Romeo Surdu Mitriþa Galben

FILE DE MONOGRAFIE
SCOALA POGANA

Editura Sfera
Bârlad 2007
ªcoala Pogana
1907-2007

Editura Sfera
Bârlad 2007
 Coordonator:
profesor Romeo Surdu
Autori:
profesor Romeo Surdu, educatoare Mitriþa Galben

Coperta: prof. Romeo Surdu

Tehnoredactare: prof. Romeo Surdu , Galben Mitriþa
ISBN 978-973-1771-22-9
 Cuprins

Înainte de cuvântul autorului - Inspector ºcolar general, prof. Gheorghe.Cârjã.....pag.5

Un veac de spiritualitate - Inspector teritorial, prof.Marian Bolum...........................pag.6
ªcoala - centru cultural al comunitãþii locale - Primar,Titi Neagu.........................pag.7

File de monografie

Argument - prof. Romeo Surdu........................................................................................pag.8

Coordonate geografice ºi istorice ale comunei Pogana - prof. Romeo Surdu......pag.10
Istoricul evoluþiei activitãþii ºcolare - prof. Romeo Surdu........................................pag.18
Activitatea metodicã ºi de perfecþionare - prof. R. Surdu, ed.M. Galben..............pag.38
Activitãþi extraºcolare de-a lungul timpului - ed. .Mitriþa Galben.........................pag.46
Structura ºcolii din Pogana în anul 2007 - prof. Romeo Surdu..............................pag.67
Gânduri de ieri, gânduri de azi..................................................................................pag.79
Încadrarea ºcolii...........................................................................................................pag.111
Promoþiile de absolvenþi.............................................................................................pag.128
Anexe.................................................................................................................................pag157
În loc de ...încheiere - prof. Romeo Surdu....................................................................pag211

-3-
 Înainte de cuvântul autorului

În vremuri ca acestea când totul pare rãsturnat -

inclusiv valorile - un dascãl - ºi nu oricare, ci de
matematicã - ºi-a oprit spiritul ºi sufletul asupra unor
meleaguri moldave ºi a unei ºcoli - Pogana - cu
rãbdare ºi pasiune.

Am parcurs rândurile cuminþi ºi ordonate ale

lucrãrii ºi am descoperit rigoarea profesorului de
matematicã, dar ºi, printre rânduri, poezia ascunsã a
unor vremuri apuse. Am descoperit o suitã superbã
de generaþii ºi o cohortã sublimã de dascãli - truditorii acestui tãrâm de
poveste, veºnic, parcã, sortit intemperiilor realitãþii, dar veºnic locuit
de nobleþe, dãruire ºi luminã.

Timpul e fãrã margini. Vor trece anii - poate încã o sutã - peste
vârstele acestei ºcoli, dar se vor gãsi mereu continuatori cu bunã
credinþã ºi devotament ce vor „nemuri” acest lãcaº, oameni cu
dragoste de slove ºi de ... oameni. În miez de mileniu computerizat, lor
li se va face dor de clopotul ce se trage înaintea timpului ºcoalei spre
a de ºtire celor mai îndepãrtaþi de locuinþã, în satele unde nu-s
oroloage.

Mulþumiri sincere autorilor pentru aceastã întreprindere

emoþionantã prin care a dus în lumina prezentului imaginea unor
locuri ºi chipurile unor oameni ce ºi-au închinat viaþa, neobosiþi,
ºcolii, peste un veac ce s-a prãfuit cucernic peste ... Pogana, de la
primul învãþãtor, Strfan Patriciu ºi pânã la - de ce nu – Romeo Surdu
însuºi.
Inspector ºcolar general,
Gheorghe Cârjã, profesor de matematicã

-5-
 Un veac de spiritualitate

Aceastã lucrare monograficã, referitoare la ªcoala

Pogana, apare în contextul sãrbãtoririi a unui secol
de existenþã a acestui aºezãmânt, chiar dacã
învãþãmântul din aceastã zonã îºi are începuturile în
anul 1874 prin înfiinþarea ºcolii de patru ani
Bogesti.

Acest demers se doreºte în viziunea autorilor, atât

o prezentare a învãþãmântului din Comuna Pogana,
cât ºi ,,un omagiu adus celor care au trudit 100 de
ani la ªcoala Pogana,,.
Monografia de faþã este rezultatul unei serioase documentãri în
Arhivele Statului, în Arhivele ªcolii, unde o importantã sursã de
informare a reprezentat-o Registrul de inspecþii, care puncteazã
principalele momente din evoluþia ºcolii ºi nu în ultimul rând s–au
avut în vedere mãrturiile celor care, în diferite perioade, au fost
apropiaþi de aceastã instituþie.
Astãzi, ªcoala Pogana dispune de o dotare deosebitã, de cadre
didactice bine pregãtite ºi de elevi dornici de cunoaºtere, ceea ce face
ca aceastã instituþie sã ocupe un loc aparte în peisajul învãþãmântului
vasluian.
Cu ocazia aniversãrii a 100 de ani de la înfiinþarea ªcolii
Pogana, felicitãm pe iniþiatorii acestei lucrãri, pentru seriozitatea ºi
stãruinþa de care au dat dovadã în finalizarea acestui demers ºi urãm
tuturor elevilor din generaþia anului aniversar, putere de muncã ºi
multe împliniri, iar cadrelor didactice viaþã lungã ºi rodnicã.

Profesor Marian Bolum,

inspector teritorial ISJ Vaslui

-6-
 ªcoala -
centru cultural al comunitãþii locale

100 de ani de la înfiinþarea ºcolii Pogana este o

mare sãrbãtoare. O sutã de ani în viaþa unei instituþii
poate pãrea fãrã importanþã, dar 100 de ani de
ºcoalã la Pogana, înseamnã foarte mult, þinând cont
de condiþiile istorice în care a apãrut, anul 1907.
ªcoala cu moºtenirea primitã de la înaintaºi, a
pãstrat neºtirbit rolul sãu de a educa ºi forma oameni
care sã slujeascã satul, sã aducã lumina ºtiinþei în cel
mai neînsemnat loc, cu sacrificiul unor oameni care
au stat chezãºie în calea ameninþãrii indiferenþei.
Satisfacþia de a fi în preajma acestei memorabile sãrbãtori,
constituie pentru mine, un privilegiu, un moment unic. Sprijinul
acordat desfãºurãrii acestui eveniment este pentru mine o onoare.
Contemporan evenimentului, trãiesc alãturi de ºcoalã ºi slujitorii ei,
emoþia timpului ireversibil, ca fost elev al acestei ºcoli, al celui mai
longeviv învãþãtor, elev al celor mai buni profesori.
Monografia adunã în paginile sale secvenþe din timpul care s-a
scurs peste martorii evenimentelor, peste ºcoala care ºi-a primenit
lãcaºul de o sutã de ani, cu unul modern, care satisface toate cerinþele
ºi exigenþele societãþii actuale.
Sãrbãtoarea centenarului ºcolii cinsteºte efortul constructiv,
de orice naturã ar fi el, de reculegere în faþa celor care au bãtãtorit
drumul spre slova cãrþii, de recunoºtinþã faþã de cei care o slujesc în
prezent cu credinþã ºi asigurã viitorul pe drumul continuei dezvoltãri a
ºcolii româneºti.
Urez viaþã lungã ºi succese tuturor slujitorilor ºcolii, elevilor ºi
toþi celor care vegheazã la împlinirea idealurilor acesteia.
Titi Neagu,
primarul comunei Pogana

-7-
 Argument

P rin menirea sa, o instituţie de învăţământ este un loc binecuvântat. În lungul

drum spre împlinire şcoala a format numeroase personalităţi pozitive,
capabile să interacţioneze si să răspundă permanent tuturor cerinţelor
societăţii. Martoră a unor evenimente istorice: primul război mondial 1916-1918,
al doilea război mondial 1939-1945, revoluţia din decembrie 1989, afectată serios
de seismele din 1940 şi 1977, Şcoala Pogana a rezistat în timp pentru a menţine
vie flacăra culturii şi educaţiei în aceste locuri. Nu putem discuta despre şcoală ca
o simplă instituţie fără să amintim trăirile, emoţiile, speranţele, necazurile ori
bucuriile celor care i-au trecut pragul.
Anul acesta aniversăm un veac de la înfiinţarea Şcolii Pogana, însă
învăţământul de pe aceste meleaguri are rădăcini mult mai adânci. Satele din
comuna noastră au avut şansa să aibă ca dascăli primii absolvenţi ai Şcolii Normale
de Învăţători din Bârlad. În anul 1874 a fost înfiinţată prima şcoală elementară de 4
ani în satul Bogeşti, aici desluşind primele slove şi elevii din Pogana. De aceea nu
am tratat individual fragmentele din istoria şcolii noastre, ci le-am integrat în
contextul învăţământului desfăşurat la nivel local.
Astăzi, satul Pogana este reşedinţa comunei cu acelaşi nume, comună ce
înglobează satele Tomeşti, Bogeşti, Măscurei şi Cîrjăoani, însă acum 100 de ani
împărţirea administrativ-teritorială era diferită, zona fiind împărţită în 3 comune.
Este important de ştiut că localitatea Bogeşti, amplasată în centrul comunei, a jucat
un rol important în dezvoltarea învăţământului zonal.
Oricât de mult am încerca să ne ancorăm în timp pentru a percepe realitatea
de acum 100 de ani, lucrarea nu poate reflecta în totalitate atmosfera şi
spiritualitatea trecutului. Dacă documentele, însemnările şi situaţiile statistice le
putem regăsi cu uşurinţă în arhivele şcolare, nevoile şi frământările reale ale
învăţământului din satul Pogana au rămas doar în amintirea câtorva persoane. Din
păcate, majoritatea celor care au învăţat să scrie cu ajutorul tăbliţei şi să citească la
lumina lămpilor cu gaz, nu mai sunt printre noi. Am fi dorit să aflăm mai multe
lucruri de la ei, despre acele timpuri când şcoala deschidea pentru prima dată
orizonturile cunoaşterii. Poate că fotografia – document, ce ne întâmpină astăzi la
intrarea în şcoală, fotografie făcută cu prilejul festivităţii de deschidere a anului
şcolar 1908 -1909, pe fundalul căreia putem citi lozinca, “Şcoala este temelia
societăţii”, vorbeşte în locul celor ce nu mai sunt. Şi totuşi, lucrarea de faţă încearcă
să prezinte anumite aspecte din activitatea şcolară, de la înfiinţare până în zilele
noastre.
La baza studiului regăsim o activitate minuţioasă de documentare şi
cercetare a arhivelor, ocazie cu care am aflat lucruri noi despre comuna Pogana şi
despre oamenii care au păstorit această instituţie de învăţământ. Începând cu primul
-8-
învãþãtor al copiilor din Pogana, Stefan B. Patriciu ºi pânã în zilele noastre, cadrele
didactice ºi-au pus amprenta asupra dezvoltãrii intelectuale ºi asupra personalitãþii
elevilor.
Despre dascãli ne amintim cu plãcere în orice moment al vieþii. Aceºtia au
format ºi formeazã în continuare sufletul ºcolii, fãrã de care instituþia nu ar avea nici
o valoare. Este destul de greu sã descrii în cuvinte frãmântãrile ºi trãirile acestor
apostoli. În capitolul intitulat “Gânduri de ieri, gânduri de azi” puteþi citi impresiile
personalitãþilor, dascãlilor ºi elevilor, ce au pãºit pragul ºcolii noastre în diferite
perioade de timp.
O incursiune în timp, readuce în actualitate activitãþile desfãºurate cu elevii,
atât în ºcoalã cât ºi în afara ei. Activitãþile ºcolare ºi extraºcolare au fost multe, nu
au putut fi amintite toate, dar, sperãm ca mãcar o parte din ele sã reflecte munca
copiilor ºi cadrelor didactice din ºcoala noastrã.
Având în vedere numãrul mare de cadre didactice care au funcþionat la
ªcoala Pogana, unele perioade mai scurte de timp, altele pânã la pensionare, am
cuprins în paginile lucrãrii, momentele din activitatea de formare ºi perfecþionare a
dascãlilor. În ºcoala noastrã au avut loc nenumãrate activitãþi, sub îndrumarea
responsabililor comisiilor metodice, a metodiºtilor, formatorilor, sau a
inspectorilor de specialitate, ce au vizat pregãtirea ºi formarea cadrelor pentru
activitatea didacticã.
În partea a doua, sunt prezentate încadrãrile cu personal didactic, nedidactic
ºi auxiliar, precum ºi generaþiile de absolvenþi. Am încercat sã prezentãm toate
generaþiile de absolvenþi, începând cu anul 1907. Din pãcate, numeroase serii de
elevi de la începutul activitãþii ºcolare nu au mai fost gãsite în arhivele naþionale.
În anexele lucrãrii aveþi posibilitatea sã vizionaþi fotografii mai vechi sau
mai noi cu colective de elevi ºi cadre didactice, copiile documentelor de arhivã ºi
planurile ºcolii din diferite perioade de timp.
Este de datoria noastrã sã arãtãm generaþiilor de astãzi - elevi ºi profesori -
eforturile predecesorilor noºtri. Aceastã încercare de elaborare a unei scurte
Monografii a ªcolii Pogana este un pas modest spre a ilustra eforturile ºi
profesionalismul înaintaºilor noºtri, un simbol al recunoºtinþei ºi aprecierii muncii
lor.
În speranþa cã lecturarea acestui prim studiu monografic va aduce în rândul
cititorilor momente de regãsire ºi vie amintire, am încrederea cã la viitoarea
aniversare lucrarea va fi mai completã ºi ancoratã cât mai adânc în timp. La ceas
aniversar, urez sincere felicitãri tuturor celor care au dat valoare acestei instituþii ºi
au contribuit la creºterea prestigiului ªCOLII POGANA.

Profesor Romeo Surdu

-9-
 Coordonate geografice ºi istorice
ale comunei Pogana
Profesor Romeo Surdu
I. CADRU NATURAL
Situare geograficã Comuna Pogana, vechi þinut moldav, se rãsfirã pe douã
dealuri, la poale de râul Tutova. Din 7 aºezãri la început, astãzi doar 5 sate au
rãmas sã alcãtuiascã comuna Pogana: Pogana - reºedinþã de comunã, situatã la
intersecþia paralelei de 46'32” latitudine Nordicã cu meridianul de 27'57”
longitudine esticã, Tomeºti, Bogeºti, Mãscurei ºi Cârjãoani. Din punct de vedere
al aºezãrii geografice, comuna Pogana este situatã în partea de vest a Judeþului
Vaslui, învecinându-se la nord cu comunele Iana ºi Puieºti, la est cu Perieni,
Bãcani ºi Al. Vlahuþã, la vest cu comuna Coroieºti iar la sud cu comuna
Ciocani.
Relieful ºi solurile Comuna Pogana ºi-a statornicit aºezarea într-una din cele
mai reprezentative zone ale spaþiului românesc, “Podiºul Moldovei”, unitate
geograficã beneficiind de o asprã si sobrã frumuseþe, izvorâtã din prezenþa
echilibratã a elementelor de varietate ºi unitate structuralã. Relieful comunei apare
puternic fragmentat sub forma unor interfluvii deluroase colinare orientate pe
direcþia N-S ce aparþin “Colinelor Tutovei” ºi despãrþite de o reþea hidrograficã,
consecventã pe versanþii vãilor fiind intens afectaþi de degradãri. Valoarea
altitudinalã cea mai ridicatã se înregistreazã în dealul Cârjîoani, 316 m. Aspectul
actual al reliefului se datoreazã interacþiunilor factorilor externi (structura
geologicã, alcãtuirea petrograficã) ºi externi (reþeaua hidrograficã, condiþiile
climatice, vegetaþia, societatea umanã). Datoritã alcãtuirii litologice teritoriul
comunei este acoperit de o cuverturã de soluri variate. Cea mai mare rãspândire o au
solurile zonale ºi anume solurile de pãdure ºi solurile cernoziomice de stepã ºi
silvostepã. Solurile cenuºii de pãdure se întâlnesc pe dealurile mai joase ºi mijlocii
neîmpãdurite sau cu petice de pãdure.
Reþeaua hidrograficã, clima Teritoriul comunei Pogana este tãiat în douã de
pârâul Tutova pe direcþia N-S, iar la ieºirea de pe teritoriul comunei se aflã lacul de
acumulare “Cuibul Vulturilor”. Lacul de acumulare dispune, în scopul satisfacerii
unei folosinþe complexe, de un volum total de 54,6 milioane m3. Ca folosinþe mai
importante se menþioneazã: alimentarea cu apã a municipiului Bârlad, apãrarea
contra inundaþiilor, irigaþiile (1150 ha) ºi piscicultura. Teritoriul comunei Pogana
este brãzdat de numeroºi afluenþi ai Tutovei: Oancea, Tomasca, Saca, Cârjãoani.
Datoritã poziþiei geografice comuna Pogana are un climat temperat continental, iar
temperatura medie anualã este de 9,8o C. Precipitaþiile medii anuale au o valoare
relativ redusã între 400 – 500 mm/an, cantitãþile cele mai mari se înregistreazã în
lunile iunie ºi iulie, iar cele mai reduse în lunile februarie ºi martie. Dintre
- 10 -
fenomenele meteorologice cu impact negativ asupra mediului si societãþii amintim
seceta ºi ploile torenþiale. Ploile de varã cu caracter torenþial, provoacã spãlarea
terenurilor ºi eroziunea liniarã. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din N-V ºi N
ce ating viteze de 6,5 m/s.
Vegetaþia ºi fauna Pe teritoriul comunei se gãsesc mai multe ecosisteme
specifice celor 3 zone de vegetaþie: stepa, silvostepa, zona pãdurilor. Zona de stepã
a fost redusã foarte mult , practic ea corespunde în prezent terenurilor destinate
pãºunatului unde vegetaþia spontanã este formatã din specii de plante precum:
peliniþã,trifoi, paius, colilia, pir. Pe unele dealuri pajiºtile sunt presãrate cu arbuºti
precum cãtina albã, porumbacul ºi mãcieºul. Zona pãdurilor ocupã culmile mai
înalte dinspre N-V Mãscurei ºi N-E Tomeºti. Principalele specii sunt cele de stejar
în amestec cu carpen, frasin, ulm, cireº, iar pe unele culmi existã suprafeþe
compacte de salcâm. În afara acestor zone de vegetaþie întâlnim în lunca Tutovei o
vegetaþie azonalã formatã din papurã, stuf, rogoz dezvoltate pe soluri aluvionare.
Fauna este specificã celor trei zone de vegetaþie fiind reprezentatã în special prin
rozãtoare ca: popândãul, ºoarecele de stepã, ºobolanul de câmp, iepuri de câmp.
Odatã cu extinderea aºezãrilor omeneºti ºi extinderea culturilor agricole s-au
produs modificãri ale habitatelor multor specii unele dintre ele au devenit foarte
rare precum mistreþul, cãprioara, vulpea, lupul, jderul. Dintre pãsãri cele mai des
întâlnite sunt: vrãbiile, ciorile, graurii, etc. Pe lacul de acumulare întâlnim raþe
sãlbatice, gâºte sãlbatice, broasca, etc. Insectele sunt într-o mare diversitate de
specii cu precãdere fluturi, gândaci, greieri, lãcuste, þânþari de baltã.

II. SITUAÞIA ECONOMICO-SOCIALÃ A COMUNEI

Activitatea de bazã a locuitorilor din comunã este cultivarea terenului

agricol ºi creºterea animalelor. Fondul funciar al comunei în suprafaþã de 5958 ha
cuprinde 4504 ha teren agricol ºi 1454 ha. teren neagricol.
Suprafaþa agricolã este împãrþitã astfel: suprafaþã arabilã, cultivatã în
special cu grâu, porumb ºi floarea soarelui – 3792 ha.; pãºuni -115 ha.; livezi, în
special cu meri ºi cireºi – 433 ha.; vii -164 ha. Suprafaþa neagricolã este împãrþitã
astfel: pãduri ºi alte terenuri cu vegetaþie forestierã - 771 ha; ape - 350 ha; drumuri -
165 ha; zone construite (intra ºi extravilan) -125 ha; terenuri neproductive - 43 ha.
Comuna este recunoscutã pentru luciu de apa „Cuibul Vulturilor” care este
administrat de RAGCL Bârlad. La ora actualã, la nivelul comunei sunt înregistraþi
20 de agenþi economici: 8 societãþii comerciale (1 profil de prelucrare a lemnului, 2
societãþi cu profil agro-zootehic, 5 societãþi cu profil alimentaþie publicã), 7
asociaþii familiale ºi 5 persoane fizice.
Transporturile se realizeazã cu ajutorul mijloacelor auto, pe raza comunei
existând ºosele asfaltate ce asigurã legãtura între sate. Prin comunã trece median

- 11 -
drumul judeþean care realizeazã comunicaþiile cu municipiile Bârlad, Vaslui ºi
Bacãu, aflate la distanþe de, 13Km, 75 Km ºi 87Km de reºedinþa comunei ºi DJ
343A de la Pogana spre comuna Ciocani.. Accesul cãtre localitãþile din comunã se
face prin intermediul drumului judeþean DJ.243, pe o distanþã de 2 Km, ºi a
drumurilor comunale DC.83 ºi DC.183. Distanþele de la centrul de comunã la satele
componente sunt urmãtoarele: Pogana - Bogeºti 3km. Pogana - Tomeºti 5 km,
Pogana - Mãscurei 8km, Pogana - Cârjãoani 7km. Comuna mai dispune ºi de o reþea
de drumuri sãteºti ºi de exploatare impracticabile pe timp nefavorabil.
Numãrul total al locuitorilor este de 3244, (Pogana -770, Tomeºti - 973, Bogeºti
- 669, Mãscurei - 650, Cârjãoani - 182), fiind caracterizat printr-un grad înalt de
omogenitate etnicã, marea majoritate fiind de religie ortodoxã. În general, oamenii
sunt harnici, cu putere ºi dragoste de muncã, însã lipsa locurilor de muncã de la sat
ºi oraº conduce la exodul cãtre þãrile dezvoltate. Populaþia activã a comunei este de
1943 de locuitori dintre care 1851 lucreazã în agriculturã,12 în comerþ ºi
alimentaþie publicã,10 în învãþãmânt , 4 în sãnãtate, 25 alte activitãþi. Populaþia
inactivã este de 1452 de locuitori, dintre care: 537 preºcolari ºi elevi, 612
pensionari, 288 persoane casnice, 7 întreþinuþi de stat,3 întreþinuþi de alte persoane,
5 alte situaþii.
În comuna existã 2 agenþii poºtale, la Bogeºti ºi Tomeºti ce deservesc toate
satele arondate. Comuna este racordata la reþeaua telefonica fixã ,,Romtelecom”,
are acces la reþeaua de telefonie mobilã ºi la reþeaua de televiziune prin cablu.
Asistenta sanitar-veterinarã este asiguratã de circa veterinarã unde îºi desfãºoarã
activitatea un medic veterinar si un tehnician. În comunã funcþioneazã un Cabinet
Medical Individual deservit de un medic ºi 3 asistente. Activitatea culturalã se
desfãºoarã prin intermediul unei biblioteci comunale cu peste 8500 de volume si
douã biblioteci ºcolare. În comunã funcþioneazã patru unitãþi ºcolare ºi 4 grãdiniþe
unde îºi desfãºoarã activitatea 43 cadre didactice ºi un cãmin cultural care îºi
desfãºoarã activitatea dupã un anumit program de activitãþi . Activitatea sportiva se
caracterizeazã în special prin fotbal, tenis de masã ºi ºah. Pe teritoriul comunei
Pogana sunt construite 6 lãcaºuri de cult, 5 biserici ortodoxe ºi o bisericã creºtin-
adventistã. Trei biserici sunt declarate monumente istorice ºi anume: Biserica de
lemn “Sf. Arh. Mihail ºi Gavril” din Pogana (1812) , Biserica de lemn "Adormirea
Maicii Domnului" din Bogesti (1811) ºi Biserica de lemn "Adormirea Maicii
Domnului" din Cârjãoani (1777)

III. IZVOARE ISTORICE

În ultimele decenii, pe teritoriul comunei Pogana cât ºi în comunele

învecinate, au fost descoperite numeroase mãturii cu privire la existenþa urmelor
de locuire. Faptul cã urmele de vieþuire aparþin diferitelor etape de dezvoltare ale
umanitãþii, reflectã procesul de continuitate a populaþiei din aceastã zonã.
Materialele arheologice au fost aduse la lumina zilei, fie de cãtre factorii naturali
- 12 -
(alunecãri de teren, eroziunea solului), fie de cãtre locuitori, prin efectuarea unor
sãpãturi. Materialele descoperite au fost cercetate de cãtre specialiºtii Muzeului de
antichitãþi din Iaºi (în anul 1955), ºi mai recent de cãtre arheologii Muzeului
“Vasile Pârvan” din Bârlad. În incinta muzeului bârlãdean putem întâlni
numeroase exponate descoperite pe teritoriul comunei Pogana, multe dintre ele
provenind dintr-o zonã situatã la 1Km. nord de satul Tomeºti pe coama dealului, în
punctul numit “ Cuibul Vulturilor”.
În aceastã regiune, mai precis pe panta dealului ce permite accesul în
punctul numit ” Cuibul Vulturilor”, a fost descoperit recent un toporaº de piatrã
cioplitã ºi ºlefuitã, ce aparþine epocii neolitice. Nu departe de satul Pogana, la
aproximativ 2km. N-E, pe teritoriul comunei Perieni, în fundul vãii Roºcani au fost
descoperite resturi de locuire din mai multe perioade istorice ºi anume: din
paleoliticul superior s-a descoperit o lamã de silex negricios neplatinat ; din neolitic
cultura Criº s-a descoperit un vas mic cu torþi orizontale, trei figurine antropomorfe
ºi patru zoomorfe, dãltiþe ºi câteva toporaºe de piatrã în formã de calapod; din
neolitic cultura ceramicii liniare, s-au descoperit numeroase fragmente ceramice ce
provin din boluri semisferice, din pastã de bunã calitate, decorate cu benzi de linii
incizate întrerupte prin adâncituri în formã de capete de note muzicale.
Cele mai numeroase urme de locuire aparþinând epocii bronzului au fost
scoase la lumina zilei în punctul numit „Cuibul Vulturilor”. Aici a fost descoperit un
depozit de obiecte din bronz compus din 32 de piese (seceri, fibulã, piesã de
harnaºament, topor etc.). În partea de sud a satului Pogana au fost descoperite
locuinþe cenuºar, resturi ceramice din vase în formã de sac, din vase cu torþi
supraînãlþate, caracteristice Culturii Noua. Din analiza ºi studiul izvoarelor
nescrise, putem constata cã viaþa economicã a oamenilor de pe aceste meleaguri era
bazatã pe creºterea vitelor, agriculturã nomadã, vânat ºi pescuit.
Prima epocã a fierului, Hallstatul, se caracterizeazã prin continuarea
separãrii meºterilor specializaþi de agricultori ºi prin întãrirea pãstoritului. În
aceastã perioadã a avut loc separarea ºi consolidarea triburilor traco-getice ºi o
întrepãtrundere a culturilor cimerianã, sciticã ºi greacã. Dintre obiectele rãmase
care reprezintã dovezi de contact cu cultura sciticã, sunt pumnalele de fier de tip
akinakes. Un astfel de pumnal a fost descoperit la 2,5Km. nord-est de satul Tomeºti,
în punctul numit “ Saca” . Urmele de vieþuire aparþinând epocii fierului sunt mai
numeroase ºi au o arie de rãspândire pe tot teritoriul comunei. Resturi de locuire
hallstatiene au fost descoperite în marginea de sud a satului Bogeºti, în marginea de
sud-est a satului Mãscurei ºi în marginea de sud a satului Pogana. La 1Km. nord de
satul Tomeºti, pe platoul din apropierea punctului numit Cuibul Vulturilor au fost
descoperite resturi de locuire aparþinând celei de a doua epoci a fierului, La Tène (
sec. III-I î.H.).
Perioada corespunzãtoare stãpânirii romane în Dacia (sec. II-III) este mult
mai sãracã în privinþa descoperirilor arheologice. Cea mai apropiatã urmã de
locuire daco-carpicã o întâlnim în comuna vecinã Iana, la Þifeºti, unde a existat o
- 13 -
aºezare ºi o necropolã. În schimb, în aceastã etapã istoricã întâlnim numeroase
morminte aparþinând neamurilor sarmatice infiltrate în zonã, trãind în grupuri,
probabil izolate. Cu prilejul efectuãrii unor sãpãturi în partea stângã a pârâului
Tutova, în curþile unor locuitori din satul Pogana, au fost descoperite mai multe
morminte de inhumaþie însoþite de inventar funerar. Numai o parte din obiectele
funerare au putut fi recuperate ºi anume: un vas mic (unguentar) lucrat la roatã, din
pastã asprã cãrãmizie ºi o cãniþã lucratã la roatã, din pastã finã cenuºie. Dupã
informaþiile date de locuitori, într-un mormânt s-ar fi aflat o sãgeatã de bronz, iar în
altul o sabie de fier.
Din perioada prefeudalã ºi începuturile feudalismului au fost scoase la
ivealã noi mãrturii ce confirmã existenþa unei populaþii stabile pe teritoriul
comunei. În marginea de sud-vest a satului Pogana, lângã fostele grajduri ale
C.A.P.-ului, au fost descoperite profile de locuinþe adâncite cu material ceramic. Cu
toate greutãþile întâmpinate, populaþia localã ºi-a continuat existenþa pe aceste
plaiuri, sub dominaþia militarã a pecenegilor, cumanilor, culminând cu marea
invazie a tãtarilor din 1241. Sãpãturile arheologice efectuate în zona Moldovei, au
confirmat o creºtere a populaþiei sedentare, mai ales de-a lungul cursurilor de apã.
Probabil în aceastã perioadã s-au format actualele vetre ale satelor, chiar dacã
atestãrile documentare apar mult mai târziu.
Satul Pogana a fost consemnat în documentele istorice cu douã denumiri,
Coþmãneºti (Cosmãneºti), denumire care s-a pãstrat pânã la sfârºitul secolului al
XIX-lea ºi Pogana. În legãturã cu etimologia denumirii localitãþii, conform
hrisovului domnesc din sec XV putem constata cã localitatea Coþmãneºti derivã de
la numele Coþman, pe când toponimicul Pogan, dupã cum se consemneazã în mai
multe lucrãri de specialitate, poate fi pus în legãturã cu o serie de credinþe,
obiceiuri, ºi superstiþii întâlnite la poporul român.
Prima atestare documentarã a satului cu denumirea de Coþmãmeºti o
întâlnim într-un hrisov domnesc din prima jumãtate a secolului XV. În acest
document, redactat de gramaticul Mihul pe data de 30 iulie 1439 la Vaslui, Ilie
Voievod ºi fratele sãu Stefan Voievod întãreºte dreptul de proprietate, panului Oanã
Roºca ºi fratelui sãu Cojea Petru, asupra unor sate de pe Tutova, printre care ºi
Coþmãneºti, unde a fost....Coþman. Cu denumirea de Pogana, satul apare într-o
scrisoare din anul 1643, prin care Vasile Lupu Voievod cere slugilor sale din
Poliþeni sã-l apere pe Vasile din Pogana împotriva unor negustori, în legãturã cu o
vânzare de miere.
Existã numeroase documente istorice (donaþii, acte de vânzare cumpãrare)
în care satul apare consemnat cu denumirea de Cosmãneºti (Coþmãneºti) sau cu
denumirea de Pogana. Într-un act de donaþie datat la 6 Octombrie 1676, Sofica fata
Zahariei din Ghergheºti dãruieºte nepoþilor sãi, pãrþi de moºie, printre care ºi
Coþmãneºti pe apa Tutovei ; la 12 decembrie 1683 într-un act de vânzare întocmit la
Bârlad, sunt amintiþi ca martori, preotul Miron ot Bogeºti ºi Gonþia ot Pogana; într-
un document redactat la Iaºi în 11 mai 1696 , Vornicul Vasile Costache ºi fratele sãu
- 14 -
Solomon ªãtrariul, dau lui Ilie Stolnicul mai multe pãrþi de moºie, printre care
Cosmãneºtii ºi Bogeºtii; de asemenea numele lui Andronie ot Pogana este
consemnat într-un alt act de vânzare-cumpãrare, la 7 august 1696.
Ambele denumiri ale satului sunt amintite într-un hrisov de întãriturã (20
decembrie 1698), de la Antioh Constantin Voievod cãtre Ilie Enache, pe pãrþi din
Cosmãneºti, pe apa Tutovei. În acest document se face urmãtoarea precizare :
partea de jos de lângã apa Tutovei se numeºte Cosmãmeºti, ”…Cosmãneºti, partea
de gios partea lui Ureche vornicul cu siliºtea satului, cu loc de hilãºteu ºi de
moarã...” iar partea de sus, Pogana, ” …giumãtate de sat de Cosmãneºti ce se
chiamã Pogana partea de sus....”.
Conform studiilor privind rãspândirea geograficã a aºezãrilor, în perioada
feudalismului dezvoltat se înregistreazã o creºtere semnificativã a populaþiei, ceea
ce a condus la extinderea vechilor vetre sau la apariþia unor noi cãtune. Dacã pânã
atunci aºezãrile se gãseau în pãrþile joase ale vãilor, în perioada de înflorire feudalã
a Moldovei acestea au început sã pãtrundã cãtre sursele de apã, pe afluenþii
mãrunþi ºi înaintarea cãtre pãdure. În condiþiile aºezãrii Coþmãneºtilor, la
confuenþa pârâului Tutova cu pârâul Roºcani, lãrgirea vetrei s-a fãcut cãtre amonte
pe valea Rãºcanilor, într-o zonã mai puþin expusã. Aceastã parte de sat a fost
denumitã ulterior Pogana, iar vechea denumire Coþmãneºti a dispãrut.
În anul 1774 satele Pogana, Bogeºti ºi Sedereºii fãceau parte din ocolulul
Tutova din acelaºi þinut ºi aparþineau spãtarului Sturza. În aceste sate se gãseau 143
de case locuite, 21 de case pustii, 13 vãduve, 2 preoþi ºi diaconi. Aºezãrile erau
amplasate într-o zonã cu potenþial economic (pãduri, loc de þarinã, loc de fânaþ,
heleºtee, vaduri de moarã, prisãci ), iar venitul populaþiei provenea în cea mai mare
mãsurã din creºterea animalelor, cultivarea pãmântului ºi facerea cherestelei.
Conform prerogativelor feudale, boierilor li se repartiza în funcþie de mãrimea
moºiei un numãr corespunzãtor de slugi ºi de breslaºi, care erau scutiþi de impozite.
Spãtarul Sturza dispunea de 45 scutelnici, 9 slugi, 4 þigani, iar birul era adunat de la
49 de case, 94 fiind scutite de impozit.
În anul 1803 satul Pogana aparþinea moºiei spãtarului ªtefan Sturza, iar
birul în valoare de 220 de lei pe an, era strâns de la 16 liudi (unitate impozabilã
colectivã), în anul 1816 satul aparþinea spãtãresei Safa Sturza. Familia Sturza a
ctitorit în satul Pogana, pe proprietatea familiei lângã fostul conac boieresc, o
bisericã din bârne, în locul vechiului lãcaº de cult care se afla într-o stare avansatã
de degradare. Construcþia bisericii “Sf. Voievozi Mihail ºi Gavriil”, astãzi
monument istoric, a fost începutã în anul 1811 ºi terminatã în anul 1812 de cãtre
calfa Neculaiu, aºa cum reiese din pisania de la intrare. Moºtenitoarea moºiei
Smaranda Sturza, nora spãtarului ªtefan al spãtãresei Safta Sturza, avea sã fie
înmormântã la aceastã bisericã. Pe soclu statuii, amplasatã lângã mormânt, se aflã
dãltuitã urmãtoarea însemnare: “Smaranda Sturza decedatã în oraºul Berlat la 29
noiembrie 1899 în etate de 78 de ani”. În afarã de biserica din lemn de la Pogana, pe
teritoriul comunei, se mai gãsesc douã lãcaºuri de cult, monumente istorice, în
- 15 -
satele Bogeºti ºi Cârjãoani. Conform pisaniilor, biserica din satul Bogeºti a fost
ctitoritã în anul 1807 de cãtre comisul Constantin Sturza, iar biserica din satul
Cârjãoani în anul 177, cu cheltuiala preotului Neculai.
Pânã la apariþia Legii Comunale satele ºi cãtunele fãceau parte din ocoalele
domneºti. Teritoriul actualei comune era împãrþit între douã ocoale ºi anume, satele
Pogana, Bogeºti ºi Tomeºti, aparþineau ocolului Tutovei, iar satele Mãscurei ºi
Cârjãoani aparþineau ocolulului Pereschivlui. În afara satelor amintite, în zonã au
existat ºi alte aºezãri, care din diferite motive au dispãrut. Dintre acestea amintim:
Coleºãua, Ciubota, Roºcani, Oancea, Valea Grajdului.
Dupã apariþia Legii Comunale promulgatã de Al. I. Cuza în anul 1864, s-a
reglementat administraþia satelor, grupate în comune rurale. Era consideratã
comunã aºezarea ce însuma 100 de familii ºi 500 de locuitori, iar cãtun aºezarea cu
mai puþin de 100 locuitori. În aceste codiþii, conform noii legi, în zonã apar
urmãtoarele comune: comuna Bogeºti, ce îngloba satele Perieni, Pogana ºi
Tomeºti, comuna Cârjãoani ºi comuna Mãscurii. Datoritã creºterii numãrului de
locuitori ºi modificãrilor aduse legii comunale, apar multiple schimbãri în privinþa
stabilirii reºedinþelor. În anul 1875 reºedinþã comunalã este mutatã în satul Pogana,
apoi în anul 1877 Bogeºtii devin din nou reºedinþã comunalã, ca în anul 1908
reºedinþa sã se mute din nou la Pogana. În privinþa satelor Mãscurei ºi Cârjãoani,
acestea au fost pe rând, cînd reºedinþe de comunã, când sate componente ale
comunelor Bogeºti, Pogana, Mãscurei sau Cîrjãoani.
Conform expunerii situaþiei plãºii Puiesti din anul 1909 sunt prezentate
urmãtoarele date privind recensãmântul populaþiei, economia, ºi starea de sãnãtate
a locuitorilor din comuna Pogana. Repartizarea populaþiei pe sate era urmãtoarea:
Pogana - 106 capi de familie, 160 persoane sex masculin, 166 persoane sex
feminin; Perieni - 355 capi de familie, 634 persoane sex masculin, 642 persoane sex
feminin; Tomeºti- 100 capi de familie, 190 persoane sex masculin, 186 persoane
sex feminin; Bogeºti - 94 capi de familie, 172 persoane sex masculin, 138 persoane
sex femini; Cârjãoani - 74 capi de familie, 130 persoane sex masculin, 113 persoane
sex feminin; Mãscurei - 120 capi de familie, 224 persoane sex masculin, 314
persoane sex feminin.
Situaþia economicã :
-moºia Perieni era proprietatea d-lui Alexandru Vladicol ºi Constantinide
Ecaterina, arendatã d-lui Mihaiu Munteanu, având o întindere de 3539 ha;
-moºia Pogana, proprietate d-nei Henrieta Ventura, lucratã în regie,
reprezentând o întindere de 1236 ha;
-moºia Tomeºti, proprietatea d-lui Docan C. Nicu, arendatã d-lui Gh. S.
Rãºcanu cu o întindere de 872 ha;
-moºia Bogeºti proprietatea fraþilor Mihaiu ºi Petrache Ivanciu, lucratã în
regie cu o suprafaþã de 1149 ha;
-moºia Cârjãoani proprietatea lui Petrache H. Ivanciu, lucratã în regie, cu o
suprafaþã de 1215 ha.
- 16 -
 O proprietate micã se gãsea în stãpânirea capilor de familie având drept de
proprietate prin rãzãºie sau prin împroprietãrire ºi anume: la Mãscurei erau 92 de
rãzeºi cu o suprafaþã de 198 ha, la Pogana erau 433 împroprietãriþi cu o suprafaþã de
1431 ha ºi la Cârjãoani erau 54 de împroprietãriþi cu 206 ha.
În Pogana au funcþionat 4 cârciumi ce produceau anual un venit de 1795 lei.
Starea caselor de locuit era urmãtoarea: 250 de case erau învelite cu tablã, 304
îndeplineau condiþiile igienice, 190 de case nu îndeplineau condiþiile igienice ºi 73
erau bordeie. În comunã existau 929 de boi, 445 vaci, 225 cai iar 311 familii nu
posedau vite.
În comuna Pogana a funcþionat o infirmerie într-un local închiriat care nu
corespundea menirii sale. Populaþia comunei era afectatã de urmãtoarele
epidemii: febrã tifoidã, 89 cazuri dintre care 8 decese, scabie 102 cazuri, ºi
scarlatinã 27 cazuri dintre care 2 decese. Situaþia bolnavilor cu maladii cronice se
prezenta astfel: alcoolici 47, pelagrã 29, sifilis 7, tuberculozã 5. Natalitatea era de
152 iar mortalitatea de 137.
Dupã anul 1950 reºedinþa comunalã este mutatã din nou la Bogeºti.
Începând cu anul 1956 s-a pãstrat actuala organizare administrativ-teritorialã ºi
anume: satul Pogana rãmâne reºedinþã comunalã iar localitãþile Tomeºti, Bogesti,
Mãscurei ºi Cârjãoani devin sate componente ale comunei.

Referinþe bibliografice:

-Poghirc P, Satul din Colinele Tutovei, Editura ªtiinþificã, Bucureºti, 1972.

-Mircea Petrescu-Dîmboviþa, Sondajul stratigrafic de la Perieni în materiale ºi cercetãri
arheologice, III, 1957.
-Ghenuþã Coman, Statornicie, continuitate. Reperatoriul Arheologic al Judeþului Vaslui,
Editura Litera, Bucureºti, 1980.
-Vasile Palade, Noi descoperiri sarmatice în zona Bârladului, Hierasus Anuar, 1981.
-Iordan Iorgu, Toponomia româneascã, Editura Academiei, Bucureºti,1963.
-xxx Documenta Romaniae Historica, Moldova, Vol .I, XXII,Editura Academiei Bucureºti,
1969-1980.
-Iacov Antonovici , Documente Bârlãdene, Vol.IV, Tipografia C. D. Lupaºcu, Bârlad,1924.
-Miron Costin, “Revista de cercetãri ºi mãrturii arheologice”, Tipografia C. D. Lupaºcu,
Bârlad, 1913-1916.
xxx Moldova în epoca feudalismului, Editura ªtiinþa, Chiºinãu,1975.
-Corneliu Istrate, Condica visteriei Moldovei din anul 1916, Editura Academiei, Iaºi, 1979
-xxx Tezaurul toponimic al României, Moldova Vol. I, Reperatoriul istoric al unitãþilor
administrativ teritoriale, Editura Academiei, Bucureºti, 1991.
-V.C. Nicolau, Expunerea situaþiei plãºei Puieºti din Judeþul Tutova, Tipografia C. D. Lupaºcu,
Bârlad, 1909.
-George Ioan Lahovari, Marele dicþionar geografic, Vol. V, Bucureºti, 1902

- 17 -
 Istoricul evoluþiei activitãþii ºcolare
I.Începuturile învãþãmântului primar

Începuturile învãþãmântului în comuna Pogana, ca de altfel în toate zonele rurale

din Moldova, au fost destul de modeste. La 15 aprilie 1838 “Departamentul trebilor
din lãuntru’ invitã Episcopia sã facã case pentru ºcoli pe moºiile episcopale, iar
cântãreþii sau þârcovnicii sã fie dascãli. Drept urmare Episcopia face cunoscutã în
teritoriu aceastã invitaþie ”.. de aceia suntem rugaþi ca dupã înþelegerea cu
ocârmuirile, sã binevoiþi a hotãrâ case pentru ºcoalã prin satele moºiilor acelei
sfinte Episcopii, sau sã chibzuiþi înlesnirile cuviincioase pentru clãdirea unor
asemenea încãperi de ºcoalã...” .
Nu existã documente care sã confirme cã ar fi existat pe teritoriul comunei
Pogana un local special, pentru a funcþiona ca ºcoalã, însã din mãrturiile
localnicilor aflãm cã o parte din copiii satului au fost deprinºi cu slova cãrþilor de
cãtre preot, adunându-se în "seminarii pe vârste" la biserica satului. Lãcaºul de cult
este o ctitorie a familiei Sturza, familie de boieri ºi domnitori foarte numeroasã,
fiind construitã în anul 1811-1812 la numai 15-20 de metri depãrtare de fostul
conac boieresc, pe proprietatea familiei.
Dupã unirea din 1859, s-a constituit un organism central care sã promoveze
accesul neîngrãdit la educaþie, respectiv Ministerul Învãþãmântului, constituit la 4
iunie 1862, cu titulatura de Ministerul Cultelor ºi Instrucþiunii, care a acþionat cu
scopul de a faforiza accesul la educaþie prin extinderea reþelei ºcolare de nivel
primar, mai ales în mediul rural , prin sporirea numãrului ºi capacitãþilor de
ºcolarizare. Pentru îmbunãtãþirea frecvenþei, ºi pentru a îndemna sãtenii sã-ºi
trimitã copii la ºcoalã, Ministerul Cultelor ºi Instrucþiunii Publice de la Iaºi emite la
16 decembrie 1859 o circularã prin care încuviinþeazã introducerea citiri
ceaslovului ºi psaltirii la clasã.
Apariþia Legii Instrucþiunii Publice din România, promulgatã în 1864,
susþinea principiile separãrii învãþãmântului de bisericã ºi constituirea unui
învãþãmânt primar public de patru ani, general, gratuit ºi obligatoriu pentru elevii ºi
elevele între 7 ºi 12 ani, locuitori ai tuturor satelor ºi oraºelor României care aveau
cetãþenia românã. Odatã cu apariþia acestei legi s-a pus problema organizãrii
serviciului inspecþiunii ºcolare, numindu-se pentru început 24 de revizori ºcolari,
ce aveau menirea de a controla ºi îndruma învãþãmîntul primar ºi secundar din unul
sau mai multe judeþe. La 13 octombrie 1866, revizorul ºcolar al judeþului Tutova,
G. Melidon trimite un raport ministrului prin care prezintã problemele grave ale
învãþãmântului rural. Înspectorul menþioneazã: ”...apoi când intrã cineva în vreuna
din aceste ºcoale, cu acoperãmântul din paie putrede prin care ploaia se scurge gîrlã,
cu ferestrele de hîrtie ce dau o luminã crepuscularã, cu sobe sparte ºi fãrã foc din

- 18 -
lipsa lemnelor sau care scot fum ca pe vremea lui Mavrocordat Vodã; ºi când, în
asemenea local, vede cineva stând în picioare sau pe pãmântul gol din lipsa bãncilor
ºi grãmãdiþi în strâmtoare pe un stânjen pãtrat de loc vreo douãzeci inºi desculþi, cu
cãmeºe ºi sumane strãmþuroase, în jurul unui bãetan, tremurînd de frig ºi poate de
foame(cãci nu au primit salariul de un an), ºi care se sileºte a-i face sã deosebeascã,
toþi cu o singurã carte, pe b din d; nu se poate cineva mira îndestul cum comunele,
adicã însuºi pãrinþii de familiei nu se îngrijesc de a da ºcoalei o mai bunã întreþinere
materialã”
La nivelul judeþului Tutova, înainte de anul 1864, funcþionau 3 ºcoli
rurale, la Orgoieºti, Puntiºeni ºi Plopana, mult prea puþine raportat la numãrul
comunelor care era de 78. Articolul 66 din Legea Instrucþiunii Publice, prevedea ca
în fiecare comunã sã se înfiinþeze cel puþin o ºcoalã primarã cu câte un învãþãtor, iar
în caz de apropiere sã se formeze o ºcoalã la douã comune. Organele locale de stat
au cãutat sã se conformeze Legii, înfiinþând noi ºcoli primare, astfel încât la
sfârºitul anului 1865 în judeþul Tutova funcþionau 33 de ºcoli, iar în anul ºcolar
1887-1888 numãrul ºcolilor rurale ajunge la 72, cu 6 mai puþine decât numãrul
comunelor.
Primele ºcoli pentru copiii satelor din zona comunei Pogana au luat fiinþã în
anul 1874 la Bogeºti ºi Cîrjãoani. Conform împãrþirii administrativ teritoriale, în a
doua jumãtate a secolului IX, în zonã existau trei comune: comuna Bogeºti, având
în componenþã satele Bogeºti, Tomeºti, Pogana ºi Perieni; comuna Cârjãoani
având în componenþã satele Cârjãoani, Hreasca ºi Fundãtura; comuna Mãscurei,
având în componenþã satul Mãscurei. La ºcoala primarã din Bogeºti, care funcþiona
în acelaºi local cu primãria, veneau copii din satele, Bogeºti, Pogana ºi Tomeºti, iar
la ºcoala primarã din Cârjãoani copii din satele Cârjãoani, Hreasca ºi Mãscurei. În
aceastã perioadã activitãþile desfãºurate în cele douã ºcoli au fost îndrumate de
cãtre revizorul ºcolar, Al. Vasiliu.
La începutul anului 1880 s-a introdus un Regulament de ordine ºi disciplinã
pentru ºcolile primare rurale de ambele sexe, care-l corecta ºi completa pe acela din
1870. Prin acest nou regulament, se preciza la primul articol cã, ºcoala va începe pe
15 septembrie prin ceremonie religioasã ºi se va încheia pe 30 iunie. De asemenea,
erau fãcute unele precizãri în privinþa respectãrii orei de începere a cursurilor. “ În
satele unde nu-s oroloage, spre a cunoaºte elevii timpul începerii cursurilor, se va
monta în curtea ºcolii un clopot ce se va trage cu jumãtate de orã înaintea timpului
ºcoalei, spre a da de ºtire elevilor ºi celor mai depãrtaþi cu locuinþa”. Regulamentul
prevedea cã, la începerea lecþiilor se va spune rugãciunea “împãrate ceresc”, se va
face apelul, se vor controla elevii în privinþa curãþeniei ºi a modului în care ºi-au
pãstrat caietele ºi cãrþile ºi apoi se va trece la predarea cunoºtinþelor. La terminarea
orelor de curs, primii vor ieºi din clasã bãieþii, apoi fetele ºi la urmã învãþãtorul. Se
preciza cã „ ºcolarii cari îºi vor uita datoriile ºi care vor încãlca legile de ordine ºi
disciplinã vor fi supuºi la pedeapsã”, pedepse constând în: mustrarea în faþa clasei
sau în particular, “ºederea în picioare”, scãderea notei la purtare etc. Era interzis
- 19 -
prin regulament pedepsele degratoare ca: “punerea în genunchi, pãlmuirea,
tragerea de pãr, baterea cu nuiele sau linii”. Perfecþionarea metodelor de predare ºi
practicarea unui învãþãmânt modern, a fost unul din obiectivele prioritare ale
ministrului V.A. Urechia. În acest sens sunt convocate întruniri ale revizorilor
ºcolari ºi ample dezbateri, îndeosebi în privinþa practicãrii învãþãmântului intuitiv.
Într-un raport înaintat ministrului, revizorul judeþului Tutova, G Romanescu,
menþioneazã cã învãþãmântul intuitiv se practicã incomplet, iar pentru reuºita
acestui nou sistem este necesarã dotarea ºcolilor cu material didactic: hãrþi, globuri,
tablouri de domnitori etc.
În acea perioadã, situaþia învãþãmântului de la sate înregistra numeroase
perturbãri, fie datoritã lipsei spaþiului de ºcolarizare ºi a materialelor didactice, fie
datoritã lipsei personalului didactic calificat.
În anul ºcolar 1885 -1886 în judeþul Tutova funcþionau 65 de ºcoli mixte, 3
ºcoli de bãieþi ºi 3 de fete. Dintre acestea 2 aveau o clasã, 9 douã clase, 20 trei clase
ºi 31 patru clase. 61 de localuri de ºcoalã au fost construite de cãtre autoritãþile
locale, 2 de stat ºi 8 au fost închiriate. 59 de ºcoli au fost construite din vãlãtuci ºi 5
din cãrãmidã. Numãrul copiilor înscriºi în clasa I - a era destul de mare, pe parcurs
mulþi dintre ei renunþau la ºcoalã imediat dupã ce reuºeau sã citeascã ºi sã scrie,
astfel încât la sfârºitul clasei a V-a numãrul lor scãdea foarte mult. La nivelul
judeþului existau 6503 copii de vârstã ºcolarã (5267 bãieþi ºi 2236 fete), dintre
aceºtia au fost înscriºi în anul ºcolar 1885-1886, 1720 elevi (2438 bãieþi ºi 281 fete)
iar 2307 (2036 bãieþi ºi 271 fete) frecventau regulat ºcoala.
Revizorul circumscripþiei de Tutova, P. Docan, semnaleazã în toamna
anului 1887 într-un raport cãtre Minister, toate neajunsurile ºcolilor, accentuând
necesitatea construirii în judeþ a cel puþin 34 localuri de ºcoalã. El relateazã faptul
cã, a reuºit sã convingã membrii Consiliului general al judeþului Tutova sã voteze
un împrumut de 150 000 lei de la Casa de consemnaþiuni pentru construirea de
localuri de ºcoalã.
Materialul didactic era aproape inexistent, singurele materiale disponibile
erau cele confecþionate de cãtre învãþãtor. În funcþie de posibilitãþile financiare ale
fiecãrei familii, pãrinþii cumpãrau copiilor manualele ºcolare necesare activitãþilor
didactice. Ministerul Instrucþiunii Publice, prin intermediul revizoratelor, dota
ºcoala cu un minim de material didactic iar în anumite situaþii, pentru copiii
nevoiaºi, asigura gratuitatea manualelor ºcolare. Pentru a îmbunãtãþi condiþiile
materiale ale ºcolilor în anul 1896 se pun bazele înfiinþãrii “Casei ªcoalelor”.
Aceasta avea sarcina de a administra fondurile destinate învãþãmântului, care
proveneau din donaþii, amenzi ºcolare, etc. ºi de a ajuta la autoritãþile locale la
construcþia noilor localuri de ºcoalã La 7 februarie 1900, Casa ªcoalelor trimite
Revizoratului ªcolar 10 exemplare din cartea “Povestea unei coroane de oþel “spre
a fi distribuite ºcolilor din judeþ unde existau biblioteci. În aceste condiþii un
exemplar ajunge ºi la ºcoala din satul Bogeºti.
În privinþa încadrãrii cu personal didactic, situaþia la nivelul þãrii era
- 20 -
complet nesatisfãcãtoare. În anul 1875 peste 50% din învãþãtori erau necalificaþi.
Cea mai bunã încadrare era semnalatã la nivelul judeþului Tutova. Datoritã
înfiinþãrii ºcolii normale din Bârlad (1870), ce a contribuit în ficare an la formarea
unor noi pleiade de învãþãtori, s-a ajuns în judeþ la un procentaj de 76% normaliºti.
De remarcat este faptul cã, în anul absolvirii primei promoþii de elevi (1874) a
ºcolii normale din Bârlad, s-au înfiinþat în judeþul Tutova 7 ºcoli primare în mediul
rural, printre care ºi ºcolile de la Bogeºti ºi Cârjãoani. În anul ºcolar 1889 -1890 la
ºcolile din comunele Bogeºti ºi Cârjãoani, funcþionau câte un singur învãþãtor: la
ºcoala din Bogeºti, învãþãtorul ªtefan (Bãrlibaºa) Patriciu, iar la ºcoala din
Cîrjãoani, învãþãtorul Ioan Chiricã, ambii absolvenþi ai ºcolii normale de
învãþãtori promoþia 1874.
Conform datelor statistice, în anul 1898, satul Bogeºti avea 403 locuitori,
dintre care 30 ºtiau carte, iar satul Cârjãoani, 274 locuitori, dintre care 47 ºtiau
carte. Evident, aceste date au fost preluate numai din centrele comunale, însã
existau elevi ce frecventau ºcoala ºi din celelalte sate ale comunelor, prin urmare
numãrul locuitori cunoscãtori de carte era mult mai mare.
În anul 1893 este publicat „Regulamentul pentru administrarea interioarã a
ºcoalelor rurale”. Prin acest regulament ºcolile erau împãrþite în diviziuni:
diviziunea I însemna clasa I, diviziunea a II-a clasele a II-a ºi a III-a, iar diviziunea a
III-a clasele a IV-a ºi a V-a. De asemenea era prevãzut ca la ºcolile de cãtun (ºcoli cu
mai puþin de 40 de elevi) sã se predea cel puþin materia prevãzutã la diviziunea I-a ºi
a II-a. În anul 1896 se aduc modificãri legii învãþãmântului primar prin anularea
împãrþirii ºcolilor pe diviziuni, oferind, astfel, o uniformizare a conþinuturilor
ºcolare pentru toþi copiii. Aceastã lege proclama un singur tip de ºcoalã primarã la
sat ºi la oraº, având acelaºi volum de cunoºtinþe, cu deosebirea cã elevii de la sate
urmau 5 ani, iar elevii de la oraº 4 ani. În temeiul aceleiaºi legi, la articolul 28, era
prevãzut ca fiecare ºcoalã ruralã sã aibã o grãdinã de cel puþin jumãtate de hectar, în
care învãþãtorul va efectua împreunã cu elevii practica lucrãrilor agricole.
ªcoala Bogeºti a funcþionat pânã în anul 1907. Dupã aceastã datã, în urma
reorganizãrii teritoriale, reºedinþa comunalã ºi ºcoala au fost mutate în satul
Pogana. La început ºcoala n-a avut local propriu, funcþionând mai întâi într-o
clãdire veche, fostã primãrie, apoi într-o salã de la primãrie, pânã în anul 1909 când
s-a mutat în local propriu. Odatã cu înfiinþarea ºcolii la Pogana, vine învãþãtorul,
Vasile Ifrim, absolvent al ºcolii normale din Bârlad, promoþia 1900. Din
documentele ºcolare întocmite de cãtre învãþãtorul Vasile Ifrim în anul 1927, aflãm
cã noul local "a fost construit din cãrãmidã presatã, din cotizaþiuni benevole ºi
muncã în naturã fãcutã de locuitori ". În acest sens, proprietarul moºiei Pogana, D-l
George I. Ventura vine în ajutorul comunei pentru a sprijini construcþia localului
de ºcoalã cu suma de 1500 lei. Clãdirea cuprindea o salã de clasã (10 m lungime, 6,5
m lãþime ºi 3,5 m înãlþime), o cancelarie ºi un antret. În ºcoalã se gãsea locuinþa
directorului, alcãtuitã din douã camere, antret ºi bucãtãrie. Sala de curs era dotatã
cu tablã de scris, catedrã ºi 11 bãnci.
- 21 -
 În anul 1909 administratorul plãºii Puieºti prezintã situaþia învãþãmântului
din comuna Pogana, precum ºi principalele disfuncþionalitãþi din sistem. Numãrul
locuitorilor cunoscãtori de carte la nivelul comunei se prezenta astfel: din totalul de
2969 de locuitori, 2471 erau neºtiutori de carte, din care 89 ºtiau numai a iscãli. Din
cei 498 locuitori ºtiutori de carte, numai 90 au reuºit sã termine cursurile primare.
Analizând situaþia care a determinat numãrul mic de absolvenþi, în comparaþie cu
numãrul elevilor înscriºi, administratorul plãºii a scos în evidenþã principalele
cauze, ºi anume: pãrinþii nu erau implicaþi în susþinerea ºcolii ºi considerau cã
trimiterea copiilor la ºcoalã reprezenta un sacrificiu. Ei preferau sã renunþe la
binefacerile instrucþiunii pentru a-ºi folosi copii la munca câmpului. O altã cauzã o
reprezenta distanþa mai mare de 3 km pe care copii o aveau de strãbãtut pânã la
ºcoala de centru, condiþii în care nu se mai impunea obligativitatea învãþãmântului.
Totodatã, se cerea o implicare mai mare a învãþãtorilor în atragerea copiilor cãtre
ºcoalã. Nici autoritãþile locale nu îºi dãdeau concursul pentru a sprijini procesul de
învãþãmânt .
Conform registrului matricol din anul ºcolar 1910 -1911, la ºcoala din satul
Pogana erau înscriºi 81 de elevi. La clasa a V-a 4 elevi , la clasa a IV-a 4 elevi , la
clasa a III-a 6 elevi, la clasa a II-a, 11 elevi, iar la clasa I , 56 de elevi. Din aceastã
situaþie statisticã putem observa numãrul mic al elevilor ce reuºeau sã termine 4
clase în comparaþie cu numãrul elevilor înscriºi în clasa I.
Pânã în anul 1914, au urmat cursurile acestei ºcoli elevii din satele Pogana,
Bogeºti ºi Tomeºti. În anul 1914 în satul Tomeºti s-a înfiinþat o ºcoalã primarã, iar
dupã anul 1919 s-a redeschis ºcoala primarã din satul Bogeºti. Documentele
ºcolare menþioneazã: " Era absolutã nevoie a se înfiinþa aceste ºcoli în cãtunele
Bogeºti ºi Tomeºti pentrucã flecare din aceste sate îºi avea populaþia ºcolarã
conform legei ºi cã deplasarea de la sate la comuna de reºedinþã era prea mare, mai
ales cã în timp de iarnã copiii nu puteau urma regulat ºcoalã ºi din cauza
intemperiilor atmosferice ".
Dupã 1919 ªcoala Pogana a funcþionat numai cu numãrul de elevi din sat,
numãrul variind între 40 ºi 60, în fiecare an.
La 15 august 1916 ministrul instrucþiunii I.G. Duca trimite o circularã
tuturor prefecþilor spre a fi comunicatã ºcolilor din judeþe. În aceastã circularã li se
cerea învãþãtorilor nemobilizaþi în rãzboi, ori suplinitorilor sã adune pe elevi la
ºcoalã ºi sã le arate importanþa momentului pe care-l trãiesc; sã le explice de ce ne
rãzboim, cã “ România intrã în luptã pentru a pune capãt suferinþelor de veacuri ale
fraþilor noºtri de peste munþi ºi din Bucovina”. În aceastã perioadã a fost concentrat
pe front ºi învãþãtorul Vasile Ifrim, participând la bãtãlia de la Turtucaia, încheiatã
cu un dezastru pentru trupele române. Rãnit la umãr cãpitanul Vasile Ifrim este lãsat
la vatrã ºi decorat. Datoritã rãzboiului ºi a epidemiei de tifos exantematic, anul
ºcolar 1917-1918 a fost confruntat cu o serie de greutãþi. În ciuda faptului cã
ministrul I. G. Duca, cere revizorilor sã ia mãsuri pentru ca anul ºcolar sã înceapã la
1 octombrie, în majoritatea localitãþilor din judeþul Tutova, ºcolile au început în
- 22 -
lunile noiembrie ori decembrie.
Prin legea din 1924, durata învãþãmântului primar românesc se prelungea
la 7 ani, clasele I-IV curs inferior ºi clasele V-VII, curs superior sau supraprimar.
Deoarece, procesul de învãþãmânt era condus de cãtre învãþãtor, pregãtirea
absolvenþilor era net inferioarã faþã de elevii ce frecventau gimnaziile, iar cursurile
supraprimare de la ªcoala Pogana erau mai puþin frecventate. Pânã în anul 1937
ºcoala din Pogana a fost administratã de cãtre învãþãtorul Vasile Ifrim, dupã aceastã
datã conducerea ºcolii a fost preluatã de cãtre ginerele acestuia, învãþãtorul
Rafailã Ioan.
Conform situaþiei generale transmise secretariatului general, secþia de
studii, documente ºi statisticã, aflãm cã în anul ºcolar 1937-1938 la ºcoala primarã
mixtã din Pogana erau înscriºi 61 de elevi în 5 clase, dintre care 20 participau
regulat la ºezãtorile ºcolare. Mai aflãm cã materialul didactic din ºcoalã era
insuficient, biblioteca ºcolii cuprindea numai 60 de volume, dintre care 23 erau
distribuite cititorilor.
La 12 octombrie 1938, Revizoratul înºtiinþeazã ªcoala Pogana despre
apariþia carnetelor de elev pentru anul ºcolar urmãtor. “ Pentru supravegherea
elevilor în timpul ºcoalei ºi în afarã de ºcoalã sã se poatã face cu mai multã
uºurinþã, iar legãtura dintre familie ºi ºcoalã sã fie cât mai strânsã pentru a da roade
aºteptate, Ministerul a hotãrât, începând cu anul acesta, ca fiecare elev sã aibã un
carnet-fiºã. Acest carnet-fiºã denumit „Carnet ªcolar” mai cuprinde o paginã cu
date personale ele elevului, extrase din matricolã, orariul clasei, situaþiile
trimestriale, pagina strãjeriei, corespondenþa cu pãrinþii ºi diverse observaþiuni.”
În decembrie 1938 s-a stabilit cã toþi bãieþii între 7 - 18 ani ºi toate fetele
între 7-21 ani sã facã parte din Straja Þãrii, organizaþie al cãrei comandant suprem
era regele. Activitãþile strãjereºti se þineau cu regularitate în toate ºcolile din
comunã. De ziua regelui, pe data de 10 mai, se organizau activitãþi comune cu
elevii din satele Pogana, Bogeºti, Tomeºti, Mãscurei ºi Cârjãoani, la ieºirea din
satul Pogana, în punctul numit “Podul de Fier”. Activitãþile vizau cultul pentru
tradiþie, faptele eroilor, pentru patrie, drapel ºi Rege.
Într-un alt raport general privind situaþia învãþãmântului în anul ºcolar
1939-1940, aflãm cã la ªcoala Pogana erau înscriºi 58 de elevi pentru cursurile
elementare (I-IV) ºi 9 elevi pentru cursurile supraprimare (cl V-VI). În aceastã
perioadã, mai exact între 15 septembrie ºi 20 decembrie, la ªcoala Pogana a
funcþionat o cantinã pentru 10 elevi. La 18 martie 1940 ºcoala a fost controlatã de
cãtre subinspectorul I. Ibãnescu.
Cutremurul de pãmânt care a avut loc la 10 noiembrie 1940, a afectat serios
structura de rezistenþã a ºcolii. Situaþia dificilã în care se afla învãþãmântul
românesc datoritã izbucnirii celui de al doilea rãzboi mondial ºi efectelor
devastatorului cutremur, determinã prefectura judeþului Tutova sã emitã ordonanþa
nr. 15818, prin care suspendã cursurile ºcolare pânã pe 22 noiembrie. La 20
noiembrie 1940 directorul ºcolii Rafailã Ioan, aduce la cunoºtinþa revizoratului
- 23 -
ºcolar faptul cã localul ºcolii se gãseºte într-o stare avansatã de deteriorare, încât nu
se mai pot face cursuri ºi nici nu se mai poate locui. Totodatã, directorul ºcolii cere
revizoratului sprijin financiar pentru renovarea localului, astfel încât învãþãmântul
sã nu aibã de suferit.
În timpul celui de-al II-lea rãzboi mondial ºcoala nu a fost închisã.
Dispoziþiile ministeriale de la acea datã prevedeau lãsarea la vatrã a tuturor
învãþãtorilor care funcþionau în ºcoli cu un singur post.
În anul ºcolar 1939-1940 pe teritoriul comunei Pogana funcþionau
urmãtorii învãþãtori: Ioan Rafailã la ªcoala Pogana, învãþãtorul Popa Lazãr la
ªcoala Bogeºti, învãþãtorul Ioan Poghirc la ªcoala Cârjãoani, ºi învãþãtorul Toader
Basoc la ªcoala Mãscurei.
Conform procesului-verbal încheiat de cãtre inspectorul ºcolar Dumitru
Stoica, pe data de 9 noiembrie 1945, aflãm cã la ªcoala Pogana existau 2 posturi
de învãþãtor. Acestea erau ocupate de învãþãtorul Rafailã Ion ºi de învãþãtoarea
Maria Marin, cea din urmã neprezentându-se la post de la numirea ei. De asemenea
mai aflãm cã la acea datã se aflau înscriºi 66 de elevi, dintre care numai 55
frecventau ºcoala. Cinci copii proveneau din satul Miceºti, sat strãmutat la Pogana
dupã construcþia barajului de acumulare.
Activitãþile extraºcolare desfãºurate în aceastã perioadã au venit în
completarea demersului didactic urmãrind atingerea unor obiective naþionale ºi
socio-culturale. Drept motivare a acestor activitãþi Spiru Haret sublinia: Dacã
învãþãtorul considerã rolul sãu ca terminat, îndatã ce a dat strict cantitatea ºi felul de
muncã pentru care este plãtit,el ar fi un bun funcþionar, dar nu ar meritã numele de
apostol, cu care se glorificã ºi nu ar fi un bun patriot. Învãþãtorul trebuie sã înveþe ºi
sã facã mai buni, nu numai pe copii, dar pe toþi cei care au trebuinþã sã fie instruiþi ºi
luminaþi. În acest sens s-au oficializat ºi generalizat diferite forme de activitãþi
extraºcolare bãnci populare, cercuri culturale, ºezãtori sãteºti, biblioteci populare.
Toate aceste activitãþi au fost organizate de cãtre învãþãtori ºi la nivelul comunei
Pogana. În anul 1902 a funcþionat la Pogana o bancã popularã denumitã Sprijinul
Sãteanului, bancã ce avea 32 de membri, un capital subscris de 1120 lei ºi un capital
vãrsat de 500 lei.

II. ªcoala Pogana în perioada

1947 -1989

În anul 1947 este numitã o nouã învãþãtoare pe cel de-al doilea post,
învãþãtoarea Victoria Mastacan. Datoritã faptului cã, ºcoala nu a mai beneficiat de
fonduri financiare pentru reparaþii, starea localului s-a degradat continuu. Cu
ocazia controlului efectuat, inspectorul de sector Stoica Dumitru scoate în evidenþã
necesitatea efectuãrii de urgenþã a reparaþiilor, înlocuirea tablei de pe acoperiº ºi
dotarea cu mobilier, deoarece în ºcoalã au rãmas numai 8 bãnci uzate.
Dupã 1947 ºcoala este reformatã în spiritul politicii staliniste. La 3 august
- 24 -
1948 apare Legea pentru reforma învãþãmântului, în condiþiile ocupaþiei sovietice a
þãrii, urmãrind sã distrugã tradiþiile democratice ºi naþionale ale ºcolii româneºti.
Întregul sistem educaþional a fost radical modificat. Printre mãsurile întreprinse
amintim: ºcolile confesionale sau particulare de orice fel au devenit ºcoli de stat,
modificarea duratei învãþãmântului de culturã generalã de la 12 la 10 clase,
introducerea obligatorie, încã din clasa a IV-a, ca limbã de studiu, limba rusã,
anularea predãrii religiei în ºcoalã, scoaterea icoanelor din clase ºi introducerea
portretelor liderilor comuniºti, introducerea sistemului de notare de la 1 la 5,
ignorarea valorilor naþionale considerate burgheze, cultul personalitãþii º.a.
Conform noii legi, învãþãmântul de 7 ani era organizat în douã cicluri: clasele I - IV
(erau obligatorii) ºi clasele V - VII (în curs de generalizare). În aceastã perioadã se
declanºeazã lupta împotriva analfabetismului, autoritãþile comuniste aºezând în
bãncile ºcolii ºi persoane trecute de jumãtatea vieþii.
În anul 1951 la ºcoala din Pogana erau înscriºi 62 de elevi. În locul
învãþãtoarei Mastacan Victoria detaºatã la ªcoala Þîfu, raionul Murgeni, vine
învãþãtoarea Rafailã Aurelia.
Înregimentarea politicã a elevilor din ºcoala noastrã începe cu anul 1956.
Atunci au luat fiinþã primele organizaþii pioniereºti. La începutul anului ºcolar au
fost primiþi în organizaþie 6 pionieri, iar la finele anului numãrul lor ajunge la 34.
Primii instructori de pionieri au fost învãþãtorii Rafailã Ioan ºi Mãzãreanu
Gheorghe. Odatã cu înfiinþarea claselor V-VIII, profesor Rafailã Elena ºi profesor
Vasilache Petru, au condus destinele organizaþiei de pionieri pânã în anul 1989.
În anul 1957 conducerea ºcolii este preluatã de un fiu al satului, Iordache
Feodor. Acesta pune bazele învãþãmântului gimnazial alcãtuind cu sprijinul
inspectoratului, primul corp profesoral al ºcolii. Cadre didactice care au predat la
clasa a V-a în anul ºcolar 1958-1959 au fost: Feodor Iordache - disciplinele
ºtiinþelor reale ºi Iordan Lenuþa - disciplinele ºtiinþelor umane. În anul urmãtor au
venit noi cadre didactice Manolache Maria - Limba românã ºi Cociubanu Monica -
Limba. rusã. La finele anului scolar 1960-1961 iese prima promoþie cu 7 clase
formatã din elevii satelor Pogana, Bogeºti, Tomeºti, Mãscurei ºi Cârjãoani. În acel
an ºcolar încadrarea a fost urmãtoarea:
- Manolache Uþa -Limba românã;
- Cosimbescu Aurel -Matematicã, Fizica, Chimia, Desenul;
- Huhurez Maria - ªtiinþe naturale, Constituþia Republicii Populare Române;
- Bontaº Valerian - Astronomia, Agriculturã;
-Antohi Constanþa - Limba rusã, Muzica
Odatã cu înfiinþarea ciclului gimnazial, se pune problema extinderii
spaþiului de ºcolarizare. În anul ºcolar 1959-1960 sunt date în folosinþã trei sãli de
curs, construite din vãlãtuci, pe furci de lemn, sãli ce au rezistat pânã în zilele
noastre. Acestea au fost alipite vechiului local construit în anul 1909. Conform
procesului-verbal încheiat în urma controlului efectuat la ºcoala de 7 ani din
Pogana, în zilele de 25 ºi 26 februarie 1960, de cãtre profesor Gheorghiu Elena,
- 25 -
inspector metodist din cadrul secþiei de învãþãmânt ºi culturã al raionului Bârlad,
sunt fãcute urmãtoarele precizãri: ”ªcoala este nouã, datã în folosinþã anul acesta,
prin grija deosebitã a sfatului popular ºi a conducerii ºcolii care au depus un efort
deosebit în efectuarea lucrãrilor ºi darea la timp în folosinþã a localului. De
asemenea, în vederea deschiderii noului an, s-a asigurat mobilierul necesar - bãnci,
scaune, table de scris.” Vechiul local, construit din cãrãmidã, este transformat în
internat pentru elevii ce fãceau naveta din satele arondate. Internatul era format din
trei dormitoare mici, o salã folositã ca sufragerie ºi bucãtãrie ºi a funcþionat pânã în
anul 1963. În aceste condiþii numãrul elevilor înscriºi a crescut, ajungând la 141.
În perioada urmãtoare, elevii din satele Tomeºti, Cîrjãoani ºi Mãscurei, au urmat la
Pogana cursurile ºcolii de 7 ani.
În anul ºcolar 1959-1960 existau la ªcoala Pogana 6 clase: clasa I, a II-a, a
III-a, a IV-a, a V-a ºi a VI-a. Procesul de învãþãmânt se desfãºura în douã schimburi,
trei clase dimineaþa ºi 3 clase dupã-amiaza. Dupã anul 1960 se înfiinþeazã o ºcoalã
de 7 ani în satul Mãscurei, iar dupã anul 1962 se înfiinþeazã ºcoli de 8 ani în satele
Tomeºti ºi Bogeºti, prin urmare numãrul de elevi de la ªcoala Pogana se va diminua
treptat, iar ºcoala va funcþiona numai cu elevii din satul Pogana. Primii ani ai
învãþãmântului secundar au fost dificili. Dacã problema spaþiilor de ºcolarizare a
fost rezolvatã rapid, problema lipsei cadrelor didactice calificate a persistat mai
mult timp. Majoritatea profesorilor au provenit din rândul absolvenþilor ºcolilor
normale, calificându-se la locul de muncã prin frecventarea în paralel a cursurilor
superioare. Activitãþile metodice ale cadrelor didactice din ºcoalã se desfãºurau
prin intermediul a douã comisii, a învãþãtorilor ºi a profesorilor. Schimburile de
experienþã, lecþiile demonstrative, informãrile de specialitate, au fost mereu în
atenþia tuturor dascãlilor din ªcoala Pogana.
Începând cu anul 1961, directorul ªcolii Pogana, Feodor Iordache este
promovat ca inspector la Secþia de învãþãmânt a raionului Bârlad, locul acestuia
fiind luat de cãtre fratele sãu, Feodor Niculiþã.
La 9 decembrie 1961, Popescu Ion ºi Feodor Iordache, inspectori
metodiºti, efectueazã un control tematic la ªcoala de 7 ani Pogana. Grupul de
inspectori constatatã cã activitatea didacticã se desfãºura în 4 sãli de curs; la
învãþãmântul secundar erau 4 clase: a V-a, VI-a A, VI-a B ºi a VII-a. Pe lângã ºcoala
de 7 ani a fost semnalatã ºi prezenþa internatului în care erau cazaþi 36 de elevi ce
proveneau din satele Tomeºti, Bogeºti, Mãscurei ºi Cârjãoani.
Cu ocazia controlului efectuat la 9 februarie 1963 de cãtre inspectorii
metodiºti Novac Gruia ºi Vesel Virgil, a fost consemnat faptul cã ºcoala de 8 ani
Pogana a fost electrificatã. Pânã atunci ºcoala era iluminatã cu ajutorul lãmpilor de
gaz. În privinþa materialului didactic se semnaleazã unele neajunsuri îndeosebi la
disciplinele fizicã , chimie, geografie, ºtiinþe naturale.
În urmãtorii 3 ani la ªcoala Pogana sunt efectuate controale tematice de
cãtre inspectorii metodiºti: Novac Gruia în 1964, Juverdeanu Cezar în 1965 ºi
Mãcãrescu Petru în 1966. Datoritã scãderii populaþiei ºcolare de la învãþãmântul
- 26 -
primar, începând cu anul 1964, activitatea didacticã s-a desfãºurat în condiþii
simultane.
Începând cu anul ºcolar 1964-1965 la conducerea ºcolii vine profesor
Claudiu Rafailã, fiul învãþãtorului Ioan Rafailã. Inspectorul metodist, Juverdeanu
Cezar, evidenþiazã în mod deosebit activitãþile culturale care au avut loc în acel an
ºcolar: formaþiile artistice, de cor, dans, teatru, brigada artisticã de agitaþie,
participarea la faza intercomunalã a concursului regional al formaþiilor artistice,
participarea la faza intercomunalã a concursului de teatru bienal “I. L. Caragiale”
Dupã anul 1964 se generalizeazã învãþãmântul de 8 ani, elevii finalizând
studiile gimnaziale prin susþinerea examenelor de absolvire. Pe data de 11 iunie
1965, la ªcoala Pogana a avut loc examenul de absolvire pentru obiectul Geografie,
examen la care a asistat Mãcãrescu Petru, inspector metodist la Secþia de
Învãþãmânt al Raionului Bârlad. Conform regulamentului ºcolar, dupã promovarea
examenului de absolvire, elevii clasei a VIII-a primeau adeverinþe necesare pentru
a se putea înscrie la alte ºcoli superioare ºi susþine examene de admitere.
În anul 1967 sunt efectuate douã inspecþii: la 3 noiembrie Mocanu
Constantin, instructor metodist al Consiliului Raional al Organizaþiei Pionereºti
Bârlad a controlat ºi îndrumat activitatea unitãþii de pioneri, comandatã de Rafailã
Elena iar la 8 noiembrie Vesel Virgil, inspector metodist la Secþia Învãþãmânt al
municipiului Bârlad, controleazã activitatea directorului de ºcoalã ºi predarea
obiectelor ªtiinþe biologice ºi Geografie.
Din procesele verbale încheiate de cãtre instructorul metodist al Consiliului
Raional al Organizaþiei Pioniereºti Bârlad, putem remarca multitudinea
activitãþilor ºcolare organizate. Concursurile iniþiate de Consiliul Naþional al
Organizaþiei Pionierilor, serbãrile ºcolare, cercurile pe obiecte, zilele de 24
Ianuarie, 8 Martie, 23 August au fost mereu în atenþia elevilor ºi cadrelor didactice
din ºcoala noastrã. Activitãþile pioniereºti ºi-au pus amprenta asupra multor
generaþii de elevi. Sã nu uitãm cã aceastã organizaþie a activat în ºcoala noastrã timp
de peste 30 de ani, de aceia readucem în atenþia cititorului câteva aspecte privind
ceremonialul activitãþilor pioniereºti.
Fiecare clasã de elevi forma un detaºament de pionieri, comandantul
instructor fiind învãþãtorul sau dirigintele clasei. Din rândul comandanþilor
instructori de detaºament era ales comandantul instructor pe unitate. La nivelul
claselor erau aleºi din rândul elevilor comandanþi de grupã ºi comandanþi de
detaºament, iar la nivelul ºcolii se alegea un locþiitor al comandantului de unitate ºi
comandantul de unitate. Pentru organizarea adunãrilor de unitate pionierii se
aºezau în careu în ordinea descrescãtoare a claselor ºi încolonaþi pe grupe, în ºiruri
paralele, în frunte cu comandanþii de grupe. În partea dreaptã a detaºamentului se
aflau pionierii cu drapelele, iar lângã ei comandantul-instructor. Pionierul
comandant de detaºament se afla în faþa detaºamentului, în centru pe latura
deschisã a careului se afla pionierul comandant ºi comandantul-instructor, iar
trompetiºtii ºi toboºarii în partea dreaptã. Primirea în Organizaþia Pionierilor se
- 27 -
realiza într-un cadru sãrbãtoresc. La primirea în Organizaþie, ºcolarii, cu mâna pe
drapelul patriei rosteau Angajamentul pionierului. În cursul clasei a V-a pionierii
rosteau ºi semnau Legãmântul pionierului. Adunãrile dedicate rostirii ºi semnãrii
Legãmântului aveau un caracter solemn ºi se desfãºurau cu ceremonial pionieresc.
Aceste organizaþii au apus de mult, însã unele activitãþi pioniereºti trezesc ºi astãzi
nostalgii în rândul foºtilor elevi ºi fostelor cadre didactice.
Activitatea de predare a obiectelor matematicã ºi fizicã a fost controlatã
succesiv în anii 1968 ºi 1969 de cãtre inspectorul ºcolar Juverdeanu Cezar.
La 7 februarie 1969, o echipã formatã din inspectorii Arhip Emil, Feodor
Iordache, Mera Alexandru ºi Palade Victor, efectueazã un control tematic la ªcoala
Pogana urmãrind urmãtoarele obiective: baza materialã, organizarea ºi
desfãºurarea activitãþii instructiv educative, activitatea metodicã a cadrelor
didactice ºi activitatea desfãºuratã de elevi în afara orelor de curs. Deoarece la
ºcoalã lucreazã ºi cadre care fac naveta în oraºul Bârlad ºi în timpul iernii drumul
este uneori inaccesibil mijloacelor auto, se recomandã conducerii ºcolii ca
împreunã cu consiliul popular sã sprijine cadrele didactice în cauzã sã-ºi gãseascã
gazde corespunzãtoare.
În urmãtorul an ªcoala Pogana a fost controlatã de cãtre o echipã formatã
din inspectorii Mocanu Gheorghe, Þugulea Ioan ºi profesoara Vãdineanu Iulia.
Aceºtia au urmãrit modul în care s-a desfãºurat procesul de învãþãmânt precum ºi
organizarea muncii în ºcoalã.
Datoritã condiþiilor necorespunzãtoare de ºcolarizare a elevilor din satul
Tomeºti, în anul ºcolar 1976 se desfiinþeazã învãþãmântul gimnazial, elevii
continuând studiile la ªcoala Pogana. În aceste condiþii se reînfiinþeazã internatul
din Pogana, internat ce a funcþionat pânã în anul 1982.
În urma devastatorului cutremur care a avut loc la 7 martie 1977, ºcoala a
fost grav avariatã. Conform procesului – verbal încheiat pe data de 26 martie 1977,
în urma inspecþiei efectuate de Þugulea Vasile, Lungu ªtefan, Gheorghiu Ioan,
Andrian Natalia ºi Mocanu Maria, inspectori ºcolari în cadrul ISJ Vaslui, s-a
constatat urmãtoarele. “ªcoala are 4 sãli de clasã, toate avariate în urma seismului
din 4 martie 1977. Mai grav este situaþia internatului, unde practic elevilor nu li se
poate asigura decât masa, elevii fãcând naveta în satul Tomeºti, aceasta pentru
dormit”. Vechiul local construit în anul 1909 a fost demolat. Demolarea ºi
recuperarea materialelor a fost fãcutã cu ajutorul elevilor ºi cadrelor didactice.
Dupã reconstrucþie, pe acelaºi amplasament, aspectul clãdirii a fost complet
modificat. S-au construit noi sãli de clasã, dependinþe, precum ºi o salã de mese
pentru internatul ºcolii . În anul 1978 în urma controlului efectuat de cãtre
inspectorii ºcolari: Þugulea Vasile, Ciocârlea Eugen, Gheorghiu Ioan, Cazimir
Nicolae, Alupoaie Gheorghe, Þuchendrea Elena, s-au fãcut urmãtoarele precizãri
cu privire la baza materialã: “Apreciem în mod deosebit eforturile depuse de
directorul ºcolii, Rafailã Claudiu ºi întreg colectiv didactic pentru reconstrucþia
localului ºcolii, precum ºi pentru amenajarea în mod corespunzãtor. Internatul
- 28 -
ºcolii este mult mai bine organizat decât la precedentele inspecþii: se respectã
normele de igienã colectivã, hrana elevilor este consistentã; existã un program
educativ pentru elevii interni care se duce la îndeplinire sub supravegherea
pedagogului ºi cadrelor didactice.”
Dupã 1977 întreaga activitate sportivã ºi cultural-artisticã a fost polarizatã
în jurul a douã concursuri de masã, cu fazã localã, judeþeanã ºi naþionalã -
"Daciada" ºi "Cântarea României".
Activitatea sportivã a luat un mare avânt în perioada în care la catedra de
educaþie fizicã a funcþionat doamna profesoarã Crãiveanu Georgeta. Prin munca
plinã de dãruire a doamnei profesoare s-a realizat nu numai o bunã pregãtire a
elevilor, dar ºi o participare activã la competiþii, materializatã în numeroase premii
(cupe ºi diplome) câºtigate de elevi la discipline sportive ca: handbal, fotbal.
Baza materialã a ºcolii a fost permanent îmbunãtãþitã prin dotarea cu
mijloace audio-vizuale a cabinetului de biologie precum ºi a laboratorului de
fizicã ºi chimie. Prin efortul conducerii ºcolii, al elevilor ºi profesorilor s-au
amenajat noi cabinete (românã, matematicã), care din lipsã de spaþiu au funcþionat
ca sãli de clasã obiºnuite.
Generalizarea învãþãmântului de zece ani a dus la înfiinþarea claselor a IX-a
ºi a X-a ºi implicit la creºterea numãrului de elevi. Legea educaþiei ºi
învãþãmântului din 1978 introduce cele douã trepte: treapta I - clasele IX - X ºi
treapta a II-a, clasele XI - XII, la cursurile de zi, ºi clasele XI - XIII, la cursurile
serale. Conform art. 40, în clasa a IX-a se înscriu fãrã concurs toþi absolvenþii
învãþãmântului gimnazial. Dar, în cazul în care numãrul elevilor depãºeºte numãrul
locurilor stabilite pentru fiecare unitate de învãþãmânt, înscrierea în clasa a IX-a se
face pe baza verificãrii cunoºtinþelor ºi aptitudinilor acestora, potrivit unor norme
elaborate de minister. Începând cu anul 1978 absolvenþii claselor a VIII-a din
ºcolile circumscripþiei, au urmat prima treaptã de liceu la ªcoala Pogana.
Pânã în anul 1980 la conducerea ºcolii a fost profesorul Rafailã Claudiu.
Dupã aceastã perioadã, timp de 9 ani, au urmat încã doi directori, profesor
Crãiveanu Georgeta, (1980-1984) ºi profesor Rafailã Elena, (1984-1989).
Începând cu anul 1989 revine la conducerea unitãþii Rafailã Claudiu .
În perioada 9-10 februarie 1983 ªcoala Pogana a fost controlatã de o
brigadã formatã din inspectorii: Ciocârlea Eugen, Alupoaie Gheorghe, Rânceanu
Nicolaie, Oniþã Viorel, Gheorghiu Ioan ºi profesorii Gohoreanu Gheorghe ºi
Tãbuºcã Ion. Cu ocazia acestui control s-a urmãrit urmãtoarele obiective:
organizarea ºi planificarea muncii în ºcoalã, pregãtirea cadrelor didactice pentru
lecþie ºi activitatea educativã, s-au trasat sarcini ºi s-au dat recomandãri în privinþa
popularizãrii documentelor Conferinþei Naþionale a PCR din decembrie ºi a
Plenarei CC al PCR din 1-2 iunie 1982 în rândul elevilor ºi cadrelor didactice, s-
au fãcut aprecieri în privinþa organizãrii lotului ºcolar, precum ºi în privinþa
creºterii animalelor mici ºi a viermilor de mãtase.
Pe data de 21 mai 1985, ªcoala cu clasele I-X a fost controlatã de cãtre
- 29 -
inspectoarea Simiuc Rodica. La aceastã datã existau 2 grupe de copii la
învãþãmântul preºcolar, 4 clase de elevi la învãþãmântul primar 4 clase la
învãþãmântul gimnazial ºi 3 clase la prima treaptã de liceu, însumând 305 elevi. În
anul 1987 ªcoala Pogana a fost controlatã la 1 octombrie 1987 de cãtre Ciobanu
Mihai, inspector ºcolar ºi Malehin Gabriela, profesor de pedagogie.
În perioada 16-20 mai 1988 o brigadã formatã din inspectorii Liviu Þâþan,
Mãndiþa Andrei, Dumitru Apostolache, Mihai Ciobanu, Constantin Jitaru,
Paraschiva Neacºu, Emilia Pãvãlaºcu, Neculai Rânceanu, Dumitru Stoian, Aurel
Zugravu ºi metodistul Ion Dimitriu, a îndrumat ºi controlat activitatea de la ªcoala
Pogana. În acel an ºcoala funcþiona cu 2 posturi de învãþãtor, 4 clase la ciclul
gimnazial ºi 4 clase la treapta I de liceu, fiind înscriºi 336 elevi Obiectivele urmãrite
au fost: organizarea, planificarea, îndrumarea ºi controlul muncii în ºcoalã;
pregãtirea ºtiinþificã ºi metodicã a personalului didactic reflectatã în nivelul
cunoºtinþelor, priceperilor ºi deprinderilor elevilor; activitatea educativã.
În urma reorganizãrii teritoriale, dupã data de 1mai 1989, comuna Pogana a
fost comasatã cu comuna Iana sub titulatura de comuna Iana-Pogana, iar
coordonarea ºcolilor din fosta comuna Pogana s-a asigurat de cãtre ªcoala cu
clasele I-X Iana. Aceastã organizare a reþelei de învãþãmânt a durat puþin timp,
pânã la revoluþia din decembrie 1989, dupã care s-au fãcut demersurile necesare
pentru reînfiinþarea comunei, iar ºcoala din Pogana a redevenit ºcoalã
coordonatoare.

III. Evoluþia ªcolii Pogana dupã anul 1989

Evenimentele din decembrie 1989 care au pus capãt regimului comunist au

fost salutate cu entuziasm de profesorii ºi elevii ªcolii Pogana. Dupã realizarea
unei minime stabilizãri politice ºi instituirea Frontului Salvãrii Naþionale, la
nivelul ºcolilor au loc o serie de schimbãri : sunt eliminate însemnele comuniste din
sãlile de curs ºi biblioteci, sunt desfiinþate organizaþiile UTC, pionereºti ºi ºoimi ai
patriei, se introduce sãptãmâna ºcolarã de 5 zile. Au fost eliminate disciplinele
ideologice, munca patrioticã, uniforma, ºi festivalurile-concurs "Daciada",
"Cântarea României". Datoritã modificãrilor aduse legislaþiei ºcolare sunt
înfiinþate unitãþile de învãþãmânt particular, învãþãmântul obligatoriu este redus la 8
ani, sunt modificate planurile de învãþãmânt ºi programele ºcolare.
Dupã anul 1989 reþeaua ºcolarã la nivelul comunei a fost ºi ea modificatã.
ªcoala Pogana redevine ºcoalã coordonatoare, se reînfiinþeazã ªcoala cu clasele I-
VIII Tomeºti, astfel încât, la nivelul comunei erau înregistrate 4 ºcoli cu clasele I-
VIII : ªcoala cu clasele I-VIII Pogana, ªcoala cu clasele I-VIII Bogeºti, ªcoala cu
clasele I-VIII Mãscurei ºi ªcoala cu clasele I-VIII Tomeºti, fiecare unitate ºcolarã
având arondatã o unitate de învãþãmânt preºcolar. În aceste condiþii efectivele de
elevi de la ªcoala Pogana au scãzut foarte mult, ajungând ca în anul 1994 sã fie
înscriºi numai 92 de elevi - 46 la ciclul primar ºi 46 la ciclul gimnazial.
- 30 -
 În ziua de 19 iunie 1991 Ghelbere Constantin, inspector de specialitate la
Inspectoratul ªcolar Judeþean Vaslui, efectueazã un control tematic la ªcoala
Pogana. Controlul a vizat o serie de obiective axate pe activitãþile premergãtoare
încheierii anului ºcolar, în condiþiile noii democraþii.
Cu ocazia inspecþiei ºcolare efectuate de cãtre Ursu Aurelia, Balan Ion,
Ghelbere Constantin, Cogean Iulian, Andrei Mãndiþa, Sorescu Neculai, Panainte
Gheorghe, Ciulei Constantin ºi Poianã Gheorghe, în zilele de 26-29 aprilie 1994, s-
a constatat cã la ªcoala Pogana funcþionau numai 10 cadre didactice ºi 92 de elevi.
Inspectorii au urmãrit realizarea urmãtoarelor obiective: organizarea ºi planificarea
muncii, întocmirea ºi pãstrarea documentelor ºcolare, gospodãrirea bazei
materiale, pregãtirea cadrelor didactice pentru lecþie, activitatea metodicã ºi de
perfecþionare. În urma efectuãrii controlului, cadrele didactice din ºcoalã au fost
apreciate cu note, s-au trasat sarcini ºi s-au dat recomandãri.
Dupã anul 1997 au avut loc o serie de modificãri la încadrarea personalului
didactic. Cadrele didactice care au funcþionat în ºcoalã timp de peste 30 au ajuns la
vârsta pensionãrii, locul acestora fiind ocupat de cadre didactice suplinitoare.
Dupã ieºirea la pensie a fostului director Rafailã Claudiu, ºcoala a fost condusã de
profesorul Prisecaru Mihai în perioada1997-1998, profesorul Vrabie Gheorghe
în perioada 1998-2000 ºi de cãtre profesorul Surdu Romeo dupã anul 2000.
Pânã la sfârºitul anului 2000 la ªcoala Pogana au fost efectuate numeroase
inspecþii tematice ce au vizat: organizarea muncii în ºcoalã, activitatea directorului,
gospodãrirea bazei materiale etc. Controalele au fost efectuate de cãtre: Jitaru
Constantin în ziua de 27 aprilie 1994, Victor Petru Avram ºi Ionel Chiriac pe data de
11 martie 1999, Chiriac Ionel, Dumitriu Nuºa, Mititelu Marlena, ºi Tãmãºanu
Constantin pe 1 septembrie 1999.
Evoluþia învãþãmântului în contextul democraþiei a fost marcatã de
numeroasele încercãri de a reforma sistemul educaþional ºi de a gãsi formula
optimã pentru integrarea acestuia în sistemul valorilor europene. Noul ministru al
învãþãmântului Andrei Marga, declanºeazã procesul de reforma la nivelul
planurilor educaþionale. Prin Ordinul nr. 4150/13.07.1998 dispune aplicarea
noului Plan-cadru începând cu anul ºcolar 1998-1999. Acesta permite ºcolilor ºi
claselor sã realizeze scheme orare proprii, existând posibilitatea de a introduce ore
în plus la anumite discipline sau chiar discipline noi de studiu. Drept urmare a
aplicãrii noului Plan-cadru, devin obligatorii douã discipline: religia ºi opþionalul
(disciplinã aleasã de comun acord cu pãrinþii ºi elevii).
Preluând modelul din perioada interbelicã, atunci când elevii erau testaþi la
matematicã, romanã, istorie ºi geografie, noul ministru introduce în anul 1999
examenul de Capacitate la clasa a VIII-a. Aceste examene au fost promovate cu
succes ºi de cãtre elevii ºcolii noastre, înregistrând în fiecare an rezultate bune ºi
foarte bune. Pentru un mai bun echilibru între vacanþe ºi perioada de activitate
ºcolarã s-a recurs la împãrþirea activitãþii ºcolare în semestre. Se produc noi
schimbãri la nivelul curriculum-ului pe discipline prin introducerea manualelor
- 31 -
alternative ºi la nivelul sistemului de evaluare prin introducerea notãrii elevilor
de la clasele primare cu ajutorul calificativelor.
Din diagnoza stãrii învãþãmântului din mediul rural efectuatã de MEC în
perioada 1999-2000, a reieºit clar necesitatea implementãrii unui program de
reabilitare a sistemului, atât în planul resurselor materiale, cât ºi în planul resurselor
umane. Având în vedere oportunitãþile oferite de proiectele fãcute în baza acordului
de împrumut, între România ºi Banca Internaþionalã de Reconstrucþie ºi
Dezvoltare, conducea ºcolii, autoritãþile locale, precum ºi Inspectoratul ªcolar al
Judeþului Vaslui au facilitat participarea ªcolii Pogana la programele de reabilitare
pentru învãþãmântul rural.
Prin intermediul Proiectului de Reabilitare a ªcolilor, în vara anului 2000,
au început lucrãrile pentru construcþia noii ºcolii. Localul a fost proiectat pe douã
nivele, cu opt sãli de curs, patru la parter ºi patru la etajul 1, o bibliotecã, salã de
lecturã, cancelarie, secretariat, ºi cabinet pentru director. Investiþia s-a fãcut cu
fonduri de la Banca Mondialã, iar lucrãrile au fost finalizate în vara anului 2001 de
cãtre societatea Coninvest SA. Prin intermediul aceluiaºi program, ºcoala a fost
dotatã cu mobilier pentru toate sãlile de curs ºi racordatã la instalaþia proprie de
distribuire a apei curente.
În perioada 10 -14 martie 2003, a avut loc o activitate de inspecþie frontalã a
ºcolilor din comuna Pogana. O echipã formatã din 16 inspectori ºcolari, condusã
de cãtre inspectorul Bojescu Camelia, au controlat ºi verificat toate ºcolile din
comunã, prilej cu care s-au fãcut recomandãri ºi s-au acordat calificative cadrelor
didactice.
Dupã anul 2000 numãrul elevilor înscriºi la ªcoala Bogeºti a scãzut foarte
mult, fapt ce a determinat Inspectoratul ªcolar al Judeþului Vaslui sã comaseze douã
ºcoli din comunã. În aceste condiþii elevii claselor gimnaziale din satul Bogeºti au
urmat cursurile la ªcoala Pogana. Pentru optimizarea transportului elevilor,
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin intermediul Inspectoratului ªcolar a dotat
ºcoala cu un microbuz, având o capacitate de 16 locuri.
Ca urmare a modificãrilor aduse Legii Învãþãmântului, în anul ºcolar 2003-
2004, la ªcoala Pogana a luat fiinþã prima treaptã inferioarã a liceului (clasele a IX-
a ºi a X-a), prin deschiderea ªcolii de Artã ºi Meserii, profilul agriculturã. Clasele
de la S.A.M. ºi-au desfãºurat activitatea sub stricta supraveghere a profesorilor ºi
maiºtrilor instructori. Pentru efectuarea practicii agricole unitatea noastrã a
încheiat convenþii de colaborare cu societãþile de profil aflate pe raza comunei.
În anul ºcolar 2003-2004 s-a înfiinþat Centrul de Documentare ºi Informare
la ªcoala Pogana. Centrul a fost înfiinþat ca urmare a includerii unitãþii ºcolare în
promovarea proiectului bilateral româno-francez “Educaþie pentru informaþie în
mediul rural defavorizat”, proiect derulat de cãtre M.E.C. ºi S.C.A.C. din cadrul
Ambasadei Franþei la Bucureºti. .
Un alt proiect la care participã ªcoala Pogana, este "Proiectul pentru
Învãþãmântul Rural". Proiectul a demarat în anul ºcolar 2004-2005. Printre
- 32 -
obiectivele urmãrite de acest program amintim: îmbunãtãþirea activitãþilor de
predare-învãþare, pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice, asigurarea
condiþiilor minime de funcþionare a ºcolilor, asigurarea materialelor didactice
necesare, îmbunãtãþirea relaþiilor dintre scoalã ºi comunitatea localã.În cadrul
acestui proiect la ºcoala coordonatoare a fost înfiinþat Centrul de Resurse Fixe.
Centrul a fost dotat cu mijloace moderne de învãþãmânt: calculator, copiator,
video-proiector, video-recorder, sistem audio, televizor, fax, flip - chart. De
asemenea bibliotecile din ºcolile comunei Pogana au fost dotate cu un fond de
carte în valoare de peste 4500 Ron. Prin intermediul aceluiaºi proiect, patru cadre
didactice s-au înscris ºi urmeazã cursuri de învãþãmânt deschis la distanþã, pentru
reconversie profesionalã. Îmbunãtãþirea parteneriatului ºcoalã-comunitate s-a
realizat prin pregãtirea ºi implementarea unui subproiect de cãtre ºcoala
coordonatoare, subproiect ce a câºtigat un grant în valoare de 8000 Ron. Cu
fondurile financiare obþinute s-a amenajat ºi dotat Centrul de resurse didactice ºi
au fost organizate activitãþi cu elevii ce au vizat: crearea unui site ºcolar,
organizarea unor excursii tematice la posturile de radio ºi televiziune regionale,
realizarea unor materiale publicitare (broºuri, pliante, expoziþii foto, CD-uri) ºi
editarea unei noi reviste ºcolare.
Datoritã modificãrilor aduse reþelei de învãþãmânt din comuna Pogana,
începând cu anul ºcolar 2005-2006 funcþioneazã douã ºcoli cu personalitate
juridicã: ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana, având ca structuri afiliate ªcoala cu
clasele I-VIII Mãscurei, ªcoala cu clasele I-IV Bogeºti, Grãdiniþa Pogana,
Grãdiniþa Bogeºti , Grãdiniþa Mãscurei ºi ªcoala cu clasele I-VIII Tomeºti având
ca structurã afiliatã Grãdiniþa Tomeºti.
Prin intermediul programului “Sistemul Educaþional Informatizat” ºcoala
din Pogana a fost dotatã cu o reþea de 10 calculatoare, un server, scaner ºi o
imprimantã, pentru implementarea unui nou sistem de învãþare cu ajutorul
mijloacelor informatice moderne. Majoritatea cadrelor didactice au pus în aplicare
noul sistem de predare -învãþare, reuºind sã susþinã activitãþi la clasã mult mai
atractive. Cu ocazia controlului efectuat de cãtre firma ce a implementat acest
proiect, unitatea noastrã s-a clasat pe locul II în privinþa numãrului de lecþii
desfãºurate în laboratorul de informaticã .
În anul 2005, prin intermediul Proiectului de Reabilitare a Infrastructurii
ªcolare, au fost demarate lucrãrile pentru construcþia unor noi localuri de ºcoalã în
satele Bogeºti, Mãscurei ºi Tomeºti. Acestea au fost date în folosinþã începând cu
anul ºcolar 2006-2007. ªcolile au fost dotate cu mobilier, au fost prevãzute cu
instalaþii proprii de alimentare cu apã curentã ºi centrale de încãlzire a spaþiilor
ºcolare.
Baza materialã a ºcolilor a fost îmbunãtãþitã prin aplicarea programelor
guvernamentale. ªcolile au fost dotate cu materiale sportive, cãrþi pentru
biblioteci, planºe, hãrþi. Centrul de Documentare ºi Informare precum ºi
grãdiniþele afiliate ºcolilor au primit mobilier nou.
- 33 -
 Îndrumarea ºi controlul activitãþii ºcolare, a fost sarcina permanentã
revizorilor ºi inspectorilor sectoriºti. Dupã anul 1958, când se pun bazele
învãþãmântului secundar, la Pogana au fost efectuate numeroase controale tematice
ce au urmãrit înbunãtãþirea procesului de învãþãmânt. Enumerãm în continuare o
parte din inspectorii ce au îndrumat ºi controlat activitatea ºcolii noastre:
Gheorghiu Ileana, Popescu Ion, Novac Gruia,Vesel Virgil, Juverdeanu Cezar,
Mãcãrescu Petru, Bãlãnescu Ioan, Mocanu Gheorghe, Þugulea Vasile, Ciocîrlea
Eugen, Simiuc Rodica, Ciobanu Mihai, Þîþan Liviu, Todiruþ Maria, Ghelbere
Constantin, Ursu Aurelia, Jitaru Constantin, Chiriac Ionel, Mititelu Marilena,
Apostol Aneta, Craus Gabriel, Bolum Marian.

IV. Directorii ªcolii Pogana

Urmãrind evoluþia ºcolii din satul Pogana de la înfiinþare ºi pânã în zilele

noastre, putem observa numeroasele transformãri ale instituþiei în plan structural,
organizaþional ºi legislativ, cu implicaþii directe asupra procesului de învãþãmânt.
Primii apostoli care au rãspuns chemãrilor ministeriale ºi au dat curs cerinþelor ºi
transformãrilor impuse de evoluþia societãþii, au fost managerii unitãþii ºcolare.
Prezentãm pe scurt câteva date biografice a celor 10 directori care au
condus destinele ºcolii pe parcursul celor 100 de ani.

Vasile Ifrim
S-a nãscut în satul Corodeºti judeþul Tutova, în anul1880. ªcoala primarã a
absolvit-o în satul natal. Se înscrie la ªcoala Normalã de Învãþãtori, pe care o
absolvã în anul 1900. Primii ani ca dascãl i-a desfãºurat într-un sat din Dobrogea .
În anul 1907 este transferat în satul Pogana ca învãþãtor. Se cãsãtoreºte cu Ortansa ºi
are 7 copii: Ortansa, Fãnica, Suzana, Aurica, Noemia, Maria ºi Vasile. A participat
la primul rãzboi mondial unde fost rãnit în anul 1916 în bãtãlia de la Turtucaia. În
acelaºi an este decorat ºi lãsat la vatrã. Administreazã vreme de 30 de ani ªcoala
Pogana. Pe lângã locuinþa de serviciu, care se gãsea în ºcoalã, mai are o proprietate
în Bârlad pe strada Profesor Ghimuº nr.16, care a funcþionat o perioadã de timp ca
redacþie a revistei “Duh Nou”. A fost membru fondator al revistei “Duh Nou”,
apãrutã în anul 1936. În anul 1938 a ocupat funcþia de preºedinte al Asociaþiei
Învãþãtorilor din Judeþui Tutova. Scrie o serie de articole în revista “Duh Nou” ºi
revista “Îndrumãri Pedagogice”. Dupã pensionare a ocupat funcþia de contabil la
Bãnca Popularã a Învãþãtorilor “Ion. Popescu”.

Ioan Rafailã
Nãscut la 6 august 1907 în satul Odobeºti, comuna Odobeºti , Judeþul Bacãu.
ªcoala primarã a urmat-o în comuna natalã, dupã care s-a înscris la ªcoala
- 34 -
Normalã din Bacãu. Dupã absolvire, în anul 1922, a funcþionat un an la ºcoala din
satul Dragomireºti apoi 4 ani la ºcolile din satele Hreasca ºi Cârjãoani. Începând
cu anul 1937 ºi pânã la pensionare a ocupat postul de învãþãtor din satul Pogana. În
perioada 1937-1957 a ocupat funcþia de director al ºcolii .

Iordache Feodor
S-a nãscut la 1 ianuarie 1929 în satul Pogana, judeþul Tutova unde a urmat ºi
cursurile ºcolii primare (1937-1941). Se înscrie la ªcoala Normalã „Principele
Ferdinand” din Bârlad pe care o absolvã în anul 1945, apoi se înscrie la ªcoala
Normalã V. Lupu din Iaºi, secþia agriculturã . Dupã finalizarea studiilor , în anul
1949, a fost repartizat la ºcoala din satul Brebu, judeþul Caraº-Severin. Dupã anul
1955 a funcþionat ca director de cãmin cultural în satul Pogana, apoi ca învãþãtor la
ºcoala din satul Perieni. În perioada 1957-1961 a deþinut funcþia de director al
ªcolii Pogana. În perioada 1961-1969 a ocupat funcþia de inspector ºcolar. În
acelaºi timp, urmeazã cursurile Facultãþii de Filologie, pe care le-a absolvit în anul
1968. În perioada 1969 -1989 a funcþionat ca profesor de românã la ªcoala nr. 3 din
Bârlad .

Niculiþã Feodor
S-a nãscut la 15 august 1932 în satul Pogana, judeþul Tutova. Urmeazã în satul natal
cursurile ºcolii primare, apoi se înscrie la ªcoala Normalã „V. Lupu” din Iaºi.
Dupã absolvire s-a înscris la ªcoala Militarã de Ofiþeri din Sibiu, finalizând
studiile în anul 1955. Începând cu anul 1958 a ocupat funcþia de director la ªcoala
Tomeºti, iar între anii 1961-1963, funcþia de director la ªcoala Pogana. În paralel,
în perioada 1957-1962, a urmat cursurile, fãrã frecvenþã la Facultatea de ªtiinþe
Juridice din Iaºi. Dupã anul 1964 a ocupat funcþia de secretar la sfatul regional
Fãurei, regiunea Galaþi,

Claudiu Rafailã
Nãscut la 15 Iulie 1935 în satul Pogana, judeþul Tutova, fiul învãþãtorului Ioan
Rafailã ºi al Aureliei Rafailã. ªcoala primarã a urmat-o la Pogana, dupã care a
continuat cursurile gimnaziale ºi liceale în Bârlad. Se înscrie la cursurile Facultãþii
de Matematicã din Iaºi pe care le-a absolvit în anul 1962. A funcþionat ca profesor
de matematicã la ªcoala Tomeºti - Pogana, apoi la ªcoala Pogana. Între anii 1964-
1980 ºi 1989-1997 a ocupat funcþia de director al ªcolii Pogana

Georgeta Crãiveanu
Nãscutã la data de 12 decembrie 1946 în satul Pogana, judeþul Vaslui, fiica
învãþãtorului Mãzãreanu Gheorghe ºi a Anetei Mãzãreanu. A urmat clasele primare
ºi gimnaziale în satul natal. Absolventã a 7 clase în anul 1961 se înscrie ºi urmeazã
cursurile liceale la „Complexul ªcolar” Bârlad. În perioada 1965-1966
funcþioneazã ca profesor suplinitor la ªcoala din satul Pogana. Se înscrie în anul
- 35 -
1966 la Institutul Pedagogic de 3 ani, secþia Educaþie Fizicã ºi Sport, pe care-l
absolvã în anul 1969. În perioada de stagiaturã a funcþionat ca profesoarã la ªcoala
Generalã Nr. 1 din Feteºti, jud. Ialomiþa. Începând cu anul 1972 ºi pânã la
pensionare a funcþionat ca profesoarã de Educaþie fizicã, la ªcoala Pogana. În
perioada 1980-1984 a ocupat funcþia de director la ªcoala Pogana.

Elena Rafailã.
S-a nãscut la 2 ianuarie 1939 în oraºul Bârlad. ªcoala primarã a urmat-o la
Timiºoara în perioada 1945 -1949. A urmat cursurile gimnaziale la Bârlad, dupã
care s-a înscris la Liceul “Iorgu Radu” din aceiaºi localitate. În anul 1965 a absolvit
cursurile Facultãþii de Filologie din Iaºi. A funcþionat ca profesoarã de limba ºi
literatura românã la ªcoala Pogana pânã în anul 1997. A îndrumat organizaþiile
pioniereºti timp de peste 20 de ani. În perioada 1984-1989 a ocupat funcþia de
director al ªcolii Pogana.

Mihai Prisecaru
Nãscut la 23 august 1940 în comuna Puieºti, satul Ruºi, jud. Vaslui. A urmat
cursurile ºcolii primare în satul natal ºi cursurile gimnaziale la Puieºti. Cursurile
liceale au fost începute la Bârlad ºi finalizate în oraºul Bocºa, jud. Caraº-Severin.
Este absolvent al Institutului Pedagogic de 3 ani ºi apoi al Universitãþii „Al. I Cuza”
din Iaºi, Facultatea de Filologie, secþia românâ-francezã. Începând cu anul 1969 a
funcþionat ca profesor de limba românã la ªcoala cu clasele I-VIII Ruºi, unde a
ocupat ºi funcþia de director. În perioada 1977-1980 a fost numit director la Casa de
Copii cu ªcoala generalã Bogeºti. Începând cu anul 1980 a funcþionat ca profesor
de Limba francezã la ªcoala Pogana. Dupã anul 1990 a ocupat catedra de Limba
românã de la ªcoala Tomeºti, deþinând ºi funcþia de director. În perioada 1997-1998
a fost numit director la ªcoala Pogana. Dupã pensionare a continuat sã funcþioneze
ca profesor, la ºcolile din Zorleni ºi Bãdeana

Gheorghe Vrabie
Nãscut la 34 martie 1951 la Bârlad, judeþul Vaslui. Urmeazã cursurile primare,
gimnaziale ºi liceale în oraºul natal, dupã care se înscrie la Facultatea de Istorie ºi
Filozofie din Iaºi. Dupã absolvire, în anul 1980, a funcþionat ca profesor de Istorie
la ºcolile din comunele Vinderei, Puieºti ºi Pogana, precum ºi la Liceul “M
Eminescu” din Bârlad. O scurtã perioada de timp a deþinut funcþionat de director al
Cãminului cultural din Puieºti. A ocupat funcþia de director al ªcolii Pogana între
anii 1998-2000

Romeo Surdu
Nãscut la 15 aprilie 1963 în oraºul Bârlad, Judeþul Vaslui. Cursurile primare le
urmeazã la ªcoala Generalã nr. 5 din Bârlad iar cursurile gimnaziale la ªcoala
Generalã nr. 9 din acelaºi oraº. În anul 1981 a absolvit cursurile Liceului Industrial
- 36 -
din Bârlad dupã care se înscrie ºi urmeazã cursurile Facultãþii de Matematicã din
Iaºi. A funcþionat ca profesor de matematicã la ªcoala Voineºti, com Voineºti,
ªcoala Nr. 3 Bârlad ºi ªcoala Tomeºti comuna Pogana. În perioada 1997-2000, a
ocupat funcþia de director al ªcolii Tomeºti iar din anul 2000 pânã în prezent, ocupã
funcþia de director al ªcolii Pogana.

Referinþe bibliografice:

- Miron Costin, Revista de cercetãri ºi mãrturii arheologice, An II, Nr.2,1914.

-Adãnãloaie N., Istoria învãþãmântului primar (1858-1918), Editura Cris Book universal,
Bucureºti,1998.
-V.C. Nicolau, Expunerea situaþiei plãºei Puieºti din Judeþul Tutova, Tipografia C. D. Lupaºcu,
Bârlad,1909.
-Arhvele Naþionale Vaslui Fond : Revizoratul ªcolar al Judeþul Tutova, ªcoala Pogana.
-Arhiva ªcolii Pogana
- Registrul de inspecþii
-Gheorghe Clapa, “Primii paºi”- revistã ºcolarã editatã de ªcoala cu clasele I - VIII “Tudor
Pamfile” Bârlad.
-Stefan Cucoº, Gh. Gohoreanu, 100 de ani de activitate a liceului pedagogic “Alexandru
Vlahuþã” Bârlad, 1970.
-George Lazãr, “Revista pentru educaþie ºi instrucþiune” , 1887.
-George Ioan Lahovari, Marele dicþionar geografic,Vol. V, Bucureºti, 1902

- 37 -
 Activitatea metodicã þi de perfecþionare
Odatã cu apariþia Legii Instrucþiunii Publice din anul 1864 au existat
multiple preocupãri pentru creºterea calitãþii învãþãmântului, atât prin intermediul
inspecþiei ºcolare, cât ºi prin intermediul perfecþionãrilor cadrelor didactice.
Conform articolului 343, subrevizorii trebuiau sã þinã în fiecare vacanþã de varã,
timp de 10-15 zile, conferinþe pedagogice cu învãþãtorii din judeþe ºi sã le
prelucreze noile principii de metodologie didacticã, precum ºi arta de a instrui
dupã modelul cel mai nou. Reuniþi în capitala judeþului Tutova, la Bârlad, sub
îndrumarea revizorului ºcolar, dascãlii aveau posibilitatea sã-ºi spunã pãsurile,
greutãþile, sã gãseascã remedii ºi soluþii la problemele ivite. De exemplu, la
conferinþa pedagogicã ce a avut loc în vara anului 1887 la Bârlad, au fost
dezbãtut urmãtoarele teme : “lecþiuni repetitoare dezvoltatoare asupra
învãþãturilor ce se propun în þcolile rurale þi pedagogia ºi didactica”,” lipsuri
constatate la inspecþii atât în privinþa cunoþtinþelor cât þi a practicii pedagogice”
La sfârºitul acestor conferinþe învãþãtorii erau supuºi unui riguros examen pentru a
constata aptitudinile didactice ale fiecãrui cursant.
Conform legii, se prevedea ca învãþãtorii care vor uita cunoºtinþele
necesare exercitãrii profesiunii, vor fi convocaþi de cãtre revizorul ºcolar la
“cursuri de repetiþie”, cursuri organizate de cãtre ºcolile normale cele mai
apropiate.
În toamna anului 1881, la consfãtuirea revizorilor ºcolari de la Bucureºti,
s-a hotãrât ca dupã 3-5 ani de la absolvirea ºcolii normale, învãþãtorii sã susþinã un
examen riguros, pentru definitivarea în învãþãmânt. La aceste dezbateri, unii
revizori au susþinut menþinerea gradelor I þi II , pentru a stimula învãþãtorii cei mai
buni. La 25 aprilie 1902 a apãrut un regulament prin care s-a instituit susþinerea
examenelor de “înaintare pe loc” a învãþãtorilor . La aceste examene puteau
participa învãþãtorii care aveau o vechime de cel puþin 3 ani cu titlu definitiv ºi care
erau recomandaþi de cãtre revizorul ºcolar. Odatã reuºiþi, învãþãtorii cãpãtau titlul
de institutori ºi continuau activitatea tot în ºcolile rurale. Dupã anul 1910
institutorii au fost solicitaþi de cãtre revizorii ºcolari sã ocupe catedre în mediul
urban, o parte din ei au fost numiþi temporar revizori sau subrevizori, controlori ai
bãncilor populare, sau au fost aleºi preºedinþi ai unor asociaþii. Învãþãtorul ªcolii
Pogana, Vasile Ifrim, a susþinut examenul de înaintare în funcþie, fiind ales ulterior
preºedintele asociaþiei învãþãtorilor din judeþul Tutova.
Învãþãtorul Vasile Ifrim, a avut o bogatã activitate ºi participare la
îmbunãtãþirea activitãþii metodice prin apartenen?a la Asociaþia Generalã a
învãþãtorilor, participarea la congresele învãþãtorilor care se desfãºurau în
diferite oraºe din þarã: Galaþi, Constanþa, Iaºi, Câmpulung, Bârlad, Cernãuþi ºi
altele. Participarea era efectivã , beneficã pentru toþi participanþii. O consemneazã
- 38 -
presa vremii.
O altã formã de perfecþionare a cadrelor didactice, introdusã încã din anul
1888, au fost ºedinþele cercurilor culturale. Dupã anul 1902, Spiru Haret a
reorganizat aceste ºedinþe în douã categorii: intime ºi publice. ªedinþele intime
aveau loc, de regulã duminica dimineaþa, unde se dezbãteau probleme pur
didactice, iar ºedinþele publice aveau loc dupã-amiaza, într-un cadru lãrgit , cu
participarea sãtenilor ºi aveau scopul de a ridica starea moralã a cetãþenilor prin
“îmbogãþirea minþii lor cu cunoºtinþe practice”.
Seminariile învãþãtorilor de douã ori pe an erau formele de activitate
metodicã la care participau cadrele didactice în perioada interbelicã. Participarea
era obligatorie, cãci, spune Ioan Rafailã, activitatea la ºcoalã, la metodologia de
întocmire a fiºei individuale a copilului, respectarea individualitãþii copilului,
problema frecvenþei ºcolare cât ºi munca pe lotul ºcolii, la munca câmpului, la
cooperativele ºcolare erau baza care forma caracterul muncii metodice, care
perfecþionau permanent arsenalul de metode ºi procedee din ºcoalã.
Pe data de 26 februarie 1939 a avut loc la Þcoala Pogana þedinþa cercului
cultural, þedinþã la care au participat cadrele didactice din comunele limitrofe þi
unde a fost dezbãtutã tema : „Ce este strãjeria, doctrina ei þi legãturile cu þcoala
primarã „.
La 20 octombrie 1954 la ªcoala Pogana a avut loc o activitate metodicã,
constând în susþinerea unor lecþii deschise ce au avut ca scop îmbunãtãþirea
metodelor de predare la învãþãmântul simultan. Documentele de arhivã aratã cã , la
aceastã activitate au participat “învãþãtorul Tofan de la ªcoala Stroe Belloescu
Griviþa, învãþãtorul Maxim de la ªcoala Chilieni, învãþãtorul Giurgea de la ªcoala
Ciocani, învãþãtorul Rafailã ºi Mãzãreanu de la ªcoala Pogana învãþãtorul Basoc de
la ªcoala Mãscurei ºi învãþãtorul Mereuþã de la ªcoala Tomeºti”.
Aceste forme de perfecþionare s-au pãstrat pânã în zilele noastre,
schimbându-ºi doar titulatura. Conferinþele pedagogice au devenit consfãtuiri ale
cadrelor didactice, cercurile culturale intime s-au numit cercuri pedagogice, iar
cursurile cu repetiþie s-au transformat în cursuri de perfecþionare.
Consfãtuirile cadrelor didactice, cercurile pedagogice, comisiile
metodice au fost activitãþi metodice care ani de-a rândul în perioada de dupã 1944
ºi apoi dupã 1989 au asigurat perfecþionarea cadrelor didactice, au îmbunãtãþit
stilul de lucru la clasã cu copiii, au prezentat în faþa altor cadre didactice din unitãþi
diferite, modalitãþi de predare- învãþare, informãri, referate, lucrãri metodico-
ºtiinþifice cu caracter pedagogic. Aceste forme de activitate metodicã erau
promovate de instituþiile de resort, respectiv Inspectoratele ºcolare, Casele
corpului didactic. În cadrul acestor forme de activitate metodicã numeroase cadre
didactice s-au afirmat susþinând activitãþi la nivel local, comunal, judeþean, zonal.
Odatã cu înfiinþarea Casei Corpului Didactic Vaslui în parteneriat cu instituþiile de
învãþãmânt superior, sunt organizate noi cursuri de perfecþionare metodicã ºi de
specialitate. Formele de perfecþionare cele mai des întâlnite erau examenele pentru
- 39 -
susþinerea gradelor didactice dupã care urmau cursuri, o datã la cinci ani.
Dupã introducerea învãþãmântului obligatoriu de 7 ani, la Þcoala Pogana
au fost înfiinþate primele comisii metodice ale profesorilor. La început exista o
singurã comisie pentru toþi profesorii, odatã cu creºterea claselor ºi implicit a
cadrelor didactice, aceasta s-a împãrþit în comisia profesorilor de ºtiinþe umane ºi
comisia profesorilor de ºtiinþe reale, ulterior adãugându-se comisia metodicã a
profesorilor diriginþi. Datoritã creºterii numãrului grupelor de grãdiniþã, ia fiinþã
ºi comisia metodicã a educatoarelor. În cadrul acestor comisii metodice s-au
susþinut periodic activitãþi de perfecþionare a cadrelor didactice prin: activitãþi
demonstrative la clasã, prezentãri ºi informãri de specialitate, discuþii cu privire la
reformele aduse sistemului de învãþãmânt, îndrumarea activitãþii cadrelor aflate în
primii ani de învãþãmânt, etc.
Responsabili ai comisiilor metodice la nivelul ºcolii coordonatoare Pogana
la învãþãtori au fost: Ioan Rafailã, Emilia Ghica, Elena Prisecaru, Costel Galben,
Adrian Gheorghiu, Lenuþa Mocanu.
La Comisia metodicã la profesori ºtiinþe umane au fost responsabili
urmãtorii profesori: Georgeta Tofan, profesor de limba ºi literaturã românã, Mihai
Prisecaru, profesor de limba ºi literatura românã, Elena Rafailã, profesor de limba
ºi literatura românã, Gheorghe Vrabie, profesor de istorie, Ema Scurtu, profesor de
limba românã, Valentin Rãºcanu, profesor de geografie, Oana Tudose, profesor de
istorie.
Comisia metodicã la profesori ºtiinþe reale a avut ca responsabili pe:
profesor Luca Mihai, Polixenia Chirilã, profesor de biologie, Georgeta Chelaru,
profesor de chimie, Romeo Surdu, profesor de matematicã, Valentin
Constantinescu, profesor de matematicã.
Comisia metodicã a educatoarelor a avut ca responsabili pe educatoarele:
Maria Stoica, Lucia Ariton ºi Mitriþa Galben. Între anii 1987- 1989 comisiile
metodice a educatoarelor se desfãºurau împreunã cu învãþãtorii, responsabil fiind
învãþãtor Emilia Ghica, iar între 1997 ºi 1998 responsabil fiind Lucia Ariton.
Participarea la comisiile metodice s-a fãcut dupã programe ºi planificãri
bine structurate, pe clase, pe obiecte de studiu, pe unitãþi ºcolare. Aceastã activitate
pune în valoare experienþa cadrelor didactice la clasã, evidenþiazã stilul de lucru cu
copiii.
Cercurile pedagogice sunt activitãþi de perfecþionare a cadrelor didactice
organizate la nivel judeþean . Participarea la cercurile pedagogice se face pe cicluri
de învãþãmânt ºi pe discipline de învãþãmânt. La învãþãmântul primar învãþãtorii au
participat întotdeauna pe clase, iar profesorii pe discipline de învãþãmânt.
Participarea se face la centre diferite structurate pe ºcoli ºi comune. De-a lungul
timpului s-au evidenþiat multe cadre didactice care au þinut activitãþi demonstrative
cu elevii, au susþinut materiale metodico-ºtiinþifice în cadrul cercurilor pedagogice
La învãþãmântul preºcolar în cadrul cercului pedagogic a avut o contribuþie
însemnatã cu activitãþi demonstrative, informãri, referate-ºtiinþifice educatoarele
- 40 -
Mitriþa Galben þi Doiniþa Stîngã . Participarea educatoarelor de la Pogana este
permanentã cu intervenþii, materiale auxiliare. În anul 2007, în aprilie, comisia
metodicã a educatoarelor, a pregãtit activitatea cercului pedagogic nr. 3 din Bârlad,
gazdã fiind grãdiniþa din Tomeºti.
La învãþãmântul primar activitatea cercului pedagogic a fost bogatã,
fructuoasã, ridicând renumele ºcolii Pogana la nivel de ºcoalã bunã. Învãþãtori ca
Emilia Ghica, Georgeta Gostin, Antoaneta Stoica, Costel Galben, Adrian
Gheorghiu, Ionela Vîjîianu au desfãºurat activitãþi la nivelul cercurilor pedagogice
la Bârlad ºi în Pogana, au susþinut referate ºtiinþifice, informãri.
În anul 1995, la ºcoala Pogana, învãþãtor Costel Galben a susþinut lecþie
practicã în cadrul cercului pedagogic-învãþãmânt simultan; în aprilie 2005,
învãþãtorii Ionela Vîjîianu ºi Costel Galben au susþinut activitãþi în cadrul cercului
pedagogic la clasele a IV-a ºi respectiv, clasa a II-a ºi în martie-2006, învãþãtor
Adrian Gheorghiu a susþinut activitate demonstrativã în cadrul cercului pedagogic.
Învãþãtorul Costel Galben a avut funcþia de responsabil de cerc pedagogic la
învãþãmântul primar, predare simultanã în perioada 1995- 2003.
La învãþãmântul gimnazial cercurile pedagogice desfãºurate la nivel
judeþean au înregistrat ºi participarea ºcolii Pogana în mai multe rânduri, în special
dupã anul 1990. Cercul pedagogic - disciplina, matematicã a fost gãzduit de
ªcoala Pogana în aprilie - 2002, profesor Romeo Surdu susþinând activitate
demonstrativã cu elevii clasei a VII-a. Profesor Lili Cãpraru a susþinut activitate
demonstrativã în cadrul cercului pedagogic, disciplina Cultura de specialitate,
Fitotehnie. Profesor Iuliana Enculescu a susþinut în cadrul cercului pedagogic ,
disciplina Tehnologie referate ºtiinþifice în anii 2002 - 2003 ºi 2005 - 2006. Cercul
pedagogic, limba ºi literatura românã din semestrul al II-lea al anului ºcolar 2006-
2007, s-a desfãºurat la ºcoala Pogana, în aprilie, iar profesorul Octavian Coman a
fost propunãtorul ºi susþinãtorul activitãþii practice cu elevii clasei a VII-a.
Dupã anul 1989, reforma din învãþãmântul preuniversitar aduce o serie de
schimbãri la nivelul programelor, planurilor de învãþãmânt, la nivel curricular, al
resurselor materiale ºi umane. Cursurile de formare la care au participat cadrele
didactice din ºcoala noastrã au avut rolul de a facilita implementarea noilor
concepte la nivel funcþional.
Conducerea ºcolii ºi profesorul documentarist au urmat patru stagii de
formare la CCD Galaþi ºi la CCD Iaºi pentru întocmirea ºi realizarea proiectului
“Centrul de Documentare ºi Informare”, cu implicaþii directe în viaþa ºcolii ºi
comunitãþii. În cadrul Centrului de Documentare ºi Informare au avut loc
numeroase cursuri cu cadrele didactice din comunã. La 21 ianuarie 2004 ºi 27
ianuarie 2005, Iftimi Ariadna, inspector metodist la Casa Corpului Didactic Vaslui
a organizat activitãþi de consiliere cu cadrele didactice, pentru pedagogie inovantã,
în noiembrie 2006 cadrele didactice au urmat cursuri de formare profesionalã în
vederea elaborãrii materialelor educaþionale informatice, cu ajutorul platformelor
AeL, în lunile februarie-mai 2007, cadrele didactice din ºcoala noastrã au
- 41 -
participat la cursurile de formare organizate în cadrul Proiectului pentru
Învãþãmântul Rural, sub îndrumarea metodiºtilor Iftimie Ariadna ºi Maftei Gelu
Participarea cadrelor didactice din ºcoala noastrã la sesiunile ºtiinþifice ºi
simpozioanele naþionale, zonale þi judeþene a reprezentat o altã formã de
perfecþionare, cu implicaþii directe în pregãtirea unor lucrãri metodice ºi ºtiinþifice
cu un înalt profesionalism.
Romeo Surdu a participat în anul 2004 la sesiunea naþionalã a profesorilor
de istorie care a avut loc la Ploieºti, cu soft-ul educaþional “ªtefan cel Mare þi Sfânt
- erou al creþtinãtãþii” fiind premiat pentru lucrarea metodicã cea mai originalã.
Lucrarea primeºte avizul Ministerului Educaþiei si Cercetãrii, direcþia Patrimoniu
ºi Investiþii tot în acelaºi an. În anul 2006 profesorul Romeo Surdu participã ºi la
simpozionul naþional ”Grigore Moisil” având tema “De la deprindere la algoritm-
metode, tehnici ºi strategii de rezolvare a problemelor de matematicã” cu lucrarea
“De la Pitagora la Euclid”. Mitriþa Galben, educatoare la Grãdiniþa de copii
Pogana unitate afiliatã ºcolii Pogana a participat în decembrie 2005 la
simpozionul naþional „ªcoala viitorului” care a avut loc la Vaslui cu lucrarea”
Eficientizarea parteneriatului grãdiniþã -familie-comunitate” Mircea Coman
participã în anul 2007 la simpozionul naþional” Modern ºi eficient - imperative ale
învãþãmântului românesc”care a avut loc la Bârlad, cu lucrarea: “Proiectul- metodã
alternativã de evaluare “ Mitriþa Galben , educatoare la Grãdiniþa de copii Pogana a
participat în iunie 2004 la simpozionul zonal”Direcþii ºi perspective educaþionale ”,
care s-a desfãºurat la Iaºi, iar în decembrie 2005 a participat la simpozionul
naþional „ªcoala viitorului”care a avut loc la Vaslui. Educatoarea Doiniþa Stângã a
participat la simpozionul judeþean „ Stimularea creativitãþii la vârsta preºcolarã”
care s-a desfãºurat la Bârlad în aprilie 2006.
Munca educativã ºcolarã ºi extraºcolarã ocupã un loc important în
activitãþile oricãrei ºcoli. În perioada de dupã 1949, dupã înfiinþarea organizaþiei
pionierilor, responsabilul cu munca educativã din ºcoli era comandantul unitãþii de
pionieri. Profesor Elena Rafailã a deþinut funcþia de director cu munca educativã.
În perioada 1985-1989 munca educativã a fost asiguratã de profesor Claudiu
Rafailã. Dupã anul 1989 activitatea educativã din þcoalã a fost coordonatã de
profesor Georgeta Crãiveanu, fiind responsabilul comisiei diriginþilor. Din 1996 ºi
pânã în 1998 profesorul Gheorghe Vrabie a onorat funcþia de responsabil cu munca
educativã ; au urmat profesorii Cãtãlina Ciobanu, Ema Scurtu ºi Iuliana Enculescu.
În prezent aceastã funcþie are titulatura de Consilier educativ, iar activitãþile
extraºcolare sunt proiectate ºi monitorizate dupã un plan bine structurat care sã
acopere nevoia de cunoaºtere, de relaxare ºi formare a copiilor.
Dupã anul 1989, un rol important în perfecþionarea managementului
educaþional l-au avut activitãþile metodice cu directorii. ªcoala din Pogana a
gãzduit cel puþin o datã la doi ani astfel de activitãþi, unde au participat directori de
ºcoli din cele cinci comune arondate: Puieºti, Pogana, Iana, Ghergheºti ºi Voineºti.
Sub îndrumarea inspectorilor de sector au fost dezbãtute tematicile stabilite, s-au
- 42 -
prezentat principalele probleme generate de reformele din educaþie, au fost cãutate
soluþii pentru a adapta noile cerinþele la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt.
Activitatea de perfecþionare a carierei didactice a reprezentat unul dintre
obiectivele prioritare ale fiecãrui dascãl din þcoala noastrã. Dupã înfiinþarea
claselor gimnaziale, ºcoala a fost vizitatã de numeroºi inspectori de specialitate,
învãþãtori ºi profesori metodiºti ce au verificat pregãtirea metodicã ºi ºtiinþificã a
dascãlilor noºtri. Prezentãm inspecþiile speciale ce au avut loc la ªcoala Pogana,
începând cu anul1961:
- la 10 martie 1961, Palade Victor, inspector metodist, efectueazã inspecþia
pentru obþinerea gradului didactic definitiv, învãþãtoarei Nechifor Lucia;
- în anul 1963 inspectorul metodist Vesel Virgil efectueazã inspecþia pentru
obþinerea gradului didactic definitiv, profesoarei Galben Viorica;
- la 27 aprilie 1966, profesoara Tofan Georgeta este inspectatã de cãtre
Bodescu Gheorghe-inspector metodist la Secþia învãþãmânt a raionului Huºi,
pentru obþinerea gradului didactic definitiv;
- în zilele de 17 ºi 18 decembrie 1970, Cãruþaºu Constantin efectueazã
inspecþia în vederea prezentãrii la examenul de gradul II, învãþãtoarei Botezatu
Georgeta;
- în ziua de 26 martie 1974 Grigoriu Viorica profesoarã metodistã, a
efectuat inspecþia specialã în vederea prezentãrii la examenul de definitivat,
profesoarei Rafailã Elena. Tot în acest an Obreja Mihai, directorul ºcolii din
Bogeºti, a efectuat inspecþia pentru obþinerea gradului didactic definitiv,
învãþãtoarei Simileac Georgeta;
- la 15 ianuarie 1975 profesorul metodist Iacob Ioan, a inspectat pe Caisân
Petru, profesor de istorie, în vederea prezentãrii l colocviul pentru obþinerea
gradului definitiv, iar la 15 mai, Mîþã Mihai profesor metodist a inspectat
profesoara de limba ºi literatura românã Opartov Ana, în vederea obþinerii gradului
didactic II;
- la 9 noiembrie 1976 învãþãtoarea Baºtea Mitriþa este inspectatã de cãtre
Gãlãþeanu Mihai, secretar ICPPD filiala Iaºi ºi Cezar Maria, inspector ºcolar, în
vederea obþinerii gradului didactic I:
- la 21 februarie 1979, învãþãtorul Pãscãlin Constantin de la ªcoala nr. 8
Bârlad a efectuat inspecþia pentru susþinerea gradului II, învãþãtoarei Banyai
Argentina; la 14 martie 1979, învãþãtorul Gîlea Aurel de la ªcoala nr. 8 Bârlad a
inspectat învãþãtoarea Gostin Georgeta, în vederea obþinerii gradului II La 21 mai
1979, Mîþã Dumitru, profesor de educaþie fizicã la liceul pedagogic Bârlad, a
inspectat profesoara Crãiveanu Georgeta în vederea obþinerii gradului II.
- la 5 martie 1980 o comisie formatã din profesor Cozma Teodor, profesor
Gheroaie Dumitru ºi învãþãtorul Obreja Mihai, a inspectat învãþãtoarea Ghica
Emilia, pentru obþinerea gradului I ; la 9 mai 1980 Sîrbu Nicolae profesor la Liceul
“Gh. R. Codreanu” Bârlad a efectuat inspecþia specialã profesoarei Rafailã Elena,
pentru obþinerea gradului II; la 10 mai 1980, Bolea Hildegart profesor la Grupul
- 43 -
ºcolar I.R. Bârlad a efectuat inspecþia specialã profesorului de matematicã Rafailã
Claudiu, în vederea obþinerii gradului didactic II; profesorul Busuioc Dumitru de la
ªcoala nr 3 Vaslui a efectuat inspecþia specialã, profesoarei de educaþie fizicã
Crãiveanu Georgeta, pentru obþinerea gradului didactic II; Dediu Tasia învãþãtoare
la Casa de Copii nr. 2 Bârlad, a inspectat învãþãtoarea Stoica Antoaneta, pentru
obþinerea gradului didactic II; la 13 aprilie 1980 Talaºman Dumitru, învãþãtor la
ªcoala nr. 8 Bârlad, a efectuat inspecþia specialã învãþãtoarei Gostin Georgeta,
pentru obþinerea gradului didactic II;
- în anul 1983 învãþãtorul de la ªcoala nr. 9 Bârlad, Obreja Mihai, a efectuat
inspecþia pentru obþinerea gradului didactic definitiv, învãþãtorului Galben Costel.
- în anul ºcolar 1984-1985 profesoara de biologie, Chirilã Polixenia, a fost
inspectatã de cãtre Liviu Þâþan, profesor la Liceul Industrial nr 2 “Al. Vlahuþã” din
Bârlad, în vederea acordãrii gradului didactic II;
- la 24 mai 1985 ºi 11 iunie 1986, profesorul de istorie Stan Ionel a fost
inspectat de cãtre Oltea Gramaticu, profesoarã la Liceul Industrial nr. 2 “Al.
Vlahuþã”, pentru susþinerea gradului didactic definitiv. Pe data de 29 mai 1985
profesoara de limba ºi literatura românã Coºeru Ecaterina a fost inspectatã de cãtre
Clisu Ecaterina, profesoarã la ªcoala nr. 4 Bârlad, în vederea susþinerii gradului
didactic II;
- pe data de 19 mai 1989 Bolea Hildegrad, profesor la Liceul Industrial nr. 1
Bârlad, a inspectat profesoara Grosu Florica, în vederea înscrierii la definitivat; pe
23 mai 1989 Muceag Maria, profesoarã la Liceul “Gh. R. Codreanu” Bârlad,
efectueazã inspecþia pentru înscrierea la definitivat a profesorului de limba
francezã, Niþã Mihai. Pe data de 9 decembrie 1989 o comisie formatã din profesorii
universitari Dimitriu Gheorghe, Petcu Ionel ºi profesorul Vesel Virgil, efectueazã
inspecþia pentru acordarea gradului didactic I, profesoarei Chirilã Polixenia:
- la 18 februarie 1992 învãþãtorul Oprea Gheorghe este inspectat de cãtre
Tudor Neculai, institutor la ªcoala nr. 7 Bârlad, în vederea susþinerii gradului II.
- la 30 aprilie 1993 învãþãtorul Galben Costel este inspectat de cãtre Andrei
Mãndiþa, inspector ºcolar, în vederea susþinerii gradului II;
- o comisie formatã din profesorul Gheorghe Corodescu, profesorul
Dumitru Sorin ºi învãþãtoarea Mãndiþa Andrei efectueazã inspecþia pentru
acordarea gradului didactic I, învãþãtorului Oprea Gigel, la data de 7 mai 1996;
- pe data de 12 martie 1998 Andrei Mãndiþa, inspector ºcolar, efectueazã
inspecþia specialã în vederea înscrierii la definitivat, învãþãtoarei Munteanu Ana –
Maria. În acelaºi an mai au loc douã inspecþii ºi anume : Tãmãºanu Constantin,
inspector ºcolar, efectueazã inspecþia pentru înscrierea la gradul al II-lea,
profesoarei Bulai Cipriana ºi Andrei Mãndiþa inspecteazã pe Crãiveanu Petrina în
vederea susþinerii examenului de definitivat;
- pe 19 mai 1999 Bahrim Vasile , inspector ºcolar, efectueazã inspecþia
pentru înscrierea la gradul didactic I, profesorului Mãrãºescu Virgil;
- pe data de 1 martie 2002 o comisie formatã din profesorii universitari
- 44 -
Nemþoi Gheorghe, Cecal Alexandru ºi inspectorul ºcolar Parfene Aurora,
efectueazã inspecþia specialã pentru acordarea gradului didactic I profesorului
Mãrãºescu Virgil, iar pe 26 martie 2002 inspectorul ºcolar Iftimi Ariadna
efectueazã inspecþia specialã, pentru înscrierea la gradul didactic definitiv,
profesoarei Ciobanu Cãtãlina;
- la 26 martie þi 18 mai 2004, a fost inspectatã învãþãtoarea Filip Mariana-
Irina, în vederea înscrierii la gradul didactic al II-lea, inspecþiile curente au fost
efectuate de cãtre institutorul metodist Radu Lenuþa þi învãþãtorul metodist Vrabie
Veronica. Tot în anul 2004, pe 22 aprilie þi 14 mai, inspectorul de specialitate
Dumitriu - Lupan Nuþa, efectueazã inspecþia curentã þi inspecþia specialã, în
vederea înscrierii la gradul didactic II, profesoarei Velicu Elena Daniela; în zilele
de16 februarie þi 13 octombrie 2005 profesorul meodist Cucoþ Rodica, efectueazã
la Þcoala Pogana douã inspecþii speciale profesoarelor: Cãpraru Lili, pentru
înscrierea la gradul didactic definitiv þi profesoarei Velicu Elena Daniela, pentru
înscrierea la gradul didactic I.

Referinþe bibliografice:

-Adãnãloaie N., Istoria învãþãmântului primar (1858-1918), Editura Cris Book

universal,Bucureºti,1998.
- Arhivele Naþionale Vaslui Fond : Revizoratul ªcolar al Judeþul Tutova, ªcoala Pogana.
- Arhiva Scolii Pogana, Dosarele comisiilor metodice.
- Arhiva Scolii Pogana, Rapoarte de activitate, 1961-2006.
- Registrul de inspectii

- 45 -
 “O naþiune are douã mari datorii: a cunoaºte trecutul sãu ºi a
respecta memoria celor ce ºi-au sacrificat avutul, activitatea
sau viaþa pentru ea.”
Profesor dr. C. Istrati,

Activitãþi extraºcolare de-a lungul timpului

ªcoala Pogana de astãzi, a moºtenit frumoase tradiþii din centenarul ce îl
sãrbãtorim ºi a reuºit sã pãºeascã pe calea deschisã de vrednicii noºtri înaintaºi
purtând cu mândrie fãclia aprinsã în 1907. Lumina binefãcãtoare a cãrþii a pãtruns
în cele mai adânci unghere ale satelor ºi se va strãdui sã dezvolte cu succes opera
primitã, cãci numai aºa se va putea spune cu conºtiinþa împãcatã, cã acest tezaur a
încãput pe mâini bune.
Dintotdeauna datoria fiecãrui învãþãtor a fost, ca munca sa, sã nu se uite:
datoria fiecãrui cadru didactic ce a trecut pe la Pogana a fost aceea de a preface ºi a
schimba lucruri care sã rãmânã peste ani, de a merge pe drumul realizãrilor în toate
domeniile de activitate.
Gândul nostru, acum la ceas aniversar ne duce cu adâncã recunoºtinþã cãtre
acei care ani de-a rândul au însufleþit, cu o nemãrginitã dragoste de copii ºi oameni,
ºcoala, ce avea sã joace un rol cultural de o importanþã deosebitã pentru satul nostru.
Capitolul acesta va ilustra în cuvinte simple ceea ce s-a realizat pe „ogorul
ºcolii ºi culturii neamului”, în afara clasei, mãrturii culese de-a lungul anilor de la
persoane care au pãstrat cu sfinþenie amintirile ºi pozele care atestã cele spuse,
mãrturii din documente ale ºcolii, documente ale vremii.
La începutul secolului al XX- lea activitatea pedagogicã, studiile ºi teoriile
didactice erau în plinã ascensiune. Pedagogul Constantin Dimitrescu–Iaºi,
pedagog ºi filozof, primul profesor de pedagogie la ªcoala Normalã din Bârlad,
spunea cã, educaþia este un fenomen social care trebuie sã sufere schimbãri impuse
de noi organizãri. Educaþia ajutã pe om sã se adapteze împrejurãrilor ºi stabileºte
echilibrul în interacþiunea dintre influenþele intenþionale ºi cele funcþionale.
Educaþia constituitã în sistem trebuie sã porneascã de la nevoile societãþii
respective, la un moment dat, filtrate prin prisma previziunii viitorului. Teoria ºi
practica în domeniul învãþãmântului, recomandã schimbarea sistemului educativ,
acesta sã depãºeascã graniþele ºcolii, iar mintea copilului sã fie îndreptatã spre
studiul întregii vieþi sau întregii naturi. Instrucþia se realizeazã în cadrul organizat
al ºcolii cu personal special pregãtit. Educaþia poate depãºi cadrul ºcolii, implicã ºi
persoane care nu au pregãtire pedagogicã corespunzãtoare. Acesta era cadrul si
direcþiile de orientare pedagogicã, teoriile în urma cãrora aveau sã se desfãºoare
activitãþile din ºcoala noastrã ºi la nivelul satului.
Izvorâtã din aceastã idee, ca un modest omagiu adus celor ce au trudit 100

- 46 -
de ani la ªcoala Pogana, vom prezenta câteva date legate de strãdania de a împlini
rostul a generaþii ºi generaþii de copii, activitãþi desfãºurate cu copiii, activitãþi
desfãºurate de cei care au slujit ºcoala ºi menirea ei.
La începutul învãþãmântului, în satul nostru, într-un sistem organizat, se
mergea pe ideea cã , educaþia trebuie sã dezvolte încrederea în forþele proprii ºi
pasiunea pentru cunoaºtere, interesul pentru descoperirile ºtiinþei, iar familiile sã-ºi
punã problema legatã de viitorul copiilor, potrivit aptitudinilor sale. Terenul
teoretic al principiilor pedagogice trebuia îmbinat cu practica pedagogicã, iar
aceastã mãreaþã operã invita dascãlii de la þarã, sã o punã în aplicare.
Venirea învãþãtorului Vasile Ifrim la Pogana ºi înfiinþarea ºcolii a însemnat
educaþie pentru copiii satului, formarea conºtiinþelor copiilor, tineretului, dar ºi a
pãrinþilor care trãiau timpuri grele, sãrãcie, lipsã de interes din partea celor care
diriguiau destinele sale. Greu, dar dorinþa ca sã fie ºcoalã în sat, sã înveþe toþi copiii
era mare. În ziua inaugurãrii ºcolii, s-a desfãºurat o mare adunare a oamenilor
satului la care au participat pãrinþi, copii, preotul bisericii cu familia, patroni,
revizori ºcolari. Oamenii care au participat la inaugurarea ºcolii erau cei ce aºteptau
ca odraslele lor „sã-ºi lumineze mintea” în satul Pogana ºi sã nu mai batã drumul la
Bogeºti, acolo unde mergeau copiii pânã la înfiinþarea ºcolii la Pogana.
Documentele atestã cã învãþãtorii aveau o pregãtire judicioasã. La venirea
în sate odatã cu înfiinþarea ºcolilor, învãþãtorii aveau „pregãtire folositoare
activitãþii pe care urma sã o desfãºoare în comunele rurale”, cunoºtinþe de
agriculturã, lucru manual, muzicã vocalã ºi era obligatoriu sã ºtie un instrument
muzical-în special vioara, fiind „indispensabilã de a se putea învãþa cu succes
cântul, fie simplu, fie coral în ºcolile primarie rurale ºi urbane”
În perioada de început a învãþãmântului la Pogana, revistele cu profil
pedagogic ºi literar, evidenþiau o propagandã culturalã care era întãritã prin legi ºi
ordine ale miniºtrilor ºi, prin care se spunea cã, învãþãtorii trebuiau sã asigure
culturalizarea satelor ºi ridicarea nivelului de trai. Învãþãtorii aveau de îndeplinit o
„totalitate de mãsuri ºi acþiuni de ordin intern ºi mai ales extraºcolar, pe temeiul
cãrora poporul este ridicat la o stare de mai bunã înþelegere a rosturilor lui”
Toate aceste sarcini ale învãþãtorilor vremii trebuiau îndeplinite cu multã
grijã ºi atenþie, deoarece activitãþile extraºcolare susþinute de aceºtia le-a atras în
1907, epitetul de instigatori, de susþinãtori ai þãranilor. Aceste acuzaþii, a fãcut ca
învãþãtorii sã dezbatã ori de câte ori au avut ocazia importanþa implicãrii lor în viaþa
satului, dar sã nu urmãreascã decât „interesul învãþãmântului ºi al poporului”.
Cam aºa se punea problema activitãþii extraºcolare la Congresul învãþãtoresc de la
Iaºi din anul 1909 congres la care participau învãþãtori din toate judeþele þãrii. La
acest congres, documentele vremii aratã cã nu toþi erau de acord cu aceste activitãþi
extraºcolare a învãþãtorilor , ba erau chiar împotriva iniþiatorului acestor activitãþi -
ministrul Spiru Haret.
Rezultatele muncii la catedra ºcolii, cu copiii de toate vârstele, le-a
popularizat învãþãtorul Vasile Ifrim, în cadrul Asociaþiei Învãþãtorilor a cãrui
- 47 -
preºedinte era, iar în revista „Duh Nou”- revista asociaþiei, publicã la lansarea
acesteia în anul1936, un articol „Îndemn”, care îndemna cei 400 de învãþãtori ai
judeþului sã scrie despre „toate domeniile de activitate dãscãleascã”.
Jãnicã Matei, nãscut la 24 noiembrie 1908 , fost elev al ºcolii Pogana, în
anii de dinaintea primului rãzboi, ne povestea adeseori, despre cât de greu a fost ca
elev al ºcolii: „tãbliþa”, cãlimara cu cernealã erau cele mai întâlnite, le aveau cei mai
mulþi dintre copii. Puþini erau cei care aveau manuale, cãlimarã cu cernealã, panã de
scris ori toc cu peniþã. Dar odatã scris erau obligaþi sã înveþe tot ce le dãdea
învãþãtorul, iar dupã învãþarea alfabetului toþi trebuiau sã ºtie sã citeascã
„ceaslovul”. Ulucile cu nisip nu lipseau din clasã. Era locul unde se scria, era
modalitatea de a se scrie, fãrã instrument de scris. Învãþãtorul scria literele
alfabetului pe planºe care erau afiºate pe pereþii clasei . În clasa I, orele de „cetire”
începeau prin citirea literei pe planºã, apoi arãtarea ei cu „beþiºorul”. Numai dupã
ce ºtiau bine litera, o recunoºteau pe planºã, pe cãrþile învãþãtorului, învãþau
scrierea acesteia cu degetul în nisip: apoi pe tãbliþã. Odatã ºtiut alfabetul, cãrþile de
rugãciune, „ceaslovul”erau prezente mereu în clasã.
În clase erau copii de toate vârstele, mai mari, mai mici dupã cum au avut
pãrinþii posibilitatea sã-i dea la ºcoalã. Preotul continua la bisericã ceea ce
învãþãtorul fãcea la clasã: citirea bibliei, a feluritelor cãrþi bisericeºti, învãþarea pe
de rost a rugãciunilor, dar ºi a poeziilor patriotice.
Învãþãtorul era cel care organiza ºezãtorile sãteºti. Acestea erau prilej de
distracþie, dar scopul lor era participarea a cât mai multor persoane, ºtiutori, dar ºi
neºtiutori de carte unde se învãþa din auzite.Uneori se fãcea treabã în folosul ºcolii,
dar de cele mai multe ori, scopul era ca fetele sã deprindã lucrul de mânã, iar bãieþii
modelarea lemnului, împletitul rãchitei sau de multe ori, „cusutul opincilor, a
cuºmelor de miel”.
Noemia, una din fetele învãþãtorului Vasile Ifrim, astãzi, la o frumoasã
vârstã, în Iaºi, povesteºte cu nostalgie de acele dupã amiezi de iarnã. Iarna erau mai
dese aceste ºezãtori, pentru a nu „strica þãrãnimea de la treburile câmpului”, aºa
cum erau îndrumaþi sã facã învãþãtorii satelor. Învãþãtorul aduna copiii, tineretul,
ba chiar pãrinþii acestora ºi fãcea cu ei activitãþi diverse; la aceste întâlniri nu
lipseau ziarele vremii, aduse de învãþãtor, care treceau din mânã în mânã.
Serbãrile de Crãciun erau cele mai frumoase momente, atât pentru copii,
dar ºi pentru pãrinþi, pentru învãþãtorul care le pregãtea. Ghiþã Galben povestea cu
mulþi ani în urmã, despre ºcoala pe care o fãcuse el, cum, cu ocazia pregãtirii
serbãrilor de Crãciun erau primiþi toþi copii din sat, tineretul se aduna în grupuri ºi
cum împreunã cu „domnul” pregãteau „Vãlãret”,”Haiducii” „Steaua”, colinde.
Copiii care stãteau la „bordeie” erau ajutaþi sã înveþe colinde, pluguºorul pentru a
nu se face de râs când umblau prin sat. Cei mai mulþi dintre aceºti copii nu aveau
posibilitatea sã meargã la ºcoalã, iar învãþãtorul fãcea cu drag pentru ei aceastã
muncã. Sãrbãtorile de iarnã erau o adevãratã comoarã: copiii indiferent de starea
lor materialã toþi mergeau prin sat cu uratul, pe la cei mai înstãriþi, mai bogaþi.
- 48 -
 Cercetãºii României era organizaþia pentru tineret, constituitã în anul
1914 care avea în rândurile sale pe cei mai buni fii ai satului care organizau tot felul
de manifestãri ,cu diferite ocazii. Cercetaºii erau puþini la Pogana; aceºtia îl
sprijineau pe învãþãtor sã organizeze excursii în împrejurimile satului, în oraº. Erau
chiar activitãþi organizate de cercetaºi: lecturile cercetaºilor, învãþarea poeziilor
patriotice, acte de binefacere organizate sub supravegherea învãþãtorului ºi a
comitetului ºcolar. Cu ajutorul preotului ºi a celor câþiva crâºmari din sat, cercetaºii
împreunã cu învãþãtorul împãrþeau de sãrbãtori haine ºi dulciuri copiilor sãraci.
Cercetaºii erau buni povestitori ai istoriei naþionale. Întâmplãri ºi povestiri cu ºi
despre cercetaºi ºtia Titi Gheorghiu bãiat de crâºmar. Cercetaºii îi învãþau pe cei din
sate sã devinã buni crescãtori de animale, altoitori de pomi. Tineri cercetaºi nu
puteau fi decât tineri care au învãþat ºi care aveau un minim de pregãtire ºi mai ales
dragoste de sat ºi oameni.
Perioada interbelicã a fost deosebitã pentru învãþãmântul de la Pogana.
Dupã întoarcerea din primul rãzboi a învãþãtorului rãnit la Turtucaia, învãþãmântul
a continuat cu multe greutãþi. Învãþãmântul românesc, ca de altfel tot poporul
român, îºi afirmã o nãzuinþã legitimã de reorganizare ºi de asanare a rãnilor
rãzboiului, o tendinþã de democratizare, elaborare de legi, economice, culturale ºi a
unor legi ºcolare.
„Legea Serviciului Social”prin reformele sale ºi îndemnul M.S. Regele
face ca ºcoala sã deþinã tutela moralã a satului. Învãþãtorul avea de luptat cu
administraþia comunalã sau diverºi funcþionari. În afarã de orele care se desfãºurau
cu greutate, copiii fiind de toate vârstele, învãþãtorii trebuiau sã aibã multe activitãþi
care erau greu de îndeplinit. Era nevoie ca învãþãtorul sã desfãºoare activitãþi în sat
cu sãtenii, sã þinã o evidenþã a lucrului la „câmpurile de experienþã”, loturile
ºcolare, întreaga activitate culturalã de la nivelul satelor, sã organizeze serbãri
ºcolare la Ziua regelui, la Ziua eroilor, concursuri între ºcolile de la Bogeºti,
Mãscurei ºi Cârjãoani.
Activitãþile extraºcolare erau iniþiate ºi susþinute de minister. O notã
conform Ordinului Ministrului din 10- 05 -1929 trimisã tuturor ºcolilor arãta cã,
învãþãtorii rãspundeau de”Sãdirea unui stejar în curtea ºcoalelor” activitate ce a fost
îndeplinitã de învãþãtor ºi de cãtre elevii de la ºcoala Pogana. Toþi sãtenii ºtiu cã în
jurul ºcolii au existat întotdeauna copaci, pomi. Publicistica pedagogicã
evidenþiazã promovarea unei „ºcoli a muncii” adaptatã pe mãsura capacitãþii
ºcolarilor.
Învãþãtorul Vasile Ifrim a activat mult în organizaþii ºi societãþi din oraºul
Bârlad, aceastã activitate fiind ºi în beneficiul copiilor de la Pogana. Fata lui,
Noemia, spune cã a cãlãtorit mult în interesul acestor organizaþii, a participat la
întâlniri la nivelul þãrii, la congrese, a avut contribuþii la promovarea unor principii
pedagogice a învãþãmântului din România. Deplasarea o fãcea foarte uºor cu
docarul care îl avea, cu cãruþa. Deplasãrile, spune dânsa, nu erau o problemã.
Vasile Ifrim fiind deschis noului, receptiv ºi un bun pedagog, a fost cooptat în
- 49 -
organizaþii si societaþi din Bârlad, a colaborat cu reviste de specialitate, ºi nu numai,
a deþinut funcþii în aceste organizaþii. A fost membru al Asociaþiei generale
învãþãtorilor din România ºi preºedintele Asociaþiei învãþãtorilor tutoveni.
Articolele sale publicate în presa timpului îl situeazã printre dascãlii de vazã din
zona Tutova. A fost membru fondator al revistei „Duh Nou” , care a apãrut în anul
1936, alãturi de I.C.Antonovici, nume cu rezonanþã în istoria culturii bârlãdene. A
activat ca membru al Bãncii Populare a Învãþãtorilor, ca ºi contabil. Activitatea sa
extraºcolarã a fost deosebitã; aceastã activitate îl promoveazã apoi ca revizor
ºcolar , locul sãu la Pogana, fiind luat de ginerele sãu, domnul învãþãtor, Ioan
Rafailã.
Strãjeria a fost o organizaþie pentru tineri, care avea ca scop întãrirea
românismului. ªcoala împreunã cu preoþii, ceilalþi funcþionari ai satului sprijineau
strãjeria care deschidea o erã nouã, care în lumina noilor legi trebuia sã promoveze
satul românesc ºi cu el neamul românesc. Strãjerii animau tot în jurul lor creând o
nouã stare de spirit. Strãjeria ocupa un important segment din activitatea
învãþãtorilor.
Moº Jãnicã Tudose gospodar al satului, fost strãjer, elev al învãþãtorului
Rafailã Ioan, povesteºte cum, în anul 1939 a fost primit în rândul Organizaþiei
strãjereºti. Momentul a rãmas unic, de neuitat pentru el. Cu mult timp înainte mama
îi cususe o cãmaºã cu fir roºu ºi albastru , culorile regelui. Primirea în „cuibul
strãjeresc” de la ºcoala din Pogana a fost cel mai important moment din viaþa lui.
Aceste momente sunt unice în viaþa multor copii din acea vreme. Pregãtirea
acestora se fãcea în zile cu program specific, când toþi copiii învãþau poezii
patriotice, cântece. Deviza strãjerilor era „Dreptate ºi onoare”.
Impresionante sunt amintirile din acea perioadã a foºtilor elevi;
impresionante versurile. Moº Jãnicã Tudose recitã ºi acum de parcã abia ar fi
învãþat, „ De ziua eroilor”:

Venim azi la groapa voastrã O, a Voastrã sfântã jertfã,

Sã v-aducem închinare Toþi românii o-nþeleg
Vouã, ce cu-al vostru sânge Cãci a-þi înãlþat în slavã
Ne-aþi dat România mare! Cinstea unui neam întreg.
Lin vã fie –acuma somnul
ªi în pace fiþi cu toþii,
Iar la vreme de nevoie,
Tot ca voi vor fi nepoþii!
Profesor Iordache Feodor, acum pensionar, fost elev al învãþãtorului Ioan
Rafailã, Stupu ªtefan, Jãnicã Tudose sunt printre cei care ºi în zilele noastre
concureazã cu elevii noºtri la recitat, atunci când ne întâlnim la bisericã de Ziua
eroilor.
O sarcinã deosebit de importantã a învãþãtorilor era þinerea în ordine a
- 50 -
carnetelor individuale ale elevilor cu notele pe care le primea la clasã, dar în care
însemna ºi scria tot ce fãcea elevul ºi în timpul din afara orelor, sarcinile ce le avea
de îndeplinit.
În ce priveºte aranjamentul claselor din perioada anilor , '30-'40 erau fãcute
recomandãri cu ocazia întâlnirilor învãþãtorilor, a seminariilor pedagogice: decorul
claselor sã se schimbe de mai multe ori pe an, sã se foloseascã flori în clasã, astfel,
copii sã deprindã dragostea pentru frumos ºi dragostea pentru naturã. Desenele,
peisajele, tablourile completau imaginea ce þi-o oferea clasa la intrare. Nu lipsea
din materialul decorativ al claselor emblema þãrii sau alte embleme, care se refereau
la „sentimentele capitale”. Cornelia Armaºu, fostã Mãzãreanu, inginer horticol,
fostã elevã a învãþãtorului Ioan Rafailã ºi a ºcolii Pogana, îºi aminteºte cã, la
intrarea în clasã erau pe peretele din faþã, stema þãrii ºi icoana Maicii Domnului cu
pruncul, imagini care au însoþit-o toatã viaþa ºi care i-au cãlãuzit paºii.
Dupã anul 1940, vine de la ªcoala Bogeºti la Pogana învãþãtorul
Gheorghe Mãzãreanu. Activitatea extraºcolarã susþinutã de Gheorghe Mãzãreanu
la nivelul satului, cu femeile ºi tinerii din sat, în afara lucrului la clasã, sunt relatate
cu drag ºi astãzi de cei care i-au fost elevi, de cei care i-au ascultat trilurile viorii
sale. Seratele cu femeile din sat, atelierul de împletituri din rãchitã ºi papurã sunt
amintiri relatate de fetele învãþãtorului, devenite distinse cadre didactice ale ºcolii
Pogana, urmând exemplul, nu mai puþin distinsului tatã.
Activitatea ºcolarã ºi extraºcolarã se desfãºoarã cu lipsuri materiale
cumplite, cu dificultãþi economice ºi se abandoneazã ideea”ºcolii muncii” ca fiind
favorabilã salvãrii naþionale. Naþionalismul exagerat a pãtruns ºi în ºcoli ºi nu a
fost uºor pentru învãþãtorii de atunci, sã facã faþã presiunilor de tot felul, ordinelor
controversate. Cântecele legionare, au dat târcoale ºi ºcolii Pogana, dar nu existã
nimic controversat care sã fie comentat. La ªcoala Pogana toate aceste schimbãri au
fost asumate ºi au fost evidenþiate în activitãþile cu elevii de cãtre cei doi învãþãtori
Ioan Rafailã ºi Gheorghe Mãzãreanu.
Anii grei ai foametei, schimbãrile care aveau loc la nivelul învãþãmântului,
dar si schimbãrile economice, sociale au fãcut ca acei ani sã fie , poate, cei mai grei
din istorie. Instaurarea unui partid care cuprinsese aproape toate þãrile din Europa,
politica stalinistã, sovieticã care sprijinise comuniºtii români sã cucereascã
întreaga putere în stat, avea ca urmãri schimbarea învãþãmântului. Ca o mãsurã
stalinistã importantã a fost ºi aceea cã, legea învãþãmântului obliga sistemul de
învãþãmânt sã serveascã noului regim.
Realitatea educativã stabilea elemente pozitive ºi negative. Sistemul politic
instalat dupã abdicarea regelui în 1947 a schimbat din temelii structura
învãþãmântului. O nouã Lege a Învãþãmântului se vota la 3 august 1948 care a fost
unificat ºi laicizat. Actul educaþiei este recunoscut acum în întreaga lume ca
principalul mijloc de dezvoltare, acest fapt reflectându-se în Declaraþia universalã a
drepturilor omului document adoptat de Adunarea Generalã a Organizaþiei
Naþiunilor Unite la 10 decembrie 1948, articolul 26, primul punct, „orice persoanã
- 51 -
are dreptul la educaþie”.
Trecerea la învãþãmântul gimnazial ºi la ºcoala Pogana, a adus alte ºi alte
cadre didactice, alte ºi alte schimbãri. Activitãþile chiar dacã aveau un caracter
patriotic exagerat ele au fost fãcute cu responsabilitate, cu convingerea cã e spre
binele copiilor, spre binele satului. Foºti elevi se întorc în sat ca profesori, iar
activitãþile desfãºurate, serbãrile, întâlnirile cu personalitãþi, veterani ai rãzboiului,
expoziþii, concursuri aveau un singur scop: formarea unei generaþii active, cu
dragoste ºi dorinþã de ºtiinþã, cu dragoste de þarã. Exemplele cele mai evidente
sunt: profesor Feodor Niculiþã, Feodor Iordache, Rafailã Claudiu.
Cadrele didactice au adoptat aceste noi direcþii, cãutând sã facã cât mai mult
pentru copii, sã le deschidã orizontul cunoaºterii prin orice mijloace, chiar dacã
implicarea politicii în ºcoli era evidentã, devenind obligatorie. Serbãrile în aer
liber, concursurile de recitãri, dansurile populare, ºezãtorile la care îºi aduceau
contribuþia ºi cadrele didactice, au rãmas ºi în aceastã perioadã modalitãþile de a
transmite copiilor cât mai multe informaþii, de a-i forma pentru lumea ºi viaþa care
prindea un altfel de contur.
Activitãþile extraºcolare au fost direcþionate în funcþie de organizaþiile care
au început sã aparã dupã schimbarea regimului. În 1948, rezoluþia Plenarei
Comitetului Central al Partidului Comunist Român care guverna þara, ce devenise
republicã la 1 decembrie 1947, stabilea organizarea largã, de masã a tinerilor.
Cele mai importante organizaþii au fost Organizaþia de pionieri ºi
Uniunea Tinerilor Comuniºti. Începând cu 1976 s-a înfiinþat ºi Organizaþia
„ªoimii Patriei”, organizaþie care cuprindea copiii preºcolari ºi ºcolari cu vârste
între 4 ºi 7 ani. Organizaþia pionierilor era „organizaþie politicã, vlãstar devotat
partidului ºi poporului, care, împreunã cu celelalte organizaþii de copii ºi tineret,
contribuie la formarea viitorilor comuniºti”. În þarã primele detaºamente de
pionieri au apãrut în aprilie 1949 ºi cuprindea copii cu vârstele între 7-14 ani.
La ºcoala Pogana cravatele roºii au apãrut în primãvara anului 1956.
Organizaþiile de pionieri erau conduse nemijlocit de partid care încredinþase sarcina
îndrumãrii unitãþilor ºi detaºamentelor de pionieri, cadrelor didactice în calitate de
comandanþi - instructori. Primul instructor a fost învãþãtorul Ioan Rafailã, urmat
apoi de învãþãtorul Mãzãreanu Gheorghe ºi alþii. Profesor Elena Rafailã a deþinut
funcþia de instructor comandant o lungã perioadã, 1970 - 1984. Între anii 1984 ºi
1989 comandant al organizaþiei de pionieri a fost profesorul Petru Vasilache .
Aºadar, sarcini, regulamente, legi, altele, care puneau învãþãtorii, cadrele
didactice sã facã ºi altceva decât sã predea Citirea, sã înveþe copiii a scrie,
Matematica sau Istoria, aºa cum era ea scrisã.
Activitãþile extraºcolare care au fost fãcute de cadrele didactice, în anii
care au urmat au contribuit, alãturi de programa ºcolarã parcursã, la formarea ºi
dezvoltarea unei anumite laturi a conºtiinþei copiilor, la formarea unor principii
morale, indiferent de curentele ºi indicaþiile primite.
Una din condiþiile care asigura eficienþa activitãþilor pioniereºti menite sã
- 52 -
contribuie la ridicarea nivelului pregãtirii ºcolare a pionierilor era corelaþia dintre
activitãile extraºcolare ºi cele desfãºurate în procesul de învãþãmânt. Activitãþile
pioniereºti consolidau ºi suplimentau cunoºtinþele dobândite de copii în ºcoalã fãrã
a-l supraîncãrca. Asta a fost partea teoreticã, pentru cã practica de zi cu zi, a
demonstrat ani de-a rândul, cã era alta: copii erau supraîncãrcaþi cu informaþii
absolut inutile, cu sarcini multe, uneori greu de îndeplinit.
Lumea satului era, mai întotdeauna, una purã prin formaþie, pãrinþii copiilor
având , la începutul perioadei, altã educaþie, s-a reuºit sã se pãstreze un anumit
cult: cultul tradiþiei rurale, a respectului faþã de valorile satului care veneau din
timp. Asta cu ajutorul cadrelor didactice care nu întotdeauna erau de acord cu
„sarcinile” trasate ºi care aveau ºi o conºtiinþã liberã. Atâta timp cât erau rezultate
bune la învãþãturã, nu avea nici o importanþã cã erau închinate partidului, sau cã
elevii luau numai note bune, purtând la gât cravata de pionier.
Excursiile ºcolare, au fost activitãþi care au dezvoltat ºi lãrgit orizontul de
cunoaºtere a copiilor, au îmbogãþit informaþiile lor despre þara noastrã. Odatã cu
dezvoltarea infrastructurii din þarã, a mijloacelor de transport, aceste activitãþi au
devenit cele mai atractive, chiar dacã au fost, unele modeste, altele mai extinse, mai
complexe. Pentru acest gen de activitate întotdeauna au existat cadre didactice care
s-au implicat ºi au reuºit lucruri deosebite cu elevii de toate vârstele. În 1967,
învãþãtoarea Georgeta Gostin a fost un „suflu” nou venit în ºcoalã, cu intenþii clare
de cultivare a noului ºi a diversificãrii activitãþii, cu o pregãtire pe mãsurã dobânditã
în Institutul Pedagogic. Pregãtirea unei excursii la Bucureºti cu elevi din clasele I-
IV a fost ceva inedit, atât pentru învãþãtoare, cât ºi pentru participanþi. Mi-au spus-
o chiar unii dintre ei, o confirmã doamna învãþãtoare ºi pozele. În vara lui 1967,
imediat dupã încheierea anului ºcolar un grup de copii, împreunã cu doamna
învãþãtoare, au plecat în excursie la Bucureºti fãrã a avea o cazare asiguratã: dar
doamna învãþãtoare a rezolvat ducând copii în casa unei veriºoare care le-a asigurat,
pe lângã un pat ºi „ceva de mâncare, când se întorceau seara sleiþi de curiozitate ºi
multitudinea de lucruri vãzute”. ”Casa Scânteii, Grãdina Botanicã, Muzeul Satului,
atâtea ºi atâtea lucruri pe care nici pãrinþii lor nu le ºtiau” au fost în bagajul lor de
cunoºtinþe la întoarcerea în sat; dupã o noapte dormitã, de data asta, chiar în casa
învãþãtoarei care trebuia sã-i adãposteascã pânã a doua zi, când era autobuzul spre
Pogana. Pozele fãcute atunci, apoi desenele inspirate de cele vãzute au fost
subiectul unei expoziþii la începutul anului ºcolar urmãtor. Acestea au evidenþiat
dãruirea ºi dorinþa învãþãtoarei, de a lumina minþile copiilor, chiar cu unele mici
sacrificii de la o vârstã fragedã.
Oraºele Iaºi, Galaþi, Bacãu, Suceava, Munþii cu staþiunile Durãu, Lacul
Roºu, Sovata, Mirceºtii lui Alecsandri, Ipoteºtii lui Eminescu, Mãrãºeºti cu
Mausoleul, Valea Oituzului, Valea Prahovei, Delta Dunãrii au fost puncte
selectate pentru excursiile care s-au derulat de-a lungul anilor de cãtre dascãli
inimoºi ºi cu dorinþã de a da cei mai bun pentru elevi. Elena Rafailã, Maria Filiche,
Chirilã Polixenia, Lovin Monica, Stan Ionel, Cotoranu Marilena, Crãiveanu
- 53 -
Georgeta sunt doar câteva nume de doamne ºi domni profesori care au strãbãtut
þara împreunã cu copiii, pentru a le face cunoscute frumuseþile þãrii noastre.
Expediþiile ºcolare au fost activitãþi susþinute cu mare dragoste ºi interes
de profesor Georgeta Crãiveanu, în anii 1982 ºi 1986. Trenul, autobuzul,
bicicletele au fãcut distanþa mai micã între Pogana ºi Iaºi, Durãu, Lacul Roºu.
Purtatul rucsacului în spate cu cele necesare gãtitului ºi îmbrãcatului nu erau o
povarã aºa de mare când frumuseþile vizate întreceau orice aºteptare. Instalarea
cortului era exersatã mai întâi în curtea ºcolii dupã care se pleca în cãlãtoriile care
parcã au fost mai frumoase decât orice altã activitate.
Taberele pioniereºti, ºcolare erau cea mai eficientã modalitate de
petrecere a vacanþei, pe o perioadã determinatã de timp într-un cadru pitoresc.
Taberele se încadrau formelor muncii politico-educative cu pionierii, dar au
adoptat ºi unele trãsãturi particulare: asigurarea unor condiþii de odihnã pentru
refacerea forþelor fizice ºi psihice, dupã eforturile depuse în timpul unui an ºcolar.
Comandanþii instructori de unitate, de detaºament erau ºi cei care însoþeau copiii în
tabere.Taberele erau de mai multe feluri: de odihnã, de instruire a activului
pionieresc, de muncã patrioticã, cultural-artistice – de pregãtire a celor cu calitãþi
artistice, de apãrare a patriei. De asemenea, erau tabere judeþene, naþionale,
internaþionale.
Elevul Spridon Cristian a participat la tabãra internaþionalã de la Varna
–Bulgaria, tabãrã care promova o mai bunã cunoaºtere a copiilor de pe toate
meridianele lumii ºi promovarea pãcii ºi prieteniei între copiii de pretutindeni.
Întotdeauna elevi de la Pogana au participat la tot felul de activitãþi pe perioada
vacanþelor, alãturi de cadre didactice care au rãspuns „prezent”întotdeauna. Eleva
Camelia Spridon a fost locþiitor al comandantului organizaþiei judeþene a
pionierilor, iar activitãþile la care a participat i-au asigurat un merituos loc în
ierarhia celor mai buni elevi ai ºcolii.
În tabere de apãrarea patriei ºi premilitarã de la Vaslui ºi Bârlad au fost
elevi de ºcoala Pogana, în special cei de clasa VII-a ºi a VIII-a. Elevii întorºi de
acolo aveau deja, o agendã mai bogatã cu exerciþii ºi elemente de iniþiere, de
însuºire a unor cunoºtinþe ºi deprinderi practice, pentru formarea rezistenþei la
efort, a capacitãþii de învingere a greutãþilor, educãrii voinþei, curajului, disciplinei
ºi întrajutorãrii, cu tot felul de cântece, versuri, jocuri distractive.
Taberele de odihnã erau cele mai întâlnite ºi, bineînþeles, forma de tabãrã
cea mai frecventatã. Erau copii care mergeau în astfel de tabere ca, rãsplatã ºi
recunoaºtere a meritelor lor la învãþãturã, uneori gratis pentru anumiþi elevi, dar
erau tabere plãtite, la preþuri uºor de suportat de pãrinþi, tabere care erau aºezate în
cele mai frumoase locuri din þarã, la mare ori la munte. Chirilã Polixenia, Elena
Rafailã, Emilia Ghica, Taciu Maria au fost cadre didactice care au însoþit pionierii
în taberele de la Sovata, Ipoteºti, Botoºani, Cãprioara. Începând cu anii '60, elevii
din clasele mari, alãturi de cei din licee, participau la taberele de muncã patrioticã
unde efectuau diferite munci-sãpat ºanþuri pentru irigaþii, plantat pomi, copaci, etc.
- 54 -
 Munca patrioticã reprezenta o componentã de bazã a sistemului educaþiei
prin muncã, caracteristicã educaþiei patriotice a pionierilor ºi ºcolarilor. Aceastã
formã de activitate urmãrea formarea ºi dezvoltarea dorinþei de a munci în folosul
þãrii, de a pãstra ºi spori avutul obºtesc. Teoretic, era aderarea, liber consfinþitã,
voluntarã, la îndeplinirea unor sarcini obºteºti. Practic, era obligarea elevilor ºi
cadrelor didactice, atât a elevilor de gimnaziu, cât ºi a celor de liceu sã participe,
toamna, în special, la recoltarea legumelor, fructelor, strugurilor. Ordine ale
ministerului, prin note telefonice cu caracter de obligativitate, instituiau practica
agricolã de toamnã cam o lunã de zile în fiecare an ºcolar, mai ales începând cu
mijlocul anilor '70 pânã în 1989. Se întâmpla acest lucru, deoarece þãranii plecase la
oraº unde prin calificãri scurte, deveneau muncitori în fabrici, iar agricultura era
fãcutã de femeile din sat, de bãtrâni. Astfel, pionierii ºi ºcolarii erau cei care
trebuiau sã adune recolta de pe câmp, din livezi, din vii.
Aceastã formã de activitate era diversã, în diferite domenii: ºcolarii din
clasele mici aveau sarcini în funcþie de vârstã cu semnificaþii sociale diferite, de la
munca de autoservire ºi autogospodãrire, pânã la acþiunile obºteºti cu finalitate
socialã. Îngrijirea ºi buna gospodãrire a claselor, a spaþiilor ºi dotãrilor ºcolare, a
terenurilor sportive ºi de joacã, a grãdinilor ºcolii erau activitãþi nelipsite din
calendarul de activitãþi pioniereºti. Creºterea animalelor mici, a albinelor, a
viermilor de mãtase, ca ºi strângerea deºeurilor de hârtie, fier vechi ºi a borcanelor
erau activitãþi la care erau supuºi copiii în perioada comunistã.
Acþiuni ca „Sãptãmâna muncii patriotice”, „Sãptãmâna primãverii”,
„ªcoala noastrã ca o floare”,”Spic cu spic, patriei snop”, „Fiecare pionier –un pom,
o floare”,”Nici muncã fãrã pâine, nici pâine fãrã muncã”,”Fruntaº în munca
patrioticã”, erau modalitãþi de îndeplinire a obiectivelor propuse de
comandamentele pioniereºti în baza „indicaþiilor” primite.
Obligativitatea acestei forme de activitate a fãcut ca elevii de la ºcoala
Pogana sã aibã o importantã contribuþie în muncã, în urma cutremurului din 4
martie 1977, când elevi de toate vârstele, alãturi de cadrele didactice ºi muncitori,
au fãcut tot ce se putea pentru a a ridica pereþii cãzuþi ai ºcolii, dar ºi a unei anexe,
dând forma ºi structura ºcolii ce a rãmas pânã în zilele noastre.
Unul dintre cele mai importante domenii ale muncii pioniereºti l-au
constituit concursurile ºcolare, serbãrile, activitatea cultural-artisticã, ocazionate
de diferite evenimente istorice. Evocãri la monumente istorice, întâlniri cu
veterani de rãzboi, cu activiºti de partid ºi de stat, oameni de ºtiinþã, de culturã, „eroi
ai muncii socialiste”, vizite la muzee ºi case memoriale au fost activitãþi care s-au
fãcut la ºcoala Pogana cu aproape toþi elevii, în toatã perioada menþionatã. Dintre
acestea, semnificative sunt concursurile „Republicã mãreaþã vatrã”,”Drum de
glorii”,”Cântarea României”,”Imn conducãtorului iubit”,”Copilãrie fericitã” unde
elevii, pionierii valorificau creaþia literarã (poezie, prozã, dramaturgie, creatie
cinematograficã). Cadre didactice, cum ar fi: Tofan Georgeta, Chelaru Georgeta,
Coºeru Ecaterina, Crãiveanu Georgeta, Pisicã Pompiliu, Rafailã Elena, Verga
- 55 -
Gabriela, Stan Ionel ºi mulþi alþii au oferit întotdeauna programe deosebite, au
implicat elevii în absolut toate formele de activitãþi cultural artistice.
Au fost foarte multe concursuri literare desfãºurate de profesorii de limba
românã:”Recunoaºte personajul”,”Dacã ºtii, continuã...”,”Cine ºtie sã recite”,”Cel
mai bun recitator”. Concursurile între elevi erau din toate domeniile ºi se
desfãºurau atât la nivelul ºcolii, cât ºi a comunei ,la nivel zonal, sau judeþean.
Elevii de la ºcoala Pogana au obþinut premii la astfel de concursuri. Lansarea de
carte ºi întâlnirea cu scriitorul Constantin Clisu ºi criticul literar Virgil Cuþitaru ºi
alte activitãþi iniþiate ºi susþinute de Emilia Cãtãnoaia, profesor de limba românã în
anul 1987 au fost activitãþi cu un conþinut deosebit prin care elevii au fãcut
cunoºtinþã cu cartea adevãratã ºi autorul ei, cartea care le prezenta modele de viaþã,
exemple pozitive din viaþa copiilor.
Olimpiadele pe obiecte erau posibilitãþi de afirmare a elevilor, dar ºi a
profesorilor: Cristina Ariton elevã a ºcolii a participat la olimpiada de Limba ºi
Literatura românã, faza judeþeanã, profesor Elena Rafailã, elevele Camelia
Spridon, Gina Stupu, Mitu Dorina au participat la olimpiada de biologie.
Întâlnirile cu personalitãþi ale vieþii social-politice ºi ºtiinþifice, cu
muncitori fruntaºi, cu membri marcanþi ai Partidului Comunist, þãrani, foºti elevi,
medici, aveau ca scop stimularea permanentã a eforturilor copiilor ºi a dorinþei lor
de a obþine rezultate din ce în ce mai bune la învãþãturã. Întâlniri deosebite pentru
elevi erau ºi cele ce se organizau între ºcoli: erau distractive, erau benefice pentru
copii ºi cadre. Elevii ºcolii nr. 4 din Bârlad au fost la Pogana, iar elevii din Pogana
au vizitat pe cei din Bârlad. Elevii au legat prietenii, au cunoscut ºi alte preocupãri
ale colegilor lor, iar cadrele didactice au schimbat impresii, au împãrtãºit din
experienþa proprie. ªcoala nr.7 din Bârlad, ºcoala Perieni, au fost ºcoli vizitate de
elevii ºcolii Pogana, fiind apoi gazde pentru acestea. Concursuri distractive,
momente frumoase, hora prieteniei erau activitãþi desfãºurate împreunã ºi care au
rãmas în amintirea copiilor.
ªezãtorile ºcolare cuprindeau în programul lor pionieri ºi ºcolari de toate
vârstele. Imagini de-a lungul anilor evocã grupuri de eleve care lucrau coseau,
împleteau, croºetau, ºi cum nu putea lipsi distracþia erau ºi acordeoane la care
cântau Costel Petrea ºi Costel Milea. Aceste ºezãtori erau îndrumate de Georgeta
Chelaru, Georgeta Crãiveanu, Elena Rafailã.
Cercurile ºcolare erau activitãþi interesante unde copiii erau înscriºi dupã
aptitudini, înclinaþii, unde se cultiva interesul ºi pasiunea copiilor pentru tehnicã,
artã, ºtiinþã, se dezvolta inventivitatea ºi creativitatea, capacitatea de organizare ºi
petrecere a timpului liber ºi util. Cercul Foto condus de profesor Georgeta Chelaru a
avut o activitate deosebitã, dovadã, cã, arhiva ºcolii, a unitãþii de pionieri, albumele
ºcolii au multe poze în multe ipostaze, ilustrând multe activitãþi. Cercul „Sanitarii
pricepuþi” a fost înfiinþat ºi condus cu succes de profesor Polixenia Chirilã.
Succesele acestui cerc, premiile, diplomele obþinute la faze superioare-judeþene,
naþionale sunt ºi acum mândria foºtilor elevi. Gina Stupu, Camelia Spridon, Dorina
- 56 -
Mitu, Doina Recea, Cristian Spridon, Cristina Ariton, Liliana Huian pãstreazã
distincþiile, dar ºi pozele care atestã cã puteau fi cei mai buni ºi de la Pogana,
împreunã cu profesoara lor Polixenia Chirilã. Cercul de pirogravurã a activat mulþi
ani la Pogana, elevi de toate vârstele ºi-au exprimat talentul, au exersat capacitatea
de creaþie, cercul fiind îndrumat de profesor Georgeta Chelaru. Lucrãri executate
de elevi ºi creaþii ale acestora au împodobit sãlile de clasã.
Expoziþiile cu lucrãri ale copiilor din cadrul cercurilor ºcolare, cu
fotografii din timpul tuturor activitãþilor, excursiilor, cu desene ºi alte obiecte create
în cadrul activitãþilor extraºcolare au fost în permanenþã concepute ºi expuse în
holul ºcolii în locuri special amenajate. De amenajarea lor se ocupa fiecare cadru
didactic, iar momentele alese erau 8 martie, sfârºitul anului ºcolar, sãrbãtori
prilejuite de zile diferite ºi evenimente diferite.
„Patrula Circulaþiei” cerc condus de profesor Emilia Cãtãnoaia a dus
faima ºi prestigiul ºcolii la faze superioare, la judeþ unde elevii bine instruiþi
cunoºteau regulile de circulaþie ºi fãceau faþã oricãrui gen de concurs. Distincþiile,
premiile primite au fãcut ca aceste activitãþi sã nu se uite. Ele au asigurat un
merituos loc în ierarhia celor mai buni elevi ai ºcolii.
Un loc deosebit în cadrul activitãþilor pioniereºti, ca de altfel, în toatã
activitatea ºcolarã ºi extraºcolarã, ocupã mulþi elevi, nume cu care ºcoala s-a
mândrit, elevi care s-au remarcat prin rezultatele deosebite, prin implicarea în cele
mai deosebite activitãþi. Mircea Cucu, Maria Obreja, Mihai Obreja, Spridon
Marian, Spridon Camelia, Spridon Cristian, Doiniþa Recea, Lãcrãmioara Avram,
Spiridon Veronica, Gina Stupu, Cristina Ariton, Dobrin Lucica, Ion Dobrin, Gigel
Papuc, Romel Recea, Cristina Ariton, Ramona Stupu, Ina Crãiveanu, Emilia
Mocanu, Mioara Recea, Bebe Crãiveanu sunt doar câteva nume dintre cei mai buni
elevi, pionieri care s-au remarcat de-a lungul anilor.
În perioada 1978-1982 a funcþionat la Pogana internatul pentru elevii din
clasele V-VIII-X din satul Tomeºti, component al comunei Pogana. Pentru elevii
care stãteau dupã-amiezile la Pogana erau organizate tot felul de activitãþi care sã le
umple timpul rãmas dupã efectuarea lecþiilor: cercurile ºcolare, pregãtirea în echipe
sportive-handbal, ºah, tenis de masã, ºezãtori erau activitãþi ce se desfãºurau cu
elevii ce nu stãteau cu familiile.
Organizaþia Tineretului Comunist a avut activitãþi complexe cu tinerii din
ºcoala Pogana. La 14 ani pionierii primeau carnetul de „utecist”. La ºcoala noastrã
erau ºi clasele a IX -a ºi a X-a, organizaþia UTC având o bogatã activitate.
Instructori ai tinerilor uteciºti au fost profesor Claudiu Rafailã, Ionel Stan ºi
Georgeta Crãiveanu.
Schimbãrile de dupã Revoluþia din decembrie 1989, tranziþia de la
comunism spre o lume democraticã s-a dovedit a fi dificilã, fiind marcatã de
inflaþie, ºomaj, scãderea producþiei, cu urmãri grave asupra nivelului de trai a
populaþiei, dar mai ales a scãderii populaþiei. Pe de altã parte , au fost reformate
instituþiile statului pentru a se pune bazele unui regim democratic, numit al „statului
- 57 -
de drept”. Aceastã tranziþie a adus învãþãmântul românesc într-un punct în jurul
cãreia s-a învârtit câþiva ani buni, într-o relativã stabilitate, care era supusã unor
presiuni din interior cât ºi din exterior, dar care a fost asiguratã de acei oameni ai
învãþãmâtului care au pus mai presus interesele acestuia, decât propriile interese,
au polarizat în jurul lor educatori, elevi, pãrinþi si nu au permis deturnarea ºcolii de
la rosturile ei majore: educaþia ºi instrucþia.
Decembrie 1991 a adus României o nouã constituþie prin care se deschidea
calea spre o realã democraþie. Astfel, apare o nouã Lege pentru învãþãmântul
românesc, în 1994. Statutul Cadrelor Didactice lege apãrutã în 1997, a împlinit o
serie de drepturi ale cadrelor didactice care au devenit egalii celor din Europa ºi nu
numai. Deschiderea spre lumea democraticã, integrarea într-o Europã din care am
fãcut parte întotdeauna, a schimbat viaþa cadrelor didactice. Am învãþat din mers
ceea ce alþii ºtiau de zeci ºi zeci de ani, ne-am adaptat la nevoile ºi cerinþele unui
învãþãmânt ce trebuia sã fie modern, flexibil ºi eficient lãsând la o parte tot ce
erodase anii comunismului.
Pentru elevi au fost cele mai spectaculoase schimbãri. Cercetãrile ºtiinþifice
pedagogice, organismele internaþionale, legislaþia activeazã pentru respectarea
nevoilor educaþionale ºi de dezvoltare a persoanelor tinere, a copiilor. Legislaþia
trebuie sã recunoascã ºi sã respecte diferenþele individuale ºi sã ofere oportunitãþi
fiecãruia pentru a-ºi dezvolta întregul potenþial. Legi, ordine ºi hotãrâri ale
guvernului, ordonanþe, au adus schimbãri spectaculoase ºi în ºcoala noastrã.
Activitãþile extraºcolare în perioada de dupã 1990.
Perioada imediat urmãtoare a parcurs o situaþie de crizã ºi dificultãþi principiale,
organizatorice, metodice. Activitãþile extraºcolare au o altã formã de exprimare, o
libertate mai „consistentã”, o paletã largã de abordãri care includ ºi alte areale din
viaþa elevului.
Moº Gerilã a devenit Moº Crãciun , aºa cum ar fi trebuit sã fie întotdeauna,
iar încãrcãtura emoþionalã a devenit ºi mai mare, serbãrile mai atractive, iar
„moºul” nu vine niciodatã cu traista goalã. Puþin câte puþin a învãþat drumul spre
Pogana, când cu sania, când cu „Dacia”, dar niciodatã nu lipseºte. Oameni cu dare
de mânã, sponsorii, umplu traista „moºului” mereu, iar educatoare, învãþãtori,
diriginþi- profesori, se întrec cu cele mai frumoase momente, colinde, poezii
religioase cu semnificaþii pe înþelesul copiilor. Momentele de dupã plecarea
moºului sunt la fel de „dulci”, de aceea, de peste 10 ani, Zilele de Crãciun sunt
prinse în programul fiecãrui cadru didactic, ºi... al domnului Vasile Mãlinescu de la
Teatrul V.I. Popa din Bârlad, cu care ºcoala noastrã colaboreazã.
Educatoarele Mitriþa Galben, Doiniþa Stîngã, învãþãtorii Costel Galben,
Gheorghe Oprea, Anamaria Munteanu, Ina Crãiveanu, Adrian Gheorghiu, Mariana
Gheorghiu, Ionela Vâjîianu, Lenuþa Mocanu alãturi de profesorii Gheorghe Vrabie,
Cãtãlina Ciobanu, Ema Scurtu, Ana Maria Patrichi, Iuliana Enculescu, Octavian
Coman au fãcut ca fiecare de sfârºit de an sã fie de neuitat pentru copiii care îºi
doresc din ce în ce mai mult ºi mai bine.
- 58 -
 Serbãrile de sfârºit de an ºcolar au fost ºi rãmân la fel de impresionante ºi
emoþionante, dar repertoriul s-a schimbat.
Serbarea abecedarului susþinutã de cei din clasa I , urmatã de primele
premii ºi diplome fac ca secvenþele prinse de camerele foto sau aparatul de filmat,
sã fie unice pentru fiecare. Odatã la patru ani fiecare învãþãtor trãieºte emoþia
reuºitei acestui gen de spectacol. Elevii din clasele mai mari împãrtãºesc aceeaºi
bucurie a premiilor, care pot fi de diferite feluri: diploma pentru rezultate deosebite
la învãþãturã, diploma de merit pentru un obiect sau altul, pentru o activitate sau
alta, pentru implicarea în diferite activitãþi. ªi ca o încununare a ceea ce s-a muncit
sunt serbãrile dedicate acestor succese.
Concursurile sunt activitãþi care iniþiate la nivelul ºcolii, aduc tot atâtea
satisfacþii ca oricare alt concurs, indiferent de ce talie este: zonal,
judeþean...Concursurile de culturã generalã sau pe o tema datã, au întotdeauna
succes în rândul elevilor , indiferent de vârstã. În anul 2000 când a fost „Anul
EMINESCU”, un concurs pe tema „Viaþa ºi activitatea poetului” a fost de neuitat:
au participat copii cu vârste cuprinse între 5 ani ºi 14 ani , cu tematicã pe categorii de
vârstã. Premii deosebite, apoi o tombolã, au fãcut ca acest gen de concurs sã se
repete ºi cu alte prilejuri: Anul Caragiale, Ziua Unirii, dar mai ales, 1 Iunie de Ziua
Copilului. Cadrele didactice Ema Scurtu, Mitriþa Galben, Gheorghe Vrabie, Costel
Galben s-au bucurat de succesul ºi împlinirea dorinþei copiilor. Întotdeauna sunt
oameni de bine care se gândesc la copii ºi fac ca aceste momente sã fie aºteptate cu
drag. Spiritul de întrecere este prezent, ºi firesc, în rândul copiilor. Formarea
personalitãþii prin însuºirea valorilor culturii naþionale este un obiectiv major în
curriculum-ul ºcolar. Prin astfel de activitãþi de-a lungul anilor s-au format buni
recitatori, povestitori, buni actori, prezentatori, animatori. S-au remarcat Florina
Vieru, Ramona Topalã, Cãtãlina Ungureanu, Alina Cucu, Alin Ursu, Andrei Popa,
Alin Popa, Mihaela Neagu, Irina Parascanu, Florentina Galben, Mãdãlina Florea,
Andreea Romila.
Concursuri naþionale de culturã generalã, cum ar fi „Olimpicii
cunoaºterii” ºi “Proeducaþia” au antrenat ºi elevii ºcolii noastre. În ºcoala noastrã
aceste concursuri au fost organizate ºi coordonate de învãþãtor Costel Galben ºi
profesor Iuliana Enculescu ºi susþinuþi de învãþãtorii Mirela Zaharia, Lenuþa
Mocanu, profesorii Oana Angheluþã ºi Octavian Coman.
Spectacole cu tematicã la diferite sãrbãtori, evenimente istorice au fost
susþinute cu mult succes de profesorul Gheorghe Vrabie, cel care cu ani în urmã a
fost caracterizat „omul orchestrã” de cãtre oameni de culturã, de specialiºti în arta
spectacolului. Teatrul ºcolar, dansurile populare au umplut de nenumãrate ori scena
ºcolii Pogana. Elevi de toate vârstele erau pregãtiþi cu dãruire ºi dragoste ºi au fãcut
ca profesorul Gheorghe Vrabie sã ocupe un loc aparte în ierarhia ºcolii noastre, în
inimile copiilor.
Principiul corelãrii acþiunilor factorilor educativi ºcoalã, familie, bisericã,
instituþii extraºcolare, a determinat apariþia unei forme de colaborare în parteneriat
- 59 -
care implicã douã sau chiar mai multe pãrþi, ºcoala fiind iniþiatorul, de cele mai
multe ori ºi beneficiarul principal.
Parteneriatul între ªcoala Pogana ºi Muzeul Vasile Pârvan, Bârlad a fãcut
posibilã vizitarea muzeului, de cãtre aproape toþi copii; implicarea în analiza ºi
prezentarea unor piese de muzeu ºi susþinerea întocmirii unor materiale
publicistice. Fundaþia Miosotis din Bârlad a organizat împreunã cu ºcoala noastrã
un concurs pe temã de igienã oralã ºi un concurs de desene cu aceeaºi temã.
Educaþia pentru sãnãtate a fost tema întâlnirii, urmatã de împãrþirea unor materiale
de igienã, broºuri, pliante. Teatrul V.I. Popa Bârlad ºi Casa de Culturã „George
Tutoveanu” din Bârlad au fost ºi sunt parteneri ai ºcolii Pogana în înfãptuirea
multor activitãþi. Autocarul teatrului a dus în câteva rânduri elevii ºcolii noastre la
spectacole oferite de teatru ºi gãzduite de casa de culturã. Elevii noºtri viziteazã cu
regularitate expoziþiile gãzduite de Casa de culturã. Decoruri ale teatrului au fost
parte din decorul spectacolelor de la ºcoala noastrã. În fiecare an de Crãciun ne
bucurãm împreunã în baza aceloraºi parteneriate. În iunie 2006, elevii de clasa a II-
a ºi învãþãtorul Costel Galben ºi copiii de grupã mare pregãtitoare, cu educatoarea
Mitriþa Galben, au petrecut clipe de neuitat la Galaþi, împreunã cu elevii ºcolii nr.
12, elevii clasei a II-a A. Activitãþi pe teme ecologice, expoziþii, prezentarea CD-
ului cu ºcoala Pogana, poezii, vizitarea Grãdinii Botanice, a muzeului
„Planetarium”, plimbarea pe Dunãre cu vaporul, toate au fost desfãºurate în baza
unui parteneriat, încheiat între cele douã ºcoli.
Procesul educativ din ºcoalã pregãteºte copiii sã preþuiascã propria
moºtenire naþionalã, frumuseþile þãrii, iar activitãþile extraºcolare sunt cele care pun
în valoare cunoºtinþele teoretice.
Excursiile tematice, au fost ºi rãmân cel mai atractiv mod de petrecere a
timpului liber, activitatea extracurricularã cea mai îndrãgitã. Începând cu
împrejurimile, satele comunei, cel mai apropiat oraº, Bârladul, precum ºi alte
edificii ale judeþului Vaslui ºi pânã la munte ºi la mare au fost puncte de atracþie a
elevilor din fireasca dorinþã de a cunoaºte. La Iaºi, Lacul Roºu, Durãu, Suceava au
fost excursii organizate de profesorii, Gheorghe Vrabie, Iuliana Enculescu, Mitrita
Galben, Octavian Coman. La Bârlad, Vaslui, Podu Înalt, Movila lui Burcel,
Soveja, Mãrãºeºti, Galaþi excursii organizate de educatoare Mitriþa Galben ºi
învãþãtor Costel Galben.
Criteriile ºi standardele de evaluare ale elevilor din ºcoala anilor 2000
sunt specifice fiecãrui program ºi sunt centrate pe progresul individual, pe
originalitatea de expresie mai mult decât pe conformarea la standardele de formã ºi
multe altele.
Obiectivele didactice generale vizeazã atitudinile, aptitudinile ºi
cunoºtinþele elevilor în legãturã cu natura demersurilor ºtiinþifice, relaþia om-
naturã, rata informaþiei ºtiinþifice, rezonanþa eticã a progresului tehnologic. În afarã
de modalitãþile clasice de evaluare prin instrumentele specifice, elevii au fost
iniþiaþi în mai multe genuri de activitãþi constituite pe baza unor criterii: interese,
- 60 -
aptitudini, vârstã intelectualã, maturitate socialã, vitezã de învãþare. Rolul major al
cadrului didactic angajat într-un program pentru elevi cu aptitudini este de a
concepe ºi realiza alternative multiple de alegere ºi de a asigura o mare flexibilitate
în parcurgerea lor. Revistele ºcolare, Cercul de picturã pe sticlã, implicarea în
implementarea proiectelor din programele europene, contribuie la activarea
preponderentã a anumitor procese psihice, încurajeazã exprimarea originalã,
transparenþa ºi comunicarea autenticã, interstimularea prin promovarea
transferurilor de opinii, aprecieri, observaþii, sugestii, experienþã,echilibrul între
conduita competiþionalã ºi cea cooperantã.
Exclusiv, Epsilon, Cuibul Vulturilor, Paºi spre viitor sunt titlurile unor
reviste care au fost concepute ºi realizate de elevii ºcolii Pogana dupã anul 2000 ºi
pânã în prezent.
Revista Exclusiv a fost realizatã în anul ºcolar 2000-2001 de profesor
Cãtãlina Ciobanu ºi elevii claselor a VII-a ºi a VIII-a având în colectivul de redacþie
elevii Vieru Florina, Ramona Topalã, Corina Galben, ºi Emanuela Teodorescu.
Numerele urmãtoare au avut colaboratori ºi cadrele didactice, colectivele de
redacþie cuprinzând alþi elevi. Revista a fost premiatã, obþinând locul III la
concursul judeþean de reviste ºcolare, din iunie 2002. Elevii Andrei Popa, Cãtãlina
Ungureanu, Ramona Ungureanu, Alin Ursu, Fãnel Mãrguþã s-au regãsit în paginile
revistei, alãturi de cadrele didactice Romeo Surdu, Cãtãlina Ciobanu, Mitriþa
Galben, Costel Galben, Gheorghe Vrabie, Virgil Mãrãºescu ºi multi alþii. Titluri ca:
„Cu ei ne mândrim”,” Ei au reuºit”,”Contemporani cu...”, „Pagina jocurilor
raþionale” au fost prezente ºi apreciate în toate numerele. Revista Epsilon 2002 a
fost conceputã ºi iniþiatã de profesor Romeo Surdu, directorul ºcolii în anul 2002 cu
scopul de a promova aptitudinile matematice, interesele cognitive individuale ale
elevilor din clasele mari. Elevii Alin Ursu, Andrei Popa au fãcut parte din colectivul
de redacþie al revistei. Cuibul Vulturilor a apãrut în martie 2003, având ca ºi
coordonatori profesor Gheorghe Vrabie ºi învãþãtor Costel Galben. Colaborarea a
fost asiguratã de elevii Mãdãlina Andraº, Cãtãlin Hanganu, Alin Popa, Andrei Popa
ºi cadrele didactice Ema Scurtu, Mitriþa Galben, Virgil Mãrãºescu. Revista Paºi
spre viitor a apãrut în cadrul Proiectului pentru Învãþãmâtul Rural, subproiectul
„Centrul de resurse didactice-promotor al învãþãrii interactive”, ce s-a derulat la
ªcoala Pogana în anul ºcolar 2005-2006. Revista are în colectivul redacþional elevi
din grupul þintã al activitãþii „Micii Jurnaliºti” din cadrul proiectului amintit, care
ºi-a centrat pe elevi toate responsabilitãþile ºi competenþele decizionale, alãturi de
cadre didactice. Galben Mitriþa, Octavian Coman, Romeo Surdu, Iuliana
Enculescu au completat paginile revistei, alãturi de elevii Mihaela Neagu,
Florentina Galben, Irina Parascanu, Georgiana Dobrin, Rebeca Cucu, Mãdãlina
Florea.
Implicarea elevilor în implementarea proiectului „Centrul de resurse
didactice-promotor al învãþãrii interactive” a fost o realizare a ºcolii prin
obiectivele propuse ºi anume formarea unui grup de elevi în utilizarea tehnologiei
- 61 -
informatizate, pregãtirea altui grup pentru redactarea unei reviste ºcolare,
pregãtirea pentru investigare, documentare ºi prelucrare a informaþiei de la nivelul
ºcolii ºi satului, crearea unei baze de date. Echipa de realizare a subproiectului a
fost profesor Romeo Surdu, directorul ºcolii ºi educatoare Mitriþa Galben, iar la
implementarea acestuia în ºcoala Pogana au colaborat profesor Octavian Coman,
învãþãtor Costel Galben, profesor Iuliana Enculescu. În cadrul aceluiaºi subproiect
elevii au realizat vizite de documentare la ziarul „Monitorul de Vaslui”, la Studioul
de televiziune locala „Media” la Radio Vipp Bârlad, Tipografia „Tiparul” din
Bârlad pentru realizarea obiectivelor enumerate mai sus.
Sub îndrumarea cadrelor didactice Mitriþa Galben ºi Octavian Coman au
continuat documentarea ºi pregãtirea la Iaºi unde au vizitat ºi primit informaþii
preþioase de la specialiºtii în media de la Studioul de Radio Iaºi ºi Studioul TVR 2
Iaºi. Realizatorul de emisiune de televiziune Horia Gumeni ºi directorul adjunct
Vanda Condurache au fost gazdele elevilor noºtri ºi le-au furnizat cele mai
importante sfaturi ce trebuie sã le ºtie un jurnalist. Au fost protagoniºtii unor
interviuri într-o emisiune ulterior difuzatã.
La Radio Iaºi întâlnirea cu Mona Vâlceanu, realizatoare de emisiuni pentru
copii, cu Sorin Iliescu, de asemeni, realizator, om de radio cu experienþã, au întrecut
toate închipuirile, visele copiilor. S-a stabilit o colaborare cu Radio Iaºi în cadrul
cãruia elevii cercului „Micii Jurnaliºti” colaboreazã cu emisiunea „Recreaþia
mare”. Voci ale elevelor Mihaela Neagu, Irina Parascanu, Madãlina Florea s-au
auzit la Radio Iaºi în cadrul amintitei emisiuni, în mai multe rânduri. În cursul
vizitei din studioul-radio au fost intervievaþi majoritatea elevilor ºi cadrele
didactice prezente, fãcând obiectul unor scurte emisiuni. Elevii au fãcut dedicaþii
celor dragi în cadrul emisiunii realizatã de Sorin Iliescu. Aceste realizãri sunt
punctate la activitãþile extraºcolare derulate la ºcoala Pogana.
În cadrul subproiectului s-a realizat ºi activitatea site-ul ªcolii Pogana sub
îndrumarea profesorului Romeo Surdu. Prezentarea ºcolii Pogana în format
electronic înseamnã o optimizare ºi punere în valoare a resurselor existente în
ºcoala noastrã, o deschidere virtualã spre întreaga lume. Folosirea computerului de
cãtre elevi nu mai este o noutate, elevii realizând ºi lecþii curente în AeL, la
majoritatea obiectelor de studiu multe activitãþi extraºcolare realizându-se cu
sprijinul acestora.
Centrul de documentate ºi informare din cadrul ºcolii noastre este locul de
desfãºurare a celor mai multe activitãþi extraºcolare. Aici se deruleazã
documentarea elevilor pentru activitãþile de la clasã, pentru activitãþile ce au loc cu
prilejul diferitelor evenimente istorice, sociale. Acest centru a fost amenajat prin
programul de finanþare P.I.R. , prin activitãþi desfãºurate de cadre didactice în afara
programului de clasã.
Cercul de picturã pe sticlã, activitate extraºcolarã iniþiatã ºi susþinutã de
învãþãtor Adrian Gheorghiu în anii ºcolari 2004-2006, a valorificat talentele ºi
aptitudinile unui însemnat grup de copii de la toate clasele prin mijloace specifice,
- 62 -
cu resurse puse la dispoziþia celor talentaþi. Icoanele pe sticlã au fost finalitatea
actului creator - de altfel, criteriul cel mai cunoscut si palpabil de apreciere a
creativitãþii. Produsele materiale ale acestui cerc au fãcut obiectul unor expoziþii
ºcolare chiar în unitatea noastrã.
Concursuri sportive au valorificat necesitatea elevilor de miºcare ºi
competiþie din ºcoala noastrã. Atletismul, handbalul, ºahul, tenis de masã,
dansurile sportive, fotbalul au fost tot atâtea forme de jocuri ºi întreceri sportive
susþinute de ºcoala noastrã împreunã cu celelalte ºcoli. Profesori ca Georgeta
Crãiveanu, Iuliana Enculescu, Ionuþ Herghelegiu, AlinVasilache au susþinut flacãra
competiþiilor sportive ca activitãþi în afara orelor de studiu.
Ziua ºcolii Pogana a fost stabilitã printr-o hotãrâre a Consiliului de
Administraþie al ºcolii Pogana, în anul 2001, la data de 8 Noiembrie, în calendarul
ortodox fiind Ziua Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavril. Începând cu anul 2001 s-a
sãrbãtorit an de an, fiecare an aducând noi activitãþi, alþi ºi alþi invitaþi, implicarea a
cât mai multe persoane din cadrul comunitãþii locale, a Inspectoratului ºcolar
judeþean, foºti ºi actuali elevi.
Aceste activitãþi, întâlniri ale foºtilor elevi cu cadrele didactice, foste cadre
didactice revenind cu drag la fostul loc de muncã, unde toþi îºi amintesc, cã au fost
dintre cei care au contribuit la înãlþarea ºcolii ºi participã la activitãþi oferite de
actualii elevi ai ºcolii, exprimã nevoia de apartenenþã la o colectivitate care
respectã cultura, valoarea. Astfel, se valorificã ºi se preþuieºte patrimoniul cultural
al ºcolii noastre, al satului nostru. În anul 2001 când s-a sãrbãtorit prima datã Ziua
ºcolii s-au oferit diplome de excelenþã foºtilor directori ai ºcolii de-a lungul anilor .
Activitãþile extraºcolare desfãºurate de cadrele didactice de-a lungul
timpului au ocupat un loc deosebit în cultura ºi tradiþia satelor, obiectivele ºi rolul
acestora decurgând clar din dorinþa de a pãstra vie flacãra cunoaºterii. O expunere
completã ºi amãnunþitã, în timp ºi spaþiu, a acestora nu este posibilã. Spunem, însã
cã, oameni care au fost în slujba acestor activitãþi au fost ºi au rãmas.
La Pogana în anul 1956 a luat fiinþã grãdiniþa de copii. La început
activitatea se desfãºura în case închiriate. Începând cu anul 2001, an când ºcoala s-a
mutat într-o clãdire nouã, printr-o hotãrâre a consiliului local al primãriei Pogana,
localul vechii ºcoli a devenit local de grãdiniþã. Grãdiniþa de copii Pogana nu a avut
local propriu; o foarte scurtã perioadã de timp, grãdiniþa a avut personalitate
juridicã cu conducere proprie, între anii 1975 ºi 1986, apoi între 1997 ºi pânã în
2005. Conducerea fost asiguratã de educatoarea Maria Stoica între anii 1975 ºi
1979, apoi de educatoarea Lucia Ariton între anii 1979 ºi 1996, iar din 1997 ºi pânã
în prezent de Mitriþa Galben. În 2005 când s-au fãcut restructurãri ºi reorganizãri
ale unitãþilor ºcolare cu mai puþin de 100 de copii, grãdiniþa a devenit unitate de
structurã afiliatã, ºcolii Pogana, ºcoalã cu personalitate juridicã.
Grãdiniþa a fost întotdeauna dependentã de ºcoalã, prin sistemul de
salarizare, prin organizare ºi structurã. Educatoarele care au format ºi modelat
fragedele destine ale copiilor satului au fost: ªtefana Lungu, Georgeta
- 63 -
Zahei,Vasilache Margheoliþa, Bolea Virginia, Maria Viºan, Nina Mihãilã, Maria
Stoica, Lucia Ariton, Mitriþa Galben, Doiniþa Stîngã. Activitãþile desfãºurate la
grãdiniþã, calitatea slujitorilor ei, au dat valoare acestei unitãþi de-a lungul a anilor.
Activitatea deosebitã desfãºuratã la Grãdiniþa Pogana a trecut cu uºurinþã graniþele
comunei noastre ºi, chiar mai mult. Prezenþa la cele mai deosebite activitãþi
extraºcolare ºi metodice, la nivelul învãþãmântului preºcolar a educatoarelor de la
Pogana, fãrã excepþie, mã îndreptãþesc sã afirm, cã la Pogana, grãdiniþa a avut o
încadrare deosebitã.
„Organizaþia ªoimii Patriei”, s-a înfiinþat începând cu anul 1976. ªoimii
patriei, copii de 4,5,6 ani de grãdiniþã ºi 7 ani cei din clasa I, aveau programe la fel
de încãrcate unde obiectivele politico- educative derivau din natura revoluþionarã
a organizaþiei. Majoritatea activitãþilor pioniereºti se desfãºurau împreunã cu
ºoimii patriei. Activitãþile contribuiau, „prin metode ºi forme adecvate, la educaþia
comunistã multilateralã, la formarea personalitãþii copiilor preºcolari ºi ºcolari în
vârstã de 4-7 ani”. Suna foarte complicat ºi fals, dar directivele ºi indicaþiile cereau
ca activitãþile propriu-zise, sã se desfãºoare concomitent cu cele de”integrare
politico-socialã a tinerei generaþii”. La nivelul grupelor de copii, activitatea
ºoimilor patriei era coordonatã de educatoare, iar la nivelul unitãþii de cãtre
directoarea unitãþii care fãcea parte din consiliul comandanþilor instructori din
ºcoala a cãrei unitate de pionieri patrona grãdiniþa. La nivelul comunei ºi a satului
Pogana s-au constituit primele grupe de ºoimi pe 20 martie 1977, sub îndrumarea
educatoarelor Nina Mihãilã ºi Maria Stoica la Pogana ºi a învãþãtoarei Antoaneta
Stoica de la clasa I.
În toate satele comunei s-au constituit grupe de ºoimi. La nivelul comunei
s-a constituit Organizaþia „ªoimii Patriei” în 1982 ce a avut ca preºedinte de
organizaþie pe Mitriþa Galben, educatoare la grãdiniþa Tomeºti, funcþie deþinutã
pânã în anul 1989. Concursuri, serbãri cu invitaþi pionieri, întreceri, erau activitãþile
ce se desfãºurau în permanenþã, în conformitate cu un program ºi un grafic bine
stabilit, verificat ºi controlat. Serbãri deosebit de frumoase, ce aveau în program
teatru pentru copii, dansuri populare, cântece populare, erau susþinute de
educatoarele Lucia Ariton ºi Nina Mihãilã cu grupele de copii. Participau alãturi de
pionieri la evenimentele istorice, depuneau coroane de flori la monumentul eroilor,
ºoimii de la gruple conduse de Celi Stoica, Nina Mihãilã, Lucia Ariton. ªoimii din
toate satele aveau numeroase întâlniri cu diferite ocazii: sãrbãtoarea zilei de 1,2
mai, 23 august, concursuri diferite. Excursii la Bârlad,Vaslui, Podu' Înalt, Soveja au
efectuat ºoimii sub îndrumarea aceloraºi educatoare Ariton Lucia ºi Nina Mihãilã.
Biblioteca ºcolarã
ªcoala influenþeazã sensibilitatea copiilor ºi adolescenþilor, ajutându-i sã
înþeleagã valorile. Civilizaþia evolueazã pe cãile deschise de cãtre ºtiinþã.
Bibliotecile ºcolare sunt ºi au fost locul unde elev ºi cadru didactic studiazã
deopotrivã. Bibliotecile ºcolare înfiinþate încã de la începutul anilor 1900 au
satisfãcut nevoia de cunoaºtere, au deschis calea spre ºtiinþã, spre civilizaþie.
- 64 -
 Mãrturiile copiilor lui Vasile Ifrim, a învãþãtorului Ioan Rafailã susþin
faptul cã ºcoala Pogana a avut bibliotecã ºi cãrþi pentru copii, dintotdeauna, nu
multe, dar suficiente, pentru „ a trece câte douã trei cãrþi pe an pe la fiecare copil”.
ªcoala fiind conceputã cu locuinþa învãþãtorului în aceeaºi clãdire cãrþile erau în
rafturi unde numai învãþãtorul avea acces, el fiind cel care sugera sau obliga copiii
sã citeascã ce era necesar dupã însuºirea alfabetului , dupã deprinderea slovelor.
Cãrþi de rugãciuni ºi cãrþi religioase erau printre rafturi alãturi de cãrþile pentru
copii, reviste ziare. Cornelia Mãcãrãscu, nepoata învãþãtorului Vasile Ifrim, (fata
Noemiei) fostã bibliotecarã la biblioteca „Mihai Eminescu” din Iaºi, a reþinut cu
drag acest lucru din povestirile mamei, cartea fiind domeniul care o interesa.
În anul 1924 biblioteca ºcolarã deþinea 60 de volume de cãrþi, cãrþi care
circulau la copii ºi care satisfãceau nevoia de cunoaºtere prin lecturã a copiilor din
Pogana, elevi ai ºcolii dar ºi pãrinþi. Învãþãtorul Ioan Rafailã s-a ocupat de
biblioteca ºcolii care era redusã ca numãr de volume, un dulap din clasã fiind al
cãrþilor. Biblioteca a fost dotatã cu cãrþi, mai ales, în perioada de dupã 1960.
ªcoala Pogana pãstrezã un registru de înscriere a cãrþilor în biblioteca ºcolarã din
anul 1963. Profesor Elena Rafailã, profesor de limbã ºi literaturã românã a rãspuns
ani mulþi de conducerea bibliotecii, alãturi de alþi colegi din ºcoalã, care primeau ca
sarcinã „sprijinirea activitãþii bibliotecii”, odatã cu creºterea numãrului de volume.
Când cãrþile au devenit instrumente de cunoaºtere mijlocitã a realitãþii, cãrþi
din toate domeniile, de la toate editurile, biblioteca a devenit deja, locul unde pauzã
de pauzã, în timpul programului ºcolii ºi dupã program, elevii au devenit cititori cu
fiºe, „buni prieteni ai cãrþii”. Cãrþi politice au umplut rafturi întregi, literatura rusã,
de fapt, sovieticã, era în permanenþã la raft. Dar, cum din orice carte se poate învãþa
ceva, chiar la biblioteca ºcolarã a ºcolii Pogana au fost cititori care au mãrturisit, cã
pânã în clasa a VIII-a citise P. Ispirescu, M. Sadoveanu, I. Creangã, dar ºi „Tânãra
gardã”, „50 de ani sub arme” a lui A. Ignatiev, sau „Singura cale”a lui Dolores
Ibarruri. Cãrþile pentru pionieri ºi ºcolari, cãrþile cu teatru ºcolãresc, cântece ºi
poezii patriotice, mai ales cele închinate”conducãtorului iubit”au fost în numãr
foarte mare.
Pe lângã bibliotecã au avut loc, întotdeauna activitãþi deosebite, cu elevii
ºcolii, pionieri sau nu. Întâlniri cu diferite personalitãþi din lumea cãrþilor ºi nu
numai, activitãþile pioniereºti, expoziþii de carte, expoziþii de fotografii, ºezãtorile
literare se desfãºurau în bibliotecã , sub atenta îndrumare a bibliotecarului, Elena
Rafailã, dar ºi a profesorilor Emilia Cãtãnoaia, Georgeta Crãiveanu, Polixenia
Chirilã, Georgeta Chelaru sau învãþãtorii Georgeta Gostin, Emilia Ghica, Maricica
Creþu. În martie 1986 scriitorul Constantin Clisu invitat de profesor Emilia
Cãtãnoaia ºi-a lansat cartea pentru copii”Dorobanþ clanþ”. Criticul literar Virgil
Cuþitaru de la Iaºi l-a însoþit pe scriitorul Constantin Clisu în demersul sãu la
Pogana.
Volume de cãrþi din toate domeniile au fost aduse la Pogana de-a lungul
timpului. Editura „Biblioteca pentru toþi” ºi „Biblioteca ªcolarului” au fost cele
- 65 -
mai citite edituri. Cea mai mare achiziþie de carte a fost în anii '80, peste 500 de
volume. Fondul de carte al bibliotecii a fost completat prin Programul de
dezvoltarea ruralã, în anul 2006. Inventarul bibliotecii în prezent numãrã 8332 de
volume.
Dupã 1989 activitatea bibliotecii a continuat prin marcarea evenimentelor
ºi aniversãrilor din literaturã ºi distribuirea cãrþilor la elevi cu aceeaºi dãruire de
profesor Elena Rafailã pânã în 1997. Profesor Mihai Prisecaru a preluat biblioteca
ºcolii Pogana în anul 1997 pânã în anul 1998, datã dupã care nu a mai funcþionat la
ªcoala Pogana. Învãþãtorul Costel Galben în anul 1998 a preluat activitatea
bibliotecii, activitate ce o desfãºoarã ºi în prezent în frumoasa ºi spaþioasa
bibliotecã din noua ºcoalã.
Biblioteca a rãmas acelaºi lãcaº de culturã, acelaºi refugiu pentru neobosiþi,
pentru cei cu orizontul larg de cunoaºtere. „Anul Eminescu”, „Anul Caragiale”,
sãrbãtori literare,activitãþi specifice sunt ºi au fost în programul bibliotecii.
Împreunã cu Centrul de Documentare ºi Informare obiectivele de referinþã
a activitãþii bibliotecii au devenit mai clar conturate: cunoaºterea unor modele ºi
tehnici de planificare a timpului liber, stimularea interesului pentru afirmarea ºi
valorizarea personalã în vederea autoperfecþionãrii continue. Activitãþi deosebite
au stimulat elevilor dorinþa de cunoaºtere. În noiembrie 2005, bibliotecarul Costel
Galben a organizat întâlnirea cu scriitorul Constantin Clisu. Lansarea cãrþii „În
calea vânturilor” a fost activitatea care i-a pus pe elevii ºcolii Pogana, faþã-n faþã cu
autorul mai multor cãrþi pentru copii. „Cioplind cuvinte cu dorinþa sincerã de a fi
cât mai bine ºlefuite, ca cititorul sã nu se rãneascã în ele când va cuteza sã le lipeascã
de sufletul sãu”, Constantin Clisu s-a sfãtuit cu Feþi -Frumoºii ºi Ilenele Cosînzene
de la Pogana în cel mai potrivit cadru: cel al bibliotecii. Constantin Clisu a fost
însoþit, de nu mai puþin cunoscutul Teodor Pracsiu, autor a numeroase cãrþi, un alt
„truditor al cuvintelor”, împreunã uºurând calea înþelegerii cãrþilor de cãtre copii.
Munca în bibliotecã este o activitate extraºcolarã care îmbogãþeºte ºi
încununeazã munca cadrelor didactice pe „ogorul ºcolii”.

Referinþe bibliografice:

-”Duh Nou”, revista Asociaþiei Învãþãtorilor din Judeþul Tutova, Atelierele grafice N. Chiriac,
Brlad,1936-1939.
- Arhiva Scolii Pogana, Dosarele comisiilor metodice.
- Arhiva Scolii Pogana, Cartea de onoare.
- Arhiva Scolii Pogana, Rapoarte de activitate, 1961-2006.
- Marturii, Rafaila Ioan, învatator pensionar;Tudose Jenica, agricultor;

- 66 -
 Structura ªcolii Pogana în 2007
I. PREZENTAREA UNITÃÞII ªCOLARE

I.1 INFORMAÞII GENERELE

a. Denumirea unitãþii de învãþãmânt : ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana
b. Adresã: Loc.Pogana, Jud. Vaslui, Cod:737410, Tel/fax:0235819759, E-
mail scoalapogana@go.ro, Web: www.scoalapogana.lx.ro
c. Limba de predare : Limba românã
d. Limbi strãine studiate: englezã, francezã
e. Structuri afiliate:
· ªcoala cu clasele I-VIII Mãscurei
· ªcoala cu clasele I-IV Bogeºti
· Grãdiniþa Pogana
· Grãdiniþa Bogeºti
· Grãdiniþa Mãscurei

1.2 SPAÞII ªCOLARE

ªcolile din comuna Pogana au fost reabilitate prin intermediul programelor
guvernamentale. Ele au fost date în folosinþã: la Pogana începând cu anul solar
2000-2001, la Bogeºti ºi Mãscurei începând cu anul ºcolar 2006-2007.
Grãdiniþele funcþioneazã în vechile localuri ale ºcolilor.
Numãrul spaþiilor ºcolare – 27, din care :
sãli de clasã – 12
cabinete amenajate în sãli de clasã 8
sãli de grãdiniþã – 3
cabinet de informaticã -1.
sãli/terenuri amenajate pentru efectuarea
orelor de educaþie fizicã - 3
Numãrul spaþiilor auxiliare 13, din care:
centru de documentare ºi informare - 1,
spaþii destinate depozitãrii materialelor
didactice-3
magazii-3
grupuri sanitare -6
Numãrul spaþiilor administrative 7, din care:
spaþii destinate echipei manageriale-1
secretariat-1
cancelarii -3
arhiva-2

- 67 -
1.3 UTILITÃÞI
a). ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana, ªcoala cu clasele I-VIII Mãscurei ºi
ªcoala cu clasele I-IV Bogeºti dispun de toate utilitãþile necesare: curent electric,
apã din reþeaua proprie, grupuri sanitare cu apã curentã ºi spaþiu amenajat de
depozitare a gunoiului . Încãlzirea la ªcoala Pogana este asiguratã cu ajutorul
sobelor, la ºcolile din satele Bogeºti ºi Mãscurei cu ajutorul caloriferelor electrice
1.4. ELEMENTE DE DOTARE
a). Mobilierul ºcolar este în cantitate suficientã, într-o stare bunã;
b). Biblioteca ºcolarã dispune de peste 8.000 volume;
c). Numãrul calculatoarelor este 14, din care:
- 10 utilizate de elevi în cadrul cabinetului de informaticã;
- 1 utilizat de personalul nedidactic (secretariat, contabilitate, etc.);
- 3 utilizate de personalul didactic.
d). ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana este conectatã la Internet prin linia
telefonicã
e). ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana dispune de 1 copiator A4 ºi 3
imprimante.
f).ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana dispune mijloace audiovizuale
(videoproiector, camerã video, videorecorder, televizor, sistem audio, combine
muzicale etc.)
g). Toate ºcolile au fost dotate prin intermediul proiectului pentru
învãþãmântul rural cu materiale sportive,cãrþi pentru bibliotecã, hãrþi ºi planºe.
1.5. CARACTERISTICI ALE ªCOLII
a). ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana este situatã în zona centralã cu acces la
DJ 243, ºcolile din Mãscurei ºi Bogeºti au8 acces la DC 83
b). ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana ºcolarizeazã elevi din satele Pogana ,
Mãscurei ºi Bogeºti. Elevii din satul Bogeºti fac naveta zilnic, în satul Pogana, cu
microbuzul ºcolii.

II. INDICATORI DE STARE

2.1. INFORMAÞII PRIVIND ANUL ªCOLAR CURENT ( 2007 – 2008 )

a). Informaþii privind efectivele de elevi :
a.1. Numãrul claselor ºi al elevilor
Numãr de elevi : 328
Numãr de preºcolari: 80
Numãr de clase : 21
Numãr de grupe de grãdiniþã 4
Provenienþã : mediu rural
a.2. Efectivele de elevi pe clase respectã normativele în vigoare nefiind
abateri de la aceste normative :
- Gimnaziu: 15,6 elevi / clasã
- 68 -
- Primar: 15 elevi / clasã
a.3. Structura etnicã a elevilor :
Români : 100 %
a.4. Structura efectivelor de elevi din ºcoalã, în funcþie de domiciliul
acestora
Ponderea elevilor din Pogana 83 %
Ponderea elevilor din altã localitate17 %
a.5. Numãrul elevilor care beneficiazã de ajutoare :
- burse: 9 din care:
burse sociale: 5
orfani, boalã: 4
- program guvernamental “Euro 200” : 40
- program guvernamental “Corn ºi lapte” :174
-program guvernamental “Rechizite ºcolare”:308
b. Informaþii privind personalul angajat
b.1.Personal didactic - nr. cadre didactice – 33
- nr. cadre didactice calificate – 81%
- nr. cadre didactice titulare – 39%
- nr. cadre didactice cu gradul I – 18 %

b.2.Personal auxiliar : 5 persoane

b.3. Posturi / norme didactice: 35,81

Încadrarea ºcolii 2007-2008

Membrii Consiliului de Administraþie

1. Surdu Romeo - director, profesor de matematicã
2. Enculescu Iuliana - responsabil programe educative, profesor
biologie, educaþie, tehnologicã
3. Galben Costel - învãþãtor, responsabil comisia metodicã a
învãþãtorilor
4. Coman Octavian - profesor de limba românã, responsabil comisie
metodicã ºtiinþe umane
5. Chiriac Daniela - Silvia - profesor de matematicã, responsabil
structurã afiliatã
6. Coman Mircea - învãþãtor, responsabil structurã afiliatã
7. Galben Mitriþa - educatoare, responsabil comisia metodicã a
educatoarelor

Educatoare:
Galben Mitriþa, Stângã Doiniþa - Grãdiniþa Pogana
Cepraga Vasilica - Grãdiniþa Bogeºti
- 69 -
 Tãnase Iulia - Grãdiniþa Mãscurei
Învãþãtori
ªcoala Pogana:
Onose Iulia, Jacotã Monica, Galben Costel,Tudor Loredana
ªcoala Mãscurei:
Timofte Roxana - Iulia, Blejeru Mihaela, Tãnase Ricardo, Ivan Gabriela
ªcoala Bogeºti:
Mocanu Lenuþa, Coman Mircea, Ilie Mihaela - Geta
Profesori
Coman Octavian: Limba românã - Pogana
Spânache Elena: Limba românã - Mãscurei
Pleºu Ana -Maria Limba englezã - Pogana
Dangã Dumitru Limba francezã- Pogana
Gîfu Tudoriþa Limba englezã, francezã - Mãscurei
Bularda Mirela Istorie,Cult. civicã, Geografie- Pogana
Toma Manole Istorie, Cult. civicã, Geografie- Mãscurei
Nechita Luigi Religie, Pogana-Mãscurei
Surdu Romeo Matematicã - Pogana
Chiriac Daniela-Silvia Matematicã - Mãscurei
ªerban Constantin Matematicã - Pogana
Mãrãºescu Virgil Fizicã, Chimie - Pogana
Enculescu Iuliana Biologie, Ed. Tehnologicã - Pogana
Timuº Mihai Biologie, Chimie - Mãscurei
Bulgaru Gheorghe Ed. fizicã - Pogana
Zolotovici Dan-Doru Ed. fizicã - Mãscurei

Personal auxiliar ºi administrativ:

Secretar: Neagu Adriana
Îngrijitori: Stanciu Vasilicã, Gîlea Gina, Ursu Elena

Comisii metodice
· Comisia metodicã a educatoarelor - responsabil, Galben Mitriþa
· Comisia metodicã a învãþãtorilor-responsabil, Galben Costel
· Comisia metodicã a profesorilor diriginþi - responsabil,Enculescu Iuliana
· Comisia metodicã a profesorilor din ariile curriculare : Limbã ºi
comunicare, Om ºi societate, Arte-responsabil, Coman Octavian
· Comisia metodicã a profesorilor din ariile curriculare: Matematicã ºi ºtinþe,
Tehnologii, Educaþie fizicã ºi sport-responsabil, Chiriac Daniela-Silvia

Oferta educaþionalã propusã pentru anul ºcolar 2007 - 2008:

Activitãþi extracurriculare
- 70 -
 1. Teatru ºcolar
2. Reviste ºcolare
3. Cerc “Picturã pe sticlã”
4. Dansuri sportive
5. Excursii
6. Cerc “Micii jurnaliºti”
Ziua ºcolii a s-a stabilit 8 Noiembrie

Discipline opþionale

Cl I : - Prietenul meu calculatorul, Literaturã pentru copii

Cl a II-a: - Ortografie prin poveºti,Literaturã pentru copii
Cl a III-a: - Matematicã distractivã, Literaturã pentru copii
Cl a IV-a: - Prietenul meu calculatorul,Literaturã pentru copii
Cl a V-a: - Matematicã distractivã, Aplicaþii matematice în AeL
Cl a VI-a: - Matematicã distractivã, Educaþie pentru sãnãtate
Cl a VII-a: - Universul numerelor, Educaþie pentru sãnãtate
Cl a VIII-a: - Învãþãm geometria prin rezolvare de probleme, Educaþie
pentru sãnãtate

2.2. INFORMAÞII PRIVIND ANUL ªCOLAR ANTERIOR ( 2006 / 2007 )

a). Evaluarea elevilor :
a.1. Situaþia efectivelor de elevi la sfârºitul anului ºcolar
Populaþie ºcolarã ºi preºcolarã – 423
- preºcolar –100 copii
- ciclul primar – 169 elevi
- ciclul gimnazial – 135 elevi
- S.A.M. profil agricol –19 elevi
- rata de promovabilitate – 92 %
- rata abandonului ºcolar – 2 %
- ponderea elevilor cu rezultate bune ºi foarte bune – 75 %
- frecvenþa abaterilor prin note scãzute la purtare - 0,1 %
La SAM Pogana sunt înregistraþi 4 elevi cu situaþia ºcolarã neîncheiatã.
a.2. Rezultate la evaluãri naþionale :
TESTE NAÞIONALE 2007 :
· Numãrul elevilor înscriºi : 18
· Numãrul elevilor promovaþi : 16
EXAMENUL DE ABSOLVIRE 2007
· Numãrul elevilor înscriºi :18
· Numãrul elevilor promovaþi : 18
CONCURSURI ªCOLARE
- 71 -
Concursul judeþean de teatru ºcolar ºi teatru de pãpuºi, organizat de Clubul Copiilor
“Spiru Haret” Bârlad:
Romila Andreea, Cls a VI-a - Premiul II la secþiunea recitator-povestitor
Florea Mãdãlina, Cls.a VI-a - Premiul III la secþiunea recitator-
povestitor
Profesor - Coman Octavian
Concursul internaþional de artã plasticã ” N. Tonitza” , organizat de Clubul
Copiilor “Spiru Haret” Bârlad:
Obreja Ovidiu, Cls. a VII - Premiul I
Florea Mãdãlina, Cls a VI-a - Premiul I
Stanciu Alina, Cls a VI-a - Premiul III
Condria Laura, Cls a VII-a - premiul III
Galben Florentina, Cls a VII-a Premiul III
Profesor - Enculescu Iuliana
Concursul Epistolar organizat de Oficiul Judeþean de Poºta
Neagu Mihaela, Cls. a VII-a - Premiul II
Profesor - Coman Octavian
Concursul naþional ”Olimpicii Cunoaºterii”
Creþu Nicuºor, Cls a III-a Premiu I
Învãþãtor Galben Costel
Concursul naþonal “Exploratorii” organizat de Proeducaþia
Romila Cãtãlina, Cls a VI-a - Menþiune
Florea Petruþa, Cls a VI-a - Menþiune
Profesor - Enculescu Iuliana
b. Evaluarea personalului :
b.1. Personalul didactic :
29 - foarte bine
3 - bine
1 - satisfãcãtor
b.2. Personalul nedidactic :
4 - foarte bine
RESURSE FINANCIARE :
a). Execuþia financiar – contabilã pe anul 2006
a.1. Resurse din bugetul local: 760141,33 lei, din care pentru:
- cheltuieli de personal: 683239,37 lei;
- cheltuieli materiale: 66221,86 lei;
- reparaþii curente ºi capitale: 7882 lei;
- obiecte de inventar: 1939 lei;
- burse: 859,1 lei.
a.2. Resurse atrase (extrabugetare): 500 lei, din care pentru:
- cheltuieli materiale, obiecte de inventar: 500
b). Resurse financiare din programe guvernamentale ºi cu finanþare externã
- 72 -
 b.1. Programul Pentru Învãþãmântul Rural
b.2. Sistemul Educaþional Informatizat
b.3. Programul de reabilitare a infrastructurii ºcolare

III. ELEMENTE DE DIAGNOZÃ

1. ANALIZA P.E.S.T.E.

1.1. POLITIC

Contextul naþional ºi regional

ªcoala a dobândit autonomie în decizia asupra parcursurilor ºcolare ºi
asupra curriculumului. Opþiunile dominante se referã la caracterul practic-
aplicativ al programelor, concordanþa cu cerinþele europene. Instabilitatea sistemul
legislativ conduce la dese schimbãri a politicii educaþionale. Sistemul de
învãþãmânt profesional la nivel regional nu rãspunde în totalitate cerinþelor pieþii
de muncã.
Contextul local
ªcoala de Arte ºi Meserii Pogana este organizatã pe principii
nediscriminatorii. Recrutarea ºi admiterea elevilor se realizeazã în conformitate cu
reglementãrile legale elaborate de M.Ed.C . Examenele de absolvire ale diferitelor
forme de ºcolarizare se organizeazã conform reglementãrilor elaborate de M.Ed.C.
Posturile didactice au fost ocupate în condiþiile prevãzute în statutul Personalului
Didactic ºi ale reglementãrilor M.Ed.C. In contextul descentralizãrii administraþiei
publice, politica educativã localã favorizeazã atingerea þintelor strategice. Politica
bugetarã a autoritãþilor este îndreptatã în scopul asigurãrii condiþiilor igienico-
sanitare pentru desfãºurarea procesului educativ.
Concluzie:
Se impune o stabilitate la nivel legislativ ºi o practicã stabilã a politicii
resurselor umane, resurselor curriculare, finalitãþii ciclurilor de învãþãmânt. În
condiþiile descentralizãrii se impune creºterea sprijinului autoritãþilor pentru buna
funcþionare a ºcolilor.

1.2. ECONOMIC

Contextul naþional ºi regional

Conform indicelui de dezvoltare umanã ºi a PIB, nord-estul þãrii se
situeazã pe ultimul loc din þarã, fiind consideratã zona cu cel mai ridicat nivel de
sãrãcie. Evoluþia economiei este încã incertã, nu se pot emite prognoze sigure
privind cererea de calificãri pe piaþa muncii. La nivelul regiunii se prevede o
expansiune economicã pentru domeniile prioritare: industrie textilã, construcþii,
- 73 -
servicii
Contextul local

ªcoala cu clasele I-VIII Pogana este situatã în mediul rural, în comuna

Pogana, zonã defavorizatã, cu 3395 locuitori. Pe raza comunei Pogana lipsesc
întreprinderile mici ºi mijlocii, complexe agricole sau industriale, turistice sau
comerciale. La ora actualã, la nivelul comunei sunt înregistraþi 20 de agenþi
economici: 8 societãþii comerciale (1 profil de prelucrare a lemnului, 2 societãþi cu
profil agro-zootehic, 5 societãþi cu profil alimentaþie publicã), 7 asociaþii familiale
ºi 5 persoane fizice. Principala ramura economica este agricultura. Veniturile
provenite din agricultura nu sunt insã suficiente pentru a susþine educaþia si
formarea profesionalã. Din acest motiv o parte a familiilor neglijeazã educaþia
copiilor, preferând sã foloseascã copii la muncile din gospodãrie
Concluzie:

Se impune elaborarea unei strategii de atragere a investitorilor în zonã în

vederea creãrii de locuri de muncã, realizãrii unor proiecte de finanþare , a unor
parteneriate care sã aibã impact asupra comunitãþii

1.3. SOCIAL

Contextul naþional ºi regional

Ocuparea forþei de muncã ºi contracararea efectelor sãrãciei au rãmas în

continuare problemele stringente ale României. Protecþia socialã a familiilor ce au
copii în sistemul de învãþãmânt, este asiguratã prin intermediul programelor
guvernamentale ce se deruleazã prin intermediul ºcolilor: programul de distribuire
a rechizitelor ºcolare,a produselor lactate ºi de patiserie, Euro200, Bani de liceu. În
privinþa ocupãrii locurilor de muncã, regiunea de nord-est se situeazã pe ultimul loc
din þarã.
Contextul local

Având în vedere cã veniturile provenite din agriculturã nu sunt nici sigure ,

nici constante astfel încât un numãr mare de locuitori sunt fãrã ocupaþie se poate
constata un nivel ridicat al sãrãciei. Totuºi o parte a pãrinþilor elevilor noºtri sunt
interesaþi de progresul ºcolar al copiilor lor, vãzând în educaþie un mijloc de
promovare socialã. În afarã de programele guvernamentale, un numãr de 9 elev i de
la ºcoala noastrã beneficiazã de burse sociale.
Concluzie:

Se impune sprijinirea populaþiei cu nevoi speciale în vederea creºterii

participãrii la educaþie ºi a gradului de includere socialã ºi profesionalã
- 74 -
1.4. TEHNOLOGIC

Contextul naþional ºi regional

Revoluþia tehnologicã a favorizat în þara noastrã dezvoltarea tehnologiilor
de vârf implicate în folosirea serviciilor de informare ºi comunicare. În acest sens
învãþãmântul a beneficiat de modernizarea sistemului educaþional prin dotarea
ºcolilor cu echipamente moderne de informare ºi documentare.
Contextul local
În localitãþile comunei toate familiile sunt racordate la reþeaua electricã ,
majoritatea au aparate tv. ºi radio. Comuna este racordatã la reþeaua telefonicã fixa
,,Romtelecom” – 138 familii abonate - ºi cu acces la reþeaua de telefonie mobilã. În
zonã exista televiziunea prin cablu (22 programe) , 125 familii sunt abonate la firma
de cablu.
Un numãr de 66 familii au abonament la presa ( Adevãrul , Libertatea , Ziua, Gândul
). În comunã existã un numãr de 31 calculatoare(15 în ºcoalã), dintre acestea 5 sunt
racordate la Internet prin reþeaua ,,Romtelecom” ºi prin intermediul unui Telecentru.

Concluzie:
Se impune o creºtere a echipamentelor tehnologice ºi asigurarea accesului
la informaþie de ultimã orã a unui numãr mai mare de locuitori.

1.5. ECOLOGIC

Contextul naþional ºi regional

Dupã anul 1989, îmbunãtãþita calitãþii mediului reprezintã un obiectiv
constant a tuturor politicilor guvernamentale. La nivel naþional ºi regional existã
preocupãri pentru conservarea mediului materializate prin legi, ordonanþe,
programe. Organismele abilitate pentru protecþia mediului sunt Ministerul
Mediului ºi gospodãririi Apelor, Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

Contextul local
ªcoala nu afecteazã mediul ambient neavând activitãþi de micã producþie . În
vederea reciclãrii gunoiului existã în cele trei sate platforme de gunoi . Pe teritoriul
comunei Pogana existã barajul de acumulare “Cuibul Vulturilor”, cu o capacitate de
54,6 milioane metri cubi de apã. Sursele difuze cu nitraþi sunt principalele surse de
poluare a lacului. La nivel local se înregistreazã încãlcãri ale regulilor de protecþia
mediului prin: depozitarea necorespunzãtoare a deºeurilor , executarea
necorespunzãtoare a lucrãrilor solului, administrarea necorespunzãtoare a
îngrãºãmintelor chimice.

Concluzie:
- 75 -
 Necesitatea implicãrii autoritãþilor locale în derularea unor programe
pentru a asigura calitatea mediului. Implicarea ºcolii în programe educative
specializate.

2. ANALIZA S.W.O.T.

2.1. PUNCTE TARI

- ºcoli reabilitate prin programele guvernamentale ;

- cadre didactice calificate la învãþãmântul preºcolar ºi primar în toate ºcolile din
comunã;
- existenþa microbuzului ºcolar;
- numãr mare de cade didactice ce folosesc PC-ul;
- abandon ºcolar scãzut;
- rezultate bune la examene ºi testãri naþionale;
-relaþii bune de comunicare între cadre didactice ºi elevi, între scoalã ºi comunitate;
- existenta unor cabinete, funcþionale la ªcoala Pogana ºi Mãscurei;
- existenþa unei reþele de calculatoare la ªcoala Pogana;
- existenþa unui Centru de Informare ºi Documentare la ªcoala Pogana;
- existenþa unui lot ºcolar la Pogana;
- parteneriate în derulare cu instituþii de culturã

2.2. PUNCTE SLABE

- Inexistenþa unor parteneriate viabile cu agenþi economici;

- lipsa telefon, ºi acces la informaþii la ºcolile din Mãscurei, Bogeºti;
- numãr scãzut de elevi participanþi la olimpiadele ºcolare;
- inexistenþa parteneriatelor cu ºcoli din afara graniþelor;
- spaþii inadecvate pentru desfãºurarea activitãþilor sportive ;
- conexiunea internet nu permite conectarea reþelei de calculatoare
- lipsa sistemului educativ informatizat ºi a materialului didactic la ºcolile Bogeºti
ºi Mãscurei;
- existenþa cadrelor didactice netitulare ºi necalificate la gimnaziu;
- cadre didactice care funcþioneazã în douã ºcoli;
- slabã implicare a pãrinþilor în activitãþile ºcolii ;

2.3. OPORTUNITATI

- omogenitatea etnicã a populaþiei;

- 76 -
- creºterea numãrului de locuitori prin venirea populaþiei de la oraº la sat;
- evoluþia demograficã bunã, perspective de creºtere a numãrului populaþiei tinere;
- situarea geograficã a comunei aproape de oraºul Bârlad;
- existenþa unor spaþii ºcolare ce pot fi amenajate pentru desfãºurarea activitãþilor
sportive
- traversarea satului Pogana de ºoseaua judeþeanã;
- amplasarea satului lângã un baraj de aducþiune, cu posibilitãþi de recreare, de
petrecere a timpului liber;
- existenþa unor programe de granturi pentru dezvoltare ºcolarã
- existenþa programelor de reconversie profesionalã pentru cadrele didactice
- relaþii bune cu instituþiile locale

2.4. AMENINÞÃRI

- existenþa elevilor navetiºti din satele Bogeºti ºi Cârjãoani;

- învãþãmânt simultan la ªcoala Bogeºti ;
- cadre didactice navetiste în proporþie de 80%;
- degradarea spaþiilor ºcolare datoritã fondurilor bãneºti limitate;
- instabilitate la nivel social, economic;
- lipsa de interes pentru continuarea studiilor;
- resurse materiale ºi financiare insuficiente;
- accesul redus al cadrelor didactice la informaþii de ultimã orã, la ªcoala Mãscurei;
- folosirea elevilor la diferite munci în gospodãrie ;
- lipsa unor investitori în zonã;
- dezinteres faþã de valorile spirituale ale satului;
- neglijarea copiilor de cãtre pãrinþi prin plecarea acestora din þarã, pentru un loc de
muncã;

IV. ÞINTE ªI OPÞIUNI STRATEGICE 2007-2011

a. Dezvoltarea curricularã ºi extracurricularã:

Asigurarea accesului cadrelor didactice ºi elevilor la tehnologia modernã
de calcul ºi de comunicare.
Promovarea educaþiei ecologice în scopul protecþiei mediului.
Dezvoltarea la elevi a abilitaþilor de comunicare socialã ºi de
antreprenoriat

b. Creºterea calitãþii resurselor umane

Asigurarea unor programe de pregãtire suplimentarã adaptate nivelului de
- 77 -
 dezvoltare intelectuala al elevilor.
Asigurarea unui program de formare continuã prin studiu individual,
participare la cursuri de formare organizate de CCD si M.Ed.C ºi cursuri de
reconversie profesionalã.

c. Atragerea de resurse financiare ºi dezvoltarea bazei materiale

Reamenajarea unor spaþii pentru sala de sport, teren de sport, loc de joscã
pentru copii, cabinete , arhiva.
Amenajarea unor spatii funcþionale destinate unor cabinete, laboratoare ºi
ateliere cu specific meºteºugãresc.

d. Crearea cadrului optim pentru parteneriat si dezvoltare comunitarã

Oferirea cãtre comunitate a unor programe de educaþie a adulþilor.
Cunoaºterea, promovarea si conservarea tradiþiilor locale în ºcoalã ºi
comunitate.
Diversificarea ofertei de activitãþi extraºcolare ºi a ofertei de petrecere a
timpului liber.

Referinþe bibliografice:

- Arhiva Scolii Pogana, Plan managerial 2006-2007

- Raport de activitate, 2006-2007.
- Planul managerial, 2007-2008
- Proiectul de dezvoltare ºcolarã
- Fiºe de încadrare
- Execuþia financiar contabilã 2006
- Oferta ºcolii

- 78 -
 Gînduri de ieri - gînduri de azi
Personalitãþi care ne-au trecut pragul
CONSTANTIN CLISU

S-a stins o lacrimã pe cerul „Vãii Plângerii”

Anul 1907 este cunoscut în istoria frãmântatã a poporului

nostru, ca an al Rãscoalelor þãrãneºti. În filele îngãlbenite de
vreme, apar ºi miºcãri ale obijduiþilor de pe meleagurile
Tutovei. Dar, tot în acel an, ca un crâmpei de luminã, dintr-o
stea a speranþei a apãrut în satul Pogana prima ºcoalã primarã,
ca urmare a instituirii obligativitãþii învãþãmântului elementar
la sate, având ca învãþãtori distinºi dascãli.
Au trecut 100 de ani. ªcoala din Pogana a cunoscut de-a
lungul timpului modificãri de spaþii, din nevoia de a sluji
procesul diferitelor trepte de învãþãmânt: grãdiniþã, ciclul
primar, gimnazial. Oricâte îmbunãtãþiri s-au întreprins, ºcoala a rãmas o clãdire
modestã, gata a sucomba la primul seism mai puternic.
Vitregiile vremurilor le-au îngãduit harnicilor gospodari ai Poganei, oamenilor
de bine, truditori ai pãmântului, sã-ºi împlineascã dorinþa, rãmasã ca o lacrimã
nezvîntatã pe cerul lumii lor, de a –ºi da fiii ºi fiicele la ºcoala din Pogana, ca prin
dobândirea slovei sã poatã evada din nedreptul destin pe care îl aveau trudind pe
Valea Plângerii, denumire tristã datã ºirului de sate aºezate între Bârlad ºi Bacãu,
pe Valea Tutovei.
Prin eforturi conjugate ºi meritate, la aproape 100 de ani a apãrut la Pogana, o
nouã ºcoalã, cum puþine sunt în lumea satului; am vizitat-o cu câþiva ani în urmã,
într-un noiembrie vântos, când în faþa ºcolii m-au întâmpinat straturi bogate de
gãlbenele ºi dumitriþe, flori curajoase care sfideazã frigul prelungit al toamnei,
aducând un crâmpei de luminã ºi bucurie oamenilor, înainte de a pãºi în albul
anotimp.
Evenimentul la care am participat, avea sã mã punã în faþa unor copii
inteligenþi, frumoºi,mândri de ºcoala în care învaþã, cât ºi în faþa unor cadre
didactice ºi a unei conduceri care erau la fel de încântaþi de ºcoala ca o bijuterie,
dotatã cu aproape tot ce este nevoie pentru un proces de învãþãmânt modern.
Am cãutat cu ochii, printr-o fereastrã ce dãdea spre curte ºi spre ºcoala
veche: era departe, departe în spaþiu, dar mai ales în timp. Existenþa acesteia face
istoria celeilalte: mãrturia stã în fotografiile rânduite cu grijã într-un album imens
cu scopul de a aminti despre trecutele vremuri.
- 79 -
 Plecând din Pogana am privit în urmã la mãreaþa ºcoalã ºi nu am putut sã-mi
înfrânez gândul care mã obseda: apariþia acestui templu de învãþãturã a stins o
lacrimã pe cerul atât de vitregit în Timp ºi Timpuri pe Valea Plângerii.

O lacrimã
Constantin Clisu

Prietene, dacã întâlneºti

În drumurile tale o lacrimã
Rostogolindu-se din ochii unui copil,
Pe aripa unui zâmbet , uºor i-o pune,
Ca un vânt prefirat printre flori, în april,
ªi apoi, o poveste, cu un Fãt- Frumos
Ca ºi el, încearcã a-i spune.

Când în ochii unei codane,

Mãrgelele lacrimilor devin perle,
Privirile alunecându-i pe zãri
În chemarea iubirii pierdute,
Pãduri de gânduri având tãinuite,
Ca teama în ochii unei ciute,
Nu aºtepta îndurare a-þi cere,
Sãrutã-i-le sã nu-i intre
In inimã, ghem de durere.

De vezi o lacrimã, pe un obraz de bãtrân,

Ce sapã ºanþuri în vitregu-i Timp,
Într-un toiag, sprijinindu-ºi poverile toate,
Îngropând zi de zi, durerile-n tinã,
(Truda anilor aplecându-l de spate)
Tainic, dezvãluie-i cã drumul merge-nainte,
ªi ºterge-i ºi lacrimile ce vor sã mai vinã.

- 80 -
PETRUª ANDREI

ªcoala ca o poveste de dragoste

Ea a început în urmã cu o sutã de ani cât împlineºte

ªcoala Pogana, anul acesta. La ceas aniversar, mã simt onorat sã
fac mãrturisirea cã sunt legat sufleteºte de ºcoala sãrbãtoritã
acum, de slujitorii ei ºi de elevii care pãºesc aici pe cele dintâi
trepte ale cunoaºterii.
Ani de-a rândul am participat la frumoasele,
instructivele, ºi educativele activitãþi metodice organizate de
învãþãtorii, de diriginþii ºi de profesorii de limba ºi literatura
românã de la ºcoala Pogana.
Am luat parte, de asemenea, la adevãrate colocvii de
literaturã organizate cu prilejul întâlnirilor cu scriitorul româno-canadian
Constantin Clisu, fost inspector general ºi cu scriitorul Teodor Pracsiu, inspector
ºcolar.
Absolvenþii ªcolii din Pogana îºi continuã studiile la liceul din Puieºti, multora
dintre ei fiindu-le diriginte ºi profesor de limba ºi literatura românã.
Investiþiile ºi proiectele realizate în ultimii ani la ºcoala Pogana au
îmbunãtãþit procesul de învãþãmânt ºi condiþiile de studiu ale elevilor, rezultatele lor
la învãþãturã, disciplinã ºi frecvenþã fiind pe mãsurã.
ªcoala nouã , ideal aºezatã, mai la o parte de ºoseaua tentacularã, este cum
nu se poate mai frumoasã.
La adresa tuturor slujitorilor învãþãmântului de la ªcoala Pogana nu am
decât cuvinte de laudã ºi le transmit cu acest fericit ºi emoþionant prilej, cele mai
calde urãri.

- 81 -
 Sã fii dascãl...
Petruº Andrei

De-ai chemare sã fii dascãl-

Cã nu poate-avea oricare, Dã în sanctuarul ºcolii
Sã fii dascãl OM înseamnã Nu porunci, ci doar poveþe.
ªi-a fi OM e lucru mare. Fii elev întreaga viaþã,
Sã înveþi ca ei sã-nveþe.
Sã fii dascãl ca þãranul
Ce, cu râvnã ºi sudoare, Sã-i înveþi apostoleºte
Canoneºte lutul negru Cu rãbdare, nu cu zorul
Târnosit cu stropi de soare. Precum pasãrea învaþã
Pe puiºorii ei zborul.
Sã fii dascãl ca minerul
Ce preface –n stâncã durã Sã fii dascãl e spectacol
Întunericu-n luminã E travaliu lung ºi greu,
ªi îngheþul în cãldurã. Sã fii dascãl e miracol
Sãvârºit de Dumnezeu.
Puilor zglobii de oameni
Sã le dai învãþãturã, Dascãl: dragoste de oameni
Pildã creºtere ºi cinste Numai ardere ºi parã
Cu asupra de mãsurã. Dascãl: dragoste de carte
Dascãl: dragoste de þarã.

Asta-nseamnã sã fii dascãl !

A fi dascãl este nobil-
Sã fii dascãl este altfel
Sã fii dascãl este nobil !

- 82 -
TEODOR PRACSIU

Pogana – schiþã sentimentalã

Mi s-a cerut sã scriu câteva cuvinte despre Pogana ,

pentru o proiectatã monografie a ºcolii. Misiune delicatã pentru
cã existã mai totdeauna o discrepanþã sensibilã între orizontul de
aºteptare al binevoitorului solicitant ºi înfãptuirea concretã.
Când am fost prima datã în Pogana? Sunt peste 30 de ani
de atunci. Detaliile primei ,,întâlniri “s-au estompat ºi s-au
pierdut definitiv. O comunã ca oricare alta în care personajul
principal este desigur ºoseaua asfaltatã ce strãbate satul de
centru. O ºcoalã coordonatoare cu personal didactic
preponderent navetist. O comunã din orizontul municipiului
Bârlad , dependentã puternic de înlesnirile urbei. Aºa a fost ºi probabil aºa va rãmâne
Pogana.
Reperele esenþiale sunt aºadar puþine. Pânã la urmã importanþi sunt oamenii
fiindcã ei dau viaþã aºezãrilor rurale ºi le conferã un sens existenþial. Fãrã oameni, un
sat – oricât de captivant – nu înseamnã nimic. Aici se poate aplica lesne ecuaþia
frumosului natural : în absenþa subiectului cunoscãtor, capabil sã perceapã ºi sã
înþeleagã, orice peisaj, oricât de atrãgãtor, îºi pierde semnificaþia.
Am fost de mai multe ori la Pogana dar n-am rãmas niciodatã mai mult de o zi.
Aºa s-a întâmplat, fãrã o premeditare exactã ºi rece. Cunosc –dulce fatalitate ! –câþiva
oameni destoinici din partea locului ºi recunosc rapid câteva ,,semne “familiare.
ªcoala veche încã mai este funcþionalã. Dar nici clãdirea nouã, elegantã ºi
primitoare, nu este pentru mine un ,,partener “neutru. Aici, într-o zi specialã , le-am
vorbit copiilor despre Constantin Clisu, profesorul, directorul, fostul inspector ºcolar
general, scriitorul, bârlãdeanul-canadian neobosit ºi sentimental, întors la ,,rãdãcini “
pentru a-ºi întãri sufletul cu sevele tainice ale pãmântului românesc.
Nu ºtiu câte au înþeles prichindeii de la Pogana despre figura spiritului creator ,
despre scriitorul cãlãtor peste continente , despre magia limbii române. Un lucru este
cert : au avut posibilitatea sã vadã un scriitor polivalent în carne ºi oase (Constantin
Clisu este poet, prozator , culegãtor de basme indiene vechi , eseist , publicist ) ºi sã-i
asculte vorba cumpãnitã ºi sfãtoasã .
Comunele României par sã semene izbitor între ele.Si totuºi sunt multe lucruri
ce le diferenþiazã. Conteazã nu atât relieful, uliþele , grãdinile, salcâmii ori edificiile
publice. Unicitatea este datã – cum spuneam – de oameni. Directorul ºcolii ºi familia
Galben au invitat la Pogana doi oameni ai ºcolii , uniþi prin afinitãþi elective ºi prin
condei.
Clipa aceea de comuniune caldã adulþi-copii a contat .
Restul e tãcere (Shakespeare).
Trãiesc ºi în Pogana oameni...
Teodor Praxiu

- 83 -
VASILE MALINESCU
Gânduri…la ceas aniversar

O aniversare este întotdeauna un prilej de mare bucurie, în

primul rând pentru cei pe care sãrbãtoarea îi vizeazã direct-elevi ºi
cadre didactice. Totuºi, bucuria e ºi mai mare, mai profundã, mai
completã , atunci când semnificaþiile aniversãrii îi implicã ºi pe cei
apropiaþi-pãrinþi, bunici, forurile locale ºi pe cei care ani de zile au
fost martorii ºirului de strãduinþe ºi succese care îndreptãþesc
sãrbãtoarea de acum.
În acest sezon când zeiþa cu pãrul arãmiu al toamnei va
mângâia lin obrajii pãmântului vestitelor coline ale Tutovei, când
cerul va coborî parcã mai aproape de noi, aniversarea celor 100 de
ani va deschide larg porþile ºi se vor auzi clinchete prelungi de
clopoþei, care împreunã cu florile ºi zâmbetele celor sãrbãtoriþi vor
copleºi emoþiile ºi bucuriile tuturor participanþilor.
Sunt legat intim –de mai mulþi ani- de aceastã ºcoalã prin intermediul unor
distinse cadre didactice, care pe lângã îndeletnicirea de dascãl, au încercat sã ofere
copiilor ºi miraculoasa lume a teatrului. De ani buni, aduc sãrbãtorilor de iarnã un farmec
aparte, celor mici ºi celor mari, cadrelor didactice, pãrinþilor ºi bunicilor bucuria sosirii
lui „Moº Crãciun”. Am trãit împreunã multe emoþii ºi lacrimi de bucurie. Câte glasuri
tremurânde am auzit spunându-i lui „Moº Crãciun” cele mai frumoase poezii, colinde ºi
urãri dintre cele mai sincere. Împreunã am încercat sã deschidem universul spiritual al
înþelegerii unui spectacol de teatru de cãtre copii. Aproape toþi copiii din comuna Pogana
au avut, la un moment dat, ocazia sã vadã un spectacol profesionist. Rezultatul?
Magnific! Spectacolul a avut o înrâurire psihologicã ºi educativã deosebitã asupra
micilor spectatori care nu vor uita niciodatã momentul ºi cu siguranþã îºi vor mai dori sã se
întâlneascã cu arta teatrului.
Sãrbãtorirea ºcolii înseamnã-înainte de toate- ºi un prilej de a-i omagia pe
dascãlii ei, pe educatorii, învãþãtorii, profesorii, pe oamenii care au pus tot ce au avut mai
de preþ în fiinþa lor: inteligenþã , suflet ºi pasiune, pentru lumina cãrþii, în slujba ºcolii, a
zecilor de generaþii de elevi care au ajuns cetãþeni de vazã spre mândria lor ºi a satului, a
þãrii. Mulþi dintre aceºtia vor fi nominalizaþi spre neuitare, în monografia ºcolii. „Toþi
oamenii mari au fost copii, dar puþini îºi mai aduc aminte”( spunea Saint Exupery). Ce
pãcat!
ªcoala rãmâne cea mai frumoasã etapã a vieþii noastre spre cunoaºtere ºi fericire.Un
filozof spunea: „ºcoala este singurul rai de unde nimeni nu este izgonit”, iar marele nostru
istoric N. Iorga, susþinea cã, „cea mai bunã ºcoalã e aceea în care înveþi-înainte de toate -
a învãþa” un adevãr sublim pe care toþi l-am simþit ºi l-am trãit în ºcoala pe care nu o putem
uita.
Sã aveþi mereu în minte cã, „ nici o jertfã nu-i prea mare când þinta ei e pururi o vrere”
Cinste ºi recunoºtinþã nobilei dumneavoastrã îndeletniciri de oameni ai ºcolii ºi
La mulþi ani ºi la un Duo Centenar

Teatrolog ºi veteran al Teatrului V.I.Popa, Bârlad

- 84 -
DAN RAVARU

UN LOC CURAT ªI LUMINOS

Cumpãnã între vãile Tutovei ºi Bîrladului, Pogana se

rãsfaþã între dealuri ilustrând ritmicitatea peisajului românesc,
imagine concretã a echilibrului sufletesc al neamului nostru
aºa cum se prezintã în viziunea lui Lucian Blaga.
Sonoritatea oarecum ciudatã a numelui , evocând un „
pagus”
denumirea latinã pentru sãtucuri , locuite de „ paguni” , cei
care pãstrau vechile credinþe, m-a tulburat încã de la început,
atunci când am vãzut-o înscrisã pe hartã .
A urmat cunoaºterea directã a localitãþii, în peregrinãrile mele pentru a
descoperi ºi împãrtãºi celorlalþi ceea ce s-a mai pãstrat din bogata creaþie folcloricã
din zonã . M-am bucurat de întâlnirea cu familia Tudose, soþ ºi soþie care în egalã
mãsurã s-au prezentat drept remarcabili depozitari ai unor impresionante vestigii
reprezentative pentru imaginea satului românesc tradiþional, pentru viaþa sa
spiritualã .
De la ei am aflat despre un cadru didactic de excepþie , Domnul Rafailã. Nu l-
am cunoscut personal, însã din relatãrile auzite atunci, la care s-au adãugat multe
altele, mi-am conturat un tablou grãitor al învãþãtorului înscris în tradiþia Spiru
Haret pentru care sãtenii rãmâneau elevii sãi pânã la orice vârstã .
De aici drumul spre ºcoalã, spre încercarea de a-i ºti mai bine rosturile. O
clãdire modestã, încercând parcã sã se adãposteascã de calea principalã a satului,
pãstrându-ºi personalitatea faþã de cele bune sau rele care vin din altã parte, cadre
didactice , elevi ca pretutindeni, dar, poate puþin mai deosebiþi.
Îngemãnarea dintre sat ºi oraº se fãcea simþitã ºi atunci cu aproape 30 de ani,
când îmi purtam paºii prin sãlile scunde de clase, între care se amenajase ºi una
pentru Cãminul Cultural .
Priviri vioaie, întrebãtoare, devenind inteligenþe native care urmau sã înfloreascã
sub aripa ocrotitoare a ºcolii .
ªi aceasta s-a petrecut ºi se petrece în continuare. ªcoala Pogana are o ridicatã
ºtachetã valoricã, absolvenþii sãi nu o fac de ruºine, impunându-se în instituþiile
de învãþãmânt pe care le urmeazã în continuare .
La ceas aniversar urez mult succes elevilor ºi celor care-i pregãtesc pentru
viaþã .

Etnolog, Dan Ravaru

- 85 -
Dascãli ai ºcolii

IOAN RAFAILÃ
Gânduri de ieri, gânduri pentru mâine

Portretul unui dascãl de þarã care trãieºte veºnicia satului cu

bucuria de a-ºi fi fãcut datoria este cam greu de încondeiat. 41
de ani, cât am funcþionat eu ca învãþãtor, pot umple o viaþã, pot
fi o viaþã cu toate etapele ei.
Am muncit ºi am trãit având în preajmã glasul, râsul
copiilor. Trãiesc ani buni de pensie aproape de ºcoalã,
aproape de copii, pentru cã aºa a rânduit bunul Dumnezeu: sã
fiu aproape de ºcoalã, iar glasurile care mi-au încântat toatã
viaþa sã fie cele care mã trezesc dimineaþa, cele care îmi stricã
somnul de dupã amiazã, cele care, parcã, îmi lipsesc dacã
cumva sunt prea cuminþi când trec pe lângã mine.
Copilãria ºi tinereþea mea le-am petrecut pe meleaguri bãcãuane, unde m-am
format ca învãþãtor, iar viaþa activã am petrecut-o sub coroana roditorului copac al
ºcolii-cea mai frumoasã ºi mai plinã perioadã - iar toamna nesfârºitã dureazã de
vreo... 40 de ani.
Fiecare dintre noi îºi are ancora în timp, iar puterea ºi tãria de a rezista le are de la
Dumnezeu. Eu, la cei 100 de ani ai mei, încã mai pot ºi mai rezist.
Când m-am statornicit la Pogana erau ani grei, dar viaþa alãturi de familia care
mi-am clãdit-o a fost minunatã. Am preluat o bogatã zestre – zestrea ºcolii Pogana,
chiar de la socrul meu, învãþãtorul Vasile Ifrim, primul învãþãtor la Pogana; fata
învãþãtorului Ifrim, Aurelia, a fost cea mai de preþ zestre pe care am primit-o.
Împreunã avem trei copii, care mi-au asigurat eternitatea. Copiii mei au fost ºi sunt
darul cel mai de preþ: Lulu-Claudiu- bãiatul cel mare al meu a slujit ºcoala Pogana
alþi zeci ºi zeci de ani, ca profesor ºi director, Corneliu, al doilea baiat al meu
slujeºte tot ºcoala, la Vaslui aºa cum a fãcut ºi fata mea, Lili, ca învãþãtoare.
Am ºtiut sã trãiesc chiar ºi când a fost foarte greu-când nu erau bani, când
inspectorii veneau anume ca sã” te cãleascã”, când nici regele, nici secretarii de
partid, nici miniºtrii ºi conducãtorii cu falã nu preþuiau ºcoala ºi slujitorii ei decât în
discursuri. Am parcurs toate schimbãrile de sistem: m-am nãscut în anul istoric
1907, am trãit ºi m-am format în capitalism, am chinuit în comunism, ºi am trãit sã
fiu ºi cetãþean al Uniunii Europene. Copiii au fost cei care m-au ajutat sã duc
povara prin satisfacþia muncii cu ei. Au fost ºi mai sunt mulþi...Din 1937 ºi pânã în
1941 au tot fost, nu-i voi numãra: învãþãtori, profesori, ofiþeri, ingineri, gospodari
în sat, mulþi, mulþi...Feodor Iordache, Galben Viorica, Ribac Sonia, Cãtãnoaia
Emilia, Neagu Titi, Spridon Dumitru, Tudose Jãnicã, Stupu ªtefan...Cataloagele au
- 86 -
memoria mai bunã. ªcoala de acum are ca învãþãtor, unul dintre elevii mei din
ultima serie: Costel Galben. Primarul comunei, Neagu Titi este tot elevul meu din
ultima serie. Mã mândresc cu ei, cu toþi. Toþi duc numele meu în timp, toþi mã
respectã ºi încã mã mai cautã ºi-mi vorbeasc despre ei ºi realizãrile lor.
Istoria centenarã a ºcolii Pogana cuprinde ºi bune ºi mai puþin bune. Nu tot timpul
s-a obþinut ce s-a dorit. Un lucru pentru mine este sigur: întotdeauna a existat un
devotament pentru cauza ºcolii- devotament împãrtãºit de oameni ca Vasile Ifrim,
Gheorghe Mãzãreanu, Iordache Feodor, Claudiu Rafailã, Elena Rafailã, Georgeta
Crãiveanu, Georgeta Chelaru, Polixenia Chirilã, Georgeta Gostin, Costel Galben,
Romeo Surdu. Ei nu sunt toþi. Au fost ºi sunt mulþi care au þinut ºi þin flacãra
devotamentului aprinsã.
Acum când se împlinesc 100 de ani de ºcoalã la Pogana, cu înþelepciunea celor
100 de ani ai mei, ca învãþãtor ºi „Cetãþean de onoare” declarat al acestui sat, cred cu
tãrie cã fala ºcolii noastre este dusã mai departe de oameni care meritã acest lucru,
iar exemplul celor care au fost, va fi calea cea mai bunã de urmat .
Destinul nemuririi prin slova cãrþii sã fie dus încã 100 de ani, ºi încã 100...

EMILIA GHICA

Confesiuni

Orice om când ajunge la vârsta amintirilor este, deja, în

vârful unei scãri. Eu am urcat treaptã cu treaptã pânã la capãtul
scãrii. Am obosit , dar inima a rãmas tânãrã; o treaptã de pe
scara vieþii mele a fost ºcoala Pogana. Sunt mândrã cã am clãdit
la propriu ºi la figurat la ºcoala Pogana. La propriu, dupã
cutremurul din martie, 1977 – la figurat, dar de-adevãratelea,
atât cât am funcþionat ca învãþãtoare.
O picãturã din fiinþa mea a rãmas aici ºi în sufletele copiilor
pe care i-am cãlãuzit sã devinã OAMENI. Trãiesc momente
deosebite când foºtii elevi mã întâlnesc ºi se opresc pentru a-mi
povesti câte ceva din viaþa lor de familie, de copiii lor, astãzi
ºcolari.
Dragostea mea pentru copii, a creat puntea de legãturã cu sufletele pure care
m-au ajutat sã depãºesc momentele dificile. Am avut noroc sã am în jurul meu copii,
pãrinþi ºi colegi sensibili care mi-au creat clipe fericite ºi m-au ajutat sã mã
perfecþionez profesional. Aici am obþinut gradul didactic I – cu copiii din Pogana.
Le mulþumesc tuturor .
Îmi place sã cred cã munca mea n-a fost în zadar ºi un strop din fiinþa mea a
rãmas în sufletele ºi în amintirea celor cu care am avut ºansa sã mã intersectez pe
scara vieþii, împreunã sã construim, sã consolidãm pentru încã o sutã de ani.

- 87 -
IORDACHE FEODOR
Satul colþiºor de rai

Am vãzut lumina zilei la 1 ianuarie 1929 în satul Pogana,

judeþul Tutova, dintr-o familie de oameni modeºti Ion ºi
Aneta Feodor, fiind primul copil al familiei din cei trei
(Iordache, Cornelia ºi Niculiþã)
Am început ºcoala în anul ºcolar 1937 având ca învãþãtor
în primul trimestru pe domnul Vasile Ifrim, iar din trimestrul
al doilea pe domnul Ion Rafailã, post ocupat prin ieºirea la
pensie a domnului Vasile Ifrim, socrul domnului Rafailã.
Menþionez cã am avut fericirea ºi norocul de un învãþãtor
foarte capabil, bun pedagog, bun cunoscãtor al psihologiei copilului, bun
cetãþean þi un bun pãrinte.
Cu pregãtirea învãþãtorului Ion Rafailã ºi cu sfaturile pãrinteºti ale
preotului Gh. I. Moraru am mers ºi am dat admitere în toamna anului 1941 la
ªcoala Normalã „Principele Ferdinand” din Bârlad, unde am fãcut primii 4 ani, iar
din anul 1945 m-am înscris prin concurs la ªcoala Normalã “Vasile Lupu ” din Iaºi,
fiind singura ªcoalã Normalã cu secþii. Bineînþeles cã am urmat secþia agricolã ca sã
ajung un bun învãþãtor, sã îndrum nu numai pe elevi ci ºi pe cetãþenii satului. Am
absolvit ªcoala Normalã (devenitã din 1948 prin reforma învãþãmântului Liceul
Pedagogic) în anul 1949 sesiunea iunie, fiind repartizat în judeþul Caraº-Severin.
În 1951 am plecat militar pânã în 1954 luna octombrie, când am venit acasã , la
Pogana ºi am fost încadrat la Cãminul Cultural.
În 1955 iunie m-am cãsãtorit cu învãþãtoarea Vasilica ºi am funcþionat
amândoi, ca învãþãtori, în comuna Perieni pânã la 1 august 1957. La 1 septembrie
1957 am fost numit învãþãtor director la ªcoala Pogana, judeþul Vaslui.
Spaþiul ºcolar era destul de mic ºi cu ajutorul cetãþenilor, al Primãriei
Pogana, ºi al conducerii Raionului Bârlad am început construcþia unui local format
din trei sãli de clasã, cu dependinþe, lipite de vechea ºcoalã pe care am reuºit sã-l
inaugurez la 8.noiembrie 1959.
Din 1957 am avut ºi internat pentru elevii din satele Bogeºti, Tomeºti
Mãscurei ºi Cârjãoani. În urna muncii depuse, pentru buna funcþionare a ºcolii, la
data de 1.02.1961 am fost promovat inspector la Secþia de învãþãmânt a raionului
Bârlad unde am funcþionat pânã în anul 1968 când s-a înfiinþat judeþul Vaslui.
De la data de 1martie1968 pânã la data de 15noiembrie1969 am funcþionat
ca inspector ºcolar la Inspectoratul ªcolar al Judeþului Vaslui, când am trecut la
catedrã în oraºul Bârlad.
Adresez un îndemn tuturor urmaºilor mei, fie mai tineri, fie mai în etate, sã
slujeascã cu dãruire ºi mult suflet aceastã instituþie ºi sã fie cãlãuziþi de acelaºi
sentiment pe care l-au avut înaintaºii lor.

- 88 -
NICULIÞÃ FEODOR

Amintiri……….

Simt o mare bucurie ºi satisfacþie cã am prilejul ca la

aniversarea centenarului ºcolii noastre din Pogana, sã-mi
exprim câteva gânduri ºi amintiri despre acest minunat locaº,
unde am învãþat sã scriu ºi sã citesc primele slove, unde am
învãþat sã fac primele socoteli.
Felicit din toatã inima pe toþi aceia care au iniþiat ºi
organizat aceastã minunatã sãrbãtorire ºi la doresc multe
succese bucurii ºi sãnãtate.
Am ocupat funcþia de director al ªcolii generale de 8 ani din
Pogana, în perioada 1martie 1961-15 septembrie1964, post devenit vacant prin
promovarea fratelui meu Feodor Iordache în funcþia de inspector ºcolar, la raionul
Bârlad.
La ocuparea acestei funcþii am avut urmãtoarea pregãtire profesionalã:
absolvent al ªcolii Pedagogice “Vasile Lupu” Iaºi, absolvent al ªcolii militare de
ofiþeri de artilerie cu durata de 3 ani din Sibiu ºi diplomat universitar în ªtiinþe
juridice a Universitãþii “Al. I. Cuza” Iaºi.
În aceastã perioadã, ªcoala generalã din Pogana fiind ºcoalã de centru, am
coordonat ºi activitatea ºcolilor din satele componente: Tomeºti, Bogeºti,
Cârjãoani ºi Mãscurei. Toate aceste ºcoli au obþinut rezultate bune ºi foarte bune în
procesul instructiv-educativ, fãrã abateri disciplinare.
Ca director, m-am preocupat permanent pentru asigurarea unei baze
materiale corespunzãtoare, având o foarte bunã colaborare cu Primãria comunei
Pogana, cu alte organe locale, cât ºi cu Secþia de învãþãmânt al raionului Bârlad.
Rezultatele obþinute s-au datorat ºi faptului cã am fost ales deputat
comunal, membru în Comitetul Executiv al Primãriei Pogana, precum ºi
preºedintele comisiei de cenzori al C.A.P. Pogana.
Colectivul ºcolii a avut ºi o activitate remarcabilã pe linie culturalã ºi
socialã. Astfel, a funcþionat în bune condiþii Cãminul cultural ºi bibliotecile sãteºti.
Una dintre activitãþile deosebit de interesante ºi atractive, a fost prezentarea, pe
scena Cãminului cultural, a unei piese e teatru, jucatã în exclusivitate de cadrele
didactice de la ªcoala Pogana.
Pentru ºcolarizarea elevilor din satele componente, a funcþionat permanent
încã din anul 1958 un internat ºcolar, unde se asigura hrana ºi cazarea în mod
gratuit.
Datoritã pregãtirii mele în tot acest timp, am fãcut parte din corpul de
lectori al regiunii Iaºi, pentru “ Învãþãmântul ideologic ” al cadrelor didactice din
raionul Bârlad, conducând permanent ºi efectiv seminariile lunare.
- 89 -
 Amintesc cã am avut o bunã colaborare cu toate cadrele didactice ºi am
manifestat respect ºi consideraþie faþã de cei mai în vârstã , mai ales cã domnul
învãþãtor Ion Rafailã mi-a fost învãþãtor ºi director în clasele primare.
Am încheiat activitatea ca director, prin transfer în interesul serviciului,
obþinut prin concurs, în funcþia de secretar la sfatul regional Fãurei, regiunea Galaþi,
în anul 1964, luna septembrie, cerinþa fiind pregãtirea juridicã.
În încheiere, îmi exprim mulþumire ºi satisfacþie cã deºi condiþiile de viaþã
erau destul de precare ºi prin efortul mei ºi al soþiei mele, am contribuit ºi noi cu
multã însufleþire, dragoste ºi dãruire la ridicarea nivelului educativ ºi cultural al
elevilor ºi al cetãþenilor comunei.
Cu toate cã dupã aceastã perioadã am ocupat funcþii înalte, totuºi, ea rãmâne
în bibliografia ºi în sufletul meu, o paginã frumoasã ºi de neuitat ori de câte ori mã
gândesc la satul în care m-am nãscut ºi la ºcoala unde am învãþat.

Amintiri……….

Mã vãd adesea elev începãtor,

O clasã ºi un domn învãþãtor
Acolo, toþi ne-ngrãmãdeam
ªi ºapte clase învãþam.
Luminã ºi cãldurã nu aveam
Cu degetele îngheþate noi scriam,
Nu ne vãitam, nici nu plângeam,
La ºcoalã noi cu drag veneam.
Pentru noi “domnul ”era sfânt,
De aceea îi purtãm chipul pânã-n mormânt,
El ne-a învãþat sã scriem, sã socotim,
Istoria ºi geografia patriei s-o ºtim.
Cu aceastã bazã am plecat,
La ºcoli înalte am învãþat,
Oricât de sus noi am urcat,
ªcoala ºi învãþãtorul nu i-am uitat.

- 90 -
CLAUDIU RAFAILÃ
O viaþã... director

Sãrbãtoarea centenarului ªcolii Pogana constituie un

mare evaniment pentru mine ca fost elev, profesor ºi director
al acestei ºcoli.
Îmi îndrept recunoºtinþa cãtre primul învãþãtor al ºcolii-
nimeni altul decât bunicul meu, cãtre învãþãtorul meu - nimeni
altul decât tatãl meu, cãtre familia mea care a slujit aceastã
ºcoalã, care a pus în calea timpului tot ce a avut mai bun, mai
nobil: dragostea pentru învãþãturã, dragostea pentru copii,
pentru dorinþa acestora de a descoperi lumea, slova ºtiinþei.
Ca fost profesor ºi director la aceastã ºcoalã îmi amintesc cu
multã plãcere întreaga activitate desfãºuratã de-a lungul celor
35 de ani. În aceastã perioadã s-au perindat multe cadre didactice care s-au împlinit
ca oameni, ca profesie. Am colaborat foarte bine cu toatã lumea, am purtat un
deosebit respect celor care ºi-au dãruit întreaga fiinþã activitãþii cu copiii, fiind
exemple de corectitudine în împlinirea datoriei de dascãl.
Exemple nu voi da, nu voi face ierarhizãri, clasificãri, organigrame,
scheme, încadrãri: am facut-o ani mulþi... Sunt amintiri târzii, amintiri ce nu se vor
uita niciodatã, amintiri ce dau greutate acestui eveniment, dar care stau bine rostuite
în documente. Sunt evenimente de care nu pot uita, unele fãcându-mi plãcere ori de
câte ori mi le aduce timpul pe tava de argint a frunþii, altele mai puþin plãcute, dar
având satisfacþia cã le-am depãºit cu bine. Anul 1977 cu evenimentele sale este un
moment ce nu poate fi uitat nici de elevi, nici de cei care au avut rolul de a pune „în
picioare” totul cât mai repede, cât mai bine. Este o paginã de istorie de care spun „a
fost greu, dar a trecut”. Câte astfel de pagini sunt în istoria ºcolii ce o port în suflet, e
greu de spus... le citesc cu ochii minþii ºi, iatã-mã, eu însumi, o paginã de istorie...
Elevii ce au învãþat în aceastã ºcoalã sunt alte pagini care se pot întoarce
uºor în istoria de care mã mândresc. Matematica a fost, este, ºi rãmâne obiectul cel
mai des scris în orarul zilnic al fiecãrei ºcoli: ani de zile acest obiect a fost scris în
dreptul numelui meu, de ani de zile sunt în mintea foºtilor elevi, oricum ar fi fost
ei, care zi de zi au de socotit câte ceva ºi astfel, este asociat numele meu, prin ceea
ce am fãcut cu fiecare. Activitãþi deosebite, concursuri, serbãri, excursii, examene
au fãcut ca istoria ºcolii Pogana sã cuprindã ºi pagini frumoase, diversificate, de
care sunt legaþi multi elevi, multe cadre didactice, satisfactii, bucurii, clipe
frumoase.
Aniversarea a 100 de ani de existenþã a ºcolii în Pogana, face numãrãtoarea
cataloagelor o povarã frumoasã, o trecere meritatã prin istoria acesteia ºi un
moment de sublime trãiri la care particip cu toatã dragostea.

- 91 -
ELENA RAFAILA

Gânduri la marea sãrbãtoare

Când fac bilanþul unei vieþi ajunse la vârsta toamnelor

brumate, îmi dau seama cã ea a fost pusã integral în slujba ºcolii,
a culturii, antrenând satisfacþii, dar ºi renunþãri-unele greu de
înþeles pentru mulþi dintre noi.
Drumul pe care l-am parcurs n-a fost deloc drept, viaþa mi-a
oferit nu o datã dureroasele ei surprize. Totuºi am dobândit de-a
lungul acestor ani un anumit stoicism în faþa asperitãþilor vieþii,
dar mai ales am învãþat cã timpul, tocmai cã este ireversibil,
preþuieºte nespus.
În cei 39 de ani de activitate la catedrã, dintre care 34 de ani
slujind la aceastã ºcoalã, avansând în ierarhia ºcolii,de la un simplu cadru didactic la
conducãtor de ºcoalã, (când spun conducãtor mã refer la coordonarea activitãþilor
educative la nivel de ºcoalã ºi comunã, dar ºi ca director coordonator (1984-1989)
am contribuit decisiv la formarea a numeroase generaþii de elevi - mai târziu buni
specialiºti în meseria lor, dovedind rigoare, armonie ºi înþelepciune.
Ca profesor de limbã ºi literaturã românã i-am îndrumat pe elevii mei în
spaþiul limbii ºi culturii româneºti, le-am sãdit dragostea pentru cuvântul sublim al
artei ºi respectul pentru demnitatea umanã, în manifestãrile ei cele mai diverse.
Rigoarea, seriozitatea în tot ce se face, armonia ,au fost cuvinte de ordine de-a
lungul carierei mele de profesor, dar ºi de director coordonator al ªcolii Pogana
într-o perioadã destul de grea.
Sãrbãtorirea centenarului acestei ºcoli, dar ºi împlinirea a 100 de ani a
învãþãtorului Ioan Rafailã, ginerele primului învãþãtor al Scolii din Pogana ºi socrul
meu, mentorul nostru, îmi oferã un minunat prilej de a refilma secvenþã cu secvenþã
aspecte de viaþã ºi de muncã petrecute sub acoperiºul ºcolii (de mult ori uitând cã
mai am viaþã personalã sau de familie). Ca sã înºirui banda filmului nu-mi ajunge
spaþiul ºi timpul. Toatã viaþa se deruleazã în fiecare cadru de film împreunã cu
colegii mei ºi generaþiile de copii-mãrturii ale existenþei noastre în acest univers.
Satisfacþia unei munci de aproape patru decenii n-a fost zadarnicã:
generaþiile de elevi, diplomele ºi distincþiile primite vorbesc de la sine. Toatã
activitatea din ºcoalã a fost dublatã ºi de o viaþã de familie armonioasã fãrã de care n-
aº fi reuºit sã ajung ca la vârsta pensionãrii - uitându-mã în urmã-sã spun cã, de la
viaþã nu trebuie sã aºteptãm nimic, dimpotrivã, trebuie sã-i dãm totul, numai aºa
vom fi scutiþi de deziluzii ºi ne putem bucura de noi.
Nicolae Iorga a avut dreptate când a afirmat cã “valoarea unui om se
preþuieºte în ce lasã dupã dânsul ca un adaus la viaþa neamului sãu”; valorile nãscute
cu trudã la Pogana, fac cinste ºi onoare acestui lãcaº si oamenilor care l-au slujit ºi
are îl slujesc.
- 92 -
POLIXENIA CHIRILA

Un om fusese-o frunzã…

“Un om fusese-o frunzã ºi numai om cu om

Au izbutit sã creascã ºi sã se facã pom.
Cã moare frunza-n ramuri, puiandrã ºi uºure
Copacul vieþueºte ºi s-a-nmulþit pãdure
Tu-þi rãsplãteºti ursita de grabnicã pieire
Fãcându-te din omul prigoanei, omenire”

.. …Pe când descopeream tainele naturii ºi ieºeam în lume, am

înþeles cã omul fãrã omenire, nu existã, cã a fi om cu adevãrat poþi fi oriunde ºi
munca este ceea ce separã omul de celelalte fiinþe. Asta se întâmpla în anii facultãþii
ºi imediat dupã terminarea acesteia, când am schimbat podgoriile Vrancei - locul
naºterii mele - cu colinele Tutovei, satul unde aveam sã rãmân mulþi ani. Am înþeles
tot de atunci, cã a fi profesor trebuie sã cunoºti exact definiþia ºi complexitatea
materiei prime folosite în activitatea ce urma sã o desfãºor.
Ani ºi ani m-am pierdut printre copii ºi frãmântãrile lor; m-am maturizat
împreunã cu generaþii ºi generaþii de copii, am pãtimit ani grei alãturi de colegii cu
care împãrtãºeam totul .
Am traversat timpul ca pe o pãdure deasã în care soarele pãtrunde greu, cãrarea
ºerpuitã printre mlãdiþele care parcã izvorau din toate satele din jurul Poganei,
ducându-mã întotdeauna în luminiºul mult râvnit, la lumina care ne-o doream toþi :
elevi ºi dascãl.
Spre luminã ºi cunoaºtere am mers, fie cãrare, fie drum larg fie ocoliºuri; am
mers spre luminã cu toþi copiii, unii dotaþi, alþii mai puþin dotaþi, iar satisfacþia
profesionalã a venit doar atunci când gãseam luminiºul. Multe au fost ocaziile
când, deºi poteca pe care o traversam era presãratã cu tot felul de piedici, copiii
alãturi de care porneam,ºi lângã care simþeam la fel, gãseau pânã la urmã drumul
mult visat, larg ºi chiar luminos.
De-a lungul carierei, zeci ºi zeci de “foºti elevi” au devenit oameni cu cariere
adevãrate, s-au realizat chiar apucând acelaºi drum ca al meu ºi de la înãlþimea
catedrei cãlãuzesc alþi ºi alþi copii. Sunt destui, nu-i voi enumera, ca nu cumva
nesãþiosul timp sã doseascã vreunul prin vreun ungher al minþii.
Privesc în urmã la anii tinereþii ºi parcã simt mirosul de salcâm înflorit, cum
numai la Pogana sunt, aroma viilor coapte ºi parcã vãd blânzii gospodari care cu
sfialã cãlcau în clasele unde învãþau copiii lor, unde ºi ei au învãþat, spre a mai
prinde o povaþã, un sfat, pentru a mai afla cum învaþã copiii lor. Din negura
amintirilor revarsã cãldura cu care ne înconjurau aceeaºi gospodari care ne
gãzduiau când troienele iernilor ne acopereau drumul spre casã. Am încã nostalgia
frumoaselor ierni de la Pogana, a caselor albe cu coºuri fumegânde, blândeþea
- 93 -
bãtrânului învãþãtor Rafailã, înþelepciunea distinsului învãþãtor Mãzãreanu,
floricelele de porumb ale Getei Crãiveanu, castroanele de murãturi ale Lucicãi
Ariton stropite cu cel mai nobil ºi aromat vin, gustul turtelor coapte pe plitã de
gazda din tinereþe. Toate sunt amintiri din vatra satului Pogana, din marea familie a
ºcolii Pogana; niciodatã nu am separat ºcoala de sat fiindcã am iubit copiii cu tot ce
era al lor.
“ Copiii de la þarã!” Cine nu i-a cunoscut, a pierdut, pentru cã n-a cunoscut
puritatea gândului ºi a sufletului, sinceritatea faptei ºi dragostea pentru mai sus, mai
mult. Copiii, diamante ascunse, ºlefuite de dragostea ºi truda dascãlilor de-a lungul
a zeci ºi zeci de ani sunt rostul nostru de azi, sunt satisfacþia noastrã de mâine, sunt
speranþa cã amintirea noastrã nu se stinge .

GEORGETA CHELARU

O poveste realã

Cu bagajul spiritual în suflet ºi cu cel de zi cu zi în mânã, am

poposit la Pogana, la 1 septembrie 1966, la ªcoala Pogana
unde fusesem repartizatã ºi de unde am plecat doar când a venit
vremea bilanþului.
ªcoala Pogana a adus atâtea ºi atâtea satisfacþii multor
cadre didactice care au trecut pe aici : unii au venit ºi au rãmas
o viaþã ºi au fãcut istoria ºcolii Pogana.
Urmele acestor vremuri, 30 de ani de ºcoalã, atât cât am stat
eu la Pogana, ºi tot atâtea generaþii, au scris ºi istoria multor
dintre cei ce au semnat condica la Pogana. Aici am întâlnit
oameni buni, sufletiºti, dornici de fapte mari, care-ºi cunoºteau
menirea. Alãturi de ei mi-am luat în serios rolul de profesor de fizicã chimie ºi de
educator, fãcându-mi datoria cu pasiune ºi dragoste pentru copii, urmãrind
luminarea minþii ºi inimii lor.
Tot ce am avut bun de la naturã, am folosit pentru modelarea celor 7 generaþii de
copii alãturi de care am trãit clipe de bucurie, emoþie, satisfacþie ºi succese. Îmi
amintesc cu câtã plãcere ºi dãruire pregãteam activitãþi artistice ,concursuri ºcolare,
excursii momente în care profesoara „severã”de la catedrã suferea o transformare
radicalã, devenind veselã, cântând, dansând alãturi de elevii sãi, de multe ori
confundându-se cu ei. În plus atmosfera sãnãtoasã existentã în colectivul cadrelor
didactice din ºcoalã m-a impulsionat sã trec uºor peste momentele dificile
nerealizând cât de repede au trecut cei 30 de ani din viaþã.
La cei 100 de ani de ºcoalã la Pogana, nutresc un amestec de sentimente: de
bucurie ºi tristeþe. Bucurie, cã am scris ºi eu o frânturã de istorie din anii care s-au
scurs, tristeþe, cã am ieºit prea repede la pensie fãrã sã am norocul de a funcþiona
într-o ºcoalã nouã, deosebitã cum este actuala ºcoalã.

- 94 -
GEORGETA GOSTIN
 Amintiri pentru ºcoala din Pogana

Am desluºit încã o filã din cartea vieþii, am ºters cu grijã

colþul timpului de peste patru decenii ºi ne întâlnim în aceastã
toamnã pentru a sãrbãtori centenarul ºcolii din Pogana.
Înseamnã mult, înseamnã puþin 100 de ani pentru istoria unui
sat românesc? Este o coincidenþã cã, ºcoala din Pogana a luat
fiinþa în acel an tumultos 1907, bântuit de mari miºcãri
þãrãneºti, ce au culminat cu rãscoala cea mare, de tristã
amintire!

Oare care a fost primul învãþãtor al ºcolii din Pogana? Oare

câþi învãþãtori au slujit ºcoala? Oare ce fel de oameni trãiesc prin acele locuri? Oare
cum voi fi primitã în ºcoalã? Erau câteva întrebãri pe care mi le puneam cu gândul la
ºcoala ce mã aºtepta, la satul ai cãror copii urma sã-i „învãþ carte”.

Aveam doar 25 de ani, când am pãºit în ºcoala unde am rãmas 24 de ani ! Era
în bogata ºi frumoasa toamnã a anului 1966 când am cãlcat pragul cancelariei. Am
fost întâmpinatã de domnul învãþãtor Ioan Rafailã, pe care l-aº numi “patriarhul
învãþãtorilor”, un învãþãtor strãlucit, un om de o þinutã moralã ireproºabilã, un
model de dascãl, exemplu de urmat în tot ce fãcea, iubit si respectat de colegi si
sãteni, apreciat pentru harul sãu didactic, pentru calitãþile de gospodar.

Dorinþa ºi visul meu a fost sã fiu învãþãtoare. Mi-am dorit sã pun condeiul
în mâna celor care pãºeau pentru prima datã pragul ºcolii. Am venerat întotdeauna
învãþãtorii, am apreciat munca lor. Mã înclin în faþa celor care m-au învãþat, care
mi-au modelat sufletul, mi-au îndrumat paºii, pentru a ajunge aidoma lorMi-am
dorit sã pun condeiul în mâna celor care pãºeau pentru prima datã pragul ºcolii. Am
venerat întotdeauna învãþãtorii, am apreciat munca lor. Mã înclin în faþa celor care
m-au învãþat, care mi-au modelat sufletul, mi-au îndrumat paºii, pentru a ajunge
aidoma lor.

Timp de peste douã decenii am fãcut zilnic naveta din Bârlad la Pogana , fie
iarnã, fie varã, pe viscol sau pe ploaie, cu autobuzul sau cu tractorul, iar uneori pe
jos, prin praf sau noroi, prin furtunã sau pe vreme liniºtitã, pe luminã sau întuneric.
Indiferent de vreme, trebuia sã fiu prezentã. Am fost punctualã în toatã cariera mea
didacticã. Am fost apreciatã de cãtre directori, de cãtre toþi colegii, unii mai tineri,
- 95 -
alþii mai vârstnici, de toþi oamenii ºcolii. Deºi, cei mai mulþi dintre noi eram
navetiºti, ºcoala, învãþãmântul, munca culturalã, activitatea educativã, niciodatã nu
au avut de suferit.

Îmi amintesc cu multã plãcere de toate seriile de elevi pe care i-am învãþat,
de strãdania mea de a mã face înþeleasã ºi de dorinþa lor de a înþelege. Am avut elevi
buni, unii mai silitori ºi mai ambiþioºi, alþii mai puþin dotaþi, dar toþi respectuoºi, cu
mult bun simþ, cu acel bun simþ al þãranului român din acele timpuri. Despre pãrinþii
lor ce sã spun? Erau oameni muncitori, mulþi dintre ei necãjiþi, apãsaþi de multe
greutãþi în acele timpuri, dar totdeauna respectuoºi faþã de tânãra învãþãtoare a
copiilor lor. Mã impresiona salutul lor, vorba lor dulce, cuvintele lor frumoase
adresate celei care îi învãþa pe copii lor sã scrie ºi sã socoteascã ºi sã se comporte
frumos. Multi dintre acei copii au deschis ochii spre alte orizonturi.

Dupã plecarea mea din satul Pogana, mai întâi la Bârlad (de unde am ieºit la
pensie), mai apoi la Iasi (unde m-am stabilit) am avut bucuria de a întâlni pe unii
dintre foºtii mei elevi care mi-au spus “sãrut mana, Doamna învãþãtoare!
Dumneavoastrã m-aþi învãþat sã fiu om!” Ce altã rãsplatã mai mare poate avea o
fostã învãþãtoare? Am avut cele mai mari satisfacþii din carierã la ºcoala Pogana.

Acum la vârsta înþelepciunii, îmbrãþiºez cu aceeaºi cãldurã ºi înþelegere

frenezia copiilor si a nepoþilor noºtri, blândeþea înþeleaptã a celor care ne-au fost
dascãli cândva, care au fost dascãlii acestei ºcoli. A fi înþelept înseamnã a sta drept
în faþa timpului, fãrã revolte zadarnice ºi fãrã a pleca capul sub povara vremii.

Mã întorc, pentru o zi, la Centenarul ºcolii Pogana, sã revãd satul ºi oamenii

care m-au primit acum 40 de ani cu ales respect; sã-i revãd pe cei care mi-au fost
colegi, pe unii din elevii cãrora le-am dat tot ce am avut mai bun în mine- credinþa
într-un viitor mai luminos!

Iar þie, dragã ºcoalã, bun gãsit la 100 de ani ºi rãmas bun!

Georgeta (Botezatu) Gostin

MARIA STOICA
- 96 -
 Oglinda copilãriei

La Pogana am început vrednica luptã cu statornicia în

frumoasa misiune didacticã , în minunata meserie de dascãl !
În anii cât am stat la Pogana am descoperit colectivul de
oameni adevãraþi, devotaþi profesiei, iubitori de frumos, de
eternitate. Ca sã rememorez acest crâmpei din viaþa mea nu-
mi este greu, pentru cã aici am gãsit un climat de prietenie, de
voie bunã ºi omenie care contamina pe cei din jur
transformandu-i într-o mare familie. Colectivul de cadre
didactice din acea perioadã, 1974-1980, era un buchet de
oameni , înmãnunchiaþi prin entuziasm, credinþã ºi dãruire.
Universul copilãriei, grãdiniþa, se afla într-o cãsuþã modestã a cãrei proprietar
era bunica Peiu. Aici am pornit spre viitor, viitor legat de copiii preºcolari. Am
intrat cu grijã în universul lor pentru a nu le tulbura joaca ºi visele. Prin ei mi-am
vãzut duse mai departe visele ºi pentru cã eu cred în „visul copilãriei” i-am învãþat
sã viseze. ªi nu numai atât,i-am învãþat sã iubescã bunii ºi strãbunii, cântecul
pãsãrilor, acest pãmânt minunat, satul natal. I-am învãþat sã preþuiascã munca ºi
valorile poporului, ale civilizaþiei umane, sã preþuiascã bunul cel mai de preþ al
omenirii- viaþa. Fiecare dintre cei care lucrãm cu copiii, avem în noi acea grãdinã în
care plantãm din amintiri, florile sufletului care sã ne mângâie. Am în grãdina
sufletului meu flori culese de la Pogana. Realizez cã am rãmas în oglinda
amintirilor celor din Pogana, ca o imagine, sau un episod al copilãriei, un strat din
grãdina sufletului meu fiind mereu împrospãtat.
Bunica Peiu, este o altã amintire minunatã ce o pãstrez de la Pogana. Imaginea
acelei femei simple , dar cu un suflet mare care cuprindea în el tot ce era uman, mult
bun simþ, raþiune, demnitate, era ca o carte deschisã ºi fãrã sã dea impresia cã s-ar
destãinui , ºi-a derulat toatã povestea vieþii ei. Atunci am realizat cã orice om, oricât
de neînsemnat ar pãrea în existenþa sa socialã, poartã cu el amintirile vremii. În
acest loc, casa bunicii Peiu, primeam dimineaþa cei mai minunaþi copii, iar
sentimentul cã ºi eu am contribuit la formarea lor îmi dã o mare satisfacþie.
Îmi amintesc cu plãcere de colaborãrile cu ºcoala, de excursiile organizate cu
elevii ºcolii ºi cadrele didactice, prilej de cunoaºtere ºi apropiere umanã.Tot
împreunã am gustat emoþiile scenei ca „artiºti amatori”. Am concurat pe scenele
caselor de culturã din Bârlad, Vaslui, Puieºti, culegând aplauze ºi distincþii.
Toate aceste episoade ale vieþii ne-au unit ºi mai mult ºi sunt o norocoasã, cã, ºi
astãzi, dupã zeci ºi zeci de ani, am rãmas în familia ºcolii din Pogana. Prietenia cu
câþiva din cei ce am fost la Pogana, continuã ºi astãzi.
S-au scurs anotimpuri pe rând, iar eu, cu emoþie ºi maximã sinceritate spun cã,
Pogana va rãmâne locul marilor prietenii, locul încãrcat de amintiri frumoase.
MITRIÞA GALBEN
- 97 -
 Drumul spre împlinire

„Cine cerceteazã istoria civilizaþiei omeneºti observã cã

jocul ºi munca formeazã cele douã feþe ale activitãþii umane.”
(I.C.Petrescu)
Puntea aruncatã de joc între copilãrie ºi maturitate o
traversez de ceva vreme. Pe aceastã punte am poposit ºi am
încercat sã mã ancorez cât mai bine pentru a face faþã tuturor
provocãrilor.
Drumul meu spre împlinirea acestei activitãþi a început ca a
fiecãrui dascãl: în anotimpul rodniciei ºi a bogãþiei. Parcã
anume ales, acest anotimp al începutului de ºcoalã, spune
multe: dacã munca este de calitate, cu spor, rodul acesteia trece
peste anotimpuri ºi apoi devine bogãþie. Altfel, rãmâne un efort
sec, dublat de o numãrãtoare a orelor , a zilelor, a anilor care, oricum, se aºtern peste
noi.
Cred cã pot vorbi de o toamnã a rodniciei, a bogãþiei ce am împlinit-o la Pogana.
Pot vorbi de multe anotimpuri frumoase, fructuoase, cu mult spor, petrecute la
ªcoala Pogana, la Grãdiniþa Pogana. Pentru mine nu e timpul bilanþului, chiar dacã
împreunã sãrbãtorim un secol de ºcoalã ca instituþie, la Pogana, iar numele meu
apare de ceva vreme semãnat pe ogorul acestei ºcoli. Mai am multe, foarte multe de
fãcut la Pogana pânã voi spune: atât am putut!
Monografia ºcolii culege ani ºi ani de muncã ºi le redã în crâmpeie de o clipã, în
rânduri scrise ce vor rãmâne pentru aducere aminte, a muncii de un secol, pentru a
aduce în rândul întâi pe cei care au lãsat firul faptelor sale în umbra anilor ce au trecut.
E o mare onoare pentru mine sã pot depãna, ºi eu, aceste fire, sã þes cu ele straie
pentru sãrbãtoarea ºcolii.
Pogana înseamnã mult pentru mine: familia ºi casa mea, locul unde au crescut
copiii mei ºi unde s-au întors mereu, de oriunde ar fi fost plecaþi, e dragostea mea cu
tot ce poate ea cuprinde.
Grãdiniþa este instituþia care m-a consacrat ca ºi dascãl. Spaþiul acesteia, munca
ca educatoare, întotdeauna ca la carte fãcutã, însã, nu mi-a fost niciodatã de ajuns ºi
din dragostea mea necondiþionatã pentru toþi copii, pentru oamenii satului care m-a
adoptat, dau mereu ºi mereu, fãcând tot ce se poate face pentru a ajuta, a evidenþia
munca lor, pentru a-i cãlãuzi pe drumul spre cunoaºtere. Munca prin joc ºi jocul
deprins numai prin muncã se interfereazã perfect, iar eu am ales aceastã profesie,
ºtiind cã voi avea asiguratã toatã viaþa, forma perfectã de menþinere a tinereþii, a
spiritului ingenios ºi metodic, a voinþei, a unei iubiri fãrã sfârºit.
Drumul meu spre împlinire este presãrat cu satisfacþii nenumãrate. Colegii de
peste ani, pãrinþii copiilor mi-au apreciat jocul, evidenþiindu-mi munca, mi-au
susþinut munca înþelegându-mi jocul. Numai aºa, cele douã feþe ale activitãþii mele s-
au îmbinat perfect, bucurându-mã ºi dându-mi satisfacþia meritatã.
- 98 -
 Elevi ai ªcolii

Colonel PETRE MASTACAN

Martor al evenimentelor din 1916

“Nãscut în Cîrjãoani un sat mic aºezat pe colinele Tutovei la

vreo 18 km, de Bârlad, am fãcut ºcoala primarã în trei sate :
Pogana, Mãscurei ºi abia în urmã în satul meu în care a luat
fiinþã o ºcoalã abia prin 1919.
ªcoala primarã a durat ºase ani, pentru cã în timpul rãzboiului
dintre anii 1916—1918 o lungã perioadã de vreme nu am avut
învãþãtor ºi pe deasupra, pe atunci, la þarã, ºcoala dura oficial
cinci ani.

La oraº dura numai patru pentru cã se zicea cã copiii

orãºenilor ar fi mai „isteþi". În legãturã cu acest an în plus m-am gândit totuºi cã ar
fi avut ºi altã justificare decât aceea a „isteþimii" ar fi putut fi ºi faptul cã la þarã
copii, de la vârsta de 4—5 ani intrau, cum se spune astãzi, în producþie, adicã
erau folosiþi zilnic ore întregi la niºte treburi domestice. Copiii satelor aveau în
grijã gâºtele, raþele, gãinile, porcii, viþeii, oiþele etc. Îar dupã împlinirea vârstei de
10—12 ani concurau în mod obiºnuit ºi la muncile agricole la prãºit, secerat, cosit,
aºa cã aveau mai puþin timp pentru studiu acasã ºi ca atare, în compensaþie, fãceau
acel an în plus de ºcoalã.

Am þinut sã amintesc de acest mod de viaþã a copiilor de la sate din vremea

aceea, deoarece cu timpul am constatat cã, datoritã acestui mod de viaþã am putut
sã ajung la o gândire deosebitã despre muncã, gândire pe care nu o aveau mulþi din
colegii mei de la oraº”.

„August 1916. Era pe mijlocul lunii, o zi obiºnuitã de lucru, o dupã amiazã

caldã, când oamenii din satul Cîrjoani se gãseau, în majoritate, la lucru la câmp, iar
în sat nu se auzea nici un zgomot. Aveam pe atunci 8 ani ºi-mi amintesc cã liniºtea
satului a fost tulburatã de dan-gatul clopotului de la bisericã. „Ce-o fi ?" se întrebau
nedumeriþi oamenii. Apoi, din unul în altul s-a aflat cã a început rãzboiul ºi cã toþi
cei ce au „ordin de mobilizare" trebuie sã se prezinte cît mai repede la unitãþile din
care fãceau parte.

Satul Cîrjoani, sau mai bine zis un cãtun de rãzeºi, aºezat pe colinele
- 99 -
Tutovei la circa 18 km nord-vest de Bârlad, avea pe vremea aceea doar vreo 60 de
gospodãrii. De jur-împrejur numai vii ºi livezi, iar mai departe þarina, unde oamenii
munceau cu hãrnicie din zi pânã în noapte.
Plecarea celor mai buni de muncã a adus pe feþele tuturor o umbrã de tristeþe, dar
Patria avea nevoie de braþe tari, iar cei chemaþi se simþeau mândri, toþi erau
însufleþiþi de ideia întregirii neamului, pentru care au luptat cu îndârjire.

Lupta a fost crâncenã ºi nu toþi cei ce au luptat au putut sã vadã acest vis
împlinit. Aceastã micã aºezare rãzeºeascã, precum multe altele, a contribuit cu ce a
avut mai bun la împlinirea visului milenar al neamului nostru, cu fiii cei mai buni.
ªi-au dat viaþa pe câmpul de luptã, numai din acest sat, urmãtorii ostaºi :
Ghenciu Alecu, Mastacan Ion, Nebunelea Iordache, Strat Ghiþã, Stamate
Gheorghe, Stamate Ion, Stamate Neculai (ultimii trei copii ai vãduvei Mãria
Stamate).

Au mai fost apoi ºi acei care au luptat în toatã perioada rãzboiului, dar au
avut norocul sã se întoarcã acasã, la vetrele lor, o parte din ei trãind ºi azi :
Alexandru V. Ion, Andrei Ion, Constandache Ion, Golea, Gheorghe, Gilea Ion,
Drãguþ Mltrea, Drãguþ Ion, Ivan Ion, Lemnaru Spiru, Mastacan Ion (tatãl meu),
Orbeanu Ion, Obreja Vasile, Obreja Ion, Parjene Gh. Ion, Parfene I. Vasile, Roºea
Neculai, Sopalca Petrache, Topor aº Mitrea, Tãu Toader, Vrãnceanu Toader,
Mastacan Vasile, Munteanu Grigore.”

Materialul a fost preluat din lucrarea ,

Bîrladul odinioarã ºi astãzi, vol I-II,Romulus Boldeanu

- 100 -
Profesor EMILIA CÃTÃNOAIA

Amintiri de altãdatã

Septembrie 1942, începutul meu de ºcoalã în condiþii grele

în anii celui de-al II-lea rãzboi mondial; la ºcoalã copiii vin cu
emoþie, cu teamã ºi cu bucuria cã vor învãþa ce n-au învãþat
pãrinþii lor.
Pe rând, cei ºase copii ai familiei învãþãtorului Gheorghe
Mãzãreanu au cãlcat pragul ºcolii din Pogana. Aþi citit bine!
ªase copii, ca toþi copiii: zburdalnici, gãlãgioºi, dar nu
obraznici ºi cu temele fãcute sub permnentã supraveghere a
mamei lor. La rândul ei, mama, a fost eleva ºcolii Pogana, iar
ca soþie a învãþãtorului Mãzãreanu avea o sarcinã ºi mai mare :
copiii lor sã fie exemplu pentru toþi, ascultãtori, cuminþi ºi politicoºi. ªi aºa, din doi
în doi ani vine la ºcoalã Emilia, Cornelia,Vasile, Lucia, Georgeta, Aneta. Anii trec ºi
dupã cele patru clase primare de la Pogana, îºi iau zborul la alte ºcoli, sã înveþe, spre
a face cinste ºcolii din Pogana ºi învãþãtorilor lor Gheorghe Mãzãreanu ºi domnul
Rafailã Ioan.
Imi amintesc acei ani, fiindcã am învãþat într-o singurã salã mare de clasã, cu un
singur învãþãtor, cu toate clasele odatã, de dimineaþã de la ora 8, pânã dupã amiazã
cu o pauzã de o orã. Nu pot uita cã cei care nu-ºi fãceau temele,care nu învãþau
rãmâneau „la post”, n-aveau voie sã plece acasã ,iar pe catedrã mai era ºi-un „Sfânt
Nicolae” pe care-l simþeam la palme.
Nici anii de rãzboi , catastrofala secetã din 1946 ,urmatã de ,ceea ce a rãmas în
istorie ca „perioada de foamete”, sãrãcia ce a urmat rãzboiului, fãrã rechizite, fãrã
haine, fãrã cãldurã în clase ºi în case. Nu pot uita. Aveam ºi bucuria zilelor cu pomi
înfloriþi în curtea ºcolii, cu primãveri calde, joaca noastrã pe râpa satului - fetele pe-
o cãrare ºi bãieþii pe alta.
Toate aceste amintiri ,alãturi de alte ºi alte momente deosebite, alãturi de draga
mea familie , de draga mea ºcoalã, m-au adus în satul meu drag, dupã anii de studiu,
dupã ani de muncã la alte ºcoli. Eram datoare satului meu sã-i ofer din harul meu de
dascãl ce-l moºtenisem de la tatãl meu, sã ofer copiilor satului meu taina slovelor,
taina desluºirii poveºtilor, taina limbii române: ºi-am fãcut-o, câþiva ani, aceºti ani
fiind ca un premiu târziu primit de la ºcoala care mã premiase ºi altã datã.
Cei ºase copii ai învãþãtorului Mãzãreanu s-au realizat toþi. Astãzi, deºi
pensionari, toþi, ne bucurãm de realizãrile ºcolii, de cei 100 de ani care au format
generaþii ºi generaþii, care ne înlocuiesc cu succes.
Dorim ca ºi peste ani, ªcoala Pogana sã pregãteascã mulþi copii care sã urmeze
studii superioare care sã se întoarcã în sat, sã ducã mai departe idealul nostru :
învãþãtura.

- 101 -
 Primar TITI NEAGU
ªcoala m-a învãþat sã fiu om

Fiecare dintre noi se simte legat în viaþã mai mult sau mai
puþin de ceva anume. Eu mã simt legat de ºcoala care m-a
învãþat sã fiu om. O spun cu mult drag, cã ºcoala a fost ca ºi
casa în care am crescut, datoritã cadrelor didactice care erau
extraordinari din toate punctele de vedere. Învãþãtorul meu,
Ioan Rafailã, astãzi, cetãþean de onoare al satului Pogana la
propunerea mea ca primar al acestei comune, este tot ce poate
sã întruchipeze un dascãl. Am fost un fericit pentru cã am avut
parte de cea mai bunã dirigintã, profesoara Georgeta Chelaru,
de la care am învãþat tot ce trebuie sã facem în viaþã pentru a fi
folositori societãþii.
Întoarcerea în satul meu, dupã anii de formare profesionalã, mi-a adus
satisfacþia de a sluji consãtenii mei ºi implicit ºi ºcoala care acum îºi sãrbãtoreºte
centenarul. Ca primar al comunei, douã mandate consecutiv, am avut prilejul sã
colaborez ºi sã sprijin ºcoala din toate punctele de vedere. ªcoala nouã are un
farmec deosebit, este frumoasã, impozantã, bine dotatã, dar pentru mine ºcoala
veche rãmâne cea mai dragã, este locul unde mai simt parfumul anilor care se
scurge prin fiecare perete, prin fiecare cãrãmidã, cu fiecare clipã ce parcã anume
întârzie sã treacã. Trecerea atâtor dascãli adevãraþi prin culoarele ºcolii de-a lungul
celor o sutã de ani ºi a sute de elevi emoþioneazã pe oricine a trecut pragul unei ºcoli.
Îmi exprim admiraþia ºi recunoºtinþa faþã de evenimentul din acest an, faþã de toþi
dascãlii mei, asigurându-i de toatã preþuirea mea pe cei care sunt în viaþã ºi sã
pãstrez o vie amintire celor care s-au stins.
Felicit actuala conducere a ºcolii, toate cadrele didactice, personalul
administrativ, pe toþi elevii ºcolii care s-au strãduit pentru reuºita sãrbãtoririi.
Aici în ºcoalã am învãþat
Opt ani la rand ºi n-am uitat
Învãþãtorul scump ºi drag
Cu suta lui de ani pe cap.
Nu am uitat nici diriginta mea,
Cu drag îmi amintesc de ea.
Ani s-au dus, ºi-s mulþi de-atunci,
La ceas de-aniversare
Aº vrea sã vã ofer la toþi
În dar câte o floare.
Vã voi pãstra mereu în amintire
Atât cât bunul Dumnezeu
Pe-acest pãmânt o sã mã þie.

- 102 -
Gospodar JÃNICÃ TUDOSE

Strãjer la Scoala Pogana

Rãscolitoare gânduri ºi amintiri mã cuprind, de câte ori rãbojul

amintirii înscrie alte ºi alte întâmplãri petrecute de-a lungul
frumoasei mele vârste. Toate se petrec parcã aievea. De câte ori
las slobode gândurile, mai ales când trupul cere odihnã, trupul,
cãci mintea mi-e veºnic treazã, frumoase amintiri îmi scaldã
oglinda ochilor.
Plãcute sunt amintirile despre ºcoalã: primul costum de
haine bleumarin, tãbliþa, creionul, poeziile frumoase, cântecele
patriotice, cravata de strãjer, costumul popular, dar mai
ales,“domnul învãþãtor,”domnul care cu grijã mare ne învãþa, tot
ce ai mei nu au avut ocazia. “Domnul”, nimeni altul, decât
învãþãtorul Ioan Rafailã, proaspãt venit la Pogana.
Anii care au urmat, deºi au fost ani grei, eu i-am trãit cum am ºtiut mai bine, chiar
dacã învãþasem cele cinci clase într-un anume regim, cu o anume educaþie, dar ca om
harnic, conºtiincios ºi cinstit m-am descurcat ºi adaptat ca sã pot sã-mi cresc copiii
mei, sã-mi vãd cât mai bine de familia mea. Lucrul bine învãþat la ºcoalã a prins bine
ºi în regimul comunist în care eu am trãit toþi anii cât am fost bun de muncã, anii când
mi-am întemeiat o familie de care trebuia sã am grijã.
La poveºti nu prea m-a întrecut nimeni, dintre cei de-o vârstã cu mine, de aceea de
câte ori am avut ocazia am povestit cu drag tot ce ºtiam: poveºti, povestiri, legende,
strigãturi, pilde ºi învãþãturi, snoave fel de fel. Le-am povestit nu numai copiilor mei,
ori prietenilor, cumetrilor, finilor, ci, chiar la domni care le-au înregistrat ºi apoi le-au
scris în cãrþi. Darul de a povesti, respectul pentru tradiþia ºi cultura satului, dragostea
pentru muncã, pe bãncile ºcolii le-am deprins ºi le-am pãstrat pânã în ziua de azi.
La ºcoala Pogana în acea perioada dintre rãzboaie, numai cei ce ºtiau socoti,
ºtiau tabla înmulþirii,ºtiau toate cântecele , poeziile, erau propuºi de “domnul” sã fie
fãcuþi “strãjeri”. Mama îmi pregãtise vreme îndelungatã costumul popular, cãmaºã ºi
iþari, cãmaºa cusutã la gât ºi pe mâneci cu arnici roºu ºi albastru , iar iþarii în partea de
jos cu aceleaºi culori care reprezentau Casa Regalã. La mijloc eram încins cu brâu
þesut tot de mama. Numai cine arãta cum trebuie, se purta cum trebuie, era bun la
carte, era fãcut “strãjer”, spre onoarea lui ºi a familiei lui, spre onoarea ºcolii. Domni
inspectori veneau o datã sau de douã ori pe an ºi împreunã cu domnul învãþãtor ne
dãdeau cravata. Mare bucurie când am primit cravata roºu-albastru .
Mare bucurie sã ºtiu cã, draga noastrã ºcoalã, alãturi de cei mai destoinici slujitori
ai sãi, din toþi cei 100 de ani de existenþã, adunã la ceas de sãrbãtoare pe toþi care i-au
trecut pragul , dascãli ºi elevi împreunã sã mai þesem o poveste, care sã fie spusã peste
alte zeci ºi zeci de ani, cu aceeaºi dragoste cu care v-a spus-o ºi…

- 103 -
Învãþãtor COSTEL GALBEN
A fi dascãl

A te apropia de copil ºi a încerca nu doar sã-l înþelegi , ci sã-i

întinzi mereu o mânã de ajutor, pentru a-i deschide noi ºi noi
orizonturi reprezintã strãdania oricãrui dascãl.
A vorbi despre satul tãu ºi oamenii sãi, a educa copiii
consãtenilor tãi este o necesitate nãscutã, mai cu seamã din
datoria pe care o avem faþã de ceea ce reprezintã mai profund,
mai limpede ºi mai frumos, fiinþa noastrã naþionalã. A te apleca
asupra copiilor satului tãu este o datorie de fiecare zi pentru
cineva ca mine, care se revendicã ca fiind, de la temelia satului.
Din pulberea anilor aºternuþi peste frumoasa mea ºcoalã,
rãzbat pânã aici ºi acum, amintiri ce au în preajma lor oameni neîntrecuþi: DASCÃLI
fãcuþi anume pentru a pune cultura ºi ºtiinþa în pragul satului la îndemâna oricui, la
îndemâna copiilor ,a pãrinþilor care îºi doreau tot ce-i mai bun pentru copiii lor.
Ei, dascãlii, împreunã cu pãrinþii mei, mi-au sãdit în suflet dorinþa de a rãmâne
în satul meu, de a fi aproape de copiii care trebuie cãlãuziþi cât mai bine, de a face
bine la toþi ce-i apropiaþi mie, celor de condiþia mea - modestã. Am urmat Liceul
Pedagogic , titan al culturii bârlãdene, pepinierã a celor care învãþau sã înveþe
oameni, liceu care, atunci când eu i-am pãºit pragul, tocmai împlinise 100 de ani de
activitate. La absolvire îmi doream sã aleg doar satul meu . Am ales sã fiu în satul
meu chiar de la începutul carierei, dupã stagiul militar ºi din 1980 pânã azi e ceva
vreme.
Anii care au urmat pentru mine au fost ani foarte grei , ani ai comunismului ,
când toatã lumea era mânatã pe un singur drum, când nu aveai prea multe posibilitãþi,
erai limitat de “indicaþii”, de prejudecãþi , de unii “oameni “,de legi nedrepte.
Cât de greu sau uºor mi-a fost au ºtiut tot DASCÃLII mei. I-am gãsit la
datorie , unde îi lãsasem când am plecat spre liceu. Aproape toþi. Acum erau
COLEGII mei! A continuat formarea mea ca DASCÃL alãturi de experienþa , de
sfaturile lor , tot în ªCOALA MEA.
Acum când paginile istoriei ºcolii trebuie completate, rãsfoiesc doar
ungherele memoriei , iar locul fiecãruia este bine stabilit, bine definit, dupã ce, rând
pe rând, au ales odihna binemeritatã de dupã o viaþã de muncã.
Clãdirea ºcolii noi în care astãzi îmi desfãºor activitatea nu mi-a estompat
nici o amintire legatã de cealaltã ºcoalã care a dat generaþii ºi generaþii, în sanctuarul
cãreia s-au dat cu mãsurã cunoºtinþe, poveþe, celor care au plecat în lumea întreagã
spre împlinirea viselor. Acolo mi-am întâlnit primul învãþãtor care, acum are 100 de
ani, atât cât a dãinuit ºcoala la Pogana ºi al cãrei exemplu l-am urmat:de a rãmâne în
vatra satului, cu consãtenii mei, cu ºcoala mea.
Clãdirea nouã, însã, îmi va confirma împlinirea mea ca om, ca dascãl.
Împreunã au fãcut un secol de învãþãturã, un secol de vise ºi împliniri.
- 104 -
Inginer CORNELIA ARMAªU (MÃZAREANU)

Copilãria mea…la Pogana

Cred cã este una din cele mai frumoase. De ce? Poate

pentru cã am iubit de când mã ºtiu oamenii satului meu,
dealurile, ºesul cu apa lui curgãtoare, Tutova.
Am iubit ºi iubesc Pogana copilãriei mele, cu oamenii ei
harnici, credincioºi, respectuoºi, curaþi sufleteºte, cu horile de
duminicã unde cânta o fanfarã tocmitã de cine ºtie de unde, sau
Moº Anton cu vioara lui scârþâitã si Gheorghe cu þambalul
unde, noi, copiii, umblam printre fetele ºi flãcãii care jucau de
mama focului, iar babele nu mai terminau de” tocat” pe
margine. Iubeam “gârla” care era pe-atunci pe malurile
Tutovei, un adevãrat dar a lui Dumnezeu pentru toatã suflarea
satului: apa pentru animale ºi pentru grãdinãriile de zarzavat, peºtele, stuful,
papura, sãlciile, fânul .
Consider omul un aluat: fãina, apa , drojdia trebuie bine frãmântate ca sã iasã
un aluat bun, ba,pentru a fi ºi mai bun, mai adaugi ºi ceva mirodenii. Eu am fost un
aluat bine frãmântat, bine crescut, bine modelat. Modelarea mea pot spune cã s-a
fãcut în ºcoalã la clasele I-IV, apoi în liceu, ºi viaþa…
Ei bine, ºcoala primarã am urmat-o sub cele trei semne cunoscute din familie ºi
care le-am vãzut când am pãºit pragul clasei: icoana Maicii Domnului cu Pruncul,
Învãþãtorul ºi “Sfântul Neculai,” discret pe catedrã. Credinþa este comoara vieþii
mele. Ea m-a ajutat la bine ºi la rãu. Învãþãtorul a fost cel care mi-a împãtimit ºi mai
mult dragostea de oameni, pãmânt ºi tot ce ne înconjoarã. Învãþãtorul meu ,Domnul
Ioan Rafailã un om blând a ºtiut sã citeascã în sufletul copiilor ºi sã modeleze ce au
primit prin moºtenire sau prin educaþie. Numai aºa a reuºit sã facã orele de clasã, ore
de plãcere (cel puþin pentru mine) cu lecþii frumoase, cântece, glume, ºi când a fost
cazul câte un” Sfânt Neculai” la palmã.
Iernile erau frumoase, cu multã zãpadã , cu zbenguieli pe derdeluº. În clasã era
frig, era greu de suportat, dar pentru noi, copiii, gândul la omul de zãpadã care-l
lãsam afarã ne încãlzea orele de matematicã ºi cum eram patru clase în aceeaºi salã,
pauzele erau dese, iar poznele curgeau, indiferent de anotimp. Joaca în timp ce
eram la ºcoalã, era râpa ce trecea pe lângã ºcoalã: aveam cãrarea fetelor ºi a bãieþilor
. Dupã întoarcerea de la râpã apãrea ºi “Sfântul Neculai”, mai rar , dar apãrea, mai
ales dacã întârziam cu joaca prea mult.
Am plecat de-acasã foarte devreme, imediat dupã ºcoala primarã. Mi-am fãcut
un viitor care mi-a adus alte ºi alte amintiri frumoase alãturi de oameni buni pe care
i-am întâlnit în drumul meu. Niciodatã nu am uitat copilãria frumoasã, ºcoala, satul
meu drag.

- 105 -
Economist CRISTINA TODA (ARITON)

Nostalgia ºi rãsplata lucrului bine fãcut

În cultura româneascã ºcoala primarã are rolul formator cel mai

important dupã cei „ºapte ani de acasã”. Sigur cã în ochii unui
copil proaspãt intrat pe porþile ºcolii, acest aspect e de neînþeles-
începerea ºcolii aduce cu sine emoþii majore,cu ecouri constante în
viaþa viitorului adult.
Din aceastã perspectivã, ºcoala primarã reprezintã mult mai
mult decât a fi „bun la carte”-ea pune bazele disciplinei
,construieºte conceptul de respect faþã de valorile umane ºi
spirituale, induce ideea apartenenþei la societate, cu toate
rãspunderile ºi drepturile ce decurg de aici. Nu mai puþin, ºcoala
primarã este cea care modeleazã afectiv maturul de mai târziu; ea iniþiazã ºi dezvoltã
continuu, alãturi de pãrinþi, principiile complexe ale vieþii afective. Este probabil, cea
mai intensã perioadã din viaþa unui copil, când echilibrul sãu emoþional este încercat,
redimensionat pe noi coordonate ºi oferit societãþii ca cel mai preþios potenþial.
Atât de intensã aceastã perioadã, cã nu pot sã nu-mi amintesc de panglica de
pe cap ºi careul de dimineaþã-acestea reprezentând pentru mine –DISCIPLINANu pot
uita laboratorul de biologie, clasa dotatã special pentru chimie ºi cea de istorie-acestea
reprezentând CUNOAªTEREA în sensul pur filosofic al cuvântului.
Sunt prezenþe vii în mintea mea primul învãþãtor, primul diriginte ºi toatã
pleiada de dascãli care m-au format-aceasta reprezintã RECUNOªTINÞA ºi
RESPECTUL pentru valorile umane ºi sociale.Sunt legatã emoþional de colegii de
bancã, de joaca din curtea ºcolii aceasta fiind afecþiunea în forma ei incipientã, alta
decât cea legatã de pãrinþii mei.Mai vibrez încã la amintirea sunetului clopoþelului ºi a
primului premiu –NOSTALGIA ºi RÃSPLATA lucrului bine fãcut.
ªcoala mi-a arãtat pentru întâia oarã faptul cã venim în aceastã lume cu dotãri
inegale; ea este cea care ne inoculeazã ideea diversitãþii naturii umane ºi ne învaþã
limitele. Nu sfârºim prin a fi cu toþii un Albert Einstein sau o Marie Curie, dar cu
siguranþã fiecare din noi pleacã din ºcoalã cu idealuri personale ºi sociale, cu
cunoºtinþe acumulate mai greu sau mai uºor ºi cu principii prin care sã ne atingem
scopurile.Cum se mãsoarã succesul unei ºcoli ºi ceea ce-a dat ea societãþii? Doar prin
cei plecaþi din satul natal în þarã ºi în lumea întreagã, dar care se întorc mereu, mãcar în
gând la copilãrie, la satul natal ºi la ºcoala care i-a format, ca la o adevãratã Alma
Mater... Aduc prinosul meu de recunoºtinþã ºcolii ca instituþie formativã, cadrelor
didactice, ca diligenþi ai cunoaºterii ºi tuturor elevilor trecuþi, prezenþi ºi viitori ... ca
simbol peren al inocenþei. Mã închin în faþa primilor dascãli ai ºcolii care au pus
bazele sistemului educaþional deschizând orizonturi pentru locuitorii satului, ca
nepoata unuia dintre ei, învãþãtorul Gheorghe Mãzãreanu , mã înclin cu respect
purtând în suflet icoana celor care au contribuit la iluminarea mea, la deschiderea
orizontului meu.
- 106 -
Profesor CAMELIA PRICOP (SPRIDON)

Despre ªcoala mea, cu dragoste

De locul unde am învãþat mã leagã multe amintiri. ªcoala cu

clasele I-VIII Pogana îmi trezeºte nostalgie,emoþie si mândrie. La
aceasta ºcoalã am fost elevã din 1971 pânã în anul 1979.
ªcoala în care am învãþat eu era un microunivers bine organizat,
caracterizatã printr-o disciplinã desãvârºitã , prin ordine ºi
rigoare. Învãþãtorii si profesorii mei au fost serioºi si exigenþi.
Spre binele nostru se învãþa carte cum trebuie.
Matematica, fizica si chimia ii speriau pe mulþi. Dincolo de
duritãþile materiei am avut însã doi profesori excepþionali
:doamna profesoarã GETA CHELARU si domnul profesor CLAUDIU RAFAILÃ.
D-nei profesoare Geta Chelaru îi datorez pasiunea mea pentru chimie ºi cariera mea
de mai târziu –profesor de chimie si fizicã. Cu o plãcere deosebitã aºteptam orele de
limba românã cu doamna profesoarã ELENA RAFAILA : rãbdare, calm, erudiþie,
frumuseþe ºi un farmec special care au tranformat-o pe doamna profesoara în
modelul meu profesional.
Am fost “copiii” dirigintei noastre, doamna profesoarã POLIXENIA
CHIRILÃ, pânã pe 15 iunie 1979. Ne-a dãruit cu dragoste si cãldurã din entuziasmul
si tinereþea ei. Îmi amintesc si astãzi cu câta plãcere ºi curiozitate aºteptam orele de
dirigenþie. Ii sorbeam cuvintele ºi îi admiram eleganþa exprimãrii ºi a gesturilor.
Aºa îi vedeam cu ochii mei de copil pe cei care m-au primit în sufletele lor cu
cãldurã ºi rãbdare, mai mult decât alþii. Aºa îi vãd ºi astãzi. Ei au reuºit sã dãruiascã
mult la “construirea” personalitãþii mele.
Dragostea pentru meseria de dascãl mi-au sãdit-o ºi pãrinþii mei, care, au crezut
în ºcoalã ,în truditorii ei si ne-au cultivat interesul pentru învãþãturã.
Ca tânãrã profesoarã am cãutat totdeauna sã urmez exemplul de dãruire al
dascãlilor mei. Nu ºtiu cât de bine reuºesc. Am înþeles repede cã sufletele copiilor ne
oglindesc Aºa cum suntem. Ei sunt judecãtorii drepþi ai dascãlului. Dacã imaginea
noastrã este deformatã, atunci sã reflectãm cu luciditate la greºelile noastre ºi sã ne
gândim mereu cã, ceea ce rãmâne din noi în mintea ºi inima copiilor este un dram de
veºnicie pe care o dobândim în aceastã lume efemerã.
Dacã majoritatea elevilor acestei ºcoli au ales onestitatea, cinstea ºi munca
înseamnã cã truda slujitorilor acestei ºcoli a fost binecuvântatã ºi a dat un sens
existenþei lor de dascãli.
In univers orice punct este centrul sãu ,deci, pentru mine aceastã ºcoalã este o ºcoala -
lumina peste timp, mã simt legatã de ea ºi sunt mândrã cã i - am aparþinut.
Doresc din inimã colegilor mei din aceastã ºcoalã sã vadã, dincolo de profesia
aleasã, misiunea apostolicã a slujitorului de la catedrã ºi sã poarte crucea cu credinþã
,iubire ºi devotament, aºa cum au fãcut-o alþii, generaþii de-a rândul, înaintea lor.
- 107 -
Inginer CRISTIAN SPRIDON

Despre anii mei de ºcoalã

Asemeni fraþilor mei mai mari ºi a generaþii ºi generaþii de

copii am fost modelat la ªcoala Pogana de” mâna” aceloraºi
dascãli .
Dacã fratele meu mai mare a fost un “fan” al doamnei
profesoare Elena Rafaila fiind si acum un cititor împãtimit , eu
am fost “fan-ul” domnului profesor de matematica Claudiu
Rafailã. Cu o înclinaþie nativã spre matematica si ºtiinþele naturii
am ales profesia de inginer, urmând cursurile Facultãþii de
Zootehnie în cadrul Institutului Agronomic “ Ion Ionescu de la
Brad “ de la Iaºi.
Nu ºtiu dacã profesorii mei m-au învãþat sã îndrãgesc locul în care m-am nãscut ,
viaþa de la þarã, ºtiu însã, cã nu m-a speriat ideea de a-mi construi un viitor aici ,
printre cei care au constituit universul copilãriei mele .
Cu entuziasmul anilor mei tineri am pornit la drum cu gândul - “decât codaº
la oraº , mai bine în satul meu fruntaº“ o activitate de “pionerat” încercând sã-mi
consolidez o afacere pe mãsura pregãtirii mele ºi a valorilor pe care mi le-au
transmis, mai întâi, pãrinþii ºi apoi dascãlii mei, adicã: muncã, seriozitate,
disciplinã..
În acelaºi spirit încerc sã-mi educ si cei doi copii ai mei ºi mai ales urmând
pilda adevãraþilor formatori de oameni din ºcoalã, încerc sã ofer sprijin ºi din
experienþa mea tuturor celor care, asemeni mie, au curajul ºi dorinþa de a construi
ceva.
Îmi doresc asemeni celor care m-au format, ca , ºcoala sã-ºi ocupe locul
firesc unei societãþi normale aºa cum au visat-o ºi înaintaºii noºtri.
În 1931 , Nicolae Iorga scria în “Neamul Romanesc “:
“ªcoala sã fie oglinda satului, ºcoala sã fie mândria satului, ºcoala sã fie
marele atelier al satului ; în loc sã se strângã satele în jurul agitatorului politic, care
este primejdia cea mai mare a acestei þãri în momentul de faþã trezind dureri ºi unde
nu sunt…în loc de aceasta viaþa satului, înãlþat , înnobilat, sã se strângã în jurul
luminoasei ºcoli, peste care inima largã a învãþãtorului vrednic sã stãpâneascã aºa
cum stãpânea Mântuitorul în mijlocul ucenicilor Sãi. Cine crede ca mine sã mã
ajute!”
Dupã atâta amar de ani încãrcãtura acestui mesaj este neschimbatã.
Depinde doar de noi sã dovedim cã ne pasã !

- 108 -
Elev la Seminarul Teologic, ALIN POPA

ªcoala nu se uitã....

Primii paºi în curtea ºcolii nu se uitã niciodatã…Drumul

cãtre ºcoalã zi de zi, prima notã pe care ai primit-o de la
doamna învãþãtoare, care este cea mai bunã fiinþã de pe
pãmânt, banca în care ai deprins primele litere ºi ai scris
cuvântul “mama”, primul fior trimis de “Zburãtor”, odatã cu
colega blondã din a doua bancã, îmi dã dreptul sã spun, cã
acesta e leagãnul copilãriei mele, e ºcoala mea. Colegii alãturi
de care am petrecut opt ani sunt fraþii mei - aºa i-am simþit,
asa-i port cu mine în drumul prin viaþã.
Primii ani ai mileniului al III i-am petrecut în ºcoala
Pogana. Au fost ani controversaþi , au fost ani foarte grei : poate generaþia mai în
vârstã va spune , cã nimic nu se comparã cu greutãþile de acum 100 de ani , de acum
75-50-25 de ani –Da ! dar greutãþile au fost diferite, ºi fiecare dintre noi le-am dus
aºa cum le-am simþit.
Povara multitudinii de informaþii, a manualelor care se experimentau pe noi, a
legislaþiei ºcolare dificile care ne aducea pe noi, elevii, în centrul problemelor a fost
greu de dus - poate chiar la fel de greu, ca ºi în anii din urmã, când nu exista
posibilitatea de a ºti ce, cum, unde se întâmplã în lume.
Programa ºcolarã încãrcatã cu tot felul de cunoºtinþe pentru viaþã , pentru cultura
noastrã generalã , obiecte de studiu greu de înþeles pentru noi , toate computerele
poposite peste noapte în ºcoala noastrã, la care noi trebuia sã descifrãm tot ce alþii
au conceput , evenimente fel de fel, la care trebuia sã participi obligatoriu, cu
cântece, versuri pe care trebuia sã le ºtii pe de rost, toate astea erau o povarã la fel de
grea , poate mai grea decât a elevilor din anii de început de ºcoalã la Pogana.
Statistici, clasificãri, ierarhizãri, sondaje, chestionare toate ne þineau ºi ne þin,
pe noi, elevii, ca într-un laborator sub o lupã ºi fiecare mai adaugã ceva, mai ºterge,
mai scoate , mai pune, fãrã ca mãcar, sã ºtie la ce folosesc toate câte ni se cer,
deoarece viaþa a dovedit ºi dovedeºte cã experienþa noastrã este totuºi limitatã la
absolvire.
Dacã a fost greu sau uºor, tot generaþiile cu experienþã, cu ani ºi ani în spate, o
pot spune, sau ne pot judeca: noi admirãm pe cei care au adus ºcoala pe drumul
împlinirii unui veac de viaþã, iar fala ei o vom purta acolo unde ne-a pregãtit sã
ajungem, sã þinem pasul cu generaþiile care au trecut pe aici ºi s-o slãvim neîncetat,
necondiþionat.
Ca absolvent al acestei ºcoli pot spune cã, au fost anii cei mai frumoºi când eu
am descoperit lumea, viaþa cu toate greutãþile ºi frumuseþile ei.

- 109 -
 Încadrarea ºcolii
1907-2007
DIRECTORI

1. Vasile Ifrim 1907-1937

2. Ion Rafailã 1937-1957
3. Iordache Feodor 1957-1961
4. Niculiþã Feodor 1961-1963
5. Claudiu Rafailã 1964-1980 ºi 1989-1997
6. Georgeta Crãiveanu 1980-1984
7. Elena Rafailã 1984-1989
8. Mihai Prisecaru 1997-1998
9. Gheorghe Vrabie 1998-2000
10. Romeo Surdu 2000 -2007

ANII ªCOLARI 1907-1937

Învãþãtor:
Ifrim Vasile
ANII ªCOLARI 1937-1947
Învãþãtor:
Rafailã Ioan
ANII ªCOLARI 1947-1951
Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mastacan Victoria

ANII ªCOLARI 1951-1956

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe

ANII ªCOLARI 1956-1958

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Feodor Vasilica

ANUL ªCOLAR 1958-1959

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Mãzãreanu Emilia, Feodor Vasilica
Profesori:
Feodor Iordache – Matematicã, ªtiinþele naturii, Lucrãrile practice,
- 110 -
Muzicã
Iordan Lorenþa - Geografia, Istoria, Limba ºi literatura românã, Limba
rusã, Limba francezã, Desen, Ed. fizicã

ANUL ªCOLAR 1959-1960

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Nechifor Lucia, Feodor Vasilica
Profesori:
Manolache Maria - Limba ºi literatura românã, Istoria, Geografia,
Desenul
Cociuban Maria - Limba rusã, Cunoºtinþele agricole ºi lucrãri practice în
producþie, Muzicã, Ed. Fizicã
Iordache Feodor - Matematicã, Fizicã

ANUL ªCOLAR 1960-1961

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Nechifor Lucia, Feodor Vasilica
Profesori:
Manolache Uþa - Limba ºi literatura românã
Huhurez Maria – Constituþia, ªt. naturale, Ed. fizicã
Cosîmbescu Aurel – Matematicã, Chimie, Fizicã, Desenul
Bantaº Valerian – Astronomia, Cunoºtinþe agricole ºi Lucrãri practice
Feodor Iordache – Constituþia, Ed. fizicã, Matematicã
Antohi Constanþa - Limba rusã, Muzica, Istoria
Galben Viorica – ªt. naturii, Agriculturã, Fizica, Chimie, Anatomia

ANUL ªCOLAR 1961-1962

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Nechifor Lucia, Huhurez Maria
Profesori:
Mircea Maria - Limba ºi literatura românã
Antohi Constanþa - Limba rusã , Istorie, Agriculturã, Muzicã
Feodor Suzana - Geografie, Desen
Feodor Niculiþã - Ed. cetãþeneascã, Socialism ºtiinþific, Geografie, Ed.
fizicã
Cosîmbescu Aurel - Matematicã, Fizica, Desen
Galben Viorica - Chimia, ªtiinþele naturii, Geografia, Lucrãri de atelier

ANUL ªCOLAR 1962-1963

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Bighescu Ana
Profesori:
- 111 -
 Tofan Georgeta - Limba românã, Limba rusã,
Feodor Niculiþã – Ed. cetãþeneascã, Ed. fizicã
Feodor Suzana - Lb. francezã, Istorie, Geografie, Desen,Muzicã ,
Caligrafie
Rafailã Claudiu - Matematicã, Fizicã, Ed. fizicã
Galben Viorica - Chimie, ªtiinþele naturale, Agriculturã

ANUL ªCOLAR 1963-1964

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Bighescu Ana
Profesori:
Tofan Georgeta - Limba ºi literatura românã, Limba rusã, Caligrafie
Cãlugãru Maria – Matematicã, Geografie , Fizicã
Feodor Niculiþã- Istoria, Desen, Ed. fizicã
Galben Viorica – Chimie, Agricultura, ªt. naturii, Muzicã
Teodorescu Veronica – Muzicã, Ed. fizicã

ANUL ªCOLAR 1964-1965

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe
Profesori:
Rafailã Elena- Limba ºi literatura românã, Desenul, Caligrafie
Tofan Georgeta - Limba ºi literatura românã, Limba rusã
Calugãru Maria – Matematicã, Istorie, Ed. cetãþeneascã, Geografie,Fizicã
Rafailã Claudiu - Matematicã
Galben Viorica – ªt. Naturii, Chimie, Agriculturã
Teodorescu Veronica – Muzicã, Ed. fizicã, Geografie

ANUL ªCOLAR 1965-1966

Învãþãtori:
Grigore Cezarina, Mãzãreanu Gheorghe, Rafailã Ioan
Profesori:
Rafailã Elena – Limba ºi literatura românã, Francezã, Desenul
Rafailã Claudiu - Matematicã
Tofan Georgeta - Limba ºi literatura românã, Limba rusã
Teodorescu Veronica –Agriculturã, ªt. naturii, Muzicã
Mãzãreanu Geta – Ed. fizicã, Fizicã, Chimie
Ionescu Maria - Istoria, Geografie, Ed. cetãþeneascã

ANUL ªCOLAR 1966-1967

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe
- 112 -
Profesori:
Rafailã Elena – Limba ºi literatura românã , Lb. francezã, Desenul
Rafailã Claudiu - Matematicã
Tofan Georgeta - Limba ºi literatura românã, Limba rusã
Teodorescu Veronica – Istorie, Geografie, ªt. biologice, Muzicã
Fãrmuº Maria - Chimie, Fizicã, Muzicã
Dragu Ecaterina - Agriculturã , Ed. fizicã

ANUL ªCOLAR 1967-1968

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Arteni …..
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Limba francezã
Mãzãreanu Aneta- Istorie, Geografia, Desen
Rafailã Corneliu - Ed. cetãþeneascã, Desen, Ed. fizicã
Rafailã Claudiu - Matematicã
Fãrmuº Georgeta – Matematicã,Chimie, Fizicã, Muzicã
Dumitru Elisabeta- Agriculturã, ªt. biologice

ANUL ªCOLAR 1968-1969

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Botezatu Georgeta Aurelia
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Ed. cetãþeneascã
Ariton Lucica - Limba rusã
Mãzãreanu Aneta – Istorie, Geografie, Muzicã
Rafailã Claudiu - Matematicã , Desenul
Chelaru Georgeta – Matematicã, Chimie, Fizicã
Sîrghi Aristiþa- ªt. biologice, Agricultura, Biologie, Muzicã
Rafailã Corneliu - Ed. fizicã, Lb. rusã, Desenul
Bolea Virginia – ªt. biologice

ANUL ªCOLAR 1969-1970

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Botezatu Georgeta Aurelia
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desenul
Ariton Lucica - Limba rusã, Ed. fizicã
Tereza Ion - Ed. fizicã, Fizicã, Matrmaticã, Desen
Gheorghiu Ana – Istorie, Geografie, Muzicã
Rafailã Elena - Ed. cetãþeneascã
Rafailã Claudiu - Matematicã
- 113 -
 Chirilã Dobrea Polixenia - Chimie, Biologie, Agriculturã

ANUL ªCOLAR 1970-1971

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Botezatu Georgeta Aurelia
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desenul
Ariton Lucica - Limba francezã, Ed. fizicã
Tîrîlã Tatiana- Lb. francezã, Ed. fizicã
Langa Pavel – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie, Muzicã
Petrea Nela – Matematicã, Fizicã, Desen
Rafailã Claudiu - Matematicã
Chirilã Dobrea Polixenia - Chimie, Biologie, Agriculturã

ANUL ªCOLAR 1971-1972

Învãþãtori:
Rafailã Ioan, Mãzãreanu Gheorghe, Botezatu Georgeta Aurelia
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Limba francezã
Tîrîlã Tatiana - Lb. francezã, Muzicã, Ed. fizicã
Clapa Gheorghe – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografia, Desen
Rafailã Claudiu - Matematicã
Chirilã Dobrea Polixenia - Biologie, Agriculturã
Chelaru Georgeta – Matematicã, Chimia, Fizica

ANUL ªCOLAR 1972-1973

Învãþãtori:
Manole Gheorghe, Simileac Georgeta, Botezatu Georgeta Aurelia
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Limba francezã
Dãrîngã Eugenia - Lb. francezã, Muzicã,
Milica Lucreþia – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie, Cun. Economice,
Muzica
Rafailã Claudiu – Matematicã
Luca Ion - Matematicã, Pregãtire tehnicã productivã
Chirilã Dobrea Polixenia - Biologie, Agriculturã
Chelaru Georgeta –Chimie, Fizicã, Organe de maºini
Mãzãreanu Georgeta - Ed. fizicã, Desen

ANUL ªCOLAR 1973-1974

Învãþãtori:
Mocanu ªtefana, Simileac Georgeta, Taciu Maria
- 114 -
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã
Siriac Maria - Lb. francezã, Ed. fizicã
Milica Lucreþia – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie, Muzicã
Rafailã Claudiu – Matematicã
Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Desen, Agriculturã
Chelaru Georgeta – Matematicã, Chimie, Fizicã
Mãzãreanu Georgeta- Ed. fizicã, Desen

ANUL ªCOLAR 1974-1975

Învãþãtori:
Mocanu ªtefana, Gostin Georgeta, Taciu Maria
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen
Oportov Ana - Lb. francezã
Caisîn Petru – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie, Muzicã
Rafailã Claudiu – Matematicã
Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Desen, Agriculturã
Chelaru Georgeta – Matematicã, Chimia, Fizica
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã
Tatãrãu Aurica - Muzicã

ANUL ªCOLAR 1975-1976

Învãþãtori:
Mocanu ªtefana, Gostin Georgeta, Taciu Maria , Banyai Argentina
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen
Coja Eugenia - Lb. francezã, Desen
Caisân Petru – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie,
Rafailã Claudiu – Matematicã
Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Agriculturã
Chelaru Georgeta – Chimie, Fizicã, Muzicã
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã
Dragu Ioana – Matematicã, Desen

ANUL ªCOLAR 1976 - 1977

Învãþãtori:
Roºca Doina Evelina, Gostin Georgeta, Badiu Maria , Banyai Argentina
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen
Dragu Ioana - Lb. francezã, Matematicã, Desen
Pisicã Pompiliu – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie, Desen
- 115 -
 Rafailã Claudiu – Matematicã
Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Agricultura
Chelaru Georgeta – Chimie, Fizica, Muzica
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã

ANUL ªCOLAR 1977 - 1978

Învãþãtori:
Ghica Emilia, Gostin Georgeta, Popov Constanþa , Banyai Argentina
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen
Þiplea Aurica- Limba ºi literatura românã, Lb. francezã
Dragu Ioana - Matematicã, Lb. francezã,
Pisicã Pompiliu – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie
Rafailã Claudiu – Matematicã, Desen
Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Agricultura
Chelaru Georgeta – Chimie, Fizica, Muzica
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã

ANUL ªCOLAR 1978 - 1979

Învãþãtori:
Ghica Emilia, Gostin Georgeta, Buzatu Marcica , Banyai Argentina
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen
Þiplea Aurica- Limba ºi literatura românã, Lb. francezã, Desen
Dragu Ioana - Matematicã, Lb. francezã
Pisicã Pompiliu – Istorie, Ed. Cetãþeneascã, Geografie
Rafailã Claudiu – Matematicã
Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Agricultura,
Chelaru Georgeta – Chimie, Fizica, Muzica, Agricultura
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã

ANUL ªCOLAR 1979 - 1980

Învãþãtori:
Ghica Emilia, Gostin Georgeta, Buzatu Marcica, Stoica Antoaneta
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen
Verga Gabriela- Limba ºi literatura românã
Filichi Maria- Lb. francezã, Educ. Cetãþeneascã, Desen
Hriscu Maria - Matematicã, Muzicã
Dorofte Dan - Matematicã, Ed. fizicã
Pisicã Pompiliu – Istorie, Geografia,
Rafailã Claudiu – Matematicã
- 116 -
 Chirilã Dobrea Polixenia- Biologie, Agricultura,
Chelaru Georgeta – Chimie, Fizica, Muzica, Agricultura
Crãiveanu Georgeta- Ed. fizicã

ANUL ªCOLAR 1980-1981

Invatatori :
Buzatu Maricica,Ghica Emilia, Gostin Georgeta
Profesori: Rafaila Elena- Limba romana,
Prisecaru Mihai- Limba franceza,Limba romana, Desenul
Pisica Pompiliu- Istorie, Geografie
Rafaila Claudiu- Matematicã
Chelaru Georgeta- Chimie, Fizicã
Chirilã Polixenia - ªtiinþe biologice
Verga Gabriela – Muzicã, Desenul
Crãiveanu Georgeta- Educaþie fizicã
Filiche Maria - Agriculturã , Lucrãri de atelier

ANUL ªCOLAR 1981- 1982

Invãþãtori:
Buzatu Maricica, Gostin Georgeta, Ghica Emilia
Profesori :
Rafaila Elena- Limba romana,
Filiche Maria -Limba franceza, Limba rusã
Prisecaru Mihai- Limba franceza,
Chirilã Polixenia - Biologie, Mecanizarea agriculturii , Bazele
zootehniei, Agrotehnica
Chelaru Georgeta- Chimie, Fizicã, studiul Materialelor
Rafaila Claudiu-Matematica , Desenul
Chirilã Polixenia - ªtiinþe biologice
Verga Gabriela – Muzicã, Istorie
Crãiveanu Georgeta- Educaþie fizicã
Galben Costel - Agricultura, Lucrãri de atelier, Biologie
Coman Aglaia – Istoria geografie
Opaiþ Titiana - Fizica

ANUL ªCOLAR 1982- 1983

Invãþãtori:
Buzatu Maricica, Gostin Georgeta, Ghica Emilia
Profesori:
Rafaila Elena - Limba romana,
Prisecaru Mihai- Limba franceza, Limba Românã
Filiche Maria - Limba rusã
- 117-
 Chelaru Georgeta - Chimie, Fizicã
Rafailã Claudiu - Matematicã
Prisecaru Mihai- Limba franceza,
Chirilã Polixenia - Biologie, Lucrãri de atelier
Stan Ionel - Istorie
Crãiveanu Georgeta- Educaþie fizicã
Cotoranu Marlena - Fizicã
Obreja Gabriela - Mecanizare,Agrotehnica, Zootehnie

ANUL ªCOLAR 1983- 1984

Invãþãtori:
Buzatu Maricica, Gostin Georgeta, Ghica Emilia
Profesori:
Rafaila Elena - Limba romana,
Prisecaru Mihai-Limba francezã
Verga Gabriela- Limba Românã, Limba rusã
Chelaru Georgeta- Chimie
Rafaila Claudiu- Matematicã
Chirilã Polixenia - Biologie, Lucrãri agro-industriale, Agriculturã
Stan Ionel - Istorie
Crãiveanu Georgeta- Educaþie fizicã
Cotoranu Marlena - Fizicã
Galben Costel- Lucrãri de atelier
Cartas Maria – Geografie
Barbãrasã Mariana- Mecanizare

ANUL ªCOLAR 1984- 1985

Invãþãtori:
Creþu Maricica, Gostin Georgeta, Ghica Emilia
Profesori:
Rafaila Elena - Limba romanã,
Coºeru Ecaterina - Limba romanã,
Lovin Monica - Limba rusã
Chelaru Georgeta- Chimie
Rafailã Claudiu- Matematicã
Chirilã Polixenia - Biologie
Stan Ionel - Istorie, Geografie, Stiinþe Social politice,
Crãiveanu Georgeta - Educaþie fizicã
Balcîza Constantina - Fizicã
Galben Costel- Instruire Tehnicã Practicã
Barbãrasã Mariana - Agrotehnicã,Discipline tehnice, Mecanizare
Grama Livia - Limba francezã
- 118 -
 ANUL ªCOLAR 1985 – 1986
Învãþãtori:
Creþu Maricica, Gostin Georgeta, Ghica Emilia
Profesori:
Rafailã Elena - Limba romanã
Cãtãnoaia Emilia- Limba romanã
Lovin Monica - Limba romanã, Limba rusã, Latina, Muzica
Niþã Mihai - Limba francezã
Chelaru Georgeta - Chimie
Rafaila Claudiu - Matematicã
Grosu Florina - Matematicã
Chirilã Polixenia - Biologie, Agricultura
Stan Ionel - Istorie, ªtiinþe politice
Crãiveanu Georgeta - Educaþie fizicã
Budescu Anda - Fizicã
Albu Dan - Agricultura, Agrotehnicã, Mecanizare
Mereuþã Stela - Geografie
Lupu Gheorghe - Limba rusã, Matematica

ANUL ªCOLAR 1986-1987

Invãþãtori:
Creþu Maricica, Gostin Georgeta, Ghica Emilia
Profesori:
Rafailã Elena - Limba romanã, Desenul
Cãtãnoaia Emilia - Limba romanã
Niþã Mihai - Limba francezã, Educaþie Fizicã
Chelaru Georgeta - Chimie
Rafailã Claudiu - Matematicã
Grosu Florina - Matematicã
Chirilã Polixenia - Biologie, Agricultura, Lucrãri agro- industriale
Stan Ionel - Istorie, Cunoºtinþe politice
Crãiveanu Georgeta- Educaþie fizicã
Ofrim Marius - Fizica
Lupu Marius - Geografie
Petcu Valerica - Limba rusã
Grigore Tania - Muzica
Obreja Gabriela - Mecanizare,Agrotehnica, Bazele Zootehniei
Vâliþã Emil - Mecanizare, Agrotehnica, Bazele Zootehniei

ANUL ªCOLAR 1987- 1988

Invãþãtori:
Gostin Georgeta, Ghica Emilia
- 119 -
Profesori:
Rafailã Elena - Limba romanã, Desen
Cãtãnoaia Emilia - Limba romanã, educaþie fizicã
Niþã Mihai - Limba francezã, Istorie, Cunoºtinþe Social - politice,
Economie politicã
Chelaru Georgeta - Chimie
Rafailã Claudiu - Matematicã
Grosu Florina - Matematicã, Desen
Chirilã Polixenia - Biologie
Crãiveanu Georgeta - Educaþie fizicã
Ofrim Marius - Fizica,Cunoºtinþe economice,Geografie
Vieru Daniela - Limba rusã, Limba latinã,Desen, Muzicã
Ouatu Odeta - Agricultura, Bazele Zootehniei, I.T.P.
Zaharia Ioan - Mecanizare
Enculescu Florin - Agrotehnica,

ANUL ªCOLAR 1988-1989

Invãþãtori:
Gostin Georgeta, Ghica Emilia
Profesori:
Rafailã Elena - Limba romanã
Cãtãnoaia Emilia - Limba Rusã
Niþã Mihai - Limba românã, Limba francezã
Cuseac Silvia - Istorie, Geografie,Cunoºtinþe Social- politice
Chelaru Georgeta - Chimie, Fizicã
Rafailã Claudiu - Matematica, P.T.A.P.
Grosu Florina - Matematicã, Desen
Chirilã Polixenia - Biologie, Agriculturã, Muzicã
Crãiveanu Georgeta - Educaþie fizicã, Geografie
Ofrim Marius - Fizica,Cunoºtinþe economice, Geografie
Vieru Daniela - Limba rusã, Limba latinã,Desen, M
Zaharia Ioan- Mecanizare, Agrotehnica, Zootehnie
Stamatin Irinel - Maºini ºi instalatii zootehnice, Tehnologia creºterii
Animalelor, Tehnologia creºterii pãsãrilor

ANUL ªCOLAR 1989-1990

Invãþãtori:
Gostin Georgeta, Ghica Emilia
Profesori:
Rafailã Elena - Limba romanã, Limba latinã
Cãtãnoaia Emilia - Limba Rusã
Prisecaru Mihai - Limba francezã,Desenul
- 120 -
 Cuseac Silvia - Istorie,Geografie, Cunoºtinþe Social- politice
Chelaru Georgeta - Chimie
Bãduleþ Viena - Fizica,Muzica
Rafailã Claudiu - Matematica
Grosu Florina - Matematicã, Desenul
Chirilã Polixenia - Biologie, Agriculturã, Lucrãri Agro-industriale
Crãiveanu Georgeta - Educaþie fizicã, Geografie, Lucrãri de atelier
Mereuþã Stela - Istorie, Constituþia ºi cunoºtinþe despre drept
Zaharia Ioan - Mecanizare, Agrotehnicã, Bazele Zootehniei
Bratu Gheorghe - Masini ºi instalatii agricole, Fitotehnie
Enculescu Iuliana - Agrochimie

ANUL ªCOLAR 1990 - 1991

Învãþãtori:
Galben Costel, Oprea Gheorghe
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen
Topalã Rodica - Limba ºi literatura românã, Lb. francezã, Lb. englezã
Sandu Geta - Istoria, Ed. cetãþeneascã, Geografia, Igiena, Logicã
Rafailã Claudiu - Matematicã, Desen
Bãduleþ Viena - Matematicã, Lucru manual, Desen
Silvestru Adrian - Biologie, Agricultura,
Chelaru Georgeta - Chimie, Fizicã, Muzicã
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Geografie, Lb. rusã
Vieru Sorinel - Lucrãri de atelier, Culturã de specialitate, Logicã

ANUL ªCOLAR 1991 - 1992

Învãþãtori:
Galben Costel, Oprea Gheorghe
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen
Topalã Rodica- Limba ºi literatura românã, Lb. francezã, Lb. englezã ,
Igienã
Rafailã Claudiu - Matematicã, Desen
Silvestru Adrian - Istorie, Biologie
Chelaru Georgeta - Matematicã ,Chimie, Fizicã, Muzicã
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Geografie, Lucru manual
Roºca Aurica - Agriculturã, Culturã de specialitate

ANUL ªCOLAR 1992 - 1993

Învãþãtori:
Galben Costel, Oprea Gheorghe
- 121 -
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Latinã, Desen
Topalã Rodica- Lb. francezã, Lb. englezã
Rafailã Claudiu – Matematicã, Desen
Silvestru Adrian - Istorie, Biologie
Chelaru Georgeta – Matematicã , Chimie, Fizicã, Muzicã, Desen
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Geografie, Cult. Civicã, Ed.
Tehnologicã
Ursu Iulian- Religie

ANUL ªCOLAR 1993 - 1994

Învãþãtori:
Galben Costel, Oprea Gheorghe, Nedelcu Corina
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen
Topalã Rodica - Lb. francezã, Lb. englezã, Ed. tehnologicã
Rafailã Claudiu - Matematicã, Desen
Dima Aura - Istorie, Biologie, Cult. civicã
Chelaru Georgeta - Matematicã, Chimie, Fizicã, Muzicã, Desen
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Geografie, Agriculturã
Grosu Valeriu - Religie

ANUL ªCOLAR 1994 - 1995

Învãþãtori:
Galben Costel, Oprea Gheorghe, Ivan Lilia
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen, Latina
Boza Eugen - Matematicã,Lb. francezã, Lb. englezã,
Rafailã Claudiu - Matematicã, Desen
Dima Aura - Istorie, Biologie, Agriculturã
Chelaru Georgeta - Chimie, Fizicã, Muzicã, Zootehnie, Desen
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Cult. Civicã, Geografie

ANUL ªCOLAR 1995 - 1996

Învãþãtori:
Galben Costel, Oprea Gheorghe, Munteanu Ana Maria
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen, Latina
Nedelcu Leonard - Matematicã, Lb. francezã, Lb. englezã
Rafailã Claudiu - Matematicã
Boza Aura - Istorie, Biologie, Cult. Civicã, Istorie
Chelaru Georgeta - Chimie, Fizicã, Muzicã, Ed. tehnologicã
- 122-
 Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Geografie, Ed. tehnologicã

ANUL ªCOLAR 1996 - 1997

Învãþãtori:
Galben Costel, Munteanu Ana Maria, Munteanu Carmen
Profesori:
Rafailã Elena - Limba ºi literatura românã, Desen, Latina
Codreanu Ionela - Lb. francezã, Lb. englezã
Rafailã Claudiu – Matematicã
Bejenariu Iuliana - Istorie, Biologie, , Istorie , Ed. tehnologicã
Chelaru Georgeta – Matematicã, Chimie, Fizicã, Muzicã,
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Geografia, Cult. Civicã

ANUL ªCOLAR 1997 - 1998

Învãþãtori:
Galben Costel, Munteanu Ana Maria, Crãiveanu Petrina, Duda Mihaela
Profesori:
Prisecaru Mihai - Limba ºi literatura românã, Lb. francezã, Latina
Codreanu Ionela - Limba ºi literatura românã, Lb. englezã, Lb. francezã
Bulai Cipriana - Matematicã
Vrabie Gheorghe - Istorie, Cult. Civicã, Geografia
Mãrãºescu Virgil - Chimie
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Ed. tehnologicã, Biologie
Chelaru Georgeta - Fizicã, Chimie, Ed. tehnologicã, Muzicã
Mereuþã Viorica - Religie

ANUL ªCOLAR 1998 - 1999

Învãþãtori:
Galben Costel, Duda Mihaela, Crãiveanu Petrina, Gheorghiu Adrian
Profesori:
Scurtu Emanuela - Limba ºi literatura românã, Latina
Mihãilã Oana - Lb. englezã, Lb. francezã , Desen
Bulai Cipriana - Matematicã, Desen
Vrabie Gheorghe - Istorie
Mãrãºescu Virgil - Chimie, Fizicã
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Ed. tehnologicã, Cult. Civicã,
Geografia
Gîfu Gabriela - Biologie, Ed. tehnologicã, Muzica
Luca Daniel - Religie
ANUL ªCOLAR 1999 - 2000
Învãþãtori:
Galben Costel, Crãiveanu Petrina, Gheorghiu Adrian, Munteanu Ana-
- 123 -
Maria
Profesori:
Scurtu Emanuela - Limba ºi literatura românã, Latina
Cristea Lãcrãmioara - Lb. englezã, Lb. francezã , Desen
Irina Ioan - Matematicã, Desen
Vrabie Gheorghe - Istorie
Mãrãºescu Virgil – Chimie, Fizicã
Crãiveanu Georgeta - Ed. fizicã, Ed. muzicalã
Velicu Daniela - Biologie, Geografia
Bejenariu Liliana - Ed. tehnologicã
Luca Daniel – Religie

ANUL ªCOLAR 2000 - 2001

Învãþãtori:
Galben Costel, Gheorghiu Adrian, Munteanu Ana -Maria
Profesori:
Scurtu Emanuela - Limba ºi literatura românã, Latina
Condurache Carmen - Lb. englezã, Lb. francezã , Desen
Surdu Romeo – Matematicã
Vrabie Gheorghe - Istorie, Cult. civicã
Mãrãºescu Virgil – Chimie, Fizicã
Þarãlungã Mihaela- Geografie
Ciobanu Cãtãlina - Biologie, Ed. fizicã, Ed. muzicalã
Velicu Daniela - Ed. tehnologicã, Desen
Luca Daniel – Religie

ANUL ªCOLAR 2001 - 2002

Învãþãtori:
Galben Costel, Gheorghiu Adrian, Gheorghiu Mariana
Profesori:
Scurtu Emanuela - Limba ºi literatura românã, Latina
Melian Cristina - Lb. englezã, Lb. francezã , Desen
Surdu Romeo - Matematicã
Vrabie Gheorghe - Istorie, Cult. civicã
Mãrãºescu Virgil - Chimie, Fizicã
Maftei Maria - Geografie, Desen
Ciobanu Cãtãlina - Biologie, Ed. fizicã, Ed. muzicalã
Bejenariu Liliana - Ed. tehnologicã
Luca Daniel - Religie
ANUL ªCOLAR 2002 - 2003
Învãþãtori:
Galben Costel, Gheorghiu Adrian, Gheorghiu Mariana
- 124 -
Profesori:
Scurtu Emanuela - Limba ºi literatura românã, Latina, Desen
Patrichi Ana- Maria - Lb. englezã, Lb. francezã , Muzicã
Surdu Romeo - Matematicã
Vrabie Gheorghe - Istorie, Geografie, Cult. civicã
Mãrãºescu Virgil – Chimie, Fizicã
Velicu Daniela - Ed. tehnologicã, Biologie
Roºca Florin- Ed. Fizicã
Luca Daniel – Religie

ANUL ªCOLAR 2003 - 2004

Învãþãtori:
Galben Costel, Gheorghiu Adrian, Filip Irina, Gheorghiou Mariana
Profesori:
Scurtu Emanuela - Limba ºi literatura românã, Latina, Desen
Patrichi Ana-Maria - Lb. englezã, Lb. francezã, Muzicã
Surdu Romeo - Matematicã
Vrabie Gheorghe - Istorie, Geografie, Cult. civicã
Mãrãºescu Virgil - Chimie, Fizicã, Ed. Fizicã
Velicu Daniela - Biologie, Ed. tehnologicã, Desen
Gheorghiu Adrian - Desen
Luca Daniel - Religie

ANUL ªCOLAR 2004-2005

Invãþãtori:
Galben Costel,Vîjîianu Ionela,Mocanu Lenuþa, Gheorghiu Adrian
Profesori:
Scurtu Emanuela - Limba românã, Limba latina
Burdujanu AnaMaria - Limba englezã, Limba francezã
Surdu Romeo - Matematica
Vrabie Gheorghe - Istorie,Geografie
Enculescu Iuliana - Biologie, Desenul, Educaþie tehnologicã
Galben Mitriþa - Muzica
Luca Daniel - Religie
Mãrãºescu Virgil - Fizicã , Chimie
Velicu Daniela - Educaþie fizicã
Gheorghiu Adrian - desen

ANUL ªCOLAR 2005-2006

Invãþãtori:
Galben Costel,Vîjîianu Ionela, Mocanu Lenuþa, Gheorghiu Adrian
Profesori:
- 125 -
 Coman Octavian - Limba românã, Latina
Siminciuc Alina - Limba englezã, Limba francezã
Surdu Romeo - Matematica
Tudose Oana - Istorie
Rãºcanu Valentin - Geografie
Enculescu Iuliana - Desenul,Educaþie tehnologicã, Educaþie fizicã
Oprea Carmen - Biologie, Educaþie Muzicalã
Nechita Luigi - Religie
Mãrãºescu Virgil - Fizicã, Chimie

ANUL ªCOLAR 2006 - 2007

Învãþãtori:
Galben Costel, Vîjîianu Ionela, Mocanu Lenuþa, Zaharia Mioara
Profesori:
Coman Octavian - Limba ºi literatura românã, Latina,
Obreja Petronela - Lb. englezã, Limba ºi literatura românã
Surdu Romeo – Matematicã
Ciocoiu Grigore - Matematicã
Angheluþã Oana - Istorie, Geografie, Cult. civicã
Mãrãºescu Virgil – Chimia, Fizicã
Enculescu Iuliana – Biologia, Ed. tehnologicã, Desen
Dangã Dumitru – Lb. Francezã
Galben Mitriþa- Ed. muzicalã
Nechita Luigi – Religie
Zurba Mariana - Tehnologii, Instruire practicã

ANUL ªCOLAR 2007 - 2008

Învãþãtori:
Galben Costel, Tudor Loredana, Jacotã Monica, Onose Iulia
Profesori:
Coman Octavian - Limba ºi literatura românã
Pleºu Ana-Maria - Lb. englezã, Desen, Latina
Surdu Romeo – Matematicã
ªerban Dumitru - Matematicã
Bularda Mihaela - Istorie, Geografie, Cult. civicã
Mãrãºescu Virgil – Chimie, Fizicã
Enculescu Iluana– Biologie, Ed. tehnologicã, Desen
Dangã Dumitru – Lb. Francezã
Galben Mitriþa - Ed. muzicalã
Bulgaru Gheorghe – Ed. fizicã
Nechita Luigi – Religie

- 126 -
Educatoare
1. Donici Eliza 1959-1960
2. Lungu ªtefana 1960-1961
3. Vasilache Margheoliþa 1961-1963
4. Zahei Georgeta 1963-1965
5. Bolea Virginia 1965-1970
6. Viºan Maria1970-1973
7. Mihãilã Nina 1973-1986
8. Stoica Maria 1973-1980
9. Ariton Lucia 1980-2000
10. Galben Mitriþa 1997-2007

Personal auxiliar ºi administrativ

Secretari: Personal administrativ:

1. Vasile Ifrim 1. Gheorghiu Andrei-Administrator

2. Rafailã Ioan 2. Motoc Anton – Administrator
3. Petre Gheorghe 3. Stupu Anica – Muncitor Bucãtãrie
4. Bolea Virginica 4. Stupu Lucreþia – Muncitor spãlãrorie
5. Ariton Lucia 5. Galben Mihai – Paznic
6. Postolache Victoria 6. Ifteni Elisabeta – Muncitor Bucãtãrie
7. Cartas Maria 7. Galben Spiru – Paznic
7. Neagu Adriana 8. Stupu Ion - Paznic
9. Rãcea Maria – Muncitor Bucãtãrie
Pedagogi 10. Galben Ileana - Muncitor Bucãtãrie
11. Rãcea Grigore – Îngrijitor
1 Munteanu Apolinerd 12. Iorgu Maria – Îngrijitor
2. Chiper Ionel 13. Stanciu Vasile - Îngrijitor
3. Rãcea Vasile 14. Stanciu Vasilicã – Îngrijitor
4. Dorofte Dan

Referinþe bibliografice:

- Arhiva Scolii Pogana, Cataloage ,1948-2007

- Arhiva Scolii Pogana, State de platã,1961-2007

- 127 -
 PROMOÞIILE ªCOLII
Învãþãmânt primar ºi supraprimar
1911-1957
Promoþiile care nu se reãsesc,
lipsesc din Arhivele Naþionale ale României,
Direcþia Jud. Vaslui, Fond Revizoratul ªcolar al
Jud. Tutova, ªcoala Pogana.

Promoþia 1911 Promoþia 1925

Învãþãtor: Vasile Ifrim Învãþãtor: Vasile Ifrim

Clasa a V-a
Clasa a V-a 1. Galban V. Andrei
1. Bogescu Gh. Ioan 2. Ifrim V. Aurica
2. Irod T.Gheorghe 3. Milea I. Gheorghe
3. Neacºu C Neculai 4. Nedelcu I. Ioan
Clasa a IV-a 5. Savin C. Aneta
1. Creþu V. Pavel 6. Þîmboiu I. Matei
2. Cãlin C. Gheorghe Clasa a IV-a
3. Cãciulã M. Radu 1. Stanciu C. Constantin
4. Dumitru A. Ioan 2. Stupu V. Gheorghe

Promoþia 1926
Promoþia 1913 Învãþãtor: Vasile Ifrim
Învãþãtor: Vasile Ifrim

Clasa a V-a Clasa a IV-a

1. Ionescu St. Constantin 1. Stanciu C. Constantin
2. Matei P. Raicu 2. Stupu V. Gheorghe

Promoþia 1928
Promoþia 1924 Învãþãtor: Vasile Ifrim
Învãþãtor: Vasile Ifrim

Clasa a V-a Clasa a IV-a

1. ªiºcã A. Petru 1. Stupu Gr. Aurica
Clasa a IV-a
1. Galban V. Andrei Promoþia 1928
2. Ifrim V. Aurica Învãþãtor: Vasile Ifrim
3. Milea I. Gheorghe
4. Nedelcu I. Ioan Clasa a IV-a
5. Savin C. Aneta 1. Gheorghiu I. Georgeta
6. Þîmboiu I. Matei 2. Ifrim V. Noemia
- 128 -
Promoþia 1930
Învãþãtor: Vasile Ifrim Promoþia 1937
Învãþãtor: Ioan Rafailã
Clasa a IV-a
1. Nedelcu V Floarea Clasa a IV-a
1. Gavriliu V. Victoriþa
Promoþia 1931 2. Sandu M. Mihai
Învãþãtor: Vasile Ifrim 3. Stupu V. Neculai
4. Stupu M Lucreþia

Clasa a IV-a Promoþia 1938

1. Diaconu I. Vasilica Învãþãtor: Ioan Rafailã
2. Gheorghiu I. Dumitru.
3. Ifrim V. Maria Clasa a IV-a
4. Sârbu Gh. Iorgu 1. Drãgai M. Constantin
5. Stupu I. Gheorghe 2. Milea Maria
3. Sandu I. Mihai
4. Spridon C. Jenicã
Promoþia 1932 5. Tomiþã I Costicã
Învãþãtor: Vasile Ifrim 6. Petrea I Gheorghe
Clasa a V-a
Clasa a V-a 1. Stupu V. Neculai
1. Dumitru I. Costicã
2. Iordache N. Marghioala Promoþia 1939
3. Ifrim V. Maria Învãþãtor: Ioan Rafailã
4. Rusu C. Viorica-Elena
5. Stupu T. Costicã Clasa a IV-a
5. Stupu Gr. Elena 1. Stupu V Ioan
2. Stupu M Lucreþia
Clasa a V-a
Promoþia 1933 1. Drãgai M. Constantin
Învãþãtor: Vasile Ifrim 2. Milea E. Maria
3. Spiridon Jenicã
Clasa a IV-a 4. Galben I. Mihai
1. Stupu Gr. Elena 5. Tomiþã I. Constantin
2. Milea C. Paraschiva
3. Varlam Gh. Costicã Promoþia 1940
Învãþãtor: Ioan Rafailã

Promoþia 1936 Clasa a V-a

Învãþãtor: Vasile Ifrim 1. Stupu M. Lucreþia
Clasa a VI-a
Clasa a IV-a 1. Drãgai M. Constantin
1. Dan Neculai 2. Galbãn I. Mihai
2. Iordache Milea
- 129 -
Promoþia 1941 5. Mocanu Br. Aneta
Învãþãtor: Ioan Rafailã Clasa a VI-a
1. Spridon Ion
Clasa a V-a 2. Matei I Aglaia
1. Stupu V. Vasile 3. Echimenca Tãnsica
2. Stupu V. Ioan
3. Mocanu Gr. Aurel Promoþia 1945
4. Feodor I. Iordache Învãþãtor: Ioan Rafailã
5. Balan N. Vasile
6. Ribac P. Ion Clasa a IV-a
Clasa a VI-a 1. Rusu V. Vasile
1. Stupu M. Lucreþia 2. Galben N. Maria
3. Rãcea V Neculai
4. Mocanu Gr. Maria
Promoþia 1942 5. Balan C. Ruxanda
Învãþãtor: Ioan Rafailã Clasa a V-a
1. Stanciu Catinca
Clasa a V-a 2. Mocanu Br. Aneta
1. Feodor I. Cornelia Clasa a VII-a
2. Matei I. Vasile 1. Spridon Ion
3. Stupu V. ªtefan
4. Tudosã I. Ion Promoþia 1946
Clasa a VI-a Învãþãtor: Ioan Rafailã
1. Balan N. Vasile
2. Stupu V. Vasile Clasa a IV-a
1. Rafailã I Claudiu
Promoþia 1943 2. Stupu T. Grigore
Învãþãtor: Ioan Rafailã 3. Þâmboi M. Ioan
4. Galben Gh. Ioan
Clasa a VI-a 5. Galben A. Culai
1. Matei I. Aglaia 6. Matei I Grigore
2. Mocanu Gr. Steluþa
3. Spridon Ion Promoþia 1949
4. Stupu Gh. Niculina Învãþãtor: Victoria Mastacan
5. Echimenca Tãnsica
6. Feodor I. Corneliu Clasa a IV-a
1. Galben Gh. Agrãpina
Promoþia 1944 2. Galben M. Alexandru
Învãþãtor: Ioan Rafailã 3. Galben A. Ioan
4. Matei J. Romiþa
Clasa a V-a 5. Moraru Gg. Emanuel
1. Stupu V. Lucreþia 6. Neagu C-tin Victor
2. Matei P. Bogdan 7. Nedelcu Gh. Grigore
3. Feodor I. Neculai 8. Parascanu I. Grigore
4. Stanciu Catinca 9 Ribac Sonia
- 130 -
10.Stanciu I. Elena 9. Rãcea N. Gheorghe
11.Stupu V. Mihai 10. Rãcea V. Florica
12.Spiridon V. Ioan 11. Robu N. Maria
13.Þâmboi M. Vasile 12. Stupu V. Mitrea
13. Stupu C-tin. ªtefan
Promoþia 1950 14. Tspridon V. Georgeta
Învãþãtor: Victoria Mastacan 15. Þuþu N. Veronica
16. Ungureanu N. Jenicã
Clasa a IV-a
1. Balan C. Grigore Promoþia 1953
2. Bogescu I. Aneta Învãþãtor:
3. Dumitraºcu Gh. Ioan Mãzãreanu Gheorghe
4. Galben N. Viorica
5. Iorgu I. Rodica Clasa a IV-a
6. Matei I. Ioan 1. Balan Ioana
7. Mocanu Br. Maria 2. Bogescu I. Ioan
8. Nedelcu Gh. ªtefan 3. Dumitru Constantin
9. Rãcea V. Gheorghe 4. Dumitraºcu Vasilica
10. Ruginã I. Valentin 5. Galben Margareta
11. Stanciu I. Elena 6. Galben Aurel
12. Stupu V. Ion 7. Iepure Neculai
13. Stupu T. Eugenia 8. Isac Elena
14. Tudosã I. Mihai 9. Matei Grigore
10. Milea Profira
Promoþia 1951 11. Mocanu Br.Gheorghe
Învãþãtor: Rafailã Ioan 12. Mureº Marin
13. Neagu Aneta
Clasa a IV-a 14. Papuc Mihai
1. Sârbu I. Lucreþia 15. Papuc Gavrilã
2. Stanciu C-tinVasile 16. Stanciu I.Vasile
3. Þuþu N. Vasile 17. Stanciu C.Maria
4. Ungureanu I. Elena 18. Tudose I.Andrei
19. Þâmboi Gheorghe
Promoþia 1952
Învãþãtor Rafailã Ioan Promoþia 1954
Învãþãtor: Rafailã Ioan
Clasa a IV-a
1. Bogescu I. Elena Clasa a IV-a
2. Bãdãrãu Gheorghe 1. Bahnaru A Ion
3. Costan C-tin Constantin 2. Dobrin Vasilica
4. Ciorãscu I. Ghiþã 3. Dumitru Romiþa
5. Dobrin V. Neculai 4. Dumitraºcu Maria
6. Galben Gh. Andrei 5. Galben Aurica
7. Iorgi I. Vasile 6. Iepure Didina
8. Papuc N. Paraschiva 7. Mãzãreanu Lucia
- 131 -
8. Nedelcu Viorica Promoþia 1956
9. Neagu Neculai Învãþãtor: Rafailã Ioan
10. Pãduraru Dumitru
11. Pãduraru Maria Clasa a IV-a
12. Rusu Toader 1. Dobrin Ioan
13. Spiridon Dumitru 2. Galben Constantin
14. Stanciu Olga 3. Gheorghiu Valentin
15. Ungureanu Neculai 4. Papuc Ortansa
5. Rafailã Corneliu
Promoþia 1955 6. Rusu Anica
Învãþãtor: 7. Stanciu Elena
Mãzãreanu Gheorghe 8. Stupu I. Gheorghe
9. Stupu Maria
Clasa a IV-a 10.Topalã Maria
1. Andriescu Maria 11.Ungureanu Vasile
2. Balan Daniel
3. Costea Elena Promoþia 1957
4. Galben A. Constantin Învãþãtor:
5. Matei Mitriþa Mãzãreanu Gheorghe
6. Matei Ioana
7. Matei Georgeta Clasa a IV-a
8. Matache Aurica 1. Ciorãscu Maricica
9. Mocanu Eugenia 2. Costea Ion
10. Pavel elena 3. Cucu Lidia
11. Stupu Iordache 4. Dumitraºcu Constantin
12. Stupu Onisian 5. Galben Elena
13. Stupu Gheorghe 6. Galben Gheorghe
14. Sârbu Vasile 7. Iepure Dumitru
15. Stoinea Anica 8. Mãzãreanu Georgeta
16. Stanciu Aurel 9. Neagu Gheorghe
17.Þâmboi Viorica 10. Pîslaru Elena
11. Pavel Georgeta
12. Stupu Aurica
13. Tãnase Vasile
14. Þîmboi Iorgu

- 132 -
 Învãþãmânt gimnazial
1961-2007

Promoþia 1961 Promoþia 1962

Diriginte: Diriginte:
Prof. Manolache Uþa Prof. Antohi Tanþa

Clasa a VII-a Clasa a VII-a

1. Bãrbãscu ªtefan
2. Cheºu Gh. Ioan
3. Ciobotaru V. Neculai
4. Ciocan V. Ioan
5. Costea D. Ioan
6. Coºtoi D. Maria
7. Drãguþ M. Tinca
8. Dumitru M. Mãndiþa
9. Epure M. Vasile
10. Gîfu P. Dumitru
11. Hanganu C. Grigore
12. Hanganu P. ªtefan
13. Licã V. Petrache
14. Matache V. Ioan
15. Mãzãreanu Gh. Georgeta
16. Mereuþã I. Maria
17. Mihãilã I. ªtefana
18. Motoc A. ªtefan
19. Neacºu D. Enache
20. Nedelcu V. Ioan
21. Papuc N. Ortansa
22. Parfene I. Corneliu
23. Obreja V. Petru
24. Romila N. Maria
25. Sava T. Victoria
26. Strat N. Neculai
27. Stupu ªt. Gheorghe
28. Stupu Gh. Neculai
29. Horneþ P. Lenuþa
- 133 -
1. Bãrbãscu I. Dumitru
2. Costea Gh. Constantin
3. Coþoc N. Ortansa
4. Coºtoi D-tru Teodor
5. Cheºu Gh. Gheorghe
6. Dumitru C. Alexandrina
7. Gheorghiu A. Constantin
8. Mãzãreanu Gh. Ana
9. Mastacan Gh. Ioan
10. Mihãilã I. Gheorghe
11. Munteanu Petru
12. Rachieru Vasile
13. Recea V. Aurel
14. Spiridon V. Iordache
15. Þâmboi M. Nicolae
16. ?Thoreboiu I. Gheorghe
Promoþia 1963
Diriginte:
Prof. Galben Viorica
Clasa a VII-a
1. Albu I. Paraschiva
2. Balan I. Gheorghe
3. Bratu I. Gheorghe
4. Bãrbãscu St. Gheorghe
5. Bursuc V. Elena
6. Bîgu N. Neculai
7. Baraboi I. Elena
8. Bãrbãscu I. Toader
9. Ciobotaru V. Costicã
10. Ciocan R. Toader
11. Coºtoi V. Gheorghe
12. Dumitru C. Costicã
13. Florea V. Toader
14. Gâfu Gh, Anton
15. Huluba N. Maria
16. Iordache I. Dumitru
17.Lucescu V. Ecaterina
18.Matei C. Valerica
19.Matachi V Neculai
20.Manolache Elisabeta
21.Matei Gh. Ioan
22.Manolache Gav. Maria
23.Mangu St. Gavrilã
24.Onu Gr. Marcica
25.Papuc N. Ioan
26. Perianu Maria
27.Papuc N. Catinca
28.Romila N. Elena
29.Romila V. Gheorghe
30.Stupu Gh. Ioan
31.Toderaºcu V. Valentina
32.Toma S. Gheorghe
33.Ursu GH. Safta
34.Vrânceanu Gh. Ruxandra
35.Vrânceanu T. Elena
36. Anton Gh. Gina
37. Anton Gh. Ioan
Promoþia 1965
Diriginte:
Prof. Cãlugãru Maria
Clasa a VIII-a
1. Albu C. Gheorghe
2. Costea Gh. Costicã
3. Dumitru ªt. Ion
4. Epure N. Mihai
5. Grãdinaru V. Aurica
- 134 -
6. Gîlea Gh. Gheorghe
7. Gheorghiu A. Andrei
8. Neagu C. Jean
9. Romila Gh. Constantin
10. Ruscã M. Radu
11. Stupu ªt. Gheorghe
12. Stupu C. Toader
13. Stupu ºt. Grigore
14. bursuc V. Vasile
15. Tãnase T. Ion
Promoþia 1966
Diriginte:
Prof. Tofan Georgeta
Clasa a VIII-a
1. Galben M. Valeriu
2. Iorgu Gh. Alexandru
3. Limbã-Scurtã Constantin
4. Matei B. Fãnicã
5. Mãrguþã I. Alexandru
6. Ruscã M. Mihai
7. Stupu N. Ion
8. Stupu Gh. Victoria
9. Stupu ªt. Victor
10. Bãrbãscu D. Ileana
Promoþia 1967
Diriginte:
Prof. Teodorescu Veronica
Clasa a VIII-a
1. Albu Costicã
2. Alexandru Gh. Rodica
3. Bahnaru Gh. Maria
4. Bursuc V. Maria
5. Coºtoi D. Geta
6. Coºtoi V. Toader
7. Crînganu F. Catinca
8. Dumitru Gh. Lãmâiþa
9. Galben M. Aurica
10. Galben I. Costicã 9. Mãrguþã I. Nelu
11. Gîlcã Gh. Maria 10.Spridon J. Mioara
12. Marandiº Eugen 11.Stupu V. Gheorghe
13. Mastacan Lenuþa 12.Stupu V. Valericã
14. Mãrguþã F. Aurica
15. Stupu C. Gheorghe Promoþia 1970
16. Stupu V. Profira Diriginte:
Prof. Chirilã Dobrea Polixenia
Promoþia 1968
Diriginte: Clasa a VIII-a
Prof. Fãrmuº Georgeta 1. Bursuc V. Aurel
2. Chilianu V. Vasile
Clasa a VIII-a 3. Coºtoi V. Ioniþã
1. Balan I. Sofia 4. Coºtoi D. Maria
2. Constantinicã Gh. Viorel 5. Galben I. Ghiþã
3. Coþac N. Penelopia 6. Galben I. Ion
4. Costea Gh. Ion 7. Mangu C. Tatiana
5. Galben I. Grigore 8. Mocanu M. Victoriþa
6. Galben M. Neculai 9. Obreja Al. Elena
7. Huian I. Georgeta 10. Stoinea C. Lucica
8. Matei B. Lenuþa 11. Stupu V. Nicolae
9. Matei I. Ioan 12. Tãnase N. ªtefan
10.Neagu C. Ruxandra 13. Tudose J. Aurica
11.Parascanu A. Ion
12.Ruscã M. Viorel Promoþia 1971
13.Stupu ªt. Mãrioara Diriginte:
14.Tudose I. Elena Prof. Langa Pavel

Promoþia 1969 Clasa a VIII-a

Diriginte: 1. Antohi Iorgu
Prof. Mãzãreanu Aneta 2. Balan Dumitru
3. Buta Maricica
Clasa a VIII-a 4. Chilianu Niculina
1. Balan V. Ion 5. Crînganu Vasile
2. Balan V. Vasile 6. Dumitraºcu Aurelia
3. Crânganu I. Maricica 7. Epure Angelica
4. Galben I. Ghiþã 8. Galben Sandu
5. Galben N. Neculai 9. Gherghescu Vasile
6. Gheorghiu D. Ana 10.Huian Jenica
7. Gherghescu I. Ion 11.Matei Mihaela
8. Iordan V. Victoria 12.Obreja Mihai
- 135 -
13.Sîrbu Viorel Promoþia 1974
14.Spiridon Viorica Diriginte:
15.Stupu Ion Prof.Chirilã Dobrea Polixenia

Promoþia 1972
Diriginte: Clasa a VIII-a
Prof. Tîrîlã Tatiana 1. Arsene M. Sandra
2. Balan V. Aurica
Clasa a VIII-a 3. Dumitru ºt. Maria
1. Amãrãngiþei V. Gheorghe 4. Ivan C. Maria
2. Balan I. Marilena 5. Matei Sr. Nelu
3. Chilianu Gh. Ion 6. Mãrguþ T. Olga
4. Iordache M. Grigore 7. Mãstãcan Gh. Aurica
5. Mãrguþ ªt. Relu 8. Milea S. Sicã
6. Mocanu A. Tinca 9. Mocanu M. Marilena
7. Mureº D. Veta 10. Postolache C. Ioan
8. Parascanu P. Veta 11. Stoinea C. Culai
9. Recea N. Gheorghe 12. Tudose M. Jenicã
10. Stupu Gh. Ion 13. Þâmboi Gr. Andrei
11. Stupu I. Ion
12. Stupu Gh. Lenuþa
Promoþia 1975
Diriginte:
Promoþia 1973 Prof. Chirilã Polixenia
Diriginte:
Prof. Chelaru Georgrta Clasa a VIII-a
1. Chiforiuc A. Lenuþa
Clasa a VIII-a 2. Crînganu I. Ilenuþa
1. Chiforiuc A. Laurenþiu 3. Galben Gh. Mircea
2. Cucu D. Mircea 4. Ghergescu I. Costicã
3. Galben I. Costel 5. Gherghescu I. Lenuþa
4. Ivan C. Mihai 6. Huian P. Ion
5. Lemnaru C. Lenuþa 7. Iordache M. Mitrea
6. Milea I. Ioan 8. Mocanu N. Fili
7. Neagu A. Titi 9. Mocanu A.Ionel
8. Parfeni C. Nuþa 10. Partal J. Vasile
9. Petcu F. Mihai 11. Petcu F. Aurica
10. Postolache C. Ileana 12. Rãcea Gr. Vasile
11. Rãcea C. Lenuþa 13. Recea N. Ion
12. Stupu St. Gheorghe 14. Stupu Gr. Gina
13. Stupu M Ion 15. Stupu Gh. Licã
- 136 -
16. Spiridon V. Elena
17.Tãnase N. Costel
Promoþia 1976
Diriginte:
Prof. Rafailã Elena
Clasa a VIII-a
1. Albu I. Viorica
2. Antohi V. Viorel
3. Ciobotaru I. Ana
4. Ciobotaru V. Ionel
5. Ciobotaru I. Nuþa
6. Costea V. Petricã
7. Dumitru Gr. Neculai-Paul
8. Grigore V. Gavrilã
9. Milea C. Constantin
10. Milea C. Elena
11. Nedelcu Gr. Carmen
12. Petrea Gh. Costel
13. Perianu Gh. Liliana
14. Parascanu A. Maricica
15. Rãcea C. Costel
16. Rãcea M. Valericã
17. Romila V. Costicã
18. Romila V. Rodica
19. Romila Gh. Viorica
20. Stanciu T. Constantin
21. Stanciu Gh. Ion
22. Stanciu I. Neculai
23. Spiridon V. Mihaela
24. Stupu Gh, Gheorghe
25. Ursu T. Ioan
26. Ursu I. Toader
27. Balan Vasile
28. Filiuþã Costicã
29. Colþea Dãnuþ
Promoþia 1977
Diriginte:
Prof. Chelaru Georgeta
- 137 -
Clasa a VIII-a
1. Axinte Gh. Catinca
2. Bahnaru Mioara Gina
3. Bãrbãscu N. Vasile
4. Bîgu N. Tudoriþa
5. Buzatu C. Maghiþa
6. Bratu V. Doiniþa
7. Cãrãuºu Gh. Ioana
8. Chilianu V. Titica
9. Chiriac Gh. Ioan
10. Ciocan Gh. Costicã
11. Codreanu M. Sanda
12. Codreanu I. Culai
13. Corduneanu Sofia
14. Cucu T. Lucica
15. Galben I. Vasile
16. Gîfu V. Mãrioara
17. Hurduc A. Mariana
18. Iordache D. Ana
19. Iorgu V. Lucreþia
20. Iorgu V. Valerica
21. Licã Gh. Ion
22. Mangu C: Ion
23. Micu A. Liviu
24. Mihai Sãftica
25. Mocanu I. Iordache
26. Mocanu Lenuþa Mihaela
27. Mocanu Olga
28. Mocanu S. Viorela
29. Motoc L. Gheorghe
30. Munteanu Catinca
31. Onu G. Pacheluºa
32. Onu C. Lenuþa
33. Parascanu Gr. Vasile
34. Spiridon D. Marian
35. Spiridon V. Neculai
36. Toderaºc S. Gioni
37. Topalã I. Adrian
38. Topalã Gh. Carmen
39. Hurmuzachi G. Remus
Promoþia 1978 37. Luca D. Tuþa
Diriginte:
Prof. Dragu Ioana Promoþia 1979
Diriginte:
Clasa a VIII-a Prof. Chirilã Polixenia
1. Axinte Gh. Aurica
2. Bãrbãscu N. Maria Clasa a VIII-a
3. Bãrbãscu I. Marioara 1. Bãrbãscu Maricica
4. Bãrbãscu C. Marian 2. Bratu I. Lenuþa
5. Bratu S. Sãftica 3. Bratu V. Lenuþa
6. Chiriac Gh. Gheorghe 4. Chilug Gh. Gheorghe
7. Ciocan V Ruxandra 5. Chiriac Aniºoara
8. Codreanu I. Mariana 6. Chiriac Ion
9. Codreanu M. ªtefan 7. Ciocan Smaranda
10. Costandache M. Tincuþa 8. Ciocan Veronica
11. Cucu T. Georgeta 9. Condrea Ion
12. Dumitraºcu I. Ionel 10. Codreanu Florentina
13. Enache N. Angheluþa 11. Cuºmãlatã Tache
14. Gâfu I. Lucica 12. Cucu Emil
15. Iordache C. Gheorghe 13. Gâfu Doiniþa
16. Iordache C. Marian 14. Gherghescu Mircea
17. Iordãchiþã Gh. Ioana 15. Iordache Gheorghe
18. Mangu N. Elena 16. Licã Culina
19. Mangu T. Maria 17. Licã Fãnicã
20. Matache Gh. Maria 18. Matache Nedelcu
21. Matei J. Aurelia 19. Matache Maria
22. Matei Gr. Miluþã 20. Mocanu Valericã
23. Micu A. Aurelia 21. Motoc Ion
24. Micu A. Dorinel 22. Onu Ion
25. Mocanu I. Aurica 23. Papuc Viorel
26. Onu D. Costicã 24. Pâslaru Ion
27. Parscanu Gr. Lenuþa 25. Rãtescu Gheorghe
28. Parascanu A. Costel 26. Rusu Ion
29. Rãtescu J. Jenica 27. Spiridon Camelia
30. Stupu Gr. Corneliuþ 28. Spiridon Vasilica
31. Stupu ªt. Florentina 29. Stanciu Georgel
32. Stupu M. Vasile 30. Stanciu Violeta
33. Tãtaru Gh. Dãnuþ 31. Stupu Adrian
34. Teodorescu C. Ileana 32. Teodorescu Tansa*
35. Þonea I. Maria 33. Toderaºc Adi
36. Ungureanu N. Vasile 34. Vizitiu Nela
- 138 -
Promoþia 1980 1. Artenie Aurelia
Diriginte: 2. Bratu S. Ioan
Prof. Dorofte Dan 3. Bratu I. Matache
4. Ciocan Gh. Gheorghe
Clasa a VIII-a 5. Coþobei C. Petricã
1. Axinte C. Marian 6. Coþobei C. Maria
2. Bãrbãscu P. Aurora 7. Dobrin N. Elena
3. Bãrbãscu C. Sanda 8. Galben C. Mihaiþ
4. Bratu D. Gheorghe 9. Huian I. Costel
5. Butunoi D. Marcel 10. Iorgu V. Viorel
6. Codreanu I. Elena 11. Iordache D. Vasalica -
7. Corduneanu Gh. Mioara Lãcrãmioara
8. Coþobei O. Iulian 12. Limbãscurtã V. Mircea
9. Cucu T. Viorica 13. Matache V. Neguþa
10. Enache N. Margareta 14. Mitu C. Dorina
11. Galben S. Mandiþa 15. Onu Gh. Lenuþa
12. Gâfu P. Gheorghe 16. Petcu Titi
13. Gâfu V. Gheorghe 17. Rãcea N. Romel
14. Gherghescu T. Miticã 18. Spridon D. Sonia
15. Iordache C. Ion 19. Stupu M. Aniºoara
16. Iordache C. Dumitru 20. ªiºcã Viorica
17. Limbãscurtã V. Matilda 21. Roºca Gh. Sanda
18. Mãrguþã P. Ion 22. Topalã Gh. Florin
19. Munteanu C. Culina 23. Tudose A Sergiu
20. Nedelcu Gr. Lucian 24. Þâmboi Gr. Cezar
21. Nichiteanu Iuliana
22. Onu O. Gheorghe Promoþia 1981
23. Prunã I. Toader Diriginte:
24. Rãcea Gr. Doina Prof. Filichi Maria
25. Spiridon V. Ruxandra
26. Stanciu A. Cornelia Clasa a VIII-a B
27. Stupu Mariana 1. Antohi V. Lenuþa
28. Tãtaru I. Gina 2. Axinte Gh. Mihai
29. Toporaº Dorinel 3. Barbu M. Vasile
30. Ungureanu N. Dan 4. Bãrbascu N. Gheorghiþã
5. Chiriac N. Neculai
Promoþia 1981 6. Codreanu I. Maricica
Diriginte: 7. Codreanu M. Gheorghe
Prof. Chelaru Georgeta 8. Condria Gh. Aurelia
9. Dobrin I. Mircea
Clasa a VIII-a A 10. Iordache I. Mariana
- 139 -
11. Licã P. Ionel
12. Luca D. Maricica
13. Matache Culina
14. Mocanu Al. Neculai
15. Mocanu I. Paul
16. Parascanu Gr. Ion
17. Poghircã N. Maria
18. Scarlat Al. Dumitru
19. Stanciu V. Cristinel
20. Topalã I. Viorel
21. Vizitiu Gh. Ion
Promoþia 1982
Diriginte:
Prof. Coman Aglaia
Clasa a VIII-a
1. Avram E. Lãcrãmioara
2. Axinte Gh. Mariana
3. Bratu V. Ionel
4. Bucur N. Cristina
5. Carp I. Costel
6. Chiriac N. Costel
7. Chiriac Gh. Gina
8. Chiper G. Gabriela
9. Ciocan V. Lenuþa
10. Ciomag I. Fãnicã
11. Codreanu M. Maria
12. Condrea Gh. Costel
13. Cucu I. Titi
14. Cuºmãlatã M. Miluþa
15. Enache N. Rodica
16. Galben I. Adrian
17. Galben M. Gina
18. Gâfu I. Gigi
19. Gâfu D-tru Mihaela
20. Iordache M. Olguþa
21. Iordachiþã Gr. Vasile
22. Iordachiþã Gh. Maria
23. Motoc R. Liviu
24. Mihai N. Dumitru
- 140 -
25. Micu A. Andrei
26. Munteanu C-tin Tatiana
27. Neagu A Gica
28. Nedelcu Gh. Ion
29. Rãtescu Gr. Costel
30. Sanduleac I. Margareta
31. Tãtaru V. Ionel
32. Tudose A. Costel
33. Toderaºc I. Marian
34. Topalã V. Remus
35. Þâmboi Luminiþa
36. Ungureanu N. Gina
37. Ungureanu Marilena
Promoþia 1983
Diriginte:
Prof. Chirilã Polixenia
Clasa a VIII-a A
1. Artene Lenuþa
2. Axinte C. Ioana
3. Bahnaru Lãcramioara
4. Barbu Ion
5. Bãrbãscu Ion
6. Bejenaru Anica
7. Bratu Dumitru
8. Bratu Iorgu
9. Costan Aniºoara
10. Costoi Cornel
11. Dobrin Marianaâ
12. Ghetel Lucian
13. Iordache C.Aurel
14. Iordache Mariana
15. Licã Vasile
16. Mocanu Geta
17. Mocanu Luminiþa
18. Prunaã Florica
19. Poghirc Gheorghita
20. Rãcea Lucian
21. Roºca Daniela - Corina
22. Spiridon Cristina
23. Stoinea Mihai 32. Ungureanu N. Daniela
24. Topalã Lucian
25. Þonea Catinca Promoþia 1985
26. Pletea Angelica Diriginte:
Prof. Chelaru Georgeta
Promoþia 1984
Diriginte: Clasa a VIII-a
Prof. Verga Gabriela 1. Antohi V. Romel
2. Bahnaru A. Lenuþa
Clasa a VIII-a 3. Bãrbãscu V. Anica
1. Bratu D. Lenuþa 4. Barbu M. Mariana
2. Carp I. Luminiþa - Camelia 5. Ciobotaru I. Doiniþa
3. Ciocan G. Adrian 6. Ciocan V. Ion
4. Chiper G. Danuþ 7. Ciomag I. Lenuþa
5. Chiriac Gh. Lenuþa 8. Cãlin C. Gabriela
6. Chiriac N. Lenuþa 9. Costan A. Maria
7. Codreanu I. Ghiþã 10. Dobrin N. Ion
8. Codreanu M. Toader - Ion 11. Dumitraºcu I. Costel
9. Condria Liliana 12. Enache N. Lenuþa
10. Costan A. Mihaela 13. Galben I. Doina
11. Cucu T. Emanoil 14. Galben I. Constantin
12. Cucu T. Mariana 15. Gherghescu Ghe. Viorel
13. Gâfu D. Doiniþa 16. Grecu V. Nicoleta
14. Gâfu D. Maricica 17. Iordache C. Ionel
15. Iordache C. Gheorghe 18. Iordache D. Lucian
16. Iordachiþâ T. Grigore - Ion 19. Iordache I. Gigel
17. Iorgu V. Emanoil 20. Iordache C. Aniºoara
18. Ivan C. Cezarina 21. Iordachiþã Gh. Benone
19. Matache G. Fãnica 22. Licã Gh. Gigi
20. Matei J. Vasile 23. Limbãscurtã P. Paul
21. Milea G. Vasile 24. Mangu Gh.Ionel
22. Romila G. Sorin 25. Matei P. Ion
23. Onu G. Vasile 26. Mocanu Gh. Mihaela
24. Scarlat A. Adriana - Alina 27. Mocanu I. Marian
25. Stanciu A. Ion 28. Mocanu I. Robert Nelu
26. Stoinea C. Liliana 29. Motrea V. Viorel - Titi
27. Stupu N. Sorin 30. Onu M. Milica
28. ªiþcã V. Lenuþa 31. Pahone D. Ioana
29. Tudose A. Rodica 32. Pletea N. Grigore
30. Tudose M. Mihaela 33. Poghircã N. Grigorina
31. Þîmboi G. Mihai 34. Popa Ileana
- 141 -
35. Prunã C. Maria 6. Bãrbãscu C. Neculai
36. Roºca I. Costel 7. Bratu V. Adrian
37. Spiridon V. Daniela 8. Bratu I. Ana
38. Topalã V. Ionel 9. Bratu I. Cristina
10. Ciocan Ghe. Ionel
Promoþia 1986 11. Chiriac Gh. Lucica
Diriginte: 12. Codreanu I. Ion
Prof. Lovin Monica 13. Corduneanu Gh. Simina
14. Gîfu V. Marian
Clasa a VIII-a A 15. Gîfu I. Petru
1. Barbu M. Gina 16. Iordache C. Neculai
2. Condrea Ghe. Marian 17. Iordache I. Veronica
3. Cojan V. Margareta 18. Iordãchiþã Gh. Zînica
4. Galben C. Marian 19. Mangu M. Petruþa
5. Galben M. Mihai 20. Mãcãlan I. Ionel
6. Cucu T. Violeta 21. Munteanu C. Gheorghe
7. Ivan C. Georgeta 22. Pahone D. Lucica –
8. Mastacan N. Naculai Lãcrãmioara
9. Micu C. Daniela 23. Onu T. Nicuºor
10. Obreja D. Olimpiu 24. Rusu N. Crãiþa Mihaela
11. Pîslaru Ghe. Vasile 25. Toderaºcu S. Maricica
12. Postolache I. Georgicã
13. Romila G. Maricel Promoþia 1987
14. Stupu M. Mihaela Diriginte:
15. Stupu V. Vasile Prof. Chirilã Polixenia
16. Tudose M. Gabriela
17. Þîmboi Ghe Maricica Clasa a VIII-a A
18. Ungureanu V. Ion 1. Ariton I. Elena – Cristina
19. Ungureanu I. Tinca 2. Axinte Gh. Ionel
20. Vieru C. Gabriel – Costel 3. Buhuº C. Nuºa
4. Bursuc V. Mihaela
Promoþia 1986 5. Carp I. Sorin
Diriginte: 6. Cãlin C. Constantin
Prof. Ofrim Marius 7. Chiriac I. Cristinel
8. Ciocan V. Gheorghe
Clasa a VIII-a B 9. Dobrin Valerica
1. Artene D. Aniºoara 10. Galben I. Doiniþa
2. Axinte Ghe. Gina 11. Galben I. Lenuþa
3. Bãrbãscu C. Gabiela 12. Galben A. Felicia – Simona
4. Bãrbãscu A. Lenuþa 13. Micu A. Cornel
5. Bãrbãscu N. Maricica 14. Nedelea V. Mariana
- 142 -
15. Obreja D. Cristinel
16. Pîslaru Gh. Maria
17. Roºca E. Bogdan
18. Spiriton V. Mariana
19. Stanciu V. Vasile
20. Stupu Gh. Ciprian
21. Sfabu P. Daniela
22. Ungureanu V. Rodica
23. Iordache Mitriþa
Promoþia 1987
Diriginte:
Prof. Grosu Florina
Clasa a VIII-a B
1. Buzatu I. Lucian
2. Ciocan Gh. Gheorghe
3. Codreanu I. Neculai
4. Codreanu M. Dorinel
5. Corduneanu Gh. Petru
6. Chirica S. Felix
7. Gîfu P. Luminiþa
8. Grigore R. Gigi
9. Iordache T. Costicã
10. Iordache Cz. Neculai
11. Licã Gh. Gheorghe
12. Licã I. Vasile
13. Mangu C. Florin
14. Mangu T. Marianâ
15. Mangu M. Marian
16. Mangu N. Costel
17. Mangu Gh. Mihaela
18. Mangu Gh. Virginia
19. Matache Gh. Grigore
20. Matache V. Vasilicã
21. Poghirc N. Toader
22. Pãtraºcu V. Gabriela
23. Rãtescu Gr. Dania
24. Roºca Gh. Viorel
25. Þonea I. Ioan
- 143 -
Promoþia 1988
Diriginte:
Prof. Chelaru Georgeta
Clasa a VIII-a
1. Artene D. Vasile
2. Axinte N. Doiniþa
3. Bãrbãscu N. Zamfir
4. Bãrbãscu C. Ionela
5. Bratu i. Lenuþa
6. Buhuº C. Irina
7. Cãlin c. Dana
8. Codreanu I. Daniel
9. Codreanu M. Toader
10. Cojan V. Nelu
11. Coþobei D. Gheorghe
12. Cucu T. Radu
13. Dobrin N. Lucica
14. Enache N. Neculai
15. Florea Gh. Daniela
16. Galben I. Maricica
17. Gîfu D. Danuþ
18. Huian I. Mariana – Liliana
19. Iordache D. Ruxanda
20. Iordache V. Gina
21. Iordãchiþã Gr. Geta
22. Licã P. Lenuþa
23. Mangu C. Marta
24. Mihai N. Lãcrãmioara
25. Mocanu Gh. Emilia
26. Munteanu C. Margareta
27. Nedelea V. Vasile
28. Onu T. Neculai
29. Onu Gh. Liviu
30. Pahone D. Gabriela
31. Pãtraºcu L. Daniel
32. Popa Gh. Elena
33. Rãcea C. Adrian
34. Roºca I. Gheorghe
35. Roºca I. Mihãiþã
36. Rusu N. Vasilicã
37. Stoinea C. Gabriela 5. Codrian M. Aniºoara
6. Cuºmãlatã M. Neculai
Promoþia 1989 7. Gîfu Gh. Cristina
Diriginte: 8. Gîfu P. Gabriela
Prof. Cãtãnoaie Emilia 9. Gîfu I. Lenuþa
10. Licã Gh. Vasile
Clasa a VIII-a 11. Luca D. Dumitru
1. Avram E. Maria – Cornelia 12. Mangu I. Liliana
2. Cibea Gh. Costel 13. Mangu C. Luminiþa
3. Ciocan Gh Vasile 14. Onu D. Mãrioara
4. Cojan V. Estera 15. Spiridon V. Mioara
5. Crãiveanu E. Petrina – Angela 16. Stanciu A. Aurel
6. Iordache C. Dan 17. Stoinea C. Cornelia
7. Iordache C. Nela 18. Stupu N. Doiniþa
8. Iordãchiþã Gh. Vasile 19. Þaga V. Constantin
9. Licã I. Ionel 20. Ungureanu V. Maria
10. Matei I. Cãtãlin
11. Mangu M. Lucian Promoþia 1991
12. Mangu Gh. Viorel Diriginte :
13. Motoc Miticã Silvestru Adrian
14. Obreja D. Nuþa
15. Pâslaru V. Mariana Clasa a VIII-a
16. Prunã C. Costel 1. Condrea Gh. Gheorghe
17. Pãtraºcu V. Irina 2. Galben Gh. Costel
18. Pãtraºcu A. Viorel 3. Galben M. Laurenþiu
19. Roºca Gh. Gabriela 4. Mihai G. Maria
20. Stanciu V. Mihaela 5. Pîslaru Gh. Daniela
21. Stupu V. Mihaela 6. Scarlat Al. Maria – Elena
22. Stupu N. Antonela 7. Vieru T. Dan Ionel
23. Chiriac N. Daniel 8. Pãunete I.. Sabin
24. ªtefelinga V. Emilia
Promoþia 1992
Promoþia 1990 Diriginte:
Diriginte: Chelaru Georgeta
Prof. Crãiveanu Georgeta
Clasa a VIII-a
Clasa a VIII-a 1. Condrea Gh. Nicoleta
1. Artene D. Mariana 2. Grigore R. Adrian
2. Avãdãnii I. Mariana – Lenuþa 3. Limbãscurtã P. Oana –
3. Buhuº G. Ion Mihaela
4. Crãiveanu Em. Bebe – Cristian 4. Pîslaru Gh. Lenuþa –
- 144 -
 Luminiþa Promoþia 1995
5. Rãcea C. Mioara Diriginte :
6. Roºca E. Florin Rafailã Elena
7. Stupu N. ªtefana –
Nicoleta Clasa a VIII-a
8. Stupu I. Sorin – Ionel 1. Balan D. Dumitru – Florin
9. Tãnase ªt. Fãnel – Ricardo 2. Crângaru V. Ionel – Laurenþiu
3. Cucu I. Camelia
Promoþia 1993 4. Galben I. Florentina
Diriginte: 5. Iordache Gr. Mariana
Elena Rafailã 6. Roºca A. Irina – Elena
7. Þâmboi A. Ovidiu
Clasa a VIII-a 8. Breahnã Monica – Elena
1. Avram E. Mihãiþã
2. Dobrin I. Cristian – Iuliana Promoþia 1996
3. Galben I. Angelica Diriginte:
4. Galben Gh. Magdalena – Chelaru Georgeta
Maria
5. Parascanu Gr. Grigore Clasa a VIII-a
6. Pîslaru V. Adriana – Mihaela 1. Baciu I. Viorel – Florin
7. Rãcea D. Janeta 2. Balan D Nicolae – Cristian
8. Romila G. Florin 3. Carp I. Ionel – Dorinel
9. Roºca A. Adrian – Cosmin 4. Huian I. Titi
10. Bataciu Gh. Alexandru – Ion 5. Hurduc V. Ionel – Sorin
6. Iftemi M. Florin – Gabriel
Promoþia 1994 7. Mãrguþa R. Loredana
Diriginte: 8. Mocanu Gh. Cristina
Crãiveanu Georgeta 9. Moldovan E. Tereza
10. Spiridon V. Mihail
Clasa a VIII-a 11. Stupu Gh. Gheorghiþã
1. Antohi I. Tanþa 12. Teodorescu A. Ana
2. Cojan V. Gina
3. Ifteni M. Cãtãlin – Mihai Promoþia 1997
4. Mãrguta R. Relu – Ioan Diriginte :
5. Moldovan E. Gabriel Bejinariu Liliana
6. Stanciu V. Diana
7. Stanciu A. Ileana – Mariana Clasa a VIII-a
8. Spiridon V. Ionela 1. Cojan V. Daniela
9. Tãnase ªt. Ioana – Iuliana 2. Crînganu V. Vasile Cãtãlin
10. Ungureanu V. Aniºoara 3. Dobrin I. Mihãiþã – Cãtãlin
4. Obreja D. Estera
- 145 -
5. Pîslaru Gh. Elena 6. Galben I. Adriana
6. Ivasciuca V. Daniela 7. Iordache Gr. Grigore
8. Moldovan E. Daniel – Ilie
Promoþia 1998 9. Neagu T. Ionuþ
Diriginte : 10. Stupu Gh. Ionela
Crãiveanu Georgeta 11. Stanciu Gh. Nicoleta.

Clasa a VIII-a Promoþia 2001

1. Antohi Gh. Ionel – Marian Diriginte :
2. Baciu I. Mihai – Vasile Velicu Daniela
3. Balan Gh. Anca
4. Balnaru I. Ionela Clasa a VIII-a
5. Iordache Gr. Elena 1. Drosu S. Florin
6. Obreja D. Dumitru 2. Galben Ghe. Gabriela
7. Ungureanu A. Andrei 3. Iordache M. Catalin
4. Ivasciuca V. Marian
Promoþia 1999 5. Mocanu N. Cristina Nicoleta
Diriginte : 6. Serban C-tin. Ramona
Bulai Cipriana 7. Ungureanu V. Cristian

Clasa a VIII-a
1. Avram E. Iulian – Cristian Promoþia 2002
2. Broºtic C. Constantin Diriginte :
3. Drosu C. Mihaela Vrabie Gheorghe
4. Iftemi M. Daniel
5. Ivaºciuca V. Nicoleta Clasa a VIII-a
6. Spiridon V. Ana 1. Cucu E. Ionut
7. Teodorescu V. Lenuþa 2. Galben Corina-Andreea
8. Ungureanu A. Florin 3. Galben I. Ioana
9. Ungureanu V. Sorin 4. Iftenie M. Ionel
5. Iordache M. Loredana
Promoþia 2000 6. Limbascurta M. Vasile
Diriginte: Nicusor
Irina Ioan 7. Mocanu N. Ionut
8. Pascaru Gh. Aurelia
Clasa a VIII-a 9. Stupu V. Anisoara
1. Andrioaie I. Mihaela 10. Teodorescu A. Emanuela
2. Balan G. Cristina 11. Topala R. Ramona
3. Carp I. Mirela – Nicoleta 12. Tamboi Gh. Gabriel
4. Galben A. Ionuþ – Robert 13. Ungureanu A. Alexandra
5. Galben Gh. Mihaela 14. Vieru C-tin. Paula Florina
- 146 -
Promoþia 2003 Geanina
Diriginte : 20. Ungureanu D. Ramona-
Scurtu Emanuela Alexandra
21. Ursache Ghe. Aniºoara
Clasa a VIII-a 22. Ursache I. Costel
1. Balan G Elena 23. Ursu V. Alin-Gabriel
2. Gherghescu M Narcis Daniel
3. Iordache M Mitica Adrian Promoþia 2005
4. Limbascurta N Alina Cristina Diriginte:
5. Matei I Andreea Petronela Prof. Scurtu Emanuela
6. Rapan V Andreea Viorica
7. Stupu Gh Dumitru Clasa a VIII-a
8. Serban Constantin Bogdan 1. Ciobotaru C. Alina-Roxana
9. Ungureanu V Alina 2. Creþu Ghe. Irina
10. Ungureanu V Dumitru Daniel 3. Donciu I. Lenuþa-Cristina
4. Draguþ M. Vasile-Mihai
Promoþia 2004 5. Iordache M. Nicoleta
Diriginte: 6. Limbascurta M. Dumitru-
Prof. Patrichi Ana-Maria Gheorghe
7. Livadaru C. Emilian-Marius
Clasa a VIII-a 8. Matei Ghe. Lenuþa
1. Bîrsan Ghe. Mihaela-Liliana 9. Matei M. Marius-Gheorghiþa
2. Creþu Ghe. Angelica 10. Mocanu M. Nuþa
3. Cucu E. Alina-Elena 11. Pandelea Gabriela
4. Galben M. Cosmin- 12. Palici I. Marius-Ionel
Alecsandru 13. Perianu N. Sorin-Constantin
5. Galben A. Andreea-Ramona 14. Rîpan V. Camelia-Ileana
6. Grigore I. Tatiana-Mihaela 15. Stupu N. Alexandra-Mihaela
7. Hanganu M. Catalin 16. Tufa Ghe. Catalina
8. Marguþa R. Fanel 17. Ungureanu V. Anca-Raluca
9. Manolache I. Ana-Elena 18. Ursache I. Costel
10. Manolache D. Elena-Mihaela 19.Nedelcu Andreea
11. Petcu T. Andreea
12. Popa C. Andrei Promoþia 2006
13. Romila M. Loredana Diriginte:
14. Stanciu Ghe. Cornelia Prof. Rãºcanu Valentin
15. Stupu V. Mariana-Alina
16. Tanase C. Neculai Clasa a VIII-a
17. Tataru I. Valentin-Cristinel 1. Cosma I. Florina
18. Toporaº Ghe. Lacramioara 2. Dumitru G. Romina
19. Ungureanu D. Catalina- 3. Galben A. Roxana-Camelia
- 147 -
4. Iordache M. Emanuela 15. Stanciu GH. Mãdãlina –
5. Manolache I. Elena-Nicoleta Mariana
6. Matei F. Ioan-Alexandru 16. Stanciu V. Simona
7. Munteanu T. Andreea 17. Ursu N. Nicoleta – Milica
8. Munteanu C. Costel
9. Munteanu T. Veronica
10. Nedelcu L. Oana-Catalina
11. Obreja D. Iuliana
12. Petcu T. Andrei
13. Popa C. Alin
14. Rachieru N. Andreea-Maria
15. Stanciu M. Andrei
16. Stupu V. Daniel
17. Þâmboi C. Dorin
18. Topala R. Marian
19. Tufa Ghe. Gabriela
20. Ungureanu I. Ionuþ
21. Ungureanu V. Valentin

Promoþia 2007
Diriginte:
Prof. Vasilache Alin
Clasa a VIII-a
1. Andraº T. Mãdãlina Teodora
2. Baban M. Iulian
3. Balan G. Daniela – Mihaela
4. Dima M. Oana – Cristina
5. Ghetel L. Valentin
6. Gorgan N. Daniel
7. Iacob V. Giorgian – Iulian
8. Ifteni V. Denisa – Roxana –
Andreea
9. Livadaru C. Valentin –
Nicuºor
10. Melinte V. Sorin
11. Mocanu GH. Alexandru –
Ionel
12. Nedelcu P. Cristina – Elena
13. Romila A. Claudia
14. Stanciu GH. Adrian – Costel
- 148 -
 Învãþãmânt profesional
1983-2007

Promoþia 1983 Promoþia 1984

Diriginte: Diriginte:
Rafaila Claudiu Stan Ionel

Clasa a X-a
1. Antohi V. Lenuþa
2. Barbu M. Vasile
3. Calin Finiþa
4. Ciobotaru Lia
5. Condria Gh. Aurelia
6. Costea Lenuþa
7. Durchi Maria
8. Draguþ Aniºoara
9. Florea C. Nela
10. Galben Mihai
11. Galben Viorica
12. Gherghescu Mitica
13. Lemnaru Maricel-Gigel
14. Manolache Marcela
15. Mastacan Lenuþa
16. Mocanu A. Neculai
17. Obreja Janica
18. Parascanu Gr. Ion
19. Petcu F. Titi
20. Stanciu V. Cristinel
21. Stanciu Tatiana
22. Tudose A. Sergiu
23. Þîmboi Gr. Cezar
24. Ursu I. Maricica
Clasa a X-a
1. Artene I. Ion
2. Axinte I. Mariana
3. Carp I. Costel
4. Chiriac Gh. Gina
5. Ciobotaru Gh. Laurenþiu
6. Ciocan V. Lenuþa
7. Condrea Gh. Costica
8. Dumitru Gh. Liliana
9. Enache N. Rodica
10. Florea T. Eugen
11. Galben I. Adrian
12. Gîfu I. Gigi
13. Hanganu I. Liþa
14. Huluba S. Gabriela
15. Iordachiþa Gh. Maricica
16. Iordachiþa Gr. Vasile
17. Matei I. Fanica
18. Mastacan Gh. Gheorghe
19. Micu A. Andrei
20. Mocanu Gh. Gheorghe
21. Moþoc R. Liviu
22. Nedelcu Gr. Ion
23. Nedelcu Gh. Petru
24. Obreja Gh. Gheorghe
25. Postolache I. Adrian

- 149 -
26. Rachieru C. Gheorghe 21. Poghirc N. Gheorghiþa
27. Ratescu Gr. Costica 22. Racea N. Lucian
28. Romila Gh. Ioana 23. Romila I. Vasile
29. Romila V. Gina 24. Roºca I. Ionel
30. Sanduleac I. Margareta 25. Sava V. Vasile
31. Stanciu T. Gheorghe 26. Sava V. Gigel
32. Toderaºcu S. Marian 27. Stanciu N. Viorica
33. Topala V. Remus 28. Stupu I. Lenuþa
34. Tudose A. Costel 29. Spiridon V. Vasile
35. Ursu V. Maria 30. Topala V. Claudia
36. Ursu V. Maricel 31. Topala Gh. Lucian
37. Vrînceanu C. Veta
38. Iordache Olguþa
39. Gîfu D. Mihaela Promoþia 1985
Diriginte:
Galben Costel
Promoþia 1985
Diriginte: Clasa a X-a B
Barbarasa Mariana 1. Albu C. Rodica
2. Artene D. Lenuþa
Clasa a X-a A 3. Axinte Ioana
1. Andrei V. Veþica 4. Barbascu N. Ion
2. Bahnaru A. Laramioara 5. Bejenaru I. Aniºoara
3. Barbu M. Ion 6. Calin G. Angela
4. Carp I. Ion 7. Chirica S. Lenuþa
5. Ciobotaru I. Valeriu 8. Ciobotaru I. Benone
6. Codreanu I. Dumitru 9. Ciobotaru V. Gheorghe
7. Coºtoi V. Cornel 10. Ciocan Gh. Sandel
8. Creþu Gh. Carmen-Daniela 11. Coþobei D. Radu
9. Dobrin N. Mariana 12. Creanga D. Danuþ
10. Galben C. Aniºoara 13. Galben Costica
11. Ghetel I. Lucian 14. Iordache I. Mariana
12. Lica P. Vasile 15. Lica I. Gina
13. Mangu T. Gheorghe 16. Manolache V. Adrian
14. Mastacan I. Ion 17. Manolache Gh. Vasile
15. Mocanu A. Geta 18. Micu A. Eugen
16. Mocanu I. Luminiþa 19. Mocanu C. Marlena
17. Mocanu I. Remus-Puiu 20. Munteanu C. Lenuþa
18. Nedelcu I. Florin 21. Pîslaru Gh. Gheorghe
19. Nedelcu I. Ionel 22. Pletea A. Angelica
20. Obreja I. Luminiþa-Ioana 23. Proca C. Adrian
- 150 -
24. Proca N. Ion 26. Þîmboi Gh. Mihai
25. Pruna I. Floarea 27. Niþanu Adriana
26. Stanciu Gh. Viorel
27. Tanase C. Valentina
28. Toporaº C. Ionuþ Promoþia 1987
29. Tufaru I. Lucian Diriginte:
30. Þonea I. Catinca Prof. Chelaru Georgeta
31. Bratu S. Iorgu
Clasa a X-a A
1. Antohi V. Romel
2. Bahnaru A. Lenuþa
Promoþia 1986 3. Barbu M. Mariana
Diriginte: 4. Barbascu V. Anica
Prof. Lupu Gheorghe 5. Ciobotaru I. Doiniþa
6. Ciomag I. Lenuþa
Clasa a X-a B 7. Costan A. Maria
1. Bratu D. Lenuþa 8. Danilov N. Eleonora
2. Ciobotaru Gh. Lamîiþa 9. Dumitraºcu I Costel
3. Ciocan Gh. Adrian 10. Enache N. Lenuþa
4. Codreanu M. Toader-Ion 11. Galben I. Constantin
5. Codreanu I. Ghiþa 12. Gîfu P. Adrian
6. Condria Gh. Liliana 13. Gherghescu Gh. Viorel
7. Cucu T. Emanoil 14. Iordachi C. Ionel
8. Draguþ N. Costel 15. Iordache D. Lucian
9. Draguþ C. Lenuþa 16. Iordache I. Gigel
10. Gâfu D. Doiniþa 17. Iordache C. Aniºoara
11. Gâfu D. Maricica 18. Iordachiþa Gh. Benone
12. Iordachiþa T. Grigore-Ion 19. Lica Gh. Gigi
13. Iorgu V. Emanoil 20. Limba Scurta P. Paul
14. Milia Gh. Vasile 21. Mangu Gh. Ionel
15. Obreja I. Danuþ 22. Matei P. Ion
16. Onu D. Vasile 23. Mocanu I. Robert-Nelu
17. Onu Gh. Vasile 24. Mocanu I. Marian
18. Proca C. Claudiu 25. Motrea V. Viorel-Titi
19. Proca V. Gavrila 26. Pletea N. Grigore
20. Romila G. Doiniþa-Veronica 27. Poghirc N. Grigorina
21. Romila G. Sorin 28. Popa Ileana
22. Scarlat A. Adriana-Alina 29. Pruna C. Maria
23. Stanciu S. Ioana-Gabriela 30. Roºca I. Costel
24. Sîrbu I. Viorica 31. Spiridon V. Daniela
25. Tanase C. Liliana 32. Topala V. Ionel
- 151 -
Promoþia 1987
Diriginte:
Prof. Niþa Mihai
Clasa a X-a B
1. Balan N. Maricica
2. Calin C. Costica
3. Calin Gh. Ionel
4. Ciobotaru I. Donel
5. Ciobotaru S. Maria
6. Costea A. Aurel
7. Costea V. Liviu
8. Creþu Gh. Cornel
9. Dumitru C. Gigel
10. Florea R. Rodica
11. Lucescu I. Gina
12. Magher Gh. Costel
13. Manolache I. Gheorghe
14. Manolache Gh. Lenuþa
15. Manolache V. Nicuºor
16. Marandiº I. Maricica
17. Marandiº I. Sava
18. Mastacan I. Rodica
19. Matei I. Cristinel
20. Matei C. Danuþ
21. Matei V. Maria
22. Nedelcu I. Sorin
23. Pavel N. Ion
24. Pavel I. Petrica
25. Petrovici V. Nicolae
26. Proca C. Adrian
27. Romila Gh. Angela
28. Sîrbu Gh. Costica
29. Stanciu N. Mihai
30. Stanciu Gh. Valerica
31. ªiºca V. Eugen
32. Toporaº C. Monica
33. Toporaº I. Neculai
34. Ursu T. Lica
35. Ursu T. Neculai
- 152 -
Promoþia 1988
Diriginte:
Prof. Niþa Mihai
Clasa a X-a A
1. Badarau V. Gina
2. Carp I. Danuþ
3. Ciobotaru G. Danuþ
4. Creþu Gh. Iulia
5. Creþu N. Mioara
6. Draguþ N. Ion
7. Florea R. Maria
8. Huluba S. Ionel
9. Manolache A. Vasile
10. Marandiº E. Iuliana
11. Mastacan N. Daniel
12. Mastacan N. Neculai
13. Mastacan I. Tinca
14. Matei Gh. Maria
15. Moraru V. Costica
16. Munteanu Gh. Gheorghe
17. Mustaþa I. Ionel
18. Nechifor P. Petru
19. Nedelcu I. Neculai
20. Obreja I. Aniºoara
21. Obreja V. Danuþ
22. Pînzaru C. Lenuþa
23. Postolache I. George
24. Proca N. Gica
25. Proca V. Ion
26. Rachieru C. Neculai
27. Romila I. Mihaela
28. Romila T. Petrica
29. Sîrbu I. Tinca
30. Stanciu Gh. Gigel
31. Stanciu S. Gigel
32. Toporaº C. Iulian
33. Ursache Gh. Tasia
34. Ursu V. Mihaela
35. Vrînceanu N. Lenuþ
Promoþia 1988
Diriginte:
Prof. Ofrim Marius
Clasa a X-a B
1. Artene D. Aniºoara
2. Axinte Gh. Gina
3. Barbascu C. Gabriela
4. Barbascu N. Maricica
5. Barbascu C. Neculai
6. Bratu V. Adrian
7. Bratu I. Ana
8. Bratu I. Cristina
9. Chiriac Gh. Lucica
10. Ciocan Gh. Ionel
11. Codreanu I. Ion
12. Cojan V. Margareta
13. Condria Gh. Marian
14. Corduneanu Gh. Simina
15. Galben C. Marian
16. Galben M. Mihai
17. Gâfu V. Marian
18. Gîfu I. Petru
19. Iordache C. Neculai
20. Iordache V. Veronica
21. Iordachiþa Gh. Zînica
22. Mangu M. Petruþa
23. Macalan I. Ionel
24. Micu A. Daniela
25. Munteanu A. Gheorghe
26. Obreja D. Olimpiu
27. Onu T. Nicuºor
28. Pahone D. Lucica-
Lacramioara
29. Pîslaru Gh. Vasile
30. Rusu N. Craiþa-Mihaela
31. Stupu M. Mihaela
32. Stupu V. Vasile
33. Toderaºc S. Maricica
34. Tudose M. Gabriela
35. Ungureanu V. Ion
- 153 -
36. Ungureanu I. Tinca
Promoþia 1989
Diriginte:
Prof. Chirila-Dobrea Polixenia
Clasa a X-a A
1. Axinte Gh. Ionel
2. Buhuº C. Nuºa
3. Bursuc V. Mihaela
4. Buzatu I. Lucian
5. Carp I. Sorin
6. Calin C. Constantin
7. Chiriac I. Cristian
8. Chirica S. Felix
9. Ciocan Gh. Gheorghe
10. Ciocan V. Gheorghe
11. Codreanu M. Dorinel
12. Codreanu I. Neculai
13. Corduneanu Gh. Petru
14. Dobrin I. Valerica
15. Galben I. Doiniþa
16. Galben I. Lenuþa
17. Gîfu P. Luminiþa
18. Iordache T. Costica
19. Iordache Cz. Neculai
20. Lica Gh. Gheorghe
21. Lica I. Vasile
22. Mangu N. Costel
23. Mangu C. Florin
24. Mangu M. Marian
25. Mangu T. Marian
26. Mangu Gh. Mihaela
27. Mangu Gh. Virginia
28. Matache Gh. Grigore
29. Matache V. Vasilica
30. Micu A. Cornel
31. Nedelea V. Mariana
32. Obreja D. Cristinel
33. Patraºcu V. Gabriela
34. Pîslaru Gh. Maria
35. Poghirc N. Toader
36. Ratescu Gr. Dania
37. Roºca Gh. Viorel
38. Spiridon V. Mariana
39. Stanciu V. Vasile
40. Stupu Gh. Ciprian
41. Ungureanu V. Rodica
Promoþia 1989
Diriginte:
Prof. Grosu Florina
Clasa a X-a B
1. Balan N. Neculai
2. Carp ªt. Neculai
3. Calin Gh. Danuþ
4. Calin C. Marinica
5. Ciobotaru V. Gigi
6. Ciobotaru Gh. Mihaela
7. Cocolici N. Ionel
8. Draguþ T. Ionel
9. Dumitru C. Adriana
10. Dumitru C. Luminiþa
11. Dumitru G. Maria
12. Dumitru Gh. Octavian
13. Florea T. Nelu
14. Gîlea I. Raluca
15. Manolache Gh. Lamîiþa
16. Marandiº I. Angela
17. Marandiº Gh. Constantin
18. Mastacan I. Elena
19. Mastacan C. Milica
20. Matei C. Ion
21. Mocanu Gh. Aniºoara
22. Nedelcu I. Lenuþa
23. Nedelcu I. Valerica
24. Obreja I. Veta
25. Parfene M. Aura
26. Pavel N. Lucica
27. Pavel I. Ion
28. Petrovici V. Ileana
- 154 -
29. Petrovici C. Mihai
30. Postolache V. Sorin-Vasile
31. Proca D. Ion
32. Romila I. Costica-Cristian
33. Romila T. Petronela
34. Sârbu I. Elena
35. Stanciu N. Lucian
36. Stanciu T. Toader
37. ªoimu I. Adriana
38. Tanase C. Maricica
39. Toporaº C. Costel
Promoþia 1990
Diriginte:
Prof. Prisecaru Mihai
Clasa a X-a
1. Bahna T. Luminiþa
2. Barbascu C. Ionela
3. Bratu I. Lenuþa
4. Breahna I. Victoriþa
5. Calin C. Dana
6. Codreanu I. Daniel
7. Coþobei D. Gheorghe
8. Dobrin N. Lucica
9. Galben I. Maricica
10. Gâfu D. Danuþ
11. Iordache V. Gina
12. Iordachiþa Gr. Greta
13. Lica P. Lenuþa
14. Mangu C. Marta
15. Mocanu Gh. Emilia
16. Munteanu C. Margareta
17. Nedelea V. Vasile
18. Obreja V. Cristina
19. Onu Gh. Liviu
20. Pahone D. Gabriela
21. Rusu N. Vasilica
22. Sîrbu I. Aurica
23. Stoinea C. Gabriela
Promoþia 1991 6. Lica Gh. Vasile
Diriginte: 7. Luca D. Dumitru
Prof. Baduleþ Viena 8. Mangu C. Luminiþa
9. Onu C. Cosmin-Cristian
Clasa a X-a 10. Onu D. Marioara
1. Chiriac N. Daniel 11. Orheanu V. Costel
2. Ciocan Gh. Vasile 12. Spiridon V. Mioara
3. Dumitru V. Cristian 13. Stoinea C. Cornelia
4. Iordache C. Dan 14. Stanciu Gh. Cristina
5. Iordache C. Nelu 15. Stupu N. Doiniþa
6. Iordachiþa Gh. Vasile 16. Ungureanu V. Maricica
7. Lica I. Ionela
8. Mangu Gh. Viorel În perioada 1993-2004
9. Matei C. ªtefan învãþãmântul profesional de la
10. Nedelcu I. Maricica-Irina ªcoala Pogan a fost desfiinþat
11. Nedelcu I. Mirela
12. Niþa Elena Promoþia 2005
13. Obreja I. Catalina Diriginte:
14. Patraºcu V. Irina Prof. Cãpraru Lili
15. Parascanu A. Viorel
16. Pîslaru V. Mariana Clasa a X-a SAM
17. Petrovici C. Melania 1. Balan G. Elena
18. Romila Gh. Mihaela 2. Butunoi M. Cãtãlin
19. Romila T. Mihai 3. Carp V. Andrei – Iulian
20. Sîrbu I. Gica 4. Chiriac I. Iulian
21. Stanciu T. Georgica 5. Ciobotaru C. Loredana
22. Stanciu S. Maricica 6. Drãguþ M. Mariana – Carmen
23. Stanciu V. Mihaela 7. GherghescuU M. Nacis –
24. Stupu V. Mihaela Daniel
25. Tanase C. Simona 8. Grigore I. Marius – Adrian
9. Licã C. Valentina – Daniela
Promoþia 1992 10. Mangu C. Florin – Ionel
Diriginte: 11. Matei I. Andreea – Petronela
Prof. Roºca Aurica 12. Mocanu N. Ionuþ
13. Perianu GH. Daniela
Anul II – complementara 14. Pîslaru GH. Aurelia
1. Ariton D. Petrica 15. Proca D. Mihaela – Gabriela
2. Corogeanu M. Valeriu 16. Rîpan V. Andreea – Viorica
3. Dumitru G. Mihaela 17. Teodorescu A. Emanuela
4. Gîfu I. Lenuþa 18. Ungureanu V. Alina
5. Hinganu V. Adrian-Dan
- 155 -
 Promoþia 2006 Promoþia 2007
Diriginte: Diriginte:
Prof. Irimia Gheorghe Prof. Zurba Mariana

Clasa a X-a SAM Clasa a X-a SAM

1. Arghire T. Valeriu 1. Creþu G. Irina
2. Axinte N. Nicu – Marian 2. Drãguþ P. Diana – Ionela
3. Bãncilã V. Mircea 3. Drãguþ P. Maria – Marilena
4. Codreanu ST. Ionuþ – 4. Enache A. Ionela
Laurenþiu 5. Hirina I. Iulian
5. Chiriac I. Daniel – Ionuþ 6. Iordache M. Nicoleta –
6. Ciomag N. Gabriela Adriana
7. Galben M. Cosmin – 7. Limbãscurtã N. Dumitru –
Alexandru Gheorghe
8. Iordache GH. Adrian – Gelu 8. Matache S. Georgiana
9. Manolache I. Ana – Elena 9. Matei M. Marius – Gheorghiþã
10. MihaiI Gh. Cristian – Ionuþ 10. Mocanu N. Nuþa
11. Nedelcu N. Emanuel 11. Nedelcu I. Florin
12. Onu C. Maria – Mãdãlina 12. Pandelea D. Gabriela
13. Pîslaru I. Aandreea 13. Proca D. Ionuþ – Andrei
14. Stanciu Gh. Cornelia 14. Proca D. Loredan – Ionuþ
15. Râpan V. Camelia – Ileana
16. Tufã G. Cãtãlina
17. Ungureanu V. Anca- Raluca
18. Pãlici I. Marius – Ionel

Referinþe bibliografice:

- Arhiva Scolii Pogana, Cataloage ,1948-2007

- Arhiva Scolii Pogana, Registre de înscriere,1948-2007

- 156 -
 ANEXE
Atestãri arheologice
Mãrturii documentare
ªcoala Pogana în imagini

- 157 -
Atestãri arheologice

Harta comunei Pogana

- 158 -
1 2

3 4

Fig. 1: Epoca Neoliticã, Fragment ceramic,

Cultura ceramicii liniare Râpa Roºcani-Perieni (1),
Topor-NeoliticTomeºti (2), Figurã antropomorfã (3)
ºi zoomorfã (4) Neolitic-Râpa Roºcani-Perieni

- 159 -
 1

Fig. 2: Piese de Bronz “Cuibul Vulturilor” Tomeºti; Ciocan (1)

;Secerã (2); Fibulã (3); Piesã de harnaºament (4)

- 160 -
 1

Fig. 3: Topor-ciocan Epoca bronzului (1); Pumnal Epoca

Fierului- Halsttat , Saca(2); Vas de lut - Epoca fierului
Pogana (3)

- 161 -
 1

Fig. 4: Vase sarmatice Sec II-III, Pogana (1); Vârf de

sãgeatã, Evul mediu Tomeºti (2).

- 162 -
Biserica Sf. Voievozi Mihail ºi Gavril
Pogana

Statuia de la mormântul
Smarandei Sturza

- 163 -
 Mãrturii documentare

Situaþie statisticã a ºcolilor din plasa Tutova, întocmitã în anul 1909

În tabel apare comuna Pogana cu anul înfiinþãrii ºcolii din satul Bogeºti

Copie xerox, pag.37 din V.C. Nicolau, Expunerea situaþiei plãºei Puieºti
din Judeþul Tutova,Tipografia C. D. Lupaºcu, Bârlad,1909.
- 164 -
 Promoþiile primilor învãþãtori din comuna Pogana

Datele au fost preluate din lucrarea: 100 de ani de activitate a liceului

pedagogic “Alexandru Vlahuþã”, Þtefan Cucoº, Gh. Gohoreanu,Bârlad, 1970.
- 165 -
Tbel preluat din anexele articolului Din activitatea slujitorilor ºcolii
Tutovene, prof. Gheorghe Clapa, publicat în revista Primii paºi, revistã
editatã de ªcoala cu clasele I-VIII nr. 4, Tudor Pamfile, Bârlad
- 166 -
 Adresã prin care Casa ªcoalelor distribuie prin intermediul
Revizoratullui cãrti pentru scolile unde sunt biblioteci populare.
Printre ºcolile enumerate figureazã ºi ªcoala Bogeºti
Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui
a Arhivelor Naþionale
- 167 -
 1899-Adresã înaintatã de cãtre învãþãtorul
Ioan Chirica Revizoratului ªcolar
Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui
a Arhivelor Naþionale
- 168 -
 Documentul care atestã mutarea ºcolii din satul Bogeºti în
satul Pogana în anul 1907
Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui
a Arhivelor Naþionale
- 169 -
 Foaie matricolã an ºcolar 1910 -1911
Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui
a Arhivelor Naþionale
- 170 -
 Cheltueli materiale fãcute în anul 1927
Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui
a Arhivelor Naþionale
- 171 -
 Adresã prin care se anunþã suspendarea
cursurilor din cauza viscolului
Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui
a Arhivelor Naþionale
- 172 -
 Adresã cãtre ºcolile Pogana ºi Tomeºti 1929
Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui
a Arhivelor Naþionale
- 173 -
 Situaþie ºcolarã 1934
Copie xerox dupã originalul existent la Direcþia Judeþeanã Vaslui
a Arhivelor Naþionale
- 174 -
Revista ”Duh nou” al cãrui membru fondator a fost
ºi învãþãtorul Vasile Ifrim
- 175 -
- 176 -
ªcoala Pogana în imagini

Clãdirea unde a funcþionat ªcoala Pogana între anii

1907-1909

1909 Inaugurarea ºcolii din Pogana

- 177 -
 ªcoala Pogana 1909
Intrare
elevi

Hol

Salã de clasã

Cancelarie

Sufragerie Hol Dormitor Bucãtãrie

N
Intrare în locuinþa
învãþãtorului

Înviorarea de dimineaþã. Pe fundal se poate observa

imaginea ºcolii dupã anexarea celor 3 sãli de clasã.
În partea stângã, vechiul local construit în anul 1909

- 178 -
 Clase anexate

Hol
Sala de mese Salã de clasã Salã de clasã

Camera pedagogului

Dormitor Hol Dormitor Bucãtãrie

Cancelarie Hol

Salã de clasã

ªcoala Pogana -1960

ªcoala Pogana dupã cutremurul din 4 martie 1977,

vechiul local a fost complet demolat

- 179 -
ªcoala Pogana dupã reconstrucþia din anul 1977

Clãdirea în care a funcþionat internatul ºcolii

- 180 -
 ªcoala Pogana dupã reconstrucþia din 1978

Bucãtãrie Salã de mese Salã de curs Salã de curs Salã de curs Salã de curs

Cancelarie

Salã de curs Salã de curs

Salã de curs
N

2001-ªcoala Pogana

- 181 -
 Absolvenþii ªcolii Normale, promoþia 1874,din care au
fãcut parte ºi învãþãtorii I. Chirica ºi St. Patriciu

Promoþiile ªcolii Normale1900-1905 la cursurile de perfecþionare,

cursuri la care a participat ºi învãþãtorul Vasile Ifrim

- 182 -
Învãþãtorul Vasile Ifrim împreunã cu un grup de revizori ºcolari

1940-Învãþãtorul Ioan Rafailã împreunã cu familia, în partea

dreaptã jos, viitorul director al ºcolii, Claudiu Rafailã

- 183 -
Premii ºi distincþii primite de elevi în perioada 1867-1940

- 184 -
1945 Învãþãtorul Gheorghe Mãzãreanu împreunã
cu elevii de la ªcoala Bogeºti

1966 - Elevii ºcolii Pogana

- 185 -
 1968-Prof: Chelaru Georgeta, 1970- Inv. Botezatu Georgeta, Rafailã Ion
Dumitru Elisabeta, Rafailã Elena Mãzãreanu Gheorghe

1967 Cadre didactice ale ºcolii 1972- Profesorii: Milica Lucreþia,

Luca Ion, Mãzãreanu Geta

- 186 -
 1970-Clasa a II-a învãþãtor Ioan Rafailã

Promoþia 1970 1967 Învãþãtorul

Gheorghe Mãzãreanu

- 187 -
 Promoþia -1976

1978 Cadre didactice ale ºcolii de le stâmga la dreapta:

prof. Rafailã Elena, înv. Banyai Argentina, prof. Chelaru Georgeta
prof. Chirilã Polixenia, prof. Pisicã Pompiliu, ed. Soica Maria

- 188 -
 Promoþia 1978

Grãdiniþa Pogana 1979

- 189 -
Cadre didactice de la ªcoala Pogana

1985 Colectivul de cadre didactice

- 190 -
Pregãtiri pentru plecare în excursie

1973-Brigada artisticã a ºcolii

- 191 -
 Primiri în rîndul organizaþiei de pionieri

ªtafeta prieteniei-împreunã cu pionierii de la ªcoala Perieni

- 192 -
 Activitate pionereascã

Întâlnire cu un veteran de rãzboi

- 193 -
 ªezãtoare pioneriascã

Excursie la Mausoleul de la Mãrãºeºti

- 194 -
Cântarea României -1978

Cântarea României -1978

- 195 -
Grup de pionieri Echipa PTAP a ºcolii

1985 Expediþie la Durãu

- 196 -
 Echipa PTAP a ºcolii

Diplome obþinute de detaºamentele de pionieri

- 197 -
 1981 -Început de an ºcolar

Distincþii obþinute de pionierii ªcolii Pogana

- 198 -
Ora de lucru manual - clasa a X-a

Cercul de pirogravurã

- 199 -
Practica agricolã - La cules de struguri

Echipa de dansuri populare

- 200 -
Reviste apãrute la ªcoala Pogana

- 202 -
 2001 Colectivul de cadre didactice la
inaugurarea ªolii Pogana

Crãciun 2003, invitat actorul Vasile Mãlinescu

- 201 -
 Carnaval 2004

Elevii ªcolii Pogana împreunã cu Horia Gumeni

în studioul TVR Iaºi

- 203 -
 Activitate CDI- Invitat poetul Constantin Clisu

Activitate desfãºuratã în laboratorul de informaticã

- 204 -
 Corul ºcolii

2007- elevii clasei a IV-a

- 205 -
 2005 - Cadre didactice de la ªcoala Pogana

2007- Colectivul de cadre didactice al ªcolii Pogana

- 206 -
Directorii ªcolii Pogana
1907-2007

- 207 -
 2007

- 208 -
 În loc de...încheiere

Monografia ªcolii Pogana, reprezintã o primã încercare de a evidenþa

activitatea didacticã desfãºuratã în ºcoala noastrã, de la începuturile
învãþãmântului, pânã în prezent.
Apariþia lucrãrii a izvorât ca o necesitate de a acoperi un gol, resimþit de
mult timp, cu privire la istoria învãþãmântului local, informaþii ce riscau sã se
piardã odatã cu trecerea anilor fãrã a marca principalele realizãri ale înaintaºilor
noºtri
Lucrarea a fost realizatã cu sprijinul Primãriei Pogana ºi a Consiliului
Local, cu participarea fostelor cadre didactice ºi a foºtilor elevi. De un real folos
ne-a fost Ioan Rafailã, unul dintre primii învãþãtori ai ªcolii Pogana, care a
sãrbãtorit anul acesta vârsta de 100 de ani.
Mulþumim actualilor dascãli, în special învãþãtorului Galben Costel pentru
implicarea în elaborarea unor materiale, prin culegerea ºi furnizarea datelor cu
privire la activitatea ºcolii, precum ºi cadrelor Coman Octavian, Enculescu
Iuliana, Stîngã Doiniþa, Nechita Luigi, Jacotã Monica pentru ajutorul acordat la
centralizarea unor date din arhiva ºcolii .
De asemenea, mulþumim domnilor profesori Cheorghe Clapa ºi Marian
Bolum pentru sfaturile, precizãrile ºi recomandãrile fãcute, în legãturã cu
conþinutul monografiei.
Suntem recunoscãtori fostelor cadre didactice, foºtilor elevi ºi oamenilor
de suflet, care au aºternut pe hârtie impresiile la ceas aniversar ºi care s-au
materializat în capitolul “Gânduri de ieri, gânduri de azi”.
Mulþumim tuturor acelora care s-au arãtat binevoitori ºi ne-au oferit
fotografii personale realizate de-a lungul timpului la ªcoala Pogana, fotografii ce
au fost publicate în anexe .
Aducem mulþumiri personalului Direcþiei Judeþene a Arhivelor Naþionale
Vaslui, Bibliotecii Municipale “Stroe Belloescu” din Bârlad pentru materialele
puse la dispoziþie ºi pentru înlesnirea efectuãrii unor copii xerox dupã documentele
ºcolare, precum ºi Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad pentru permisiunea de a
publica în paginile monografiei, ilustraþii ale unor exponate arheologice
descoperite pe teritoriul comunei Pogana.
Sperãm ca eventualele greºeli sau omisiuni sã fie tratate cu îngãduinþã,
fiindcã le considerãm omeneºti. Am fi bucuroºi ca la o nouã aniversare, munca
noastrã de cercetare sã fie preluatã, completatã de cãtre urmaºi ºi ridicatã la
standardele cele mai înalte.

Profesor Romeo Surdu

- 209 -