarele organizate in Urziceni.

Numarul unitatilor comerciale din aceasta comuna era in 1968 de 4,creste apoi la 10 in 1975 (4
alimentare, 3 magazine nealimentare, 2bufete si o cofetarie) si la 13 in 1983 profilul acestora fiind
urmatorul: 4 magazine universale,3 alimentare, 1 magazin nealimentar, 2 bufete, 4 chioscuri.

Astazi numarul unitatilor comerciale ( predominant particulare) a ajuns la 30 (11 mixte, 11 universale, 4
alimentare, 4 magazine nealimentare) cu un sortiment variat si diversificat de produse.

Activitatea industriala. Fabrica de caramizi si tigle Hagienoff


Manasia a fost mult timp singura comuna din judetul Ialomita care avea o mare (pentru inceputul
secolului XX) unitate industriala propriu-zisa. Este vorba de fabrica de caramizi si tigle Hagienoff.

Era situata in partea de vest a satului Manasia, pana la valea Plopului,(dincolo de care incepea teritoriul
administrativ al Urzicenilor) intre soseaua Urziceni-Slobozia la sud si calea ferata Urziceni-Slobozia la
nord.

Fabrica a fost construita de catre I. Hagienoff in anii 1913-1914 pentru a aproviziona vechiul judet
Ialomita, dar si parti din Muntenia,Dobrogea si Moldova, apoi Capitala si regiunea industriala Ploiesti.
Fabrica functioneaza pe amplasamentul stabilit de Hagienoff pana in anul 1969, cand este definitiv
inchisa , productia continuandu-se pe noul amplasament din partea de nord-est a municipiului Urziceni.

Am tinut sa mentionam de fosta fabrica, pentru ca, desi ea nu mai exista astazi, a reprezentat un punct
de referinta in istoria industriei materialelor de constructie din Romania dar si a pioneratului industriei
in satele Campiei Romane.

Alte ramuri industriale


In afara fabricii de caramizi si tigle, Dictonarul Statistic al Romaniei din 1914, mentiona existenta la
Manasia a doua mori. In 1943 era mentionata existenta si a unui cazan de tuica . Recensamantul General
al Romaniei din 6 aprilie 1941 mentiona aici existenta unui numar de “29 intreprinderi si meserii”.
Incepand cu anul 1960, se constituie la Manasia sectii ale fostei Industrii Locale din Urziceni. Astfel, in
1979, functionau o sectie textila , una de mobila, alta de prelucrarea laptelui si un atelier mecanic.Din
1971 apare si sectia de confectionarea lazilor si ambalajelor din lemn, o sectie de covoare si alta de
fabricarea ghetii.Ulterior iau fiinta alte 2 sectii: de prelucrare a cauciucului si de confectii.Exista si un
gater. Unele dintre aceste sectii functioneaza si astazi.In Manasia exista totodata si o unitate de
vinificatie, o crama veche de peste un secol, care are o capacitate totala de 120 de vagoane.

Transporturile si comunicatiile
Satul Manasia este traversat prin partea centrala de soseaua europeana Bucuresti- Urziceni- Constanta.
La 1897 era de importanta judeteana. In 1943 aceasta avea deja importanta nationala (DN 10 Urziceni-
Constanta) . Azi e incadrata ca drum national 2A, traseul european E60. In anul 1906, aceasta era
“impietruita” spre Urziceni si “terasamentata” spre Alexeni. Modernizarea sectorului Urziceni-Slobozia ,
prin Manasia se realizeaza intre 1950-1956.

Transportul auto de calatori a evoluat. Inca din 1962, prin Manasia treceau cursele de autobuz formate
de autogara Bucuresti-Obor spre Amara, Giurgeni si Reviga.

In perioada 1966-1999, cursele formate de autogara Urziceni deserveausi comuna Manasia. Astazi
locuitorii folosesc curse organizate de Societatea Locala de Transport Urziceni, dar si pe cele organizate
de autogarile Bucuresti-Obor si Slobozia.

De asemenea locuitorii comunei poseda numeroase tipuri de autovehicule , predominant autoturisme.

Teritoriul comunei este traversat de doua cai ferate: Urziceni –Slobozia si Urziceni-Faurei (parte a
magistralei Bucuresti –Urziceni-Galati), ambele fara statie in comuna dar foarte circulate.

Activitatea postala la Manasia , in 1906 era indrumata de Circumscriptia postala nr XXI cu sediul in
Urziceni. In 1914 in Manasia era post telefonic la primarie dar posta venea de la oficiul Urziceni. Astazi in
comuna este ghiseu postal in cadrul Oficiului Teritorial Urziceni al Regionalei de Posta Ploiesti.

Comunicatia prin telefon se face prin centrala Urziceni. In 1978 erau doar 20 de abonati telefonici insa
dupa introducerea telefoniei automate interurbane in centrala Urziceni numarul abonatilor creste la 456
in 1999.

Numarul abonatilor la radio si radioficare a fost de 378 in 1999 , iar a celor de televiziune de 641 in
acelasi an.

Activitati socio-culturale
La Manasia, primele informatii referitoare la invatamant le avem din anul 1838. Astfel in tabelul intocmit
la 20 noiembrie 1838 de Scoala Normala din Calarasi era specificat ca invatator in satul Manasia Popa
Petre Androne (ANI Fond Prefectura Judetului Ialomita).
In tabelul intocmit la 9martie 1839 la Urziceni de catre Subocarmuirea plasii Campului se arata ca la
Manasia era o scoala cu 22 copii, invatator fiind Popa Petre Andrei.

In 1897, in comuna Manasia era o scoala primara mixta cu un invatator, frecventata de 50 elevi. Primul
local de scoala a fost construit in anul 1883 prin staruinta preotului N. Dobrescu, in 1906 frecventand
scoala un numar de 82 copii.

In anul 1923 se ridica cu caramida donata de proprietarul N. Hagienoff un nou local de scoala in
apropiere de primarie si biserica. Aceasta cladire se pastreaza si astazi.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial la scoala primara din Manasia erau 452 elevi.

La 1960 se ridica noua scoala in centrul comunei, langa drumul national. In anul 1960/1961, la scoala din
Manasia functionau 20 cadre didactice, erau 12sali de clasa, numarul elevilor fiind de 639 (era scoala de
7clase).

In anul scoalar 1975/1976 numarul elevilor creste la 687, iar al cadrelor didactice la 28 (invatamant de 8
ani).

Mai apoi in anul scoalar 1983/1984, numarul elevilor se reduce la 653, la fel si al cadrelor didactice(22)
desi era scoala de 10 ani(si prima treapta de liceu).

In 1999 ca scoala generala cu clasele I-VIII, numarul elevilor scazuse la 446 insa cel al cadrelor didactice
a crescut la 32. Activitatea de invatamnt se desfasura in 10 sali de clasa si un laborator.

Referitor la invatamantul prescolar, in anul 1960/1961,functiona aici o singura gradinita(cu o educatoare


si 35 copii), din anul 175/1976 functioneaza 2 gradinite cu 6 educatoare si 130 copii., apoi in anul scolar
1983/1984 cu 7 educatoare si 185 copii, iar in 1999 cu 129 copii.

In comuna sunt doua biblioteci –cea scolara si cea comunala. Volumul de carte al ambelor a crescut de
la 4633 in 1960 la 14770 in 1983, astazi numarul lor depasind 16000 exemplare.

In comuna funtioneaza si un camin cultural.

La Manasia caminul cultural a luat fiinta in anul 1927 purtand numele fondatorului, N. Hagienoff , si a
activat in cadrul Fundatiei Culturale Regale “Principele Carol” din Bucuresti pana in anul 1947.

In ziua de 25 aprilie 1927 caminul organizeaza o sarbatoare, cu recitari, jocuri nationale, coruri,
interpretari din piesele de teatru ale lui Alecsandri, in preambul Gh. Gagescu vorbind despre “Portul
natonal”. La 1martie 1928 , caminul isi propune ridicarea unui monument al eroilor si a unei uzine
electrice pentru scoala si camin.

Tot in 1928, caminul avea farmacie si biblioteca cu 230 de volume. Ulterior in anul 1933, la acest camin
s-au proiectat filme daruite de Casa Scoalelor din Bucuresti.

O alta sarbatoare culturala organizata de camin are loc in ziua de 13 mai 1934, unde alaturi de corurile,
recitarile si jocurile nationale executate de elevii scolii , se tin si doua conferinte: “Importanta cartii in
istoria neamului” de Gh. Gagescu si “Biserica si carte” de Gh. Popescu. Tot in acel an, farmacia caminului
cultural Manasia primea medicamente daruite gratuit de Ministerul Sanatatii.

In anul cultural 1934/1935, caminul cultural “N.Hagienoff” a organizat 3 serbari culturale, 6 sezatori, iar
pentru biblioteca sa au fost achizitionate un numar de 60 de volume de la Casa Scoalelor si 50 de volume
de la Fundatia Culturala Regala “ Principele Carol “. Atunci caminul avea si aparat radio.

Cu mare fast a fost sarbatorita ziua unirii (1 decembrie) in anul 1936.

In anul 1938, proprietarul Nicolae Hagienoff, pentru caminul cultural a pus la dispozitie filme in mod
gratuir, a reparat aparatul de cinematograf;la sarbatorile urmate de dansuri nationale a dat in mod
gratuit bufetul si tombola; a donat caramida,var,ciment si mana de lucru pentru ridicarea postamentului
monumentului eroilor.

Tot in 1938 ,caminul avea abonament la revista “Albina”, biblioteca acestuia avand 429 volume. Tot aici
s-au organizat 11 sezatori, au fost colectate plante medicinale si s-a plantat gard viu la monumentul
eroilor. Cu ajutorul membrilor caminului cultural, in luna noiembrie 1937 a fost construit monumentul
eroilor.

La 19 martie 1939, are loc serbarea de predare a plugului daruit de Carol al II-lea, Regele Romaniei, cate
unui plugar din fiecare sat. In anul 1940, au loc la initiativa caministilor, actiuni sanitare, de plantare de
salcami pe islazul comunal, strangere de ajutoare pentru refugiatii din Cadrilater aflati in comuna, ca si
ajutoare pentru soldatii concentrati aici. O alta serbare populara are loc pe 15 august 1941, iar in 1942
au fost stranse plante medicinale (predate Preturiei Urziceni) ca si colete de cereale, bani si efecte
pentru “Darul Ostasului” si “Ziua mamei”.

In toata aceasta perioada s-au tinut numeroase adunari generale ale caminului . O analiza serioasa a
activitatii caminului cultural “N. Hagienoff” a avut loc la adunarea generala din 14 februarie 1943.

La 5 februarie 1944 se infiinteaza asociatia sportiva din localitate.

Dupa 1950 activitatea caminului cultural continua. In 1960 s-au organizat 38 manifestari culturale, in
anul 1975 200 astfel de manifestari, iar in 1983 165 manifestari cultural-artistice. Din anul 1965 in cadrul
caminului cultural a functionat si un cinematografcu banda ingusta,astfel ca in anul 1983 s-au facut 440
proiectii filme.

Ocrotirea sanatatii este asigurata de un dispensar construit in 1972. Aici in 1980 activau 2medici si 3
asistente, iar in 1999 tot doi medici si 7 cadre sanitare medii. Azi in Manasia functioneaza si o farmacie.

O importanta deosebita in comunitate o are biserica, care de-a lungul timpului a strans donatii pentru
sprijinirea altor biserici din apropiere, a oficiat slujbe pentru pomenirea mai marilor tarii, a sprijinit
refugiatii,a demarat recensaminte,a strans obiecte pentru soldatii de pe front,a sprijinit actiunea de
alfabetizare a nestiutorilor de carte.