A Arhivelor ST A Tul Ul Din România: Direcţia Generală

DIRECŢIA GENERALĂ A ARHIVELOR ST A TUL Ul
DIN ROMÂNIA
1392-1944
Vol. I
Bucureşti, 1991
https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro
DIRECŢIA GENERALĂ A ARHIVELOR STATULUI
DIN ROMÂNIA
TEZAUR DE DOCUMENTE
IALOMIŢENE
(1392-1944)
Voi. I
BUCUREŞTI - 19 9 I
Lucrarea a fost avizată de Comisia ştiinţifică
pentru probleme arhivistice în şedinţa din
30 iunie 1988
Ediţie de documente întocmită de:

M. COTENESCU
A. VLĂDĂREANU
Responsabil de carte: LIDIA BRÂNCEANU
CUVÎNT ÎNAINTE
Iniţiativa alcătuirii acestui prim volum de documente ialomiţene se înscrie

în şirul amplelor acţiuni de valorificiire a patrimoniului istoric local şi are
menirea de a pune la dispoziţia cititorilor, prin grija specialiştilor de la filiala
judeţeană a Arhivelor Statului Ialomiţa, un număr de peste 300 de documente,
majoritatea inedite, ce vorbesc de la sine despre frămîntata istorie a acestor me-
leaguri.
Sinteză documentară ce pune în lumină numeroase aspecte din viaţa
economică, socială, politică şi culturală a localităţilor ialomiţene, prezentul
volum evidenţiază lupta maselor populare pentru apărarea independenţei şi
unităţii naţionale, pentru drepturi economice şi politice.
Parcurgînd paginile acestei lucrări, cititorul va afla variate şi preţioase
informaţii despre organizarea politico-administrativă, judecătorească, militară,
şi culturală, despre formarea domeniului feudal, atft cel laic cît şi cel ecleziastic
despre împotrivirea ţărănimii locale faţă de obligaţiile mereu crescînde impuse
de marii proprietari şi arendaşii de moşii. Documentele aduc date preţioase privi-
toare la dezvoltarea agriculturii cu cele două ramuri ale sale ( cultivarea pămîntu
lui şi creşterea animalelor), a comerţului, la sistemul financiar, la luptele pur-
tate pe aceste locuri, la distrugerile şi suferinţele cauzate populaţiei de război şi
de alte calamităţi naturale. Apar importante date în legătură cu bîlciurile şi
tîrgurile ce aveau loc în localităţile mai importante, precum şi cu începuturile
învăţămîntului şi participarea ialomiţenilor la principalele momente ale istoriei
noastre naţionale.
Considerăm că este o lucrare necesară, trainică şi unică pentm istoria
judeţului Ialomiţa, volumul de documente oferind o imagine complexă a evolu-
ţiei societăţii în actualul teritoriu ialomiţean.
Lucrarea face parte dintr-o serie pe care autorii doresc să o continue şi
răspunde imperativelor majore ale cunoaşterii istoriei poporului român, înfăţi-
şînd diverse aspecte ale vieţii complexe din teritoriul ialomiţean, pe baza
izvoarelor istorice.
Prof. GHEORGHE ANTONESCU
l);TRODUCERE
Volumul „Tezaur de documente ialomiţene" ( 1392-194.4) * s-a născut

din dorinţa de a reuni la un loc, după o riguroasă selecţie, acele documente
care oglindesc viaţa economico-socială, politică şi culturală a meleagurilor
ialomiţene, punind la îndemîna istoricului, marelui public un important
instrument de lucru.
Lucrarea, redă sintetic şi obiectiv frămîntata istorie a Bărăganului
Ialomiţean din zorile istoriei medievale şi pînă în augustul de foc al revoluţiei
de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, relevînd
contribuţia adusă de ialomiţeni la progresul general al patriei.
Izvorul scris, alături de izvoarele arheologice, demonstrează că din cele
mai vechi timpuri în această zonă a existat o permanentă locuire, că istoria
Ialomiţei se înscrie pe aceleaşi coordonate economico-sociale şi politice cu
ale întregului popor român.
Judeţul Ialomiţa, unitate administrativ-teritorială menţionată în do-
cumente încă de la începutul secolului al XIV-lea, a cunoscut de-a lungul
secolelor numeroase reorganizări prin alipirea sau cedarea unor sate. Prima
capitală a judeţului a fost Oraşul de Floci; la începutul secolului al XVIII-lea
a fost mutată la Urziceni, iar la 1833 s-a stabilit ca reşedinţă oraşul Călăraşi; 1
prin reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, reşedinţa judeţului
Ialomiţa a devenit oraşul Slobozia. 2
Oraşele şi satele Ialomiţei, situate în apropierea rîului Ialomiţa, a bra-
ţului Borcea şi a lacurilor, sînt atestate documentar începînd cu secolul al
XIV-lea, ca urmare a daniilor domneşti făcute diferitelor mănăstiri. Cărăreni
(azi Hagieni, comuna Mihail Kogălniceanu) este primul sat ialomiţean atestat
documentar, fiind menţionat într-un hrisov, din 8 ianuarie 1392, prin care
Mircea cel Bătrîn dăruieşte Mănăstirii Cozia mai multe sate printre care şi Că
răreni. 3 În secolele al X V-lea şi al XVI-lea atestările documentare sînt mult
• Lucrarea se referă la satele şi ora~ele aflate în actualul judeţ Ialomiţa, conform Decre-
tului de reorganizare administrati-1-teritorială din 23 ianuarie 198 I.
1 Arh. St. Slobozia, fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 3.5/1933, f. I.
2 Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrati-1-teritorială a R.S. România, în
,.Colec/ia de legi şi decrete, hotărîri şi alte acte normatit-e" nr. I, 11 ianuarie - 29 februarie 19158,
pag. 39.
3 Arh. St. Bucureşti, Condica m-rii Cozia, ms. 712, f. 237-239.
5
mai numeroase, menţionindu-se existenţa satelor Alexeni, Dridu, Frăţilc?şti,
Stelnica, Borduşani, Vlădeni, Slobozia, Feteşti, Ţăndărei, Urziceni, Dud•?şti,
Drăgoeşti, Ghizdăreşti, Mărculeşti, Bucu, Bărcăneşti, Făcăeni, Blagodeşti, etc.
D0cumentele din perioada secolelor XIV-XVIII, se referă, în cea mai
mare parte, la probleme de proprietate: întărirea stăpinirii asupra unor moşii,
vinzări, cumpărări, danii, răscumpărarea ţăranilor din rumânie, forme de
acaparare a pămintului deţinut de ţăranii moşneni de către feudali sau mfoă
stiri.
Sint reflectate pe larg problemele fiscale. Obligaţiile fiscale erau în
bani, în natură şi în muncă. Existau însă şi sate cărora domnitorul le acorda
anumite privilegii fiscale, care beneficiau de scutiri parţiale sau temporare
de dări. Astfel este cazul localităţii Slobozia, pe care la 1614, voievodul Radu
Mihnea o scuteşte „de bir şi de găleţi şi de fin şi de oi şi de gorştină şi de porci
şi de dijmă de stupi şi de toate mincăturile şi slujbele şi muncile, cîte sînt
peste ani în ţara domniei mele". 4
Documentele din volum ilustrează convingător că în această zonă pulsa
o itensă viaţă economică, agricultura şi creşterea animalelor fiind ocupaţiile
de bază ale locuitorilor. Se cultivau cu precădere griul, orzul, porumhul,
ovăzul, secara, meiul, iar din secolul al XIX-iea s-a extins şi cultura plantelor
textile, a viţei de vie şi pomilor fructiferi. Din a doua jumătate a secolului
al XVIII-iea, Ialomiţa devine un important grinar al ţării, prin extinderea
an de an a suprafeţelor agricole, iar localităţile Slobozia, Urziceni, Feteşti,
Ţăndărei, Grindu, Broşteni, Fierbinţi, Coşereni, Dridu, se evidenţiază ca
importante centre de desfacere a produselor cerealiere şi animaliere.
Concludentă în acest sens este statistica din 1836 din care rezultă că
în Ialomiţa se cultivau 10 934 hectare cu griu, 18 711 ha cu orz, 15 109 ha
cu porumb şi 12 928 ha cu mei, cu mult peste media pe ţară. 5
Creşterea animalelor, ocupaţie strlvechc, strîns legată de producţ_i~
agricolă, a constituit de-a lungul veacurilor o ramură de bază a econom1c1
naţionale. Din recensămîntul animalelor efectuat în anul 1833 rezultă că
în judeţul Ialomiţa erau 15 639 boi, 8 397 vaci, 840 bivoli, 7 608 cai, 50 727 oi,
i 337 capre 8 , aflîndu-se astfel între primele judeţe în ceea cc priveşte numă
rul şi calitatea animalelor crescute în gospodăriile proprii ale locuitorilor
Menţionăm că la acest număr trebuie adăugat şi animalele oierilor transhu-
manţi. Sporirea numărului animalelor se datorează diversificării şi aclima-
tizării unor rase de animale la specificul judeţului, dar şi datorită existenţei
unor întinse suprafeţe de păşunat.
Practicarea pescuitului, cultivării kgumelor, albinăritului. nf'goţului şi a
meteşugurilor (fierari, rotari, dogari, curelari, croitori etc.) completează
tabloul unei intense şi ample activităţi economice, gradul înalt de valorificare
a resurselor de materii prime locale, contribuţia ialomiţenilor la schimbul
general de valori materiale.
în ceea cc priveşte industria, aceasta se limita, în perioada analizată,
la existenţa cîtorva ateliere mecanice, tăbăcării, ,.făbricuţc" de mezeluri,
4 Documente privind istoria României, Veacul X V II, Scria E. Ţara Românească, ·101. II
( 1611-1615), Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1951, p. 263-265.
5 Arh. St. Slobozia, Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 79/ 1836, f. 94.
6 Ibidem, dosar -43/ 1833, f. 17.
6
dulciuri şi luminări, mori, prese de ulei concentrate în Slobozia, Urziceni,
Feteşti şi Ţăndărei.
în volum sînt incluse informaţii ce ilustrează evoluţia învăţămîntului
ialomiţean. Documentele fac referiri la data înfiinţării şcolilor, programe
şcolare, materialul didactic din dotare, starea clădirilor, participarea elevilor
la cursurile şcolare, învăţămîntul profesional-agricol, activitatea extraşcolară
a învăţătorilor şi profesorilor.
O bogată documentaţie se referă la evoluţia şi activitatea instituţiilor
şi cadrelor sanitare. Recensămintele şi anchetele sanitare ilustrează modul de
organizare a instituţiilor sanitare, numărul cadrelor medicale, starea de sănă
tate a populaţiei, hrana şi numeroase elemente despre evoluţia demografică
a judeţului.
Lăcomia stăpînilor de moşii, fie ei mari boieri, egumeni mănăstireşti
sau arendaşi, a determinat puternice revolte ale ţărănimii ialomiţene care s-au
manifestat prin plingeri adresate domniei sau autorităţilor judecătoreşti,
nesupunerea la clacă, fuga de pe moşii, culminînd cu răscoalele. Dintre toate
acestea cea mai puternică a fost răscoala din anul 1888, izbucnită la începutul
lunii martie în oraşul Urziceni: de aici s-a extins cu repeziciune în satele Mol-
doveni, Broşteni, Patru Fraţi, Manasia, Alexeni, Jilavele, Borăneşti, Bărcă
neşti, Coşereni, Moviliţa, Maia, Speteni, Fierbinţi. Ţărănimea s-a ridicat la
luptă, fiind nemulţumită de împovărătoarele învoieli agricole, de abuzurile
şi ocupaţia autorităţilor administrative şi fiscale. 7
Pentru reprimarea răscoalei, autorităţile guvernamentale au trimis
împotriva satelor răsculate armata, care nu a ezitat să utilizeze armele pen-
tru „pacificarea" satelor, a arestat numeroşi ţărani. Procesele care s-au des-
făşurat la Curtea de Apel din Bucureşti au pronunţat aspre condamnări
împotriva celor 164 de ţărani ialomiţeni consideraţi capi ai răscoalei. Cu toate
că răscoala a fost înfrîntă, guvernul burghezo-moşieresc a fost nevoit să împro-
prietărească numeroase familii ţărăneşti. 8
Referitor la mişcarea muncitorească s-au selecţionat acele documente
care ilustrează activitatea socialiştilor pentru organizarea muncitorilor şi
intelectualilor, pentru constituirea de cluburi socialiste la sate. Sînt docu-
mente care amintesc despre activitatea sindicatelor în rîndul muncitorilor
de la întreprinderile şi atelierele ialomiţene; despre activitatea comunişti
lor de la Depoul CFR Feteşti, şi participarea acestora la puternicele greve
muncitoreşti din ianuarie-februarie 1933. 9
Numeroase documente din acest volum evidenţiază participarea mase-
lor populare din judeţul Ialomiţa la evenimentele importante din istoria
patriei, fiind astfel utile procesului de învăţămînt, educării patriotice a elevi-
lor, a tuturor tinerilor cit şi pentru activităţile politico-educative desfăşu
rate în judeţul nostru.
Revoluţia lui Tudor de la 1821 este reliefată prin citeva documente
semnificative printre care se numără: porunca lui Tudor Vladimirescu de
1 Arh. St. Bucureşti, Ministerul de Justiţie. Ad-tive, dosar 26/ 1888, f. 5, 9, 10, 16; Moni-
torul Oficial, nr. 5 din 6 aprilie 1888, p. 99.

8 Arh. St. Bucureşti, Ministerul de Justiţie, Ad-tive, dosar 26/ 1888, f. 15, 25; Monitorul
Oficial nr., -4 din 5 aprilie 1888, p. 75.

8 Biblioteca Centrală de Stat Buc., fond Saint-Georges, pachet nr. XL, dosar 3- 6,
f. 1; Arh. St. Ialomiţa, Colecţia de documente foi volante, dosar 1, f. 3.
7
a se închide iazurile de la Urziceni, documentele referitoare la pedepsirea
ţăranilor din satele Fulga (azi Adîncata), Grindu, Crunţi, Ciochina care
s-au răsculat în vremea slugerului Tudor 10 .
Revoluţia română de la I 848 este oglindită prin documente care relie-
fează adeziunea maselor largi populare din Ialomiţa la susţinerea şi punerea
în practică a actelor şi dispoziţiilor Guvernului revoluţionar de la Bucureşti,
evidenţiază activitatea comisarilor de propagandă, participarea la luptele din
Dealul Spirii pentru apărarea revoluţiei. 11
Unirea Principatelor, realizată prin voinţa întregului popor român,
a întrunit larga participare a locuitorilor din Ialomiţa care au sprijinit activ
alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Ţara Românească la susţine
rea şi înfăptuirea reformelor din această perioadă. 12
Fapte de adinc eroism au înfăptuit ialomiţenii în timpul războiului
pentru independenţă naţională oglindite pe larg de documentele acestui
volum. Masele populare din judeţul nostru au răspuns cu entuziasm la sus-
ţinerea morală şi materială a războiului, participînd ca ostaşi în armata de
operaţii (regimentele 8 Dorobanţi şi 3 Călăraşi), au sprijinit armata română
prin donaţii, rechiziţii, transporturi şi încartiruiri de trupe, valoarea aces-
tora fiind de circa I 700 OOO lei. 13
Pentru perioada primului război mondial ( 1916-1918) au fost publi-
cate unele documente care se referă la jaful şi atrocităţile săvîrşite de ocu-
panţii străini, la varietatea formelor de rezistenţă opusă de locuitori maşinii
de război gerlT'.ane. Un loc aparte a fost acordat mărturiilor care subliniază
eroismul ostaşilor Ialomiţei în campania militară din 1916-1918, 1 4lupta
împotriva dictaturii şi maşinii de război hitleriste, sprijinul pe care l-au
acordat oamenii muncii din judeţul Ialomiţa armatei române în luptele
desfăşurate pe teritoriul judeţului Ialomiţa pentru zdrobirea trupelor
germane. 16
10 • • • Răscoala din 1821. Documente interne. voi. III, Ed. Academici Române
Bucureşti, 1959, p. 31 şi 317- 350.
li Arh. St. Slobozia, Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 89/ 1948, f. 21 Arh. St. Bucureşti,
Comisia celor amestecaţi în faptele re·,oluţionare de la 1818, dosar 27 / 1818, f. 21-265; Ibidem.
dosar 25/ 1818, f. 155.
12 Arh. St. Slobozia, Primăria oraş Slobozia, dosar 27 / 1861. f. 4 - 6; Ibidem. dosar 27 / 1861,
l. S l 116; Arh. St. Duouro,ti, llfinistc-rul de Interne, Di·,izia Hur·al Comu11<1J,1, dooar 77/ 1S59.
f. 23-21; Ibidem, Direcţia Generală a Statisticii, dosar 136/ 1861, f. 11- 12.
13 Arh. St. Bucureşti, Ministerul de Interne. Di·,izia. comunală, dosar 108/1877. f. 123-
129; dosar 91/1877, 1-138-111; dosar 91/1877, f. 56, dosar 99/1877, f. 30; do~ar 96/1877,
f.11; .,Telegraphul", nr. 1512, anul 7, 26 aprilie 1877, p. 2; Monitorul Oficial al României nr. 110,
uin 15 (27) mai 1877, p. 3219.
14 Arh. St. Slobozia, Pretura plasei lirziceni, dosar 5j 1917, f. 27 I, 295. ibidem, Revi-
zoratul Şcolar al judeţului Ialomiţa, dosar 6/ 1917, f. 136; .,Şcoala Ialomiţei", nr. 7-8, anul V,
septembrie-octombrie 1931, p. 28-29.
u Arh. St. Slobozia, Colecţia de documente foi ·,olante, f. 1-16; Arh. St. Călăraşi,
Poliţia oraş Călăraşi, dosar nr. 16/ 1942, f. 10-48; Pentru eliberarea patriei. Documente, extrase de
presă, memorii, cu privire la lupta poporului român pcnt,-u eliberarea patriei de sub jugul fascist
(23 august-25 octombrie 1944), Ed. Militară, Bucureşti, 1972, p. 118-125.
8
Volumul de faţă cuprinde o suită de izvoare istorice de arhivă republi-
cate şi diverse materiale aflate în diferite ediţii de documente. S-au cercetat
şi selecţionat fondurile păstrate la Arhivele Statului Ialomiţa, de asemenea,
s-au introdus documente din fondurile Arhivelor Statului Bucure.jti, Călăraşi,
Constanţa, Braşov, Biblioteca Centrală de Stat Bucureşti şi din presa vremii.
Criteriul de organizare a documentelor în volum este cel cronologic,
după data emiterii documentului, nu după datele la care se referă conţi
nutul documentului.
Rczumatdl! conţin următoarele elemente: data şi locul de emitere,
genul, emitentul, · desti:1atarul, şi foarte concis conţinutul documentului.
In rege.st s-a trecut d2numire1 sau funcţiile emitentului şi destinatarului
chiar şi acolo tmdc ele lipsesc din document.
În redacLirca textelor s-a respectat ortografia modernft. Prescurtările
au fost înlrcgile fie în mod tacit, - atunci cînd nu au dat loc la îndoieli,
fie între parank1.e unghiulare < > la întregirile susceptibile de mai multe
soluţii. În ceea ce priveşte punctuaţia s-a folosit sistemul modern de punc-
tuaţie. Grc~dilc mărunte de ortografie ale autorului documentului au fost
corectate f:tră explicaţii.
Despărţirea textului în alineate s-a făcut în aşa fel ca ideile principale
din cuprinsul documentului, mai ales la cele medievale să fie reliefate cu
claritate.
Omisiunile din textul original, făcute Yoit de autor sau cauzate de deteri-
orarea documc>ntului s-au reconstituit după sensul de acolo, atunci cînd a fost
posibil şi a fost pusă între paranteze unghiulare < >, cu explicaţiile la sub-
sol, iar cînd nu s-a putut face reconstituirea s-au pus în text puncte de
suspensie, cu explicaţiile de rigoare în subsolul paginii.
La transcrierea textelor româneşti din secolele XVI-XIX, scrise cu
slove chirilice, am adoptat punctul de vedere acceptat în unanimitate de
specialişti. Transcrierea textului chirilic cu alfabet latin s-a făcut în funcţie
de modul actual de pronunţie a cuvintelor.
La redarea documentelor de la sfirşitul secolului al XIX-iea, deci după
adoptarea alfabetului latin, şi pînă Ia 1944. inconsecvenţele şi ezitările ce
proveneau din dificultatea notării unor sunete pentru care alfabetul latin
nu avea semne adoptate sau rezultate din necunoaşterea de către autorul
textului a regulilor gramaticale, editorii şi-au permis să transcrie cuvintele
respective în forma grafică corectă fără a ne atinge însă de sistemul gramatical.
Prezentăm cîteva din normele filologice de transcriere avute în vedere
la redarea textelor: uă = e (viuă vie); ă = e (aniversară aniversare); o = oa
(vostre voastre); e = uă (noe nouă); cs = x; sci - sce (sti - şte); e --1- ă;
â-+ i; d -+ z, omiterea lui u final, cînd era exclusiv grafic.
9
Pentru pasajele eliminate din documentele editate fragmentar (dato-
rită lungimii lor sau pentru că nu prezentau interes pmtru tema volumului)
au fost folosite punctele de suspensie.
Prin publicarea acestor documente, ce aparţin Fondului Arhivistic
Naţional, autorii doresc să aducă pe masa de lucru a istoricului (fie el cercetă
tor, muzeograf sau profesor) un instrument de lucru care să-i uşureze munca
de cercetare.
AUTORII
LISTA DOCUMENTELOR
- I 392 ianuarie 8. Hrisov prin care Mircea cel Bătrin întăreşte mănăstirii Cozia, sale
şi balta Săpatul de la Cărăreni pînă la Gura Ialomiţei şi 300 de sălaşe de ţigani.
.2 - ( 1404 - 1406). Hriso-,r emis de Mircea cel Bătrîn prin care întăreşte m-rii Cozia toate
bălţile aflate pe Dunăre de la Săpatul pînă la gura Ialomiţei cu toate veniturile.
3 - 1431 (după ianuarie) 30. Scrisoare trimisă de Dan al II-iea către tîrgurile şi vămile Ţării
Româneşti (figurează şi Oraşul de Floci) prin care se reînnoieşte privilegiul comercial dat
braşovenilor de Mircea cel Bltrin.
i - 1431 noiembrie 17, Tîrgovişte. Hrisov emis de Alexandru Aldea prin care întăreşte mă
năstirii Dealu satele Alexeni din judeţul Ialomiţa şi Răzvad din judeţul Dîmboviţa
scutindu-le de dările domneşti.
5 - 1464 octombrie 28, Bucureşti. Hrisov prin care Radu cel Frumos întăreşte m11.năstirii
Snagov din Bucureşti mai multe sate, vii, mori de la Dridih şi vama Prahovei.
6- 1467 ianuarie 15, Bucureşti. Hrisov prin care Radu cel Frumos întăreşte mănăstirii
Cozia bălţile de la Săpatul şi gura Ialomiţei stabilindu-le hotarul în prezenţa unor martori
din Făcăeni, Frăţileşti şi Oraşul de Floci, iar în locurile de încărcare al peştelui de la
Steanca, Borduşani, Făcăeni, Vlădeni, Blagodeşti şi Corneni au drept la vamă doar
călugării mănăstirii.
7 - 1511 decembrie 27, Tîrgovişte. Hrisov prin care Vlad cel Tînăr întăreşte mănăstirii Dealu
satul Bejeşti ce aparţinuse logofătului Staico şi sorei sale Caplea ce o cumpărase de la
lov din Drăgoeşti în zilele lui Mihnea voevod.
8 - 1528 aprilie 21, Tîrgovişte. Hrisov prin care Radu de la Afumaţi confirmă mănăstiri
Argeş balta şi satul Feteşti ce aparţinuseră lui Albu Rogoz, Badea şi Oneasa dăruite sau
cumpărate de mănăstire.
9 - 1538 (7046) iulie 16, Tîrgovişte. Hrisov prin care voevodul Radu Paisie întăreşte lui
Drăghici spătarul, Udrişte vistierul şi vărului lor Vintilă comisul mai multe sate printre
ele figurînd şi satul Cetăţelele din judeţul Ialomiţa.
10 - 1545 septembrie 14, Bucure,ţti. Hrisov prin care Mircea Ciobanul întăreşte lui Stan şi
feciorilor săi mai multe moşii printre care figurează şi moşia Gîrbovilor.
11 - 1571 (7079) martie 20, Bucureşti. Hrisov prin care Alexandru Mircea întăreşte vătafului
Zlate trei sate (printre care figurează şi Bora) şi a treia parte din ţiganii aflaţi aici în
urma unor judecăţi.
12 - 1577 (7085) ianuarie 30, Bucureşti. Hrisov prin care Alexandru Mircea confirmă ma-
relui vornic Ivaşcu şi nepotului său postelnicul Albu mai multe sate (printre care figu-
rează şi Bora) şi părţi din sate.
11
JJ - 1579 septembrie 9, Tfrgo1Jişte. Hriso·, prin care Mihnea Turcitul confirm11. Voicăi şi fiilor
săi o moşic la Stoeneşti ce aparţinuse lui Dan şi Ficra din Crăsani în urma unui schimb.
H - 1588 noiembrie 10, Bucureşti. Hrisov prin care Mihnea Turcitul înt11.re~te măn1stirii
Snagov mai multe sate printre care şi Perieţi ce aparţinuseră lui Radu postelnicul.
1.5 - 159i (7102) iunie 18, Bucureşti. Hrisov prin care ·,oe·rndul Mihai Viteazul întăreşte
vătafului Nicula şi fiilor săi o moşic la T1tarul şi o ţigancă ce aparţinuse lui Dragomir
fiul lui Zlate din Bora, martori fiind doi locuitori din Ţ1nd1rci fi Oraşul de Floci.
16 -- 1596 aprilie 23, Dobroţei. Ade·,erinţă dată de locuitorii satului Dobroţei pentru o supra-
faţ1 de moşie dată zestre de Cireaşco fiicei sale Stanca, martori fiind Marcu din Girbo'li
şi Ştefan cu fraţii săi din Crziceni.
17 - 1605 octombrie 15. Act de împ1care încheiat în faţa pîrgarilor din Oraşul de Floci între
nişte locuitori din oraş pentru drepturile asupra unor moşii avute în Vl:ldeni.
18 - 1608 martie 15, Tîrgo1Jişte. Hriso·, prin care Radu Şerban intăreşte mănăstirii Cozia mai
multe sate printre care şi Broşteni ce aparţinuse unor mari boieri.
19 - 1609 octombrie 7, Tfrgc1Jiştc. Hrisov prin care voevodul Radu Şerban confirmă măn:ls
tirii Vatoped o parte din morile cu vadurile de la Oraşul de Floci în urma unor judecăţi.
20 - 1610 aprilie 18. Porunca voe·,odului Radu Şerban prin care cere episcopului de Ouzău i
Chirii ca oamenii săi să aibă dreptul de a aduna ţiganii care aparţinuseră măn1stiri i
Radu Vod1 şi pe care să-i aducă în satul Bora pentru a sluji Episcopiei de Buzău.
21 - 1613 (7121) mai 26, Tîrgo1Jiştc. Hrisov emis de ·,ocvodul l\lihnea al II-iea prin care con-
firmă lui Dumitru postelnicul şi Vintilă logof1tul fii lui Radu sudeţul din Oraşul de Floci,
mai multe proprietăţi, martori printre alţii fiind Dancit:I şi Radu postelnici din Doiccşti
şi Dragomir din Bora.
22 - 16H ianuarie 26, Oraşul de Floci. Zapis întocmit de Constantin judeţul şi cei 12 pîrgari
şi orăşeni din Oraşul de Floci prin care confirm1 că Stanciu! fiul lui Ioniţă a cumpărat
locuri pentru grădini în oraş de la mai multe persoane.
23 - 16H (7122) martie, Tîrgovişte. Hrisov prin care voe·,odul Radu Mihnea confirmă pos-
telnicului Ianache siliştea satului Vaideei pustiită în timpul domniei lui Mihai Viteazul,
scutind străinii ce se vor aşeza acolo de toate dările şi slujbele pe timp de trei ani, urmînd
să plătească domniei 60 galbeni pe an, iar judecata va fi făcută de bătrînii satului.
2-4 - 1622 (7130) ianuarie 11, Tîrgovişlc. Act de întărire emis de mitropolitul Luca prin care
lntăreşteslugerului Preda şi soţiei sale Florica un sălaş de ţigani, care au aparţinut lui
Mihai Viteazul cînd acesta fusese negustor în Oraşul de Floci.
2.5 - 1626 (713i) iunie 23. Mărturia fraţilor Dragomir şi \'îlsan care reînnoiesc fostului
mare postelnic lanache dreptul de proprietate asupra 2.5 de stînjeni pc moşie la Cuiburi
ce-l a.paqtuu~" """~lui<> ln timpul lui Al<',.:anclrn lli"ş, m"rtnr la ac-est act fiind şi Udrea
fiul lui Danciul din Doicc~ti.
26 - 1626 (1734) iunie 23. Ade·,crinţa lui Stoica din s.1.tul Cuiburi care confirmă vînzarea
celor 32 de st!njeni de mcşie la Ghcrghcşti postelnicului Ianachc m1rturisind că i-au
pierit zapisele „cînd au venit tătarii în ţară de au robit", martor fiind şi Danciul vătaful
din Doiceşti.
27 - 1628 (7137) octombrie 23, Bucure;<ti. Hriso·, prin care ·rne·,odul Alexandru Coconul
confirmă postelnicului fonache satul Cet1ţelele care a fost distrus de tătari în timpul
lui Alexandru Iliaş ~i a fost refăcut de acesta prin stalilire:1 unor oameni veniţi din alte
părţi.
28 - 1630 (7138) ianuarie 12, Bucurcrti. Hriso·, emis de Leon Tomşa prin care confirmă
scutirea satului \'aideei de dările domneşti întărindu-l postelnicului Enache car'e a
12
populat sili:tca pustiită de tătari hotărirul ca pe aici să se asigure şi paza ţării, urmînd
ca ei să depună. la vistierie 60 de ughi pe an.
29 - 1632 (7 lil) decembrie 6, Bucureşti. Hriso1 prin care Matei Basarab confirmă satul
Ciulniţa mo5nenilor locali în urm'l. unor j,Hkcăţi.
30 - 1635 (71'13) ian11arie 10, Bucureşti. Hris,n prin care Matei Basarab stabileşte ca. satul
Vaideei - Slobozia lui Ia.nache să. dea dare cu ruptoare.
31 - 1636 (7 H5) s~ptembrie-dccem/Jric. Hriso·, prin ca.re Matei Basarab întăreşte mănăstirii
Slobozia o ·,ie în dealul Năenilor, jud. Saac şi 300 de bolo·,ani de sare la ocna de la
Ghitioara.
32 - 1636 (71 ·:15) noiembrie 10, Burnre,,ti. Hriso·, prin care Matei Basarab confirmă mănls
tirii Slobozia ocine la. Fundcni, jud. Ialomiţa şi la Sără.ţeni.
J3 - 1650-1660 ianuarie 17. Actul de schimb prin CJ.re Ierom:>nahul Nechita, egumenul
mănăstirii Slobozia lui Enachc, schimbă în Vaideei loc pentru loc cu Oprea Stan şi Oprea
Obrocii.
34 - 1672 aprilie 12. Porunca lui Grigore Ghica prin care s:uteşte mănăstirea. Slobozia lui
Enache de toate dările datorate domniei.
35 - 1672 (7180) iulie 15, Bucureşti. Cartea lui Grigorie Ghica prin care s:uteşte satul Vaideei
al mănăstirii Slobozia lui Enache, de dijme şi stabileşte ca satul să dea d:ue cu ruptoare.
36 - 1677 (7185 i mai 29. Porunca lui Gheorghe Duca prin care confirmă mănăstirii Slobozia
lui Enache, din satul Vaideei, drepturile sale asupra bunurilor schitului Apostolache,
din judeţul Saac.
37 - 1677 (7185) iulie 19. Zapisul prin care Radu sp~Ltarul, pierzînd judecata avută cum-rea
Slobozia lui Enache, se angajează să-şi retragă oamenii de pe moşia mănăstirii pînă
la 15 septembrie.
38. - 1679 (7187J ianuarie 9. Porunca. d'>mnească emisă Şu( r.n Cantacuzino prin care
scuteşte m-rea Slobozia lui Enachc, din satul Vaideei, de toate dările către domnie.
39 - 1679 (7187) ianuarie 10. Porunca lui Şerban Cantacuzino prin care confirmă m-rii
Slobozia lui Enache, din satul Vaideei proprietăţile mănăstirii Apostolache, din judeţul
Saac, închinată ca metoh de către Duca Vodă.
40 -- 1679 (7187) martie 17, Bucureşti. Carte a lui Şerban Cantacuzino prin care scuteşte
satul Vaideei al m-rii Slohnzia. lui Enact, .. de dijme şi ~al:>il.-.~te ca a.cesta să dea dare
cu ruptoare.
--11 - 1682 (7190) februarie 2-1, B11cureşti. Carte a lui Şerban Cantacuzino prin care sct·teşte
satul Vaideei, al mănăstirii Slobozia lui Enache de bir, ttrmînd să plătească un haraci
de 60 de ughi pe an.
1688 (7197) decembrie ,f, Bucureşti. Cartea lui Constantin Brînco·.reanu prin care con-
--12 -
firmll satului Vaideei al m-rii Slobozia lui Enache scutirea de dări şi stabileşte ca să
plătească un haraci de 60 de ughi pe an.
13 - 1709 (7217) ianuarie 1-1, Slobozia. Zapis prin care fraţii Udrea şi Dumitra~co Doicescu
întăresc mănăstirii Slobozia lui Enache un teren aflat lingă riul Ialomiţa.
H - 1709 (7217) mai 7, Burnrcşti. Hrisov prin care Constantin Brîncoveanu întăreşte mă
năstirii Slobozia lui Enache stăpînirea asupra tuturor moşiilor cumpărate sau dăruite
de diferite persoane.
15 - 1756 decembrie 21. Carte a. Căimăcămiei Ţării Româneşti prin care întAreşte m-rii Slobozia
lui Enache stăpînirea asupra pădurii de pe riul Ialomiţa.
16 - 1758 octombrie 9, Burnre1ti. Carte domnească trimisă de Scarlat Grigorie Ghica către
căpitanul de la Slobozia prin care cere să ia măsurile necesare de apărare a pldurilor
m-rii Slobozia de jafurile populaţiei locale.
13
17 - 1759 ap„ilie 29. Scrisoare a lui Scarlat Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti, către
ispravnicul judeţului Ialomiţa, prin care cere să se cerceteze dacă miziliţii din satul
Vaideei ai mănăstirii Slobozia lui Enache au dreptul să-şi facă cîrciumă pe moşia mă
năstirii.
18 - 1764 mai 31. Carte a lui Ştefan Mihai Racoviţă prin care întăreşte m-rii Slobozia lui
Enache stllpînirea asupra pădurii aflate lingă mănăstire.
19 - 1775 mai 23. Carte a lui Alexandru Ipsilanti prin care stabileşte ca egumenul m-rii
Slobozia lui Enache să-şi string! dijma şi claca de la toţi oamenii de pe moşia Slobozia.
50 - 1786 noiembrie 24. Jalba egumenului m-rii Slobozia lui Enache, către Nicolae Mavrogheni,
domnul Ţării Româneşti, prin care cere să se cerceteze pricina ivită între mănăstire şi
locuitorii din Popeşti, care au ridicat o cîrciumă pe pămîntul mănăstirii.
51 - 1791 noiembrie 28-decembrie 11. Plingere, răvaş de boieri judecători şi cartea de
. judecată, ale m-rii Slobozia lui Enache şi Constantin Suţu voievod, referitoare la pri-
vilegiile obţinute de sătenii de pe moşia m-rii Slobozia lui Enache în timpul domniei
lui Nicolae Mavrogheni .
.52 - 1821 ap„ilie 5, Bucuf'eşti. Dispoziţia dată marelui vistier de Tudor Vladimirescu prir.
care cere închiderea iazurilor din Urziceni.
53 - 1822 martie, Bucureşti. Divanul Ţării Româneşti ade-rereşte că Th. Ghica şi-a făcut
cu conştiinciozitate slujba după venirea oştilor turceşti în ţară, pentru reprimarea re-
voluţiei lui Tudor Vladimirescu .
.51 - 1825 septembrie 3. Rezoluţia domnului Ţării Româneşti Grigore Ghica prin care porun-
ceşte pedepsirea ţăranilor din j·udeţul Ialomiţa care s-au răsculat în timpul lui Tudor
Vladimirescu în urma cercetărilor făcute de o comisie constituită din 5 membri însărcinaţi
cu cercetarea pagubelor.
55 - 1828 ap„ilie 14, Bucvreşti. Plingere a epistatului moşiei Sfîntul Spiridon Nou, adresată
Înaltului Divan contra locuitorilor din satele riverane Dunării care refuză să dea vama
peştelui.
56 - 1829 august 11, Raşi. Plingere a locuitorilor din satul Raşi adresată Vistieriei Ţării
Româneşti prin care reclamă că sînt supuşi la o serie de obligaţii de clacă în dauna
altor persoane luate din sat pen~ru a efectua lucrări.
57 - 1830 iunie 10, Urziceni. Extras din tabelul întocmit de Isprăvnicia judeţului Ialomiţa
înaintat Divanului Săvîrşitor al Valahiei prin care se stabilesc cantităţile de lemne pe
care trebuiau să le dea satele plasei Slobozia pentru întreţinerea armatei ruse.
58 - 1830 maf'tie 30, Giuf'geni. Plingere a unui grup de sudiţi chesaro-crăieşti adresată Agenţiei
Chesaro-Crăieşti contra logofătului din Ţăndărei care le cere la trecerea lor peste Dunăre
o serie de dări în plus de la vitele lor.
59 - 11131 maf'lie 20. Raii, Extras din catagrafia întocmită de subocîrmuitnrnl plaAPi fal<1miţA,
înaintată Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd numărul familiilor satelor Slobozia
şi Cuiburile şi numărul de militari pe care trebuie să-l dea oştirii pămîntene.
60 - 1831 iunie 26, Bucu„eşti. Circulara Vorniciei din Lăuntru către Ocîrmuirea judeţului
Ialomiţa prin care se trimit 10 OOO taleri pentru cumpărarea mălaiului necesar aprovi-
zionării locuitorilor din satele îngrădite de holeră.
61 - 1831 iulie 8, Uf'ziceni. Tabel întocmit de Isprăvnicia judeţului Ialomiţa, înainat Depar-
tamentului Treburilor din Lăuntru prin care comunică numărul familiilor satelor Ji
cantitatea de fin care trebuie adunată pentru hrana cailor trupelor ruse din garnizoana
Silistra.
14
-62 - 1831 august 14, C4l4raşi. Raport al ajutorului subocîrmuitorului plasei Borcea adresat
Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa prin care informează despre intenţia locuitorilor din patru
sate de a trece în Dobrogea datorită condiţiilor grele de procurare a hranei.
-63 - 1831 septembrie 13, Urziceni. Tabel întocmit de comisia alegerii subocîrmuitorilor
înaintat Vorniciei din Lăuntru privind unirea plaselor din cuprinsul judeţului Ialomiţa.
<i4 - 1831 septembrie 30, Bucureşti. Circulară a Departamentului din Lăuntru către Ocîrmuirea
judeţului Ialomiţa prin care îi comunică facilităţile acordate pescarilor pentru pescuitul
în bălţile dunărene.
-155 - 1831 noiembrie 14, Urziceni. Raport al Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa adresat Vorniciei
din Lăuntru prin care solicită lămuriri asup~a aprobării accesului locuitorilor peste podul
de la Slobozia.
<i6 - 1831 noiembrie 20, Bucureşti. Ordin al Yorniciei din Lăuntru prin care cere Ocîrmuirii
judeţului Ialomiţa să cerceteze motivul tăierii de către locuitori a pădurii aparţinînd
lui Scarlat Urlăţeanu.
-67 - 1832 ianuarie 12, Slobozia. Recensămînt întocmit de subocîrmuitorul plasei Ialomiţa,
înaintat Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa, cuprinzînd sumele de bani date locuitorilor satului
Slobozia îngrădit de holeră.
-68 - 1832 ianuarie 26, Borduşanii Mari. Raport al căpitanului căpităniei Stelnica adresată
Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa prin care cere sprijin cu militari pentru a preîntîmpina
trecerea peste Dunăre a locuitorilor din satul Ostrovul Niculii.
69 - 1832 martie 22, Ţăndărei. Tabel întocmit de subocîrmuitorul plasei Balta, înaintat
Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd obligaţiile locuitorilor din sate către proprietari
pînă în anul 1831.
70 - 1832 aprilie 9, Slobozia. Extras din tabelul întocmit de subocîrmuitorul plasei Ialomiţa
înaintat Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd oblig~ţiile pe care le are satul Slobozia,
faţă de proprietarii moşiei şi celelalte sate apropiate de Slobozia.
71 - 1832 aprilie 18, Slobozia. Extras din tabelul întocmit de subocîrmuitorul plasei Ialomiţa
înaintat Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd reglementările de clacă ale locuitorilor
din satele Ciulniţa şi Slobozia.
72 - 1832 aprilie 28, Ţăndărei. Extras din tabelul întocmit de Subocîrmuirea plasei Balta
cuprinzînd reglementările clăcii existente pînă în anul 1831 şi modul de îndestulare a
locuitorilor cu cele necesare.
73 - 1832 iunie 27, Urziceni. Raport al Ocîrmuiriijudeţului Ialomiţa către Logofeţia Pricini-
lor Bisericeşti prin care comunică că în tîrgul Urziceni funcţionează Ci!, dascăl din anul
1826 Mihalcea, plătit cu 300 lei pe an.
74 - 1832 iunie, Patru Fraţi. Jalba locuitorilor din satele Patru Fraţi şi Jilavele adresată
Departamentului Vorniciei din Lăuntru prin care reclamă pe arendaşul moşiei că
le cere obligaţii mai mari <lecit prevederile regulamentare.
75 - 1832 iulie 5, Ţdndărci. Raport şi tabel întocmit de Subocîrmuirea plasei Dalta înaintat
Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd numele locuitorilor din satele Ostrovul lui
Constantin şi Strîmba, fugiţi în Dobrogea.
Î6 - 1832 septembrie 9, Bucureşti. Circulară a Vorniciei din Lăuntru prin care cere ocîrmuirii
judeţului Ialomiţa să îndrume pe locuitorii din satele care au surplusuri de cereale să
le vîndă la „Oborul tîrgului de afară" din Bucureşti.
77 - 1832 octombrie 14, Slobozia. Tabel întocmit de subocîrmuitorul plasei Ialomiţa cuprin-
zînd veniturile şi cheltuielile satului Slobozia în anul 1833.
78·- 1832 noiembrie 10, Urziceni. Tabel întocmit de Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa înaintat
Vistieriei Ţării Româneşti cuprinzînd numărul animalelor păstorilor transihăneni de
la care s-au perceput taxele de trecere.
15
79 - 1832 noiembrie 20, Slobozia. Extras din tabelul întocmit de subocîrmuitorul plasei Ia-
lomiţa. înaintat Ocirmuirii judeţului Ialomiţa. cuprinzînd obligaţiile de clacă ale locuitorilor
în 1832 şi cele stabilite pentru anul urmâtor.
80 - 1832 decembrie 19, Bucureşti. Circulara Departamentului \"orniciei din Lăuntru prin
care cere Ocirmuirii judeţului Ialomiţa ca satele aflate pe drumurile principale să aducă
spre vînzare la „oborul tirgului de afară" produse spre vînzare pentru a nu se opri apro-
vizionarea din cauza zăpezilor mari.
81- 1833 februarie 16, Urziceni, Tabel întocmit de Ocirmuirea judeţului Ialomiţa trimis
Departamentului Vistieriei cuprinzînd sumele de bani trimise în contul oeritului şi cor-
năritului de la păstorii transilvăneni.
82 - 1833 februarie 18, Slobozia. Raport al subocirmuitorului plasei Ialomiţa adresat Ocîr-
muirii judeţului Ialomiţa. privind asigurarea încartiruirii şi trecerii trupelor ruseşti prin
localitatea Slobozia în anul 1833.
8.1 - 1833 aprilie 18, Bucureşti. Adresa Departamentului \"orniciei din Lăuntru prin care
comunică Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa mutarea capitalei judeţului ele la Urziceni Ia
Călăraşi.
81 - 1833 mai 30, Raşi. Raport al subocîrmuitorului plasei Ialomiţa înaintat Ocîrmuirii
judeţului Ialomiţa prin care comunică distrugerea recoltei locuitorilor de către sccetr•
şi insecte.
8.5 - 1833 iunie 24, Raşi.
Raport al subocîrmuitorului plasei Ialomiţa prin care comunică
Ocirmuirii judeţului Ialomiţa
starea precară a semănăturilor din vara anului 1833.
86 - 1833 octombrie 3, Ţăndărei. Tabel întocmit de Subocîrmuirea plasei Balta înaintat Ocir-
muirii judeţului Ialomiţa cuprinzind obligaţiile satelor Ţăndărei, Dimieni şi Ograda,
înainte de aplicarea Regulamentului Organic.
87 - 1833 octombrie 10, Ţăndărei. Tabel statistic întocmit de Subocirmuirea plasei Balta
înaintat Ocirmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd "leniturile unor moşii din plasă
după aplicarea Regulamentului Organic.
88 - 1833 noiembrie 2, Călăraşi. Tabel întocmit de Ocîrmuirca judeţului Ialomiţa înaintat
Departamentului Vistieriei Ţării Româneşti cuprinzînd numărul de animale ce aparţin
locuitorilor din judeţul Ialomiţa.
89 - 1833 noiembrie 3, Slobozia. Extras din tabelul întocmit de subocîrmuitorul plasei Ia-
lomiţa., înaintat Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd numele slujbaşilor poştei
Slobozia care sînt scutiţi de prestarea clăcii.
90 - 1834 ianuarie 4, Călăraşi. Tabel întocmit de Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa înaintat
Departamentului Vistieriei cuprinzînd numărul meseriaşilor din judeţ şi taxele plătite
de aceştia în contul patentei pe anul 1831.
91 - 183-1 februarie 4, Dridu. Plingerea arendaşului moşiilor Dridu şi J egălia contra locui-
torilor din satele aşezate pe aceste moşii care refuză să-i presteze obligaţiile conform
prevederilor regulamentare.
92 - 1834 februarie 20, Orboieşti. Jalbă adresată de un grup de moşneni din satul Orboieşti,
Logofeţiei Dreptăţii prin care cer restituirea terenurilor luate de Elenca Topliceanu
care aparţinuseră strămoşilor lor.
93 - 1834 martie 21, Slobozia. Tabel întocmit de Subocirmuirea plasei Ialomiţa trimis Ocîr-
muirii judeţului Ialomiţa. cuprinzînd starea drumurilor şi podurilor existente în plasă.
91 - 1834 martie 22, Ţăndărei. Tabel întocmit de Subocîrmuirea plasei Balta înaintat Ocîr-
muirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd starea drumurilor şi podurilor din plasă.
9.5 - 1834 mai 10, Călăraşi. Descrierea întocmită de Subocîrmuirea plasei Borcea înaintată
Ocirmuirii judeţului Ialomiţa privind starea drumurilor şi podurilor existente în plasă
16
96 - 183-1 mai 15, Cdldraşi. Tabel întocmit <le Ocirmuirea judeţului Ialomiţa, lnaintat Vor-
niciei din Lăuntru cuprinzind bilciurile şi tîrgurile ce au loc în localităţile judeţului.
97 - 1835 februarie 1, Cdldraşi. Tabel statistic întocmit de Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa.
înaintat Departamentului \"istieriei Ţării Româneşti cuprinzînd numărul animalelor
păstorilor transibăneni de la care s-a perceput oeritul şi cornăritul în 1834.
98 - 1835 decembrie 10, Cdldraşi. Tabel întocmit de Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa, înaintat
Departamentului din Lăuntru prin care comunică numărul şcolilor particulare şi al
elevilor existenţi în localităţile judeţului Ialomiţa.
99 - 1836 ian1«1rie 28, Raşi. Raport al subocirmuitorului plasei Ialomiţa adresat Ocîrmuirii
judeţului Ialomiţa prin care ii comunică că în satul Slobozia este o şcoală particulari
întreţinută de egumenul Ga·,rilă Slobozeanul.
100 - 1836 martie 18, Piua Pieirii. Jalba locuitorilor satului Piua Pietrii adresată Vorniciei
din Lăuntru care reclamă pe arendaşul Răducanu Metileanu care cu sprijinul doroban-
ţilor le-a luat unele produse în contul clăcii pe anii trecuţi.
101 - 1836 iunie 6, Bdrbuleşti. Plingerea locuitorilor satului Bărbuleşti adresată Vorniciei di11
Lăuntru prin care reclamă pe arendaşul moşiei că a falsificat învoielile stabilite.
102 - 1836 iunie 25, Cdldraşi. Tabel întocmit de Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa înaintat Depar•
tamentului din Lăuntru cuprinzînd suprafeţele cultivate cu cereale în primăvara anului
1836 în plasele judeţului.
103 - 1837 aprilie 10, Raşi. Catagrafia satelor plasei Ialomiţa întocmită de epistatul Constantin
Doicescu şi înaintată Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzind numărul populaţiei
al pogoanelor lucrate şi al animalelor.
104 - 1837 august 3, Ţăndărei. Catagrafia întocmită de subocirmuitorul plasei Cimpului trimisă
Ocirmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzind numărul populaţiei, starea socială, numărul
terenurilor lucrate, animalelor, stupilor, pomilor şi terenurilor de vie deţinute de fiecare
familie.
105 - 1837 august 8, l.:rziceni Catagrafia întocmită de subocîrmuitorul plasei Balta înaintată
Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzind numărul familiilor, locuitorilor, numărul de
anima.le, terenurilor de vii, pomi şi stupi pe care le deţine fiecare familie.
106 - 1837 august, Cdldraşi. Catagrafia satelor din plasa Borcea întocmită de Subocirmuirea
plasei şi înaintată Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd numărul populaţiei, terenurile
culfr,ate, numărul de animale, stupi şi terenurile de vie existente.
107 - 1838 ianuarie 31 . Extras din tabelul întocmit de subocirmuitorul plasei Ialomiţa
înaintat Ocirmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd stricăciunile făcute de cutremurul
din 11 ianuarie 1838 în satul Slobozia.
108 - 1838 mai 2-1. Adresa Ocirmuirii judeţului Ialomiţa înaintată Subocirmuirii plasei la•
lomiţa prin care cere ca satul Slobozia să fie scutit o perioadă de timp de alinierea caselor
din ca.uza lipsei materialului lemnos şi a morţii animalelor în iarnă.
109 - 1838 noiembrie 20, Cdldraşi. Tabel întocmit de profesorul şcolii normale din Călăraşi,
înaintat Ocirmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd numele candidaţilor care au fost
trimişi la sate pentru deschiderea şcolilor.
110 - 1838 decembrie 30, Cdldraşi. Tabel întocmit de Subocîrmuirea plasei Borcea, înaintat
Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd numele satelor unde s-au deschis şcoli şi numlrul
elevilor existenţi.
111 - 1839 martie 2, Ţdnddrei Tabel întocmit de Subocîrmuirea plasei Balta, înaintat Ocir-
muirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd denumirea localităţilor unde există şcoli şi Jumărul
elevilor.
17
112 - 1839 martie 8. Tabel întocmit de Subocirmuirea plasei Ialomiţa, înaintat Ocimuirii
judeţului Ialomiţa cuprinzînd numărul şcolilor, ele•rilor şi numărul candidaţilor din
satele plasei.
113 - 1839 martie 9, Urziceni. Tabel întocmit de Subocirmuirea plasei Cîmpului înaintat Ocîr-
muirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd numele localităţii; în·,ăţătorilor şi numărul ele·,ilor
existenţi la şcoalele din cuprinsul plasei.
1 H - 1839 aprilie 15, Cdldraşi. Tabel întocmit de Ocirmuirea judeţului Ialomiţa înaintat
Departamentului din Lăuntru cuprinzînd numărul şcolilor, candidaţilor şi elevilor ce au
funcţionat in anul şcolar 1838- 1839 în plasele judeţului.
l 1.5 - 1839 mai 16, Cdldraşi. Plîngerea candidaţilor de învăţători de prin sate adresată Ocirmuirii
judeţului Ialomiţa prin care solicită mărirea lefilor primite de la sate pentru învăţătura.
copiilor în vederea bunei desfăşurări a activităţii şcolare.
116 - 1839 septembrie 26. Adresa Subocirmuirii plasei Ialomiţa adresată Ocîrmuirii judeţului
Ialomiţa cuprinzînd datele cînd au loc bîlciurile şi tîrgurile în satul Slobozia..
l 17 - 1840 ianuarie 8, Cdldraşi. Raport al profesorului şcolii normale adresat Ocirmuirii jude-
ţului Ialomiţa prin ca.re-i fa.ce cunoscut greutăţile candidaţilor de prin sate la deschiderea
şcolilor.
118 - 18-10 martie 10, Cdldraşi. Tabel statistic întocmit de Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa
înaintat Departamentului Vistieriei cuprinzînd numărul animalelor păstorilor transil-
văneni de la care s-a perceput oeritul şi cornăritul în anul 1839.
119 - 1841 octombrie 2i, Bucureşti. Ordin al Departamentului din Lăuntru către Ocîrmuirea
judeţului Ialomiţa prin care comunică desfiinţarea poştelor Vişina, Slobozia, Zlota şi
Patru Fraţi şi vinderea prin licitaţie a bunurilor acestora.
120 - 1842 mai 7, Cdldraşi. Tabel întocmit de Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa înaintat Depar-
tamentului din Lăuntru cuprinzînd numărul satelor, şcolarilor şi şcolilor existente în jude-
ţul Ialomiţa.
121 - 1842 octombrie 13, Cdldraşi. Adresă şi tabel întocmit de profesorul Şcolii Norma.le înaintat
Ocirmuirii judeţului Ialomiţa, cuprinzînd numele candidaţilor de învăţători ca.re au absol-
vit şcoala normală şi au fost declaraţi învăţători ai satelor.
122 - 1842 octombrie 23, Cdldraşi. Raport al profesorului şcolii norma.le din Călăraşi privind
atesta.rea ca învăţători comunali a unor candidaţi din satele judeţului şi sprijinirea aces-
tora pentru desfăşurarea activităţii şcolare.
123 - 1843 mai 6, Luciu. Plîngere a locuitorilor satului Luciu adresată Domnului Ţării Ro-
mâneşti George Bibescu prin care reclamă pe arendaşul moşiei Ţăndărei că le percepe
obligaţii ma.i mari decît pre·,rederile regulamentului.
12'1 - 1843 iunie 24. Plîngere a învăţătorilor din satele judeţului Ialomiţa adresată Ocîrmuirii
prin care cere să fie eliberaţi de la şcoala normală din Călăraşi în vederea executării
l11crărilor aS'ricolf'.
12.5 - 1843 august 25, Cdldraşi. Tabel statistic întocmit de Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa,
înaintat Departamentului Vorniciei din Lăuntru cuprinzînd numărul populaţiei şi ani-
malelor aflate în judeţul Ialomiţa.
126 - 1844 octombrie 28, Cdldraşi. Raport al ocîrmuitorului judeţului Ialomiţa. prezentat dom-
nului Ţării Româneşti George Bibescu privind statistica judeţului (popula.ţie, animale,
numărul şcoalelor şi pichetele existente).
127 - 1846 februarie 7, Cdldraşi. Adresa profe!.orului şcolii normale din Călăraşi către Ocîrmui-
rea judeţului Ialomiţa prin care comunică numirea ca. în·răţători în unele sate a altor
dascăli în locul celor îndepărtaţi sau plecaţi (printre care figurează şi cel din satul
Slobozia).
l6
128 - 18-§6 ,noi 20, Slobozia. Extras din tabelul întocmit de Subocirmuirea plasei Ialomiţa
înaintat Ocirmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd numărul animalelor deţinute de locui-
torii satelor Slobozia şi Bora utilizate pentru nevoile proprii pentru consumaţie şi
export.
129 - 18i7 iunie 3, Slobozia. Extras din tabelul întocmit de Subocirmuirea plasei Ialomiţa
înaintat Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzînd numărul familiilor din satele Slobozia
şi Bora, a spornicilor, boierilor de neam, dorobanţilor, surugiilor, străinilor, mazililor.
130 - 18-§7 august 5, Slobozia. Extras din tabelele întocmite de Subocirmuirea plasei Ialomiţa
înaintat Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa, cuprinzînd suprafeţele cultivate cu cereale şi
recoltele obţinute în anul 1847.
131 - 18-§7 august 9, Călăraşi. Raport al doctorului judeţului Ialomiţa adresat Ocîrmuirii·
judeţului prin care cere popularizarea apelor minerale din lacurile Amara şi Fundata
pentru efectele terapeutice.
132 - 18i7 noiembrie 10. Plîngerea moşnenilor din satul Arţari adresată Departamentului din
Lăuntru prin care reclamă pe Evanghelie Zappa care le-a stricat hotarele vechi de 280·
de ani cerind restituirea terenurilor luate abuziv.
133 - 18-§8 februarie 23, Bucureşti. Ordin al Departamentului Vistieriei prin care cere Ocîr-
muirii judeţului Ialomiţa să asigure reîntoarcerea ţiganilor fugiţi de pe moşia Slobozia.
134 - 18-§8 iunie 22, Călăraşi. Proclamaţia noului administrator al judeţului prin care ii în-
deamnă la realizarea ideilor revoluţiei.
135 - 1848 iulie 10, Călăraşi. Circulara Ocirmuirii judeţului Ialomiţa prin care cere subocîr-
muitorilor de plase şi poliţiei oraşului Călăraşi să strîngă şi să trimită la Ocîrmuire pu-
blicaţiile şi broşurile guvernului pro·,izoriu şi să îndrume pe locuitori să respecte pre·,e-
derile regulamentului.
136 - 18-§8 iulie 12, Bucureşti. Circulara Ministerului din Lăuntru prin care comunică Ocîrmuiril
judeţului Ialomiţa numirea comisarilor de propagandă ce vor activa în acest judeţ.
137 - 18-§8 iulie 15, Călăraşi. Adresa Administratorului judeţului Ialomiţa către Simion Mihăi
lescu prin care este inconştiinţat de numirea în calitate de comisar cu propaganda la
plasa Borcea.
138 - 18-§8 iulie 23, Călăraşi. Adresa comisarului de propagandă a judeţului Ialomiţa către
administratorul judeţului Ialomiţa prin care cere ca guardia naţională a judeţului să
nu mai fie însărcinată cu misiuni poliţieneşti.
139 - 1848 iulie 25, Călăraşi. Raport al Administratorului judeţului Ialomiţa adresat Minis-
terului din Lăuntru prin care comunică alegerea reprezentanţilor judeţului pentru Comisia
Proprietăţii.
li0 - 18i8 iulie 25, Călăraşi. Jurnal al Comisiei însărcinată cu alegerea reprezentantului marilor
proprietari în Comisia Proprietăţii şi rezultatul voturilor obţinute.
HI - 18-§8 iulie 25, Călăraşi. Jurnal al comisiei însărcinată cu alegerea reprezentantului ţă
ranilor ialomiţeni în Comisia Proprietăţii şi voturile obţinute de cei desemnaţi.
liZ - 1848 iulie 29, Slobozia. Raport al comisarului cu propaganda în judeţul Ialomiţa Ştefan
Ialomiţeanu prin care comunică Administratorului judeţului Ialomiţa activitatea depusă.
la plasa Ialomiţa.
113 - 1848 iulie 30, Bucureşti.Circulara Departamentului din Lăuntru către Administraţia
judeţului Ialomiţa prin care cere supravegherea la punctele de graniţă pentru împiedi-
carea reîntoarcerii în ţară a coloneilor Odobescu şi Solomon.
114 - 1848 august 3, Slobozia. Raport al subadministratorului plasei Ialomiţa către Adminis-
traţia judeţului Ialomiţa prin care comunică luarea în primire a postului şi stăruinţa
sa pentru difuzarea ideilor revoluţiei.
li.5 - 1848 aug14st 5, CdlcJraşi, Adresa. de înaintare către :\li111st:.,rul din Lăuntru a lui Scarlat
Gimbăşanu care s-a ridicat contra ideilor re·,oluţion1rc şi care a fost arestat de comisaru 1
de propagandă Ion Catina.
116 - 1818 august 1-f, Bucureşti. Circulara :\linisteruhii din Lăuntru către Administraţia jude-
ţului Ialomiţa prin care anunţă transferarea lui Ioan C:i.tina la plasa Ialomiţa şi numirea
lui George Seracin la plasa Balta.
117 - 1818 august 25, Traianu. Circulara trimisă de Inspectorul Guardiei Naţionale Ghe.,rghe
Magheru către Administraţia judeţului Ialomiţa prin cue cerc trimiterea unei liste
cu numele celor care compun guardia naţionall din CHiraşi.
118 - 18-18 septembrie 2, Că!draşi. Circulara Administraţiei j,1deţului Ialomiţa către adminis-
tratorii de plasă prin care le cere să indemne pe locuitorii satd,'.Jr s!l meargă la Bucureşti
să apere re·Joluţia.
119 - 18-18 octombrie 17, Ur:iceni. Raport al sub0cîrmuitorului plasei Cîmpului adresat Ocir-
muirii judeţului Ialomiţa prin care comunică., că Tudoran Mincu din Manasia a cerut
arendaşului moşiei s1-i dea Regulamentul Organic să-l ard1.
150 - 18-18 noiembrie 7, Cdldraşi. Circulara Ocîrmuirii judeţului Ialomiţi către subocirmuirile
plaselor prin care cere în:lepărtarea din slujbă a oniidaţilor şi logofeţilor din satele
judeţului şi urmărirea celor care au luat parte la re·,oluţie.
1.51 - 1818 noiembrie 18, Urziceni. Raport al Subocîrmuirii pLisci Cîm?ului prin care comu-
nică arestare:i a 4 persoane c::ire au luat parte la r:ispindire.1. ideilor revoluţiei din anu I
1848.
1.52 - 18-19 ianuarie 10, Bucureşti. Circulara Eforiei Şcoalelor Naţionale c1tre Ocirmuirea
judeţului Ialomiţa prin care anunţă închiderea şcoalelor de prin sate şi modul de predare
al mobilierului.
1.53 - 18-19 septembrie 28, Urziceni. Raport al subocîrmuitorului plasei Cimpului adresat Ocir-
muirii judeţului Ialomiţa prin care comunică închiderea şcolilor la sate, funcţionînd doar
şcoala particulară la Urziceni.
1.51 - 18-19 octombrie 16, Cdldraşi. Tabel întocmit de Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa înaintat
Departamentului \'istieriei, cuprinzînd numărul bo•,inehr destinate consumului, trans-
portului şi exportului în iulie 1849.
1.5.5 - 185fi ianuarie 26, Cdldraşi. Raport al Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa c1tr~ Departamentul
din Lăuntru prin care comu:1.kă, că un număr de trei locuitori din satul Topalu s-au
reînt.,rs la ~atul c~gar.i or i.nde fugiseră în anal 1S2S.
1.56 - 1857 feiru:ir1e 19, Cdldraşi. Raport al Administraţiei judeţului Ialomiţa prin care co-
munică aş~zare:i în s:itnl Cegani a unui numlr de 6 locuitori "Jeniţi din Turci:i..
1.57 - 1857 septembrie 10, Slobozia. Împuternicirea acordată de obştea plugarilor din plasa.
Ialomiţa delegaţilor sli, ce vor participa la alegerea reprezentantului obştei plugarilor
din judeţul Ialomiţa pentru Di·,anul Ad-hoc al Ţării Româneşti.
Jjl! - 1857 septembrie ltJ, lJ11cureşti. ltaport al Administraţiei distrLLulul llfv-,, eu,-, I\Ilui~-
terul de Interne, referitor la alegere:i. lui Mirce:i !\Ulăeru c.i depuut în Di·mnul Ad-hoc
al Ţării Româneşti.
1.59 - 1857 septembrie, Bucureşti. Lista deputaţilor din judeţul Ialomiţ:i p~utru Di·,anul Ad-hoc
160 - 1859 ianuarie, Bucureşti. Lista depuraţilor din judeţul Ialomiţa pentru Adunarea Na-
ţională a Ţării Româneşti.
161 - 1859 august 11, Cdldraşi. Raport întocmit de Administratorul districtului Ialomiţa
şiînaintat la Ministerul de Interne, referitor la ostaşii care au participat la luptele din
13 septembrie 1813.
20
162 - 1860 ianuarie 5, Bucureşti. Ordin, al Ministerului de Interne, prin care cere Vorniciei
Ilucurcşti să comunice informaţii despre ostaşii care au luptat la 13 septembrie 1848.
16.J - 1860 iunie 18, Călăraşi. Raport al prefectului judeţului Ialomiţa înaintat Ministerului
de Interne, referitor la osla.5ii care- au luptat în Dealul Spirii, la 13 s~ptembrie 1818.
161 - 1861 decembrie 30, Călăraşi. Tabel întocmit de Prefectura judeţului Ialomiţa trimis
Departamentului de Interne cuprinzind produsele adunate din judeţ pentru expoziţia.
agricolă de la Londra.
165 - 1862 ianuarie 20, Sloboz:a. Jurnal pentru alegerea slujbaş,lor de la Primiria. comunei
Slobozia, în anul 1862.
166 - 1862 ianuarie 22, Bucureşti. Raport a.I prefectului judeţului I Ifo·,, înaintat la Departa-
mentul de :::nterne, referitor la desfăşurarea răscoalei condusă de Mircea Mălăeru.
167 - 1862 ianuarie 22, Ploie,<ti. Telegrama prefectului judeţului Ilfo·,, înaintată la Ministeru:
de Interne, referitoare la răscoala condusă de '.\Iircea Mălăeru.
168 - 1862 ianuarie 23, Bucureşti. Circulară telegrafică adres3,tă de Ministerul de Interne,
către toţi prefecţii judeţelor din România, prin care comunică semnalmentele şi cere
arestarea lui Mirce'\ Mălăcru.
169 - 1862 ianuarie 26, Plumbuita. Raport al Procurorului Curţii de Apel Criminală, În3.intat
la D;e,pa.rta.mentul de Interne, prin care solicită prinderea ca.pilor răscoalei organiza.tă
şi condusă de Mircea Mălăeru.
170 - 1862 iulie 21, Călăraşi. Raport al Prefecturii judeţului Ialomiţa. înaintat Ministerului
de Interne prin care comu:1ică localităţile reşedinţă ale plaselor din judeţ.
171 - 1861 ianuarie 9-20, Slobozia. Lista de subscripţie întocmită de primlria comunei Slo-
bozia cu numele locuitorilor ce au oferit sume de bani pentru cumpărarea unui tun des-
tinat armatei române.
172 - 1864 aprilie 16, Slobozia. Memoriul arendaşului moşiei Slobozia, adresat subprefectului
plasei Ialomiţa, prin care ara.tă că ţăranii din comuna Slobozia refuză sl execute claca
şi au intrat cu plugurile în terenurile sale.
l73 - 1861 mai 10, Slobozia. Raportul şi registrele de primire şi respingere referitoare la desfă
şurareaplebiscitului din 2 mai 1861.
174 .:__ 1861 septembrie 7-8, Slobozia. Petiţia locuitorilor din comuna Slobozia şi referatul
subprefectului pbsei Ialomiţa, referitoare la refuzul arendaşului moşiei Slobozia de a
efectua dijmuirea produselor.
175 - 1865 februarie 3, Călăraşi. Proces-verbal, al Comisiei locale de împ:roprietărire, referitor
la împroprietărirea ţăranilor clăcaşi din comunele Căzăneşti şi Sinteşti.
176 - 1865 j,bruaric 9-15, Slobozia. Adresa şi nota de constatare făcută de Prim1ria Slobozia
referitoare la plîngerea arendaşului moşici Slobozia, prin care arată că nu i s-au plătit
datoriile de către locuitorii din comuna Slobozia.
177 - 1865 august 23, Slobozia. Plîngerea arendaşului moşiei vatra m-rii Slobozia împotriva
locuitorilor care nu şi-au onorat contractul de în·,oială agricolă.
178 - 1865 septembrie 1, Slobozia. Plîngerea. arendaşului mo~ici m-rii Slobozia împotriva lo-
cuitorilor din Slobozia care n-au respectat contractul <ie în·,oială agricolă.
179 - 1865, Slobozia. Contract de în·,oială între locuitorii din Slobozia şi arendaşul moşiei
Slobozia.
180 - 1865, Slobozia. Contract de în·rnială pentru păşunatul vitelor pe moşia Slobozia încheiat
între locuitorii din comuna Slobozia şi arendaşul l.lll~iei.
181 - 1865, Slobozia. Condiţiile de în·,oială dintre arenda~ul moşiei Slobozia şi locuitorii co-
munei Slobozia.
21
182 - 1866 aprilie 10, Slobozia. Proces-verbal al consiliului comunei Slobozia prin care se
aprobă un beneficiu de 600 lei pe an pentru învăţătorul comunei.
183 - 1866 august 12, Slobozia. Listă cuprinzînd numele oierilor transilvăneni veniţi cu oile
la iernat pe moşia Slobozia.
184 - 1867 octombrie 1, Slobozia. Proces-verbal întocmit de juriul concursului de produse agricole
privind numele cîştigătorilor.
185 - 1867 octombrie 1, Slobozia. Proces-verbal întocmit de Comisia concursului de plugărie
privind modul de desfăşurare a concursului şi cîştigătorii stabiliţi.
186 - 1868 februarie 24, Slobozia. Contractul de învoieli agricole încheiat între locuitorii co-
munei Slobozia cu arendaşul moşiilor Bora şi Radu Vodă pri•,ind obligaţiile ce le au
faţă de arendaşul moşiei în vederea exploatării terenurilor.
187 - 1875 ianuarie 1. Tabel cuprinzînd suprafeţele de teren agricol primite prin împroprie-
tărirea din 1864.
188 - 1875 octombrie 8, Călăraşi. Tabel întocmit de Prefectura judeţului Ialomiţa, înaintat
Departamentului de Interne de Oficiul Statistic cuprinzînd împărţirea administrati-,ă
şi denumirea veche a localităţilor din judeţ.
189 - 1876 ianuarie 21, Călăraşi. Raport al prefectului judeţului Ialomiţa înaintat de l\linis-
terul de Interne, referitor la refugiaţii români din Dobrogea stabiliţi în Ialomiţa.
190 - 1876 octombrie 19, Călăraşi. Telegramă, a prefectului judeţului Ialomiţa, către Ministerul
de Interne prin care se arată că recoltele rezerviştilor concentraţi au rămas nestrînse.
191 - 1876 decembrie 12, Călăraşi. Raport al Prefectului judeţului Ialomiţa, către Ministerul
de Interne, referitor la refugiaţii din Dobrogea, stabiliţi în comuna Maltezi.
192 - 1877 ianuarie 12. Tabel cu efectivul Regimentului 8 Dorobanţi.
193 - 1877 aprilie 4, Călăraşi. Raport al prefectului judeţului Ialomiţa, către ministrul de
interne, prin care se arată că mai multe familii de români au fugit din Dobrogea din cauza
abuzurilor săvîrşite de otomani, şi s-au stabilit pe moşia Dudeşti.
194 - 1877 aprilie 19, Călăraşi. Telegramă a prefectului judeţului I~lomiţa, către Ministerul
de Interne, referitoare la acţiunile de.jaf efectuate de turci în comuna Maltezi.
195 - 1877 aprilie 30, Călăraşi. Raport, al prefectului judeţului Ialomiţa, către Ministerul
de Interne, referitor la acţiunile de jaf efectuate de turci în comuna Găiţa.
196 - 1877 mai 10, Călăraşi. Telegramă prin care locuitorii judeţului Ialomiţa salută cu entu-
ziasm proclamarea independenţei naţionale.
197 - 1877 mai 11, Călăraşi. Raport al prefectului judeţului Ialomiţa, către ministrul de interne,
referitor la acţiunile de jaf efectuate de turci în satele situate pe Dunăre.
198 - 1877 mai 26, Călăraşi. Telegramă prin care prefectul judeţului Ialomiţa aduce la cunoş
tinţă Ministerului de Interne rechiziţiile efectuate în plasa Cimpului.
199 - 1877 iunie 12, Urziceni. Liste cu donaţiile făcute de mai mulţi locuitori din zona Urziceni,
pentru armata română.
200 - 1877 iunie 13, Călăraşi. Tabel întocmit de Prefectura judeţului Ialomiţa cuprinzînd
ofrandele făcute de 72 de persoane pentru armata română.
201 - 1877 iunie 30, Călăraşi. Donaţia colonelului Gigîrtu făcută familiei soldatului Popa
Gheorghe din Ţăndărei ucis de turci în timpul misiunii de pază la pichetul Cetăţuia.
202 - 1877 iulie 8, Călăraşi. Telegramă prin care prefectul judeţului Ialomiţa aduce la cunoş
tinţă Ministerului de Interne rechiziţiile efectuate în judeţul Ialomiţa.
203- 1877 iulie 23, Călăraşi. Telegramă prin care prefectul judeţului Ialomiţa aduce la cunoş
tinţă ministrului de interne, rechiziţiile efectuate în judeţul Ialomiţa.
204 - 1877 septembrie 13, Călăraşi. Telegramă prin care prefectul judeţului Ialomiţa aduce
la cunoştinţă, Ministerului de Interne, rechiziţiile efoctuate în comunele Reviga, Fundul
Crăsani şi Poiana.
22
205 - 1877 noiembrie 26, Călăraşi. Telegramă. prin care prefectul judeţului Ialomiţa aduce la
cunoştinţă, Ministerului de Interne, rechiziţiile efectuate în comuna Urziceni.
206 - 1;77 decembrie 20, Bucureşti. Situaţie centralizatoare întocmită de Prefectura judeţului
Ialomiţa înaintată Ministerului de Interne cuprinzînd rechiziţiile de cereale, animale şi
căruţe efectuate în anul 1877 în cuprinsul judeţului Ialomiţa.
207 - 1879 iunie 19, Slobozia. Tabel statistic întocmit de Primăria comunei Slobozia înaintat
Subprefecturii plasei Ialomiţa cuprinzînd numărul elevilor existenţi la finele anului
şcolar la cele 2 şcoli din localitate.
208 - 1879 iunie 27, Feteşti. Proces-verbal, încheiat de Comisia de împroprietărire locală,
referitor la împroprietărirea însurăţeilor pe moşia Feteşti.
209 - 1888 martie 22, Bucureşti. Telegrama ministrului justiţiei adresată procurorului Cerco-.
pide trimis la Urziceni pentru a cerceta cauzele care au dus la izbucnirea conflictelor.
210 - 1888 martie 23, Urziceni. Telegramă a procurorului Cercopide către Ministerul Justiţiei,
privind mersul anchetei asupra cauzelor care au determinat răscoala ţăranilor din judeţul
Ialomiţa. •
211 - 1888 martie 30, Urziceni. Telegramă, a procurorului Cercopide, trimisă la Ministerul
de Justiţie, referitor la desfăşurarea răscoalei în satele şi comunele din zona Urziceni.
212 - 1888 aprilie 4, Bucureşti. Comunicat privind desfăşurarea răscoalelor ţărăneşti în loca-
lităţile judeţului Ialomiţa pe data de J aprilie 1888.
213 - 1888 aprilie 5. Comunicat privind desfăşurarea răscoalelor ţărăneşti, în judeţul Ialomiţa.
2 H - 1888 aprilie 6, Bucureşti. Adresa ministrului judetiţiei prin care comunică prim pro-
curorului Curţii de apel Bucureşti, cauzele care au determinat răscoala ţăranilor din
judeţul Ialomiţa, Ilfov şi Prahova.
215 - 1888 aprilie 7, Bucureşti. Comunicatul privind desfăşurarea răscoalelor ţărăneşti care
au avut loc în judeţul Ialomiţa.
216 - 1888 aprilie 8, Bucureşti. Comunicatul privind desfăşurarea e·1enimentelor din judeţul
Ialomiţa în ziua de 8 aprilie 1888.
217 - 1888 aprilie 9, Bucureşti. Telegramă a ministrului de justiţie către preşedintele Tribu-
nalului Ialomiţa, referitoJ.re la numărul mare de ţărani răsculaţi arestaţi.
218 - 1888 aţrilie 11, Bucureşti. Comunicat privind modul de desfăşurare a răscoalei ţărăneşti
în judeţul Ialomiţa în zilele de 10 şi 11 aprilie.
219 - 1888 aprilie 25, Călăraşi. Telegrama prin care procurorul Cercopide comunică minis
trului justiţiei arestarea a '480 de ţărani răsculaţi în judeţul Ialomiţa.
220 - 1888 octombrie 15, Călăraşi. Extras din expunerea situaţiei judeţului Ialomiţa din pe-
rioada octombrie 1887 -octombrie 1888, prezentată cu ocazia deschiderii sesiunii ordi-
nare a Consiliului Permanent.
221 - 1889 noiembrie 11, Bucureşti. Decizia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor privind
înfiinţarea în comuna Armăşeşti a unei şcoli agricole şi numirea personalului acesteia.
222 - 1891 august 24, Slobozia. Statistica alcătuită de Primăria comunei Slobozia., referitoare
la recoltele obţinute de locuitorii comunei.
223 - 1892 iulie 10, Făcăcni. Scrisoare prin care mai mulţi socialişti din Făcăeni anunţă pe
Panait Muşoiu despre Congresul Socialist ţinut în comună.
221 - 1893 aprilie 10, Feteşti. Telegramă prin care socialiştii ialomiţeni îşi exprimă adeziunea
la lucrările Congresului de constituire a PSDMR.
225 - 1893 mai 15, Slobozia. Adresa Primăriei comunei Slobozia către arendaşul moşiei Slo
bozia P. Haracopol prin care cere să ia măsurile necesare ca vechilii acestuia să nu mai
bată locuitorii comunei la trecerea lor prin perimetrul moşiei.
226 - 1893 septembrie 26, Bora. Răspuns la chestionarul lui Nicolae Densuşianu, trimis de
Şcoala primară Bora.
23
227 - 1897 ianuarie 16, Slobozia. Memoriul întocmit de Prim1ria comunei Slobozia În"lintat
ministrului de interne privind date geografice, istorice şi suprafaţa localit1ţii în vederea
publicării sale în jurnalul Fermdembladt (Gazette des Etrangers) care apare la Budapesta.
228 - 1899 noiembrie 10, CtJldraşi. Tabel întocmit de Prefectura judeţului Ialomiţa înaintat
Ministerului Agriculturii, Industriei şi Comerţului cuprinzîncl num1rul familiilor moş
nenilor din sate şi proprietăţile deţinute de aceştia.
229 - 1900 ianuarie 19, Slobozia. Tabel întocmit de Primăria comunei Slobozia înaintat Subpre-
fect1..r:i plasei Ialomiţa cuprinzînd numărul populaţiei, starea locuitorilor şi străzile
localităţii, modul de alimentaţie al populaţiei în anul 1900.
230 - 1900 d,cem/;rie 2, Ograda. Certificat de naştere al dirijorului şi compozitorului Ionel
(Ion) Perlea.
231 - 1902 februarie 12, Bora. Raport referitor la acti·,itatea societăţii economice „Aurora"
d~n comuna Slobozia, înaintat Re·,izoratului şcolar Ialomiţa.
232 - 1903 octombrie 13, Slobozia. Petiţie, adresată prim1rului comunei Slobozia, de către
locuitorii din comună, în care se aratl că arendaşul moşici Sl&bozia refuză să achite
sumele de bani pre·răzute în contractul de muncl.
233 - 1905 februarie 19, Slobozia. Contract de în-rnial'l agricolă încheiat intre arendaşul moşiei
Slobozia şi locuitorii din comunele Slobozia, Bora şi Cosimbcşti.
234 - 1905 mai H, Slobozia. Contract de muncă încheiat între locuitorii comunei Slobozia
şi arendaşul moşiilor Bacu şi Iazu.
235 - 1905 ianuarie 2, Cdldraşi. Ordinul Prefecturii judeţului Ialomiţa adresat primarului
comunei Slobozi:i., referitor la refuzul locuitorilor din comună, de a executa lucrările
agricole pre·răzute în contractele de în·,oială agricolă..
236 - 1906 aprilie 13, Bora. Tabel statistic întocmit de prim1ri:i. comanei Ilara cup,inzind
obiectele adunate de la locuitorii comun~i şi trimise spre expunere la Expoziţia Naţională
din Bucureşti din anul 1906.
237 - 1907 martie 8, Bu:ureşti. Telegramă a Ministerului de Interne, adresată prefe~tului
judeţului Ialomiţa, referitoare la frămintă.rile ţărăneşti din zona Slobozia.
238 - 1907 martie 19, Bucureşti. Telegramă a ministrului de interne cltre prcfc~tul judeţului
Ialomiţa, prin care semnalează agitaţii ţărăneşti în Miloşeşti, Nicoleşti şi Fileanca.
239 - 1907 martie 27, Bucureşti. Nota telefonică, transmis:, de Ministerul ele Interne la Pre-
fectura judeţului Ialomiţa, prin care se solicită sold:iti pentru apărarea moşiilor lui
G. Gr. Cantacuzino mare proprietar din judeţ.
2i0 - 1907 martie 28, Bucureşti. Telegramă, trimisă de Ministerul de Interne, prcfcctulu i
judeţului Ialomiţa prin care solicită luarea de măsuri grabnice pentru înăbuşirea răscoa
lei izbucnită la Slobozia şi în cătunul Poenaru - Uordea.
2-41 - 1907 aprilie 2, Bucureşti. Telegramă trimisă de Gr. Cantacuzino la Prefectura judeţului
Ialomiţa, prin care solicită măsuri urgente peutru prcînlimpinarca răscoalei în satele
din zona Căzăneşti, Cocora, Miloşeşti şi Ciochina.
242 - 1907 aprilie 4, Cdldraşi. Telegramă cifrată., adresată de prefectul judeţului Ialomiţa,
ministrului de interne, referitor la agitaţiile ţărăneşti din judeţ.
2-43 - 1907 aprilie 7, Cdldraşi. Telegramă trimisă de prefectul judeţului Ialomiţa la Ministerul
de Interne, referitoare la in•roielile agricole.
2H - 1907 fonie 25, Slobozia. Tabel referitor la suprafeţele culti-,ate în toamna lui 1906 şi
primăvara lui 1907 de locuitorii din comună.
245 - 1908 iunie 2, Slobozia. Tabel întocmit de Primăria comunei Slobozia şi înaintat Prefec-
turii judeţului Ialomiţa, cuprinzînd numele veteranilor din războiul pentru cucerirea
independenţei naţionale 1877 - 1878.
24
2i6 - 1909 martie 1, Slobozia. Cererea unui grup de proprietari din comuna Slobozi.i adresata
ministrului lucrărilor publice prin care solicită construirea unui p1Jd stabil peste rîul
Ialomiţa pentru a se putea apăra de inundaţiile care a.u loc în fiecare an.
247 - 1909 Ograda. Foaie matricolă din clasa. a III-a a elevului Ionel (Ion) Perlea.
2i8 - 1910 septembrie 26, Cdld:raşi. Con·rncatorul Comitetului de Iniţiativă din oraşul Călăraşi
prin care in-,ită pe locuitorii oraşului s.l participe la prezentarea de către Nicolae Iorga
a. unei conferinţe de interes naţional urmată. de constituirea secţiei Ligii Culturale a
judeţului Ialomiţa.
219 - 1910 septembrie 28, Călăraşi. Proces-verbal de constituire a Secţiei Ligii Culturale
a judeţului Ialomiţa.
250 - 1913 decembrie 6, S/cbozia. Raport către al V-lea Congres al organizaţiilor sindicale ce
se va ţine la Ploieşti în zilele de 5-7 ianuarie 1914 (fragment).
251 - 19li martie 10, Slobozia. Raport referitor la scandalurile pro·,ocate de o;>oziţie cu prilejul
alegerilor ccmunale.
252 - 19li, Ploieşti. Ordinea de zi, delei;aţii prezenţi, organizaţiile şi localităţile reprezentate
la al V-lea Congres al organizaţiilor sindicale de la Ploieşti din 5- 7 ianuarie 19 li
(fragment).
253 - 1915 august 15 -16, Bucureşti. Raport prezentat la Conferinţa funcţionarilor comerciali
din România (fragment).
251 - 1915 octombrie 25, 26, 27, Bucureşti. Raportul Comitetului Executiv prezentat la Con-
gresul a.I IV-iea a.I Partidului Social-Democrat (fragment).
255 - 1916 augi,st 16, Slobozia. Proces-verbal, borderou referitor la rechiziţiile de animale
pentru armata română, întocmit de Primăria oraşului Slobozia.
256 - 1918 itilie 8, Slobozia Noud. Raportul general de acti-,itate al şcolii primue Slobozia
'.'< ouă în anul şcolar 1917- 1918 înaintat Re·,izoratului Şcolar al judeţului Ialomiţa.
257 - 1918 iulie 15, Cdldraşi. Raport întocmit de Re·,izoratul şcolar al judeţului Ialomiţa.
şi înaintat Prefecturii judeţului Ialomiţa, referitor la situaţia. în-,ăţămintului primar,
rural şi urban în timpul ocupaţiei germane.
258 - 1918 august 22, Urziceni. Tabel întocmit de ComJ.ndatura militară germanl din Urziceni,
referitor la cantitatea de ouă ce trebuie predată săptămînal la coma.ndatur.1.
2:>9 - 1918 octombrie 16, Alexeni. Plîngere, adresată de femeile din comuna Ale:xeni, Adminis-
tratorului plasei l'rziceni, prin care solicită griu şi porumb pentru hrană.
260 - 1918 noiembrie 9, Urziceni. Publicaţie adresa.tă de comandatura militară din Urziceni,
populaţiei din localitate prin care le interzice circulaţia pe timpul nopţii.
261 - 1918 decembrie 12, Bora. Tabel întocmit de primăria comunei Dora cuprinzînd numele
eroilor din comună căzuţi în timpul campaniei din anii 1916.
262 - 1919 ianuarie 9, Slobozia. Răspunsul întocmit de Primiria. comunei urbane Slobozia
la chestion:uul trimis de Ministerul de Interne, referitor la pa.gubele provocate de ocu•
panţii str.lini, în perioada 1916- 1918, pe ra.za. localităţii.
263 - 1919 ianu:irie 2i, Slobozia. Adresa şi ta.belul întocmit de Primăria oraşului Slobozia,
referitoare la pa.gubele provocate de ocupanţi în perioada. 1916-1918.
26-1 - 1919 noiembrie, Malu. Tabel întocmit de Primăria. comunei Ma.lu şi înaintat Preturii
plasei Urziceni, referitor la. rezistenţa. opusă de locuitorii din comuna. Malu, ocupanţilor
germani.
265 - 1920 februarie 15, Slobozia. Proces-•,erbal, antemăsurătoare şi devizul referitor la pa-
gubele produse de ocupanţii străini, în perioada 1916- 1919, la şcoala de băieţi din oraşul
Slobozia..
25
266 - 1922 noiembrie 10, Slobozia. Proces-verbal de in~pecţio întocmit de re·,izorul şcolar Ion
Paraschivescu la Şcoala de băieţi din Slobozia privind acti-ritatea in·,ăţătorilor şi modul
de prezentare al copiilor.
267 - 1925 iunie 25, C4l4raşi. Proces-verbal lntocmit de Comisia de c·,alvare a obiectelor de
lucru manual expuse de şcoli pri·,ind clasa.rea şi premierea şcolilor care s-au prezentat
la expoziţia de lucru manual (printre şcolile premiate se află şi şcoala de fete din Slobozia).
268 - 1925 iulie 9, Slobozia. Raport de activitate al Şcolii Primare de Fete <lin Slobozia în
anul şcolar 1924-1925 înaintat Re·,izoratului Şcolar al judeţului Ialomiţa.
269 - 1925 august 2. Raport de activitate al Şcolii primare rurale mixte din localitatea Slobozia
Nouă pe anul şcolar 1924-1925 înaintat Revizoratului Şcolar al judeţului Ialomiţa.
270 - 1926 ianuarie 23, Slobozia. Tabel întocmit de In9pectoratul zootehnic al depozitului de
armăsari Slobozia înaintat Serviciului Sanitar Veterinar al judeţului Ialomiţa, cuprinzînd
numărul animalelor prezentate la expoziţia de animale ce a avut loc la 10 şi 11 noiembrie
1925 în oraşul Slobozia şi premiile primite.
271 - 1926 aprilie 1, Slobozia. Proces-verbal referitor la împroprietărirea definiti·,ă a Io-laşilor
din comuna Slobozia Veche.
272 - 1926 iulie 25, Slobozia. Memoriul întocmit de primăria oraşului Slobozia, cuprinzînd
programul de lucrări edilitare ce urmează a fi efectuat.
273 - 1926 septembrie 27, Slobozia. Proces-verbal întocmit de comisia desemnată pentru orga-
nizarea în zilele de 13- 14 octombrie a unei expoziţii generale zootehnice.
274 - 1927 aprilie 21, Slobozia. Proce~-verbal referitor la suprafaţa de teren destinată extinderii
oraşului.
275 - 1927 iunie 22, Slobozia. Invita.ţie la festivitatea organizatil., de Primăria Slobozia, cu
ocazia începerii lucrărilor la monumentul eroilor din războiul pentru întregirea neamului,
adresată comandantului garnizoanei Slobozia.
276 - 1928 iulie 19, Slobozia. Raport de inspecţie al subre·,izorului şcolar Theodor Lupu Ia
şcolile din Slobozia, Slobozia Nouă, Bora şi celelalte localităţi irnecinatc şi constatlrile
acestuia.
277 - 1928 iulie 20, Slobozia. Darea de seamă asupra acfr,ităţii desfăşurate de învăţătorul
Ion Dinescu la Şcoala primară de băieţi din Slobozia în anul 1927.
278 - 1932 februarie 6, C4l4raşi. Raport, al Directorului Serviciului Agricol al judeţului Ialo-
miţa, către Direcţia Reformei Agrare din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, referitor
la abuzurile săvîrşite de autorităţi la parcelarea loturilor împroprietlriţilor din 1921.
279 - 1932 mai Slobozia. Situaţie statistică referitoare la suprafeţele cultivate în anul agricol
1931- 1932.
280 - 1932 septembrie 24, Slobozia. Situaţia statisticii. referitoare la produsele agricole şi ani-
maliere disponibile pentru vînzare.
281 - 1932 octombrie 1, Slobozia. Statistica pomilor fructiferi, existenţi ln oraşul Slobozia..
282 - 1932 noiembrie 22, Slobozia. Tabel întocmit de şcoala. primară din comuna Slobozia Nouă
cuprinzînd numele eroilor comunei căzuţi ln timpul primului război mondial.
283 - 1933 ianuarie 17, C4l4raşi. Extras din tabelul statistic întocmit de Biroul Statistic al
Prefecturii judeţului Ialomiţa, înaintat Cercului de Recrutare al judeţului Ialomiţa,
cuprinzînd numărul populaţiei oraşului Slobozia şi a comunelor aferente suburbane.
284 - 1933 februarie 10, C4l4raşi. Telegramă cifrată trimisă de prefectul judeţului Ialomiţa,
la Ministerul de Interne, referitor la acţiunile greviste ale muncitorilor din Depoul CFR
Feteşti.
285 - 1934. Articol din revista „Şcoala Ialomiţei" referitor la eroii-ln·,ăţători căzuţi în
timpul războiului pentru unitate naţională 1916- 1918.
26
286 - 1935 ianuarie 31, Slobozia. Raport anual pri·-,ind activitatea Spitalului Slobozia pe
anul 193'1.
287 - 1935 aprilie 10, Călăraşi. Tabel statistic întocmit de Prefectura judeţului Ialomiţa
cuprinzînd numărul animalelor existente în localităţile Bora, Slobozia, Slobozia Nouă
în anul 1935.
288 - 1936 iunie 20, Călăraşi. Situaţie statistică întocmită de Revizoratul Şcolar al judeţului
Ialomiţa, înaintată Ministerului Educaţiei Xaţionale, cuprinzînd numărul elevilor înscrişi,
a celor care frecventează şcoala, starea localului şi a terenului şi situaţia cadrelor didac-
tice încadrate la Şcoala primară din oraşul Slobozia în anul şcolar 1935- 1936.
Ialomiţa, înaintată Ministerului Educaţiei Naţionale cuprinzînd numărul elevilor înscrişi
şi a celor care frecventează şcoala, starea localului şi bibliotecii ( .;olare şi situaţia cadrelor
didactice care sînt încadrate la şcoala primară de fete din oraşul Slobozia.
Ialomiţa., înaintată Ministerului Educaţiei Kaţionale cuprinzînd numărul elevilor înscrişi
şi a celor care frec·;entează, starea localului de şcoală şi a cadrelor didactice din şcoala
primară mixtă din oraşul Slobozia în anul şcolar 1935- 1936.
291 - 1936 iunie 20, Călăraşi. Tabel statistic întocmit de Revizoratul Şcolar al judeţului
Ialomiţa, înaintat Ministerului Educaţiei Naţionale cuprinzînd numărul elevilor înscrişi
şi a celor care frec·,cntează şcoala, starea localului şcolii şi a cadrelor didactice de la
Şcoala primară din comuna Slobozia Nouă în anul şcolar 1935- 1936.
292 - 1936 august 22, Slobozia. Tabel întocmit de Primăria oraşului Slobozia şi înaintat la
Prefectura judeţului Ialomiţa, referitor la situaţia cinematografelor din oraş.
293 - 1936 iulie 11, Amara. Adresa preşedintelui Comitetului Local de cură şi turism din loca-
litatea Amara către Oficiul Xaţional de Turism prin care solicită acordarea unor sub·;enţii
necesare dotării staţiunii cu 10 lămpi de iluminat şi pietruirea şoselelor principale din
localitate.
29'1 - 1936 octombrie 19, Slobozia. Răspuns la chestionarul „Enciclopediei Române", referitor
la viaţa economico-socială şi culturală a oraşului.
295 - 1938 martie 2-:1, Slobozia. Raportul primăriei oraşului Slobozia înaintat prefecturii jude-
ţului Ialomiţa prin care solicită desfiinţarea bilciurilor din localităţile vecine urmînd să
funcţioneze doar bîlciurile şi tîrgurile din localitate.
296 - 1938 mai 19, Slobozia. Proces-verbal de anulare al contractului pentru furnizarea curen-
tului electric, furnizat de Societatea „Lumina" oraşului Slobozia pînă la finalizarea lucră-
rilor de electrificare stabilite. I
297 - 1938 iunie 28, Călăraşi. Referat al şefului Serviciului Administrativ al Prefecturii jude-
ţului Ialomiţa care stabileşte monumentele istorice aflate în raza ·udeţului şi sarcinile
ce revin comitetului pentru repararea şi restaurarea acestora.
298 - 1938 iulie 18, Slobozia. Adresa Primăriei oraşului Slobozia, înaintată Prefecturii judeţnlui
Ialomiţa prin care îi comunică existenţa cabinetelor medicale şi a farmaciilor din loca-
litate.
299 - 1938 octombrie 31, Slobozia. Date pri•1ind monumentul istoric biserica Sfinţii Voe•;ozi
din oraşul Slobozia întocmite de primăria oraşului Slobozia şi înaintat Prefecturii jude-
ţului Ialomiţa.
JOO - 1938 noiembrie 30, Slobo:ia. Raportul şcolii primare de fete din Slobozia adresat Re-
vizoratului Şcolar al judeţului Ialomiţa cuprinzînd sălile de clasă de care dispune şcoala,
numărul posturilor şi situaţia frec•renţei ele·,ilor în anul şcolar 1938- 1939 .
.301 - 1939 ianuarie 16, Slobozia. Extras din actul constitutiv aprobat de către Judecătoria
de ocol Mixt Slobozia privind înfiinţarea societăţii „Albina" din Slobozia.
27
302 - 1939 marlie 13, Slobczia. Proces-verbal de inspecţie întocmit de ~nbre·,izorul şcolar
Gb. Luca la şcoala primară mixtă numărul doi din Slobozia.
303 - 1939 ma,·tie 20, Slobozia. Situaţie statistică referitoare la numărul animalelor din gos-
podăriile particulare şi ale statului.
301 - 1939 aprilir, Slcbozia. Contractul încheiat intre primăria oraşului Slobozia şi Coopera-
tiva „Lumina" pri·✓ ind concesionarea iluminatului cu electricitate al ora~ului pe anii
următori.
305 - 1939 mai 19, Slcbc>::ia. Raport al primăriei oraşului Slobozia. călr<' Prefectura ju<l,·ţ1dui
Ialomiţa prin care solicită mărirea efecti-telor comisariatului de pcliţic local deoarece
numărul existent este insuficient în raport cu aria administrat i·,ă a or<'.şului.
306 - 1939 i1mie 2-1, Căldraşi. Extras din tablm:1 întocmit d,- Prefectura judc-ţnlui Jalomiţ:i
lnaintat Rezidenţei Regale a Ţinutului Marca cuprinzin,J !<•calităţile in care au loc tir-
gurile anuale şi săptămînale şi datele cind se d,-sfăşoar1 operaţiuni comerciale.
307 - 1939 iu11ie 30, Slcbozia. Proces-verbal de inspecţie întocmit de pretorul plasei Slobe,zi.1
la primăria oraşului Slobozia şi situaţia generală a oraşului.
301! - 1939 iulie 29, Slcbczia. Notă telefonică trimisl ele Pn•tura phsei Slol,ozia către Prefrc-
tura. juelcţului Ialomiţa, prin care face cunoscut dl. brutarii din oraşul Slobozia se i.:ăsc,.c
in gre·,ă de 2 zile.
309 - 1939 octombrie 26, Cdldraşi. Telegrama Prefectului judeţului Ialomiţa către ministrul
Ordinii Publice prin care solicită sprijin în personal sanitar pentru acorda.rea asistenţei
:neclicale refugiaţilor polonezi existenţi in judeţ.
J 10 -- 1939 drcembrie 11, Slobozia. Chestionar referitor la resursele de apă potabilă ale loca-
lităţii.
311 - 19·W f,bruarie 24, Slcbozia Nouă. Reclamaţia locuitorilor comunei Slobozia Nouă adre-
sată prefectului judeţului Ialomiţa prin care arată că nu au primit ajutoarele de concen-
traţi din cauza autorităţilor administrati·,e.
312 - 19-10 iunir 15, Slobozia. Raport de acti-,itate al Şcolii primire ele fete Slobozia pe anul
şcolar 1939- 1910 cuprinzînd situaţia. şcolară, cadrele elidactice, starea localului şi mobi-
lierului şi acti-~itatea culturală desfăşurată de in·,ăţători.
313 - 1940 iulie 9, Slobozia. Proces-verbal întocmit de Comisia ele ·rerificarea. a·rntului imobi-
liar public privind situaţia imobilului deţinut de spitalul Slobozia in anul 1910.
J 11 - 1940 noiembrie 28, Cdldraşi. Adresa trimisă de Scniciul Zootehnic şi Sanitar Veterin:ir
Ialomiţa, Camerei Agricole Ialomiţa cuprinzind localităţile şi datele unde au loc tîrgur;
săptămînale şi anuale în cuprinsul judeţului Ialomiţa.
315 - 1940 decembrie 15, Slobozia. Raport referitor la starea bibliotecilor şcolare şi publice
din localitate, înaintat de Şcoala primară de băieţi - Slobozia, primarului oraşului.
J 16 - 19i2 iunie 2, Slobozia. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Primlriei oraşului
t-t19t,diuţa §lubuaia. Ytidu,, roforâtar J" Adrniuisitrn.ţic-, oconnmif', mlilitat,..ţ cultnră-învă
ţămint, istoricul localitlţii.
317 - 1942 iulie 15, Slobozia. Raport statistic referitor la populaţie, instituţii, agricultură..
finanţe, situaţie socială etc.
318 - 1942 octombrie 26, Slobozia. Istoricul spitalului oraşului Slobozia întocmit de me:licul
Grigore Timuş, înaintat Serviciului Sanitar al judeţului Ialomiţi.
319 - 1943 ianuarie 14, Cdldraşi. Raport al prefectului judeţului Ialomiţa, către Ministerul
Afacerilor Interne, referitor la activitatea comunistă desfăşurată în judeţ şi l:L starea c.l
spirit a populaţiei.
320 - 1943 martie 20, Feleşti. Raportul de ennimente întocmit de Comisariatul de Poliţi
Feteşti privind deraiarea unui tren de marfă german în gara Feteşti.
28
321 - 19-H martie 5, DragJŞ Vodă. Notă inlorm:i.ti·1ă, întocmită de pretorul plasei DngoJ
Vodă, referitoare la înfiinţarea celulelor comuniste în satele Albeşti, Socoalele, Crucea
şi \'Iad Ţepeş.
322 - 19-H iu!ie 25, Amara. Buletin statistic întocmit de preşedintele c'.Jmisiei de administrare
a lacului Amara pfr,ind exploatarea n1m,lului din lacul Amir:i în anul 19H in:i.intat
Direcţiei Petrolului din Ministerul Econ„md N:iţion-ile.
323 - 19-H august 2-1, Cd!dr:1şi. Circulara prefc:tului judeţului lalomiţ:i, referitoJ.re b luptele
de,flşurate,intre unităţile militare romin~ şi germl.ne, la Vadul Oii.
32-1 - 1914 august 2( Cd'.dr:i_,i. ~fotă inlormJ.ti·,ă intocmită de prefectul judeţul:.ti Ialomiţa,
referitoare la unităţile milit:ire germJ.ne din ran oraşului Urziceni.
325 - 19-H august 25, Că!dr.Jşi. Ra?ortul şefului poliţiei Cllăraşi, referitor l:i dezarmirea
trupelor germane din gJ.rnizoau:i Feteşti, adresJ.t Pr~fe::turii judeţului Ialomiţ:i.
326 - 19-1-1 august 25, Ţdndărei. R:i.port al pretorului ph,ei Ţănd'l.rei, referitor la acţiunile
militare din zona Giurgeni
327 - 19'14 august 25. Cd!ămşi. Raport al Pc)liţiei Cllăraşi, r~ferito: la acţiunile militare de3-
fă~ura.te în judeţ, adresat PrefectL1rii judeţului Ialomiţa..
328 - 1944 august 26, Cdldraşi. Raport a.I Şefului P:>liţici Călăraşi, referitor la deza.rm1.rea
trupelor germJ.ne ce trec prin gara l'rziceni, înaintat Prefecturii jude·~ului Ialomiţa..
329 - 19-H august 25, Feteşti. R:i.port al şefului detaşam~ntului de gardieni publici către
C'.lmisa.ri:itill de P,)liţie Feteşti prin cire comunică ajut'.lrul pe ca.re l-a dat armatei
pentru dezarm:irea trupelor germJ.ne în ziua de 2i August 191-1.
330 - 19-1-1 august 26, Cd!draşi. Raport al Prefectului judeţului Ialomiţa, referitor la supra-
·,egherea con·rna.elor militare germane care treceau pe Dunăre, adresat Ministerului
Afacerilor Intern~.
JJ I - 19-H a11gz,st 25, Că!ăr.J,si. R1.port al Prefectului judeţului Ialomiţa, referitor la luptele
purtate de arnuta română cu trupele germl.ne afbte în retragere pe teritoriul judeţului
Ialomiţa.
332 - 19-H august 26, Fet:şti. Raport al pretorului pl:i.sei Feteşti, referitor la capturarea unui
vas milit:ir germ1.n, a.dresat Prefecturii judeţului Ialomiţa.
333 - 19-H august 26, Cd!draşi. Telcgram:i. prefe~tului judeţului Ialomiţa, dtre ministrul
de interne, referitoare la capturarea unităţilor militare germane.
33-1 - 1944 august 27, Cdldraşi. Raport a.I com:inda.ntul:ii Legiunii de jandarmi Ialomiţa,
referitor l:i. luptele purtate de 21.rm1ta română îm;rntri·,a arm1.telor germ1.ne din Ţăndărei.
335 - 19-H august 29, S/olnzia. Note telefonice, trimise de primarul oraşului Slobozia la Pre-
fecturi judeţului Ialomiţa. referitoare la luptele din localitate dintre arm:ita români
şi cea germană.
336 19-H augz,;t 29, Burnrr,,ti. ExtrJ., din Junnlul de operaţii al Diviziei 10 infanterie
consemnîncl princi;,alele e·,enimcntc legate de luptele din Slobozia..
337 - 1944 aug:.1st 29/30, B11rnr,·,,ti. Ibport al ge1!~r.Llul11i de di·,izie Constantin Trestiorea.nu
comanda.atul Di·,izi~i l:l infaut:-ric, către ~farele Stat :\fajor a.I Corpului 2 a.rm:i.tă referi-
tor la dc~fl5urarea opcr.iţiunilor militare în zona Sbb:izia.
J3'l - 1944 a!lgrtst 30, Cd!dm~i. R.ip:irt al P.iliţi~i C111rJ.şi, către Prefectura. judeţului Ialomiţa,
referitor la a:ţinnile de dez1rmarc a trupelor germane ,din Slobozia şi Călăraşi.
29
339 - 19-i'i august 30, Urziceni. Notă informativ!, trimisă de pretorul plasei Urziceni, la.
Prefectura judeţului Ialomiţa, referitor la acţiunile de jaf să·,îrşite de trupele germane
aflate în retragere.
J,fO - 19-i'i august 30, Bucureşti. Raport al şefului biroului 2 informaţii către statul major al
Armatei J române referitor la luptele desfăşurate în Slobozia.
1H I - 19-i'i august 30, Cdldraşi. Raport al Poliţiei Călăraşi adresat Prefecturii judeţului
Ialomiţa prin care comunică numărul prizonierilor luaţi cu ocazia luptelor şi e·,enimentele
care au avut loc în oraşul Slobozia în ziua de 29 august 19ii.
342 - 19-i'i august 31, Feteşti. Raport, întocmit de pretorul plasei Feteşti, referitor la festi-,i-
tatea organizată pentru primirea ostaşilor rnşi.
DOCUMENTE
1. 1392 ianuarie 8. Hrisov prin care Mircea cel Bătrîn întă

reşte mănăstirii Cozia, sate şi balta Săpatul de la Cărăreni
pînă la Gura Ialomiţei şi 300 de salaşe de ţigani.
Cîţi cu duhul lui Dumnezeu se poartă, aceia sînt fii lui Dumnezeu,
precum spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urme mergîn<lu-i cei iubi-
tori de dreptate şi cei ce se străduiesc pentru cele bune au dJbîndit viaţa
dorită, cele pămînteşti pămîntului lăsîndu-le şi mutindu-se la ceruri, acel
glas fericit de bucurie auzindu-l, pe care veşnic îl aud: Veniţi, binecuvîntaţii
părintelui meu, să moşteniţi împărăţia gătită vouă de la întemeierea lumii.
Cărora şi eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul,
marele voievod şi domn a toată Ungrovlahia, Ioan Mircea, după putere am
binevoit să urmez, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit pe
mine şi m-a ridicat cu slavă la scaunul părinţilor mei.
De aceea, am binevoit Domnia mea să ridic din temelie o mănăstire
în numele sfintei şi de viaţă începătoarei şi nedespărţitei troiţe dumnezeire
necreată, prin care împăraţii împărăţesc şi domnii domnesc, pentru care trăim
şi ne mişcăm şi sîntem la locul numit Calimăneşti pe Olt care mai nainte era
satul boiarului Domniei mele Man Dobă, pe carele cu dragoste şi cu multă
osîrdie l-au închinat mănăstirii Domnii mele ce s-au zis mai sus şi am ridicat
aceasta cu ajutorul sfintei Troiţe, am săvîrşit şi am tirnosit şi am reparat
şi în scurt am dăruit puţin obroc din casa mea pentru hrana călugărilor ce
se află şi mai înainte zisa mănăstire făcută de mine, care este aceasta: pe fie-
care an cîte 3 00 de găleţi de griu şi 10 butoaie de vin şi 12 burdufuri de brinză
şi 12 caşcavale şi 12 bucăţi de postav. ln judeţul Vîlcea pe fiecare an să-şi
adune însă.şi călugării albinăritul, să le fie mierea pentru nevoie mănăstirii,
iar ceara să fie pentru biserică. Şi le dăruiesc balta numită Mamino, la locul
numit Orlea, în sus toată balta, cit ţine de Mamino.
Dau şi două sate, unul numit Cereaşov, mai sus de Slatina şi al doilea
pe Dunăre, Poroiniţa; dau şi o moară în Rîmnic şi altă moară pe Cătălui,
la Giurgiu şi satul pe Luncavăţ, Bucureşti şi pe Olt două sate mici, Bogdă
neştii şi Luncianii.
Şi încă a dat Domnia mea Săpatul cu hotarul, pînă la gura Ialomiţei
şi pină la Cărăreni şi ţigani, 300 de sălaşe. Şi încă am dăruit Domnia mea şi
Uliţa la Rîmnic pe Olt şi satul numit Hinăteştii cu tot hotarul pînă la Troian
şi pină la apa Rîmnicului şi alt sat pe Cătălui, numit Bujorani cu tot hotarul.
31
Aceasta am dat acum în scurt mănăstirii făcută de mine, iar dacă bine-
voieşte Dumnezeu cel întru troiţă slă\'it să mă ţie pe mine încă chiar şi puţin
în această viaţă, nu voi da numai atîta, din cele cite mi-au fost date mie de
Dumnezeu, ci întotdeauna voi da .,.i voi dărui acestei mănăstiri, cit voi trăi,
pentru mîntuirea sufletului şi pentru primenirea şi ocrotirea şi sănătatea
trupului meu.
De aceea, a poruncit Domnia mea să se 5cric acest hrisov de întărire
şi să se aşeze în locaşul mai înainte-zis, ca să vie fraţii ce locuiesc acolo, să
ia din casa Domniei mele acest mic obroc, fără nici o piedică, cit timp va
rămîne Domnia mea în această viată.
Ci şi aceasta cutez a zice, după ~oartea mea, pc cine binevoieşte Dumne-
zeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din neamul noastru sau de aiurea şi
va căuta să strice obrocul pe care l-a dăruit Domnia mea acestei mănăstiri
şi nu va dărui şi el, nici nu va înnoi, precum este dator fiecare creştin s-o facă,
pe unul ca acela să-l certe Dumnezeu cu judecata sa cumplită şi dreaptă şi
să-l şteargă din cartea celor vii şi din lumea celor vii. Dacă însă va înnoi
şi va întări şi va dărui mănăstirii, domnul Dumnezeu să-i adauge lui anii
aici şi viaţă veşnică, amin.
Şi s-a scris hrisovul de faţă în anul 6902, 1394 indiction 15, luna ianua-
rie 8.
Şi aceştia sunt martorii acestei scrisori: mitropolitul chir Antim şi
mitropolitul Severinului Atanasie, egumenul Gradislav, Stănilă ban, jupan
Vladislav, jupan Manea, jupan Aliman, jupan Vars, jupan Danciul, jupan
Milio, Voicio, Aldea, Danişor, protovistier Popşor, vistier Şerban, stolnic
Brateţ, Costea picernic, Ghinea pitar, Lubaş pivnicer. Şi Efilos, pe atunci
logofăt, mărturiseşte că a scris.
Documettt11 Romattiae Histo,ica, B. Ţ11,11 Româneascd, voi. I. Editura Acad.-miei R.S.R

BUCUREŞTI 1966, p. 44-45.
2. (1404-1406) Hrisov emis de Mircea cel Bătrîn prin care

întăreşte m-rii Cozia toate bălţile aflate pe Dunăre de la
Săpatul pînă la gura Ialomiţei cu toate veniturile.
Eu cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi

de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Mircea mare voievod şi domn,
din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind
peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, încă şi că.tre
părţile tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi domn al Banatului
Severinului şi pe amîndouă părţile pe toată Podunavia, încă şi pînă
la Marea cea Mare şi stăpînitor al cetăţii Dîrstorului, a binevoit
Domnia mea cu a sa bunăvoinţă cu inimă curată şi luminată şi am dăruit
acest preacinstit şi cu frumoasă faţă şi întru totul cinstit şi mai presus de
toate cinstitele daruri, hrisovul de faţă, părintelui şi rugătorului Domniei
mele stareţului Sofronie şi tuturor fraţilor mănăstireşti ce se află în hramul
sfintei şi de viaţă începătoarei Troiţe, la locul numit Nucet, ca să-i fie de ocină
şi de ohabă toate bălţile Dunăre, începînd de la Săpatul pînă la gura Ialo-
miţei.
32
~
•
' t
~ .... '"., ;,\-
~, ...,4.,..l'
".-·
''r; :-,,,
- "'',..,,_if·C'
~·,,4"""'r~ .ţ. ,
l ,r •,.,.. ~\
"x-'t'A·,
}f..,~4')ft.......~ ._l+>
' 1."1
7 .f
••.,.;,~t~:w~ 1
..7 "1r• """',-'

,,, .. , u., --:~111
H
,;:;::
"ţ.,;,n',.,. ,
:i
....,
u
Cnţt,,,btH
. ,;;- z
......
rj"
e....,
C
V.•
rj"...
=
...,,,_
"
C
'"Eo'
CI::
"'u"
.?:::
~
.,...
e
C
·.:
o..
,.,r--.:
00
33
Dacă se vor face gloabe la acele bălţi sau duşegubine, fie de păstori
fie de orice om al vreunui boier prea mare sau mic, toate să fie ale mănăstirii.
Încă şi de la stupi, oricîţi s-ar afla pe la acele bălţi, pînă unde le este hotarul,
omul mănăstirii să le ia vama de la stupi şi toate celelalte munci, cite se vor
întîmpla. Şi acolo este un om, anume Timpa, care s-a închinat stareţului
Sofronie, să fie posluşnic mănăstirii, care şi acesta a dăruit o gîrlă, Săpatul.
Nimeni dintre dregătorii Domniei mele să nu silească pe Tîmpa, fie că este
sudeţ, fie că va fi orice boier, ci Tîmpa să fie volnic să ia vama de la gîrla
Săpatul. Iar de la celelalte bălţi, pe care om îi va plăcea stareţului Sofronie
şi tuturor fraţilor, să-l pună să adune venitul mănăstirii, vama din peşte şi
vama din stupi şi gloabe şi duşegubine şi toate celelalte munci.
De aceea, astfel porunceşte Domnia mea tuturor dregătorilor Domniei
Jlllele şi către cheflaia din Dîrstor, oricine va fi sudeţilor şi globnicilor, toţi
să se ferească de bălţile mănăstireşti. Cine va pescui să-şi pl~.tească ce-i este
venitul, iar altfel nimeni să nu cuteze să le facă silă peste înscrisul Domniei
mele, pentru că Domnia mea le dă ohabă, să fie pentru sănătatea şi pentru
sufletul Domniei mele. Cine le va face silă, măcar cit un fir de păr, va primi
mare rău şi urgie de la Domnia mea.
Şi după moartea Domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu
să fie domn al Ţării Româneşti, din rodul inimii Domniei mele sau din rudele
Domniei mele sau din alt neam, acela dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări
acest hrisov al Domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească
şi să-l întărească; iar dacă va strica şi va risipi, pe unul ca acela domnul
Dumnezeu să-l nimicească şi să-l omoare aci şi în veacul viitor şi să fie lipsit
de trupul şi de sîngele lui Hristos şi să. aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu
acei zişi iudei, care au strigat asupra lui Hristos, mîntuitorul nostru, sîngele
lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci amin.
Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn
Documenta Ro,naniae Historica B. Ţara Românească Editura Academiei R.S.R., Bucureşti
1966, p. 6-1-65.
3. 1431 după ianuarie JO. Scrisoare trimisă de Dan al II-lea

către tîrgurile şi vămile Ţării Româneşti (figurează şi
Oraşul de Floci) prin care se reînnoieşte privilegiul co-
mercial dat braşovenilor de Mircea cel Mare.
Ioan Dan mare voievod şi domn a toată ţara Ungrovalahiei. Scrie
Domnia mea întregii ţări a Domniei mele, celor mici şi celor mari şi tuturor
tîrgurilor Domniei mele şi vămilor; rucărenilor şi cîmpulungenilor şi arghi-
şanilor şi tîrgoviştenilor şi tîrgşorenilor şi săcuianilor şi gherghiceanilor şi
brăilenilor şi buzăianilor şi flocenilor şi cetăţii de la Cîmpulung şi tuturor
celorlalte tîrguri şi vămi şi altora, mici şi mari. Şi aceasta să ştiţi, că s-a în-
tocmit Domnia mea cu braşovenii, ca să neguţătorească oamenii Domniei
mele şi să ducă la Braşov ce le va plăcea: fie ceară, fie său, fie argint, fie
aur, fie mărgăritar, fie ce le va plăcea, iar ei să fie volnici să ducă la Braşov
şi să neguţătorească ce le va plăcea şi să nu se teamă de nimic, pentru că
a întocmit Domnia mea. Şi iarăşi din Braşov să aducă în ţara Domniei mele
34
ce le va plăcea şi să neguţătorcască: fie postav, fie argint, fie florini, fie ce le
va plăcea, ei să aducă în ţara Domniei mele şi să neguţătorească şi să fie
cum a fost şi în zilele părintelui Domniei mele, Ioan Mircea voievod, tot aşa
să fie şi acum slobode toate.
Şi iarăşi supun tuturor vameşilor, cite vămi sînt şi tîrguri în ţara Domniei
mele, iar voi să luaţi vamă cum s-a luat şi în zilele părintelui Domniei mele
:'.\lircea voievod, aşa să luaţi şi acum.
Şi iarăşi, dacă cineva are vreo datorie la vreun om din ţara aceea, el
să-şi găsească pc acel om, care îi este dator, şi să-i plătească, iar de omul
drept să se ferească ca de foc, pentru că vina va bîntui pe omul drept, pe
unul ca acela îl voi arde cu foc. Iar altfel nu va fi ci să-şi afle datornicul şi
să-şi ceară datoria de la el. Altfel să nu fie, după porunca Domniei mele.
Şi a spus logofătul.
Io Dan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Documenta Roma11iae Jiistorica, B. Ţara Româncasc4, voi. I. Editura Academiei R.S.R., 1966,
p. 103.
4. 1431 noiembrie 17, Tîrgovişte. Hrisov emis de Alexandru

Aldea prin care întăreşte mănăstirii Dealu satele Alexeni
din judeţul Ialomiţa şi Răzvad din judeţul Dlîmboviţa
scutindu-le de dările domneşti.
în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos

iubitorul şi unsul lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn din mila
lui Dumnezeu şi cu bunăvoinţa lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste
toată ţara Ungrovlahiei. A binevoit Domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu
inimă luminată şi curată a Domniei mele şi am dăruit acest atotcinstit şi cu
frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstelor şi daruri-
lor, hrisovul de faţă al Domniei mele mănăstirii de la Dealul, lăcaşul sfîntu-
lui arhierarh şi făc.'\.tor de minuni Nicolae, că în viaţa Domniei mele am dăruit
mănăstirii satele numite Alexeni pe Ialomiţa şi Răzvad, lingă mănăstire,
sub deal, ca să fie de ocină şi de ohabă mănăstirii, de veşnică pomenire sfînt ră
posatului părintelui Domniei mele Mircea voievod şi apoi şi Domniei mele.
încă şi după moartea Domniei mele, pe cine va voi domnul Dumnezeu
să fie domn al Ţării Româneşti, dacă va înnoi şi va cinsti şi va întări şi va
dărui mănăstirii sfîntului Nicolae, unuia ca aceluia domnul Dumnezeu să-i
adauge anii şi timpul Domniei lui; dacă va nimici şi nu va cinsti şi nu va
dărui mănăstirii şi nu va întări în domnia lui, pe unul ca acela domnul Dumne-
zeu să-l nimicească şi să-l batjocorească şi să-l ucidă, aci cu trupul şi în veci
cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat
asupra lui Hristos Dumnezeu, mîntuitorul nostru Isus Hristos, sîngele lui
asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin.
Martori: jupan Albul, jupan Radul al lui Sahac, Nan Pascal, jupan
Stanciu!, jupan Iarciul, jupan Toxabă, jupan Drăgoi al banului, Cazan logo-
făt, Vlaicu stolnic, Barbul paharnic, Stanciu} vistier, Tatul comis.
35
Calcio, am scris în Tirgovişte, noiembrie 17, în anul 69-t0 (1431), indic-
tion 11.
Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
(Pe margine, contemporan:) <le la SJm•2ş, Faur '.\lihaiu
Arh. St. Buc., S.I., nr. 31 (Dc:i.lul XIII,' I): D.1rn 11mta Roma11iae 1/ist,ricti. ŢaraRomâneascd,
voi I Editura Academiei R.S.H., 19S6 p. 1.H.
5. 1464 octombrie 28, Burnreşli. Hriso\' prin care Radu cel

Frumos întăreşte mănăstirii S:1.ago\' din Bucureşti mai
multe sate, vii, mori la Dridih şi Yama Praho\'ei.
Acei cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceia sînt fiii lui Dumnezeu,
cum spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă m'.>rgindu-i cei cc se stră
duiesc spre cele bune, au dobîndit viaţa dorită, cele pămîntcşti lăsîndu-le
pămîntului şi de ceruri alipindu-se, au auzit aed glas fericit de bucurie,
pe care, veşnic îl şi aud: Veniţi Dinecuvîntaţii pftrintelui meu să moşteniţi
împărăţia care este gătită vouă de la întemeierea lumii. Care şi eu, bine-
credinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul,
Io Radul voievod şi domn, fiul lui Vlad marele voievod, din mila lui Dumnezeu
şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind în toată ţara Ungrovlahiei
şi a părţilor de peste munţi, hcrţcg al A:nlaşului şi Fag;">.rJşului, care cu pu-
tere a binevoit Domnia mea cu a sa b,rni\'oinţă, cu inimă curată şi luminată
ca 3ă proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslftvit şi m-a ridicat cu slavă pe
scaunul sfîntrăposaţilor părinţilor Domniei melc. Aceasta amintindu-mi
şi Domnia mea că mulţi împ{traţi s-au veselit în împărăţia lor, dar puţini
au moştenit împărăţia cerurilor (aşadar) m-am grăbit şi eu (nu numai)
să cîrmuiesc această împărăţie, ci pururea să socotesc şi pentru sufletul meu.
De aceea, a dăruit Domnia mea această atotcinstită şi cu frumoasă faţă şi
(preacinstită) care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, porunca de
faţă a Domniei mele hramului şi lăcaşului sfintei (mănăstiri) de la Sneagov,
care este vovidenia preasfintei stăpînei noastre n5.:;cătoarc dP Dumnezeu şi
preacinstitutului între ieromonarhi, năstavnicul şi (învăţătorul), turmei
cuvîntătoare (a lui Hristos), stareţului popii \'iniamin, după aceea tuturor
fraţilor cîţi sînt în Hristos în mănă-;tire, ca (s{t le fie satele anume); Frin-
ghişeşti şi Dobruşeşti şi lzvorani şi Turb1.ţi şi Ghermăneşti şi Grădiştea şi
Bîrseşti şi Cîrciumari a patra parte şi Băbenii, a pat rea parte şi muntele Gîrbova
şi din Straoşti partea lor şi din Călugăreani partea lor şi Floreaiul şi muntele
Manii şi din ... şi via de la Tirgoviştc şi via de! la podgorie şi 20 de sălaşe
de ţigani şi patru mori la Didrih. Şi aricite sate au păzit morile, cit timp au
fost domneşti, acelea să le pă,;ească şi să Ic dreagă cind se strică; şi vama de la
Prahova jumătate şi via de la Topoloveni, care este domnească.
Iar în zilele Domniei melc să fie volnic D:.imnia mea din orice loc să
aducă şi să pună egumen. Iar după moartea Domniei mele, în zilele oricărui
domn, să nu fie volnic domnul să aşeze pe egumen din alte părţi, nici călugării
să aşeze pe egumen din alte mănăstiri, ci să-şi aşeze egumen dintre fraţii
din mănăstire, pe oricine le va plăcea lor tuturor şi să fie pînă la moartea
lui, să nu fie volnic să-l schimbe din ceasul cind l-au aşezat, pînă ce va muri
36
şi nici să aibă voie să aşeze altul. ~i ;1cele sate mănăstireşti: Frînghişeşti şi
Dobruşcşti şi lzvorani şi Turbaţi şi (ihermăneşti şi Grădiştea şi Bîrseşti şi
Circiumari şi Băbeni şi din Straoşti şi la Călugăreni nici un dregător domnesc
~-ă nu fie volnic să tulbure acele ~atc, nici nimeni să nu ia ceva din cit este
nnitul domnesc; de asemenea clin Yiîle care sînt ale mănăstirii să nu li se
ia YÎnărici, iar birul să-l plătească şi posadă şi oaste să facă.
Acestea toate să fie mănfistirii în veci, de ocină şi de ohabă şi dumne-
zeieştilor călugări de hrană şi spre vqnicft pomenire a sfîntrăposaţilor părinţi
ai Domniei melc, apoi şi Dcmnici melc, pentru că cine s-ar încumeta să-i
îrrricdice chiar şi cn un fir de pftr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie
de la Domnia mea, ca un necredincios şi dlcător şi un batjocoritor al acestei
pcnmci a Domniei mdc.
Blestem pune Domnia mea: <lupă moartea Domniei mele pe cine va
alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii
Domniei melc sau din rudele Domniei mele, sau, pentru păcatele noastre,
din alt neam, dacă \"a cinsti ~i Ya îr.r:oi şi Ya răzi şi va întări aceast;i. poruncă
a Dcmniei mele, pc acela demnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l păzească
şi ~-2.-l împuternicească în Domnia lui. Dacă va batjocori şi va călca şi va
ri'°ipi, pc acela domnul Dumnezeu ~ă-1 ucidă aici cu trupul, iar în veacul
, iitor sufletul ~i'iu şi ~;1 aibă parte de luda şi cu Arie şi cu ceilalţi care au
s·,rigat asupra domnului Dumnezeu, mîntuitorul nostru, isus Hristos: sîngele
lui asupra Ier şi a copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin.
Martorii: mitropolitul Cngrovlahici chir Iosif, după aceea jupan Drage-
mir vornic, jupan Voico Dobriţa, jupan Duca, jupan Cazan al lui Babac,
jupan Stoica al lui Vintilă, jupan "'.\ cagoe al lui Borcea, jupan Dimitru logofăt,
Dcatco stolnic, Bratul spătar, Lal vistier, Ivan paharnic, Neagoe comis.
(Co )ico am scris, octom bric 28, în cetatea Bucureşti, în anul 697 3
(1464), indiction 13.
Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
(Pe verso, în sec. XVII): carte de ocol a mănăstirii.
Dccumenta Romaniae Hislorica. B. Ţara Ro11:â11ească ·,ol. I Editura Academiei R.S.R.,

Bucureşti 1966, p. 217-218
6. 1467 ianuarie 15, B11wreşti. Hrisov prin care Radu cel

Frumos întăreşte mănăstirii Cozia bălţile de la Săpatul
şi gura Ialomiţei, stabilindu-le hotarul în prezenţa unor
martori din Făcăeni, Frăţileşti şi Oraşul de Floci, iar în
locurile de încărcare al peştelui de la Steeanca, Borduşani,
Făcăeni, Vlădeni, Blagodeşti şi Corneni au drept la vamă
doar călugării mănăstirii.
Din mila lui Dumnezeu, Io Radul Voievod şi domn a toată ţara Ungro-
vlahici, fiul lui Vlad mare voievod. Dă Domnia mea această poruncă a Dom-
niei mele sfîntului hram şi sfintului locaş al sfintei şi de viaţă începătoarei
troiţe, mănăstirii de la Cozia şi egumenului şi nastavnicului acelui sfînt locaş,
chir Simon şi tuturor fraţilor care locuiesc întru Hristos în acel sfînt locaş,
37
ca să le fie bălţile şi gîrlele de la Săpatul, drept la Dunăre, d::ir pe apă şi pe
Dunăre în jos, pînă la gura Elovniţei tot pe apă. Pentru că a venit înaintea
Domniei mele egumentul Simon de i-a dat Domnia mea pe slugile Domniei
mele Drăgoi şi Goe din Făcăeni şi Gureş din Frăţileşti şi din Floci, Petre
pîrgarul şi Buduşlov, de li-au dat hotar pe apă, pe unde scrie cartea Dom-
niei mele. De aceea, să le fie de ocină şi de ohabă. Şi oricit este venitul acelor
bălţi şi gîrle, vama din peşte, tot să fie al acelui sfînt locaş. Şi nimeni altul
să nu se amestece, nici pîrcălabii Flocilor, nici brăniştari, nici nimeni altul
dintre boierii şi dintre dregătorii Domniei mele, pentru că cine i-ar împie-
dica şi cu un fir de păr, acela va păţi rău de la Domnia mea.
Şi iarăşi vouă flocenilor, astfel vă vorbeşte Domnia mea, să fie volnici
călugării să-şi aşeze vătafii şi alţi dregători pe la bălţile lor, iar voi să nu aveţi
treabă. Şi oriunde se încarcă carele cu peşte de la bălţile lor sau la Steanca
sau la Borduşani sau la Făcăeni sau la Vlădeani şi la Blagodeşti sau la Cor-
neani, să fie volnici călugării să ia vama şi perperul, iar altul nimeni să nu
se amestece. Şi oricine ar călca această poruncă a Domniei mele, acela va
primi mare rău şi urgie de la Domnia mea, după spusa Domniei mele.
Martorii acestei porunci a Domniei mele: jupan N eag vornic, jupan
Duca, jupan Dragomir al lui Udrişte, jupan Cazan logofăt, jupan Neagoe
al lui Borcea, jupan Stanciul Şoimul vornic mic, Deatco stolnic, Bratul spătar,
Lal vistier, Ivan paharnic, Mircea comis, Stan şi Radul stratomici.
Şi eu, Stan, am scris în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 15, în anul
697 5 ( 1467), indiction 15.
Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
(Pe verso rom.) De la balta Căbălu.
Documenta Romaniae Historica, B. Ţara Româneascd voi. I_ Editura Academiei R.S.R.,

Ilucureşti 1966 p. 221-225
7. 1511 decembrie 27, Tîrgovişte. Hrisov prin care Vlad cel

Tînăr întăreşte mănăstirii Dealu satul Bejeşti ce aparţi
nuse logofătului Staico şi sorei sale Caplea ce o cumpărase
de la Iov din Drăgoeşti în zilele lui Mihnea voevod.
Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-
vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă Domnia mea această
poruncă a Domniei mele a tot cinstitului :;;i sfintului hram a tot sfîntului
părinte al nostru arhiierarh şi făcătorul de minuni şi marelui ierarh Nicolae
din Mira Lichiei şi lăcaşului sfintei mănăstiri numită Deal şi părintelui nostru
egumenului Dionisie şi tuturor fraţilor, care trăiesc în acest sfînt lăcaş, ca să
le fie în stăpînire satul numit Bejeşti, tot, cu tot hotarul şi moara.
Pentru că a fost jumătate veche şi a jupanului Staico logofăt dreaptă
ocină. Iar cealaltă jumătate a cumpărat-o sora Domniei mele jupaniţa Caplea
de la fiii lui Iov din Drăgoeşti, pentru 700 aspri, încă în zilele lui Mihnea
voevod. Iar după aceia, a venit sora Domniei mele jupaniţa Caplea înaintea
Domniei mele, de a dăruit acest mai sus spus şi scris sat Bejeşti, toţi şi cu
moara sa sfintei mănăstiri pentru sufletul jupanului Staico logofăt şi pentru
sufletul fiului lor jupan Pîrvul comis şi pentru sufletul lor pentru ca să fie
38
cinstiţilor şi dumnczccştilor călug[tri dl'. hrană şi de întărire, iar lor să le fie
veşnică pomenire, în veci fără <le sfîrş_it. V • • V •
Pentru aceasta, le-am dat şi Dornma mea, ca sa le fie de ocma

de ş1
ohabă şi de nimeni neatins, în veci.
Martori: jupan Bogdan marc vornic, jupan Danciul mare pîrcălab,
jupan Detco ban, jupan Oancea mare logofăt, jupan Horvat vistier, jupan
Semca spătar, Calotă comis, Stanciu! paharnic, Ivan stolnic, Mareea postelnic.
Şi eu, scriitorul Sin, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna
Decembrie 27 zile, în anul 7020 (1511)
Io Vlad voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Documente privind istoria României. veacul XVI. B. Ţara Românească, voi. I. ( 1.501-1.52.5)
Editura Academiei R.P.R. 19.51 p. 7~ Documenta Romaniae Historica B. Ţara Românească
vot. II. Ed. Academiei R.S.R., Ilucureşti 1972, p. 190
8. 1528 aprilie 21 Tîrgovişte, Hrisov prin care Radu de la

Afumaţi confirmă mănăstirii Argeş balta şi satul Feteşti
ce aparţinuseră lui Albu Rogoz, Badea şi Oneasa dăruite
sau cumpărate de mănăstire, în anii trecuţi.
Io Radul mare voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei şi al Podu-

naviei, fiul marelui şi preabunului şi sfîntului răposatului Io Radul voevod,
am primit din toată inima şi cu bunăvoinţă ca să fim ctitori noi şi ocrotitori
şi înnoitori şi întăritori ai sfîntului şi preacinstitului lăcaş al prea!"fintei,
cinstitei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi
pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, a mănăstirii numită Argeş.
Ca să-i fie la Feteşti partea lui Albul Rogoz toată, pentru că a venit jupan
Albul Rogoz vornic înaintea domniei mele, de a dat şi a dăruit toată partea
lui sfîntului hram mai sus spus, singur, de bunăvoia lui, pentru sufletul său
şi pentru sufletul părintelui său Nanul Rogoz, pentru că părintele său Nanul
şi-a pierdut capul pentru fiul său Albul vornic.
Şi iarăşi să-i fie în Feteşti partea lui Badea toată, pentru că a cumpă
rat-o egumenul Gheorghe şi cu fraţii de la Badea, pentru 1250 aspri.
Şi iarăşi să-i fie la Feteşti din jumătatea satului a patra parte, din
partea lui Oneasa toată, pentru că a cumpărat-o egumenul şi fraţii de la
sfînta mănăstire de la Oneasa, pentru 8000 aspri, de a dăruit-o sfintei mănăstiri.
Şi iarăşi să-i fie balta toată, care este în faţa satului Feteşti, pînă unde
dă în Dunăre şi pe semnele pe care le-a însemnat sluga Domniei mele jupan
Neagoe mare vornic, ca să-i fie sfintei mănăstiri, pentru că a dăruit-o Domnia
mea, ca să-i fie ocină şi ohabă mai sus-numitului hram şi sfintei mănăstiri
şi de nimeni neatins. Şi să fie dumnezeeştilor călugări care trăiesc în ea de
hrană şi de întărire, iar Domniei mele de veşnică pomenire.
Încă şi blestem punem Domnia mea, ca după moartea Domniei mele,
pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor al Ţării Româ-
neşti sau din rodul inimii Domniei mele sau din rudele Domniei mele sau,
după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi
şi va păzi acest hrisov al Domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l
cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în Domnia lui; iar dacă nu va
39
cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări şi nu va păzi acest hrisov al Domniei mele,
şi-l va strica şi-l va dtlca, pe acela domnul Dumnezeu să nu-l cinstească,
să nu-l întărească şi să nu-l păzească în Domnia lui, ci să-i ucidă aci trupul
ci în veacul viitor sufletul lui şi să-i fie potrivnică preacurata maică a lui
Dumnezeu la înfricoşata şi neîndurata judecată unde nu este făţărnicie.
Şi s;"I aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blc.,tematul Arie şi cu ceilalţi ludei,
care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus
Hri;;tos şi au zis, sîngcle lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi
va fi în veci.
lată şi martori: jupan Pirvul mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici
fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Teodor fost logofăt şi jupan
Balaur mare logofăt şi Vîlsan vistier şi Radu! Furcovichiu spătar şi Stoico
paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Dragul şi '.\lihnea mari postelnici.
Ispravnic Drăgan po,telnic.
Şi eu, Pădure care am scris în cetatea de scaun Tirgovişte, luna aprilie
21 zile, în anul 7036 ( 1528).
Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
Docum~nte privind istoria României, B. Ţara '?omâneasd veacu! .YTI, ·101. II ( 1526- 1550),
Editura Academiei R.P.R., Bucureşti. 1951, p. ~2-H
9. 1538 (7046) iulie 16, Tîrgovişte. Hrisov prin care voevodul

Radu Paisie întrLreşte lui Dr:i.;hici spătarnl. Cdrişte vistie-
rul şi vărului l,)r Yintib co;11i„ul mai multe sate printre
ele figurînd şi satul Cetăţelele din judeţul Ialomiţa.
Cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de
Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul şi un-;ul lui Du:nnezeu, Io Radu!
voevod şi domn, fiul preabunului şi Radul vocrnd, dia mila. lui Dumnezeu
şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei,
încă şi al părţilor de peste munţi Amlaşului şi Fă 6 ftraşului herţeg. A bine-
voit Domnia mea cu a sa bunr~voinFt, cu lnminat:'t şi curată inimă a D.Jmniei
mele şi am dăruit Domnia mea acest întrutorul cinstit şi cu frumoasă faţă şi
preacinstitul, care este deasupra tuturor clarurilrJr, acc.;;t el,.: faţă hrisov al
Domniei mele cinstiţilor dregători ai Domniei melc, jupanului Drăghici
spătar şi fratelui său jupan Udrişte marc vi,;ticr şi cu fiii lor, ciţi le va da
Dumnezeu şi cu vărul lor primar, jnran VintpI comis şi cu fiii, ciţi îi va lăsa
Dumnezeu, ca să le fie Mărginenii toţi cu muntele lor l3uceaci şi jiliştea din
câmp de la Sărata şi Filipeştii toţi şi cu muntde lor Florciu şi cu (poiana)
lor de supt vii şi cu dealul viilor şi Bfor.ştii toţi şi cu muntek lor din Floreiu
şi cu poienele Sării şi cu sarea de la '.\iislea şi Breaza to;-ită, cu muntele din
Floreiu şi din Negraşu şi Comarnicul tot, cu tot hotarul, pentru că le este
jumătate din Comarnic veche şi dreaptă ocin:'i, declină şi dobîndită de la
bunicul lor Drăghici vornic, încă în zilde pftrintelui Domniei mele, bătrânu
Radul voevod. Pentru că această mai sus-zisft jum{ttatc din Comarnic a fost
dedină unui om anume l'.iînea şi a dzut ~iînea într-o greşeală faţă de Drăghici
vornic, pentru nişte cai şi a stat să-şi piardă capul. Apoi, cind a văzut Mînea
că-şi va pierde capul, el a căzut în faţa lui Drăghici vornic, de i-a dat mai sus-
zisa jumătate din Comarnic. Iar Drăghici vornic, el i-a iertat capul.
40
Iar cealaltă jumătate din Comarnic, fiii lui Vladul, anume Berivoe co
fraţii săi şi fiii lui Drăgoi, anume Şerban cu fraţii săi şi cu nepoţii săi şi Gudea,
ei au vîndut-o jupanului Drăghici spătar şi jupanului Udrişte mare vistier
încă în zilele lui Vlăduţ voevod, care s-a înnecat. Şi au luat fii lui Vlaicu,
anume Berivoe cu fraţii săi, pe partea lor 1700 aspri şi fii lui Drăgoi, anume
Şerban cu fraţii săi şi cu nepoţii săi, au luat 1700 aspri şi iar Gudea a luat
1700 aspri, cu totul fac 5100 aspri. Apoi Berivoe cu fraţii săi şi Şerban cu
fraţii săi şi cu nepoţii săi şi Gudea, ei au venit la Domnia mea, de au mărtu
risit înaintea Domniei mele, pe sufletele lor, că au vîndut toată această mai
sus-zisă jumătate din Comarnic, toate părţile lor, jupanului Drăghici spătar
şi jupanului Udrişte vistil'r, singuri, de a lor bunăvoie.
Încă şi blestem am pus înaintea Domniei mele că de acum înainte
oricare dintre ei sau după moartea lor, dintre fiii lor, de va încerca cineva
să ridice vreo pîră pentru că au vindut jumătate din Comarnic, unul ca acesta
să fie anatema şi afurisit şi de trei ori blestemat de către 318 părinţi din Nicheia
şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Aşa au întocmit şi au dat singuri, de a lor
bunăvoie.
Şi iară să le fie Secăria toată, cu tot hotarul şi Teşila toată, cu tot ho-
tarul şi Creţeştii de la Argeş jumătate şi Sărata jumătate şi din apă şi din
pădure şi din dealul viilor şi Ruşeţul jumătate şi cu toate braniştile şi cu
jiliştea Vârleţei şi cu Zăvoaiele toate şi Drăghiceştii toţi şi cu Muşăţelul tot
şi cu Bcrtrştii toţi şi Căşcioarele toate cu braniştele şi cu tot hotarul şi cu
ocina lui din baltă, mai jo:; de Floci, din cornul Ialomiţei până în Noian şi
peste Pricop şi Pricopul şi Cornenii toţi cu viile şi cu morile şi cu tot hotarul
şi Stoichiţa jumătate şi cu morile şi Cetăţelele toate şi Tătarul tot, cu tot
hotarul, din hotarul care este lângă Lata, pe valea Sărăţii, până în hotarul
Vladului, pe drumul Tătarului până în Tătarul şi de la Tătarul, pe drumul
din miez, iarăşi până în hotarul care este lângă Lata şi Spătaniţa toată.
Şi iară să le fie Viişoara jumătate şi Tiha jumătate şi din apă şi din
pădure şi de pretutindeni, pentru că le-au fost vechi şi drepte ocine, dedine,
de la bunicul lor Backa vornic, ci au fost pierdute de Bădica ce s-a ridicat
domn. Apoi Drăghici spătar şi udrişte vistier, au căpătat de la Domnia mea,
cu dreaptă şi credincioasă slujbă.
Şi a ţiganii, anume: )lanea cu copiii săi şi Bizina cu copiii săi şi Pilitul
cu copiii săi şi Zăbavă cu copiii săi şi Gudlea cu copiii săi şi Nan cu copiii săi
şi Ricea cu copiii săi şi Golcca cu copiii săi şi Cioban cu copiii săi şi Fuga cu
copiii săi şi Oancea cu copiii săi şi Nan cu copiii săi şi Dega cu copiii săi şi
Neniu cu copiii săi şi Tatuţea cu copiii sfti şi Costea cu copiii săi şi Codreşan
cu copiii săi şi J oica cu copiii săi şi Paul cu copiii săi şi Ban cu copiii săi
şi Radul cu copiii săi şi Badea cu copiii săi şi Manea cu copiii săi şi Nan
cu copii săi şi ... 1 cu copiii săi şi ~Iândrea cu copiii săi şi Pri ba cu copiii
săi şi Vlaicu cu copiii săi şi Gomoiu cu copiii săi şi Poncea cu copiii săi şi
Coacea ct:. copiii săi şi Popa cu copiii săi şi Golcea cu copiii săi şi Bulfa cu
copiii săi şi Ţintea cu copiii săi şi Cârstoie cu copiii săi şi Baican cu copiii săi
şi Ciclea cu copiii s[ti şi Badea cu copiii săi şi Stoica cu copiii săi şi Glavu
cu copiii săi, Mâlmac (cu copiii) săi şi Pologa cu copiii săi şi Costea cu fraţii
săi Hrusan şi Radul şi )larin, cu copiii săi şi Stoicos cu copiii săi şi Râpa
cu copiii săi şi Muşatu cu copiii săi şi Forneş cu copiii săi şi Drângă cu copiii
săi şi Slăveiu cu copiii săi şi Duma cu copiii săi ... 1 şi Gudlişor cu copiii săi
41
şi Stuba cu copiii săi şi Zăboga cu copiii săi şi Dadul cu copiii săi şi Porcea
cu copiii săi şi Gogonea cu copiii săi şi Cornea şi Tatul şi Drăghici şi Stoican
şi Boban ... 1 şi Costea cu copiii săi şi Rad ul cu copiii săi şi Nistor cu copiii
săi. .. 1 şi lanul cu copiii săi şi Nan cu copiii săi şi Cornea cu copiii săi ... 1
cu copiii săi şi Hr .... 1 cu copiii săi ... 1 Buga cu copiii săi şi Sacul
cu copiii săi şi Frăţilă cu copiii săi şi Buceaciu cu copiii săi şi Bila c:u
copiii şi Câr ... 1 cu copiii săi şi Mărincu cu copiii săi şi Niculae ... 1 Lelea
cu copilul său şi ... 1 cu fiicele sale şi Daina şi Malea şi Bo ... 1 cu copilul
şi ... 1 ulică, pentru că le sunt drepte ocine şi sate şi a ţigani, dedine ale ju-
panului Drăghici spătar şi ale lui Udrişte mare vistier şi dobândite de buni-
cul lor Drăghici vornic. Iar vărul său primar Vintilă comis din satele mai sus
scrise ... 1 ce sunt de moştenire, el să aibă jumătate ... 1 Drăghici vornic
şi cu aţiganii mai sus-scrişi, Vintilă comis să nu aibă cu ei nimic.
Şi după aceia, oricărui dintre noi i se va întîmpla mai înainte moarte
(şi nu va rămîne de la ei) nici fiu, nici fiică, iar la ei prădalică .c;ă nu fie, ci să
fie celor rămaşi după ei şi satele şi a ţiganii şi toate averile lui şi ... 1 din ... 1
lor şi satele şi a ţiganii lor mai sus-scrişi să fie lui ... 1 va fi dintru fetele
lui Drăghici vornic apoi ale lui jupan Drăghici spătar şi ale lui jupan Cdrişte
vistier ... 1 au lăsat ... 1 Domnia mea, cine se va alege dintre fiii lor sau
dintre nepoţii lor sau dintre strănepoţii lor, care vor vrea ... 1 să dea şi să.
aşeze alţi oameni străini, din alt neam pe averile lui mai sus-scrise ... 1
iar alţii care se vor alege din (neamul lui) iar ei să fie volnici să nu-i dea
lui averile, ci acela care va voi să închine altuia din neam străin să nu aşeze
oameni străini peste (ocinele) şi aţiganii mai sus-scrişi, fiindcă le sunt lor
vechi şi drepte ocine şi sate şi aţigani, dedine.
De aceia, le-am dat lor şi Domnia mea, ca să le fie lor şi fiilor lor şi
nepoţilor şi strănepoţilor lor de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca
Domniei mele.
Iată şi blestem am pus Domnia mea pe cine va alege domnul Dumnezeu
după moartea Domniei mele să fie domn a Ţării Româneşti, din rodul inimii
Domniei mele sau din ruda Domniei mele sau, după păcatele noastre din
alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al Domniei mele,
pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească
în Domnia lui: iar dacă va călca şi va risipi şi va batjocori, aceluia domnul
Dumnezeu să-i ucidă aici trupul lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Şi
să aibă parte ... 1 cu I uda şi cu Arie şi cu acei I udei, care au strigat asupra
domnului Dumnezeu ~i mântuitorului noastru Iisus Hristos şi au spus
((ia-l, ia-l)) şi răstigneşte-l sângele lui asupra noastră şi asupra copiilor
(noştri))), amin.
Iară martori pune Domnia mea: jupan Şerban mare ban al Craiovei
şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicu mare
logofăt şi jupan Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Dragul
stolnic şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea lzvoranul mare postelnic.
Ispravnic Vintilă vornic.
1 locuri albe în text.
42
Şi eu, Nan diac, (care am sens lT1 cetatea de scaun Tîrgovişte, luna
Iulie 16 zile şi dela Adam în anul) curgător 7046 (1538).
Io Radul voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Documente privind istoria Româ11iei veacul ATI IJ. Ţara Româneascd, voi. II (1526-1550).
Edit. Academiei R.P.R., Bucnrcşti 1951, p. 248-251.
10. 1545 septembrie 1.1, Bucureşti. Hrisov prin care Mircea

Ciobanul întăreşte lui Stan şi feciorilor săi mai multe moşii
printre care figurează şi moşia Gîrbovilor
Cu mila lui Dumnezeu, creştinul Mircea vodă, domn a toată Ţara

Românească, feciorul marelui şi preabunului Radu vodă. Dat-au dumnealui
această poruncă a dumnisale lui Stan cu feciorii lui, ca să aibă moşia la So-
reşti, din moşiia Stancăi a treia parte, pentru că o au cumpărat drept un cal
şi drept 200 de aspri.
Şi iară să aibă Dragoe cu feciorii lui moşie la Soreşti, din moşiia lui
Cărlig, a treia parte, pentru că o au cumpărat drept 2 boi şi drept 200 de aspri.
Şi iar să aibă Budul şi cu fie-sa Stanca moşie la Gîrbovi şi la Frăsinet
ale lor părţi, oricîtă se va alege, pentru că iaste a lor bătrînă şi dreaptă moşie
şi de baştină.
Iar după aceia, au venit Budul înaintea Domnii-sale de s-au înfrăţit
cu fie-sa Stanca pe ale lor moşii ce sunt mai sus-zise şi peste toate ale lor
ocine, ca după moartea lui nimeni nici un amestec să nu aibă, ci toate să fie
ale fie-sa ce e mai sus-zisă.
Şi iar Budul să fie slobod şi în pace de Manea vornicul, pentru că s-au
plătit moşiia lui cu 350 de aspri de către Manea vornicul. Şi dumnisale i-au
dăruit cal.
Pentru aceia, au dat şi Domniia sa, ca să fie acele moşii ale lor ohabnice
şi stătătoare ale lor, feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimene
să nu să clătească, după zisa Domnii sale.
Şi mărturii au pus Domniia sa pe: jupan Vintil mare vornic şi jupan
Radul mare logofăt şi Conda vistier şi Barbul spătar şi Gheorghe comisul
şi Şteful stolnicul şi Badea paharnicul şi Pană postelnicul. Şi (ispravnic)
Radul mare logofăt.
O au scris în scaun, în Bucureşti, Septembrie 14 zile, leat 7054 ( 1545).
Documente privind istoria României, B. Ţara Româneascd veacul XV I. vol. I I ( 1526- 1550).
Editura Academiei R.P.R., Bucureşti 1951, p. 330-331.
11. 1571 (7079) martie 20, Bucureşti. Hrisov prin care Alexandru
Mircea întăreşte vătafului Zlate trei sate (printre care
figurează şi Bora) şi a treia parte din ţiganii aflaţi aici
în urma unor judecăţi.
Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată ţara
Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voevod, fiul lui Mihnea
43
voevod. Dă domnia mea această poruncă a Domniei melc lui Zlatc ,·ătah,
ca să-i fie satul Tămbureştii, ce se cheamă partea Cojccului, a treia parte şi
satul Comişani a treia parte şi satul Cojeştii a treia (parte) şi satul Buora
a treia parte, din aţigani a treia parte, pentru că i-au fost wchi şi drepte
ocine şi dedine.
Iar după aceia Zlate, el a venit înaintea Domniei mele, imprcunii cu
nepoţii săi, anume Erina şi Badea, de au făcut întocmire ca să ţină şi unchiul
lor Zlate satul Buora, pentru satul Cojeşti, iar nepoţii lui Zlate, anume Erina
şi Badea, ei să ţină satul Cojeşfr, pentru satul Buora. Şi aşa s-au întocmit
şi au făcut schimb, Zlate singur, cu limba lui şi împreună cu nepoţii <'ti,
de a lor bunăvoie, dinaintea Domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilc•r
dregători ai Domniei melc.
Iar după aceia Zlate, el a avut pîră încă în zilele răposatului Pctraşco
voevod, cu nepotul Badea, tatăl Erinei şi a_l lui Badea. Şi aşa au pîrît Zlatc
că a avut şi el frăţie peste aceste sate şi aţigani mai sus-zişi. Şi întru aceasta,
răposatul Petraşco voevod a judecat, după dreptate şi după lege şi cu toţi
cinstiţii dregători ai Domniei lui. Şi a dat Domnia lui, lui 13adca lege, 12
boieri şi a adus Badea aceşti 12 boieri, la zi şi la soroc şi a jurat cu ci şi
înaintea lui Petraşco voevod, că n-a avut Zlate frăţie nicidecum, peste aceste
mai sus-zise ocine şi Aţigani.
Şi după aceia, Zlate încă n-a vrut să se lase, ci a venit de s-a pîrît în
faţă înaintea Domniei mele, împreună cu nepoţii săi Erina şi Badea. Şi aşa
a pîrit Zlate, că a avut şi el frăţie peste aceste sate şi aţigani mai sus-zişi.
Şi întru aceasta, Domnia mea am cercetat rîndul, după dreptate şi după
lege şi cu toţi dregătorii Domniei mele. Şi am dat Domnia mea lui Zlatc
lege, 24 boieri, peste legea lui Badea, tat[Ll Erinei şi al lui Badea. Şi a adus Badea
aceşti 24 boieri, la zi şi la soroc şi au jurat înaintea Domniei melc, pc sufle-
tele lor, că a avut Zlate, peste aceste sate şi aţigani, a treia (parte). Şi a
luat Domnia mea boii acelor 12 boieri 1 •
Pentru aceasta, am dat şi Domnia mea lui Zlate şi cu fiii săi, ca să le
fie ocină şi ohabă şi fiilor săi şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni
neclintit, după porunca Domniei mele.
Iată dar şi martori punem Domnia mea: jupan Dragomir mare vornic
şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru ,·isticr şi Badea stolnic
ijli Gtmţca paharnic ~i jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic DragomiT
mare vornic.
Am scris luna Martie 20 zile; eu Grozav, am ~cris în cetatea de scaun
Bucureşti şi de la Adam cursul, în anul 7079 ( 1571)
Io Alexandru voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Docume11te pritoind istoria României veacul XV I B. Ţara Româneagă voi. I 1· ( 1571- 1580)
Edit. Academiei R.P.R. 1952 p. 7-8
1 pasajul ((a luat . . . . . . . . 12 boieri)), lipsă text .
44
12 1J77 (7085) ianuarie JO, Bucureşti. Hrisov prin care Alexan-
dru :'.\fircea confirmCt marelui vornic Ivaşcu şi nepotului
său postelnicul Albu mai multe sate (printre care figurează
şi Bora) şi părţi din sate.
în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos

iubitorul şi singur stăpânitorul şi de Dumnezeu unsul, Io Alexandru voevod
fiul marelui şi preabunului :.Iircca voevod, fiul lui Mihnea voevod, din mila
lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată
ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgă
raşului herţeg. Am binevoit Domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu cinstita
şi luminata inimă a Domniei mele, ca să preslăvesc (pe Dumnezeu) care
m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfint răposaţilor părinţi ai
Domniei mele.
Iată am dăruit Domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi
preacinstit hrisov de faţă al Domniei mele, (care) este deasupra tuturor
cinstitelor daruri, cinstitului dregător şi primului sfetnic al Domniei mele,
jupan Ivaşco mare vornic şi jupaaiţei lui, Elina, ca să le fie averile lor şi sate
şi a ţigani ce vor avea de moştenire şi de cumpărare şi de zestre de la jupaniţa
Elin:i mai sus-zi~ă, pentru c[t le sunt vechi şi drPpte averi şi ocine de moştenire.
Iar apoi, din vremea în care m-au lovit pe Domnia mea Ioan voevod
cu moldovenii la Focşani cu înşelăciune, cînd a voit fratele Domniei mele
Io Petru vocvod, să intre să fie domn în ţara Moldovei, atunci am văzut
Domnia mea iubirea tuturor boierilor şi vitejilor Domniei mele, d au fost
la nevoie Domniei melc. Astfel, mai mare iubire decît cinstitul dregător al
Domniei melc mai sus-zis jupan Ivaşco mare vornic şi decît fratele lui, cinsti-
tul dregător al Domniei melc jupan Albul mare clucer, niciunul nu a arătat;
şi au fost foarte bucuroşi să-şi pună capetele lor pentru capul Domniei mele.
Şi dacă nu s-ar fi întors ei atunci înapoi în oastea moldovenilor cu lăncile,
de au apărat capul Dom,1iei mele, iar capul Domniei mele ar fi căzut. Astfel
cinstitul dregător al Domniei melc jupan lvaşco mare vornic a scăpat din
luptă rănit, iar cinstitul dregător al Domniei melc, jupan Albul mare clucer,
el şi-a pus capul acolo la vadul numit Rămna, lîngă satul Jiliştea, pentru
capul Domniei mele, cum singur Dumnezeu e martor şi adevereşte.
Iar din vremea din care a picrit dregătorul Domniei mele jupan Albul
mare clucer şi după trecerea lui din viaţă, fratele lui, cinstitul dregător al
Domniei mele Ivaşco mare vornic şi jupaniţa lui, Elina ... 1 boierul Domniei
melc-, jupan Albul postelnic, fiul dregătorului Domniei mele, jupan Albul
marc clucer, ca să fie ... 1 la toate averile lor şi sate şi aţigani şi agoni-
seală şi averea lor ce au ei din tinereţe pînă la bă.trîneţe şi nici un om după
moartea lor amestec să nu aibri cu bucatele lor şi cu averea lor, afară numai
de fii lor şi de nepotul lor de frate, boierul Domniei mele, jupan Albul postelnic,
fiul dregătorului Domniei mele jupan Albul mare clucer. Aşa au întocmit
ei cu sufletele lor dinaintea Domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor şi
a curţii Domniei mele.
încă şi blestem a pus cinstitul dregător al Domniei mele jupan Ivaşco
mare vomic şi jupaniţa lui, Elina: după moartea lor, cine va strica această
întocmire a lor sau din fiii lor sau din rudele lor sau din alt neam, să fie bleste-
-15
mat de 318 părinţi de la Nicheia şi de cei 12 apostoli de frunte, pe care i-a
ales domnul să judece toate popoarele la vremea cea de pe urmă, la înfrico-
şata judecată.
Însă să se ştie: satul anume Goleştii cu tot hotarul şi Băltenii cu tot
hotarul, Vierăşul cu tot hotarul şi Mărăcinf'nii cu tot hotarul şi din Slănic
două părţi, de pe Vosluc şi din Dobroeşti părţile lor, cit vor avea şi din Izvo-
rani, oricit vor (avea) de cumpărătură şi din Viţicheşti jumătate şi din Cră
ceni partea Borcii toată, oricit se alege şi cu Borcea cea Mare şi Purcărenii
cu tot hotarul şi Ghimpaţii cu tot hotarul şi din Oreşti partea lui Cârstea
vistier toată, oricit se va alege ... 1 şi Căpăţănenii cu tot hotarul şi din balta
Bistreţului jumătate şi Bora cu tot hotarul şi din Sărata, din partea lui Udrişte
jumătate şi Untenii cu tot hotarul şi din Creţeşti partea lui Udriştc toată,
oricît va avea din cumpărătură şi Grecenii de lîngă Bucureşti cu tot hotarul
şi din Văcăreşti partea lui Iavul, oricît se va alege de pretutindeni şi Zemni-
ţele jumătate, partea lui \'ărjoghe toată, oricît se va alege şi din Jigorani
cit a cumpărat jupaniţa Anca toată şi Sfârceştii jumătate şi cu morile şi
cu via şi cu livezile şi încă partea lui Ţintea toată, pentru că a cumpărat
jupan Ivaşco mare vornic de la Pârvul, fiul lui Ţintea, pentru 5000 aspri
gata şi pentru un cal bun înşeuat şi înfrînat. Şi din Dragomireşti partea lui
Şărban ban şi a lui Diicul toată şi partea lui ~lande toată, pentru că a cum-
părat jupan Ivaşco mare vornic de la Dragomir, fiul lui ~lande, pentru 3000
aspri gata şi cu un cal bun înşeuat şi înfrîuat.
Pentru aceasta, am dat şi Domnia mea şi fiilor cinstitului dregător
al Domniei mele, jupan lvaşco mare vomic, ciţi îi va da dumnezeu şi boieru-
lui Domniei mele jupan Albu postelnic, fiul dregătorului Domniei mele, jupan
Albul mare clucer, ca să le fie acele mai sus-zise sate şi aţigani şi avere şi
de moştenire şi de ze.,;tre de la jupaniţa Elena mai sus-zisă, ocine şi dedine,
lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa
Domniei mele.
Încă şi blestem am pus Domnia mea: pe cine alege domnul Dumnezeu
după trecerea Domniei mele să fie stăpîn al Ţării Româneşti sau din rodul
Domniei mele sau din rudele Domniei mele sau, după păcatele noastre, din
alt neam, dacă va cinsti şi va întări acest hrisov al Domniei mele ... 1 şi
va călca şi va strica şi va batjocori acest hrisov al Domniei mele, pc acela
domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l batjocorească, iar dacă nu va cinsti,
să-i ucidă aici trupul lui, iar în veacul viitor sufletul lui şi să aibă parte cu
Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi necredincioşi Iudei care au strigat asupra lui
Dumnezeu şi mîntuitorului nostru, Iisus Hristos ((ia-l, ia-l răstigneşte-l)),
sîngele lui asupra lor şi asupra fiilor lor, cum este şi va fi în veci.
Iată şi martori am pus Domnia mea: jupan ... 1 mare ban al Craiovei
şi jupan Dragomir fost mare vomic şi jupan Pană mare logofăt şi jupan Stan
mare spătar şi jupan Mitrea mare ... 1 şi jupan Gonţea mare paharnic şi
jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic K eagoe mare logofăt.
1 loc alb în text.
46
, Şi am scris în minunata cetate, în Bucureşti, în luna ianuarie 30 zile,
anul 7085 (1577).
Documente privind istoria României veacul XF I scria B. Ţara Româneascd, voi. IV ( 1571- 158~.
Edit. Academiei R.P.R. Bucureşti 1952, p. 250-252.
13. 1579 septembrie 9, Tîrgovişte, Hrisov prin care Mihnea

Turcitul confirmă. Voică.i şi fiilor săi o moşie la Stoeneşti
ce aparţinuse lui Dan şi Fiera din Crăsani în urma unui
schimb.
Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată Ţara Ungro-
vlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dă Domnia mea
această poruncă a Domniei mele jupaniţei Voica şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu
îi va da ca să-i fie ocină în Stoeneştii din Prahova, partea mătuşii sale Salo-
mia monahia, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din moară şi de pretu-
tindeni, oricît se va alege.
Pentru că această ocină a fost de moştenire a monahiei Salomia. Iar
după aceia, cînd s-a întîmplat moartea Salomiei monahia, iar ea a dat par-
tea ei de ocină din Stoeneşti, toată, nepoţilor ei de frate, anume Dan şi Fiera,
ca sft-i fie de pomană.
Iar după acela, Dan şi Fiera din Crăsani, ei au schimbat această mai
sm;-zisă ocină cu Stan logofăt din Stoeneşti, de au dat Dan şi Fiera ocina lor
din Stoeneşti unchiului lor Stan logofăt, iar Stan logofăt, el a dat ocina lui
din Crăsani nepoţilor săi Stan şi Fiera. Şi au schimbat de a lor bunăvoie.
Iar după aceia, Stan logofăt, cînd a fost la moartea lui, copii din timpul
lui n-a avut, ci a dat partea lui de ocină din Stoeneşti toată, surorii sale,
jupaniţei Voica, ca să-i fie pomană, iar altul nimeni amestec să nu aibă cu
această mai sus-zisă ocină.
Iar după moartea lui Stan logofăt, jupaniţa Voica a avut pîră înaintea
Domniei mele cu jupaniţa Stanca din Fiiani, mama lui Berivoi logofăt. Şi
aşa pîra jupaniţa Stanca că n-a dat monahia Salomiea partea ei de ocină
din Stoeneşti nepoţilor săi Dan şi Fiera, ci a dat fiului ei Berivoi logofăt.
lară întru aceasta, Domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate
şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai Domniei mele şi am dat Domnia
mea jupaniţei Voica să aducă doi megieşi, să mărturisească înaintea Domniei
mele că a dat monahia Salomia această ocină lui Dan şi lui Fiera. Şi aşa a
mărturisit jupaniţa Voica cu acei 2 megiaşi, anume jupaniţa Neacşa şi popa
Mitrea din Cioceni, înaintea Domniei mele, că n-a dat Salomia ocina ei lui
Berivoi logofăt, ci a dat-o lui Dan şi lui Fiera. Şi a rămas mama lui Berivoi
logofăt, jupaniţa Stanca, de lege dinaintea Domniei mele.
Iată şi martori am pus Domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi
jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Harvat
stolnic şi Stan comis şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic Mitrea
mare vornic.
47
Şi eu, Bogdan, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna septembrie
9 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7088 <1579).
Io Mihnea voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Do~mente p,-ivind isto,-ia României. B. Ţa,-a Româneascd veacul XV I, voi. IV. ( 1.57 I- 1.580)
Editura Academiei R.P.R. Bucureşti, 19.51, p. i 19--120
14. 1588 noiembrie 10, Bucureşti. Hrisov prin care Mihnea

Turcitul întăreşte mănăstirii Snagov mai multe sate printre
care şi Perieţi ce aparţinuse lui Radu postelnicul.
Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată Ţara Cngro-
vlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dă Domnia mea
această poruncă a Domniei mele sfintei, dumnezeeşti mănăstiri numite Snagov,
unde este hramul văvideniei preasfintei stăpînei noastre născătoare de
Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, ca să-i fie satele Dă.lbanul şi Periaţii
şi Petrea, partea lui Radul postelnic şi 10 sălaşe de aţigani, pentru că i-a dat
însuşi Radul postelnic la moartea lui aceste mai sus spuse sate şi Aţigani,
i-a închinat la sfînta mănăstire, ca să-i fie lui pomană în veci. Şi iarăşi a dat
mamei lui, jupaniţa Elina, partea lui din Boldeşti şi 2 sălaşe de Aţigani,
ca să-l pomenească. Iar după moartea ei, iarăşi să fie aceste mai sus spuse
averi la sfînta mănăstire, ca să le fie pomană lor în veci.
Şi a pus şi blestem: după moartea lui, cine se va ispiti să strice această
întocmire a lui, să fie blestemat de 318 părinţi care sunt în Nicheia.
Pentru aceasta, am dat şi Domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie
aceste mai sus spuse sate şi aţigani de ohabă, în veci.
Şi am pus Domnia mea şi martori: jupan Chesar mare vornic şi jupan
Dumitru mare logofăt şi Pătru spătar şi Miroslav Yistier şi Radul comis şi
Vintilă stolnic şi Vladul paharnic şi jupan Iane marc postelnic. Ispravnic
Miroslav mare vistier.
Am scris eu, Vîlcul, în cetatea de scaun Bucurcsti, luna noembrie 10
zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7097 <1588)'
Io Mihnea voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Documente privind isto,-ia României, B. Ţara Româ,uascd veacul X I· I vei. V ( 158 I - 1590)·
Edit. Academiei R.P.R. Bucureşti 1952 p. JR I
15. 1594 (7102) iunie 18, Bucureşti. Hrisov prin care voerndul
Mihai Viteazul întăreşte vătafului ~icula ~i fiilor săi o
moşie la Tătarul şi o ţigancă ce aparţinuse lui Dragomir
fiul lui Zlate din Bora, martori fiind doi locuitori din
Ţăndărei şi Oraşul de Floci
Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domn a toată ţara Ungro-
vlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voernd. Dă Domnia mea
această poruncă a Domniei mele, slugii Domniei mele, lui Nicula vătah cu
48
cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca sii-i fie ocină la Tătariul, partea Bolească
fiii lui,
toată, de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat sluga Domniei mele Necula
vătah această. ocină de la megieşii Cojoceştilor, pentru 22 OOO aspri gata.
Şi iar a cumpărat sluga Domniei mele Necula vătah ocină la Tătariu, par-
tea Grozească toată, pentru 22 OOO (aspri). Insă să se ştie hotarul acestei
ocine: din lungul ocinei, din două, de la hotarul Ialomiţei, pînă la apa
Călmăţuiului. ·
Dar după aceia, a avut piră sluga Domniei mele Necula vătah înaintea
Domniei mele cu megiaşii Cojoceştilor. Şi aşa pirau megiaşii Cojoceştilor
înaintea Domniei mele pe sluga domniei mele Necula vătah că n-au vindut
părţile lor toate, ci au vindut fără 50 de stînjeni, că acei 50 de stînjeni i-au
vîndut altor oameni, anume Vladul Cramă din Gilma, încă dinainte vreme.
Iar la aceasta Domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu cu toţi cinstiţii dregători ai Domniei mele. Şi am văzut
Domnia mea şi cartea lui Mihnea vocvod de cumpărătură, cum a cumpărat
sluga Domniei mele Necula vătah toată ocina Cojoceştilor. Şi am citit Domnia
mea şi cartea lui Ştefan voevod de rămas. Astfel, Domnia mea am dat megia-
şilor Cojoceşti lege, 12 boieri, să jure că n-au vândut acei 50 de stînjeni mai
sus-zişi lui Necula vătah. Iar megiaşii Cojoceşti, ei nicicum nu au voit să se
apuce de lege, ci au rămas de lege din divanul Domniei mele.
Şi iar a cumpărat sluga Domniei mele Necula vătah un vad de moară
în satul Cojoceşti, la apa Călmăţuiului, în două maluri şi cu loc de grădină,
dela Dumitru şi dela fiii săi, Barbul şi Jitian şi cu cumnaţii săi Belea şi Voica
şi Chera, pentru 1450 (aspri). Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-zişi de a lor
bunăvoie cu ştirea megieşilor şi din sus şi din jos. Şi martori oameni buni,
bătrini şi dinaintea popilor din Scrofeni: popa Roşiul şi popa Stroe şi popa
Stanciul şi Neagoe şi din Gîrbovi, Milea şi din Oraşul de Floci, Constantin,
fiul lui Hodea şi din Dudeşti, Luca şi Oprea logofeţi şi din Ţăndărei, Gonţea,
fiul lui Voica şi din Un ten i, Grozav.
Iar după aceia, sluga Domniei melc Necula vătah a avut pîră înaintea
Domniei mele cu Dumitru şi cu fiii lui, Barbul şi Jitian şi cu cumnaţii săi
Belea şi Voica şi Chera. Şi aşa pîrau Dumitru şi fiii lui, Barbu} şi Jitian şi cu
cumnaţii săi Belea şi Voica şi Chera pc sluga Domniei melc. Necula vătah,
înaintea Domniei melc, că n-au vîndut acest vad de moară şi cu loc de gră
dină mai sus-zis, pentru 1450 aspri, ci l-au vindut numai pentru 1000. Iar
la aceasta, Domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu şi am dat Domnia mea lui Dumitru şi cu fiii lui, Barbul
şi Jitian şi cumnaţii săi Belea şi Voica şi Chera, lege, 6 boieri, să jure că n-au
vindut acel vad şi cu loc de grădină, pentru 1450 aspri. Iar Dumitru şi cu
fiii lui, Barbul şi Jitian şi cu cumnaţii săi Belea şi Voica şi Cherea, nicicum
nu au voit să se apuce de lege şi au rămas <le lege dinaintea Domniei mele.
Şi iar a cumpărat sluga Domniei mele :'.\ecula vătah, o aţigancă, anume
Stana, de la cinstitul dregător al DomniL·i mele, jupan Mitrea mare vornic,
încă în zilele lui Mihnea voevod, pentru un cal bun roş 1 alergător, preţul
lui aspri 1000. Şi astfel a ţiganca a închinat-o Dragomir, fiul lui Zlate de la
Boora, pentru mare şi grea nevoie. Însă aşa pîra Dragomir, fiul lui Zlate
pe sluga Domniei mele :Kecula vătah, înaintea Domniei mele, că n-a cumpărat
acea ţigancă mai sus-zisă, Stana de la cinstitul dregător al De-runici mele mai
49
sus-zis .. Iar la aceasta, Domnia mea am cercetat şi am juderat, dup:-i dreptate
şi după legea lui Dumnezeu. Iar Oomnia mea am dat lui Dragomir, fiul lui
Zlate, lege, să jure că n-a dat acea ţigancă mai sus-zisă cinstitului dregător al
Domniei mele mai sus-zis, de a lui bunăvoie pentru mare nevoie. Iar Dragomir,
fiul lui Zlate, n-a voit nicicum să se apuce de lege, ci a răma~ de lege înain-
tea Domniei mele. Şi am văzut Domnia mea şi cartea lui l\Iihnea rnevod de
cumpărătură.
Şi iar au cumpărat sluga Domniei mele, ~ecula vătah un aţigan, anume
Stoica şi cu ţiganca anume .... 2 şi cu copii săi de la boierul Domniei
mele jupan Pătru fost mare spătar pentru un cal murg bun, dobrogean
cu 500 aspri. Şi iar a cumpărat sluga Domniei mele, Necnla vătah, un aţi
gan, anume Ivan şi cu ţiganca, anume Neacşa şi cu copii săi, de la Pictrea din
Bîleşti, pentru 4000 aspri gata şi pentru un cal bun. Şi iar a cumpărat sluga
Domniei mele Necula vătah o ţigancă, anume Costanda şi cu fiul ei, anume
Costea, de la Dragomir din Balomireşti, pentru 1800 aspri ... 3 de 1375 stînjeni,
cite 90 aspri.
Şi iar a cumpărat sluga Domniei mele, Necula vătah, un loc cu pădure la
lvăneşti. în pădurea lvăneştilor, loc cu lemne, numai fără ocina din cîmp, de
la Barbu! cel mic şi de la fratele său, toate părţile lor de la munte, pentru 900
aspri. Şi au vindut aceşti oameni mai sus-scrişi ocina lor de a lor bunăvoie
şi cu ştirea tuturor megieşilor şi din sus şi din ios de pretutindeni şi dinaintea
Domniei mele.
Pentru aceasta, am dat şi Domnia mea slugii Domniei mele, Necula
vătaf, ca să-i fie ocina şi a ţiganii mai sus-zişi de ohabă, lui şi cu fiii lui şi
nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, dup{t porunca Domniei rr ele.
la tă dar şi martori am pus Domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi
jupan Andre; mare logofăt ş' Dumitrache spătar şi Pangraţie vistier şi Pană
comis şi Manta paharnic şi Sârbul stolnic şi jupan Coci mare postelnic. Isprav-
nic Mitrea mare vornic.
Scris în luna iunie 18 zile. Şi am scris eu, larciul logofăt în cetatea de
scaun Bucureşti, iar de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7102 <<l 594 •
Io Mihail voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Du mente privind istoria României veacul X V I volt1mul V I (1591 -1600) Seria D. Ţara
Românească. Editura Academiei R.P.R. Bucureşti 19.'.iJ, p. IJ 1- IJJ.
1596 aprilie 23, Dobroţei. Adeverinţă dată de locuitori

16. satului Dobroţei pentru o suprafaţă de moşie dată zestre din
Cireaşco fiicei sale Stanca martori fiind Marcu din Gîrbovi
şi Ştefan cu fraţii săi din Urziceni 3
Adeverinţa megiiaşilor din Dobroţei cum cr1 au avut Cireşco (moşie)

în Dobroţei s(tîn)j(eni) 10 şi au dat-o de zestre fie-sii Stancăi.
1 roş, aşa în orig.

1 loc gol în text.
3 loc gol în text.
50
Adecă să se ştie pentru nişte moşie a lui Cireşco din Pupezeni, cum
să se ştie că o au dat zestre fic-sii Stancăi, fămeia lui Dobroslav, feciorul
Standului Strezoiul din Dobroţci; şi moşiia aceasta iaste în Pobroţei dă
Jos, stînjăni 10.
Dar iată că veni aice, la sat la Dobroţei, Ion feciorul Cărstei, nepotu
lui Cireşco din Pupezeni, de au întrebat megieşii: avut-au Cireşco moşie în
Dobroţei, au ba; iar megiaşii au mărturisit cum au avut Cireşco stînjeni de
moşie zece, din partea lui Stoian, din Codrul Frăţilesc, din hotar pînă în hotar.
Iar de va veni roaba de la Tătari, Cărstina, fata Stancăi, ce scrie mai sus ... 1
Şi mărturie au fost mulţi oameni buni, anume uncheş Marco din Gubovii
dă Jos şi Tudoran ceauş de acolo şi uncheaşul Stan Obeală din Dobroţe şi
fiul lui, Radul şi Druja şi Gago, fiul lui Stanciul Strezoiul de acolo şi Ştefan
şi fraţii din Urziceni.
Şi am scris eu, popa Vintilă din ~1ihăeşti, aprilie 23 zile văleat, 7104
(1596).
Marco mărturie
Tudoran ceauş mărturie Rad(u) martor
Stan mart( or) Druja mărturie
Chiriţă dasc(ăl) slov(enesc) am scris Gagul mărturie
Am protocolit: Fost al treilea logo(f)ăt
Documente privind istoria României. B. Ţara Românească, veacul XVI (1591-1600) voi. VI,
Editura Academiei R.P.R., Ilucurcşti, 1953, p. 209-210.
17. 7605 octombrie 75, Act de împăcare încheiat în faţa pîr-

garilor din Oraşul de Floci între nişte locuitori din oraş
pentru drepturile asupra unor moşii avute în Vlădeni.
Adică Radul judeţul cu 12 pîrgari din varoş Floci scris-am cartea

noastră cum au venit Enache cu verii lui, cu Andonie şi cu Iorga, de s-au
pîrît şi apoi i-am împăcat de bunăvoia lor, pentru nişte moşie şi ocini ce au
avut la Vlădeni, Chiriţă cu frate-său Laţcăr. Deci s-au tocmit să ţie acea ocină
de Vlădeni parte lu Hadîr cit este a şasea parte despre tot satul să le fie den
două, jumătate să fie lu(i) Ianache şi jumătate să ţie Andonie cu frate-său
Iorga; şi iar partea lui Stan Orbul să fie iar den două iar partea lui Zgîişor
s-au tocmit să întoarcă Andonie cu Iorga lu Ianache ci au luat de la Mihai
vodă, Chiriţ să-i dea lui Ianachi jumătate de bani, că aşa am adeverit noi
cu sufletele noastre, cum au fost Lascar mortu mai dinainte vreme, L aţcar
n-au luat bani de la Mihaiu vodă ce-au luat numai Chiriţă.
Şi mărturie oameni buni: Mihaiu Murginul şi Costandin Petrarili
şi Maroiu şi Costandin Dondroil şi Costandin cojocarul şi Nedelco cojocarul
şi Crăstiian cel Mare şi Nae şi Costandin Avan şi Baico sluga mănăstirii şi
Alecse. Luna octombrie 15 vălet 7114 (1605).
Documente privind istoria României B. Ţara Românească veacul XV I I ( 1601- 1610), voi. I,
Editura Academiei R.P.R., Bucureşti, 1951, p. 199
1 Aşa în text.
51
18. 1608 martie 15 Tfrgovi.~te. Hrism· prin ra::-c R,:rlu Şerban
întăreşte mănăstirii Cozia mai mult~ sate printre care
şi Broşteni ce aparţinuse unor mari boieri.
Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-
vlahiei, nepotul răposatului Basarab voevod. Dă Domnia mea această po-
runcă a domniei sfintei dumnezeeşti mănăstiri numită de la Cozia, unde ii
este hramul sfîntului ierarh făcător de minuni, Nicolae din ?llirilichia şi iero-
monahului şi fraţilor lui şi celor ce vieţuiesc în acest sfînt lăcaş, ca să-i fie
satele pe nume: Cacovenii şi Călugărenii şi Broştcnii, fiindcă aceste sate
mai sus-numite, ele sunt vechi şi drepte şi dedine, sate ale sfintei dumnezeeştei
mănăstiri de moştenire, date şi miluite de ctitori, de jupan Badea stolnicul
Boloşin, socrul jupanului Balea spătar, încă de demult, din zilele altor domn
din vechime, care au fost înaintea noastră. Iar cînd a fost acum, cînd am
venit Domnia mea întîi aici în ţară, s-au întim?lat ţ[uii multă răutate şi
jefuire, atunci s-au prăpădit toat~ averile şi sculele sfintei dumnezeeştei
mănăstiri mai sus-numită şi i s-au prăpădit şi cărţile de moştenire pentru
aceste sate mai sus-zise. Iar după aceea, cind a fost acum şi Domnia mea
încă n-am crezut pe călugării de la sfinta mănăstire cum că ace:,te sate sînt
ale sfintei mănăstiri drepte dedine, fără nici o piră, ci am chemat Domnia
mea pe jupan Balea spătar, ginerde jupanului Badea stolnicul Boloşin, de
l-am întrebat Domnia mea pentru aceste sate mai sus-numite, de s-au dat
de ctitorii mai sus-zişi sfintei mănăstiri, sau nu s-au dat de ctitorii mai sus-
zişi sfintei mănăstiri pină acum. Astfel Balea spătarul el aşa a mărturisit
înaintea Domniei mele şi a întregului divan al Domniei mele, cum că s-au
dat aceste sate de demult de ctitorii mai sus-zişi sfintei mfoăstiri, de a lor
bunăvoe, ca să fie ei în sfîntul jertfelnic. Astfel şi Domnia mea am înnoit
şi am întărit cu carte Domniei mele şi am dat sfintei dumnezeeşti mfmăstiri ... ,
ca să-i fie toate aceste sate mai sus-zi,;e, dedine, ohabl şi dumnc~zeeştilor
monahi de hrană şi pentru trai, iar ctitorului mai sus-zis veşnică pomenire
şi de către nimeni neclintit, după porunca Domniei mele.
Iată şi martori punem Domnia mea: jupan Radul Buzescul clucer
şi ji1p;m Cnnic;i m,Hf' vornic şi jupan Stoica mare logofăt şi Nica vistier şj
Mârza spătar şi Bărcan stolnic şi Gligorie comis şi Stanciu! paharnic şi ju-
pan Leca mare postelnic. Ispravnic jupan Stoica mare logofăt.
Şi eu Neagoe logofăt am scris în Tîrgovişte, luna martie 15 zile, în
anul 7116, iar de la naşterea lui Hristos, în anul 1608.
Io Radu! voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Radul voevod (m.p.)
Documente privind istoria României R. Ţara Ramâ11rnscă, vearnl .\:l'II, 1601-16!0, voi. I
Editura Academiei R.P.R., Ducur,,şti, 1951, p. 298-299
52
19 1609 odombrie Î, Tîrgo;_,1işte. Hriso,· prin care voevodul
Radu Şeruan confirmă mănăstirii Vatoped o parte din
morile cu vadurile de la Oraşul de Floci în urma unor jude-
căţi.
vlahiei, nepotul preabunului răposatului Io Băsărab voevod. Dă Domnia mea
această poruncă a Domniei melc sfintei dumnezeeştii mănăstiri Vatopedi
de la sfîntul munte Aton, unde este hramul sfintei blagoveşteniia născătoarei
de Dumnezeu, ca să-i fie nişte mori cu vaduri de la Oraşul de Floci, unde este
metohul mănăstirii Vatopedi, dar să fie acele mori în două cu Necula, fiul lui
popa Enuş şi cu Pano postelnic şi cu Dragomir, iar călugării de la sfînta mă
năstire care e mai sus-spusă să aibă să ţină jumătate din toate morile şi să
le ţină pe cele de la oraş, iar Necula şi cu Pano postelnicul şi cu Dragomir să
ţină cealaltă jumătate din morile de acolo, pentru că aceste mori au fost date
şi miluite de alţi bătrîni domni sfintei, dumnezeeştii mănăstiri mai sus-spuse
să fie veşnică pomenire.
Apoi, după robirea ţării, cînd a fost în zilele Domniei mele, Necula cu
cu fratii săi n-au făcut morile unde a fost vadul lor vechiu de demult, de la
sfînta ~ănăstire mai sus-spusă s-au pîrît şi au stat de faţă înaintea Domniei
mele cu Necula şi cu Pano postelnicul şi cu Dragomir. Şi aşa au pîrît Necula
cu fraţii săi d a fost mai vechi vadul lor acolo, la acel loc, n-a fost călugăresc.
Iar într-aceea, Domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate
şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai Domniei mele şi le-am dat Domnia
mea împreună cu 6 boieri anume: Miho portar şi Neagoe Meiot şi Drume postel-
nicul şi Radul din Doiceşti şi Zlate şi Stan logofăt din !vloteşti, ca să le cerce-
teze rîndul şi să adeverească cum vor găsi cu sufletele lor. Apoi, aşa au găsit
cu sufletele lor, ca să ţină călugării jumătate din fiecare moară cume mai sus-
spus, iar N ecula şi cu fraţii săi să ţină iar jumătate, să fie fraţi împreună,
iar dar să facă călugării temelia din apă cu lemne, pentru zăgazul ce au făcut
Necula şi cu fraţii săi de la apă. Şi s-au întocmit de a lor bunăvoie cu ştirea
tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea Domniei
mele şi între ei pîră să nu aibă în veci.
Pentru aceasta, am dat şi Domnia mea sfintei mănăstiri mai sus-spuse,
ca să-i fie dedină şi ohabă şi pentru hrană vieţuitorilor şi sălăşluitorilor în
sfînta mănăstire şi de nimeni neatins, după porunca Domniei mele.
Iată şi martori punem Domnia mea: jupan Cernica mare vornic şi'
jupan Lupul mare logofăt şi jupan Nica mare vistier şi Mîrzea spătar şi Barcăn
stolnic şi Gligorie comis şi Stanciu} paharnic şi jupan Leca mare postelnic.
Şi ispravnic jupan Lupul marc logofăt.
Şi am scris, Erimia logofăt, în scaunul Tîrgoviştei, luna octombrie 7
zile, cursul anilor de la Adam pînă acum în anul 7118 ( I 609)
Io Radul ,·oevod (m.p.)
Documente privind istoria României. D. Ţara Românească veacul XV I I ( 1601- 1610), voi. I,
Editura Academiei R.P.R., Ducureşti, 1951, p. 113-111.
20 1610 aprilie 18. Porunca voevodului Radu Şerban prin
care cere episcopului de Buzău Chiril, ca oamenii săi să
aibă dreptul de a aduna ţiganii care aparţinuseră măr.ăstirii
Radu Vodă şi pc care să-i aducă în satul Bora pentru a sluji
Episcopiei de Buzău.
Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dat-am Domniia

mea, cu învăţătura Domniei melc, cinstitului şi prealuminatului părintelui
nostru chir Chirii, episcopul de Buzău, ca să fie volnici oamenii Domniei
mele, anume ... 1 amlaşul, cu cartea Domniei mele să caute şi să strîngă
ţiganii Sfintei Troiţe, de la Bucureşti, ai lui Alexandru vodă, însă ce au fost
în Bora lu lvaşco dvornic, să-i ducă la sfânta episcopie mai sus-zisă, pentru
că m-am milostivit Domniia mea, de am miluit pentru pomană, cu satul
cu Bora şi acele sălaşe de ţigani mai sus-zise.
Drept aceea nimeni să nu să ispitească a opri sau a băntui peste cartea
Domniei mele, că acela om rău va păţi de cătră Domniia mea. Astfel să nu fie
după spusa Domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa Domniei mele.
S-a scris în luna aprilie 18 zile, 1610.
Documente privind istoria României, veacul XVII, seria B. Ţara Românească, 1601-1610,
voi. I, Editura Academiei R.P.R. Bucureşti 1951, p. 151
21 1613 (7121) mai 26, Tîrgovişte. Hrisov emis de voevodul

Mihnea prin care confirmă lui Dumitru postelnicul şi Vintilă
logofătul fii lui Radu sudeţul din Oraşul de Floci, mai multe
proprietăţi, martori printre alţii fiind Danciul şi Radu pos-
telnici din Doiceşti şi Dragomir din Bora.
vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod, nepotul slăvi
tului şi marelui, bătrinului Alexandru voevod. Dă Domnia mea această
poruncă a Domniei mele, slugilor (Domniei mele) Dumitru postelnic şi fratelui
său Ventilă logofăt, fiii lui Radul sudeţ din Oraş din Floci şi cu fii lor, cîţi le
va da Dumnezeu, ca să le fie lor satul Costieni din judeţul ... 1 tot satul, cu
tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din
apă şi cu via şi cu vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege, din hotar
plnă in hotar, pe vechiul hotar şi semne pe care le-au ţinut megieşii, pentru
că acest sat care este sus-scris, ei au fost mai (înainte vreme) 1 toţi megieşi,
cu ocine, din zilele altor domni bătrîni de demult, care au fost mai înaintea
Domniei mele.
Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Mihai voevod, Dumitru postelnic
şi cu fratele său Ventilă logofăt, fiii lui Radul sudeţ, ei au cumpărat acest sat,
care este mai sus-scris, de la moştenii satului, pentru 40 OOO aspri toţi gata.
Şi s-au vîndut ei singuri, de a lor bunăvoie, fără nici o silă. Şi acest sat, care
este mai sus-spus, a tot fost pe seama lor cu bună pace, fără nici o turburare.
1 loc alb în text.
:.54
Iar apoi, cind a fost acum, în zilele Domniei mele, sluga Domniei mele
Dumitru postelnic şi fratele său Vintilă logofăt, ei au venit înaintea Domniei
mele cu mulţi boieri dimprejurul locului de au mărturisti că acest sat mai sus-
scris a fost cumpărat de ei, însă anume: din Doiceşti, Danciul postelnic şi
Radul postelnic şi din Bora, Dragomir şi din Berileşti, Gheorghe postelnic
şi Neagoe l\1eiuot şi din Mr1tăseşti, Aldimir pitar şi din Floci, Pascali şi Pană.
Şi au avut şi cartea de cumpărăturf1 a răposatului Mihai voevod.
Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Simion voevod, cînd a venit întîi aici
în ţara Domniei mele cu multe răutăţi, cu tătari şi cu leşi şi cu moldoveni şi
cu multă amestecătură, atunci li s-a întîmplat lor robirea părinţilor lor de
i-au robit şi le-a luat toate averile şi sculele şi marfa şi toate vitele şi atunci
au pierdut şi cartea lui Mihai voevod, pe care a avut-o asupra satului Costieni,
care este mai sus-scris. La aceasta, Domnia mea încă am înnoit şi am întărit
şi cu această carte a Domniei mele satul Costieni, cum a fost şi dinainte vreme.
De aceea, am dat Domnia mea slugilor Domniei mele lui Dumitru pos-
telnic şi fratelui său Ventilă logofăt, ca să le fie lor satul Costieni tot, toată
ocina şi cu toţi vecinii şi cu tot hotarul, ca să le fie lor dedină şi de ohabă fiilor
şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca Domniei
mele.
Ia tă deci şi martori am pus Domnia mea: jupan Ventilă mare vomic
şi jupan Nica mare logofăt şi jupan Dediul mare vistier şi jupan Cărstea mare
spătar şi jupan Panaiot mare stolnic şi jupan Bratul mare comis şi jupan
Lupul paharnic şi jupan Bărnad mare postelnic. Şi ispravnic Nica mare logofăt.
Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna
mai 26 zile şi de la Adam pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7121
(1613).
Documente privind istoria României veacul XVII Seria B. Ţara Românească, Bucureşti, voi. I
1611-1615, Editura Academiei R.P.R. 1951 p. 196- 197
1 loc alb în text.
22 1614 ianuarie 26, Oraşul de Floci. Zapis întocmit de

Constantin judeţul şi cei 12 pîrgari şi orăşeni din Oraşul
de Floci prin care confirmă că Stanciu! fiul lui Ioniţă a cum-
părat locuri pentru grădini în oraş de la mai multe persoane.
Scris-am noi, Costandin judeţul şi 12 pîrgari şi cu oameni buni orăşeni

de oraş de Floci, cinst(tită) carte a noastră acestui om, anum(e) Stanciu!
lu Ioniţ(ă) cum să se ştie că a cumpărat nişte locuri de grădini pre ale
lui drepte bucate, locure nelucrate păragină şi mărăcini; însă o făşie de la
C(ă)rstea al Brutei de Blag(o)deşti, drept preţ 8 talere bătute de argint
şi pre iap(ă) bun(ă); şi, altă făşie de la o muere, anume Negrita alăture
cu cea de sus, drept preţ 600 de aspri.
Si iar(ă)şi alăturea cu acele două făşii au cumpărat de la Pan(ă)
al lu Socol în preţ drept iapă, de le-au făcut căte trele o grădină să se hră-
55
nească. Şi 2 făşii de la Cărstea şi de la Negrita le-au cumpărat Stanciu! de
în zilelerăposatului Mihaiu voevod, fost-au a n i 7102 (1594) şi cesta. de la
Pan(ă) o au cumpărat în zilele domnului nostru Radul voevod, feciorul
răposatului Mihnei voevod.
Aşa au cumpărat Stanciul acele trei locuri de grădini pre ale lui bucate
derepte, aspri gata şi dobitoace.
Şi au vîndut aceşti oameni C(ă)restea şi Negoiţă şi Pană acele locure de
a lor bunăvoe şi cu ştirea toat(ă) rudenia lor şi cu ştirea megiiaşilor de sus
şi de jos şi de înnaintea oraşului, cu bun(ă) pace.
Pentru acee, am făcut Stanciul(ui) ciast(ă) carte a noastră, ca să
fie acele lo( cu)re căte trele ce-s mai sus-zise ocini de moşie lui şi feciorilor
şi nepoţilor şi stră(ne)poţilor lui, neclătinat pe vecie.
Şi iaste mărturie: Stanciu} Diaconul şi Dragot(ă) cel mic şi Dobran
-cu fiu său Drăgan şi Rad ul Zaeţ şi C( â)rstea şi Stan feciorul lu Nistor şi
Vălcul frat(e)lu Dragot(ă).
Am scris eu, popa N eagoslav protopopul, luna ianuarie 26 zile, în anul
-curgător 7122 (1614)
(Pe verso) Cartea lui :Sede(l)co, care au închinat via.
Documente privind istoria României, B. Ţara Româneascd voi. II ( 1611- 1615), Editura
Academiei R.P.R., Bucureşti 1951, p. 241
23 1614 (7122) martie, Tîrgovişte. Hrisov prm care voe-

vodul Radu l\lihnea confirmă postelnicului Ianache siliştea
satului Vaideei pustiită în timpul domniei lui Mihai Viteazul,
scutind străinii ce se vor aşeza acolo de toate dările şi slujbele
pe timp de trei ani, urmînd să plătească domniei 60 galbeni
ungureşti pe an, iar judecata va fi făcută de bătrînii satului.
Intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos

iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul voevod, fiul marelui şi răposatului
Mihnea voevod, nepotul milost.ivulni şi răposatului Io Alexandru vocvod,
din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stiipînind şi domnind peste
toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al p[trţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului
şi Făgăraşului, a binevoit Domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu curată şi
luminată inimă a D0mniei melc, ca să proslăveasci Dumnezeu, ,el ce m-a
proslăvit pe mine şi cu slaY5. m-a ridicat pe scaunul sfint răposaţilor părinţi
ai Domniei mele. Iată, am dăruit si D0mnia acest atotcinstit cu frumoasă
faţă şi preacinstit, care stfl mai pr~sus de toate cinstitele daruri, acest de
faţă hrisov al Domniei melc cinstitului dregător şi bunului nostru prieten,
jupan Ianachi marc postelnic şi fiilor lui, de Dumnezeu dăruiţi, ca să le fie
lor în ţara noastră, seliştea satului cc se cheamă Vaideei din judeţul Ialomiţa,
tot şi cu tot hotarul, oricît împrejmuieşte vechiul hotar, pentru această mai
sus-zisă selişte s-a aflat domnească, a fost pustie, fără oameni, încă din zilele
răposatului Mihai voevod, din primii ani ai Domniei lui pînă în zilele Domniei
mele, la acel de-al treilea an al domniei în Ţara Românească, fac împreună
ani atîta vreme, 20 de ani.
56
Apoi, am dat şi am miluit Domnia mea pe cinstitul dregător şi prietenul
nostru jupan Ianachi mare postelnic, ca să.-i fie declină şi ohabă. Si încă am
dat Domnia mea şi slobozie pentru 3 ani: care om vrea să vină şi să trăiască
in acea selişte, ce s-a zis mai sus, fie sîrb, fie ungur, fie moldoveni, fie grec,
sau din ţara noastră, cine va fi om fără dajdie şi fără bir şi va veni aici din
Tara Turcească sau din Ţara Ungurească sau din Ţara Moldovei, să fie iertaţi
de bir şi de găleţi şi de fin şi de oi şi de gorştină şi de porci şi de dijmă
de stupi şi de toate mîncăturilc şi slujbele şi muncile, cite sunt peste an
în ţara domniei mele. Iar la trecerea acestor trei ani, ce s-au zis mai sus, am
fă.cut Domnia mea învoială cu ei, să dea Domniei mele într-un an 60 galbeni
ungureşti şi din aceşti 60 galbeni, la Sfîntul Gheorghe să dea 30 şi la Sfîn-
tul Dumitru 30 galbeni. Şi slugă din slugile Domniei mele, birari, să nu
meargă în acel sat, ci singuri sătenii să aducă birul în vistieria Domniei
mele, la zi. Şi în acel sat, să nu aibă judecată nici de bănişori nici de alte
slugi domneşti, ci să judece bătrînii satului. Şi cine va fi vinovat de moarte,
s[L-i trimită ei legaţi aici, la scaunul Domniei mele.
lncă şi blestem punem: după trecerea Domniei mele, pe cine îl va alege
domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, fie din rodul inimii Domniei
mele sau din neamul nostru sau, după păcatele noastre sau din alt neam, dacă
va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al Domniei mele, pe acela domnul
Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în Domnia lui şi în veacurile viitoare
sufletul lui; dacă însă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi acest
hrisov al Do:nniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-l cinstească şi
să nu-l întărească şi să nu-l păzească în împărăţia lui şi nici în veacurile vii-
toare sufletul lui. Şi care om va rupe şi va strica şi va risipi şi va ruşina acest
hri-;ov al Domniei melc, pe acela domnul Dumnezeu să-l rupă şi să-l strice şi
s;'t-i ruşineze aici trupul lui şi în veacurile viitoare sufletul lui să fie blestemat
şi afurisit de 3 I 8 părinţi care sunt la ~icheia şi să aibe cinste cu Iuda şi Aria
şi c..1 alţi necredincioşi Iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumne-
zeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus: ((ia-l, ia-l şi răstigneşte-l
pe ~l)), sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor este şi va fi în vecii vecilor,
amm.
Iată şi martori pune Domnia mea: jupan Ianachi mare oan al Craiovei
şi jupan Cirstea mare vornic şi jupan Lupul marc logofăt şi jupan Dediul
mare vistier şi jupan Pavel spătar şi jupan Bratul mare logofăt şi jupan Dediul
marc vistier şi jupan Pavel spătar şi jupan Bratul mare comis şi jupan Miha-
lachc mare stolnic şi Lupul mare paharnic şi jupan Bârnat mare postelnic.
Şi ispravnic ... 1
Si eu, bătrînul Stan logof[tt din Săveşti, (am scris) în cetatea de scaun
Tirgovişte, luna martie ... 1 zile, de la Ad:im c:.irsul anilor pînă în zilele aces-
tea, în anul 7122 (1614).
Documtnle privind istoria României vearnl XV I I Scria B. Ţara RQmâneascd vJl. I I ( 1611- 1615).
Editura Academiei R.P.R., Bucureşti 1951, p. 263-26j
1 loc alb în text.
57
24 7622 (7730) ianuarie 11, Tîrgovişte. Act de întărire emis
de mitropolitul Luca prin care confirma slugerului Preda
şi soţiei sale Florica un sălaş de ţigani, care a aparţinut lui
Mihai Viteazul cînd acesta fusese negustor în Oraşul de
Floci.
Din mila lui Dumnezeu, preasfinţitul mitropolit chir Luca al Ţării

Româneşti.
A scris vlădicia mea această carte a vlădiciei melc, jupanului Preda
fost mare sluger şi jupaniţei lui, Florica, fiica răposat ului Io :i\lihail voevod,
cum au avut pîră înaintea vlădicii mele cu igum(e)nul ieromonah loanu
din Tismena pentru nişt(e) ţigani, anum(e) Vişan şi feci(o)rul lui, Ianachi
şi cu fraţii lui, Dumitru şi Radu şi Vintil(ă) feci(o)rul Florii şi Vălcea. Si
aşa pîrau egumenul Ioanu şi cu că(lugă)rii de la rnănăstir(e), cum că sunt
acei ţigani ai mănăstirii, iară jup(a)nul Preda sulj(er) şi jupăneasa lui, Florica,
au dus înaintea vlădicii mele oameni buni de în oraş de Floci, an(ume) Pa(sca-
li) judeţul şi Mihai şi Radul şi Dumitru Floceanul şi alţi mulţi oameni buni
de au mărturisit cu ale lor suflete, cum aceşti ţigani mai sus-scrişi, ei au fost
toţi de moş(ie) ai lu (i) Mihai Yoevod, cîştigaţ(i) de în slujba lui, încă înainte
vreme, de cînd au fost neguţă(toriu) şi boiaren. Şi după aceia, cînd au dat
pe fii-sa Floriica dup(ă) Preda, atunce i-au dat acei ţigani şi zestre. Şi au
mărturisit înaintea vlădiciei mele boieri carii se-au tîmplat de au fost la
acea tocmeală, anum(e): Staico şi Vladul post(elnic) de în Coma(ni) şi
Stroe postelnicul din Vărăşti şi Văleu} logofătul din Breaza şi Stan din Măneşti,
cum au dat răposatul M(ihai) voevod la fii-sa Floricăi zestre pre acei ţigani
şi i-au fost de moşie cum iaste mai sus-scris.
Drept aceia, vlădiciia mea şi de împreună cu fratele chir Mathei mi-
tropolitul Mireul şi chir Theofil ep(i)sc(o)pu al Rîmnicului şi chir Efrem al
Buzăului şi chir Iasaf episcopu Greveno ... 1 şi am judecat prin drept şi am
dat jupanului Predei sluj(er) şi jup(î)nesii lui, Floricăi şi coconilor, cîţi le va
da Dumnezeu, să fie lor acei ţigani de moşie în vecie neclătiţi şi nelegănaţi.
Iară egumenul loanu şi călugării.de la mănăstire au rămas de lege şi de jude-
cată dinaintea noastră.
Încă şi procleţenic am făcut: cine va mai scorni pîră pentru aceşti
ţigani, sau vor face într-alt chip, peste aceasta judecata noastră, acel om
să fie proclet şi afurisit de vlădică Hristos şi de 318 sfinţi părinţi cei de la
Nic::heia şi de vlădiciia mea şi de aceşti arhierei mai sus-scrişi. Astfel să nu
fie, după porunca vlădiciei mele.
A scris smeritul Efrem clisear în sfînta :Mitropolie din Tîrgovişte, luna
ianuarie 1 t zile, în anul 7130, 1622
Smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Luca
Smeritul episcop chir Theofil al Râmnicului.
Documente privind istoria României. B. Ţara Româneascd, ·,ol. I\', ( 1621- 1625), Editura Aca-
demiei R.P.R. 1951 pag. 78- 79
1 Loc alb în text.
58
25 1626 (7134) iunie 23. Mărturia fraţilor Dragomir şi
Vîlsan care reînnoiesc fostului mare postelnic Ianache drep-
tul de proprietate asupra 25 de stînjeni de moşie la Cuiburi
ce-i aparţinuse acestuia în timpul lui Alexandru Iliaş, mar-
tor la acest act fiind şi Udrea fiul lui Danciul din Doiceşti.
Adecă eu Dragomir şi cu frate-micu Vîlsan făcut-am acest zapis cum

să să ştie că am vîndut postelnicului Enache 25 de stînjeni de ocină, drept 6
galbeni, ocină de la Cuiburi, ca să fie dumisale moşie.
Însă am fost vîndut această ocină mai dinainte vreme, în zilele lui
Alexandru voevod, feciorul răposatului Iliiaş voevod şi am fost făcut şi
zapis. Iar dumnealui postelnic aşa au mărturisit că au perit zapisile şi cărţile
cele domneşti ce-au avut toate, cînd au venit tătarii în ţară de au robit,
în zilele domnii sale Alexandru voevod, feciorul răposatului Radului voevod.
Deci acum am făcut domnii sale al doilea rînd acest zapis de această ocină
care este mai sus-scrisă, ca să fie domnii sale de moşie. Iar de să vor afla
vreodată acele zapise să fie totdeauna cu acestea.
Aceasta scriu ca să să ştie.
Iunie 23, leat 7134 (1626). Scris-am eu popa Barbul şi mărturisescu
Eu Udrea, sinu Danciului vătaf ot Doiceşti, mărturisescu.
Eu Stoica ot Costieni mărturisescu
Aldimir vornic
Eu Barbul de Păpeni mărturisescu.
Docummla Romaniae Hislorica. B. Ţara Româneasc4 vol. XXI, Edit. Academiei R.S.R., 1969,
p. 188-189
26 1626 (7134) junie 23. Adeverinţa lui Stoica din satul

Cuiburi care confirmă vînzarea celor 32 de stînjeni de moşie
la Ghergheşti postelnicului Ianache mărturisind că i-au
pierit zapisele „cînd au venit tătarii în ţară de au robit",
martor fiind şi Danciul vătaful din Doiceşti.
Adecă eu Stoica din Cuiburi am făcut acest zapis cum să să ştie că am

vîndut jupînului Ianache postelnic 32 stînjeni de ocină den Ghergheşti, drept
17 galbeni gata. Şi o am vîndut să fie dumisale moşie.
Şi o am fost vîndut această ocină mai nainte vreme, în zilele Radului
voevod şi am fost făcut dumisale şi zapis. Iar dumnealui aşa au mărturisit
că au perit zapisele şi cărţile cele domneşti, cînd au venit tătarii în ţară, de
au robit, în zilele domnii sale Alexandru voevod, feciorul răposatului Radului
voevod. Deci acum au făcut acest zapis al doilea rînd, pre tocmeala cea clintii,
ca să-i hie moşie acea ocină ce este mai sus-scris. Iar de se vor afla acele
zapise clintii, să fie tot unul cu acesta.
Aceasta scriu, să se ştie.
Iunie 23 leat 7134 ( 1626). Am scris eu popa Barbul.
Eu Udrea, sinu Danciului vătaf ot Doiceşti, mărturisescu.
59
Eu Stoica ot Costicni.
Aldimir vornicul
Eu Barbul de Păpeni mărturisescu.
Documenta Romaniae Historica, Seria B. Ţara Românească, ·,ol. XXI, Ed. Academiei R.S.R ...
1969, p. 190
27 7628 (7737) octombrie 23, Bucureşti. Hrisov prin care

voevodul Alexandru Coconul confirmă postelEicului Ianache
satul Cetăţclele, care a fost distrus de tătui în timpul lui
Alexandru Iliaş şi a fost refăcut de acesta prin stabilirea
unor oameni veniţi din alte părţi.
Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voic\·od şi domn a toată ţara

Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă
Domnia mea această poruncă a Domniei mele cinstitului şi credinciosului
boier al Domniei mele jupan Enachi fost mare postelnic al ţării Moldovei,
nepotul jupanului Scărlct, ca să-i fie satul, anume Cetăţelele, din judeţul
Ialomiţa, în pace şi slobod de găleată şi de fin şi de boi şi de oaie seacă
şi de cai şi de miere şi de ceară şi de împrumut şi de podvoade şi de steţic
şi de bani de judeţ şi de berbeci de sulgiu şi de lucru domnesc şi de cai de olac
şi de toate mîncăturile şi muncile şi slujbele şi alte dăjdii mărunte, cîtc
sint peste an în ţara domniei melc.
Pentru că acel sat Cetăţelele, mai sus-scris, a fost cumpărat de cinstitul
jupan Ianachi postelnic. Iar cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul
răposatului Radul voievod, tătarii au robit pe toţi vecinii din sat, de a rămas
satul pustiu, fără oameni, nimic, afară numai ocina pustie.
Astfel, cînd a fost acum, în zilele Domniei melc, jupan Enachi postelnic, el
a făcut cîşlem numite coşare, pe ocina lui din Cetăţele, ca să fie pentru dobi-
toace şi pentru vite şi a adus ruşi şi moldoveni, oameni străini, fără dăjdii,
de i-a aşezat astfel la acele cîşle, ca să fie numai pentru căutarea vitelor. La
aceasta, Domnia mea văzînd că a rămas un sat pustiu şi este la cîmpie în pustie-
tate şi pe acolo aproape nu sînt alte sate şi cum se ţin şi oameni răi, hoţi şi
tîlhari de drumuri pe acel loc, Domnia mea am socotit împreună cu toţi dregă
torii, boierii Domniei mele, ca, pe de o parte, să fie şi pentru paza ţării în
acea parte, pe de alta, n-am vrut nici Domnia mea să-i las fără dăjdii, ci am
făcut Domnia mea întocmire cu ei dinaintea divanului Domniei mele şi dina-
intea tuturor cinstiţilor dregători ai Domniei mele, pentru că sînt oameni
străini, din altă ţară, ca ~r, dea dare cu ruptoare pe an, ca să ajute şi ei la
nevoia ţării Domniei mele, la birul de haraci, să dea într-un an ughi 40, însă
să aibă a plăti 20 de galbeni la Sfîntul Gheorghe, iar alţi 20 de galbeni la
Sfîntul Dimitrie. Şi birul lor ce !,e cuvine, mai sus-zis, să-l aducă ei singuri
la vistieria Domniei mele, pentru că i-am iertat Domnia mea de aceste mai
sus-zise dăjdii, iar alta nimic, nici o turburare să nu aibă, pentru că aşa am
făcut Domnia mea întocmire, precum este mai sus-scris, pînă ce voi fi Domnia
mea în domnie şi în \·iaţa domniei mele.
Încă şi blestem am pus Domnia mea: după plecarea Domniei mele,
pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din
60
rodul inimii Domniei mele sau din ruclde noastre sau după greşelile noastre
sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a Domniei
mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l
păzească în Domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va
cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a Domniei mele, pe acela
domnul Dumnezeu să nu-l cinstească şi să nu-l păzească şi să nu-l întărească
în Domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va nimici
şi va călca şi va strica această carte a Domniei mele, pe acela domnul Dumne-
zeu s:-i.-1 nimicească şi să-l calce şi să-i risipească aici trupul lui şi în veacurile
viitoare sufletul lui. Şi să fie de trei ori belstemat şi anatema şi afurisit
de 318 sfinţi părinţi care sînt la ~icheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria
şi cu alţi necredincioşi iudei care au strigat asupra sîngelui: domnului Dumne-
zeului şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus: (,,Ia-l, ia-l şi răstigne~
te-l"), şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în vecii
vecilor, amin.
Iată dar şi martori pune Domnia mea: jupan Hrizea mare vornic şi
jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare
spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi
jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic
Fiera mare logofăt.
Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna
octombrie 23 zile şi de la Adam pini acum cursul anilor, în anul 7137, iar
<li: b naşterea lui Hristos, ( I 628)
Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Alexandru voievod m.p.
!) , umrnta Roman:ac 1-iistorirn. B. Ţar.J Ro111â11ească i·ol. X.Y I I, ELlitura ,\e1demiei R.S.R.
lli.cureşti 1969, p. 340-2~2
28 1630 (71JS) ian1tarie 12, Bu:ureşti. Hrisov emis de

Leon Tomşa prin care confirmă scutirea satului Vaideei
de dările domneşti întărindu-l postelnicului Enache care a
populat siliştea pustiită de tătari hotărînd ca pe aici să se
asigure şi paza ţării, urmînd ca ei să depună la vistierie
60 de ughi pe an.
Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungro-
vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod dă Domnia
mea această poruncă a Domniei mele cinstitului şi credinciosului boier al
Domniei mele jupan Enache fost mare postelnic al ţării Moldovei, nepotul
jup.rnului Scărlet, ca să-i fie satul lui, anume Vaideei, din judeţul Ialomiţa,
în pace şi slobod de găleată şi de fin şi de bou şi de oaie seacă şi de cal şi de
miere şi de ceară şi de împrumut şi de podvoade şi de steţie şi de bani de
judeţ şi de berbeci de sulgiu şi de lucrul domnesc şi de cai de olac şi de
orice mîncături şi munci şi slujbe şi alte dăjdii mărunte, cite sînt peste an
prin ţara D,)mniei mele, pentru că acel sat Vaideei, mai sus-scris, a fost cum-
părat de cinstitul jupan Enachi postelnic.
61
Iar cind a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul
voievod, au robit tătarii pe toţi vecinii din sat, de a rămas satul pustiu,
fără oameni, fără nimeni, numai ocină pustie.
Astfel, cind a fost acum, în zilele Domniei mele, iar jupan Enache,
el a făcut cişle, ce se chiamă coşare, pe ocina lui, Vaideei, ca să-i fie pentru
dobitoace şi pentru vite şi a adus ruşi şi moldoveni, oameni străini, fără
dajdie, de i-a aşezat acolo la acele cişle, ca să-i fie numai pentru îngrijirea
vitelor. întru aceea, Domnia mea l-am văzut ca pe un sat care a rămas
pustiu şi este la cîmp, în pustietate, şi pe acolo pe aproape nu sînt şi alte
sate şi cum se aţin şi oameni răi, hoţi şi tîlhari de drumuri. de acel loc, iar
Domnia mea am socotit împreună cu toţi dregătorii boieri ai Domniei mele
ca, pe de o parte, să fie şi pentru paza ţării în acea parte, iar pe de alta, n-am
vrut nici Domnia mea să-i las fără dajdie, ci am făcut Domnia mea întocmire cu
ei, dinaintea divanului Domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregă
tori ai Domniei mele, pentru că sînt oameni străini din alte ţări, ca să dea
dare cu ruptoare pe an, ca să ajute şi ei la nevoia ţării Domniei melc, la
birul de haraci, ca să dea într-un an 60 ughi, însă să aibă a plăti 30 de
galbeni la sfîntul Gheorghe, iar alţi 30 galbeni la sfîntul Dimitrie. Şi birul lor
ce li se cuvine, mai sus-zişilor, să-l ducă ei singuri în vistieria Domniei mele,
pentru că i-am iertat Domnia mea de aceste mai sus-zise dajdii, iar alta nimic
turburare să nu aibă, pentru că aşa am făcut Domnia mea întocmire, cum
este mai sus-scris, cit timp va fi Domnia mea în domnie şi în viaţa Domniei
mele.
Pentru că am văzut Domnia mea şi cartea lui Io Alexandru voievod,
fiul răposatului Io Iliaş voievod, cu blestem; astfel şi Domnia mea am înnoit
şi întărit cu această carte a Domniei mele pe acest mai sus-zis sat Vaideei,
cum a fost şi înainte.
Şi încă blestem punem Domnia mea: după plecarea Domniei mele, pe
cine-l va alege domnul Duffinezeu să fie domn Ţării Româneşti, sau din ruda
inimii Domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau
din alt neam, dacă va cinsti şi va întări această carte a Domniei mele, pe
acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în
Domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu
va înnoi şi nu va întări această carte a Domniei mele, pc acela domnul Dumne-
zeu să nu-l cinstească şi să nu-l păzească şi să nu-l întărească în Domnia lui
şi nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va strica şi va călca şi
va rupe această carte, pc acela domnul Dumnezeu să-l strice şi să-l calce şi
să-l risipească, aici trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să fie
de trei ori blm;tcmo.t i,i o.no.tema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, cei dP l:1 Nirhf'i:1
şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei necredincioşi iudei, care au strigat
asupra sîngelui domnului Dumnezeului, mîntuitorului Isus Hristos şi au spus
( .. ia-l, ia-l, răstigneşte-l", sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor este, va fi în
vecii vecilor, amin.)
lată dar martori punem Domina mea: jupan Hriza mare vornic şi
jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conde mare comis şi jupan Vasilie mare
paharnic şi jupan Alexandre mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare
logofăt.
Am scris eu, Stoica logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie
12 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138 ( 1630)
62
Fig . 2. 1632 decembrie 6, Bucureşti. Hriso·rul lui Miitei Basarab vv. a Ţării Româneşti
prin care confirmă satul <;:iulniţa moşnenilor locali.
Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Leon voievod m.p.
Documenta Romaniae Historica, Seria B. Ţara Româncascd, voi. XXIII, Edit. Acacie-mici R.S.R.,
1969, p. 26-27
29 7632 (7747) decembrie 6, Bucltreşti. Hrisov prin care

Matei Basarab confirmă satul Ciulniţa moşnenilor locali în
urma unor judecăţi.
Din mila lui Dumnezeu, Io 11ateiu voievod şi domn a toată ţara Ungro-
vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Băsărabă voievod.
Dă Domnia mea această poruncă a Domniei mele acestor oameni cnezi din
satul Ciulniţa, din judeţul Ialom(iţa), anume: Oancea şi Do brica şi Voicilă
şi popa Dumitru şi Danciul cu fraţii lor de ocină şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu
le va da, ca să le fie satul Ciulniţa, tot satul cu tot hotarul şi cu tot venitul
de pretutindeni şi de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, după vechile
hotare şi semne de la David pînă la Gaura Zmeului.
Dar să se ştie, să ţină Oancea şi Hadăr şi LuFul şi Borcea ~i Pătru şi cu
fraţii lor de ocină, încă din hotarul de sus stînjeni 300. Şi iar ~ă se ştie, să
ţină Stănimir şi Dobrica şi Dobre şi ~Iarica din hotarul de mijloc stînjeni
100. Si iar să se ştie, să ţină Voicilă şi Mănilă şi Toma din hotarul de jos,
stînjeni 200. Şi iar din hotarul de jos să ţină Danciul şi Badea şi Borcea
stînjeni 200. Şi iară şi din hotarul de jos să ţină Badea şi pcpa Dumitru şi
Oancea stînjeni 200. Pentru că sînt ale lor vechi şi drepte ocine şi de moştenire,
încă dinainte vreme. Şi au fost toţi oamenii cnezi cu ocinele lor.
Şi cînd a fost în zilele răposatului Mihaiu voievod, iar Domnia sa însuşi
a împresurat acest sat mai sus-zis Ciulniţa cu multe năpăşti de biruri, pe care
le-a pus în spinarea lor, de i-a vecinit cu sila fără voia lor. Astfel de atunci a
tot fost sat domnesc.
Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Radul ,·cievod, fiul lui
Mihnea voievod, în prima domnie, iar domnia lui a dat şi a miluit pe Costache
Chihaiaca cu tot satul Ciulniţa, pentru slujba lui. Şi l-a ţinut, pentru cită va
vreme, vecini. Iar după aceea, Radul voievod s-a milostivit de a eliberat
toate satele domneşti, cite au fost cumpărate de răposatul Mihail voievod, să
se răscumpere la Domnia lui de vecinie şi să dea toţi aşprii domneşti, cîţi au
luat de la Mihail voievod, din visteria domnească. Iar după aceea, Costache
Chihaiaca, el s-a gîndit, pentru Dumnezeu, ca să-şi facă pomană, ci s-a dus
înaintea lui Radul voievod, de a iertat de vecinie satul Ciulniţa. Şi s-au
răscumpărat de vecinie de la el, pentru 215 galbeni gata, să fie iar cnezi pe
dedinele lor. Şi au fost de atunci în pace.
Iar cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod Iliaş, iar aceşti mai sus-
zişi moşneni ai satului Ciulniţa, ei s-au dus înaintea domniei lui de au arătat
hrisovul lui Radul voievod de răscumpărare. Astfel, întru aceasta, Alexandru
voievod, domnia lui încă a lăsat pe întocmirea lui Radul voievod să fie răscum
păraţi de vecinie. Şi nu a luat domnia lui de la ei nici un ban pentru jurămînt.
Şi de atunci a tot fost satul Ciulniţa în pace de vecinic.
64
Iar apoi, cînd a fost iarăşi în zilele lui Alexandru voievod Iliaş, în al
doilea rînd de domnie, iar Oancea logofăt s-a pus pe spatele satului Ciulniţa
şi a ridicat pîră şi a mers înaintea lui Alexandru voievod de s-au pîrît de faţă.
Şi aşa pîra Oancea logof5.t că i-a fo:-;t ~atul Ciulniţa vecini, daţi de Necula voie-
\ od, fiul lui }.tihail voievod, schi,d> pentru satul Glina, care a fost iar sat
domnesc şi miluit <le \' ecula voievod lui Oancea logofăt. Astfel, întru aceasta,
Alexandru ,·oicvo<l Iliaş a cercetat şi a judecat după d:eptate şi după lege
~ia adeverit Domnia lui că nu a avut Oancea logofăt cu satul Ciulniţa nici o
treabă. Şi a luat Alexandru voievod toate cărţile lui Oancea logofăt din divan.
Şi de atunci a fost satul Ciulniţa în pace.
Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele Domniei mele, iar Oancea
logofăt, el iarăşi s-a pus pe spatele satului Ciulniţa, sfL-i vecinească cu sila şi
fără dreptate. Astfel au venit toţi împreună înaintea Domniei mele, în marele
divan, de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîra Oancea logofăt că i-a fost satul Ciulniţa
vecinii lui, tot satul, daţi de Necula rnievod, fiul răposatului Mihail voievod,
schimb pentru satul Glina,'care a fost iar sat domnesc, şi miluit de Necula voievod
lui Oancea logofăt. Şi a scos Oancea logofăt şi o carte a lui Necula voievod,
rea şi mincinoasă, ca să cotropească şi să vecinească satul Ciulniţa cu
strîmbătate. Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat
după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai Domniei mele şi am
văzut Domnia mea şi hrisovul lui Radul voievod de dscumpărare, cu mare
blestem, cînd a fost cursul anilor 7123, la mina satului Ciulniţa, ca să fie
iar cnezi şi hrisovul lui Alexandru rnie,·od Iliaş, înnoit şi întărit după hrisovul
lui Radul voievod de răscumpărare, din prima domnie, în anul 7125 şi iarăşi
cartea lui Alexandru voievod Iliaş în al doilea rînd de domnie, de piră şi de
rămas, din anul 7136 şi bine am adeverit Domnia mea, cu tot divanul, că
n-a avut Oancea logofăt nici o treabl, ci a umblat Oancea logofăt cu înşelă
ciune şi fără dreptate. Astfel a rămas Oancea logofăt de lege şi de judecată
dinaintea Domniei mele, ca mai multă treabă cu megiaşii din Ciulniţa să nu
aibă, ci să fie în pace de către Oancea logofăt şi de către fiii lui. Iar dacă va
scoate Oancea logofătul cîndva niscaiva cărţi pe satul Ciulniţa, să nu se
creadă, ci să stea mincinoase.
Pentru aceasta am dat Domnia mea acestor moşneni ai satului din satul
Ciulniţa, lui Oancea şi lui Dobrica şi lui Voicilă şi popii Dumitru şi lui Danciul
şi cu fraţii lui de ocină ca să le fie satul Ciulniţa, tot satul cu tot hotarul şi
cu tot venitul de pretutindeni ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor
strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca Domniei mele.
Iată dar şi martori punem Domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi
jupan Gherghe mare logofăt şi jupan Radul mare vistier şi jupan Tudosie
mare spătar şi Stroe mare stolnic şi jupan Nica mare comis şi Barbul mare
paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gheorghe mare
logofăt.
Si am scris eu, Stoica grămatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna de-
cembrie 6 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere, cursul anilor, în
anul 7141 (1632).
65
Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Matei voevod m.p.
Documenta Romaniae Historica B. Ţara Româ,uascd 1630- 1632, voi. XXIII, Ed. Academiei
R.S.R., Bucureşti, 1969, p. 612
30 1635 (7143) ianuarie 10, Bucureşti. Hrisov prin care

Matei Basarab stabileşte ca satul Vaideei-Slobozia lui lana-
che să dea dare cu ruptoare.
Din mila lni Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-
vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului l::> Basarab voievod.
Dă Domnia mea această poruncă a Domniei mele acestui sat numit Vaideei.
Slobozia lui lanache, care este al sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri a Domniei
mele, pe care am făcut-o Domnia mea acolo în sat şi este închinatft şi sub stăpî
nirea sfintei, dumnezeeştii mănăstiri Dohiar, hramul sfinţilor arhistrategi
Mihail şi Gavril, ca să fie de acum înainte în pace şi slobod de darea de lună
şi de găleată şi de fîn şi de bou şi de oaie seacă şi de cal şi de miere şi de
ceară şi de cai de olac şi de oaie de sulgiu şi de podvoade şi de mertic şi ele
lucru domnesc şi de fum şi de toate mînciturile cîte sînt mftrunte peste an
în ţara D0mniei mele, de la nimeni să nu aibă bîntuială şi să aibă numai a
da cu ruptoare într-un an 100 de ughi, la sfîntul Dumitru, 50 ughi la sfîntul
Gheorghe alţi 50 de ughi, alta însă nimic. Pentru că însumi Domnia mea
m-am milostivit şi am iertat tot satul Vaideei, Slobozia, să fie în pace de toate
care sînt mai sus-scrise de acum şi pînă în veac, numai să dea aceşti mai sus-
scrişi bani şi să fie de ascultare şi de muncă mănăstirii Domniei mele care
au fost şi dinainte vreme, ca să fie Domniei mele pomanft şi pftrinţilor Dom-
niei mele şi mănăstirii Domniei mele de ajutor şi de întărire şi călugărilor,
care vor fi locuitori în acel sfînt lăcaş, de hrană şi de folosinţă.
De aceea şi voi, boierilor şi voi, toate slugile noastre, care ur,iblaţi la
slujbe acum şi după aceasta, vă dau în ştire: cînd veţi vedea această carte
a Domniei mele, voi toţi să vă feriţi de satul Vaidcei, pe nici un~il dh ei să
nu-l atingeţi şi să nu fie bîntuiţi întru nimic. Iar care dintre v0i nu va
asculta de această poruncă a Domniei melc şi nu va cinsti bunătatea Domnei
mell', acela foarte bine să ştie că marc asprime va primi de la Domnia mea,
căci ap am poruncit Domnia mea şi de nimeni să nu fie stricată, peste po-
runca D.)mniei mele.
lata şt blestem am pus Domnia mea: în urma Domniei mele, pe
cine va aleg~ domnul Dumnezeu să fie cneaz al întregii Ţării Româneşti qu
din rodul inimii Domniei mele sau din rudele noastre sau din alt neam, dacă
va cinsti şi va înnoi şi va întări această întocmire şi carte a Domniei mele,
cum este mai sus-scris, pe acela domnul Dumnezeu să-i cinstească şi să-l
răzească în Domnia lui. Iar care nu va cinsti şi nu va înnoi această carte a
Dcmniei mele, ci va strica şi va rupc, acela să fie blestemat şi afuri,it de vlădica
Isus Hristos şi de 318 sfinţi părinţi, cei de la Nicheia şi să fie locuitori
cu Iuda şi cu Aria şi cu ::!Iţi necredincioşi iudei în ,e:i, amin.
Iată şi martori am pus Domnia mea: pan Hriza mare ban al Craoivei
şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi Damilru mare vis-
66
tier şi Mhaiu mare spătar şi \'asilie Pa.inclur mare stolnic şi pan Buzinca mare
comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Constantin mare posttlnic. Şi
ispravnic, Gligorie mare logofat.
Şi eu, S~oica spudei Şerbano,·ici, am scris în oraşul de scaun Bucureşti,
luna inam.ric, cea de-a JO, zi şi de la Adam pînă la această scriere în anul
7143, an.ul domnului 1635.
Io M:ateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io :Matei voevod (m.p.)
Documenta Romaniae Historica. B. Ţara Rou,âneascd ·,ol. XXV. Editura Academiei R.S.R.,
Bucureşti,1985, p. 10- 11
31. 7636 (774.5) septembrie-decembrie. Hrisov prir:i care Ma-

tei\ Ba:,arab întrmşte mănăstirii Slobozia o vie în dealul
Năenilor, jud. Saac şi 300 de bolovani de sare din ocna
de la Ghitioara.
Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-
vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bă.trînului, răposatului Io Basaraba
voievod. Dă Domnia mea această poruncă a Domniei mele sfiatei, dumneze-
ieştii mănăstiri a Domniei melc de la Slobozia lui Ianache, c2-re se numeşte
Vaideei, lingă Slăvica, pe apa Ialomiţei, care este hramul sfîntului arhistrateg
~lihail şi ceilalţi făr~. de trup, care este zidită şi făcută din temelie de Domnia
mea, care este dată şi închinată metoh şi sub stăpînirea sfintei mănăstiri
de la Sfîntul Munte numită Dohiariu, hramul sfîntului arhanghel Mihail şi
preacinstitului părinte egumen chir Clima şi tuturor călugărilor, ciţi trăiesc
în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri a Domniei mele mai sus-zise 13 po-
goane de vie în dealul Năianilor şi 13 ~1:înjeni de ocină, ori cit se va alege de
peste tot hotarul, pentru că am cumpărat Domnia mea, însă de la Stanciu!
un pogon de vie şi cu jumătate de stînjen de ocină pentru 8 ughi aspri
gata şi de la Şărbu diaconul un pogon şi o cedvîrte şi cu un stînjen de ocină
pentru 12 ughi şi jumătate aspri gata şi de la Stoica Miluitul un pogon de
viţă şi jumătate de stînjen de ocină pentru 2050 aspri gata şi de la Neam-
ţul o cedvîrte şi trei prăjini pentru 12 ughi aspri gata şi de la Mezea 2 pogoane
şi jumătate şi cu un stînjen de ocină pentru 27 ughi aspri gata şi de la Ştefan
jumătate de pogon de vie şi jumătate de cedvîrte pentru 3 ughi şi jumătate
şi 4 costande şi de la Stan scaunul un pogon de viţă cu ţelină pentru 8 ughi
aspri gata şi de la Călin o cedvîrte pentru 2 ughi şi jumătate şi de la Lepădat
jumătate de pogon, cu locul de sub buciumi, pentru 5 ughi aspri gata şi de la
Gheorghe, fiul lui Cojocariul, jumătate de pogon şi două cedvîrţi pentru 3
ughi şi 7 costande şi de la Călugăriţa o cedvîrte şi jumătate pentru 300
aspri gata şi de la Necula 3 cedvîrţi pentru 5 galbeni şi de la Geadea o ced-
vîrte pentru ... 1 ughi aspri gata.
Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise miluire de la Domnia mea
în fiecare an cite 300 de bolovani de sare de la ocna Domniei mele dela
Ghitioara, ca să-i fie sfintei mănăstiri de hrană, iar Domniei mele pomană în
veci şi de nimeni neclintit, după porunca Domniei mele.
67
lncă şi blestem pune Domnia mea, după trecerea Domniei mele, pe
cine îl va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din
rodul de inimă al Domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele
noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va păzi
această carte a Domniei mele. iar domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l
întărească şi să-l păzească în Domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui.
Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest scris al Domniei mele
de miluire, ci va călca şi va nimici şi va strica această carte a Domniei mele,
acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 3 I 8 părinţi cei de
la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc. Iată dar martori punem
Domnia mea: jupan Hriza ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi
jupan Gligo:::-ie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudcscul marc vistier şi jupan
Preda mare spătar şi jupan Nedelco mare clucer şi jupaa Vasile stolnic
şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Co~-
tandin, mare postelnic. Şi i:-pravnic ... 2
Şi am scris eu, Radul spudei şi cu învăţăturd lui Lepădat logofătul şi de
la Adam în anul 7145. (1636)
DOCUMENTA ROMANIE 1-IJSTOR!C .4. n. T.~R.\ RO.W.-1.\"EASCJ, ·;ol. XX\", E<li-
tun„ Academiei R.S.R., Bucureşti, 1985, p 419- ➔ 20
I Loc alb în text.

1 Lipsl in text.
32. 7636 (7745) noiembrie 70, Bucureşti. Hrisov prin care

Matei Basarab confirmă rrănăstirii Slobozia ocine la Fundeni,
jud. Ialomiţa şi la Sărăţeni.
Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-
vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bitrînului, răposatului Io Basarab
voievod. Dă Domnia mea această poruncă a Domniei mel~ sfintei, dumneze-
ieştii mănăstiri a D::i:nniei mdc <l~ la Slob::izia, ce se cheamă Vaideei, unde
este hramul sfinţilor arhistrate;:;-i }1ihail şi G:ivril şi alţii făr:i de trup, lingă
satul Slăvica, p.:! apa Ialomiţei, car~ c,;te ziditr1 şi ridicată din temelie de D::imnia
mea, ce este dată şi închinată metoh şi sub stăpînirca sfintei mănăstiri de
11 S întul Munte, numită DJhiariu, hramul i:.n;tşi al sfintului arhanghel Mihail
şi preacinstitului părint2 cgumc:1 Clim şi tuturor crtbgCtrilor cîţi trftiesc în
lăcaşul acela, ca sa fie sfintei mtu1:t~tiri mai sus-spu~e ocină lu Funtlcni, în
judeţul Ialomiţa, de lingă Periaţi şi d2 lîng:t T,Hărăi, însă toată partea lui
Mihai paharnicul fiul lui N egril:"'t logof:""ttul, 200 stînjcni, din cîmp şi din pădure
şi din apă şi cu toată grădina şi din vatn satului şi de pretutindeni, aricit
se va alege de peste tot hotarul. p2ntru că am cumpărat D::imnia mea această
ocină de la Mihai paharnicul din Bucşti pentru 70 ughi aspri gata cu zapis
de \'Înzare de la mîna lui.
Şi iar să fie sfintei mănă'>tiri a De>mniei mele mai sus-scrise ocină la
Sărăţeni, însă toată partea lui Necula vistierul, 1800 stinjeni, pc care a
avut-o de cumpărătură de la boierii şi de la megiaşii cîţi au avut ocină în
sat în Sărăţeni, din cîmp şi din baltă şi din uscat şi cu vecini şi din vatra
68
satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că am cumpărat
această ocină din Sărăţeni, mai sus-scrisă, de la Dumitraşco postelnicul,
fiul lui Necula vistierul, pentru 250 ughi, aspri gata. Şi au vîndut aceşti
boieri mai sus-spuşi părţile lor de ocine de bunăvoia lor, fără nici o silă şi cu
ştirea tuturor boierilor, mari şi mici şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul
locului şi dinaintea Domniei melc din divan şi cu zapise de vînzare de la
mîna lor şi cu mulţi boieri martori, scrişi în zapise Pentru că aceste ocine şi
dedine le-am cumpărat Domnia mea tot pe aspri gata, de am dat Domnia
mea şi am d:m1it toate sfintei mănăstiri a DJmniei mele, mai sus-spuse,
pentru pomană. Şi am închinat D::imnia mea această mănăstire a Domniei
mele de la Slobozia, zisă Vaideei, să fie metoh şi în stăpînirea sfintei mănă,
tiri de la Sfintul Munte, numită OJhiariu, hramul sfintului arhanghel Yiihail,
c:1 toate ocinele şi dcdinele, ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire şi dumne-
zeieştilor călug:tri de hrană, iar D:nnnici mele şi părinţilor Domniei mele să
fie veşnică p:imenire, şi de nimeni neclintit, după porunca Domniei melc.
încă şi blestem punem Domnia mea: după trecerea Domniei melc, pc
cine îl va alege domnul Dc1mnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din
rodul inimei Domniei mele sau dia rudele noastre sau, după păcatele noastre
sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de miluire
a Domniei melc, pe acela să-l cinstească domnul Dumnezeu şi să.-1 păzească
în Domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi
nu va înnoi şi nu va întări această carte a Domniei mele, ci o va călca şi o
va răsturna şi o va strica, acela să fie de trei ori belstemat şi anatema şi
afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la N icheia şi să aibă p:irtc cu Iuda şi
cu Aria la un loc şi cu alţi nei:redincioşi iudei.
D~ aceea, am dat DJmnia mea sfintei măaăstiri m:ti sus-scrisă să-i
fie aceste ocine, declină şi d~ ohab.1.
Si martori punem D.)mnia mea b:iicrii divanului: jupan Hrizea mare
ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt
şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Preda mare spătar şi Nedelco mare
clucer şi Vasilic mare stolnic şi Buzinca comis şi Vucina mare paharnic şi
jupan Costandin marc postelnic. Şi ispravnic ... 1 .
Şi am scris cu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna
noiembrie 10 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7145 ( 1636).
Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Mateiu vocvod m.p.
Document::. Romaniac Historica. B. Ţara Românească. ,,,Jumul XXV, Editura Academiei

R .S.R., Bucureşti, 198~. p. 155-157
1 Locuri albe în text.
69
33. 1650 - 1660, ianuarie 17. Actul de schimb prin care
iermonahul Nechita, egumenul Mănăstirii Slobozia lui E!la-
che, schimbă în Vaideei loc pentru loc cu Oprea Stan şi
Oprea Obrocii.
Adecă eu, Ieromonah Nechita, egumenul ot sfînta mă(năs)tire a lui

Ianache post(elnic), de la Vaideei, scris-am zapisul micu la măna Oprii şi a
lui Stan şi a Oprei Obrocii, cu fraţii lor, cum ne-am tocmit noi de a noastră
bunăvoe, de am schimbat loc pentru loc. De-am dat cu, igumenul ~echita,
locul ce-au rupt apa den jos de sat, unde au fost metohul cu heleşteul, şi
heleşteul au fost jumătate al mă(năs)t(i)rii, ca sft le fie moşic lor şi feciori -
(lor) şi nepoţi(lor) şi strfoepoţi(lcr) ciţi Dumnezeu le va da. Şi noi am dat,
părintelui, unde sfot morile despre noi, la capul zăgazului şi din sus şi din
jos împrejur pănă unde c pietruit, iar mai mult să r;n :,ă. atingă. ~i cănd ne-c1.m
tocmit fost-au mulţi oameni buni şi din sus şi clin jo:;: ot Slcbozie, Şărban, ot
Amara, Sima, ot Datiul, Stan Răul, Stoica Vel, ot Lătcoi Radu Sin Lazftr,
ot Ciulniţa, Vasile Bobotează i l\Ianea ot ta:n. Ş-a:n' scris popa Serafim,
egumenul ot Slăvica. Ghen(oa)ric 17
Scris-am eu eromonah Nichita cu tot săborul; ieremonah Eren,iia,
ieromonah Teoca. Pen(t)ru credinţă ne-am pus şi peceţile. Păce(ată).
ieromonah Nechita.
Şarban +Sima +
Radu ot Datiul + Stan Răul + Stoica Vel + Radu.
Arh. St. Bucureşti, Condica m-rii Slobozia lui Enache, ms. 314, (. 118 copie
34. 1672 aprilie 12. Porunca lui Grigore Ghica prin care
scuteşte mănăstireaSlobozia lui Enache de toate dările
datorate domniei.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie Ghica v(oie)v(o)d şi domn al Ţării

Româneşti, dat-am Domniia mea această poruncă a Domnii mele sfintei
şi dumnezeieştii mănăstirii ce să cheamă Vaideei de la Sloboziia lui Ianache
ot Ialomiţa unde iaste sfîntul hram ... 1 , ca să fie toate bucatele sfintei mănăs
tiri în pace şi dijmă de stupi, dă gorştină, dă rămători, dă oerit, dă vinăriciu,
dă cai dă olac, dă podvoade, dă mertice, dă conace şi dă toate dăjdiile şi măn
căturile căte vor fi peste an în ţara Domnii mele, de nimeni val sau băntuială
să nu aibă, pentru că m-am milostivit Domniia mea de-am ertat pre această
sfintă mănăstire de acestea de toate căte scriu mai sus, precum au fost ertate
şi de alţi domni mai dinnainte vreme, cu cărţi de miU-1 şi dă ertăciunc, precum
le-am văzut şi Domniia mea. Aşijderea şi Domniia mea încă am întărit mila
şi pomeana şi cu această cărte a Domnii meale pre tocmeala cum scrie mai-
sus, precum sînt ertate şi alte sfinte mănăstiri, ca să fie sfintei mănăstiri de
întărire şi părinţilor călugări de hrană.
Drept aceia şi voi dijmarilor, vinăricerilor, oerilor şi altor slugi ale Dom-
nii meale, veri care cu ce slujbe \'eţi umbla într-această parte; de loc, în Heme
ce veţi vedea această carte a Domnii meale, iar voi toţi foarte să vă feriţi
şi în bună pace să lăsaţi toate bucatele sfintei mănăstiri ce este mai sus-zisă.
Că cine să va ispiti a le face vre un val, veri dece, unii ca aceia bine să ştie
70
că nebăgînd cartea Domnii mealc înseamnă, mare certare şi scîrbă vor avea
de către Domniia mea.
Întralt chip să nu fie şi însumi am zis Domniia mea.
Apr(ilie) 11, l(ea)t 1672
A rh. St. Bucureşti, Condica m-rii Slobozia lui Enache, ms. J H, f. 518 v.
I Loc alb în text.
35. 1672 (1780) iulie 15, Bucureşti. Cartea lui Grigorie

Ghica prin care scuteşte satul Vaideei al Mănăstirii Slobo-
zia lui Enache, de dijme şi stabileşte ca satul să dea dare
cu ruptoare.
Cu mila bi Dumnezeu, Io Grigorie Ghica v(oie)v(o)d, domnul Ţării

Româneşti şi al plaiurilor, dat-am Dom1,iia mea această poruncă a Domnii
mcale accstu-i sat ce s[t cheamă Vaideei Slobozia lui Ianachc, care iastc al
sfintei şi dumnezeeştii mănă,,tiri a r2..posatului ~fateiu Basarab voie(v)o(d),
care o au făcut domnia lui acolo în sat şi iaste închinată supt ascultare sfintei
şi dumnezeeştii mănăstiri de la S(fb)Tagora, ce se cheamă Dohiar, hramul
sfinţilor arhistrategi Mihail i Gavril, ca să fie acest sat în pace şi ertaţi de bir
de taler, de miere şi de ceară, de găleată şi de finu ... 1 şi de oae seacă şi de
cal şi de caii de olacu şi de oae de slugi şi de podvoade şi de mertice, de
conace şi de lucru d:lmnescu şi de fum şi de toate dajdiile căte sînt presti
anu în ţara Domnii meale de nimeni băntuială să naibă, numai să aibă a da
cu ruptul într-un anu ughi 60, la sfete Dimitrie unghi 30 şi la sfete Gheorghe
ughi 30. Pentru că m-am milostivit Domnia mea de-am crtat şi am lăsat
pre acest sat, pre tot cc se cheamă Vaideei Slobozia, să fie în pace de toate
care sănt mai sus-scrise, de acum pănă în veac, fără numai să aibă a da aceşti
cc sănt mai sus-scrişi bani şi să fie de posluşaniia şi de lucrul sfintei mănăstiri,
cum a fost şi mai dinnainte ueme, precum am văzut Domniia mea şi cartea
răposat(u)lui Mateiu Basarab v(oie)v(o)d, făcută pre-această milă şi tocmeală
cum scrie mai sus. Aşijderea şi Domniia mea încă am înoit şi-am întărit mila
şi ertăciunea sfintei mănăstiri, ca să fie sfintei mănăstiri şi de întărire şi
călugărilor, carii vor fi lăcuitori într-acel lăcaş, de hrană şi de îmbrăcăminte
iar Domnii meale şi răposaţilor părinţilor Domnii meale în veaci pomeană.
Drept aceea şi noi toţi boerii şi toate slugile Domnii meale, care veţi fi
cu slujbă a umbla într-acel judeţ, tuturor vă face ştire Domnia mea, în vreme
ce veţi vedea această carte a Domnii meale, iar voi toţi să aveţi a vă feri de
acest sat Vaideei, nimeni de nimic să nu să ispitească a să atinge de <linşii
de toate căte sănt mai sus-scrise.
Iar carii nu va înţelege de această învăţătură şi poruncă a Domnii meale,
aceea foarte să se socotească că mare urgie va lua de către Domniia mea. Că
aşa iaste porunca Domnii meale şi în urma Domnii meale pre carele domnu
va milui Dumnezeu a fi domn şi biruitoriu Ţării Rumăneşti, să aibă a cinsti
şi a înnoi şi a întări această milă şi ertăciune a sfintei mănăstiri ce scrie
71
mai sus, ca şi domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l intărea5că şi să-l milu-
iască în Domnia lui şi dresele şi mileale Domnii lui ca să se afle cinstite şi în
seamă ţinute.
Iar carele ar călca şi ar strica această milă şi pomană a Domnii meale
şi a celui ... 2 acela să fie supt blestem i anatemă şi af(u)risit dă 318 sfinţi
părinţi care au fost la Nicheia amin.
Iară mărturii am pus Domnia mea: Gheorghe vel logofăt, Stroe bir
vel vornic, Vinitlă vei ban, Neagoe vel vomic, Hrizea vcl vistier, Sturzea vel
spătar, Badea vel clucer, Stoia vel postelnic, Coruia vel paharnic, Preda vel
stolnic, Mateiu vel comis şi ispravnic Rad(u) vel logofăt i Dumitraşco logofăt.
Am scris în Bucureşti şi de la Adam pînă acum cursul anilor 7180 şi
de la naşterea lui Hristos leat 1672 iulie 5.
Iscălitura g(os)pod. Pecetea g(os)pod.
Arh. St. Bucureşti, Condit.a M-rii Slobozia lui Enache, ms. 314, f. 518 ·,.-519 ·,.
1 Loc alb în text.

2 Loc alb în text.
36. 1677 (7185) mai 29. Porunca a lui Gheorghe Duca prin
care confirmă mănăstirii Slobozia lui Enache, din satul
Vaideei, drepturile ~ale asupra bunurilor schitului Aposto-
lache, din Judeţul Saac.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Duca v(oe)v(o)d i g(os)podar a toată Ţara

Rumânească. Dat-am Domnia mea această poruncă a Domnii meale sfintei
mănăstiri de la Vaideei, dă la Sloboziia lui Ianache post(elnicul) hram(ul)
sfîntu arhanghel Mihail şi părintelui Anastasie igumenul şi tuturor călugărilor
căţi vor fi lăcuitori la acel sfînt lăcaş, ca să aibă voe părintele Anastasie
igum(enul), cu această carte a Domnii meale, de să ţie sfinta mă(năs)tire
a lui Apostolache comis, din judeţul Săcuenilor, unde iaste hramul
Adormirea născătoarei de D(u)mnezeu, să. fie metoh sfintei mănăstiri de la
Vaideei.
Să aibă .părintele Anastasie igumen a fi purtător de grijă, să puc şi
vreun călugăr şi un popă ca să fie de trcabrt şi dă slujbă sfintei biserici şi
dă alelalte dă toate să fie socoti toriu. Pentru că înţelcgind Domni ia mea de
acea sintă mă(năs)tire, cum este o mănăstire săracă de tot fără dă nimic şi
an,tl dii tiit::iri i;;i pi1,:;tif,, căt cine an fost ;icolo dUng:iriţi, ne;ivînd rn rr <:;\
ţinea şi cu ce să hrăni ca să ţie de mîncarc, au părăsit şi-au rămas pustie.
D~ci Domniia mea am dctt ca s;i fie supt oblrtduinţa sfintei mă(nr1s)tiri
care scrie mai sus, că doar s-ar putea adaogc cătc ceva ca să fie şi Domnii
meale pomană. Şi ce-ar avea acea sîntă mănăstire niscare trebi sau nevoi
de către cineva, să poarte grijă părintele Anastasie de toate a-i isprăvi:
Pentru că şi Domniia mea m-am milosti\'it de-o am ertat şi-o am lăsat
de toate rănduelile care dau alte mănăstiri ca să se poată ţinea întru lipsa
şi sărăciia cum se va putea, fără de nici un val de către nimeni, numai să fie
supt oblăduinţa sfintei mănăstiri care scriem mai sus şi a părintelui Anastasie
igumen, alt val să naibă.
72
Aşa iaste porunca Domnii mele i i sam receh Gospodstva meseaţ mai
29, leat 7185 (1677)
Arh. St. Bucureşti, fond Condica. m-rii Slobazia I ui Ena.che, mJ.ouscris 314, f. 519 v
37. 1677 (7185) iulie 19. Zapis prin care Radu spătarul,
pierzînd judecata avută cu M-rea Slobozia lui Enache, se
angajează să-şi retragă oamenii de pe moşia mănăstirfl
pînă la 15 septembrie.
Adecă eu, Rad(u) spătar, scris-am zapisul mieu la mina părintelui

egumenului, părintelui Danii! igumenul şi la a părintelui igumenului Anastasie
cum să ştie că ajungîndu-ne judecata, dă ne-au luat moşiia spartu-ne-au şi
satul. Noi am venit dă ne-am rugat la sfinţiea lor de ne-au lăsat oamenii
pînă la toamnă. Pentru ca să ne strîngem. Să şează pînă îşi vor strînge păinea,
mălaiul, grăul să-l treere şi ne-am pus ziua la Cârstov, iar să nu mute pănă
atuncea. Să fie volnici sfinţiea lor să le aprinză casele şi să spargă să-i ducă
care pe unde va putea, însă la septembrie 15 zile.
Aceasta am scris, şi amin, eu cu mina mea înnaintea portarului dqmnesc
Statie. Iar pentru pădure să nu stricăm. Iu(l)ie 19,l( ea)t 7185 ( 1677)
Eu Rad(u) spătar
Ieromonah Serafim +
eu Milea Logo(fat) +
eu Gheorghe cu pecet(ă)
mart(u)rie +
Vlad sin Toader mărturie +
(în greceşte) ...
Arb. St. Bucureşti, Condica M-rii Slobozia. lui Ena.cbe, ms. 314, f. 9i v.
38. 1679 (7187) ianuarie 9. Poruncă domnească emisă de

Şerban Cantacuzino prin care scuteşte m-rea Slobozia lui
Enache, din satul Vaideei, de toate dările către domnie.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Şerban Vodă şi domn al Tării Româneşti,

dat-am Domnia mea această poruncă a Domnii meale sfintei şi dumnezeeştii
mănăstiri ce se cheamă Vaideei de la Slobozia lui Ianache ot sud Ialomiţa
unde iaste sfîntul hram arhanghel Mihail, ca să fie toate bucatele sfintei
mănăstiri în pace de dijmă de stupii de rămători, de oerit, de vinăriciiu, de cai
de olac, de podvoade, de mertice, de conace şi de toate dăjdile şi mîncăturile
că vor fi peste an în ţara Domnii mele de nimic val sau băntuială să n-aibă.
Pentru că m-am milostivit Domni ia mea de-am ertat pre această sfîntă mănăs
tire, de acestea de toate căte scriu mai sus, precum au fost ertaţi şi de alţi
domni mai denainte cu cărţile de milă şi de ertăciune, precum le-am văzut şi
Domnia mea. Aşijderea şi Domniia mea încă am întărit mila şi pomeana cu
această carte a Domnii meale pre tocmeala cum scrie mai sus precum sînt
ertate şi alte sfinte mănăstiri ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire şi călu
gărilor de hrană.
Drept aceia şi voi dijmarilor, vinăricearilor, oerilor şi altor slugi ale
Domnii meale veri carii cu ce slujbe veţi umbla întracea parte de loc în-
73
dată ce veţi vedea această carte a Domnii meale, iar voi toţi să vă feriţi
şi întru bună'pace să lăsaţi bucatele sfintei mănăstiri ce este mai sus-zisă, că
cine se va ispiti ale face vreun val măcar veri dă ce, unii ca aceia mare cer-
tare şirea scărbă vor petrece de către Domnia mea şi într-alt chip să nu fie.
Şi însumi am zis Domniia mea ghen(oa)r(ie) 9 l(ea)t 7187 1679
Iscălitura G(os)pod. Pecetea g(os)pod .
.Arh. St. Bucureşti, Condi:a Măn'\stirii Slobozia, Manus:ris, 31-4, f. 520.
39. 1679 (7187) ianuarie 70. Porunca lui Şerban Cantacuzino

prin care confirmă m-rii Slobozia lui Enache, din satul Vai-
deei proprietăţile mănăstirii Apostolache, din judeţul Saac,
închinată ca metoh de către Duca Vodă.
Cu mila lui D-umnezeu, Io Şărban V(oie)v(o)d i g(os)pod(a)r zem(le)a

Vlah(i)scoie. Dat-am Domnia mea această poruncă a Domniei meale sfintei
mănăstiri de la Vaideei, de la Slobozia lui Ianache Postelnic, cu hramul s(fîn)tul
arhanghel Mihail şi părintelui Anastasie igumenul şi tuturor călugărilor, c ;ţi
vor fi locuitori la acest sfînt lăcaş, ca să aibă voe părintele Anastasie igumenul,
cu această carte a Domnii meale, de să ţie sfînta mănăstire a lui Apostolache
comisul, din judeţul Săcuenilor unde iaste hramul adormirea născătoarei de
Dumnezeu, să fie metoh sfintei mănăstiri de la Vaideei.
Să aibă părintele Anastasie egumenul a fi purtătoriu de grijă, să pue
şi vreun călugăr şi popă ca să fie de treabă şi de slujbă sfintei biserici şi de
alte de toate să fie socotitor. Pentru că înţelegem Domniea mea de această
sfîntă mănăstire cum iaste o mănăstire săracă de tot, fără de nimică şi arsă de
tătari şi pustie, căt cine au fost acolo călugăriţi, neavînd cu ce să ţinea şi cu
ce să hrăni ca să ţie la mănăstire, au părăsit şi-au rămas pustie.
Precum am văzut Domniia mea şi cartea Ducăi Vodă, drept aceea şi
Domniia mea o am dat ca să fie supt oblăduinţa sfintei mănăstiri care scrie
mai sus, că doar s-ar putea adăuga căte ceva şi ca să fie şi Domnii mele pomană.
Şi de-ar avea acea sfîntă mănăstire niscare trebi sau nevoi de către cineva.
să poarte grijă părintele Anastasie de toate a isprăvi.
Pentru că şi Domniia mea m-am milostivit de am ertat şi-o am lăsat
de toate rănduelile care dau alte mănăstiri ca să poată ţinea întru lipsa şi
sărăciia ei cum să. va putea, fără de nici un val de către nimeni, numai s.l fie
supt oblăduirea sfintei mănăstiri care scrie mai sus şi părintele Anastasie
igumen alt val să n-aibă.
Aşa iaste porunca Domnii meale şi însumi am zis Domniia mea.
Ghen(oa)r(ie) 10 l(ea)t 7187 (1679)
Pecetea g(os)pod
Prociteh vel logo(făt).
Arh. St. Bucureşti, Condica m-rii Slobozia lui Enache, manuscris JH, f. 520-520 v.
74
40. 1679 (7187) martie 17, Bucureşti. Carte a lui Şerban
Cantacuzino prin care scuteşte satul Vaideei al m-rii Slobozia
lui Enache de dijme şi stabileşte ca acesta să dea dare cu
ruptoare.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Şerban V(oic)v(od) şi domn a toată Ţara

Rumânească, nepotu(ul) marelui şi preabunului răposat(u)lui Io Şărban
Basaraba v(oie)v(o)d, dat-am Domnia mea această poruncă a Domnii meale
acestui sat ce să cheamă Vaidcci Slobozia lui Ianache, care iaste al sfintei
şi dumnezeeştii mănăstiri a răposat(u)lui Mateiu Basarab v(oie)v(o)d, carii
o au făcut dumnealui aeolo în sat şi iaste închinată supt ascultarea sfintei
şi dumnezeeştii mănăstiri de la S(fîn)t agora, ce se cheamă Dohiar, hramul
sfinţilor arhistratiţi Mihail i Gavriil, ca să fie acest sat în pace şi ertaţi de
bir de taleri, de miere, de ceară, de găleată şi de fănu, aşijderea şi de oae
seacă şi de cal şi de cai de olacu şi de oae şi de slugi şi de podvoade şi de
mertice şi de conace şi de lucrul domnesc şi de fum şi de toate dăjdiile căte
sănt peste an în ţara Domnii meale, de nimica băntuială să naibă, numai să
aibă a darea cu ruptul într-un anu ughi 60, la s(î)ntul Dimitrie ughi 30 şi
la s(î)ntul Gheorghie ughi 30. Pentru că m-am milostivit Domnia mea de am
ertat şi am lăsat pre acest sat, ce să cheamă Vaideei-Slobozia, să fie în pace
de toate care sănt mai sus-scrise, dă acum pănă în veci fără numai să aibă
a darea aceşti bani ce sănt mai sus-scrişi şi să fie de posluşaniia şi de lucrul
sfintei mănăstiri, cum au fost şi mai dinnainte vreme precum am văzut Dom-
nia mea şi cartea răposatului Matei Basaraba v(oie)v(o)da şi cartea lui Gri-
gorie Vodă făcute pre această milă şi tocmeală cum scrie mai sus. Aşijderea
şi Domniia mea încă am înnoit şi am întărit mila şi ertăciunea la sfînta
mănăstire cu această carte a Domnii mele, ca să fie sfintei mănăstiri de ajutoriu
şi de întărire şi călugărilor, carii vor fi locuitori într-acest sfînt lăcaş, de
hrană şi de îmbrăcăminte, iar Domnii meale şi răposaţilor părinţilor Domnii
meale în veaci pomană.
Drept aceea poruncesc Domniia mea şi noi toţi boerii şi toate slugile
Domnii meale care vreţi cu slujbe a umbla într-acel judeţ, tuturor vă fac
ştire Domnia mea, în vreme ce veţi vedea această carte a Domnii meale, iar
voi toţi să aveţi a vă feri de acest sat Vaideei. Nimeni de nimic să nu să
ispitească a se atinge de <linşii de toate câte sănt mai sus-scrise.
Iar cari nu vor înţelege de această învăţătură şi poruncă a Domnii meale,
acela foarte să să ocărească. Mare urgie va lua de către Domniia mea că aşa
iaste porunca Domnii meale şi în urma Domnii meale, pe carele domnul Dum-
nezeu va milui a fi domn şi biruitor Ţării Romăneşti să aibă a cinsti şi a învoi
şi a întări această milă şi ertăciune a sfintei mănăstiri ce scrie mai sus, ca
şi domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l miluiască în
Domnia lui şi dreasele şi mile ale Domnii lui, să se afle cinstite şi în seamă
ţinute. Iar carele ar călca şi ar strica această milă şi pomană a Domnii meale
şi acelui răposat domn, acela să fie supt blestem, anatema şi af(u)risit dă 318
părinţi care sănt la Niceia, amin.
Iată şi mărt(o)rii am pus Domniia mea Neagoe vei ban, Badea vei
vornic, Radul Creţulescul vel log(ofă)t, Hrizea vel vist(iernic), Vintilă vei
(spăt)ar, Curuea vel clucer, Stoia vel post(elnic), Barbu! vel pah(a)r,nic,
Alexandru vel stol(nic), Dumitraşco vel comis i Nica vel clucer şi ispravnic
75
Şărban vt(ori) log(o)f(ăt).
Şi am scris eu Tudosie în Bucureşti. Mart(ie) 17, l(ea)t 7187 (1679)
Iscăliturag(os)pod.
Pecetea g(os)pod
Am(in) Radul vel logofăt.
Arh. St. Bucureşti, Condica M-rii Slobozia lui Enache, ms. 3 H, f. 520-v 52 I
41. 1682 (7190) Jebruarie 24, Bucurefti. Carte a lui Şerban

Cantacuzino prin care scuteşte satul Vaideei, almănăstirii
Slobozia lui Enache de bir, urmînd să plătească un haraci
de 60 de ughi pe an.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Şărban v(oie)v(o)d şi domn a toată Ţara

Romănească, nepotul marelui şi preabunului răposatului Io Şărban v(oie)-
v(o)d Basarab, dat-am Domnia mea această poruncă a Domnii meale acestui
sat ce să cheamă Vaideei, Slobozia lui lanache, care iaste al sfintei şi dumne-
zeeştii mănăstiri a răposatului Mateiu Basaraba v(oie)v(o)d, care o au făcut
dumnealui acolo în sat şi iaste închinată supt ascultarea sfintei şi d(u)mne-
zeeşti mănăstiri de la S(fîn)t agora, ce se cheamă Dohiiar, hramul sfîntului
arhistratit Mihail i Gavriil, ca să fie acest sat în pace şi iertat de bir de taler,
de miere cu ceară, de găleată cu finu, de oae seacă, de slugi şi de cal domnescu, de
podovade, de mertice, de conace, de cară de oaste, de zaherele, de lucru domn-
escu, de fumărie şi de rănduialele ce ies de la visteria Domnii meale pre silişte
şi de alte toate dăjdiile şi mîncăturile căte vor fi preste an în ţara Domnii
meale, de niciunele val sau băntuială să nu aibă, numai să aibă o dare la vremea
haraciului ughi 60 şi la S(fîn)tul Dimitrie ughi 40 şi la S(fîn)tul Gheorghie
ughi 40 şi cînd va fi la seama cea mare, care dau cu toţii, să aibft a scrie
şi într-această slobozie pre cine ar afla acolo pre toţi, iar dintratăt nimic alt
val sau altă bănuială să n-aibă.
Pentru că m-am milostivit Dcmniia mea dă i-;i,m ertat şi am lăsat pre
acest sat pre tot să fie în pace de toate, cum iaste mai sus-zis, fără numai să
aibă o dare aceşti bani ce sănt mai sus-scrişi. Şi oameni de ţară niciunul
să nu primească într-această slobozie, că apoi să vor lipsi de mila Domnii
meale, ci numai să fie aleşi oameni străini moldoveni, ungureni, sărbi, ruşi,
greci, nrh~m1~i de altă ţară fără de bir şi făr de nici-o gălccaYă şi nc>scri1ri
nici la o breaslă. Să fie de posluşaniia şi de lucrul sfintei mănăstiri cum au
fost şi mai dinnainte vreme, precum am văzut Domniia mea şi cartea răposa
t(u)lui Mateiu Basarabă v(oie)v(o)d şi ale altor domni, făcute pre această
milă şi tocmeală cum scrie mai sus, aşijderea şi Domniia mea încă am înnoit
şi-am întărit mila şi ertăciunea la sfînta mănăstire şi cu această carte a Domnii
meale ca să fie sfintei mănăstirii de ajutoriu şi de întărire şi călugărilor, care
vor fi lăcuitori într-acest sfînt lăcaş, de hrană şi de îmbrăcăminte, iar Domnii
meale în veaci pomană.
Drept aceea poruncesc Domniia mea şi vouă toţi boierii şi toate slugile
Domnii meale carii veţi fi cu slujbe a umbla în acest judeţ, tuturor vă fac
ştire Domniia mea în vreme ce veţi vedea această carte a Domnii meale, iar
76
voi toţi să aveţi a vă feri de acest sat Va.id:ei, nimeni de nimic să nu să ispi-
tească a să atinge de dînşii, de toate cîrtes mai sus-scrise. Iar cari nu vor
înţelege de porunca Domnii meale aceta foarte să se socotească că mare
urgie va petrece de către Domniia mea şi n urma Domnii meale, pre carele
domnul Dumnezeu s-a miluit a fi domn ş;i }iruitor Ţării Romăneşti să aibă a
cinsti şi-a înnoi şi a întări această milă ŞJ ertăciune a sfintei mănăstiri ce
scrie mai sus, ca şi domnul Dumenzeu s?"l cinstească şi să-l întărească şi
să-l miluiască în Domnia lui şi dreasele ş;i riile al Domnii lui să se afle cin-
stite şi în seamă ţinute.
Iar carele ar călca şi ar strica această nilă şi pomeană a Domnii meale
şi acelui răposat domn, acela să fie supt b:estem, anatem:1 şi afurisit de 318
părinţi dela Nicheia amin.
Iară mărturie am pus Domnia me:a: pan Radu(u) Năsturel, vel ban
i pan Badea Bălăceanul, vel vornic i pan Grigorie, vel logo(făt) i pan Barbul
Milescul, vel vist(ier) i pan Costandin Bdncovean, vel spătar i pan Stoian,
vel velincer i pan Ghinea, vel post( clnic) . pan Statie, vel pahar(nic) i pan
Iordache, vel stol(ni)c i pan Papa, vell romi(s) i Gheorghiţă, vel sluger i
pan Statie, vel pitar şi ispravnic Şărban, vel log(ofă)t. Şi-am scris eu Nedelco
log(ofă)t, nepotu Costei logofăt, în scaurnul cetăţii în Bucureşti.
Fevr(oarie) 24, l(ea)t 7190 (1682)
Iscălitura g( os)pod. Pecetea g( os)>pod.
Grigorie, vel logofăt progtenam.
Şărban vtori logofăt progtenarn.
Arh. St. Ilucureşti, Condica m-rii Slobozia lui En.a.cle, ms. J 1'!, f. 521 v. 522.
24. 1688 (7197) decembrie 4, Bucureşti. Carte a lui Constantin

Brîncovcanu prin care confirmă satului Vaideei al m-rii
Slobozia lui Enache scutirea de dări şi stabileşte ca să plă-
tească un haraci de 60 de ughi pe an.
Cu mila lui D(u)mnezeu, Io Comtandin Basaraba v(oie)v(o)d şi domn

a toată Ţara Românească, dat-am Domnia mea această poruncă a Domnii
meale acestuia sat ce să cheamă Sloboziia lui Ianache, care iaste al sfintei şi
d(u)mnezeeştii mănăstiri a răposat(u)lui Mateiu Basaraba v(oie)v(o)d,
care-o au făcut dumn(ea)lui acolo în sat şi iaste închinată supt ascultarea sfin-
tei şi d(u)mnezeeştii mănăstiri de la S(fin)t(a) agora ce se cheamă Dohiiar,
unde iastc hramul s(fin)tul(ui) Arhistratit Mihail şi Gavriil, ca să fie acest
sat în pace şi ertat de bir de taler, d~ miere cu ceară, de găleată cu finu,
de oae seacă, de slujbă şi de cal domne&:, de podvoade, de mertice, de conace,
de cară de oaste, de zahereale, de lucru domnesc, de fumărie de toate rănduelile
ce es de la vistieriia Domnii meale şi de alte dăjdii şi mîncături că vor fi
prestc an în ţara Domnii meale, de nici ·mile val sau bănt uială să naibă, numai
să aibă o dare la vremea haraciului ughi 60 şi la s(fîn)tul Dimitrie ughi 40
şi la s(fîn)tul Gheorghie ughi 40, cînd va fi la seama cea mare, care dau cu
toţii, să aibă a scrie şi într-această slobozie pre cine ar afla acolo pre toţi,
iar dintr-atît nimic val sau altă băntuia:ă să n-aibă. Pentru c;:ă m-am milostivit
77
Domniia mea dă i-am ertat şi am lăsat pre acest sat pre tot să fie în pace de
toate cum iaste mai sus-zise, fără numai să aibă o dare aceşti bani cc sănt mai
sus-scrişi, şi oameni de ţară nici pre unul să nu-i primească într-această slobozie,
că apoi li să va lipsi mila Domnii meale, ci numai să fie oameni(i) lor de moşie
şi alţi oameni aleşi străini, moldoveni, ungureni, sărbi, greci, arbănaşi de
altă ţară fără de bir şi fără de gălceavă şi nescrişi nici la o breaslă, să fie de
posluşaniea şi de lucrul sfintei mănăstiri cum au fost şi mai dinnainte, precum
am văzut Domnia mea şi cărţile răposatului Mateiu Basarab v(oie)v(o)d
şi cărţile altor răposaţi domni şi cartea răposatului unchiului Domnii meale
Şărban v(oie)v(o)d făcute pre această milă şi tocmeală cum scrie mai sus,
aşijderea şi Domniia mea încă am înnoit şi am întărit mila şi ertăciunca la
sfînta mănăstire şi cu această carte a Domnii meale ca să fie sfintei mănăstiri
de ajutoriu şi de întărire şi călugărilor, cari vor fi locuitori într-această sfîntă.
mănăstire, de hrană. şi de îmbrăcăminte, iar Domnii meale şi răposaţilor părin
ţilor Domnii meale în veci pomană.
Drept aceea poruncesc Domniia mea şi vouă toţi boerii şi tuturor slugi-
lor Domnii meale care veţi fi cu slujbe a umbla în judeţul Ialomiţii, tuturor
vă dăm Domniia mea în ştire, în vreme ce veţi vedea această carte a Domnii
meale, iar voi să aveti a vă feri de acest sat Sloboziia lui Ianache nimeni de
nimic să. nu să. ispitească a să atinge de acest sat de toate câte-s mai sus-
scrise, iar care nu va înţelege de porunca Domnii meale acela foarte să să
socotească., că mare urgie va petrece de către Domnia mea.
Şi în urma Domnii meale, pre carele domnul Dumnezeu va milui a fi
domnu şi biruitoriu Tării Româneşti, să aibă a cinsti şi a înnoi şi a întări
această. milă şi ertăciune a sfintei mănăstiri ce scrie mai sus, ca şi domnul
D(u)mnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l miluiască întru Domniia lui
şi drease şi mileale domnii lui să să afle cinstit şi în seamă ţinut.
Iar carele ar călca şi ar strica acPastă milă şi pomeană a Domnii meale
şi acelui răposat, domn acela să fie supt blestem, anatema, afurisit de 318
părinţi de la Nicheia, amin. Şi de către nimeni să nu să clătească după zisa
Domnii meale.
Iată dar şi mărturii am pus Domni ia mea: pan Vintilă vel ban al
Craiovei i pan Ghinea vel vornic i pan ... 1 vel logofăt i pan Cărstea vel
vistier i pan Iordache Cant(a)cuzino vel spătar i pan Alexandru vei clucer
i pan Dumitrache Caramanlăul vel post(elnic) i pan Barbul Urdoreanul
vel pah(arnic) i pan Dineul vel stol(nic) i pan Şărban vel comis i pan Constan-
tin vel sluger i pan Dumitraşco Poenarul vel pitar şi ispravnic Bunea vt(ori)
log(o)f(ăt)
Şi am scris eu Mihaiu sin Stan log(o)f(ăt) ot Tărgovişte, în scaunul
cetăţii în Bucureşti.
Dece(m)v(rie) 4, l(ea)t 7197 (1688)
Iscălitura g(os)pod.
Pecetea g(os)pod
Bunea vt(ori)log(ofăt), progrnom.
Arh. St. Bucureşti, Condica M-rii Slobozia lui Enachc, ms. J 1-4, f . .522 - .523-copie
1 Loc alb în text.
78
43, 1709 (7217) ianuarie 14, Slobozia. Zapis prin care
fraţii Udrea şi Dumitraşco Doicescu întăresc mănăstirii
Slobozia lui Enache un teren aflat lingă rîul Ialomiţa.
Adecă eu, Udrea pitar Doicescul, din(preună) cu fratemieu ~Dumitraşco,

feciorii Colţii biv vel clucer Doicescul, dat-am acest al nostru adevărat
zapis la măna sfinţii sale părintelui Hagei popa Gligorie, igumenul de l(a)
sfînta mănăstire ce se cheamă Slobozia lui Ianache, din(preună) cu ailalţi
sfinţi părinţi ce se află locuitori la această sfîntă mănăstire, ca să fie de mare
credinţă, precum să se ştie că avînd această sfîntă mănăstire mare păs de
apa Ialomiţii, încă de multă vreme bătînd apa tot asupra mănăstirii şi mun-
cind şi cu multă cheltuială sfinţii părinţi făcînd totdeauna, căptuşind malul
şi dregînd că doar ar popri apa şi nicidecum nu s-a putut şi rămănînd lucru
numai să să spargă şi mă(nă)st(i)rea.
Deci noi văzînd această primejdie şi întîmplare ce va să facă apa să
strice mănăstirea şi pomana aceasta noi de bunăvoiea noastră ne-am socotit
şi ne-am sculat de-am mersu şi am căutat, împreună cu sfinţii părinţi, din ce
pricină să abate apa de bate în mă(nă)st(i)re şi am găsit loc, dînd îndemînă ca
să se abată apa pe supt coasta cea mare pe unde au fost şi mai dinnainte
săpătură veche.
Iar întru pricina aceasta şi fiind acel codru de pămînt a noastră moşie
de bunăvoiea noastră l-am dăruit sfintei mănăstiri ca să ne fie pomană şi
nouă şi părinţilor noştri în veci. Însă şi părinţii să aibă a face şanţul, pe unde
s-au socotit să abată apa, pe unde am dat locul, să nu să strice mă(nă)st(i)rea.
Iar de n-ar face părinţii să abată apa şi-ar rămănea lucrul să să strice mănăs
tirea, să rămăe pămîntul iar al nostru.
Şi la această tocmeală fost-au mulţi boeri mărturie: dumn( ea)lui
Pătraşco Brezoianul vel sărdar i Barbu Buj(o)reanul vt (ori) spăt(a)r i
Gheorghe sin Bosşea aga, lanache pribeagul. Şi pentru credinţă ne-am pus
mai jos peceţile şi iscăliturile ca să se crează. Ghenc(arie)14 l(ea)t 7217
( 1709)
P(e)ce(tă) Udrea pit(a)r Doicesc(ul), P(e)ce(tă) Dumitraşcu Lo-
g(ofăt) Doicescul, + Pătraşco Breazoianul vel serdar mărt(u)rie.
Arh. St. Bucureşti, Condica m-rii Slobozia lui Enache, ms. 311, f. 91 v.-9.5
44. 1709 (7217) mai 7, Bucureş1i. Hrisov prin care Constantin

Brîncoveanu întăreşte m-rii Slobozia lui Enache stăpînirea
asupra tuturor moşiilor cumpărate sau dăruite de diferite
persoane.
Ocolnic" de toate moşiile mănăstirii Slobozii

No.I
Cu mila lui Dumnezeu, Io Constandin Basarab v(oie)v(o)d şi domn a

toată Ţara Românească, dat-a(m) Domnia mea această poruncă a Domnii
meale sfintei şi dumnezeeşti mănăstiri Vaideei, ce să cheamă Sloboziia lui
79
lanache, care iaste din temeliia ei zidită şi înălţată de răposatul moşul Dom-
nii meale Io Matei v(oie)v(o)d Basarab, (unde) iaste hramul marilor şi slăvi
ţilor voevozi ai cetelor îngereşti Mihail i Gavriil şi alţi fără de trupuri, ce
este închinată metoh sfinţei mtrnăstiri ot S(fin)t agora, unde să chiamă Dohia-
ria şi părintelui Ragi popa Grigorie igumenul şi tuturor părinţilor călugări
cîţi vor fi lăcuitori la acest sfint lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri: - toată
moşiia satului Vaideei, ot sud Ialcmiţa, unde iaste mănăstirea făcu1ă pc această
moşie, toată cu tot hotarul şi cu tot venitul după dînsa, din hotar pînă în hotar.
Care această moşie mainainte vreme au fost domnească şi fiind pustie, fără
de oameni, în 24 de ani, din zilele răposatului Mihail v(oie)v(o)d, din anul
din-tăi al Domnii sale, până în zilele răposatului Alexandru v(oie)v(o)d
la al treilea an din domnia Domnii sale, cînd au fost atunci răposatul Alexandru
v(oie)v(o)d au dat şi-au miluit cu aciastă moşie pc răposatul Ianache ce au
fost mare postelnic, ce să cheamă şi el ctitor sfintei mănăstiri ;:,l Slobozii lui
Ianache cu hrisovul Domnii sale, cînd au fost leatul 7122 (1614) şi cu mare
bles~em că niciunul dintre domnii Ţării Rumâneşti să nu-i calce hrisovul,
ca să-i strice mila ce au făcut;
- Şi iar să aibă a ţinea şi-a stăpîni sfînta mănăstire din mo~iia Vaidcei
de sus stânjeni 108, partea popii Mărgărit ot Cuiburi, care o au dat şi-o
au închinat sfintei mănăstiri, Udrea sluierul împreună cu fratele său Gonţea
vornicul, feciorii Danciului clucer Doicescul, în zilele răposatului moşului
domnii meale Matei v(oie)v(o)d, din voinţa domnii lui din divan cu zapisul
lor leat 7118, fiindu-le fost şi lor de acum şi, iar să aibă a ţine şi-a stăpâni
sfinta mănăstire în hotarul moşii Părliţilor, ot sud Ialomiţa stînjcni 208,
partea lui Socol pah(arni)c, şi iar tot acolo în Părliţi stănjeni 208, partea
jupănesei Vlădai, în hotarul de jos, ce este hotărîtă şi înpietrită către ocinca
satului Slăvicăi, încă mai dinnainte vreme, cu mulţi boeri, din câmp, din
pădure şi din sat şi de preste tot hotarul, c~re o au fost cumpărat de ră
posatu(!) Ianache, postelnic, de la Socol pah(arni)c, stănjeni pă bani, 160,
care fac ughi 200, şi de la jup(ăneasa) Vlădaia, soacră lui Socol pah(arbni)c,
stănjeni pă bani 90, care fac ughi 112 p(ara)l(e), însă din zilele răposatului
Gavriil v(oie)v(od) cu zapis de la măna lor, de vînzare şi cu mulţi boeri
iscăliţi în zapis;
- şi iar să aibă a ţinea şi a stăpâni sfînta mănăstire în hotarul moşii
Degeraţilor, ot sud Ialomiţa, partea Radului Slăviceanul, toată cari o au
fost cumpărat lanache post(elnic) de la Nanciul Vornicul şi de la jupă
neasa lui Neacşa şi de la Barbu! post(elnic), ot Măcincşti, drept I 6 OOO hani
gata, însă stănjăni pă bani 60 şi partea jupănesii Vlădaii, fata Oprii logo-
făt, ot Măcineşti, tot în hotarul Degeraţilor, stănjăni 300, care o au cum-
părat Ianache post(elnic) de la jupăneasa Vlădaia, drept 18 OOO bani gata,
înstă stănjăni pă bani 60, cu zapis de la mina ei şi partea lui Constandin
sin Neculii sluger aianul, ot Cacaleţi, iar în hotarul Degeraţilor stănjăni 143,
care o au cumpărat Ianache postelnic de la Constandin sin Neculii slugerul,
încă din zilele lui Alexandru v(oie)v(od) cu zapis de la mina lui, din câmpu.
din pădure, din apă şi din siliştea satului şi de preste tot hotarul cu tot
venitul după dînsa;.
- şi iar să aibă a ţinea şi stăpăni sfînta rr.ănăstire din hotarul rr:cşii,
ce să cheamă Ghergheştii, ot sud Ialomiţa, partea Stoichii, ot Cuiburi, stăn-
80
jani 32, care o au cumpărat Ianache post(elnic) de la Stoica, ot Cuiburi,
drept 3400 bani gata, încă din zilele răposatului Radului v(oie)v(od) şi
partea Manii Bouraş, tot acolo în Ghergheşti, stănjăni 25, care o au cum-
părat lanache postelnic tot de la :\Ianca Bouraş, drept bani gata 2800,
iar din zilele Radului v(oic)v(o)<l şi partea Radului Slăviceanului toată,
iar în Ghcrgheşti stănjăni 280 şi cu vad de moară, care o au cumpărat
lanache post(elnic), de la Radu! Sl:tviceanul, drept bani gata 40 OOO, însă
din zilele lui Alexandru v(oie)v(o)d cu zapise dcl(a) măna lor şi cu multe
mărturii, iscăliţi în zapis;
- şi iar să aibă a ţinea şi a sUpăni sfînta rnă(năs)tire, în hotarul
moşii ce se cheamă Cuiburile, partea lui Dragomir cc-au avut del(a) Văban
s(tîn)j(cni) 25, care o au cumpărat Ianache post(clnic), de la Dragomir
drept bani 1200, încă din zilele lui Alexandru vo(icvo)d şi partea lui Ianc,
nepotu Măinii pitarul tot în Cuiburi, stănjăni 30, care i-au cumpărat Ianache
post(elnic) de la Ianc Vicu Mainea pitar, drept 1800 bani gata tot în zilele
lui Alexandru v(oie)v(o)d cu zapis de la mană lui;
- şi iar să fie sfintei mă(năs)tiri din tot hotarul moşii ce să cheamă
Seaca, ot sud Ialomiţa, partea Oprii Iuzbaş(a), ot Bucov, stănjăni 44,
care o au cumpărat Ianachc post(ndnic) de la Oprea Iuzbaş, drept bani
gata 2000, încă din zilele lui Gavriil \·(oie)v(o)d, cu zapis de la măna lui,
din cămp, din pădure, din apă şi din siliştea satului şi de peste tot hotarul
cu tot venitul. Şi după ce le-au cumpărat Ianache post(elnic) aceste părţi
de moşie ce scrie mai sus, fiindu-se întîmplat de-au venit tătarii în ţară
şi în Moldova de-au robit ţara jumătate şi-au fost făcute multe răotăţi, i-au
fost peritc şi lui zapicsile dP cumpărătoarea acestor părţi de moşie, iar după
ce s-au înpăcat fost-au mersu toţi vănzătorii de faţă înnaintea lui Alexan-
dru v(oie)v(o)d la divan cu Enache post(elnic) de-au mărturisit de vănzarea
acestor moşii, cum că sînt cumpărătoare bune şi adevărate şi i-au făcut
alte zapise de iznoavă la măna lui, dîndu-i şi răposatu Alexandru v(oic)-
v(o)d cartea Domnii sale iscălită, să-şi stăpânească cumpărătorile cu bună
pace, l(ea)t 7134 (1626);
- Şi iar să fie sfintei mănăstiri din hotarul moşii Cetăţelile ot sud Ia-
lomiţa, partea jupănesii Marii, fata lui Staico post(elnic) ot Bucov, toată
veri căt să va alege din cămp, din pădure, din apă şi din siliştea satului şi
du prcste tot hotarul şi cu tot venitul după dînsa, care o au fost cumpărat
Ianache post(elnic) de l(a) jupăneasa Mariia şi de la fetele ei Frujina şi
Ilinca şi de la ginerii ei Nedelco comisul şi Ianache spătar, drept bani gata
20 OOO, încă din zilele răposatului Alexandru Iliaş v(oie)v(o)d, cînd au fost
1 (ca)t 7125 (1617) şi o au închinat sfintei mănăstiri pentru pomană;
- şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină tot în Cetăţele, ot sud Ialomiţa,
toată partea lui lanache post(elnic), ce o au fost cumpărat, încă din zilele
Radului v(oie)v(o)d, de la Dumitraşco Filipes(cu), ce au fost mare stolnic„
din câmp, din pădure, din apă şi din siliştea satului şi de peste tot hotarul
oricît să va alege şi o au fost dat Ianache post(elnic) sfintei mănăstiri pentru
pomană, precum scrie cartea răposatului Grigorie v(oie)v(o)d, l(ea)t 7181
(1673);
- şi iar să fie sfintei mănăstiri toate ocina ce să cheamă Sărăţenii,.
ot sud Ialomiţa, însă s(tîn)j( eni) 1800, din cămp, din pădure şi din apa
Ialomiţei şi cu vad de moară şi cu baltă în apa Sărăţei din siliştea satului
81
-şi de preste tot hotarul şi cu tot venitul şi cu viia boerească şi cu un ru-
măn, anume Dobromir, pentru că această moşie ce scrie mai sus, stănjăni
1800, o au fost cumpărat moşul Domnii meale Matei v(oie)v(o)d de la Du-
mitraşco post(elnic) sin Necula vist(ier) mai dinnainte vreme, drept ughi
.250, cu zapis de vănzare de la măna lor, aflăndu-se iscălit în zapis şi răp(osa)
t(ul) părintele Grigorie ce au fost atunci mitropolit(ul), ţării şi cu mulţi
boeri mari din divan, leat 7144 (1636) şi o au fost închinat, răposatul moşul
Domnii meale Matei v(oie)v(o)d, la sfînta mănăstire ce scrie mai sus pentru
pomană, cu hrisovul Domnii sale de închinăciune şi cu zapisul, lui Dumi-
traşco post(elnic) sin Necula vist(ier), de vănzarca moşii;
- şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină tot acolo la Sărăţeni stînjăni
300, ce să cheamă Sărăţeanca, ce o au fost cumpărat, de la popa Partenie,
ce-au fost pre atunci igumen la această sfîntă mănăstire, cu bani, din agoni-
seala sfintei mănăstiri de la Necula Meiută, feciorul lui Neagoe Armaşu!
ot Berleşti şi de la feciorii lui Negoiţă i Mitrea drept ughi 120, cu zapis
de la măna lor ~i cu mărturii întărit zapisul şi cu cartea răposatului Domnii
meale Matei v(oie)v(o)d, l(ea)t, 7155 (1647), care c:-au făcut acum s(tăn)
j(ăni) 1800 ce-au fost vel Dumitraşco post(clnic) şi cu aceşti slănj(eni)
300, de la Leca Meiută, s-au făcut peste tot stănj(eni) 2100 şi tot au stă
pănit sfinta mănăstire cu bună pace, iar când au fost acum în zile!~ domnii
mele l(ea)t 7201 ( 1693), fiind ig(u)m(en) popa Anastasie, iar Mihul Anghe-
lescul de la Oraşul Flocii, împreună cu verii lui, anume Simeon şi Pană, s-au
sculat cu pîră pentru aceşti 300 stănjeni de moşie de la Lela :M:eiută zicînd
că sănt ai lor şi-au venit de s-au întrebat de faţă înaintea Domnii mele,
în divan. Deci scoţînd părintele Anastasie igumenul o carte a răposatului
moşului Domnii mele Matei v(oie)v(o)d care era iscălită împreună şi cu
zapisul Lecăi Meiută şi cu un zapis a lui Anghel de la Oraşul Floci, pentru
vănzarea acestor 300 stănjăni de moşie de s-au citit dinnaintea Domnii mele
în divan şi-am adeverit Domniia mea cum că are sfinta mănăstire acolo la
Sărăţeni moşie peste tot stănjăni 2100, iar Mihul Anghelescul cu verii lui
au zis că este moşia mai multă decăt stănjăni 2100 şi le rămăne moşie şi
lor. Deci Domniia mea am judecat ş-am dat din divan 12 boieri hotarnici
precum arată răvaşele Domnii mele şi cu sluga Domnii mele Gheorghie vt(ori)
port(ar) ş-au mersu înpreună cu cei 12 boeri şi Mihul cu veri(i) lui, îm-
preună cu Anastasie igum(enul) şi-au funit şi-au tras toată moşiia Sără
ţenilor peste tot, partea mănăstirii şi o au înpictrit înprejur după cum iaste
obiceiul moşiilor şi nici la o trăsură n-au vc:nit moşiia deplin, ci la toate
trăsurile an €'~it lipsă şi nn s-au aflat mo~ie mai mult după cum zice Mih11l
cu verii lui, nici nu le-au rămas lor ca să stăpănească ceva, ci au rămas
de lege şi de judecată şi după cartea celor 12 boeri hotarnici şi Domniia mea
incă am dat hrisov al Domnii meale la sfînta mănăs(ti)re ca să stăpănească
această moşie cu bună pace ;
- şi să aibă a ţinea şi-a stăpăni sfînta mănăs(ti)re un loc aici în
oraş(ul) Domnii meale, în Bucureşti, în mahalaua Agăi Niţii, însă de la
biserica agăi Niţii, preste pod, despre Stelea, în marginea podului, care
iaste dată şi închinată sfintei mănăs(ti)ri de Sibiu logof(ăt) şi de frate-său
Borcea logof(ăt) cu zapis şi cu cărţi domneşti. Pentru c·ire au fost avut Anas-
-82
tase, ce-au fost egumen la această sfîr1tă mănăstire, jalbă pentru acest loc,
în zilele răposatului unchiului Domnii meale Şărban v(oie)v(o)d, vrănd
să-şi descopere locul ca să ştie pre unele va stăpăni şi dindu-li-să din divan
pe Preda vt(ori) vornic şi cu Stoica judeţul cu 12 părgari au mers de-au
străns pre mahalagii şi vecinii du prinprejuru acestui loc şi-au căutat şi-au
adeverit cu toţii, fiind de faţă şi Călin logofăt sin agăi Niţii şi l-au împie-
trit cu piatra împrejur şi l-au tras din piatră în piatră, însă lungul din
gardul Radului pitarul, din piatra d;ispre pod, ce este pusă lingă gardul
Radului pitar, pînă în piatra de sus, alăturea cu ulicioara, pre(cum) îi merge
lungul stănj(ăni) 41 şi latul din gardul mănăstirii Stelii, unde s-au pus
piatra alăturea cu gardul Radului pitarul, pănă în piatra dăspre pod, stăn
jăni 34 şi mijlocul din gardul mănăstirii Stelii pînă în ulicioara dinspre popa
Nica, iar pănă în piatră stănjăni 20 şi la căpătăoiî locului de sus, care în
locul popii Nicăi, care le ţine Duca neguţător, din piatră pănă iar în gardul
mănăstirii Stelii, stănjăni 16 şi pre( cum) au ales şi-au înpietrit ei cu ale
lor suflete, cu dreptate au dat şi cartea lor la măna părintelui Anastasie, ce
era igum(en) la sfînta mănăs(ti)re, ca să stăpănească cu bună pace l(ea)t
7197 (1689);
- şi iar să aibă a ţinea şi-a stăpăni, sfînta mănăstire, 33 de pogoane
de vie în dealul Năianilor, ot sud Saac, ce sănt tot la un loc, însă din-
traceste 33 pogoane de vie, 13 pogoane de vie şi 13 stănjăni de moşie de
acolo sănt cumpărate de rftposatul moşul Domnii meale Matei v(oie)v(o)d,
de la moşneni(i)de acolo, iar 20 pogoane de vie sint cumpărate de părinţii
călugări de la această sfintă rnănftstire cu bani din venitul mănăs(ii)rii, tot
de la megieşii de acolo, din Năeni, cu zapis de la măinile lor, de vănzare,
încă din zilele răposatului moşului domnii meale Matei v(oie)v(o)d, pănă.
în zilele răposatului Grigorie Ghica v(oie)v(o)d, l(ea)t 7180 (1672). Şi iar
să-i fie sfintei mănăstiri 7 pogoane de vie tot acolo în dealul Năenilor; ală
turea cu viile ce scriu mai sus şi 2 pogoane de vie în dealul Vălenilor, pre
hotarul Turburescu ce sănt iar aproape de celelalte vii, care vii le-au cum-
părat părinţii călugări cu bani din venitul mănăs(ti)rii, încă 2 pogoane şi 6
stănjeni de vie părăgină le-au fost cumpărat de la Gheorghie post(elnic)
şi de la fămeia lui Mariia, ce i-au fost de zestre şi iar un pogon de vie lucrat
cu un stănjăn de moşie şi patru pogoane de ţelină, iar căte cu un stănjă.n
de moşie le-au cumpărat de la Marin ce-au fost diiaconu din Vălenii de Jos,
drept t(a(l(eri) 17, iar cele 2 pogoane de vie lucrate din dealul Vălenilor
ce sănt pe hotarul Turburescu le-au fost cumpărat de la Coman părcălah
ot Sineşti şi de la feciorii lui ce-au fost şi lui de cumpărătoare, de la Bărcă.
cu frate-său Balcan, t(a)l(eri) 16, cu zapise, de la măinile lor, de vănzare
şi cu multe mărturii, iscăliţi în zapise;
- şi iar să aibă a ţinea şi-a stăpăni sfînta mănăstire Slobozia lui Ia-
nache din tot hotarul moşia Păpenilor, ot sud Ialomiţa, stănjăni
226 din cămp, din pădure, din apă şi din siliştea satului, cu tot
venitul de preste tot hotarul, pentru că au cumpărat părinţii
călugări cu bani din venitul mănăs(ti)ri(i), însă de la Colţea sin Cazan
vnuchi Furgău şi de la Stan sin Manea Furgăescul părţile lor ce-au avut
stănjeni 52, stănjeni pă bani 66 şi de la Nedelco sin Manea Furgăescul
de la frate-său Stan şi de la Cărstiian sin Mihaiu vnuchi Stan Furgău
şi de la Colţea sin Cazan şi iaste de la Cărstiian sin Mihaiu stănjăni 46, stăn-
83
jeni pe bani 66 şi de la Nedelco sin Manea Fărgăescul şi de la frate-său
Stan şi de la Cărstiian sin Mihaiu vnuchi Stan Furgău cu zapise de la măi
nile lor l(ea)t 7207 (1699) şi de la Pătraşco cu fraţii lui Stanciulşi Petcu
stănjeni 40, stănjeni po bani 66, cu zapis de vănzare de la mina lor l(ea)t
7207 (1699) şi de la Radu spătar şi de la Udrea căpitan i Dumitraşco lo-
gofăt stănjeni 30, pe bani 66, cu zapis de la mina lor de vînzare l(ea)t
7209 ( 1701) şi de la Calea fărneia lui Petcu Furgăescu şi de la feciorii ei
Tatul i Polca stănjeni 38, pe bani 66 cu zapis de la măna lor de vănzare,
l(ea)t 7209 (1701), care să fac toate cumpărăturile de la aceşti megiiaşi,
stănjeni, ce scriu mai sus 226;
- şi iar să fie sfintei mănăstiri din tot hotarul moşii Berleştilor, ot
sud lalomiţi, stănjăni 430 din câmp, din pădure şi din Ialomiţa du preste
tot hotarul şi cu tot venitul după dănsa, care iaste aleasă, hotărătă şi înpie-
trită, cu 12 boeri, încă din zilele răposatului unchiului Domnii melc Şărban
v(oie)v(o)d, care moşie o au dat, Papa sin Leca Meiotă, sfintei mănăstiri.
Şi avănd pîră, în zilele răposatului Antonie v(oie)v(o)d, Papa cu văru-său
Andros şi cu soară-sa Maria sin Balosinii, sora tătîne-său Lccăi Maiotă, pentru
aceşti stănjeni de moşie din Murgeşti şi rămănînd Papa de judecată, ne-
avînd nicio moşie în Murgeşti, au rămas ca să dea moşie pentru moşic şi
au dat sfintei mănăstiri aceşti stănjeni 430 de moşic din Berleşti şi i-au ales
şi i-au înpietrit cum scrie mai sus;
- şi iar să ţie sfînta mănăstire tot acolo la Bcrleşti, afară <le stănjăni
ce sănt hotărăţi în hotarul de mijloc, stănjeni 5, care i-au dat, Papa din
Berleşti, sfintei mănăstiri pentru pomană, cu zapisul lui;
- şi iară să aibă a ţinea şi a stăpăni sfînta mănăstire moşiia Degeraţii,
căt s-au ales şi s-au însemnat cu şase boeri, partea mănăs(ti)rii Slobozii lui
Ianache, pentru că fiind această moşie Degeraţii, de la Iazer, între moşiia
mănăs(ti)rii Cotrocenilor şi între moşiia Slobozii lui Ianache şi avănd, într-
acest hotar al Dăşiraţilor, igumenul ot Sloboziia lui Ianache, de la jupăn
Arion schimb stănjăni 175 şi de dar de la jupăneasa Anca şi de la soru-sa
Măriia, fetele lui Gheorghe Armaşul, ot Blagodeşti, din tot hotarul partea
lor a patra parte şi igumenul ot Cotroceni, iar de la alţi părtaşi de moşie
şi fiind pricină între igumeni pentru aceste părţi de moşie, venit-au amă.ndoi
de faţă înnaintea Domnii mele şi au luat 6 bocri sin l!ncheaş Udrea, nepoţii
Stanelui, ot Păpeni, s(tăn)j(ăni) 220 cu zapis, l(ea)t 7207 (1699) şi de la
Udrea sin Stanelu, ce-au fost slugă Udrii slugcr Doicescu şi de la feciorii
lui Pă.traşco şi Stănelu şi Petcu, pre r{l\"aşclc Domnii mele, înpreună şi
{:U sluga Domnii mele Spaniul vt(ori) port(ar) şi au mers dă au tras această
moşie preste patru locuri şi pre scrisorile igumenilor, cine ce-au avut le-au
.ales fieştecăruia partea de moşie.
Însă trăsura dintăi la capul moşii, la Ialomiţ{t, s-au găsit stănjfoi 600,
dintr-aceştia au dat să ţie igumen Cotroceanul stănjăni 307 şi igumen de la
Slobozia lui Ianache să ţie s(tîn)j(ăni) 293 şi la a doua trăsură, de la movilă
preste iazer, au găsit stănjăni 609 dintr-aceştia dat-au să ţie igumcn Cotro-
ceni stănjăni 311 şi igumen ot Sloboziia lui Ianachc să ţie stăn jăni 298 şi
la a treeia trăsură la puţul Săpunarului unde au găsit moşiia înpietrită şi
din sus şi din jos, stănjeni 625 dintr-aceştia au dat să ţie igumen ot Cotro-
-ceni stănjeni 320 şi igumen ot Sloboziia lui Ianache să ţie stănjeni 305 şi
la a patra trăsură la capul moşii, la Săr,ata, au găsit stănjeni 690, dintr-aceştia
-84
au dat să ţie igumen Cotroceanul stănjeni 352 şi igumen ot Sloboziia lui
lanache să ţie stănjeni 338 şi le-au lipsit fieştecăruia parte de moşie ce li s-au
venit moşie lîngă moşie după obiceiu şi le-au făcut semne prin mijlocul moşii,
unuia de către altul, ca să nu mai aibă gălceavă între dănşii, făcîndu-le şi
scrisori de alesul moşii pre la măinilc lor;
- şi iar să aibă a ţinea şi a stăpăni sfînta mănăstire moşi ia ce să cheamă
Ciulniţa, ot sud Ialomiţa, stănjeni 500 din cămp, din pădure, din apă şi cu
vad de moară în apa Ialomiţei şi din siliştea satului şi de prcste tot hotarul
cu tot venitul, după cum iaste alea~ă. hotărîtă şi împietrită, in două rînduri,
cu căte 12 boeri hotarnici, pre semnele şi pietrile ce-au pus aceşti boeri precum
le scriu şi cărţile lor;
- şi iar să aibă a ţinea şi-a stăpîni sfînta mănăstire, tot acolo, la Ciul-
niţă, afară de hotarul ce scrie mai sus, din partea moşici, stănjeni zece, care
i-au dat şi i-au închinat la sfînta mă(năs)t(i)re, Gheorghie port(ar), în-
preună cu fămeia lui Marica, fata Neculii, nepoata lui Nestor ot Poiană,
ce le-au fost de zestre de la părinţii lor şi cu zapisul lor, ca să le fie lor şi părin
ţilor lor pomană ;
- şi iar să fie sfintei mă(năs)t(i)ri din partea de moşic de la Bora,
a Micăi, fata lui Stănimir ot Bora nepoata lui Sărbu de acolo, stănjeni 10,
care i-au închinas sfintei mă(năs)t(i)ri pentru pomana, cu zapisul ei, şi
de la Solomon călugărul sin Duminică ot Bora, vnuchi N edelco Sarbetescul,
tot acolo în Bora, stănjeni 20, şi de la Stanislava, fata lui Marco, ot Bora i sin
ego lanache, stănjeni 6, ce i-au închinat ei sfintei mănăstiri cu zapisul lor;
- şi iar să aibă a ţinea şi a stăpăni sfînta mănăstire toată moşiia ce să
cheamă lacul Tătariului, ce iaste între moşiia Mărginenilor şi între moşiia
mă(năs)t(i)rii a Radului v(oie)v(o)d, sud Ialomiţa, stănjeni 965, din cămp
şi din lacul Tătarului şi du preste tot hotarul şi cu tot venitul, ce iaste aleasă
şi împietruită de către alte moşii, încă mai dinainte vreme cu 12 boeri, însă
stănjeni 150 i-au dăruit, sfintei mănăstiri, Frangulea sin Costea ot Oraş Floci,
împreună cu nepoţii lui Stanici i Costandin i Necula i Frangulea şi Frăncul
înpreună cu fraţii lui, Costandin i Frangulea sin Costand(in) ot tam şi Simeon
înpreună cu frate-său N ecula sin Chiriţă pentru pomană, iar stănjeni 815,
ei de-a lor bunăvoe i-au văndut sfintei mă(năs)t(i)ri pre bani, stănjenul pe
bani 44, cu zapis de la măna lor de vănzare, l(ea)t 7195 (1687-1688);
- şi iar să aibă a ţinea şi a stăpăni sfînta mănăstire în hotarul ce să
cheamă Sărăţeanca ot sud Ialomiţa, stănjeni 900, ce este alăturea pre lingă
altă moşie, a mă(năs)t(i)rii, ce se cheamă Duşmăneasa şi merge în lung din
Sărata pănă în drumul oraşului dă spre locul Tătarului, precum merge şi
alte moşii, care au cumpărat aceşti stănjeni de moşie părinţii călugări cu
bani din venitul mănăstirii de la Pană post(elnic) sin Costandin căpitan şi
de la jupăneasa Stanca Vizureanca, stănjenul pă bani 44, cu 2 zapise de l(a)
măna lui l(ea)t 7202 (1694-1695);
- şi iar să aibă a ţinea şi a stăpăni sfînta mănăstire moşie în satul
Ivăneşti ot sud Ialomiţa, stănjeni 450, din cămp, din pădure, din apă şi
din siliştea satului cu tot venitul du preste tot hotarul, cum iaste aleasă,
hotărătă şi împietrită cu 12 boeri, de către boerii din Doiceşti şi de către
Barbul comisul şi de către alţi megiiaşi din Ivăneşti, după cum scrie şi în
cartea celor 12 boeri hotarnici;
85
- şi iar să fie sfintei mănăstiri, ce să cheamă Sloboziia lui Ianache, milă
-de la Domniia mea să ia pre an de ocna Ghitioara căte 300 de bolovani de
sare, la vreme cănd vor lua şi alte mănăstiri, pentru că această milă de sare
iaste dată şi adaugă încă mai dinnainte vreme de răposatul moşul Domnii
meale Matei Basaraba v(oie)v(o)d după cum scrie cartea Domnii sale şi
cărţile altor creştini şi răposaţi domni; de atunci p5.nă acum în zilele Domnii
meale, scriind încă cu mare blestem c::t nimenea din domnii tării să nu strice
această milă ce-au fost făcută sfintei mănăstiri. Deci si D;mniia mea încă
am binevoit şi-am dat ca să-şi ţie şi să ia sfînta mănăstir~ mila aciasta de sare
precum scrie mai sus, să fie sfintei mănăstiri de întărire şi părinţilor călugări
de hrană şi de îmbrăcăminte, iar răposatului moşului Domnii mele şi altor
din urmă răposaţi domni şi Domnii meale vecinică pomenire, aşijderea să aibă
a ţinea şi a stăpăni sfînta mănăstire a Slobozii lui Ianache şi toate moşiile şi
bucatele şi viile şi rumănii şi ţiganii ale sfintei mănăstiri de la Măstăneşti
ot sud Saac, unde să prăzmueşte hramul adormirea prcasfintfi născătoare de
Dumnezeu, ce iaste făcută din temeliia ei de Apostolache comisul, fratele lui
Pavlache banul, care iaste închinată cu mănăstirea Slobozia lui Ianache,
la S(fîn)tagora, la sfînta mănăstire Dohiariu, care au dat şi-au miluit pre
sfînta mănăstire Măstăneştii Apostolache Comisul dintr-ale lui moşii şi vii
şi bucate şi rumăni şi ţigani ce-au avut de moştenire şi de cumpărătoare,
însă să să ştie moşiile cu rumănii şi viile anume: rumănii de la Pa peni, ot
sud Ialomiţa, cu ocina ce-au fost cumpărat(ă) de Apostolache comis şi cu
morile ce-au fost făcute în apa Ialomiţii şi de la Făcăeni, ot sud Ialomiţa,
a treia parte de sat şi cu rumăni căţi se vor afla şi ocina de la Siret ot Popeşti,
ot sud Slamrămnesc, ce-au fost cumpărat Apostolache comis, de la cumnata
sa Băneasa, partea feciorilor ei Mathei i Mihalache spătar, drept ughi 250,
cu morile, cu viile, cu moşiia cu toată şi viile de la mănăstire, de la Mastă
neşti căte sănt toate şi vii:e de la Vaideei şi viile de Jugureni de lăngă Simni-
coară căte sănt toate, ot sud Saac şi heleşteul de la Cămpi, cu ocina de la
Lindiceşti şi moşia din Hănişor, ot sud Ialomiţa şi moşiia de la Cărlig şi de la
Oiştea şi de la Glodeanul, ot Saac, după cum scrie cartea răposatului moşu
lui Domnii mele Mathei v(oie)v(o)d, l(ea)t 7160 (1652- 1653). Şi moşiile
căte au mai fost cumpărat Apostolache comis acolo la loc la Măstăneşti
înprejurul mănăstirii, Popeşti şi Fundenii şi Lucăreni şi moşiia Glodeanca,
după apa Cricovului. ce-au cumpărat, Hristofor igumenul, acum în zilele
Domnii mele de la Gheorghe Dohtorul Criteanul şi 100 stănjeni <le moşie
tot acolo în Glodeanca, ce o au închinat Arbănaş, la sfînta mă(năs)t(i)re,
cu zapisul lui şi moşiia Bereasca, iar pă apa Cricovului ot sud Saac, care o au
cumpărat iar Hristofor igumenul de la Gheorghe Dohtorul Criteanul şi de la
Oprea căpitan, cu frate-său Cervasie călugărul la Poşanii şi de la popa Dumitru
Salciianul şi de la Duca ot Vlădescu cu zapise de la năinile lor de vănzare,
care s-au ales şi s-au hotărît cu 12 boeri precum văzui Domniia mea şi hrisoa-
vele altor bătrîni şi răposaţi domni mai dinnainte vreme şi toate zapisele de
danie şi de cumpărătoarea acestor moşii ce scriu mai sus şi de milele cine
ce-au făcut la această sfîntă mănăstire a Sloboziei lui Ianache, la măna pă
rintelui hagi popa Grigorie igumenul, încă întărite şi cu mari legături şi
blestemuri, ca nimeni să nu strice milele ce-au făcut şi s-au dat sfintei mă
năstiri.
86
Drept aceia şi Domniia mea înc.1 am dat şi-am întărit acest hrisov·
al Domnii meale ca să aibă a ţinea şi-a stăpăni sfînta mănăstire aceste moşii
şi mile ce scriu mai sus cu bună pace, să fie sfintei mă(năs)tiri de întărire
şi părinţilor călugări de hrană şi de îmbrăcăminte.
Încă şi blestem am pus Domniia mea după cum am aflat şi întărit
hrisoavele ale altor bătrîni şi răposaţi domni. Pre carele va alege DumnezctL
a fi domnu şi stăpănitoriu Ţării Rumăneşti, sau din neamul Domnii mek,
au din alt neam pre acela domnu încă îl rugăm şi-l pohtim, întru numele
lui Dumnezeu ce este în troiţă slăvit, ca să întărească şi să înnoiască acest
hrisov al Domnii mele ca şi pre acela domnu întru a sa domnie domnul Dum-
nezeu să-l păzească cu bună fericire şi pacinică stare pănă la sfîrşitul vieţii
Domnii sale. Iar carele va călca şi va strica acest hrisov al Domnii mele, acel
domn să fie proclit, afuri5it de domnul nostru Is(us) C(ri)s(tos) şi de 318
sfinţi părinţi, ce-au fost la săborul Nicheia şi lăcaşul lui să fie la un loc cu
Iuda şi cu afurisitul Ariia şi cu cei necredincioşi jidovi, cari i-au răstignit
pre domnul şi iarăşi să fie la înfricoşată judecata marii voevozi Mihail şi
Gavriil şi tot săborul îngeresc.
Şi-am întărit hrisovul acesta cu tot sfatul şi credincioşii boierii Domnii
meale pan Costandin Ştirbeiu vel ban i pan Şărban Cantacuzino vel vornic
i pan Şărban Gregean vel logofăt i pan Toma Cantacuzino vel spătar i pan
Şerban Bujoreanul vcl vistier i pan Radu! Golescul vel clucer i pan Ştefan
Cantacuzino vel post(elnic)i pan Ianache Văcărescu vel paharnic i pan
Şărban Greceau vel stolnic i pan Pană Ncgoescul vel comis i pan Radul Du-
descul vel sluger i pan Costandin Corbeanul vel pitar şi ispravnic Costandin
Conţescu! vtori logofăt şi s-au scris cartea aceasta întru al 21 de ani din dom-
niia Domnii mele, aici în oraşul scaunului Domnii mele în Bucureşti, de Gheorghe--
sin Jane logofăt, vnuc Gheorghe Suvarul, ot Targovişte L(ca)t, de la înce-
putul lumii 7217, iar de la naşterea domnului şi măntuitorului nostru Iisus
Hristos, ( 1709), luna mai 7
Iscălitura g(os)pod
Pecetea g(os)pod
Şărban vel logofăt prociteh
Costandin Conţescu vt(ori) logofăt prociteh.
Arh. St. Bucureşti, Condica M-rii Slobozia lui Enache, ms. -413, f . .581-.58.5v.
45 1756 decembrie 24. Cartea Căimăcăniei Ţării Româneşt

prin care întăreşte Mănăstirii Slobozia lui Enache stăpîni
rea asupra pădurii de pe rîul Ialomiţa
Noi Caimacanii Ţării Romaneşti
De vreme ce la noi s-au jăluit cuviosul igumen chir Dionisie, de la

mănăstirea Slobozia, jud. Ialomiţa, pentru ţiganii lui Chiriţă pah(arni)c
Doicescul, cum că şi după ce cu hotărîrea judecăţii, den divan şi cu porunca
domnească, i-au arădicat de dincolă <lupe moşia mă(năs)tiri(i), pentru rău
tăţile şi stricăciunea ce făcea la pădurea mă(năs)tirii şi i-au trecut apa Ialo-
miţii dăncoace, de i-au aşezat pe moşiia lui Chiriţă Doicescul, unde le-au făcut
87
aşezămintul dintru-început, tot nu s-ar fi părăsit, ci şi acum ar fi supirlnd
şi iarăşi ar fi tăind pădurea ce o are rnă(năs)tirea pe moşiea de dincoace.
Deci fiindcă acolo iaste loc de cămp şi pădurea aceia au fost oprită
şi s-au păzit totdeauna ca să fie numai pentru treab=i mă(năs)tirii şi a morii
.şi iaste şi vechiul obiceiu a să prlzi pădurile ori mă(năs)tireşti sau boereşti
care sănt trebuincioase, precum şi mă(năs)tirea Slobozia are şi cărţi dom-
neşti de adeverinţă şi de apărare.
Drept aceea am dat şi noi această carte a noastră părintelui igumenului
ca şi de acum înainte să apere şi pădurea de dincoace şi cca de dincolo, nu
numai de către ţiganii Doiceştilor ci de către oricine, pe nimenea să nu mai
îngăduiască. Iar de care cumva să va mai îndrăzni şi de acum înainte a mai
tăia şi a strica pădurea, îndată să dea ştire ispravnicului judeţului. Şi dumneata
ispravnice, pe unul ca acela ori ţigan fie sau rumân, să-l pui acolo şi să-i
faci certare cu cinzeci de toiage: Aceasta scriem 1756 de(cem)vr(ie) 24.
Vel vornicul i biv vei ban, vel spătar, biv nl log(o)f(ăt), vel vist(ier).
Arh. St. Bucureşti, Condica M-rii Cozia, ms. 314, f. 98- 98 v. copie
46 1758 octombrie 9, Bucureşti. Carte domnească trimisă de

Scarlat Grigore Ghica către căpitanul de la Slobozia
prin care cere să ia mă.surile necesare de apărare a pă
durilor mănăstirii Slobozia de jafurile populaţiei locale.
De vreme ce la Domniia mea au jeluit cuviosul chir Dionisie. igumenu

sfintei mănăstiri(i) Slobo.-da lui lanache, ot sud Ialomiţa, cum că pădurea
ce-o are dinaintea mă(nă.,)t(i)rii şi pe moşiia mă(năs)t(i)rii, păzită şi apă
rată ca să fie numai pentru lucru de treaba mă(năs)t(i)rii, ar fi mergînd
în silă şi rumăni şi mai vărtos ţiganii Doiceştilor, trecînd Ialomiţa de ceia
parte întrănsa de-o tae şi-o sfăramă în silă toţi de toate părţile.
Îi dăm dar Domnii mea volnicie cu aceasă carte a Domnii mele ca să o
apere şi nimeni să nu să mai cuteze a intra să mai tae măcar un lemn.
Pentru care poruncim şi ţie celui ce eşti şi vei fi căpitan acolo la Slo-
bozia, să cauţi cartea această să-o citeşti întru auzul tuturor, ca cu toţi să se
ferească de pădurea mă(năs)t(i)rii. Iar de să va mai îndrăzni de-acum îna•
inte oricine a intra să mai tac, tu să aibi purtare de grijă ca peaccla să-l
prinzi şi luăndu-i toporul, pă dănsul să-l trimiţi la dumnealui ispravnic(ul)
Judeţului ca să-i facă cercetare după vina lui dă nesupunere la poruucl tlu111-
nească, dar cănd nici duprl certare ce le va face ispravnicul, nu să vor părăsi,
atunci, cu trimisul igumenului, să faci tu ştire. la Domnia mea, cine iaste
acel nesupus şi în butuci vom trimite de-l va aduce aici şi atunci i să va ve-
ni de hac. într-alt chip să nu fie, că aşa iaste porunca Domnii melc.
Pisa am receh gospodstvo mi ( 17 58) oct om bric 9.
Pecetea gospod
Procih vel logofăt.
Arh. St. Bucureşti, ·condica. M-rii Slobozia. lui Ena.che, ms. 314, f. 98 v.-99
,88
47 1759 aprilie 29. Scrisoare a lui Scarlat Grigorie Ghica
domnul Ţării Româneşti, către ispravnicul judeţului
Ialomiţa, prin care cerc să se cerceteze dacă miziliţii din
satul Vaideei ai mfm[tsiirii Slobozia lui Enache au dreptul
să-şi facă cîrcium{t pc moşia mănăstirii.
Mi(l)os(tiiu) b(o)jiiu Io Scarlat Grigorie Ghica v(oie)v(o)d i g(os)-

pod(a)r. Pisah g(ospo)d(st)v(o) mi dum(nea)v(oastră) isprav(ni)ce den
sud Ialomiţa, îţi facem înştiinţare că la Domniia mea au dat jalbă ig(u)m(e)n
dela mă(năs)t(i)rea Slobozii de aici, cum că acolo din josul mă(năs)t(i)rii
şi în marginea satului în mijlocul moşii mă(năs)t(i)rii, după vremi viind
apa Ialomiţei mare au aruncat nftmol în moşiea mă(năs)t(i)rii şi au făcut
cătva-ş reniş, unde pe acel reniş niciodată n-au fost case, nici vin nu s-a văn
dut iar acum la paşti s-au pus miziliţii de acolo şi-au pus o bute de vin şi-au
deschis cărciumă de marginea satului pe moşiea mă(năs)t(i)rii.
Pentru care iată si-ţi poruncesc Domniia mea să cercetati şi de va fi
pc cum s-au jăluit igum(e)n(ul), să faci pe acei miziliţi ca să-şi ridice vinul
de acolo şi nicicum să nu-i mai îngăduieşti a mai vinde vin acolo, iar de va fi
privind întralt chip şi nu vei putea aşăza de acolo, să le pui soroc şi cu ade-
verinţă de acolo să-i trimiţi la divan.
Tolico pisah g(ospo)d(st)v(o)mi
Apr(ilie) 29, {1759).
Pecetea g(o)spod.
Procit(e)h vel(logofăt).
Arh. St. Bucureşti, Condica M-rii Slobozia. lui Ena.che, m5. 314, f. 99
48 1764 mai 31. Carte a lui Ştefan Mihai Racoviţă prin care
întărestem-rii Slobozia lui Enache stăpînirea asupra
pădurii aflate lingă mănăstire.
Mi(l)os(tiiu) b(o)jiiu, Io Stefan Racoviţă v(oie)v(o)d(a) i g(os)podar.

Davat g(ospo)d(st)v(o) mi sie povelenic g(ospo)d(st)v(o) mi cuviosului
chir Hrisan, igumen(ul) sfintei mă(năs)tiri Sloboziia ot sud Ialomiţa şi
oamenilor pc cari va orăndui să aibă volnicie cu aciastă carte a Domnii mele
ca să-şi apere dumbrava şi toată pădurea ce o are dănaintea mă(năs)tirii şi
p<' moşiia m;i(năs)tirii. Precum am văzut cărţi ale fraţilor şi răposaţilor
domni date la mă(năs)tire de apărare. Aşadar şi de acum înnainte, ca un
lucru cc este al mă(năs)tirii, clupe dreptate iarăşi apărată să fie şi nimeni
nici miziliţii, nici sătean, nici ţigan al vornicii să nu să cuteze a intra să tae
căt de puţin, de vreme ce şi mă(năs)tirca şi pădurea aceia să află la stare
în cămp, unde mare trebuinţă de lemne pentru lucru mă(năs)tirii.
Iar de care cumva şi de va îndrizni cineva şi peste poruncă de a tăia,
îţi poruncim ţie căpi(tane) de acolo dă-n Slobozie, care eşti şi care vei fi,
pe unul ca acela să-i trimiţi la isprav(ni)c(ul) jude(ţu)lui ca să-i facă cer-
tare pentru nesupunerea lui: într-alt chip să nu fie, că aşa i?,ste porunca
Domnii mele.
89
Pisa-am receh g(ospo)d(ist)v(o)mi.
Maiu, 31, (1764).
Pecetea g(os)pod.
Prociteh vt(ori) log(o)făt.
}.rh. St. Bucureşti, Condica M-rii Slobozia lui Enachc, manuscris J 1'1, f. 98 v. copie
49 1775 mai 23 Carte a lui Alexandru Ipsilanti prin care stabi-

leşteca egumenul m-rii Slobozia lui Enache să-şi strîngă
dijma şi claca de la toţi oamenii de pe moşia Slobozia
M(i)l(os)tiiu b(o)jiiu, Io Alexandru Ioan Ipsilante v(oie)v(o)d
1 g(os)podar pisah g(ospo)d(st)v(o)mi.
De vreme ce la Domniia mea dete jalbă, cuviosul igumen al mă(năs)tirii
Slobozia lui lanache cum că are moşie sfîntă mă(năs)tire, în sud Ialomiţa,
ce să numeşte Sloboziia, şi oamenii ce s2.nt şezători pe dînsa nu să supun să-şi
facă clacă şi să-şi dea dijma, cum şi vin i rachiu pun pe moşie, de-a rîndu,
fără de voia sa.
Drept aceia, am dat Domnia mea, această carte, la mă:1a mai sus-
numitului jăluitor şi-a omului ce-l va orăndui, ca care să aibă vc liicie a-i
apuca pe toţi oamenii ce sănt şezători şi să hr2ncsc pc această moşie, să clă
cuiască: 12 zile pe an, însă numai cei ce vor fi casnici şi vrednici de muncă,
iar holtei să nu să supere şi claca să o facă rănduri, rănduri, adică: trei zile
primăvara, trei zile vara, trei zile toamna şi trei zile iarna, iaru totdeodată,
dar cînd nu va avea stăpînul moşii trebuinţă dă lucru, ci va cere bani, să
aibă a lua de casă cîte un zlot pe an, iar mai mult nu, aşijderea şi dijma să
aibă a lua din toate semănăturile, adică din zece una, după obicei, iar nu
mai mult, vin sau rachiu nimeni din locuitori să nu fie volnic să puc pe moşie,
să vînză, fără de voia stăpînului moşiei. Iar care la aceasta să vor arăta cu
împotrivire să-i arate la isprăvnicia judeţului şi dum(nea)v(oastră) isprh-
niceilor pe unul ca acela să-i faceţi şi fără de voia lor a să supune la obiceiul
pămîntului. Iar pentru vremea trecută nimeni să nu-i supere, ci numai de
acum înainte.
Tolico pisah g(ospo)d(st)v(o)mi (1775) maiu 23 Pecetea g(o)spod
Prociteh vt(ori)log(o)f(ăt)
Arh. St. Bucureşti, Condica lU-rii Slobozia lui Enache, mss. J H, f. 99 v. copie
50 1786 noiembrie 24 Jalba egumenului m-rii Slobozia lui

Enache, către Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româ-
neşti, prin care cere să se cerceteze pricina ivită între mrinăs
tire şi locuitorii din Popeşti, care au ridicat o cîrciumă pe
pămîntul mănăstirii
Preaînălţate Doamne,
Mă j(ăluesc) Mării tale pentru un Stanică Tudorache cu cetaşii lor din
satul Popeşti sud Ialomiţa, pentru că avînd ei un petic de loc, ruptură din
Ialomiţa şi este pă dă spre satul Slobozii al sfintei mă(păs)tiri, şi_ acolea pe
90
acel petic di loc s-au făcut cîrciumă, unde altădată nu au mai fost din vechimi
acea cărciumă, că pricinucştc multă pag(u)bă sfintei mă(năs)tiri şi să tovără
:şesc cu sătenii din satu sfintei mă(năs)tiri şi încă fac multă pagubă, Şi sfînta
mă(năs)tire se află la patru căpătae de drumuri şi niciodată nu să află fără
de cheltuieli şi fără de mosafiri. La care pagubă nu am putut ca să-o rabd,
ci încă şi în zilele Mării sale ~icolae Constand(in) v(oie)v(o)d Caragea am
dat jalbă Mării sale şi mi s-a făcut luminată poruncă, la dumnealor is(prav-
nici) ca să cerceteze şi să hotărască de această pricină. Vrînd dumnealui
ispravnicu, după poruncă, hotărind cu carte de judecată, i-au poprit a. nu
mai avea cărciumă întn peticul de loc şi de atunci pînă acum au fost păzit
acea hotărărc. Iar acu;n s-au sculat, au făcut cărciumă acolo unde hotărăşte
judecata că nici de cum să nu mai facă. Atîta că ei au făcut încă şi altă căr
ciumă peste lalomi(ţa). la c2pul podului unde nici acolo altă dată n-au mai
fost.
Ci mă rog milostive doamne, să te milostiveşti Măria ta asupra sfintei
mănăstiri cu luminată porund Mării tale la dumnealui ispravnicul şi după
altă hotărîre să mă izbrănecic cu dînşii în faţa locului şi ce va fi mila Mării tale.
Rugători de fericită sănătatea Mării tale.
Io Nicolae Petre Mavrogheni voie(v)o(d) i g(os)pod(a)r zemlea
Vlah(iiscoe)
Dumneavoastră ispravnicilor să cercetaţi pricina aceasta cu de-a-mă
nuntul şi la dreptatea ce va avea mă(năs)tirea să faceţi hotărîre în scris şi
să îndreptaţi sau neodihnindu-să vreo parte să-i sorociţi la divan. 1786
noemv(rie) 24
Pecetă g(os)pod. e
Vel log(ofăt
Biv vel pit(a)r
Arh. St. Bucureşti, Condica m-rii Slobozia lui Enache, mss. J H f. 99 v. - 100, copie
51 1791 noiembrie 28 - decembrie 11. Plîngere, răvaş de

boieri judecători, carte de judecată, ale m-rii Slobozia
lui Enache şi Constantin Suţu voievod, referitoare la pri-
vilegiile obţinute de sătenii de pe moşia m-rii Slobozia lui
Enache în timpul domniei lui. Nicolae Mavrogheni
Mă jă(lucsc), ~lării tale, pentru locuitorii ce sînt şăzători lîngă sfînta

rnă(năs)t(i)re. pe moşia mă(năs)t(i)r(ii), ce să cheamă Sloboziia, din sud
Ialomiţa, că împotriva privileghiului pămîntului şi-a cărţilor şi poruncilor
domneşti ce arc. sfînta mănăs(t)i(r(>, de la toţi luminaţi(i) domni s-au să
face privilegheaţi, împotriva obiceiului pămîntului, după care a lor cerere
fiind adusă aici, fără de a fi judecat şi cercetat vreo judecătorie, am fost
silit dă Mavrogheni dă Ic-am dat lor t(a)l(eri) 120, afară din treapăd ce-am
dat mai mult decât aceştia şi am fost pus de le-am dat zapis precum ei au
cerut, făcîndu-se priveleghiaţi.
91
În zilele nemţilor îndată au pornit jalbă dă nedreptatea mă(năs)t(i)rii
şi fiind orînduiţi de ne-am înfăţişat la dumnealui Dumitrache i la dumnea-
lui pit(a)r Niculescu i la dumnealui sărdar Tufean şi la dumnealui sărdar
Dumitrache Brezoian, ce îi ai şi Măria ta judecători, de-au cercetat toate
pricinile cu amănuntul şi au făcut anafora, care o pusei într-această jalbă.
Mă rog Mării tale să se citească anaf(o)raoa spre a lua Măria ta pliro-
forie de adevărul pricinii şi să să dea întărirea Mării tale la dreptatea mă(năs)
tirii, împotriva a(cei) nedrepte hotărîri a lui Mavrogheni, ca să îi rămîie în
luminare zilele Mării tale. Mă(năs)t(i)rea între-această adichic, supuindu-se
cu porunca Mării tale a-mi întoarce acei bani ce mi i-au luat şi a să supune
să-şi facă claca şi-aş da dijma din toate, dup[t obiceiu, căci nu arată supu-
nere a o da şi ce va fi mila Mării tale.
Către Dumnezeu rugători.
Ghermano igumenul sfintei mă(năs)t(i)ri Sloboziia din sud Ialomiţa.
Dămitale biv vei stolnice Dimitrache i dumneata biv vei sărdar Tcodo-
rache Tufene i dumneata biv vei sărdar Dimitrache Brezoiane şi dumneata
biv vei pit(ar) Costandine Niculescule ce aţi fost rănduiţi judecători asupr:-..
pricinii acesteia, să aveţi a arăta Domnii melc prin anafora acum pricina
această în ce chip iaste, pe larg şi cum aţi hot{trît fieşticarele, de-a nume:
atît pentru celelalte după obiceiu pămîntului şi dupc condica Domnii melc,
cit şi pentru pădure, după domneştiile sineturi ce zice că arc. 1791 noem-
brie 28. Biv vei pitar.
Io Mihail Costandin Şuţu! V(oie)v(o)d(i) g(os)podar zem(li)

Vlah(ii)scoi
După cum au judecat şi-au hotărît dumnealor judecătorii depart(a)mcn-
tari la toate fiind urmarea dumnealor dreaptă după obiceiu pămîntului, ce
s-au urmat şi să urmează la toate moşiile ţării de obşti şi după poruncile
domneşti şi după condica divanului Domnii melc, întăriind Domnia mea ca la
toate să să urmeze după alegerea dumnealor judecătorilor, şi după accste:.i
să fie locuitorii săteni supuşi şi următori.
Pentru care poruncesc dum(nea)v(oastră) ispravnicilor judeţului
la toate acestea să daţi ajutorul cel cuviincios, igumenului mă(năs)t(i)rii
în toată vremea atît pentru pădure cît şi pentru celelalte şi ceea cc este Îm•
plinit după alegerea judecăţii să-şi împliniţi den dînşii. Iar hotărîr~a cc-au
făcut Mavrogheni să nu aibă nici o ţinere în scamă, ca-o anerisită din porunc:t
înpărătească. 1791 dechc(m)vr(ic) 11
Peceată g(os)pod.
Prociteh vel logofăt
Preaînălţate Doamne.
Înştiinţăm Mării tale că, în trecutele luni, înfăţişăndu-se la acest dL·-
part(a)ment ig(u)men(ul) sfintei mă(năs)tiri Slobozii, din sud Ialomiţa,
chir Ghermano, cu unii din săteni ot tam. Cerind atunci ig(u)m(enul) mai
întăiu să li să ia den măinile lor un zapis ce zice că de frică l-au dat în domnia
lui Mavrogheni, făcînd satului priveleghium, cu pagubă mă(năs)t(i)rii şi
împotriva obiceiului ţării, la hacul pămîntului cerănd şi t(a)l(eri) 120, ce
92
le-am dat atunci de i-au înblînzit şi i-au potolit la pîra lor, lăsînd de-a mai
pomeni de altă pag(u)bă cc zice că i-au pricinuit t(a)l(eri) 200, treapădul
i t(a)l(eri) venitul ce au fost datori s;1 dea de cînd au căpătat priveleghium
şi nu i-au dat nimic în urmă. Şi la aceea judecată fiind întrebaţi şi sătenii,
ne-au arătat acel zapis al igumcnului, <le la l(ea)t 1786, întărit cu pecetea lui
Ma vrogheni, în nouă ponturi, mai jos:
„întăi, pentru cit fin vor face dă trebuinţa vitelor pe moşia mă(năs)tirii
dijmă să nu le ia;
,.pentru podul mă(năs)tirii mişcător şi trecător peste apa lalomiţii,
lor, la toţi sătenii, să nu le ia parale de trecătorii;
„pentru lemne uscate cum şi dă cele verzi dă lucru să ia din pădurea
mă(năs)tirii fără de nicio dare;
,.la moară afar:1 de uium să nu le ia pocale, trei parale de sac, îndato-
rindu-să şi ei cînd să va strica zăgazul morii să-l dreagă;
,.pentru clacă să-o facă numai trei zile sau să le plătească cu un leu;
„pentru carne de mîncarc să tac vite de-ale lor pentru toată săptămîna
şi s1 dea mă(năs)tirii de-o vită de vacă pc oca două carne şi de oae pe jumă
tate ocă, iar mă(năs)tirca numai joia, la facerea tîrgului să tae vite de-ale
mă(năs)tirii;
„pentru vinul ce le va trebui de praznice şi de nunte să fie volnici a-l
rf1dica de unde va Hea ;
,.pentru arnăuţi paznici şi dijmuitorii moşii să nu ţie mănăs(tirea).
„să li se dea t(a)l(eri) 120, cc-au pricinuit ei atunci la Mavroghini că
li s-au luat rău de mă(năs)tire în vremi trecute, pentru cele mai sus arătate.
Deci la cercetarea ce le-am făcut atunci am cerut sătenilor vre-un senet
(afară din privcleghiu lui Mavroghin) sft ne arate şi au zis că au avut dar
le-au răpus în ceilaltă răzmeriţă. Dar noi zicem de-ar fi avut aceste prive-
leghiiuri, îndestulă vreme au avut ca s;1 le înnoiască del(a)alţi înnălţaţi
domni ce-au stătut clupe vre-un căpi(tan) de Slobozia sau pă vre-un logo-
(f:it) de-al curţii cu ştiinţă că au văzut sau au citit acel priveleghium şi-au
zis că n-au pă nimeni, ci acest zapis, ce să catigoriseşte dă igumen, s-au luat
d,~ judedtori şi s-au dat la mina zapciului spre a-l arăta divanului ţării, care
acum îl văzurft la măna igumenului.
Arătăm Mării tale şi cum le-am făcut judecata asupra aceştilor nouă
ponturi:
„întăi pentru dijma de fin, după legea şi obiceiul ţării, să o dea, căci şi
cei ce fac curătură cu osteneală şi cu cheltuială după trei ani îşi dau dijma,
cu cit mai vărtos acolo fiindcă nici nu se ară, nici nu-l seamănă şi coseşte
de-a gata;
,.pentru pod(vczi)dc cite ori trece umblănd dupe hrană veri pe jos,
veri călare sau cu carul sec sau şi cu altă povară dă trebuinţa caselor lor să
nu să supere, fără numai cînd îşi va împovăra carul cu negoţ numai atunci
să plătească trecătoarea, căci şi mănăs(tirea) face pod cu cheltuială;
. ,.pentru lemne uscate de foc şi pentru cele verzi de lucru plătind hacul
mă(năs)tirii să aibă voe a lua însă cu ştirea igumenului sau a pădurarului;
„pentru moară dăndu-şi oemul după obiceiu, să lipsească cele trei
parale de sac, că a:::esta să înţelege mită morărească, ca să dea rănd cu pro-
tiljsis celor ce le întind parale în mină şi pe încet, încet se fac obiceiu. Şi
93
cind se va înneca moara sau se va strica zăgazul, igume(nul) cu plată din
helt(u)eala mă(năs)tirii să le dreagă şi să le întocmească, că nu-i sînt nimenr
datori să-i lucreze fără plată;
„pentru clacă să să urmeze cum să coprinde la cărţile domnilor, după
obiceiul ţării cum am văzut şi cartea Mării sale Alexandru Vodă Ipsilante,
la mana igumenului;
„pentru came de mîncare să prime(şte) de igumen a să urma cum să
scrie în pontu de sus:
„pentru vin de praznice şi de nunte, vasăzică că să cheltueşte mult
şi pentru aceea umblă de ea unde găseşte mai eftin şi putem zice să 2ibă
aceea voe, dar însă să cumpere pe căt îi trebuie cu buriu, iar nu cu butca şi
încă de-i va rămînea şi din buriu, el cu casa lui să-l bea cusurul, iar să nu-l
vănză pă cep ;
,,pentru slugi, veri fie arnăuţi, veri rumăni, nu este ig(u)men(ul)
scutit de-a nu-şi avea slugi harnice, iar de vor fi zgobinit şi asupritori :să-i
dea în ştire la dumnealui ispravnici sau la oblăduitorul ţării şi cei vinovaţi
să vor înfrănăşti, să vor pedepsii dupe vini le lor;
„pentru t(a)l(eri) 120, ce i-au luat de la igum(en) pe scama lor, srt-i
dea acum înapoi, care cu porunca Mării tale să să înplincască;
„iar pentru cei t(a)l(eri) 320, ce zice igum(nul) că au dat treapăd
i alte cheltuieli, neavănd dovadă rămîne să dea credinţă la prea sfinta mitr(o)-
polie şi pe cit va lua cu suflet cuvioşii sale să-i plătească sătenii, iar pentru
dijma finului de aceşti trecuţi ani, fiind în spinara lor ostaşi nelipsiţi, am
găsit cu cale să nu să supere, iar în es(timp) să-şi dea dijma.
într-acest aşa chip am judecat şi s-au dat igume(nului) anafora, iar
igumenul âcum ne arată că înplinire nu s-a făcut, de aceasta înştiinţăm
ca să să facă cea desăvărşită hot(ă)rare de Măria ta (1791) dec(hem)v(rie) 2
Dumitrache stol(ni)c, Teod(o)rache Tufe(canu) sărd(ar), Dumi-
(trache) i Br(e)az(o)ian sărd(a)r, Costand(in) Neculescu pitar.
Arh. St. Bucureşti, Condica m-rii Slobozia lui Enache, manuscris, 3 li, !. 100 - 10 1 -✓• copie
52 1821 aprilie 5, Bucureşti. Dispoziţie, dată marelui vistier,

de Tudor Vladimirescu prin care cerc închiderea iazuri-
lor din Urziceni.
Cu multă plecăciune sărut cinstita mină dumitale. De trebuinţă fiind

Ob:;,tcljltii .Adunări pentru iazurile tic la Urziceni pînă în baltă a :să taht, uu
lipsesc a face cunoscut dumitale, rugindu-mă către acesta a binevoi cu po-
runca dumitale să să trimită unu din dumnealor boieri ispravnici de aici
întru săvîrşirea cu grabă a aceştii trebuinţă. Şi avînd preacinstit răspunsu
dumitale de porunca ce se va da, cu toată plecăciunea sînt al dumitale prea
plecată slugă.
Theodor
1821 aprilie 5-
Rdscoala din 1821. Documente interne, vol. II, Edit. Academiei R. P. Române, Bucureşti,
1959, p. 31
94
.53 1822 martie, Bucureşti. Divanul Ţării Romineşti ade-
vereşte că Th. Ghica ispravnicul judeţului Ialomiţa şi-a făcut
cu conştiinciozitate slujba după venirea oştilor turceşt
în ţară, pentru reprimarea revoluţiei lui Tudor Vladimirescu
De la Căimăcămia Valahiei,
După venirea în Valahia a prea puternicelor oştiri şi pînă la mîntuirea

de duşmanul care a pricinuit nu puţină dărăpănare locuitorilor acestei ţări,
dumnealui slugerul Theodor Ghica a fost aşezat ispravnic în judeţul Ialomiţa;
carele a fost şi în slujba caprechehorileii în cetatea Semedriei, a arătat în-
de:1junsă slujbă osîrdnică în curgerea vremii cît au stat aşezate oştirile în
Valahia şi l\Iolda\'ia, la fel şi toată starea din ţară de care răspundea. Pe
deasupra, el, D-lui Ghica, a arltat nu puţină slujbă osîrdnică pentru treburile
date în seama lui.
Pentru aceasta, nu puţină slujbl a făcut şi seraschierului D:.mării,
11::hmet paşa Silistra Valesi.
Despre care divanul adevereşte cu iscăliturile mădularelor lui. Martie, anul 1822.
Grigore Ghica, Barbu Văcărescu, Mihalache Manu, Constantin Negri,
Scarla t Mihăiescu.
Râscoala din 1821. Dccumenlc interne, voi. II. Edit. Academiei R. P. Române, Bucureşti, 1959
I' 89
54 1825 septembrie 3. Rezoluţia domnului Ţării Româneşti

Grigore Ghica prin care porunceşte pedepsirea ţăranilor
din judeţul Ialomiţa care s-au răsculat în timpul lui Tudor
Vladimirescu în urma cercetărilor făcute de o comisie consti-
tuită din 5 membri însărcinată cu cercetarea pagubelor.
După luminata poruncă Mării tale ce s-au dat de către dumnealor

baierii ispravnici de la sud Saac şi de la sud Ialomiţa, la anaforaoa noastră
ce am făcut-o la 9 ale trecutei luni, iulie în dosul jălbii serdarului Vasilache
Voinescul, epistolul casei Mării tale, pentru locuitorii ce s-au îndîrjit în vre-
mea trecutei răzvrătiri de au prăpădit casele i heleşteul şi pădurea de la moşia
'.\'lării tale Fulga din sud Saac, ca să se cerceteze de dumnealor boierii ispra v-
nici ai acestor judeţe: ce pagubl, di ce preţ, s-au pricinuit la acea moşie şi
de către cine anume dintr-acei locuitori şi apoi cu înştiinţare să-i ia mumba-
şirul ce se va orîndui dintr-aceia cîte liude doi - trei, carii, vor fi mai de
frunte locuitori şi să-i aducă aici a se pedepsi şi a se osîndi la plata acelor
pagube.
M ergînd orînduitul mumbaşir la faţa locului, s-au întors acum cu în-
ştiinţare către Măria ta de la dumnealor boierii ispravnici ai sud Saac, scrisă
de la 18 ale următorului august, cuprinzătoare că au orînduit pă pitarul
Alexandru Căplescul de au făcut cercetare. Şi prin înştiinţarea sa în foaia
ce au trimis-o, au arătat că toate pagubele cu preţul fieşcăruia lucru, s-au
95
dovedit în sumă de tl. 12 332. Iar din lăcuitorii satului Fulga, nedovedindu-se
cei ce au fost uniţi cu ceilalţi locuitori ai satelor din sud Ialomiţa, dt> au făcut
acele pagube, nu au ştiut dumnealor pe cine să dea în mîna mumbaşirului
să-i aducă aici, decit 6 martori de la Fulga, anume: diacon Dumitru şi Dobre
mazilul i Leul pogonarul i Marin dulgherul i Gheorghe Jugănarul şi un Marin
Pufulie, ce sînt însemnaţi în foaia preţuirii locuitorilor de către pitarul Că
plescul. Au arătat că un popa Ion ot. Cioci, dimpreună cu 2 feciori ai lui i
cu locuitorii de acolo au fost cei dintîi la tăierea pădurilor precum şi satele
du prin prejur, însă: Cioara, Crunţii, i Andosaştii i Chelsoaia şi Meţele, iar
căpitanul de la Ciochină, cu popa de acolo i cu Stan Roşul, naşul lui Ion şi
cu tot satul lor i cu un ceauş Dumitru de sluji tari au fost la vînarea heleşteu
lui i tăierea năvodului i stricăciunea caselor.
Iar dumnealor boierii ispravnici de la sud Ialomiţa, prin înştiinţar.'a
dumnealor, ce au adus-o tot orînduitul mumbaşir zice cum că Marin dul-
gherul i Gheorghe Jugănarul, locuitorii de la Fulga, arătîndu-se la acel i,;-
prăvnicat cu ştiinţa de cele urmate într-aceea vreme; după a cărora arătate
au adus de la satul Slujitorii pe pîrcălabul ce au fost pe vremea aceea, cu doi
din fruntaşi i pă ceauş Dumitru de cataniile căpitfoii Grindul Făgăraşului,
ce anume s-au cerut de la dînşii i pă pîrcălabul de la Grîndul Făgăraşului
ce au fost tot într-acea vreme cu doi din fruntaşi i pă pîrcălabul cu cite doi
fruntaşi ot Cotarea de Sus şi Cotarea de Jos, după arătarea vistierului Alecu,
ce au fost epistat la moşia Fulga. Şi înfăţişîndu-se la isprăvnicat cu toţii,
au zis mărturii că Cotorcile n-au făcut nicio stricăciune şi s-au slobozit. Iar
pentru celelalte două sate, au arătat că flăcăii lor şi cu fetele dădeau hori
sau în case, aducind vinuri cu fedeleşile şi tăind canaturile uşilor de le făceau
fundători la carăle lor, băgînd şi vitele prin case, tăind şi lemne din pădure,
cit le-au fost voia, precum şi un năvod l-au stricat. La care toate acestea au
tăgăduit pîrcălabii cu sătenii, lepădîndu-se că n-au fost ci. Şi cunoscînd martorii
dintrînşii, i-au pus ispră vnicatul la popreală.
Şi mai zicind martorii să se aducă pîrcălabii ot Cioara i ot satul Ciocile
cu cite doi iarăşi din fruntaşi, cu cuvînt că şi aceia au făcut stricăciuni, au
plecat apoi la sud Saac. Şi aşa au trimis dumnealor la s2.tul Cioara de au adus
pe trei fruntaşi; fiindcă pîrcălabul dintr-acea vreme a murit, iar satul Ciocilc,
fiind în sud Slam Rîmnic, n-au putut face nicio urmare. Şi cu întoarcerea
mumbaşirului au făcut teslim în mîna lui păliude 10, însă Ioniţă Gorgan
pîrcălabul i Ion Buzurdan, catana i Marin Dan i Dumitru, ceauşul de catane
din satul Slujitori i pă Neagul pîrcălabul i pă Dobre sin Mihaiu i pă Răducan
Preda ot Grindul Făgăraşului i pă Muşat Umfloaie i pă Dobre Vulpe i pă
Dinul Cloşcă de la satul Cioara. Arătînd însă ispravnicul că, cînd s-au dus
oamenii la satul Cioara, martorii nu s-au aflat acolo, ca să stea faţă cu <linşii.
După care, înfăţişîndu-se înaintea noastră numai liude nouă, căci unul
dintr-înşii, anume Dobre Vulpe, ziseră că au fugit de la lăzăreţ, i-au întrebat
pentru care pricină s-au obrăznicit să se facă acest fel de urmări la moşia
Fulga? Sătenii de la Slujitori i de la Grindu Făgăraşului au pricinuit iarăşi
că nu s-au urmat de dînşii unile ca acestea i decît Ioniţă Gorgan zise cum că
într-acea vreme fiind şi el băjenerit în părţile locului la alte sate şi pierzînd
un bou s-au întîlnit cu unul din martori, anume Marin dulgherul, spunîndu-i
că locuitorii băjenari ce să află la Fulga, au început a face stricăciuni, ru-
96
gindu-1 ca să vie să le vorbcasc:t a <t trage dintr-acele urmări. Şi lui frică
fiindu-i, n-au putut să meargft ci ş-au căutat treaba sa. Între care acei locui-
tori au fost şi un Radu cel :\lare de la Cioci. Iar sătenii de la Cioara au tăgă
duit ~ă ei n-au fost strămutaţi de la satul lor nicăieri şi nici că au mers pe la
Fulga, într-acea vreme aflindu-sc dcp:'trtaţi tocmai la baltă, avînd şi gavaz
al Mării sale paşii de a nu să strămuta, după cum se poate dovedi aceasta la
faţa locului.
Deci, fiindcă şase martori de la satul Fulga au arătat la isprăvnicatul
de la sud Ialomiţ-a pft Inele şapte, patru din satul Slujitori şi trei din satul
Grindul Făgărasului, ce sînt ar{ttaii mai sus, că ei au fost cu alti băjenari
la satul Fulga, ~nde au pricinuit st~icăciunca caselor i a heleşteului i ruperea
năvodului şi tăierea pădurii, precum şi popa Ion cu doi feciori ai lui de la
Cioci i acel Radu cel Marc, tot de acolo, iar cu sătenii de la Cioara, nu s-au
înfăţişat martori, ca să vază de îi cunosc pă <linşii sa nu, de aceea pricinuirea
cc o fac cei doi de la satul Slujitorii i de la Grindul Făgăraşului, umblînd să
se apere că n-au fost ci acolo, r:uninc deşartă şi fără nici un temei.
Şi fiindcă unii locuitori ca aceştia, ce se pornesc de sine ca nişte vrăji
maşi la acest fel de întîmplări de vremi, pricinuind pagube stăpînilor de moşii,
urmează nu numai a se pedepsi cu tîrgul şi cu ocna, ca nişte vrăjmaşi asupra
patrioţilor lor, ci îndt s{t se îndatoreze şi la plata acelor pagube, spre pilda
şi altor asemenea lor, urmi'ttori, căci de la stăpînirca moşiilor niciodată locu-
torii n-au simţit vreo r:tuiate, ci totdeauna ajutoare k-au făcut.
De aceea găsim cu cale ca, pc de o parte, prin luminata porunca Mării
talc să se pcdepseasdt acei lude şapte de la satul Sliujitorii şi de la Grindul
Făgăraşului, anume: Ioniţă Gorgan pircălabul · i Ion Buzurdan catana i
Marin Dani Dumitru ceauşul de catanc i Neagu! pîrcălabul i Dobre sin Mihaiu
şi Răducanu Preda că bătaie la Tîrgul de Afară, în ziua ce se face tîrg, ca să
fie în vederea oşbtii, spre a se pi''tri"'tsi fieşcare la orice întîmplări de vremi de
acest fel netrebnice fapte; şi pc de alta, sft să orînduiască mumbaşir ca s{t ia
de la satul Cioci şi pă acel popa Ion cu doi feciori ai săi i pă acel Radul cel
Marc de la Cioci să-i ducă la Isprăvnicatul judeţului Saac să-i înfăţişeze cu
martorii de la Fulga, şi de se vor dovedi iarăşi vinovaţi, cu înştiinţatea isprăv
nicatului să-i aducă aici. Şi, duprt cercetare cc vom face şi noi cu oscbit{L
anafora vom arăta Mării talc cc pedeapsă li se cuvine a li se face şi acestora.
Căci preoţii sînt datori să po\"/iţuiască pă sătenii lor a nu se abate la urmări
rele, iar nu să se facă cu <linşii to\"ar{Lşi, şi sft-i in\"itcze spre fapte netrebnice.
Şi pentru paguba cc au pricinuit rămînc la milostivirea Mării tale.
Iar acei doi locuitori de la satul Cioara, anume: Muşat Umflătoaic i
Dinu Cloşcă, căci Dobre Vulpe au fugit de la lăzăret, de vreme ce dumnea-
lor, boierii ispravnici, arată că nu s-au înfăţişat cu martori spre a-i vedea de-i
cunoaşte sau nu, şi ei dau prinsoare că se poate dovedi la faţa locului cum că
satul lor nu s-au strămutat în vremea răzvrfttirii aflîndu-se cu depărtare
tocmai la baltă, unde au avut şi gavaz orînduit de la Măria sa paşa, spre
a nu se strămuta, de aceea să rftmîic slobozi, fărft a se supăra ca să meargă
înapoi la casele lor.
Iar hotărîrea cca dcsăvîrşită rămînc a se face de către Măria ta.
1825 august 30
97
Constantin Bălăceanu vel ban, Teodor Văcărescu vcl dvornic, Iordache
(;olescu vcl dvomic, Scarlat Grădiştcanu biv dvomic, Dimitrachc Bibescu
wl dvornic, vel logofăt.
Rezoluţia: Io Grigoric Dimitriu Ghica vvd i gospodar zcmli Vlahiscoic.
De vreme ce aceşti liude şapte, cc sînt arătaţi pc nume într-accast;i anaforă
a dumnealor veliţilor boieri, însă patru de la satul Slujitori şi trei de la satul
(;rindul Făgfiraşului; s-au dovedit învinoYăţiţi într-această faptă, poruncim
dumitale, cpistatulc al armăşii, ca mîine vineri să se bată în falangă cu cîtl'
una sută toiege în vileag, la Tîrgul de Afară, şi apoi să se trimită la osînda
ocîrmuirii, iar pc ccilalti doi, <le la satul Cioara, anume \lusat Umflătoaic i
Dumitru Cloşcă, fiindcă nu s-au înfăţişat cu martorii, spre a'li se face cerce-
tarea, orînduim pe sluga Domniei melc ... * zapciu armăşesc, ca luîndu-i de
aici să-i ducă la isprăvnicatul din sud Saac, a-i face tcslim şi apoi de acolo
să mcargft orînduitul mumbaşir la sud Slaam - Rîrnnic, de unde prin aju-
torul ispravnicilor ai judeţului ridicind şi pc acel popa Ioan, - cu doi feciori
ai săi i pc Radul cel '.\fare de la satul Ciocik sft-i ducă în bună pază tot la
ispr;ivnicatul din sud Saac, unde, aducîn<lu-sc şi acel Dobre Vulpe de la
satul Cioara, cc au fugit de la l:'tzărct, să-i înfăţişeze dumnealor ispravnici
cu marturi de la Fulga, faţă fiind şi orînduitul din partea casii, şi făcînd
cuvincioasa cercetare de se vor dovedi ,·inornţi, s:1-i ia orînduitul mumboaşir
cu cercetarea ispravnicilor şi să-i aducă aici, în bună paâ, pă toţi cei vino-
vaţi. Iar împotrivft, de nu se vor dowdi învinon.ţi, s:1 se înştiinţeze Domniei
melc, aştcptînd al doilea poruncă de urmare.
1825 septembrie 3
Pecetea gospod.
Vel logofăt.
U,lscuala din 1821. Docwnrnlc i11lertie, ·Joi. ITT, Eclilura ,\cademi<'i H. I'. l{omân!', Bucureşti,
1960, p. J-17- DO
• Loc alb în text.
55 1828 aprilie 1-1 Hucurcşli, Plingcrc a epijtatului moş1e1

Sfîntul Spiridon :\'ou, adresată înaltului Di\"an contra
locuitorilor din satele riverane Dun:irii care refuză să dea
vama peştelui.
Cătrf' cinstitul Divan al Principatului \'alahici
Preaplecată jalbă,
Cu plecăciune arăt cin(sti)tului di\"an că mănăstirea Sfîntului Spiri-

don Nou de aici prin lumina(tc) hrisoave domneşti pare hărăzită vama peşte
lui bălţilor din sud Ialomiţa care ţin de la Jcgălia pînă la raiaua Brăili(i)
după cum se cuprinde în hrisoavele domneşti. Acum am luat înştiinţare de la
egumenii de acolo că, locuitorii mărginaşi cc vînează peşte nu se supun să
plătească vama peştelui întovărăşindu-se cu cazacii ce sînt pe margine la
vînzarea peştelui.
De aceea, cu plecăciunea mă rog cinstitului divan ca după cc se va
chibzui să se facă poruncă ca să se poatr1 orîndui epistat a strînge acea vamă
98
n~supărat ca să nu se intimplc vreo pagubă mănăstirii după cum s-au mai
urmat pină acum.
Al cinstitutului divan
Preaplecată slugă
Iancu Sin Ene epistatul mănăstirii
Sfîntul Spiridon Nou
Arh. St. Bucureşti, Fond Ministerul de I ntcrnc, Administrative ·,echi, dosar 1027/ 1828 f. J,
copie.
56 1829 angust 71, Raşi, Plîngere a locuitorilor din satul

Raşi adresată Vistieriei Tării Româneşti prin care reclamă
că sînt supuşila o scrie de obligaţii de clacă în dauna altor
persoane luate din sat pentru a efectua lucrări
Către Cinstita Vistierie,

Plecată Jalbă,
Cu plîngere făceam adtac cinstitei vistierii că noi ne aflăm cu locuinţa
în satul Raşi sud Ialomiţa şi sîntem birnici ai cinstitei visterii iar în martie
anul trecut ne-am pomenit că ni s-au luat 14 oameni cei mai fruntaşi dajnici
şi ni i-au făcut ispravnicei slujitoreşti de scaun şi noi rămînînd dajnici nu am
putut a-i scădea pc acei fruntaşi din arătatele liude, împotriva ne-am pomenit
mai pe urmă peste acele liude că ne-au mai încărcat cu două liude şi jumătate
şi purtăm acum 8 liude şi jumritate noi plătind pentru aceştia toate dările.
De aceea rugăm cinstita visterie sr1 facă poruncă ca acei patrusprezece fruntaşi
să ni se dea înapoi ca să-şi poarte fiecare dăjdia că noi am rămas încărcaţi
cu <linşii şi nu ne-au scăzut visteria. Cerem să fim scăzuţi cu acei morţi şi
fugari şi să rămîncm cu dour1 liudc şi jumătate. Iar dacă nu ni se vor da
oamenii înapoi şi nu ne vor scădea cu acei morţi sau fugari şi cu acele două
liude şi jumătate noi nu vrem să purtăm nici liude trei, căci sîntem săraci
cu totul şi cu un cuvînt se sparge siliştea şi ne risipim în lume.
Preaplecaţi supuşi, noi, bir-
nicii din satul Raşi,
sud Ialomiţa
(Rezoluţia)
Masa a cincilea (Să facă arătare de au avut poruncă ca să facă acei slujitori,
al doilea să ne trimită foaie de numele lor şi după aceasta se va da poruncă
de urmare.)
(Indescifrabil)
Arh. St. Bucureşti, Fond Ministerul de Interne Administrati·,e ·,echi, dosar l.09/ 1829, f. 64 orig.
99
57 1830 martie JO, Giurgwi. Plingcrc a unor oieri din dis-
trictul Sibiului a<lresatrt Agenţiei Chcsaro-Crăieşti contra
logofrttului din Ţăndărei care Ic ccrc, la trecerea lor peste
Dunăre, o scrie <le dări în plus de la vitcle lor.
Către cinstita C(h)csaro Crăiasd agenţie>,
Preaplecată. jalbă,
Cu lacrruni jeluim cinstitei agenţii pentru un logofrtt Rrt<l11can11 din

Tăndărei din sud Ialomiţa pentru d în primrt Yara trecutrt in leat 1829 cinel
am venit noi cu oile de peste Dunrtrc de unde am iernat, dumnealui cu vreo
cîţiva oameni ai săi ne-au ţinut drumul în marginea Dunării dincoace, şi
din tot cirdul <le oi ne-au luat cite o oaie sau bcTbcc, sau miel sau bani, zicînd
că au poruncă şi noi ştiind obiceiul spre a rrtspundc şi ponturile cc le avem
la mînrt ca srt dăm din turmrt O oaie, îns;i oaia s[L O drun la str1pînul druîa îi
este moşia pe care vom ierna în baltrt, iar aici noi am fost călători cftci noi
n-am iernat cu oile în baltă, mai \"Îrtos crt moşia n-~tn' balti"t niciun pas de
loc pinrt la chela Hîrşovci, pc unde am trecut noi cu oile este biata peste Dună
re pinrt la l\Irtcinu iar nu spre 'fara RomfuH'ască. Pcnlrn care fierbinte ne
rugăm cinstitei agenţii ca să se milostivcasc;\ asupra-ne ca numitul să fie adus
aici ca să stea cu noi de faţă la judccat;i şi sr1 arate cu <locumenturi că ne-au
luat oile. Sau cu bumbaşir srt fim trimişi acolo ca s;i ne implineasc;\ cc ne-au
luat şi să ne plrttească cheltuielile pentru feluritele \'ite pc care ni le-au luat
fiind aceastea 213 oi mari cu lînile pc ele, SO berbeci, asemenea 47 de mici ticînd
toate 135 leidc. Toate acestea le vom arăta înainte de la care cit a luat şi
cum va fi mila acestei cinstite agenţii.
1830 martie 30
Preaplecaţi supuşi ai cinstitei agenţii
Oprea Culca
Costache Galeş
Oprea Vlad
Ştefan şi alţi oeri din districtul Sibiului .
.;i.rh. St. Bucureşti, Fond Ministerul ele lntcrn1· .\clministrati1P ·1<·chi, dosar r,~IJ 1 I/DO, f. I
original.
58 1~30 iunie 10, Ur::iceni. Extras din tabelul intocmit

de Isprăvnicia judeţului Ialomiţa înaintat Dirnnului Sr1vîr-
şitor al Valahiei prin care se stabilesc cantităţile de lemne
pe care trebuiau să le dea satele plasei Slobozia pentru
întreţinerea armatei ruse.
~r. 790 din 30 iunie 1830

Sud la(lo)miţa
Orînduiala stînjenilor de lemne cc din poruncrt se cer cu plată de la satele
judeţului pentru a se pune la magaziile şi etapurile din judeţ, precum se arată.
}00
Plasa Slouozia
Stînjcni Satul
16 Slobozia
I Pribegi
I Perieţi
6 An<lrăşeşti
8 Ciochina
12 Gtzăneşti
-I Sărăţcni
12 Raşi
I Piersica
Dilga
Cirabanu ş1 Bucşti
Larga
I Ciulnita
20 Orboeşti
-~ Poiana
I Ivftneşti
Total 72 stînjcni
Arh. St. Slolrnzia, Fond Prefectura. judc·ţnlui Ialomiţa, dosJ.r 1/ 1830, f. -1 ·,erso, copie
59 7837 martie 20, Raşi. Extras din catagrafia întocmită

de subocîrmnitorul · plasei Ialomiţa, înaintată Ocîrmuirii
judeţului Ialomiţa cuprinzînd numărul familiilor satelor
Slobozia şi Cuiburile şi numărul de militari pc c,UL' trebuie
s:1-l dea oştirii pămîntenc.
126 din 20 martie 1831
Catagrafi(e)
cuprinzînd num:trul familiilor satelor şi numftrul militarilor daţi de acestea

Plasa Ialomiţa Număr familii Număr militari
Slobozia 51 11
Cuiburile 8 1
Total familii pla:-:1 59 Total militari 12
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 2/ 1830, f. 17, original
60 1831 iunie 26, Bucureşti. Circulara Vorniciei din Lăuntru
către Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa prin care se trimit
10 OOO taleri pentru cumpărarea mălaiului necesar aprovizio-
nării locuitorilor din satele îngrădite de holeră.
Dvornicia Mare din Lăuntru a Principatului Tării Româneşti
Dumnealului căminarului George Fănescu

Ispravnic ot sud Ia(lo)miţa
Asupra raportului dumitale de sub numărul 98, spre răspuns se face
cunoscut că spre întimpinarea trebuinţei la cumpărătoarea mălaiului de
hrană locuitorilor din satele îngrădite de holeră ce s-au scos spre aerisire
ţi se trimite cu întradins taleri zece mii care bani îndată ce-i vei primi să-i
întrebuinţezi întru aceasta şi pentru oricît mălai vei împărţi pe la fiecare
locuitor să ţii socoteala curată fiindcă după această socoteală în urmă are a se
împlini bani, iarăşi de la aceia care vor primi mălai să propovădueşti însă
în întimpinarea acestei trebuinţe îngrijind ca şi mălaiul să se cumpere cu
preţuri cuviincioase, căci preţul cc arăţi dumitale patru zeci suta de oca de
mălai l-ai găsit la acel neguţător moldovean este foarte marc, iar de primirea
banilor urmează să trimiţi răspuns.
Marele Vornic din Lăuntru
ss/indescifrabil, 1831 iunie 26
Secţia I-a masa 2-a
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 111/ 1831, f. 23, original
61 1831 iulie 8 Urziceni. Tabel întocmit de Isprăvnicia

judeţului Ialomiţa, înaintat Departamentului Treburilor din
Lăuntru prin care comunieri numărul familiilor satelor şi
cantitatea de fîn care trebuie adunată pentru hrana cailor
trupelor ruse din garnizoana Silistra.
Plasa Lichireştilor
Satul nr. familii predări fîn lei
Cuneşti 66 1980 puduri 594

Vaidomiru 27 810 puduri 243
Mănucu 68 2040 puduri 612
Ceacu 8 240 puduri 72
Călăraşii Vechi 34 1020 puduri 306
Măgureni 37 1020 puduri 333
Trărnşani 19 570 puduri I7I
Tonea 22 660 puduri 198
Cioroiu 17 510 puduri 153
Hotaru de sus 9 270 puduri 81
Stîlpu de piatră 14 420 puduri 126
102
Hotaru de )OS 30 900 puduri 270
Dichiseni 26 780 puduri 239
);'oeni 49 1470 puduri 441
Oltina 21 630 puduri 189
Socariciu 101 .'\030 puduri 909
Beilicu 27 810 puduri 2-43
Jegălia 107 .1210 puduri 963
Total 682 20460 puduri 6138
Pla~a Stl'lnica
Gîldftu 30 900 puduri 270
Pietrosul 56 1680 puduri 504
Timlrnreşti .H 1020 puduri 306
Cocargcaua 84 2520 puduri 756
Dudcşti 65 1950 puduri 585
Fctesti 65 1950 puduri 585
Stdr;ica 36 1080 puduri 324
\1,dll'zi 39 1170 puduri 351
Pirtani 32 960 puduri 288
Ccgani 45 1350 puduri 405
Borduşanii \lari 26 780 puduri 234
Borduşanii \lici 18 540 puduri 162
Lipoveni li 330 puduri 99
Lăteni li 300 puduri 90
Făcăeni 51 1530 puduri 459
Găiţa 122 3660 puduri 1098
Plasa Hagicni
\T1deni 66 1980 puduri 594
Cioara 58 1740 puduri 522
Hagicni 48 1440 puduri 432
(;hizdărcşti li 330 puduri 99
Frftţilcşti 27 810 puduri 243
Bcrkşti 20 600 puduri 180
Cngurcni 26 780 puduri 2.H
Pisculeşti 25 750 puduri 225
Mărculcşti 48 1940 puduri 432
Gimbrtşani 19 570 puduri 171
Cosîmbeşti 33 990 puduri 297
Bora 31 930 puduri 279
Pla~a Oraşului
Bucu 18 540 puduri 162
Slirăţcni 25 750 puduri 225
Dimieni 47 1410 puduri 423
Ograda 26 780 puduri 234
Tfrnderi &8 2640 puduri 792
103
Brăiliţa 38 1140 puduri 342
Piua Pietrii 56 1680 puduri 505
Gura Ialomiţei 70 2100 puduri 630
Giurgeni 41 1230 puduri 369
Pîrlita 11 330 pudurii 99
Luciu Mare şi Mic 126 3780 puduri 1134
Berteşti 84 2550 puduri 756
Cioara 100 3000 puduri 900
Ostrovul lui Constntin 43 1290 puduri 387
Plasa Slobozia
Slobozia 87 2610 puduri 783
Pribegi 23 690 puduri 207
Perieţi 47 1410 puduri 423
Tătărăi 25 750 puduri 225
Andrăşeşti 23 690 puduri 207
Orboeşti 3 240 puduri 72
Ciochina 60 1800 pudurii 540
Căzăneşti 46 1380 puduri 414
Sărăţeni 55 1650 puduri 495
Raşi 68 2010 puduri 612
Orezu 13 390 puduri 117
Piersica 26 780 puduri 234
Borduşelu 8 240 puduri 72
Dilga 17 510 puduri 153
Carabanul 5 150 puduri 45
Albeşti 33 990 puduri 297
Bueşti 17 510 puduri 153
Ghimpaţi 6 180 puduri 54
Poiana 34 1020 puduri 306
lvăneşti 12 360 puduri 108
Larga 24 660 puduri 198
Ciulniţa 17 810 puduri 243
Plasa Gîrbovilor
C1·unţi 44 968 puduri 290
Reviga 10 220 puduri 66
Grindu 123 2706 puduri 811
Meteleu 36 1098 puduri 234
Cotorca Mică 49 1496 puduri 323
Glodeanu 68 2750 puduri 448
Gîrbovi 125 2750 puduri 825
Valea Măcrişului 22 484 puduri 145
Slujitori 36 792 puduri 237
Manasia 64 1408 puduri 422
Pupezeni 27 594 puduri 178
Alicseni 61 1342 puduri 402
104
Broştenii Noi 109 2398 puduri 719
Broştenii Vechi 27 594 puduri 178
Malu 20 440 puduri 132
Fundul Crăsanilor 23 506 puduri 151
Odaia Pitisteanului 22 506 puduri 151
Uluiţi 22 484 puduri 145
Plasa Jilava
Sălciile 158 3476 puduri 1042
Slă tioarele 55 1270 puduri 363
Jilava de sus 140 3080 puduri 924
Jilava de Jos 35 770 puduri 231
Patru Fraţi 101 2222 puduri 666
Moldoveni 116 2552 puduri 765
Răduleşi 8 176 puduri 54
Armăşeşti 22 484 puduri 145
Bărbuleşti 100 2200 puduri 660
Plasa Dridului
Dridu 12 264 puduri 79
Ginreşti 168 3696 puduri 1108
Sinteşti 17 374 puduri 112
Borăneşti 30 660 puduri 198
Spcteni 12 264 puduri 79
Bărcăneşti 70 1540 puduri 462
Stoeneşti 58 1276 puduri 382
Condccşti 21 462 puduri 139
Uleştii de Sus 39 858 puduri 257
Ulcştii de jos 14 308 puduri 92
Frumuşica 24 528 puduri 158
Panduri 28 616 puduri 184
Odaia Stăneşti 11 242 puduri 72 .
Acsintea 16 352 puduri 105
Bărbătescu 14 308 puduri 92
Vadul Pietros 32 704 puduri 211
Crăsanii de Sus 18 396 puduri 118
Crăsanii de Jos 6 132 puduri 39
Copuzu 9 198 puduri 58
Săpunari 15 330 puduri 99
Lehliu 51 1122 puduri 336
Ştefăneşti 62 1364 puduri 409
Odaia Protopopului 18 396 puduri 118
Arţari 30 660 puduri 198
Vlăiculeşti 18 396 puduri 118
Adunarea
Plasa Lichireştilor 682 20460 puduri 6138 lei
105
Plasa Stelnica 724 21720 puduri 6516 ki
Plasa Hagienilor 412 12360 puduri 3708
Plasa Oraşului 816 24510 puduri 7353
Plasa Slobozia 662 19860 puduri 5958
Plasa Gîrbovi 889 19558 puduri 5867
Plasa Jilava 735 16170 puduri 4851
Plasa Dridu 793 17446 puduri 5233
Total 5724 152084 puduri 45625
Adică familii cinci mii şapte sute douăzeci şi patru, care dau una sută
cincizeci şi două de mii, optzeci şi patru puduri patruzeci şi cinci de mn
şase sute douăzeci şi cinci lei
Mare \'ornic din Lăuntru

George Filipescu
Secretar Grigore Gră<liştcanu
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 3/18Jl_. f. -1- 8 ·,. orig.
62 1831 august 14, Călăraşi, Raport al ajutorului subocirmui-

torului plasei Borcea adresat Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa
prin care informează despre intenţia locuitorilor din patru
sate de a trece în Doborogea datorită condiţiilor greii: de
procurare a hranei.
Cinsti(tei) O t(cîrmuiri)a ju(deţului) Ialomiţi(i)

Subt o(t) cîrmuitorul plăşii Borcii;
Cei veniţi asta prim[1vară de dccindea şi aşezaţi aici în cuprinsul acc:::tci
plăşi pe pămîntul ţării adică
30 familii în Oltina
40 familii în Beilic
50 familii în ~liskanu
60 în Cochirlcni
acum umblă a se strămuta şi a se duce la locurile de unde au \"enit zicind
că nu se pot da locului de aici fiindu-le pe!>le 111î11ă, lumrwh', ,·înar<'a I" ~t.•lni.
stupii şi altele trebuincioase lor, umblînd întîi prin căpitanul plăşii cu uini-
şorul au făcut anunţ să-i sloboadă precum se va lua pliroforie precum arată
raporturile numiţilor. Iar acum văzînd crinu mai s-au întărit străjile m,ti cu
deosebire au presărat vorbe zicînd d vor lega şi paznicii şi ei tot vor trece
dincolo pentru care nu lipsesc întradin:; a înştiinţa cinstita ocirmuir,· ca ;;fi
facă punere la cak.
X icolae Pomojnicul
1831 august 14
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 7 JI 183 I, f. 2, orig.
106
63 1831 septembrie 13, Urziceni. Tabel întocmit de comISJa
alegerii subocîrmuitorilor înaintat Vorniciei din Lăuntru
privind unirea plaselor din cuprinsul judeţului Ialomiţa
Tabel
cu unirea plaselor din judeţul Ialomiţa
- plasa Lichireştilor plasa Borcii

- plasa Stelnica
- plasa Hagienilor plasa Bălţii
plasa oraşului
plasa Slobozia
plasa Dridu plasa lalomiţii
plasa Gîrbovi
plasa Cîmpului
plasa Jilavii
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 5/ 1831 f, -4-5, copie
64 1831 septembrie 30, Bucureşti. Circulara Departamentului

din Lăuntru către Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa prin care
îi comunică facilităţile acordate pescarilor pentru pescuitul
în bălţile dunărene
primită octombrie 1
Dvornicia Mare din Lăuntru a Principatului Ţării Româneşti
D(um)nealui Otcîrmuitorului judeţului la(lo)miţii
.
Luînd stăpînire în băgare de seamă multele jalbi ale unora din locuitori~
acestui Principat ce se hrănesc cu pescuitu(!) pe marginea stingă a Dunării
pentru neîndemînările ce cearcă din pricina carantinelor şi închipuind cuvin-
cioasele înlesniri către amîndouă părţile, adică şi către carantini ca să-şi poată
păzi regulile după pravilele carantineşti precum şi locuitorii pescari ca să-şi
aibă o oareşcare îndeletnicire întru lucrare acestui meşteşug prin care dobîn-
desc hrana lor am făcut chibzuire ca nişte asemenea oameni ce să hrănesc
cu pescuitul în baltă să fie slobozi prin ştirea orînduiţilor paznici ce intră prin
bălţi ca într-un soroc hotărît numai de douăsprezece ceasuri ducerea şi în-
toarcerea şi la sorocul acesta întrecîndu-să să nu fie popriţi şi îndatoraţi a-şi
face lazaretul. Drept aceea nu lipseşte dvornicia a face aceasta cunoscut şi
d-ta ca să dai în ştire tuturor acelora ce să hrăneasc cu vînarea peştelui spre
a le fi ştiut şi a urma întocmai căci la împotriva nu numai să vor supune pra-
107
J. 1831 septembrie 30, llucureşti. Circulară a Departamentului din Lăuntru pC'ntru au>nlarea
de facilităţi pescarilor din bălţile dunărene.
108
vilelor carantineşti, dar încă se vor îndeletnici. Iar de porunca acesteia şi de
punere în lucrare să aibă vornicia răspuns.
Marele Vornic din Lăuntru
Indescifrabil
1831 septembrie 30
Secretar Ion Grădişteanu
Secţia I a
Mai;a a Za
Arh. St. Slobo1.ia. Fond Prefectura jud. Ialomiţa, dosar 116/ 183 l f. I, original
65 1831 noiembrie 1.1, Urziceni. Raport al Ocîrmuirii jude-

ţului Ialomiţa adresat Vorniciei din Lăuntru prin care soli-
cită lămuriri asupra aprobării accesului locuitorilor peste
podul de la Slobozia.
<Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa)
La Dvornicie,
Mai pe largă pliroforie va lua cinstita vornicie după alăturatul acel plecat
raport copie după jalba ce au dat către ocîrmuire, Anghel arendaşul podului
după apa Ialomiţei de la Slobozia.
Pentru îndărătnicia ce fac locuitorii acestui sat la îngrijirea podului ce
să cuvine ca să ţie în bună stare unde este neapărat trebuinţă ca unul ce se
află pc drumul cel marc pe unde se umblă feluri de transporturi obşteşti şi
fiindcă de acum înainte acestea sporesc deoarece încep şi zile de gheaţă groase
pentru care la asemenea situaţii apa provoacă stricăciuni podului.
Cinstit supun în cunoştinţa cinstitei dvornicii ca după chibzuirea cc se
va face spre întimpinarea unor asemenea întîmplări să ni se dea o poruncă
<le urmare ca să ştie ocîrmuirca cc lucrări să facă.
Ocîrmuitor
(Iordache Arian)
1831 noiembrie 4
Secţia a 3 a
Masa I no. 1367
Arh. St. Slobozia, Fond l'rc•leclura judeţului Ialomiţa, dosar 92/ 183 I, f. 1, copie
66_ 1831 noiembrie 20, Bumreşti. Ordin al Vorniciei din

Lăuntru prin care cere Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa să cer-
ceteze motivul tăierii de către locuitori a pădurii aparţinînd
lui Scarlat Urlăţcanu.
No 558
Dvornicia ~lare din Lăuntru a Ţării Româneşti
D-lui Ocîrmuitorului judeţului Ialomiţa,
Cinstitul serdar Scarlat Urlăţeanu prin jalbă către această vornicie arată
că la o moşie cc o are într-acel judeţ anume Doiceasca pe care are două dum-
109
brăvioare de pădure, că locuitorii din satele Slobozia, Ciulniţa şi altele ce sunt
în apropierea numitei moşii în silnicie intră în pădure de o taie şi o sfărimă
cu carele lor şi îi pricinueşte mare pagubă.
Drept aceea să scrie dumitale că luînd îndeaproape băgare de seamă
relele unn:ări ale acelor locuitori, să dai straşnică poruncă subocîrmuitorului
acelei plăşi unde cade această moşie a porunci satelor de primprejur a nu mai
îndrăzni să taie din pădurea aceea, căci dovedindu-se împotriv;i urrnă'l:oti.
nu numai că s-ar pedepsi straşnic şi se vor îndatora a îndeplini drcpttitile
proprietarului şi se va supune a da şi straf.
Pentru Marele Vornic din Lăuntru
Filip Lenş,
Şeful secţiei, Ion'.: clic Culcanu
Secţiaa 3 a
Mas(a) 2 a
(Rezoluţie) Să se facă potuncă subocîrmuitorului pentru glăsuirea

acestei porunci şi să facă răspuns de urmare
Ocîrmuitor, I. Arian
1831 noiembrie· 23
S-au făcut asemenea poruncă cu no ... 1 la subocîrmuitorul plăşii
Ialomiţa.
noiembrie 23
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 93/ 1831, i. 2, orig.
1 Loc alb în text.
67 1832 ianuarie 12, Slobozia. Reccnsămint întocmit de

subocîrrnuitorul plasei Ialomiţa, înaintat Ocîrmuirii judeţului
Ialomiţa, cuprinzînd sumele de bani date locuitorilor satului
Slobozia îngrădit de holeră.
Pfai;:i S1Abozia
Catastih cu sumele de bani pentru mălaiul primit de la locuitorii satului
Slobozia îngrădit de holeră
Suma banilor Numele locuitorilor

-45 lei Dumitru Sandu
-45 lei Stan sin Radu
-45 lei Radu Şerban
-45 lei Neagu Cioroiu
-45 lei Hristea sin George
-45 lei Hristea sin Radu
90 lei Tănase Oprea
110
90 lei George Pircălabu
45 lei \" asile Burcea
15 lei :'.\ eagu Sin Tudor
15 lei \' egoiţă Dobre
15 lei Ştefan sin Oprea
15 lei Radu Samoilă
15 lei Necula Nedelcu
15 lei Radu Florea
15 lei Radu Cojocaru
60 lei N ica sin Coadă
45 lei Mitu Necula
30 lri Neagu Anghel
30 lei Pascu Samoilă
45 ki David Tudor
45 lei Stan sin Tudor
60 lei Tudorache Vizitiu
30 lei Barbu Gheorghe
40 lei Barbu Condei
28 ki Barbu Croitoru
Adidi bani pentru 8680 ocale porumb
Aleşii satului, indescifrabil
Arh. St. Slol>ozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, clos:i.r 111/ 1831, f. 27, orig.
68 1832 ianuarie 26, Borduşanii Mari. Raport al căpitanului

căpitanieiStelnica adresată Ocîrmuirii pentru a preîntîm-
pina trecerea peste Dunăre a locuitorilor din satul Ostrovul
Niculii.
~o. 106
Cin(stita) O(t)cirmuire a jud(e)ţului Ialomiţii
Cipitănia plăşii Stclnica
Fac cunoscut cinsti(tei) o(t)cîrmuiri pentru O(stro)vul Neculi(i) ce

să aliă hălăduitor în drcp(tul) satu(lui) Dudeşti în malul Dună(rii) cu
apropiere de ţara turcească de poate vorbi unii de dincolo şi alţii de dincoace
atîta este de îngustă Dunărea.
Hălăduitorii aceştia sînt veniţi din ţara turcească de cînd au venit armia
imp:-ir:Ltească şi sînt unii din acest judeţ şi după vremi duşi dincolo şi alţii
de dincolo pămîntcni. Şi se află scrişi la obşteasca catagrafie dar scutiţi
pc trei ani după înaltele porunci, acum voesc a să duce iarăşi la locurile lor
de unde au venit, la care s-au dus doi locuitori din - trinşii noaptea dincolo
în ţara turcească fără de a da ştire ca(n tori(lor) de la pic(h)et şi au vorbit
cu un slujbaş turc ca să facă sfat să se scoale într-o zi toţi şi să treacă dinco-
lo, şi pc cei doi locuitori dovedind că au trecut dincolo i-am apucat cu strîn-
111
soare de ce au trecut peste graniţă şi de au nu merg pc la carantină şi lenîn-
du-i de a-i trimite la carantină au sărit toti cu z\Tbalîc asupră-mi simi-au
luat din mină arma, le-am vorbit că peste porunca cin(sti)tei o(t)cîr~uiri şi
după raporturile ce am făcut că, care va voi să meargă dincolo este slobod însă
din cei de decindea adevărat şi aceia să meargă pe la carantină după cinstita
poruncă ce o am cu n(umărul) 134.9 ci nu vor în niciun c(hip) s,1punere
şi ascultare stau împotriva acestei porunci zicînd tot ei că o sft treacă pc
unde se află. La acesti locuitori întru alt chip nu le pot sta împodir\"ă, că
sînt mulţi şi fără ajutor de militari ca să-i aducem peste Dnnărc ~i Borcea
şi atunci se va urma datoria după poruncă. Şi unde dupft rhlcria ~upt:nerii
mele nu lipsesc a raporturi cinsti(tei) o(t)cîrnrniri mm , ·. ind ~i cinstita
poruncă de urmare că în urmă să nu mai am \Teo Yino\·ft.
Io Murat căpitan
! ·, - '. gena ne 26
Du:·duşanii Mari
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 6/ 1832, L 2-2 -,, or\;.
69 1832 martie 22, Ţăndărei. Tabel întocmit de subocîrmui-

torul plasei Balta, înaintat Ocîrmuirii Judeţului Ialomiţa
cuprinzînd obligaţiile locuitorilor din sate către proprietari
pînă în anul 1831.
. Satul Chioara - aşezat pe moşia mănăstirii Radului Vodă şi Doiceşti-

lor dădeau arendaşului cite un taler şi o găină, de la cîmp, zeciuiala după
învoiala ce au avut şi au ţinut-o, arendaşul Nicula Grecu cu mănftstirca.
Satele Piua Pietrii şi Brăiliţa aşezat(e) pc moşia mănăstirii l\Iărcuţa
dădeau arendaşului 30 parale şi o găină, de la cîmp zeciuiala după obicei,
arendaş logofătul Răducanu Mctileanu. .
Satul Berteşti - aşezat pe moşia mănăstirii Văcăreşti dădeau arenda-
şului cite un taler şi o găină, de la cîmp zeciuiala dupft obicei iar de 2 ani
le ia cite 12 taleri şi două găini şi 3 care de fin arendaş Mihai M chedinţu
ot Glodeanu.
Satele Gura Ialomiţei şi Pirlita aşezate pe rnoyia mănăstirii Sf.înlu
Spiridon dădeau arendaşului 30 parale şi o găină de la cîmp zeciuiala după
obicei iar de trei ani dau cite 5 taleri şi o găină zeciuiala de peşte întreiala,
de care de fin taleri doi, arendaş Iancu Orăşanu.
Satele Luciurile, Tăndărei, Pisculeşti şi Mărculcşti aşezate pe proprie-
tatea d-lui biv vel postelnic Filip Lenş făceau proprieta.rului cite 6 zile clacă
şi cite o găină, după învoiala ce au avut-o prin răvaş la moşia Luciu şi Tăn-
dărei arendaş Costea Grecu iar celelalte pe seama proprietarului. .
Satul Giurgeni aşezat pe moşia Spitalelor Civile dă cîte 5 taleri şi o
găină de la cimp zeciuială, de peşte întreială, arendaş Costea Grecul.
112
Satul Vlădeni, aşezat pc moşia m;'inăstirii Sfîntul Ioan dau cite şase
stînjeni fin sau 4 taleri şi o găin{L, de la cimp zeciuială, de peşte întreială
după înscrisul ce au avut cu cuprindere c{L privalul Vlădenilor să fie pe seama
lor arendaş Dumitrache Bcrlescu.
Satul Cioara i pac Sfîntul Ioan dau cite un taler şi o găină, de la
cimp zeciuiala, din peşte întreiahi dup,"i obicei, tot acelaşi arendaş.
Satul Hagieni al sfintei rnfoăstiri Cozia, dau cite 22 parale şi o gama
de la cimp zeciuială după înscrisul cc au avut şi cite zece parale dă anume
arendaş Constantin Grecul.
Satul Ghizdăreşti aparţine rnfoftstirii Sarindăreasca şi Sfîntul SaYa
dau cite 30 parale şi o găină, de la cîmp zeciuiala după obicei, arendaş Con-
stantin Grecul.
Satul Frăţileşti moştenitorilor logofătului Marinachc Orăşanu! dau cite
30 parale şi o găină de la cîmp zeciuiala după obicei, arendaş logofătul Gheor-
ghe şi popa Tudorache.
Satul Bearleşti, aparţine mănăstirii Slobozia şi mănăstirii Sarindar şi
logofătului Constantin Ulescu dau cite 30 parale şi o găină zeciuială după
obicei.
Satul Ungureni aparţine mănăstirii Slobozia - tot acum răspund şi
aceştia după obicei.
Satul Gimbăşani - moşic megieşească, fac cite 2 zile şi din cîmp zc-
ciuală după cum se poate.
Satul Cosîmbeşti moşic megieşească, cite taleri unul şi o găină de la
cimp zeciuială după obicei.
Satul Bucu pe moşia sfintei mănăstiri Cotroceanca, date cite 6 zile şi
două găini din cimp zeciuială după obicei.
Satul Dimieni a d-lui Nicolae Şuţu dau cite taleri unul şi o găină, din
cimp zeciuială după obicei.
Satul Sărăţeni moştenitorilor căminarului Stanciu Niculescu dă cite
30 parale şi o găină de la cimp zeciuiala după obicei.
Subocirmuitorul plăşii, Indescifrabil
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 117/ 183 I, f. 71- 71 v. orig.
70 1832 aprilie 9, Slobozia. Extras din tabelul întocmit de

subocirmuitorul plasei Ialomiţa înaintat Ocirmuirii jude-
ţului Ialomiţa cuprinzînd obligaţiile pe care le are satul
Slobozia, faţă de proprietarii moşiei şi celelalte sate apropiate
de Slobozia.
Moşiile din plasa Slobozia boereşti, mănăstireşti şi megieşeşti cite zile

au făcut clacă după fiecare moşie în anul 1832.
Moşia Slobozia a mănăstirii Slobozia clacă după arătarea rumânilor
cîte zile trei şi fiindcă n-au fost părintele arhimandritul spre a-l întreba.
Moşia Ciulniţii - megieşească, zile 6 pe an
H3
-1 . 1832 aprilie 9, Slobo:ia. Ouligaţii)t, satului Slobozia faţă <le proprietarii moşici.
Moşia P oiana m~gr_•şasd, popa M irca arat:i c:i zilcl~ de clacă nu au

făcut.
Moş ia Larga - mănftslirea ~câ clac{t zile 6.
Moşia Ivrrncşti a mfrnftstiri i Slobozia zice c;i clac:i pin:i acum nu au
făcut
a d-lui Scarbt Crlăţeanul clacft 6 zile .
~foşia Ciulniţa
Moşia Pribegi megieşască clacft n-au făcut pînă acum
Moşia Perieţi o parte moşic m egieşească iar o parte a d-lui Scarlat
Periţcanu şi o parte a d-lui Iancu Orăşeanul pe acest an clăc aşii au fă.cut
10 zile clacă pe an.
Arh . St . Slobozia , Fon<l Prefectura ju<ll'ţului Ialomiţa, <lnsar I 17/ 18J I, f. 66- 67, orig .
114
71 7832 aprilie 78, Slobozia. Extras din tabelul întocmit de
subocîrmui torul plasei Ialomiţa înaintat Ocîrmuirii judeţului
Ialomiţa cuprinzînd reglementările de clacă ale locuitorilor
din satele Ciulnita si Slobozia.
' '
Satul Ciulniţa proprietar D-lui serdar Scarlat Urlăţeanu legiuirea cc·
au de clacă de la l aprilie în continuare.
clacă 6 zile pe an
- cele de îndestulare cîmp de arătură
au islaz de vite
au livezi de fîn
au apă pentru adăpătoare
- cc nu au de îndestulare - lemne de foc şi de lucru -
Satul Slobozia - proprietar mănăstirea Slobozia
- clacă zile 12
Cc au de îndestulare, cîmp de arătură şi livadă de fîn
islaz de vi te
apă pentru adăpătoare
mărăcini le dă
Cc nu au de îndestulare lemne de foc pentru lucru.
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa dosar 117/1831, f. 1-45, orig.
72 7832 aprilie 28, Ţăndărei. Extras din tabelul întocmit dc-

subocîrmuirea plasei Balta cuprinzînd reglementările clăcii
existente pină în anul 1831 şi modul de îndestulare a lo-
cuitorilor cu cele necesare.
Satul Bora - proprietar D-lui sluger Dumitrache Broscaru clacă pînă

acum - 30 parale şi o găină pe an
Dacă au cele de îndestulare
- cîmp de arătură au
islaz de fin au
Ce nu au de îndestulare fineţe nu au
vîna t de peşte nu au
lemne de foc de îndestulare nu au
Ce se cuvine să se scadă pentru întocmirea clăcii după noul regulament.
6 zile de clacă
- I pentru vînat de peşte
- 3 pentru lemne de foc
Satul Cosîmbeşti - proprietar - megieşească locuitorilor săteni clacă.
pînă acum cite 30 parale şi o găină pe an
Cele de îndestulare
cîmp de arătură
- fineţe la cîmp
- islaz de fin
Ce nu au de îndestulare
vînare de peşte n-au
115
lemne de foc nici de lucru n-au
Cc se cuvine să li se scadă după întocmirea clăcii după regulament
4 zile de clacă
I pentru vînare de peşte
3 pentru lemne de foc
Satul Mărculeşti proprietar D-lui vornicul Filip Lenş
Clacă pînă acum cite zile 6 şi o găină pc an
Ce au de îndestulare cîmp de arfttură
fineţe la cîmp
islaz de fin
lemne de foc
Cc nu au de îndestulare
vînare de peşte n-au
lemne de lucru n-au
Ce urmcazft să li se scadă în contul clftcii
4 zile de clacă
I pentru vînare de peşte
3 pentru lemne de foc
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar I 17/ lRJ 1, f. IJ-1 ·1- IJ.5, orig.
73 1832 iunie 27, Urziceni. Raport al Ocîrmuirii judeţului Ia-

lomiţa către Logofeţia Pricinilor Bisericeşti prin care co-
munică că în tîrgul Urziceni funcţionează ca dascăl
din anul 1826 Mihalcea, plătit cu 300 lei pc an.
Uuicen i
La Logofeţia Pricinilor Bisericeşti,
Dupf1 porunca hîrtii cin(stitei) logofeţii de sub no. 1260 frtcînd cer-
c ctarc cc întrînsa să cuprinde, cu cinste fac cunoscut că aici la şcoala. din
tîrg-ul Urziceni sau aflat profesor :\Iihalcca dascălul orînduit cu poruncă de
la cinstita Eforie a Şcoalclor încă din leat 1826 februarie 15, între care
poruncă s:t roprinde pe după alte înscrisuri vechi cc s-au văzut la mina dum-
nealui sau cunoscut d't nu au mai fost alt dasdtl la acest judeţ asupra
învăţăturii tinerilor. Aşezftmîntul lui au fost cite 300 Ici pc an care sim-
brie şi-au luat-o pînă la sfirşitul lui martie, iar pc aprilie, mai şi iunie şi-au
}uat orînduita leafă cite lei 25, cit i se cuvine pc lună care profesor se în-
deletniceşte cu în\"ăţătură copii(lor). Iar alt deosebit dascăl nu s-au aflat
aici în pomenitul tîrg pentru care ştiinţa cinstitei logofeţii se face cunoscut.
Masa a 3-lca no 1944
1832 iunie 27
Arb. St. Slohozia, Fond Prefectura jude tu lui Ialomiţa, dnsar 121/ 1832, f. 12. copie
ll6
74 1832 iunie, Patru Fraţi. Jalba locuitorilor din satele Patru
Fraţi şi Jila\"ele adrbaHi Departamentului Vorniciei din
Umntru prin care rcclamii pc arendaşul moşici că le cerc
obligaţii mai mari decît 11rcvederilc regulamentare
Cinstitei \larii Ihornicii din Lăuntru,
Cu plingerc face ari'ttare preacinstitei \Iari Dvornicii pentru Iacob

grecul, arendaşul moşici Jilava, din ~ud Ialomiţa a răposatului hanului Barbu
Văciircscu fiindcă noi ne aflăm cu locuinţa pc accastrt moşic de la moşii şi
părinţii noştri şi vechiul obicei cc am an1t pini't acum cu strtpînul sau aren-
daşul moşiei de facem fiecare locuitor pc an cite dourtsprczcCl' zile de cladt
ori cu lucru pe moşic care· ne pL:itc:a cite taleri unnl, ziua şi un car de lemne
ori aduceam orice la curtea răposatului din pădurea moşiii sau îi plăteam
cîte 6 taleri şi o g;iină la priwghin şi doi locuitori aduceam o bute cu vin
din deal de la vie pîni't la casa moşiii iar dijma finului din cinci una iar din
dijma bucatelor din zece una din cc si't fi'tcea. Iar acum numitul arendaş
vedem că ne apucrt împotriYii adie;:\ claci't tot cite doui'i:;prczcce zile pe an
ca si't i-o plătim în bani ziua cîtc taleri 3, cel care ,·0111 an·a patru boi
taleri 2, cei cu doi boi şi parale to. Iar pentru obicei au zi,; ci't toţi locui-
torii ciţi sintcm statornici de împreună cu toţi iabangii şi haimanakk şii
pc toate v:idun.-lc sărace şi ne-au fi'tcut tot un numrtr şi ne apică pc noi
locuitorii cei din satul Patru Fraţi si"t-i pli'ttim· în bani şase obaci cite taleri
450, pentru tot obaciul şi 1w noi locuitorii Jilavii de sus, ne apucă să pli'ttim
tot în bani opt obaci tot cite taleri 450 pentru un obaci, şi noi ticăloşii
sîntcm lipsiţi de multe cite trebuiesc pc care ni le împlinim pc alte moşii,
adicii lemne, nuclc, islazul de Yite şi cauti't şi ne apucă şi <le ierbfLrit. De
aceea alergăm la mila preacinstitei :Mari D,·ornicii în sine rugftm fierbinte să
se milostivească cu dreptate şi omenire a porunci unde se cuvine sft îndato-
reze pc pîrîtul arendaş si'i ne lase după obiceiul cc arrttăm că l-am avut şi
mai mult să nu ne supere. Iar pentru obaci să ne primească cei patru oameni
de la o sutri în naturft după poruncile stăpînirii fiind pftcat să ne nfipăstuiască
întraccst chip şi ne rugfun să fim chemaţi şi si't arrităm şi cu graiul.
Arh. St. Slobo1ia, Fond l'reft-ctura J uckţului Ialomiţa, dosar 117/ 183 I, f. 157, copie
75 1832 iu/i,: 5, Tăndărei. Raport şi tabel întocmit cl1• Suh-

ocîrmuirca plasei Balta înaintat Ocîrmuirii Judeţului Ialo-
miţa cuprinzînd numele locuitorilor din satele Ostrovul lui
Constantin şi Strîmba, fugiţi în Dobrogea.
No. 1358
Cinstitei O(t)cîrmuiri a judeţului Ialomiţi(i)

Sub(t)otcîrmuitorul plăşi(i) Bălţi
Cu cin(ste) fac cunoscut cin(sti)tei o(t)cîrmuiri pentru locuitorii din

satul Ostrovul lui Constandin şi Strîmba care cei mai mulţi dintrînsa încă
de la trecutul lui martie au fugit decindca cu toate ale lor care se arati't
117
prin deosebita foaie acuma trimisă cu acest plecat raport, fiindcă cei care
mai sînt rămaşi pe loc sînt mai puţin ca număr ca cei fugiţi şi neştiind
pentru aceştia ce urmare să fac mă rog cinstitei ocîrmuiri să dea o poruncă
-de urmare, iar eu după datini nu lipsesc a face răspuns acestei otcîrmuiri.
Subocîrmuitorul plăşii 1832 iulie 5
George Rădulescu Ţăndărei
Foaie pentru locuitorii satului Ostrovul Constantin şi Strîmba şi care

sînt trecuţi
în tablă cu banii capitaţii şi acum se află trecuţi dccindea în
ţara turcească.
No. Numele lor No. ~urnele lor
No. Numele lor 13. Constantin Padina

1. Socol Cernica Bălan 14. Coman Nicola
2. George Nicoară 15. Nita Pîrcălabul
3. Scrban Sultana 16. Apostol Nastasia
4. ion Băliceanu 17. Simion Barba Albă
5. Vasile Sultana 18. Tudorache Dicianu
6. Constantin văcarul 19. Hristache Cojocarul
7. Alexandru Potlog 20. Stan Stuparul
8. Nicolae logofătul 21. Milea Ceică
9. Marin Şerban 22. Năstase Staicu
10. Mitu Roadefitil 23. Dinu Bobea Chiriţă
11. Marin Gujoiu 24. Simion Sirbu
12. Oprea Tănase 25. Milea Coman
Adică douăzeci şi cinci fugari ce au fugit din satul Ostrovul lui Cons-
tantin şi Strîmba decindea cu totul.
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 74/ 1831, f. 16- 16 v., orig.
76 1832 septembrie 9, Bucureşti. Circulară a Vorniciei din Lă

untru prin c:irP cerP ocîrmllitornlni jndPtnlni falomiţa sil
îndrume pe locuitorii din satele care au surplusuri de ce-
reale să le vîndă la „Oborul tîrgului de afară" din Bucureşti.
Departamentul Vorniciei din Lăuntru a Ţării Româneşti,
C(insti)tului otcîrmuitor al judeţului Ialomiţa,

Fiindcă este de crezut şi nu rămîne nici o îndoială că toţi locuitorii
din cuprinsul acelui judeţ au adunat de prin culturi agoniseala bucatelor
ce vor fi făcut fiecare în parte după munca ce va fi săvîrşită la vremea lucru-
lui şi totodată fiindcă cunoaşte foarte bine acea ocîrmuire neapărata tre-
buinţă ce este a se face pentru îndrumarea locuitorilor a veni cu producturi
de hrană la tîrgul oborului de aici ca şi ei să se înlesnească cu ale lor aliş-
118
:~. --.... ... .,,_ ...,,..
'
,.,,,._,.__, __ -·• .
.'i J.'132 iunie 27, [:'r=iccni. Haport al Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa prbind plata i11v1ţă
torului clin t:rziccni.
119
,•crişuri cu preţ folositor pentru sine şi a hălăduitorilor de aici ca să le în-
lesnească şi să se asigure după cuvinţă.
Vornicia scrie acelei ocîrmuiri ca prin circulară poruncitoare către toţi
subocîrmuitorii plăşilor acelui judeţ ca să puie sub îndatornica să publice
prin toate .satele dintracea plasă ca să facă îndemnarea cu tot dinandinsul
locuitorilor a veni Ja tirgul oboarelor de aici cu zaherele, îndatorîndu-se ca
de acum înainte ca în loc de griu şi porumb să aducă făină şi mălai spre
mai bun folosul vînzătorului locuitor cît şi al cumpărătorului şi deodată se
vor îndatora pomeniţii subocîrmuitori ca să publice aceasta prin toate satele
cuprinse în ocolul plăşii sale şi aceste publicaţii să se citească necurmat în
fieşcare duminică spre ştiinţă de obşte, iar de punerea la cale şi de urmărire
întocmai să aibă vornicia răspuns.
Pentru marele Vornic din Lăuntru

indescifrabil
Şeful secţiei,
George Grădişteanu
Anul 1832 septembrie 9
Secţia 1 a
Masa a 1 a
Rezoluţie
<Să se trimită poruncă către subocînnuitorii plăşilor)
Ocîrmuitor, (Iordache Arion)
Arb. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 91/ 1832, f. 2, orig.
77 1832 octombrie 74, Slobozia. Tabel întocmit de subocîrmui-

torul plasei Ialomiţa cuprinzînd veniturile şi cheltuielile
satului Slobozia în anul 1833
Tabel cuprinzînd venitul şi cheltuielile satului Slobozia în

1832
Vc:miluri
144 lei taxa capitaţiei pe iulie şi octombrie 1831 de la 96 de familii.
288 lei ipac pe 4, trimis la ocîrmuire
49,20 lei adausul unui om însurat din nou
115,20 adaus cu 7 prisoare însuraţi din nou pe trimestrul iulie şi octombrie
1832
SO lei ipac pentru 4 holtei de muncă pentru 4 trimestru pe leat 1832
Total venituri 677 de lei din care se scad
198 lei, taxa capitaţiei pentru 6 locuitori morţi de holeră,
198 lei, taxa capitaţiei de la slugile proprietăţii,
144 lei, simbria pîrcălabului pe 4 trimestre,
120
28 lei, cheltuiala ~atuL:i,
To! al 568 lei cheltuieli,
IUrnîn 109 de lei prisos
Subocîrmuitor indescifra1Jil
Arh. St. Slobozia, Fond Subocîrmui:·,·:t plasei Ialomiţa., dosar "I/ 1832, f. 77, orig.
78 7832 lloiembrie 70, "Crziceni. Tabel întocmit de Ocîrmuirea

judeţului falomiţa îmintat Vistieric:i Ţării Româneşti cu-
prinzînd numărul animalelor păstorilor transilvăneni de la
care s-au perceput taxele de trecere.
Tabel cu numărul el~ animale apărţinînd păstorilor transil-

văneni de la care s-a luat ocritul şi cornăritul în anul 1832.
Denumirea plăşii l~r. oi Vite mari Vite mici Banii
încasaţi
Plasa Borcea 50782 530 86 4420,20 lei

Plasa Balta 65979 3426 883 6637,44 lei
Plasa Ialomiţa 20186 1048 232 2036,84 lei
Pla,;;a Cimpului 3377j 838 242 3132,6.1 lei
Total 172022 5842 1443 16236, 17 lei
Arh. St. Slobozia., Fond Prefectura. judeţului Ia.lomiţa, dosar 112/ 1831, f. 129, orig.
79 7832 noiembrie 20, Slobozia. Extras din tabelul întocmit de

subocîrmuitorul plasei Ialomiţa înaintat Ocîrmuirii judeţului
Ialomiţa cuprinzind obligaţiile de clacă ale locuitorilor în
1832 şi cele stabilite pentru anul următor.
Listrt de lucrările proprietăţii ce se urmează între clăcaşi cu a lor proprietari

cum înlăuntru se arată.
Satul Ciulniţa - moşia serdarului Scarlat Urlăţeanu şi Dinu Doicescu şi

a mănăstirii Slobozia
- pentru clacă au făcut învoire cîte 6 zile
- slugile proprietăţii le-au dat unul pe scuteală
- locuri de hrană au îndestul lemne nu au şi mărăcini
Satul Slobozia - moşia sfintei mănăstiri Slobozia
Pentru clacă au făcut învoire cîte 20 de zile într-un an
- Slugile proprietăţii au dat un podar plătind lei 220 pe an
- locuri de hrană avem, lemne şi fineţe nu ne dă
Satul Pribegi - moşia megieşească
pentru clacă nici o învoire nu au făcut
slugile proprietăţii asemenea
- locuri de hrană nu avem îndestul
121
Satul Perieţi - moşie megieşească
pentru clacă au făcut învoire cîtc 24 zile pc an
pentru slugile proprietăţii nu s-au f{tcut pinft acum
loc de hrană au şi islaz dă voie
Arh. St. Slobozia, FoncJ Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar I 17, IS] I, f. .130, ""'rso, orig.
80 1832 decembrie 19, Bucureşti. Circulara Departamentului Vor-

niciei din Lăuntru prin care cerc Ocirmuirii judeţului Ialo-
miţa ca satele aflate pc drumurile principale <i aducft spre
vînzare la „oborul tîrgului de afară" produ,;c spre ,·înzaw
pcnt_ru a nu se opri aprovizionarea din cauza z;qwzilor
man.
~O. 3-119 primitrt 21 dl'n·mbrie

No. 9891
Departamentul Vorniciei din Lăuntru

O(cîr)muirii judeţului Ia(lo)miţa
Sfatul orăşenesc al poliţiei Bucureştilor prin raportul cu nr. 1162 face

cunoscut că din pricina zăpezii mari ce au dizut au încontenit în tot ul n·-
nîrca locuitorilor aici în Bucureşti cu producţiuni de ,·înzarc; şi fiindcft i,cn-:ta
este vătămătoare interesului atît obştii locuitorilor cit şi or:işcnil,,r făr{t
osebire.
Acest departament grăbeşte a porunci acestei ocîrmuiri ca S:-t în,Lt torae
satele ce sint cu apropiere de drumurile cele mari ca pc ele o park ,;;\ des-
chidă pîrtiile pentru a aduce necontenit trebuincioasele producţiuni ;1 ici în
poliţie, precum adică producţiuni de hrană, mălai, fftin;t, lc1111w, c:trlrnni şi
alte materialuri cc vor avea spre vînzarc, după duhul poruncilor n· s-:lll irimi,;
pentru aceasta care din fapta se înţelege c;i s-au ntsat la neîngrijir,· şi m·-
lucrarc şi printr-aceste d'tr{tturi se vor dcschidt' pîrtiile spre înlesnin·a C:Uft-
torilor
Şdnl l)ppartamPnt11l11i Şeful :-.L·cţ w1,
Alexandru Filipescu Constantin \,brwa,
(Rezoluţie)
Să strftsniccasci'i suhocirmuitorilor , face întocmai urman·, ltunuri1id

pc locuitori a urma folosul lor cu chipul cc se (ksluşcştc
1832 deccm bric 19
Secţia 1 a :\Iasa I a
Arh. St. Slol1<1/.ia, Fon<i l'reft•ctur;L ju,J„ţului Ialomiţa, cJosar 9-111832, I. 9, orig.
122
81 7833 februarie 76, Urziceni. Tabel întocmit de Ocîrmuirea
Judeţului blomiţa trimis Departamentului Vistieriei cu-
prinzînd sumde de bani percepute în contul oeritului şi
cornăritului de la păstorii transilvăneni
Socoteala banilor oeritului şi cornăritului străinilor p:i~tori pe vara anului

1832 cc au plătit prin slujba~ii plăşi(lor)
Numirea Numele Ocritul fhi!lru oi şi capre Corndrit de vite mari şi mici Total
plişilor slujbaşilor Nr. ·,itelor bani No. vite mari No. vite mici suma bani
Plasa Dorcea Ioniţl Popescu 13 803 I 920 2 075 655 1 855,i0

l'las:i. Balta
Plasa Cîmpului Bratu 30 131 4 160 545 2 076 3 222,43
Plasa Ialomiţa Dumitrache Popescu 7 760 I 760 338 6 758:19
Peste tot 12 694 7 840 1 153 I 737 5 835,32
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura J udcţului Ialomiţa, dosar 53 I/ 18'33, f. 10, orig.
82 7833 februarie 78, Slobo-:ia. Raport al subocîrmuitorului pla-

sei Ialomiţa adresat Ocîrmuirii judeţului falomiţa privind
asigurarea încartiruirii şi trecerii trupelor ruseşti prin lo-
calitatea Slobozia în anul 1833.
No. 426 primită februarie 22
Cinstite(i) Ocîrmuri a jude(ţu)lui Ia(lo)miţa

Subocîrmuitorul plăşii Ialomiţa,
După ci(n)stita poruncă, aflîndu-mă aici în satul Slobozia cu îngrijire

pentru trecerea oştirilor împărftteşti, nu lipsesc a supune în conştiinţa cins-
titei ocîrmuiri că pînă astăzi au trecut patru polcuri, două de pihotă şi două
de_ cazaci cu toată buna orînduială şi mulţămire fără a se întîmpla cel mai
mic cusur.
Atît numai în mare au fost că temîndu-mă mai întîiu de ghiaţă ca să
se slăbească şi ca să nu se întîmple întîrzicri pînă a se face podul cu tre-
cerea împărăteştilor oştiri, văzînd greutatea hălăduitorilor satului Slobozia,
mai vîrtos că au primit polcurile unul după altul neavînd unde să-i cvartiru-
icsc i-am trecut gheaţa la satele Ciulniţa, Ivăneşti, Poiana şi Cosîmbeşti
de au cvartiruit.
Mă aflu şi de acum înainte cu asemenea îngrijiri şi pentru celelalte două
polcuri ce mai sînt a veni iar după săvîrşirea trecerii nu voi lipsi a răspunde
şi a supune sub cunoştinţa cinstitei ocîrmuiri.
Subocîrmuitor, Ianache Roşca
De la al treilea
No 13
Arh.St Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 142/ 1833, f. 56, copie
123
83 7833 aprilie 78, B11c11rtşt1·, Adresa Departamentului Vorni-
ciei din Lăuntru prin care comunică Ocirmuirii Judeţului
Ialomiţa mutarea capitalei judeţului de la Urziceni la Că
lăraşi
Departamentul Vorniciei din Lăuntrn.

Ocîrmuiri(i) judeţului Ialomi\i(i)
Înalta Excelenţa sa <ll plenipotenţiar prezident prin ofis adresat cătn·
Sfatul Administrativ sub no. 73 hotăr;işte a se muta tactul acelei ocirmuiri
şi a tribunalului judeţului <lin Crziceni la Căl{traşi. PotriYit <lar cu cuprin-
derea zisului ofis, Vornicia scrie ocirmuirii d in<lat{t dup{t primirea acesteia
să pună în lucrare închirierea unei casc şi frtrli dtba,·{t :-:ii mute atît ocirmuirca
cit şi poliţia la Căl{uaşi, raportîncl şi acestui departament de urmare.
~lare \'ornic Indescifrabil
(Rezoluţie) Pc de o parte s{t orinduia-;d una adre<i dtrr· suliocîrmui-

tor pentru a gf1si casele cuvincioasc care să aibii 3 od{ii pentru cincclarie
sau douft încăperi c1propiatc cu alta. Iar ele ascnwnl'a 3 ocl{ti pcntrn nevoile
poliţiei.
Iar pc de alta s;t se fad r;tspun:; <l,·ornicici ca au fost g{tsill' acde casc
dar este trcbuinţ{t <le fonduri pentru reparaţii.
(Ocîrnrnttor)
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura jud,:ţului Ialomiţa, dosar .15,' lSJJ, f. 1, orii;.
84 1833 mai 30, (Raşi). Ifaport al suLocirmuitorului pla,;ci

Ialomiţa înaintat ocirmuirii judeţului Ialomiţa prin care
comunică distrugerea rccoltt·i locuitorilor dl' dtrc secetă
şi insecte.
~o 1754 primit;i iuni,· 20

Cinstitei Ocinnuiri a ju(dc)ţului la(lu)miţi(i)
Subocîrmuitorul plftşi(i) la(lomiţa)
Raportuil'sc cinstitei ocîrmniri c{t timpul <le cstimp au întri.,tat pc
mulţi din locuitori c:-1 1wdînd ploaie, s-au uscat cl'k mai multe sem{t11ături
rl0 orz, ov;1z şi griu pc alocurea din cuprinsul acesll'i pl{tşi. Pc acest(• locuri
iarăşi unde sînt scm;m{1turi mai wsl'h-, <lup;t puţinl'lc ploi ce au început, au
\"cnit sum[t de gîndaci <le au n:-t,·ttlit Jll' grinc de k sug seminţele.
Care cu cinste supun în conştiinţa cinstitei ocirmuiri.
Subocîrmuiter, Ianaclll' Roşca
Rczoluţ Îl'
(~:i s,· incrl'<linţczl' \'ornicil"i)
(ocîrmuitor)
Jk al doil,,a
:\"o 21.:'i
,\ rh. St. Slub· >zia, F,JJd l'rdectura j uckţullli lalo:nija, <lnsar 6 I,' 18.ll, f. 17, ori~.
124
85 1833 iu11fr 2./, (Raşi). Raport al subocîrmuitorului plasei
Ialomiţa prin care comunica Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa
starea precară a sem;"rnăturilor din ,·ara anului 1833
primită 27 iunie
Cinstitei Ocirmuiri a jn(de)ţului la(lo)miţa,
Subocirmuitorul pl;"1şii Ialomiţa,
Jfaponuiesc cmstitei ocirmuiri că griul de toamnă şi orzul din pricina
secet~i pc acest curgator an, asemenea şi ovăzul fiind prost de tot, au ca-
tandisit de nu-l pot locuitorii nici cu coasa să-l adune atîta de năruit este
şi pl;"1it incit in unele locuri nu arc nici grăunţe. Din care pricină s-au în-
grijorat foarte, locuitorii cft nici paic pentru dobitoace nu pot agonisi căci
finul iarr1şi nu s-au ff1cut deloc.
Puţinrt 11;"1dejde le-au mai rămas la porumburi care şi acela din pricina
,·;Hămiirilor ce se urmeazft sînt într-o foarte proast~ ,tare; de care cu mim
supun în conştiinţ[1 cinstitei ocîrmuiri.
Subocîrmnitor, lanache Roşca
De al doilea
:'.'-J'o 305
(Rezoluţie)
Sft se dea în conştiinţa \'orniciei
(ocirmuitor)
.\rh. ~t. Slol,01.ia, Fon<l l'rcfcctura judeţului Ialomiţa, dosar 61/ 1833, f. 25
86 78.JJ octombrie .J, Ţâ11dărei. Tabel întocmit de subocîrmui-

rca plasei Balta înaintea Ocirmuirii Judeţului Ialomiţa cu-
prinzînd obligaţiile satelor Tfodărei, Dimieni şi Ograda,
înainte de aplicarea Regulamentului Organic.
Listă dă ştiinţele cc să cer prin tacrir pentru veniturile moşiilor din \ialahia
dinaintea regulamentului 1833 octombrie
---------·-·----- - - - - - - - - - - - - · · - -- -
Pla~a Balta Cc \'l'nit(au) pc un an lei
Trrnd:nci a d-lui Dvornic Filip Lenş

locuit;t de 100 de familii din clacă 600
arendă băuturi 3000
dijma 1000
două casc de mori cu o roată 17000
un pod pc apa Ialomiţei 500
trei sohaturi 150
Total 22250
125
Dimieni a d-lui cocoane Lucsiţa
locuită
de 50 familii clacă ~o
arendă Muturi 200
dijma 300
Total 500
Ograda d-lui căminar Ştefan Ogrăde
anu locuită de 36 familii dacă 36
arenda Lăuturilor 300
dijma 500
din venitul băltii 500
Strachina '
Total 1336
Arh. St. Slobozia., Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 59j ISJJ, f. 162, orig.
87 1833 octombrie 10, Ţăndărei, Tabel statistic întocmit de

Subocîrmuirea plasei Balta înaintat Ocîrmuirii Judeţului
Ialomiţa cuprinzînd veniturile unor moşii din plasf1 după
aplicarea Regulamentului Organic
Listă de ştiinţele ce se vor prin tacrir pentru vcniturulc moşiilor din Va:lahia
după regulament.
1833 octombriL·
Plasa Bălţi Ce venit dă pc un an Lei
Tăndărei a dlui Dvornic Filip Lenş

locuită de 100 de oameni clăcaşi din clad1 cu slugile proprict{1ţii 5 I 90
dijma . 1000
două case de mori cu opt roţi 2.4000
un pod pe apa Ialomiţei 600
trei sohaturi -450
total 36-420
Dimincni a drei cocoanei Lucsiţa
Ritoridis"locuită de 50 de familii - <lin clacă cu slugile proprietăţii 1726

dijma 200
Total 2326
Ograda a dlui căminarului Ştefan
Ogrădeanu locuită de 36 de familii - clacă cu slugile 1908
- arendă băuturi 600
- dijma 800
din venitul bălţii Strachina 1000
Total 4308
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 59/ 18JJ, f. 163, copie
126
88 7SJ.3 11oiembric 2, Câlciraşi. Tabel întocmit de Ocîrmuirea
judeţului Ialomiţa înaintat Departamentului Vistieriei Ţării
Româneşti cuprinzînd numărul de animale cc aparţin lo-
cuitorilor din judeţul Ialomiţa.
Catagrafia vitelor cornorak
-----
1)/a ~11 Jloi l'aci Bivoli Cai Oi Capra Catiri
----------
l'lasa Borcea 3 980 2 669 6➔5 2 372 16 112 352

Plasa Balta 2 463 2 895 8 1-118 6 316 328
Plasa Ialomiţa 4 918 .3 255 127 26-11 15 585 4R3 2
l'lasa Cimpului .of 368 2 578 10 I 176 12 71.of 17.of
l',-s1r 1,,1 15 6.,9 li 397 840 7 608 50 727 1 337 2
Din acestea se întrebuinţează la munca cîmpului 13530 boi, iar pentru

hrana locuitorilor c nevoie de 6750 vaci. Deci 2109 boi şi 1647 vaci sînt
de prisos.
Arh. S: Slobozia, Fond I'rrfcctura ju<lf'ţul11i Ialomiţa, dosar 43;' 1833. f. 17, copie
89 7,YJ.J noiembrie J, Slobozia. Extras din tabelul întocmit de

subocîrmuitorul plasei Ialomiţa, înaintat Ocîrmuirii jude-
ţului Ialomiţa cuprinzînd numele slujbaşilor poştei Slobozia
care sînt scutiţi de prestarea clăcii.
Tabel cuprinzînd numele slujbaşilor de la poştele din cuprinsul plrLşiî care

sint ~cutiţi de clacă
Poşta Slobozia
Vlad surugiu Zainea

Drăgan şi Vlad surugiu George Bunda potcovar
);°cculae surugiu Ioniţă Ceauş
\farin Buricea Stoica Radu
Trandafir
Adică nouă se află pînrt astăzi în slujbă la poşta Slobozia.

Subocîrmuitor, Ianachc Roşca
,\rh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 55/ 1833, f. 13, orig.
127
90 1834 ianuarie 4. Tabel întocmit de Ocîrmuirca Judeţului
Ialomiţa înaintat Departamentului Vistieriei cuprinzîn<l nu-
mărul meseriaşilor din judeţ şi taxele plfttite de aceştia
în contul patentei pe anul 1834
Catastih pentru patentarii judeţului cum să aratri
};"o. 50 cei din tîrgul Călăraşi adică
3 patentari la clasul întîiul
4 patentari la clasul al doilea
27 patentari la clasul al treilea
I patentar la clasul al patrulea
15 patentari la clasul al cincilea
Total 50 a căror taxă cuprinde în octombrie trecut 915 l~i suma de bani
No. 76 cei de prin sate cu doi de la Poiana adică
2 patentari de clasul al doilea
68 patentari de clasul al treilea
6 patentari de clasul al cincilea
Total 76 a căror taxă cuprinde 1165 lei
Total 80 patentari la tîrgul Urziceni adică

2 patentari de clasul al doilea
Total 80 a căror taxă cuprinde 1167 lei
46 de prin sate adică
Total 46 a căror taxă cuprinde 672,20 lei.
Total 126 patentari
Total pa ten tari judeţ 352 pa ten tari a căror ta xii este de 391 O Ici.
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, c\os:i.r 56j 1834, f. 43, copie
91 1834 februarie 4, Dridu. Plîngere a arendaşului moşiilor Dridu

şi Jegălia contra locuitorilor din satele aşezate pc aceste
,no-1ii caro refuză să-i presteze obligaţiile conform prL'\"e.Jori-
lor regulamentare.
Cin(sti)tei Ocîrmuiri a acestui judeţ Ialomiţa
Fac arătare că l'ocuitorii moşiilor Dridul şi Jegălia dintr-acest judeţ

să împotrivesc a-mi răspunde dreptul după 12 zile clacă şi carul de lemne
şi ziu3t plugului după leat 1832 şi 1833 subt cuvînt că Petrache logofit(ul)
şi Matei Palade arendaşul preasfinţieii sale părintelui Panaite la obîrşia năs
tavnicului sfintei mănăstiri Dealul prin scrisoare apreciindu-i iau rrLspuns
numiţilor pentru amîndoi a lua de fieşcare clăcaş ele frunte cîte lei I 44 cu
128
obiceiul iar de la cei <le mijloc cî Ll' ki 132 şi cîte 124 lei iar de la cei din
coadă cîte lei 88 şi cu r{tspnndcn·a arătaţilor lei şi mă văd lipsit de toate
drepturile melc şi pentru ca locuitorii nu voiesc a-mi da dările de la faţa
locului. De aceea mă rog cinstit{1 ocinnuirc să binevoiască a orîndui un cre-
dincios al său şi s{t mcarg{t la faţa locului să facă cercetare reclamaţiei mele
şi de va descoperi fiinţa ade,·/irului sI arătaţi în scris cinstitei ocîrmuiri şi
a-mi <la şi mie cuvincioasa dovad/i spre încredinţare, Asemenea să cerceteze
~i pentru dijma porumbului cum au cbt-o locuitorii şi plata pc care au răs
puns-o în lucruri b. un lucr{ttor 1w leatul 1831 şi 1832 în vreme cînd clăcaşii
moşiei J egălia nu erau puşi a face acele clăci după cuprinderea contrac-
tului.
Preaplecat Lambru Plăv{tlescu
(Rezoluţie)
S-au orînduit pomojnicul cu accast{L jalb:'.t să cerceteze reclamaţia jeluitorului
si să arate.
~o. 356
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judC'ţului Ialomiţa, dosar HI/ 1834, f. 26, orig.
92 1834 februarie 20, Orboieşti. Jalbă adresată de un grup

de moşneni din satul Orbocşti, Logofeţiei Dreptăţii prin
care cer restituirea terenurilor luate de Elcnca Topliceanu
care aparţinuser{L strămoşilor lor.
Preacinstitei ~1ari Logofeţii a Dreptăţii,
Cu plîngere facem arătare preacinstitei mari Logofeţii noi moşneni(i)

ot Orboiasca sud Ialomiţa că de la strămoşii moşi şi părinţii noştri avem
nume întracel hotar datft de răpo(satul) întru fericire domn Radu voevod
feciorul lui Vlad voevod prin hrisov la mina strămoşului nostru Badea spă
tarul cu tot neamul său din acel ,·cac stînjeni 110, apoi după vremi unii din
bătrînii noştri silindu-i necazurile au vîndut dintracel număr de stînjeni la
alte neamuri străine şi acum noi cc ne aflăm dintracel strămoşi stăpînim
stînjcni 376 iară în vremea moşilor noştri Herea şi Manolachc era toată
acea moşie în suma de stînjeni 546, apoi numiţii moşi aij noştri cu feciorii
s-au sculat şi au vîndut toată acea moşie la răposatul pitarul Grigore din
Urziceni, iar părinţii noştri s-au sculat şi au intrat în judecată cu numitul
pitar şi au răscumpărat moşia înapoi şi pentru că părinţii n-au avut bani
au dat a noastră moşie în arendă pc zece ani la ră(posa)tul paharnic Scarlat
Cherchez de la care luînd bani au întors numitul pi(tar) pentru răscum
părare şi pentru că acea judecată au hotărît ca numiţii moşi vînzători să
piardă cu totul partea ce li se cuvenea dintracei stînjeni 576 şi pentru că
numiţii moşneni muriseră şi feciorii lor anume popa Stoica cu fraţii sai
văzînd că nu o să poată stăpîni partea lor după hotărîrea judecăţii sau sculat
129
şi au vîndut statornici stînjeni 185 la ră(posatul) paharnic Cerchez partea
lor cc li s-ar fi cuvenit de nu ar fi vîndut părinţilor lor, încă fiind numitul
paharnic tot în arendă, iar du(mncaei) cocoana Elenca Topliceanca de aici
pentru d"t stăpîncştc o cumpărătoare de moşic lingă noi, tot de la nl'amul
nostru s-au sculat şi au dat în judecată pe numitul paharnic şi l-au scos din
stăpînirea acelor stînjeni 185 cc i-au cumpărat ck la aed popa Stoica cu fraţii
săi, făr;i a avea însă vreme drept s;1-l cumpere aceşti stînjcni şi de ."cînd
au vîndut popa Stoica la paharnic sînt acum 18 ,;tînjcni, iar de cind l-au
scos numita cocoană sînt ani 12.
Şi fiindcă aceşti stînjeni sînt ai noştri tot intru parcelaţi pc care noi
avem drept protimisis ai răscumpăra de la paharnic, iar cu hîrtie s;i cuvine
a supune pc dumneaei cocoana Elcnca Topliceanca că ,·a slobozi în stăipînire
arătaţii stînjeni ce sînt drept ai noştri şi noi să-i întoarcem bani înapoi cu
care au răscumpf1rat sfi nu pierdem pfunîntul strftmoşe,;c, şi să-l înstr:tineze
la străini.
Preaplecaţi supuşi
Nicolae, Toma, Mihaiu, Tuclorachc ş1 Dumitrache dcmprcună cu toţi
moşnenii din Orbeşti, judeţul Ialomiţa.
Arh. St. Slobozia, Fond Judccători;i. juclt"ţul.1i Ia!omi\a. clos:i.r 100,' !SJ5, f. I~ 2, orie:.
93 1834 martie 27. Slobo::ia. Tabel întocmit de Subocîrmuirca

plasei Ialomiţa trimis Ocirmuirii judeţului [alomiţa cu-
prinzînd starea drumurilor şi podurilor existente în plas[1.
Obşteasca descriere a drumurilor şi a podurilor din cuprinsul acestei plăşi

Ialomiţa
I) Unde merge drumul: La Focşani

Prin ce oraşe - Urziceni, Buzău, Slam Rimnic.
Starea drumurilor şi a podurilor: Pod mare la Gimcşti pc vase >'l;t-
tătoare în proastă stare, zf,g-azuri !'ll arc în cuprin~ul plftşii, decit o vale
aproape de pod
Calitatea locnlui. Dl· la Bticurcşti pinft la poşta \1o,·iliţa pc cîmpi,·
neavind pădure. Aproape de pod unde pogoar:1 valea se face loc cu puţin{t
pft<lure. Dup;1 podul de la Urziceni începe pi'tdun·.
Cc· ndn<l<'mÎ1rnn• ,w întîmplt1 la feluri df' Yrf'mi. Din ,·ak unei<' pogo;ir;t
şi pînfL la pod totdeauna pînă vara drumul este noroios iar alt loc frtr:t no-
roi mai îndemînatic nu este.
2) Unde merge drumul. Pînă la Galaţi prin Gtl;1raşi.

Prin cc oraşe - Călăraşi, Slobozia, Brăila.
Starea drumurilor şi podurilor. Pod marc la Slobozia pe vase stătă
tor în proastă stare. Zăgazuri nu au în cuprinsul plăşii, arc o vale aproape
de pod ce este în plasa Balta.
Calitatea locului. De la Călăraşi pc o cimpic nefiind loc de pădure nici
(locuri) noroioase.
130
Ncîndcmînărilc cc se întîmpl~. la feluri de vremi.
De la Slobozia mergîn<l în cuprinsul plăşii Bălţi este o vîlcea cu nu-
mire de Sărata care în n-emc de toamnă se face noroi dar numai acest loc
nu este atîta de ncînde:nînatic.
3) Unde merge. La Brăila.

Prin ce oraşe. Prin Gtz{wcşti.
Starea drumurilcr şi podurilor. Drnm comercial pod mare pe vase
stătător în stare bunft. l:t:_;azuri în cuprinsul plăşii nu are.
Calitatea locnlui. Dinspre Bucercşti pc cîmpie, lipsind pădure. De la
Ileana pînă la satul nou, Săpunari şi merge pe la crucile mari, de aici dru-
muri!•~ se împart unul merge pe la Piersica din devale se îndreaptă la pod
şi trccînd podul merge prin Ciochina. Şi altul de la Piersica trece în plasa
Cimpului. Iar altul de la crucile cele mari merge la Slobozia pe o cîmpic
fără zăgazuri în cuprinsul plăşii.
Neîndemînărilc ce se întîmplă la feluri de vremi.
De la valea unde pogoarrt la, Piersica pînă la podul de vale pînă dea-
supra la Ciochina şi ReYiga este cîmpie şi drumurile sînt îndemînatice iar
la vreme de toamnă noroioase.
4) Unde merge drumul. La Br:tila

Prin ce oraşe. Prin Raşi şi Sărăţcni.
Starea drumului şi podurilor. Drum comercial pod nou pc vase în
stare bună. Zăgazuri în cuprinsul plăşii nu are.
Calitatea locului. Dinspre Bucureşti pe o cîmpic.
Din Ileana la satul nou Săpunari se pogoară la pod de unde se des-
parte un drum la Ciochina şi altul la Piersica.
Neîndemînările ce se întîmplă la feluri de vremi.
Pe devale la satul Raşi şi drumul ce merge pc deasupra Ciochinii şi
la Reviga loc indemînatic.
Iar zăgazuri şi bataluri în cuprinsul acestei plăşi nu sînt decît în drep-
tul Pribegilor unde se numeşte l\Iotilva aici este o vîlcea cc la vreme în
tîmplătoare se face batal mare, fiind loc de ocolit pe alături de drum mer-
gînd pe deal pînă în dreptul Slobozii. Iar spre Brăila şi alte locuri este apărat
de acel batal. Iar între Tătărai şi Anclrăşcşti iarăşi este o vilcca şi la vreme
se întîmplă noroaie mari.
Subocirmuitorul plăşii Ianache Roşca
Arh. St. Slobozia. Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa. dosar 28/ 1834, f. 11- 12, orig.
94 1834 malie 22, Ţăndărei. Tabel întocmit de subocîrmuirea

plasei BaTEa înaintat Ocîrmuirii Judeţului Ialomiţa cuprin-
zînd starea drumurilor şi podurilor din plasă.
Obştească descriere a tuturor drumurilor de ·poştă şi comerciale din cu-

prinsul acestei plăşi Balta
131
I) Unde merge pînă la Piua Pictrii
Prin ce sate, Slobozia, Bora, Cosîmbeşti, Hagieni, Cioara Starl'a dru-
murilor şi a podurilor; Drum drept şi la Piua Pil'trii trece cu luntri nefiind
pod.
Calitatea locului; Drum pe cî mpic drept.
Neîndemînărilc ce se întîmplă pe la feluri de Hcmi: Fiindcă nu se află
pod peste apa Ialomiţi(i) nici la Piua Pictrii nici la Gura Ialomiţei iar
dincolo se trece cu luntrile cînd sî nt ploi este- neîndeletnicit nici la trecerea
privalurilor.
2) Unde merge Ipac la Piua Pietrii.
Prin cc sate: din Slobozia pc malul Ialomiţei in jos Bucu, S{trftţeni,
Tăndărei.
Starea drumurilor şi a podurilor; Drept la Piua Pietrii prin Gura Ia-
lomiţei.
Calitatea locului; Pe cîmp arc şi prival uri drumul.
Neîndemînările ce cearcă; Cind se împloicştc sint neîndclctniciri la
trecerea privalurilor.
3) Unde merge. Pînă la Brăila.

Prin ce sate; Slobozia şi poşta Smcu.
Starea drumului: cîmpic
Calitatea locului; bună.
Neîndemînărilc cc sînt; fftr{t din colic
4) Unde merge; Pe la Piua Pietrii la Călăraşi
Prin ce sate; Prin satul VlădL·ni la Cilăraşi

Starea locului, cîmpie
Calitatea locului bună
Neîndemînările ce sînt făr:t dincolie
5) Unde merge. De la Piua Pictrii

Prin cc sate. Pc la µu:;;ta lkrteşt i la IJ1-i"1ila.
Starea drumului; cîmpie
Calitatea locului; bună.
Neîndemînările ce sînt fără dincolie; Comunicaţie pc drumurile' dintre
oraşele judeţului Piua Pietrii- Bri'tila, Slobozia rn Buzău.
Drumurile comerciale şi de comunicaţie a Ffşanilor cu Slobozia pc la
Sudiţi, a Urzicenilor cu Slobozia la Piua Pietrii.
A Bucureştilor cu Slobozia.
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judctului Ialomiţa. dosar 28/ 1834, f. 9, orig.
132
1834 mai 70, Cc'iliirasi. Descrierea întocmită de Subocirmu-
95 irea plasei Bom·a î~aintată Ocirmuirii Judeţului Ialomiţa
privind starea drumurilor şi podurilor existente în plasă.
Obşicasd descriere a tuturor drumurilor de poştă şi comerciale din cuprinsul

acestei plăşi Borcii în leat 1834 mai
1) l 'ndc merge la Găiţa
Prin cc orasc; din Căt'traşi si Silistra
Starea dru1~rnrilor şi podurilor; Drumul drept cu pod bun de vase
sE1tfLtor pc marginea Borcci merge la Dunăre.
Calitatea locului: merge drumul pc lingă Borcea drept în vadul Silis-
trei. :\cîndemînările cc se întîmplft pc la feluri de vremi.
Trecerea este pc pod str1tător peste iezer mai înainte sc desparte de
Borcea şi merge la Iezer. Aici se află pod umblător pe vase fiind pc toată
\Temea drumul foarte bun.
2) l·nde merge; La Zlota
Prin cc oraşe; nu se aflr1 mcmn oraş sau sat
Starea drumului, Drumul ~l' află foarte bun
Calitatea locului: ~Icrgc pc cîmpie drept la Slobozia.
:\cîndcminărilc ce se întîmplf1 pc la feluri de nemi; lndemînarca prea
lmnf1 în toat[1 nemea, iar poduri nu sînt au apă pe drum la o adîncimc
<le 16 şi 20 stînjeni.
3) unde merge prin poşta Coa<lde către Bucureşti.
Prin ce oraşe; nu se află nici un oraş sau sat.
Starea drumului; Drumul se află prea bun.
Calitatea locului: merge spre cîmpie drept spre Bucureşti.
Cc îndcmînări se întîmplă la feluri de ,-remi, are îndemînări în toate
\Temea.
4) t:nclc merge. Din Călăraşi la Yaidomiru.
Prin cc oraşe; Prin satele ~Iănucu şi Cuneşti.
Starea drumului şi a podurilor; Drumul se află prea bun.
Calitatea locului merge pe lingă iezer şi Borcea.
:\ cîndemînf1rilc cc sint le feluri de locuri; Arc îndcmînarea prea bună apă
slobodr1 şi fintini.
Comunicaţia drumurilor dintre oraşele judeţului.
Din G1lăraşi la Silistra
Din Căliiraşi la Zlota spre Slobozia la Buzău.
Din Călăraşi la poşta Coadelc spre Bucureşti.
~i drumurile comerciale comunicaţia <lin
Six din Călăraşi la Tonea pc Borcea spre Piua Pictrii şi din Că1ăraşi la Mr1-
nucu spre CiocănPşti, poduri, podişti, sau zăgazuri nu sint.
Subocirmuitor, Răducanu Metileanu
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura jud. Ialomiţa, dosar 28/ 163-1, f. 15 orig.
13·3
96 1834 mai 15, Călăraşi. Tabel întocmit de Ocîrmuirea Ju-
ţului Ialomiţa, înaintat Vorniciei din Lăuntru cuprinzînd
bîlciurile şi tîrgurile cc au loc în localităţile judeţului.
Listă de bîlciurile şi tîrgurile care se fac într-acest judeţ
3 bîlciuri la satul Slobozia pc moşia mănăstirii Slobozia unul la 23 aprilie

în ziua marelui mucenic Gheorghe, unul la Înălţarea d-lui nostru
Isus Hristos, unul la 24 iunie la tăierea capului Sfintului Ioan
2 bîlciuri la satul Jilava pe moşia casei răposatului Alecu Văcărescu
unul la Duminica Tuturor Sfintilor
unul la 20 Îlllie în ziua Sfîntului' Proroc Ilie
4 bîlciuri la satul Broşteni pe moşia d-lui i>iv vel agă Grigore Filip:::scu
unul la Blagoveştenii - 25 martie
unul la Florii
unul la vinerea mare la 14 oct om bric
unul la Pantilimon la 27 iulie
2 oîlciuri la Grindul Făgăraşului pe moşia d-lui vfttaf Ispas Făgărăş;:rnul
unul la Sînta Marie - 15 august
unul la Moşi
I bîlci la satul Sălciile pe moşia luminatei sale beizadea Costache Caragca
la 21 mai în ziua sfinţilor Constantin şi Elena.
I tîrg la tîrgul Urziceni pe moşia serdarului Ion Rudcanul pc toată săptă•
mîna o dată duminica -
8 tîrguri pc moşiile d-lui dvornic Filip Lcnş.
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura. judeţului Ialomiţa dosa.r 27/ 183'1 f. 6. ·,. - 7 copie
97 1835 februarie 1, Călăraşi. Tabel statistic întocmit de Ocîr-

muirea judeţului Ialomiţa, înaintat Departamentului Vis-
tieriei Ţării Româneşti cuprinzînd numărul ani:naldor păs
torilor transilvăneni de la care s-a perceput acritul şi cor-
năritul în 1834
Obştească descriere de perceperea oc!ritului şi corn:'tritului de la păstorii

austrie(cc)şti în anul 1834
DPrrnmirea pl/\~ilor Numele slujhaşilor Numărul Toată

animalelor suma
Plasa Borcea Răducanu Metilcanu 27 735 2 Hi,80 Ici

Plasa Balta Ştefan Vasilescu 3.5 868 3 598,35 lei
Plasa Ialomiţei Ianache Roşca 50 315 .5 '187,00 lei
Plasa Cîmpului sluger Dumitrache 16 423 1 66'1,00 lei
Total vite 130 3.50 13 19.5,00 lei
Ocîrmuitor (Dumitru Polizu)

Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 21/ 183,, f. 10. copie
134
98 1835 decembrie 10, Călăraşi. Tabel întocmit de Ocirmuirca
judeţului Ialomiţa, înaintat Departamentului din Lăuntru
prin care comunic:i numărul şcolilor particulare şi ele,·ii
existenţi în localitiiţile judeţului Ialomiţa
Ju<lt'ţul lalomi\a
List[t pentru toate şcolile cele particulare din satele şi tîrgurile acestui judeţ
şinumiirul ucenicilor aflaţi sprl' În\'[lţăt udi în anul 1835
Plasa Barei i
Satul Stclnica cu 16 copii
Satul Dudeşti cu 12 copii
Satul Cocargeaua cu 25 copii
Satul Jcgălia cu 18 copii
Sat ul Ton ca cu 20 copii
Total 91 de copii
Cu plata dasc[tlilor de p[trinţii copiilor,
Plasa Ialomiţi(i)
Satul Slobozia cu 30 <le copii

Satul Bărcăneşti cu 14 copii
Satul Giurcşti cu I O copii
Total 54 de copii
La satul Slobozia plata dascălului este frtcută de părintele arhimandrit
Ga,-rilii Slobozcanul.
La şcolile din B;nc;mcşti şi Giurcşti plata dascălilor se face <le pă
rinţii copiilor
Plasa Cîmpului
La tirgul Crziccni 33 <le copii
La sat ul Glodea nu cu 12 copii
Cu plata dasciililor de părinţii copiilor
Poliţia
La tirgul C:i.li"traşi şcoala cu 10 copii cu plata dasdtlului de părinţii copiilor

Adunarea
Plasa Borcea cu 91 de copii
Plasa Ialomiţa cu 54 de copii
Plasa Cimpului cu 45 de copii
Tîrgul C'tlăraşi cu I O copu
To tal 200 de copii
Ah. St. Slc,lmzia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 89/ 1834, f. 91, copie
135
99 1836 ianuarie 28 (R,işi). Raport al subocîrmuitorului pla-
sei Ialomiţa adresată Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa prin
care îi comunică că în satul Slobozia este o şcoală parti-
culară întreţinută de egumenul Gavrilă Slobozeanul
Cinstita Ocîrmuire a judeţului Ialomiţi(i)
Subocîrmuitorul plăşi(i) Ial:xniţi(i)
După porunca cinstitei ocîrmuiri de sub numărul 5502 şi 228 atingă

toare de a cerceta cite şcoale particulare osebit de cele publice, se află în cu-
prinsul plăşii făcînd urmare se arată cinstitei ocîrmuiri că în cuprinsul acestei
plăşi nu se află altă şcoală decît la satul Slobozia o şcoală particulară ce să
ţine de sfinţia sa părintele arhimandritu Gavrilă Slobozcanul cu treizeci de
şcolari copii de oameni proşti la învăţătură de carte românească. de care
nu lipsesc a încunoştiinţa.
Subocîrmuitor, Ianache Roşca 1836 gcnarie 28
No 39
(Rezoluţie)
Să se treacă în listă
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosir 2S/ 1836, f. 42 orig.
100 1836 martie 18, Piua Pietrii, Jalba locuitorilor satului Piua
Pietrii adresată Vorniciei din Lăuntru care rcclam:1 pc aren-
daşul Răducanu Metileanu care cu sprijinul dorobanţilor
le-a luat unele produse în contul clăcii pe anii trecuţi.
Ci(nstitei) Mari Dvornicii din Lăuntru,
Fierbinte ne rugăm acestei mari dv(ornicii) că în l(cat) 1831 şi 1832

.am avut arendaş pe această moşie a sf(intei) mănăstiri Mărcuţa pc un lo-
.gofăt Răducanu Metileanu subtocîrmuitorul plăşii Borcea şi după învoirea
ce am avut ne-am şi desfăcut de toate adeturilc şi rămăşiţurile
tocmai acum peste trei ani de zile ne-am pomenit cu numitul ca luînd do-
robanţii în spinare ne silueşte ca să plătim zicînd după regulament încă şi
cu multe alte năpăstuiri ce noi nu ne ştim pomeniţi datori vînzindu-ne şi unii
din noi vitele lucru cu totul împotriva bunei orînduieli ca tocmai peste trei
ani, să ne vedem luaţi cu asemenea năpăstuiri. De aceea ne rugăm cinstitei
marii d(vornicii) ca să ţie cinstita poruncă unde se cuvine ca pe de o parte
a ne ridica deasupra la aceşti dorobanţi.
136
Şi pe de alta să se îndatoreze numitul a ne întoarce banii şi lucrurile
ce ne-au luat în silnicie iar numitul ceea ce avea a cere de la noi iarăşi
va căuta prin canalul judecătoriei.
(Preaplecaţi supuşi)
Noi locuitorii satului Piua Pietrii, judeţul Ialomiţa
Arh. St. Slobozia, Fond Judecltoria judeţului Ialomiţa, dosar 7/1836, f. 2, copie
101 1836 iunie 6, Bărbuleşti. Plîngere a locuitorilor satului Băr

buleşti adresată Vorniciei din Lăuntru prin care reclamă
pe arendaşul moşiei că a falsificat învoielile
Cin(stitei) Mari Dvornicii a Trebilor din Lăuntru,
Plecată jalbă,
Jafurile şi asupririle ce ne face arendaşul moşiei Anton Stamboliu al

moşici Bărbuleşti sînt cunoscute cinstitei mari Dvornicii că am mai dat
şi altă jalbă şi fiindcă după poruncă către cinstita Ocîrmuire a judeţului
nimic nu am putut folosi pentru multele lui viclenii şi fiindcă pomenitul
Anton au venit aici în Bucureşti la dumneaei căminăreasa Arion şi scoţînd
de faţă zapisul învoirii noastre s-au văzut ras s-au făcut din parte plastografii,
căci din unul ce era făcut pe trei ani l-au îndreptat pe doi ani cu începere
din anul 1832, cînd noi pe anul 1832 ne-am răfuit tot cu numitul după pravila
veche căci aşa o avea şi el cumpărată de la răposatul căminar, şi pentru
că l-au judecat atît dumneaei căminăreasa precum şi alţi străini ce au fost
de faţr1 că, cum au îndrăznit să facă plastografie înscrisului nostru, numitul
acum nu va mai scrie zapisul temîndu-să de osîndă ca un plastograf. Ne
rugăm cinstitei Dvornicii a trimite să-l aducă şi să dea zapisul spre cunoş
tinţa cinstitei mari Dvornicii şi atunci se va vedea toate dreptăţile ce am
avut. Ne rugăm fierbinte să se aducă acum unde sîntem şi noi căci poate
numaidecît să plece iarăşi acasă şi să ne tot străgănim rămînîndu-ne cu
cheltuieli pentru că cum se va întoarce cu zapisul acasă nu are intru nimic
pc cel cc l-au scris ca să-l prefacă de isnoavă. Şi să nu i se mai cunoască
viclenia fiindcă nouă împotriva nu li l-au dat după orînduială căci aşa se
vede că au cugetat cu înşelăciune.
1836 iunie 6
(Preaplecaţi supuşi)
Locuitorii satului Bărbuleşti, jud. Ialomiţa
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 32/ 1836, f. 14, copie
102 1836 iunie 25, Călăraşi. Tabel întocmit de Ocîrmuirca ju-
deţului Ialomiţa înaintat Departamentului din Lăuntru cu-
prinzînd suprafeţele cultivate cu ccreak in primă,·ara anului
1836 în plasele judeţului
Catastih cu suprafeţele cultivate de locuitorii acestui judeţ în prim:..n.ra

anului 1836
Numele plaselor Griu Orz l'urumb .Moi
Plasa Borcea 2 662 2 782 I 621 2 782

Plasa Dalta I 683 2 310 I 072 2 19J
Plasa Ialomiţa 3 161 8 917 7 212 1 321
Plasa Cîmpului 3 128 1 702 5 172 3 63:!
Total 10 931 18 711 15 109 12 92~
Arh. St. Slobozia, Fond l'rcfcctura judrţului Ialomiţa, dosar 79/ 1836, f. 9~. copie
103 1837 aprilie 10, Catagrafia satelor plasei Ialomiţa intoc:11ită

de epistatul Constantin Doicescu şi înaintată Ocîrmuirii
judeţului Ialomiţa cuprinzînd numărul populaţiei, al pogoa-
nelor lucrate şi al animalelor. '
Catagrafia plasei Ialomiţa pe anul 1837
Satul Dridu 38 familii cu 154 de locuitori, pogoane lucrate - 38 griu,

94 porumb, 8 orz, 2 mei, 33 1/2 pogoane islaz total 177 pogoane. Animale
21 cai, 40 boi, 40 vaci, 234 oi, 4 rîmători, 35 bivoli, 15 stupi, l05 pruni,
7 duzi, 3 pogoane vie.
Satul Giurcşti 259 familii cu 1117 locuitori, pogoane lucrate 571 de
griu, 763 porumb, 557 orz, 332 mei, 400 islaz, 2625 în total animale 89 cai,
635 boi, 406 vaci, 1304 oi, 100 capre, 220 rîmători, 6 bivoli, 65 stupi, 390
de pruni, 23 pogoane vie, 2 pometuri.
Satul Sinteşti 26 familii cu 123 de locuitori pogoane lucrate 61 dl' griu,
S ◄ do pornmh, ~9 rlP nr..'., :\R rlP m<'i, 52 1/2 pogoant' islaz, total 298 po-
goane, animale 17 cai, 58 boi, 30 ,·aci, 406 oi. 31 capre, 31 hivoli, .U5
de pruni.
Satul Borăneşti 9., familii cu 440 de locuitori, pogoane lucrate 131 de
griu, 208 de porumb, 218 de orz, 149 de mei, 210 pogoanP islaz, total 1096
pogoane. Animale 70 de cai, 207 boi, 168 vaci, 855 oi, 48 capre, I 30 de rimft-
tori, 1 bivol, 16 stupi, 807 pruni, 9 duzi, 19 pogoane vie, 23 pometuri.
Satul Speteni 68 familii cu 299 de locuitori, pogoane lucrate 126 de
griu, 196 porumb, 136 de orz, 74de mei, 107 pogoane islaz, total 636 pogoane.
Animale 69 de cai, 107 boi, 59 vaci, 324 oi, 40 capre, 48 de rîmfttori, 160
stupi, 768 pruni, 59 duzi, 5 pogoane vie.
Satul Bărcăneşti 132 de familii cu 694 de locuitori, pogoane lucrate
369 de griu, 536 porumb, 403 de mei 223 pogoane islaz, total 1770 pogoane.
138
Animale 168 de cai, 369 de boi, 274 vaci, 1421 de oi, 54 de capre 320 rimă
tori, 8 bivoli, 3 catiri, 381 de stupi, 1367 de pruni, 254 de duzi, 15 pogoane
Yie, 35 pometuri.
Satul Stoencşti 100 familii cu 518 de locuitori, pogoane lucrate 258
ele griu, 380 de porumb, 269 orz, 148 de mei, 216 pogoane islaz, 1571 po-
goane; Animale 95 de cai, 229 boi, 163 vaci, 1336 oi, 64 capre, 119 rîmători,
320 de stupi, 50 de pruni.
Satul Condecşti 76 de familii cu 335 de locuitori, pogoane lucrate 210
de griu, 197 de porumb, 224 de orz, 127 mei, 167 islaz total 1035 pogoane.
Animale 71 de cai, 170 boi, 95 vaci, 372 oi, 13 capre, 77 rîmători, 4 bivoli,
68 catîri 1007 stupi, 75 duzi, 10 pogoane vie, 12 pometuri.
Satul Uleştii de sus 57 familii cu 241 de locuitori, pogoane lucrate
137 de griu, 214 porumb, 151 de mei, 110 islaz, total 679 pogoane, 61 de
cai, 112 boi, 52 vaci, 108 oi, 2 capre, 45 rîmători, 1 catîri, 50 pruni.
Satul Uleşti de jos 77 familii cu 318 locuitori, pogoane lucrate 107 de
griu, 170 de porumb, 119 de orz, 64 de mei, 93 pogoane lucrate 551 pogoane
în total. Animale 32 cai, 96 boi, 45 vaci, 133 de oi, 12 bivoli, 39 măgari,
10 stupi.
Satul Frumuşica 40 familii cu 179 de locuitori, pogoane lucrate 88 de
griu, 139 de porumb, 104 de orz, 55 de mei, 77 islaz, 463 pogoane. Animale
deţinute 41 cai, 59 boi, 27 vaci, 392 oi, 20 capre, 40 rîmători, 2 stupi.
Satul Paduri 50 familii cu 248 de locuitori, pogoane lucrate 104 de
griu, 162 de porumb, 109 de orz, 61 de mei, 94 pogoane islaz, total 611 po-
goane. Animale 62 de cai, 82 de boi, 44 vaci, 145 oi, 21 capre, 18 bivoli,
300 de stupi, 8 catîri, 32 pruni, 5 duzi, 3 pometuri.
Satul Odaia Stănescului 14 familii cu 61 de locuitori, pogoane lucrate
27 de griu, 46 de porumb, 33 de orz, 22 de mei, 26 pogoane islaz, total 154
pogoane, 18 cai, 22 boi, 28 vaci, 45 oi, 8 rîmători, 10 stupi.
Satul Acsintele 87 familii cu 311 locuitori, pogoane lucrate 247 de griu,
353 de porumb, 277 de orz, 163 de mei, 224 islaz, total 1263 pogoane;
Animale 165 de cai, 221 boi, 150 vaci, 716 oi, 26 capre, 97 rămători, 3 bivoli,
29 stupi, 40 pruni, 2 pometuri.
Satul Bărbăţescu 41 de familii cu 166 de locuitori, pogoane lucrate
92 de griu, 152 de porumb, 107 de orz, 52 de mei 81 islaz, 475 pogoane
în total, Animale 20 de cai, 76 de boi, 44 de vaci, 535 oi, 30 capre, 34 rî-
mători, 18 pruni, 200 de stupi.
Satul Crăsanii de Sus 83 familii cu 388 de locuitori, pogoane lucrate
146 de griu, 115 porumb, 289 orz, 5 mei, 140 islaz total 695 pogoane, cai
72, 175 boi, 81 vaci, 1026 oi, 7 rîrnători, 44 stupi, 10 pruni.
Satul Crăsanii de jos, 27 familii cu 111 locuitori, pogoane lucrate 39
griu, 47 porumb, 94 orz, 7 mei, 44 islaz, total 221 pogoane, Animale 24 cai,
68 boi, 46 vaci, 490 oi, 3 rîmători, 28 bivoli, 10 duzi, 94 de stupi, 8 pogoane
vie, 10 pometuri.
Satul Copuzu 23 familii cu 80 locuitori, pogoane lucrate 31 de griu,
41 pogoane porumb, 74 de orz, 38 de islaz total 184 pogoane. Animale 10
cai, 39 boi, 17 vaci, 193 de oi, 3 capre, 14 rîmători.
Satul Sărăţeni 79 de familii cu 379 locuitori, pogoane lucrate 129 de
griu, 122 de porumb, 303 de orz, 14 de mei, 233 de islaz, total 801 pogLane.
Animale 74 de cai, 197 de boi, 167 vaci, 898 de oi, 21 de capre.
139
Satul Săpunari 57 de familii cu 297 de locuitori, pogoane lucrate 128
de grîu, 30 I de porumb, 250 de orz, 234 de mei, 219 islaz total 1136. ani-
male 161 de cai, 217 boi, 172 vaci, 519 oi, 24 capre, 98 rim/Hori, 8 bivoli,
184 de stupi.
Satul Lehliu 87 familii cu 371 de locuitori, pogoane lucrate 244 griu,
348 porumb, 273 orz, 148 mei, 197 islaz, total 1211 pogoane, animak 115
cai, 245 boi, 129 vaci, 279 oi, 7 bivoli, 69 capre, 80 stupi, 20 duzi.
Satul Ştefăneşti 92 familii cu 455 de locuitori, pogoane lucrak 326
de grîu, 446 porumb, 371 orz şi 900 mei, 30 I islaz, total 1647 pogoane, ani-
male 122 cai, 328 boi, 194 vaci, 769 oi, 26 rîmători, 119 stupi.
Satul Odaia Protopopului 25 familii cu 119 persoane, pogoane lucrate
90 grîu, 111 porumb, 90 orz, 46 mei, 77 pogoane islaz, total 425 pognanc,
animale deţinute 35 cai, 91 boi, 49 \·aci, 173 oi, 26 rimfttori, 40 stupi.
Satul Arţari 112 familii cu 405 locuitori, pogoane li1crate 304 (k griu
450 porumb, 360 orz, 196 de mei 288 islaz, total 1600. Animale deţinute,
120 cai, 298 boi, 150 vaci, 966 oi, 107 rimători, 21 capre, 123 stupi, 10
pruni, 16 duzi, 8 pogoane vie.
Satul Vlaiculeşti 59 familii cu 255 de locuitori, pogoane lucrate 141 de
griu, 157 porumb, 194 orz, 100 mei, 60 islaz, total 809 pogoane, 75 (L' cai,
168, boi, 118 \'aci, 749 oi, 69 de rimători, 190 stupi, 498 pruni, 13 pogo:ine
Vle.
Satul Slobozia 125 familii cu 6 I 2 locuitori, pogoane lucrate 295 de
griu, 166 porumb, 461 orz, 188 mei, 277 pogoane i,;laz total 1360 po;.;oanc.
animale deţinute, 161 de cai, 347 boi, 195 vaci, 672 oi, 8 capre, 161 de
rimători, 205 stupi, 40 pruni, 19 duzi, 91 familii ţigani cu 358 locuitori care
deţineau 4 cai, 59 de boi, 100 vaci, 32 oi, 9 porci.
Satul Pribegi 69 familii cu 311 locuitori care lucrau 91 pogoam· griu,
73 porumb, 82 orz, 89 mei, 138 islaz, total 373 pogoane, animale 2:.7 cai,
195 boi, 131 vaci, 786 oi, 16 capre, 78 rîmători, 4 bivoli, 172 stupi. 1220
de pruni, 29 duzi, 25 pogoane vie, 92 pometuri.
Satul Perieţi 134 de familii cu 679 de locuitori, pogoane lucratL' 162
de grîu, 213 porumb, 201 orz, 185 mei, 233 islaz, total 1085 pogoane, animale
487 de cai 332 de boi, 326 vaci, 2268 oi, 43 capre, 148 porci, 11 mftgari. 256
stupi, 2249 pruni, 298 duzi, 38 pogoane vie, 242 pometuri.
Satul Tătărăi 44 familii cu 217 locuitori, pogoane lucrate 44 cu griu,
56 porumb, 51 orz, 66 mei, 85 islaz, total 399, animale, 61 cai, ':17 hoi,
59 vaci, 4Jj oi, 23 capre, 26 purei, 28 stupi, -153 pruni, J duzi.
Satul Andrăşeşti 39 familii cu 185 de locuitori, pogoane lucr:1; · 62
de griu, 49 porumb, 68 orz, 78 mei, 103 islaz, total 360, animale 36 r;u, 112
boi, 61 vaci, 291 oi, 21 rimători, 14 capre, 200 stupi, 16 duzi, 18 pomcturi.
Satul Orboeşti 28 familii cu 119 locuitori, pogoane lucrate, 35 griu,
39 porumb, 48 orz, 62 1/2 mei, 73 islaz, 130 pogoane în total, Anîmale
33 oi, 70 de boi, 49 vaci, 366 oi, 14 capre, 15 rîmători, 25 stupi, 390 l'runi,
20 duzi, 13 pometuri.
Satul Ciochina 87 familii cu 426 locuitori, pogoane lucrate 170 de
griu, 91 de porumb, 171 orz, 171 mei, 215 pogoane islaz, total 828 pogoane,
animale deţinute, 135 de cai, 216 boi, 143 vaci, 1724 oi, 46 capre, 83 rimă
tori, 4 bivoli, 131 stupi, 110 pometuri, 12 pogoane vie, 11 pogoane pomc-turi.
140
Satul Căzăneşti 87 familii cu 357 locuitori, pogoane lucrate 20 I de
grîu, 140 porumb, 272 orz, 4 mei, 19 I islaz total 869 pogoane. Animale de-
ţinute 94 cai, 194 boi, 102 vaci, 579 oi, -44 rîmători, 43 bivoli.
Satul Raşi 152 de familii cu 665 locuitori, pogoane lucrate 295 griu,
257 porumb, 53 ovăz, 9 mei, 378 pogoane islaz, total 1-489, animale deţi
nute 132 cai, 280 boi, 288 vaci, 117 5 oi, 8 capre, 29 rîmători, 28 catîri, I
stup, 20 pruni.
Satul Crezu 31 familii cu 123 de locuitori, pogoane lucrate 49 de griu,
56 porumb, I 59 orz, 2 mei, 90 islaz, total 525 pogoane, animele deţinute
I 9 cai, 77 boi, 45 vaci, 460 oi, 10 bivoli
Satul Piersica 45 familii cu 197 locuitori, pogoane lucrate 73 griu,
78 porumb, I 11 orz, 10 mei, 120 islaz, total 501 pogoane, animale deţinute
54 cai, 103 boi, 70 vaci, I 163 oi, 19 rîmători, 1 bivol, 15 pruni, 1 dud.
Satul Borduşelu 21 familii cu 106 locuitori, pogoane lucrate 72 griu,
61 porumb, 125 orz, 9 mei, 73 islaz, total 340 pogoane, animale deţinute 97
cai, 79 boi, 58 Yaci, 670 oi, 8 rîmători.
Satul Dîlga 43 familii cu 194 de locuitori, pogoane lucrate 65 de griu,
70 porumb, 206 orz, 109 islaz, total 442 pogoane, 68 de cai, 102 boi, 40
vaci, 555 oi, 3 capre, 8 rimători, 20 stupi, 20 pruni, 7· duzi.
Satul Carabanul 58 familii cu 271 locuitori, pogoane lucrate 126 de
griu, 131 porumb, 124 orz, 95 mei, 122 islaz, total 596 pogoane, 125 cai 1142
boi, 93 vaci, I 14 I oi, 15 capre, 38 rimători, 51 stupi, 70 pruni, I duzi, 9
pometuri.
Satul Albeşti 20 familii cu 98 de locuitori, pogoane lucrate 50 griu,
70 porumb, 69 orz, 28 mei, 96 islaz, total 263; animale deţinute 29 cai,
55 boi, 34 vaci, 307 oi, 6 porci, 3 bivoli, 30 pruni, 3 duzi.
Satul Buieşti 22 familii cu 93 locuitori, pogoane lucrate 49 griu, 49
porumb, 44 orz, 38 mei, 35 islaz, 213 pogoane total, animale 31 cai, 34 boi,
29 vaci, 141 oi, 6 capre, 22 rîmători, 140 pruni, 5 duzi, 6 pometuri.
Satul Ghimpaţi 97 familii cu 477 locuitori, pogoane lucrate 258 griu,
261 porumb, 272 orz, 234 mei, 172 islaz, total 1197 pogoane, animale de-
ţinute 194 cai, 233 boi, 203 vaci, 163 oi, 50 capre, 92 rimători, 12 bivoli,
399 stupi, 1415 pruni, 164 duzi, 19 pogoane vie, 164 pometuri.
Arh. St. Bucureşti, Foncl Catagrafii, uosar 76/1837, f. 1-127, orig.
104 1837 august 3, Ţăndărei. Catagrafia întocmită de subocir-

muitorul plasei Balta înaintată Ocîrmuirii judeţului Ialo-
miţa cuprinzînd numărul familiilor, locuitorilor, numărul
de animale, terenurile de vii, pomi şi stupi pe care le deţine
fiecare familie.
Catagrafia satelor din plasa Balta din anul 1837

Salul Gura Ialomiţei 83 familii cu 297 locuitori care deţin 126 de cai,
2:43 boi, 187 de vaci, 1341 de oi, 52 de capre, 52 rîmători, 96 bivoli, o
sută stupi.
141
Satul Giurgeni şi Ostrovul lui Constantin 72 ele familii cu 266 de p~-
san care deţin 136 de boi, 192 de cai, 206 vaci, 836 oi, 76 de capre, 315
rîmători şi 376 de stupi.
Satul Pîrlita 83 de familii cu 268 de locuitori care deţin 126 de cai,
243 de boi, 187 de vaci, 1341 de oi, 52 de capre, 96 de rîmători, 1 bivol
şi una sută stupi.
Satul Luciu 170 de familii cu 494 persoane care deţin 226 de cai, 525
de boi, 40 l vaci 2286 oi, 43 de capre, 176 rîmiitori, 75 stupi.
Satul Berteşti 98 de familii cu 27 3 persoane care deţine 193 de cai,
273 boi, 251 vaci, 1232 de oi, 11 capre, 333 rîmrttori şi cirxi stupi.
Satul Gura Ialomiţei, l 54 de familii cu 426 de locii ori care clL:ţin
89 de cai, 149 de boi, 168 de vaci, 2246 de oi, 68 de ca~~rc, : Jc rîmltcri,
116 stupi, 12 duzi, 140 de pruni. •
Satul Iazu 73 de familii cu 254 de locuitori care dC'ţi,~ de cai, 168
de boi, 165 de vaci, 946 de oi, 9 capre, 91 de rîrnruori.
Satul Vlădeni 69 de familii cu 227 locuitori care de(i.. cai, 157 de
boi, 154 de vaci, 1336 de oi, 81 de capre, 89 rîmr1tori, 6 măgari, 5 catîri,
230 de stupi, pruni 2 şi duzi 6.
Satul Vlădeni" 69 de familii cu 227 locuitori care <letin 17 cai, 157 de
boi, 154 de vaci, 1336 de oi, 81 de capre, 89 rîmători, 6 măgari, 5 catîri
230 de stupi, pruni 2 şi duzi 6.
Satul Cioara, 67 familii cu 212 locuitori care deţin 51 de cai, 156 de
boi, 150 de vaci, 1259 de oi, 28 de capre, 139 de rîmători, 161 de stupi
şi un pogon de vie.
Satul Hagieni 68 familii cu 218 locuitori care deţin I 50 de cai, 223
de boi, 214 vaci, 1111 oi, 11 capre, 43 de rîmători, 55 stupi, 2 pruni, 26
pogoane de vie.
Satul Ghizdăreşti 38 de familii cu 121 de locuitori care deţin 80 de
cai, 106 boi, 102 vaci, 379 de oi, 8 capre, 4 stupi, 285 de pruni, 13 pogoane
de vie.
Satul Frăţileşti 60 familii cu 162 de locuitori care deţin 103 cai, 198
de boi, 140 de vaci, 1000 de oi, 38 de capre, 72 de rîmători, 73 de stupi,
55 pruni, duzi 5, 28 pogoane de vie.
Satul Berleşti 30 familii cu 148 de locuitori care deţin 65 de cai, 86
de boi, 74 de vaci, 1038 de oi, 29 de capre, 55 de rîmători, 133 de stupi.
SatulUngureni 43 de familiicu 169 de locuitori care deţin 90 de cai.
114 boi, 95 de vaci, 1474 de oi. 39 de capre, 35 rîmrttori, un măgar şi 50
stupi.
Satul Pisculeşti 27 de familii cu 112 locuitori care deţin .50 cai, 1l
de boi, 60 de vaci, 70 oi, 37 de rîmători, 7 stupi, 106 de pruni, duzi 6.
Satul Mărculeşti 88 de familii cu 218 locuitori care deţin 45 de cai,
122 de boi, 101 vaci, 728 de oi, 3 capre, 17 rîmători.
Satul Gimbăşani 54 de familii cu 17 4 de locuitori care deţin 182 de
cai, 158 de goi, 128 de vaci, 733 de oi, 5 capre, 66 rîmători, 127 de stupi,
22 de pruni şi 16 pogoane de vie.
Satul Cosimbeşti 78 de familii cu 252 de locuitori care deţin 185 de
cai, 226 de boi, 156 de vaci, 1832 de oi, 23 de capre, 84 de rîmători. 7
bivoli, măgari 1, stupi cinci, 816 pruni, 25 de duzi.
142
Satul Bora ◄ 5 familii cu 172 de locuitori care deţin 99 de cai, 97 de
boi, 87 de vaci, 201 de oi, 5 capre, 79 de rimători, 2 stupi, l ◄O de pruni
~i 10 duzi.
Satul Bucu 37 de familii cu 114 locuitori care deţin 81 de cai, 110 boi,
96 de vaci, 828 de oi, 25 de capre, 36 de stupi.
Satul Sărăţeni 28 de familii cu 99 de locuitori care deţin 52 de cai,
129 de boi, 102 vaci, 1242 de oi, 25 de capre, 73 de rîmători, 2 bivoli, 52
de stupi, 3 duzi şi un pogon de vie.
Satul Dimieni 66 familii cu 223 de locuitori care deţin 118 de cai, 185
de hoi, 145 de vaci, 716 oi, 5 capre, 100 rimători.
Satul Ograda 71 de familii cu 242 locuitori care deţin 172 de cai,
240 boi, 191 de vaci, 1628 de oi, 26 de capre, 123 de rimători, 53 stupi,
150 de pruni.
Satul Ţăndărei 182 de familii cu 524 de locuitori care deţin 190 de
cai, -470 de boi, 403 vaci, 2025 de oi, 108 capre, 53 rimători, 283 de stupi.
Arb. St. Slobozia, Fond Prefectura Jud. Ialomiţa, dosar H/ 1837, f. 1- 131, orig.
1837 august 8, Urziceni. Catagrafie întocmită de Subocirmui-

torul plasei Cîmpului trimisă Ocîrrnuirii judeţului Ialomiţa
cuprinzînd numărul populaţiei, animalelor, stupilor, pomilor
şi terenurilor de vie deţinute de fiecare familie.
Pcrilipsis,
a toată lucrarea statistică litera A a plasei Cimpului în-
tocmită după porunca Departamentului din Lăuntru no.
1522
Satul Crunţi 77 de familii cu 355 de locuitori, 53 familii de moşneni,

1 familie de dulgheri, 33 familii de slugi, 64 familii de plugari, 2 familii de
fcrari. Pogoane lucrate 11 de griu, 243 de porumb, 176 de orz, 154 de mei
320 de pogoane fineţe total 1003 pogoane, Felurimea vitelor 74 de cai, 195
<le boi, 106 vaci, 1103 oi, 14 capre, 66 rîmători, 20 stupi.
Satul Reviga 7 familii cu 31 de persoane, 7 familii birnici, de plugari
Pogoane lucrate 14 de grîu, 12 de porumb, 18 de orz, 15 de mei, 28 de
islaz, 87 de pogoane. Felurimea vitelor 5 cai, 12 boi, 11 vaci, 62 de oi 20
de rîmători.
Satul Grindu 196 de familii cu 858 de persoane, din care I familie
de boieri, 1 de mazili, 167 familii birnici, 17 familii de scutiţi, 181 familii
<le clăcaşi, 1 familie de slujbaşi, 7 familii de preoţi, o familie de cojocari, 2
familii croitori, 2 familii căruţaşi. o familie cîrciumari, IO familii de slugi,
165 familii de plugari, 15 familii de lucrători cu mîinile, 231 pogoane griu,
533 pogoane de porumb, 160 pogoane orz, 417 mei , 522 pogoanei mei, total
2163 pogoane. Felurimea vitelor 159 de cai, 488 de boi, 255 vaci, 1479 oi,
21 de capre, 209 rîmători, 2 bivoli, l măgar, 2000 de pruni, 19 duzi, 14
pogoane vie, 400 pometuri.
143
Satul Meteleu 36 de familii cu 158 de persoane diri care 33 familii bir-
nici, 2 familii ţigani, 2 familii preoţi, 1 familie căruţaş. Pogoane lucrate 117
griu, 147 pogoane porumb, 121 pogoane orz, 130 pogoane de mei, 92 de i~laz,
total 607 pogoane. Felurimea vitelor 32 cai, 100 boi, 58 ele vaci, 216 oi, 56
rimători.
Satul Cotarea 71 familii cu 322 locuitori din care 2 familii neamuri,
1 familie preoţi, 4 familii sudiţi, 2 familii patcntari, clasul al trcika, 51
familii birnice, 5 familii de iertati, 1 familie arcndas, 64 de familii ck clă
caşi, 3 familii preoţi, 1 familie ~ojocar, 1 familie d~ croitori, o familie de
cîrciumari, 2 familii slugi, 60 familii de plugari, I familie de plugari, pogoane
lucrate 68 de grîu, 160 pogoane de porumb, 130 ele orz, 251 pogoane i,laz,
total 704 pogoane, felurimea vitelor 46 de cai, 162 de boi, 72 ele vaci,
370 de oi, 20 rîmători.
Satul Glodeanu 120 de familii cu 521 persoane di,, care o familie
preot, 5 familii patentari de clasul al treilea, 88 familii '. i:-nice, 7 familii
de ţigani, 3 fan-Jlii de scutiţi, 4 familii iertaţi, o familie proprietarul, 2
familii preoţi, o familie bărbieri, o familie cojocari, o familie cămţaşi, 2
familii slugi, 3 familii de ferari lăutari, 2 familii Yizitii, pogoane lucrate 265
de griu, 338 porumb, 305 orz, 153 mei, 275 islaz, 1136 pogoane, felurimea
vitelor 50 de cai, 200 boi, 58 de vaci, 216 oi, 56 rîmrttori.
Satul Gîrbovi 162 de familii cu 782 persoane clin care 2 familii postel-
nici, 3 preoţi, 3 familii de patentari, 141 familii birnici, 11 familii scutite,
5 familii iertaţi, o familie preoţi, o familie cîrciumari, 6 familii lucrători cu
mîinile, pogoane lucrate 242 de grîu, 507 porumb, 398 orz, 341 mei, 591 islaz
total 2079 pogoane, felurimea vitelor 83 cai, 422 boi, 209 vaci, 1444 de oi,
6 capre, 147 rimători, 22 stupi.
Satul Valea Măcrişului 77 familii cu 398 de persoane din care 12 fami-
lii neamuri, 2 familii mazili, 4 familii preoţi, 1 familie sudiţi, 13 familii pa-
tentari clasul al treilea, 29 familii birnice, o familie ţigani, 11 familii scutiţi,
t familie iertaţi, o familie arendaşi, 2 familii neguţători, 2 familii preoţi, o
familie slugi, o familie fierari, pogoane lucrate 229 griu, 291 porumb, 278
orz, 232 mei, 514 islaz total 1544 pogoane, felurimea vitelor 67 cai, 276 boi,
142 vaci, 1515 oi, 45 capre, 53 rîmători, 1 bivol, 5 stupi.
Satul Cioara 51 de familii cu 230 persoane din care o familie de preoţi,
2 patentari de clasul al treilea, 46 familii birnice, 2 familii ţigani, o familie
scutiţi, 6 familii lucrători miinile. Pogoane lucrate I 36 de grîu, 269 de po-
rumb, 152 de orz, 46 de mei, 120 de islaz total 623 pogoane, felurimea
vitelor 22 cai, 102 boi, 52 de vaci, 480 de oi, 1 capr;t, 28 de rîmători.
Satul M11n11sin 68 familii cu 303 pe>rso:ine> din car<' o fomilie> ck ne>amllrÎ.
o familie de mazili, o familie de preoţi, 3 familii patcntari de clasul 3 şi
de clasul al IV-iea, 59 familii birnici, 4 familii scutite, pogoane lucrate 112
de griu, 127 de porumb, 168 de orz, 130 de mei 327 pogoane lucrate total
864 pogoane, felurimea vitelor 39 de cai, 196 boi, 82 de vaci, 371 oi, 9 capre,
101 rimători, 16 stupi, 8 pruni, 11 duzi.
Satul Uluiţi 44 familii cu 210 pogoane, din care o familie de scutiţi,
o familie de preoţi,· 46 familii plugari, 2 familii fcrari, pogoane lucrate 74
pogoane griu, 123 pogoane porumb, 126 pogoane orz, 137 pogoane mei, 185
pogoane islaz, 645 pogoane toată suma. Felurimea vitelor 14 cai, 94 de boi,
40 vaci, 187 oi, 78 rîmători, 4 stupi.
144
Satul Pupezeni 41 familii cu 208 persoane din care, 7 familii neamuri,
l familie mazili, 1 familie preoţi, o familie ţîrcovnici, 2 familii patentari,
clasul II, 28 familii birnici, o famili(' cojocari, o familie lucrători cu mîinile.
Pogoane lucrate, 56 de griu, 109 de porumb, 96 de orz, 113 de mei, 163
de islaz, 569 pogoane în total; felurimea vitelor, 22 cai, 111 boi, 63 vaci,
315 oi, 2 capre, 94 rîmători, 33 stupi.
Satul Alexeni 80 familii cu 396 persoane, din care o familie boieri, o
familie preoţi, o familie patentari, 63 familii birnice, 7 familii ţigani, 3 fa-
milii sudiţi, 4 familii iertaţi, o familie negustori, o familie croitori, 2 fa-
milii cismari, o familie dulgheri, 4 familii slugi, 4 familii fcrari, o familie lău
tari. Pogoane lucrate 157 pogoane grîu, 208 pogoane porumb, 215 pogoane
orz, 11 pogoane mei, 224 pogoane islaz. Total 935 pogoane. Felurimea vitelor
51 cai, 151 boi, 96 vaci, 347 oi, 9 capre, 60 rîmfttori.
Satul Broştenii Noi 119 familii cu 518 persoane, din care, 1 familic-
boieri, 2 familii mazili, 4 familii sudiţi, 2 patcntari clasul 3, 95 familii bir-
nice, 5 familii ţigani, 10 familii scutiţi, 3 familii iertaţi, 8 familii negustori,
2 familii preoţi, o familie cojocari, 8 familii morari, 4 familii căruţaşi, o fa-
milie zidar, 12 familii slugi, 77 familii plugari, 6 familii lucrători cu mîinile,
3 familii fierari. Pogoane lucrate, 72 cu grîu, 253 porumb, 178 orz, 163 mei,
316 pogoane islaz, total 972 pogoane. Felurimea vitelor 60 cai, 161 boi,
95 vaci, 554 oi, 14 capre, 12 porci, 70 stupi.
Satul Broştenii Vechi 33 familii cu 153 locuitori din care 30 familii
birnice, 3 familii ţigani, deţin 152 pogoane grîu, 115 pogoane porumb, 94
pogoane orz, 74 pogoane mei 138 pogoane islaz total 577 pogoane. Felurimea
vitelor 22 cai, 70 boi, 45 vaci, 220 oi, 22 rîmători.
Satul Malu 52 familii cu 202 locuitori, din care 2 familii postelnici o
familie preoţi, 48 familii birnici, o familie de scutiţi, pogoane lucrate 58 po-
goane grîu, 122 porumb, 99 orz, 133 de mei I 56 islaz, total 578 pogoane.
Felurimea vitelor 57 boi, 94 cai, 44 vaci, 338 oi, 4 capre, 20 rîmători.
Satul Fundu Crăsani 53 familii cu 230 locuitori din care o familie pos-
telnici, 2 familii mazili, o familie preoţi, o familie sudiţi, 3 familii patentari
clasul al treilea, 44 familii birnici, o familie scutiţi. Pogoane lucrate 87 griu,
200 porumb, 167 orz, 1761 mei, 172 islaz 787 pogoane, felurimea ,·itclor, 52
cai, 134 boi, 74 vaci, 541 oi, 47 rîmători.
Satul Odaia Piteşteanului 51 familii cu 234 de locuitori, din care 2
familii boieri, 2 familii preoţi, o familie ţîrcovnici, 48 familii birnici, 2 fa-
milii scutiţi, Pogoane lucrate 83 griu, 164 porumb, 145 orz, 166 mei, 383
islaz, total 961 pogoane. Felurimea vitelor 86 cai, 122 boi, 121 vaci, 714
oi, 15 capre, 65 rîmători, 40 stupi, 10 pogoane vie.
Satul Sălciile 184 familii cu 829 locuitori din care o familie de preoţi,
o familie de ţîrcovnici, 158 de familii birnice, 4 familii ţigani, 12 familii
sudiţi, 3 familii iertaţi, o familie dulgheri, o familie morari, o familie căruţaş,
3 familii lucrători cu mîinile, 3 familii fierari, pogoane lucrate 511 griu, 695
porumb, 691 orz, 373 mei, 623 islaz, total 2993 pogoane, felurimea vitelor
129 de cai, 507 boi, 229 vaci, 1287 oi, 3 capre, 126 rîmători, 7 bivoli, 239
stupi.
Satul Slătioarele 62 familii cu 282 locuitori din care o familie preoţi,
o familie ţîrcovnici, o familie sudiţi, 56 familii birnici, o familie de neamuri.
14~
o familie dulgheri, o familie morari, o familie zidari, 3 familii slugi, pogoane
lucrate 91 de griu, 179 porumb, 121 orz, 117 mei, 225 pogoane islaz, 733 po-
goane total, felurimea vitelor 23 cai, 106 boi, 87 vaci, 380 de oi, 9 capre,
61 rimători, 4 stupi, 10 duzi.
Satul Jilava de Sus 189 familii cu 862 locuitori din care 2 familii
boieri, 2 familii neamuri, o familie postelnici, 2 familii preoţi, o familie ţir
covnici, 6 patentari de clasul IV, 8 familii sudiţi, 3 familii iertaţi, 167 familii
birnici. Pogoane lucrate 263 de griu, 494 porumb, 451 orz, 360 mei, 786 po-
goane islaz, 2354 pogoane total. Felurimea ,·itclor 67 cai, 500 boi, 185 vaci
1345 oi, 226 rimători, 104 stupi, 2 duzi.
Satul Jilava de Jos 54 familii cu 249 locuitori din care o familie de
preoţi, o familie patentari clasul al treilea, 46 familii birnice, 2 familii scutiţi.
o familie iertaţi, 2 familii fierari. Pogoane lucrate 93 de griu, 156 de porumb,
134 pogoane orz, I 16 pogoane mei, 147 pogoane islaz, total 656 pogoane. Fe-
lurimea ,·itclor 30 cai, 161 boi, 79 vaci, 760 oi, 5 capre, 114 rimfttori, 10
stupi.
Satul Patru Fraţi 120 de familii cu 484 de locuitori din care 113 fa-
milii birnice, 4 familii scutite, 3 familii iertaţi, pogoane lucrate 111 griu,
312 porumb, 222 orz, 192 de mei, 254 islaz total 1091 pogoane, felurimea
vitelor 20 cai, 227 boi, 100 vaci, 373 oi, 29 capre, 155 rimători, 130 stupi,
40 pruni.
Satul Moldoveni 148 familii cu 675 locuitori din care o familie preoţi,
o familie ţirco\'nici, un patentar de clasul 2, 2 patcntari de clasul 3, 134
familii birnicc, 3 familii ţigani, 5 familii scutiţi, 4 familii iertaţi, 3 familii
slugi, 2 familii fierari, pogoane lucrate 170 cu griu, 348 cu porumb, 2396 orz,
242 cu mei, 478 teren islaz, total 1534 pogoane, felurimea vitelor 39 cai, 280
boi, 156 vaci, 457 oi, 33 capre, 88 rîmători.
Satul Rădulcşti 13 familii cu 51 locuitori, I 5 familii birnici, pogoane
lucrate 14 cu griu, 32 porumb. 30 orz şi 24 mei, 54 islaz, total 154 pogoane;
frlurimca\"itelor 12cai,20boi, 19vaci, 185oi, 8 capre, 16 rîmători, 18 stupi
Satul Armăşeşti 47 familii cu 197 locuitori din care o familie neamuri,
3 familii mazili, 2 familii preoţi, o familie sudiţi, un patentar de clasul 3,
36 familii liirnice, 2 familii scutiţi, 2 familii crtaţi, pogoane lucrate 84 griu,
123 porumb, 107 orz, 85 mei, 205 pogoane islaz, total 604 pogoane. felurimea
vitelor 26 cai, 125 boi, 70 vaci, 387 oi, 5 capre, 42 rîmfttori, 121 stupi, 2
pogoane ne.
Satul B;Lrhulcşti 142 familii cu 595 locuitori din care o familie boieri,
o familie preoţi, 2 familii patcntari, 67 familii hirnice, o familie zidari, 11
familii slugi, 15 familii lucrători cu miinilc, -11 familii fierari, I o fomilii liLU
tari, o familie· vizitii, pogoane lucrate 75 griu, 274 porumb, 149 orz, 170 mei,
304 islaz, total 992 pogoane, felurimC'a vitelor 154 cai, 191 boi, 94 vaci, 86 cai,
10 capre, 60 rîmători, 9 bivoli, 117 stupi, 18 duzi, 3 pogoane ,·ie.
Tîrgul Urziceni 165 familii cu 696 locuitori din care 4 familii boieri,
4 familii neamuri, o familie postenici, 2 familii mazili, 2 familii preoţi. o
familie sudiţi, o familie patentari clasul al dcilea, 46 familii clasul al treilea,
19 familii clasul al V-lea, 53 familii birnice, 23 familii ţigani. 9 familii scutiţi,
din patentari erau 2 bărbieri, 4 brutari, 5 cojocari, 4 croitori, 3 cismari, 3
dulgheri, 29 de crtruţaşi, I cismar, o slug:t, 11 fierari şi 10 lrtutari; pogoane
146
lucrate 109degrîu,314 porumh,265orz, 99mei,487islaz,total 1274 pogoane,
felurimea vitelor 198 de cai, 204 boi, 177 vaci, 1418 oi, 13 capre, 229 rîmă
tori, 13 bivoli, 152 stupi, 28 pruni, 9 duzi, 11 pogoane vie.
Total în plasa Cîmpului 2469 dt• familii cu 11029 locuitori din care 12
familii boieri, 43 familii neamuri, 9 familii postenici, 18 familii mazii, 37
familii preoţi, 7 familii ţîrcornici, 16 familii sudiţi, 149 familii patentati,
1921 familii birnici, 116 familii ţigani, 128 familii scutiţi, 51 familii iertate,
7 familii de proprietari, 6 familii arendaşi. 16 familii moşneni, 2339 familii
<le clăcaşi, 137 scutiţi de clad, 3 familii de slujbaşi, 33 familii de negustori,
13 familii scutiţi, 55 familii preoţi, 3 familii Mrbieri, 4 familii brutari, 16
familii cojocari, 16 familii cismari, 5 familii dulgheri, 9 familii morari, 41
familii căruţaşi, 41 familii zidari, 21 familii slugi, 2001 familii plugari, 122
familii lucrători cu mîinile, 22 familii lăutari, 5 familii vizitii. Pogoane lu-
crate 3784 grîu, 6748 porumb, 5795 orz, 4575 mei, 8125 islaz, total 29027
pogoane. Felurimea vitelor 1639 de cai 5411 boi, 2937 vaci, 17457 oi, 256
bivoli, 22599 rîmă.tori, 24 capre, 1145 stupi, 2103 pruni, 412 pogoane vie.
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 76/ 1837, f. I, orig.
1837 august, Călăraşi. Catagrafia satelor din plasa Borcea

întocmită de Subocîrmuirea plasei şi înaintată Ocîrmuirii
judeţului Ialomiţa cuprinzînd numărul populaţiei, terenu-
rile cultivate, numărul de animale, stupi şi terenurile de
vie existente.
Catagrafia satelor din plasa Borcea.
Satul Vaidomiru, 37 de familii, cu 157 de locuitori, pogoane lucrate

98 grîu, 69 porumb, 57 orz, 54 mei, total 275 pogoane, 53 pogoane de fineţe.
Animale 41 de cai, 76 boi, 36 vaci, 285 oi, 3 capre, 37 rîmători, 4 bivoli,
41 de stupi.
Satul Cuneşti 47 de familii cu 215 locuitori, suprafeţe cultivate 223
pogoane (72 griu, 64 porumb, 53 orz, 34 de mei, 55 pogoane islaz). Animale
deţinute 75 de cai, 55 boi, 51 vaci, 257 oi, 5 capre, 80 rîmători, 16 bivoli.
23 de stupi.
Satul Mănucu 112 de familii, locuitori 508. Suprafeţele cultivate 156
pogoane griu, 117 porumb, 129 orz, 90 mei, total 492 pogoane, 152 pogoane
islaz. Animale detinute 148 de cai, 200 de boi, 109 vaci, 551 oi, 138 de
capre, 42 de rîmători, 131 de stupi.
Satul Ceacu Români, 9 familii, 32 persoane, pogoane lucrate 12 de
griu, 8 porumb, 3 mei, total 23 şi 12 pogoane islaz, animale deţinute 3 cai,
6 vaci, 4 oi, 7 rîmători, 7 stupi.
Satul Călăraşii Vechi 103 familii cu 486 perosoane, pogoane lucratc-
164 griu, 59 porumb, 119 orz, 114 mei, total 456 pogoane, 129 pogoanc-
je islaz. Animale 165 cai, 128 boi, 111 vaci, 436 de oi, 75 de capre, 23-
bivoli, 86 de stupi.
147
Mahalaua plugarilor tirgului Călăraşi. I IO familii cu 453 persoane.
Pogoane lucrate 94 de griu, 64 de porumb, 61 de orz, 2 mei, total 219 po-
goane şi 92 pogoane de islaz. Animale 400 de cai, 92 de boi, 404 vaci. !5
oi, 60 capre, 10 bivoli.
Satul ~lăgureni 54 de familii cu 250 de persoane. Suprafeţele lucrate
119 pogoane griu, 65 porumb, 80 de orz, 92 de mei şi 91 de islaz, total
514 pogoane. Animale 76 cai, 97 boi, 76 vaci, 150 de oi, 87 de capre, 6
l>ivoli, 151 de stupi, 67 pogoane vie.
Satul Cadîna 22 de familii cu l04 persoane, pogoane lucrate 32 griu,
15 porumb, 27 orz, 32 mei, 23 islaz, total 129. Animale 28 cai, 42 boi, 30
vaci, 142 ele oi, 15 capre, 5 bivoli, 31 de stupi.
Satul Tonea 49 de familii cu 245 de persoane, pogoane lucrate 1-1 I griu,
_1,7 porumb, 84 orz, 83 mei, 103 islaz, total 418. Animale 74 cai, 80 boi, 58
Yaci, 316 oi, 29 capre, 20 bivoli, 318 stupi.
Satul Ruseteşti 76 familii cu 311 persoane. Pogoane lucrate 154 griu,
58 porumb, 97 orz, 133 mei, 135 islaz, total 577. Animale 93 cai, 121 de boi,
112 vaci, 1147 oi, 128 rîmători, 6 bivoli, 82 stupi.
Satul Hotaru de Sus, 11 familii cu 50 persoane. Suprafeţele lucrate
19 pogoane grîu, 6 porumb, 15 orz şi 15 mei, 10 islaz, total 65 pogoane. Ani-
m;ilc 13 cai, 18 boi, 12 Yaci, 93 oi, 8 capre.
Satul Stilpu de Piatră 22 familii cu 96 persoane. Pogoane lucrate 63
griu, 21 porumb, 40 orz, 61 mei, 50 pogoane islaz, total 205. Animale de-
ţinute 59 cai, 58 boi, 35 nci, 322 de oi, 4 capre, 39 rimători, 467 stupi.
Satul Hotaru de Jos 49 familii cu 250 persoane, pogoane lucrate 126
de grîu, 95 porumb, 84 de orz, 95 de mei, 141 islaz, total 541 pogoane. Ani-
male deţinute 125 cai, 101 boi, 534 de oi 82 vaci, 18 capre, 66 rîmători
31 birnli, 270 stupi.
Satul Dichiseni 55 familii cu 250 persoane. Pogoane lucrate 130 cu
grîu, 67 cu porumb, 207 cu orz, 124 cu mei, 73 de islaz, total 498 pogoane.
Animale 92 cai, 108 boi, 65 vaci, 649 oi, 14 capre, 37 rîmători, 43 de bivoli,
270 de stupi.
Satul Noeni 51 familii cu 227 persoane. Pogoane lucrate 97 de griu,
43 porumb, 95 orz, 1 1.3 mei, 58 de islaz total 418 pogoane. Animale 69 de
cai, 91 boi, 57 vaci, 405 oi, 7 rîmători, 26 de bivoli, 85 de stupi.
Satul Gura Balii 32 de familii cu 173 de locuitori. Pogoane lucrate
67 griu, 25 porumb, 61 de orz, 77 mei, 62 pogoane islaz, total 282 pogoane .
..\nimalc 58 de cai, 63 boi, 47 vaci, 268 oi, 15 capre, 16 rîmători.
Satul Şocariciu 114 familii cu 613 locuitori, pogoanele lucrate 242 grîu,
600 porumb, 211 orz, 296 mei, 196 islaz, total 1003 puguant.: . .r\ui111t1.lc 235
cai, 252 boi, 154 \'aci, 2052 oi, I caprfl, 145 rîmători, 65 de bivoli, 91 de stupi,
2 duzi.
Satul Jegi'Llia 121 familii cu 611 persoane. Pogoane lucrate 408 griu,
147 porumb, 175 or1., 136 mei, 209 islaz, 502 pogoan~~ vie, total 1577 po-
goane. Animale deţinute 140 cai, 242 boi, 114 vaci, 1103 oi, 80 capre, 193
rimători, 29 bivoli, 309 stupi, 126 de pruni, 22 de duzi, 20 pometuri.
Satul Beilic 42 familii cu 202 persoane. Pogoane lucrate 78 griu, 34
porumb, 75 de orz, 114 mei, 89 islaz, total 390. Animale 57 cai, 91 boi,
65 vaci, 511 oi, 88 rimători, IO birnli, 13 stupi.
Satul Gîldău 33 familii cu 168 persoane, pogoane lucrate 85 griu, 25
porumb, 65 orz, 83 mei, 53 islaz, total 301 pogoane. Animale 85 cai, 68 oi.
55 vaci, 57 boi, 11 capre, 29 rimi'ttori, 25 bivoli, 3 măgari, 91 stupi.
Satul "Micleanu 50 familii cu 228 persoane, pogoane lucrate 34 griu,
46 orz, 69 porumb, 93 mei, 70 islaz, 356 pogoane, în total. Animale deţi
nute 19 cai, 85 boi, 74 de ,·aci, 235 oi, 21 rîmători, 3 bivoli 16 stupi.
Satul Pietroiu 86 de familii cu 434 de persoane, pogoane lucrate 165
de griu, 69 porumb, 221 de orz:, 294 de mei, 173 de islaz total 875 pogoane
Animale deţinute 120 cai, 161 boi, 120 vaci, 713 oi, 76 capre, 21 rimători.
342 stupi.
Satul Timbureşti 55 familii cu 257 de persoane. Pogoane lucrate 112
de grîu, 44 porumb, 108 orz, 430 mei, 143 islaz, total 573 pogoane. Animale
deţinute, 35 cai, 126 boi, 89 vaci, 519 oi, 4 capre, 193 de rimători, 12
bivoli, 214 stupi.
Satul Cocargcaua 125 familii cu 592 locuitori. Pogoane lucrate 279
de griu, 88 de porumb, 246 de orz, 391 mei, 206 islaz, total 1210 pogoane.
Animale deţinute 181 de cai, 321 boi, 249 Yaci, 1374 oi, 26 bivoli, 906 stupi.
Satul Bulig 31 familii cu 130 persoane. Pogoane lucrate 46 de griu.
21 de porumb, 42 de orz, 60 de mei, 39 islaz, total 208 pogoane. Animale
deţinute, 24 de cai, 48 de boi, 36 de vaci, 416 oi, 27 de capre, 14 rîrnători,
236 ele stupi.
Satul Păpureni 37 de familii cu 175 ele locuitori. Pogoane lucrate 101
de griu, 28 porumb, 30 de orz, 29 islaz, total 188 pogoane. Animale de-
ţinute 14 cai, 60 boi, 48 de nci. 174 de oi, 11 capre, 8 rimători, 370 de stupi,
35 de duzi.
Satul Feteşti 88 de familii cu 357 de persoane. Pogoane lucrate 328
de griu, 94 de porumb, 121 de orz, 102 de mei, 106 de islaz. total 741.
Animale 54 cai, 194 de boi, 135 de ,·aci, 979 de oi, 54 de capre, 117 rimători,
5 biYoli, 457 stupi. 2 pruni, 49 de duzi, 621 pogoane de Yie, 121 pometuri.
Satul Dudeşti 77 <le familii cu 360 persoane, pogoane lucrate 295 de
griu, 62 de porumb, 82 de orz. 117 de mei, 100 de islaz, 149 de vie, total
805 pogoane. Animale deţinute 80 de cai, 165 boi, 126 de vaci, 797 oi.
47 de capre, 46 de rimfitori, 5 bivoli, 419 stupi, 126 de pruni, 42 de duzi,
30 pometuri.
Satul Stclnica 62 de familii cu 313 de persoane. Pogoane lucrate 232
griu, 61 porumb, 73 de orz, 70 de mei, 111 islaz, total 547 pogoane. Ani-
male deţinute: 72 de cai, 134 de boi. 225 vaci, 1147 oi, 189 de capn·. 148
rimători, 20 bivoli, 5 măgari, 2 catiri, 1039 stupi.
Satul Maltezi 59 de familii cu 297 persoane, pogoane lucrate 153 de
griu, 41 de porumb, 49 de orz, 44 de mei 96 de islaz, 15 de vie, total 398.
Animale deţinute 52 de cai, 103 boi, 83 de vaci, 900 de oi, 43 bivoli, 329
rimători, 310 stupi.
Satul Pirţani 52 de familii cu 239 de locuitori, pogoane lucrate 160
de griu, 38 de porumb, 4 de orz, 32 de mei, 99 de islaz, total 311 pogoanl'.
Animale 38 de cai, 99 de boi, 70 de vaci, 298 de oi, 7 capre, 147 de rimători,
118 stupi.
Satul Cegani 77 de familii cu 324 persoane: pogoane lucrate 329 de
griu, 61 de porumb, 69 de orz, 6 de mei, 86 islaz, total 550. Animale de-
149
ţinute 73 de cai, 183 de boi, 158 de vaci, 1283 de oi, 79 de capre, 563
rîmători, 20 bivoli, 440 de stupi.
Satul Borduşanii Mari 49 de familii cu 231 de persoane. Terenuri lu-
crate 158 de griu, 33 de porumb, 46 de orz, 9 de mei, 44 de islaz, total
290 pogoane. Animale 30 de cai, 92 de boi, 96 vaci, 171 oi, 16 capre, 5
rimători, 8 bivoli, 401 stupi.
Satul Borduşanii Mici 25 familii cu 122 de locuitori. Terenuri lucrate
43 de griu, 23 porumb, 19 orz, 53 mei, 40 islaz, total 178 pogoane. Animale
28 cai, 45 boi, 33 vaci, 89 oi, 1 capră, 6 rîmători, 6 bivoli, 116 stupi.
Satul Lăteni 8 familii cu 42 persoane. Terenuri lucrate 28 de griu,
7 porumb, 3 de orz, 7 de islaz, total 49 pogoane. Animale deţinute 2 cai,
16 boi, 12 vaci, 2 oi, 3 bivoli, 26 de stupi.
Satul Făcăeni 83 familii cu 404 persoane. Terenuri lucrate 283 de
griu, 82 de porumb, 113 de orz, 70 de mei, 156 de islaz, total 704 pogoane.
Animale deţinute 56 cai, 179 boi, 152 vaci, 349 de oi, 23 capre, 102 rîmă
tori, 12 bivoli, 309 stupi.
Satul Găiţa 125 familii cu 580 persoane, terenuri cultivate 65 de griu,
38 de porumb, 190 de orz, 324 de mei, 174 de islaz, total 937 pogoane. Ani-
male deţinute 22 de cai, 220 de boi, 181 de vaci, 869 de oi, 51 de capre,
115 bivoli, 555 de stupi.
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 77 / 1837, f. 1-303, orig.
107. 1838 ianitrie 31. Extras din tabelul întocmit de sub-

ocîrmuitorul plasei Ialomiţa înaintat Odrmuirii judeţului
Ialomiţa cuprinzînd stricăciunile făcute de cutremurul din
11 ianuarie 1838 în satul Slobozia.
Plasa Ialomiţi(i)
Listă de stricăciunea pricinuită de cutremur de la 11 ghe

(noarie)
La satul Slobozia sfînta biserică ce se prăznuieşte Sfinţii Voevozi avînd
două turnuri sau dărîmat unul unde au fost ferestrele de sus dar învelişul
au rămas şi la celălalt turn au făcut stricăciune de tencuială căzînd pe dina-
fo.ri:i 'i'i lăuntrul undo au ,ilric:at un policandru nou 1jiÎ §fc,,mic:dc celo n~ari
şi norocu că au fost sfînta biserică legată cu fier de jur împrejur dar putea
să facă mai mare stricăciune.
La odăile de sus ale egumeniei au sfărîmat sobele, tencuiala şi crăpături
pereţilor precum şi la pridvorul din faţa odăilor dă sus sau lăsat din caturi
grinzile şi măcindu-să puţin la o culă unde erau două odăi deasupra au
căzut sfărîmîndu-se acele odăi pînă la temelie, din dreptul zidurilor. Dar
vreo altă întimplare de moarte sau zdrobire nu sau pricinuit, <lecit năstav
nicul sfintei mănăstiri de frică sau bolnăvit şi se află pătimind, neîndrep-
tîndu-să pînă acum.
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 9/ 1938, f. -4, orig.
150
108. 7838 mai 24. Adresa Ocirmuirii judeţului Ialomiţa inain-
tatft subocîrmuirii plasei Ialomiţa prin care ecre ca satul
Slobozia sft fie scutit o perioadă de timp de alinierea caselor
<lin cauza lipsei materialului lemnos şi a morţii animalelor
în iarn[t.
primitft mai 3 l
Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa
D-lui subocirmuitorului plăşii Ialomiţa.
Locuitorii satului SloLozia dintracca plasă prin jalba dtrc cinstita

marca [hornicie au arfdat că cearcft destulă nevoie de a muta casele la
linie din pricina c:'t nu au lemnele trebuincioase şi că le-au murit \'Îtele astă
iarn[t acl[lllgînd c;i unele din casc se si află asezatc la linie.
Asupra dror împrejurări trimiţî{1c.lu-se r~zoluţia cinstitului departa-
ment din 22 mai sub no. 653 ocînnuirca scrie dumitale d luînd în băgare
de seam[t j[tluifl'a acelui sat şi găsind-o ade,·ărat[t se po,·[tţuicştc după po-
runca ocîrmuirii cu no. 1843 şi sft faci urmarea cuvincioas[t după care să
raportuieşti şi ocirmuirii cu desluşire.
Ocirmuitor, indescifrabil 1833 mai 29
No 2657
(Rezoluţie)
(S-au l[tsat în ncsup[trarc cu soroc.)
Arh. St. Slobozia, Fond Pretura plasei Slobozia, dosar 100/ 1837, f. 25, orig.
109. 1838 uoiembrie 20, Călăraşi. Tabel întocmit de profe-

sorul şcolii normale din Călăraşi, înaintat Ocirmuirii Judeţului
Ialomiţa cuprinzind numele candidaţilor care au fost trimişi
la sate pentru deschiderea şcolilor.
Catastih de toţi candidaţi(i) cc s-au trimis pină acum prin
sate
No. Prenumele si numele Satul in care este orînd11it

candidatului' candidatul
I. Hri:=;tescu George Satul Glodcanu
2. Popovici George Satul Jila\'a de sus
3. Tudorescu David Satul Ccgani
4. Scurtcscu Nicolae Satul Făcăcni
5. Popa Oprea Costache Satul Feteşti
6. Popa Iacob Mihai Satul Luciu
7. Popa Iordache Iordache Satul Timburcşti
8. Popa Radu Toma Satul Pietroiu
9. Popa Tănase Ştefan Satul Ciochina
10. Mfrncscu Popa Ştefan La tirgul Urziceni
151
11. lvănescu Nicolae La satul Piua Pietrii
12. Popa Ioan Ioan la satul Dîlga
13. Popa Radu Marin la satul Orezu
14. A vrămescu George la satul Giurgeni
15. Popa Matei Ioniţă la satul Poiana
16. Popa Tudor Tache la satul Cocargeaua
17. Popa Ioan Ioan la satul Şocariciu
18. Popa Stan Petre la satul Hotarul de sus
19. Popa Niţă Tache la satul Borduşanii Mici
20. Popa Drăghici Maria la satul Valea Măcrişului
21. Popa Petre Androne la satul Manasia
22. Popa Constantin Costache la satul Grindu
23. Popa Dumitru Ştefan la satul Mănucu
24. Ciochinaru Constantin la satul Andrăşeşti
25. Iuliescu Micu la satul Tătărăi
26. Popa Radu Dima la satul Hagieni
27. Vasilescu Zainea la satul Cioara
28. Colescu Mihai la satul Albeşti
29. Popa Dinu Stan la satul Gîldău
30. Bărbulescu Radu la satul Ţăndărei
31. Petrescu Ioan la satul Tonea
32. Dima Cristea la satul Gura Balei
33. Popa George Ioan la satul Gura Ialomiţei
34. Vlădilă Ioan la satul J cgălia
35. Mitulescu George la satul Găiţa
36. Zăinescu Ioan la satul Mărculeşti
37. Negulescu George la satul Bărbuleşti
38. Popa Dima Petre la satul Armăşeşti
39. Ghimpescu Tudorache la satul Vlădeni
40. Popa Savin Grigore la satul Frăţileşti
41. Vasilescu Ioan la satul Brăiliţa
42. Colceag Cristache la satul Sărăţeni
43. Mihalcea Stan la satul Dimieni
44. Aliman Nicolae la satul Ungureni
45. Popa Ene Stan la satul Ghizdăreşti
46. Gornea Dobre la satul Stelnica
47. Bucur Marin la satul Ograda
48. Popa Tănase Petre la satul Beilic
49. Popa Manea Bratu la satul Dichiseni
50. Oprea Nicobe la Satul Nou
51. Popa Radu Petre la satul Piersica
52. Crăciunescu Costache la satul Moldoveni
Iscălit I. Gorjanu
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 49/ 1838, f. 83 copie
110. 1838 decembri,· JO, Călăraşi. Tabel întocmit de subocîr-
muirca plasei Ihrcea, înaintat Ocîrmuirii Judeţului Ialomiţa
cuprinzînd nutl1'~k satelor unde s-au deschis şcoli şi numărul
elevilor existc·n\ i.
<Pla~a Borcii)
Listă de cîtc şcJli s-aa întocmi~ i:1 ficşcar<.! sat şi cîţi copii se afl:i. intru învă
ţătură în anul 1838.
No. Numirea satului No. copiilor ce urmează la învăţătură Şcoala comunală

unde se află şcoala vremelnic
--- ·--------·
I. Satul ~linucul 31 da
2. Satul Tanea 13 da
J. Satul Roseţi 65 da
'I. Satul Hotarul de Jos 20 da
5. Satul Dichiseni 10 da
6. Satul Oltina 12 da
7. Satul Şocariciu 24 da
8. Satul Beilic 11 da
9. Satul J egălia 20 da
10. Satul Gîldău 8 da
11. Satul Pietroiu 7 da
12. Satul Timbureşti 12 da
13. Satul Cocargeaua 16 da
li. Satul Feteşti 30 da
15. Satul Stelnica 10 da
16. Satul Cegani 15 da
17. Satul Borduşanii Mici 11 da
18. Satul Făcăeni 5 da
19. Satul Găiţa 10 da
Peste tot trei sute treizeci de copiii şi nouăsprezece şcoli.

Subocirmuitor, ss. Indescifrabil
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa Dosar 19/ 1838, f. 113 orig.
111. 1839 martie 2, Ţăndărei. Tabel întocmit de Subocîrmuirea

plasei Balta, înaintat Ocîrmuirii Judeţului Ialomiţa cuprin-
zind denumirea localităţilor unde există şcoli şi numărul
elevilor.
<Plasa Balta)
Listă de numărul şcolarilor ce să află strînşi spre învăţătură pe la şcoalele
începătoare din satele acestui ocol leat 1839
No. Numirea satelor Xr. ~colarilor Xo. ~coalC'lor J.a acC'sl s:r
S(• află şco:i.l1
I. Satul \"lădeni 15 <la

2. Satul Cioara 16 da
3. Satul Hagieni ]J <la
4. Satul Frăţilcşti 17 da
5. Sa.tul t.:ngurcni 16 da
6. Satul Mărculeşti 16 d;i
7. Satul Sărăţeni 8
8. Sa.tul Ducul 8 Ia satul Săr,,ţt'ni
9. Satul Dimieni 22 cla

10. Satul Ograda. 20 el,,
11. Sa.tul Tăndărci 14 da
12. Satul Brăiliţa 9 da.
13. Satul Piua Pieirii 10 da
14 Satul Gura. Ialomiţei 11
15. Satul Pir li ta J la salul Gura Ialnmiţei
16. Satul Giurgeni 12 da
17. Satul Luciul 2j da
Peste tot două sute treizeci şi patru de şcolari şi cinsprezece şcoli.

P(entru) dl subtocîrrnuitor paharnic lo,rnu \"asikscu
r!1. Sr. SI ,b 11.i:1, F,J.I I l'r~fcctura ju lcţului hlo:niţ·,, d:isu 4J/ J<;.,:-l, f. l.5'J, orig.
112. 1839 martie 8. TaLd întocmit de Subocîrmuirca plasei

Ialomiţa înaintat Ocîrmuirii Judeţului Ialomiţa cuprinzînd
numărul şcolilor, elc,·ilor şi num;irul candidaţilor din
satele pla,;ei.
Plasa Ialomiţi(i)
Listă de şcoalelc înfiinţate în cuprinsul acestei plăşi
Nr. şcoalelor Numele satului '.\umele ifl"tăţ«torului :r-;r. şcolarilor
I. Sat Ciochina. Ştrfan Popa T:lnas<: 20

2. Sat Orbocşti J,miţă camli<latnl 9
3. Sa.t Poiana Ioniţă sin Popa ~!anta 27
-1. Sat Andrăşcşti Costache· 20
.5. Sat Dilga loniţ;, sin popa !nan IX
6. Sat Albeşti }!ihai Călin 12
7. Sat Sărăţeni Dumitrache 12
8. Sat Raşi Dumitru .16
9. Sat Tăt,\răi '.llincn l,ll1 12
10 Sat Orl'Zll }larinaclw popa Hadu X
11. Sal Giurl'şti Xicolac An<lronesn1 52
I~. Sat Ştciă11l'~ti );icolar Opr<"Sl"ll 21
154
'Peste tot două sute patru zeci şi ş,tpte şcolari
Subocîrmuitor Ianache Roşca
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialcmiţa, dosar -49/1838, val. II, f. 67, orig.
113. 7839 martie 9, L'rzicwi. Tabel întocmit de Subocîrmuirea

plasei Cîmpului înaintat Ocirmuirii Judetului Ialomiţa
cuprinzînd numele localităţii, învăţătorilor şi numărul ele-
vilor existenţi la şcoal~lc din cuprinsul plasei.
Ph-:a(Cîmpului)
LisU de cîte şcoale s-au întocmit prin rntele acestei plăşi şi cîţi copu s-au
adm~at de către învăţători
Nr. şcoa.lelor Nr. copiilor l'>umcle înv.lţătorilor Nu!11ele s::i.ti.=lui
38 Popa Constantin Costache Grindu

3-4 Hristachc George Cotarea şi Glodea.nu
27 l\Iinculescu Maxim Gîrbo·,i
27 Popa Drăgan Manea Valea Milcrişului
19 George Slujitori şi '.\fa.lu
22 Popa Petre Andrei llfanasia
-42 Vlad Negulescu Alecseni
•1 30 Negulescu Dobre Uluiţi şi Pu)?ezeni
17 Popa. Toma Oprea Fundu Crăsani
21 Crăciunescu Costache Moldoveni
22 George învăţător Dărbuleşti
38 Popa George Jila'!a de sus şi de, jos
21 Petre Armăşeşti şi Ră.,hlcşti
38 Costache Urziceni amîndouă m·,ha!:ilele
17 Costache sin Tudor Slătioarele
Peste tot şcoale întocmite cinsprezece, iar copii daţi la învăţ{Ltură patru
sute treisprezece.
(Subocîrmuitor) Ion Poenaru
1839 martie 1
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar -49/ 1838 f. 167 orig.
155
114. 1839 aprilie 15, Călăraşi. Tabel întocmit <lf' Ocîrmui.
rea judeţului Ialomiţa înaintat Departamentului din U'mntru
cuprinzînd numărul şcolilor, candidaţilor şi elevilor ce au
funcţionat în anul şcolar 1838- 1839 în plasele judeţului.
Adunarea plttşilor
N urnele plăşilor Xumărul candidaţilor Xumi\rul şcolilor :\"umărul şcolarilor
Plasa Dorcii 2J 2J 15(,

Plasa Bălţii 1.5 L5 2J'l
Plasa Ialomiţii 12 12 2i7
Plasa Cimpului lJ IJ 35.~
Total suma 63 6.1 12·1.'i
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura jll(k•ţulni Ialomiţa, dosar 19/ l8J8, f. 169, copie
llS. 1839 mai 16, Călâraşi. Plîngerea candidaţilor de îm·ft-

ţători de prin sate adresată Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa
prin care solicită mărirea lefilor primite de la ~;atc pentru
învăţătura copiilor ÎT' vederea bunei desfrtşurări a act i 1·i I {tţi i
şcolare.
Cinstitei Ocîrmuiri a acestui judeţ Ialomiţa

:\'.oi toţi cantidaţi(i) şcoalclOT de prin ~atele aclstui j(dL·ţ)
Plecată jalbtt,
Cu plîngere punem în cunoştiinţa cinstitei ocîrmuiri c;'t în multl· rînduri
.
prin graiu cit şi prin jălbi am rugat pc cinstita şcoală a ne întîmpina la pricinile
pe care le arătăm mai jos şi nici un folos n-; .n agonisit. A~adar finliin!l'
cădem la mila milostivirii cinstitei ocîrmuiri a ne lua în băgare Ul' scamtt
multele pagube şi străgăniri cc ni se pricinicsc cu slujba c;:ndidaţici cft lt-giuit
este cinstitei ocirmuiri ca cele mai multe sat c sînt de douftzeci pinii la ~aiZlTi
tic fo.111ilii.
Apoi din această leafă, trcliuic să întîmpinăm mai întîiu claca c.m· în
nici un chip nu ni se iartă sau casele şi copii noştri s:"t-i hrrrnim, sau cărţile
de învăţătură să le plătim sau mincarea noastră s-o obţinem iar la gazddda
care stăm să plătim.
Să bineYoiască cinstita ocîrmuirc a ne crcdt• ciţi \,ani din an·asttt leafă
cc am luat-o, că,-i rămînînd in şcoalft am mîncat-o şi nu a,Tm aici n· mai mînca.
O rugftm dar ficri.•inte sft Line,·oiască a chibzui cele de cuYinţ[t deoarc'C•.· arc
trebuincioasele puteri pentru a ne mai adrrnga ceva la chdtnialrt de prin s:t!(· o~P-
bit de cei doi lei sau a Pc slobozi că să căutăm de-ale pungii, cii unii din noi
avem porumb de sapă şi celelalte fiindcă au \"Cnit \Temea. Căci amintrdca
ne cunoaştem foarte asupriti si ~ăraci. Pentru că de cind eram ~loliozi !1C
156
întîrnpinam toate interesurile, iar acum ne uităm la lucrurile noastre şi la
dobitoace şi la ale cîmpului cu milft cc se prăpădesc şi nu sin tem volnici a da nici
un ajutor şi in sfîrşit de nu vom mai a\·ca alt ajutor la trebuirilc noastre noi
ni· lip~im toţi de şcoală şi de orice folos al învăţăturilor rămînînd al cinstitei
ocirmuiri.
Plecate slugi
Niţă Mitu
Arh. S1. Slobozia, Fonu Prcfc-ctura. Ju,lcţului Ialomiţa., uosa.r '49/ 1838, f. 187, orig.
116. 1839 septembrfr 26. Adresa subocirmuirii plasei Ialomiţa

adresată ocîrmuirii judeţului Ialomiţa cuprinzind datele
cînd au loc hîlciurilc şi tîrgurilc în satul Slobozia.
primită septembrie 28
Ci(nstitei) Ocîrmuri a judeţului Ialomiţa
Subocîrmuitor(ul) plăsi(i) Ialomiţi(i)
Asemănat poruncii cinstitei ocîrmuiri de sub no. 352 I atingătoare de

a :-c trimite ştiinţăpentru cite bîlciuri şi tirguri să fac peste an, plecat răspun
zind ~;\ arată cinstitei ocînnuiri că în cuprinsul acesti(i) plăşi să fac tirgurile
c1· <t arată
- la aprilie 23 sfîntu Gheorghe
- la maiu 4 Înălţarea Domnului cei zice Ignat
- la iunie 24 ~aşterc Sfîntului Ioan cei zice Drăgaica - toate la satul Slo-
bozia.
Aceste bîlciuri şi tîrguri sint care să fac în cuprinsul acestei plăşi de
r;irt' 1111 lipsesc plecat a raportui.
Subocirmuitor Ianache Roşca

1839 sept cm bric 26
no. 681
(Rezoluţie)
Să se treacă în obşteasca listă
(Ocirmuitor)
Arh. St. Slobozia, Fonu Prnfc-ctura juucţului Ialomiţa, uo,a.r j 1/ l-'139, f. 2~. orig.
157
17. 1840 1·a11uarie 8, Cl!ăraş1·. R~rcrt al profrrnrului şcolii
normale adresat Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa prin care-i
face cunoscute greutăţile candidaţilor de prin rnte la
deschiderea şcolilor.
Şcoala Normală a Judeţului Ialomiţa 1840 ianuarie 8

No. 2 Călăraşi
Cinstitei Ocînnuiri a acestui judeţ,
Cu cinste se cunoştinţeaz;1 cii1(stita) Cîrmuire şi prezidenţiei Şcolii

Normale, cum că m:ci toţi candidaţii de învăţi:itori din ace~t judeţ arat:i neîn-
cetat multe împiedicări şi necazuri la întinderea învăţ;tturilor prin sate;
unii cum că nu li s-a dat pînă acuma nici un fel de încăpere pentru şcoal;1
lăsînd la o parte facere<l. şcolilor din nou, ce nu s-a urmat în nici un sat pînă
acuma: alţii cum că văzînd îndăratnicia sătenilor au băgatăra copii la învă
ţătura chiar în casele dimpreună cu familiile lor, lucru cu totul nepotrivit cu
sfinţenia legilor învăţătoreşti, alţii cum că le zic sătenii că dacă ei voiesc să-şi
ia leafa să se facă şcoală chiar în casa lor şi să să mute familiile oriunde vor
şti; unii cum că nu şi-au primit drepturile încă de la Sfîntul Dumitru din anul
1838 şi alţii iarăşi mai multe arată precum cd de la Poiana, Lehliu, Giurcşti,
Cosîmbeşti şi alţii; cum că preoţii şi unii din aleşii satelor au pus la cale pc
toţi ceilalţi consăteni a nu-şi da copii la învăţături străine de auzul lor, mai
adăugind şi alte multe bîrfiri şi tot la cele din vec(h)ime pentru care au
tocmit cite un dascăl plătindu-l cite un sfantih pentru tot copilul pe lun;1 şi
vrînd să izgonească pe candidat, nerespunzîndu-i nici un drept; pentru
care toate acestea să binevoiască a înştiinţa ocirmuirea a pune stavilă straşnică
şi statornică pentru totdeauna ca nu cumva răul şi vătămarea obştii să să
întinză mai mult şi să se afle de către cinstita eforie a şcoalelor cu cea: mai
mare mîhnire.
Profesorul şcoalei, I.G. Gorjanu
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 19/ 1838, voi. li, f. 6.2., orig.
118. 1840 martie 10, Călăraşi. Tabel statistic întocmit de

Ocirmuirea judeţului Ialomiţa, înaintat Departamentul
Vistieriei cuprinzînd numărul animalelor păstorilor transil
văneni de la care s-a perceput acritul şi cornăritul în
anul 1839.
Tabel cu numărul vitelor de la care s~a luat oeritul şi cornăritul în anul 1839.
Plasa No. vitelor Suma banilor Danii trimişi
Borcea 3 550 320 299,12 Ici

Bălţi 3 001 255 266,81 lei
Ialomiţi(i) 6 869 583, 10 636,82 lei
Cîmpului 1 368 118,23 10 I, 16 Ici
Total 17 791 115-i,33 1 603,71 lei ·
158
{_
-t'~ I
,__/· «\. ·f ~
""
~ţ .......__
~"-I
~~ ~
~
' ~ ~
.
..s
~
.,,"'
C.
159
Aâ.ică şaptesprezeci mii şapte sute nouăzeci şi una vite mari pentru care
s-au trimis una mie şase sute trei lei şi şaptezeci şi una de para-ele.
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 38/ 18'10, f. 85, orig.
119. 1841 octombrie 24, Bucureşti. Ordin al Departamentului

din Lăuntru către Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa prin care
comunică desfiintarea postelor Visina, Slobozia, Zlota si
Patru Fraţi şi vî~zarea p~in licitaţie a bunurilor acc,;tor;~.
Departamentul din Lăuntru,
Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa,
Fiindcă poştele şi anume Vişina, Slobozia, Zlota şi Patru Fraţi dintre

acel judeţ se cunosc acum desfiinţate de la 1 noiembrie şi dă nici o trebuinţă
pe viitorime, să scrie ocîrmuirii a vinde prin mezat nameştiile lor şi preţul
ce va ieşi să să încunoştiinţeze mai întîi departamentul ca să dea dezlegare,
îngrijind ocîrmuirea a ieşi un straf plăcut şi folositor către stat spre a nu se
aduce vreo pagubă.
Şeful Departamentului (indescifrabil)

Şeful secţiei (indescifrabile)
Nr. 2254
anul 1841 oct. 24
Secţia a 3-a
Masa 1-a
Rezoluţie)
Să facă publicaţie prin subocîrmuitorii plăşilor ca în soroc de o lun:1 cele
4 poşte să fie vîndute la I noiembrie 15 şi 25 noiembrie ale lunii urrnăt0arc.
Ocîrmuitor.
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Jud. Ialomiţa, dosar ~-!/ 18-13, f. 2'12, orig.
120. 1842 mai 7, Călăraşi. Tabel întocmit de Ocîrmuirea Ju-

deţului Ialomiţa, înaintat Departamentului din Lăuntru
cuprinzînd numărul satelor, şcolilor şi şcolarilor existenţi
în judeţul Ialomiţa.
<Judeţul Ialomţia)
Listă de şcolile comunale înfiinţate prin satele acestui judeţ
160
!\urnirea plaselor No. sate No. şcoli No. şcolari Şcoli nou
înfiinţate
Plasa Borcea 3-4 19 320

Plasa Bălţi 24 17 211
Plasa Ialcmiţi(i) -45 3 -'8
Plasa Cîmpului 26 11 326 5
Total 129 50 915 6
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa dosar 35 18-42 f. 38, copie
121. 1842 octombrie 13 Călăraşi. Adresă şi tabel întocmit de

profesorul şcolii normale înaintat Ocîrmuirii Judeţului
Ialomiţa cuprinzînd numele candidaţilor de învăţători care
au absolvit şcoala normală şi au fost declaraţi învăţători
ai satelor.
primită octombrie 25
Profesorul şcolii normale a judeţului Ialomiţa anul 1842 octombrie 13
No. 63
Călăraşi
C(institci) Cîrmuiri a acestui judeţ,
Din 49 candidaţi de învăţători ce au venit în luna aceasta la Şcoala

Normală spre a-şi urma învăţăturile cerute după adresurile 45 şi 57 către
cinstita Cîrmuire, care anume să alătură pe lingă aceasta în deosebită foaie,
au luat atestat de săvîrşirea învăţăturilor ce li se cereau numindu-se învă
ţători comunali şi sorocindu-se ca pe tot anul să mai vie la şcoala normală 25
de zile adică de la 20 aprilie pînă la 15 mai spre încredinţarea lor şi la alte
învătături mai mari.
'De aceea se supune cinstitei Cîrmuiri ce e rugată a-i face cunoscuţi
la d(omnilor) subocîrmuitori poruncindu-le [ca să străşnuiască pe enoraşii
lor pentru toate cite privesc spre ţinerea şcoalcilor desvoltîndu-şi spre cin-
stirea cc se cuvine unui învăţător comunal, care sînt mijloacele cele mai dintîi
ale înaintării învăţăturilor.
I.G. Gorjanu
(Rezoluţie)
Asemenea aceştia să se facă poruncă la cinstiţii subocîrmuitori
octombrie
ocîrmuitor (indescifrabil}
Numele şi prenumele învăţătorului Satul Plasa
Macsim Minculescu Gîrbovi Cîmpului

Minea popa Drăghiciu Valea Măcrişului Cîmpului
Radu popa Iordache Crunţi Cîmpului
Barbu Ionescu Broştenii Noi
Oprea Popa Toma Fundul Crăsani
161
Costache Mănescu fără sat
Niţă ~ihăilescu Urziceni Cîmpului
Costache popa Constantin Grindu
Nicolae Andronescu Giureşti Ialomiţa
Ioan Popa Ioan Dîlga
Mihai Călinescu Albeşti
Costache Ciocinaru Andrăşeşti
Niţa Streke Slobozia
Cristache popa Oprea Feteşti Borcea
Nicolae Scurtescu Făcăeni
Stan Jitianu Dudeşti
Da·,id Teodorescu Cegani
Toma popa Radu Pietroiu
Iordache popa Iordan Cocargea Borcea
Ştefan popa Dumitru Mănucul Borcea
Ioan \"lădilă J egălia Borcea
Dumitru Rădulescu Iazu Balta
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 35/ 1842, f. 99- 100, orig.
122. 7842 octombrie 23, Călăraşi. Raport al profesorului şco

lii normale din ;călăraşi {)rivind atestarea ca învăţători
comunali a unor candida\i din satele judeţului şi sprijinirea
acestora pentru desfăşurarea activităţii ~colare
Cinstitei Ocîrmuiri a acestui judeţ
Profesorul Şcoalei Normale a judeţului Ialomiţa
1842 octombrie 23
No 63
Călăraşi
Din 49 decandidaţi de învăţători ce au venit în luna aceasta la şcoala

normală spre a-şi urma învăţăturile cerute după adresurile cu no. 57 către cin-
stita ocîrmuire, 22 care anume să alătură pe lîngă această îndeobşte foaie au
luat atestat de săvîrşirea învăţăturilor ce li se cereau numindu-se învăţători
comunali şi sorocindu-se că pă tot anul să mai vie la şcoala normală 25 de zile
adică de la aprilie 20 pînă la maiu în 15 spre deprinderea lor şi la alte învă
ţături mai mari.
De aceea se supun în cinstita cinstitei ocîrmuiri şi e rugată a i se face
cunoscuţi şi domnilor subocîrmuitori poruncindu-le ca să străsnicească pe
162
enoriaşiilor pentru toate cite privesc spre ţinerea şcoalei lor dezvoltîndu-i
şi despre cinstea ce se cuvine unui învăţător comunal, care sînt mijloacele
cele mai dintîiu ale înaintării învăţăturilor.
Ion Gherasim Gcrjanul

(Rezoluţie)
Asemenea să se facă poruncă subocirmuitorilor - octombrie 25.
Arh, Sf, Slobozia, Fond Prt"fc>ctura Jud,,ţului Ialomiţa, dosar 35 18'12, f. 98, orig.
123. 1843 mai 6, Luciu. Plîngere a locuitorilor satului Luciu adre-

sată domnului Ţării Româneşti George Bibescu prin care
reclamă pe arendaşul moşiei Ţăndărei că le percepe obligaţii
mai mari <lecit prevederile regulamentare.
Preaînalte şi mult milostive Doamne
Preaplecată supusă jalbă,
Izvor de lăcrămi din adîncul inimii, jeluim milii şi bunătăţii Înălţimii

voastre, că noi aflîndu-ne locuitori ai satului Luciu sud Ialomiţa pe moşia
Dumnealui marelui vistier Filip Lenş am petrecut pînă în leat 1841 cind de
atunci a luat în arendă această moşie D-lui chir Trandafil Bara şi din cele
cuvenite arenzii dumisale dimpotrivă ne-am văzut cu totul năpăstuiţi nu
după legiuirea Organicescului Regulament, împovărîndu-ne în silnicie la
răspunderea îndestulărilor ca după ce nu ne caută amărîta noastră stare,
apoi nu caută nici un drept al nostru fiindcă islazul păşunii dobitoacelor
ni l-au strîmtorat cu totul şi sîntem siliţi de vreo cinci ani de luăm islaz
de la vecinii moşiei şi plătim cite 40 de galbeni împărăteşti numai ca să nu
ne prăpădim dobitoacele. Şi numitul arendaş nu se uită la ale noastre grele
dări, fiindcă în anul de întîiu după ce am făcut cerere de învoire pentru toate
nevrînd a ne lega după cum se urmează şi la învecinatele moşii i-am sporit
de nevoie mai multe dări dar nu s-au mulţumit, rău nărăvit, fiind şi pornit
cu îndărătnicie nefiind neiubit de locuitori, ne-a învoit cam cu chip poliţie
nesc de mirare cu lucruri făcute nedrepte la auzul înaltei milostiviri a Domniei
voastre dînd după învoire cite lei 125 parale 15 fruntea, mijlocul 100 lei
parale 15 şi coada cite lei 81 parale 25, ierbăritul lei 3 parale 9 şi de la tot
satul să-i dăm 15 care de lemne de 4 boi a-i aduce la Brăila pe orice: vreme fără
nici o plată; apoi nu ne-au luat carele pentru lemne şi ne-au luat bani cite 3
lei de fieşcare familie pentru <linsele. Peste toate acestea ne-au mai pus de
am făcut cite 2 zile de arătură cu plugurile de toate ramiiiile şi inca -:ite
patru zile de fieşcare familie la seceriş şi nici nu ni le-au ous la nici o soco-
teală. Apoi nu s-au mulţumit cu această înv01re pentru cel dintîi anu, iar
în cel de-al doilea am crezut că ne va mai libera de dar, iar venind cu doro-
banţii ne-au aaunat aupă unde ne aflam şi ţinîndu-ne două zile caraulă
163
şi numai din silă ne-am supus la învoire tot întracel chip neavînd alt mijloc;
văzîndu-ne tare strîmtoraţi din parte şi fiindcă, ca să nu se prăpădească buca-
tele risipite pe cîmp, tocmai atunci fiind vremea, dar şi păgubiţi de cele
două zile şi neavînd alt chip am renunţat. Alergăm cu plîngere către mîna
milo,tivirii voast1 e ca să revărsaţi milostivirea a ne lua în băgare de seamă
plîngerea şi a se slobozi luminata poruncă unde se cuvine a ne lua claca şi
toate adeturile după cum se urmează şi la alte moşii ce sînt cu vecinătate,
întorcîndu-să către noi toate nedreptele luări ori să ni se ia în seamă banii
cei luaţi mai mult pe aceşti ani ci ca după Organicescul Regulament adică
fruntea cite 75 lei, 50 lei şi 25 lei.
Şi veţi avea mare pomenire în veci asupra sărăciei noastre şi cum duhul
sfînt va lumina mila înălţimii voastre.
Preaplecaţi supuşi, noi toţi locuitorii satului Luciu din sud Ialomiţa moşia
Vistierulai Filip Lenş
(Rezoluţie)
Noi, George Bibescu Voevod cu mila lui Dumnezeu
domn a toată Ţara Românească, Departamentul din Lăuntru va urma
după poruncile noastre de mai înainte
1843 mai 3
Arh. St. Slobozia., Fon 1 Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 15/ 1843, f. 163- 164, orig.
124. învăţătorilor din satele judeţului

1843 iunie 24. Plîngcrca
Ialomiţa adresată Ocîrmuirii prin care cere să fie eliberaţi
de la şcoala normală din Călăraşi în ve::lerea executării
lucrărilor agricole.
C(institci) Ocîrmuiri a ju(deţului) Ialo::niţi(i)
Plecată jalbă
Subimlliţi<i> candidaţi ai satelor aflîndu-nc· urmaţi c-11 W'nirPa în

şcoala normală tocmai cînd şi noi avem neapărată trebuinţă atît de cositul
finului pentru hrana dobitoacelor cît şi dc secerişul bucatdor pc care locui-
torii le-au şi fiinţat în clăi şi ale noastre stau încă neîncepute şi iată d la a
noastră venire acolo am rămas lipsiţi de cositul finului acum să nu rămînem
şi de secerişul bucatelor la care ne este toată nădejdea noastră. Pentru care cu
lacrimi fierbinţi rugăm pe această ocîrmuire ca să se milostivească asupra
greutăţilor noastre făcîndu-ne punere la calc unde se cuvine ca să ni se dea
de către enorbşii satelor măcar un mic ajutor asupra secerişului ca să le mai
uşurăm din adăugirea lor; totdeodată rugăm pă cinstita ocîrmuire să bine-
voiască a ne slobozi şi din şcoală măcar la 27 ale acestei luni ca să ne putem
şi noi îndeletnici în acele zile la trebuinţele noastre mai cu înlesniciune căci
164
într-acel chip vom rămînc muritori de foame dacă la această vreme nu vom
fi slobozi în munca noastră.
Ai ocîrmuirii plecaţi,
Niţa sin Mitu sat Slobozia

urmează alte 35 de semnături.
(Rezoluţie)
Să se facă cerere a li se da ajutor pentru strîngerea bucatelor şi să se facă

poruncă la subocîrmuitori ca avînd în vedere poruncile mai sus-arătate să
facă înţelegere cu sătenii ce-i îndatora ca să dea ajutor învi'!.ţătorilor pentru
stringerea bucatelor
Ocîrmuitor (indescifrabil)
A rh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 22/ 184'1, f. 70 copie.
125. 1843 august 25, Călăraşi. Tabel statistic întocmit de Ocîr-

muire:1. judeţului Ialomiţa, înaintat Departamentului Vorni-
ciei din Lăuntru cuprinzînd numărul populaţiei şi animalelor
aflate în judeţul Ialomiţa
Catastih
cuprinzînd numărul familiilor, vitelor mari ş1 m1c1 aflate în acest judeţ în
anul 1843
Plasa Balta 24 de sate cu 27 preoţi în slujbă, 2 preoţi fără slujbă, 21

de diaconi, I paracliser, total 51 familii parte preoţească, 2 familii boieri caf-
tanlîi, 9 feciori de boieri, 8 bcicri de neam, 3 postelnici, 28 iertaţi <le st[,pînire,
47 de văduve, 48 veniţi din alte părţi, 77 familii patentari, 1121 familii cu
răspundere ck capitaţiL', 24 dt: poichetari, 16 familii sudiţi, 9 fii de neam
şi potclnici, 16 familii cu dcscbit caracter, 1713 cai, 3705 oi, 2967 Yaci, 17
bivoli, 6 catîri - 8418 toată suma, 13366 de oi, 200 de capre, 802 rîmători,
to!al 14368.
Plasa Cimpului 28 de sate cu 43 preoţi, I diacon, 7 familii boieri caf-
tanlîi, 2 familii feciori de boieri, 40 familii postelnici, 5 familii mazili, 117
văduve, 20 familii mazili, 2496 familii cu răspunderi de capitaţie, 89 familii
dorobănţeşti, 13 familii sudiţi, 7 fii de scutiţi, 2781 de cai, 6880 boi, 6563
vaci, 41 bivoli, 22680 oi, 526 capre, 1709 rimători.
Plasa Ialomiţii, 15 sate, 59 preoţi în slujbă, 1 fără slujbă, 4 diaconi.
Total familii preoţeşti 64, 12 familii boieri caftanlii, 12 familii de boieri, 12
familii boieri de neam, 102 familii postelnici, 15 familii iertaţi de stăpînire,
135 familii de văduve, 2142 familii cu răspunderi de capitaţie, 4 familii de
mazili, 1360 familii dorobănţeşti, 40 familii de sudiţi, 3851 de cai, 7885 de
boi, 5 331 de vaci, 129 de bivoli, 24636 de oi, 264 de capre, 3804 rîmători.
Plasa Borcea 35 de sate, 44 preoţi în slujbă, 2 preoţi fără slujbă,
39 familii ale acestora, I familii boieri caftanlii, 9 familii feciori de boieri,
165
:~ familii boieri de neam, 3 familii postelnici, 1 familie ertaţi de stăpinirc,
103 familii iertaţi de sate, 237 familii văduve, 12 familii mazili, 106 familii
patentari, 2267 familii cu răspunderi de capitaţie, 95 familii spusnici, 24
familii de dorobanţi, 17 pichetari şi 1975 familii însărcinate cu paza cordonu-
lui de graniţă, 19 familii sudiţi, 11 familii făr{1 nici o stare, 2240 de cai,
4838 de boi, 6025 vaci, 721 de bivoli, 18440 de oi, 241 de capre, 3088 rîmă
tori.
Tirgul Călăraşi 2 familii preoţi în slujbă, I familie preoţi fără slujbă,
total 3 familii de preoţi, 9 familii de boieri caftanlii, 5 feciori de boieri, I
familie de postelnici, 2 familii iertaţi de stăpînire, 15 familii iertaţi de sate,
22 văduve, 2 familii de mazili, 74 familii de patentari, 8 familii dorobănţeşti,
23 familii suditi, 121 de cai, 266 de boi, 324 de vaci, 65 de bivoli, 335 de oi,
8 rîmători. '
Arh. St. Slobozi), Fond Prefectura jud. Ialomiţa, dosar 54/ 18'13, f. I, 5, 7, 20, orig.
126. 1844 octombrie 28, Călăraşi. Raport al ocîrmuitorului ju-

ţului Ialomiţa prezentat domnului Ţării Româneşti George
Bibescu privind statistica judeţului; populaţie, animale, nu-
mărul şcoalelor şi pichetele existente.
Judeţul Ialomiţa
Starea judeţului
Băgare de seamă în tot judeţul
Satele din tot judeţul 129

Tîrgurile idem 2
Boieri caftanlîi 31
Boieri de neam 229
Postelnici 43
Cu deosebit caracter 29
Supuşii ţărilor străine 210
Preoţi şi diaconi 181
Tirrnvnici şi paracliseri 131
Luaţi de stăpînire 10
Iertaţi de sate 700
Băjenari cu soroc•.11 neîmplinit 52
Mazili 347
Patentari 465
Dajnici de vătăşie 168
Birnici 7591
Toată suma familiilor 9227
Bani aflaţi în cutiile satelor 71427
166
Bani strînşi din venituri pe al doilea trimestru 46191 lei
Bani ce urmează a fi strînşi 86175 lei
Toată suma 132366 lei venituri
Dorobanţi în slujba judeţului 195
Carantine 2
Picheturi 52 din care 40 străjuite de militari şi 12 de sate.
Ostroavele statului 10
Poşte 2 pe drumul Urzice-
nilor
6 pe drumul Călăra
şilor
Şcoale săvîrşite în tot judeţul 58
Suma produs::Jor de la magaziile de rezervă 590J kile
Yite mari 56593
Oi, capre şi alte mici 88333
toată suma 144926 animale.
A rh. St. SlcLozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 9.5/1811, f. 18- 19 orig.
127. 1846 februarie 7, Călăraşi. Adresa profesorului şcolii normale

din Călăraşi către Ocîrmuirea judeţului Ialomiţa prin care
comunică numirea ca învăţători în unele sate a altor dascăli
în locul celor îndepărtaţi sau plecaţi (printre care figurează
şi cel din satul Slobozia).
Cinstitei Cîrmuiri a judeţului Ialomiţa
Cinstita Eforie a Şcoalelor dind dezlegare prin porunca subt no. 66 a

se orîndui candidaţi pe la unele sate din acest judeţ în locul celor vechi
următori şi anume:
Plasa Borci(i)
1. Vasile Marinescu la Gîldău
2. Ion Toma la Făurei
3. Tănase Neacşu la Bogata
Plasa Bălţi
4. Nae Popa Iordan la Dudeşti
Plasa Ialomiţi(i)
5. Bucur Neculae la Slobozia
6. Ion Neagu la Bucu şi Sărăţeni
7. Ion Udrescu la Cosîmbeşti
8. Iosif Toma la Pribegi
9. Filip Lică la Crunţi
Eu nu lipsesc cu tot respectul a recomanda cinstitei ocîrmuiri ca cei
\'Cehi fiind depărtaţi din slujbă de la întîiu ianuarie trecut, numiţii într-
167
aceasta intră acum în loc şi în lucru, avînd a-şi primi leafa de la întîi ale
viitorului aprilie
Profesorul Grigore Constantinescu

No. 1
Anul 1846
Luna februarie 7
Călăraşi
(Rezoiuţie)
Asemenea aceştia şi potrivit cu darea simbriei să facă cunoscut cinsti-

ţilorsubocîrmuitori numele acestor noi candidaţi ca fără zăbavă să se pună
în lucrare intrarea lor în slujbă şi să strîngă copii la şcoală spre învăţătură.
februarie 7
(Ocîrmuitor) Iancu Grădişteanu
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 16/ 1846, f. 10, orig.
128. 1846 mai 20, Slobozia. Extras din tabelul întocmit de Subo-
cîrmuirea plasei Ialomiţa înaintat Ocîrmuirii judeţului Ialo-
miţa cuprinzînd numărul animalelor deţinute de locuitorii
satelor Slobozia şi Bora utilizate pentru nevoile proprii
pentru consumaţie şi export.
Plasa Ialorniţi(i)
Listă de consumaţia vitelor boi şi vaci în trimestrul întîiu adică pe martie,

leat 1846
Nr. Numirea satelor Toată suma "Jitelor Pentru hrană cu lapte
1. Bora boi vaci boi vaci

86 66 84 66
2. Slobozia 511 370 500 310
Pentru consumaţie Prisosul
boi vaci boi vaci

I. Bora 2
2. Slobozia li JO
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 97/ 1816, f. J, verso, orig.
168
129. 1847 iunie 3, Slobozia. Extras din tabelul întocmit de Sub-
ocîrmuirea plasei Ialomiţa înaintat Ocîrmuirii Judeţului Ia-
lomiţa cuprinzînd numărul familiilor din satele Slobozia şi
Bora, a spornicilor, boierilor de neam, dorobanţilor, surugiilor,
străinilor, mazililor
Plasa Ialomiţi(i) judeţului Ialomiţii

Listă obştească de toţi enoriaşii ce se află în fieşcare sat, birnici, boeri,
surugii şi dorobanţi în leatul 1847
Satul Slobozia
129 de familii total
25 familii spornici
5 familii boeri de neam
2 familii dorobanti
85 familii cu răsp~nderea robiei
Satul Bora
25 familii în total
8 familii de spornici
3 familii boernasi
2 familii patent~ri
10 familii surugii
1 familie dorobanţi
1 familie sudiţi
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 4.2/ 184.7, f. 4.8, orig.
130. 1847 august 5, Slobozia, Extras din tabelele întocmite de

subocîrmuirea plasei Ialomiţa, înaintate Ocîrmuirii Jude-
ţului Ialomiţa, cuprinzînd suprafeţele cultivate cu cereale
şi recoltele obţinute în anul 1847.
Plasa Ialomiţa judeţul Ialomiţa
Plecată arătare de arăturile de primăvară şi recoltele obţinute în anul 1847

Suprafaţa cultivată Cantitatea recoltată
Satul Slobozia
189 pogoane griu 264 kile - 105600 baniţe
139 pogoane porumb 122 kile - 488000 baniţe
269 pogoane orz_ şi ovăz 70 kile - 38000 baniţe
249 pogoane mei 287 kile - 114800 baniţe
266 pogoane fasole 340 kile - 136000 baniţe
Satul Bora
46 pogoane griu 25 kile - 10000 baniţe
29 pogoane porumb 50 kile - 200000 baniţe
169
42 pogoane orz şi ovăz 37 kile 14800 baniţe
49 pogoane mei 47 kile - 76000 baniţe
16 pogoane fasole 36 kile - 14800 baniţe
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa dosar 99/ 18i7, f. i6, orig.
131. 1847 august 8, Călăraşi. Raport al doctorului judeţului Ia-

miţa adresată Ocîrmuirii Judeţului prin care cere populari-
zarea apelor minerale din lacurile Amara şi Fundata pentru
efectele terapeutice.
Dohtorul judeţului Ialomiţa

Anul 1847 luna august 9
No 99
Cinsti(tei) Cîrmuiri a acestui judeţ
Ialomiţa
ln asemănarea adresului cu nr. 78 ce în trecutele zile am îndreptat

cinst(itei) cîrmuiri atingător de bălţile cu putere de apă minerală din plasa
lalomiţii, cuprinsul acestui judeţ pe care în urma săvîrşitei cercetări de însămi
am luat îndeajuns încredinţătoare lămuriri că din aceste două bălţi, una,
numită Fundata între Andrăşeşti şi Perieţi şi cealaltă numită Amara cu
apropiere de Slobozia sînt în putere a dobîndi pătimaşi de boli precum sînt
carpetice şi toracice chiar şi reumatismale. Aşadar aceste boli ·cuprinzînd
întrînsele un negreşit benefic pentru seama obştii cu grăbire am cinstea a
da în cunoştinţa cinstitei cîrmuiri spre a înainta şi la mai înalt auz această
interesantă împrejurare asemănat încunoştiinţării ce şi eu, în zilele trecute,
am făcut cinstitul Comitet al Carantinelor.
Dohtor Desbom Ştefanovici
(Rezoluţie)
Descoperirea acestor ape minerale din cuprinsul acestui judeţ se va
pune în cunoştiinţa departamentului
august 11
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 102/ 1817, f. J,orig.
132. 1847 noiembrie 70. Plîngerea moşnenilor din satul Arţari

adresată Departamentului din Lăuntru prin care reclamă
pe Evanghelie Zappa care le-a stricat hotarele vechi de
280 de ani cerind restituirea terenurilor luate abuziv.
Cinstitului Departament din Lăuntru,
Pleca tă Jalbă
Plecaţi arătăm acest(ui) cin(stit) Departament că noi subtiscăliţii moş

neni din satul Arţari judeţul Ialomiţa că avem moşia ce se numeşte Brezisul
170
pogori tă de la părinţii moşneni, străn10şii noştri care au stă pi nit-o liniştiţi.
Ap,,i astă vară ne-am pomenit cu D-lui pitarul Vangelie Zappa cu hotarnicul
domnul Ioan Prcdclici care, prin urmare, vedem că ne ia o parte din moşie
mai vîrtos la un cap peste 70 sau optzeci stînjeni iar la celălalt cap ne-au
luat-o toată de la o trăsură şi pînă la cealaltă parte toată şi stricînd şi patru
hotare de moşic, după cum se va vedea şi deosebitele reclamaţii cu care s-au
arătat vecinii răzeşi care hotarnic au făcut numai nişte semne de hotărnicie
iar D-lui au trimis ţigani şi-au ridicat movilele punînd nişte semne fără să
fie cu mulţumirea cuiva; la care călcare de moşie au fost şi dl subocîrmuitor
-la faţa locului pentru a urma porunca cinstitei ocîrmuiri care ne-a statornicit
tot vechea stăpînire, iar acum o săptămînă, în lipsa noastră, au fost logofătul
de la subtocîrmuire şi ne-au spart porumbarele şi au luat porumbul una sută
cincizeci baniţe că au vrut să fie subt cuvînt de dijmă; pă ce temeiu nu
ştim mai vîrtos că noi avem şi o hotărnicie veche de ani 280 şi movila
veche iar pînă la D-lui pitar Evanghelie nu s-au pomenit să stăpînească
nici un răzeş şi nici moşie nu s-a vîndut după cum mărturisesc sătenii de la
faţa locului. Plecaţi ne rugăm pe de o parte să ni se întoarcă acel pămînt,
iar pe de altă parte să ni se statornicească partea de moşie şi de va avea
ceva împotrivă-ne să ne judecăm la cinstita judecătorie locală.
Prea plecate slugi Nicolae Costache, Ioniţă sin Tudor împreună cu
toţi ceilalţi moşneni.
(Rezoluţie)
Cîrmuirii judeţului Ialomiţa
Veţi face o hotărnicie desăvîrşită şi veţi lua osebitele măsuri pentru a da
inapoi moşnenilor pămîntul lor.
Şeful Departamentului, (indescifrabil)
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 10/ 1847, f. 6.5- 66, copie
133. 1848 februarie 23, Bucureşti. Ordin al Departamentului Vis-

tieriei prin care cere Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa să asigure
reîntoarcerea ţiganilor fugiţi de pe moşia Slobozia
No. 913
Primită 25 februarie
Departamentul Vistieriei,
Cinstitei Cîrmuiri a judeţului Ialomiţa,
Luîndu-se în băgare de seamă lista alcătuită pe lingă raportul Ocîrmuirii

subt nr. 283 atingătoare de numele a 82 de dajnici dezrobiţi după pro-
prietatea Slobozia şi acum împrăştiaţi pe la felurite locuri atît în cuprinsul
acelui judeţ cit şi în alte judeţe se face prin aceasta următoarea desluşire;
cei înscrişi de la numărul 1 pînă la nr. 40 şi de la 42 pînă la 73 precum
şi cei de la 77, 81 şi 82 de vreme ce ei din vechime au fost statorniciţi
171
pe proprietatea Slobozia, va trimite îndată gonaci după dînşii a-i aduce şi
a-i statornici la urma lor.
Iar pentru cei din judeţele Slam Rîmnic, Brăila şi Ilfovul, vistieria
au dat cuvincioasele porunci către cîrmuiri, ca îndată ce se vor arăta gonaci
de la acel judeţ să îngrijească a-i da fără cît de puţină împotrivire. De
aceea dar, se face cunoscut cu unire ca să se reguleze în aceasta atunci cînd
va socoti că timpul este lesnicios pentru reîntoarcerea lor prin gonaci într-
adins de la vătăşie unde figurează astăzi înscrişi întru aceasta, ca să se pă
zească cu întregime înalta rezoluţie a Mării sale lui vodă, care s-au făcut
cunoscut ocîrmuirii prin porunca cu care s-au scos condicele de desrobiţi.
Şeful Departamentului, (indescifrabil)
Anul 1848, luna februarie 23
Secţia I
·No. 685
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 91/ 18-47, f. -47- -47 v., orig.
134. 1848 iunie 22, Călăraşi. Proclamaţia noului administrator

al judeţului Ialomiţa adresată locuitorilor judeţului prin
care îi îndeamnă la realizarea ideilor revoluţiei
Deptate şi Frăţie
Domnilor cetăţeni de toate rangurile locuitori ai judeţului

Ialomiţa
ln urma punerilor la cale ale Guvernului Provizoriu, domnul ministru

al Treburilor din Lăuntru preţuind trebuinţele şi dorinţele dumneavoastră
prin decretul no. 3343 din 21 iunie curgător m-a orînduit administrator al
judeţului Ialomiţa în locul celui pînă acilea D-lui Manolache Grădişteanu.
Sînt sigur fraţilor despre dragostea dumneavoastră către mine încă
de cînd mă aflam judecător la tribunalul acestui judeţ şi mă cunosc norocit
ca în urma proclamaţiei sfintei noastre constituţii mă văd întîiul chemat
spre împlinirea dorinţelor de care sînteţi insuflaţi
Să ne îmbrăţişăm dară unul cu altul cu dragostea aceia de frate, dregă
torul cu locuitorul şi împreună cu toţi să îmbrăţişăm buna înţelegere spre
straja liniştii obşteşti, dind ale cezarului, cezarului şi ale lui Dumnezeu lui
Dumne;11c>i1, rPspectînd legile în fiinţă pînă cînd aşteptata peste puţin Adunarea
Generală va hotărî şi legiui cele proclamate in ziua divină Llin I I ah: ..icc:-,lci
Juni învrednicit de numele romfm.
Aceasta fraţilor locuitori ai judeţului Ialomiţii, acestea le vocşte bunul
Dumnezeu părintele nostru al tuturor. Acestea le doreşte spre dulcea noastră
frăţie, Guvernul ei Provizoriu şi numele nostru al tuturor şi tot acestea vi
le vesteşte administratorul şi fratele dumneaYoastră.
Salutare şi frăţie, Dimitrie Ciocîrdie
Anul 1848 iunie 22
Arh. St. Bucureşti, Fond Comisia celor amestecaţi în faptele re·,oluţionarc de la 18-48, dosar
24/ 18-48, f. 21, orig.
172
135. 1848 iulie 10, Călăraşi. Circulara Ocîrmuirii Judeţului Ia-
lomiţa prin care cere subocîrmuitorilor de plase şi poliţiei
oraşului Călăraşi să strîngă şi să trimită la Ocîrmuire publi-
caţiile şi broşurile guvernului provizoriu şi să îndrume pe
locuitori să respecte prevederile regulamentului
~o. 3705 - Borcea

~o. 3706 - Balta
No. 3707 - Cîmpului
No. 3708 - Ialomiţa
No. 3709 - Poliţia
La plăşi şi poliţie
Asemenea poruncii cinstitului departament din Lăuntru nr. 3683 ur-

mată după aceea a Căimăcănii Principatului cu nr. 1 care face cunoscut
acestei cîrmuiri că toate actele şi dispoziţiile publicate în ţară şi cerute a
se îndeplini în urmarea întîmplărilor de la 11 iunie trecut şi a broşurilor
primite de săvîrşitorii lor se desfiinţează cu desăvîrşire privindu-să ca ne-
pravilnice ca şi cînd nu s-ar fi urmat. Cinstita subtocîrmuire dar va pune
îndată în lucru ca să se aducă du prin sate toate de obşte exemplări înti-
părite şi alte porunci de asemenea fie împărţite satelor şi să le trimită la
ocîrmuire spre a se depune la cancelarie. Să se aducă în a lor în fiinţa
toate dispoziţiile guvernului legiuit ca mai înainte de 11 iunie Regulamentul
Organic şi să se silească cinstita subocîrmuire a desrădăcina de la locuitori
rătăcirea în care s-a pus spre nărăvire de la 11 iunie pînă acum şi să-i
cheme la cunoştinţa pravilelor ţării şi la a lor întocmai păzire, la cinstind
duhurile ca, fiecare, să se apuce în pace de îndeletnicirile lor şi mai cu de-
osebire de lucrarea cîmpului şi de pravilnicele trebuinţe ale proprietăţii şi
ale arendaşilor spre a nu să pricinui recoltei vreo vătămare.
îndeplinirea acesteia se cere prin grabnica stăruinţă a acestei cinstite
cîrmuiri.
Ocîrmuitor, (ss. indescifrabil)
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosa· 57/ 1848, f. 2 copie,
136. 1848 iulie 72, Bucure şti Circulara Ministerului din Lăuntru
prin care comunică Ocirmuirii Judeţului Ialomiţa numirea
comisarilor de propagandă ce vor activa în acest judeţ
Dreptate, Frăţie!
Domnule administrator al judeţului Ialomiţa
Comisari la acel judeţ s-au orînduit din partea Guvernului Provizoriu

dumnealor
Ştefan Ialomiţeanu
Ioan Catina
173
7. 18-18. Lista comisarilor de propagandă din judeţele Ţării Româneşti.
174
- Simion Mihăilescu
- Mihai Bratu
lnfăţişîndu-să numiţii la dumneata cu acturile numirilor vei da fieş
căruia cite o copie adeverinţă după alăturata instrucţie ca să se pornească
îndată în judeţ şi să se apuce de însărcinarea ce se încredinţează.
Salutare şi frăţie, Ministru din Lăuntru N. Golescu
No. 4054
Anul 1848, luna iulie.12
secţia I masa I-a Capul secţiei, (indescifrabil)
Arh. St. Bucureşti, Fond Comisia celor amestecaţi în faptele revoluţionare, de la 1848
-dosar 27/1848, f. 83, orig.
137. 1848 iulie 15, Călăraşi. Adresa administratorului judeţului

Ialomiţa către Simion Mihăilescu prin care este înconştiin
ţat de numirea în calitate de comisar cu propaganda la plasa
Borcea.
~o 3922 iulie 15
Domnule Simeon Mihăilescu
D:Jmnul ministru al treburilor din Lăuntru prin ordinul său cu nr.

4054 îmi face cunoscut că D-tale eşti rînduit din partea Guvernului Provi-
zoriu, comisar la acest judeţ, împărtăşindu-te !totodată şi instrucţia după
care aveţi a urma însărcinarea ce vă este pusă.
Subiscălitul spre îndeplinirea acestui ordin alăturîndu-vă aici în copie
adeverinţa după leguita instrucţie te pofteşte ca să te porneşti îndată la
plasa Borcii în care să pui în lucru însărcinările ce vi s-au încredinţat căci
în celelalte plăşi s-au rînduit alţii şi după rezultatele ce să cer de la stăruinţa
dumitale îmi veţi încunoştiinţa.
p. Administrator (Indescifrabil)
Arh. St. Bucureşti, Fond Comisia celor amestecaţi în faptele revoluţionare de la 1848, dosar
27 / 1848, f. 8-1, copie
138. 1848 iulie 23, Călăraşi. Adresa comisarului de propagandă

a judeţului Ialomiţa către administratorul judeţului Ialo-
miţa prin care cere ca guardia naţională a judeţului să nu
mai fie însărcinată cu misiuni poliţieneşti
Dreptate, Frăţie!
D:)mnului Administrator al judeţului Ialomiţa,
La alăturatul aci în original raport al d-lui căpitan al Guardiei Naţionale

-din acest oraş Călăraşi cu nr. 3 subsemnatul am şi răspuns dindu-i cerut a
175
desluşire asupra atribuţiilor misiei sale cu care se va confirma pe viitor. Ră
mîne acum dl administrator ca şi din partea d-voastră să faceţi desluşirea
d-lui poliţai că Guardia Naţională nu este cu atribuţie poliţienească asupra
arestanţilor nici cu răspunderea de a avea sarcinile ei.
Vă rog daţi aceasta în conştiinţa d-lui poliţai ca să nu mai confunde
şi pe viitor.
Salutare, Frăţie !
Comisar al judeţului Ialomiţa C. Mihăilescu
1848 iulie 23
No 3
Arh. St. Bucureşti, Fond Comisia celor amestecaţi în faptele revoluţionare de la 18'18, dosar
27 J1818, t. 121, orig.
139 1848 iulie 25, Călăraşi. Raport al administratorului jude-

ţului Ialomiţa adresat Ministerului din Lăuntru prin care
comunică alegerea reprezentanţilor judeţului pentru Comisia
Proprietăţii
Dreptate, Frăţie!
Domnul Ministru din Lăuntru,
nr. 4093 iulie 25
Alegerea de doi deputaţi din acest judeţ de care se atinge decretul

Guvernului Provizoriu cu nr. 256 şi ordinul d-voastră cu nr. 4192 s-a săvîrşit
însă astăzi la 25 ale următoarei luni, s-a şi ales după numărătoarea glasurilor
din partea proprietarilor dl Răducanu Ceauşescu şi din a semenilor clăcaşi
dl Vasile sin Radu din satul Valea Măcrişului cărora li s-au şi încredinţat
documente din partea comisarilor ce au avut aceste alegeri.
Pentru care după doritorii nu lipsesc cu aceste a face cunoscut.
Arh. St. Bucureşti, Fond Comisia celor amestecaţi în faptele revoluţionare, de la 18'18 dosar
27 / 1818, f. 131, orig.
140 1848 iulie 25, Călăraşi. Jurnal al Comisiei însărcinată cu

alegerea reprezentantului marilor proprietari în Comisia Pro-
prietăţii şi rezultatul voturilor obţinute.
Jurnal
Astăzi la 25 iulie anul 1848, adunîndu-să în pretoriul administraţii

judeţului Ialomiţa toţi proprietarii de moşii pentru alegerea deputatului
din partea Dlor în temeiul decretului Guvernului Provizoriu nr. 256 şi
ordinul d-lui Ministru din Lăuntru nr. 4192 din care întocmindu-să comisia
176
de dl Răducanu Ceauşescu şi Ion Pericţeanu sub presidenţia d-lui adminis-
trator s-a şi făcut votarea prin înscrise bilete şi s-au ales după majoritatea
glasurilor dl Răducanu Ceauşescu.
Căruia i s-a şi dat atestat la mină potrivit expusului ordin.
Prezidentul Comisiei dl Ciocîrdia Matrila
Secretarul Comisiei Răducanu Ceauşescu
Ioan Perictcanu
Anul 1858 · (alte semnături)
iulie 25
Arh. St. Bucureşti, Fond Comisia celor amestecaţi în faptele re·,roluţionare de la 18-48 do~ar
27/ 18-48, f. 135, orig.
141 1848 iulie 25, Călăraşi. Jurnal al comisiei însărcinată cu

alegerea reprezentantului ţăranilor ialomiţeni în Comisia Pro-
prietăţii şi voturile obţinute de cei desemnaţi.
Jurnal,
Astăzi la 25 iulie anul 1848 adunîndu-se în pretoriul administraţiei

judeţului Ialomiţa toţi reprezentanţii de alegători din partea satelor pentru
alegerea deputatului dintre clăcaşi în temeiul Decretului Guvernului Provizoriu
nr. 256 şi al ordinului d-lui ministru din lăuntru nr. 4192 dintre care alcă
tuindu-să comisie de preotul Petre, candidatul Anastase Ioan din Călăraşi,
Ioan Buricea din satul Frăţileşti şi Minea brat Toader din satul Frumuşica
subt preşedenţia d-lui administrator.
S-a şi făcut votarea prin trecere de la dreapta la stînga şi s-au ales cu
cele mai multe voturi în nr. 76 (şaptezeci şi şase) Vasile sin Radu din satul
Valea Măcrişului căruia i s-a dat şi de către subiscălitu atestat la mină potrivit
expresului ordin.
Preşedintele Comisiei dl Ciocîrdia Matila
Membrii Comisiei preot Petre

Anastasie Ioan
Ioan Buricea
Minea brat Toader
Anul 1848, iulie 25
Arb. St. Bucureşti, Fond Comisia celor amestecaţi în faptele revoluţionare de la 18-48, dosar
27 / 19-48, f. 138, orig.
177
142 1848 iulie 29 Slobozia. Raport al comisarului cu propaganda
în judeţul Ialomiţa Ştefan Ialomiţeanu prin care comunică
administratorului judeţului Ialomiţa activitatea depusă la
plasa Ialomiţa
.No 3334 primită iulie 29
Dreptate, Frăţie!
Domnule Administrator al judeţului Ialomiţa,
După primirea ordinului dumneavoastră cu nr. 236 pe lîngă care ni

s-au alăturat instrucţiile onorabilului guvern luînd întru toată înţelegerea
toate lucrările cîte aici se desluşesc, am venit la plasa Ialomiţii unde m-aţi
orînduit şi după înţelegerea ce am luat cu dl subadministratorul acestei plăşi
m-am preumblat prin toate satele unde am găsit comunicate către toţi de-
obşte toate proclamaţiile onorabilului guvern ordinele dvs. de către subad-
ministratorii ce din vreme în vreme 1-i s-a trimis spre cunoştinţa tuturor de
fericirea ce li s-a început aflindu-se toţi într-o obştească liniştă întrecere cu
care numai puţin se poate lăuda fapta şi purtarea pomenitului subtadminis-
trator al Nicolae Buîgărescu apoi i-am dat şi din parte-mi trebuincioasei e
sfaturi şi deosebirea acestor 21 de articole.
Am vrut d-le administrator ca să încep şi săvîrşirea jură mîntului dar
pentru că după grabnicele ordine ce aţi trimis dumneavoastră sînt anume
toţi locuitorii în lucrarea alegerii deputaţilor ce sînt a se trimite neapărat
asupra căreia stăruim spre săvîrşire după toată cuvinţa şi o parte din trimişi
fiind în muncă. Am socotit că după ce vom săvîrşi aceasta să începem şi
jurămîntul la care trebuie neapărat adunaţi toţi locuitorii precum se văd
astăzi toţi înflăcăraţi de bucurie şi asemănaţi în armonie la viaţa onorabilului
guvern în al căror cuprins se vede, d-le administrator, că nădăjduiesc cu
voinţa celui ce toate tuturor să se desăvîrşească că toate după cuvinţă.Această
cunoaştere a le încunoştiinţa domnule ad-tor.

Salutare şi frăţie,
Comisarul plăşii Ialomiţii Ştefan Ialomiţeanu
1848 iulie 24
(Rezoluţie)
La dela
Arh. St. Bucureşti, Fond Comi~ia celor amestecaţi în faptele re·,oluţionare din 1818, dosar
27 / 1818, f. 119, orig.
178
143 7848 iulie 30 Bucureşti. Circulara Departamentului din Lă
untru către Administraţia Judeţului Ialomiţa prin care cere
supravegherea la punctele de graniţă pentru împiedicarea
reîntoarcerii în ţară a coloneilor Odobescu şi Solomon.
Dreptate Frăţie,
Domnului Administrator al Districtului lalomiţii
După decretul onorabilei locotenenţe domneşti cu nr. 392 care pentru

buna orînduială a ţării opreşte de a mai intra în ţară pe foştii colonei Odo-
bescu şi Solomon cerînd grabnic întru aceasta punere la calea subiscălitului
şi a d-lui ministru de război.
Să scrie dumitale a lua îndată trebuincioasele măsuri prin îndatorirea
ce vei pune asupra celor cu cădere ca oricînd se vor arăta numiţii la vreuna
din schelele acestui judeţ cu cerere de intrare în principat să nu li se în-
găduiască intrarea sub nici un cuvînt.
Salutare şi frăţie!
Directorul Ministerului din Lăuntru
<indescifrabil)
No 4876
1848 iulie 30
(Rezoluţie)
Se vor da ordine subadministratorilor de plăşi şi către carantinele din
din acest judeţ
august 2.
Administrator
Arh. St. Bucureşti, Fond Comisia celor amestecaţi în faptele revoluţionare, de la 1848 dosar
25/ 1848, f. 155, orig.
144 1848 august 3, Slobozia. Raport al subadministratorului pla-

sei Ialomiţa către Administraţia judeţului Ialomiţa prin
care comunică luarea în primire a postului şi stăruinţa sa
pentru difuzarea ideilor revoluţiei.
Dreptate şi Frăţie,
Domnule Administrator al districtului Ialomiţa,
Potrivit însărcinării ce se pune asupra-mi prin ordinul respectabilului,

domn administrator nr. 4188 de sub-administratorul plăşii Ialomiţa pe data
cînd la cunoscutul taht al acestei plăşi am luat, fără cea mai puţină întîrziere,
sub administraţia mea datoriile atingătoare de postul ce mi s-a încredinţat.
Despre care recomandez cu răspuns cu regula cancelariei am găsit-o în bună.
rînduială asemenea şi contabilitatea regulată cu intrările şi ieşirile.
Iar despre disciplina înţelegerii pravilnicei constituită să văd cu totul
nepătimaşii poporani şi aceasta nu pentru nestăruinţa şi propagarea dl. fost
sub-administrator ci numai prin toate satele se găsesc duhuri de egoism al
încetatului de curînd veac.
Făgăduiesc însă că voi stărui ca după <linsul şi fără cea mai mică
pregetare a-i face, precum se va putea, să înţeleagă fericirea care se aşează
în timpul de acum.
Pentru chezăşie fiindcă pînă acum nu am avut vreme a mă regularisi
<lin între va fi în stare cînd se va îndeplini şi aceasta după forma cerută.
Salutare şi frăţie
Subadministrator al plăşii Ialomiţa
Matei Murgeanu
(Rezoluţie)
La 1848 august 3
No. 2280
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 58/ 1848, f. 13, orig.
145 1848 august 5, Călăraşi. Adresa de înaintare către Minis-

terul din Lăuntru a lui Scarlat Gimbăşanu care s-a ridicat
contra ideilor revoluţionare şi care a fost arestat de comi-
sarul de propagandă Ion Catina
La d(omnul) ministru cel din Lăuntru
No. 4319 august 5
Cu adresa dl. Ioan Catina rînduitul comisar la plasa Bălţi primindu-să
aici Scarlat Gimbăşanu din satul Maltezi cel ce s-a dovedit cu rele purtări
şi abateri chiar împotriva noii constituţii.
Subiscălitul potrivit cu cererea numitului comisar îl înfăţişează dvs.
deoadată cu alăturatul convert pentru a face cele de cuvinţă.
Administrator, (indescifrabil)
Arh. St. Bucureşti, Fond Comisia celor amestecaţi în faptele rc·,oluţionare de la 1848, dosar
27 / 18-18, f. 158, orig.
146 1848 august 14, Bucttreşti. Circulara Ministerului din Lăun

tru către Administraţia judeţului Ialomiţa prin care anunţă
transferarea lui Ioan Catina la plasa Ialomiţa şi numirea
lui George Seracin la plasa Balta.
Dreptate, Frăţie,
Domnule administrator al Districtului Ialomiţa, comisar extraordinar

la plasa Ialomiţii a acelui district să se mute îndată dl Ioan Catina ce se
află acum la plasa Bălţi iar la aceasta din urmă plasă e numit dl George
180
Seracin care înfăţişîndu-se la d-ta vei da instrucţiile trebuincioase ca să intre
îndată în funcţia sa.
Iar pentru dl Ştefan Ialomiţeanu acum în fiinţă la plasa Ialomiţii.
numitul rămîne slobod din însărcinarea aceasta.
Salutare şi frăţie
p. Ministru din Lăuntru (Indescifrabil)

Capul secţiei (indescifrabil)
No 5433
1848 august 14
(Rezoluţie)
Pe lingă adresa formală se va împărtăşi d-lui comisar instrucţia
ce s-a primit cu ordinul 4054 şi se va invita a merge să intre în funcţia ce
i s-a încredinţat. Totodată se va face cunoscut d-lui Catina ca să treacă la
plasa Ialomiţii iar dl Ialomiţeanu se va arăta că este slobod din această
însărcinare.
Administrator Judeţ, august 17

Arh. St. Bucureşti, Fond Comisia celor amestecaţi în faptele re·rnluţionare de la 1848, dosar
27 / 18-48, f. 216, orig.
147 1848 august 25, Traianu. Circulara trimisă de Inspectorul

Guardiei Naţionale Gheorghe Magheru către Administraţia
judeţului Ialomiţa prin care cere trimiterea unei liste cu
numele celor care compun guardia naţională din Călăraşi.
Dreptate, Frăţie!
Domnului Administrator de Ialomiţa,
Eu unul, am toată siguranţa că Guardia Naţională în acel district va

fi înfiinţată atît în capitală cît şi în sate cu atît fără de nădejdi văzui că
pînă astăzi domnii şefi aleşi asupra acestei guardii nu s-au asemănat dispoziţiilor
art. 21 din Decretul onorabilului guvern cu nr. 123 şi neavînd onoare de
a-i cunoaşte numele învit pc dl administrator ca prin înţelegere cu dl şef de-
ocamdată să trimită un guard cu o listă de numele gardienilor şi a şefilor
înfiinţat în oraş, mai pe urmă se va da deasemenea şi ce arme au.
Salutare şi frăţie,
Generalul căpitan al Armelor neregulate şi inspector al gardelor na-
ţionale
George Magheru
1848 august 25, Traian I. Zugrăvescu
(Rezoluţie)
Se va scrie d-lui comandant al guardiei din Călăraşi că fără întîrziere
să trimită ştiinţă de nr. gardiştilor cu arătare de vîrstă, meseria şi ce arme
181
au fbcare, acum şi dl subadministrator sft facă o asemenea listă în cel
mai scurt soroc.
Tache Porumbaru sept. 3
Arh. St. Bucureşti, Fond Comisia celor amestecaţi în faptele re·rnlnţionare de la 1848, dosar
27/ 1848, f. 265, orig.
148 1848 septembrie 2, Călăraşi. Circularea Administraţiei ju-

deţului Ialomiţa către subadministratorii plaselor prin care
le cere să îndemne pe locuitorii satelor să meargă la Bucureşti
să apere revoluţia
Către plăşi
Trebuie să sărim cu toţii frate a îmbrăţişa cauza sacră a României,

-cele de acum momente în care ne aflăm trebuie întîmpinate căci, doamne
fereşte, ce s-ar întîmpla.
Aşadar d-le îndată de prin toate satele acestei plăşi şi prin cuvinte bine
înţelese să aprinzi inimile locuitorilor şi să-i inviţi a merge în grămezi cu toţi
la Bucureşti cu cerere către Excelenţa sa Fuad Efendi de a se întări consti-
tuţia unde vor striga că fără dînsa nu ma'i pot trăi acum. Le vei arăta
că acum este cel după urmă minut în care trebuie să stăm cu pieptul ca
să dobîndim drepturile noastre, acum este timpul cînd ţăranul să poată
scăpa de robia proprietarilor şi să fie slobod în voinţa sa, căci astfel ne
vor pune iarăşi regulamentul sau bine zis robia. Eşti român domnule şi
acesta îţi este destul ca să nădăjduiesc că d-ta vei zbura întra-jutorul iubitei
noastre patrii.
Borcea 515-4
Balta 5155
Cîmpului 5156
Ialomiţa 5157
Dl Răducanu Ceauşescu 5158
Dl Tănase Tancovici 5159
Dl Scarlat Maltezeanu 5160
Arh. St. Bucureşti, Fond Comisia celor amestecaţi în faptele re·,oluţionare de la 1818, dosar
27/ 1818, f. 278, copie
149 1848 octombrie 17, Urziceni. Raport al subocîrmuitorului

plasei Cîmpului adresat Ocîrmuirii Judeţului Ialomiţa prin
care comunică că Tudoran Mincu din Manasia a cerut aren-
daşului moşiei să-i dea Regulamentul Organic să-l ardă
Cinstitei Cirmuiri a judeţului Ialomiţa,
Subtocîrmuirea plăşii Cimpului,

Un Tudoran Mincu cel ce de mai mulţi ani a avut asupra-i datoriile
·de logofăt
al satului Manasia, vădindu-se prin cercetare că şi dînsul a
182
fost unul din cei propăvăduitori locuitorilor sau împotriva legilor şi încă
fără ruşine (căci sfiala în vremea constituţiei lipsea) însoţit de mai mulţi
locuitori silniceşte
de a apucat pe arendaşul moşii d-lui Iorgu Filipescu fă-i
dea regulamentul ce avea pe seama-i a-l arde.
Pe de o parte s-a cercetat <linsul îndepărtîndu-se din această însărc ·-
nare, iar pe de alta nefiind de ajuns rog plecat pe cinsti(ta) Ocîrm(uirc >-
a face cele de cuvinţă potrivit vini(i)sale
Subocîrmuitor C. Piteşteanu 18'48oct. 17
No. 186.
(Rezoluţie)
Să i se răspunză ca să trimită la ocîrmuire pe pomenitul logofăt
Ocîrmuitor oct. 25
indescifrabil
150 1848 noiembrie 7, Călăraşi. Circulara Ocîrmuirii Judeţului

Ialomiţa către subocîrmuirile plaselor prin care cere în-
depărtarea din slujbă a candidaţilor şi logofeţilor din satele
judeţului şi urmărirea celor care au luat parte la revoluţie.
La plăşi
La Borcea no. 795
Balta no 796
Ialcrniţei no. 797
Cîmpu no. 798
C(institul) Departament din Lăuntru prin porunca cu no. 1915, face
cunoscut ştiinţa ce a luat că candidaţi(i) învăţători din sate precum şi lo-
gofeţ(i) ce se află orînduiţi pe la <linsele, atît pe vremea trecutului eveniment
au fost cele mai sistematice căpetenii a feluritelor răzbunătoarelor şi tulbură
toarelor mişcări revoluţionare şi pe toţi cei implicaţi cu <linşii potrivit spe-
cialităţii învăţăturilor puse asupră-le cit şi acum nu înceata incit puţinţa de
a le ierta îndemnurile scandaloase spre a întreprinde orice mijloace netrebnice
ca să să propovăduiască să aducă în rătăcire pe locuitorii ce urmăreau împo-
triva duhului şi cugetului părintesc al oblăduirii.
Cîrmuirea grăbeşte acuma cu cea mai de-aproape luare aminte cad-ni
subocîrmuitori să fie cu cea mai mică băgare de seamă de împrejurările·
acestea şi pe cîţi din candidaţi şi logofeţii din judeţ ii va dovedi că au luat
parte la asemenea lucrări şi isprăvi nepravilnice să-l scoată din slujbă de a
mai întreprinde în taină nişte necurăţenii şi fapte netrebnice la tulburarea
şi la liniştea locuitorilor.
Dacă mai întreprinde prin taină nişte asemeni fapte şi alte lucruri ne-
trebnice la tulburarea locuitorilor şi liniştii obştii pe unii ca aceia îi ve
183
depărta numaidecît atît pe candidaţi cit şi pe logofeţii de îndatorirea pusă
asupra-le.
Totodată vei înainta ocîmrnirii lista cu amănuntul de numele categoria
şi felul vinovaţilor tot în acest chip, punînd îndată în locul logofeţilor pe
~lţi oameni liniştiţi şi c~ purtări cuviincioase ca după aceea să se chibzu-
iască şi să se hotărască de a lor trebuintă.
lmprejurarea fiind foarte critică se c~re luarea aminte a d-lui subocîr-
muitor de îndeplinirea celor poruncite pentru aceasta rînduind cu adăugire
ca pentru aceia din candidaţi şi logofeţi care se vor dovedi că au luat parte
1~ asemenea nepravnice urmări sau că vor fi bănuiţi, se vor pune sub poli-
ţienească supraveghere şi se va da oameni destui fără zabavă.
Ocîrmuitor Ion Rahtiva n

Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Ju:leţului Ialomiţa, do,ar 89/1818, f. 8 - 9 copie
151 1848 noiembrie 18, Urziceni. R1pxt al sube>cîrmuirii plasei

Cimpului prin care comunică arestarea a 4 persoane care
au luat parte la răspîndirea ideilor revoluţiei din anul 1848.
No. 972
Cinstitei Cîrmuiri a Judeţului Ialomiţa,
Subtocîrmuirea plăşii Cîmpului

Dintre candidaţii şi logofeţ(i) din sate dondindu-3ă partea luată de
lucrările constituţii mai cu deosebire decît alţii cu îndemînări printre locui-
tori pînă acuma patru şi anume.
1) Tudoran fost logofăt al satului Manasia
2) Nae Georgescu candidatul acestui oraş
3) Niţu Dulgheru logofăt al satului Grindu
4) Ilie Băicoianul logofăt al satelor Condeeşti, Uleştii de Jos, Frumuşica,
-~i Brătia.
Cărora pe de o parte li s-a şi luat însărcinările puse asupra-le, arestîndu-să
iar pe de alta plecat spre răspuns după porunca no. 798 fac cunoscut cerind
dezlegare de urmare.
Subocîrmuitor Constantin Piteşteanu 1848 noiembrie 18
No. 554
No55 -4
(Rezoluţie)
Pentru aceasta se va înconştiinţa (cinstitul)
Departament potrivit îndatoririi puse cu porunca nr a vînd dezlegare
de urmare noiembrie 22
Ocîrmuitor (indescifrabil)
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 89/ 1848, f. 18, orig.
184
152 1849 ianuarie 10, Bucureşti. Circulara Eforiei Şcoalel~r Na-
ţionale către Ocîrmuirea judc~ţului Ialomiţa prin care anunţă
închiderea şcoalelor de prin sate şi modul de predare al
mobilierului •
No. 241 primită ianuarie 19
Eforia Şcoalelor
Cinstitei Cîrmuiri a judeţului Ialomiţa,
Cunoscut este cinstitei Cîrmuiri că toate şcoalele de prin sate au în-

cetat acum de a mai fi în lucrare si că În\'ătătorii au a rămîne la orînduială
în care vor fi fost mai dinaint~. '
La multe dintre aceste şcoli nu numai că, casele lor sînt bine clădite
şi în bună stare, apoi aceste şcoli au şi mobilele ce le-au fost date de tre-
buinţă precum bănci pentru şederea copiilor, scaunul pentru învăţător, table
de aritmetică şi tot trupul de tabde lancastrice lipite pe mucava şi trimise
de Eforie şi pentru facerea acestora s-a făcut cheltuială şi din partea locui-
torilor dar şi din partea unor proprietari, dar şi din cutia satelor şi ar fi de
mare pagubă dacă aceste şcoli cu toate mobilele lor pentru care s-au făcut
o deosebită îngrijire şi din partea cinstitei ocîrmuiri şi din partea eforiei
şi chiar cu străd;:mia !'ătenilor s-ar lăsa în di5graţie şi rea voinţă a locui-
torilor unui sat care fiindcă şi-au desfiinţat învăţătorii ar putea să strice şi
casa de şcoală, !'ă dea rele întrebuinţări şi acelei mobile. Eforia cunoaşte de
a sa datorie şi pofteşte cinstita Ocîrmuire ca îndată după primirea acesteia
să dea poruncă straşnică ca acele şcoli ce sînt întradins clădite şi bine întoc-
mite să nu se întrebuinţeze pentru nici o altă trebuinţă şi dindu-se sub în-
grijirea şi băgarea de scamă a juraţilor satelor, să se aşeze cite mobile vor
fi a vînd să se închiză acea şcoală şi să se puie pecetea satului, îngrijind
pentru ţinerea ei în bună stare a şcolii. Iar pentru mobile să se facă două
foi faţft cu fostul învăţător din care una să stea la cancelaria satului iar
alta subt pecetea şi iscălitura juraţilor să se dea la subocîrmuirea locală
Pentru această punere la calc Eforia aşteaptă cît mai fără zabavă răs
punsul acestei cîrmuiri.
Mare Efor (indescifrabil) Director (indescifrabil)
No. 24
1849 ianuarie I O
Bucureşti
(Rezoluţie)
Să se dea poruncă cinstiţilor subocîrmuitori de plăşi ca îndată să fie

date şcolile juraţilor de sate cu mobilele şi cu cele obişnuite şcoalelor şi de
primirea lor să se dea răspuns ocîrmuirii.
(Ocîrmuitor) Ion Rahtivan
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 26/ 1849 f. 1 - lv orig.
185
153 1849 septembrie 28, Urziceni. Raport al subocîrmuitorului
plasei Cîmpului adrrsată Ocîrmuirii judeţului Ialomiţa prin
care comunică închiderea şcolilor la sate, funcţionînd doar
şcoala particulară la C rziceni.
Cin stitei Ocîrmuiri a Judeţului Ialomiţa,
Subtcîrmuirea plăşii Cimpului,

În asemănarea poruncii cinstitei Ocîrmuiri cu no. 6323 făcîndu-să
catalog fă alăture pe lîngă acest plecat rapcrt şi totodată fă înconştiinţează
că în cuprinsul acestei plăşi nu fă află şcoala deschisă <lecit în tîrgul Urziceni
cu învăţătură pensionată şi urmată de la I noembrie anul 184.8 aflindu-să
25 de şcolari întrînsa ce să derijează de Niţă Mihăilescu fostul candidat.
iar celelalte şcoale se află închise şi sub îngrijirea împăciuitorilor cu orindu-
iala cunoscută de cin(stita) Cîrmuire
Subocîrmuitor Constantin Piteşteanu 184.9 sept. 28
No 2982
(Rezoluţie)
Nota se va trimite locului cuvenit iar ce scrie întrînsa se va cuprinde
în raportul Poliţiei Călăraşi
Ocîrmuitor
sept. 29
154 1849 octombrie 16, Călăraşi. Tabel întocmit de Ocîrmuirea

judeţului Iakmiţa înaintat Departamentului Vistieriei, ca-
prinzînd numărul bovinelor destinate consumului, transpor-
tului şi exportului în iulie I 84.9.
Judeţul Ialomiţa
Listă în prezentare de consumaţia vitelor mari, boi şi vaci în trimestrul

iulie 1849
Numi""" plA,ila.- TOQ.tc\ su1na. Pc•ntru trnn~port Prn1n1 consurnaţiC' Prisoa protru
boi vaci şi hrană export

boi vaci boi ·,aci boi vaci
Plasa Bercii 13 106 15 779 12 827 15 583 228 138 51 58

Plasa Bălţi 8 520 7 515 8 365 7122 155 12J
Plasa Ialomiţii 12 255 9 180 12 155 9 077 100 lOJ
Plasa Cimpului 13 210 11030 13 210 11030
Total 47 121 43 534 46 587 13 112 228 138 306 285
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 52/ 1849, f. 38 orig.
186
155 1856 ianuarie 26, Căliira:;1. Raportul Ocîrmuirii judeţului Ia-
lomiţa către Departamentul din Lăuntru prin care comunică
că un număr de trei locuilori din satul Topalu s-au reîntors
în satul Cegani de unde fugiseră în anul 1828
Cinstitul Departament din Lăuntru,
Ocîrmuirea Judeţului Ialomiţa,
Subocîrmuirea plăşii Bălţi arată prin raportul no. 235 că trei locuitori
ş, anume
Stan Bărbierul
Ene Cîmpan şi
Tudor Mocanu
de felul lor din satul Cega ni şi trecuţi în Turcia la satul Topalu ţinutul Hîr-
şovei în anul 1828 din împrejurările de atunci cu trecerea oştirilor ruseşti
în anul 1854, întorcîndu-să iarăşi la satul Cegani cu familile lor şi vitele
spre iernatic au cerut cu stăruinţă aşezarea acolea de unde le este urma pe
lîngă rudele lor şi ocrotirea guvernului român. Desluşind subocîrmuirea pe
conducătorul turc care a ridicat din acest judeţ pe toţi ceilalţi băjenari la
urma lor i-a lăsat să stea acelea. Cîrmuirea supune în conştiinţa cinstitutului
minister această împrejurare şi se roagă plecat a-i da dezlegare dacă ur-
mează a se popri numitele familii aici sau a să trece la urma lor. Cu toată
cazarea ocîrmuirii nu este că de vreme ce gonacii trimişi din partea dreaptă
a Dunării i-au lăsat apoi a fi nedrept a se izgoni de români.
Ocîrmuitor I. Perdicanu
No. 8-46
1856 genarii 28 Secretar Fierăscu
Secţia I-a
Arh. St. Bucureşti, Fond Ministerul de Interne, Di·r. Ad-tive, dosar 117/ 18,6 f. 23 orig.
156 1857 februarie 19. Călăraşi. Raportul Administraţiei judeţului

Ialomiţa prin care comunică aşezarea în satul Cegani a
unui număr de 6 locuitori veniţi din Turcia.
Departamentul Ministerului Interior,

Administraţia districtului Ialomiţa,
În privinţa băjenarilor de care se atinge ordinul onor minister nr. 268

cerîndu-să desluşirea subadministraţiei plăşii Bălţis-a primit acum raportul
no. 559 că numele lor sînt:
- Stan Porcarul
Ene Cîmpan
- Tudor Mocanul
187
- Dumitrache Mitrea
- Radu Oprea şi
- Ivan Culea
Care în anul 1854 venind din Turcia în Principat s-a sprijinit la satul
Ccgani şi se află înscrişi în socoteala curţilor ca spornici.
Aceste desluşiri dar administraţia le supune cu respect onorabilului
rr..inister.
Administrator Indescifrabil Secretar Indescifrabil
No. 1350
1857 febr. 19 secţia a II
Arh. St. Bucureşti, Fond Ministerul de Interne Di·,. Ad-frre, dosar J 1'!/ 1857 f. 7 orig.
157 1857 septembrie 10, Slobozia. Împuternicire acordată de ob-

ştea plugarilor din plasa lalcmiţa, delegaţilor săi, ce vor
participa la alegerea reprezentantului obştei plugarilor din
judeţul Ialomiţa pentru Dinnul Ad-hoc al Ţării Româ-
neşti.
Bilet de lnfonnaţie
Astăzi septembrie 10, anul 1857 la alegerea ce s-a făcut delegaţilor,

din satele plăşii Ialomiţa. S-a ales de alegători, pentru alegerea obştilor plu-
găreşti, determinată pentru 16 următori, la rezistenţa unor administratori.
Aceştia aşadar şi anume:
1. Radu sin Dragomir din satul Bueşti ş1
2. Stoica Mihai din satul Piersica.
Bilet de Informaţie
Aşadar ca să fie recuno,cuţi de aleşi ca alegătorii satelor plasa Ialo-
miţei, li s-au dat acest bilet suhcris de tqi în drept şi adeverit de suptad-
rninistraţie.
1857 septembrie I O
Prezident Dumitraşcu Panait din
satul Slobozia
George Chirilă din ~lol-czi:i
Nedelcu Dumitrache Crunti
Muscat Bălan
~cagu Ylad-Reviga
Pctcu Enuţă- Rcviga
Ghită Radu-Pericti
Nec{ilae Parpară-Perieţi
Ienciu Dragomir-Andrăşcşti
Radu Curca-An<lrăşeşti
Tănase Stan-Cosîmbcni
Lazăr Ion-Cosîmbcni
188
Dobre Soare
Balaciu de Jos
Tudor Duţă
Neculae Ivan Ciochina
Costache Voicu
Dincă Popescu hăneşti
Dumitru Zaharia
Stan Voicu Crăsanii de Jos
Ioniţă Lenache Tolescu
Ioniţrt Dumitru Crăsanii de Sus
Ioan sin Pavel
Dumitraşcu Cosma Orboieşti
Stoica Ciobanu
Mialache Radu Mocanu "
Borduşelu
:'.'~iţă Băjenaru
Ştefan N eculae Albeşti
Diun Sîrbu
Dinu Tudorache Larga
fan Dragu
~tdan Preda Sărăţeni de Jos
Dinu Gheorghiţă
:\" icu Cristiean u Bucul
Grigore Manolache
Dinu Hîdu Gimbăşani
Radu Cornăţeanu
Dobre Moiccanu Poiana
Vasile Nacu
Dumitru Traiana Ghimpaţi
Dobre Calotă
Dumitrache Moroeanu Proibegi
Ioniţă Cărţană
Vasile Ionaşcu Oriţescu
Ioan Lădaru
Răducan Zainea Marsilieni
Dumitraşcu Tudor
Constandin Pariu Bora
George Ioan
Dinu Toma Fundul Crăsanilor
Dumitrache Păstoiu
Vasile Buzatu Balaciu de Sus
1oan Virgureanu
Marinache Caţa Dimieni
Florea Culca
Badea Mitu Ciui~iţa
George Patrulei
Petre Bucur
Ion sin Ion
Stoica Mihai Piersica
George Rucăreanu
Mircea sin Irimia Buieşti
Radu Sin Dragomir ,,
Sul::ocărmuirea plăşii Ialomiţa, districtul Ialomiţa
Act de alegere cuprinşilor în faţă doi aleg~.tori Radu sin Dragomir ~i

Stoica Mihai, fiind dat în seanţa de la 10 curent prin îndeplinirea tuturor
formalităţilor. Să adevărează şi de subadministraţie pentru a fi recunoscuţi
la alegerea obştei plugarilor în capitala judeţelor.
1858 scptem brie 1O
Nr. 4579
Secretar Matei Murgrnnu
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul de Interne Di·J. Ad-ti-,e, dosar IOJ/ 1857, f. I orig.
158 1857 septembrie 16, Bucureşti. Raport, al Administraţie

districtului Ilfov, către Ministerul de Interne, referitor la
alegerea lui Mircea Mălăeru ca dei::utat în Divanul Ad-hoc
Administraţia districtului Ilfov,

Onorabilului Minister Interioriu,
Astăzi luni, şaisprezece septemvrie, alegerea deputatului cerut din
partea obştilor săteşti ale acestui district, potrivit art. 4 din înaltul împără
tesc firnrnn şi :u-t, 1 şi 7 din luminatul ofis al Înălţimii s;ilf' prinţul ,airn:1,am
nr. 1249, după toată buna orînduială luînd săvîrşirc prin doisprezece delegaţi
săteşti pe număr a şase plăşi ale districtului şi alegîndu-se Mircea Mălăeru,
din satul Fundul Danciului, plasa Mostişti(i), cel ce a însemnat voturi unspre-
zece, cu tot respectul se supune cunoştiinţii onor ministeriu, împreună cu
jurnalul citatului număr de delegaţi săteşti sub nr. 2 jurnalul alesului deputat
sub nr .... , sub însemnă tura prezidentului şi a secretarilor, adeverite şi de
administraţie, i lista nominală a delegaţilor aflaţi la akgere, precum şi lista
votaţii făcută întru acest sfîrşit, împreună şi cu biletele delegaţilor tuturor
satelor cu care s-a arătat la subtadministraţie, formată în şase dosare pe
190
'8. 1857 septembrie 16, Bucureşti. Alegerea lui Mircea Mălăeru, deputat în divanul Ad-hoc.
191
numărul plăşilor numite şi pecetluite asemănător paragrafului al Ii-lea din
articolul 1 al cinstitului ofis.
Administrator I. Creţulescu
Nr. 9047
1857 septembrie 16
(Rezoluţia:) Spre ştiinţă şi bună păstrare la dosar, trecîndu-sc şi numele D-lui
alesul deputat în lista alcătuită.
1853 septembrie 19
Arh. St. Bucure~i. Fond Ministerul de Interne Int. Div. A-tive, nr. 103 B/1857, f. 1301, orig.
159 1857 septembrie, Burnreşti. Lista deputaţilor aleşi din judeţul

Ialomiţa pentru Divanul Ad-hoc al Ţării Româneşti.
Ministerul de Năuntru
Lista, de toţi d-nii deputaţi ce s-au ales pentru Divanul

Ad-hoc.
Ialomiţa
Log. Ioan C. Roset - proprietari mari
Aga Alexandru Florescu
Răducanu Cucută - proprietar mic
Stoica Radu Cojocaru dintre plugarii clăcaşi
Pitarul Ioan Vasile dintre orăşeni
Buletinul oficial, nr. 77, din 27 septembrie 1857, p. I
160 1859 ianuarie. Bucureşti. Lista deputaţilor aleşi din judeţul

Ialomiţa pentru Adunarea Naţională a Ţării Româneşti.
Lista, de deputaţii aleşi pentru viitoarea Adunare Naţională, anul 1859
Ialomiţa
Log. Scarlat Creţulescu direcţi

Clucer Barbu Slătineanu "
Log. Barbu Katargiu primar
Aga Alexandru E. Florescu. Călăraşi
Bulttinul Oficial, nr. 6, din 19 ianuarie 1859, p. I
192
161 1859 august 11, Călăraşi. Raport, întocmit de administra-
torul districtului Ialomiţa şi înaintat la Ministerul de Interne.
referitor la ostaşii care au participat la luptele din 13 sep-
tembrie 1848.
Principatele Unite Moldo-Române

Domnule ministru,
In urmarea ordinelor Domniei voastre nr. 2588 şi 2951, luîndu-se măsuri

de cercetare pentru dovedirea soldaţilor ce au luat parte în acţiunea de la
13 septembrie anul 1848, s-au primit încredinţările domnilor subadministratori
de Borcea, Balta, Ialomiţa şi Poliţiea că în acele despărţiri nu se află nici
unul din acei soldaţi. Iar de la cel de Cîmpu, raportul nr. 5408 încredinţător
că numai un unter-ofiter, anume Ioan Stan Bălan, din satul Grindu, s-ar fi
rănit în acea luptă, îniă şi acesta după ieşirea din slujbă nu s-a mai întors pe
la numitul sat, aflindu-se locuit în capitala Bucureşti, mahalaua Precupeţi.
Acestea se supun cu respect la cunoştiinţa Domniei voastre spre cele de
cuviinţă.
Administratorul districtului Ialomiţa ss. indescifrabil.

~r. 6832
1859 august 11
s. II
Onor dl ministru secretar de stat la Ministerul Interior
Ţara Românească.
(Rezoluţie) .,Nr. 4257/2280, primit 13 august. Să se comunice Vornicii ora-

şului ca să cerceteze şi dacă va dovedi că cu adevăr numitul a luat parte la
aceasta să-l treacă în listele cc i s-au ordonat".
Dlui Vornic al Capitalei,

Domnul Administrator de la Ialomiţa prin raportul cu nr. 6832, face
cunoscut că în urma dispoziţiilor ce sint luate prin acest minister, cercetînd
în cuprinsul districtului pentru dovedirea soldaţilor ce au luat parte în
acţiunea de la 13 septembrie anul 1848, s-au găsit numai un unter - ofiţer
anume Ioan Stan Bălan din satul Grindu, care s-ar fi rănit în acea zi, însă de
la a lui ieşire din oştire au rămas locuind în capitală, mahalaua Precupeţi
De aceia ministrul vă invită pe dumneavoastră a cerceta şi dacă se va
descoperi ca în adevăr numitul au luat parte la aceasta, apoi îl veţi trece în
Jistelc ce d s-a ordonat, adecă întru asemenea individ.
ss. indescifrabil,
1859 august 19
Nr. 4015
Arh. St. Bucureşti, fond :Ministerul de Interne, Di·,izia Rural -Crmunală, dosar 77/ 1859, f. 2J-2i,
orig. şi concept.
193
162 1860 ianuarie 5, Bucureşti. Ordin, al ministrului de interne,
prin care cere Vorniciei Bucureşti să comunice informaţii
despre ostaşii care au luptat la 13 septembrie 1848.
3327
La raportul Ministrului,
Prin ordinul nr. 4015 de la 19 august trecut vi s-a adus cuvincioasa
invitaţiune ca să trimiteţi acele formule de chinul răniri ce-a suferit untcr
- ofiter Ioan Stan Bălan, din satul Grindu, districtul Ialomita, carele au
luat parte la acţiunea de la 13 septembrie, anul 1848 şi carele se' află locuind
la mahalaua Precupeţi şi fiindcă pînă acum nu s-au primit o asemenea ştire
sub semnatul vă invită şi acum ca să grăbiţi comunicarea, atît pentru res-
pecta, cit şi cu ştiinţa ce vi s-au adus invitaţie şi prin ordinul cu nr ....
ss. indescifrabil
1860 ianuarie 5
Nr. 33
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul de Interne, Di·,izia Rural Comnnală, dosar 77/ 1859, f. 95,
concept.
163 1860 iunie 18, Ştirbei (Călăraşi). Raport al prefectului jude-

ţului Ialomiţa, înaintat Ministerului de Interne, referitor
la ostaşii care au luptat în Dealul Spirii, la 13 septembrie
1848.
Principatele Unite
Prefectura Judeţului Ialomiţa
Nr. 6912
secţia II.
Oraşul Ştirbeiu, 1860 iunie 18
Domnule Ministru,
După ordinul dumneavoastră nr. 1930, luîndu-se dispoziţii pentru întoc-
mirea cerutelor acte, în privinţa ostaşilor cc au luat parte în acţiunea de la
13 septembrie, anul 1848, s-a primit încredinţările d.lui subprefect de Balta,
falomita, Gropului şi Politica, că în acele despărţituri nu să află locuind nici-
unul din acei foşti ostaşi. Iar de la cel de llorcea raportul nr. j632, că s-au
arătat numai unul lvanciu Oprea Danu de fel din satul Sărăţeni, plasa lalo-
miţii, acestui judeţ, iar acum locuitor în satul Roseţi, care la cercetarea ce
au făcut au încredinţat că dînsul au luat parte în acea acţiune, ca soldat din
campania a 7-a, regimentul nr. 3, înfăţişînd şi semnele de rană la obraz, în
şoldul piciorului, iar biletul pentru liberare din serviciu, a arătat că i s-au
luat împreună cu alte hîrtii de către nişte tîlhari, cc-au călcat casa pe cînd
se afla cîrciumar la satul Jirlău, judeţul Rîmnicu-Sărat, adăugind dl sub-
prefect că actul ce se cere, n-a putut să-l încheie din cauza lipsei de documente
ce ar constata arătările numitului, precum şi că acel Ivanciu acum se află
sănătos şi se hrăneşte ca oricare muncitor.
194
Acestea domnule Ministru Yi le comunic cu respect, spre răspuns la
ordinul nr. 2698.
Binevoiţi vă rog domnule ministru a primi încredinţarea preaosebitei
melc consideraţiuni cu care am onoarea a fi.
Al dumneavoastră preaplecat şi preasupus servitor.
P. Prefect ss. indescifrabil
Domnului Ministru Secretar de Stat la Departamentul
Treburilor din Năuntru al Ţării Româneşti.
(Rezoluţie) ,,Să se comunice d.lui Ministru de Resboiu".
Primită 20 iunie
Nr. 3761/Nr. 1059
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul de Interne, Divizia Rural-Cornu nală, dosar nr. 77/ 1859,
f. 194, orig.
164 1861 decembrie 30, Ştirbei (Călăraşi.) Tabele întocmite de

Prefectura judeţului Ialomiţa trimise Departamentului de
Interne cuprinzînd produsele adunate din judeţ pentru expo-
ziţia agricolă de la Londra.
Districtul Ialomiţa
Lista de productele ce s-au adunat pentru expoziţia de la Londra
Natura obiectelor Localitatea Obs.
două oca griu Plasa. Cimpului chila de griu socotită pe lei 150
două oca porumb Plasa Borcea Kila pe lei 120
două oca orz Plasa Borcea Kila pe orzu 60 lei
două oca ovăz Plasa Borcea Kila pe ovăz 10 lei
una sută optzeci dramuri Aceste capre se aflau prăsite
caiere lină de capră Proprietatea Cocargeaua pe moşia d-lui proprietar
un rogojină lucrată Această rogojină este
cu flori Idem lucrată de ţărani
Una scoarţă lină Comuna Ulmu Această scoarţă este
lucrată de mină
Trei coţi aba lină albă Idem Aceasta se lucrează de către
femeile din district
Patru coţi aba neagră Idem Idem
Prefect N. Moşcu
Raport Statistic B. Cociu
Arh. St. Bucureşti, Fond Dir. Gen. a Statisticii, dosar 436/ 1861 f. 11-12 orig.
195
165 1862 ianuarie 20, Slobozia. Jurnal pentru alegerea slujba-
şilor
de la Primăria comunei Slobozia.
Jurnal
Astăzi la 20 ale curentei luni, adunîndu-se toată obştea locuitorilor comu-

nei Slobozia la canţelaria comunală şi după ce mi s-a citit şi explicat instruc-
ţiunea pentru alegerea slujbaşilor comunali, avînd în vedere art. I-lea
şi 3-ilea din zisa-instrucţiune am procedat la alegerea pentru slujbaşi pe anul
viitor 1863.
Alegîndu-i pe aceştia şi anume:
Stan Gheorghe pîrcălab
Tache Matacu deputaţi
Ionu Ganea
Stanciu Necula
Panait Stancu
Andrei Bîliguţă
Care acestea find oameni de capacitate şi cu calităţile cerute de a sţuji,
am încheiat acest jurnal, recomandîndu-1 stăpînirii ca să se cunoască pome-
niţii de mai-sus.
Gheorghe Cioranu Andrei Neagu

Nicolae Nicolae Ilie Tişcă
Gheorghe Tudor Dinu Scarlat
Gheorghe Troică Dinu Stanca
Nicolae Gheorghe ?\edelcu Neagu
Petre Gheorghe Neagu Matacu
Vasile Iancu Ştefan Zaharia
Dinu Stanciu Petrache Nica
Gheorghe Gheorghe Gheorghe lemnaru
Marin Săetan Ionu Zăloagă
Iancu Nicolae Ionu Gligorc
Negoiţă Radu Vladu Irimia
1\firea Mihăilă Niţu Avram
Da vid Bănică Tudor Nicolae
Matache Tabacu Alccse Mitu
Stefan Stan Dinu Vasile
:Dinu Ştefan Ionu Moroeanu
Răducan Ganea Ionu Pahontu
Dobrin Gargu David Opri~
Oancea Scarlat Ionu Chirea
Neagu Vladu Ioniţă Chirea
Petco Cioran Gheorghe Mfojină
Matache Zamfir Tudor Stîncii
Necula Toma Stan Ştiucă
Marinache Cioroiu Ioniţă Chirea
Dinu Toma Radu Gheorghe
Scarlat Samoilă Barbu Fiucă
196
Niţu Cotca1m Stan Ionu
~ccula BarLu Ionu Barbu
Gheorghe Enache Petre Negoiţă
Radu Coteanu Toma Vişan
Ivan Zaharia Radu Avram
Trandafir Vasile Ilie Bîliguţă
Radu Borcea ),luşat Mitu
Trandafir Necula Mirea Zaharia
Iancu Samoilă Andrei Manea
Ioniţă Nica Andrei Stancu
Mărgărit Bălan Motocu Ioan
Neculae Ion Grigore Radu
Consiliul comunei Slobozia
Alegerea pentru slujbaşii săteşti făcîndu-să, potrivit instrucţiunii se
legalizează.
1862 ghenoarie 20
Preşedinte
Gheorghe Niculae
Membri: Ilie Panait, Stancu Necula, Niţu Toma, Radu Dumitru, Ghiţă
Radu, Mincu Ma tacu
Notaru ss. indescifrabil
Principatele Unite
Subprefectul plăşii Ialomiţa
Împotriva alegerii văzută în acest act neîntîmpinîndu-se nici un fel

de contestaţie şi pe temeiul încredinţării ce se face, de sfatul în activitate
se
întăreşte de subprefectură persoanele cuprinse in posturile cc se notează în
dreptul fiecăruia.
p. subprefect (ss. indescifrabil)
1862 ghenarie 30
Nr. 10098
Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 22/ 1863, f. 3 şi 26, orig.
166 1862 ianuarie 22, Bucureşti. Raport al Prefectului judeţului

Ilfov, înaintat la Departamentul de Interne, referitor la
desfăşurarea răscoalei condmă de Mircea Mălăeru
anul 1862 ianuarie 22

Principatele Unite
Prefectura Judeţului Ilfov
Nr. 2830
Domnule Ministru,
Spre îndeplinirea ordinului Domniei voastre cu nr. 481, din 26 ianuarie-
expirat, în privinţa răsculării lui Mircea Mălăeru şi celelalte împrejurări decurse
de aici, am onoarea astăzi domnule ministru a vă supune cu respect rezultatul
acestei operaţiuni.
197
1-iu - Bătaia suferită de domnul subprefect de Mostiştea, în noaptea
de 21 spre 22 ianuarie, este constată prin prccesul-Yerbal încheiat de domnul
substitut al Tribunalului Curţii şi după care se anexează şi copia.
Acest fapt, domnule Ministru, a fost singurul cu care răzvrătitorii au
venit să inaugureze pornirea lor de revoltă - cei care au participat în astă
singură faptă au fost mai toţi întemniţaţi şi prinşi la Afumaţi. Dintre dînşii
s-au mai dovedit în urmă Ioniţă Copoiu, cîrciumarul din Stroieşti unde a avut
loc bătaia şi Marin Coteneaţă, cel dîntîiu după interogatoriul ce i s-a luat,
dovedindu-se culpabil s-au şi înaintat la închisoarea de la Văcăreşti, iar cel
de al doilea, din cauza dosirii sale mai multe zile, n-a putut fi cercetat în
faţa locului, se află însă prins şi dat în cercetare da-dreptul domnului Procuror
al Curtii Criminale.
Ii-lea. În privinţa jandarmilor care au însoţit pe subprefect şi asupr~
cărora există bănuieli de neîndeplinirea datorei lor, nu am lipsit recomandaţii
ce mi se fac prin acel ordin de a fi cu toată atenţiunea asupra cercetărilor.
Numai unter-ofiţerului Gheorghe i s-a putut lua interogatoriul, din cauză că
ceilalţi erau dislocaţi în deosebite părţi cu serviciul. Unter-ofiţerul se apără
sub cuvînt că neavînd alt ordin, de la domnul subprefect, decît că să lege pe
Mircea, n-a putut face nici-o întrebuinţare de arme.
111-ilea. Asupra primului ajutor al acelei subprefecturi, cu toată suspecţia
ce însuşi subscrisul avea asupră-i nu s-a putut dovedi nici-o umt,ră despre a lui
culpabilitate. Răspunsurile date asupra tuturor întrebărilor ci i s-a făcut con-
cordă întocmai cu cele mai amănunţite împrejurări ale acestui fapt. Vi le
anexez asemenea însoţite şi de o relaţie.
IV-lea - În privinţa jafurilor şi a violărilor de domiciliu al diferitelor
persoane ce a reclamat dumneavoastră, ele sunt constatate prin procese-verbale
încheiate în faţa locului de către domnul substitut. Dintrînsele se constată
că aceste mişcări de revoltă în zilele de 22 şi 23 ianuarie, după ce adică se
aflase că subprefectul fusese omorît, au fost mult mai iuţi a jefui încît degene-
rase în brigandajuri, precum s-a urmat mai cu seamă la proprietăţile Ileana
a domnului Papacopulu, căruia i s-a spart uşa şi i s-au luat armele, amenin-
ţînd şi cu incendiu, la Drăgoeşti de Sus unde asemenea casa arendaşului a fost
mai devastată.
V-lea - Cit pentru descoperirea tuturor celor ce au participat în aceste
evenimente sub diferite categorii, subscrisul poate încredinţa că spiritul de
dezordine şi anarhia s-a răspîndit cu iuţeală electrică în mai multe din comu-
nele plăşii Mostiştea, îndată ce s-a auzit de criminala faptă a acelui Mircea
Mălăeru, carele se vedea că are o mare ascendenţă asupra locuitorilor ţărani.
Astfel spre a putea arăta a11u111c cc parte a luat fiecare din locnitori. ar trebui
o lucrare de cîteva luni spre a cerceta pe toţi locuitorii satelor Sărindaru,
Fundu Danciului, Dridu, Fierbinţi, Stroieşti, Maia, Biţinele, Drăgoieşti, Ileana,
Măriuţa şi Greci şi vă închipuiţi ce smîcinare a fi căzînd pe o plasă întreagă
cu asemenea cercetare.
De cît subscrisul prin mijloacele de care dispune a luat în cercetare pe
cei mai comprometaţi în această faptă şi astfel din tacriruile luate sunt dove-
diţi de culpabili în crima de răsculare:
1. Ioniţă Copoiu din comuna Stroieşti
2. Dumitru Sîrbu din comuna Maia
3. Staicu Dumitru Idem
198
4. Chiriţă :Marin Idem
5. Iancu Hristachc Idem
6. Stoica Tudor Idem
7. Dumih1.1 Muşat Idem
8. Vlad Ciutircă Idem
9. Costandin Dumitru Cazacu din Sarindaru
1O. Ioni tă Stoenescu din Fierbinti
11. Ghc~rghe Nica din Biţina '
12. Ioan Barbu Idem
13. Radu Condei Idem
14. Gheorghe Zavera Idem
15. Ene Iordache Idem
16. Radu Buzatu Idem
17. Vasile Mihai Macarie din Drăgoieşti
18. Sterie Ţară Lungă ldtm şi
19. Dumitru Andrei din Ileana
Culpabili în crimă şi răscoală şi brigandaj, care cercetîndu-se s-au şi
înaintat domnului procuror. Afară de aceştia ca agenţi dintre cei dosiţi sunt
prinşi şi trimişi spre cercetare de-a-dreptul domnului procuror, iar pentru
ceilalţi s-au luat măsuri a se prinde.
Clasificaţia tuturor acestor indivizi rămâne a se face de domnul procuror
al Curţii Criminale în actul său de acuzaţiune, căruia i s-a şi transmis de dom-
nul substitut al Înaltei Curţi, atît interogatoriile cît şi procesele-verbale şi
după desăvîrşirea instrucţiunii totale se va cunoaşte categoria fiecărui indi-
vid şi gradul său de pevolitate. .
VI-lea - Deosebit de armele luate de la Afumaţi de la răzvrătitori şi
osebit de cele găsite la hanul de la Moara Domnească, la un Voicu Cîrciumarul
lăsate de cetele care s-au răsculat în urmă, adică la 22 şi 23 ianuarie şi care se
îndreptau cu totul în capitală, s-au mai găsit acum în urmă un număr de
arme, a căror listă se anexează pe lîngă acesta şi în care puteţi vedea numele
aceluia de la care s-a luat şi la cine s-a găsit. Pentru aceasta din urmă, sub-
scrisul, am luat dispoziţiuni de a le înapoia proprietarilor cîţi s-au arătat cu
cerere, sub luare de semnătură.
Sper domnule ministru că veţi a preţui silinţa ce am pus spre a cores-
punde ordinului şi însărcinărilor ce mi-aţi impus.
Binevoiţi dar a primi şi cu această ocazie încredinţarea preaosebitei mele
consideraţiuni.
Prefect ss. indescifra hil

Director ss. indescifrabil
Domnului Ministru Secretar de Stat la Departamentul
Dinlăuntrul
al României.
(l{ezoluţie): La domnul Director. Acest raport la dosar, iar actele anexate
la domnul Ministru al Justiţiei spre a se duce cu dînsele în tratarea procesului
acestei răscoale.
B. '862 februarie B
Arh. St. Bucureşti, Ministerul de Interne. Diviz. Ad-tive, dosar 215/ 1862, f. 188-189, orig.
199
lb7 1862 ianuarie 22. Ploieşti. Telegramă, a Prefectului Judeţului
Prahova, înaintată la Ministerul de Interne, referitoare la
răscoala condusă de Mircea Mălăeru.
Depeşă telegrafică
Prezentată la Ploieşti ................•.•.•........ ore 4,50

Sosită la Bucureşti în 1862 orc 8,15 dimineaţa.
Domnului Ministru de Interne

Bucureşti
Mircea Mălăeru şi tovarăşii lui luînd peste o sută locuitori din acest
district, între care mulţi cu topoare şi ciomege au trecut în judeţul Ilfov, unde
se adună locuitori din Maia, Dridu, Sărindaru a veni în Bucureşti pentru 24
curent. Au bătut pe subprefectul de Mostiştea şi dorobanţi. In astă noapte
doarme la Afumaţi cu toţi oamenii. Grăbesc a vă anunţa spre a lua cuvenitele
?i~poziţii. Aici am făcut a se prinde orice asemenea tulburări de se vor mai
IVI.
Pentru Prefectul Districtului Prahova

I. S. Negulescu
Nr. 1225
1862 ianuarie 22
(Rezoluţie). La dosar. Măsurile .de Urgenţă fiind luate, după ştirea
autorităţilor, primite de la Prefectura de Ilfov.
I.B.
1864 ianuarie 23
Arh. St. Bucureşti, Ministerul de Interne, Di·,izia Administrati'✓ ă, dosar 245/ 1862, f. I, orig.
168 1862 ianuarie 23. Bucureşti. Circulara telegrafică. adresată

Ministerului de Interne, către toţi prefecţii judeţelor din
România, prin care comunica semnalmentele şi cere arestarea
lui Mircea Mălăeru.
Depeşă telegrafică,
Circulară către domnii Prefecţi a judeţelor
din România Unită,
N'r. 437
1862 ianuarie 23
Mircea Mălăeru din satul Fundul-Danciului: ca de ani 40-45, statul

scurt, faţa oacheşă, barba rasă, mustaţa neagră; îmbrăcat cu poturi, mintean,
hermenă cu blană neagră, scurteică lungă de postav de Braşov cu blană
neagră, cisme lungi, încins cu brîu şi căciulă neagră în cap.
200
Prin mîglişiri criminale izbutind a amăgi pe unii locuitori din satele
judeţelor Prahova şi Ilfov de a se porni cu intenţii turburătoare în capitală
şi izbutind a scăpa neprins, vă invit să luaţi îndată disPoziţiile cele mai active
şi binenimerite spre a-l prinde şi sub bună pază a-l trimite aici, vestindu-mi
prin telegramă rezultatul.
Arh. St. Bucureşti, Ministerul de Interne, Di·,izia Ad-tive, dosar 215/ 1862, f. 12, concept.
169 1862 ianuarie 26 Plumbuita. Raport al procurorului Curţii

de Apel Criminală, înaintat la Departamentul de Interne,
prin care solicită prinderea capilor răscoalei organizată şi
condusă de Mircea ~1:ălăeru
Principatele Unite
Procurorul Curţii de Apel Criminale
Anul 1862 ianuarie
Plumbuita
Domnule Ministru
Se văd implicaţi, patruzeci de agenţi principali, în mişcarea făcută de
mai mulţi locuitori din diferite comune ale districtelor Prahova şi Ilfov, a
veni în gloate la Bucureşti, pentru 24 ianuarie. Rănind în trecerea lor pe sub-
prefectul plăşii Mostiştea şi hătind şi maltratînd pe procurorul Tribunalului
Corecţional din Bucureşti. Următorii indivizi:
Tudor Costandin şi Marin Coteneaţă din comuna Fierbinţi
Dumitru Cazacul
Mareş Păun şi Ioniţă Zaharia din comuna Dridu-Sărindarele
Muşat Albu alu Ilinchi văduvă din Tîrgu-Fierbinţi
Aceşti oameni însă nu se află încă prinşi şi daţi judecăţii, făcîndu-vă
<:unoscut numele lor, iau curajul a vă ruga să daţi ordine dreguitorilor admini-
strativi pentru prinderea şi aducerea lor la Mănăstirea Plumbuita.
Primiţi, vă rog, domnule Ministru, încredinţarea osebitei mele consi-
deraţiuni.
ss. indescifrabil
Domnului Ministru Secretar de Stat la Departamentul de
Interne.
(Rezoluţie): Primită ianuarie 27
La Prefectura de Ilfov a se efectua îndată cererea domnului procuror.
1862 ianuarie 27
I.B .
.Arh. St. Bucureşti, Ministerul de Interne, Di·,izia Ad-tivă, dosar 215/ 1862, f. 32, orig.
201
170 1862 iulie 21, Călăraşi. Raport al Prefecturii judeţului
Ialomiţa înaintat Ministerului de Interne prin care comunică.
localităţile reşedinţă ale plaselor din judeţ în anul 1862
Principatele Unite
Prefectura Judeţului Ialomiţa
No. 6796 anul 1862 iulie 21
Domnule Ministru,
Spre satisfacerea trebuinţei ce expuneţi prin ordinului Domniei voastre
cu nr. 1404 de a cunoaşte numele oraşelor sau comunelor în care se află astăzi
reşedinţele plaselor sau ocoalelor acestui judeţ, subscrisul cu respect mă grft-
besc a supune ÎR aceasta în conştiinţa D-nei voastre ştiinţa următoare.
Reşedinţe
Oraşul Ştirbey în plasa Borcea
Comuna Ţăndărei cu plasa Balta
Comuna Ciochina în plasa Ialomiţa
Tîrgul Urziceni în plasa Cîmpu
Binevoiţi vă rog d-le Ministru a pune încredinţare prea-osebitei mele
consideraţiuni şi a devotamentului meu cu care am onoare a fi.
Al Domniei voastre preaplecat şi preasupus martor

prefect N. Moscu
Ref. statistic D. P. Passicu
Dlui ministru secretar de stat la Departamentul de Interne.
Arh. St. Bucureşti, Fond Direcţia Generală a Statisticii, dosar 519/ 1862, f. 5, orig.
171 1864 ianuarie 9-20, Slobozia. Lista de subscripţie întocmită

la primăria comunei Slobozia cu numele locuitorilor ce au
oferit sume de bani pentru cumpărarea unui tun destinat
armatei române.
Primit 14 februarie 1864

Principatele Unite Române,
Domnitor!
Onor municipalitatea oraşului Slobozia, după cum se vede din jurnalul
primit în copie pe lîngă ordinul Domnului prefect nr. 16323, spre semn de vie
mulţumire şi recunoştinţă către Măria sa Domnitorul şi onor Camera Legiui-
toare pentru marele şi patrioticul act săvîrşit în ziua de 13 decembrie, prin
secularizarea averilor mănăstirilor zise închinate, au hotărît să înfiinteze
un turn cu totul ale lui. '
Subsemnatul comunicîndu-vă dvs. aceasta, ni se scrie că pe de o parte
să deschideţi o listă de subscriere pentru procurarea acelui tun şi să faceţi apel,
202
,,/~
,,,,, """'"
✓~6
'
9. 1864 ianuarie 9, Slobozia. Subscrip:ii ale J,Jcuitorilor din Slobozia pentru cumpărarea.
unui tun.
203
tuturor locuitorilor acelei comune şi altor persoane locuitoare acolo spre a se
subscrie fiecare în listă cu bani ce va voi pe care să-i primiţi dvs. Iar pe de
alta îndată ce se vor aduna banii să-i trimiteţi cu raport subprefectului, ca să
se înainteze unde trebuinţa cere.
p. subprefect Ialomiţa (ss. indescifrabil)
Sfatul comunei Slobozia
Nr. 40, 1864 ghenuarie 9
La domnul subprefect
1864 ghenoaric 20, nr. 19
Intru îndeplinirea ordinului dumneavoastră nr .... * am invitat pc toţi
locuitorii a contribui la înfiinţarea unui tun, să subscrie care a bineYoit
precum ei cei din alăturata listă de subscripţie, în sumă de lei ... *, care s~
trimit cu respect, odată cu lista.
Comuna Slobozia
Listă de subscripţiune pentru înfiinţarea unui tun al districtului.
Nr. crt. Numele şi prenumele lei bani obs.
I. Bucur Sinea 12
-2- Ghiţă Dobrinescu 12 10 daţi
3. Manea Cincisfanţi II 10
4. Ion Răducanu li 10
.5. Dimitrie Popescu - doi şfanţi 4 20
6. Dinu Dobu - doi ~fanţi i 20
7. Lefter Georg~scu - zece şfanţi 22 20 număraţr
8. Diaconu Ioanu Slobozeanu 12
9. Dumnealui general Negulescu 12
10. Marinache Stănescu 12
11. Dinu Dumitrache 6 28
1:1. ProQtu StAn 6 30
13. Ioanu Dumitrache 4 20
H. Preotu Ion 6 30
Preotu Nistor 6 30
Preotu Nistor 6 30
Preotu Nan 6 30
Domnului Neculai Ionescu 12
Arh. Stat Slobo2ia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 27/ 1864, f. -4 - 6, orig.
• Ioc alb în text.
204
172 1864 aprilie 16, Slobozia. Memoriul arendaşului moşiei Slo-
bozia, adresat subprefectului plasei Ialomiţa, prin care
arată că ţăranii din comuna Slobozia refuză să execute
claca şi au intrat cu plugurile în terenurile sale.
Nr. 124
D. 6
Primită 18 aprilie.
Consiliului comunei Slobozia,
Se recomandă aceasta d,·. şi vi se scrie a lua îndată măsuri şi a nu îngă

dui asemenea urmări, ce vor fi trecut peste învoielile din contract şi drept că
este, supunînd pe locuitori a merge în lucru conform instrucţiilor ce aveţi şi
dreptatea care va fi avînd reclamanta.
Subprefect ss. indescifrabil
1864 aprilie 16
Slobozia
Principatele Unite.
Domnule Subprefect !
Subscrisul fiind arendaş pe această moşie am văzut că locuitorii acestei
moşii- mi-au spart două suhaturi de cele mai bune, chiar înaintea venirii mele
pe această moşie, de unde mă puteam profita.
Venind dară subscrisul aci, am voit a scoate pe locuitori să-mi lucreze
pogoanele cu zile de clacă, care după legiuire sunt datori a le lucra, <linşii însă
după ce nu au vrut a ieşi să-mi are terenurile cuvenite pentru acest sezon,
s-au pus fără consimţămîntul meu a ara între trei suhaturi de cele mai bune,
din care unele erau vîndute mocanilor, care văzînd că locuitorii le sparg, au
venit ca să le dau bani înapoi şi să-şi caute alte locuri de păşune şi din pricina
lor nu poci a vinde nici alte suhaturi, temîndu-se mocanii ca să nu se spargă
şi acelea de aceşti locuitori.
Astfel dar mi-aduce mare pedică intereselor mele, din care simţ o pagubă
foarte mare, din pricina nesupunerii acestor locuitori.
De aceea cu respect vă rcg D-le subprefect se binevoiţi a da ordinele
cuvenite ca să nu simt piedică intereselor mele şi să faceţi cele cuvenite ca
să-mi poci căuta treaba în regulă.
Al Domniei voastre
Plecat ss. indescifrabil
1864 aprilie 16
Nr. I
Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 29/ 18 61, f. 26 şi 38, orig.
205
173 1864 mai 10, Slobozia. Raportul şi registrele de primire şi
respingere referitoare la desfăşurarea plebiscitului din 2 mai
1864
D. 15/ La dl subprefect
1864 mai 10 no. 116
Astăzi la 10 ale curentei, strîngîndu-se toată obştea aceştei comune, la
sînta biserică şi după săvîrşirea săntei liturghii, s-a rostit un cuvînt, de preotul
Stan Rădulescu, în privinţa îmbunătăţirii soartei muncitorilor şi apoi înce~
pîndu-se tedeumul pentru fericirea prinţului domnitor, unde asistînd !ot
norodul cu luare aminte. Dupe săvîrşire, curînd, ieşind a mers la canţilanea
comunei, atît clerul bisericesc, cît şi toată obştea, unde citindu-se de notar
aşezămîntul electoral, decretele domneşti şi circulara şi explicîndu-se la norod,
au primit toţi cu bucuie a subscrie registrul de primirea plebiscitului, care
registre să trimite, cu respect, format după regulă, totodată se trimite şi în
copie cuvîntul rostit de părintele Stan, spre cele de cuviinţă.
D. 5.
Principatele Unite România
Registru de primirea
plebiscitului p(r)opus prin Decret domnesc din două mai 1864
Districtul Ialomiţa
Plasa Ialomiţa
Comuna Slobozia
Registru de primire
Nr. curent Prenumele Numele
1.
urmează semnăturile a 259 de capi de familie din corn. Slobozia

Arh. Stat. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 27 / 1864, f. 8 I - 86, orig
174 1864 srj)tembrie 7 -8, Slobozia. Petiţia locuitorilor din

comuna Slobozia şi referatul subprefectului plasei Ialomiţa,
referitoare la refuzul arendaşului moşiei Slobozia de a efec-
tua dijmuirea produselor.
Primită 8 septembrie 1864

Principatele Unite Române
Domnule subprefect !
Semănăturile ce le avem arate pe moşia Slobozia le-am gătit în clăi
de mai mult timp. Am mers în mai multe rînduri la dl arendaş respectiv ca
206
PROCLAMA~, , • .
2 &Bmt 31.Li l)o!IN1101VLYÎ · ~ . .
i \.
8J.TDU.OJW I
l<O. 186-i august H, Bucureşti. Proclamaţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza către sătenii
clăcaşi.
207
5ă meargă a ne dijmui dar n-au voit amînîndu-ne cu vorba din zi în zi. Şi
fiindcă timpul cum se vede începe a se apropia şi dind niscai-va ploi negreşit
că are {să) fie supuse şi stricăciuni{i).
Venim la dvs. şi vă rugăm plecaţi a inten·eni asupra dl arendaş a ne
dijmui productele şi cit s-ar putea mai în grabă, căci întralt chip sîntem
supuşi pagubelor plecaţi:
Nica Baranga
Radu Bucoveanu
G. G. Mirea
ss. indescifrabil
ss. indescifrabil
lmpreună cu ceilalţi ce rr.ai anm prcducte pe moşia Slobozia
Onor dl subprefect de Ialomiţa
*
Nr. 408/D. 6 primită 7 septembrie.
{Rezoluţie): Dacă arătarea reclamaţiei, depu(să), n fi ade,·ărată, subprefec
tura nu înţelege care ar fi motivele că arendaşul nu dijmuieşte semănăturile
locui tarilor.
Dl primar al comunei Slobozia îi va pune în vedere legea, în care zice
că dacă nu are dijmuit, apoi rămîne în drept Consiliului Comunal împreună
cu preotu a face dijmuirea.
Subprefectul Ialomiţi{i) ss. indescifrabil
No. 784
I 864 septembrie 8
Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 29/ 186i, f. 82, orig.
175 1865 februarie 3, Căzăneşti. Proces-verbal, al Comisiei locale

de Împroprietărire, referitor la împroprietărirea ţăranilor
clăcaşi din comunele Căzăneşti şi Sînteşti.
Proces-verhal,
Prin care se constată că Comisiunea Plăşii Cîmpului, din districtul Ialo-

miţa, fiind operaţiunile cerute de art. 24 din legea rurală în comuna Căzăneşti,
unită, cu Sînteşti, proprietatea moşnenească, a regulat cele următoare, în
prezenţa dumnealor proprietarii, a întregului consiliu comunal şi a tuturor
locuitorilor, chemaţi şi cercetaţi fiecare la rîndul lor însă.
I. îiu. în baza paragraf I, de sub litera A., art. I, din lege, treizeci şi şapte
locuitori cu patru vite devin proprietari pe patrusute şapte pogoane pămînt.
osebit de locurile de casă, adică:
208
- cinsprezece locuitori pe proprietatea dl Iordache Lupescu, pogoane 16~.
prăjini-
Pogoane Prăjini
- şapte Idem pe căşi(i) răposatului
Cos. Borănescu 77
- patru idfm pe a căşi(i) răposatului
Dinu Borănescu 44
- unsprezece idem pe a dl. Dimitrie Cojocărean 121
407
II-lea. Conform paragrafului 2 de sub aceiaşi literă şi articol, şaizeci de locui-
tori cu cîte două vite, vor poseda patru sute şaizeci şi şapte pogoane şi două
sprezece prăjini astfel:
- Douăzeci şi opt locuitori din proprietatea dl Iordache Lupescu
Pog. Prăjini
218 4
- zece caşi Borănescu
R. Cos. 77 22
- şapte Dinu Borănescu 54 1~
- cinsprezece dl. Dimitrie Cojocărean 116 21
467 12
III-lea. In temeiul paragrafului 3 tot de sub aceiaşi literă şi articol paispre-
zece locuitori cu braţele, au partea lor de pămînt în sumă de şaizeci şi patru
pogoane şi optusprezece prăjini îmă:
Pogoane Prăjini
opt locuitori pe proprietatea dl Iordache Lupescu 37
patru căşi(i) răposatului dl Boronescu 18 12
doi dl Dimitriu Cojocăreanu 9 6
64 18
IV-iea. Treisprezece nevolnici fără copii şi săteni fără meseria agricultori
devin proprietari numai pe locurile de casă conform cu art. 4 din lege şi 5,
precum urmează.
- doi pe proprietatea dl Iordache Lupescu
- doi pe a casi(i) răposatului Costache Borănescu
- doi Dimitrie Borănescu
- unu dl Dimitrie Cojocăreanu
- unu Licsandru Stroie
- unu Tănase Carabulea şi
- patru d-lor fraţi Ciudueşti
V-lea. După articolul 14 din lege şi după desluşirile date de dl Ministru de
Interne, prin circt1lara nr. 24321/64, pentru trei preoţi aflaţi în activitatea
bisericilor, se cuvine comuni(i) cincizeci şi unu pogoane, adică şaptisprezece
pogoane din proprietatea dl Dimitrie Cojocăreanu pentru biserica din Cătunul
Sînteşti şi treizeci şi patru pogoane din proprietăţile moşnenilcr Borăneşti
pentru biserica din comuna Borăneşti.
209
Prin urmare fiscul va primi, de la această comună despăgubirea hotă
rită la
art. 22 din lege, pe fiecare an cite lei unsprezece mii nouăsute cincizeci
şi opt(nr. 11958) după cum se arată anume în alăturata tabelă litera A, iar
domnii proprietari după art. 23 din lege în tot precum urmează:
Lei Para
61 510 30 dl Iordache Lupescu
22 133 30 casa răposatului Costache Borăncscu
17 388 20 ., ., Dimitrie Borăncscu
35 593 10 dl Dimitrie Cojocăreanu
136 626 10 peste tot lei una sută treizeci şi şase de mii şase sute
douăzeci şi şase, parale zece. Pentru care sumă s-a şi eliberat numiţilor pro-
prietari titlurile de despăgubire nr. 11, 12, 13, 14, nemijlocind din partele con-
testaţia citată la art. 8 din instrucţiunea d-lor ~Iiniştri din ~ăuntru şi Finanţe
nr. 25021 şi 30722, iar cît pentru despăgubirea locurilor de casă lăsate în
proprietatea locuitorilor şi toţi la art. 4 din acest ziar, rămîne ca dumnealor
proprietarii să o primească de-a dreptul precum glăsucşte art. 33 din lege.
Şi aşa comisia Ad-hoc vorbită la art. 16 din lege rămîne ca o dată cu
delimitarea pămîntului prevăzut la art. 1, 2, 3 şi 5 de sus să reguleze şi vatra
comunei pe numărul locuitorilor de 124 în mărime de patruzeci şi şapte pogoane
<:insprezece prăjini şi treizeci stînjeni, precum şi locurile comunale dictate de
litera 2 din circulara Ministerială nr. 9378 luînd de la fiecare proprietar pămînt
pe suma familiilor arătate mai sus.
în sfîrşit astăzi la trei februarie pe cînd comisiunea determinase toate
operaţiunile de sus, întîmpinînd protestul d-lui Iordache Lupescu, anexat aici
în copie, a intrat de iznoavă îndeamănuntul cercetare spre a dovedi adevărul
după cum să îndatorează prin aliniatul 2. De sub art. 2 din generala instruc-
ţiune şi considerînd că cele protestate prin art. I şi II sînt hotărî te de alineatul 5
din circulara d-lui Ministru din năuntru nr. 24864 şi de cea cu nr. 24868/64,
comisia lasă în dispoziţia comisiei Ad-hoc să hotărască cele dictate de ară
tatele ordine neputînd să-şi însuşească acel drept cc nu o priveşte, iar cît
pentru cele prestate prin art. 3 şi 4, observînd de-al doilea tabel A, avîndul că
nu s-a trecut pe persoana d-lui Lupescu nici un locuitor care să nu fi luat
claca întrucît şi la 14 august 1864 şi care să nu-şi fi avut pogoanele legiuite
pe proprietatea sa, ci numai pe adevăraţii săi clăcaşi cc s-a dovedit că s-a avut
după legea anului 1851, care se înlocuieşte cu cea din 14 august 1864. )fai vîrtos
că, cît se atinge de spornici însurăţei din iarna 863-864, pe care d yLupescu
vrea să-i respingă, a declarat (osebit de vitele ce posedă <linşii) chiar şi dl
Costea Necofau, actualul arendaş al moşiilor. D-lor protestînd că s-a facut
clacă ca şi ceilalţi săteni după categoria lor, îndată după însurăturile şi apare
dat pămî~t~l <lup~ legea veche, ca şi ce ce erau ieşiţi din fii clăcaşilor Domniei
sale. Com1s1a dar m acest caz avînd în vedere atît paragraful 5 de sub art. 3
din generala instrucţie Ministerială nr. 25021 şi 30722, cit şi cele dictate de
telegrama d.lui Ministru de Interne nr. 24595 şi, considerînd după cum explică
paragraful 1, de subt art. 8 d.lui Ministru de Finanţe nr. 30723 unde se men-
ţine îndatoririle advocatului public. Baza legi(i) rurale cere menţinerea locui-
torilor pe locuirile ce le au astăzi în întinderea prevăzută de legile anterioare.
Hotărăşte şi opiniază că protestul d.lui Lupescu este fără putere.
210
Pentru care s-a format acest zicr în număr întreit conform cu cele con-
ţinute în art. 14 din generala instrucţiune.
1865 fevruarie 3-
Delegatul d .lui proprietar ss. indescifrabil
Delegat al comunelor ss. indescifrabil
Delegatul fiscului ss. indescifrabil
Arh. St. Bucureşti, fond Reforma agarară din 1864, jud. Ialomiţa, dosar 697/ 1885 f. 31-32
orig.
176 1865 februarie 9-15, Slobozia. Adre~a şi nota de constatare

făcută de Primăria Slobozia referitoare la plîngerea aren-
daşului Moşiei Slobozia, prin care arată că nu i s-au plătit
toate datoriile de către locuitorii din comuna Slobozia
Nr. 84/13
Primi tă la 1O fevruarie 1865
Principatele Unite Române.
Domnule Primar,
Spre satisfacerea cererii făcute de dl arendaş al acelei moşii prin peti-
ţiunea înjurnată la nr. 501, vă invit ca împreună cu ajutorul înfăţăşarului
jandarm să executaţi împlinirea tuturor datoriilor ce vă arată că are pe la
locuitorii acelei comune, avînd datorii de sohate, cîrciume şi alţi(i) care se vor
constata că sînt juste, dind bani în primirea creditorului. Iar că s-au executat
dispoziţiunile prezentului ordin îmi veţi trimite dovada dtale de desfacere
în termen de cinci zile cel mult.
P. Subprefect de Ialomiţa. Adj. N. S. Ursan
N. 1352/1865 fevruarie 9
D-lui Primar al comunei Slobozia
(verso)
La D. subprefect
1865 fevruarie 15 N. 4S
Intre datoriile ce are dl arendaş al acestei moşii arată şi pe dl Ghiţă.
Dobrinescu, cu un înscris de 55 lei pentru cumpărătoarea unui sohat care
chemîndu-1 se opune actului sub cuvînt că a luat acest sohat pe seama lui
Gheorghe Tomoşoiu, ce acum se găseşte cu vitele pe moşiea Orezu şi care n-a
venit cu vitele a le păşuna, pentru care drept răspuns la ordinile Consiliului
nr. 1352, să face cu respect cunoscut, trimiţînd totodată şi copie după înscri-
surile ce posedă dl arendaş spre a le face cele de cuvinţă, asemenea se opune
a plăti şi din cîştigul arenzi(i) cîrciumilor, arătînd că are mai multe condiţii
cu care se obligă dl. arendaş a-i da şi cui le-a dat.
Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia; dosar 35/ 1865, f. 4 şi 40, orig
211
177 1865 august 23, Slobozia. Plîngerea arendaşului moşici Vatra
mănăstiriiSlobozia împotriva locuitorilor care nu şi-au ono-
rat contractul de învoială agricolă
Primit 24 august
No. 571/13
Domnule
Vin aţi comunica că sunt gata a ieşi la măsurătoarea pogoanelor ce
sunt învoiţi locuitorii. Cu arătura în bani, a plăti de pogon cîte lei 14 (paispre-
dece). Şi totdeodată vă arăt a pune în vedere locuitorilor, că deşi zice în
- contractu că după ridicarea bucatelor să fie slobode vitele lor a păşuna
acele mirişti, dar fiinducă nu au făcut arăturile după-cum conţine contractul
ca să nu rămîie printre locuri răzoare mari şi părlogi pînă nu mă vor asigura
că vor plăti acele părlogi şi răzoare ce să văd printre locuri nu poci ieşi la
măsurătoare şi ca urmare îmi veţi da răspuns.
Primiţi domnule stimă, consideraţia ş.c.

Pentru D. M. Stănculescu
Georgi Popavici
1865 august 23
N: 34
Domnului Primar al Comunei Slobozia.
Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 35/ 1865, f. 155, orig.
178 1865 septembrie 4, Slobozia. Plîngerea arendaşului moş1e1

vatra mănăstirii Slobozia împotriva locuitorilor din Slobo-
zia care n-au respectat contractul de învoială agricolă
Primită 14 septembrie
Nr. 612
D. 13
Pdncipatele Unite Române.
Domnule.
Astăzi viind în comuna Slobozia unde sunt arendaşul aceştii moşii
fără de nădejde am întimpinat din partea ră.nduitului meu ce-l am la această
moşie că locuitorii păşunează cu vitele lor pe toată întinderea moşiei vînd
peşte de prin bălţi, tăind stuful şi buruenile, pricinuind simţitoare pagube.
Chemîndu-se decătră rănduitu din parte-mi ca să merg la măsurătoarea pogoane-
lor ce sunt învoit, nu numai că n-au mersu, dar îndrăznind şi viind chiar
la domiciliul unde mă găsesc cu şederea, insultîndu-mi pe rînduitul din parte-mi,
212
badjocorindu-1 cum a vrut, şi s-au pus la cunoştiinţa dumneavoastră. unde
aşteptam ca să luaţi dispoziţii foarte urgente ca pe nişte asemenea revol-
taţi să-i daţi legilor, precum şi impunerea lor la despăgubirile noastre, nimic
nu s-a văzut din partea dumneavoastră.
Prin aceasta viu a protesta în numele legilor, cerind de la dum(nealor)
despăgubirile mele, precum şi asigurările averii ce există pe faţa pămîntului,
prevăzînd şi o înverşunare după întreprinderea lor căci la din contra ma văd
silit a părăsi moşia şi a numai răspunde către fisc dacă mă văd în aşa împins.
la nişte asemenea pagube.
Primiţi, domnule ş. în c.
Arenda tor M. Stănciulescu

1865 septembrie 4
N = 37
Domnului primar al ccmund Slobozia
Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar nr. 35/ 1865, f. 165, orig.
179 1fJ65 Slobozia. Contract de învoială între locuitorii din

Slotozia ~i arendaşul moşiei Slobozia.
Contract
Astăzi am săvîrşit îmoiala cu dl Mihalache Stănciukscu pentru ani
viitori 1866 şi 1867 pentru arături cu condiţiile următoare:
I - Vom ara în moşia Slobozia, unde este dumnealui arendaş, fiecare
cit ne va face trebuinţă şi de orice felurime din care vom da dijma din zece una.
2. Vom lucra două pogoane cu desăvîrşire, <lucindu-i lui la arman,
cu sămînţa d-lui, cei cu 4 boi, iar cei cu 2 boi, adică mijlocaşii, numai un
pogon cu orinduiala de mai sus însă un pogon îl vom ara cu sămînţa toamna
iar unul în primăvară cu orice sămînţă va voi dumnealui.
3. Vom face un transport la Călăraşi, cei cu 4 boi după putere şi greu-
tate, iar cei cu doi boi asemenea şi ne va da cite doi sfanţi.
4 Vom lucra în moşie şi cîte trei zile, două cu mîinile şi una cu carul
ori la ce va avea dumnealui trebuinţe.
5 Pentru fin vom da dijma din trei.
6 Vom ara de-arîndul fără a lăsa răzoare printre arături şi cit ne va
face trebuinţe.
7 Cei cu mîinile care ·vom face arături în moşie vom lucra cite patru
zile şi dijma ca şi ceilalţi.
Pentru care ai făcut două asemenea subscrise şi adeverinţe de autori-
tatea comunală.
Urmează 45 iscălituri ale locuitorilor.
Trecut în condica tocmelilor la nr. I I, februarie 13.
Iar pentru dl Mihalache nici nu s-a mai făcut alta în condica mc10
iscălitu ci a venit a-l protesta prin hîrtia nr. 38 de la 15 februarie. cu carP-
depune alte învoeli.
213,
180 7865 Slobozia. Contract de învoială pentru păşunatul vite-
lor pe moşia Slobozia încheiat între locuitorii din corn. Slo-
bozia şi arendaşul moşiei.
Contract
Ne-am învoit cu dl M. Stănciulescu, arendaşul moşiei Slobozia, ca
ierbăritul vitelor pentru un an de zile de la 23 aprilie 1865 şi pînă la 23
aprilie 1866, ca să fim slobozi cu păşunatul vitelor în toată. întinderea moşiei,
ferindu-ne de arături şi făneţe, care vom plăti de vită mare lei şapte şi pentru
oae de fiecare vită cite para 60, slobozi vom fi cu păşunatul şi la pădure fe-
rindu-ne de-a nu face tăere.
Vor slobozi vitele învecinatele subhaturi a trece cucomunicatia numai
cu păşunatul, iar nu şi cu adăpătoarea. Vom fi slobozi în vadul deschis ce
rămîne pe scama proprietăţii, la vadul ce este din susul brazdei trasă la cotul
grădinii spre apus. Iar cite vite vor veni afară din cele ce sunt astăzi în su-
haturi nu vor fi slobode a le învoi în pogoanele noastre.
Locurile de făneţe se vor popri de la 1 martie fără. să. se calce de vite.
Nu vor fi slobozi străinii care trec cu vitele în pogoanele noastre, de la 1 fe-
bruarie ... * cei din vecină.ta te suhaturi. Iar noi vom fi slobozi a păşunat
pînă la 23 aprilie 1866 în toată întinderea moşiei, pentru cei care am ara,
pe seama proprietăţii cite un pogon, ni se va scădea cîte o vită de ierbărit
arătata vită mare, iar pentru cei ce n-au arat pe seama proprietăţii nu vom
fi supuşi la nici o muncă ci numai la plata ierbăritului.
Banii vor răspunde de la 1 aug(ust) şi ne vom răfui la finele lui de-
cembrie.
Şi de a se păzi s-au făcut două asemenea subscrise de noi.
Mînzaţi se vor socoti doi drept o vită mare. Iar noi vom da defiecare
ce ne-am subscrie aici cite doi pui de găină.
Urmează -49 iscălituri ale locuitorilor .
Trecută prin condica tocmelilor la nr. 8, iunie, precum asemenea s-a
făcut la nr. 7 a dl. Mihalache Stănciulescu, în asemănare, în care s-au semnatul
dumnealui.
Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 35/ 186.'.5, f. 206, orig.
181 1865 Slobozia. Condiţiile de învoială dintre arendaşul moşiei

Slobozia şi locuitorii comunei Slobozia.
Contract
Condiţie de învoială pe curs de doi ani '865 şi 866 pentru toţi locuitorii
din comuna Slobozia, pentru toţi cîţi vor ara în moşie, cu chipul următor:
I - Să facă de fiecare nume două pogoane cu tot lucrul lor, la vremea
cerută cu sămînţa moşiei arate (la vreme), bine secerate şi cărate la aria
moşiei cînd se va cere de proprietate fără risipă de orice sămînţă.
• rupt în text.
214
2 - Să dea dijma din toate semănăturile din zece una fiind dator în toate
ce se vor găti să li se dijmuească.
3 - Să facă o călătorie la schelca Călăraşi cu toate vitele lor, cei cu 4 boi.
trei chile şi trei doniţi, iar cel cu 2 boi o chilă şi cinscprezece doniţi, dindu-le
doi sfanţi, iar cei cu doi boi un sfanţ. Făcind o zi cu care în moşie cu to~te
vitele de lucru, şi două zile cu mîinile la "·remea cind (căndu) se va cere iar
cel cu mîinile cinci zile.
4 - Să puie pîndari la holde şi fineţe, nefiind slobozi a primi vite străine
sau a cosi sau a ara fără ştirea proprietăţii, dînd şi cite două găini pe fiecare an.
Pentru ierbăritul vitelor vor plăti de fiecare vită cite trei lei. Rămînînd
şi monopolul pe seama moşiei, nefiind slobozi a avea cîrciumă în această.
comună, fără numai a mşoşiei, fără a avea vreun drept nimeni nici comuna.
Iar la caz contrar vor plăti ierbăritul cîte lei noi deodată de oi 60 parale de
cirdu, unu mielu, avînd slobodă comunicaţie cu tîrgurille pînă în druffi:U~
de la Ulmi ce merge în satul Slobozia, cu păşunarea în toată întinderea moş1e1
fără să atace vreun suhat.
6 - Oricîţi vor călca legăturile dintre noi vor fi supuşi pagubelor ~i daţi
judecăţii.
7 - Şi spre a se păzi s-au făcut două asemenea.
Aceste condiţii vor fi în fiecare an.
Isc. M. Stănciulescu
Aceste condiţii s-au depus cu hîrtie la nr. 38.
Copie <lupe hîrtia dl arendaş, nr. 38, înregistrată la nr. 617, dată primă
ne1 cu învoiala din 13 februarie.
învoielile ce am tratat cu locuitorii acestei comune binevoiţi a le da
în cunoştinţă şi regulare în aceşeia doi, invitîndu-i a merge la arături fiind
timpul cel mai preţios.
Arendator M. Stănciulescu
Lucrarea la această hîrtie este adresată la arendaşu, nr. 305 şi raportul
la dl. subpreffect nr. 304 care se anexează în copie aici şi după care a venit
ordinul nr. 13524, tot anexat aici.
Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 35/ 1865, f. 207 - 208, orig.
182 1866 aprilie 10, Slobozia. Proces-verbal al consiliului comunei

Slobozia prin care se aprobă un beneficiu de 600 lei pe an
pentru învăţătorul comunei
Proces verbal
Subsemnaţii mrn1bri ai Consiliului comunei Slobozia în şedinţa de la
10 aprilie anul 1866.
Avînd în vedere că dl Nicolae Diaconescu, învăţătorul elevilor acestei
comune, cu salariu de 600, ce-i dă statul pe an, nu se poate susţine oarecum
fiindu-i speranţa numai întrînşi(ie.
Avînd în vedere că dînsul şi-a luat angajamentul a sta la studiu(!)
elevilor întotdeauna, atît iarna cît şi vara şi în zilele de învăţămînt chiar
215
de dimineaţa şi pînă seara, ceea ce această după cererea locuitorilor care au
socotit că cu neclintitul studiu elevi(lor) se vor deslumina mai lesne.
Avînd asemenea în vedere că această comunii fiind din cele mai populate
şi nr. elevilor se urcă în comparaţiune după nr. familiilor, iar dl învăţător
nu-şi are toată mulţumirea de vreme ce suferă lipsă la susţinerea sa, ca să
nu se întrerupă acest serviciu ceea ce onor guvernul şi dorinţa sa este din
cele mai principale, întotdeauna nu lipseşte de-apururea şcoalele să fie des-
chise, de unde se crede a deveni un mare bine.
Şi consider că această comună însuşi are oarecare venit la casa comu-
nală, am deds ca din acest venit să-i facem un beneficiu şi d-lui învăţător
de lei 600 pe an ca să-şi poată susţine cele necesare ale sale şi-a nu întrerupe
serviciu(}) cu silinţă asupra elevilor.
Pentru care am încheiat acest proces-verbal care în original se va re-
comanda, prin dl subprefect, onor comitetul permanent spre deliberarea
celor cuvenite.
183 1866 august 72, Slobozia. Listă cuprinzînd numele oierilor

transilvăneni veniţi cu oile la iernat pe moşia Slobozia
Comuna Slobozia. Plasa şi districtul Ialomiţei
Tabel de vitele străine ce s-a constatat prin comisiunea acestei comune că

se află în cuprinsul acestei comune
Numele şi Nr. vitelor ce are fiecare

Numirea pro- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
prenumele prietll.ţii pe
Nr. ber- Noa- cai, boi
păstorilor care se află Oi teni Mei Capre Ţapi epe vaci asini
beci
c.c.
Dumitru Radu Vatra mlnăs-

Irimiea tirii Slobozia ! 600 200 380 500 10 2
2 Bucuru Boroşu 555 226 250 500 56 2
J Oprea Taraciu 11-1 71 90 1-'

i Petre Ionu
Manole 1192 157 576 735 8 7 2
5 Stoicu Saitanu 1000 500 650 700 7 9 99 35 3
6 Radu Tuţeiu şi
Irimiea Dumitru 512 89 500 500 82 2
7 Stoica Saitanu 820 100 870 800 2
216
S fon ]uga 650 oi st.diilit de !:i.
Tudoranu cu 50 berbeci 1860, i s-a
to·,arăşii săi "100 noteni drept liber
3 cai
l asin
9 Gheorghe "120 oi ele la 1858
Taraşu idem 1 cai Idem
10 Niţă Aldea ltlem 650 oi ltlem
1 cai
li 1uga Tudoran Idem 630 oi Idem
I asin
Membri comisiunii
P. Primaru Adj. Andreiu Ke<1gu
Constataţi de D.(omnu) cons(ilier) Mircescu
De la care Nr. vitelor cuprinse în bilet

Nr. bilet ce posedă Anul şi luna in birou de vamă
de plata oieritului care s-a eliberat i s-au libe- Oi berbeci noateni mei capre
ţapi cai, epe boi Asini
ratu biletul
------------------ ------------------
15 1864 fe-,ruarie 6 Lopătari Acest bilet este de pogorătoare sau
oierit şi vitele cuprinse întrînsul nepo-
tri-,ite cu ce se găsesc astăzi în fiinţă
n-are n-are Kici un biletu n-are
n-are Acesta posedă registru C.C. nr. 381
din 20 august 1864
---------------------
3S 1865 fe·auarie 23 Predealu
17 1865 fevruarie Ca cel de la nr. l
n-are n-are nici un bilet
Idem
Arh. Stat. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 37 bis/ 1866, f. 7, 14, orig.
184 1867 octombrie 1, Slobozia. Proces-verbal întocmit de juriul

concursului de produse agricole privind numele cîştigă
torilor
Proces-verbal
Anul 1867 octombrie
Subscrişii convocaţi în juriu pentru concursul de producte agricole şi
de vite adunîndu-se astăzi în comuna Slobozia sub preşedenţia d-lui prefect
al districtului şi avînd în vedere mostrele aduse din partea cultivatorilor din
district după părerea ceamai conştiincioasă a opinrat:
1) în a se da premiul I medalia de argint d-lui N. Amira pentru cali-
tăţile însemnate de grine de Banat cultivate la moşia Răduleşti ce o ţine
D-lui în arendă.
217
2) A se da de ascmrnca pnmii d-lui G. Arion pentru porumb şi deose-
bitele opt varietăţi de produse cultivate pe moşia d-lui Eliza.
3) A se da medalii de aramă premiul al doilea domnilor:
Tudor Ion din Bărcăneşti pentru grîu indigen;
Iamandi Caraghiosu arendaşul moşiei Chioara pentru grîul de America.
Ştefan Stănescu din comuna Iazu pentru seceră;
Nicolae Sandu din comuna Manasia pentru orz;
4) A se da premii întîi medalii de argint d-lui Iulian Vrabiescu pentru
doi boi de o frumuseţe extraordinară care după încredinţarea d-lui subprefect
al plăşii Balta s-a crescut în tamaslîcul său de la moşia· Frăţileşti.
In urma acestei deciziuni dl prdect a distribuit premiile sus-arătate
la toate persoanele prezente, afară de cele cuvenite d-lor Tudor Ion, Iamandi
Caraghiosu şi Neculai Amira care neaflîndu-se de faţă au rămas a se trimite
de către d-nii subprefecţi respectivi.
Pe lîngă cele de sus se constată că la concursul de vite prezentîndu-se
numai vreo şase indivizi cu vite, boi, cai şi vaci de calităţi cu totul ordinare
nu s-a găsit pe nimeni de a se răspunde darea premiului de aramă.
Preşedinte Prefect,
::\lembrii comisiei
Indescifrabil
Arh. St. Buc., Fond Ministerul Agriculturii, Sen. REAZl:\l dosar H'l/1867, f. 29, orig.
185 7867 octombrie 7, Slobozia. Proces-verbal întocmit de Comisia

concursului de plugărie privind modul de desfăşurare a
concursului şi cîştigătorii stabiliţi.
Proces-verl: al
Anul 1867, octombrie întîi
Conform cu articolul 6 din regulamentul pentru instituirea concursu-
lui de plugari în ţa1ă, subscrişii constituindu-ne în juriu şi adunîndu-ne la
comuna Slobozia, plasa Ialomiţa sub preşedenţia d-lui prefect, am procedat
la lucrarea lor precum se urmează:
Mai întîi prin d-nu inginer al districtului s-au format fîşiile de pămînt
prevă:1a1te l:i .irtic-olnl 14 pentru 41 de plugari, veniţi din diferite părţi ale
judeţului, care s-au prezentat cu plugurile lor, au luat număr deordine şi,
au brăzdat fiecare fîşia sa; unul din membrii juriului Gheorghe Sion după
autorizaţia colegilor săi, a explicat tuturor plugarilor scopul binefăcător al
acestei instituţiuni şi i-a lămurit cum trebuie ~ă are şi !oă mîne vitele spre a
putea primi acele ce merită recompensa acordată de guvern.
Aşezîndu-se toate plugurile în capetele brazdelor după semnalul dat,
au început operaţiunea arăturei la 1 1/2 oră după amiază.
Subscrişii membri ai juriului în tot timpul arăturii au examinat cu
atenţie funcţiunea plugurilor cît şi construcţia lor, constatînd în special pro-
funzimea arăturii, răsturnătura brazdelor, gradul de iuţeală şi de mînuire
al boilor.
218
Deci, după conştiinţa cea mai indispensabilă au constatat succesul
direct şi corespunzător la spiritul regulamentului sau cercat plugarii de la
no. a2, 11 şi 36 şi de aceea am arătat.
1 Întîi Voicu Ion din comuna Ciochina care a avut no. 32 pentru plu-
gul construit chiar de dînsul şi care s-a găsit mai bun decît al tuturor celor-
lalţi plugari pentru calitatea şi profunditatea brăzdăturii care o făcea pînă
la 15 centimetri, arată cu un număr de patru boi urmau să primească cuve-
niţii 12 galbeni.
2 Al doilea Ioan Potrea Dragu din comuna Borduşanii Mari no. 11
pentru buna cumpănire al plugului .său care umbla fără a-l ţine de coarne,
pentru calitatea brăzdăturii şi a repeziciunii boilor să primească premiul
al doilea de 8 galbeni.
3 Al treilea Nicolae Bulki din comuna Ţăndărei no. 36 pentru extra-
ordinara mîitură a boilor cu care a lucrat fără a fi secundat de a doua per-
soană, precum şi pentru calitatea brăzdăturii, să primească premiul al trei-
lea de 6 galbeni.
După aceasta domnul prefect convocînd pe toţi plugarii în curtea
mănăstirii a distribuit premiile arătate mai sus în numele guvernului, atit
în faţa acestuia cit şi a unui numeros public ce a asistat la această solemni-
tate care a rezumat urări pentru numele Mării sale Domnitorul
Preşedintele juriului,
prefect, indescifrabil
Dragomir Ivan
Dobre Cîrjan
Dinu Drăgan
Ghiţă Preda
Lt. col. Caliţescu
Mihai Moldoveanu
Arh. St. Bucureşti, Fond Ministerul Agriculturii Serv. REAZIM, dosar -444/ 1867 f. 27-28 orig,
186 1868 febriiarie 24, Slobozia. Contract de învoială agricolă

încheiat între locuitorii comunei Slobozia şi arendaşul
moşiilor Bora şi Radu Vodă privind obligaţiile ce le au
faţă de arendaşul moşiei în vederea exploatării terenurilor.
Contract
Prin care subsemnaţii locuitori din comuna Slobozia, astăzi prin bună
înţelegere cu dl Mihalea Ragi Marin arendaşul moşiei Bora de Jos şi Radu
Vodă ne-am învoit ca să arăm pe moşia dumisale pe cursul de cinci ani de
zile cu începere de la 23 aprilie viitor 1868, şi înainte începînd arăturile chiar
în primăvara curentă cînd se va face timpul de arat şi cu condiţiunile urmă
toare:
I Ne va da pămînt îndestul cit ne va trebui de arătură unde va voi
D-lui din care vom da dijmă din zece una din toate bucatele ce vom produce
219
ducind la aria d-lui osebită de bostanele de pepeni dacă vom ara să dăm de
fiecare bostan o claie meiu dusă tot la aria moşiei.
II Sîntem datori a ara în folosul D-lui două pogoane unul de orz şi
unul de mei adică aratul, cositul sau seceratul, de va fi bucatele bune, grăpat,
strins în clăi, legat şi dus la acea moşie; acest lucru va fi bun după toată
cuvinţa cum ne va cere şi în orice timp ne va chema D-lui la lucrul acestor
pogoane ca să nu se întîrzie, căci orice pagubă i va cauza D-lui din a noastră
neglijenţă vom fi responsabili la orice pretenţii a dumisale.
III Să facem un transport la schela Călăraşi sau Făcăeni unde trage
saica cu toate vitele ce vom avea la muncă cu productele d-sale cu povară.
pe cit va putea să ducă vitele ce vom avea fiecare, dindu-ne numai drept
cheltuială cite doi sfanţi de car.
IV Se face desluşire la articolul el de mai sus că acele pogoane să le
facem pe 1 august şi la caz de a nu fi mai mulţi în plug tot aceleaşi pogoane
le vom face cu lucrul lor.
V Vitele comute le vom păşuna în moşia d-sale chiar în vitele sale de la
Sfintul Gheorghe şi pînă la Sfîntul Dumitru al fiecărui an, dindu-i în acest
interval cite lei cincisprezece par. 30 de vită cursul vechi răspunzători cînd
vom primi vitele spre iernat
VI Cînd se va face fin în moşia d-sale şi dindu-ne şi nouă să cosi~1
vom da dijma de cîmp cinci una şi la luncă din trei una dusă la aria D-11.1:1.
VII Vom face şi cite o zi cu caru cu toate vitele ce vom avea în moşic
cind ne va chema D-lui precum şi transportul de la articolul VI. îl vom face
în orice timp ne va chema D-lui.
VIII Ariile de treierat le vom face în moşiile d-sale la locul de vale pe
Radu Vodă.
IX Va angaja D-lui pîndari trebuincioşi la paza bucatelor noastr~ ş!
ale D-lui cu plată însă numai de la noi pe preţul ce Ya tocmi cum va h ş1
pe la vecinătăţi.
X Vom da fiecare om cite un pui de găină fiecare. .
XI Toate aceste beneficiuni către D-lui le vom face în fiecare an, ş1
ca să se păzească aceste condiţiuni cu nestrămutare am făcut două a~emen~a
contracte dind unul la mina altuia, pentru care sîntem responsabili cu stănle
noastre la caz de a nu le păzi rugăm totodată şi primăria comunei noastre
Slobozia de l-a adeverit.
Iscăliţi, Nicolae Oancea, Scarlat Ştefan, Stoica Zaharia şi alţii
1868 februarie 24
Primăria comunei Slobozia
Judeţul Ialomiţa
Semnăturile din acest contract fiind adevărate ale cuprinşilor şi potrivit

cererii ce face se legalizează
Semnat primar Bucur Sinea

1868 februarie 24
notar Stoicescu
Locul sigiliului
Arh. St. Slobozia, Fond Primăria oraşului Slobozia dosar 5'1/ 1870 f. 66 şi 78, copie
220
187 7875 ianuarie 7. Tabel cuprinzînd suprafeţele de teren
agricol primite prin întreprietărirea din 1864.
~fatricola nominală de locuitori im prorrietăriţi în virtutea legii rurale

Plasa Balta
Categoria Categoria locuitorilor

Suma
Cu banilor
Comuna cu 4 boi cu 2 boi Cu
braţele despăgubiri Cu 1 boi Cu 2 boi
Pogoane pogoane anuale lei braţele
pogoane
Chioara 1034 381, 19 60,3 18360,36 94 49 13

Dnde~ti 781 183,2 23,3 16037,28 71 62 5
Feteşti 693 428, 13 9,6 H055 63 5 2
Făcăieni 902 187 9,6 13463, 16 82 21 2
Frăţileşti 605 703 46,6 8935, 16 55 9 10
Giurgeni 539 155,20 37 9101 49 20 8
Găiţa 1012 327,6 27, 18 16890,8 92 12 6
Gura Ialomiţei 1031 155,20 9,6 H657 94 20 2
Hagieni 1166 109,2 1. 15 15577,36 106 1-f
Iazu 990 118, l 23,3 11238,36 90 19 5
Luciu 1507 132,11 37 20503,8 137 17 8
l\lărcukşti 209 327,6 203, 12 9898,8 19 12 40
Ograd·1 1023 110,6 50,21 11966, 12 93 18 11
Smirna 803 191,19 32,9 12724,20 73 25 7
Piua f'ictrii IJ97 54, 13 32,9 18095,28 127 7 7
Gegani 8.58 553,5 7-1 18660,24 78 71 16
Stelnica 660 459, 17 41, 1.1 11558,36 60 59 9
Sudiţi 1023 264,22 13,21 16003,36 93 3i 3
Ţăndărei 1331 312,20 231,6 21091, 16 121 11 50
\"lădc:1i 891 179,5 23,3 13111, 12 81 23 5
Bordnşani !\lari 880 233, 18 71 11802 80 30 16
Murgeanca 770 163, 15 27, 18 118.51,21 70 21 6
Total plasa 20108 5-193,., 1091, 12 330921 1828 705 236
Plasa Cimpului
Acsintea 9i6 ]97,9 97,3 18070,1 86 51 21

Alecseni 1078 581,9 .55, 12 21137 98 75 12
Armăşcşti-
Widuleşti 93.5 358, 10 111 17515,21 81 16 21

,\rţa.ri J.) 31,1 13,21 to 15,36 J 1 3
llărbuleşti 726 2-19,8 87,21 13355,28 66 ]2 19
13ărcăneşti 170.5 662,7 l'H,6 32169 15.5 85 12
Ilor;mcşti 407 167, 12 64, 18 11958 37 60 11
Droşteni :\' oi 286 219,8 134,J 8750,28 26 32 29
221
Condeeşti 22 7, 19 366,2i 2 1
Coşereni 968 685,16 MJ,9 22773,12 88 88 31
Frumuşica 1100 366,5 111 197H,8 100 i7 2i
Grindu 2761 506, 11 268,6 H069 251 65 58
Manasia 913 i05,i 259 2027i,8 83 52 56
Speteni ii 239 120,6 2692,32 i J 26
Uleşti de Sus '151 J 19, 11 152,15 11937,i ii ii 33
Săpunari 1279 218,i 27,18 18658 117 28 6
Ştefăneşti 1766 132, li 27,18 233-42,8 160 17 6
Urziceni '173 303,21 87,21 11000,36 '13 39 19
Broşteni Vechi 1287 i 18, 16 138, 18 2ilH,16 117 6i JO
Girbovi 2079 576, M 111 3-4297, 16 189 7i 2i
Jilavele de sus 2'153 950,M 282,J '16293,28 223 122 61
Moldoveni 935 1293, 10 203,12 J 1150,24 85 166 ii
Total plasa 22636 9287 2691,18 '155017,8 2058 1192 582
Plasa Ialomiţa
Albeşti 1309 62,38 "16,6 2'1590 119 80 10

Balaciu '173 280,12 9,6 9"183,2'1 '13 36 2
Bora 37i 5-4,13 32,9 5726,28 3-4 7 7
Bucu 693 210,9 69,9 12167,28 63 27 15
Ciochina 827 77,22 50,21 12033,20 77 10 11
Colilia 1078 77,22 15,21 M25i,20 98 10 J
Crăsani de jos 891 i67, 12 37 17381 81 60 8
Crunţi 968 "16, 18 15,21 12522,i 88 6 J
Ivăneşti 605 179,5 23,3 9986, 12 55 23 5
Orezu 1276 i98, 16 92,12 23296, 16 116 6i 20
Perieţi 253 210,9 23,3 6132,28 23 27 5
Poiana Ghimpaţi 286 92,12 15,21 '1879,28 26 12 3
Pribegi 13-4,J 2073,20 29
Raşi 1122 118, 1 18, 12 15763, 16 102 19 i
Reviga-Cocora 913 116,21 6-4,18 135'19 83 15 11
Sărăţenii de Sus 1023 12'1,6 13978,2-4 93 16
Slobozia 125i 358, 10 393,3 25867,21 IM i6 85
Andrăşeşti 979 225,23 50,21 155-40,36 89 29 11
Brătescu i5i 109,2 27,18 7689, 16 H li 6
Cllallno,ti 803 1411, l 152, 1.1 13979,36 73 HI ll
Cosîmbeşti 275 116,21 78, 15 60-49,20 25 15 17
Fundu Crăsani 1265 311, 16 106,9 20963,20 115 i0 23
Marsilieni 9,6 MJ 2
Ciulniţa 737 179,5 32,9 11725, 12 67 23 7
Se scade de la comuna Slobozia 133 •.•.....................•.•.........•.•• 866
Totalul plasa 17908 i659, 10 1-493,21 299777,12 1628 598 323

133
29964'1,12
222
Recapitulaţia plăşilor judeţului Ialomiţa pe zma de ianuarie 1875.
Plasa Balta 20108 .'H9J,3 109 I, 12 330921 1828 705 236
Plasa Borcea 1676'1 9778, 1.3 1660,9 35'1613,20 152'1 1255 359
Plasa Cîmpu 22636 9287, 16 2691, 18 435014,8 2058 1192 .582
Plasa Ialomiţa 17908 46.59, 10 H93,2 l 299777, 12 1628 598 723
Total Ialomiţa 77'116 29218, 18 6937, 12 1420329 7038 37.50 1.500
Arh. Şt. Buc., fond Reforma agrară din 186'1, Jud. Ialomiţa, dos. nr. 698/ 1875, f. 128, 21.5,
272, 268, orig.
188 1875 octombrie 8, Călărasi. Tabel întocmit de Prefectura

Judeţului Ialomiţa, înai~tat Departamentului de Interne
Oficiul Statistic cuprinzînd împărţirea administrativă şi
denumirea veche a localităţilor din judeţ.
Plasa Balta
Tabel cu noua întocmire a circumscripţiilor comunale din judeţul Ialomiţa
Comuna Bobu Blagodcasca
Bobu sate
Brăilita
Hagieni
Chioara
Comuna Borduşani - Borduşanii Mari sate
Borduşanii Mici
Lăteni
Comuna Dudeşti Lătcni sate

Feteşti
Comuna Iazu Balbaeşti salic

Budeşti
lazu
Lacul Tătarului
Smirna
Comuna Găiţa Făcăeni sate
Găiţa
Vlădeni
Comuna Giurgcni Constantin sate

Giurgeni
- Gura Ialomiţei
Luciu
Piua Pietrii
Siliştea veche
223
Comuna Maltezi - Cegani sate
Maltezi
Pîrţani
Stelnica
Comuna Murgeanca Durnitreşti sate
- Murgeanca
- Pribegeni
- Strachina
Comuna Ograda - Ograda sate
Dirnieni
Sărăţeni
Comuna Sudiţi Frăţileşti sate

Ghizdăreşti
- Mărculeşti
Sudiţi
Ţăndărei - Cîineasca sate

- Mislea
Ţăndărei
- Radianu
Plasa Borcea
Călăraşi - Măgureni sate
- Călăraşi
Călăraşii Vechi - Călăraşi Vechi sate

Ceacu
- Cernoaica
Ciocăneşti - Bogata sate
- Ciocăneşti-Mărgineni sate
- Ciocăneşti Părnînteni
- Ciocăneşti Sîrbi
- Glovacioaca
Cocargea Buliga sate
Cocargea
Pietroiu
Cuneşti Cuneştii de Jos sate
Cuneştii de sus sate
Lefteriu
Mănucu
Rasa
- Vaidorniru
Jegălia - Gîldău sate
Jegălia
- Misleanu
224
Lupşanu Bordeiaşi sate
Lupşanu
Valea Rusului
Valea Seacă
Mihai Viteazu Bărăganu sate
Găneasa
- Mihai Viteazul
Roseţi Volnaşi Goslogeni sate
Roseţi Volnaşi
Şoc ariciu Beilicu sate

Băjenari
Dichiseni
Oltina
Noeni
Ş Socariciu
Tonea -Cadîna sate

Cioroiu clăcaşi sate
Tonea
Trămsani
Ulmu Călugăreni sate

Chirnogi
Domneşti
Făurei
Nenciuleşti
Ulmu
Vărăşti - Boşneagu sate
- Vărăşti
Plasa Cîmpu
- Alexeni sate
- Baldovineşti
Pupezeni
Acsinte Acsinte sate
Bărbătescu
Brătia
Panduri
Armăşeşti Armăşeşti sate

Bărbuleşti
Poşta
Răduleşti
Versani ,,
- Cacaleţi
225
Bărcăneşti - Bărcăneşti sate
- Budeşti
- Eliza Stoeneşti
- Stabilimentu
Borăneşti - Borăneşti sate
- Sinteşti
- Speteni
Luca
- Turculeasca
Broştenii Noi - Broştenii Noi sate
- Slujitori
- Grindaşi
- Motroganu
Gîrbovi - Brzianca sate
- Gîrcovi
Coşereni _:__ Coşereni sate
- Giureşti
Grindu - Grindu sate

Malu
Jilava Jilava de Jos sate
Jilava de sus
Moldoveni
Pinţoiu
Patru Fraţi
Slătioarele
Lehliu Lehliu sate

Odaia Protopopului
Săpunari
Stefăneşti
Manasia - Manasia sate

Uleşti - Arţari sate
- Frumuşica
- Uleştii de Jos
- Uleştii de sus
Vlăiculeşt i
Urziceni Cotorca sate

Urziceni sate
Poşta sate
Plasa Ialomiţa
Albeşti - Albeşti sate

Bataluri sate
- Bueşti sate
226
Andrăşeşti - Andrăşeşti sate
- Orboeşti sate
Miloşeşti sate
Nicoleşti sate
Păstrămeşti sate
Balaciul Balaciul de jos sate

Balaciul de sus sate
Crăsanii de sus
Sărăţeni
Vadul Pietriş
Ciochina Căzăneşti sate

Ciochina
erunţi
Cosîmbeşti Bora de jos

Bora de sus sate
Cosîmbeşti
Gimbăşani
Popeşti
Larga - Jyăneşti sate

Larga
Ciulniţa
Poiana
Marsilieni Borduşelu sate

Dîlga Mică
Dor Mărunt
Floreşti
Grindu
Marsilieni sate
Neamţu sate
Pelinu
Piersica
Sibunari
Perieţi Ari oneşti sate

Boteni
Brătescu
Cutarideşti
Laţa
Perieţi
Raşi Copuzu sate

Crăsanii de Jos sate
Orezu
Raşi
227
Reviga Coccra sate
Colelia
Urîta
Arh. St. Bucureşti, Fond Direcţia Generală a Statisticii, dosar D 10/ 1875 f. I - 6 orig.
189 1876 ianuarie 21, Călăraşi. Raport al prefectului Judeţului

Ialomiţa înaintat Ministerului de Interne, referitor la refu-
giaţii români din Dobrogea stabiliţi în Ialomiţa
România Anul 1876 luna ianuarie 21
Stema României Ministerul de Interne
Prefectura Reg. gen. nr. 1673
Districtul IaloD1iţa Primită la 26 ianuarie 1876
Nr. 632
Domnule Ministru
Locuitorii Niţă Ioan şi Ioan Tănase, din comuna Coslogeni, Imperiul
Turciei, au emigrat în România împreună cu soţiile şi copii lor, declarînd
că acolo au fost mult impuşi la dări şi trataţi rău, ceea ce i-a redus în sărăcie
şi că voesc a se stabili aici.
Subscrisul pe de o parte dispozînd ca numiţii să fie stabiliţi pe garanţie
şi aşezaţi la dările cuvenite către fisc, pe de alta supun cu respect şi Domniei
voastre spre ştiinţă.
Primiţi, domnule ministru, asigurările înaltei mele consideraţiuni.
Prefect, ss. indescifrabil Director ss. indescifrabil

Domniei sale Domnului ministru de interne,
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul de Interne, Diviziunea Administrati·,ă dosar 75/ 1876,
f. I, orig.
190 1876 octombrie 19, Călăraşi. Telegramă a Prefectului Ju-

deţului Ialomiţa, către Ministerul de Interne prin care se
arată că recoltele rezerviştilor concentraţi au rămas ne-
strînse.
Călăraşi Nt. 6753
IO.l0.1876
Nt. 10876
Telegramă
D-lui Ministru de Interne,

Bucureşti
Mai mulţi rezervişti şi dorobanţi, din Compania a 11 Slobozia, reclamă
că, cu ocazia concentrării recolta lor a rămas nestrînsă pe cîmp şi cere a
se dispune stringerea ei de către locuitorii respectivi, rog daţi-mi deslegarea
dvs. în această chestriune.
P. Prefect Ialomiţa G. Perieţeanu
Arh. St. Bucureşti, fond Min. Int. Diviziunea Administrativă, dosar 213/ 1876, f. I, orig.
228
191 1876 decembrie 12, Călăraşi. Raport al Prefectului Judeţu
lui Ialomiţa, către Ministerul de Interne, referitor la refu-
giaţii din Dobrogea, stabiliţi în comuna Maltezi.
Călăraşi27.12. 1876
Nr. 12892
Ministerul de Interne
Reg. Gen. nr. 25404
Primită al 18 decembrie 1876

Bucureşti
Ion Manea, din comuna Cernavodă, Imperiul Otcman, trecînd fron-

tiera fără paşaport, a declarat că voeşte a se stabili în comuna Maltezi,
plasa Balta.
Luînd dispoziţii pentru stabilirea sa în mod provizoriu în acea comună,
rog a-mi da ordin de urmare.
Prefect Ialomiţa, Brătianu
Arh. St. Bucureşti, fond Ministrul de Interne, Diviziunea Administrativă, dosar 75/ 1876, f. 13,
orig.
192 1877 ianuarie 12. Tabel cu efectivul Regimentului._ 8 Do-

robanţi.
Tabela nr. III

Cadrele şi efectivele cu schimburi ale regimentelor de dorobanţi 8-lea regiment
de dorobanţi.
Nr. Ba. talioanelor şi companiilor Sergenţi Caporali Toboşari Soldaţi Total
gornişti
I-iul batalion, Buzău

l-a companie Faţa-Chei 8 16 2 230 262
2-a. companie Buzeu 8 . 16 8 200 • 232
3-a companie Mizil 8 8 8 170 191
1-a companie Slănic 8 8 8 170 191
Totalul batalionului 32 18 32 770 882
2-ilea batalion, Ialomiţa
5-a. companie Călăraşi 16 21 8 .'30 575
6-a companie Gura-Ialomiţei 16 21 8 350 395
7-a. Companie Slobozia 8 8 8 170 191
8-a. Companie Urziceni 8 8 8 170 191
Totalul batalionului 18 58 32 1220 1358
Totalul regimentului 80 106 64 1990 2210
Monitorul Oastei, nr. I, 12 ianuarie 1877, p. 31
229
193 1877 aprilie 4-, Călăraşi. Raport al Prefectului jud. Ialomiţa,
către Ministrul de Interne, prin care se arată că mai multe
familii de români au fugit din Dobrogea din cauza abuzurilor
săvîrşite de otomani, şi s-au stabilit pe moşia Dudeşti.
Călăra~i
18.04.1877
Bucureşti
Arendaşul moşiei Dudeşti Bucureşti arată că ieri au trecut de la Ra-

sohata mai multe familii creştine, nemaiputînd îndura cruzimile turcilor.
Am ordonat, telegraf ic, subprefectului să se informeze personal atît pentru
fuga lor, cit şi pentru mişcarea trupelor turceşti, în ce număr ~i în ce direcţie,
cînd primesc raportul comunic.
P. Prefect Ialomiţa Murgeanu
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul de Interne, Di•,iziunea Administrativă, dosar 2 IJ/ 1876,
f. 422, orig.
194 1877 aprilie 19, Călăraşi. Telegramă, a prefectului judeţului

Ialomiţa, către Ministerul de Interne, referitoare la acţiunile
de jaf efectuate de turci în comuna Maltezi.
Călăraşi Data 19.04.1877 Ministerul de Interne
Rcg. Gen. nr. 7274
Primi ~ă la 8 aprilie 1877
Telegramă,
Ministerul de Interne,
Bucureşti
În balta moşiei Maltezi, 4 făcători de rele, armaţi cu puşti şi pistoale,

au prădat tîrla d-lui N. Runceanu, au omorît pe Stoica Runceanu şi-au trecut
Dunărea în Turcia. Comunicînd aceasta, rog a nu ridica batalionul de doro-
banţi spre.a ne putea păzi bălţile în contra brigandagiului.
Prefect Ialomiţa, Brătianu
Arh. St. Bucureşti, Ministe_rul de Interne, Di·,izia Administrati·,ă, dosar 217/ lll76, f. I, orig.
195 1877 aprilie 30. Călăraşi. Raport, al prefectului jud. Ialo-

miţa, către Ministerul de Interne, referitor la acţiunile de
jaf efectuate de turci în comuna Căiţa.
România 1877 aprilie 30
Stema României Prefectura Districtului Ialomiţa
Biroul Administrativ
Nr. 3622
230 ·
Domnul(e) Ministru
Dl Subprefect de Balta prin raportul nr. 2640, îmi comunică că în
ziua de 24 curent, nişte turci, de la cîteva caiace care poposise la malul Du-
nării, au dat foc la finul locuitorilor din comuna Găiţa, ce-l aveau în balta
acelei moşii.
Am onoare a supune cazul cunoştinţei dumneavoastră spre ştiinţă.
Primiţi, vă rog, domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
Prefect, Brătianu Director M. Peţrescu

Domniei sale, domnului ministru de interne.
Arh. St. Bucureşti, fond. Ministerul de Interne, Divizia Administrativ?i, dosar 217 / 1876, f.61,
orig.
196 1877 mai 10, Călăraşi. Telegramă prin care locuitorii jude-
ţului Ialomiţa salută cu entuziasm proclamarea independen-
ţei naţionale.
Actul măreţ de independenţa ţărei, votat de Corpurile Leguitoare, a

umplut de bucurie inimele noastre. Facă cerul ca prin forţe unite, să mţia-i
nem, sus şi tare, drepturile ce decurg din acest act.
Cogălniceanu, Cherman, N. Mănescu, Murgeanu, I. Corăceanu, G. Frun-
zăreanu, G. Brădescu, Emil P. Teodoro, T. Stoenescu, urmează încă 110
semnături.
Monitorul Oficial al României, nr. 110 din 1.5(27) mai 1877, p. J219
197 1877 mai 11, Călăraşi. Raport al Prefectului judeţului Ialo-

miţa, cătreministrul de interne, referitor la acţiunile de jaf
efectuate de turci în satele situate pe Dunăre.
România 1877 mai 11

Stema României
Prefectura Districtului Ialomiţa
Nr. 3921
Domnule Ministru,
După cum ne comunică dl subprefect de Balta, mai mulţi cerchezi şi
turci, trecînd Dunărea cu vase, au omorît pe moşia Făcăeni pe Constantin,
păzitorul vitelor d-lui Iancu Burciu, iar pe servitorul lui Stoica Tigău, ră
nindu-l în mai multe locuri, se crede că în curînd va succomba.
La 7 corent alţi tîlhari, tot din Turcia, au trecut în balta Giurgeni,
luînd mai multe vite şi cai după moşia mare Bertesci(i) de jos, districtul Brăila,
omorînd şi doi servitori ai locuitorilor din acea comună.
231
La 8,50 de cerchezi au furat, de la doi locuitori din comuna Borduşani
Mici, 50 vite, trecîndu-le în Turcia cu luntrele.
Tot în acea zi doi pescari care treceau rîul Borcei, fiind surprinşi de
cc:-chezi şi turci, unul a fost împuşcat pe cînd voia să se lase în apă, iar
pe celălalt prinzîndul l-au dus în Turcia.
Am onoare a semnala dumneavostră aceste crime şi furturi spre ştiinţă.
Primiţi, vă rog, domnule Ministru asigurarea înaltei mele considera-
ţiuni.
Prefect, Brătianu Director M. Petrescu

Domniei sale Domnului Ministru de Interne
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul de Interne, Di·,iz. Administrativă dosar 217/ 1876, f. 8-4,
orig.
198 1877 mai 26, Călăraşi. Telegramă prin care prefectul jude-
ţului Ialomiţa aduce la cunoştinţă Ministrului de Interne,
rechiziţiile efectuate în plasa Cîmpului.
Călăraşi
26.05.1877
Telegramă

Bucureşti
Ieri s-au pornit, spre Bucureşti, de la plasa Cîmpului, 100 vite comute
rechiziţionatepentru armata Română, ordonaţi să fie primite.
Nr. 1521
~rh. St. Bucureşti, fond Ministerul de Interne, Divizia Comunală, dosar 108/ 1877, f. 136, orig.
199 1877 iunie 12. Urziceni. Liste cu donatiile făcute de mai

mulţi locuitori din zona Urziceni, pentru armata română.
Ofrande
12 Iunie IB77
Dle Redactor,
După întrunirea comitetului format în Urziceni de care am avut onoare
a vă încunoştiinţa rugindu-vă a le da publicităţii, pînă astăzi s-au strîns
sumele următoare care s-au şi predat poştei pentru dl Preşedinte al societăţii
,.Crucea Roşie".
Preotul N. Dobrescu din Manasia - 10 lei ; - Maria N. Dobrescu din
Manasia - 10 lei; - C.I. Rioşianu, Urziceni 10 lei; - G. Dimitrescu pro-
fesor din Urziceni 5 lei; - Maria Dimitrescu din Urziceni 5 lei; - M.T. Min-
culescu, Manasi:1. 10 lei; - Maria Minculescu, Manasia o cămaşe, o pereche
232
ismene, 2 perechi obiele de pînză; - Panai tu Terpandru 5 lei; - George
Nicolau, Alexaneni 3 lei; - Radu Gulemă Manasia - 4 lei; - Dimitrie Di-
mitrana, Manasia 5 lei; - Teodor Dimitran, Manasia 5 lei; - Preotul Petre
Stoica, Manasia 4 lei Dimitre George, Alexeni 3 lei; - Dobre Ionescu,
Grindaşi 5 lei; Niţă Mihălescu, Urziceni 4 lei; - Dobrin Dinescu, Urziceni
3 lei; - Iordan Ştefănescu Urziceni 3 lei; - Dobre Ştefănescu, Urziceni 3
lei; - Grigore Băcanu, Urziceni 3 lei; - Anica Ion Manole, Urziceni 5 lei;
Ana Irimia, din Manasia, un prosopu de pînză; - Anica Ion Manole 2 servete
şi un prosopu.
Primiţi d-le Redactor stima ce ve păstrăm.
Preşedinte C.J. Rioşianu

C. Dimitrescu
Membrii Preotu N. Dobrescu
M.T. Minculescu
„Telegraphul", nr. 1551, anul VII, 16 iunie 1877, p. 3
200 1877 iunie 13, Călăra~i.

Tabel întocmit de Prefectura Ju-
deţului Ialomiţacuprinzînd ofrandele făcute de 72 de· per -
soane pentru armata română.
Tablou de persoanele din Judeţul Ialomiţa ce au făcut ofrande pentru
armata română, cum şi de felul şi cantitatea ofrandei.
Numele şi prenumele Felul ofrandei făcute

persoanelor care au Cai Griu Porumb Fasole Pîine obs.
făcut ofrande. nr.
chile ban. chile ban. ocale ocale
72 de persoane
au oferit 22 3 305 2 213 150
Prefectul Ghe. Murgescu

Director A. Petrescu
Arh. St. Bucureşti, Ministerul de Interne, Divizia Comunală, dosar 91/ 1877, f. 138- 111, orig
I
201 1877 iunie JO, Călăraşi. Donaţia colonelului Gigirtu făcută

familiei soldatului Popa Gheorghe din Ţăndărei ucis de
turci în timpul misiunii de pază la pichetul Cetăţuia.
Mulţumiri
Persoanele mai jos notate oferind ca ofrandă sumele de bani şi anume:

Dl colonel Gigirtu, 4 lire spre a se da familiei soldatului Popa George,
din regimentul 8 de dorobanţi, care a fost omorit de o ghiulea turcească
pe cind se găsea de santinelă la pichetul Cetăţuia din judeţul Ialomiţa.
„Monitorul Oastei", nr. 13, 30 iunie 1877, p. 171
233
202 1877 iulie 8, Călăraşi. Telegramă prin care prefectul judeţului
Ialomiţa aduce la cunoştinţă ministrului de interne rechi-
ziţiile efectuate în judeţul Ialomiţa.
Călăraşi
0.07.1877
Telegramă
D.lui Ministru de Interne
Bucureşti
Astăzi s-au pornit 98 căruţe de rechiziţiune cu cai şi hamurile lor, caii

înfieraţi cu marca 1, I.M. Căruţele a~ernenea.
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul de Interne, Divizia Comunală, dosar 94./ 1877, f . .56, orig.
203 1877 iulie 23, Călăraşi. Telegramă prin care prefectul ju-
deţului Ialomiţa aduce la cunoştinţă. ministrului de interne,
rechiziţiile efectuate în judeţul Ialomiţa.
Călăraşi
23.07.1877
Telegramă
D.lui Ministru de Interne,
Bucureşti,
Răspund nr. 15861

Din acest district s-au rechiziţionat şi pornit: 42 cai, 98 trăsuri cu
cite doi cai, hamuri etc. 409 chile orz, 40 OOO chilograme ovăz 155 chile şi
15 1/2 baniţe griu, 7786 oca brînză, 11291 oca fasole şi 18 oca şi 200 dramuri
pastramă.
În această cantitate nu intră şi ofrandele.
După ordinul dvs. mai este a se rechiziţiona şi porni: 15 cai, 400 vite
de măcelărie, 500 chile grîu, precum şi brînză ce se va găsi în plăşile Ialo-
miţa şi Cîmpul. Pentru carele de transport voi da osebită ştiinţă.
Prefect Ialomiţa Urlăţeanu

Nr. 8135
Arh. St. Bucureşti, Ministerul de Interne, Di·,i1ia Comunal , dosar 99/ 1877, f. 30, orig.
204 1877 septembrie 73, Călăraşi. Telegrama prin care prefectul

judeţului Ialomiţa aduce la cunoştinţă, ministrului de In-
terne, rechiziţiile efectuate în comunele Reviga, Fundul-
Crăsani şi Poiana
234
Călăraşi
13.9. 1877
Telegramă
Domnului Ministru de Interne,
Bucureşti,
Supun la cunoştiinţă că din plasa Ialomiţa, rechiziţionîndu-se de la

comunele Reviga 200 oca brînză în 8 putini, Fundul Crăsani 200 în 10 putini,
Poiana 360 în 15 putini s-au înaintat la destinaţie.
Prefect Ialomiţa Urlăţeanu
Nr. 10518
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul de Interne, Divizia Comunală, dosar 108/ 1877, f. 123, orig
205 7877 noiembrie 26, Călăraşi. Telegramă prin care prefectul

judeţului Ialomiţa aduce la cunoştinţă, ministrului de in-
terne, rechiziţiile efectuate în comuna Urziceni.
Călăraşi
26.11.1877
Telegramă
D.lui Ministrul de Interne
Bucureşti
Astăzi s-a pornit, intendenţei militare, la Slatina, conform ordinului

d. lui Ministru de Resbel, I O cojoace rechiziţionate din comuna Urziceni.
Comunic.
Nr. 13499
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul de Interne, Divizia Comunală, dosar 108/ 1877, f. 156 orig.
206 7877 decembrie 20, Bucureşti. Situaţia centralizatoare întoc-

mită de Prefectura judeţului Ialomiţa, înaintată Ministeru-
lui de Interne cuprinzînd rechiziţiile de cereale, animale şi
căruţe efectuate în anul 1877 în cuprinsul judeţului Ialo-
miţa.
Ialomiţa
200 vite după telegrama nr. 15629

280 chile griu Idem nr. 9066
1000 idem idem nr. 14045
200 idem idem nr. 14496
235
-40 OOO chilograme idrm nr. 14591
500 chile grîu nr. 15642
100 chile orzu după nota telegrafică
S-a achiziţionat a 3 a parte din brînza sărată în putini, dupe telegrama
nr. 15515.
S-a rechiziţionat a 3 a parte din fasole, linte, pastramă <lupe telegrama
nr. 10635
S-a rechiziţionat 100 căruţe cu cai după ordinul nr. I 3556.
500 vite boi rnu vaci dupe telegrama nr. 1664-4.
900 chile orzu după telegrama nr. 17077.
1500 chile orzu dupe telegrama nr. 17318
1000 vite dupe tekgrama nr. nr. 1731-4
200 vite dupe telegrama nr. 18806
Arh. St. Bucureşti fond Ministerul de Interne, Divizia Ccmunală, dosar nr. 1081/877
f 176, concept.
207 1879 iunie 19, Slobozia. Tabel statistic întocmit de Primă

ria comunei Slobozia înaintat Subprefecturii plasei Ialomiţa
cuprinzînd numărul elevilor existenţi la finele anului şcolar
la cele 2 şcoli din localitate.
Tablou statistic al ~coalelor din comuna Slobozia plasa şi judeţul
Ialomiţa 1879
Numărul şcoalelor Numărul copiilor Numărul copiilor care au Numărul co-
deveniţi în etate urmat la şcoală aranjaţi piilor cu etatea
Total
de a frecventa după clase. obligatorie care obs.
şcoala n-au venit
la şcoalll..
de de băieţi fete CI. I CI. II CI. III CI. IV Băieţi fete Băieţi Fete
băieţi fete băieţi fete băieţi fete băieţifete băieţifete
130 10 81 13 16 1 3 103 27 18
Arh. St. Slobozia, Fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 92/ 1879, f. 37 copie
208 1879 iunie 27, Feteşti. Proces-verbal, încheiat de Comisia

de împroprietărire locală, referitor la împroprietăria însură
ţeilor pe moşia Feteşti.
Proces-verbal
Astăzi la 27 iunie 1879, subsemnaţii în puterea autorizaţiunii Adminis-
traţiunii Domeniilor Statului şi după determinarea măsurătorii părnînturilor
însurăţeilor, prevăzuţi în procesul-verbal şi listele de împroprietărire nr. 1
şi 2 ale comisiunii ad-hoc, întrunindu-se pentru distribuirea parcelelor arătate
pe plan, a arătat fiecăruia locul său în ţarină pentru arătură şi pentru casă·
236
în sat. Conform actelor de împroprietărire ale comisiunii ad-hoc fiecărui în-
surăţean i s-au dat unsprezece pogoane. Locuitorii vor intra definitiv în
posesiunea la toamna viitoare după ridicarea productelor. Suma totală a
pogoanelor una sută patruzeci şi două ( I 42) cuprinde şi pogoanele 21 pentru
trebuinţele comunale.
Feteşti 21 iunie 1879
Primarul comunei Feteşti ss. indescifrabil

Inginer hotarnic ss, indescifrabil
Arh. St. Bucureşti, fond Reforma agrară din 186-1, Judeţul Ialomiţa dosar 6:56/ 1861, f. 17
-orig.
209 1888 martie 22, Bucureşti. Telegrama ministrului justiţiei

adresată procurorului Cacopide trimis la Urziceni 'pentru
a cerceta cauzele care au dus la izbucnirea conflictelor.
Copie 2886/Martie 22/888
2153
312/88
Telegramă urgentă
D.lui Procuror Cercopide
Urziceni
Definiţi mai bine motivele cari răsar din cercetarea dumitale. Greu
de admis lipsa de porumb şi chestiune agrară. Procedaţi însă cu cea mai
mare circumspecţiunc şi blîndeţe. Evitaţi un conflict. Raportaţi urgent.
Ministru A. Marghiloman
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul Justiţiei I Ad.tive, dosar 26/ 1888, f. 10, orig.
210 7888 martie 23, Urziceni. Telegramă a procurorului Cercopide

către Ministerul Justiţiei, privind mersul anchetei asupra
cauzelor care au determinat răscoala ţăranilor din judeţul
Ialomiţa.
Nr. 2153/martie 23
302/88
Registratura Ministerului Justiţiei
Secţia nr. 5388/23 martie 1888
Telegramă
Prezentată la Urziceni, nr. 23. Cuvinte 68 - data 4/4, ora 9 m.
Copie
Confidenţială
Ministerul de Justiţie
Bucureşti
Sunt în comuna Urziceni după ordinul d.lui Procuror general în anche-
tarea faptelor de rebeliune, cauzele vagi şi orbitoare.
237
Comunele vecine: Manasia, Bărbuleşti, Alcxeni, Cotorca, Grindu şi
Armăşeşti sosesc zilnic prin delegaţiuni. Primari bătuţi vin de reclamă.
Subprefectul Urziceni bătut. Cauza principală lipsa de porumb şi locuri de
arat. Am raportat telegrafic Procurorului general. Aici două escadroane ca-
valerie, se va începe cercetarea.
Procuror (ss. indescifrabil) Cercopide
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul Justiţiei, Ad-fr,e. dosar 26/ 1888, f. 9, orig.
211 1888 martie JO, Urziceni Telegramă, a Procurorului Cerco-

pide trimisă la Ministerul de Justiţie, referitoare la desfăşu
rarea răscoalei în satele şi comunele din zona Urziceni.
Telegramă confidenţială
Registratura
Ministerul ui Justiţiei
Nr. 5484
Prezentată Ia Urziceni nr. 33 cuvinte 110, data 5, ora 11 m. 20
Transmisă de 12/88 data, ora 11 m. 45
D.Iui Ministru al Justiţiei
Bucureşti
Notiţa
No. 1963
Astăzi pe la orele 3 p.m. finesc cercetarea cu care am fost delegat în
Urziceni. Voesc a pleca cu judecătorul instructor la reşedinţă.
Capii rebeliunii, în număr de 9, sunt arestaţi pentru a-i porni în Călăraşi.
Subprefectul bolnav, primarul demisionat, notarul scos. Arendaşii şi
proprietarii comunelor vecine sunt în Urziceni de frică a se duce pe la moşie.
Ţăranii din comunele vecine vin în mase spre a da petiţiuni primarilor
cu forţa şi s-au cerut demisiunile, dovezile vi le voi înainta.
Spiritele deşi par a fi liniştite, însă nu pot !'ă garantez dupe plecarea
forţei armate.
Aştept ordinele dumneavoastră.
Procuror Cereopide
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul Justiţiei, Ad-tive, dosar 26/ 1888, f. 1.5, orig.
212 1888 aprilie 4, Bucureşti. Comunicat privind desfăşurarea răs

coalelor ţărăneşti în localităţile judeţului Ialomiţa pe data
de 3 aprilie I 888
Parte neoficială
Bucureşti 4 aprilie 1888
Mişcarea ţăranilor nu s-a propagat afară de cîteva isbucniri izolate în
sudul plasei Dîmboviţia spre linia ferată Giurgiu şi a rămas necunoscută.
238
in partea de răsărita judeţului.
Situaţia la 3 aprilie, ora IO seara era:
La Fierbinţi, Greci - Grădiştea, Fundul Danciului, Micşuneşti, Hala-
muci ordinea a fost restabilită de vînătorii comandaţi de dl Magheru, călă
raşii de dl Solomonescu şi roşiorii de dl Elefterescu.
A fost un moment de încercare ameninţătoare la Fierbinţi la IO ore
dimineaţa, rebelii vroiau să atace telegraful şi să pună mina pe compania
locală prea slabă pentru a rezista. Ajutoarele aduse în grabă de dl căpitan
Solomonescu au evitat o ciocnire. Trupele locale au tras două slave de împuşcă
turi fără ca nimeni să fie rănit. Raporturile sînt absolut precise atît ale mili-
tarilor cit şi cele civile şi ştirile date de ziare ::.înt eronate şi li se dă o des-
minţire completă.
Plutoanele şi detaşamentele sînt lăsate în fiecare gară, în fiecare sat.
Arestări au fost făcute la Fierbinţi cu osebire la Greci Grădiştea unde
populaţia bătrînă îl dezarmase pe căpitanul local Bradu şi pe primar, aceşti
doi numai în noaptea de 2 spre 3 aprilie au putut scăpa în pădure. Toate
puştile şi cartuşele smulse de la dorobanţii dezarmaţi au fost recuperate de
armată.
„Monitorul Oficial", no. 4 din 5/7 aprilie, 1888, p. 75
213 1888 aprilie 5. Comunicat privind modul de desfăşurare a

răscoalelor ţărăneşti în judeţul Ialomiţa
Partea neoficială
Bucureşti 5 aprilie
în judeţul Ialomiţa pînă la un moment 31 zilei tulburări grave au fost
semnalate în comunele Mănuc, Rasa, Ciocăneşti şi Ulmu dintre aceste co-
mune numai la aceasta din urmă unde este răscoala. Celelalte trei s-au po-
tolit. Autoritatea militară a trebuit să recurgă la măsuri energice pentru a
opri invaziunea oraşului Călăraşi pe care răsculaţii îl atacau dinspre bariera
Cioroiului şi bariera Bucureşti. Trei răsculaţi au căzut în învălmăşală iar alţi
opt au fost aduşi la spital fiind răniţi.
Autorităţile telegrafiază că răspund acuma de ordine.
Tot restul judeţului liniştit. La Urziceni s-au arestat doi din agitatorii
care P.rovocară cea clintii mişcare în această localitate.
ln restul ţării linişte deplină.
Comunicat
„Monitorul Oficial, nr. 5 din 6 aprilie, 1888, p. 99
214 1888 aprilie 6, Bucureşti. Adresa ministrului justiţiei prin

care comunică prim-procurorului, cauzele care au determinat
răscoala ţăranilor din jud. Ialomiţa, Ilfov şi Prahova.
Curtea de Apel Bucureşti
239
România
Ministerul Justiţiei Bucureşti 6 aprilie 1888 •
Nr. 3-462
Domnule Prim-Procuror,
Încep a fi indicii serioase că răscoala ţăranilor în Ilfov, Prahova şi
Ialomiţa nu este spontană şi că dînsa izbucneşte în unna unei instigaţiuni
culpabile. Pretutindeni răscoala are de lozincă: dijma din 10 una şi ierbăritul
un leu. Ea începe prin agresiunea contra primarilor şi notarilor şi numai în
urmă şi accesorii în contra proprietarilor. Este imposibil de a se explica numai
prin contagiune această uniformitate a revendicaţiunilor şi această identitate
a procedeurilor deoarece răscoala sare din loc în loc cu aceleaşi caractere
şi de multe ori la distanţe depărtate.
S-a semnalat, prin comunele care s-au sculat, trecere de agenţi pro-
vocatori unii sunt pretinşi negustori de vite, alţii ambulanţi, unii prin trăsuri,
alţii călări. Făcindu-se chiar partea exagersţiunilor nu se poate ca să nu
fie aci miezul afacerii.
Vă pun dar îndatorire, Domnii mei, a da ordinele cele mai severe ca
orice agent al forţei publice să aresteze orice străin de localitate care ar
cutreera cea parte a judeţului, oricît de linişte ar fi încă şi orice persoană
ai cărei prezenţă nu s-ar explica fireşte într-o comună rurală, să fiţi cu osebire
ţără-cruţare pentru pretinşii socialişti, apărători de comandă a drepturilor
făranilor, care-i îndeamnă la revendicaţiuni şi pe urmă se dosesc îndată ce
se turbură lucrurile. Nu uitaţi că una din formele agitaţiuni(i) este şi pe-
tiţionarea către guvern, aceşti agenţi se fac că întocmesc plîngeri, adună
pe săteni, le şopteşte răscoala şi apei se fac nrvăzuţi cu petiţii cu tot, ast-
fel că guvernul central nici cunoştinţă nu are de tinguiri, cari pot fi le-
gitime.
Pe de altă parte, vegheaţi cu stricteţe ca să se refrîne abuzurile ce
sunt zilnic desemnate în sarcina primarilor şi notarilor şi daţi curs plîn-
gerilor săteşti în această privinţă. Aceste nemulţumiri au dat tocmai răz
vrătirei un teren favorabil.
Prin toate căile putincioase, îndemnaţi confidenţial pe proprietari şi
arendaşi a îmblînzi condiţiunile cînd preschimbă contractele lor agricole.
ln cazul cind s-ar ivi undeva vreo răscoală, avizaţi pe şefii militari să nu
procedă la vreo execuţiune pînă nu fac somaţiunile legale, însoţite de apel
de tobă sau trîmbiţe. Regulamentele militare autoriză pe comandaţi a face
iniile Aceste .somr:iţiuni, în lipsă de un agent ci\'il.
Vă recomand cu insistenţă toate măsurile preventive, oricit vi s-ar
părea de resortul adrninistraţiuni. Mai bine să avem reclamaţiuni prea rigu-
roasă pază, decît plîngeri de prea aspră represiune.
Primiţi, vă rog, asigurarea distinsei mele consideraţiuni.
Ministru, A. Marghiloman
Şeful Diviziund C. Fronescu
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul Justiţiei, Ad-tive, dosar 26/ 1888, f . .5, orig.
• în creion - cu cerneală 1898
240
215 1888 aj>rilie 7, Bucureşti. Comunicatul Monitorului Oficial
privind desfăşurarea răscoalelor ţărăneşti care au loc
în judeţul Ialomiţa
Partea neoficială
Situaţia pe ziua de 7/19 aprilie 10 ore seara.
Amelioraţiunea continuă cu toate punctele unde se semnalaseră mişcări
. . . . . ln Ialomiţa cel din urmă raport al prefectului constată că s-a as-
tîmpărat cel din urma cuib al răscoalei Ulmu şi Mihai Viteazul din plasa Borcea.
lmprejurul Urzicenilor, comunele Manasia, Gîrbovi şi Jilava care se agitau
au fost puse sub supraveghere. Afacerea răscoalei ialomiţene a început ieri
la tribunalul local.
Influenţa represiunii făcute în Ilfov şi Ialomiţa se simte deja în toate
punctele contaminate deoarece orice mişcări impun a cădea de la sine.
Măsuri urgente sînt luate pentru a pune în libertate pe cei din ţăranii
arestaţi care sînt mai puţin compromişi.
Toţi miliţienii şi rezerviştii cuprinşi în răsvrătituri sînt daţi pe urma
justiţiei militare.
Comunicat
„Monitorul Oficial", nr. 7 din 8 aprilie, 1888, p. 1'I 1
216 1888 aprilie 8, Bucureşti. Comunicat privind modul de des-

făşurare a eveniruentelor din judeţul Ialomiţa.
Partea neoficială
Situaţia pe ziua de 8 aprilie 10 ore seara
ln judeţul Ialomiţa, cel din urmă raport sosit la 7 ore seara înştiin
ţează că ordinea este absolut restabilită în toată zona dinspre Călăraşi, calea
ferată şi graniţa pînă la Ulmu. Autorităţile militare proced cu minuţiozitate
la percheziţionările cuvenite şi la investigaţiile necesare justiţiei. Acolo ca
şi pe linia Buftea-Crivina din Ilfov se găsesc prin păduri ascunse o mare
parte din obiectele prădate.
ln vecinătatea Urzicenilor, cîteva arestări făcute la Jilava de căpitanul
Rîmniceanu au readus liniştea. Aici au fost arestaţi 8 instigatori din care
unul este rănit. Din tot judeţul, colonelul Lahovari raportează că începe să
dizloce trupele şi în curînd va elibera pe dorobanţi
Comunicat
.,Monitorul Oficial", nr. 9 din 9 aprilie, 1888, p. 1.5.5.
217 1888 aprilie 9, Bucureşti. Telegramă a ministrului de justiţie

către Preşedintele Tribunalului-Ialomiţa, referitoare la nu-
mărul mare de ţărani răsculaţi arestaţi.
241
Nr. 3619 Aprilie 9/88
Telegramă
D.lui Preşedinte al Tribunalului Ialomiţa

Călăraşi
ff. urgentă
Fiind dat numărul considerabil al arestatilor cu ocaziunea tulburării

din Ialomiţa, delegaţi pe dumnealui supleant' cu instrucţiunea afacerilor
curente, rămînînd judecătorul de instrucţie exclusiv însărcinat cu faptul
de rebeliune.
Ministerul justiţiei, A. Marghiloman
Arh. St. Bucureşti, Ministerul Justiţiei, Ad-tive, dosar 26/ 1888, f. 16, orig.
218 1888 aprilie 11, Bucureşti. Comunicat privind modul de des-

făşurare a răscoalei ţărăneşti în judeţul Ialomiţa în zilele
de 10 şi 11 aprilie.
Parte neoficială
Bucureşti 11 aprilie 1888
Situaţia din zilele de 10 şi 11 aprilie
In judeţul Ialomiţa toate punctele dinprejurul Urzicenilor şi de pe

drumul de fier s-au găsit în linişte; astfel ordinea domneşte în comunele
Obileşti, Lehliu, Dîlga, Săruleşti şi Paicu. În Obileşti s-au arestat acum 2
zile căpeteniile care agitaseră acea regiune şi de atunci sătenii au ieşit la
muncă.
In comunele lazu, Jilavele, Buieşti, obştea locuitorilor s-a agitat cerind
destituirea primarului, prefectul a ordonat de îndată anchetă spre a da drep-
tate ţăranilor deoarece plîngerile lor sînt juste. într-un singur loc forţa ar-
mată a trebuit să facă un act de rigoare, în seara de duminică la Miloşeşti
cete răsvrătite s-au năpustit asupra arendaşului, preotului şi primarului
proferînd strigăte de moarte, un detaşament din regimentul 23 dorobanţi
neputînd restabili ordinea a întrebuinţat arma. Un răsculat a căzut, iar
cîţiva din ceilalţi au putut fi arestaţi chiar asupra faptului.
1n zJua de 11 imiă, colondul Lahovari raportează că liniştea c complota.
de la un cap la celălalt al judeţului şi că a început mişcarea de deconcen-
trare şi a dorobanţilor.
Comunicat
„Monitorul Oficial", nr. 11 din 12 aprilie, 1888, p. 213
219 1888 aprilie 25, Călăraşi. Telegramă prin care Procurorul

Cercopide comunică ministrului justiţiei arestarea de -480
de ţărani răsculaţi în judeţul Ialomiţa
242
Telegramă Confidenţială
D.lui Ministru de Justiţie
Călăraşi, nr. 473, data 25/4/1888, ora 2

Colonelul Lahovari cu procesul-verbal nr. 1 pînă la 123 inclusiv, ne
înaintează 470 arestaţi din care abia s-au putut asculta, pînă acum, 78
din care au fost depuşi 4 din Ciocănrşti Mărgineni, restul de 392 sunt de-
ţinuţi. Capii rebeliunei din fiecare comună sînt cunoscuţi. Vă rog să bine-
voiţi a ne arăta modul cum trebuie a se proceda de dumnealui judecător
în orînduirea lor, munca cîmpului suferă şi mulţi sunt deţinuţi fiindcă se
găseau ca curioşi sau luaţi cu forţa de cei rebelionari. Aştept ordinele dum-
neavoastră.
Procuror Ialomiţa, Cercopide

Nr. 1273
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul Justiţiei, Ad-frFe, dosar 26/ 1888, f. 25, orig.
220 1888 octombrie 15, Călăraşi. Extras din expunerea situaţiei

judeţului Ialomiţa din perioada octombrie 1887-octombrie
1888, prezentată cu ocazia deschiderii sesiunii ordinare a
Consiliului Permanent
Starea economică a judeţului
Judeţul nostru se scrie că este unul din cele mai întinse ale ţării şi
propriu exclusiv pentru agricultură şi creşterea vitelor.
După datele statistice în anul acesta s-au cultivat în acest judeţ 92 066
hectare griu, 38985 secară, 82 155 orz, 861 rapiţă, 102 081 porumb, 19 692
ovăz, 32 558 mei 414 tutun şi 28 638 fasole, şi s-au produs 1 288176 hectolitri
grîu, 487 529 secară, 978 OOO orz, 1 002 732 porumb, 224 487 ovăz, 244 035
mei, 193 406 fasole şi tutun, 244 260 kilograme.
In ce priveşte vitele cu toată nenorocirea de astă iarnă, dnd a fost
lipsă simţitoare de nutreţ, ceea ce a produs o mortalitate mare, totuşi Ialomiţa
se poate încă felicita că ocupă un loc principal în ce priveşte creşterea lor,
căci datele statistice ne spun că în acest judeţ se află următoarele cantităţi
de vite, indicate după specia lor, adică: 102 015 boi, 52 069 cai, 3 875 bivoli,
288 705 oi, berbeci 27 994, capre 2 547, rîmători 41 872, 1007 tauti, 15 98&
viţei, 5 466 mînji, 964 armăsari, 147 catîri şi asini.
Despre căile de comunicaţie, poduri şi şosele

Pînă astăzi judeţul are construite numai 22 km. şosea, şi aceasta în
petice Călăraşi-Chiroiu 8 km. Şocariciu- Jegălia 3 km., comuna Petroiu
1 km, comuna Piua Pietrii 1 km. şi jumătate, Piua Petri-portu Chirana
4 km, comuna Slobozia l km , şi jumătate, comuna Călăraşii Vechi o jumă
tate de kilometru, deosebit mai sînt construite şi 3 km. şi jumătate şosea
în capitală, între care intră şi şoseaua la gară, construită în toamna trecută.
243
În ce priveşte construcţia de poduri, atenţiunea administratorilor ju-
deţului a fost desceptată numai în cele din urmă timpuri, şi aşa s-a decis
construirea podului de la Jegălia, a două poduri americane la Gălăţui şi a
trei podeţe pe apa Sărată de lingă Urziceni.
Din aceste poduri se află gata şi în circulaţiune podul de la Jegălia,
care e în lungime de 28 metri.
Cele două poduri americane de la Gălăţui în lungime de 30 metri fie-
care, s-au găstit şi predat la antreprenor chiar în vara acestui an, iar în
în toamena acestuia, aceste 2 poduri s-au legat printr-o şosea, aşa fel că acum
sunt circulabile.
ln ce priveşte cele 3 podeţe de pe apa Sărată, ele sînt tocmai acum în
construcţie, deoarece au putut da în licitaţie deaoia în ziua de 20 septembrie
trecut.
Odată cu darea în întreprinderea a construcţiilor celor 3 podeţe, comitetul
fiind avizat că un podeţ de pe şoseaua din comuna Slobozia s-a degradat
cu desăvîrşire şi nu mai poate servi, a dat în întreprindere şi construcţie aces-
tui podeţ -
De asemenea comitetul dumneavoastră a dispus reconstrucţiunea po-
dului de plute de pe gîtul Ezerului, care fusese luat de apă în primăvara
trecută, precum .şi construcţiunea a 3 cantoane care sînt în lucru, adică
unul la podul de la Gălăţui şi 2 pe şoseaza Piua Pietri-Chirana.
Încheind expunerea noastră privitoare la căile de comunicaţiune, să
spunem cîteva cuvinte şi asupra personalului serviciului tehnic. Acest personal
se compune dintr-un inginer şef, un conducător, 3 picheri şi 8 cantonieri.
Intreţimrea acestui perrnnal costă pe judeţ anual suma de lei 12 600.
1
Despre serviciul sanitar al judeţului

Unul din serviciile publice pentru care judeţul face sacrificiile cele ma
mari, este serviciul sanitar, care costă pe judeţ anual suma de 81 820.
Acest serviciu se face de un medic primar, plătit cu 600 lei lunar, de
'I medici de plăşi, plătiţi fiecare lunar cu cite 450 lei, afară de cel al plăşii
Cîmpu, care e plătit cu 500 lei, de un medic de spital plătit cu 400 lei lunar,
de un subchirurg la spital plătit lunar cu lei 180, de 3 moaşe plătite fiecare
lunar cu lei 100, de 8 vaccinatori (cite doi la fiecare plasă), plătiţi de comune
cu salariul lunar de lei 160-200. Apoi vine personalul inferior al spitalului,
intendent, servitori etc.
Tot acest personal şi-a făcut conştiincios datoria,. cum ne-am putut
încredinţa din referatul d-lui medic primar, care cel clintii a fost care a dat
bunul exemplu.
Insemnăm aici rezultatul activităţii d-lor medici, faţă cu suferfnzH
pe cari i-au ajutat fiecare cu stiinţa D-lor, precum şi al activităţii vaccina-
tarilor şi al moaşelor în curs de I an, calculat de la 1 septembrie anul trecut,
pînă la 1 septembrie a.c.
D. medic primar a consultat de diferite maladii 51 bărbaţi, 40 femei
şi 147 copii.
Dl medic al plasei Cîmpu: 546 bărbaţi şi 409 femei.
Dl medic al plasei Ialomiţa: 1.179 bărbaţi, 1148 femei şi 2.129 copii.
Dl medic al plasei Ialomiţa: 1.199 bărbaţi, 1148 femei şi 2.129 copii.
Dl medic al plasei Balta: 54 I bărbaţi şi 614 femei.
244
Dl medic al plasei Borcea: 160 bărbaţi, 158 femei şi 20 copii.
Mişcarea
spitalului judeţean din CapitaF'i, de la 1 septembrie 1887,
pînă Ia 1 septembrie 1888, a fost cca următoare:
Bolnavi intraţi 801, din aceştia au ieşit vindecaţi 651, amelioraţi 61,
nevindecaţi 20, mcrţi 37, iar 32 au rămas în cură Ia 1 septembrie 20,
morţi 37, iar 32 au rămas în cură Ia 1 septembrie 1888.
Din aceştia, 628 au fost români şi 173 străini. După sex şi etate au
fost 515 bărbaţi, 199 femei, 41 băcţi şi 16 fete.
Cheltuiala de întreţinere a spitalului pe întregul an a fost de lei 5.393,
bani, 57, peutru hrană, leu 7.857, bani 5, pentru medicamente lei 2.969
pentru material sau în total lei 15.319, bani 62.
Iar mişcarea micului spital din Urziceni a fost cea următoare de la·
1 septembrie 1887, pînă la 1 septembrie 1888.
Bolnavii intraţi 248, din aceştia au ieşit vindecaţi 157, amelioraţi 71,
nevindecaţi 19, morţi 1, iar 6 au rămas în cura spitalului la 1 septembrie
1888.
Din numărd de 248 bolnavi, 158 au fost bărbaţi, 68 femei şi 13 băeţi
şi 9 fete, iar după naţionalitate, 288 au fost români şi 10 străini.
Maladiile cele mai frecvente au fost în prima linie, traumatismele, apoi
febrele sub toate formele, sifilis, pelagra.
Cheltuielile de întreţinere ale spitalului pe întregul an, au fost 880 lei,
96 bani pentru alimente, şi 1 202 Iei, 57 bani pentru medicamente, iar în
total suma de lei 2 011, bani, 53, adică cite 8 lei şi o fracţiune de fiecare
bolnav pe an.
D-nii veccinatori au vaccinat 8 324 copii, din care 3.866 băieţi şi 3 458
fete.
Moaşele au căutat 63 lehuze, din care 20 în plasa Borcea, 12 în plasa
Balta şi 32 în plasa Cîmpu.
Pentru înlesnirea căutării bolnavilor s-a dat d-lor medici de plăşi cite
o farmacie portath ă, pentru aprovizionarea cărora s-a afectat în bugetul
anului curent suma de lei 3 OOO. Deosebit de acesta fiecare comună are mica
sa farmacie cu medicamentele cele mai uzuale. Această măsură a dat nişte
rezultate fericite, care demonstrează îndeajuns utilitatea înfiinţării unor ase-
menea farmacii.
Dăm aici numărul bolnavilor din fiecare plasă care s-au căutat în cursul
anului cu medicamente din farmaciile comunale.
În plasa Cîmpu 1 127 bolnavi, din care aproape jumătate femei.
În plasa Ialomiţa 2 756 bolnavi, din care 961 bărbaţi, 751 femei, 600
băieţi şi 444 fete.
ln plasa Balta 150 bolnavi, din care 50 bărbaţi şi 100 femei.
În plasa Borcea 107 5 bolnavi, din care 482 bărbaţi, 258 femei şi 335
copii.
Totodată vă facem cu o vie mulţumire, cunoscută terminarea construc-
ţiei localului de spital judeţean, care, după cum ştim cu toţi a început a se
construi în toamna trecută.
Despre serviciul veterinar
Acest serviciu se face de către un singur medic veterinar care este
plătit din fondurile judeţului cu 300 lei leafă, şi 100 lei diurnă pe lună.
245
Boalele care au bîntuit vitele în cursul unui an de la 1 septembrie
1887 şi pînă la 1 septembrie 1888, au fost Cathar-Nasal, Morva, (Răpciugă)
Gastro-Entero-Nephrita, Bronho-pneumonia şi Scabia (Rîia).
Numărul vitelor bolnăvite au fost de 313, din care au murit 128, iar
185 s-au însănătoşit.
De boale acest număr se specifică astfel:
De Catar-Nasal au fost atinşi 2 cai, care s-au însănătoşit.
De Gastro-Nephrită au fost atinse 247 vite cornute, din care 48 au
murit, iar 129 s-au însănătoşit.
De Morva (Răpciugă), au fost atinşi 4 cai, cari au fost ucişi conform
legi de poliţie veterinară.
De Broncho-Pneumonie au fost atinşi 50 cai, din cari s-au însănătoşit,
iar 10 au murit.
Despre instrucţiunea publică
Numărul total al şcolelor primare din judeţ, afară de cele din Capitală,
care au functionat în anul acesta a fost de 128„ adică cu 2 mai mult decît
anul trecut, 'dintre care 29 băieţi, 26 de fete şi restul mixte, iar numărul
personalului învăţătoresc a fost de 103 învăţători şi 28 învăţătoare.
Parte din acest personal este plătit de stat şi parte de comune, iar
judeţul plăteşte pe învăţătorii din 19 comune, pentru care scop s-a afectat
în bugetul anului curent suma de 8 OOO lei.
Numărul total al elevilor şi elevelor care au frecventat şcoalele din
udeţ ca şi în anul trecut, nu întrece numărul de 3.000
Despre edificiile autorităţilor publice

Am ţinut a rezerva un capitol special pentru edificiile autorităţilor
publice pentru a vă convinge de sacrificiile ce judeţul face în fiecare an
<::u procurarea lor şi a aprecia dacă nu este mai în avantajul casei judeţului
de a clădi edificiile sale proprii, pe care să le destine, pentru diferitele
servicii publice.
Judeţul plăteşte anual suma de lei 14 500 ca chirii pentru localurile
autorităţilor pe care diferite legi impune a le procura.
Această sumă este o adevărată sarcină pentru casa judeţului, fără ca
cel puţin să avem în schimb nişte localuri proprii destinaţiei lor.
Această împrejurare a făcut pe fostul consiliu a solicita aprobarea unui
împrumut de 400 OOO lei, cu care să poată construi cel puţin parte din lo-
<::alurile publice, cum localurile pentru prefectură şi tribunal şi cele pentru
temniţă şi cazarma de călăraşi.
Votul consiliului din anul trecut nu s-a putut pune în aplicaţiune din
cauză că nu s-a aprobat de autoritatea superioară înscrierea unei mai mari
sume pentru plata anuitaţiei împrumutului <lecit 5 OOO lei, adică numai
suma anuităţii de vreo 70 OOO lei cu care nu se putea întreprinde ceva.
Sperăm, d-lor consilieri, că pătrunşi şi dvs., ca şi prodecesorii dvs.,
de trebuinţa de a se construi cit mai în grabă localurile de care e vorba, veţi
binevoi a înscrie în bugetul anului viitor o sumă mai mare ca plată de anui-
tate, şi că ne veţi autoriza să facem planurile şi diversele cuvenite în limitele
cifrei împrumutului, şi după a lor aprobare de către consiliul tehnic superior,
să dăm în antrepriză executarea lor.
246
Mişcarea populaţiei
Mişcarea populaţiei de la 1 iulie 1887 şi pînă la 1 iulie l 888, a fost
cea următoare:
S-au născut 6 956 copii din cari 3 635 băieţi şi 3 331 fete, şi au murit
-4 -4-45 copii din care 2 339 băieţi şi 2 I 06 fete, în acest an a fost dar un spor
de necesari peste morţi de 2 531, adică cu 336 mai mult de cit în anul trecut
cînd sporul a fost numai de 2 165.
Căsătorii au fost numai 924 pe cînd în anul trecut au fost 1 029.
Gestiunea fondurilor judeţului în anul financiar 1887-1888.
Preşedintele comitetului permanent, Procop Dumitrescu.
Membrii: A. Vineş, P.C. Enescu
.,Monitorul Oficial", nr. 17.5 din 10 noiembrie 1888, p. 107.5-4077, orig.
221 1889 noiembrie 11, Bucureşti. Decizia Ministerului Agricul-

turii şi Domeniilor privind înfiinţarea în comuna Armăşeşti
a unei şcoli agricole şi numirea personalului acesteia.
Ministerul Agriculturii, Comerţului, Industriei şi Domeniilor

No. 73-437 din 1889 noiembrie 11
Divizia Agriculturii Industriei şi Comerţului
Inregistrată la no. 7590
1889 luna noiembrie 11
Avînd în vedere legatul repauzatului Iordache Zossima,
Avînd în vedere referatul d-lui şef al Diviziunei Agriculturii, Industriei
ş1 Comerţului înregistrat cu no. 72-470 din 9 noiembrie a.c.
Avînd în vedere bugetul anexat pe lingă acest referat.
Avînd în vedere art. -40 din bugetul general al exerciţiului curent.
Decidem
Art. 1 Se deschide în comuna Armăşeşti, judeţul Ialomiţa, şcoala lăsată
statului de repausatul Iordache Zossima care va purta numele donatorului
său adică Şcoala Iordache Zossima". ·
Art. 2 Şcoala va cuprinde 3 diviziuni
a. Şcoala primară rurală în externat mixt;
b. Şcoala agricolă de gradul I. în externat mixt unde absolvenţii şcolii
primare îşi vor completa instrucţiunea prin agricultura cu meserii casnice.
c. Şcoala agricolă de gradul al doilea în internat mixt unde prin instruc-
ţiunea mai dezvoltată a agriculturii şi industriei în unnăle se vor forma
maeştri şi maestre pentru şcolile agricole de gradul II.
Art. 3 Personalul acestei şcoli va fi compus la început din:
a. Domnul Dumitru Sachelarie diplomat al Academiei de Cultura Pă
mîntului din Viena se numeşte în postul de director şi profesor la obiectele
care cuprind ramura agriculturii cu o remuneraţie de 300 de lei lunar;
b. D-na Elisa Bărdaşanu absolventă a şcoalei profesionale din Sibiu
se numeşte în postul de directoare şi maestră de ţesătorie şi industrie manuală
cu o remuneraţie de 200 lei lunar.
247
c. Dl George Boltuş se numeşte în postul de contabil cu o remuneraţie
de 150 de lei lunar:
d. Dl Petre Hagiescu medic al spitalului Zossima din Armăşeşti se
numeşte în postul de medic al Internatului şi conferenţiar de Igienă cu o
renumeraţie de 100 de lei lunar.
e. Mihail Mihăileanu absolvent al Şcoalei de Meserii din Liege se numeşte
în postul de profesor de tehnologie şi maestru de atelier cu o remuneraţie de
250 de lei lunar.
f. D-na Elena Bistriţeanu absolventă a 4 clase din Azilul „Elena Doamna"
se numeşte în postul de maestră de lucru cu o remuneraţie de 150 de lei
lunar.
Art. 4 Cheltuielile pentru plata personalului şi a instalaţiunei se vor
face conform bugetului aprobat de noi şi referatul serviciului agriculturii.
Aceste numiri se fac pe ziua de 15 noiembrie.
Art. 5 Dl şef al Diviziunei Agriculturii, Industriei şi Comerţului este
însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei deciziuni, care va da instruc-
ţiunile trebuincioase pentru mersul regulat al instituţiei.
Ministru indescifrabil
Arh. Stat. Bucureşti, Fond Ministerul Agriculturii Serv. REAZIM dosar 191/ 1889 f. J orig.
222 1891 august 24, Slobozia. Statistică, alcătuită de Primăria

comunei Slobozia, referitoare la recoltele obţinute de locui-
torii comunei
Tabela nr. 3
Recolta din hectarele semănate în toamna anului 1890 şi primăvara anulu
1891 comuna Slobozi plasa Ialomiţa judeţul Ialomiţa
Numirea plantelor Semănăturile sătenilor Semănăturile proprietarilor Totalul re-

şi arendaşilor celtei săte-
nilor şi a
Producţiunea Totalul Producţiunea Totalul proprieta-
medie recoltei medie recoltei rilor şi
pe hectar he pectar arendaşilor
HECTOLITRI
:.! 3 1 5 6
de toamnă 6 7152 9 9 OOO 16 1.52

Griu
de primă vară o
secara de toamnă 9 4.536 9 15 1581
de primăvară 10 1800 10 600 2100
Rapiţă
A 1 ac sau caplagea
(ghirca)
248
2 3 i 6
Porumb (păpuşoiu) 6 1800 10 3 700 8 .500

Orez 7 280 7 70 3.50
Meiu (seminţe) (mălaiu) 8 2000 8 320 2 320
Cînepă (seminţe de
cînepă) 5 .5
Total 20 573
------------
13 735 31398
Kilograme
Tutun
------------
-
Cart ofi
- -------- - - - -30-OOO
10000
- - - - - - - - - - - - -JO
-OOO
---
Sfeclă
Fasole 200 20 OOO 200 600 20 OOO

Linte 225 '150 1.50
Mazăre
Anisan
Hameiu
Livezi artificial semănate
Livezi naturale sau
fîneţe
Total 50150 200 6 OOO 56 1.50
Ştiinţele aici însemnate fiind întemeiate pe adevăr, se încredinţează

exactitatea cifrelor pc răspunderea noastră.
Primar Notar ss. indescifrabil
Luna august, ziua 24, anul 1891.
Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 131/ 1891, f. H, orig.
223 1892 iulie 10, Făcăeni. Scrisoare, prin care mai mulţi socia-
lişti
din Făcăeni anunţă pe Panait Muşoiu despre Congresul
Socialist ţinut în comună.
10 iulie 1892
Comuna Făcăeni, plasa Balta, jud. Ialomiţa
Prietene Muşoiu,
Subsemnatul împreună cu Cristu Atanasiu, Popăscu, Robin, Stăncu

Pascu ne aflăm în Congres la prietenul C. Ionescu Lungu, învăţător în această
comună. Peste puţin timp vom pleca prin Hîrşova, Cernavodă, Constanţa ...
şi peste Babadag, Tulcea
Cu toţi te dorim. Salutare
C.Z. Buzdugan
Drag prieten - ce atît amar de vreme de cînd nimic nu mai ştim
unul de altul încît nu ştiu ce ţi-aş spune în aceste 2 rînduri rezervate mie.
249
Mai mi-i dor de tine măi, cum nu-ţi poţi închipui. Ştiu peripeţiile şi infamiile
ce trebuie să te fi amărît. Regret că nu ne putem povesti nădufurile ce avem
pe inimă. Intre prieteni, gîndul veşnic m-ie la tine. Sărut St.C. Popescu,
adresa Finteşti, prin Mizil.
Cum să-mi explic tăcerea ta? Primit-ai ori nu cartea mea poştală la
Iaşi. Am petrecut ore de minune. Regretăm cu toţii lipsa ta. M-am cam
im bolnăvit puţin - ca-n baltă - dar trag nădejde să scap şi să mai facem
cîteva drumuri spre Dobrogea, sub conducerea lui Buzdugan. Adresa noastră
din Bucureşti, nu ştiu ţi-am dat, Spătarului, 8
Salutări Barbu,
La 7. răvaşe ale tale sunt dator a-ţi da un răspuns mai lung, ceiace
voi face din vremea cea mai scurtă. Înghesuiţi de multe, nimica n-am mai
putut face, Broşurile le-am încasat nimic. Îmbrăţişări, Cristu.
Sînt ce-am fost şi semăn ce sînt: acelaşi totdrn_una; dar tăcerea ie cu

socoteală şi . . . soare tu pcrţi Fe frunte al ursitoarei semn ... ! ! Dacă
scrii aici cu rncoteală. De ce nu e cu putinţă ~ă fii cu noi acum. Primeşte
îmbrăţişări şi sărutări. C.I.L.
Însemnări: ,.Scrie lui C.Z.B. pe adresa corn. Zibil, pl. Babadag, Jud.
Tulcea"
Avers:
Carte Poştală.
D.lui Panait Muşoiu

la Botoşani
Str. Tîrgu Vitelor 1055
Biblioteca Centrală de Stat, Bucureşti, Colecţia Saint Georges, pachet nr. XL, dosar J-6,
f. 1, orig.
224 7893 aprilie 10, Feteşti. Telegramă prin care specialiştii ialo-
miţeni îşi adeziunea la
exprimă lucrările Cuugn::,,ului 1..k
constituire a PSDMR.
Gara Feteşti
Congresului socialist român,
Salutăm entuziasmaţi întîiul Congres socialist român.

Trăiască democraţia socialistă !
Mai mulţi socialişti ialomiţeni.
Documente din istOTia mişcclrii muncitoreşti din România 1893 - 1900, Edit. politică, Bucureşti,
1969, p. 73.
250
225 1893 mai 15, Slobozia. Adresa Primăriei comunei Slobozia
către arendaşul moşiei Slobozia, P. Haracopol prin care
cere să ia măsurile necesare ca vechilul acestuia să nu mai
bată locuitorii comunei la trecerea lor prin perimetrul moşiei.
No. 917 1893 mai 15

D-lui P. Haracopol,
Mi se reclamă mai în fiecare zi de către locuitorii din această comună
învoiţipe această moşie că orice de cite ori trec pentru trebuinţe prin moşie,
sau cînd merg cu vitele lor la păşune pe islazul comunei li s-a măsurat de
d-voastră conform contractului agricol, sînt bătuţi de isprăvniceii moşiei
după care îi desbracă luîndu-le hainele şi altele ca amanet, fără ca acestea
să fie aduse Ia primărie. -
Aşa Marin Cioranu reclamă azi că ieri din marginea comunei pe cînd
1 fiul său se afla cu boii la păşune a fost bătut de logofeţi şi desbrăcat de
un flanel ce i s-a lua,t iar Gheorghe N. Coteanu pe cind · venea de la
arăturile sale de porumb a fost ameninţat cu revolverul şi desbrăcat de o
sarcină nouă care i s-a luat şi care de asemenea nu a ajuns la primărie.
Pînă a se constata toate aceste cazuri, am onoare a vă pune în vedere
că ori de cite ori se vor găsi vitele locuitorilor învoiţi pe locuri oprite de d-vs.
numai acele vite pot fi luate 5i aduse la oborul public şi în cazul cînd ele
vor fi făcut stricăciuni la recolte, să cereţi primăriei să facem constatarea
cuvenită, iar nu să 'fie desbrăcaţi cări din parte-ne le-am pus obligaţiunea
tuturor locuitorilor de a nu opune rezistenţă căci vor fi daţi în judecată.
Amaneturile luate pînă azi vă rog să faceţi să fie aduse la primărie
cu desluşire anume cui aparţin şi totodată sînteţi datorat a măsura islazul
pe numărul vitelor pentru care aveţi listă legalizată, spre a se evita alte
i reclamaţii care izvorăsc din această cauză.
Primar, indcscifra bil
Arh. St. Slobozia, Fond Prim'!.ria oraşului Slobozia, dosar li2/ 1893 f. -40 - -40 verso copie
226 1893 septembrie 26, Bira. Răspuns la chestionarul lui Nicolae

Densuşianu, trimis de Şcoala primară Bora.
Nr. 36 1893 septembrie 28

D-lui Nicolae Densuşianu
Respectuos vă comunic informaţiunile ce-am putut culege din gura

oamenilor bătrîni din localitate propunînd una cite una toate întrebările
cuprinse în cestionarul istoric al Domniei voastre, partea I.
7 Pe teritoriul comunei Ciulniţa, vecină cu această comună, se spune
de bâtrîni, că ar fi fost o groapă, ale cărei urme se cunosc şi astăzi, în care
5e ascundeau oamenii de frica duşmanilor.
10 Cele mai multe sate sunt aşezate pe vale şi casele unele lingă altele.
35 Se află o buruiană cu ţepi numită dracilă.
251
51 Pe teritoriul acestei comune se află patru ridicături de pămînt nu-
mite movile.
52 Două din aceste movile sînt aşezate una lîngă alta şi se numesc
Movilele Mari.
61 La această întrebare bătrinul Tudor Decu din această comună îmi
spune că în veacul de demult, au vieţuit nişte cameni mari, numiţi uriaşi
sau Novaci, că o fată a unui uriaş a găsit pe cîmp doi oameni de-ai noştri
arînd cu plugul cu şase boi, şi că era atît de marc şi de puternică încît
a pus în poala rochiei plugul, boii şi camcnii şi i-a dus la tatăl ei, spic a-l
întreba ce sînt acele lucruri ce dîn~a adusese în pcală. Uraişul i-a răspuns
astfel, arătînd pe cei doi o~meni: ,.Aceştia sunt can:eni care YCr rămîne dure
ce vom peri noi".
69 Pe cei ce erau de faţă, şi !_Tlai cu seamă pe copii, îi luau de păr şi
le împărţea golcgani. Acestea spuse de tătrînul Ene Icn din această comună,
în etate de 60 de ani.
76 La această întrebare bătrînul Tudor Decu, de anii 70, îmi răspunde
contrariul, şi că în vechime se plăteau dăjdii şi pentru animale şi că nu
era scutit de dare decât purcelul care încăpea prin scara de la şea, în care
pune călăreţul piciorul.
81. Au direcţiunea de la miază-noapte spre miază-zi.
83. Prin islaz sau imaş fe înţelfge lor,ul de păşune, prin ogor se în-
ţelege 1cc arat şi nesemănat, prin răzor se înţelege locul ce rămîne nearat
printre holde şi sfoară se numeşte o moşie îngustă.
89. Se vorbeşte că ar fi fost în mai multe locuri magazii în care se
adunau tucate pentru cazuri de foamete.
94. Razachie, coarnă, rămâicasă, negru-vîrtos, corniţă, tivgoasă şi gardin.
9 9. Se cultivă viermii de mătase şi se poartă pe lîngă haine şi alte
lucruri în casă făcute din borangic.
107. Se află: Vintilă, Dănilă, Brăila.
108. Se află: Antonie, Tiberie, Traian, Aurelie.
109. Se află: Jipa, Milan, Neamţu, Onca, Oştean.
110. Se află: Sofia, Savina, Todora, Dochia.
117. Se află: drumul Olacului şi drumul Oiei.
118. Pe şes
172. Prin cuvîntul silişte se înţelege locul pc care a fost o tîrlă sau un
sat.
199. Se află oraşul Călăraşi şi satul Călăraşi-Vechi, numite astfel pentru
di şi în vechime din aceste localităţi se recrutau buni soldaţi pentru ca-
valerie.
203. Verde foae matostat
Reu maică m-ai blestemat
Cînd în leagăn m-ai culcat
Din picior m-ai legănat
Din gură m-ai blestemat
Să umblu din sat în sat
Să mor de puşcă împuşcat
Şi de sabie tăiat.
208. Sunt cunoscute de majoritatea poporului numele ţărilor vecine.
218. Sătenii zic pe nume oraşelor la care se duc.
252
219. Cînd se duc la bîlciuri, se îmbracă cu haine de sărbătoare, iar
cînd se duc la oraş spre a vinde producte, cu haine de lucru.
233. Prin vorba vîrtoapă se înţelege o prăpastie adîncă.
238. Prin cuvîntul baiă se înţeleg locurile de scăldat în apă minerală.
248. Se numesc rudari ţiganii fabricanţi de albii şi cărămidă şi zlătari
ţiganii care repară căldări.
261. Prin ocnă se înţelege locul de unde se scoate sare.
263. Bătrînii spun că ocnele se lucrau numai de cei condamnaţi la
muncă silnică.
290. Cuvîntul novac în limba populară însemnează om mare şi pu-
ternic.
304. Singurul rîu ce trece prin localitate este Ialomiţa, căreia poporul
nu-i zice decît gîrlă.
323 Turcii şi tătarii.
327. Fugiau în munţi.
337. Întrebuinţează cuvîntul chiabur, care însemnează om bogat.
362. Poporul zice tîrg la orice fel de bîlciu.
380. Ţăranii zic astfel: .,călcîiu; întîiu, cuiii, vie, pui şi ţii.
381. Le zice astfel: .,ureche, genunche şi cîteodată genuche, ochi".
384. Aici ţăranii zic: ghine, împadoghi, corghi.
385. Se zice: să hie, hiară, herbinte.
386. Se zice: Chiele, chiatră, chită.
388. Se zice ghiţel în loc de viţel, iar în cuvintele vm, viaţă, vită
au alt sunet (dără semn) în locul lui v.
389. Se zice: vulpe, volbură, vuiesce.
391. Se întrebuinţează atît perfectul simplu cît şi perfectul compus.
395. În unele jocuri spre a se hotărî cui trebuie să se dea rolul cel mai
neplăcut din joc, se servesc ca sorţi de următoarele cuvinte: uda, miola, maşca,
sabia, cotaşcă, limbrici, catilici, bob.
Primiţi, vă rog, domnule Densuşianu, încredinţarea deosebitei mele
considtraţiuni.
Învăţător ss. P.R. Popescu

Arh. Stat.. Slobozia, fon::! Şcoala primul com'.l1n Bx.i, d:in, 3/IBJ- In5. f. 27'1 şi 236
copie.
227 1897 ianuarie 76, Slobozia. Memoriul întocmit de Primăria

comunei Slobozia înaintat Ministerului de Interne privind
date geografice, istorice şi suprafaţa localităţii în vederea
publicării sale în jurnalul Fermdembladt (Gazette des Etran-
gers) care apare la Budapesta.
Memoriu
Asupra situaţiunei comunei Slobozia judeţul Ialomiţa precum se spe-
-cifică la vale conform petiţiunii adresate Ministerului de Interne de dl Ludovic
Mate.
253
Poziţiunea geografică. Această comună se află pe o porţiune joasă dea-
lungul rîului Ialomiţa, care de mai multe ori e supus inundaţiei, avînd în
faţă sau la miazănoapte peste rîul Ialomiţa dealuri, spre apus şi spre răsărit
păduri, spre miazăzi cîmpie, iar pe această cîmpie la o depărtare de şase
kilometri se găseşte lacul numit Amara care de vreo şase ani trecuţi, după
analizele făcute de mai mulţi domni doctorii l-au găsit bun de curăţirea
diferitelor maladii şi astfel că în fiecare an este vizitat de diferite persoane
din diferite comune şi oraşe (ca un număr de 200 persoane) făcînd corturi
pe marginea lacului, iar alţi(i) stau în cătun. Alături de acest lac este situat
cătunul Amara format în 1882.
Intre răsărit şi miazăzi se mai află lacul numit Ezerul. Acest lac a pro-
venit de la început din debordarea rîului Ialomiţa fiind crivae mare si adu-
nîndu-se apa s-a făcut rovină şi prin izvoarele ce se vede că s-au dat n-au
mai secat şi prin mărirea lui mărindu-se lacul pe moşia Bucului care este
vechi şi tot din crivae a ieşit, de un frumos pescuit. Lingă acest lac se află
satul Slobozia Nouă format în anul 1879.
Suprafaţa comunei. Această comună se compune din două cătune
anume Amara şi Slobozia Nouă. Slobozia are un teren de 108 hectare,
aceasta după planurile aflate în arhiva primăriei, cătunul Amara are 194 de
hectare, iar Slobozia Nouă 64 de hectare.
Terenul de comunicaţie pe toată întinderea acestei comune Slobozia
nu e decît de practicat numai o singură cale care e împietruită, iar celelalte
străzi ale comunei sint foarte greu de practicat, mai cu deosebire în timpul
ploilor. La cătune străzile sînt bine aranjate şi bune. Drumurile de comunicaţie
cu comunele vecine sînt bine îndreptate, cel spre comuna Pribegi este aş
ternut cu pietriş iar cel spre comuna Bucu numai şoseluit cu şanţ.
Partea istorică. Această comună şi-a luat numele de Slobozia din tim-
puri de demult. Pe acest loc era punctul principal, unde se aduna armata
judeţului pentru rezbel sau pentru instrucţie. Tot în acest loc se dădea sol-
daţilor slobozire sau libertate pe la casele lor, din această cauză locului i-a
rămas numele de Slobozia.
Mai înainte satul a fost aşezat în partea de apus şi la miazăzi de Slo-
bozia, unde este acum grădina de zarzavat, pe atunci acel sat se numea Cui-
burile, după cuiburile de păsări din pădurea ce înconjura satul. Aici se mai
află şi o frumoa~ă mănăstire făcută de Matei Basarab care se afla în acel
timp domn român. Cu îngrijin:a şi conducerea acestor ziduri care sint de
peste 250 de ani a fost însărcinat un bon de-al ţării Ianache Caragca.
Viaţa socială a locuitorilor. Ca viaţă socială, locuitorii trăiesc în ar-
mon1e, dă1nu1nd in frăţie şi armonie cu ceilalţi. Cea mai mare µarte I.lin d
sînt agricultori, iar parte muncitori cu palmele. O parte sînt meseriaşi şi
comercianţi de diferite comerciuiri: circiumari, lipscani, braşoveni, pantofari,
abagii, cojocari. Plugarii se îndeletnicesc mai mult cu agricultura şi creşterea
vitelor, mari şi mici. Au locuri destul de întinse pentru meşteşugul lor şi au
păşune în abundenţă. Toţi se bucură de drepturile acordate de legea civilă
şi politică.
Gradul de cultură. Locuitorii respectivi sînt în bune condiţiuni ca grad
de cultură şi civilizaţie, păstrindu-şi deminitatea lor de români, păzind pres-
cripţiunile legii creştineşti prin crezul lor, rnergînd la biserică în zile de săr
bătoare şi păzind posturile prescrise de legea creştină.
,254
Starea sanitară. Comuna şi cătunele sînt bine administrate. tn ce pri-
veşte curăţenia stradele cele din comuna de reşedinţă sînt tot mai bine ame-
najate. Cele de pe la cătune sînt toate bine aranjate iar casele ce se cons-
truiesc sînt conform noului regulament de aliniere a construcţiilor caselor
ţărăneşti.
Pentru înlăturarea epidemiilor avem la dispoziţie un medic de plasă
cu reşedinţa în această comună, un vaccinator şi o moaşă care vizitează
regulat comuna.
Industria şi comerţul. Ca parte industrială, locuitorii respectivi nu au
decît partea casnică care se execută de femeile ţărance prin ţesături de pînză
şi aşternute de casă pentru învelit şi mobilat casele, precum şi stofe de lină
de îmbrăcăminte ale ţăranilor.
Ca industrie sînt două mori de dărăcit lină.
Arh. St. Slobozia, Fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 158/ 1897, f. 2- 3, concept.
228 7899 noiembrie 70, Călăraşi. Tabel întocmit de Prefectura

judeţului Ialomiţa înaintat Ministerului Agriculturii, Indus-
triei şi Comerţului cuprinzînd numărul familiilor moşnenilor
din sate şi proprietăţile deţinute de aceştia.
Tabel statistic cu numărul moşnenilor şi proprietăţile pe care le deţin aceştia

în judeţul Ialomiţa
Numele comunei Numărul Moşiile Suprafaţa

moşnenilor
Coc argeaua 22 Buliga 732 ha

Cătunul Buliga
Andrăşeşti
Cătunul Orboeşti 28 Orboeşti 324 ha
Cosîmbeşti
Cosîmbeşti
Gimbăşani 65 Gimbăşani l 649 ha.
Larga Cruţeasca de jos
lvăneşti 47 Cruţeasca de sus 490 ha.
Marsilieni
Dîlga 14 Dîlga 264 ha.
Poiana
Poiana 65 Pisculeasca 620 ha.
Poiana 776 ha.
Ghimpaţi 40 Erciuleasca 810 ha.
Perieţi 87 Perieţi Fundeni 169 1/2 ha.
Pribegi Latcocu 296 1/2 ha.
căt.Pribegii
de sus 38 Pribegii de sus 500 ha.
255
căt;Pribegii
de jos 5 Doiceşti şi Mirceşti 39 ha.
12 Doiceşti 15 ha.
Stelnica
Sat Maltezi 25 Maltezi 3 OOO ha.
Baldovineşti 10 Baldovineşti 280ha
Arţari 101 Sineasca 353 1/2 ha.
sat Arţari Brejescul 106 ha.
Rîioasa 52 ha.
Răsculeasca 14 ha.
Chiroianca 110 ha.
Bereasca 15ha.
Sat Vlăiculeşti 86 Bereasca Vlăiculeşti 199 1/2 ha.
Epureasca 74 ha.
Puriceasca 104 ha.
Borăneşti 23 Borăneşti 296 ha.
Condeeşti 63 Epureasca 100 ha.
Bereasca 100 ha.
Smeasca 200 ha.
Magiureasca 261 1/2 ha.
C. Coşereni 7 Coşereni 43 ha.
C. Speteni 113 Badea 298 ha.
Luca Stanciu 141 ha.
Luca Moteasca 584
Luca 437
Total familii 1 029, familii care stăpînesc 18 369 ha.

Arh. St. Bucureşti, Fond Direcţia Generală a Statisticii, dosar 1980/1899, f. 1-2, orig.
220 1900 ianuarie 19, Slobozia. Tabel întocmit de Primăria

comunei Slobozia înaintat Subprefecturii plasei Ialomiţa
cuprinzînd numărul populaţiei, starea locuitorilor şi străzile
localităţii, modul de alimentaţie al populaţiei if.. anul 1900.
Serviciul Sanitar al Judeţului Ialomiţa
T;ibefa nr, 17
Salubritatea comunei Slobozia
Plasa Ialomiţa Balta
Comuna Slobozia
Numărul populaţiei
Comunei Slobozia 3.299
Cătunul Amara 1.558
Cătunul Slobozia Nouă 626
Născuţi 254
256
Că~ăt.oriţi 48
Morţi 281
Medul de alimrntaţiune
Se hrăneau
cu pîine de griu şi secară, mămăligă de porumb, de mei, carne,
peşte, brînzeturi şi zarzavat,
Numărul cîrcimilor 90
Stare locuinţelor
Case bune de zid - 16
Case de lemn - nu
Case de nuele lipite cu pămînt, mai bune şi cu ferestre mari 670
Case de nuele lipite cu pămînt, mai rele 372
Bordeie 6
Starea igienică
Poziţia satului rea fiind supusă inundaţiilor, la cătune bună
Starea stradelor două mai bună, celelalte rele, la cătune bună
Starea edificiilor şcolare la Slobozia mediccre, la cătune bună.
Starea primăriei - mediocră.
Starea stradelor
Dacă sînt drepte este bună şi dreaptă în comună, celelalte nepavate.
Dacă au şosele şi şanţuri două sînt şoseluită celelalte nu sînt.
Heleştae, bălţi şi alte locuri infecţicase cuprinse în raza satului.
Este în timpul verii din ploi, zăpezi şi debordarea rîului Ialomiţa pe Crivaia
ce traversează comuna.
Heleştee, bălţi şi alte locuri infecţioase în apropiere de raza satului.
Peste lacul numit Lacoviştea, adunată numai în timpul debordării
rîului Ialomiţa şi cînd sînt ploi mari în aprcpiere ca de 1 km. de comună şi
lacul Ezeru ca 5 km.
Apă de băut
Comuna Slobozia se alimentează cu apă din rîul Ialomiţa, cătunul Amara şi
Slobozia Nouă din puţuri.
Boale predominatoare
în anul 1899 tifos, anghină difterică şi scarlatină.
Ocupaţia acestora.
Industria casnică - ţesături de bumbac, lină, puţină de borangic, inşi cinepă.
Industria exercitată afară de casa proprie - agricultura
Alte ocupaţii - comerţul, dulgherie, fierărie, croitorie şi cojocărie.
Arh. St. Slobozia, Fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 172/ 1900, f. 8 şi 16, orig.
230 1900 decembrie 2, Ograda. Certificat de naştere al dirijorului

şicompozitorului Ionel (Ion) Perlea.
257
Registru stare civilă
Pentru născuţi
Nr. -42
1900 decembrie 2
Victor I. Perlea Ion
Din anul una mie nouă sute, luna decembrie, ziua demă, ora zece dimi-
neaţa. Act de naşterea copilului Ion de sex bărbătesc, de religiunea ortodoxă,
născut alaltăeri la treizeci noiembrie, ora trei noaptea, în casa părinţilor săi din
comuna Ograda, fiu legitim al d-lui Victor I. Perlea, în etate de ani douăzeci
şi nouă, de profesiune proprietar şi al doamnei Margareta Victor I. Perlea în
etate de ani douăzeci şi şapte, ambii domiciliaţi în comuna Ograda. După
declaraţiunea făcută de tatăl care ne-a prezentat copilul în prezenţa urmă
torilor martori:
Ion R. Sulică, în etate de ani cincizeci, de profesiune arendaş şi Alexan-
dru Georgescu, în etate de ani douăzeci şi nouă, de profesiunea învăţător,
ambii domiciliaţi în comuna Ograda, care au subscris acest act după ce le-am
citit împreună cu noi şi cu declarantul. Constatat după lege de noi Dumitru
D. Sişu, primarul comunei Ograda şi ofiţerul de stare civilă. Declarantul şi
martorii ştiu carte.
V. I. Perlea - declarant
Ion R. Sulică - martor
A. G-Georgescu - martor
Ofiţerul Stării civile şi Primar
semnături D-D. Sişu
Notar ss. indescifrabil
Arhiva Consiliului Popular al Jud. Ialomiţa - fond Starea Ci·,ilă, dosar 2 Ograda/ 1890- 1905,
f. 146, original
231 1902/ebruarie 12, Bora. Raport referitor la activitatea Socie-

tăţiiEconomice „Aurora" din comuna .:;1ol1ozia, înaintat
Revizoratului şcolar Ialomiţa.
N. -47
1902 februarie 12
D-lui 1-cvizmr i'colar rcspcctÎY,
încă din 1899 s-a înfiinţat în comuna Slobozia, alăturea de această

comună, din iniţiativa cîtorva persoane, Societatea Economică „Aurora". La
fondarea acestei societăţi am subscris împreună cu mulţi dintre locuitorii
acestei comune; am luat parte activă şi am căutat în urmă a contribui cît
mai mult la urmărirea scopului prevăzut prin statutele ce am elaborat la
înfiinţare şi fără exagerare, mult s-au simţit roadele acestei instituţii în împre-
jurimi şi mai ales în Slobozia şi Bora, în'anii de criză trecuţi. Astăzi zisa socie-
tate merge cît se poate mai bine, dispunînd de un capital de peste 35 OOO lei.
Ca răspuns la ord. dvs. nr. 97 din a.c. vă rugăm a mă considera ca şi
achitat de îndatorirea pusă prin zisul ordin, deoarece o altă societate e mai
258
mult ca de prisos în localitate. Îmi mai rămîne numai sarcina de a căuta să
fac a deveni membri a acelei societăţi şi pe ceilalţi săteni din această comună.
Iar cînd voi putea face aceasta ne vom simţi extrem de mulţumiţi că am
contribuit şi cu niţel la ridicarea sătfanului din starea detestabilă în care se
află.
'\rh. St. Sloliozia, fond Şcoala generală primară Bora, dosar 5/ 1900 - 1905, f. 2-49, concept
232 1903 octombrie 13, Slobozia. Petiţia adresată primarului

comunei Slobozia, de către locuitorii din comună, în care
se arată că arendaşul moşiei Slobozia refuză să achite sumele
de bani prevăzute în contractul de muncă.
Primit la 13 octombrie 1903

N. 3163
Dos. 5
Se va înaintea D-lui arendaş în copie spre a lua cun0ştinţă
Primar
ss. indescifrabil
Domnule Primar,
Subsemnaţii locuitori din această comună Slobozia, cu această reclamăm
Domniei voastre următoarele: În vara aceasta am muncit la ciuruit de pro-
ducte la dl arendaş al acestei moşii, D. N. Seceleanu, de mare nevoie am muncit
pe un preţ foarte mic, numai pentru a ne agonisi banii pentru a ne acoperi
din datorii şi să ne cumpărăm cite ceva pentru hrana familiilor. Am isprăvit
munca pentru care am vorbit, însă la socoteală dl administrator al acestei
moşii, D. 1. Bucşan, ne opreşte din bani, sumele prevăzute mai jos în drept
numele fiecăruia, sub pretext că să-i ciuruim şi gozurile tot în preţul cerealelor
curate, pretenţiune nemaipomenită şi fără înţeles.
Infinit vă rugăm să binevoiţi, demnule Primar, a interveni să ni se facă
plata căci parte din noi nu avem nici ce mînca, veniţi ieri, alaltăeri din
manevre.
Cu stimă
l. Trandafir Neagu am să
primesc lei 22
2. Alexandru Ilie Idem „ 27
3. Zamfir Motoc „ 12
-4. Ion Trandaf r ,, ,, 20
Domniei sale, Domnului Primar al Comunei Slobozia.
233 1905 februarie 19, Slobozia. Contract de învoială agricolă

încheiat între arendaşul moşiei Slobozia şi locuitorii din
comunele Slobozia, Bora şi Cosîmbeşti.
259
Copie <lupe contractul agricol sub nr. 3, autentificat la Nr. 170 din 19 februarie
1905. .
Contract Agricol,
Între subsemnatul M. Zamfirescu, agricultor şi locuitorii mai jos notaţi
a intervenit următorul contract agricol, între mine şi locuitorii din comuna
Bora, Slobozia şi Cosîmbeşti.
Noi locuitorii ne obligăm a cosi, lega şi făcut clăi atîtea hectare de griu
sau orz ce sunt notate în dreptul fiecăruia din noi, pentru această muncă
dl Zamfirescu ne va plăti de fiecare hectar cite lei zece, opt chilograme mălai,
două chilograme legume, fie peşte sau brînză, munca ne obligăm a o face în
bune condiţiuni, adică strîns bine snopul, să nu fie mai mare de patru palme,
snopul <le deasupra jumătăţii să fie legaţi de ceilanţi, munca ne obligăm a face
îndată ce vom fi vestiţi de dl. Zamfirescu sau oamenii dsale, în vara viitoare
1905, contrariu vom fi supuşi legi(i) tocmelilor agricole, banii i-am primit
acum la facerea acestui act, iar leguma cînd vom ieşi la muncă.
ss. M. Zamfirescu
„ Dumitru Paşa
„ Ion Mărgelatu
„ Costache Popa
„ Lache Ion
Urmează autentificarea la Consiliul, la nr. 170 din 19 februarie 1905.
Pentru conformitate
Primar D . TheodGrc~cu
secretar ss. indescifrabil
Arh. St. Slobozia, fond Prim'l.ria oraşului Slob:nia, dosar 1?2/ 19.l5, f. l l, c0pie
234 7905 mai 74, Slobozia. Contract de muncă încheiat între

locuitorii comunei Slobozia şi arendaşul m'.>şiilor Bucu şi
Iazu
D. 5
Contract de muncă,
Între subsemnaţii locuitori muncitori pllmaşi, dJ:niciliaţi în comuna

Slobozia, judeţul Ialomiţa şi D-lui Stavro Cavadiia, arendaşul moşii Bucu şi
Iazu, a intervenit prezentul contract de muncă în următoarele c0ndiţiuni:
I. Noi locuitorii declarăm că, la apărata trebuinţă ce am avut pentru
întreţinerea familiilor noastre, am rugat p~ D-lui Stavro Cavariiia, de ne-au
avansat sumele ce se prevăd în dreptul numelui fiecăruia şi pe care sume noi
le-am primit ca avans pentru a-i munci, în vara curentei, la maşinile de trier
de la începutul treierului de rapiţă şi pînă la terminarea tuturor recoltelor, cu
preţ de lei 3 (trei) pe zi perechea, adică bărbatu cu nevasta sa, iar fetele şi
flăcăi(i) de la 16 ani în sus, se va plăti cu lei 1,20 (una şi douăzeci bani) de
cap pe fiecare zi.
260
II. Ca întreţinere D-lui arendaşul este obligat a ne da mincarea obici-
nuită, de trei ori pe zi.
III. Noi locuitorii ne obligăm ca la prima vestire să fim toţi la lucru,
fără nici o opunere sau rea voinţă, fiind responsabili unu pentru altu spre a nu
lipsi la începerea lucrului şi nici a părăsi maşina în tir:: 1-ul lucrului, afară de
cazuri bînecu vînta te.
Pentru care am făcut prezentul contract.
Rugind şi pe autoritatea respectivă de l-au antentificat conform legii.
14 mai 1905
p. pr. S. Cavadiia ss/indescifrabil
Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraş Slobozia, dosar 192/ 1905, f. 5, orig.
235 7905 iunie 2, Călăraşi. Ordin al Prefecturii judeţului Ialc-

miţa, adresat primarului ccmunei Slobozia, referitorla refu-
zul locuitorilor din comună, de a executa lucrările agricole
prevăzute în contractele de învoială agricolă.
N. 1911 No. 1812
1905 iunie 21 dos. 5
D-lui Primar, Slobozia
Zilnic primesc reclamaţiuni, din parte uncr d-ni primari şi arendaşi,
că locuitorii învoiţi cu contracte în regulă, autentificate confmm art. fi din
legea tocmelilor agricole, şi dat-au la lucrul pentru care s-a tocmit, se impo-
triYesc şi că d\·. nu le daţi concursul în executare.
Faţă de dispoziţiunile art. 27 din kgea tocmelilcr rgricole, sunteţi
ţinuţi a executa contractele a~a cum după cum prcwde menţionatul articol
şi urmat, comunicindu-\'ă cele cc preced, vă invit ca cri de cite ori se ivesc
aseminea reclamaţiuni ~ă precedaţi energic şi de 1:rgcnţă la executare, căci
şi fiind de rea crcdinţft YCţi fi pedlp~iţi cu pcdc.1p'.ă rrcYărntă de art. 41
din su~-mcnţionata kge.
Afară de aceasta vi se va aplica şi pedeap~a disciplinară pc calea admi-
nistrativă prin revocarea din funcţiune.
I nspcctor, Călinescu
Ar h. St. Slobozia, Fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 192/ 1905, f. 63, orig.
236 7906 aprilie 73, Bora.Tabel statistic întocmit de primăria

comunei Bcra cuprinzind obiectele adunate de la locuitorii
ccrr,unci şi trimi~e ~pre npt1nfTe la Expoziţia Naţională
din Bucurqti din ar,ul 1~06.
Comuna Bora Judeţul Ialomiţa

Plasa Slobozia
261
Tablou de obiectele din această comună care au fost trimise la Expoziţia
Naţională din Bucureşti în anul 1906
Nr. crt. Felul obiectelor Numele şi prenumele Dacă sunt

proprietarilor de vinzare
I. Prosop de in cusut cu ajur tot de in în trei
rinduri Tiţa V. Doicescu Se vinde .5 lei
2. Prosop de bumbac cusut cu arnici roşu şi cu ajur
de negru Idem :!\'u se vinde
J. Cămaşă de pinză bărbătească, cusută cu arniciu
roşu şi negru Idem Se vinde 10 lei
-1. Bucată pinză borangic alb în 'I iţe, 10 coţi Idem Idem JO lei
.5. Prosop de pînză lucrat cu albastru, ajur, vargă
galbenă şi buchete diferite culori Idem Idem 10 Ici
6. Cămaşă de p:nză bărbătească, vărgatfL brodată
cu roşu Elena Rădulescu Idem 20 lei
7. Seneţică croşetată arniciu roşu şi alb şi
brodată cu ciucuri Idem Nu se vidne
8. Faţă de pernă de catifea roşie, brodată cu gogoşi
de mătase albe şi mărgele albe Idem Se -✓ inde 2.5 lei
9. Bucată pinză borangic în 4 iţe, 10 coţi,
vopsită trandafiriu Filofteia Idem 60 lei
Stoenescu
10. Serveţică albă de borangic şi in, ciucuri albi Idem Idem 10 lei
11. Macat de lină în -1 iţe, ţesut în flori cu ciucuri
culoare trandafirie, ciucuri roşii Elena N. Voinea Nu se vinde
12. Cearşaf de borangic alb în caro alb de bumbac Idem Idem
13. Cămaşă de pînză bărbătească, cusută în puncte
cu roşu Idem Se vinde lei 10
1-1. Serveţică de borangic alb în -1 iţe, cusută cu
arniciu roşu şi negru în puncte cu ciucuri Tiţa Gh. Doicescu Idem lei 6
1.5. Serveţică de tavă de borangic alb în -1 iţe pichetată Filofteia
cu ciucuri albi Stoenescu Nu se vinde
Hi. Prosop de pînză în .5 iţe cu vărgi de borangic alb,
ciucuri albi de bumbac, cusut cu chenar de arniciu
roşu şi alb în puncte, cu iniţialele F.S. Idem Idem
17. Prosop de in în 2 iţe cu ciucuri de bumbăcel, cu
vergi albastre de arniciu şi lucrat în puncte albe
(le IJumlJau,1, luifiah,h:> F.S. Idem Idem
18. Serveţică de arniciu croşeta.tă în două culori,
roşu cu gri Elena N. Voinea Se vinde .5 lei
19. Cearşaf de in ·,ărgat cu bumbac alb şi arnici
roşu, ales cu arniciu roşu şi albastru, ciucuri de
arniciu înbrodaţi Idem Idem 20 lei
20. Cearşaf de borangic galben cu vărgi de bumc alb
brodat în puncte, bucheţele de arniciu roşu cu
negru, ajur pe margine şi ciucuri de arniciu Tota I. Doicescu Nu se vinde
21. Prosop de borangic galben, capetele vărgate cu bumbac
alb, ciucuri albi înnodaţi Idem Idem
262
Se certifică de noi exactitatea.
Primar Secretar
ss. indescifrabil ss. indescifrabil
Arh. St. Slobozia, Fond Primăria comunei Bora, dosar i / 190 , f. JJ - JJ ·,. orig.
237 1907 martie 8, Bucureşti. Telegramă a Ministerului de Interne,

adresată Prefectului judeţului Ialcmiţa, referitoare la fră
mîntările ţărăneşti din zcna Slobozia.
D-lui Prefect de Ialomiţa
La ferma Drăgoiasca, trei ore depărtare de Slobozia semnalîndu-se o

sericasă agitaţiune a spiritelor, vă rugăm a lua urgent toate măsurile necesare
de apărare, raportînd.
Asemenea şi pentru regiunea Căzăneştilor.
p. Ministru, ss. indescifrabil

16 Bucureşti, 31/3
Nr. 578, serv. 21/ 12.40
Arh. St. Slobozia, Colecţia xeroxuri, f. 2 copie
238. 1907 martie 19. Bucureşti. Telegramă a Ministernlui de

Interne către Prefectul Judeţului Ialomiţa, prin care sem-
nalează agitaţii ţărăneşti în Milo~eşti, Nicoleşti şi Fileanca.
47 Bucureşti
31. 03, 1907
Dlui Prefect Ialomiţa
Ni se semnalează eventuale ameninţări la Miloşeşti (cătunele Nicoleşti

şi Fileanca) şi te rog ca trupele din sector să supravegheze şi aceste conace.
Ministrul de Interne
606 din 31.03.1907/815
Arh. St. Slobozia, fond Colecţia de xeroxuri, f. 20 copie
239 1907 martie 27, Bucureşti. Nota telefonică, transmisă de la

Ministerul de Interne la Prefectura Judeţului Ialomiţa, prin
care se solicită soldaţi pentru apărarea moşiilor lui
G. Gr. Cantacuzino mare proprietar din judeţ.
N.T.
263
Prefect Ialomiţa,
Rog faceţi a se trimite căte un detaşament de 50 soldaţi la moşiile

Miloşeşti, Căzăneşti şi Jilavele proprietatea d-lui G. Gr. Cantacuzino pentru
apărarea curţilor şi întregii averi.
Ministru de Interne
Nr. 298/27/31907, ora 11.
240 1907 martie 28, Bucureşti. Telegramă trimisă de Ministeru-

de Interne, Prefectului judeţului Ialomiţa, prin care solii
cită luarea de măsuri grabnice pentru înăbuşirea răscoalei
izbucnită la Slobozia şi în cătunul Poenaru - Bordea.
25 Buk(ureşti)
Telegramă 28/3
D-lui Prefect de Ialomiţa
Mi se semnalează că mişcări sunt iminente în cătunul Poenaru - Bordea

şi la Slobozia. Rog luaţi grabnice măsuri.
Brătianu
N. 4.13/28/3 60
Arh. St. Slobozia, Colecţia de xeroxuri, f. I, copie
24.1 1907 aprilie 2, Bucureşti. Telegramă, trimisă de G. Gr. Can-

tacuzino la Prefectura Judeţului Ialomiţa, prin care soli-
cită măsuri urgente pentru preîntîmpinarea răscoalei în
satele din zona Căzăneşti, Cocora, Miloşeşti şi Ciochina.
Telegramă tranzitată
Bucureşti, 174., data 2.04..1907, ora 11
D-lui Stoenescu, prefect Călăraşi
După rapoartele primite de la administratorii moşiilor din Ialomiţa,
deşi aveţi rapoarte de linişte, această linişte este numai aparentă, neconve-
nindu-le primarilor să vă comunice realitatea lucrurilor. În comunele Ciochina
şi Cocora locuitorii în mare fierbere şi la primul semnal de răuvoitor ar fi în
stare să se revolte şi să distrugă totul şi alte comune la sigur îi vor urma.
Pentru liniştea locală şi evitarea unei întinderi de răscoală în acest judeţ,
care pînă acuma a scăpat, vă rog luaţi urgente măsuri şi dispuneţi trimiterea
de urgenţă la moşiile mele Căzăneşti, Miloşeşti şi Jilavele cite cel puţin 100 sol-
daţi străini de localitate pe care să putem conta în caz de revoltă.
Mulţumiri G. Gr. Cantacuzino
Notă: ,,D-lui Sturdza-Averescu, Minister Război şi Palat"

264
1 _. 't ,_,.._t,.J·i ~ ':{;
....... """"'.,;..,~-- ...::'11',t
' ' .; / ;...., /.,•.
',;. :/1 ·'"'" jl;1:: , . . J.,,..n
,_.,~ ,~"-r ;,.- ·-:'-"" ~..,.,. . ,. . . . . ,fi...,;...,,v ((_ţ;'\,✓-.
·--: i
,.::,:• ·i.J
>;,;,
/
\.~-
·1
<. li
"';1
" ~
. ; '
' '' '
11. 1907 martie 28. Telegramă referitoare

· Ia luarea de măsuri pentru înăbuşirea răscoalei de
la Slobozia şi Poenaru Bordea.
265
242 1907 aprilie 4, Călăraşi. Telegramă cifrată, adresată de
Prefectul judeţului Ialomiţa, ministrului de Interne, refe-
ritoare la agitaţiile ţărăneşti din judeţ.
1.04.1907 Călăra~i
Telegramă cifrată,
Domnului Ministru de Interne,
Bucureşti
Cheia circularelor.
Revenim asupra telegramei nr. 2339.
Din convorbirile ce am avut acuma în urmă cu mai multe delegaţiuni
de locuitori din diverse comune şi cu diverşi arendaşi am căpătat convingerea
că vom avea grele dificultăţi cu facerea tocmelilor agricole. E necesar şederea
trupelor pînă la terminarea tocmelilor şi începerea arăturilor de primăvară,
care cred că s-ar linişti definitiv. Acum nu se poate începe din cauza timpului
nefavorabil.
Prefect Ialomiţa, ss/indescifrabil
Nr. 2346
Arh. St. Slobozia, fond Colecţia de xeroxuri, f. 16 copie
243 1907 aprilie 7, Călăraşi. Telegramă, trimisă de Prefectul

Judeţului Ialomiţa la Ministerul de Interne, referitoare la
învoielile agricole.
Telegramă
Călăraşi, data 7/4, ora 11, anul 1907
Bucureşti,
De mai multe zile mă ocup cu facerea învoelilor agricole, am mari difi-
cultăţi pe de o parte arendaşii nu consimt la reduceri iar pe de alta locuitorii
cer reduceri prea mari.
La Jegălia sunt aproape de înţeles, arendaşul dl T. Cincu mi-a telegra-
fiat, chiar azi va termina învoelile cu toţi locuitorii de pe moşiile Jegălia.
Dichiseni şi Şocariciu.
Nr. 3036
Prefect Ialomiţa, Stoianescu
Arh. St. Slobozia, Colecţia Xexoxuri, nr. 26 copie
244 1907 iunie 25, Slobozia. Tabel referitor la suprafeţele culti-

vate în toamna lui 1906 şi primăvara lui 1907 de locuitorii
din comună.
Tablou recapitulativ
de întinderea culturilor anuale făcute în toamna 1906 şi primăvara 1907.
în comuna Slobozia, plasa Slobozia, judeţul Ialomiţa.
266
Numărul agricultorilor mari şi mici la un loc - 344.
Marii agricultorii cari au cultivat fiecare 100 hectare şi mai mult - 1
Marii agricultori care au cultivat cîte mai puţin de 100 hectare - 343
Numă Întinderea culturilor Ucu te de:

Specificarea
rul de Marii agricultori Micii agricultori Marii şi m1c11 agri-
culturilor
-ordine cultori la un loc
Hectare Ari Hectare Ari Hectare Ari
I. Griu 2000 187 2187
2. Secară 3 .50 3 .50
3. Orz şi orzoaică 1.50 391 .50 .541 .50
2.50 2.5.5
.5. Porumb (păpuşoi) .5.50 864 .50 1414 .50
6. Mei (mălai) 200 441 641
7. Rapiţă 100 100
8. ln 100 100
9. Fasole semănată în teren
propriu 300 127 427
10. Cartofi puşi în teren
propriu 7 7
-11.- -Varză (curechi) 2 2
U. Alte le.gume .5 .5
13. Fineţe artificiale 1.50 .58 .50 208 .50
1-1. Fineţe naturale 200 200
1.5. Totalul sămănăturilor
şi fîneţelor 4000 2092 6092
Din totalul semănăturilor
şi fîneţelor(de la No. 1.5)
s-au cultivat:
a) De către proprietar în
pămintul său 642 .50 642 .50
b) De către arendaş luat în
arendă (proprie) în bani 4000 398 4398
c) De către dijmaş în
pămînt luat cu dijmă 10.51 .50 10.51 .50
1.5. Totalul semănăturilor
şi fîneţelor 4000 2092 6092
Stiinţele aici însemnate fiind întemeiate pe adevăr şi extrase după lista

nominală, se încredinţează exactitatea cifrelor pe răspunderea noastră.
Primar, ss. indescifrabil
Secretar ss. indescifrabil
Anul 1907, luna iunie, în 25 zile
.Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraş Slobozia, dosar 207/ 1907, f. 32, orig.
267
245 1908 iunie 2, Slobozia. Tabel întocmit de Primăria comunei
Slobozia şi înaintat Prefecturii judeţului Ialomiţa, cuprin-
zînd numele veteranilor din războiul pentru cucerirea inde-
pendenţei naţionale 1877-1878
Jud(eţul) Ialomiţa
Comuna Slobozia
Tablou de numele şi prenumele veteranilor din această ccmună care au luat
parte la campania anului 1877 /78 şi care urmează a fi scăzuţi de zilele de
prestaţie conform ordinului D-lui Prefect cu no. 2554/ 1908
Nr. Nr. Brevetului pen-

Numele şi prenumele
crt. Domiciliul tru medalia jubiliară Observaţiuni
veteranilor
Caroll
1. Neagu N. Istrate Slobozia 935/906 zis şi Neagu Istrate

2. Ghiţă Dragomir 358/ 1906 „ Dragomir State
3. Niţă G. Vătafu 1136/906 „ Vătafu Niţă
-4. Alexandru Cornea 30/906

5. Ducă Petre 1057/906 „ Petre Bucur
6. Stanciu Dragomir 357/906 „ Dragomir Stanciu
7. Tănase Andreiu 815/906 „ Matei Tănase
8. Niţă Dinescu 809/096 „ Mangiurea Ion

9. Costache Stan 12-45/906 „ Stan Radu II
10. Constantin Muşat 831/906 „ Muşat Constantin
11. Ion Andreiu Lemnaru 36/906 „ Andreiu State
12. Dumitru Alecse 33/906 „ Alecse Dumitru
13. Stan Scarlat 12-4-4/906
H. Ghiţă T. Matac 1353/906 „ Tache Constantin
15. Ion Ardeleanu 39/906 Ardeleanu Ion
16. Gheorghe Neagu H62i906 „ Zaharia Gheorghe
17. Neculae Stancu 12-49/906 „ Stancu Neculae
18. Marcu Cristache 221/906 „ Cristache Marcu
Se atestă de noi prezentul tablou

1908 iunie 2
Primar
ss/ indescifrabil Secretar
sigiliul primăriei ss/indescifrabil
G. A. Doicescu
Arh. St. Slobozia, fond Serviciul tehnic al judeţului Ialomiţa, dosar 72/ 1908, f. 77, orig.
268
H6 1909 martie 1, Slobozia. Cererea unui grup de proprietari
din comuna Slobozia adresată ministrului lucrărilor publice
prin care solicită construirea unui pod stabil peste rîul
Ialomiţa pentru a se putea apăra de inundaţiile care au loc
în fiecare an.
Copie depe petiţiunea mai multor locuitori din comuna Slobozia înreg. la
nr. 7117 din 12 Martie 1909.
Domnule Ministru,
Subsemnaţii proprietari domiciliaţi în comuna Slobozia, judeţul Ialo-
miţa, venim cu tot respectul la D-voastră, cu următoarea plîngere.
Comuna noastră Slobozia deşi comună rurală, însă prin poziţia ei geo-
grafică fiind situată în centrul judeţului, înconjurată de mai multe alte comune
apropiate, cu o populaţiune destul de însemnată, comuna Slobozia însăşi
avînd o populaţie de peste 4 900 suflete a făcut să fie un centru de comerţ,
prezentîndu-se astăzi sub adevărata formă a unui oraş, astfel că pe lingă
comercianţii destul de numeroşi, de altfel, care şi-au ridicat clădiri de zeci
de mii de lei, manipulînd capitaluri de sute de mii şi chiar milioane lei, dar şi
mulţi din locuitori şi-au clădit case de speculă pentru comerţ, încurajaţi de
avîntul ce comerţul şi-a luat în localitate.
Cum însă această localitate, prin poziţia ei topografică, fiind joasă şi
situată pe malul rîului Ialomiţa, îndură aproape în toţi anii cele mai îngrozi-
toare inundaţiuni, zicem îngrozitoare, Domnule Ministru, pentru că apele
revărsîndu-se din matca rîului, umple văile şi crivăile de care este înconjurată
comuna, astfel că la un moment dat se găseşte blocată din toate părţile şi
în imposibilitate de a ni se veni din afară în ajutor. Singurul mijloc de scăpare
ar fi un pod stabil peste rîul Ialomiţa, care să ne pue în legătură cu comuna
Bora, prin locul unde deja s-au mai făcut studii şi pentru care am avut promi-
siuni din partea dnor conducătorilor judeţului, la care am apelat a se prezenta
Domniei voastre, cu rugămintea de a stărui să se facă acest pod, trecem peste
a vă mai arăta Domniei voastre, domnule Ministru, pagubele şi nenorocirile
ce din cauza lipsei acestui pod am îndurat, şi îndurăm, încredinţaţi fiind că
aveţi pe deplin cunoştinţă de ele faţă de măsurile de salvare, ce s-au luat
chiar în anul curent, cînd vi s-a raportat amănunţit, starea de nenorocire a
noastră.
Cum vedeţi, domnule Ministru, acest pod este de mare importanţă
pentru această comună, şi chiar pentru comunele vecinale, pentru această
comună pentru motivul arătat, iar pentru cele vecinale că, chiar după retra-
gerea apelor, comunicaţia care se face printr-un pod pe vase, nu se poate
restabili decît după minimum 10- I 5 zile vadurile fiind distruse şi depozitele
de potmoale, nu permit aşezarea podului astfel că locuitorii comunelor veci-
nale, sunt privaţi de strictele necesare pe cari şi le procură din această comună
iar comerţul local stagnează aducînd grave consecinţe.
Comuna Slobozia nu mai este cea de acum 20 de ani, şi după cum
arătăm mai sus mulţumită comerţului întins ce se desfăşoară în localitate şi a
sacrificiilor făcute de marii comercianţi din localitate pentru înflorirea acestei
comune, merită a i se da o deosebită atenţiune, care constă în a se construi
269
podul în specie, pentru care cu tot respectul venim înaintea Domniei voastre
şi vă rugăm să binevoiţi a dispoza construirea lui.
Binevoiţi, etc ...
(ss) Matei Marinescu, B. C. Georgescu Fuerea, Dinicu D. Georgescu Fuerea.
G. C. Georgescu Fuerea, Lache Ionescu, Costică C. Sterie, G. D. Vlisea.
C. Martinovici, I. N. Belcin, Gh. N. Bonescu, Ion Constantinescu, N. Gh. Orzia,
Z. Dimitrescu, Zanfir Z. Ionescu, Ath. Popescu, D. Bovărnici, Er. Nicolescu,
Costea S. Ilie, Mihalache Tăndu, V. I. Ionescu, N. Ionescu, Gh. Diaconescu.
T. A. Donescu, B. Haralambie, Panaite Ghiţă, M. Zamfir, N. Voinescu, Petre
Apostol, M. Costescu, L. Stănescu, R. P. Movilă, D. Rădulescu, Gh. R. Bor-
duşan, Vasile D. Popescu, Petre R. Borduşan, I. Petre, V. Călinescu, G. N. Chi-
riacescu, I. Carianopol mare proprietar, A. Alexandrescu proprietar, E. Geor-
gescu, D. Seceleanu.
Pentru conformitate, ss. indescifrabil
Arh. St. Slobozia, Fond Serviciul tehnic al judeţului Ialomiţa, dosar 59/ 1907 f. 22-22 verso.
copie
247 1909 Ograda. Foaie matricolă din clasa a III-a a elevului

Ionel (Ion) Perlea.
Matricola nr. 1
Nr. matricular 86
Elevul Perlea V. Ionel, născut la 30, luna noiembrie, anul 1900, în
comuna Ograda, plasa Tăndărei, judeţul Ialcmiţa, de naţionalitate român.
de religie ortodox.
Clasa a III-a
Anul şcolar 1908/ 1909
Obiectele de studii Trimestru Media Media Media

anualăpe anuală pe generală
I II III grupe
obiecte
2 3 i 5
Limba română
Scrierea şi exerciţii gramaticale 7 7 7 7
Citirea 8 8 8 8
Exerciţii de memorie şi liberă
reproducere 9 9 9 9 8
Exerciţii de compunere
Exerciţii de intuiţie 8 8 8 8
Matematicile 8 8 8 8 8 8,53 (opt

cincizeci
Celelalte ştiinţe şi trei.
Religia 9 9 9 9
270
2 J 4 .5
Istoria 9 9 9 9 8,66
Geografia 8 8 8 8
Ştiinţele fizico-naturale
Dexterităţi
Caligrafia 7 7 7 7
Desenul 9 9 9 9
Cîntul 8 8 8 8 8,00
Exerciţii corporale şi jocuri
.gimnastice 8 8 8 8
Lucru manual
Lucrări practice apicole
Purtarea 10 10 10 10
Frecventarea 10 10 10,00
Situaţia la finele anului şcolar promovat.

Ordinea de clasificare al Ii-lea
Aplicarea obligativităţii
Tutor M-Perlea
Profesiunea proprietar.
Domiciliul Ograda
Liberat certificatul de clasă nr. 7 din 24 august 1909.
Director Diriginte ss A. Georgescu.
Arh. St. Slobozia, fond Şcoala primară Ograda, dosar 15/ 1908- 1909, f. 86, orier.
248. 7970 septembrie 26, Călăraşi. Convocatorul Comitetului de

Iniţiativă din oraşul Călăraşi prin care invită pe locuitorii
oraşului să participe la prezentarea de către Nicolae Iorga
a unei conferinţe de interes naţional urmată de constituirea
secţiei Ligii Culturale a judeţului Ialomiţa.
Convocare
Onorabilii cetăţeni călărăşeni notaţi mai jos sînt rugaţi să binevoiască
a veni astăzi duminică 26 septembrie ora 2 p.m. în sala parcului comunal din
acest oraş, unde dl Nicolae Iorga, profesor universitar şi secretar general al
Ligii Culturale din Bucureşti, va ţine o conferinţă cu subiect naţional, după
care se va proceda la înfiinţarea şi constituirea unei secţiuni a Ligii şi în Călă
raşi - singurul oraş din ţară care nu are o asemenea secţiune - şi la alegerea
unui comitet provizoriu. 1910 septembrie 26.
Comitetul de Iniţiativă.
Urmează un număr de 32 de semnături.
Arh. St. Slobozia, Fond Liga Culturală Ialomiţa, dosar 1/ 1910- 1922, f. 28 orig.
271
249. 1910 septembrie 28, Călăraşi. Proces-verbal de constituire
a Secţiei Legii Culturale a Judeţului Ialomiţa.
Proces verbal No. 1

Astăzi 26 septembrie 1910 în urma iniţiativei luate de cîţiva buni români
de a se reînfiinţa şi în Călăraşi o secţiune a Ligii Culturale în urma mai multor
adeziuni scrise s-au convocat cetăţenii Ialomiţeni în sala Parcului Comunal
spre a proceda la constituirea secţiuniii şi la alegerea unui comitet provizoriu.
care să strîngă „Adeziuni" şi „Cotizaţiuni" şi în urmă să convoace o altă
adunare pentru constituirea definitivă a Ligii şi alegerea Comitetului definitiv.
în sus-indicata zi s-au întrunit în sala parcului comunal mai mulţi
cetăţeni călărăşeni şi ialomiţeni căci după ce au ascultat conferinţa d-lui
N. Iorga, Secretarul General al Comitetului Central al Ligii din Bucureşti.
venind întradins pentru această solemnitate, au votat prin aclamaţiune ca
membrii ai comitetului provizoriu pe Domnii N. Alexiu, dr. D. Motaş, G. Con-
stantinescu, Emil Caşolteanu, A. Daniel, Mirică Vişineanu şi Diac. Al. Gh.
Dobrescu.
De cele constatate am dresat acest proces-verbal.
Se anexează listele de adeziune.
Semnături, ss/indescifrabil
Arh. St. Slobozia, Fond Liga Culturală Ialomiţa, dosar l/1910-1922, f. 29 orig.
250. 191 J decembrie 6, Slobozia. Raport către al V-lea Congres

al organizaţiilor sindicale ce se va ţine la Ploieşti în zilele
de 5-7 ianuarie 1914 (fragment).
Comisiunea Generală a Sindicatelor raport general pe timpul de la iulie 1912

pînăla decembrie 1913
Pentru a vedea oscilaţiile diferitelor organizaţii şi pe acelea care nu

mai activează, dăm aici un tablou de toate organizaţiile din ţară, cu cota
lor pe fiecare lună:
Nr. crt. Organizaţia I A S O N D I F M A M I I A S O Nof'mhrir Dr<·Pmhrio

16. Slobozia - - - - - - - - - - - - - - 1,65 -
Organizaţiile noi înfiinţate sînt în număr de 29, adică:
29. SLOBOZIA
Legea repausului duminical.
272
Modul cum se aplică kgea repausului duminical ne arată în mod lumi-
nos de ce mentalitate sînt stăpîniţi cei chemaţi tocmai pentru aplicarea legilor.
Din calcule politice şi electorale, kgea se aplică după influenţa de care se
bucură comercianţii din localităţile reEpective ......................... .
Nici în celelalte oraşe din ţară nu se aplică altfel repausul duminical.
La Călăraşi şi Slobozia, de ast:meni organizaţiile locale au dus o hotărîtă
acţiune pentru re~pectarea legii.
Această lege trebuie aplicată, căci ea aduce foloase muncitorimii.
Documente din istoria mişcdrii muncitorc,<ti din România 1910-1915, Ed. politică Bucure~ti.
1968, p. 572-573, 578, 586
251. 1914 martfr 10, Slobozia. Raport referitor la scandalurile

provocate de opoziţie cu prilejul alegerilor comunale.
la Prefectură primit 2-4 martie 191-4

Regatul României
Stema României
Poliţia Oraşului Slobozia
Anul 1914 luna martie 10
Domnule Prefect,
ln vederea alegerilor comunale, care vor avea loc în ziua de 23 martie

curent, ieri 9 martie ora 4 p.m. în sala Streche din acest oraş, s-a ţinut o
întrunire publică de către candidaţii Partidului Liberal, au luat parte mai
toţi alegătorii cărora, de către candidaţi, în frunte cu d-lui Alex. Marinescu,
le-au expus reformele ce le vor îndeplinii în viitor, solicitîndu-le voturile.
Cînd întrunirea era aproape pc tuminate, un grup de cîţiva ţigani,
plătiţi de adversari în frunte cu Matei Marinescu şi Eli'ad Petrescu, au intrat
în sală şi-au început să vocifereze. Fiind sesizat imediat m-am transportat
la_ faţa locului şi-am reuşit ai potoli, după care apoi s-a terminat şi întru-
mrea.
Tot ieri după această întrunire, mai mulţi ţigani akgători, cam vreo
50-60 la număr, s-au întrunit din nou la cafeneaua T. Negulescu, unde Matei
Marinescu şi Eliad Petrescu le-au vorbit că şi ei vor pune o listă la alegeri,
care din cauza tumultului ce s-a făcut în sală nu au putut termina în linişte.
în urmă D-lui Matei Marinescu le-a dat -40 lei pentru băutură. O parte
din ei fiind turmentaţi la plecare s-au luat la bătae. Intervenind poliţia i-au
împrăştiat. Aduşi pentru cercetare s-au împăcat, nemaiavînd nici o preten-
ţiune.
Supun aceasta cu onoare la cunoştinţa Domniei voastre, rugindu-ne-
să binevoiţi a primi conjurarea consideraţiunei ce vă păstrez.
Şeful Poliţiei C. Georgescu
273:
Rezoluţie: ,.Poliţia raportează că la o întrunire a P.L. din Slobozia,
Matei Marinescu şi Eliad Petrescu, în frunte cu 40 ţigani au făcut scandal
-care s-a terminat repede prin intervenţia poliţiei.
Confidenţial ss. indescifrabil
Se vor lua măsuri în contra celor ce au provocat scandalurile din stradă
·şiîntrunire. Recomand d-lui poliţai a lua măsuri energice pentru reprimarea
oricărei dezordini.
Prefect ss. indescifrabil

Arh. St. Slobozia, fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 1/ 19 H, f. 8, orig.
.252. 1914 Ploieşti. Ordinea de zi, delegaţii prezenţi, organizaţiile

şi localităţile reprezentate la al V-lea Congres al organiza-
ţiilor sindicale de la Ploieşti din 5- 7 ianuarie 1914 (frag-
ment)
Ordinea de zi definitivă
Delegaţii. Localităţile.
Slobozia: mixt (Gh. Buzatu)
Documente din istoria mişc4rii muncitoreşti din România 1910 - 1915, Ed. politică, Bucureşti
1968, p. 567
253. 1915 august 15-16, Bucureşti. Raport prezentat la Confe-

rinţa funcţionarilor
comerciali din România (fragment).
Felul organizaţiilor şi mijloacelor de organizare

Sindicatele sînt forma modernă de luptă a întregului proletariat, prin
ele muncitorimea şi-a îmbunătăţit soarta acum ....................... .
Coc>ct co constitnir• ins;'\ pl1tf'rPa ~i mărf'tia organizaţiunii sindicale bazate
pe lupta de clasă şi internaţionalism este solidaritatea cu toate categoriile
de muncitori, sprijinul ce îşi dau reciproc unii altora.
Un exemplu în această privinţă ni-l dau luptele duse de funcţionarii
din magazine şi birouri pentru repausul duminical din Bucureşti, Călăraşi,
Slobozia şi alte oraşe care au avut un deplin succes, datorită concursului
eficace dat de restul muncitorimii conştiente.
. . . . . . . . . . .. .. . . . . . ....... •·• . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .......... .
Documente din istoria mişcdrii muncitoreşti din România 1910 - 1915, Ed. politică, Bucureşti,
1965, p. 862-863.
274
254. 1915 octombrie 25, 26, 27, Bucureşti. Raport al Comitetului
Executiv prezentat la Congresul al IV-lea al Partidului
Social-Democrat (fragment).
Campania pentru vot universal
Ziua de 20 aprilie 1914 a fost aleasă pentru organizarea unei mari

demonstraţii în favoarea votului universal şi a exproprierii totale. Data
aceasta, corespunzînd cu sărbătorirea zilei de 1 Mai, propaganda avea un
îndoit scop. Zeci de mii de manifeste, afişe şi broşuri au fost expediate în toate
localităţile unde existau organiza ţi uni proletare pentru pregătirea demon-
straţiilor.
Tot în această zi au avut loc întruniri şi demonstraţii cu acelaşi scop-

în următoarele oraşe, unde Comitetul Executiv a trimis oratori: Bacău,
Bîrlad, Botoşani, Buzău, Brăila, Călăraşi, Craiova, Constanţa, Focşani,
Galaţi, Huşi, Iaşi, Piteşti, Piatra Neamţ, Slobozia, Tr. Severin şi Cîmpina.
Documente din istoria mişc4rii muncitoreşti din Români.I, 1910 - 1915, Ed. politică, Bucureşti,_
1968, p. 909
255. 1916 august 16, Slobozia. Procesul verbal -- borderou refe-

ritor la rechiziţia de animale pentru armata română, întoc-
mit de Primăria oraşului Slobozia.
Adeverinţă nr. 24
verificat ss. indescifrabil
Proces-verbal
Astăzi 16 august, anul 1916. Noi, primarul comunei Slobozia, plasa
Slobozia, judeţul Ialomiţa asistat de către dl Nae G. Barangă, delegat al
comunei, numit de prefectul judeţului, procedînd la primirea rechiziţiilor,
conform art. 17 din legea rechiziţiilor declarăm că am rechiziţionat de la
locuitorii arătaţi mai jos, animalele şi obiectele notate în dreptul fiecăruia şi
cărora le-am eliberat chitanţe provizorii de primire.
Nr. Numele şi prenumele Valoarea tre- Estimaţia

crt. Felul rechiziţiunilor în de- cută la clasare comisiei de
taliu (pentru animale se vor sau valoarea primire
treceşi semnalmentele) de tarif.
2 3 1 .5
28. Constantin Niţu Cal murg 1,.57 700 600
107. Grigore Nicolescu Iapă murgă 1,.51 1200 600
275-
2 3 .5
303. Administraţia Depozitului

de Armăsari Cal roib 1,.50 500 .500
301. Idem Cal roib 1,16 .500 .500
2200
S-a primit la Regimentul 5 Călăraşi 4 cai în valoare de lei două mii

·două sute.
Lt. colonel ss. indescifrabil
Escadronul III/17.8.1916
Arh. St. Slobozia, fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 17/ 1918, f. 3 copie.
256. 1918 1·ulie 8, Slobozia Nouă. Raport general de activitate

a şcolii primare Slobozia-Nouă în anul şcolar 1917-1918
înaintat Revizoratului Şcolar al judeţului Ialomiţa.
Anul 1918 Iulie 8

No. 944/15 iulie 1918
România
Şcoala primară de băieţi din Satul Slobozia Nouă
No. 12
Domnule Revizor,
În conformitate cu art. 48 alineatul 12 din regulamentul şcolar, am
onoarea a vă supune la cunoştinţă următoarele: copii cu etate de şcoală
după noul recensămînt sunt: 76 băieţi şi 68 fete, în total 144 copii. Şcoala
din acest sat cu un singur post, cu trei divizii, condusă de subsemnatul cu
titlu definitor, cursurile au fost începute la 1 noiembrie 1917, cărţile intro-
duse în toate diviziile au fost din cele aprobate de onor Ministerul Instruc-
ţiunii. Şcolarii înscrişi în toate diviziile au fost 87; în clasa I-a au fost 48 băeţi
şi 2i fPtP. În rla<.a IT-a nn hăiat şi două fpte, În clasa III-a opt băeti şi o fată;
şi în clasa a IV-a doi băieţi şi nici o fată; iar în clasa V-a din cauza eveni-
mentelor copiii fiind întrebuinţaţi n-au fost înscrişi nici unul. Regulaţi au
fost în clasa I patruzeci şi şase băeţi şi douăzeci şi cinci fete; în clasa II-a
un băiat şi două fete; în calasa III-a au fost 7 băieţi şi o fată şi în clasa IV-a
doi băieţi. S-au promovat în clasa I doisprezece băieţi şi opt fete: din clasa
II-a un băiat şi două fete; din a III-a 7 băieţi şi o fată şi din a IV-a doi băieţi,
în total general 33.
Localul de şcoală are nevoie de o reparaţie radicală, după cum s-a cerut
.şi aprobat suma necesară cu care cred că se va repara şi face mobilierul strict
276
necesar. Şcolarii n-au fost bîntuiţi de mei o boală contagioasă. Arhiva şi;
mobilierul distruse cu desăvîrşire.
(Director) Indescifrabil
Domniei sale
Demnului Re,·izor şcolar al judt:ţului Ialomiţa
Arh. St. Slobozia, Fond Revizoratul Şcolar al judeţului Jalcmiţa, dcsar 6/ 1917 f. 136- 136 v ..
orig.
257. 1918 iulie 15, Călăraşi. Raport întocmit de Revizoratul

şcolar al judeţului Ialomiţa şi înaintat Prefecturii judeţului
Ialomiţa, referitor la situaţia învăţămîntnlui primar rural
şi urban în timpul ocupaţiei gennane.
I 918 iulie 15•

Revizoratul Şcolar din Judeţul Ialomiţa
Nr. 1508
Domnule Prefect,
Conformîndu-mă adreselor dumneavoastră rr. 4616 şi 5649 din 1918
am onoarea a vă face cunoscut aici situaţia asupra mersului învăţămîntului
din acest judeţ, care este unnătoarea:
l. în judeţul Ialomiţa sunt 165 şcoale rurale şi 2 grădini de copii.
2. Pentru aceste şcoale sunt 122 localuri proprii şi 50 închiriate în
total se întrebuinţează 172 localuri.
3. La aceste şcoale sunt 283 învăţători.
Din aceştia 184 bărbaţi şi 58 femei, în total 242 învăţători sunt titu-
lari, iar 17 bărbaţi şi 24 femei, în total 41 învăţători suplinitori.
4. În timpul ocupaţiei au funcţionat 114 şcoale rurale şi o grădină de
copii în coinuna Borduşani.
5. La aceste şcoale au funcţionat 162 învăţători.
6. Nu au fost puse în funcţiune restul de 51 şcoale rurale şi o grădină
de copii, fiindcă unele localuri sunt ruinate rău, n-au uşi, ferestre etc., altele
n-au nici-o bancă pentru elevi etc.
Grădina de copii din corn. Ciocăneşti n-a fost pusă în funcţiune fiindcă
conducătoarea ei este refugiată în alt judeţ.
7. în judeţ sunt I 9 072 băeţi şi 17 524 fete, în total 36 596 copii cu
etate de şcoală - după ultimul recensămînt din 1916, fiinclcă cel actual nu
este încă terminat.
8. Din aceştia s-au înscris de bunăvoie la şcoală în timpul ocupa iei,
8 441 băeţi şi 3 570 fete, în total 12 011 elevi.
9. Din aceştia au urmat regulat 2 878 băeţi şi 1 443 fete, în total 4 321
eleYi.
277
10. Au absolvit cursul primar rural în timpul ocupaţiei 74 băieţi şi
52 fete - în total 126 elevi.
11. Cauza pentru care nu s-au înscris copii mai mulţi la şcoală, nici
n-au urmat regulat şi nici n-au absolvit cursul primar este temeinică, fiindcă
copii de la 10 ani în sus au fost luaţi cu forţa la munca cîrnpului, ba la unele
?coa~e au fost luaţi toţi din şcoală şi porniţi la muncă, iar şcoala a rămas
mch1să.
. Unii copii n-au urmat la şcoală fiindcă părinţii erau pc front, iar mamele
1-au pornit să agonisească pîinea care lipsea în fine alţii erau orfani.
12. Arhiva de la 98 şcoale rurale din judeţ este distrusă cu desăvîrşire
din timpul invaziei.
13. Hărti, tablouri şi tot materialul didactic de la 92 de şcoale de ase-
menea este distrus cu desăvîrşire.
14. Mobilierul ca: bănci, table, catedre etc. este distrus tot în 23 şcoale
din judeţ.
Situaţia şcoalelor urbane este următoarea.
În judeţul Ialomiţa sunt şcoale urbane în Călăraşi şi una de băieţi
,în Slobozia.
În Călăraşi sunt 2 şcoale primare de băieţi, 2 de fete, 2 mixte, o gră
•dină de copii, un gimnaziu pentru băieţi, o şcoală profesională pentru fete
~i o şcoală de meserii.
I. La şcoalele primare din Călăraşi sunt 8 bărbaţi şi 10 femei în total
l 8 instructori titulari.
2. În timpul ocupaţiei au fost puse în funcţiune numai o şcoală de
băieţi, una de fete, una mixtă şi grădina de copii.
Aceste şcoale au funcţionat în case particulare, fiindcă localurile lor
proprii sunt ocupate de armată. Numai localul şcoalei de băieţi nr. l s-a
lăsat liber de la aprilie a.c.
La şcoalele puse în funcţiune au servit 6 femei şi un bărbat, iar la gră
dina de copii 2 femei.
3. N-au fost puse în funcţiune şi restul de şcoale urbane din Călăraşi,
fiindcă n-au local şi mobilier.
Pentru septembrie 1918 vor fi puse în funcţiune toate dacă se pune la
<iispoziţiune localurile proprii şi se face mobilierul necesar, în primul rînd
băncile.
4. Numărul copiilor din Călăraşi cu etate de şcoală este: 740 băieţi
- 6:14 fpţp,în tot;i l 1 :\94,
Din aceştia s-au înscris
la şcoală în timpul ocupaţiei I 97 băieţi şi 219
fete, în total 416.
Au urmat regulat 181 băieţi şi 187 fete, în total 368 elevi.
Au absolvit cursul primar, în timpul ocupaţiei, 41 băieţi şi 27 fete,
în total 68 elevi.
Cea mai mare parte a populaţiei şcolare din Călăraşi a fost şi încă este
refugiată.
. ţ:hiva, zestrea şi mobilierul şcoalelor primare s-a distrus în timpul
1nvaz1e1.
278
Slobozia
În Slobozia a funcţionat o şcoală mixtă cu 2 bărbaţi şi 2 femei, in
total 4 învăţători suplinitori, fiindcă titularii sunt în Moldova.
Sunt 416 băieţi şi 314 fete, în total 730 copii în vîrstă de şcoală. Din
aceştia s-au înscris 193 băieţi şi 96 fete în total 289 copii.
Au urmat regulat 117 băieţi şi 72 fete, în total 189 copii.
Au absolvit cursul primar 15 băieţi şi 7 fete, în total 22 elevi.
Arhiva, zestrea şi aproape tot mobilierul s-au distrus în timpul inva-
ziei.
Şcoala de meserii din Călăraşi nu funcţionează.
. Gimnaziul şi şcoala profesională au direcţia deosebită de învăţămîntul
pnmar.
Numărul elevilor înscrişi, regulaţi şi absolvenţi de la şcoalele primare
urbane şi rurale pentru anul şcolar 1917-1918 încă nu s-a primit de la toate
şcoalele pînă în prezent. El este mult mai mare decît cel din timpul ocupaţiei.
în septembrie a.c. vor fi puse în funcţiune toate şcoalele rurale şi urbane
din judeţul Ialomiţa.
Pentru aceasta este de neapărată trebuinţă să se lase libere toate loca-
lurile, să se repare şi să se facă mobilierul strict necesar.
Aceasta este situaţia şcoalelor primare din judeţul falomiţa în timpul
ocupaţiei pe care cu respect o aduc la cunoştinţa dumne-ivoastră.
Revizor şcolar ss. indescifrabil

Arh. St. Slobozia, fond Re·Jizoratul Şcolar al Judeţului Ialomiţa, dosar 7/1917, f. 40 - 41.
orig.
258. 7978 august 22, Urziceni. Tabel întocmit de Comandatura

militară germană din Urziceni, referitor la cantitatea
de
ouă ce trebuie predată săptămînal la comandatură.
(Plasa Urziceni)
Cantitatea de ouă ce trebuie să predea comunele săptămînal.
Comuna Suma de ouă Comuna Suma de ouă

Alexeni 460 Grindaşi 1 500
Armăşeşti 1 200 Grindu I 100
Balaciu 1 200 Jilavele 640
Bărbuleşti 240 Manasia 850
Broşteni 900 Malu 3 OOO
Colelia 250 M. Buzău 240
Cocora 300 Moldoveni 1 OOO
Căzăneşti 450 Reviga 400
Crunţi 360 Sărăţeni 800
Ciochina 600 Urziceni -400
Gîrbovi 2 800
Arh. St. Slobozia, fond Pretura Plasei L'rziceni, dosar 10/1918, f. 31, orig.
259. 1918 octombrie 16, Alexeni. Plîngere adresată de femeile
din comuna Alexeni, Administratorului plasei Urziceni, prin
care solicită griu şi porumb pentru hrană.
Domnule Administrator,
Cu respect şi cu lacrimi venim înaintea Domniei voastre a vă ruga
să binevoiţi a ne ajuta, mijlocind pe lingă Comandatură să ne dea griu sau
porumb ca să avem ce mînca şi să putem munci unde sîntem trimişi în fiecare
zi în locul bărbaţilor, care sînt cea mai mare parte pe front şi morţi.
Ne plîng copiii de foame, domnule administrator, şi ne uităm în aer şi
în pămînt şi nu avem la cine cere ajutor, pentru care venim înaintea Dom-
niei-voastre, a vă ruga să binevoiţi, a mijloci să fim ajutate, dindu-ne hrana
zilnică cu preţul stabilit de comandatură, de la cei care au porumb, căci am
ajuns a cumpăra un sac de porumb cu cite 150 de lei, căci altfel sîntem silite
a muri de foame.
Cu respect,
urmează semnăturile a 114 fem~i (din Alexeni)
Domnului Administrator - al plasei Urziceni
Arh. St. Slobozia, fond Pretura plăşei Urziceni, dosar 10/1918, f. 271-275, orig.
260. 1918 noiembrie 9, Urziceni. Publicatie adresată de Coman-

datura Militară din Urziceni, popul~ţiei pe timpul nopţii.
Etappenkommandatur 287 E.O. den 9.11.18

].Nr.
Publica ţiune
în ultimele zile s-au făcut diferite jafuri şi hoţii la Administraţia :\lilitară
-ce-i aparţine.
Posturile şi patrulele au ordin în astfel de cazuri fără consideraţiune,
a întrebuinţa focuri.
între orele 8 seara şi pînă la 6 dimineaţa nu are voie nici un locuitor,
afară din locuinţa sa a ieşi.
TuaLe maga.dnele !jii restaurantele ue la orele 6 vur fi inchbe.
în caz de se va repeta violenţa vor fi luaţi oameni ai oraşului în stare
<le osta teci şi vor fi aresta ţi.
gen Von Kern
Oberstleutenant U. Etappenkommandant
An den Kreisverwalter Urziceni.
Arh. St. Slobozia, fond Pretura plasei Urziceni, dosar 10/ 1918, f. 1.51, copie.
280
261. 1918 decembrie 12, Bora. Tabel întocmit de primăria comu-
nei Bora cuprinzînd numele eroilor din comună căzuţi în
timpul campaniei din anii 1916-1918
Primăria comunei Bora

Plasa Slobozia
Tahloul eroilor din comună morţi în Războiul pentru întregirea neamului
din 1916-1919
Nr.
Numele şi prenumele din armată Gradul Contigentul
crt.
I. Batco·, Ştefan Soldat 1905

2. Baila Gheorghe 1916
3. Decu Ştefan 1898
i. Diamandopol Tudor 1906
5. David Constantin 1912
6. Dinu Dumitru Serg. 1912
7. Ion Gheorghe Sold. 189.5
8. Ion Toma Sold. 1911
9. I·,an Dobre
10. Marin Ion Sold. 1911
11. Mihai Frăcin Sold. 1898
12. Mihalache Gheorghe
13. Manea Constantin Sold. 1920
H. Olteanu Ion Sold. 189i
15. Olteanu Dumitru Serg.
16. Pârşu Ion Sold. 1898
17. Raicu Dumitru
18. Savoni Pompiliu Sold.
19. Ştefănescu Ion
20. Toader Gheorghe
21. Zahiu Ilie Sold. 1898
Arh. St. Slobozia, Fond Primăria comunei Bora dosar 126/ 1916, f. 6, orig.
262. 1919 ianuarie 9, Slobozia. Răspunsul întocmit de Primăria

comunei urbane Slobozia, la chestionarul trimis de Min-
sterul de Interne, referitor la pagubele provocate de ocu-
panţii străini, în perioada 1916-1918, pe raza localităţii.
1919 Ianuarie 9,
D-lui Prefect al judeţului Ialomiţa
Conform ordinului dvs. nr. 1-456/din 29 XII 1918, avem onoarea a vă
aduce la cunoştinţă următoarele, cu privire la pagubele suferite de pe urma
inamicului, de la ocupaţie şi pînă la liberarea teritoriului.
281
A. Prin bombardarea aeroplanelor
Victime nu au fost dintre funcţionarii statului, judeţului sau comunei
sau populaţia civilă a oraşului, bombe au căzut parte în gara Slo::iozia Nouă
şi în oraş, din care una lingă casa locuitorului C. Costescu omorîndu-i una
vacă şi alta în magazinul C. Munteanu, făcînd oareşicare stricăciuni la mobila
<linsului.
B. Vexaţiunile şi imixtiunile încercate sau suferite
I. Acte de ofensă şi batjocură nu s-au adus numai statuh:i România
ci şi la Alteţa Noastră Regală. În calitate de Primar am suferit cele mai mari
umilinţe, fiind totdeauna arcganţi, nu dau nici o consideraţiune primarului
şi celorlalte organe, ceva mai mult am fost ameninţat şi cu bătaia de un
sublocotenent german, au adus injuriile de tot felul, acestea le obişnuiau şi
soldaţii. Particularii din această comună au suferit cele mai joasnice ofense,
maltratări, injurii etc.
2. Din reprezentanţii autorităţilor noastre nu a fost nimeni închis de
armatele inamice.
3. Dintre persoanele particulare au fost închişi şi ţinuţi în arestul coman-
daturii, au fost condamnaţi pe 7 luni: dl Iancu D. Mangu şi :t--:eculae Deleanu,
ambii comercianţi pe motiv că înainte de mobilizare ar fi introdus în vagoa-
nele de cereale şi pietre. Soţia comerciantului mobilizat Gh. S. Ionescu, a fost
condamnată la închisoare care s-a transformat în amendă, plătindu-se de
soţul său, lei 800, pe motiv că s-a opus cu aroganţă la rechiziţionarea unor
butoaie petroliere.
-4. Aceste acte s-au făcut de germani .
.
. . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . .. .. . . . . .. . . . . . . . . .
C. Rechiziţii
Rechiziţiile s-au făcut chiarprin organele instituite de inamic fără a
se face o formă legală, ci dădeau numai ordin verbal de la Comandatură,
fără plată, numai un petic.: de hîrtie semnat de un furier soldat, ca sergenţii
de oraş să adune * cireada de vite la un loc destinat; luau boi de jug, vaci,
mînzaţi, mînzate, viţei şi oi luînd chiar maximale (una vacă cu 80-100 lei;
un bou cu 100 lei; oaia 5-8 lei).
Multe din vite le luau singuri din cîmp fără plată. Laptele de la va.cile
rămase era strîns dimineaţa la Poliţie şi de aici transportat la lăptăria mili--
tarizată, asemenea şi laptele de oi. Laptele nu se plătea decît 20% şi acesta
cu ZJ bani chilugramul, ouăle de găiuă oLlisatoriu Ic dădeau pc toat<' cu
preţ de 5 bani bucata. Nu putea să ceară dreptul vreun locuitor că era
bătut şi arestat.
Cuantumul rechiziţiilor făcute de inamic nu se poate preciza, căci după
cum să arată se lua fără nici o formă şi plata se făcea după voinţa lor. S~
crede că s-au luat peste 550 de vi te ... *, -450 cai şi 800 oi, astfel că vaci
cu lapte nu a rămas nici la -40 familii o vacă; suma acestor vite ar trece de
-420.000 lei după preţul maximal, cînd de inamic nu s-a plătit decît 20 OOO
}ei, plus viţei, miei de la oi, porci şi păsările care se ridicau cu forţa, fără
ormă, argumentînd că nu au făcut declaraţii că posedă asemenea viţei şi
fpăsări. Au ridicat, de asemenea, sub formă de rechiziţii, de la comună fără
282
bani sau plată oale de fier mari - în valoare de 3 OOO lei, un aparat tele-
fonic de 600 lei, una maşină de scris, de lei I 200; 2 macarale de la
abator, lei 1600; 2 clipote mari ale bisericii, în valoare de 20000 lei; un
clopot al şcoalei; l OOO lei, în total 27 400. Şi tot în mod forţat comuna
a plătit suma de lei 27 570 pentru corvezile germane şi pentru iluminat şi
încălzit suma de lei 14 004,75 .
. Imobile ale statului, judeţului şi comunei au fost rechiziţionate pentru
cartierele duşmane. Următoarele localuri:
l. Proprietatea statului: Şcoala de tragere a infanteriei cu toate de-
pendinţele, cazarma unităţii de infanterie, localul gării, un local cu magazii,
grajduri ce serveau de han, toate magaziile şi grajdurilP serviciului zootehnic,
localul ocolului silvic, pompa şi cantoanele, toate au fost ocupate timp de
22 luni.
2. Proprietatea judeţului: Localul Ad-ţei plasei, spitalul local şi can-
ton_ul serviciului tehnic, toate în întregime timp de 22 luni; cuantumul su-
mei la care se ridică este de lei 15 OOO
3. Proprietatea comunei: Localul de primărie, care a fost ocupat în
întregime timp de 22 luni. Şcoala de fete în care a ţinut boi şi cai şi cea
de băieţi unde a ţinut păsări, piei şi diferite alimente, locaţiunea este de lei
- 6 OOO.
Autorităţile noastre care au fost silite a se muta din localurile lor pro-
prii au Rlătit suma ce se va cere ulterior.
4. În timpul cartruirii sau făcut mari stricăciuni localurilor ocupate
arătate mai multe din ele ca: grajduri, magazii, plantaţii, fîntîni, împrejmuiri
etc. au fost distruse.
5. S-a ridicat mai tot mobilierul aparţinînd autorităţilor noastre pe
care le-au transportat ducîndu-le prin alte localităţi, a căror pagubă se eva-
luează la lei - 120 OOO.
6. Ridicările s-au făcut prin organele militare duşmane fără nici un
aviz din partea autorităţilor administrative.
7 .....•... •·• ....••..•......•......
8. Obiectele, vitele etc s-au luat cu şi fără ban. Au luat şi prin or-
ganele lor. S-au luat mărfuri cu şi fără bonuri, au fost depuse în Bucureşti
la birourile germane de rechiziţie dar neachitate şi nu se mai ştie de ele.
9. Producte, cereale si alimente s-au ridicat din comună, pînă la ultimul
hectolitru, sub formă de rechiziţie, individual fiecărui locuitor care a avut
chiar cumpărat pentru hrana familiei sale făcînd adesea percheziţii domici-
liare, iar de la comercianţi în cantităţi mari şi fără bonuri, care însă nu s-a
achitat valoarea care ar fi de lei 900 OOO.
Valoarea lor după preţurile maximale din momentul ridicării lor se
urcă la suma de lei 560 OOO lei, plus făina şi griul de la fabrica Fuerea ce
trece de I .OOO .000 lei.
D. Distrugeri, furturi, jafuri
l. Clădirile statului: ca o cazarmă a şcoalei de tragere a infanterie:
a fost distrusă prin foc de ruşi; asemenea podul de peste rîul Ialomiţa al C.F.Ri
şi cel din comună de călători, tot pe rîul Ialomiţa, au fost distruse în parte.
celelalte clădiri ca şcoala de tragere Reg. 79, Serviciul Zootehnic cu toate
magaziile, grajdurile etc., gara locală drgradate de germani în aşa fel că
nu se mai pot utiliza. Iar magaziile gării, castelul de apă distruse de ruşi.
Toate se evaluează la 2 milioane lei.
Localurile judeţului ca: Spitalul - cantonul serviciului tehnic, admini,-
traţia plăşii, idem ca cele de mai sus, evaluată restaurarea lor la lei 50.000.
Localurile comunei ca: primăria, localurile de şcoală de fete şi băeţi,
abatorul comunei, idem, se evaluează la suma de lei 45 000.
2. Ca furturi, jafuri şi luări pe faţă s-au comis următoarele:
- au ridicat 2 clopote mari de la biserică, un clopot de la şcoală, 40
.căruţe cu boi, 150 hectolitri, brînză şi mai multe unelte de la sen·iciul tehnic,
iar de la cetăţeni s-a furat mai mult mobilier, muniţii, alimente şi cereale care
se evaluează la suma de lei 170 OOO au distrus în parte podul C.F.R. de
peste Ialomiţa, au distrus toate arhivele autorităţilor, plus arhivele ocolului
silvic, şcoalelor, primăriei, prefecturii de Ialomiţa şi Durostor, aceasta 3: f_ost
ridicată de bulgari. De la comună s-au făcut 4 ffgistre de la starea civilă,
cu titlu de proprietate al comunei şi toată cealaltă arhivă şi biblioteca
şcolii, refacerea lor ar necesita cel puţin 100.C00 lei.
Idem poduri peste şosele şi podeţe, strade stricate etc. evaluate la
560 OOO lei.
3. De către trupele bulgare şi germane, la invazie, au ridicat cu forţa
din casa comunei suma de 9 OOO lei şi de la locuitori lei 17 OOO drept con-
tribuţie de război, plus 30 OOO zafieturi luate de la locuitori.
Au ridicat şi mărfuri din magazinele comercianţilor refugiaţi sau mo-
bilizaţi în valoare de lei 600 OOO
E. Crime, violuri, silnicii

La invazia trupelor bulgare, care au fost primii intraţi în comună, au
început a devasta casele şi prin schingiuiri şi maltratări de tot felul, de~br_flca
în drum populaţia, furînd haine, încălţăminte, obiecte de valoare ş1 vite:
ceva mai rău femei şi fete.
La instalan:a a1matekr gnmane au îr.ccput să facă percheziţie, luînd
fără nici o formă ~coarţe de lină, plăpumi, velinţe, macaturi, covoare, oglinzi,
alărnuri, lină, saltele, prrne de fulgi şi chiar hrana zilnică, pînă cînd în timpul
din urmă au luat şi ivorile de alamă de la uşile caselor. De la fabrica de
făină a fraţilor Grnrge~cu Funca, care local era distrus de ruşi, au ridicat
toate maşinile şi piesele instalate pe care le-au încărcat în vagoane şi trans-
portat probabil în Germania. Percheziţia o făceau aproape în fiecare săp
tămhiă. Evalua1ta Vil~eh,r, ILGILa1du ţi rnatui1.1lului 1iuiL1.1l uc sn·111a11i
de la fabrica Fuerea se ridică la un milion lei.
F. In,puncrca de dări, amenzi căire administraţia militară şi despă
gubiri accrdate supuşilcr străini etc.
!)in prima zi de ccupaţie bulgară s-a cerut o aşa-zisă contribuţie de
răztc1, - ecmuna nu a di~pus de acrastă rnmă ~i pentru că ameninţa cu
?istrugcrca craşului prin lombardare, le-am dat din' partea comunei lei 9 OOO,
iar restul pînă la 26 OOO, i-am colectat de la locuitorii ccmunei. Procesul
s-a judecat, fiind preşedinte domnul Stoianoff, de la Consiliul de Război
al Diviziei I Bulgară din Sofia, banii nu s-au înapoiat.
284
Alte dări au fost p:ise de ocup1nt asupra comunei. Suma de lei 30 657,
prevăzută chiar în buget, sub pretext de cheltuieli pentru comandatura
militară, din care s a plătit lei 19 224,25, conform tabloului alăturat, iar
asupra populaţiei cite 50 lei de fiecare persoană, spre a li-se permite transpor-
tarea dintr-o comună întralta în interesul lor. Nu putem şti ce sume au încasat.
Impunerea de contribuţii de război şi amenzi a fost să păgubească
statul nostru. Ca amenzi s-a dat comunei suma de lei 2 744, pe motiv că
nu s-a adunat toată cantitatea de ouă şi lapte ordonată, iar populaţiunea
amendată trece de 250 OOO lei pe motiv că nu a eşit la timp la munca or-
donată, că a vîndut vreo vită, că a tăiat păsări sau un porc, că a adunat
nutreţ din alt~ comună, că a cumpărat pentru rnîncare porumb sau grîu
din alte părţi, că a vîndut mărfuri cu preţuri ridicate, că nu a venit cu
căruţa la corvoadă etc. Alte acte afară de plăţi, care sunt ataşate la conta-
bilitatea comunei nu avem. Iar pentru amenzi ce sunt la populaţie le-am înscris
la despăgubiri şi le reţin la ... * fiecar~ la comisiunea de lichidare a pagubelor.
Pînă în prezent nu putem şti dacă s-a plătit supuşilor statelor cu care
sîntern în război sau internaţilor de aici vreo despăgubire.
Restanţe nu s-au plătit.
B. Pagube de pc urma armatei ruseşti.

I. Pagubele aduse statului, judeţului şi comunei.
a. Confisdri de bani, ridicare sau distrugere de acte de valoare n-a
fost din partea armatei ruse. S-au distrus însă arhivele şi mobilierul de la
caz:irmik din localitate.
Impunerea prin rechiziţii şi cartiruiri a imobilelor fără a plăt.i în schimb
nimic dnpt dcsp:g•.1bire.
b. Au distrus un local de cazarmă prin dinamită, magaziile de la ambele
gări, cantoanele C.F.R., au produs stricăciuni la p::>dul de peste Ialomiţa,
podul C.F.R. de peste rîul Ialomiţa, au ridicat făina şi manutanţa din lo-
calitate, care valorează 4 milioane lei, au distrus împrejmuirile locuinţelor,
au devastat pr:1v:-tliilc cu diferite mărfuri, au furat, în retragere, vite şi nu-
treturi etc., eyaluatc la 800 OOO lei.
' c. Au distrus pădurile statului prin tăieri rase şi neconforme regulilor
sih·ice, acu evaluarea sumară de lei 100 OOO.
2. Vecsaţiuni, silnicii etc.
I. În calitate de primar am fost lovit cu lăncile de cazacii ruşi şi dus
spre marginea comunei ca să mă împuşte, s-au răsgîndit şi m-au arestat
într-un grajd al judedtoriei, unde am stat 3 ore în frig, pe motivul că am
îndrăsnit sft alung pe sildaţii ruşi şi populaţia civilă de la devastările ce
făceau la magazinele comercianţilor absenţi.
Au împuşcat şi omorît pe locuitorul Dinu Moroianu pentru că s-a opus
la furtul nutreţului.
2. La retragere s-au adus mari pagube particularilor prin devastări,
furturi de vite şi altele enumerate mai sus la aliniatul B, evaluîndu-se la
suma de lei 800 OOO
3. Acte de silnicie nemotivate prin arogare de putere ce nu le aveau,
s-a specificat mai sus.
• Loc alb în text.
285
C. Pagube de pe unna armatei române
a. P2gube cauzate avutului statului, judeţului şi comunei, cum şi
particularilor prin rechiziţii, fără plată sau bonuri, nu au fost.
b. Degradarea şi distrugerea imobilelor particulare nu s-a făcut.
c. Dărîmarea şi distrugerea imobilelor, distrugere de ogoare, lanuri.
plantaţiuni etc. nu a fost cazul în localitate.
D. Diverse chestiuni
Modul cum s-au purtat duşmanii pe timpul ocupaţiunei, cum şi armata
rusă, s-a detaliat mai sus.
Arh. St. Slobozia, Primăria oraşului Slobozia, dosar 2~0/ 1919, f. 15 şi 18, concept.
263. 1919 ianuarie 24, Slobozia. Adresa şi tabelul întocmit de

Primăria oraşului Slobozia, referitoare la pagubele provocate
de ocupanţi în perioada 19 I 6-1918
Primăria oraş Slobozia
Nr. 95
1919 ianuarie 24
D-lui Prefect al judeţului Ialomiţa-Călăraşi,
Conform cu ordinul dvs. nr. 206 avem onoarea a înainta alăturat ta-
bloul de pagubele şi rechiziţiile cauzate localurilor publice de pe urma răz
boiului de armatele germane, austro-ungare, bulgare şi turceşti - spre cele
legale.
Binevoiţi a cunoaşte că memoriul nu l-am întocmit, întrucît toate de-
taliile relative le-am arăt~t prin raportul nostru nr. 34 din 9 ianuarie - curent
Primăria oraşului Slobozia
Judeţul Ialomiţa
Tablou de pagubele şi rechiziţiile cauzate de pe urma războiului ce

armatele germane, austro-ungare, bulgare şi turceşti - pagubele aduse lo-
calurilor publice.
Nr. de Ministerul de Denumirea localurilor Descrierea Valoarea lor Obiectele ce
ord. care aparţine pagubelor de nu se pot găsi
cauzate reconstituire în comerţ şi
care trebuie
~a ni se pre-
dea în natură
2 3 5 6
1. Ministerul de Şcoala de tragere a 230.000 unei

Război infanteriei cazărmi, furt
Reg. 79 infanterie mobilier, muniţii 230 OOO
135 OOO Idem 13500
• Rupt în text.
286
2. Ministerul
2
Local gară
3
Slobozia Distrugeri şi
4
' 6
Lucrărilor gară Slobozia furt mobilier 9.50 OOO

Publice Nouă 180 OOO
Cantoane, pompă 100 OOO
Podul de peste
Ialomiţa C.F.R. 100 OOO
Podul de trecere
peste Ialomiţa 100 OOO
J· Ministerul Localul ocolului

Domeniilor silvic şi arhiva 16 500
Localul serviciului
zootehnic 150 OOO
4. Judeţul Localul de distrugeri şi

judecătorie furturi
mobilier 5 OOO
Localul administraţiei
de plasă 6000
Localul spitalului 25 OOO
Localul cantonului
serviciului tehnic 11 100
,. Comuna
Slobozia Primăria „ şi
numerar 19 OOO
Abatorul comunal 6 OOO
Şcoala de fete 27 900
Şcoala de băieţi 25 OOO Un clopot
în val. 100 lei
Biserica 22 500 Două clopote
mari val.
20 OOO
Arh. St. Slobozia, Primăria oraşului Slobozia, dosar 240/ 1919, f. 61 - 62, concept
264. 1919 noiembrie, Malu. Tabel întocmit de Primăria comunei

Malu şi înaintat Preturii plasei Urziceni, referitor la rezis-
tenţa opusă de locuitorii din comuna Malu, ocupanţilor
germani.
,Corn. Malu
Plasa Urziceni Judeţul Ialomiţa
287
Tablou de locuitorii din comuna Malu, care au suferit bătăi din partea
trupelor de ocupaţie Germane .
Nr. . Numele şi prenumele Eta- Detalii

crt. tea
2 J
1. Alexandru Niţă JO Bătaie gravă cu băţul şi cu arma de către

poliţia germană, învinuit că ar fi fost cu ciinii
la cimp pentru vînătoare
2. Barbu Ticu 71 Bătaie simplă cu cravaşa că a refuzat a plăti

văruitul postului de jandarmi
3. Dobre Gh. Cazacu 82 Bătaie simplă cu băţul fiindcă au lătrat cîinii

la soldaţii Poliţiei germane
1. Dima Gh. Anghele.scu 19 Bătaie gra•,ă cu băţul pentru că nu a tăiat

lemne în pădure după cum i s-a ordonat
5. Dumitru Marin N. Toma 16 Bătaie simplă cu baioneta pentru că a refuzat

a da caii în corvoadă
6. Dumitru Fănică Cristea 36 Bătaie simplă cu palma, fiindcă s-a opus a

nu da cai pentru a duce un tălmaci neamţ la
corn. Balaciu
7. Florea D. D. Cazacu 36 Bătaie gravă cu arma de către soldaţii de la

poliţie
8. Florin B. Bărbulescu 17 Bătaie simplă cu palma fiindcă s-a opus a nu

i se lua una pătură ce o avea pe un cal al său
9. Gherghina Barbu Niţă 50 Bătaie gravă cu cravaşa pe motiv că a întîr-

ziat a veni cu vaca la control
10. Ilinca Frăţilă Mihai 55 Bătaie simplă cu băţul fiindcă s-a opus la
rechiziţionarea unei vaci
11. Ilinca Gr. Stanciu 54 Bătaie gravă cu băţul peutru că a scăpat
una vacă în lucernă, din care cauză la cîtva
timp a murit
u. Ioan Teodorescu 48 Bătaie gravă cu băţul de către soldaţii poliţiei
locale pentru că şedea fără lucru.
Numitul fiind învăţător
13. Ion Gheorghe 58 Bătaie simplă cu palma silind a umbla mai
repede cu saci în spinare, cărîndu-i la moară
Ion Gheorghe 58 Bătaie gravă cu băţul că s-a opus a nu-i băga
doi boi în casă
11. Lazăr Vasile Gheorghe 18 Bătaie gravă cu lopata de fier, pînă la sînge.
că nu a ieşit la corvoadă pentru curăţit străzile
din sat de zpadă
288
2 3 4
15. Leanca lcr.iţă 50 Bătaie simplă cu băţul şi cu arma fiindcă ar

fi ascuns lucrurile din casă
16. Lefter Gheorghe 50 Bătaie gravă cu arma· pini la s:nge de către

soldaţii poliţiei
din localitate pentru că a
fost prins micinînd noaptea, fapt pentru care
i-a cauzat moartea
17. Mariţa Neculache 28 Bă.taie simplă cu arma re motiv că ar fi
ascuns carnea de porc
18. Mariţa Dincă Ivan Popa 39 Bătaie gravă cu patul de la armă, fiindcă
i-a găsit ascunsă 5 kg untură, confiscîndu-i
untura
19. Neculae Zanea 60 Bătaie gravă cu patul de la armă fiindcă s-a
opus cînd i s-a luat ovăzul, din care b"ltai~
după cîtva timp a încetat din •1iaţă
20. Niţă Neculae

- - - - - -I(,- -Bătaie
- - -gravă
-- cu arm i şi ameninţat cu arma
să-l împuşte, din care cauză a murit
21. Niţă Ioniţă 65 Bătaie gravă cu arma din care cauză a rămas
infirm, rămînînd surd
22. Niţă Marin N. Toma 50 Bătaie simplă cu baioneta pentru că a refuzat
a da cai în corvoadă
23. Neculae D. Bărbulescu 18 Bătaie simplă cu băţul fiindcă s-a opus a

nu da caii, voind a-i rechiziţiona
24. Petre I. Ticu 49 Bătaie simplă cu baioneta pentru că s-a opus
cînd i s-a împuşcat 3 cîini ai săi
25. Petre I. Ticu 49 Bătaie simplă cu băţul de către Comandantul
Jandarmeriei fiindcă s-a certat cu locuitorul
Barbu Ticu
25. Sultana N. B. Ticu 35 Bătaie simplă cu băţul pentru că a scăpat
calul de la control
26. Ştefan P. Ştefan 32 Bătaie gravă cu cravaşa fiindcă în calitate
de primar a refuzat a executa diferite ordine
27. Tarsiţa N. I. Nicolescu 22 Dătaie gra-,ă cu cravaşa şi cu palma, isgo-
nind-o din casă, dinpreună cu un copil mai mic

al său, anume Gogu, din care cauză dup'i.
cîtva timp îmbolnăvindu-se a murit
28. Trică Grigore 60 Bătaie simplă cu băţul pentru că nu s-a supus
a ieşi in corvezi
Se certifică de noi pentru exactitate,

Preşedinte, (ss. indescifrabil) Notar, (ss. indescifrabil)
Arh. St. Slobozia, fond Pretura Plasei Urziceni, dosar 12/ 1919, f. 93, orig.
289
265. 1920 fef>ruarie 15, S!,obozia. Proces-verbal, antemăsurătoarea
şi devizul referitor la pagubele produse de ocupanţii străini,
în perioada 1916-1919, la şcoala de băieţi din oraşul Slo-
bozia.
Proces verbal
Astăzi 15 februarie anul 1920
Noi Dimitrie Lăzăreanu, şeful secţiei III Slobozia tehnic, în baza or-
dinului Serviciului de Poduri şi Sosele, nr. 335, relativ la circulara Direcţiei
Generale de Poduri şi Şosele M.L.P., nr. 1628/920, fiind delegat expert pentru
constatarea şi evaluarea pagubelor de război cauzate autorităţilor publice
din Secţia III. Slobczia, avînd în vedere ordinele de mai sus, cum şi circu-
lara nr. 5274, seria 134 a Direcţiunei Generale R.R.R., procedînd azi la cons-
tatarea şi evaluarea stricăciunilor cauzate la mobilierul şcoalei din comuna
urbană Slobozia, am constatat:
Lipsa mobilierului la şcoala din comuna urbană Slobozia, luată de trupele
germane, distrugîndu-le pentru diferite întrebuinţări, în timpul cantonărilor
în comună.
Luînd de bază actele încheiate de dl diriginte al şcoalei, aflate în do-
sarele şcoalei, am întocmit alăturatul deviz, socotit pe preţul de refacere,
după cum se specifică în seria de preţuri.
Valoarea pagubei se ridică la suma de lei 11 729 (mobiliere - 10 246;
clopote - 960, scule - 523).
Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal
Expert oficial,
Conducător principal (ss, indescifrabil)
Dimitrie Lăzăreanu
Serviciul de Poduri şi Şosele

al Judeţului Ialomiţa
Antemăsurătoare şi deviz estimativ pentru evaluarea pagubelor de
război cauzate la şcoala din oraşul Slobozia. Mobilier
Nr. de Arătarea lucrătorilor Cuantităţi Preţul unitar Sume parţiale
ordine şi furniturilor de refacere
}, J 4
Mobilier
I. Bănci a 2 m. şi .50 cm. treizeci
buc. JO 160 1.800
2. Două catedre 2 100 800 ·

J. Douăsprezece scaune 12 90 1.080
1. Două dulapuri pentru arhivă 2 610 1.280
.5. Patru filtre pentru apă i 100 100
6. Două putini de stejar 2 -400 800
290
2 J 1 .5
7. Una masă 210 210

8. Trei icoane l 160 180
9. Patru cuere 1 2.5 100
10. Una scară a 4 m. liniari 1 10 10
11. Şase găleţi fier 6 21 126
12. Una scenă pentru teatru 1 100 100
Total 10.216
Clopote
1. Două clopote de aramă a 1.5 kg. JO 32 960
Total general 11206
Expert conductor (ss. indescifrabil)

Arh. St. Slobozia, Primăria oraşului Slobozia, dosar 2.53/ 1920, f. 17- 18, orig.
266. 1922 noiembrie 10, Slobozia. Proces-verbal de inspecţie în-

tocmit de revizorul şcolar Ion Paraschiwscu la Şcoala de
băeţi din Slobozia privind activitatea învăţătorilor şi modul
de prezentare al copiilor.
Şcoala primară urbană de băieţi din Slobozia-Ialomiţa cu 5 posturi

=
Anexă la stat personal N 6207 al în vă ţămîntului înaintat
Aurel S. Dinulescu
Copie
<lupi procesul-verbal de inspecţie făcută în ziua de 10 aoem vrie 1922, ie
domnul revizor şcolar el. I-a I. Paraschivescu.
Astăzi 10 noembrie 1922, orele a.m. am inspectat şcoala de băieţi din
Slobozia, care funcţionează cu 5 posturi sub direcţia dlui I. Bârzea institutor
definitiv.
Clasele II şi III-a fac învăţămîntul pe 1/2 zi orele 8-12 şi 1-5,
avînd autorizaţia Inspectorului Şcolar, dată cu ord. No. 4258/922.
Dela 9 - 10,00 am inspectat el. IV-a de sub c<mducerea dlui A. Dinu-
lescu, învăţ. înaintat, care e detaşat la această şcoală •n locul d-lui Gh. Dinu-
lescu, revizor şcolar el. II-a.
Dl Dinulescu a ascultat la Aritmetică despre triunghiuri. materia din
el. III-a şi a predat despre: .,noţiunea de fracţie ordinară".
Ca mijloace de intuiţie, i-a servit: un măr, o nuia şi o foaie de caiet.
Lecţia s-a desfăşurat după toate regulile metodice. Intreb<irile au fost clare
şi precise, iar răspunsurile elevilor erau date corect şi frumos, întrecîndu-se
care mai de care să răspundă despre ceia ce erau întrebaţi, fapt care dove-
deşte că lecţia a fost foarte hine pricepută.
De la 10-10,30 am asistat, tot la clasa IV-a la lecţia de istorie: .,Năvă
lirea Bulgarilor". După ce i-a ascultat această lecţie, narîndu-se de ciţiva
elevi, am chestionat eu din materia făcută. Cea mai mare parte din devi
şi-au însuşit temeinic cunoştinţele predate. D~ asemenea pot să judece e,·eni-
mentele întîmplat~ independent de cuprinsul cărţii.
Rezultatele constatate la această clasă sunt foarte bune, lucru la (;are
m-am şi aşteptat,
Revizor şcolar el. I. ss/1. Paraschivescu
Conform cu originalul
Director ss/indescifrabil
Arh. St. Slobozia, Fond Revizoratul Şcolar Ialomiţa, dosar I li/ 1922 f. 27 copie
267. 7925 iunie 25, Călăraşi:. Proces-verbal întocmit de Comisia

de evaluare a obiectelor de lucru manual expuse de şoală
privind clasarea şi premierea şcolilor care s-au prezentat
la expoziţia de lucru manual (printre şcolile premiat-? se
află şi şcoala de fete din Slobozia).
Proces-verbal
Astăzi 25 Iunie 1925,
Subsemnatii membri ai comisiunei, instituită conform ordinului nr.
55999/925, pent~u aprecierea şi clasarea obiectelor de lucru manual, expuse
de şcoalele urbane şi rurale din judeţul Ialomiţa, am constatat şi stabilit ur-
mătoarele:
I. Au expus şcoalcle N. I, 2 şi 3 fete din Călăraşi, şcoala de fete din
Slobozia, şcoalele de fete din: Ulmu, Roseţi, Poiana, Albeşti, Pcrieţi, Radu
Negru, Cioara şi Principesa Maria, şcoala de aplicaţie de pc lingă şcoala
no1mală din Călăraşi, şcoala mixtă din Tonea, Mircea Vodă, Reviga şi Cos-
kgrni.
2. Se acordă diploma clasa I, Ş~Jalelor de fete: Nr. I, 2 şi 3 din Călă
raşi, şcoaki de fete - Slobozia, Ul:nu, Paieţi, şcoalci de aplicaţie şi şcoalei
de bieţi din Mircea Vodă, iar şcoalel ,r din Roseţi, Tonea, Poiana, Albeşti,
Radu Negru, Cioara, Reviga, Coslogeni şi Princepcsa Maria, se acordă di-
plnm:i el. IT.
3. Suma de 7 OOO lei, acordată ca premii de Comitetul şcolar judeţean,
expozanţilor, se va distribui: Lei 4 OOO şcoalelor cu diploma clasa I-a cite
500 lei d•:! şcoală, iar Ici 3 OOO, şcoalelor cu diploma el. II, a 330 lei de şcoală.
Suma repartizată fiecărei şcoale se va împărţi în părţi egale înv[1ţători
lc,r şi învăţătoarelor, care au ex pus obiecte lucra te cu elevrlc claselor res-
pective.
Conducătoarele de grădini vor lua numerar fiecare cite 100 lei (una
sută lei).
4. Obiectele, expuse de şcoalele urbane vor fi ridicate de direcţiile
respective, iar cele ale şcoalelor rurale, se vor preda revizoratului după listele
cu care au fost primite şi de D-nei instructoare care le-au primit. Ele vor
292
fi trimise de revizorat şcoalelor, împreună cu diplorr.ele şi certificatele de-
cernate de comisiuni.
Pentru cele de mai ms, zm încheiat prezentul proces ,·erbal în dublu
exemplar, din care unul se , a înainta Regiunea X şcolare de la Constanţa.
Preşedinte, (ss/indcscifra bil) Mcrnbii (ss/indeffifrabil) (5)
Reviizor şcolar ss/indescifra bil
Arh. St. SlcLc1ia, Fcnd Revizcratul Şcclar lalcmiţa, dc~ar 169/1926 f. '1-'1 v. orig.
268. 7925 iulie 9, Slobozia. Raport ele activitate al Şcclii Primare

ele fete din Slobozia în anul şcclar I 924-1925 înaintat Re-
vizoratului Şcclar al judeţului Ialomiţa.
Demnule Rcvizcr,
Conform art. 41 al II din reg. de adrr.inistraţic interioară, am onoarea
a vă aduce la cunoştinţă, starea generală a acestei şcoale în cursul anului
şcolar 1924-1925.
a) Frecventarec1. a fut mul1umitcare.
Din 238 ekve îmcrise, au urmat regulat 220, neregulat 10 şi absolut
neregulat 8. Amenzi nu s-au ,1plicat.
h) Sih1uţia şcoforă pc clu~e:
Şcoala a funcţionat cu el. I-a, a II-a, a III-a, şi a IV-a.
Au fost înscrise în el. I. 63 elen, s-au promont 38, repetente 25. CI.
II-a înscrise 81, promovate 62, rrpetcnte 19, el. III-a îmcrisc 56, promovate
"15, repetente li, el. IV-a îmcrise 38, prorno,ate 37, rcretcnte una.
Institutoarele: La el. I d-ra Victcria Icne~cu îmăţătoare provizori,·,
detaşată; a avut zile de ccncediu apH,late de revizorat La el. II-a dna Matilda
Constantinescu învăţătoare rnplinitca1e a a,·ut 7 zile concediu aprobate de
revizorat şi 3 zile aproLate de in~prctorat a fost rnplinită la clasă de dna
Maria Dinulescu. La el. III rnplinită institutoarea. Am avut concediu 8
zile aprobate de Minister, la ela~ă am fost rnplinită de d-ra Aristiţa Focşă
neanu normalistă şi 4 zile concediu ci probat de rn;izorat, la clasă am fost
suplinită de d-ra Victcria Icnc~cu. la el. IV-a d-na Maria Dinukscu, insti-
tutoare a a,·ut zile ele concediu 10 aprobat de revizcrat şi 18 de inspectorat,
a fost suplinită de d-ra Victcria Icncfcu.
Starea sanitară a şcoalelcr a fost mulţumitoare.
Localul de şcoală e nou şi higienic. Din lip~ă de mobilier şcoala a func-
ţionat anul acesta în 2 săli de clasă întrebuinţfrd orarul pc jumătate de zile,
acum lucrează pupitre pentru alte 2 săli de clasă.
Şcoala a fost inspectată anul acesta de dl Inspector şcolar SPrdinescu
în ziua de 3 noiemnic şi de dl I. lupu în ziua de 27 Fenuarie 1925.
Arh. St. Sldczia, Fcnd Rcvi;c1a1t:1 ~cch:r Jale miţa, dcrnr H0/192.5, f. H-1'1 v crig.
293
Z69. 1925 august 2. Raport de activitate al Şcolii primare rurale
mixte din localitatea Slobozia Nouă pe anul şcolar 1924/
1925 înaint.at Revizoratului Şcolar al judeţului - Ialomiţa
1925 August 2
România
Şcoala primară rur~1lă mixtă din Slobozia Nouă jud. [alomiţa
No. 20
Domnule Revizor,
În conformit.ate cu regulamentul şcolar, am onoare a vă face cunoscut
urmf1toarele: copii înscrişi la şcoală din acest sat, în anul şcolar 1924-1925,
au fost 164 din1re care 101 băieţi şi 63 fete, divizaţi în cinci clase, cei cari
vu urmat regulat au fost: 3 băieţi şi 2 fete şi absolut neregulaţi au fost:
6 băieţi şi 11 f:te.
Promo\aţi au fo;t din clasa I: 28 băieţi şi 20 ktc, d"n clasa II-a au
fost 19 LfLieţi şi 7 fete, clin clasa III au fost 13 băieţi şi 3 fete, din clasa
IV-a an fost 8 brtieţi şi 5 fete, din clasa V-a au fost 5 băieţi şi 2 fete.
Cărţile introduse în toate deviziile au fost din cele aprobate. Localul de şcoală
este propriu cu o singură sală de clasă, are nevoie de reparat, mJbilier in-
complet şi materialul didactic lipseşte cu desăvîrşire. În timpul acestui an
şcoala a funcţionat regulat, bQli contagioase n-am avut. Combust.ibil nu tocmai
suficient, din cauză că comitetul şcolar n-are fond. Concediu am avut trei
zile aprobate. Şcoala a fost inspectată de două ori.
Diriginte ss/indescifrabil
D.:>mniei sale Domnului Revizor şcolar al jud. Ialomiţa
Arh. St. Slobozia, Fond Re·Jizoratul Şcolar Ialomiţa dosar HO/ 1925, f. 177, orig.
1926 ianuarie 23, Slobozia. Tabel întocmit de Inspectoratul

zootehnic al depozitului de armăsari Slobozia înaintat Ser-
viciului Sanitar Veterinar al judeţului Ialomiţa, cuprinzînd
numărul animalelor prezentate la expoziţia de animale ce
au avut loc la 10 şi 11 noiembrie 1925 în oraşul Slobozia şi
premiile primite.
Tablou de expoziţiile ţinute la această instituţie în cursul anului
1925
Nr. Animalele Data Tota- Valoarea

I I Medalii
Judeţul Localitatea prezentate Total ţinerii u __ pre- p r e m i i l o r - - - - - - -
crt. ·ţ· • mulor Aur Argint Bronz
Cai expoz1 iei în bani Lei B.
I. Ialomiţa Slobozia 240 240 10 şi 11 85 73.500 - 12 3 33
Noiembrie 1925
Şeful instituţiei
Inspector Zootehnic ss. indescifrabil
Arh. St. Slobozia, Fond Serviciul Sanitar Veterinar al judeţului Ialomiţa, dosar 29/ 1926, f. 2,
orig.
294
271. 7926 aprilie 7, Slobozia. Proces-verbal referitor la împroprie-
tărirea definitivă a lotaşilor din comuna Sloboziâ-Vechc.
Proces verbal
Astăzi 1 Aprilie 1926
Noi N. Alexandrescu agronom Regional Slobozia în conformitate cu

ord. nr. 712/925 a 1 Consilieratului Agricol Ialomiţa, urmat de Ord. nr. 354.3/
925 al Direcţiunei Funciare, am procedat la rănduirea definitivă a lotaşilor
pe teren, împroprietăriţi rămaşi buni din tabloul N. 1 din comuna Slobozia
Veche.
Predarea loturilor s-a făcut în ordinea tabloului de împroprietărire
însă pe grupe de suprafeţe conform tabloului anexat, însoţit şi de planul ca-
dastral, heliografic, ce fac parte integrală din prezentul proces-verbal.
Predarea loturilor prin lucrările de azi s-a făcut numai lotaşilor după
tablou de rămaşi buni al comunei Slobozia Veche, ce au loturile pe moşia
Ciulniţa de sus fost proprietatea Const. Somănescu, iar celorlalţi lotaşi ce
cad pe alte moşii urmează a li se preda loturile definitiv, imediat ce se va
face parcelarea în loturi de cadastru, de asemeni şi pentru cei din tabloul
împroprietărire nr. 2.
Am predat astfel 177 loturi în suprafaţă totală de 836 ha. la 179 îm-
proprietăriţi. Menţicnărn că lotul nr. 14.8 de 5 ha. a fost divizat în trei
bucăţi astfel; 2 bucăţi de cite 2 ha. şi una bucată de 1 ha. care au fost
predate la trei împroprietăriţi în loc de unul, de asemeni lotul r.r. 10 de 3 ha.
se măreşte cu 1 ha. ce se ia de la lotul nr. 11, rămînînd lotul nr. 10 de 4. ha.
şi lotul nr. 11 de 2 ha.
Drept care am făcut acest proces-verbal în 4. exemplare însoţite de
tablourile şi planurile respective, din care unul se lasă la comună, unul la
regiune, iar 2 se trimit Conslicratului Agricol.
Agronom Regional ss/indescifrabil Primar ss/inde,cifrabil
Arh. St. Slobozia, Primăria oraşului Slobozia. dosar 290/ 1926, f. 2, orig.
272. 7926 iulie 25, Slobozia. M(moriul întocmit de primăria ora-

şului Slobozia, cuprinzînd programul de lucrări edilitare
ce urmează a fi efectuate
Memoriu,
Asupra propunerilor de lucrări ce necesită oraşul Slobozia
pentru a corespunde cerinţelor de civilizaţie al oraşelor, conform art. 223
din legea de unificare adrninistrati\'ă.
Comuna Slocozia a fost declarată urbană în anul 1912. De la această
dată şi pînă astăzi nu s-a ,chimbat aproape întru nimic aspectul său de co-
mună rurală, prin îmbunătăţiri de edilitate publică.
Este lipsită cu desăYîrşire de panje pe străzi, iluminată cu petrol şi
alimentată cu apă din rîul Ialomiţa, care se ia de către cetăţeni şi sacagii
295
direct din rîu, aşa cum se găseşte: de cele mai multe ori tulbure şi plină
de murdării şi microbi.
Străzile sunt lipsite de trotuare, afară de strada principală, Matei Ba-
sarab care are o întindere de peste 2 kilometri şi pe laturile căruia s-au făcut
trotuare de asfalt în I 925 pe întindere de circa 1400 metri liniari pc ambele
laturi, iar o parte de circa 1500 metri liniari din piatră brută de Dobrogea,
făcute încă de pe cind comuna era rurală şi care se găsesc într-o stare de-
plcrabilă. Noul cartier de împroprietărire a funcţionarilor etc. are nevoie
de multe lucrări şi comuna nu are un plan de sistematizare:
Pentru aceste motive:
Noi, Titu Teodorescu, primarul oraşului Slobozia, stabilim următorul
prcgram de lucrări pentru aducerea la îndeplinire a punctelor arătate mai
sus şi anume:
I. Să se facă un plan de sistematizare al oraşului, conform art. 69 din
kgea de unificare administrativă.
2. Să se paveze cu piatră cubică strada Matei Basarab pe toată su-
prafaţa ei de circa 24 OOO m.p. iar stradele laterale, cele mai principale,
să fie de asemenea pavate cu piatră cuhică şi cele de mai mică importanţă
să fie cel puţin bine pi~truite.
3. Să se continue trotuarele de asfalt pe ambele laturi ale stradei
Matei Barnrab, iar pe stradele laterale să se facă trotuarP. de asfalt sau piatră
brută.
4. Pentru a avea o lumină bună şi suficientă atît a oraşului cit şi a
populaţiei, care de multe ori rămâne pe întuneric din cauza lipsei de petrol
şi a calităţii lui inferioare să se instaleze o uzină electrică prin fortă motrice
rnu cădue de apă eh rîul Ialomiţa.
5. Alimentarea oraşului cu apă potabilă prin săpături de puţuri la
o adîncime de peste 20 metri, sau instalarea unei uzine, după cerinţele tehnice,
prin conducte subterane.
6. Canalizarea stradelor principale pentru scurgerea murdăriei.
7. Construirea unei şcoale primare cu 8 săli de clasă în noul cartier
de împroprietărire al funcţionarilor, demobilizaţilor, văduvelor, orfanilor
de război, cum şi a unei biserici.
8. Facerea de străzi şi pavarea lor în acest cartier.
9. Construirea unui local pentru baie comunală, întrucît oraşul este
lipsit cu desăvîrşirc de instalaţie de băi.
10. Reconstruirea abatorului comunal după cerinţele timpului.
11. Construirea a două hale în pieţele oraşului.
12. Asanarea terenurilor virane din cuprinsul oraşului, sub denumirea
de „Crivae" care este mai jos <lecit nivelul restului de teren şi din care cauză
face să stagneze apele ploilor, prezentînd un cuibar de infecţie.
Acest program general de lucrări, îl propunem a se executa în curs
de 8 ani, conform art. 223 din legea de U.A. şi pentru a cărei rezolvare
a\Cm t1rr.ătcarele mijloace:
Bugetul comunei pe 1926 e alcătuit la venituri ordinare cu suma de
lei 2.614.733,00 iar la cele extraordinare cu suma de lei 2007659 după cum
se poate vedea în anexata copie a bugetului.
296
Se poate uşor înţelege că numai din veniturile anuale ale bugetului
Comunei nu se pot aduce la îndeplinire lucrările propuse în prezentul program
în timpul de 8 ani.
Pentru aceasta propune, ca la pavarea stradei Matei Basarab care este
şosea naţională a statului şi întreţinută de judeţ, să ne vie în ajutor şi statul,
cu cel puţin jumătate cost din pavarea ei, iar pentru restul lucrărilor, comuna
trebuie să facă un împrumut de cel puţin 25 milioane lei numerar, plătibil
în cel mai lung timp posibil, în anuităţi depunînd în gaj venitul terenurilor
distribuite ca proprietăţi funcţionarilor, demobilizaţilor, văduvelor şi or-
fanilor, cum şi al acelor industriale comerciale etc. ce se vor vinde prin li-
citaţie publică.
Se va gaja de asemenea venitul celor 4 tîrguri anuale şi a oborului
<ie vite săptămînal, care împreună aduc un venit anual de circa 700 OOO lei.
Dacă nu vom reuşi să contractăm acest împrumut. vom recurge la
angajamente prin concesiuni date societăţilor, sau oricăror amatori de ase-
menea lucrări edilitare.
Făcut astăzi 25 iulie 1926
Primar,
Arh. St. Slobozia, Primlria oraşului Slobozia, dosar 305/ 1926, f. 12- 13 copie
273. 1926 septembrie 27, Slobozia. Proces-verbal întocmit de

comisia desemnată pentru organizarea în zilele de 13 -14
octombrie a unei expoziţii generale zootehnice.
Proces verbal
Astăzi 27 septembrie 1926,
Subsemnaţii, Al. Bâcleşanu, inspector general veterinar, inspector Roman
şeful Depozitului de Armăsari Slobozia, Atanasie Corbeanu medic veterinar,
primar al judeţului Ialomiţa şi Gh. Popescu medic veterinar al Circ. Slobozia,
întrunindu-ne în localul Depozitului de armăsari şi luînd în cercetare ţinerea
la Slobozia a expoziţiei zootehnice din zilele de 13 şi 14. octombrie c(urent)
A vînd în vedere ordinul ministrului cu nr. 7 4. 631 din 20 septembrie
.şi raportul cu nr. 573 al D-lui medic veterinar Primar al judeţului, prin care
se propune ca odată cu expoziţia de cai propuşi din armăsarii statului să se
ţină şi o expniţie generală zootehnică de animale de prăsilă din judeţ;
Luînd în cercetare situaţia bugetară a Camerei Agricole a judeţului,
faţă cu declaraţiile D-lui Corbeanu, vice-preşedinte al Camerei, prin care ni
se comunică că nici pînă în prezent Camera nu este în posesia fondurilor
zootehnice, întrucît Prefectura judeţului refuză să libereze recipisele de con-
semnare excedentelor zootehnice după anii 1924. şi 1925 şi în consecinţă
bugetul Camerei Agricole fiind lipsit de veniturile citate nu poate ordona
-cheltuielile prevăzute în buget la capitolul expoziţii;
Căutînd a lua contact cu dl Prefect al judeţului pentru a-i cere cu-
venite lămuriri asupra motivelor care determină încă deţinerea de către
Prefectură a soldului consemnat din excendentele zootehnice pe anii citaţi
şi constatînd că D-sa lipseşte din judeţ fiind dus la Bucureşti;
297
Constatînd mai departe că deşi timpul este prea avansat pentru pre-
gătirea de aici încolo a unei expoziţii generale zootehnice judeţene, dacă
s-ar pune imediat fondurile necesare la dispoziţie;
Convenim următoarele:
1. Să se ţină în zilele de 13 şi 14 octombrie expoziţie de cai cu produşii
ieşiţi din armăsarii statului, în conformitate cu publicaţia făcută în acest
scop.
2. Să se intervină la minister pentru a se ordona Prefecturii judeţului
Ialomiţa, ca fără întîrziere, să pună la dispoziţia Camerei Agricole toate sol-
durile zootehnice din anii precedenţi precum şi toate conturile de cheltuieli
angajate de Prefectură cu întreţinerea staţiunilor de montă din anul curent
şi orice alte cheltuieli angajate în scop zootehnic, căci în conformitate cu
legea Camerelor de Agricultură, cu începere de la 1 ianuarie a.c. Prefectura
nu mai poate ordona cheltuieli din fonduri zootehnice.
3. Dacă pînă la 1 octombrie Camera de Agricultură va fi în posesia
acestor excedente şi dacă va putea ordona cheltuielile necesare de expoziţie.
să se lărgească cîmpul de activitate şi să se facă publicaţii pentru expoziţia
zootehnică generală, pentru toate speciile de animale.
ln acest scop Camera Agricolă va întocmi programul expoziţiei şi va
stabili premiile ce urmează a se deceme animalelor expuse.
Totodată Camera împreună cu şeful Depozitului Slobozia va face ame-
najările reclamate de ţinerea acestei expoziţii.
De cele ce preced am dresat prezentul proces-verbal.
Inspector General ss/Bâcleşanu Inspector Zootehnic, '.ss/Gh.D. Roman
Medic Veterinar Primar al judeţului ss/A.D. Corbeanu
P. Conformitate, ss. indescifrabil
Arh. St. Slobozia, Fond Serviciul sanitar veterinar al judeţului Ialomiţa, dosar 29/ 1926 f. 38-
-38 v. orig.
274. 1927 aprilie 21, Slobozia. Proces-verbal referitor la suprafaţa

de teren destinată entilirei oraşului.
Proces Verbal
Astăzi 21 Aprilie 1927

Noi, Ion Tcodorei;cu, Consilif'l' ~gri,ol al judeţului Ialomiţa dim_preună
cu dl Ion Barzea Preşedintele Comisiei Interimare a urbei Slobozia Judeţul
Ialomiţa, pe baza ordinului Direcţiunei funciare No. 8644 din 29 martie
1923 şi pe baza deciziunei No. 12 din 13 octombrie 1922 a onor Comisiunei
Interimare a oraşului Slobozia au procedat astăzi la predarea şi luarea în
primire a suprafeţei de 98 hectare şi 9940 m.p. rezerva pentru mărirea
oraşului Slobozia Veche.
Terenul se găseşte situat la Sud-Vest moşia vatra Mănăstirei Slobozia.
drumul Slobozia-Smirna următoarele vecinătăţi la Nord împroprietăriţi
din Amara după legea de reformă agrară 1921.
La Sud cu terenul proprietatea Serviciului Zootehnic.
298
La Est împroprietăriţii din Slobozia Veche după legea de reformă
:agrară 1921 .
La Vest cu delimitările locuitorilor din Amara.
Terenul astfel determinat se găseşte trecut în planul parcelar ridicat
de dl subinspector Ion Petrulian, delegatul Difecţiunei Cadastrului. Situa-.
ţiunea generală parcelară a moşiei vatra Mănăstirei Slobozia se face parte
•din procesul-verbal din 20 iulie 1921 a d-lui subinsp::!ctor Pctrulian.
În suprafaţă de 98 hectare 9840 m.p, va intra drumul de pe hotarul
.de vest.
Comuna îşi ia toate obligaţiunile p::!ntru răscumpărarea terenului în
timp de zece ani cu anuităţi, conform ordinului Direcţiunei Funciare nr. 19083
din 21 august 1922.
Preţul de răscumpărare este de 40 de ori preţul arenzei din tariful re-
gional 1917-1921 adică 40-56 egal 2240 lei hectarul, plus 10% spese de
măsurătoare cu analoghie de drumuri etc. la care se adaugă. dobînda de 5%
pe an.
Comuna îşi ia obligaţiunea de a-şi înscrie din oficiu în bugetul comunei
:anuitate.
Pentru care am dresat prezentul proces-verbal în triplu exemplar din
,care unul s-a luat de către dl preşedinte al Comisiei Interimare al oraşului
Slobozia unul se va înainta Direcţiunei Funciare, iar al treilea pentru arhiva
Consilieratului
Am predat, Consilier Agricol al Judeţului Ialomiţa
ss. I. Teodorescu
Am primit, Secretar, (ss) N. Rădulescu
Preşedintele Comisiunei Interimare Slobozia (ss) I. Bârzea
Romania
Primăria Oraşului Slobozia Judeţul Ialomiţa
Prezenta copie fiind conform cu originalul se atestă de noi

Secretar ss/indescifrabil
Arh. St. Slobozia, Primăria oraşului Slobozia, dosar 316/ 1927. f. 127, copie
275. 1927 iunie 22, Slobozia. Invitaţie la festivitatea organi-

zată,de Primăria Slobozia, cu ocazia începerii lucrărilor
la monumentul eroilor din războiul pentru înt-egirea
neamului, adresată comandantului garnizoanei Slobozia
Primăria Oraşului Slobozia

1927 luna Iunie ziua 22
No. 2417
Domnule Comandant,
Cu ocazia punerei pietrei fundamentale a Monumentului Eroilor ce va
avea loc în ziua de 29 iunie a.c. ora 9 şi jumătate şi distribuirea locurilor
299
de casă la dfmobilizaţi, serbare căreia voi mai da un caracter militar, fiind
în kgătură atît din punct de vedere al educaţiei naţionale pentru viitoarele
generaţii, cit şi ca o recompensă a urmaşilor pentru care s-au jertfit pentru
ţara, cum şi ca o răsplată pentru cei ce au contribuit şi au luat parte la răz
_boiul pentru întregirea neamului.
Vă rugăm să binevoiţi a lua şi dvs. parte împreună. cu tot corpul ofi-
ţeresc din garnizoană, dispunînd a ni se da pentru acea zi o companie de
onoare cu gornişti; dacă e posibil întregul batalion şi escadronul de cavalerie
din garnizcană care să ia parte la ambele solemnităţi.
Totcdată vă rugăm să binevoiţi a interveni către Regimentul 23 Infan-
terie Călăraşi de a ni se da muzica Regimentului în med gratuit, avînd în
vedere importanţa acestor solemnităţi.
Primar
S (: c r e t a r.
Domniei-sale
Domnului Comandant al Garnizoanei Slobozia.
A1h. St. Skliozia, Primăria oraşului Slobozia, dosar 311/.1 027, f. 6-42, copie
276. 1928 iulie 19, Sloboz1·a. Raportul de inspecţie al subre,·i-

zorului şcolar Thrndor Lupu la şcolile din Slobozia
Nouă, Bora şi celelalte localităţi învecinate şi constată
rile acestuia.
Copie,
Proces-verbal
Astăzi, I 9 iulie I 928, conform ord. ministrului instrucţiunii nr. 81099/
928 am făcut verificarea registrelor şi scriptelor şcolare din: Griviţa, Traian.
Smirna, Motîlva, Amara, Slobozia: şcoala de băieţi şi şcoala de fete, Slobozia
Nouă, Bora, Cosîmbeşti, general Dragalina şi Nicoleşti, la şcoala de băieţi
din Slobozia, aleasă ca centru de verificare.
Rezultatul a fost următorul:
Şcoala din Slobozia-Nouă - Directorul şcoalci este preot11l I Bercuşi
d0finitiv. Rec0nsiimînh1l :1m1foi 1927 f'!-te hine intccmit. Situaţiile şcolar
de fine de an pe 1926 - 27 nu sunt întccmite r.cminal pe clase. Inscrierea
pe 1927 - 1928 corespunde cu catalogele şi matricola. Situaţiile şcolare de
fine de an pe 1927 - 1928 sunt bine întocmite Registrul im·entar este ţinut
a curent. Rapotul de fine de an pe 1928 s-a trimis Revizoratului şcolar,
Cursuri cu adulţii nu s-au făcut. Şccala funcţicncază într-o singură sală
pe jumătăţi de zi. E nevoie de încă o sală şi de o reparaţie radicală a vechiulu
local. Fonduri nu sunt. Mobilierul este incomplect, iar materialul didactic
lipseşte. Conferinţele ţinute în afară de cele ocazionale: 24 Ianuarie, 10 Maiu
şi 29 Iunie, au fost: ,.Educaţia copiilor", .,Dezonoarea a luat locul onoarei'•
300
şi Faptele omului". Toate acestea au fost ţinute la cercurile culturale. Altă
activitate extra - şcolară n-a desfăşurat.
Subrevizor şcolar ss/Theodor Lupu
Conform cu originalul ss/Director
Văzut
Subrevizor şc., Theodor V. Lupu
Arh. St. Slobozia, Fond Revizoratul Şcolar Ialomiţa, dosar 186/ 1928 f. 90 - 92, copie
277. 7928 iulie 20, Slobozia. Darea de seamă asupra activităţii

desfăşurate de învăţătorul Ion Dinescu la Şcoala primară
de băeţi clin Slobozia în anul 1927
Dare de seamă,
Propaganda culturală, preocuparea de căpetenie a actualilor conducători

ai ţării în lupta pentru ridicarea şi întărirea neamului nostru, noi, învăţătorii,
o desfăşurăm pe două căi: în şcoală şi-afară din şcoală.
În şcoală, sigur, muncind cu toată rîvna, cu toată tragerea de inimă,
dăm societăţii, dăm neamului, absolvenţi bine pregătiţi în toate privinţele.
Personal, am avut anul acesta, pe lingă el. V-a cu 44 elevi şi el. VII-a.
Am căutat să muncesc cu tot entuziasmul şi am dat prima serie de absol-
venţi - de la şcoala de băieţi din Slobozia - după noua lege a învăţămîntului
primar.
Tot în şcoală în vederea unei şi mai solide pregătiri pentru viaţă a elevilor
mei am condus şi un atelier, unde elevii au dobîndit deprinderi de adevărată
muncă, de răbdare şi de stăruinţă la lucru. Le-am predat tîmplăria, învă
ţîndu-i să utilizeze cu mare îndemînare toate uneltele aceste' îndeletniciri
unele de care are nevoie mai des U'l gospodar în viaţă la rasa lui, precum şi
împletituri din rafie, sfoară, din paie, din papură, au învăţat să facă p~ri i
bidinele, mături etc.
Am luat apoi parte la formarea unei biblioteci a cl~vilo1 din cla5:!l~ m 1i
mari ale şcoalei de băieţi îndeosebi am avut clasele V şi VII.
Afară din şcoală, învăţătoml poate activa pe diferite tărîmuri şi-n dife-
rite chipuri.
Am făcut cursuri de adulţi timp de mai bine de 3 ani. În anul acesta
am avut mai bine de 40-45 auditori, lucru constatat şi cu prilejul inspecţiu
nilor ce ni s-au făcut în cursul anului Am dat putinţă în chipul acesta să se
bucure atît necăjiţi(i), de binefacerile învăţăturii, apoi în calitate de preşe
dinte al cercului cultural, am luat îndeaproape parte la organizarea serbărilor
ce s-au ţinut cu prilejul şedinţelor cercului şi m-am străduit s-arăt pe deoparte
cît îi de mare nevoia să ne-ngrijin de o mai bună creştere a copiilor noştri,
iar pe de altă parte, cari şi cît îs de mari foloasele învăţăturii de carte.
Tot în afară de şcoală, re tărîm economic, am căutat să muncesc în
banca populară Şi-am muncit cu aceeaşi însufleţire ca şi-n şcoală, contribuind
pe deoparte la-ntărirea băncii populare, iar pe de alta la înstărirea sătenilor
ce au legături cu ea. Am continuat munca înaintaşilor mei, luptându-mă
301
în prilejuri diferite şi mai ales la adunarea generală să arăt însemnătatea şi
binefacerile băncilor pcpulare, să fac societarilor şi nerncietarilor educaţiunea
aşa-zisă cooperatistă, dcprinzîndu-i să-şi depună micile economii pedeoparte,
precum şi să vină să-şi achite datoriile pe dealta, determinîndu-i, cu alte
cuvinte, să-şi întărească necontenit unităţile ccoperatiste, pentru că prin
ele ajung la o stare materială mai bună. Fără o stare materială mai ridicată
mare lucru nu se poate face pe tărîrnul cultural în satele noastre. De asta în
programul de lucru pentru viitor nu voi scăpa din vedere să acţionez mereu
i n şi prin banca populară, alături de munca din şcoală.
Ion Dinescu
înv. gr. II şc. de băieţi Slobozia.
Arh. St. Slobozia, Fond Revizoratul Şcolar Ialomiţa, dosar 212/ 1928, f. 8-1-81 ·,erso, orig.
278. 1932 februarie 6, Călăraşi. Raport, al Directorului Servi-

ciului Agricol al jud. Ialomiţa, către Direcţia Reformei
Agrare din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, referitor
la abuzurile săvîrşite de autorităţi la parcelarea loturilor
împroprietăriţilor din 1921.
Rcmânia
Stema Rcmâniei
Ministernl Agriculturii şi Dcmeniilor
Serviciul Agricol lakmiţa
Nr. 613 din 6 februarie 1932
Domnule Ministru
Sesizat de plingerile mai multor locuitori din comuna Iazu, cum că au
fost schimbaţi cu ocazia parcelării definitive de pe loturile, care au fost
cultivate de ei 10 ani, fapt ce a fost reclamat şi Ministerului şi care a făcut
obiectul ordinului dvs. nr. 185271 din 25 august 1930; 289329 din 23 decem-
brie 1930 10168 din 19.1.1931; 55402 din 12 III 1931 şi 227119 din 17 octom-
brie 1931. Nc-2m trampcrtat, împrrnnă cu şeful Regiunii Agricole Ţăndărei,
in ccmuna Jazu şi la primăria Comunei, faţă fiind mare parte din locuitorii
ce au fost împroprietăriţi pe moşia Lata Sărata, am constatat următoarele:
Mcşia de circa 412 ha. a fcst parcelată în 1921, de Serviciul Agricol.
în 88 de loturi, care au fost a triluite la 88 lecuitori în întinderea stabilită pentru
fiecre de Ccmitetul de Ocol din 1920.
În 1922, la 1nizia tablcurilcr de împroprietărire s-au exclus 4 lotaşi
iar loturile s-au ahiluit la 4 lotaşi, între care lotul nr. 61 lui Dimitrie Petrescu
agrcr.cm. Mai tÎlziu D. Fchcfcu îşi tramfe1ă drepturile în altă parte, iar
tercr.ul 1frr2s lihr !e arendează la dinrşi. În 1930, Cadastrul trimite delegat
pentru parcelare, cînd s-a stabilit şi s-a căzut de acord cu toţi locuitorii că se
menţină parcelarea şi mai ales 1îr.duirca pe terrn din 1921, verificîndu-se
numai rnprafaţa Joturilcr din p:r.ct ce Hd(le al rră~mătcarei. Cum însă la
parcela ie a czdastrală, pin ne aH a c'.e dn rr. u1 ir.ci şi n:ă~urătoare perfectă, s-a
302
micşorat suprafaţa totală cu 5 ha., s-au redus loturile de la 88 la 87, ba mai
mult loturile de la 61, 62, 63 şi 64 s-au redus prin noua parcelare, făcîndu-se
loturile mai scurte şi dindu-se o parte din teren pentru completarea loturilor
nr. 50, aşa că a încăput numai loturile 61, 62 şi 63, iar 64 vine unde a fost
65 şi 65 unde a fost 66 şi aşa mai departe, fiecare lot vine cu un număr
înapoi.
Cind s-a făcut parcelarea în 1930, primarul Marin Anghel care avea lotul
nr. 8, deşi nu se schimbase prin parcelare lotul său, şi l-a schimbat la 15
şi tot aşa cîţiva favoriţi ai săi aşa cum se vede din procesul-verbal, aşa că
cu drept cuvînt locuitorii cer să se facă dreptate.
Pînă la nr. 61 urma să nu se facă nici o schimbare, căci loturile
·.:orespund cu cele vechi totuşi cei puternici şi-au schimbat loturile de la nr.
6 I în sus s-a făcut schimbare căci loturile vechi 61, 62, 63 şi 64 au fost
scurtate din capete şi s-au făcut 3 loturi în loc de 4 şi anume loturile~ 61
62 şi 63, iar lotul 64 care era paralel cu cele 3, acum vine perpendicular şi
paralel cu loturile 65, 66 etc. aşa cum se arată prin schiţa alăturată.
Pentru remedierea acestor stări de lucruri propun ca fiecare să vie la
lot, aşa cum urmează pe tabloul ce l-am găsit întocmit în 1921 şi care pre-
supune aproape perfect cu şi folosinţa de 10 ani a lotaşilor. Nemulţumit
rămine însă un singur locuitor prin această împărţire, actualul primar Ene
St. Năstase care a cumpărat lotul vechi nr. 61 de la Mihai Stănescu, lot
care se cuvenea lui Gheorghe F. Gheorghe, iar nu lui Mihail Stănescu, acesta
avind drept la lotul nr. 72.
Schimbarea aceasta Mihail Stănescu a făcut-o în 1930, cu ocazia par-
celării Cadastrului. Prim'.lrul nu vrea să ia lotul nr. 72 fiindcă este teren
mai slab.
Supunindu-vă cele mai sus la cunoştiinţă vă rog a decide.
Se alătură şi procesul-verbal cu modificările ce propun.
Direcţia Serviciului Agricol Judeţean
Inspector ss. indescifrabil
ştampila
Subdirector ss. indescifrabil
Domniei sale
Domnului ministru al agriculturii şi domeniilor.
Direcţia Reformei Agrare, Bucureşti
Arh. St. Bucureşti, fond Reforma Agrară din 1921. dosar 58/ 1930 - 1931, f. 50, orig.
279. 1932 mai Slobozia. Situaţia statistică referitoare la supra-

feţele
cultivate în anul agricol 193 l -1932
Ministerul Agriculturii şi Domeniilor
Secţia de studii, documentare şi statistică
For(mular)A. Suprafeţele cultivate
Comuna Slobozia
Plasa Slobozia
Judeţul Ialomiţa
Suprafeţele insăminţate se vor
înscrie numai în ha.
303
Statistica
pe anul agricol 1931-1932.
Suprafaţa semănăturilor făcute în toamna anului 1931 şi primăvara anului

1932.
Întinderea semănăturilor făcute pe:

Specificarea culturilor Proprietate peste Proprietate sub Total
100 ha. 100 ha.
2 3 i
Ovăz .592 (600)• -17.5 (-18.5) 1067

Griu de toamnă 168 13.5 ( 12.5) 303
Griu de primăvară
Porumb 168 ( 170) 83.5 (985) 1003
Meiu - (.50) i.5.5 (500) -155
o,·z de primă vară 17-1 (200) -157 (.575) 631
Hrişcă
Secară de toamnă 215 (2-10) 215
Secară de primăvară
Orz de toamnă
Cereii.le total 1102 2.572 3671
Lucernă 76 110 (68) 186
Dughie 287 (39) 178 ( 195) -16.5
Alte fineţe artificiale - (20) (5)
Rădăcini de nutreţ 2 (2) 2
Alte culturi furajere
Total 365 288 653
Bob
Fasole în ogor propriu 60 (-10) 76 165) 136
Linte
Mazăre 9-1 9i
Ceapă (0,.50) (2)
Cartofi în ogor propriu (0,50) (1)
Varză
Pepeni galbeni şi verzi 2 (5) 2
Plante Alimentare. Total 15-1 78 232
Cînepă
In
Rapiţă
Floarea soarelui
Sfeclă de zahăr
Bumbac
Plante industriale
Ogoare. Total
Terenurile arabile se obţin
adunînd totalurile parţiale l+
!I' cifrele din paranteză sint trecute în creion
304
2 J
+2+3+-4+ 5 total general 1621 2938 -4559

Cartofi printre porumb
Fasole printre porumb
Fineţe naturale
Păşuni 576,25 576,25
Livezi de pruni 2 2
Alţi pomi fructiferi
Datele înscrise în acest formular fiind întemeiate, se încredinţează exac-

titatea cifrelor pe răspunderea noastră.
1932 Mai
Preşedinte ss. indescifrabil
ştampila Primăriei Slobozia
Secretar ss. indescifrabil.
Arh. St. Slobozia, Primăria oraşului Slobozia, dosar -407 / 1932, f. -4 orig.
280. 1932 septembrie 24, Slobozia. Situaţia statistică referi-.

toare la produsele agricole şi animaliere disponibile pentru
vînzare.
Anul 1932 luna septEmbrie ziua 24

Comuna urbană Slobozia
Judeţul lalcmiţa
VII. Ernluarea în hectare a întinderilor semănate, producţh ~i disponibli-

tă ţilc de vânzare
Cantitatea
Su praf. Mcctia pro- Totalul
disponibilă
Specificarea produselor ins;lmînţ. ducţiei la producţiei
pentru
în hect. hectar in kg. în ţară
,,în zare
I. Porumb 1003 nerecoltat

2. Griu de toamnă 303 2H
1. Orz de toamnă
5. Orz de primă·,ară 631 905
7. O·,ăz 1067 181
11. Secară 215 190
12. Fasole 136 560
13. Mazăre 91 1735
15. Mei şi dughie 155 1050
19. Lucernă 186 1900
26. Mere I nerecoltate
31. Pepeni 2
305,
Produse industrializate şi derivate
Specificarea produsului To5 t:~ ;:gt/1. d~s~nibilă

Cantit.
p. vmzare
Preţ unitar
Gările mai
însemnate
de încărcare
3-1. Tărîţe de griu 2000 kgr. 2000 kg. 2,50/kgr.
H Piei 5290 kgr. 5200 kg.
-13. Lină 3000 kgr. 280 kg.
H Unt de vaci şi oi 200 kgr. 180 kgr.
-15. Brinzăde vaci şi oi 860 kgr. 60 kgr.
-16. Miere 120 kgr. 60 kgr.
-17. Ceară 120 kgr. 100 kgr.
"18. Ouă 10.800 buc. 8.000 buc.
"19. Gogoşi (mătasă) 25 kgr.
Animale şi păsări
52 Armăsari 18 17
53. Cai 328 -18
.5"1. Epe 270 52
55. Tauri 10 2
56. Boi 100 "10
.57. Vaci 580 28
58. Tineret 362 26
59. Berbeci 180 80
60. Oi 1980 "100
ti3. Scroafe 182 30
6"1. Porci 290 50
6.5. Găini 18200 3000
66. Raţe şi gişte 6200 1200
67. Curcani "100 220
Secretar, ss. indescifrabil

Membrul Comitetului Agricol Local Dobrin D. Iancu
Arh. St. Slobozia, Primăria oraşului Slobozia, dosar "107/ 1932, f. 2.5, copie.
281. 19.JZ octombrie 1, Slobozia. Sta tbtica ptnuilor fruc tifcri

existenţi în oraşul Slobozia.
România
Stema României,
Ministerul Agriculturii şi Domeniilor
Secretariatul general
Secţia de Studii, Documentare şi Statistică
Formular corn unal
Comuna Slobozia
Plasa Slobozia
Judeţul Ialomiţa
306
Statistica pomilor fructiferi
Situaţia la 1 octcmbrie 1932
Pomi răzleţi Livezi

Specificare Observaţiuni
Numărul pomilor
Pruni 1000 500 Producţiunea rezultată se consumă de-

Meri 100 60 populaţia locală pentru tot felul de fructe
Peri 28 100
Nuci 12 100
Vişini-Cireşi 231 80 Recolta de prune nu se utilizează pentru
Caişi-Zarzări 680 100 fabricarea ţuici(i), deoarece se consumă.
Gutui 38 97 de populaţiunea locală
Piersici 42 80
Duzi 211 80
Datele îmcrise în acest formular fiind întocmite pe adevăr, se certifică

exactitatea cifrelor pe ră~punduea ncastră.
Primar, ss. indescifrabil
Notar ss. indescifrabil
ştampila Primăriei oraşului Slobozia
(Rezoluţie)
Se va înapoia Prefecturii judeţului Serviciul statistic judeţean cel mai
târziu până la 15 octombrie 1932
Arh. St. Slobozia, Primăria oraşului Slobozia, dosar 407 / 1932, f. 36, copie
282. 1932 noiembrie 22, Slobozia. Tabel întocmit de şcoala

primară din comuna Slobozia Nouă cuprinzînd numele.
eroilor comunei căzuţi în tirr.ful prirr.ului 1ă2tci rr.cr.dial
Tablou de numele şi prenumele eroilor din comuna Slobozia Nouă judeţul

Ialomiţa, morţi în campania 1916 - 1919 pentru întregirea neamului ro-
mânesc.
Nr. crt. Numele şi prenumele Gradul

2 3
I. Matache Constantin Caporal

2. Grădişteanu Gheorghe
"
3. Tuţuianu Gheorghe soldat
4. Ion V. Zaharia
5. Bordeiu Ioan
6. Munteanu Răducanu
7. Iordache Toader
307-
2 J
8. Zezeanu Gheorghe
9. Stan Ştefan
IO. Coleş Gheorghe
11. Nica Dumitru
12. Constantin Ion
13. Constantin Răducanu
14. Ştefan Gheorghe
15. Şişu Nicolae
16. Matache Ştefan
17. Buzoianu Ştefan
18. Răducanu Scarlat
l 9. Cernat Ilie
20. Vasile Ştefan
21 . Ştefan Marin
22. Nicolae Gheorghe
23. Vintilă Dinu
24. Creţu Ghiţă soldat
.
25. Ilie Stoica
26. Niţă Ion
27. Ardeleanu Moise
28. Mihaiu Ion
29. Istrate Gheorghe
30. Mihaiu Frăsin
31. Busuioc Vasile
32. Manolache Petre
33. Ion Vintilă
34. Stoe Ştefan
35. Vintilă Nicolae
36. Petre N. Şărban
3 7. Ma nolache Bucur
38. Jărlăianu Vasile
39. Anghel Manolache
40. Nicolae Tudorache
-----
.
1932 Noembrie 22 Slobozia Nouă
·Arh. St. Slobozia, Fond Revizoratul Şcolar al judeţului Ialomiţa, dosar 288/ 1932 f. 107 ori
283. 1933 ianuarie 17, Călăraşi. Extras din tabelul statistic,

întocmit de Biroul Statistic al prefecturii judeţului Ialomiţa
înaintat Cercului de Recrutare al judeţului Ialomiţa, cuprin-
zînd numărul populaţiei oraşului Slobozia şi a corn unelor
aferente suburbane.
Prefectura judeţului Ialomiţa
Serv. Statistic
308
Tablou cu numărul Populaţiei împărţit pe comune şi sate afl;,.te în urm'.l
recensămîntului din anul 1935.
Numele comunei şi sate Numele plăşi Numărul populaţiei in suflete
Slobozia urb. 5..HS

Bora sub. 8H
Slobozia Nouă 1.243
Total Slobozia 7.605
Prefect ss. indescifrabil

Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 2/ 1935 f. 2, orig.
284. 1933 februarie 10, Călăraşi. Telegramă cifrată trimisă

de Prefectul Judeţului Ialomiţa, la Ministerul de Interne~
referitor la acţiunile greviste ale muncitorilor din DePoul
C.F.R. Feteşti.
Raportăm, Şeful dePoului C.F.R. Feteşti face instigaţii intre lucrătorii

staţiei Feteşti a nu primi salariile reduse. Stop.
El a fost şi delegat al lucrărilor la mişcarea ceferiştilor din Bucureşti.
Rog dispuneţi.
Prefect de Ialomiţa
Nr. 5
1933 februarie 10
Arh. St. Slobozia, fond Colecţia de documente foi ·,rolante, f. 3, orig.
285. 1934. Articol din revista „Şcoala Ialomiţei" referitor

la eroii - învăţători căzuţi în timpul războiului pentrv
unitate naţională 1916-1918.
Cu ocazia serbărilor de la Mărăşeşti.
Învăţătorii în războiul pentru unitatea naţională.

Să ne
întoarcem cu gindul acum vreo douăzeci de ani în urmă.
Dupăce prin acţiunea lor culturală isbindiseră ca lumină multă să se
reverse asupra satelor, după ce prin cooperaţie creaseră spiritul cel nou care
trebuie să aducă dezrobirea economică a ţărănimii şi întărirea solidarităţii
naţionale, învăţătorii - ştiind că se apropie împlinirea destinului s-au ridi-
cat pe toată întinderea ţării în mijlocul poporului ca vestitori ai ceasului de
veacuri aşteptat, ceas al jertfei şi mîntuirii.
309
Prin cuvînt de foc, înfăţişînd - copiilor în şcoli, părinţilor acestora
·cu orice prilej şi pretutindeni, icoana patriei mutilate, făcind să picure din
ochi cele mai sfinte lacrimi pentru suferinţele fraţilor de sub stăpîniri străine
şi punînd înaintea tuturor marea datorie, ei au pregătit sufletele pentru clipa
supremă.
După aceea au cerut cirmuitorilor statului să le satisfacă lor o nobilă
ambiţie: aceea de a-i pune în situaţie să fie şi-n luptele ce vor decide de soarta
neamului, - conducători ai ostaşilor ţărani, aşa cum îndrumători şi conducă
tori ai lor au fost în zilele de pace.
Au cerut să fie ofiţeri de rezervă şi li s-a dat acest drept. căci deşi un
moment unii dintre cirmuitori au socotit cererea învăţătorilor ca o cutezanţă
au fost alţii care şi-au dat seama că este numai în interesul patriei să li se
încredinţeze şi acest rol.
Ca ofiţeri deci, au plecat la război mii de învăţători.
Cum şi-au îndeplinit ei datoria în războiul unităţii naţionale o ştie neamul
întreg, cuvine-se totuşi s-o amintim în această zi de preamărire a glorioaselor
zile de la Mărăşeşti.
Ostaşii porniţi din sate n-au avut în tot timpul războiului prieteni
mai devotaţi, îndemnători mai însufleţiţi, fraţi mai buni ca învăţătorii
lor ofiţeri.
Şi nici pildă mai vie de răbdare şi de eroism.
Au recunoscut acest fapt şi comandanţii mai mici şi comandanţii mari
ai oştirii, l-a recunoscut Regele Ferdinand, l-a recunoscut şi l-a afirmat cu
tărie Principele Moştenitor de atunci, astăzi M.S. Regele Carol II.
Zadarnic s-au ridicat ponegritori din rîndurile acelora cari niciodată
n-au iubit pe învăţători, din rîndurile acelora care întotdeauna au căutat
să-i coboare - neputîndu-le ierta solidaritatea cu poporul, generozitatea
ideilor, curajul în susţinerea lor şi frumuseţea aspiraţiilor.
Toate încercările de defăimare s-au spulberat în faţa adevărului pe
,care nimeni nu-l poate acoperi şi nici întuneca, orice mijloace ar întrebuinţa.
Sunt fără număr faptele eroice săvîrşite de învăţători, este uriaşă jertfa
pe care au dat-o.
Au murit peste o mie.
Printre ei au fost atîţia din cei care desfăşoară o mare şi vrednică acti-
vitate în serviciul ţării, atîţia din cei care reprezentau fiecare - să nu-mi
fie exagerat cuvîntul - o forţă naţională.
Au murit Nicolae Ciobanu, N. Stoleriu, Petre Ştefănescu, D. Mihalache
şi cîţi alţii, cari prin munca şi prin mintea lor erau meniţi să joace rol nu numai
în viaţa şcolii, ci în viaţa naţiunii întregi.
Ce suflet de elită, şi ce minte frumoasă era Nicolae Ciobanu!
Cită dragoste şi cit devotament pentru ţărănime cuprindea fiinţa lui
N. Stoleriu !
Ce strălucită inteligenţă şi ce mîndru caracter era Petre Ştefănescu!
Ce admirabil talent literar avea şi cit entuziasm pentru acţiunile generoase
D. Mihalache !
Si ca dînşii mulţi, mulţi *
Sunt sfinţii noştri.
-310
Să nu-i uităm
Să le veşnicim numele şi faptele.
Iar pilda lor să ne călăuzească necontenit pe drumul datoriei,
către faptă şi către sacrificiu.
D.V. Toni
,,Curentul"
Şcoala Ialomiţei nr. 7-8, din septembrie-octombrie 1934, anul V, Călăraşi, p. 28-29
Revista „Şcoala Ialomiţei prezintă pe în·,ăţătorii eroi: Cristache Ionescu Chioara; 1'edelcu,
Lixeanu din Miloşeşti; Anastase M. Comănescu din Mărculeşti, Ilie Georgescu din Ciocă
neşti; Victor T. Proca din Murgeanca; Radu D. Alexandru din Barca; Emilian Th. Stro-
escu din Andrăşeşti.
7935 ianuarie 37, Slobozia. Rapart anual privind activi-

tatea Spitalului Slobozia pe anul 1934.
Serviciul Sanitar al Judeţului Ialomiţa

Oraşul Slobozia
Rapart anual sanitar al oraşului Slobozia pe anul 1934
I. Generalităţii asupra igienei comunelor şi populaţiunei Igiena medio-

cră. Igiena locuitorilor şi vestimentele cit se paate de rea, populaţia fiind
în mare parte formată din ţigani săraci cu case cit se paate de proaste şi
vestimente puţine şi prea subţiri faţă de intemperiile regiunei.
II. Date demografice

- Numărul populaţiei aflată la 1 ianuarie 1934-6287
- Mişcarea populaţiei pe întreg anul născuţi vii 177, născuţi morţi 6, morţi.
121.
- Numărul populaţiei rămasă la 31 decembrie 1934-6343
- Numărul căsătoriilor - 69.
- Numărul morţilor după etate.
- pînă la o lună - 4
- de la o lună la un an - 24
- de la 1 - 5 ani 14
- de la 5 - 15 ani - 3
- de la
15 - 30 ani - 29
- de la
30 - 50 ani - 13
- de la
50 - 70 ani - 16
- de la
70 ani în sus - 18
Cauzele mortalităţii au fost boli T.B.C., gastroenterită, pelagră, senilitate,.
febră tifoidă, tetanus, boli palustre, anghina difterică, accidente, intoxicaţii.
III. Felul locuinţelor.

Numărul caselor de zid 98, de lemn 93, de gard 1069, bordeie 3,
cite case cu o încăpere 319, cu două încăperi 362, cu 3 încăperi 128. cu 4
311
încăperi 1~4, cu mai mLtlte încăp~ri 187, cite case au tere3tre fixe 44, cite
case au ferestre mobile 12.16, cite case sînt acoperite cu tablă 1170 , cite cu
ţiglă 26, cite cu pae 6, cite cu stuf 58, cite case au sobe de zid 376, cite
cu sobe de fier 798, cite casc au sobe de vatră 87, cite case au latrine
1260, cite case au grădini de zarzavat 197, cîte case au pomi 269, cîte case
au fîntîni proprie 286, cite case au grajduri bune de vite 293 şi cite case au
grajdurele 186
IV. Ocupaţia locuitorilor.
Zicari 21, lemnari 36, rotari 6, cismari 191, ferari 13, potcovari J
tinichigii 16, croitori 19, cărămidari 10, agricultori 446, comericanţi 116
funcţionari 89, alte ocupaţii 793, industria casnică a locuitorilor inexistentă
V. Numărul şi felul animalelor aflătoare în comună.

cai 1342, boi 251, vaci 796, bivoli 5, oi 4170, capre 18, porci 548, catîri 1,
măgari 2.
VI. Apa de băut

Numărul cismelelor sau isvoarelor - nu există; numărul fîntînelo.1
cu ghizduri de beton sau de piatră 28, numărul puţurilor cu ghizduri de lemn
287, numărul fîntînilor cu pompă 9, la ce adîncime este stratul de apă -
4 metri, ce grosime are stratul de apă - 2 metri, Calitatea apei - nepotabilă
atît din rîul Ialomiţa cit şi de prin puţuri care sînt numai pînă la 4 metri adîn-
cime.
VII. Alimentaţia
Întinderea cultivată cu porumb 1142 hectare cu, griu 350 hectare,
grădini de zarzavat 32 h~ctare, vii 22 hectare, livezi cu pomi 2 hectare, cite
vite s-au tăiat la măcelărie 3142, cit peşte s-a consumat 7852 kg. Cantitatea
de băutură consumată la circiumi, vin 38395 litri, bere 11236 litri, ţuică
9345 litri, lichior 396 litri, rachiuri diferite 4693 litri, cite cazane de fabricat
rachiu 1, calitatea recoltelor mediocră.
VIII. Kumărul industriilor
Cazane de rachiu 1, mori 2, brutării 10, cojocării 4, fabrici de lumînări
I, depozite de petrol şi benzină 2, fabrici de ţesături I, fabrici de ape gazoase
2, din totalul lor s-au înspec:tat 18 toate găsite conform regulamentului.
IX. Numărul localurilor de debit

Cărciumi 26, hoteluri 2, hanuri 4, restaurante 12, cafende 5, cofetării
1, bragagerii 3, pescării 6, măcelării 12, igiena personalului mediocră.
X. Igiena şcoalelor şi şcolarilor
Numărul şcoalelor 4, felul construcţiei; clădiri din zid,; numărul elevilor
înscrişi 378 băieţi şi 351 fete, numărul elevilor care frecventează regulat
şcoala 301 băieţi şi 258 fete. Numărul sălilor de clasă 13. Cum se întreţin
localurile în bune condiţii, luminatul se face cu petrol, încălzitul cu lemne,
ventilaţie insuficientă. D~ unde provine apa de băut - din rîul Ialoimţa
şi se ţine în sticle, starea sanitară de anatomie a elevilor mediocră, curtea
-312
şcoalei bine îngrijită, latrina mediocră, ce boli predominante au fost printre
elevi în cursul anului - malarie şi gripă.
Observaţii: Localurile se întreţin bine. Elevii au însă haine proaste
ş1 higiena corporală neglijată.
XI. Vaccinări şi Revaccinări

Numărul născuţilor în anul curent 183. S-au prezentat pentru vaccinări
134, iar pentru revaccinări 495, total vaccinaţi cu succes 128, morţi de mici
18 copii.
Observatii: Vaccinul de primăvară a fost absolut ineficace Cel de
toamnă a dat' reacţiuni locale, prin urmare şi multe cazuri de generalizare.
XII. Contencios
Numărul celor daţi în judecată -
XIII. Epidemii
Scarlatina - n-a existat, tifos exantematic n-a existat, difterie n-a
existat, febră tifoidă - 15 bolnavi, dizenterie - n-a existat, tuse convulsivă
n-a existat, rujeolă, n-a existat, daiac - n-a existat, variolă - n-a existat,
varicelă - n-a existat.
XIV. Boli sociale

Tuberculoză 123, bolnavi din care 22 morţi, sifilis 50, pelagră &,paludism
166, conjunctivită I, cancer 2 din care morţi I, alcoolism, nu există cazuri,
orbi - nu există nici un caz, surdo-muţi 2, guşaţi 2, lepră nu există cazuri,
blenoragie 8 persoane.
XV. Biserica
Nu are nevoie de reparaţiuni. Este destul de spaţioasă pentru numărul
locuitorilor.
XVI. Cimitirele
Este unul singur, are împrejmuire bună. Este instalat pe luncă şi de
:nulte ori nu se poate săpa 4 metri fără se ajungă la apă.
XVII. Dispensar
Nu există în localitate, bolnavi s-au internat la spital.
XVIII. Prostituţa
Unde profesează în bordel 4 singuratice - retrase din cele singuratice
~; Observaţii: cca clandestină este mult mai întinsă şi nesupravegheată
;uficient.
XIX. Agent sanitar
Numele şi prenumele Constantin Cristescu data num1rn 17 noiembrie
!906.
XX. Moaşe
Numele şi prenumele Marghioala ~lunteanu, data numirii 1 iulie 1930.
313
XXI. Asistenţa lehuzelcr şi noilor născuţi
Mişcarea populaţiei născuţi 183, morţi 128, născuţi la termen vii 72.
băieţi şi 105 fete, morţi 3 băeţi şi 3 fete, a,.-orturi premature 10, cîţi nou
născuţi se prezintă la greutatea normală 165.
XXII. Protecţia copiilor
Nu există nici un fel de crganizaţie
XXIII. Observaţiuni şi propuneri.

Asupra apei potabile care rămîne vfşnic problema deschisă pentru
oraşul nostru. Apa din Ialomiţa nefiind deci suficientă şi totodeauna murdară.
Apa din puţuri totdeauna nepotabilă fiind apă de infiltraţie directă şi la
o adîncime de 3-4 metri, deci exclude vreo posibilitate de anti-sterilizare.
La al doilea strat se dă de o apă ca în lacul Amara
Chinizarea pcpulaţiei în masă ca măsură de prevenirea malariei rămîne
iarăşi un deziderat mai ales cînd chinina continuă să fie tot scumpă.
Combaterea boalelor sociale şi în special a tuberculozei mai ales în
anul acesta în tctală criză. În privinţa boalelor venerice, nu vin regulat la 1
tratament. '!
Epidemii relativ am arnt puţine cazuri, ţinînd seama de aglomeraţiunile:1
de populaţie, la oraşul care e tîrg şi de conducerea bolnavilor la spital fără''
Jnsoţitor.
Mfdic oraş Slotozia ss/indescifrabil

Arh. St. Slobozia, Fcnd Serviciul Sanitar al judeţului Ialomiţa, dosar 224/ 1934 f. 678- 682 orig. ;I
i'
287. 7935 aprilie 70, Călăraşi Tatei statistic întocmit de Pre-
fectura judeţului Ialomiţa cuprinzînd numărul animalelor>
existente în localităţile Bora, Slobozia, Slobozia Nouă în~
anul 1935 ·
Prefrctura Judeţului Ialomiţa :j
Tab l o u de statistica animalelor domestice din cuprinsul comunelor di~
judeţul Ialomiţa
•
'
Nr.
crt.
Denumirea comunei Cai Boi Bivoli Oi Capre Porci Catîri Măgari si~/:
13. Bora 305 277 12 1330 165 2 10
132. Slobozia Nouă 157 383 H53 168 10

.................................................................................. ··"
134. Slobozia 706 735 1956 7 252 2 70
Prefect T
Referent statistic, ss.''
indescifrabil
Arh. St. Slobozia, fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 93/ 1935, f. 2 - 4 v. concept
314
288. 7936 iunie 20, Călăraşi. Situaţia statistică întocmită de
Revizoratul Şcolar al judeţului Ialomiţa înaintată Minis-
terului Educaţiei Naţionale, cuprinzînd numărul elevilor
înscrişi, a celor care frecventează şcoala, starea localului
şi a terenului şi situaţia cadrelor didactice încadrate la
Şcoala primară din oraşul Slobozia în anul şcolar 1935/ 1936
'Şcoala primară de băieţi din Slobozia

Situaţia şcolară pe 1935/1936
Numărul elevilor recenzaţi 7-12 ani - 204 băieţi
12 - 16 ani - 145 băeţi

Total 349 elevi
Numărul elevilor înscrişi clasa I - 82 băeţi, clasa II 43, băeţi clasa III
- 51 băeţi, clasa IV-a 45 băcţi - total 220 elevi, clasa V-a 21 băeţi, clasa
VI-a 19 băeţi, clasa VII-a -,nu total40elevi.Totalgeneralclasele I-VII-a
260 elevi.
Numărul elevilor care urmează regulat clasa I - nu 71 băeţi, clasa II-a
.39 băeţi, clasa III-a 47 băeţi, clasa IV-a 39 băeţi, total 197 elevi, clasa V-a
17 băeţi, clasa VI-a 17 băeţi, clasa a VII-a - Total 34 de elevi. Total general
clasele I-IV şi 85%, clasele V-VII procent general 88,45%.
Localuri de şcoală. Dispune de local propriu cu 4 săli de clasă, starea
localului bună. Şcoala are şi locuinţe pentru director care are 6 camere.
Mobilierul şi materialul didactic este suficient.
Atelier şcolar. Şcoala are o secţie care se ocupă cu efectuarea unor
lucrări diverse Dispune de unelte suficiente.
Cooperative şcolare. Şcoala are o cooperativă şcolară cu 46 de membri
şi 1060 lei capital.
Case de economie. Şcoala are o casă de economie cu 40 de membri şi
2740 lei capital.
Biblioteci. Funcţionează o bibliotecă sătească cu 500 de volume care
.are 20 cititori.
Serbări şcolare. Au fost date 2 serbări la care au participat 126 de
persoane.
Şcoala dispune de un cor şcolar care execută coruri româneşti.
Terenuri şcolare. Şcoala dispune de un teren cu o suprafaţă de 3,50 ha.
Grădina şcolară e"Xistentă măsoară 0,60 ha.
Amenzi şcolare -4 amenzi cu o valoare de 14 875 lei.
Comitetul şcolar. Prevederi bugetare la venituri 37.500 lei, prevederi
bugetare la cheltuieli 37 500, încasări la venituri 16.000 lei, plăţi la cheltuieli
16.000 lei.
Corpul didactic
1. Radu Silvestru, învăţător gradul I, predă la clasa I-a, frecventată
,de 37 de elevi. Vîrsta 42 de ani din care 22 în învăţămînt. Are bibliotecă
personală cu 220 de volume.
2. Atanasie Mihăilescu învăţător gradul li, predă la clasa a II-a, frec-
ventată regulat de 37 de elevi. Vîrsta 37 de ani din care 19 ani în învăţă
rnînt. Are o bibliotecă proprie cu 250 volume.
315
3. Gheorghe Vasile îmăţătcr gradul II predă la clasa IV-a fr~cventată.
de 39 de elevi. Vîrsta 34 de ani din care 14 în imăţămînt. Are o bibliotecă.
rurnnală cu 500 de volume.
4. Ion DinefCU suplinit prin detaşare de Nicolae Constantinescu in-
,·ăţător cu definitivatul, predă la dam I-a frecventată de 34 elevi. Vîrsta
25 de ani, din care 6 în învăţămînt. Are o bibliotecă personală de 30 volume.
5. Andrei Păpureanu suplinitor detaşat de Nicolae Teodorescu învăţător
definitiv predă la cla~a a II-a frecventată de 39 eln i. Vîrsta 30 de ani
din care 10 în învăţămînt. Are bibliotecă prcpie care are 800 de volume.
6. Ion Dumitrescu suplinitcr detaşat de Marinache Vasilescu învăţă-
tor cu definitivatul care predă la clasele V şi VI frecventate de 34 de elevi.
Vîrsta 29 de ani din care 9 ani în învăţărnînt. Are biblioteca cu SO de volurr,e.
Ce reviste şi ziare citesc învăţătorii. Şcoala şi viaţa, Rn·i~1a pcdagcgică
Şcoala Ialomiţei, Revista Fundaţiilor, Ideia, UniVfrsul, Curentul, Dreptatea
Arh. St. Slctoia, Fcr.d Revizcratul Şcolar Ialcmiţa, <lc5ar 336/ 1936, f. 221, orig.
289. 1936 iuni~ 20, Călăraşi. Situaţia statistică întocmită de

Revizoratul Şcolar al judeţului Ialomiţa, înaintată Minis-
terului Educaţiei Naţionale cuprinzînd n•Jrnărul elevilor în-
scrişi şi a celor care frecventează şcoaL1., starea localului
şi bibliotecii şcolare şi situaţia cadrelor didactice care sînt
încadrate la şcoala I rimară cc fete din craşul Slobozia.
Şccala rrirna1ă de fot~ Slol:ozia.
Situaţia şcolară pe anul 1935/ 1936

Nurr.ărul clevilcr rccrnz:i.ti7 -12 ani 210 fete
/2-16 ani 133 fete
Total 343 eleve
Numărul el€.vi]or imcrişi dam I - 55 fete, clasa a II-a 53 fete, clasa
III-a 43 fete, clasa IV-a 44 fete, total 195 fete, clc1~a V-a 29 fete, clasa VI-a
36 fete, clasa a VII-a 15 fete, total 80 fete. Total general clasele I-VII -
275.
Numărul ekvilor care urmează regulat dam I - .'.i2 fete, clasa II-a - 51
fete, clasa III-a 40 fete, clasa IV-a - 40 fete, total 183 fete, clasa V-a 17
fete, clasa VI-a 18 fete, cla~a a VII-a 12 fete, total 48 fete. Total general
clasa I-VII-a 231 fete. Procentaj clafele I-IV-a 93,84¾, clasele V-VII-a
60¾ total general 'H¾.
Localuri de şcoală proprii unul cu 4 săli de clasă, starea localului bună.
Are locuinţă pentru dire..::tor cu 5 camere. Mobilierul şi materialul didactic
este suficient. Şcoala are atelier şcolar de îmăţătura ţesutului cu unelte
deficiente.
Cooperative şcolare. Şcoala are o cooperativă şcolară cu 113 membri şi
un capital de 3130 lei.
316
Biblioteci. Şcoala are o bibliotecă pedagogică cu 17 volume şi 6 cititori,
-o bibliotecă sătească cu 89 de volume şi 30 cititori şi o bibliotecă şcolară
<:u 97 de volume şi 82 de cititori.
Muzee şcolare. Şcoala are un muzeu care are un inventar 180 de piese.
Serbări şcolare una, cu 83 de participanţi.
Şcoala are un cor şcolar care execută coruri româneşti.
Şcoala nu dispune de terenuri şcolare. .
Amenzi aplicate, 4 în valoare de 32 360 lei, suma încasată 320 de lei
rest de încasat 32 230 lei.
Comitetul şcolar. Prevederi bugetare la venituri 50.000 lei, prevederi
bugetare la cheltuieli 50.000, încasări la venituri 28750 lei, plăţi la cheltuieli
27 305 lei.
Fond de asistenţă socială - 1 246 lei
Corpul didactic existent
I. Vasilica Dinescu învăţătoare gradul II, predă la clasele IV la care
frecventează regulat 39 eleve. Vîrsta învăţătoarei 31 de ani, 10 ani vechime
în învăţămînt. Dispune de o bibliotecă proprie cu 3 OOO de volume
. 2. Florica Rădulescu gradul II, predă la clasa a VII-a, la care frec-
ventează regulat 19 eleve. Vîrsta 32 de ani din care 14 în învăţămînt. Are
bibliotecă prop1 ie cu 1 OOO de volume.
3. Aurclia Paşa suplinită prin detaşare de Coralia Stănescu învăţătoare
cu definitivatul, care predă la clasa II-a, frecventată regulat de 51 eleve.
\'îrsta 56 de ani din care 27 în invăţămînt. Are o bibliotecă proprie cu
200 de volume.
4. Aristiţia Cristescu învăţătoare cu definitivatul, predă la clasa III-a,
frecventată regulat de 30 eleve. Vîrsta 28 de ani din care 9 în învăţă
mînt. Are o bibliotecă personală cu 880 de volume.
5. Manda Gh. Vasile învăţătoare cu gradul definitiv, predă la clasa I
frecventată regulat de 52 de eleve. 26 de ani din care 7 în învăţămînt
Are o bibliotecă proprie cu 500 de volume.
6. Paula Teodorescu - învăţătoare cu definitivatul, predă la clasele
,. şi VII, frecventată regulat de 29 ele,·e. Vîrsta învăţătoarei 39 de ani din
care 9 în învăţămînt. Are o bibliotecă proprie cu 340 de volume.
Învăţătoarele citesc următoarde reviste şi ziare: Şcoala şi viaţa, Boabe,
de grîu, Şcoala Ialomiţei, Şcoala şi familia, Revista Fundaţiilor Regale,
Sănătatea, Adevărul literar, Ga,eta Matematică, Natura, Reviste franţuzeşti
şi pedagogice, Realitatea, Drum Nou, Revista generală a învăţătorilor.
Arh. St. Slobozia, Fond Rc·,izaratul şcohr Ialomiţa, dosar 336/ 1936, f. 216, orig.
290. 1936 iunie 20, Călăraşi. Situaţia statistică întocmită de

Revizoratul Şcolar al judeţului Ialomiţa, înaintată Ministe-
terului Educaţiei Naţionale cuprinzînd numărul elevilor în-
scrişi şi a celor care frecventează, starea localului de şcoală
şi a cadrelor didactice din şcoala primară mixtă din oraşul
Slobozia în anul şcolar 1935/ 1936.
317
Situaţia pe anul şcolar 1935/ 1936
Număr elevi recenza ţi 7-12 ani 114 băeţi şi I04 fete :

12-16 ani 69 băieţi şi 61 fete;
Total 354 elevi
Numărul elevilor înscrisi clasa I 22 băeţi şi 35 fete, clasa II-a 22 băeţi
~i 22 fete, clasa III-a 22 băeţi şi 23 de fete, clasa IV-a 26 băeţi şi 24 fete, total
92 băeţi şi 104 fete, total general 196 de elevi. Clasa V-a 13 băeţi şi 14 fete,
clasa VI-a - clasa VII-a - total 13 băeţi şi 14 fete. Total general 27. Total
general clasele I-VII-a 223, elevi.
Numărul elevilor care urmează regulat clasa I 20 băeţi şi 30 fete.clasa
II-a 20 băeţi şi 20 fete, clasa III-a 19 băeţi şi 20 fete, clasa IV-a 20 băeţi
şi 24 fete, total 79 băeţi şi 94 fete, total general 17 3 de elevi. Clasa V-a 8.
băeţi şi 8 fete, clasa VI-a-, clasa VII-a-, total 8 băeţi şi 8 fete, total
general 16, total general clasa I-VII-a 189. Procentaj clasele I-IV, 88.
26% clasele V- VII, 59,5% total 84,753/o.
Localuri de şcoală unul propriu cu 2 săli de clasă. Starea lui foarte
bună. Şcoala are locuinţă pentru director, numărul total al camerelor fiind
de 4. Mobilierul este suficient, iar al atelierului didactic insuficient. Şcoala
nu are a telifr şcolar corespunzătcr.
Cite cooperative. Şcoala are o ccopfrativă şcolară cu 64 de membri
şi l 360 lei capital.
Case de fconomie. Are o casă de economie cu 25 de membri şi 6 930 lei
depuneri.
Şcoala nu dispune de muzee, biblioteci, cămine cultdrale şi case de
citire.
S-au ţinut două serbări şcolare, şcoala dispunînd de un cor şcolar.
Terenul şcolii. Şcoala nu este împroprietărită, ea dispune de o grădină
şcolară de 2 OOO m.p.
Amenzi aplicate 4 în valoare de 13 385 lei.
Date cu privire la Comitetul şcolar. Prevederi bugetare la venituri
35.000 Ici, prevederi bugetare la cheltuieli 35.000, încasări la venituri 13.000 lei.
plăţi la cheltuieli 12.600 lei. Fond de asistenţă socială I 300 de lei.
Corpul didactic
N, Tcoc-Jorcsrn, suplinit prin detaşare de Aurelia Copoiu, învăţătoare
definitivă care predă la clasele a II-a, şi a V-a. Vîrsta învăţătoarei 28 de
ani cu 10 ani vechime. Are bibliotecă proprie cu 240 de volume.
Maria Miron, învăţătoare gradul II care predă la clasa I-a, vîrsta 32 de ani
cu 14 ani vechime în învăţămînt, are bibliotecă şcolară cu 300 de volume.
Ion V. Miron - învăţător definitiv, predă la cla~a a IV-a, vîrsta 28 de
ani cu 7 ani vechime în învăţămînt, are bibliotecă proprie cu 300 de volume
Ce cărţi şi reviste citesc învăţătorii: Şcoala şi viaţa, Şcoala Ialomiţei, Tribuna
Învăţătorului, Viaţa Românească, l'niwrsul şi Curcr.tul.
. St. Slobozia, Fond Revizoratul Scolar Ialomiţa, dosar 336/ 1936, f. 210 orig.
318
291. 1936 iunie 20, Călăra~i. Tabel statistic întocmit de Revizo-
ratul Şcolar al judeţului Ialomiţa înaintat Ministerului Edu-
caţiei Naţionale cuprinzînd numărul elevilor înscrişi şi a
celor care frecventează şcoala, starea localului şcolii şi a
cadrelor didactice de la Şcoala primară din comuna Slobozia
Nouă în anul şcolar 1935/1936.
Sih.:aţia ~col.i1ă re .mul 1935/1936

Numărul elevilor recenzaţi 7-12 ani, 92 băeţi şi 60 fete, 12-16 ani
24 băcţi şi 5 fete, total 121, naţionalitatea români.
Numărul elevilor înscrişi clasa l-a 28 băeţi şi 16 fete, clasa a II-a 25
băeţ i şi 25 fete. clasa III-a 23 băeţi şi 9 fete, clasa IV-a 13 băeţi şi 10 fete,
total 89 băeţi şi 60 fete, total general 142 elevi, clasa V-a 12 băeţi şi - fete,
da~a a VI-a 10 băeţi şi - fete, clasa a VII-a - total 22 elevi, total general
clasele I-VII 171 de elevi.
Numărul elevilor care urmează regulat şcoala, clasa I 27 băeţi şi 14
fete, clasa II 23 băeţi + 24 fete, clasa III-a 20 băeţi şi 9 fete, clasa IV-a
13 băeţi şi 10 fete, total 83 băeţi şi 57 fete, total general 1"10, clasa V-a
8 băeţi - fete, clasa VI 8 băeţi şi - fete, clasa VII-a - , total general 16.
Total general clasele I-VII - 156 de elevi. Procent clasele I-IV 93%,
dasele V - VII 72 % total clasele I- VII 83 %-
Localuri de şcoală
Proprii 1, închiriate 1, numărul sălilor de clasă 2, starea localului foarte
bună, dacă şcoala are locuinţă pentru director da cite camere 2.
Localuri în construcţie - Nu sînt
Mobilier - insuficient
Material didactic - lipsă complet
Dacă şcoala are radio - nu, patefon - nu, cinematograf - nu, farmacie
-nu.
Dacă şcoala are atelier şcolar - nu are
Cooperative şcolare una cu 50 membri şi I OOO lei capital.
Case de economii - nu sînt
Biblioteci - sătească cu 40 volume. şi 40 cititori, şcolare nu sînt.
Muzee - nu sînt.
Cămine culturale - nu sînt
Case de citire - nu sînt
Şerbări şcolare - 1
Şezători populare - 2 cu 76 de participanţi
La ş coală există cor Da. La şcoală există cor şcolar. Da.
Adulţi: Recenzaţi 32 bărbaţi şi 17 femei, înscrişi urmează regulat - nu.
Terenul şcolii. Dacă şcoala are teren propriu da.
Ce suprafaţă are 3,50 ha. Dacă şcoala are pepinier - da, cu ce suprafaţă
0,50 ha. Dacă şcoala are grădină şcolară da, ce suprafaţă 0,50 ha.
Amenzi aplicate 4 valoarea lor to 910 lei.
Date cu privire la Comitetul Şcolar: prevederi bugetare la venituri
22 127 lei, prevederi bugetare la cheltuieli 22 127 lei, încasări la venituri
-4 190, plăţi la cheltuieli 4 190 lei, cota de 14% prevăzută 12.000, cota de 14%
încasată 2 950 lei, cu cit au contribuit locuitorii 290 lei.
319
Corpul didactic 3 posturi .
Numele şi prenumele învăţătorilor: Vasile N. Cirîc, gradul definitiv,
29 de ani, 8 ani în învăţămînt, învaţă elevii din clasa I şi a VI, Elena Cîric
provizorie de 23 ani, 2 ani vechime, învaţă elevii din clasa a II şi a IV-a.'
Ioana Rădulescu, 27 de ani, definitiv 7 ani vechime în învăţămînt, învaţă
elevii claselor a III-a şi a V-a.
Date cu privire la învăţători. Dacă au bibliotecă proprie nu. Ce reviste.
citesc, Şcoala Ialcmiţei. Şcoala şi "·iaţa, Ce ziare citesc Universul şi Curentul
Arh. St. Slobozia, Fond Revizoratul Şcolar Ialomiţa, dosar 336/ 1936, f. 30, orig.
292. 1936 august 22, Sloboz1·a. Tabel întccmit de Primăria oraşului

Slobozia şi înaintat la Prefectura judeţului Ialomiţa, refe-
ritor la situaţia cinerr:atcgrafelor din oraş
Formular Nr. 1
Tablou de cinematografele din cuprinsul craşului Slol::ozia-Ialomiţa.
Municipiul sau comuna Slobozia
Numele cinematografului ,.Gh. Iordănescu"

Strada şi nr. Matei Basa~b , nr. 5
Numele proprietarului şi domiciliul Moştenitor Ghe. Iordă
nescu - Slobozia
Numele antreprenorului sau comisionarului
Nr. şi data autorizaţiei de funcţionare de la cine emană Nu posedă, a pierdut-
Autorizaţia este personală sau transmisă. Personală
Starea localului, nr. şi data
procesului-verbal al subcomisiunii teatrale de ·1izitare a localului Nu
Modificări propuse de comisiunea centrală sau locală Nu
Dacă localul îndeplineşte condiţii regulamentare Da
Lucrări neexecutate
Primar (Indescifrabil) Secretar lndescifrabi

A rh. St. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 477/ 1936 - 1937, f. 237, copie
293. 1936 iuh"e 11, A mar a. Adresapreşedintelui Comitetului Loca

de cură şi turism din localitatrn Amara către Oficiul Na-
ţional de Turism prin care solicită acordarea unor subvenţi·
necesare dotării staţiunii cu 10 lămpi de iluminat şi pietruirea
şoselelor principale din lccalitate.
Domnule Preşedinte,
Comuna Amara din jud. Ialomiţa, avînd în marginea satului Lacu

Amara, bogat în săruri minerale şi cu r.ămol ce rivalizează cu cele ma
320
concentrate nămoluri din ţară şi străinătate, a fost declarată localitate bal-
neară.
Primele instalaţii de băi calge, au luat fiinţă acum 40 de ani. Actual-
mente cunt două concesiuni cu instalaţiuni pentru băile calde şi cu plaja
pentru băi reci şi ooncesiunc numai pentru băi reci. Concesionarii se întrec
între ei spre a-şi perfecţiona şi înzestra cît mai bine instalaţiila, care sînt
mult cercetate de suferinzi.
Aşezată însă în plin Bărăgan, această localitate este lipsită de orice
podoabă naturală a unei staţiuni gccgrafice.
Comuna însă a făcut un mic parc şi locuitorii au căutat să planteze în
gospodăriile lor salcîmi pentru a avea puţină umbră.
Străzile însă în comună cît şi drumurile c2re duc la lac sunt complet
lipsite de pietriş, aşa că praful se inalţă în nori groşi după fiecare vehicul,
iar după ploaie devine de neutilizat.
Luminatul public este inexistent, aşa că vizitatorii imediat ce se în-
serează sînt constrînşi a rămîne în casă.
Ca să aducem o ameliorare a acestor stări de lucruri ceea ce s-ar putea
realiza de la taxa de cură, ar însemna ani de aşteptare în aceiaş stare.
D-sale d-lui Preşedonte al Oficiului Naţional de Turism
Bucureşti.
Arh. St. Slobozia, Fond Primăria comunei Amara, dosar 60/ 1936, f. 7'1-'17 ·,. orig.
294. 1936 octombrie 19, Slobozia. Răspuns la chestionarul „Enci-

clopediei Române", referitor la viaţa economico-socială
şi culturală a oraşului.
Prmăria oraşului Slobozia

Jud~ţul Ialomiţa
Tablou chestionar
I. Tabloul instituţiilor publice din Circ. teritorială a craşului Slobozia din
judeţul Ialcmiţa.
1. Primăria oraşului Slobozia - 1
2. Pretura plăşii - I
3. Ccrnisaria tul de poliţie - I
4. Judt:cătoria mixtă Slcl:;czia - I
5. Depozit ul Am,ăia1i Slctczia -
6. Ocolul Silvic - I
7. Percepţia Circ. V. - 1
8. Oficiul P.T.T.R. - 1
9. Oficiul asigurărilor sociale - 1
10. Secţia III-a Tehnică Slobozia - J
II. Tabloul asociaţiei profesionale
1. Sfatul Negustoresc
2. Uniunea Comercianţilor
321
3. Asociaţia pensionarilor reangajaţi grade inferioare
4. Asociaţia pensionarilor civili
5. Corpul avocaţikr Slobozia
6. Asociaţia micilor meseriaşi şi industriaşi, patroni de toate breslele
III. Tabloul spitalelor.
1. Spitalul judeţean Slobozia
IV. Tabloul Dispensarelor
a) de stat
1. Dispensarul Casei Centrale Asig. Sociale.
V. Tabloul instituţiilor de binefacere
1. Societatea Cr. Roşie, filiala Slobozia
VI. Tabloul tuturor şcoalelor
1. Liceul particular Slobozia - 1
2. Şcoale primare băeţi şi fete - 3
VII. Tabloul instituţiilor ştiinţifice
VIII. Tabloul instituţiilor şi aşezămintelor - culturale.
1. Biblioteca „Fundaţia" Constanţa şi Maior V. Chiru
2. Căminul cultural „Matei Basarab"
IX. Tabloul teatrelor şi cinematografelor
1. Cinema „Iordăne~cu"
1. Soc Sportivă „Olympia".
2. Soc. de vînătoare „Dropia"
XI. Tabloul bisericilor culte· şi secte

XeI. Tabloul instituţiilor bisericeşti
XIII. Tabloul mânăstirilor
XIV. Tabloul monumentelor istorice
1. Biserica Slobozia fostă l\'lănăstirea Slobozia, construită sub domnia
lui Matei Basarab, 1632, sfintită în 1636. La sfintire a asistat d-l Munteniei
Matei Basarab cu doamna El~na, Patriarhul din cbnstantinopol şi 500 preoţi.
XV. Tabloul băncilor şi al sucursalelor de bănci în funcţiune.
1. Banca populară „Nădejdea'', înfiinţată în anul 1912, cu scop a ajuta
agricultorii în procurarea de animale de muncă şi unelte agricole.
XVI. Tabloul fabricilor şi industriilor din judeţ.
Fabrica de pânză „M. Duţescu"
XVII. Însemnări edilitare
Este în curs de lucru uzina electridt pentru iluminat public şi privat
cu clcctricitnt<' n rirn~11h1i.
XVIII. O scurtă privire a stărei economice.
Oraşul Slobozia, din judeţul Ialomiţa, situat pe malul stîng al rîului
Ialomiţa, în centrul judeţului, e un important nod de calc ferată, în trei di-
recţii, a trăit o epocă de plin progres până la declararea războiului din 1916.
Industria morăritului luase o aşa dezyoltare, în acest important centru
agricol, încât produsele acestei industrii, în proporţii imense ocupau un loc
de frunte nu numai în ţară ci şi in străinătate, încît ajunsese cu mare pres-
tigiu în toate ţările europene, cît şi în Asia şi Africa. Distrusă în timpul
ocupaţiei această industrie, grâul nostru, de primă calitate pe ţară, n-a mai
fost căutat şi-a început să intre pe făgaşul decăderii - culturii grâului.
322
Lovitura cea mai grea însă a primit-o acest târguşor prin plecarea din
localitate a unităţilor militare.
Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar i77 / 1936- 1937, f. 3H, copie
295. 1938 martie, 24, Slobozia. Raportul primăriei oraşului Slobozia

înaintat prefecturii judeţului Ialomiţa prin care solicită des-
fiintarca bîlciurilor din localitătile , ecine urmînd să func-
ţion'eze doar bîlciurile şi tîrguriie din localitate.
Domnule Prefect,
Avem onoare a vă aduce la cunoştinţa D-voastră următoarele:
Orăşelul Slobozia, este situat în centrul judeţului şi la un important
nod de cale ferată în trei dircctii, cunoscut cdiniouă ca cel mai de frunte
centru comarcial din judeţ, unde locuitorii comunelor din jurul său pe o
rază de 20-40 km. îşi desfăceau cu preţ, surplusul produselor agricole şi
animale, mai ales în cele patru bîlciuri anuale, venind la aceste tîrguri ne-
gustori din toate unghiurile ţării, unde plăteau cu preţ bun tot ce cumpărau.
Astăzi însă, prin înfiinţarea de tîrguri şi bîlciuri mai în toate comunele
rnrale, comerţul de odinioară cc se făcea în acest oraş a fost cu mult redus,
deci şi veniturile sale micşorate iar ţăranii din îrr.prcjurimi îşi vînd surplusul
în acele tîrguri şi bîlciuri unde din lipsă de cumpărători, ci numai samsarii,
îi speculează luîndu-le produsele pc preţuri derizorii.
Pentru curmarea acestor stări de lucruri şi pentru a se veni în ajutorul
agriculturilor acestui judeţ, cum şi pentru a se reda orăşelului viaţa comer-
cială din trecut;
Respectos vă rugăm să binevoiţi a dispune să se intervină locului în
drept pentru desfiinţarea bîlciurilor şi oboarelor de animale din comunele
rurale, bîlciuri aflate în jurul oraşului, înfiinţate în trecut pentru a satis-
face electoratul.
Prim ar, ss/indescifrabil Secretar ss/indescifra bil
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţu lui Ialomiţa, dosar 103/ 1938 f. 31, orig.
296. 1938 mai 19, Slobozia. PrcCfs-nrl:al de ,nulare al contrac-

tului pentrn furnizarea curentului electric furnizate de So-
cietatea „Lumina" oraşului Slobozia pîv.ă la finalizarea lu-
crărilor de electrificare stabilite.
Jud. Ialomiţa
No. 28 din 1938 mai 19.
Proces-verbal
Deciziunea No. 40
Noi, Alexandru Al. Cornea primarul Oraşului Slobozia din judeţul
Ialomiţa.
323
Avînd în vedere dispoziţiunile I.D. Regal nr. 867/1938, publicat în
M.O. nr. 39 din 17 februarie 1938.
Avînd în vedere contractul de concensionare a iluminatului public
şi privat cu electricitate al oraşului Slobozia intervenit între Primăria Oraşului
Slobozia şi Soc. Coop. .,Lumina" cu sediul în acest oraş.
Avînd în vedere dispoziţiunile cuprinse în art. 16- din contractul cor.ce-
siei care obligă pc numita cooperativă concesionară a termina toate lucrările
prevăzute la art. 4, 5, 6 şi 7 din zisul contract timp de un an de zile de
la facerea contractului (18 mai 1937).
Avînd în vedere că sus-numita societate concesionară timp de un an
de zile nu .a executat decît o simplă clădire şi acea încă neterminată fără
nici o altă instalaţie de electrificare.
Avînd în vedere că aceste lucrări nu se pot executa încă ani dcarîndul
de către Soc. concesionară, din lipsa de mijloace băneşti şi nici timpul ma-
trrial nu mai permite continuarea lucrărilor de electrificare propriu zise;
Avînd în vedere că Administraţia comunală nu poate aştepta ani de
zile pînă cînd societatea concesionară se va înlesni să poată executa lucrările
constatate.
Avînd în vedere nevoia urgentă de a se face iluminarea oraşului cu
electricitate şi deci în atare caz comuna să fie liberă de orice sarcini faţă
de concesionară şi cum executarea prevederilor contractuale intervenite între
noi şi cooperativă nu s-a îndeplinit;
În virtutea art. 61 din legea Administrativă;
Dispunem:
Anularea contractului de concesiunea intervenit între Primăria Oraş".Ilui
Slobozia şi Sooc. Cooperativă „LUMINA" cu sediul în acest oraş, contract
încheiat la data de 18 Mai 1937 şi autentificat la Tribunalul Ialomiţa sub
No. 1854 şi transcris sub No. 5487 din 18 mai 1937 anularea ce i se con-
sideră pe data termenului ce a expirat 18 Mai 1938 şi investit cu fornele
legale ale autorităţii tutelare.
Pentru care am dresat prezentul proces verbal care se va înainta spre
aprob„rea forurilor superioare.
Primar ss/A. Cornea Secretar ss/ G.D. Ciocionică
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 206/ 1938, f. -1, copie
297. 1938 iunie 28, Călăraşi. Referat al şefului Serviciului Ad-

ministrativ al Prefecturii judeţului Ialomiţa care stabileşte
monumentele istorice aflate în raza judeţului şi sarcinile
ce revm comitetului pentru repararea şi restaurarea aces-
tora.
Referat
Domnule Prefect,
Pentru executarea ordinului Ministerului de Interne No. 8997/1938
şi a adresei cu No. 716/ 1938 a dlui profesor N. Iorga Preşedintele Comisiunei
324
:Monumentelor Istorice, avem onoare a referi că după cum reese din rapoar-
tele D-lor Pretori, în judeţul Ialomiţa, avem declarate urmăroarele monu-
mente istorice:
1. Mănăstirea Slobozia cu hramul Sfinţii Voevozi, situată în oraşul
Slobozia, construită în anul 1617.
2. BisETica din ccmuna Orhceşti.
3. Biserica din rntul Vlăicnleşti, pendinte de comuna Arţari, zidită
în anul 1821.
4. O ridicătmă ce pămîrt, pe teritoriul ccmur.e Răsvani de circa 40
- 50 m. numită „Cetătuia Fetii".
Confcnn ordir.ului' Ministerului de Interne No. 8997/1938, urmează
a se constitui cite un comitet ccrrpus din prirr..:r, prrnt şi învăţător, care
să îngrijească de întreţinerea, nparan:a şi restaurarea acestor monumente
cerind comisiunei Monumrntelor istorice lămuririle necesare, ajutorul tehnic
~i supravegherea lucrărilor.
Şefu serviciului ss/indescifrabil
Dcmniei sale
Domnului prefect al judeţului Ialomiţa.
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 185/ 1938 f. 36 orig.
298. 19S8 1·utie 18, Slobozia. Adresa Primăriei oraşului Slobozia

adresată Prefecturii judeţului Ialomiţa prin care îi comunică
existenţa cabinetelor m(dicale şi a farmaciilor din locali-
tate.

Judeţul Ialomiţa
No. 2120
:Coronule Prefect,
La ordinul dvs. nr. 16585/938 şi în conformitate cu ordinul Ministerului
Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale nr. 33556/ 1938, avem onoarea a vă
aduce la cur.qti~ţă că în această localitate rnnt următoarele cabinete me-
dicale şi farmacii:
I. Cabinetul mrdical al D-lui dr. locotentent N. Caiciu.
2. ,. dentist al d-lui R. Rozunbaum.
3. Farmacia Atanasie Cupali şi
4. Farmacia dr. Maria Iliescu.
în afară de cei specificaţi rr.ai sus, se dau asistenţe medicale la spitalul
din localitate de către d-ra dr. Teofila Trausch medic al Circ. IV-a Slobozia,
cari actualmente girează şi spitalul local în lipsa d-rului I. Pantelimon.
Orice schimbări ar surveni în viitor, le ,cm aduce la cunoştinţa Dvs.
Prim ar, ss/Al. Cornea Secretar, ss/ Gr. D. Ciocionică
Arh. St. Slobozia, For.d Prefectura judeţului Ialcmiţa, dcrnr 175/ 1938 f. 80, orig.
325
299. 1938 octombrie 31, Slobozia. Date privind monumentul isto-
ric biserica Sfinţii Voevozi din orafol Slobozia întocmit
de primăria oraşului Slobozia şi înaintat Prefecturii jude-
ţului Ialomiţa.

Judeţul Ialomiţa
M e m ori u cuprinzînd un scurt istoric al bisericii Sf. Voevozi

din Slobozia.
Din hrirnvul lui Antcniu Voievod din anul 1668 şi din a lui Constantin
Brâncoveanul din anul 1709, se constatft că mănăstirea a fost fondată în
zilele lui Akcsandru lliaş de postdnicul Enache Caragca, pe moşia dom-
nească dăruită acestuia de Alccsandru Ilias.
Mănăstirea a fost întreţinută şi rcparat'ă prin evlavia mai multor par-
ticulari pînă în anul 1647 cînd Matei Basarab înzestrînd-o cu moşia Sărăţeni
din judeţul Ialomiţa, a rezidit-o din temelie şi a înfrumuseţat-o.
La sfinţirea noii mănăstiri a asistat Matei Basarab şi soţia sa d-na Elena
în anul 1636, iar serviciul sfinţirei s-a oficiat de Patriarhul din Constantinopole
înconjurat de 500 preoţi.
Pe Hngă donaţiunea făcută de li.latei Basarab s-au mai adăogat altele,
astfel că în anul 1865 mănăstirea avea 13 moşii şi 2 metoahc: mănăstirea
Apostolache din judeţul Buzău şi Cuiburile din judeţul Ialomiţa
Vechea mănăstire rezidită de Matei Basarab fiind ajunsă în ruină s-a
rezidit pentru a treia oară în anul 1842 actuala biserică de către Egumenul
Gavrilă cu fondurile mănăstirei.
în biserica astăzi înfiinţată se află zugrăviţi Matei Basarab şi postel-
nicul Enache Caragca.
Primarul oraşului Slotozia ss/indescifrabil
Secretar ss/indescifra bil
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 185, 1938, f. 67, orig.
300. 1938 noiembrie 30, Slobozia. Raportul şcolii primare de fete

din Slobozia adresat Revizoratului şcolar al judeţului Ia-
lomiţa cuprinzînd sălile de clasă de care dispune şcoala
11umurul po:sturilor şi siiunţiu frf'CYC'nţf'i p]pyj)or în anul
şcolar 1938/1939.
Domnule Revizcr,
Urmare ordinului dvs, nr. 9155/938, avem onoarea a vă comunica urmă
toarele: şcoala noastră are patru saloane, trei săli de clasă şi una pentru
atelier; posturi rnnt şase de învăţătoare şi unul de maestre.
Eleve pe posturi:
Cl. I ........ 48 eleve înscrise 37frecv. pentru un smgur post
Cl. II - ·- .... 41 eleve înscrise 37 frecv. ,,
326
Cl.III ............ 38" 55
Cl.IV. ............ 36" . 82
CI.V. ............ 38"
CI.VI-VII ...... 49"
32
23 .
.,.
Total 250 196
Director, ss/indescifrabil
D-sale Domnului Revizor Şcolar de Ialomiţa
Călăraşi.
Arh. St. Slobozia, Fond Revizoratul Şcolar Ialomiţa, dosar 401/1938, f. 174, orig.
1. 1030 ianuarie 16, Slobozia. Extras din actul constitutiv

aprobat de d1tre Judecătoria de ocol Mixt Slobozia privind
înfiinţarea societăţii „Albina" din Slobozia.
J udccătoria ocolului Mixt Slobozia judeţul Ialomiţa.
Extras din actul constitutiv şi statutele „Albina", societate cooperativă

de consum din oraşul Slobozia, judeţllll Ialomiţa.
1. Se înfiinţează o societate cooperativă cu numele de Albina, societate
cooperativă, de consum cu sediul în comuna Slobozia judeţul Ialomiţa.
2. Obiectul societăţii este de a organiza aprovizionarea asociaţiilor cu
cele necesare traiului şi gospodăririi lor.
3. Cercul de activitate este fixat la corn. Slobozia.
4. Durata societăţii este nelimitată
5. Bilantul se încheie în fiecare an la 31 decembrie.
6. Valoa~ea fiecărei părţi sociale este de lei 500; un asociat poate avea
100 părţi sociale care se vor achita în termen de 2 ani la termenele ce se vor
fixa de consiliul de administraţie.
7. Răspunderea asociaţilor este solidară şi 3 ori val. societăţii Subscrisă
(art. 8 din statute).
8. Societatea este reprezentată prin consiliul său de ad-ţie, care este
urmat din 9 memb:ri, sau prin comitetul de direcţie, dacă a primit îm-
puternicire expresă de la consiliul de administraţie.
format din 9 membri, sau prin comitetul de direcţie, dacă a primit împuterni-
cire expresă de la consiliul de administraţie.
Actele care angajează societatea trebuie să fie în prealabil aprobate de
consiliul de administraţie sau de adunarea generală, în conformitate cu statu-
tele şi legea.
Semnătura socială o vor avea doi membri din consiliul de administra-
ţie, împuterniciţi de consiliu sau un membru şi o altă persoană împutem-
nicită.
Cei ce au semnătura socială nu o pot ceda sau transmite.
Pentru acte izolate, anume arătate în delegaţiunea dată, precum şi
pentru reprezentarea în justiţie, consiliul de administraţie poate da procură
şi unor persoane străine (art. 47 din statute).
1327
Prin actul constitutiv s-a prevăzut să semneze pentru societate în primul
an dl Procop Ionescu, Vasile Vasilescu şi dl Ionescu T.
9. Înştiinţările şi publicaţiile ce emană de la cooperativă, se vor face prin
afişare la locurile prevăzute de statute, iar hotărîrea de dizolvare sau fu-
ziune se va publica în Buletinul Cooperaţiei Române.
10. Actul constitutiv şi statutele s-au autentificat de această jude-
cătorie în ziua de 16 ianuarie 1939 sub nr. 58.
Judecător ss/indcscifrabil Grefier ss. indescifrabil

Arh. St. Slobozia, Fond Cooperativa Albina Slobozia, dosar 2/ 1939, f. 15, orig.
302. 7939 martie 73, Slobo:-:ia. Proces-verbal de inspecţie întocmit

de subrevizorul şcolar Gh. Luca la şcoala primară mixtă
numărul doi din oraşul Slobozia.
Copie
După procesul verbal de inspecţie făcut de Dl Gh. L·1:1
subrevizor de şcoală în ziua de 13 Martie 1939
Astăzi, 13 martie I 939, am inspectat şcoala primară nr. 2 din Slobozia-
Ialomiţa, de sub conducerea d-lui Grigore Vasilescu, delegat subrevizor
şcolar de control la plasa Lehliu-Ialomiţa, suplinit de dl Ştefan Iosif, absolvent
cu diplomă, al Şcolii Ncrmale, seria 1938.
Şccala funcţicncază în local propriu cu două posturi.
Starea localului este foarte bună sub toate raporturile; perfectă cură
ţenie peste tot şi o deosebită grijă şi pricepere se vede în aranjamentul cla-
selor, ce au o foarte frumoasă înfăţişare. în cadrul comunităţii de muncă
şcolară s-a înjghebat un început de frumos muzeu şcolar şi agricol, comuni-
tatea îngrijind în acelaşi timp şi de bunul mers al cantinei şcolare.
Învăţămîntul:
La această şcoală se face învăţămînt pe zile întregi, fiecare învăţător
lucrînd cu cite două clase. La sosire am găsit prezenţi la cursuri pe d-nii
Ştefan Iosif, ocupat cu clasele II, 24/32 şi el. III. 11/17 elevi, şi pe d-na
Elena Troacă, suplinitoarea d-nei Teodora Vasilescu, aflată în concediu de
n:iftrrr. h1crînrl rn clasele: I 24/39 şi IV, 10/11 elevi.
Am inspectat clasele II şi III conduse de dl Ştefan Iosif, chestionînd
din: cetire, aritmetică şi scriere după dictare. Elevii în marea majoritate
citesc curgător şi cu păstrarea semnelor de punctuaţie; pot intona frumos
şi înţeleg bine cele citite.
La aritmetică, am recapitulat întreaga materie predată în timpul etapei
II şi am constatat cele mai frumoase rezultate, copiii cunoscînd bine, clar
şi precis cele predate. S-au făcut diferite aplicaţiuni practice, de măsură
toare cu metrul, din care am dedus că în predare se ţine seamă de folosul
practic.
S-au dictat două rînduri din bucata „Povestea ghiocelului".
328
Majoritatea au scris curat, frumos şi bine. Acesta îmi dovedeşte că
şi scrisului după dictare i se dă întreaga atenţiune. Caietele de clasă le-am
găsit corectate la zi. În general această clasă este foarte bine pregătită.
Subrevizor şc. ss/Gh. Luca

Pentru conformitate,
Director, ss/indescifrabi
Arh. St. Slobozia, Fond Re·rizoratul Şcolar Ialomiţa, dosar H0/1939, f. 91, copie
303. 1939 martie 20, Slobozia. Situaţia statistică referitoare la

numărul animalelor din gospodăriile particulare şi ale sta-
tului
Judeţul Ialomiţa
Plasa Slobozia
Comuna Slobozia
Situaţia numerică a animalelor pe anul 1939

Această tabelă statistică s-a controlat de noi astăzi 20 martie 1939.
Cai Armăsari Sub Alţi Iepe Cai Cai Total

rasa Ai sta- Cornu Parti- 3 ani cas- cas- În ln
Ale Iep•
tului nali culari pro- şoare
traţi traţti anul anul
sub pese
auto- priet. sub
3 ani 3 ani trecut curent
rizaţi flrlL 3 ani
armă
sari
Ialomiţeană 20 2 170 .50 -40 220 -49-4 502

P. S. Englez 100
1/2 Englez 60
Gidron 2.5
S. Arab
S. Ardenez 'I
Total 190 20 2 170 .50 -40 220 -49i .502
Vite cornute Tauri Sub Vaci Juniei Boi Jun- Total

Rasa
Cornu- Parti-
2 ani Ale Ale Peste Sub
cani
În În
nali culari pro- pro- 2 ani 2 ani anul anul
priet. priet. curent trecut
care care
nu po- posedă
sedă tauri
tauri
Moldovenească 12 320 17 70 100 20 15 -455 559
329
Oi rasl Berbeci de prăsill Sub Oi peste lan Oi Total
un an sub un
Comunali Particu- Ale proprietarului În anul În anul
an trecut
!ari curent
Fărăberbeci Cu berbeci
folosiţi
proprii proprii
Ţigaie 20 25 1.-400 350 1795 1804
Porci rasă Vieri sub un an Scroafe peste un an Scroafe peste Total

un an În anul În anul
Ale proprietarilor
curent trecut
De grăsime
(mangaliţa) 50 120 25 195 375
Adulte Total
În anul curent În anul trecut
Găini 3900 3900 4209

Gîşte 450 450 585
Raţe 400 400 129
Curcani 160 160 102
Bibilici -40 40 68
Porumbei 1520 1520 1656
Total 6-470 6170 7209
Albine Stupi moderni Stupi vechi Total

În anul curent În anul trecut
Total 80 25 105 144
Cîini De lux De poliţie Vin11.toare Ciob11.- De pază _ _ _T_o_t_a_l_ __ obs.

neşti În anul În anul
curent trecut
Total 15 2 3 20 450 490 634
- --~~----
Întinderea şi Naturale artificiale de ogor de păduri de mirişte total
calitatea --------------...-::C.----!--------''---------
413 ha 25 ha. O ha. 60 ha. 143 ha. 641 ha
păşunilor Calitatea I. Caii tatea I. calitatea I. calitatea I. calitatea I. calitatea I.
Numărul Anunţate Cabaline Bovine O•,ine Totalul unităţilor animale
animalelor · pentru păşu
nea comunală
Medic veterina ss. indescifrabil Se certifică de noi

(L.S.) Secretar general ss. indescifrabil
Arh. St. Slobozia, Primăria oraşului Slobozia, dosar 53 I/ 1939- 1910 f. 23, copie
330
.304. 1939 aprilie, Slobozia. Contractul încheiat între primăria
oraşului Slobozia şi Cooperativa „Lumina" privind concesio-
narea iluminatului cu electricitate al oraşului pe anii următori.
Contract de Concesiune
Intre subsemnatele: Primăria oraşului Slobozia-Ialomiţa, reprezen

tată prin D-nii: ......................... .
<:onform deciziei consiliului comunal nr ...... aprobată de prefectura ju-
deţului Ialomiţa cu nr. 197371/1937, pe deoparte ca, concedentă, şi Soc.
Cooperativa „Lumina" din Slobozia-Ialomiţa, concesionară în baza statutu-
lui, actului constitutiv şi a delegaţiei cond. de administraţie No. . ...... .
reprezentată prin , . . . . . . . . . . . . a intervenit prezentul contract avînd ca
obiect concensionarea iluminatului cu electricitate, public şi particular, din
cuprinsul oraşului Slobozia, în um1ătoarele condiţiuni:
1. Primăria oraşului Slobozia-Ialomiţa concesionează soc. coop . .,Lu-
mina" cu sediul în acest oraş, dreptul exclusiv de a construi şi pune în func-
ţiune o centrală electrică cu reţeaua de distribuţie corespunzătoare, precum
şi de a produce, distribui şi comercializa curent electric pe întreg teritoriul
oraşului Slobozia, în întinderea lui actuală şi celei viitoare pe durata acestei
concesiuni.
Concesionara are dreptul în tot timpul concesiunii, să încaseze de la
abonaţii particulari toate sumele de bani rezultînd din vînzarea energiei elec-
trice, din executarea de lucrări ori din vînzarea de materiale electrice în
legătură cu activitatea şi obiectul ei.
Dreptul de a face instalaţii electrice la particulari, îl are numai coop.
„Lumina", care poate să refuze racordarea oricărei instalaţii executate de
alte persoane.
2. în scopul arătat la punctul 1 de mai sus, concesionara are dreptul
să folosească concesiunea producerii energiei electrice pe care primlria oraşulu
Slobozia a obţinut-o de Ia Ministerul Industriei şi Comerţului cu adresa Noi
56334/ I 935, pe toată durata concesiunei arătată la punctul 3 de mai jos .•
3. Durata acestei concesiuni este de 25 ani, socotiţi din momentul
cînd uzina electrică va începe să producă şi să distribuie curent electric.
-4. Soc. Coop. ,,Lumina" concesionară, este obligată ca în termen de
1 (un) an de la data intrării în vigoare a concesiunii să execute un program
minimal de lucrări, cuprinzînd:
a) Construirea clădirei centralei electrice p2 terenul arătat în proectul
aprobat de consiliul sup-:rior al energiei şi avînd dimensiunile interioare ast-
fel alese, încît să se p:late instala întreaga putere de care oraşul are nevoe
pentru iluminat, plus un grup electrogen de rezervă.
b) Instalarea unui grup electrogen pentru o putere de circa 40 kva.
cu accesoriile sale, producînd curent alternativ trifazic sub o tensiune de
serviciu de 220/380 v. şi care în viitor va servi ca grup de rezervă.
331
c) Construirea reţelei de distribuţie cuprinzînd 3 circuite pentru ilu-
minatul public şi particular, cu echipamentul necesar pe un traseu compus
din toată lungimea străzilor: Matei Basarab, Vasile Alexandri, Ştefan Cel
Mare şi M. Eminescu.
înăuntrul aceluiaşi termen de un an, este facultativă pentru soc. coop.
„Lumina" construirea reţelei de distribuţie pe străzile: Regele Carol I, şi
Regele Ferdinand I. ambele putînd fi racordate în mod provizoriu de cite
una din secţiunile de circuit ce alimentează strada principală „Matei Basarab"
şi urrnînd ca la construirea întregei reţele, alimentarea străzilor R. Carol I
şi R. Ferdinand să se facă conform proectului aprobat de Cons. Sup. al Ener-
giei.
5. La expirarea termenului de un an de la data intrării în vigoare a
prezentului contract, concesionarea Ya putea fi obligată să extindă reţeaua
de distribuţie şi să sporească capacitatea centralei pe măsura nevoilor de
curent şi a rentabilităţii.
6. Constatarea acestor nevoi, fixarea plusului de putere şi al lungimei
traseului cu care se sporeşte reţeaua de distribuţie, se va face la expirarea
termenului de un an, de comun acord între primăria oraşului Slobozia şi
Soc. Coop ... Lumina" reprezentate prin cite doi delegaţi ai lor, care vor fixa
şi termenul în care ~e va executa extensiunea lucrărilor.
Dacă aceşti delegaţi nu cad de acord, chestiunea va fi supusă arbitraju-
lui unei persoane de specialitate desemnată de instituţia care exercită con-
trolul şi îndrumarea societăţilor cooperative.
7. Soc. Coop. Lumina va putea fi obligată să extindă lucrările numai
în următoarele cazuri:
a) Dacă se constată că reţeaua proiectată pentru extindere va aduce
un consum minim de 15 \V pe m.1. de reţea şi o utilizare de minimum 300 ore
anual pentru iluminat.
b) Dacă prin extinderea cerută de primărie se asigură capitalului nou
inves_t_it un beneficiu net egal cu cel puţin scontul Băncii Naţionale la data
cereru.
Stabilirea acestui beneficiu se va face printr-un calcul de rentabilitate
îptocmit de concesionară şi aprobat de primăria oraşului Slobozia.
8) Cererea de extindere va trebui notificată concesionarei la date astfel
alese incit lucrările de extindere să se poată executa în termenul stabilit
aşa cum s-a a1-ătat mai sus.
9) Planurile de extindere vor fi întocmite de concesionară şi supuse

aprobării primăriei Slobozia, care este obligată să se pronunţe în termen de
30 zile de la prezentarea lor.
Dacă primăria nu se va pronunţa în termenul fixat mai sus, planurile
de execuţie se vor considera aprobate.
10) Atît lucrările prevăzute la punctul 4 de mai sus, cit şi lucrările de
extindere, vor fi executate de concesionară în conformitate cu cerinţele
tehnicii moderne, cu respectarea tuturor regulamentelor în vigoare în Ro-
mânia privitoare la liniile aeriene pentru curenţi intenşi şi în conf. cu caetul
de sarcini aprobat de Dir. Energiei, care caet face parte integrantă din pre- 11
zentul contract întrucit dispoziţiile sale nu sunt contrarii acestui contract. -
332
11) Condiţiile de exploatare, servituţiile, condiţiunile de executare a
branşamentelor, instalarea contoarelor, condiţiunile de executarea instalaţiilor
interioare şi îndatoririle abonaţilor sunt acelea prevăzute în caetul de sarcini.
12) Vînzarea energiei electrice se va face de concesionară, după urmă
torul tarif de preţuri:
a. Lei 14, pentru fiecare kw. oră consumat pentru iluminarea locuinţe
lor particulare, magazinelor şi instituţiilor publice.
b. Lei 7, pentru fiecare kw. oră consumată pentru iluminarea străzilor
şi pieţelor publice.
13) Modificarea acestor tarife, se va putea face în orice moment, la
cererea uneia din părţi şi numai în cazurile arătate la art. 22 din caetul de
sarcini.
În caz de devalorizare a monedei naţionale, se va lua drept bază la
stabilirea tarifului moneda de aur.
14) Primăria oraşului Slobozia este obligată să garanteze un consum
de cel puţin 24.000 kw. ore anual, pentru reţeaua arătată la punctul 4 ali-
neatul c de mai sus şi să înscrie anual în hugetul său o sumă echivalentă cu
valoarea acestui consum, socotit cu preţul de vînzare arătat la art. 12 alb
sau în caz de modificare a tarifelor cu preţul stabilit conf. art. 22 din
caetul de sarcini.
. 15) Primăria oraşului Slobozia, este obligată ca la sfîrşitul fiecărui
trimestru să acghite concesionarei contul energiei electrice consumate pentru
iluminatul public. În caz contrariu concesionar a va face o somaţie de plată
primăriei, şi dacă în cele 10 zile următoare nu va achita consumul energiei
consumate, concesionara va fi în drept să întrerupă iluminatul străzilor,
curgând şi o dobîndă de 6% pentru sumele datorate până la achitare.
16) Dacă societatea concesionară nu a terminat executarea instalaţiilor,
sau nu a început exploatarea concesiunei în termenul şi cu îndeplinirea con-
diţiunilor prevăzute la art. 4, 5, 6 şi 7 din prezentul contract, primăria oraşu
lui Slobozia îi va putea notifica să-şi îndeplinească obligaţiunile, într-un
t~rmen ce-i va fi fixat de primărie după aprecierea sa, ţinîndu-se seama de
timpul necesar îndeplinirii obligaţiunilor, şi care nu va putea fi mai mic de
6 luni.
. 17) Deasemeni, în caz de nerespectare de către concesionară a vreunei
dm clauzele prezentului contract în afară de cazurile de forţă majoră ca:
inundaţii, răscoală, răsboiu, incendiu, trăsnet, comuna va face concesionarei
o somaţie în care se va arăta neîndeplinirea vreunei clauze din contract sau
caetul de sarcini, fixîndu-i şi un termen nu mai scurt de 2 luni înăuntru căruia
va aduce la îndeplinire obligaţiile contractuale.
Dacă la expirarea acestui nou termen, concesionara nu se va conforma,
primăria va putea cere comisiei de arbitrii arătaţi, la punctul 19 de mai jos,
rezilierea prezentului contract.
18) Prezentul contract de concesiune nu poate fi cesionat de către
Coop. ,.Lumina", nici în total nici în parte. Orice cesiune este nulă de drept,
şi nu poate obliga Coop. ,.Lumina" la plata vreunei daune ci numai pe admi-
nistratorii săi în culpă.
19) In cazul ivirii vreunei neînţelegeri privitoare la exercitarea sau
întreruperea caetului de sarcini aprobat de Cons. Sup. al Energiei cu No. 269/
1935, sau neîndeplinirea uneia din părţi a obligaţiunilor sale, părţile contrac-
333
tante convin în mod definitiv să tranşeze orice litigiu de orice natură, printr-o
comisie de arbitri compusă din câte un arbitru desemnat de fiecare parte şi
de un supra arbitru desemnat de ccmun acord de părţi, iar în caz de neînţe
legere asupra desemnării lui, va fi numit de către primul preşedinte al Curţii
de apel din Bucureşti, sau în caz de lipsă sau de împiedicare, de înlocui-
torul său.
Pentru chestiunile tehnice reprezentanţii ccmisici de arbitraj vor fi
desemnaţi dintre pusoanele de ~pecialitate din dcmeniul energici electrice.
Pentru hotărîrile date de arbitri se aplică dispoziţiile codului de proce-
dură civilă privitoare la arbitri.
20) Tcate taxele de timbre, taxa de înregistrare privitoare la prezentul
contract de concesiune, privesc pe ambele părţi deopotrivă. Pentru fisc,
fixăm valoarea prezentului contract de la suma de lei 50 OOO (cincizeci de mii)
Pentru care am făcut prezentul contract în dublu exemplar original,.
luînd cite unul din fiecare parte. ,
Primăria oraş Slobozia,
Concesionară Coop. ,,Lumina",
Arh. St. Slobozia, Fond Cooperativa „Lumina" Slobozia, dosar 9/ 1938 f. 10 - 12 orig.
305. 1939 mai 19, Sloboz1·a. Raport al primăriei oraşului Slobmia

către Prefectura judeţului Ialomiţa prin care solicită mări
rea efectivelor comisariatului de poliţie lccal deoarece nu-
mărul existent este insuficient în raport cu aria administ:a-
tivă a oraşului.
Demnule Prefect,
La ordinul dvs. nr. 8963/1939, a Hm oncarea a vă raporta următoare:e:
a). Oraşul Slolozia, are o r,opulaţie de circa 8200 suflete şi acopffă
circa 2 :km. făhaţi cuprinzînd SO străzi.
E frecvrntat de o circulaţie urr.ană intcmă fiind nod de interese ale cdor
din regiune, crntru (ccr.cmic ~i ncd de calc frrată cu dcuă staţii de încrucişare.
Poliţia preventivă şi represivă a unei astfel de aglomeraţie umană s:a-
bilă şi mişcatcare be fote pti11 următon1l personal poliţicn<'i::c de i-t1t;
1 comisar, 1 şef de secţie, 10 gardieni publici, dintre care -4 fac serviciu de iu-
praveghere ziua, iar ceilalţi noaptea.
Faţă de cele ce preced nu încape îndoială că perrnnalul poliţiei de s:at
din Slobozia este cu totul insuficirnt pentru atingerea scopului de polţie
locală, fie prcwntivă, fie r€presivă. El trebuie sporit cel puţin prin dublarea hi.
Comuna însă nu poate să suporte sarcini ce ar privi sporirea număniui
personalului poliţienesc local din pricina sărăciei bugetului comunal, exprsie
a faptului că populaţia oraşului este alcătuită în mare parte din munciori
cu braţele care nu pot (nici legal, nici faptic) face vărsămînt de contrib1ţii
la sarcinile comunale.
334
Intrucît însă am luat cunoştinţă că unele oraşe deşi au o populaţie
mai mică decît acea a oraşului Slobozia, totuşi au un personal poliţienesc de
stat mai numeros, suntem de părere ca, şi dacă nu se mai poate mări nu-
mărul azi existent al personalului din poliţia de stat, cel puţin să se reparti-
zeze· astfel în oraşe incit să fie un raport direct numărul poliţiştilor şi acela
al populaţiei orăşeneşti.
în felul acesta socotim că s-ar putea produce un echilibru, egal pentru
toate oraşele, între nevoi şi satisfaceri şi oraşului Slobozia îi va reveni un
personal poliţienesc în orice caz mai mare ca cel de azi.
Primar sa/Vasile G. Popescu
Secretar ss/Badea M. Vasilescu
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 91/ 1939, f. 15, orig .
.306. 7939 iunie 24, Călăraşi, Extras din tabloul întocmit de

Prefectura judeţului Ialomiţa înaintat Rezidenţei Regale
a Ţinutului :Marea cuprinzînd localităţile în care au loc
tîrgurile anuale şi săptămînale şi datele cînd se desfăşoară
operaţiuni comerciale.
TABLOU cu comunele situate în judeţul Ialomiţa, în cari se ţin tîrguri de vit

cu zilele de functionarc stabilite în mod definitiv de Ministerul Economie
Naţionale, prin decizia No. 39053 din 28 iunie 1938.
Nr. Felul
Comuna Săptămmal Anuale
crt. tranzacţiunilor
i. Slob0zia Joia 22 aprilie, 20 mai, 23 iunie

şi 13 octombrie Numai vite
Se certifică de noi prezentul tablou, pentru exactitate.

Prefect, ss/indcscifrabil
Şeful Serviciului, ss/ indescifrab i
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 68/ 1939 f. -4
307. 7939 iunie 30, Slobozia. Proces-verbal de inspecţie în-

tocmit de pretorul plasei Slobozia la primăria oraşulu!
Slobozia şi situaţia generală a oraşului.
Copie,
Proces verbal
Astăzi 30 iunie 1939,
Noi, N. Paraschivescu pretor al plăşii Slobozia, jud. Ialomiţa, inspectînd
oraşul Slobozia din această plasă am constatat:
335
Prezenţi la posturi am găsit pe toţi funcţionarii comunali.
Verificînd lucrările de cancelarie am constatat cele ce urmează: cores-
pondenţa se lucrează la timp, se rezolvă de primar, apoi se repartizează şi ~e
coase la dosar în ordinea numerică. Carnetele de activitate înfiinţate, nu are
primarul. Registrul de petiţionare s-a vizat de noi, asemenea şi tabloul de
încasări şi plăţi s-a găsit afişat.
Registrul de decizii ale primarului se ţine la curent, toate deciziile se
trimit la autorităţile tutelare spre aprobate.
Starea civilă pe anul în curs se prezintă în mod mulţumitor, în registre
se trec !oate operaţiile, mişcarea populaţiei se prezintă astfel: născuţi 110,
- morţi 54, - căsătoriţi 23.
Personalul primăriei disciplinat. Se va numi deocamdată casier, secretar
şi un impiegat, în locurile vacante, întrucît din cauza lipsei de funcţionari,
st rviciul suferă.
Verificînd gţstiunea financiară a comunei, am constata că toate taxele
s-au făcut venit în casa ccmunei. Făcînd casa pe fonduri am constatat cele
ce urmează:
Ordinar Extraordinar Dest. Spec. Total
lncasări 272.736 1 OOO 19 902 293 638

Plăţi 210.9-18 5287 216 236
Sold 61 788 1 OOO H 615 77 -102
Soldul se justifică în numerar de casier. Actele justificative au fost

vizate de noi şi am constatat că sunt ţinute la zi şi în conformitate cu legea C-P.
La eforia de păşune s-au încasat 98.124, lei s-au făcut plăţi cu acte de
portofoliu lei 15.113, restul în numerar. Bugetul islazului încă nu a venit
aprobat.
Din cauza lipsei de casier comunal, încasările merg anevoios, agentul
de urmărire fiind silit să şeadă la birou în loc să se deplaseze pentru încasări.
Contractele la islaz întocmite şi închise.
Localurile proprietatea comunei sunt întreţinute curat şi bine îngrijite.
Pe islazul comunal s-au făcut următoarele lucrări: s-a arat 14,50 ha.
lucernă nouă, s-au semănat pentru taurii comunali 6 ha. dughie, 5 ha. ovăz.
şi un ha. sfeclă furajeră. Plantaţia s-a curăţat şi este bine îngrijită.
Din punct de vedere sanitar, populaţia este sănătoasă, în cuprinsul
oraşului nu bântuie nici o epidemie, oraşul relativ Li11t: i11ln:\Îllul ca curăţcnio.
Are nevoie însă de apă de băut, canalizare şi lumină electrică. Aceste lucrări
sunt prevăzute în planul de lucru al d-lui primar.
Organele sanitare îşi fac cu prisosinţă datoria.
Din punct de vedere veterinar, s-au luat măsuri de combaterea febrei
aftoase care a fost declarată în acest oraş, organele veterinare au depus toată
silinţa în acest scop, totuşi aprovizionarea populaţiei în ceia ce priveşte car-
nea, lasă mult de dorit, din cauza lipsei unor hale sistematice, depozitarea
carnei făcîndu-se numai în barăci de scînduri nehigienice.
Din punct de vedere moral populaţia se prezintă mulţumitoare, as-
cultă de autorităţi şi respectă kgile şi autorităţile.
336
ln ceiace priveşte executarea legilor se face în mod mulţumitor, de-
. ătre organele de aplicare şi execuţie, trebuie mai multă stăruinţă din par-
ea organelor poliţieneşti la executarea legei repausului Duminical şi a cir-
. ulaţiei.
Crime, delicte nu se petrec, secte religioase în cuprinsul ofaşului nu
vem.
Educaţia tineretului se face în mod foarte sistematic cu ajutorul străjei
ării, care în acest oraş datorită muncii depuse de ccmandanţi a dat rezul-
ate mulţumitoare, şi a căminului cultural şi legei culturale.
Din punct de vedere economic, majoritatea populaţiei e săracă din cauza
ipsei de ocupaţiuni.
Agricultura se prezintă foarte mulţumitoare şi pe raza acestui oraş
rganele agricole îşi fac pe deplin datoria. Paznicii agricoli pentru paza holde-
or sunt numiţi din timp.
! Drumurile în oraş practicabile, însă la ieşirea din oraş lasă mult de dorit,.
,propunerea ca d-l primar să numrnscă doi cantonieri care să aibă grijă în
permanenţă de curăţirea străzilor şi astupatul gropilor.
Paza în comună în prezent se face mulţumitor, ca ajutor al şefului
comisariatului, numindu-se încă un comisar ajutor.
Controlul străinilor din raza oraşului se face de organele poliţieneşti.
Lucrările de mobilizare şi apărare pasivă sau verificat de noi şi am
constatat că sunt ţinute în regulă. S-au ars cele pe anii 1935-1938.
Ordinele cu caracter general şi relaţiile dintre autorităţi mulţumitoare.
Pentru care am dresat prezentul proces verbal care se va trimite Pre-
turei în trei exemplare.
Pretor, ss. N. Paraschivescu
Primar, ss/V. G. Popescu
Secretar, ss/B. M. Vasilescu
Casiu, ss. C. M. Troacă
Arh. S . Slobozia, Fond Pretura plasei Slobozia, dosar 135/ 1939 f. 32- 32 verso, copie
308. 7939 iulie 29, Slobozia. Notă telefonică trimisă de pre-

tura plasei Slobozia către Prefectura judeţului Ialomiţa,
prin care face cunoscut că brutarii din oraşul Slobozia se
găsesc în grevă de 2 zile.
Slobozia
Ko. · 2854
iulie 29
Intrare no. 14648
1939 iulie 29
Domnule Prefect,
Anm cr.c.:rrn a raparta că brutarii din oraşul Slol;ozia se găsesc de-
2 zile în gn:vă şi n-au vroit să scoată pîine cerind majorarea preţului fără să
stea de ,orlă cu autoritatea ccmunală.
331
Pentru ca populaţiunea în special era localnică atît din Slobozia cît
şi din staţiunea balneară Amara să fie servită am luat măsuri ca aprovizio-
narea cu pîine să se facă din oraşul Călăraşi şi comuna Ţăndărei unde se găseşte
pîine suficientă.
Vă rugăm să binevoiţi a dispune ce măsuri să lu3m contra acestor bru-
tari recalcitranţi.
Primar ss. N. Paraschivescu
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 285/ 1939 f. 6, copie
309 1939 octombrie 26, Călăraşi. Telegrama Prefectului Judeţului

Ialomiţa către ministrul Ordinii Publice prin care solicită
sprijin în personal sanitar pentru acordarea asistenţei medi-
cale refugiaţilor polonezi existenţi în judeţ.
Nr. 20120, 1939 oct. 26

Ministru al ordinei publice
Bucureşti
Avem onoare a vă supune la cunoştinţă următoarele:

în comuna urbană nereşedinţă Urziceni printre cei 1 166 refugiaţi mili-
tari şi civili polonezi se află 3 medici, 10 agenţi sanitari şi 10 surori de caritate.
în oraşul Călăraşi sînt 482 refugiaţi polonezi civili, fără nici un medic
sau personal inferior sanitar polonez şi întrucît aceşti refugiaţi nu cunosc
altă limbă decît polona şi medicii Români care sînt puţini în oraşul Călăraşi,
cu foarte mare greutate se pot înţelege cu ei atunci cînd au nevoie de asistenţă
medicală, vă rngăm să binevoiţi a dispune să se trimită ele la Urziceni la
Călăraşi, un medic, 2 agenţi sanitari şi 2 surori de caritate pentru asistenţă
şi îngrijiri medicale necesare refugiaţilor polonezi clin acest oraş.
Binevoind a cunoaşte că la cererea ce am făcut Garnizoanei Urziceni
în acest sens, ni s-a comunicat că nu poate trimite personalul sanitar în cesti-
une fără aprobarea Ministerului Apărării Naţionale.
Prefect colonel,
Arh. St. Slob:izia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 1-H/ 1939, f. 103, copie
310 1939 decembrie 11, Slobozia. Chestionar referit.or la resursele

de apă potabilă ale localităţii.
N. -4819 din 11 decembrie 1939
Pretoratul plăşii Slobozia

Loco
338
La nr. 4476/1939, avem onoare a vă înainta alăturat în dublu exemplar,
chestionarul în chestiune.
Primar ss. indescifrabil
Secretar ss indescifrabil
*
Judeţul Ialomiţa
Chestionar
1 Cite familii numără comuna? - 1) 1160
2 Curge prin comună sau prin teritoriul comunei vreun curs, de apă?
2) Da.
a) Ce anume: rîu, pîrîu, izvor etc.? -a) Ialomiţa, râu.
b) Curge tot cursul anului sau seacă la secetă sau îngheţ?
b) Curge în tot cursul anului, micşorîndu-şi debitul vara şi mai ales
pe secetă, dar nu seacă.
c) La ape mari se revarsă, face mlaştini sau lacuri pe teritoriu?
c) Da, revărsări, face mlaştini şi lacuri pe depresiunile din luncă aflate
în stînga cursului apei.
d) Aveţi folosinţă de apă ca: mori hidraulice, fierăstraie, pive, iri-
ga ţi uni etc.?
d) Se fac irigaţii la grădinile de zarzavat de pe luncă.
3) Lacuri sau bălţi naturale sunt în comună?
3) Da, 4 kilometri de oraş este lacul Amara în circumscripţia teritorială
a oraşului.
a) Ce întindere are?
a) Are 40 ha. (circa) suprafaţă.
b) Se întinde şi în hotarul aliei comune?
b) Da, la 500 metri de comuna Amara.
c) Pe marginea lacului este papură şi stuf? Nu
d) în timpul verii seacă sau formează mlaştini?
d) Nu seacă decît puţin.
e) Seacă în întregime sau numai pe margini?
e) Seacă pe margini numai.
f) La ce sînt folosite aceste lacuri sau mlaştini?
f) Lacul are proprietăţi curative şi este staţiune balneară
g) Eleştee, benturi sunt în comună şi în ce scop sînt făcute?
g) Da, e o vale seacă fostă albie a Ialomiţei care colectează apa din
zăpezi şi ploi, stagnate mai în tot timpul anului.
h) Gropi de apă pentru porci şi păsări au locuitorii în curţi? h) Nu.
4) Care este sursa de apă de băut pentru oameni şi pentru vite?
4) Puţurile şi apa Ialomiţei.
a) Din izvoare naturale sau captate, fîntîni arteziene etc.?
a) Nu
b) Din puţuri subterane; la ce adîncime se află; au apă tot timpu
anului sau seacă vara?
339
b) Puţuri adînci la circa 7 metri, cu strat de apă iarna şi primăvara
<le circa 4 m.c., iar vara de circa 1-2 m.c.
c) Cite fîntîni, puţuri sau alte surse de apă de băut aveţi?
c) Sunt 283 puţuri
d) Sunt suficiente pentru nevoile locuitorilor?
d) Da, în ceea ce priveşte vitele; nu însă în ceea ce priveşte oamenii
deoarece apa din puţuri e sălcie (alcalină).
e) Dacă nu aveţi niciunul din mijloacele arătate mai sus, care este
sursa de alimentare cu apă?
e) Avem sursele: puţuri şi apa Ialomiţei, însă ambele sunt nepotabile,
primele avînd apa alcalină, iar secundele conţinînd impurităţile naturale
.apelor ce trec prin regiuni de industrii şi oraşe.
5) Pe teritoriul comunei dvs. sunt terenuri degradate, neproductive?
5) Nu
a) Care anume sunt, prundişuri de rîuri, rîpc, mlaştini, stînci etc.?
a) Nu
b) Ce întindere au aceste terenuri degradate sau neproductive?
b) Nu
6) în hotarul comunei se găsesc păduri?
6) Da
a) Ce esenţă sunt, stejar, salcâm, zăvoae etc.?
a) Tufă, ulm, plop
b) Ce întindere au aproximativ?
b) 835 ha.
c) Ce alt arboret creşte pe teritoriul comunei?
c) Răchită, salcie, alun, sînger, lemn câinesc, corn, frasin, gheorghi-
nari, porumbi, cătină, peri etc.
7) Sunt cazuri de malarie printre locuitorii comunei?
7) Da, multe
a) Cite cazuri aproximativ, clupe procesele verbale ale serviciului
sanitar?
a) - 150
b) Cărui fapt atribue serviciul sanitar acele cazuri de malarie?
b) Ţânţarilor ce vin din balta Dunării, pe faţa apelor stagnate din
ploi pe luncă şi din Crivaea, de sub nr. 3, g, lacului Ezer aflat la 3 km. de
oraş pe raza comunei Gheorghe Lazăr şi din păduri.
8) Aveţi cariere de piatră pe teritoriul comunei? Nu
8) Nu
9) Dacă nu aveţi apă de loc sau nu vă este suficientă în comună sau
regiune, de unde şi cum se socoteşte posibil aducerea sau procurarea apei?
9) Apă bună de băut s-ar putea procura din straturile adânci terestre,
întrucît în Bărăgan s-au găsit asemenea straturi la adâncime de 130-170 m.,
prin sondările efectuate.
Primar ss. indescifrabil
Secretar ss. indescifrabil
Arh. St. Slobozia, fond Primăria oraşului Slobozia, dosar 531/1939 - 1940, f. 70-71, orig .
.340
311 1940 februarie 24, Slobozia Nouă. Reclamaţia locuitorilor-
comunei Slobozia Nouă adresată prefectului judeţului
Ialomiţa prin care arată că nu au primit ajutoarele de con-
centraţi din cauza autorităţilor administrative.
Astăzi 24 februarie 1940
Domnule Prefect,
Cu lacrimi în ochi şi cu genunchii plecaţi vă aduc la cunoştinţă nelegiu-
irile petrecute în comuna Slobozia Nouă. A fost ordin să se dea lemne la
concentraţii nevoiaşi şi lipsiţi de mijloace, însă s-a petrecut altfel. Aici au
primit fruntaşii neamuri cu dl Primar vă dau extmplu pe locuitori, Gh. Re-
zeanu văr cu dl. Primar are JO pogoane cumpărate fără moştenire, al doilea
pe Stelian Maria cumnat cu dl. primar cu firmă de băcănie şi fruntaş al co-
munei a beneficiat de lemne şi Gavrilă Iacob, Oprescu Gh, Zaharia G. Tănase
şi alţii care au fost cite o lună concentraţi la jandarmi rurali.
Care acum sunt desconcentraţi. Nu înţeleg domnule prefect ca aceşti
locuitori fruntaşi ai comunei să beneficieze de acestea fără a fi în drept. Iar
eu Dumitru Ene şi cu restul mai jos şi toţi fiind concentraţi pe ziua de 5 august
1939 şi în prezent fără nici un fel de mijloace din ambiţia domnului primar
nu am beneficiat de nimic. Vă rog intuveniţi Domnia voastră personal a
cerceta situaţia mea, din doi cai pe care i-am avut am fost nevoit să vînd unu
pe care mi-a rămas neconcentrat să-mi întreţin soţia cu trei copii şi pe bătrî
nul meu tată în etate de 76 de ani care se află tot în sarcina mea, iar un cal
l-am avut concentrat la coloana Diviziei cit a fost timpul bun atît soţia cit
şi bătrînul tată au fost nevoiţi să apeleze la mila oamenilor înstăriţi să le
dea o vită să adune vălătuci de pe cimp să facă mămăligă la copilaşi. Să trăiţi
domnule prefect, (în)nenumărate rânduri m-am dus la domnul primar
să-şi facă milă să-mi deie şi mie lemne mi-a întors spatele, iar azi că pe ziua
de 1 martie mă găsesc în cea mai mare disperare. Fac apel la mila Domniei
voastre şi rugindu-vă a interveni spre a cerceta în persoană cauza căci în
curtea mea nu se găseşte decit o glugă de coceni, hrana unei vite care o am.
Nu înţeleg ca noi români să jefuim ţara, să furăm cum a furat domnul primar.
Vă dau dovadă nu numai pe cei care au făcut cite o bună concentrare
dar şi pe locuitorul Tomoşoi Ion, care nu a fost o zi la concentrare şi fiind
finul d-lui primar i-a dat o grămadă de lemne. Vă rog cercetaţi personal,
nu daţi delegaţia d-lui pretor fiind în strînse legături cu dl primar.
Vă dau dovadă şi cu alţi concentraţi pe termen mai scurt ne fiind rude
cu dl primar şi care nu au beneficiat de lemne anume dovadă Stoica, Bordei
Vasile, Maer Neculai, Neagu Gheorghe, Bordei Duţu, Vasile Vasile, Şerban
Neculai şi alţii.
Noi care suntem români trebuie să ne jertfim pentru patrie, nu să je-
fuim, noi, am contribuit la lista de subscripţie pentru înzestrarea armatei,
cercetaţi neamurile d-lui primar dacă se găseşte vreunu înscris.
Domnia lui este pus pentru îmbogăţire domnule prefect în disperarea
mea eram să aduc la comunoştinţa domnului colonel al meu comandant
Reg, 46 Infanterie Isaccia dar socotind ce va aduce la cunoştinţa mai bine
Domniei voastre.
341
Încă o da tă vă rog cu lacrimi în ochi domnule Prefect să nu mă daţi
uitării
Supus la Ordine
Sergent Concentrat Ene Dumitru, Regimentul 46 Infanteire
Isaccea Jud. Tulcea.
Susţinem şi semnăm (9 semnături).
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura. judeţului Ialomiţa dosar 379/ 1938, f. 17, orig.
312 1940 iunie 15, Slobozia. Raport de activitate al Şcolii pri-

mare de fete Slobozia pe anul şcolar 1939/ 1940, cuprinzînd
situaţia şcolară, cadrele didactice, starea localului, a mobilie-
rului şi activitatea culturală desfăşurată de învăţători.
Domnule Inspector,
.Am onoarea a vă comunica situaţia generală a acestei şcoale pe anul
şcolar 1939-1940
a) Frecventarea. Au fost înscrise 254 eleve, s-au strămutat 11 eleve,
au venit de la alte şcoale 4 eleve, au urmat regulat 199 eleve, puţin regulat
13 eleve, au absentat 35 eleve.
Au promovat 195 eleve şi au rămase repetente 52 eleve.
b) Situaţia şcolară
Cls. Înscri- Yenite Stră- Bune Curs Puţin Ab- Pro- Repet.
se d. alte mu- de reg. reg. sent. ma·,.
şc. taţi şcoală
I. 47 2 "18 43 2 3 35 13
II. 32 1 2 31 26 4 26 5
III. 32 2 JO 29 I 27 3
IV. 36 1 35 32 3 32 J
V. 45 2 44 32 "i 8 3-t 10
VI. 'ii 3 38 25 2 11 28 10
VII. 21 21 12 9 lj 8
Total 254 4 li 2"17 199 13 35 195 52
c) Învăţătoarele
Numele şi Prenumele Nr. Stat Titlul învăţ. Clasa Concedii Suplinitoarea.
Persan. Ţinut
Vasilica I. Dinescu 13 886 Grad. I III 2 zile Alex. Andrei

Alexandrina Andrei 10 372 II II
Manda Gh. Vasile 16 692 II V li A. Andrei,
"
M. Vasiliu
Aurelia S . Paşa 17 "155 Grad. II IV li zile T. Păun,
V. Dinescu
342
Aurelia I. Copoiu 1.5 21.5 " II I 27 „ M. Nedelcu,
E. Munteanu,
M. Vasiliu,
E. Vasilescu
Teodora S . Păun 21.518 Definitiv. VI şi VII 7 A. Poşa, V. Dinescu
Maria Ghica Maestră .5 M. Vasile, T. Păun
d) Cărţile de Studiu. La clasele I-IV inclusiv, au fost cele monopoli-

zate de Minister. Educ. Naţionale, iar la clasele V-VII inclusiv, au fost
introduse manuale de I. Iacobescu şi alţii, la toate trei clase şi la toate obiec-
tele de studiu.
e) Conferinţe. în cursul anului şcolar, au ţinut conferinţe d-le Vasilica
Dinescu şi Alex. Andrei, cu prilejul sărbătorilor naţionale, la serbarea datine-
lcr de Crăciun şi la serbarea de sfîrşit de an.
f) Serbări şi sezatori. Serbările şi şezătorile şcolare s-au ţinut în sala
Căminului „M. Basarab", din localitate, la 19 decemvrie 1939, la 24 ianuarie
şi 21 aprilie 1940, unde elevele şcoalei s-au produs cu recitări, coruri, jocuri
naţionale, exerciţii de gimnastică, dialoguri, teatru, tablouri alegorice, etc.
La serbările şi şezătorile şcolare ce le-am dat cu elevele şcoalei, întot-
deauna a luat parte un public foarte numeros.
g) Atelier. Şcoala a avut şi atelier de rufărie, cu începere de la 20
noemvrie 1939, atelier condus de d-ra Margareta Vasiliu - până la 18 ianuarie
1940, apoi de la 5 martie, atelierul a fost condus pînă la sfîrşitul anului şcolar.
de d-ra Maria Ghica, maestră de croitorie. Ambele au fost retribuite de Mini-
sterul Educatiei Nationale.
h) Muzeu. Muz~ul şcoalei înfiinţat de acum cîţiva ani, l-am îmbogăţit şi
în acest an şcolar, cu material intuitiv, pentru nevoile învăţămîntului.
i) Biblioteca. Deasemeni, avem şi bibliotecă şcolară cu 30 volume cărţi.
j) Grădina. Şcoala are grădină de pomi, de legume şi de flori, toate
îngrijite de elevele şcoalei.
!) Inspecţiile. Şccala a fost inspectată de 5 ori: la 27 octombrie 1939.
la 7 decembrie 1939, 9 mai 1940, a fost inspectată de dl. Subinspector şcolar
Gh. Th. Luca; la 24 mai a.c., a fost inspectată de dl Inspector Marin Biciulescu
şi la 31 mai 1940, de d-na Inspectoare Elena Dinu.
m) Starea Sanitară. Starea sanitară a şcoalei noastre, în general.
a fost bună. În timpul anului şcolar, cursurile n-au fost suspendate în nici o zi.
Şcoala are şi o mică farmacie, flori şi plante medicinale, ca: muşeţel, ismă,
t~iu, soc, cozi de cireşe etc. Aceste plante s-au adunat de către elevele şcoalei
ş1 sunt destinate pentru nevoile şcoalci.
n) Starea localului, mobilierului şi zestrei didactice. Şcoala are local
propril!, cu 4 săli de clasă, 2 cancelarii şi locuinţă pentru directoare, toate
în foarte bună stare şi foarte bine întreţinute. Mobilierul este complect şi
aproape tot de cel mai nou tip. Zestrea didactică are deajuns şi totul este
oarte bine conservat.
o) Economie şi cooperativa şcolară. În cursul anului şcolar 1939-1940.
am continuat să strîngem economiile elevelor şcoalei şi le-am depus la C.E.C.
Din pricina timpurilor grele din acest an, s-a economisit numai suma de
2 748 lei.
343
Cooperativa şcolară „Albina", aprobată cu ordinul 2279/935, al Uniunii
.,Muntenia" din Bucureşti, a fost în al cincilea an de funcţionare şi s-au des-
făcut cărţi şi rechizite şcolare, în sumă de lei 10.232,50, realizând un bene-
ficiu brut, de la 31 mai 1940, de 586,50 lei. Are 229 asociaţi cu un capital de
5924 lei.
Contul de profit şi pierdere l-am încheiat cu 586,50 lei la venituri, iar
la cheltuieli cu 111 lei, cu un beneficiu net de 475,50 lei.
Bilanţul s-a încheiat la 31 mai I 940, cu 9 320 lei la activ şi pasiv. După
împărţirea beneficiului net, cooperativa şcolară „Albina" se prezintă cu urmă
toarea situaţie: la activ: Cassa 4.968,50 lei, Inventar mărfuri în depozit,
socotit la preţul de cost 3.381,50 lei. Bon pentru înzestrarea Armatei 970, lei,
în total 9 320 lei, la pasiv: Capital social 5 924 lei, Fonduri proprii 2 920,50 lei.
Beneficiu net 475,50 lei.
Adunarea generală ordinară a ţinut-o la 15 iunie 1940, cînd s-a aprobat
contul de profit şi pierdere, bilanţul pe 1939-40 şi s-a dat descărcare consiliu-
lui de administraţie, de gestiunea sa pe acest an.
Directoare, ss/indescifrabil
Arh. St. Slobozia, Fond Revizoratul Şcolar Ialomiţa, dosar 4.57/ 194.0 f. 123 •- 124. orig.
313 1940 iulie 9, Slobozia. Proces-verbal întocmit de Comisia

de verificarea avutului imobiliar public privind situaţia
imobilului deţinut de spitalul Slobozia în anul 1940.
Proces verbal,
Astăzi 9 iulie 1940,
Subsemnaţii: Vasile Popescu primar, Badea Vasilescu secretar al oraşu
lui Slobozia jud. Ialomiţa constituiţi în comisiune pentru verificarea avutului
imobiliar public aflat în circumscripţia teritorială a oraşului Slobozia,Ialomiţa
ne-am transportat la imobilul denumit spitalul judeţean şi acici am constatat
cele ce urmează:
Imobilul este situat în partea sud-vestică a oraşului avînd vecini: la
nord, est şi vest parcele vîndute de Ministerul Domeniilor la nord: Ghe.
Dinulescu, Ion Bârzea şi N. Rădulescu, la Sud cu strada Matei Basarab,
l:i f'St C'll: St:rn Cristea, I. Nccţmloscu S. l\'Iiu, Ghc. Ganilc.,,cu, N. Tudor ~i
Al Rădulescu şi la vest cu C-tin Soare, Dobre Stănescu, Dănilă Istrate, Iancu
Stănescu, Dumitru Iordache şi C-tin Chiriacescu.
Imobilul este alcătuit din: a) un teren în formă de patrulater drept-
unghiular avînd laturile de la nord şi sud de câte 100 m. iar cele de la est
şi vest de câte 200 m. b) construcţii: I) una clădire din zid cu dimensiunile:
24 X 9 m. circa cuprinzînd 9 încăperi, o sală, un coridor şi verandă, acoperite
cu tablă destinate locuinţei medicului spitalului: 2) una construcţie de zid
denumită pavilion de bolnavi cu dimensiunile: 10 x 30, 4 X 9, 5 X 4 m.
circa cuprinzînd două saloane, două componente, acoperite cu tablă, ca-
meră de consultaţii o cameră de rezervă, o cameră spălătorie, o cameră de
344
baie, sală de aşteptare, coridor, closete şi verandă de comunicaţie, toate desti-
nate spitalului propriu-zis. 3) una construcţie denumită pavilion de ad-ţie
cu dimensiuni: 5 X 10, 5 x 10 şi 15 X 7 aproximativ două componente
acoperite cu tablă şi cuprinzind, 3 camere şi coridor, destinate locuinţei
internului, un salon de bucătărie, una cameră de depozitare, una sală de
intrare, una încăpere spălătorie, una cameră pentru servitor, coridor şi closet.
4) una construcţie denumită pavilion de contagioşi din zid cu dimensiuni:
7,50 x 24,50 m. circa acoperită cu tablă cuprinzînd: două saloane pentru
bolnavi, două camere de rezervă, două camere destinate infirmeriilor, două
oficii, două camere destinate băii, 6 closete şi 2 coridoare de interne 5) una
construcţie din zid dimensiuni: 5 X 7 m. aproximativ acoperită cu tablă
destinată morgăi. 6) una construcţie de zid dimensiuni 10 X 4 m. acoperită
cu tablă destinată grajd. 7) una construcţie de zid dimensiuni: 10 X 4 m.
acoperită cu tablă destinată grajd. 7) una construcţie din scîndură dimensi-
uni 8 X 4 cu două încăperi acoperită cu tablă destinată remiză. 8) una
construcţie din gard pămînuit dimensiuni 10 X 4 cu două încăperi acoplrită
cu tablă destinată şopron. 9) una construcţie din zid dimensiuni 10 x 4 m.
cu două încăperi acoperită cu tablă destinată magazie. 10) un bordei în
pămînt dimensiuni 7 X 3,60 m. acoperit cu stuf. 10) Un puţ cu ghizduri
din lemn.
Imobilul teren şi construcţii aparţin Ţinutului Marea.
Folosinţa imobilului o are Ministerul Sănătăţii în scop spitalicesc,
construcţiile servind conform destinaţiei indicate în clădirea şefului spitalu-
lui locuind dl medic Gr. Timus, în partea destinată subchirurgului locuind
dl subchirurg D. Tomiţa.
Dobîndirea proprietăţii terenului a avut loc prin transfer de către
Ministerul Domeniilor, către judeţul Ialomiţa, prin act neidentificat, iar
construcţiile esenţiale au fost realizate de judeţ începînd din anul 1886 pavi-
lionul pentru contagioşi fiind realizat în anul 1934.
întreţinerea o are Ministerul Sănătăţii iar îngrijirea medicul spitalului.
Bine întreţinut.
Spitalul este înzestrat cu suprafaţa de 5 ha. teren moşia Vatra Mănă
stirei Slobozia şi se foloseşte de instituţie în scop de venituri prin arendare.
Primar ss/V. Popescu
Secretar, ss/B. Vasilescu
Arh. St. Slobozia, fond Prefectura Judeţului Ialomiţa, dosar 126/ 19-10, f. -10--12, orig.
314 1940 noiembrie 28, Călăraşi. Adresa trimisă de Serviciul

Zootehnic şi Sanitar Veterinar Ialomiţa, Camerei Agricole
Ialomiţa cuprinzînd localităţile şi datele unde au loc tîrguri
săptămînale şi anuale în cuprinsul judeţului Ialomiţa.
Serviciul Zootehnic şi Sanitar Veterinar al Judeţului Ialomiţa
Nr. 2730 Noiembrie 28
Domnule Director,
Ca urmare a adresei Domniei ,·oastre cu nr. 6697/940 avem onoare
a vă comunica mai jos datele cerute privitoare la funcţionarea tîrgurilor de
vite din acest judeţ şi anume:
345
Săptămînale:
1) Marţea în comuna Lehliu Gară
2) Vinerea în comuna Căzăneşti
3) Sîmbăta în or. Călăraşi, Slobozia, Ţăndărei şi Urziceni
3) Sîmbăta în oraşele Călăraşi, Slobozia, Ţăndărei şi Urziceni
Anuale:
1) In oraşul Călăraşi: 8-9 şi 10 martie
în Duminica Floriilor
1-3 scptfmbrie
2) În craşul Slobozia: 22 aprilie
20 maiu
23 iunie
13 octombrie
3) În oraşul Urziceni: 9-10 martie
13 scptem brie •
în tîrgurile săptămînale cit şi cele anuale ce funcţionează pe teritoriul
acestui judeţ se fac vînzări de animale din toate speciile.
Medic veterinar primar al judeţului Ialomiţa
Dr. Gr. Bugoiu, şef de birou
Arh. St. Slobozia Fond Serviciul sanitar veterinar Ialomiţa dosar 178/ !940 f. 103 - 103 verso
orig.
315 1940 decembrie 15, Slobozia. Raport referitor la starea biblio-

tccikr ~colare şi publice din localitate, înaintat de Şcoala
primară de băieţi-Slol:ozia primarului oraşului.
Şcoala primară de băieţi din Slobozia - Ialomiţa

No. 117
k 15 decembrie 1940
Domnule Primar,
La adresa Dv. nr. 5311/1940 awm onoare a vă comunica cele ce ur-
mează:
r- Numele bibliotecii şcolare: ,.Biblioteca Şcolară a Şcoalei primare de
băieţi". Anul înfiinţării 1919. Numărul cărţilcr: donate - cumpărate: 388.
Si1nt s:crii::C' în limbn rcmAnn. Tente nu fost cumpărnlC' între anii 1018-1040.
Donaţiisau cheltuieli cu biblioteca în anul 1939 n-au fost.
Valoarea mobilierului bibliotecii (un dulap) - l 500 lei.
Numele bibliotecarului: d-na Paula N. Teodorescu 36 ani.
Biblioteca are ca registre: l rcg. inventar şi 1 catalcg de cititori. Anual
are un număr de circa 200-220 cititori.
Donatori nu sunt. Cărţi donate nu sunt.
Director ss. indescifrabil
Domniei Sale Domnului Primar al Oraşului Slobozia.
Arh. St. Slobozia Fond Primăria oraşului Slobozia dosar 577/ 1940 f. 10 orig.
346
316 1942 iunie 2, Slobozia. Regulamentul de organizare şi func-
ţionare a Primăriei oraşului reşedinţă Slobozia Veche, referi-
tor la administraţie, economie, edilitate, cultură-învăţă
mînt, istoricul localităţii.
Primăria oraşului reşedinţă Slobozia Veche
Judeţul Ialomiţa
Regulamentul de organizarea şi funcţionarea Primăriei oraşului reşedinţă

Slobozia Veche, jud. Ialomiţa
Partea I-a
Capitolul I
Generalităţi
Art. 1 Regulamentul de faţă a fost aprobat de Ministerul Afacerilor

. Interne cu ordinul nr. 23 992 din 3 august 1942.
Art. 2 Oraşul Slobozia din judeţul Ialomiţa datează din vremuri
imemoriale, negăsindu-se nici un document care să arate fiinţa sa. Este
aşezat pe moşia Vatra Mănăstirii Slobozia, zidită de domnitorul Matei
, Basarab la anul 1649, în locul altei bisericute care a fost dărîmată.
Primele aşezări ale acestui orăşel au fo;t făcute cu robii mănăstireşti
din \Temuri încă necunoscute, căci monografia întocmită în anul 1906 nu
dă preciziuni în această privinţă. Este aşezat pe lunca rîului Ialomiţa malul
stâng, pe teren jos, cuprins între calea ferată Ciulniţa - Ploeşti şi Ploeşti
Ţăndărei pe o suprafaţă de 2 km.p.
Comune suburbane pendinte de oraşul Slobozia, este comuna Slobozia-
, Nouă, pe nord-est de oraş peste linia ferată Ploeşti-Ţăndărei la distanţă
i de oraş de 4 500 km.
' Fiinţa comunei Slobozia - Nouă este din anul 1782 sub numele de
Slobozia de Sus, primele aşezări făcîndu-se cu mocanii târlaşi veniţi cu oile
pentru păşunat pe câmpia Bărăganului.
Comuna Slobozia - Nouă este aşezată pe teritoriul moşiei Vatra
Mănăstirii Slobozia.
Art. 3 Date monografice asupra oraşului nereşedinţă Slobozia Veche
sunt cuprinse în alăturata anexă.
Capitolul II
Organizarea Serviciilor
Art. 4 Serviciile primăriei sunt organizate în conformitate cu sche-
mele de organizare tip a, Ministerului Afacerilor Interne, anexată prezentu-
lui regulament.
Se mai anexează o schemă identică cu încadrarea personalului existent
în posturile prevăzute.
Art. 5 Biroul Administraţiei Generale. Condus de secretarul comunal
avînd următoarele atribuţiuni:
Conduce lucrările de birou ale ad-ţiei comunale, de a căror executare
la timp este răspunzător.
Primeşte corespandenţă privitoare la ad-ţia comunală, o repartizează
la servicii.
347
Întocmeşte regulamentele comunale de orice fel în afară de acele a căror
alcătuirele cere o pregătire tehnică. Contrasemnează corespondenţa generală
a comunei şi face referate în ce priveşte chestiunile ad-tive comunale.
Verifică scriptele băneşti şi de contabilitate de a căror neregulă este
răspunzător.
Verifică inventarul general al comunei şi este răspunzător de inexacti-
tatea lui.
Contrasemnează actele băneşti şi este răspunzător în calitatea de con-
trolor preventiv.
la parte la toate ceremoniile şi solemnităţile ce se ţin, precum şi la
şedinţele comunale cu caracter ad-tiv, financiar şi de interes local.
Art. 6 Serviciul de contabilitate şi de casierie.
a) Serviciul de contabilitate: condus de un contabil cu gradul de subşef
de birou cu una gradaţie. Atribuţiunile acestui funcţionar sunt următoarele:
ţine contabilitatea bănească comunală, întocmeşte actele de licitaţie, con-
trolează scriptele şi actele băneşti ale consiliului comunal şi este făcut răs
punzător de neexactitatea lor şi a operaţiuni:or ce se fac.
Ţine registrul invrntar de avutul mobil şi imobil al comunei în care
face operaţiunile respecth·e. Păstrează şi lucrează corespondenţa financiară
a comunei, de a cărei neexecutare la timp este răspunzător.
b) Serviciul de casierie condus actualmente de un funcţionar cu gradul
de agent administrativ el. III-a are în atribuţiunea sa operaţiunile scriptelor
băneşti, păstrarea numerarului şi a actelor şi registrelor- de venituri şi chel-
tuieli ale comunei. Este răspunzător de orice nereguli s-au neexecutări de
debite ce cad în atribuţiunea sa. Controlează agenţii încasatori şi răspunde
în cazul de abatere a acestora de la atribuţiunea lor.
Răspunde de neîndeplinirea veniturilor comunale sau de risipa ce ar
cauza pagube comunei.
Art. 7 Serviciul de stare civilă.
Condus de un funcţionar cu gradul de impiegat cu două gradaţii. Are
în atribuţiunea sa conducerea biroului de stare civilă, păstrează coresJ on-
denţa, actele şi registrele de stare civilă, face operaţiunile în scripte potrivit
cu împrejurarea lor şi răspunde de orice nereguli s-ar comite în aceste scripte.
Contrasemnează toate actele şi corespondenţa privitoare la acest birou.
Art. 8 Serviciul tehnic. Din lipsa posibilităţii de plată a unui personal
cu pregătire în materie ad-tivă comunală nu are organizat un asemenea
serviciu. ·
Art. 9 Biroul Mobilizării şi organizării naţiunei şi teritoriului. Acest
Lit-ou ditt lip~a fu11t:ţio11a1-iloi- t:0111unali, aclualmcntc c5[c condu~ de func 0
ţionarul ce conduce şi biroul stării civile.

În această calitate atribuţiunile sînt: primeşte, lucrează, contrasem-
nează corespondenţa şi actele privitoare la acest birou, păstrează actele
şi este răspunzător de păstrarea secretului (dată fiind natura lor).
Art. 10 Serviciul de salubritate neorganizat.
Art. 11 Serviciul sanitar neorganizat, dat fiind lipsa posibilităţilor
de plată ale comunei.
Art. 12 Serviciul de pompieri neorganizat din aceleaşi cauze ca la
articolul precedent.
348
Capitolul III
Art. 13 Organizarea Serviciilor monopolizate. Asemenea serv1cu nw
~unt organizate în comună neavînd întreprinderi de asemenea natură.
Capitolul IV
Art. 14 Organizarea întreprinderilor economice. Nu este nefiind cazul
în localitate.
Capitolul V
Art. 15 - Organizarea aşcdtmintelor specifice locale.
!\u este cazul în localitate, aşezămintele sunt sub auspiciul societăţilor
de binefacere şi culturale.
Capitolul VI
Art. 16 Organizarea serviciilor cu caracter temporar. Nu sînt cazuri
în localitate, deşi ad-ţia comunală a oraşului Slobozia ar avea nevoie de func-
ţionari pentru complectarea lipsurilor existente azi.
Capitolul VII
Cadrul supranumerar
Art. 17 În administraţia comunală a acestui oraş nu sunt funcţionari
~upranumcroşi. Are nevoie de încă 4 funcţionari pentru complectarea ser-
\'iciilor sale.
Pentru doi din aceştia sunt vacante posturile de secretar cu gradul
de şef de birou f.gr. şi postul de impiegat stagiar - dactilograf.
Se anexează schema cu încadrarea serviciilor comunale în situaţia
de astăzi precum şi schema de încadrarea serviciilor după normele de organi-
zare date de Ministerul Afacerilor Interne. Prezentul regulament s-a întocmit
a Slobozia Veche judeţul Ialomiţa la 2 iunie 1942.
Primar, ss. Mişu L. Ionescu
Secretar, ss. Gr. Ciocionică
Anexă la regulamentul de orgamzare ş1 funcţionare.

Date monografice esenţiale.
a) Stema oraşului este formată astfel: Pe scut albastru o clopotniţă
-de argint cu poartă închisă şi fereastră deschisă. Scutul timbrat cu o coroană
murală de argint cu trei turnuri. Simbolizează vechea colonizare a lui Matei
Basarab în jurul bisericii. Stema a fost aprobată prin I. D. Regal Nr. 2753
din 20 septembrie 1932 astfel după cum a fost întocmită de către Comisiunea
Heraldică.
b) Suprafaţa circumscripţiei teritoriale a oraşului Slobozia, este de
10715 ha. în total, din care suprafaţa de 4232 ha. a fost afectată prin împro-
prietărirea de la 1921 locuitorilor din comunele: Traian, Smirna, Iazu, Amara,
Slobozia-Nouă, deci reducîndu-se această suprafaţă rămîne neto în circum-
scripţia oraşului Slobozia, aşa zisă moşia vatra mănăstirii, suprafaţa de 6.583ha.
Suprafaţa afectată din această moşie, comunei Slobozia-Nouă, ca
-comună suburbană este de 1953 ha.
c) Populaţia oraşului Slobozia, după ultin-.ul rccensămînt făcut la
6 aprilie 1941 este în număr de 6068 suflete la care se adaugă militari în
activitate de serviciu, elevii la diferite şcoli secundare, meserii etc. aşa că
realmente populaţia acestui oraş este în număr de 7292 (şapte mii două sute
nouăzeci şi două) suflete.
Populaţia comunei suburbane Slobozia Nouă este în număr de 1333
suflete. ·
d) Clădiri administrative în cuprinsul oraşului:
Pretura plăşii Slobozia.
Primăria onşului,
Judecătoria mixtă de pace,
Ocolul silvic, toate cu lccaluri proprii.
Comisariat de poliţie.
Percepţia de circumscripţie
Serviciul de constatare
Oficiul poştal
Oficiul de telefoane, acesta în localuri cu chirie.
e) Edilitate:
Numărul total al străzilor din cuprinsul oraşului sunt 69.
Lungimea acestor străzi este în total de 26,600 km.
Străzi canalizate ne avem.
Străzi alimrntate cu apă nu sunt.
Numărul străzilor cu lumină electrică sunt 6 pe o lungime de 4,1/2 km.
Străzi cu gaz aerian ~au metan nu sunt.
Numărul străzilor împietruite este de 2, pe o rnprafaţă de 11.805 m.p.
Trotuare de asfalt pe o singură stradă, în suprafaţă de 6360 m.p.
Trotuare de piatră pe 15 străzi în suprafaţă de 9360 m.p.
Străzi pavate cu piatră brună de granit este una pe o suprafaţă de
11.160 m. p.
Străzi nepavate sau împietrite rnr.t 66 Fe o suprafaţă de 189.835 m.p.
Peste râul Ialomiţa care trece re lîngă craşul Slctozia sunt două pcdmi
metalice, unul în partea de rnd-est a crn~ului cc leagă şoseaua Naţional~
nr. 10 de cea judeţeană Călăraşi-Brăila şi alt ul în partea de rnd vest a oraşulm
ce leagă calea ferată Ciulniţa Slotczia-Veehc - Ploieşti cu ramificaţia spre
Ţăndărei. Un dig de apărarEa oraşului de inur.daţiile râului Ialomiţa pe o
lungime de 5 km. pornind din traseul C.F.R. Ciulniţa - Slobozia şi parcurgînd
malul râului Ialcmiţa de la vest la est pe partea de Sud a oraşului până în
traseul căH ferate Slobozia Veche - lăndărei.
Liniile ferate locale sunt cele arătate mai sus, îmă nu leagă comunele
suburbane de oraş.
Tramvaie sau trasee nu sunt.
În cuprinsul oraşului sunt două pieţe pentru desfacerea alimentelor
situate una în partea de est şi alta în partea de vest a oraşului.
Un tîrg de vite săptămînal şi unul de cereale, târgul de vite după noile
dispoziţiuni se ţine în fiecare duminică, iar cel de cereale în toate zilele din
cursul săptămînii. Târgul de vite a fost rnrocit mai înai:rte a se ţine în ziua
de sâmbătă a fiecărei săptămâni.
360
In afară de aceste târguri de vite săptămînale mai sunt patru târguri
Ianuale la epoca: Sf. Gheorghe, Sf. Constantin şi Elena, Naşterea Sf. Ion
Botezătorul (Drăgaica) şi Cuvioasa Paraschiva.
f) Edificii publice: Invăţămînt:
Sunt pairu localuri de şcoli primare proprii.
Un gimnaziu mixt în local cu misie.
Culte:
Una biserică cu hramul Sf. Voevozi, fosta l\1ănăstire de călugări zi-
dită de domnitorul Matei Basarab în anul 164.9 şi una capelă la cimitirul
comunal zidită de familia Matei Marinescu şi care serveşte de lăcaş de rugă
ciune al cartierului Gării Slobozia-Veche şi a porţiunei de oraş din acea parte.
In oraş este un spital de stat al Ministerului Sănătăţii şi un dispensar
medical al Asigurărilor Sociale.
Instituţii culturale (un cămin cultural denumit „Matei Basarab" având
o bibliotecă populară.
Instituţii zootehnice: Există în localitate Depozitul de creştere şi îmbu-
nătăţirea rasei cailor proprietatea \Iinistcrului Agriculturii şi Domeniilor
cu un număr de 320 armăsari, din rasele: pur sânge englez, jumătate sânge
şi abator comunal.
Depozitul de am1ăsari arc 6 grăjdari pentru reproducătorii săi şi o staţi
une de montă în permanenţă.
Aisistenţă şi prevedere socială: Aziluri sau orfelina te nu sunt în locali-
tate, avem însă două cantine una şcolarft şi una a filialei de Cruce Roşie, cu
scop de alimentarea elevilor săraci, cca şcolară, iar cca a Crucii Roşii pentru
a servi mâncăruri calde ostaşilor în trecere prin gara Slobozia Veche.
g) Estetică: Oraşul Slobozia fiind situat pc lunca râului Ialomiţa în
partea stângă a acestuia este înşirat pe şoseaua Naţională nr. 10 Bucureşti -
Urziceni - 'făndărci - Piua Pictrii - pe o lungime de 3 km şi în adânci-
me ce variază între 600-800 m.
In cuprinsul oraşului s-a format o grădină publică pe fosta albie a râu-
lui Ialomiţa aproape de centrul oraşului în suprafaţă de 2.100 m.p. grădină
în care un comitet local a construit în anul 1927 monumentul eroilor slobo-
zem morţi în războiul 19 I 6/ 1919.
Parcuri sau promenade nu sunt.
Din trupul islazului comunal s-a plantat cu salcâmi o porţiune în supra-
faţă de 34.,4.0 ha. plantaţie masivă în anul 1934..
Apele ce străbat teritoriul oraşului sunt: râul Ialomiţa pc partea de
sud a oraşului.
Lacul Amara situat la distanţă de 6 km. de oraş cuprins în circum-
scripţia oraşului Slobozia-Veche.
Monumente istorice: Monumentul eroilor morţi în războiul 1916/ I 919;
Biserica Sf. Voevozi declarată monument istoric şi cimitirul eroilor
construit în anul 1932 de S::icictatea „Cultul eroilor", precum şi monumentul
eroului prinţ algerian Chrainia Mahumcd aş~zat în piaţa nr. 2 unde a fost
ucis de trupele germane în timpul ocupaţiei din 1917.
h) Educaţia fizică şi sportul:
Se face pe terenuri improvizate neavând teren propriu amenajat în
acest scop, stadioane şi ştranduri nu sunt.
351
i) Industrii în cuprinsul oraşului: Două mori ţărăneşti din care una
cu valţuri pentru măcinişul grâului şi porumbului şi una exclusiv numai
pentru porumb.
Una ţesătorie mecanică pentru pânză şi una presă mecanică pentru
uleiu.
Una instalaţie mecanică de tricotaje şi trei darace pentru dărăcit lină,
cum şi două fabrici pentru ape gazoase.
j) Întreprinderi comerciale sunt în număr de 67 din care: 9 maga-
zme pentru manufactură ;
14 localuri pentru restaurante, bodegi şi desfacerea băuturilor spirtoase;
6 magazine pentru cismărie şi 25 magazine pentru desfacerea articole-
lor alimentare şi coloniale. Mai există în cuprinsul oraşului 2 ateliere mecanice,
3 ateliere de fierărie, 5 ateliere de frizerie şi două ateliere de lemnărie şi tâm-
plărie.
Primar,
Secretar,.
Arh. St. Slobozia Primăria oraşului Slo' ozia dosar .593/ 1942 p. 26-32 orig.
317 1942 iulie 15, Slobozia. Raport stat1st1c referitor la popu-

laţie,instituţii, agricultură, finanţe, situaţie socială etc_
România
Jud. Ialomiţa
Situaţie
Cuprinzînd următoarele date statistice ccmunale:
1 Populaţia
2 Instituţii locale;
3 Intreprinderi industriale şi comerciale;
4 Situaţia agricolă;
5) Situaţia animalelor;
6 Situaţia uneltelor şi maşinilor agricole;
, Situaţia financiară. a oraşului;
8 Situaţia islazului comunal;
9 Situaţia celor morţi şi invalizi din războiul actual;
IO Situaţia familiilor nevoiaşe de concentraţi-mobilizaţi ajutaţi.
Primăria roraşului Slobozia

Jud. Ialomiţa
Situaţia generală
a oraşului Slobozia-Ialomiţa la data de 15 iulie I 942.
352
I - PopulaţieCapi de familie 1325).
(contribuabili 1824).
Numărul tot.11 al sufletdor ...................................... 7290.
Bărbaţi .......................... 3493
Femei .......................... 3797 ...................... 7290
Copii dela 1-7 ani ............ 1219
Copii de la 8-14 ani ............ 1087
Copii de la 15-20 ani ............ 961
Bărbati de la 21-60 ani ........ 1037
Femei' de la 21-60 ani .......... 1992
Bărbaţi de la 61 în sus .......... 476
Femei de la 61 în sus ............ 518
Total egal ....................... 7290
În acest total sunt cuprinşi 19 supuşi străini din care
16 bărbaţi şi 3 femei.
2 - Instituţii locale:
Pretura plăşii;
Judecătoria mixtă de pace;
Primărie;
Gimnaziu mixt;
Patru şcoli primare;
Comisariat oe poliţie;
Oficiul poştal;
Depozitul de îmbunătăţirea şi creşterea animalelor Minst. Domeniilor
Oficiul de asigurări sociale pentru meseriaşi;
Serviciul sanitar al oraşului;
Spitalul de Stat;
Serviciul de ccol veterinar;
Serviciul agricol;
Două biserici din care una capelă la cimitir;
Cămin Cultural „Matli Basarab";
Ocol sih-ic;
Serviciul de percepţie de circumscripţie;
Serviciul de constatare de circumscripţie;
Două staţii de cale ferată: Slobczia-Veche ~i Slobozia-Nouă;
Serviciul drumurilor de stat ~i ale judeţului;
Burrn de ccrc.;le;
Filiala de Cruce Roşie a Soc. Naţionale de Cruce Roşie din România;
Dou!:i ccoperativc populare pentru consum;
Una bancă populară ce credit;
Lagărul de prizonieri;
Depozitul de rnbsistcnţă şi centrul de strângere ale Armatei;
3 - Intreprinderi Industriale şi cc:mcrciak:
a Industriale;
Una moară ţărănească cu valţuri şi presă de ulei;
Una moară ţărănească pentru măcinat porumbul;
353
Silozul P.C.A.
Uzină electrică ;
6 Brutării;
8 Măcelării;
7 Pescării;
1 Cofetării ;
2 Simigerii şi covrigării;
4 Frizerii;
2 ateliere de croitorie;
1 Atelier mecanic;
4 ateliere de fierărie;
4 ateliere de tâmplărie;
2 ateliere de rotărie;
1 atelier de curelărie;
b Corn ~reia le:
25 Băcănii (din care două cooperative de consum).
9 magazine de manufactură ;
15 Cârciumi, bodegi şi restaurante;
2 cafenele;
5 Magazine pentru încălţăminte.
4. Situaţia agricolă a oraşului Slobozia

Suprafaţa totală a circumscripţiei teritoriale este de 6583 Ha. din care:
Teren arabil .................. 4093 Ha.,,
Păduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 954
Armane, clădiri . . . . . . . . . . . . 416
Neproductiv păşunabil. . . . . . . . . . 281
T~:en pentru odihnă . . . . . . . . 828
Vu .. .... ........ ...... .. . . 7 6583 Ha
Repartiţia suprafeţei cultivabile pe culturi:
de toamnă:
Grâu . . . . . . . . . . . . . . . . . . 467 ha.
Secară .. .... .......... 53 ha.
Orz . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 ha = 754 Ha.
Culturi de primăvară în cultivare însărnînţări pînă la 26/4.
Orz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 450 ha. însămînţate 137 Ha.
Mazăre...................... 264 Ha. " 121
Ovăz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390 78
Meiu . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
Orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Porumb . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . 950
Fasole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230
Floarea soarelui ............. . 255 ha.
Ricin . . . ................ . 3
Cânepă ................... . 11 " 2
In ....................... . 26
Bumbac ................... . 30
Lucernă nouă 20
354
,, ,,
Borceag-măzăriche .. .. .... .. 256
Porumb furaj.. . . . . . . . . . . . . . . 20
Iarbă sudan . . . . . . . . . . . . . . . . 190 ,,
Alte plante nutreţ . . . . . . . . . . 34
Cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 8 Ha.
Sfeclă furajeră . . . . . . . . . . . . . . 15
Grădini zarzavat . . . . . . . . • . . . 15 " 16 Ha.
Pepeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Perdele salcâmi . . . . . . . . . . . . 14 2 Ha
55. Animale existente în comună:
Armăsari de ai statului pentru montă publică 270 capete

Vineri de reproducţie în comună 5 capete
Tauri de reproducţie comunali 4
Cai şi iepe . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . 624
Boi de jug . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Vaci fătătoare . .. . . . . . . . . . . . . .. . . . 418
Tineret bovin ........................ 211
Ovine .............................. 4653
Păsări ............................ 24718
6 Unelte şi maşini agricole în comună:

Tractoare ................ 9 buc.
Maşini de treer . . . . . . . . . . . . 6 buc.
Pluguri .................. 216 buc.
Maşini de semănat ..................................... . 22 buc.
Maşini de secerat legat ................................. . 24 buc.
Maşini de secerat simple ............................... . 6
Batoze de mină pentru porumb ......................... . 4
Tocătoare de nutreţ ..•................................. 1 "
Trioare ............................................... . 6
Vînturătcare ........................................... . 8 „
Vehicule
Care pentru boi .......... 28 buc
Căruţe pentru cai .......... 156 buc.
Trăsuri de tot felul.. . . . . . . . . 16 buc
Camioane cu tracţiune ani-
mală ................. . 3 huc.
Autocamioane 1 buc rechiziţionat
Automobile 4 buc.
7 Situaţia financiară a oraşului Slobozia
Exerciţiul 1941/1942 Venituri Cheltuieli
Prevederi Realizări Prevederi Cheltuieli
5.021.963 4.867.947 5.021.963 3.671.897
Exerciţiu 1942/ 1943
5.571.415 977.662 5.571.41.5 562.649
355
8 Situaţia islazului comunal ?.l oraşului Slobozia
Suprafaţa totală a islazului: 676 ha. 2500 m.p.
Teren de păşune propriu-zis 468 Ha
Teren culturi furajere ...... 122 Ha
Lucerniere . . . . . . . . . . . . . . . . 23,5 Ha
Păduri şi perdele .......... 39,25 Ha
Neproductiv, bălţi C.F.R. 23,5 şi ocupat cu calea ferată
Total 676,25 Ha
9. Situaţia celor morţi şi invalizi din războiul actual:
Ofiţeri Subofiţeri trupă
1Iorţi 2 i
lnYalizi 5 nccb:aţi
10. Situaţia cdor ajutaţi (familiile celor mobilizaţi) Luna Iunie 19-42
Ajutate 194 familii cu 518 membri lei 270 SOO
Pdmar ss. indescifrabil secretat ss. Indescifrabil
Arh. St. Slobozia Primăria oraşului Slobozia dosar 60'1/ 19'12 f. I 7 - 21 copie
318 1942 octombrie 26, Slobozia. Istoricul spitalului oraşului

Slobozia întocmit de medicul Grigore Timuş, înaintat
Serviciului Sanitar al judeţului Ialomiţa.
ISTORICUL SPITALULUI
1. Clădirea Spitalului a fost începută în anul 1896 şi terminată în 1897,

pe locul cedat de moşia Statului, în supra faţă de 20.000 m.p. Construcţia
a fost făcută din fondurile judeţului şi a costat 67 042 lei, iar în anul urmă
tor 1898, s-a construit camera mortuară cu suma de 3 617 lei.
În anul 1905, a fost instalată lumina electrică, curentul fiind furnizat
de uzina de la moara „Fuerea", care a funcţionat pînă în anul 1916, cînd
moara a fost distrusă în timpul războiului.
în anul 1906, a fost instalată baia, cu suma de 600 lei, care a func-
ţionat pînă în anul 1928, cînd din cauza vechimii şi a uzajului s-a deteriorat
i;,i ,c:o,i din funcţiune, fără a sc m:ii p11tf':i r<'p:ir:i s:111 înlocni; Spitalul ră
mînînd fără bae pînă în anul 1935, cînd au fost procurate de către prefectură
3 Mi, (2 la Spital şi 1 la locuinţa medicului) care funcţionează şi în pre-
zent.
În anul 1911, se instalează conducta de apă, fu1J1izată din conducta
C.F.R., cu suma de 2000 l~i donată de comună. Această instalaţie a durat
pînă în anul 1932, cînd ţevăria fiind complet deteriorată, a încetat de a mai
funcţiona. Tot în anul 1911, se înlocuiesc duşumele de la saloanele bolnavilor
cu mozaic.
în anul 1916, cu suma de 3 OOO lei obţinută de la judeţ, se măreşte
locuinţa medicului cu încă 2 camere.
356
În anul 1937-1938, s-a cl{1dit pavilionul de contagioşi, din fondurile
:Ministerului Sănătăţii, costînd 450.000 lei
De la 1897 pînă în prezent, s-au succedat la conducerea Spitalului
urmf,torii medici: din august 1897, pînă în octombrie 1897, dr. l.C. Guţu,
<lin octombrie 1897 aprilie 1903, dr. Petrescu, aprilie 1903, august 1905 dr.
P. Popescu at:gwc:t 1905, Septembrie 1907, dr. G. Sculy, septembrie 1907
Martie 1911, dr. C. Nanu, martie 1911 şi pînă la evacuarea în Moldova,
dr. G. Sculy.
În timpul ocupaţiei, Spitalul a funcţionat cu medici ge1mani. După
război, în octombrie 1919, rstc numit dr. I. Pantelimon care funcţionează
pînă la 18 :;eptembrie 1939, cînd a încetat din viaţă; iar de la 1 decembrie
pînă în prezent, dr. Grigore Timuş. .
În acelaşi interval de timp, au funcţionat în posturile de subchirurigi
din 1897-1899, I. Lăscăre~cu, 1900-1905, N. Pîrvuk!;CU, 1906-1933, Marin
Frcncscu; iar de la 1923 şi pînă în prezrnt, Dumitru Tomiţa.
Pc~.t de :rr.oa;e nu a an1t ~pitalul, pînă în anul 1940, cînd a fost numită
Elena Manolescu, care a funcţionat pînă la 31 mai 1942, cînd a derd~ionat,
iar în lccul 1ămas vac.int, a fost transferată rr::caşa l"Ifra Gco1gescu, care
funcţionează şi în prezent.
2. Suprafaţa terenului Spitalului este de de 20 OOO m.p. şi se compune
din: curte, grădină cu remi şi grădină de zarzavat, dintre care clădirile ocupă
următoarele suprafeţe:. Pavilicnul princir,al 394 m.p., pavilicnul ccnta-
giqi, 150 m.p., locuinţe 198 m.p., amxe 83 m.p.,în total 825 m.p.
Sritalul funcţionează cu 30 paturi bugetare.
Starea clădirilor se menţine bună, are dcrrndinţe suficiente. Nu sînt
camere suficiente pentru personal.
Curăţenia se menţine în bune condiţiuni.
În: bunătăţiri mai însemnate s-au făcut în I 940, instalarea conductei
de apă de la castelul C.F.R. Slobozia-Veche, iar în 1942, instalarea luminri
electrice; ambele funcţionează în bune condiţiuni.
în prezent se simte nevoia completării instrumentarului şi a obiectelor
zestrale, precum şi de introducerea apei în pavilionul principal. În prezent
avem apă numai la pavilionul de ccntagioşi şi de la băi.
3 Conducătorul Spitalului, este dr. Grigore Timuş, în etate de 35 de
ani. A urmat Facultatea de Medicină la Bucureşti în 1934, iar medic este
din 1939.
Dumitru Tcmiţa oficiant Spi1al, în etate de 49 ani, şcoala oficianţi
sanitari Craiova, 1918 în funcţiune aici din ar.ul 1923 şi Irina Georgescu,
moaşe absolventă a Cămir.ului Mo.işclcr Ruralr Btirnrcşti 1925, vîrsta de 38
ani, este în funcţiune din anul 1925 în judeţ.
4. Spitalul arc 4 băi (cadă ~i duş) 2 la padlicnul principal şi 2 la pa-
vilonul contagioşi, în funcţiune servind numai pentru bolnavii din spital.
Instalaţii de deparazitare: Una et mă „Wolf" fixă şi un cuptor de de-
parazitare.
5. Ca acti\"Îtatc dedăşurată, Spitalul dc~enc~1c circa 40 sate cu o
populaţie de peste 80 OOO locui teri, a~Hel c5. în ultimii 10 ani spitalul a in-
ternat un număr de 5280 tolr.av·i după c1.m urmczză:
357
În anul 1933 ..........
410 bolnavi
.
În anul 1934 ..........
406
. 1936 ..........
470
1937 ..........
438
" 1938 ..........
541
..
" 1939 ..........
497
1940 ..........
608
.
" 1941 ..........
693
1942 ..........
726 (pînă la 25 octombrie 1942)
Total ...... 5280
Tot în acest interval de timp, s-au dat între 6- 7 OOO consultaţii anuale.
ln ultimul timp, în srital făcîndu-se şi chirurgie, s-au efectuat pînă în prezent
pe anul în curs, 184 inter\'enţiuni.
Medicul Spitalului ss/inde~cifrabil

A~h. St. Slouozia Fond SeniFiul Sanitar al judpţului Ialomiţa dosar 428; l'H2 f. 12- 12 ·,. ori 5 .
319 1943 ianuarie 14, Călăraşi. Raport al Prefectului judeţului

lalomita, către Ministerul Afacerilor Interne, referitor la
activit~tea comunistă desfăşurată în judeţ şi la starea de
spirit a pcpulaţiei.
Către, Ministerul Afacerilor Interne

Cabinet
Bucureşti.
Nr. 851/1943 ianuarie 14
La ordinul Domniei voastre nr. 13798/1942, am onoarea a raporta:

I. Mişcări subversive
În gara Feteşti, unde în majoritatea sînt foarte mulţi meseriaşi la C.F.R.
sunt infom1at că discuţiile între lucrători şi chiar personalul C.F.R. au un
caracter care nu se depărtează prea mult de la o stare de spirit revoluţionară.
De altfel cu ocazia inspecţiilor am fost martor la indiscipline produse
-de mecanici. Acest fapt l-am constatat în gara Slobozia.
l11Curmatm·ul tc-1 att1 îtni va da fapte concrclc pc care le, voi raporta
imediat.
*
II. Starea de spirit.
Lipsa de îmbrăcăminte şi mai ales încălţăminte influenţează în rău
mai ales în rîndurile concentraţilor şi văduvelor de război.
De asemenea întîrzierea plăţii ajutoarelor, care merg pînă la două
luni, produce mari nemulţumiri.
* Loc alb în text.
358
Nemulţumiri au fost şi mai accentuate, din cauză că aceste familii
neprimind ajutoarele pe lunile noiembrie şi decembrie, nu şi-au putut în-
depl;ni nici cele mai mici nevoi de sărbători.
Prefectul judeţului lal0miţa.
Arh. St. Slobozia fond Colecţia de documente foi volante, f. 16, concept.
320 1943 martie 20 Feteşti, Raportul de evenimente întocmit de

Comisariatul de Poliţie Feteşti privind deraierea unui tren
de marfă german în gara Feteşti.
(Raport de evenimente)
20 martie 1943
ln expiratele 24 de ore s-au constatat următoarele:
Trenul de marfă 954 german de la Făureni la ora 13,20 la intrarea
în staţia Feteşti, prima maşină a luat-o pe linia 5 iar a doua pe linia 12
deraind şi încălicînd 6 vagoane unul peste altul distrugîndu-se din care unele
sînt cu cereale iar alte cu efecte militare.
Cauza deraierii încă nu se poate cunoaşte.
Comisar
Vizat şeful poliţiei
Călăraşi C. Mo:::ilescu
Arh. St. Călăraşi, Fond Poliţia oraşului Călăraşi, dosar 16/ 1912, f. 18, orig.
321 7944 martfr 5, Dragoş Vodă. Kotă informativă, întocmită de

pretorul plasei Dragoş Vodă, referitoare la înfiinţarea ce-
lulelor ccmuniste în satele Albeşti, Socoalele, Crucea şi Vlad
Ţepeş.
Notă informativă.
Sîntem informaţi că în unele comune, între care Albeşti, Socoale, Crucea,

Vlad Ţepeş, ar începe înjghebarea unor nuclee comuniste. Informaţiunea
nu este verificată, ulterior vom da relaţii mai sigure.
Ni s-a transmis ştirea că domnul mareşal Antonescu ar fi fost chemat
de fu.hrenui Hitler la Berlin.
S-a ajuns la următoarea hotărîre: Trupe:lc noastre vor fi retrase din
Crimeea şi Ucraina, ocupînd linia Nistrului. Moldova, Basarabia şi Bucovina
vor trece sub control german, administrate însă tot de România.
Preot Dragoş Vodă
ss. indescifrabil
1944 martie 5
Arh. St. Slobozia, fond Colecţia de documente foi volante, f. 9, orig.
359
t·;,i'
.. •• J ,•
.
,r. .
··~
12. 1944 martie 5,Dragos-Vodă. Notă informativă
în satele Albeşti So~oalele Crucea \'I d
f . • ..
Ţ re entoare la mfunţarea celulelor comuniste
ili.l
• • , a epeş.
360
322 1944 iulie 25, Ama'ra. Buletin statistic întocmit de preşe
dintele comisiei ele administrare a lacului Amara privind
exploatarea nămolului din lacul Amara în anul 1944 înaintat
Direcţiei Petrolului din Ministerul Ec:ono:niei Naţionale.
Buletin Statistic
Pe anul 1944
{de la 1 ianuarie - 31 decembrie)
1. Denumirea exactă a întreprinderii Tase Alexe

balneologice căreia îi aparţine ex- Constantin Mircescu
ploatarea din staţiunea balneară.
2. Adresele întreprinderii Amara Jud., Ialomiţa
3. Data înfiinţării actualei întreprin- Tase Alexe 1936

deri Constantin Mircescu 19 38
4 De cînd se găseşte sub adminis- La datele din rubrica precedentă
traţia firmei actuale.
5 Numele exploatatorului anterior La Tase Alexe - Alex. Postoa

La Const. Mircescul-Al Primid.i
6 Datele de cînd şi pma cînd între- De la 12 iulie 1944, pe termen
prinderea posedă concesiunea exploa- de doi ani.
tării pentru care se răspunde.
7 Suprafaţa totală concesionată. Tase Alex. 2500 m.p. litoral 3

Perimetrele internşi extern de pro- ha. prot. Constantin Mircescu 2500
tecţie. m.p. Litoral - 3 Ha. protect.
8 Numele şi prenumele proprietaru- Ministerul Sănătăţii
lui
(Statul, comuna, proprietatea par-
ticulară)
9 Comuna şi judeţul în care se gă Amara Ialomiţa

seşte exploatarea.
10 Gara cea mai apropiată şi distranţa Slobozia Veche

pînă la exploatare. Geografic
11 Situaţia geografică, topografică şi Lacul (inclusiv nămolul)
eventual geologică a staţiunii. în suprafaţă de cca. 60 ha. în
imediată apropiere Sat Amara,
partea de Sud-Est
Topografic. Apa sub nivelul dea-
lului, în general cca. 10 m., spre
lac panta dulce.
Geologic: Pămînt negru, rarefiat,
tip nisip şi argilă.
361
Exploatările situate în marginea
lacului - la Sud-Est 500 m. de
Sat. Instalaţiile de băi calde, sunt
activate de motoare, cite unul
la fiecare instalaţie.
Sanitare: Instalaţiile medicilor de-
lega ţi pentru sezon în cuprinsul
prospectului anexat.
stab. de băi - durata sezonului.
12 Modul de întrebuinţare a apei sau Băi calde şi reci.
nămolului mineralizat
(băi, ape minerale de băut).
13 Indica ţii terapeutice Prevăzute în prospect.

14 Contra indicaţii. Prevăzute în prospect
15 Cîţi vizitatori a avut întreprin- Ambele întreprinderi - 875
derea în anul expirat
16 Cîţi litri de apă mineralizată şi cite Apă: 1.212.000 litri
kilograme de nămol s-au între Nămol: 445.000 kgr.
buinţat
17 Valoarea în lei a unui litru de apă O,50 lei kgr. nămol

mineralizată sau a unui kilogram Apa neevaluată
de nămol întrebuinţat.
18 Valoarea totală în lei a apei mine- lei 225.5000
ralizate sau a nămolului întrebuin-
ţat.
19 Numărul personalului întrebuinţat Tehnic 3

de întreprindere pe categorii: teh- ad-tiv. 4
nic, ad-tiv şi lucrători lucrători 15
20 Numărul accidentelor întîmplate N-au fost
personalului întreprinderii şi
separat vizitatorilor. CauzelP şi
gravitatea lor ?
Prezentul buletin statistic fiind întocmit cu exactitate, se certifică de

noi şeful întreprinderii balneologice.
Şeful întreprinderii balneologice,
Preşedintele comisiunii de administrarea lacului,

ss/indescifrabil Data 25 iulie I 944
Arh. St. Slobozia, Fond Primăria comunei Amara, dosar 61/19H f. 21-21 verso copie
362
323. 7944 august 24, Călăraşi. Circulara Prefectului Judeţului
Ialomiţa, referitoare la luptele desfăşurate, între unităţile
militare române şi germane, la Vadul Oii.
România
{stema judeţului Ialomiţa)
Serviciul Cabinet
Domnului
1 Comandant al garnizoanei
2 Comandant al Legiunii de jandarmi
3 Comandant al Comandamentului companiei de grăniceri.
4 Comandant Căpitănia portului
Nr. 2294 din 1944 august
·Obiectul
Pretorii plăşilor Ţăndărei şi Feteşti ne informează că 6 vase germane
vin pe Dunăre din direcţia Brăila-Hîrşova continuîndu-şi drumul îi;t susul
apei.
O secţie antiaeriană română şi un pluton de pioneri, aflate la punctul
„Vadul Oii" lingă comuna Vlădeni, care au misiunea de a dezarma orice
formaţiune germană le-au somat cu focuri de armă.
De pe vase s-a răspuns cu focuri de mitralieră şi tun.
Vasele îşi continuă drumul.
Vă rugăm să binevoiţi a lua toate măsurile şi să daţi dispoziţiunile
necesare pentru capturarea vaselor cu întregul material şi dezarmarea echi-
pajului în conformitate cu ordinul nr. 12291/1944 al Ministerului Afacerilor
Interne după care anexăm copie.
Prefectul Judeţului Ialomiţa
Colonel V. N ica
Arh. St. Slobozia, fond Colecţia de documente foi volante, f. 17, copie.
324. 7944 augttst 24. Călăraşi. Nota informativă întocmită de

Prefectul judeţului Ialomiţa, referitoare la unităţile militare
germane din raza oraşului Urziceni.
Pretura Urziceni
ora 9,30
1944 august 24
Notă informativă
În oraşul Urziceni patrule germane sînt organizate pe străzi.

Multe camioane germane trec permanent prin Ucziceni.
ln curtea regiei C.A.M. s-au instalat 30-40 nemţi.
363
La periferia oraşului
(Valea Plopului) patrule şi posturi fixe germane.
Astăzi, intre orele 18-19, germanii au instalat megafoane în piaţa
oraşului Urziceni, făcînd propagandă ostilă actualului regim şi M.S. Regelui.
La intervenţia garnizoanei megafoanele au fost ridicate.
La comuna Coşereni din plasa Urziceni s-au instalat două companii
de germani înarmaţi
Pretor ss/lon Roşianu
Pentru confirmare, Ministru Afacerilor Intune, cabinet, Bucureşti.
Idem acelaşi conţinut.
Prefectul Judeţului lalcmiţa
Colonel Nica
Comunicat garnizoanei Călăraşi
Şef de cabinet (ss/indescif~abil).
Arh. St. Slobozia, fond Colecţia de documente foi volante, f. 7 orig.
325. 7944 august 25, Călăraşi. Raportul şefului Poliţiei Călăraşi,

referitor la dezarmarea trupelor germane din garnizoana
Feteşti, adresat Prefectului judeţului Ialomiţa
România
Ministerul Afacerilor Interne
Direcţia generală a poliţiei
Poliţia oraşului Călăraşi
Nr. -4917
S-'.4 aiut 25
Către Prefrctura Judeţului lalcmiţa
Am onoare a ·vă
comunica că Detaşamentul de poliţie Feteşti-Gară
ne raportează că astăzi25 august a.c. garnizoana din Feteşti a primit ordin
şi-a deza1mat trupa germană aflată în Feteşti, Feteşti Gară şi comuna Bără
ganul. Up1aţilinta lncq:utâ la 01de 14 şi ::-a tt'lmi11at Ja u1ek JB uccu1
gînd în linişte şi ordine fără a !oe face uz de a1mă din ambele părţi. Au fost
dezarmaţi un număr de 375 militari dintre care 12 ofiţeri. Au fost îmbarcaţii
în tren la orele 20,50 şi expediaţi sub pază la Cernavodă. O dată cu aceştia
au fost îmbarcate şi un număr de 37 femei germane.
Armele, muniţiile, vehiculele şi animalele sunt în curs de inventariere.
Şef poliţie, C. Movilescu Şef birou siguranţă Roman Traian
Arh. St. Slobozia, fond Colecţia. de documente foi volante, f. i orig.
364
326, 1944 august 25, Ţăndărei. Raport, al pt'etorului plasei Ţln
dărei, referitor la acţiunile militare din t.ona Giurgeni.
Plasa Ţăndărei
Nr. 3263
I 944 august 25
D-le Prefect,
Avem onoarea a raporta că primăria Giurgeni cu raportul nr. 1283/44
ne face cunoscut, că astăzi pe la orele 15, un remorcher german care trece
pe Dunăre din direcţia Brăila-Hîrşova, în punctul Vadul Oii, unde se
găseşte o secţie antiaeriană şi un pluton de pioneri români le-au somat cu
focuri de armă şi mitralieră spre a da la mal, iar după remorcher li s-au răs
puns cu focuri de mitralieră şi tun contirtuîndu-şi drumul.
Din informaţii se găsesc pe Dunăre 6 vapoare germane cu aceiaşi
direcţie.
Plutonul de pioneri are misiunea de a dezarma germanii ce trec pe
Dunăre.
Pretor ss. indescifrabil

Arh. St. Slobozia, fond Colecţia de documente foi volante f. 5 orig.
327. 1944 august 25, Călăraşi. Raport al Poliţiei Călăraşi, refe-

ritor la acţiunile militare desfăşurate în judeţ, adres3.t Pre-
fecturii judeţului Ialomiţa.

Direcţiunea generală a poliţiei
Poliţia de reşedinţă Călăraşi
Biroul siguranţei
Nr. 4911
1944 august 25
Către dl Prefect al Judeţului Ialomiţa
Avem onoarea a raporta că în circumscripţia noastră este linişte.

Comisariatul de poliţie Urziceni raportează că dintr-o maşină militară
germană s-au răspîndit manifeste contra guvernului şi M.S. Regelelui în
sensul celor comunicate de posturile de radio germane.
În staţia C.F.R. Feteşti s-a procedat la dezarmarea ostaşilor germani
aflaţi acolo, fără a se produce vreun incident pînă în prezent.
În jurul staţiei Ciulniţa au fost deasemenea dezarmaţi cîţiva militari
germani de la formaţiunile T.F.F., iar maşinile in număr de 9 au fost re-
ţinute de Comandamentul militar al staţiei.
Şeful Poliţiei C. Movilescu Şeful biroului siguranţei Comisar Roman
Arh. St. Slobozia, Colecţia de documente foi volante. f. 6 orig.
365
328. 1944 august 26, Călăraşi. Raport al şefului Poliţiei Călăraşi,
referitor la dezaramrea trupelor germane ce trec prin gara
Urziceni, înaintat Prefectmii jud. Ialomiţa.
România
Direcţiunea Generală a Poliţiei
Biroul Siguranţei
Nr. 4951
1944 august 26
Către dl Prefect al judeţului Ialomiţa
Avem onoarea a raporta că Comisariatul de Poliţie Urziceni, raportea,ză.

că în acel oraş este linişte.
Trupele şi Ccmandamrntul german au părăsit, în majoritate, oraşul
Urziceni, plecînd în direcţia Mizil- Buzău. Au mai rămas numai un efectiv
mic de germani care se pregătesc să plece.
O unitate germană de transmisiuni, care era încazarmată în nişte barăci
la aproximativ 2 km. de oraş, la plecare, au minat şi aruncat în aer insta-
laţiile de baracament unde au locuit. S-au luat măsuri de secţia de pompieri,
din această localitate, pentru localizarea incendiului.
Comandantul militar al gării împreună cu o gardă puternică dezarmează
toţi germanii care sunt în trecere prin gara Urziceni.
Şeful poliţiei, C. Movilescu Şeful biroului siguranţei

comisar
Roman Traian
Arh. St. Slobozia fond Colecţia de documente foi ·,olante, f. 2 orig.
329. 1944 august 25, Feteşti. Raport al şefului detaşamentului

de gardieni publici către Comisariatul de Poliţie Feteşti
prin care comunică ajutorul pe care l-a dat armatei pentru
dezarmarea trupelor germane în ziua de 24 august 1944·_
(Raport de evenimente )
25 august 1944
In expiratele 24 de ore s-a ivit următorul caz.
Am dat concursul armatei pentru dezarmarea armatei germane din_
garnizoană, care au fost îmbarcaţi în tren şi transportaţi la Cernavodă sub-
pază.
La controlul şi raziile efectuate în cuprinsul acestei secţii nu s-a găsit
mc1 o persoană suspectă sau fără acte.
La arestul poliţiei nu am avut nici un arestat.
Şeful detaşamentului indescifrabil
Arh. Sta . Călăraşi Fond Poliţia oraşului Călăraşi dosar 16/ 1913. f. 10 orig.
366
330. 1944 august 26, Călă,aşi. Raport al Prefectului judeţul u i
Ialomiţa, referitor la supravegherea convoaielor militare
germane care treceau pe Dunăre, adresat Ministerului
Afacerilor Interne.
România
'(Stema judeţului Ialomiţa)
Prefectura Judeţului Ialorni ţa
Serviciul administrativ
Telefonic
Domnului
I) General Trincu
Comandantul sectorului 2 etape Slobozia
2. Ministerul Afacerilor Interne. Bucureşti
Nr. 2305 din 26 august I 944 ·
Obiectivul:
Avem onoarea a raporta că astăzi de la orele 8 pînă în prezent trec
pe Dunăre, în dreptul comunei Piua Pietrii, convoaie de vase germane pline
cu muniţie şi trupe.
Fiind somate să se oprească nu s-au supus.
Au fost oprite numai 2 şalupe şi un vas comercial care au fost dezarmate.
Restul convoaielor continuă drumul pe direcţia Hîrşova-Cernavodă.
ln cursul trecerii au avut loc schimburi de focuri de tun şi mitralieră.
Numărul total al vaselor de mai sus este de 30, foarte bine înarmate.
Vă rugăm să binevoiţi a dispune luarea măsurilor de rigoare.
Prefect, Colonel V. Nica

Însemnări: .,Transmis. Comandant sector 2 etape.
Soldat Deneş. 26. VIII. 1944, ora 13,25"
,.Transmis şi la Ministerul Afacerilor Interne"
331. 1944 august 26, Călăraşi. Raport al Prefectului judeţului

Ialomiţa, referitor la luptele purtate de armata română
cu trupele germane aflate în retragere pe teritoriul judeţului
Ialomiţa
(Prefectura Judeţului Ialomiţa)

Administra tiv
Garnizoana Călăraşi
Legiunea de Jandarmi
367
1944 august 26
Av€m onoarea a vă trimite mai jos următoarele informaţiuni primite

din judeţ şi vă rugăm ~ă binn:oiţi a lua cunoştinţă de cuprins şi măsurile
necesare:
La comuna Ţărdărei: S-au predat soldaţii germani, sunt mai mulţi
morţi şi răniţi de ambele părţi.
La comuna Bucu: 5 maşini germane cu soldaţi dezarmate. Un avion
cu 6 ofiţeri şi un pilot a aterizat şi au fost dezarmaţi.
Au fost dezarmaţi soldaţii germani care păzeau garnitura de tren mili-
tar german.
Au fost dezarmaţi la comuna Brătianu 5 soldaţi germani şi la comuna
lazul 2 care escortau de la Brăila 100 prizonieri ruşi. Aceştia din urmă acum
sunt la comuna Iazu.
ln noaptea trecută şi dimineaţa asta au trecut mai multe vase de răz
boi, cu armata germană, pe Dunăre, spre Hîrşova. Fiind somate au refuzat
să vină la mal şi au deschis foc de armă mitralieră.
La comuna Feteşti: Astăzi la orele 9 dimineaţa o vedetă germană care
urmărea 6 vase, avînd pe bord muniţii, tunuri şi mitraliere, venind dinspre
Hîrşova cu un număr de 300 soldaţi şi 3-4 ofiţeri au fost somaţi să acos-
teze la Feteşti şi au fost făcuţi prizonieri. Soldaţii germani sunt sub paza
armatei române care aşteaptă ordine de urmare.
La comuna Crunţi: avionul care a aterizat forţat în ziua de 25 august
a.c., cu un singur ocupant, care a dispărut în noapte, a fost reparat astăzi
26 august a.c. de 4 mecanici germani lansaţi de alt avion, toţi înarmaţi
cu arme automate şi grenade. Avionul după ce a fost reparat şi-a luat zborul,
fără ca echipele de paza teritoriului îr.anr.ată cu puşti defecte, să poate
opune vreo rezistenţă
Prefect Colonele Vasile Nica
Arh. St. Slcbozia fond Colecţia de documente foi volante f. 33 copie
332. 1944 august 26, Feteşti. Raport al pretorului plasei Feteşti,

referitor la capturarea unui vas militar german, adresat
Prefecturii judeţului Ialomiţa
Plasa Feteşti
Nr. 4543
1944 august 26
D-le Prefect,
Avem onoarea a raporta că astăzi, pe la orele 9 dimineaţa o vedetă
care trăgea 5 vase, avînd la bord tunuri, mitraliere şi mur:.; ; venind din
direcţia Hîrşova, cu un număr de 300 soldaţi germani, cu ..,_., ofiţeri, co-
mandanţii lor care la somaţie de artilerie antiaeriană la distanţa de 2 km
366
de pod, care trecea peste Borcea, s-au supus şi tras la mal predîndu-se fără
nici o rezistenţă.
Soldaţii au fost dt.1::arcaţi pe mal, care stau sub paza a1matei noastre,
aşteptînd ordine.
Pretor, ss/indescifra bil

Arh. St. Slobozia fond Colecţia de documente foi volante f. 32 copie
333. 1944 august 26, Călăraşi. Telegrama prefectului judeţului

Ialomiţa, către ministrul de interne, referitoare la captu-
rarea unităţilor militare germane.
Fulger
Telegramă
26 august 1944
Ministerul Afacerilor Interne - Cabinet
În judeţul Ialomiţa linişte
Cîteva incidente produse de armata germană la somaţiunile armatei
române de a se preda au fost soluţionate.
În prezent pe întreg teritoriul judeţului avem: 800 prizonieri şi 20-
rnaşini camioane captcră.
Astăzi germanii continuă a se preda
Prefectul judeţului Ialomiţa,

Colonel Vasile Nica
Nr. 2303
944 VIII 26
334. 1944 august 27, Călăraşi. Raport al comandantului Legiunii

de jandarmi Ialomiţa, referitor la luptele purtate de armata
română împotriva armatelor germane din Ţăndărei.
Legiunea de Jandarmi Ialomiţa

Nr. 1419
1944 august 27
Domnule Prefect,
În urma luptelor ce s-au dat între trupele române şi germane în
comuna Ţăndărei au fost 7 răniţi şi 3 morţi din armata română şi 6 morţi
şi 11 răniţi din armata germană.
Comandant, Maior lYl. Simion
Arh. St. Slobozia fond Colecţia de documente foi volante f. I, orig.
369,
335. 7944 august 29, Slobozia. Note telefonice, trimise de primarul
oraşului Slobozia la Prefectura judeţului Ialomiţa, referi-
toare la luptele din localitate dintre armata română şi cea
germană.
Primăria Slobozia
Comunicat D-lui. cpt. Elefterescu,
la comanda infantieriei orele 2,55
Armata germană motorizată se îndreaptă spre Slobozia de la Căzăneşti.
Armata română şi roşie a luat măsuri să-i întîmpine înainte de a intra
m oraş.
Primarul oraşului Slobozia

ss. Mişu Ionescu
orele 3,20
Dl primar al oraşului Slobozia raportează că în momentul de faţă
armata germană atacă oraşul Slobozia şi dumnealui nu-şi mai ia nici o răs
pundere. Urmează să plece cu maşina.
Arh. St. Slobozia, fond Colecţia de documente foi volante, f. H concept
•
336. 1944 august 29, Bucureşti. Extras din Jurnalul de operaţii

al Diviziei 10 infanterie consemnînd principalele evenimente
legate de luptele din Slobozia.
(Extrase din jurnalul de operaţii al Diviziei 10 Infantierie)

29 august 1944
La ora 12, IO ,pe cînd comandantul diviziei ajunsese în Slobozia unde
se găsea şi batalionul maior Rădulescu, din Regimentul 40 dorobanţi (2
companii puşcaşi), maior Caloianu C., şeful de stat major al diviziei, este
anunţat telefonic de primarul comunei Ciochina că o coloană germană de
circa 50 maşini, cu mult armament şi încărcate cu soldaţi, se îndreaptă spre
~lohozi;i.
Maiorul Caloianu, ajutat de şeful biroului 3, ia următoarele măsuri: ...
Greutăţi întimpinate: lipsa mijloacelor de transmisiuni cu fir şi în
special cu radio la comandamentul diviziei şi la toate unităţile sale, întreru-
perea legăturilor permanente cu Călăraşi şi Urzicenii, lipsa bucătăriilor ru-
lante, lipsa pîinei.
Cu toată lipsa de material de transmisiuni cu fir şi radio, totuşi legă
turile telefonice permanente au satisfăcut în mare parte nevoile datorită
eroismului dovedit de operatoarea telefonistă la centrala Slobozia, Ioana
Zamfir Bazac şi de operatoarea telefonistă de la centrala S.A.R.T., Ionescu
A. Elena (rănită la ora 10). Acestea au asigurat în permanenţă legăturile te-
-370
lefonice, cu toate că localurile centralelor au fost ciuruite de lovitzri de
tunuri uşoare şi de armament automat.
Pentru eliberarea patriei. Documente, extrase de presă, memorii cu privire la lupta poporului
român pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. (23 august - 25 octombrie 1941), Editura
Militară, Bucureşti, 1972, p. 121 - 125
337. 1944 august 29/30, Bucureşti. Raport al generalului de

divizie Constantin Trestioreanu comandantul Diviziei IO,
infanterie, către Marele Stat Major al Corpului 2 armată
referitor la desfăşurarea operaţiunilor militare în zona Slo-
bozia
Divizia 10 infantieri No. 20560, din 29/30 august 194-4
Divizia 10 infanterie către corpul 2 armată
Raport operativ pentru ziua de 29 şi 30 august 1944.

1. În cursul zilei de 29 august, divizia şi-a continuat mişcarea pînă
către ora 13,00.
În după-amiaza zilei de 29 august, elemente inamice autotransportate
au atacat comuna Slobozia, judeţul lalomiţa, în care se afla comandamentul
diviziei, cu cartierul.
Inamicul, circa 50 autocamioane, încărcate cu materiale şi trupe, a
fost întîmpinat de focul apărării organizate la intrarea de vest a comunei
Slobozia. Coloana inamică germană a fost ruptă în două, o parte s-a dirijat
către sud, în direcţia Călăraşi, iar o altă parte s-a dirijat către est (comuna
Bucu). Această din urmă coloană a fost primită de focul primelor elemente
ale avangărzii Diviziei 10 infanterie, Regimentul 38 infanterie, care a angajat
lupta în zona pădurii est Slobozia şi pe şosea. Către ora 16,30, o altă for-
maţiune inamică, circa 15-20 autocamioane, a atacat din nou Slobozia.
Lupta a durat toată după-amiaza zilei de 29 august şi în cursul nopţii,.
deoarece inamicul, oprit, a părăsit partea din maşini căutînd să se strecoare
pe jos, prin acoperiri.
Pînă la orele 03,00, în dimineaţa de 30 august, întreaga zonă de la
est de Slobozia a fost curăţată complet.
În dimineaţa de 30 august, orele 05,00, ekmente inamice au primit cu
focuri de arme şi arme automate elementele de siguranţă ale Regimentului
38 infanterie, care ocupase Slobozia. După Q scurtă luptă şi aceste elemente
inamice au fost prinse şi dezarmate.
În dimineaţa de 30 august, divizia şi-a putut continua mişcarea pentru
a trece la sud de Ialomiţa.
Pentru eliberarea patriei. Documente, extrase de presă, memorii cu privire la lupta poporului
român pentru eliberarea patriei de sub jiigul fascist. (23 august - 25 octombrie 1944), Editura.
Militară, Bucureşti, 1972, p. 123 - 421
37!
338. 1944 august 30. Călăraşi. Raport al Poliţiei Călăraşi, către
Prefectura judeţului Ialomiţa, referitor la dezarmarea tru-
pelor germane din Slobozia ~i Călăraşi.
Biroul siguranţei
Nr. 5095
19"1"1 august 30
Către Prefectura judeţului Ialomiţa
Avem onoarea a vă raporta situaţiunea din circumscripţia noastră:

I. Din relaţiunile date de dl Comandant al Garnizoanei rezultă că în
noaptea de 29-30 august a.c. au fost dezarmaţi şi făcuţi prizonieri un număr
de 3200 ostaşi germani, din care un general 180 ofiţeri, 300 subofiţeri şi restul
trupă. Cu ocazia incidentelor ce au avut loc sunt 300 morţi şi 250 răniţi din
armata germană şi 2 morţi şi 20 răniţi din armata română.
2. În oraşul Slobozia, au avut loc lupte de stradă începînd din ziua de
29 august a.c., ora I 3,40 şi pînă în dimineaţa zilei de 30 august a.c., între
trupele germane motorizate şi călări în număr de circa 2000 oameni îmoarcaţi
în 80 de maşini, motociclete, tunuri antitanc, cîteva tunuri etc. Au fost pier-
deri de cca. 55 morţi în rîndurile germane, 6 ostaşi români şi 4-5 morţi
prizonieri ruşi din lagărul de la Slobozia, care au luptat alături de unităţile
noastre. Au fost incendiate 4 clădiri. In rîndurile populaţiei civile a fost
un mort şi mai mulţi răniţi ......................................... .
Şeful poliţiei, Şeful biroului siguranţei,
Arh. St. Slobozia, fond Colecţia de documente foi volante, f. 48, concept
339. 7944 august 30, Urziceni. Notă informativă, trimisă de

pretorul plasei Urziceni, la Prefectura judeţului Ialomiţa,
referitor la acţiunile de jaf săvîrşite de trupele germane
aflate în retragere.
Notă informativă
La comuna Jilavele şi satul Slătioarele în dimineaţa zilei de 30 august

o coloană <le circa 60 grrm:rni au ridicat de la locuitori cu forţa căruţe, cai,
rufărie şi altele. Simţind că sînt armate ruse în apropiere au plecat în direcţia
judeţului Prahova.
O altă coloană de circa 50- 60 germani s-a semnalat şi în comuna
Ciocîrlia şi a părăsit judeţul în direcţia Buzău.
Pretor, ss. I. Roşianu
Arh. St. Slobozia, fond Colecţia de documente foi volante, f. 12, concept.
• lipsă <lin ex
:372
340. 1944 august 30, Bucureşti. Raport al şefului biroului 2 infor-
maţii către statul major al Armatei 3 române referitor la
luptele desfăşurate în Slobozia.
Hughes
Biroul 2 informaţii
Raport informativ pe ziua de 30 august 1944

Mihai I. 1 către Ruleta 2 şi Gorăslău 3
Secţia 2
În după-amiaza zilei de 29 august, anul curent, elemente germane

autotransportoare în circa 50 camioane au atacat comuna Slobozia - ju-
deţul Ialomiţa. Au fost întimpinate cu foc de elementele Regimentului 38-
infanterie, după care coloana s-a despărţit în două, dirijîndu-sc spre Călăraşi
şi comuna Bucu, judeţul Ialomiţa.
Către ora 16,50 altă formaţiune, de circa 15-20 autocamioane, a atacat
din nou Slobozia. Lupta a ţinut pînă în dimineaţa zilei de 30 august, anu!
curent.
Inamicul a fost dezarmat şi capturat în zona est Slobozia.
Rezultatul luptei: pierderi proprii - un ofiţer mort, doi ofiţeri răniţi~
14 trupă morţi, 23 trupă răniţi; pierderi la inamic - 89 morţi, 136 răniţi,
340 prizonieri, 20 maşini, parte distruse, parte capturate.
Trupa proprie şi-a continuat marşul.
A. 36D
Nr. 26092, din 30 august 1944
Şeful biroului 2 informatii,
Maior Eugen Iliescu '
Pentru eliberarea patriei. Documente extrase de presd, memorii cit privire la lupta poporului ,-omân
penfru eliberarea patriei de sub jugul fascist (23 august - 25 octomurie 1914), Editura Militară,_
Bucureşti, 1972, p. 418-419
341. 1944 august 30, Călăraşi, Raport al Poliţiei Călăraşi adresat

Prefecturii judeţului Ialomiţa prin care comunică numărul
prizonierilor luaţi cu ocazia luptelor şi evenimentelor care
au avut loc in oraşul Slobozia în ziua de 29 august 1944.
Poliţia de Reşedinţă Călăraşi
Biroul Siguranţei
1944 August 30
Către Prefectura jud. Ialomiţa
Avem onoare a raporta situaţiunea din circumscripţia noastră:

1. Din relaţiunile date de dl Comandant al Garnizoanei rezultă că
în noaptea de 29-30 august a.c., au fost dezarmaţi şi făcuţi prizonieri un
1 Denumirea codificată a eşalonului înaintat al Corpului 2 armată română.
2
Denumirea codificată a Statului Major.
3 Denumirea codificată a Armatei 3 române.
4
Semnătura codificată a comandantului Corpului 2 armată.
373.
număr de 3200 ostaşi germani, din care un general, 180 ofiţeri, 300 subofiţer
şi restul trupă. Cu ocazia incidentelor ce au avut loc sunt 300 morţi şi 250
răniţi din armata germană şi 2 morţi şi 20 răniţi din armata română.
2. În oraşul Slobozia, au avut loc lupte de strad{1 începînd din ziua
de 29 august a.c., ora 13,40 şi pânr1 în dimineaţa zilei 30 august a.c. intre
trupe germane motorizate şi călări în număr de cca. 2000 oameni îmbarcaţi
în 80 maşini, motociclete, tunuri antitanc, câteva tancuri etc. Au fost pierderi
de cca., 55 morţi în rîndurile germane, 6 ostaşi rcmâni şi 4-5 morţi prizo-
nieri ruşi din Lagărul Slobozia, care au luptat alături de unităţile noastre.
Au fost incendiate 4 clădiri. În rândurile populaţiei civile a fost un mort şi
mai mulţi răniţi.
Un procuror militar rus, s-a prezentat la Seful Comisariatului Slobozia,
interesîndu-se despre organizarea noastră poliţienească şi judecătorească,
asigurîndu-1 că armata sovietică nu se amestecă în treburile interioare ale
statului, ci înaintează pentru continuarea războiului pe teritoriul german.
A mai adăugat că armata sovietică este disciplinată şi trebuie să fie primită
cu mai multă înscredere.
Elemente izolate sovietice, în trecere prin Slobozia au dezarmat doi
gardieni publici.
Comisariatul de poliţie Slobozia, mai raportează că sunt informaţi
că unitatea românească care face paza lagărului de prizonieri e somată de
unii ofiţeri sovietici să dezarmeze. Menţionăm că acest lagăr numără 6500
prizonieri printre care cîteva sute sunt înrolaţi şi luptă pentru dezarmarea
germanilor.
Asupra acestei chestiuni Comisariatul nu dă preciziuni şi am dat ordin
să verifice şi să raporteze realitatea.
3. în ziua de 30 august 1944, pe la orele 17,10 au sosit în portul Călăraşi
un număr de 1200 militari germani, îmbarcaţi pe şapte şlepuri, în care 200
sunt grav răniţi, 400 răniţi mai uşor, Din informaţiuni aceştia au fost îm-
barcaţi din regiunile Ismail, Reni şi Galaţi.
4. Şeful Comisariatului Urziceni, raportează telefonic fără număr
s-a prezentat un ofiţer sovietic la poliţie care i-a comunicat că începînd de
astăzi va colabora cu poliţia pentru menţinerea ordinei.
Starea de spirit a populaţiei este foarte îngrijorătoare, din cauza apa-
riţiei unor unităţi militare germane şi a incidentelor ce se petrec.
Şeful Poliţiei ss. C. Movilescu
Şeful Biroului Siguranţei ss. Comisar Roman Traian
Arh. St. Slobozia, Fond Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 2/ 19i'I, f. 50-50 v., copie
342. 1944 august 31 Feteşti. Raport, întocmit de pretorul plasei

Feteşti, referitor la festivitatea organizată pentru primirea
ostaşilor rusi.
Plasa Feteşti
Nr. 3582
1944 august 31
Prefectura Judeţului Ialomiţa,
Intrat 31.VIl.1944, nr. 15136.
374
Domnule Prefect,
Avem onoarea a vă raporta dvs. că în ziua de 30 a.c. orele 9 au sosit
în localitate trupele aliate ruseşti reprezentate printr-un domn căpitan Ivan
Alexandru şi 40 soldaţi.
Numiţii au fost primiţi la gară de ofiţeri români servindu-li-se o gu,-
tare la orele 7 în restaurantul gării Feteşti după care au fost întimpinaţi de
subsemnat.ul şi autorităţile din oraş precum şi de ofiţerii din garnizoană şi
o companie care a dat onorul.
Soldaţii ruşi au fost debarcaţi şi încolonaţi în faţa soldaţilor noştri,
iar în careu toate autorităţile.
S-a vorbit de cpt. rus Ivan şi s-a răspuns de comandantul Stoienescu.
insistîndu-se în special pentru tovărăşia de arme româno-rusă, care au de scop
sdrobirea duşmanului comun, apoi soldaţii ruşi au luat legătura cu soldaţii
români căutînd a lega preietenii.
La prînz s-a dat o masă comună soldaţilor ruşi şi români, primăria con-
tribuind cu carne, pîine, zarzavat şi vin.
O masă comună s-a dat în onoarea căpitanului rus, unde au luat parte
ofiţerii români şi notabilităţile invitate de noi.
Toate au decurs într-o perpetuă cordialitate, prietenie, cu viu entu-
ziasm de nedescris, ore întregi ţinîndu-se cuvîntări de ofiţerul rus care a ară
tat scopul venirii ruseşti pe teritoriul român, frăţia de arme, cerind concursul
tuturor pentru a zdrobi pe germani.
Excelenta primire făcută a difuzat-o imediat la radio, din care facem
parte.
A rămas impresionat de zvonurile care circulă, că armata roşie se dă
la jafuri, furtuni şi alte fapte care nu cadrează cu autoritatea şi demnita-
tea ei.
Ordinul -mareşalului Stalin este că se va împuşca pe loc orice soldat
rus care ia un pui de găină fără voia proprietarului.
Seara a fost prezentată o delegaţie de C.F.R. comunişti, care au salutat
pe ofiţerul rus.
Au urmat discuţii de o oră între ofiţeri şi CFR comunişti. De aceştia
se va face raport neapărat.
. După aceia a fost condusă la tren întreaga trupă care a fost chemată
la Cernavodă.
Au fost conduşi la tren soldaţii ruşi, au cîntat diferite cîntece, iar ofi-
ţerul rus a făcut promisiunea solemnă că va raporta primirea făcută şi de
unde va fi ne va scrie şi se va întoarce la Feteşti dacă va scăpa din război
cu viaţă.
Pretor, Paraschi vescu
Arh. St. Slobozia, fond Colecţia de documente foi volante, f. 27 copie
INDEX DE NUME ŞI LOCURI
A Alexeni - sat în judeţul Ialomiţa -1, 61,

105, I 13, 187, comună 188, 199, 210
As,inte - sJ.t în judeţul Ialomiţa, 61, 103,
258, 259 - Nicolai - membru al Secţiei
187, 188
Ligii Culturale din Călăraşi 219.
„Ade·rărul Literar" - ziar 289
Aliman - martor I
Africa - continent 29-4
Alaman N. - candidat de în-,răţător din
Afumaţi - sat în judeţul Ilfov 106
Ungureni I, (Sudiţi) 109
Albeşti - sat în judeţul Ialomiţa 61, 103,
Amara - baltă 131 - cătun 227, 229 -
112, 121, 157, 187, 188 - şcoală 267, -
comună 271, 293, 310, - staţiunea bal-
comună 321
neară 281, 322; - lac 227, 286, 293,
.,Albina" - cooperativă de consum 301, 310: - sat 33; - şcoală276

şcolară 312. America - griu de - 184
Albul - jupan martor -4, mare clucer 12, Amira N. - arendaş al moşiei Răduleşti 18-1
postelnic 12 Amlaşul şi Făgăraşul - din titulatura dom-
Albu Muşat - ţăran răsculat 161 nului Ţării Româneşti 2, 5, 9, 12, 23

Albu Rogoz - vornic, 8 Anastasie - egumen al m-rii Slobozia 36,
Aldea - martor 1 37, 39, -44
Aldea Niţă - păstor - chesaro-crăiesc 183 Anca - jupaniţă 12, H.
Aldimir - pitar, martor 2, vornic 25, 26 Andonie - martor 17
Alecse - martor 17, Dumitru ·,reteran din Andrăşeşti - sat în jud. Ialomiţa, 57,
1877, 2-45 58, 61, 93, 103, 109, 112, 121, 131;
Alecu - epistat la moşia Fulga 51 - comuni 187, 188, 228, 285
Alexandru - mare postelnic 28 Andic - martor - 15
Alex.:.ndrscu A. - proprietar din Slobozia Andrei Alexandrina - învăţătoare 312
246, Nicolae C. agronom regional 271 Andrei Dnmitru - ţăran răsculat 166
Andrei 'fanase - veteran cUn l/171, 2-1,
Alecsandri Vasile - stradă din Slobozia 309 Androne - popa Petre - candidat de
Alexandru - boier martor, stolnic 40 - în•răţător 109
clucer 42, voevod unchiul lui Radu Andronescu Nicolae - învăţător 112, 121
Mihnea 21, 23 - al II-iea domn al Ţării
Andriş - judecător -44
Româneşti 11, 12 - tatălui Mihnea Tur-
Andoneşti - sat în jud. Buzău 54
citul 13, li, Coconul 27, 28, H - Iliaş
25, 27, 28, 29, H, 299 - Ioan Cuza 171, Anghelescu Dima - locuitor bătut de tru-
Ipsilanti -49, Ivan căpitan din armata rusă pele germane 264
3-42, I. Aldea -4 - Radu, veteran din Anghel - arendaş 65; - Marin primar 278;
primul război mondial 288. - Neagu 67
376
An'fon - mitropolit al Ţării Româneşti - B:iico - slugă a m'l.năstirii martor 17.
r:nrtor I Ba.laciu - comună plasa Ialomiţa 187, 188,
Anl0nic - nume dat CC1piilor în Dora 226 258 - R1.laciul de jos - sat component
Antonescu I 1 - m1reşnl 32 l al comunei Balaciu 188, sat din plasa
Antonie Vodă din Popeşti - do:nn .ii Ialomiţa 157, 188
Ţăr"ii Româneşti 'l'I, 294 Ba.lamuci - sat din plasa l\fostiştea 212
Apostol Petre - locuitor din Slobozia 246 Balaur - mare logofăt martor 8
Apostolache - comis ctitor al mănăstirii 35, Da.Jean - vînzător de moşie -4'1
31), 49; - mănăstire 299 Baldovineşti - cătun moşnenesc - 228,
Amh - rasă de c:1i 303 sit 188
Arbăn.i.ş - d.i.nie 44 Balea - spătar 18
Ardeleanu Ion - ·retcr.i.n din 1877, 245 Balomireşti - sat 15
Ardenez - rasă de cai 3ll3 Balosin - stolnic 18

Argeş - mlnăstire, danie 8 B3.lta - plasl 63, 69, 75, 82, 86, 87, 88,
Arion - schimb de moşie 'li; - propriet.i.ră 93, 97, 99, 102, 10-4, 111, 1H, 118, 120,
a moşiei Dărbuleşti JO I - Iord.i.che - 125, 127, 135, 145, H8, 150, 153, 155,
cîrmuitor de judeţ, 6·1, 65, 76 - George 161, 163, 170, 18'1, 188, 191, 197, 220,
proprietar .ii moşiei Eliza Stoeneşti 18-t 223.
Arioneşti - sat 188 Dana.t - 18-4
Armăşeşti - sat judeţul Ialomiţa 61, 105, Banatul Severinului - în titulatura dom-
109, 113-comună 187, 188, 2hl, 221, nului Ţării Româneşti 2
258 Bunda George - potcovar 89
Arţari - sat în judeţul Ialomiţ.i. 61, 103, Bara Trandafil - arendaş al moşiei
132, 187, comună 228, 297 Luciu 123
..\sia - conţinent 29'1 Ba.ranga Nae - delegat al comunei Slobozia
Atanasie - mitropolit al Severinului pentru primirea rechiziţiilor 225, Nica
martor I ţăran din Slobozia 17-4
.\ tanasic Hristu - socialist român 223 Barbă Albă Simion - locuitor fugit peste
Athos - munteînGrecia 19 - mănăstire 31, Dunăre 75
32, 35 Barbu - comis martor 9, 15 - postelnic -4-4
Aurelia - nume de copil din Bora 226 - preot 25, 26, - spătar martor 10, 15,
„Aurora" - societate economică din Slobozia - Băjenij.ru logofăt martor -43, - din
231 Păpeni - 25, 26, - Milescu vistier H l,
A •re:rescu A. - ministru de război 2'11 - socialist român 223
Adam Niţu - locuitor din Slobozia 165 - Barbu Ion - locuitor din Slobozia 165,
Radu 165 ţăran răsculat din Biţina 166, Necula
A·,rămescu George - candidat de î1nă locuitor din Slobozia 165, - Gherghina
ţător 109 locuitoare bătută de trupele germane 26-4
Barbu! comis hotarnic H, paharnic -4, 29,
'10 - Urdenarul paharnic -42.
B Bărclăşanu Elisa - directoare şi maistră
de ţesătorie la şcoala Armăşeşti 221.
Babadag - comună judeţul Tulcea 223
Ilais - jupan martor 1
Bacău - oraş 25-1
Basarab - voe·rnd unchiul lui Radu Şerban
Badea - clin Feteşti 8, - -rornic 9, pa-
harnic 10 - stolnic 11, nepot al lui 19, 18
Zlatc vătaful 11,jupan 18, 29, - clucer 35 Basarabia - pro·rincie 321
- vornic -40, -41 spătar 92, - moşie Bataluri - sat apartenent de comuna
moşnenească în zona Speteni 228, Albeşti 188
377
Bazac Zamfir Ioana - operatoare telefo- Belcin I. N. - locuitor din Slobozia sem-
nistă 336 natar al unor memorii 246
Ilăbeni - sat în judeţul Prahova 5 Belea - vinde moşie 15
Băcanu Grigore - locuitor din l'rziceni, Bercuş, Ion - preot şi învăţător din Slobozia
ofrandă 199 Nouă 276
Bădică ce s-a ridicat domn 9 Dereasca - moşie judeţul Buzău 11 -
Băicoianu Ilie - logofăt al satelor Condeşti moşie în zona comunei Arţari 228, -
~î l'leşti 155 moşnenească 228, - Vlăiculeşti 228
Băila - nume dat copiilor din Bora 228 Beri·,oi - logofăt fiul jupăniţei Stanca din
Băjenari - sat aparţinător comunei Fiani 13
Şocariciu 188 Berileşti - sat judeţul Ialomiţa 21, 4~ •.
Băjenaru Niţă locuitor din Borduşelu nume 11
reprezentant la alegerea deputaţilor pentru Derleşti - sat în plasa Hagieni 61, plasa
Di•,anul Adhoc 157 Balta 69, 101
Bălan Mascat - locuitor din Crunţi care Berivoe - vinde moşie 9
a participat la alegerea reprezentanţilor Berlescu Dumitrache - arendaş 69
pentru Divanul Ad-hoc 157 Berlin - oraş 321
Bălăceanu Constantin - ban 54 Berteşti - sat judeţul Brăila 9, plasa Balta.
Bălbăeşti - sat aparţinător de comuna 61, 69, 101, staţie de poştă 91, mPşie în
Iazu 188 judeţul Brăila 197
Bălişti - sat 15 Birescu Dumitrache - ·,ornic 54
Bălteni - sat în judeţul Olt 12 Bibescu George - domn al Ţării Româneşti
Băneasa - cumnata lui Apostolache co- 123
misul H Biciulescu :\larin - inspector şcolar .312
Băneşti - sat în judeţul Prahova 9 Bistreţul - baltă în judeţul Dolj 12
Bănică David - locuitor din Slobozia par- Bistriţeanu Lena - absolventă a Azilului
ticipant la alegerea conc. comunal 165 „Elena Doamna" 221
Bărăgan - cîmpie 293, 310 Bi\inele - sat plasa Mostiştea 166
Bărăganu - comună 325, - sat pendinte Băcleanu Alexandru - inspector general ve-
de comuna Mihai Viteazu 188 terinar 273
Bărbătescu - sat în plasa Dridu 61, plasa Bâliceanu Ion - locuitor din satul Ostro-
Ialomiţa 103, pendinte de comuna Axin- vul lui Constantin 75
tele 188 Bîrliguţa Andrei - deputat al comunei
Bărbi, 11,I Stan - locuitor din Cegani 155 Slobozia 165 - Ilie locuitor din Slobozia
Bărbulescu Florin - locuitor din Malu bătut 165
de trupele germane 261, - Neculae 261 Bîrlad - oraş 251
Bărbuleşti- sat în plasa Jilavele 61, în Bîrlea Ion - 313
plasa Cîmpului 101, 105, 109, 113, Bîrseşti - sat judeţul Prahova 5
- comuna 1S7, 210, 2-'-'1, ,,.n pt>Htllult> tlt> J]irta111 1110-rr pn-.tPlni{'." mRrtnr 21
comuna Armăşeşti 188, - moşie 10 I Bîrzea Ilie - institutor din Slobozia 266 -
Ion preşedintele comisiei interimare
Băican - stolnic martor 18, 19
Slobozia 274
Bărcăneşti - sat în judeţul Ialomiţa 98,
Dlagodeasca - sat pendinte de comuna
103, - comună 181, 187, 188
Bobu 188
Băică - vinde moşie 44 Blagodcşti - sat judeţul Ialomiţa actual-
Bărnad - mare postelnic, martor 21 mente dispărut 6, 22, H
Beilic - sat în plasa Lichireşti 61, - plasa „Boabe de Griu" - re·,istă pentru elevi 289
Borcea 62, 106, 109, 110, 188 Bobescu N. Gh. - locuitor din Slobozia
Bejeşti - sat în judeţul Dîmboviţa 7 semnatar al unui memoriu 216
378
Bohu - comună plasa Balta 188 sat din plasa Borcea 109, 110, 188, -
Bodea - confirmi ocin1 29 comună 197
Bogata - sat plasa Dorcea 127, - pemlintc Borduşelu - sat plasa Slobozia 6 I, - plasa
de ·comuna Ciocăneşti 188 Ialomiţa 103, 157, - sat component al
Il~gdan - mare ·;ornic martor 7, - gră- c:Jmunei Mărculeşti 188.
mătic 13 Boroşu Bucur - păstor chesaro-crăiesc 185
Bogdăneşti - sat în judeţul Vilcea I Boşneagu - sat aparţinînd comunei Vă-
Boldeşti - sat în judeţul Praho·.ra H răşti 116
Bolească - toponimic la Tătarul juck•ţul Boteni-sat pendinte de comuna Perieţi 188
Brăila 15 Botoşani - oraş 223, 254
Doltuş George - contabil Ia şcoala Armă Bo·,irnici D. - locuitor din Slobozia semna-
şeşti 221 tar al unui memoriu 246
Bora - moşie 44, - sat judeţul Ialomiţa 11, Dozianca - sat aparţinînd de comuna
12, 15, 2'.J, 21, 44, 61, 72, 94, ID~. 128, Gîrbovi 188
129, 157, - comună 187, 231, 233, 236, Braciu-căpitan dezarmat de populaţie 212
246, 261, 285, 287, şcoală 276, - comună Braşo·, - oraş 3, - postav de 168
suburbană 283, - de Jos moşie 186, - Brateţ stolnic, martor l
sat al comunei Cosimbeşti 188, - de Bratu - mare comis martor 21, - slujbaş
sus - sat al comunei Cosimbeşti 188 82, - Manea candidat de învăţător din
Dorănescu Constantin - proprietar din Că satul Dichiseni 109, - Mihail - comisar
zăneşti 175, - Dinu 175 de propagandă 136
Borăneşti - sat plasa Dridu, 61, sat moş Bratul - spătar martor 5, 6, - comis mar-
nenesc· 288, plasa Ialomiţa 105, - moşie tor 23
175, - moşnenească 228, - comună 186, Brădescu G - semnatar al unei telegrame 196
187, 188 Brăila raia 55, - oraş 93, 94, 123, 254,
Borcea - braţ al Dunării 69, 95, 332, - riu 323, 326, 331, - district 197, - judeţ
197, - confirmă ocină 29, - logofăt 133
danie H, - plasă 62, 63, 78, 82, 88,
Brăiliţa - sat plasa Balta 69, 109, 11 I.
97, 102, 106, 110, IH, 118, 120, 125,
Oraşului 61, pendinte de comuna Bobu 188
127, 134, 135, 137, 148, 150, 153, 161, 163,
Brătescu comună în plasa Ialomiţa 187, -
·161, 170, 187, 188, 220, - cea mare, gîrlă
sat pendinte de comuna Perieţi 188
a Dunării 12, Radu locuitor din Slobozia
participant la alegerea consiliului co- Brătia - sat plasa Cîmpul 151, pendinte de
munal 165 comuna Axintele 188
Dordea Poenaru - cătun aparţinător de Brătianu-comună (azi Scînteia) - judeţul
comuna Perieţi 240 Ialomiţa 331, - ministru de interne 240,
Bordei Duţu - 311, - Vasile 311 - prefect 191, 191, 195, 197
Bordeiu Ioan - erou din primul război

Brazi - sat judeţul Prahova 9, 21
mondial 282 Brejescul - moşie în zona comunei Arţari
228
Bordeianu - sat pendinte de comuna
Lupşanu 188 Ilrezişul-moşie aparţinind moşnenilor din
Borduşanu R. Gh. - locuitor din Slouozia - Arţari 132
semnatar al unui memoriu 246, - Petre Brezoianu Dumitrache-sluger, - judecă
idem 246 tor 51

Borduşani - sat judeţul Ialomiţa 6, - Brîncoveanu Constantin-vei spătar martor 41
comună 188, 257, - Mari sat plasa Dorcea domn al Ţării Româneşti 42, H, 299
6 I, 68, 106, comun1 185, 187, sat aparţi Broscaru Dumitrache-sluger proprietar al
nător comunei Dorduşani 188, - Mici moşiei Bora 72
379
Broşteni, - sat judeţul Ialomiţa. 18, 96, Buzatu Gh. - participant din Slobozia la
- comună 187, 188, 2.58, - Noi sat 6, Congresul al V-lea al organizaţiilor sindi-
105, Vechi sat 61, 10.5 cale 2.53, - Radu - ţăran răsculat clin
Buceaci (Bucegi) - munte 9, Biţina 166, - Vasile reprezentant al sa-
Buco·1 sat - jud. Praho·1a 11 tului Balaciu la alegerea deputatului
Bucoveanu Radu - ţăran din Slobozia 17-4 judeţului pentru Dbanul Ad-hoc 157
Bucsan I. - administrator al moşiei Slo- Buzău - episcopie 2i, - oraş 20, 93, 9~.
bozia 232 95, 192, 251, 328, - judeţ 299, 3.l')
Bucu-sat 61, 69, 9-4, 10-4, 111, 127, 157, - Buzdugan Z. C. - socialist român 223
comună 187, 227, JJ I, 337, J-40, - moşie Buzinca - mare comis martor JO, 31, 32
227, 2Ji Buzindan Ion - i:ătană 5-4
Bucur Manolache - erou al primului război
mondial 282, - N'icolae candidat de în·,ă
ţător din Slobozia 127, - Petre - re- C
prezentant al satului Orezu pentru alegerea
deputatului judeţului pentru Divanul
Cacaleţi - sat în judeţul Giurgiu H, pen-
Ad-hoc 157
clinte ele comuna Armăşeşti 188
Bucureşti barieră 213, - oraş 5, 6, ID,
Cacoveni - sat, danie mănăstirească 18
11, 12, li, 15, 20, 27, 28, 29, JO, 32, 35,
Cadîna sat plasa Borcea 106, - pendinte de
iO, i I, i2, ii, 80, 93, 9i, 95, 10 I, H8,
comuna Tonea 188
161, 167, 169, 191, 198, 203, 20-4, 205,
Cantacuzino Iordache - ·,ci spătar i7,
210, 212, 212, 2i3, 253, 273, 28i, JOi,
- Şerban ·,ornic H, - clomn al Ţării
312, 316, 318, 319, 330
Româneşti 38, 39, iO, i 1, George Gr.
Budeşti-sat aparţinînd comunei Bărcăncşti
mare proprietar 239, 2i 1.
188, pendinte de comuna lazu 188
Calotă - comis martor 7, DoLre repreien-
Dudu cumpără moşic 10
tant al satului Ghimpaţi pentru alegerea
Budusla·, hotarnic din Oraşul de Floci 6
deputatului judeţului pentru Divanul
Dueşti-sat judeţul Ialomiţa 32, 58, 61, 103,
Ad-hoc 1.57
1.57, 188, - comună 218
Caloianu - maior, şef de stat majcr de
Buftea - comună în judeţul llfo·,r 216
divizie 336
Dujorani - sat probabil în judeţul Că
Caliţescu - locotenent colonel, membru .al
lăraşi l '
juriului concursului de plugari 18.5
Bujoreanu Şerban vistier 1i
Calea - soţia lui Petru Furgăescu, vinde
„Buletinul Cooperaţiei Române" - revistă
mcşie 11
301
Calciu Nicolae - locotenent, deţinitor de
Bulfci Nicolae - ţăran din Ţăndărei 18.5
cabinet medical 298
Bulgaru Nicolae - subadministrator de Calcio (Calcea) - grămătic i
plasă li2 Caplt>a -- jupaniţă 7
Buliga - sat plasa Borcea 106, 188, Carabanu - sat din judeţul Ialomiţa 58,
cătun de moşneni 228, - moşie 228 61, 103
Bunea - logofăt ispravnic martor i2 Carabulea Tănase - proprietar în Căză
Durcea Vasile - locuitor din Slobozia 67 neşti 175
Durciu Iancu - proprietar de •,ite clin Caragea Constantin Nicolae - domn al

Făcăeni 197, Ţării Româneşti 50, - Costache proprie-
tar al moşici Sălciile 96
Buricea Ioan - ţăran din Frăţileşti membru
al comisiei de alegere a deputaţilor ţărani Caraghiosu Iamandi - arendaş 18i
pentru Comisia Proprietăţii li I, - Marin Carianopol I. - mare proprietar din Slo-
sun~giu de poştă 89. bozia 2i6
880
Ca.rol I. - stradă în Slobozia J01, al doilea, Cîrstea - vistier, martor 12
principe moştenitor 285 Cărstei - 16
Casolteanu Emil - membru al Comitetului Cărstian fiul lui Stan Furgău vinde moşie 41
Pro·,izoriu al Secţiei Ligii Culturale Cărstea al Butei - vinde locuri şi grădini 22
Ialomiţa. 2-49 Cărstina - 16
Catargiu Barbu - primar deputat, propus Căscioarele - sat în judeţul Ialomiţa 9
pentru Adunarea Naţională 160 Cătălui - pirîu I
Catina Ion - comisar de propagandă IJ6, Cazăneşti - sat în judeţul Ialomiţa .58, 61,
115, H6 100, 188, - comună 175, 258, l 11, 333,
Cată Ma.rinache - reprezentant al satului 187, - moşie 239, 241, - oraş 93,
Dimieni pentru alegerea deputatului ju- - zonă 237
clcţului în Diva.nul Ad-hoc 157 Ceacu - sat 61, 188, - Români 106
Cazacu Dobre - locuitor din Malu bltut Ceauşescu Răducanu - reprezentant al ma-
de trupele germane 261, - Elena iclem 26"1 rilor proprietari în Comisia Proprietăţii
Cazan .:.I lui Babac - jupan martor 5, - IJ9, 110, - proprietar din Călăraşi 118
!ugofă t, martor 'l, 6 Cega.ni - sat 61, 106, 109, 110, 121, 15.5,
Ca;;acu Dumitru - ţăran răsculat din Dridu 156, 188, - ~omună 187
Sărindarele 169 Ceică Milea - locuitor din satul Ostro·,ul
-Cazan - tatăl lui Colţea 11 lui Constantin fugit peste Dunăre 75
Călăraşi - garnizoană 32-1, 33 l, oraş 138, Cercopide - procuror al Curţii de Apel 209,
H7, 179, 188, 192, 191, 196, 211, 2 IJ, 120, 219
216, 217, 219, 226, 218, 249, 250, 253, Cereaşov, - sat (în judeţul Olt) I
254, 257, 263, 267, 285, 300, 308, 309, Cernavodă - localitate în Dobrogea 191,
320, 325, 336, 337, 340, - tîrg 83, 90, 22J, - oraş 325, 329, 330, 342
93, 94, 95, 98, 106, 125, 111, - şosea Cernica - m:i.re vornic, martor 18, 19
220, - poliţie de reşedinţă 327, 328, Cernoaica - sat apartenent de comuna Că
341, - port 341, - schelă 181, 186, lăraşii Vechi 183
- şcoală normală 267, - spital 220 Cervanie călugăr vinde moşie 44
Călăraşii Vechi - sat 61, 106, 188, 226, - Cetăţelele - s1t (judeţul Buzău) - sat în
comună 220 judeţul Ialomiţa 27, - moşie 41
Călimăneşti pe Olt - I Cetăţuia - pichet de graniţă 201

Cetăţuia Feţii - ridicătură de pămînt 297
Călin - danie li, - logofăt, - fiul lui
Chelsoaia sat (probabil judeţul Praho·,a) .54
Niţă agă 44
Chera - vinde moşie 15
Călinescu Mihai - în·răţătorul satului Al-
Chera.inia Mahumed - prinţ algerian mort
beşti 121, - Vasile - locuitor din Slo- în timpul primului război mondial l 16
tiozia semna.tar al unui memoriu 246
Chercheş Scarlat - paharnic, arendaş al
Călmlţui - rîu, hotar 15 moşiei Orbeşti 92
Cllugăreni- sat judeţul Praho·,a 5, Chesar - mare vornic, martor li
- judeţul Giurgiu 18, - sat pendinte de Chioara - sat judeţul Brăila 51, - moşie
comuna Ulmu 188 184, - comună plasa Ba.Ita 187, - pen·
Călugăriţă - danie 31 dinte de comuna Bobu 188, - sat pia.sa
Ba.Ita 186, - comună 285
Cămpi - heleşteu în judeţul Ialomiţa 44
Chirea Ion - locuitor din Slobozia partici-
Căpăţîneni - sat judeţul Argeş 12 pant la alegerea consiliului comunal 165,
Căplescu Alexandru - pitar 54 - Ioniţă idem
Cără.reni - sat (Hagieni) judeţul Ialomiţa Chiriacescu Constantin - 3IJ, - Gh. N.
Cărlig - vinde moşie 10, - moşia de la semnatar al unui memoriu 246
- judeţul Buzău 44 Chirana - port 220
381
Chirii - episcop de Buzău 20 Ciresco - (martor) 16
Chiriţă - 17, Dinu Bobea - locuitor din Ciudueşti - fraţi proprietari în comuna.
satul Ostrovul lui Constantin fugit peste Căzăneşti 175
Dunăre 75, paharnic Doicescu '15, Ciulniţa - sat în judeţul Ialomiţa 29, 33,.
- tatăl lui N ecula ·H 55, 61, 67, 71, 79, 81,271, - moşieH,
Chirnogi - sat apartenent al comunei - moşie megieşească 70, 157, sat compo-
l 11mu 188 nent al comunei Larga 188, - staţie CFR
Chiroianca - moşie în zona comunei Arţari 327, comună 187, 226, 316
228 Cîineasca - sat apartenent al comunei
Chiroiu - şosea 220 Ţăndărei 188
Chiru Marin şi Constanţa - familie din Cîmpan Ene - locuitor al satului Cegani
Slobozia ce a oferit oraşului o bibliotecă trecut peste Dunăre 155
17'1 Cîmpul-plasă 63, 78, 82, 88, 93, 97, 102,
Cinci Sfanţi Manea - locuitor din Slobozia 105, 113, 118, 120, 125, 135, 1'18, 150,
171 153, 161, 163, 161, 175, 187, 188, 198,
Ciucu T. - arendaşul moşiei Jegălia 2'13 203, 220
Cioara - sat 61, 69, 9'1, 10'1, 105, 109, Cîrleanu Iordache şef de secţie la Vornicia
11 1, - şcoală 267 din Lăuntru 66
Ciobanu Niculae - învăţător căzut în primul Clima - egumen la mănăstirea Slobozia lui.
război mondial 285, - Ştefan reprezen- Ianache 3 I, 32
tant al ţăranilor din Orboeşti pentru ale- Cloşcă Dinu - ţăran din satul Cioara 5'fl
gerea reprezentanţilor judeţului în Di- Cîmpina - oraş 254
vanul Ad-hoc 157 Cîmpulung - cetate 3
Ciocăneşti - sat 95, - comună 188, 213, Cîrciumari - sat (judeţul Prahova) 5
257,285, - Mărgineni sat pendinte de 188 Cîrîc Elena - învăţătoare pro'lizorie la
- comună 218, - Pămînteni sat pendintc şcoala Slobozia Nouă 291, - Vasile -
de 188, - Sîrbi sat pendinte de - 188 învăţător definifrr 291
Cioceni sat - (judeţul Buzău) 13 Cîrjan Dobre - membru al juriului concursu-
Ciochina - sat judeţul Ialomiţa 5-4, 58 lui de plugărie 185
60, 61, 93, 103, 109, 112, 157 - comună Cîrstea - 'listier 12, - mare spătar, martor
170, 185, 187, 211, 258, 336 21, 22
Cioci - sat (judeţul Buzău) 5'1 Cîrţină Ioniţă - reprezentant al satului:
Ciocionică G. D. - secretar al primăriei Pribegi pentru alegerea deputatului în,
comunei Slobozia 296, 298 Divanul Ad-hoc 157
Ciocîrdia Dimitrie - administrator al ju- Coadele - staţie de poştă 95
deţului Ialomiţa 13'1, - preşedinte al Cocargeaua - sat judeţul Ialomiţa 61, 98.
comisiei de alegere a reprezentanţilor în 106, 100, 121,-moşie 164, -comună
Comisia Proprietăţii HO, HI 188, 228
Ciocîrlia - comună în judeţul Ialomiţa 339 Cochirleni - sat plasa Borcea 62
Cioranu George - locuitor din Slobozia Coci-mare postelnic, martor 15
participant la alegerea membrilor consi- Cociu B. - raportor statistic al judeţului
liului comunal 165, - Petru, idem Ialomiţa 164
Cioroiu - sat, plasa Lichireşti 61, - sat Cocora - sat apartenent al comunei Reviga
pendinte de comuna Tonea 188, - ba- 188, - comună 241, 258
rieră 213, - Marinache - locuitor din Slo- Coico - grămătic 5
bozia participant Ia alegerea consi- Cojeşti - sat (judeţul Praho·,a) 11
liului comunal 165, - Neagu - locuitor Cojocaru Hristachc - locuitor al satului
din Slobozia 67 Ostro·,ul, - Constantin fugit peste Du-
Ciotîrcă Vlad - ţăran răsculat din Maia 166 năre 75, - Radu - locuitor al satului:
362
Slobozia 67, - Dumitru proprietar în Cornăţeanu Radu - reprezentant din satul
Căzăneşti 175 Gimbăşani pentru alegerea deputatului
Cojoccşti - megieşi vînd moşie 15 judeţului pentru Divanul Ad-hoc 157
Colilia - comună plasa Ialomiţa 187, - sat Cornea Alexandru - veteran din 1877 din
apartenent de comuna Reviga 188, 258 Slobozia 215, primar al oraşului Slobozia
Colţea - bi·,r vei clucer -43, fiul lui Cazan, 296, 298
vinde moşie H Corneani - sat dispărut din judeţul Ialo-
Coman Milea - locuitor fugit peste Du- miţa 6
năre 75 Corneni - sat în judeţul Ialomiţa 9
Coman - pîrcălab vinde moşie H Cornia - vei paharnic, martor 35
Comani - sat 21 Cosîmbeşti sat 61, 69, 72, 81, 9-4, 101, 127,
Comarnic sat (judeţul Prahova) 9 157, - comună 187, 188, 228, 233,
Comănescu Anastasie - învăţător din Mărcu- - moşie megieşască 72, - cătun moş
leşti căzut în primul război mondial 285 nenesc 228, - şcoală 276
Comişani - sat 11 Coslogeni sat, 188, 189, - şcoală mixtă 267
Conăceanu I - semnatar al unei telegrame Cosma Dumitraş-cu - reprezentant al ţă
către Clrol I 189 ranilor din Orboeşti pentru alegerea de-
Conda - vistier, martor 10 putaţilor ţărani în Divanul Ad-hoc 157
Conde - mare comis, martor 28 Costache - învăţător din satul Andrăşeşti
Condeeşti - sat în plasa Dridu 61, plas 121, - din tîrgul Urziceni 1 13, Chihaiaua
Ialomiţa 103, - plasa Cîmpul 151, 29, - Constantin candidat de învăţător
- comună 187, - sat moşnenesc în com- din Grindu, 109, 113, 121, - Nicolae
ponenţa comunei Arţari 228 moşnean din Arţari 132, - Oprea, candi-
Condei Barbu - locuitor al satului Slobo- dat de învăţător din Feteşti 109, -
zia 67, - Radu - ţăran răsculat din Tudor, în·,răţător din satul Slătioarele 113,
Biţina 166 Costandin - mare postelnic, martor 29,
Condilo - mare postelnic, martor 27 30, 31, 32, - sluger martor 12, - căpi
Constanda - ţigancă 15 tan H, - fiul Niculai H, - tatăl lui
Constantin vistier, martor 13, - din Oraşul Frangulea, H, - Avram martor 17,
de Floci 15, - sat apartenent al comunei - Bondarul martor~ 17, - Copoerul martor
Giurgeni 188, servitor 197, - Ciochinaru 17,- Contescul vistier logofăt H, - Cer-
candidat de învăţător 109 boeanul pitar H - D, judeţul 12, Pe-
Constantinescu G - membru al comitetului tronili mort 17, - văcarul 75, - David -
provizoriu al Secţiei Ligii Culturale locuitor din Dora erou al primului război
Ialomiţa 219, - Grigore, - profesor la mondial 261, - Manea idem 216,
şcoala normală din Călăraşi, - Ion, - Matache idem 212, - Tudor ţăran
- locuitor din Slobozia, semnatar al răsculat din Fierbinţi 169.
unui memoriu 216, - Matilda, - învăţă Costea - picernic martor 1, - logofăt 11,
toare suplinitoare din Slobozia 268, - ţigan 15
- Nicolae, - învăţător definitiv din Costeni - sat 21, 25
Slobozia 288 Costescu G. - locuitor din Slobozia Nouă
Constantinopol - (patriar~ de) 291, 299 262, - M. semnatar al unui memoriu 2-46
Constanţa - oraş - 251 Coşereni - comună plasa Cîmpului 187,
Copoiu - Aurelia - în·,ăţătoare din Slo- 188, 228, 321 - sat moşnenesc 228
bozia 290, 312, - Ioniţă Cîrciumaru din Coteanu Niţă - locuitor din Slobozia par-
Stroeşti 166, ţăran răsculat din Stroeşti 166 ticipant la alegerea consiliului comunal
Copuzu - sat 61, 103, 188 165, - Gheorghe - locuitor din Slobozia
Corbeanu Atanasie - medic veterinar pri- 225, - Radu locuitor din Slobozia 225,
mar 273 - Radu locuitor din Slobozia 165
383
Coteneaţă Marin - locuito~ din Slobozia Cucută Răducanu -,-- marc proprieta,r din
166, - ţăranrăsculat din Dridu Sărin judeţul Ialomiţa deputat în Divj!.nul
dărele 169 Ad-hoc 159
Cotorca - sat plasa Cîmpul 105, 113, 118, Cuiburi - sat în judeţul Ialomiţa 25, 26,
- comună 210, - de Jos 54, - Sus 51, 41, 59, 227, - mănăstire 299, - moşic 25
- Mica 61 Culea Florea - reprezentant al satului Di-
Cotroceni - mănăstire 41, 69 mieni pentru alegerea deputatului. ju-
Cozia - mănăstire judeţul Vîlcea, danie 6, deţului pentru Divanul Ad-hoc . 157,
18, 69 - Ivan, locuitor venit de peste Duu{1re
Craiova - oraş 8, 23, 30, 12, 254, 318 156, Oprea - cioban din Transil·,ania 57
Crăceni sat (judeţul Călăraşi) 12 Culema Radu - locuitor din Mana,ia 199
Crăciunescu Costache - candidat din satul Cuneşti - sat 61, 95, 106, - comună 188,
Moldoveni 109, 113 - de Jos 188, - de Sus 188
Crăsani - sat 13, - comună 187, - de Sus Cupali Atanasie - proprietar de farmacie în
61,103,157,188, -de jos 61,103,157, Slobozia 298
188 Curcă Radu - reprezentant al ţăranilor din
Crăstian cd Mare - martor 17 Andr:1şeşti pentru alegerea „deputaţilor
Creţeşti de la Argeş - sat (judeţul Argeş) 9 judeţului pentru Di·ranul Ad-hoc 157
Creţulescu I. - administrator al districtu- „Curentul" - ziar, 288, 290, 291
lui Ilfov 158, - Radu - vei martor 10, Curelea - vei clucer, martor 10
- Scarlat - deputat pentru Adunarea Cuţarideşti - sat apartenent al com1mei
Naţională. 160 Perieţi 188
Cricovul - rîu 41
Crimeea - peninsulă 321
Colceag Cristache - candidat de învăţător
D
din Sărăţeni 109
Daciu - vătaf, tatăl lui l"drea 25
Cristea - mare vornic, martor 23, - Dima
Dan al II-iea - domn al Ţării Române,;;ti
candidat de învăţător din Satul Gura
( 1120 - 1431) 3
Dali 109, - Fănică Dumitru - locuitor
Dan - nepotul Salvoniei 13, Dumitru Marin,
din Malu bătut de trupele germane 261
ceauş 51
Cristache Marcu - veteran din 1877 din Danciu - postelnic, martor 21
Slobozia 215 Danciul - jupan 1, - mare pîrcălab mar-
Cristescu Aristiţa - în•răţătoare cu definitor 7, - confirmă ocină 29, 11
tivatul 289 Daniel A. - membru al Comitetului Pro-
Cristian Nicu - reprezentant al satului Bucu vizoriu al S6cţiei Ligii Culturale Ialo-
pentru alegerea deputatului în <livanul miţa 249
Ad-hoc 157 Danii - egumen 37

Dau Ua - muut li" L LupJJh,1· ulu Dura. 2.!S
Cri·raia - braţ al Ialomiţei 272, - piriu 310
Dănişor - martor 1
Crivina - comună (judeţul llfmr) 216
Dăşiraţilor - toponimic, hotar 11
Croitoru Barbu - locuitor al satului Slo-
bozia 67 Datul - sat, judeţul Ialomiţa 33
Crucea - comună (judeţul Ialomiţa) 321 David - toponimis, judeţul Ialomiţa 29,
Crunţi - sat, judeţul Ialomiţa 54, 61, 105, - Tudorescu candicJat de Î1l'făţător din
121, 127, 157, - comună 187, 188, 258, satul Cegani 109
331 Dalbanul - sat (judeţul Buzău) 11
Cruţeasca de Jos - moşie 228, - de Sus Dealu - mănăstire in judeţul Dîmbovi~ 1,.
moşie 228 7, 91
384
Deatco - stolnic, martor .5, 6 Dîlga - moşie .58, - l>i.t 61, 103, 109, 112,
Dediau - mare vistier, martor 21, 23 121, 188, 228, - c<.mună 218, - cătun
Degeraţi - moşie, judeţul Ialomiţa H moşnenesc 228
Deleanu Nicolae - locuitor din Slobozia. Dîmboviţa - plasă în judeţul Ilfov 212
condamnat de trupele de ocupaţie ger- Dîrstor, - cetate, în titulatura domnului
mane 262 Ţării Româneşti 2
Demeş - soldat 330 Dobran - martor 22
Densuşianu Nicolae - filolog român 226 Dobre - confirmă ocină 29, - mazil din
Detco - ban, martor 7 Fulga .54
Diaconescu Gheorghe - locuitor din Slo- Dinu - locuitor din Slobozia 171, - Cornea
bozia semnatar al unui memoriu 216, candidatul din satul Stelnica l09,
- Nicolae, învăţător din Slobozia 182 - Ivan locuitor din Bora. erou al primului
Diamandi - mare paharnic, martor 27 război mondial 261, - Negoiţă locuitor al
Dicianu Tudora.che - locuitor din satul satului Slobozia 67, - Negulescu, învă
Ostrovul lui Constantin 7.5 ţător al satelor Uluiţi şi Pupezeni 113,
Dichiseni - sat 61, l06, l09, 110, 188, - sin Mihai, ţăran din Grindu Făgăra
moşie 213 şului .54.
Dridih (Dridu) sat judeţul Ialomiţa 5 Dobrescu Al. Gh. - diacon membru al Co-
Diicul - 12 mitetului Provizoriu al Secţiei Ligii
Dima Radu - candidat de învăţător din Cultura.le Ialomiţa 249, - !\f:uian,
satul Hagieni l09 - locuitor din Manasia oferă oira.ndă
Dimieni - sat 61, 69, l01, l09, 111, 1.57, 197, - Nicolae, preot din Manasia 199
188, - moşie 86, 87 Dobrică - confirmă ocină 29
Dimitran Dimitrie - locuitor din Ma.nasia Dobrinescu Ghiţă - locuitor din Slobozia
oferă ofrandă 199, Tudor idem 171, - datornic 176
Dimitrescu C. - preşedintele societăţii de Dobroeşti - sat (probabil în judeţul
stringere a ofrandelor din Urziceni 199, Argeş) 12
- Maria ofrandă 199, - Zaharia, locui- Dobrogea - 223, - (piatră de) 272
tor din Slobozia semnatar al unui me- Dobromir - rumîn 44
moriu 216 Dobroţei - sat în judeţul Ialomiţa 16
Dumitru George - locuitor din Alexeni Dobroşeşti - sat în judeţul Dîmboviţa .5
oferă ofrandă 199 Dohiar - mănăstire 30, 40, 41, 12, 44
Dincă Maria - locuitor din Malu bătută Doiceasca - moşie în judeţul Ialomiţa 66
de trupele germane 261. Doicescu - locuitor din Slobozia 43, clucer,
danie 44, familie de boieri proprietară
Dineul - stolnic, martor 12
a moşiei Chioara 69, - Dinu proprietar
Dinescu Dobrin - locuitor din Urziceni
al moşiei Ciulniţa 79, - George secretar
oferă ofrandă
199, - Ion învăţător din
al primăriei din Slobozia 21.5
Slobozia 277, 288, - Niţa veteran din
Doiceşti - sat 19, 21, 2.5, 26, 11, 16, -
1877 din Slobozia 21.5, - Vasilica învă
- moşie 228
ţătoare gradul II, din Slobozia 289,312
Domneşti - sat apa.rtenent al comunei
Dinu Elena - inspectoare şcolară 312,
Ulmu 188
- Vintilă, erou din primul război mon-
dial din Slobozia Nouă 282 Donescu I. A. - locuitor din Slobozia, sem-
~atar al unui memoriu 216
Dinulescu Aurel - învăţător din Slobozia
266, - Gheorghe revizor şcolar 266, 313, Dor Mărunt - sat component al comunei
- Maria, institutoare 268 Marsilieni 188
Dionisie - egumen al mănăstirii Dealu 7, Draga.lina' - şcoală 276
- al mănăstirii Slobozia 15, 16 Dragoe - cu feciorii , cumpără moşie 10
385
Dragomir - vornic martor 5, - al lui - sluger 97, - învăţător din Sărăţeni 112,
Udrişte martor 6, - ispra·rnic 11, - fiul - Caramanlău postelnic martor 12,
lui Manda vinde 12, 15. din Balomire$ti - Dinu, locuitor din Slobozia 171, - Ion
·,inde ţigani 15, l'J, 21, 25, 14, - Ghiţ1 locuitor din Slobozia 171, - Nedelcu,
veteran din 1877 <lin Slobozia, - Ieuciu -- reprezentant al satului Crunţi pentru
reprezentant al ţărănimii din Andrăşeşti alegerea deputaţilor pentru Divanul
la alcgerra deputaţilor pentru Divanul Ad-hoc 157
Ad-hoc 157, - Stan~iu veteran din 1877, Dumitrache - mare stolnic, martor 27
domiciliat in Slobozia 21.5
Dumitraşco - postelnic, danie .32, - lo-
Dragomireşti - sat în componenţa muni-
gofăt35, - vei comis 10, - confirmă 13,
cipiului Bucureşti 12
- vinde moşie H, - Filipescu stolnic ·H,
Dragoş Vodă - plasă .321
- Poenarul pitar martor 12
Dragată - fratele lui Vîlcu 22, cel mic - 22
Dumitraşcu - logofăt pecete şi semnătură 13
Dragu Ion - reprezentant al satului Larga
pentru alegerea deputatului judeţului Dumitraşcu Ion - învăţător suplinitor din
Ialomiţa în Divanul Ad-hoc 157 Slobozia 288, - Procop, preşedinte ar
Dragul - mare postelnic, martor 8, 9 Comitetului Permanent al judeţului Ia-
Drăgan - martor 22, - surugiu de poştă la lomiţa 220
Slobozia 89, - preot 113, - Dinu, - Dumitreşti - sat apartene,1t al comunei

membru al concursului de plugărie 155 Murgeanca 188
Drăghiceşti - sat, 9 Dumitru - vistier martor 11, - spătar mar-
Drăghici - comis, 8, - fost spătar martor 9 tor 13, - logofăt martor 11, 15, - pa-
Drăghiciu Minea - învăţător di„ satul Valea
harnic 21, - Floceanu martor 21,
Măcrişului 121
- preot martor 29, - vistier martor JO,
Drăgoeşti - sat plasa Mostiştea 166, 32, - diacon din sa.tul Fulga -'1, - în·,-ă
- de sus 166 -ţător din sa.tul Raşi 112, - Constantin
Drăgoi jupan, martor, 1, - din Făcăeni 6,
Cazacu ţăran răsculat din Dridu-Sărin
- ·,inde moşie 9. darele 166, - Dinu, sergent din Bora erou
Drăgoiasca - fermă în apropiere de Slo- al primului război mondial 261, - Du descui
bozia 237 mare vistier martor J I, - Ene J 11,
„Dreptatea" - ziar 288 Ioniţă, reprezentant al ţăranilor din
Dridu - plasă 61, 63, - sat 61, 103, 167, Crăsani pentru alegerea deputaţilor în
- moşie 91, - comună 169 Divanul Ad-hoc 157, - Nică, erou din
„Dropia" - societate de vînltoare 299 primul război mondial 282, - Olteanu,
Druja - martor 16 erou din Bora căzut în primul război
Du brosla·,- - 16 mondial 261, - Pasa, locuitor din Slo-
Drume - postelnic, 16, - judecător 19 bozia părtaş la un contract de arendare 2JJ
„Drum Nou" - ziar - 289 -:- Radu membru al comisiei de alegere a
n11rat-jnr,Rn, martor - -~• 6, - ll<"ll'Ustor 11, cunslJJulul <OUlllUUGI Slul>ucl„ 10-',
- Gheorghe domn al Ţării Româneşti, - Raicu, erou din Bora al primului război
36, 39, - ot. Vlădescu vinde moşie 41 mondial 261, Sălcianul, preot 11, - Sisu,
Dudeşti-sat 15, - plasa, Stelnica61, - primar din Ograda 230, - Staicu, ţăran
plasa Borcea 68, 98, 106 121, 127, 187, răsculat din .Maia, - ceauş 51
188, - moşie 198
Durostor - judeţ 262
Dulgheru Niţu - logof1't al satului Grindu
Dunăre - fluviu I, 6, 8, 57, 61, 68, 95, 155,
participant la re·mluţia din 1818, 151
Duminică - tatăl lui Solomon Călugărul 41. 191, 19-', 197, 323, 326, 330
Dumitrache - spătar, martor, 15, - stol- Durostor - judeţ 262
nic 51, - moşnean din Orboeşti 92, Duşmăneasa - moşie 41
386
Duţă Tudor - reprezentant al ţăranilor din 106, 109, 110, 121, 188 - comuni 187,
Balaciu la desemnarea deputaţilor pentru 208,331, - depoulCFR284, 319,327,342,
Divanul Ad-hoc 157 garnizoanl 325, - plasll 323, 332, 312 -
Duţescu N. - fabrică de pinză din Slo- gară 22'1, -detaşament de poliţie 32.5
bozia 294 - Ferdinand I - rege al României 28.5,
- stradă în Slobozia 304
Fiiani (Fieni) - sat (judeţul Dîmboviţa) 13
E Fierbinţi - sat plasa Mostiştea 166, comuni
169, 262
Efrem - cliser la mitropolia din Tirgo·,işte, Fiera - mare logofăt, ispra•,nic 27
scrie documente 24, - episcop al Buzău Fierea - nepotul Salomiei - ll
lui 24 Fileanca ~ cătun apartenent al comunei
Elefterescu D. - comandant de roşiori 212, Miloşeşti 238
- căpitan comandant de infanterie 335 Filipescu Alexandru - şeful Departamen-
Elena Doamna - azil 221, - soţia. lui tului din Uuntru 80, - George, mare
Matei Basarab 299 vornic 61, - Iorgu, proprietar al moşiei
Elena - soţia lui Ivaşco marc vornic 12, Manasia 149
jupîniţă dăruie moşie 14 Filipeşti - sat, judeţul Prahova 9
Eliza Stoeneşti - moşie 181, - sat apa.r- Filoş - logofăt, martor I
tenent comunei Bărcăneşti 188 Finteş - comună, judeţul Prahova 223
Eminescu Mihai - stradă în Slobozia 304 Firicl Barbu - locuitor din Slobozia par-
Enache - 17, - Gheorghe, locuitor din ticipant la alegerea consiliului comunal 16.5
Slobozia participant la alegerea consi- Floci - oraş în judeţul Ialomiţa 6, 9
liului comunal 165 15, 17, 19, 21, 22, 2'1
Enescu P. C. - membru al Consiliului Per- Florea Radu - locuitor al satului Slobozia 67
manent al judeţului Ialomiţa 220 Floreaiul - munte .5, 9
Enuş - preot, tatll lui Necula 19 Florescu Alexandru - mare proprietar din
Epureasca - moşie megieşească în zona judeţul Ialomiţa deputat al Divanului
satului Vlăiculeşti 228 Ad-hoc 1.59, 160
Erciuleasca - moşie în zona comunei Floreşti - sat, compcnent al comunei Mar-
Ghimpaţi 228 silieni 188
Eremia - ieromonah 35 Florica - fiica lui Mihai Viteazul 21
Erimia - logofăt, scrie act domnesc 19 Focşani - oraş (în judeţul Vrancea) 12,
Erina - nepoata lui Zlate vătaful 11 93, 94, 2.54
Ezerul - lac lingi Ghe. Lazăr 227,229,310 Focşlneanu Aristiţa - absolvent! a Şcolii
Normale 268
Frangulea - fiul lui Constantin, danie 11
F Frlsin Mihai - locuitor din Bora, erou al
primului rlzboi mondial 261, 282
Faţa.cheii- localitate(in judeţul Buzău) 192 Frăsinet - sat (judeţul Blzău) 10
Faur Mihai - de la Someş 4 Frăţill Ilinca - locuitoare din Malu, bltutl
Flcleni - sat ln judeţul Ialomiţa 6, 11, de trupele germane 264

61, 106, 109, 110, 121, 188, - comuni 187, Frllţileşti - sat în judeţul Ialomiţa 6, 61,
223, - moşie 197, - schela 186 69, 10'1, 109, 111, 141, 188, - comuni 187,
Fllglrăşanul Ispas - vătaf proprietarul - moşie 181
moşiei Grindu 96 Fringhişeşti -sat (în judeţul Prahova) .5
Flnescu Grigore - căminar, ispravnic 60 Fronescu C. - şef divizie în Ministerul

Flurei - sat plasa Borcea 127, - oraş 320, Justiţiei 214, - Marin, medic 318
Feteşti - sat în judeţul Ialomiţa 8, 61, Frujima - H
387
Frumuşica - sat în judeţul Ialomiţa 61, candidat al satului Vlădeni 109, - Mitu-
103, 141, 1.H, 187, 188 lescu, candidat de învăţător din satul
Frunzeanu G. - semnatar al unei telegra- Găiţa 109, - Negulescu. candidat din
me 196 satul Bărbuleşti 109, - Popa, soldat 201,
Fuand Efendi - trimis al Porţii Otomane - - Popovici, candidat de învăţători din
Bucureşti li8 Jilava de Sus 109, - Sian, membru al
Fuerea - fltbrică qin Slobozia 262, - moară juriului concursului de plugărie 185
318, - Georgescu locuitor din Slobozia 246 Georgescu A. - în·,ăţător diriginte la şcoala
Fulga - moşie ( în judeţul Prahova) 54, Ograda 230, 241, - Constantin, şeful
- sat .H poliţiei din Slobozia 2.51, - Ene, locuitor
Fundata - baltă 131 din Slobozia semnatar al unui memoriu
Fundeni - moşie (judeţul Ialomiţa) 3.2, 246, - Ilie, învăţător din Chioara căzut
44 în primul război mondial 285, - Irina,,
Fundu Crăsani - sat 61, 105, 113, 121, moaşă din Slobozia 318, - Lefter, lo-
1.57, - comună 187, 204 cuitor clin Slobozia 171, - Nae, candidat
Fundul Danciului - sa.t în plasa Mostiştea de învăţător clin Urziceni participant la
158, 166, 168, 212 revoluţia clin 1848 - 151
Furgău - unchiul lui Cazan - 44 Germania - 262
Gheorghe - egumen al mănăstirii Argeş 8,
- comis, martor, 10, - postelnic martor
G 21, - mare logofăt martor 29, - fiul
lui Cojocaru - danie 31, iscăleşte acte 37,
Gago - martor 16 - fiul lui Borcea martor 43, ~ fiul lui
Galaţi - oraş 93, 254, 341 Iaru logofăt 44, - portar danie 44,
Galeş Costache - cioban, din ţinutul Si- - judecător de hotare 44, - arendaş al
biului 57 moşiei Frăţileşti 69, - armaşul 44,
Ganea Ion - deputat în consiliul comunal - Barbu, locuitor al satului Slobozia 67,
16.5, - Răducan, _locuitor din Slobozia - Bărlea, locuitor din Bora erou al pri-
165 mului război mondial 261 - Coleş erou
Gargu Dobrin-~ locuitor din Slobozia 165 al primului război mondial 282, - Doh-
Gaura Zimbrului - toponimic (judeţul torul Cuteanul, vinele moşie 44, - Gheor-
Ialomiţa) 29 ghe, locuitor din Slobozia, participant
Gavrilă - egumen la mănăstirea Slo- la alegerea consiliului comunal 16.5,
bozia 299, - - Gheorghe, locuitor din Iazu 278,
Gavrilescu Gheorghe - 313 - Grădişteanu, locuitor din Slobozia.Nouă
„Gazeta Matematică" - revistă 289 erou clin primul război mondial 282,
Găiţa - sa.t judeţul Ialomiţa 61, 95, 106, - Ion, locuitor <lin Dora, erou al primului
109, 110, comună 187, 188, 195 război mondial 261, - Ion, locuitor din
c.1rn~ tui - pn<I ppqt,, ;no Malu, h~tnt c),. tn,p„J„ BNmanf> 264,
Găneasa. - sat apartenent al comunei Mihai - Istrate eroul din primul război mondial
Viteazul 188 282, - Lazăr, comună judeţul Ialomiţa
George - pîrcălab din satul Slobozia 67, 310, - Lefter, locuitor din Malu, bătut
- Chirilă, secretar al.comunei Slobozia -+ de-.,trupele germane 264, - Mihalache
157, - preot învăţător în satele Jil·,a de locuitor clin .Bara, erou din primul război
mondial 261, - Nicolae, locuitor. din
Sus şi de Jos 113, - î°:v.ăţător din satu 1
Slobozia participant la alegerea consi-
Bărbuleşti 113, . .:_ din sa.tul Slujitori 113,
. ·r '· . liului comunal 165, - erou clin primql
- Hristache, înv,ăţlUor din satele Co- război mondial 282, Petre, locuitor din
tarea şi Glodeanu 113, - Hristescu, , Slobozia 165, - Radu, locuitor din
388
Slobozia 165, - Stam, pircălab al co- Gildău - sat în (judeţul Ialomiţa) 61,
munei Slobozia 165, - Suvarul, unchiul 106, 109, 110, 127, 188
lui Gheorghe -1-1, - Ştefan erou din Gîrbovi - sat în judeţul Ialomiţa 10, 1', 6
primul război mondial 282, - Toader erou 61, 63, 105, 113, 121, - comună 187, 188,
din Bora căzut în primul război mondial 215, 258,-plasă 61, 63
261, - Tuţuianu, idem 282, - Zezeanu Glavcaioaica - sat' apartenent al .comunei
idem 282 Ciocăneşti 188
Gheorghiţă - vei sluger, martor -11, Gligore Ion - locuitor din Slobozia parti-
- Dinu, reprezentant al ţăranilor din cipant la alegerea consiliului comunal_ 165
Să'1!,ţeni la alegerea deputaţilor din Di- Gligorie - comis, martor, 18, 19, - logo-
vanul Ad-hoc 157 făt ispravnic JO, J 1, 32, - egumen al
Gherasim Gorjanul Ion - profesor al Şco mănăstirii Slobozia -13
lii Normale dinCălăraşi 117, 122, 123 Glina - sat (judeţul Ilfov), 29
Ghergheşti - moşie, judeţul Ialomiţa 26, Glodeanu - sat (judeţul Buzău) şi apoi
în judeţul Ialomiţa 61, 98, 105, 109, 113
""
Gherman - egumen al m-rii Slobozia 51, Glodeanul - moşie judeţul Buzău -14
semnatar de telegramă către Carol I 196 Goe din Făcăeni - hotarnic 6
Ghermăneşti - sat, judeţul Dîmboviţa 5 Golescu Iordache - vornic 5-1, - Nicolae
Ghica Grigore - domn al Ţării Româneşti ministru al Treburilor din Lăuntru 136,
3-1, 35, 40 - boer membru al Divanului - Radu, clucer întăreşte document 44
Ţării Româneşti 53, - Maria, maestră Goleşti - sat (probabil pe rîul Topoloveni)
şcolară J 12, - Theodor, slugar 53 12
Ghimpaţi - sat în plasa Ialomiţa 61, Gonţea - paharnic, martor 11, 12, 13,
103, 157 15, - vornicel dă danie H,
- comună 228 Gorăslău - nume de cod JiO
Ghinea - pitar, martor 1, - postelnic -11, Gorgan Ioniţă - pîrcălab 5i
- vornic -12 Gradea -vinde moşie -J __.
Ghiţioara - ocnă de sare (judeţul Prahova) Gradislav - egumen în sfatul domnesc,
31, H martor 1
Ghiţă Creţu - soldat din Slobozia, mort Grădiştea - sat (judeţul Buzău) 5,
în primul război mondial 282, - Panaite, (judeţul Ilfov) 212
locuitor din Slobozia 2i6 Grădişteanu George - şef secţie în Depar-
Ghizdăreşti - sat în judeţul Ialomiţa 61, tamentul din Lăuntru 76, - Grigore,
69, !Oi, 109, 188 seci:etar al Vorniciei din Lăuntru 61,
Ghidran - rasă de cai 303 Iancu, cîrmuitor al judeţului Ialomiţa
Gigîrtu - colonel, oferă ofrandă 20 I 127, - Ion, secre1ar al Vorniciei din
Gimbăşanu Scarlat - proprietar din Mal- Lăuntru 6", - Manolache, cîrmuitor al
tezi 1"5 judeţului Ialomiţa IJi, - Scarlat,
Gimbăşani - sat în judeţul Ialomiţa 61, vornic 5i
69, !Oi, 1.H, 188 - moşie 228, - cătun Greceanu Şărban - logofăt, confirmă
moşnenesc 228 documente ii
Giureşti - sat în judeţul Ialomiţa 61, 98, Greceanu - sat (în oraşul Bucureşti) 12
103, 112, 117, 121, 188 Greci - sat (în plasa Mostiştea - Ilfov)
Giurgeni - sat în judeţul Ialomiţa 61, 69, 166, 212
!Oi, 109, - comună 187, 188, 326 - Grecu Constantin - arendaş 69, Cristea,
baltă 197 arendaş 69
Giurgiu - tîrg 1, - oraş 212 Greveno - episcopie 24
Girbova - munte 5 Grig~e - egumen 4i, - pitar din Urzi-
Gilma - sat în judeţul Brăila 15 ceni 92, - Duca, domn al Ţării Româ-
389
neşti 44, - Ghica, domn al Ţării Româ- Hinateşti - sat lingă Rîmnicu Vilcea 1
neşti, 106, - Filipescu - proprietar al Hitler - 321
moşiei Broşteni 96, - Savin preot, can- Hidu Dinu - reprezentant al satului Ghim:
didat de învăţător din Frăţileşti 109, băşani la alegerea deputatului judeţului
- Tric1, locuitor din Malu bătut de pentru Divanul Ad-hoc 157
trupele germane 264, - Vasilescu, sub- Hlrşova - schelă 57, - ţinut 155, - comuni
re•,izor şcolar 302, vei-vornic martor 4 I jud. Constanţa 223, - oraş 323, 326, 330,
Grigorie - vornic martor i 1, mitropolit, 331, 332
44 Hodea - tatăl lui Constantin din Oraşul de
Grinclaşi - sat (în judeţul Ialomiţa) 88, Floci 15
- comună 199, 258 Hon,at - vistier, martor 7
Grindu - sat în judeţul Ialomiţa 61, 96, Hotaru de Jos - sat în plasa Lichireşti 61,
105, 109, 113, 121, 151, 161, - comuni 106, 110, - de Sus 61, 106
187, 188, 210, 258, - Făgăraşului că Hriza - mare ·,ornic, 28
pitănie 54 Hrisant - egumenul m\năstirii Slobozia 48
Griviţa - şcoală 276 Hri,tache Iancu - ţăran răsculat din
Grozav - grămltic, scrie document 11, Maia 166
- martor 15 Hristea sin George - locuitor al satului
Grozeasca - moşie la Tătarul, judeţul Slobozia 67, - sin Radu, idem
Brăila 15 Hristofor - egumen, cumpără moşie li
Gudea - vinde moşie 9 Hrizea - mare vornic, martor 27, - mare
Gujoia Marin - locuitor din satul Ostrovul ban 30, J 1, 32, - vistier 35, i0
lui Constantin 75 Hughes- mune de cod 340
Gura Babi - sat în plasa Borcea, 106,
Huşi - oraş 2.H
109
Gura Ialomiţei - sat în judeţul Ialomiţa 61,
69, 104, 109, 111, I 13, 188, comună 187, I
192
Gureş din Frăţileşti - hotarnic, 6 Iacob Gavrilă - 311, - grecul arendaş 74,
Guţii I. - medic din Slobozia 318 - Mihai - candidat de învăţător 109
Iacobescu I. - autor de manuale şcolare 312
Ialomiţa - judeţ
23, 27, 28, 29, 32, 38,
H H, 45, 16, i7, 18, 19, 50, 51, 53, .5i, .55,
~.n.~.~.~.U.61, 6~ ~.~.~.
Hadăr - confirmare de ocină 29 75, 76, 80, 81, 83, 81, 85, 91, 92, 98. 99,
Hadîr - 17 101, 102, 108, 115, 123, 126, 130, 132,
Hagi - preot 43, 44 134, 136, 1.18, HO, 112, 113, IH, 116,
Ha.gicni - plasă 61, 63, - sat 69, 94, 104, 117, 151, 157, 159, 161, 162, 161, 173,
109, li 1, 188, - comună 187 175, 186, 187, 188, 189, 196, 197, 200,
Hagiescu Petre - medic al spitalului Zos- 201, 206, 207, 213, 211, 215, 216, 217,
sima - 221 218, 220, 221, 222, 223, 234, 227, 229,
Haralambie B. - locuitor din Slobozia sem- 231, 210, 211, 212, 211, 215, 217, 218,
natar al unui memoriu 248 255, 257, 262, 263, 261, 266, 267, 269,
Haracopol P. - arendaş al moşiei Slobozia 270, 279, 280, 281, 282, 287, 293, 291,
225 295, 297, 298, 299, 301, 301, 306, 307,
Harvat - stolnic, martor 13 308, 310, 313, 311, 315, 316, 317, 319,
Herea - moşi ai ţăranilor liberi din Or1'oeşti 322, 323, 325, 337, 339, 310, plasă .'.19,
92 63, 78, 81, 83, 88, 93, 97, 99, 102, 103,,
390
107, 108, 112, 114, 118, 120, 122, 12.,. din Slobozia 2 16, - Zahiu, locuitor din
127, 128, 129, 130, 13 I, 135, 142, 144, Bora erou din pimul război mondial 261
146, 148, 1.50, 151, 153, 161, 163, 16.5, Iliescu Eugen - maior, şeful biroului II,
170, 173, 17( 18.5, 187, 188, 203, 220 222, informaţii :HO - Maria proprietară de
prefect 284, 327, 32S, 330, 331, 338, 341, farmacie 298
342, rîu 1, 4, 6, 9, 15, 31, 32, 43, 44, 45,
Ilfov - judeţ 13.J, 167, 168, 169, 214, 215
46, 47, 50, 65, 86, 87, 94, 226, 227, 229,
Ilinca - 44
246, 262, 263, 272, 286, 294, 310, 316,
337, - gură de ·,ărsare - Balta plasă 229 Ioan Anastasie - membru al comisiei de
Ialomiţeană - rasl de cai 303 desemnare a deputaţilor clăcaşi pentru
Ialomiţeanu Ştefan - comisar de propa- Comisia Proprietăţilor 14 1 - George din
go1.ndă 136, H2, 146 Bora idem 157, - George Popa, candidat
Ianache - 23, 25, 26, 27, 28, Caragea - de învăţător din Gura Ialomiţei 169,
postelnic - 30, 34, 35, 36, 39, 44, 46, - Ioan, candidat al satului Şocariciu
117, 1'19, - boier, 227, 299, - pri- 169, - Popa Ioan, - candidat al satului
beagul, martor 43, - Ioniţă Tolescu Dîlg 109, 121, - Lazăr - reprezentant
reprezentant al ţ:l.ranilor din Crăsani al satului Cosîmbeşti pentru alegerea
pentru alegerea deputatului judeţului deputatului în Divanul Ad-hoc 157,
în Di·,anul Ad-hoc 157, - Roşca subo- - Matacu, locuitor din Slobozia 165,
cîrmuitor al plasei Ialomiţa 81, 8~. 85, - Niţă, locuitor din Coslogeni fugit peste
- Văcărescu paharnic martor 44 Dunăre 131 - Pavel, reprezentant al
Ianachi - mare ban al Craio·,ei martor 23 locuitorilor clin Crăsani pentru alegerea
Iancn Orăşanu - arendaş de moşie 69, - deputaţilor ţărani în Di·,ranul Ad-hoc 157,
s::. Ene, epistat 55, - Vasile, locuitor - Petrescu, candidat de învăţător din
din Slobozia 165 satul Tonea 109, - Slîntul mănăstire
Iane - mare postelnic, martor 14, - lo- proprietară a moşiei Vlădeni 69, - Stan
gofăt tatăl lui Gheorghe 44, - pitar Bălan, unterofiţer din Grindu partici-
vinde moşie 44 pant la luptele din Dealul Spirii 161, 162,

lardul - jupan martor 4, - logofăt scrie - Vasilescu, candidat de învăţător din
documente 1.5 Brăiliţa 109, - Vlădilă, candi.dat de învă
Iasaf - episcop de Gre·,ino, 24 ţător din J egălia 109, - Zăinescu, idem
Iaşi - oraş 223, 2.54 la satul Mărculeşti 109

!avui - 12 Ioanu - ieromonah la mănăstirea Tisma-
Iazi - toponimic (judeţul Ialomiţa) 44 na 24
Iazu - sat în judeţul Ialomiţa 104, 121, Ion - feciorul Cîrstei 16, - din Ciochina 54
- moşie 234, - comună 181, 187, 188, - preot din Cioci - Buzău .H, preot
218, 278, 316, 331 din Slobozia 171, - Constantin, erou din
„Ideia" - revistă de popularizare 288 timpul primului război mondial 282,
- Ene bătrîn din Bora 226,- sin Ion,
Iezer - braţ de trecere între Călăraşi şi
reprezentant al satului Orezu 1.57,
Borcea 95, 220
- Lache, locuitor din Slobozia ce încheie
Ileana - sat (judeţul Ilfo·,r) 93, 166,
un ccntract de arendare 233, - Marin,
- moşie 166
erou din primul război mondial din Bora,
Iliaş - voevod, domn al Ţării Româneşti 2.5, 261, - Mihaiu, idem din Slobozia 2 82,
- tatăl
lui Alexandru Ilieş 27, 28 - Neculae, locuitor din Slobozia părtaş
li ie Alexandru - locuitor din Slobozia - la alegerea consiliului comunal 165,
reclamaţie 232 - Niţă, erou din primul război mondial
Ilie Cernat - erou din timpul primului din Slobozia 282, - Olteanu, locuitor din
război mondial 282, - Costea, locuitor Bora, erou al primului război mondial 261,
3!H
- Pirşu, idem 261, - Stan, locuitor din Isaccea - comună, judeţul Tulcea 311
Slobozia participant la alegerea consiliu- Ismail - comună din Basarabia 341
lui comunal 165, - Tudor, proprietar Istrate Danilă - 313, - Neagu, veteran din
184, - Voicu - plugar din Ciochina 185, anul 1877 din Slobozia 245,
- Vodă Cel Viteaz domn al Moldovei 12, Ivan, paharnic, martor 5, 6 - stolnic 7,
Ionaşcu Vasile - reprezentant al satului - ţigan vîndut 15 - Dragomir, membru
Oriţescu la alegerea deputatului jude- al juriului concursului de plugărie 185,
ţului pentru Divanul Ad-hoc 157 - Neculai reprezentant al satului Cio-
Ionescu Barbu - învăţător din Broştenii china pentru alegerea deputatului ţăra
Noi 121, - Cristache, învăţător căzut nilor în Di•ranul Ad-hoc 157
în timpul primului război mondial 285, lvanciu Opreanu - locuitor din Sărăţeni
- Dobre, locuitor din Grindu dă ofrandă participant la luptele din Dealul Spirii 163
199, - Elena, telefonistă din Slobozia lvaşco - mare logofăt, martor li, vornic 12,
336, Gheorghe I, comerciant din Slobozia 20, 29, 30, 31, 32
262, - Lache, locuitor din Slobozia 246, lvănescu Nicolae - candidat al satului
- Lungu, învăţător din Făcăeni 223, Piua Pietrii 109
- Mişu, primar al oraşului Slobozia 335, lvăneşti - sat judeţul Ialomiţa 15, "14,
- Nicolae, locuitor din Slobozia, semna- 58, 61, 81, 157, 188, moşie a mănăstirii
tar al unui memoriu 246, - Teodor, spe- Slobozia 70, - comună 187, - cătu
cimen de semnătură 30 I. - Vasile, moşnenesc 228
locuitor din Slobozia semnatar al unui Izvorani - sat judeţul Dimboviţa .5, -
memoriu 246, - Victoria, învăţătoare judeţul Argeş 12
provizorie 268, - Zamfir, locuitor din
Slobozia, semnatar al unui memoriu 246
Ioniţă - candidat al satului Orboeşti 112,
J
- Leanca, locuitoare din Malu bătută
de trupele germlne 264, - Manta,
J egălia - sat plasa Borcea 61, 98, 106,
învăţător din Poiana 109, 112, - ceauş
109. 110, 121, - comunlt 188, 243,
la poşta Slobozia 89, - ~iţă, locuitor din
- baltă .5.5, - moşie 91,243, - şosea 220,
Malu bătut. de trupele germane 264
- pod 220
Iordache - stolnic, martor 41, - Dumitrache
313, - Ene, ţăran răsculat din Biţina Jigorani - sat (judeţul Buzău) 12
166, - Popa, candidat de învăţător din Jilava - plasă 61, 63, - sat 96, - moşie 74,
Tîmbureşti 109, - Iordan, învăţător din - comună 188, 216, - de Jos - sat 61,
satul Cocargeaua 121 10.5, 113, 188, - de Sus 61, 74, 10.5,
109, llJ, 188,
Iordănescu - proprietar de cinematograf
.din Slobozia 292, 294 Jilavele - comună (în plasa Cimpu) 21.5,
218, 258, 339, - moşie 239, 241, - de
Ioraa - 17, -Nicolar - profesor uni·;ersitar
Sus 167
248, 249, 297
Jiliştea - sat (pe lingă Rîmna) 12
Iosif - mitropolit al Ţării Româneşti 5
Jirlău - sat în (judeţul Rîmnicu Sărat) 120
Iov - locuitor din Drăgoeşti 7
J iteanu Stana - învăţti.tor din satul Du-
Ipsilanti Alexandru - doil}n al Ţării
deşti 121
Româneşti 51
Jitian - vinde moşie 15, 11.5
Irimia Ana - locuitoare din Manasia ofran -
dă 199, - Dumitru Radu, pastor Jugănaru George - locuitor din Fulga
chesaro - crăiesc 183, - Vlad, locuitor ( Praho·,a) 54
din Slobozia părtaş la alegerea consiliului Jugu reni '.._ deal ( cu vii în) judeţul Buzău
comunal 165 44
392
K Lichireşti - plasă (în judeţul Ialomiţa) 61,
63
Kogălniceanu M. - semnatar de telegramă Li~ge - oraş Belgia, 221
către Carol I, 196 Lindiceşti - ocină din (judeţul Ia-
lomiţa) 14
Lipoveni - sat (plasa Stelnica) jud. Ia-
L lomiţa 61
Lixandru Nedelcu - învăţător din Milo-
Lacoviştea - lac în zona localităţii Slo- şeşti, mort în primul război mondial 285
bozia 229 Lopătari - birou de vamă 183
Lacul Tătarului - moşie (judeţele Brăila. Lubaş - pivnicer, martor 1
şi Ialomiţa) H Luca - logofăt martor 15, - mitropolit
Lădaru Ion - reprezentant al satului al Ţării Româneşti 24, - sat în compo-
Brătescu la alegerea deputatului jude- nenţa comunei Borăneşti 188, - moşie
ţului pentru Divanul Ad-hoc 157 moşnenească 228, - Gheorghe, inspector
Lahovari I. - colonel, 2 16, 218, 2 19 şcolar 302, - Theodor, subinspector
La! - vistier, martor 5, 6 şcolar 312
Larga - comună judeţul Ialomiţa 188, 228, Lucăreni - moşie în (judeţul Buzău) H
• - sat 56, 61, 157, - moşie 70 Luciu - moşie aparţinînd lui Filip Lenş 69,
Lata - sat (judeţul Ialomiţa) 9, - aparte- - sat 69, 104, 109, 111, 123, 188,
nent al comunei Perieţi 188, - Sărata - comună 187, - Mare şi Mic - sate 61
moşie 278 Ludovic Mathe - geograf 227
Latcăr - 17 .,Lumina" - societate cooperativă din Slo-
Lll.zăreanu Dumitru - şef al Secţiei Tehnice bozia, 296, 304
Slobozia 265 Lucavăţ - pîrîu (afluent al Oltului)
Uscărescu Ion - medic 3 18 Lunciani - sat (judeţul Vîlcea )
Uţcoiu - moşie în zona comunei Pribegi 228 Lupşanu - comună (plasa Borcea) 188
Lăţeai Radu Lazăr - martor 33 Lupu - logofăt martor 19, - paharnic 21,
Lăteni - sat judeţul Ialomiţa 61, 106, 188 23, - confirmă ocină 29, - Ilie,
Leca - postelnic, martor 18, 19, Meiută - şcolar 268, - Theodor, subre·,izor
- vinde moşie H şcolar 276
Lefteru - sat apartenent al comunei

Cuneşti 188
Lehliu - sat (judeţul Ialomiţa) 61, 103, M

U7, - comună 188, 218, - plasă 302,
- Gară 314 Maer Neculai - 311
Magiureasca - moşie moşnenească 228
Lemnaru Gheorghe - locuitor din Slobozia
Maia - sat (plasa Moştiştea) 166, 167
165, - Ion Andrei, veteran din 1877,
Maltezeanu '>cariat - proprietar 148
- 245 Maltezi - sat plasa Borcea 61, 66, 106„
Leul - pogonar (din satul) Fulga 54 - comună 188, 191, - moşie 194, 228
Lenş - Filip - locţiitor al marelui vornic - cătun moşnenesc 228
66, - postelnic, proprietar al moşiilor Malu - sat (în judeţul Ialomiţa) 16, 113,
Ţăndărei, Luciu şi Mărculeşti 69, 72, 188, - comună 258, 264
86, 87, 96, - mare vistier 123 Mamino - baltă (judeţul Olt) 1
Leon Tomşa - domn al Ţării Româneşti 28 Manasia - sat judeţul Ialomiţa 61, 105,
Lepădat - logofăt scrie documente 21, 27, 109, 113, 149, 151, - comună 187, 188,
32, - danie 3 1 199, 210, 215, 258
Lică Filip - candidat de învăţător 127 Mande - 12
393
Manea - jupan, martor 1, JJ, - vornicul- - Ştefan, erou din primul război mondial
înţelegere cu Budu, 10, - Andrei, locui- 282,
tor din Slobozia 165, - Bouraş, vinde Marinache Popa Radu - candidat de
moşie 11, - Constantin şef secţie în învăţător 112
Departamentul din Lăuntru 80, - Ion, Marinescu Alexandru - conducătorul orga-
locuitor din Cernavodă trecut Dunărea 191, nizaţiei Partidului Liberal din Slobozia
- Furgăescu tatăl lui Stan şi Nedelcu 11 251, - Matei locuitor din Slobozia sem-
l!angu Iancu - locuitcr din Slobozia, con- natar al unui memoriu 246, 251, 316,
damnat de către trupele germane 262 - Vasile, candidat de învăţător 127
Mamii - martor 5, - pitar 11 Mănoiu - martor 17
Manjina Gheorghe - locuitor din Slobozia Marsilieni - sat (în judeţul Ialomiţa) 157,
165 - comună 187, 188, 228
Manolache - moş al moşnenilor din Orboeşti Martinovici C. - locuitor din Slobozia,
282, - Anghel erou din primul război samnatar al unui memoriu 2i6
mondial 282, - Grigore, reprezentant Matac Ghiţă - locuitor din Slobozia, ve-
al ţăranilor din Bucu la alegerea depu- teran din 1877, 245, - Mincu, locuitor
tatului judeţului pentru Divanul Ad-hoc din Slobozia, membru al comisiei de ale-
157 gerea Consiliului Comunal 165, - Neagu,
Manole Anica - locuitoare din Urziceni idem, 165, - Tache, deputat în consiliul
oferă ofrandă 199, - Petre păstor chesaro- comunal 165
crlliesc 183 Matei Basarab - domn al Ţării Româ-
Manolescu Elena - moaşă J 18 neşti 29, JO, JI, 32, 35, iO, 41, 42, 11,
Manta - paharnic, martor 15 227, 294, 299, J 16, - stradă în Slobozia
Manu C. - medic J 18, Chiriţă, ţăran răsculat 272, 292, 304, - cămin cultural 291,
din Maia 166, - Mihalache boier membru 312, 316, 317
al Divanului Ţării Româneşti 53, - Radu, Mateiu - comis, martor 35
candidat de învăţător din satul Orezu 109 Motaş Dumitru - doctor, membru al Secţiei
Marce - unchiaş, martor 16 Ligii Culturale Ialomiţa 249
Mareea - postelnic, martor 7 Mathei - mitropolit 24, - vinde moşie H
Marco - tatăl Stanislavei 11 Mavrogheni N. - domn al Ţării Româneşti
Marea Neagră - în titulatura domnului 50, 51 '
Ţării Româneşti (Marea cea Mare) 2 Minculescu Maxim - învăţător din Gkbovi
Mlrgelatu Ion - locuitor din Slobozia părtaş I 13, 121
la un contract de arendare 2JJ Măcin - sat în Dobrogea 57
Magheru - comandant de vînători (arma.tă) Măcineşti - moşie (judeţul Ialomiţa) 11
212, - George - general, inspector al Măgureni - sat în judeţul Ialomiţa 61, 106,
guardiilor naţionale 117 188
Marghiloman I, - ministru de justiţie 209, Mălăeru Mircea - deputat în Divanul Ad-hoc
211, 217 158, - ţăran răsculat 166. 167. 168
Marin Cioranu - locuitor din Slobozia 225 Mănăilă - confirmă ocină 29
Maria. - fiica Babi Simii - act de judecată Mănescu Costache - învăţător 121, - Ni-
11, - fata lui Stoica din Bucov 11 colae, semnatar de telegramă 196,
Marica - confirmă ocină 29 - Ştefan, învăţător din Urziceni 109
Măneşti - sat 24
Mariea - soţia lui Gheorghe 11
Mănucu - sat judeţul Ialomiţa 61, 95, 106,
Marin - diacon, vinde moşie 11, - dul-
gherul din Fulga 54, - Bucur, candidat 109. 110, 121, 188, - comună 213
de învăţător din Ograda 109, - Drago- Mărăcineni - sat (judeţul Argeş) 12
mir, candidat din Valea. Măcrişului 109, Mărăşeşti - oraş, 285
394
Mărculeşti - sat judeţul Ialomiţa 61, 69, Mihăilescu Atanasie - lnvăţltor din Slo-
72, 101, 109, 111, - comună 187, 188, bozia 288, - Constantin, comisar de
28.:1 propagandă 138, 221
Mărcuţa - mănăstire, proprietară de moşii Mihail, - absolvent al Şcolii de Meserii din
în judeţul Ialomiţa - 69, 100 Li~ge 221, - Niţl, candidat de învăţător
Mărgărit din Cuiburi - danie, 11 153, - oferă ofrandă 199, învlţător din
Mărginenilor - moşie (judeţele Ialomiţa) Urziceni 186, - Simion, comisar de
şi ( Ilfov) 11 propagandă 136, 137
Mărgineni - sat (judeţul Praho•Ja) 19 Mihnea - postelnic, martor, 8 - cel Rl.u,
Măriuţa - sat în judeţul Ilfov 166 domn al Ţl.rii Româneşti, 7, - unchiul
Măstăneşti - mănăstire (judeţul Buzău)H lui Alexandru al Ii-lea li, 12, - Radu
Mătăseşti - sat (judeţul Ialomiţa) 21 domn al Ţării Româneşti, tatăl lui Alexan-
MehedinţuMihai - arendaşul moşiei Ber- dru Coconul 27, - Turcitul, domn al
teşti
69 Ţării Româneşti, 13, 11, 1.:1, - tatăl lui
Mehmed Paşa - paşă din Silistra 53 Radu Mihnea 21, 23, 29
Meteleu - sat ( judeţul Prahova ) 51 Miho - portar, judecător 19, - mare
spătar 27
Meteleu - (sat în judeţul Ialomiţa) 61,
Mihu - pîră H, - Anghelescu de la Oraşul
10.:1
de Folci 11
Meteleanu Răducanu - arendaş de moşie 69, Mile din Gîrbovi - martor 1.:1
100, - subocîrmuitor 100, 109, - slujbaş Milea - logofăt, isclleşte 37
al odrmuirii 97 Milo - jupan, martor 1
Mezea - danie 3 l Miloşeşti - sat în judeţul Ialomiţa 188,
Mica - fata lui Stanimir din Bora, -f1 - comună 218, 238, 28.:1, - moşie 239, 211
Micşuneşti - sat în plasa Moştiştea - Mincu Ion - învăţător al satului Tătarii
Ilfov 212 112, - Tudoran, logofăt din Manasia 119
Micu Iliescu - candidat de învăţător din Minculescu M. T. - membru al comisiei de
Tltărăi 109, - Mihai, martor 21, - Mare strîngere a ofrandelor din Urziceni 199,
spltar JO, - paharnic 32, - fiul lui - oferi ofrandă 199, - Maria oferă
Stan logofăt -t2, - tatăl lui Constantini ofrandă 199
-11, - moşnean din Orboeşti face plingere Minea Toader - ţlran ollcaş din Frumu-
92, - Cllin, învlţltor din Albeşti 112, şica 111
- Călescu, candidat de învăţltor 109, Mircea - comis, martor 6, - tatăl lui
- Stoica reprezentant al satului Piersica Alexandru al II-iea ( 1.:109- 1.:110) - 11,
1.:17, nume de cod 319 12, - Ciobanul domn al Ţării Româneşti
Mihai - martor 17, Viteazul comuni 188, 10, - cel Mare domn al Ţării Româneşti 1,
21-', - Viteazul domn al Ţlrii Româ- 2, 3, 1 - sin Irimia locuitor din Bueşti 1.:17,
neşti 1.:1, 17, 21, 22, 21, 29, 11- - Vodă, şcoală mixtă 267,
Mihalache - mare stolnic, martor 23, Mircescu - consilier al primăriei 183,
- spătar 11, - Dumitru, învăţător căzut - Constantin proprietar 322
în primul război mondial 285 Mirceşti - moşie în satul Pribegi 228
Mihalea Hagi Marin - arendaş de moşie 186 Mirea - preot din satul Poiana 70, 66,
Mihalcea - dascăl din Urziceni 7J - ţăran din Slobozia face reclamaţie 171
Mihăescu Scarlat - boer membru al diva- - Maria învăţătoare din Slobozia 290
nului, Ţării Româneşti 53 Miron V. Ion - învăţător din Slobozia, 290
Mihăeşti - sat 16 Miroslav - mare logofăt, martor 13,
Mihăilă Mircea - locuitor din Slobozia 165 - vistier martor 11
395
Mislea - sat şi ocnl judeţul Prahova 9, Mostiştea - plasă (în judeţul Ilfov) 138,
- apartenent al comunei Ţlndărei 188 168, 167, 169
Misleanu - (sat în judeţul Ialomiţa) 62, Moteasca - moşie moşnenească în Speteni
188 228
Mitrea - jupan, martor 12, - preot 13, Moteşti - sat 19
- vornic 1.5, - vinde moşie H, - Dumi- Motilva - ba.tal 93, - şcoală 276
trache, - locuitor venit de peste Du- Motoc Zamfir - locuitor din Slobozia fa.ce
năre 1.56 reclama.ţie 232
Mitu Alecse - locuitori din Slobozia 16.5, Motroga.nu - sat apartenet al comunei
- Badea reprezentant al satului Ciulniţa Broşteni 188
la alegerea deputatului pentru Divanul Movilă P. R. - locuitor din Slobozia. sem-
Ad-hoc 1.57, - Gheorghe, ofiţer de jan- natar al unui memoriu 216
darmerie 166, - Muşat locuitor din Movilescu C. - şeful poliţiei Călăraşi 320.
Slobozia 16.5, - Niţă, candidat de învă 325, 327, 328, 3-f l
ţător din Slobozia 11.5 Movilele Mari - a.fla.te pe teritoriul co-
Miu S - 313 munei Ciulniţa. 226
Mizil - localitate (în judeţul Prahova) 192,
Moviliţa. - sta.ţie de poştă 93
223, - oraş 328
Mînea - 9 Munteanu C. - proprietar de magazin la.
Misleanu - sat în judeţul Ialomiţa 106 Slobozia. Nouă 186, - Elena., învăţă
Mîrza - spătar, martor 18 toare 3 12, - Ma.rghioala. moaşă din
Moara Domnească - sat în plasa Mostiştea Slobozia 286
Ilfov 166 ,.Muntenia." - uniune cooperatistă din Bucu-
Mocanu Ene - locuitor venit de peste reşti 312
Dunăre 1.56 Muntenii Buzău - comună 2.:18

Mihalache Radu - reprezentant al satului - comună 188, 2.:1.:1
Borduşelu 1.57, - Tudor, locuitor din Murgeanca - sat în judeţul Ialomiţa. 187, -
Cegani trecut Dunărea 1.5.5, 1.56, - Vasile Murgeanu - locţiitor de prefect 197, 198,
Mihai - ţăran răsculat din DrA.goeşti 166 202, 205, - semna.tar de telegramă 196,
Moiceanu Dobre - reprezentant al locui- - prefect de Ialomiţa 200, - Ma.tei
torilor din Poiana participant la. alegerea subadministrator de pia.să lH - secre-
deputaţilor pentru Diva.nul Ad-hoc 1.57, tar a.I comisiei de alegere a. reprezentan-
Moise Ardeleanu - erou a.I primului război ţilor ţăranilor ialomiţeni pentru Diva.nul
mondial 282 Ad-hoc 137
Moldova. - 12, 27, ·H, .53, 257, 318, 321 Murgeşti - sat (judeţul Ialomiţa) H
Moldoveanu Mihai - membru a.I juriului
Murat - căpitan al căpităniei Stelnica. 68
concursului de plugărie 185
J\.Iultluvo.utu:un.;c1 - .rc:uu?l Jo t.JOrHuto .l0.5' Muşat - stolnic, martor 28, - Constantin.
Moldoveni - sat în judeţul Ialomiţa 61, veteran din campania. 1877, originar din
105, 109, 113, 188, - comună 187, 258 Slobozia 2-45 - Dumitru ţăran răsculat
Moroianu Dinu - locuitor din Slobozia., din Ma.ia. 166
împuşcat de germani 262 - Dumitrache, Muşa.ţelul - sat proba.bi! (judeţul Brăila.) ~
reprezentant al ţăranilor din Pribegi
pentru alegerea. deputaţilor în Divanul
Ad-hoc 157, - Ion locuitor din Slobozia. N
participant la. alegerea consiliului comuna.I
165 Na.cu Va.sile - reprezentant a.I satului Poian&
Moscu N. - prefect a.I judeţului Ialomiţa pentru alegerea deputatului ţăranilor în
16-f, 170 Divanul Ad-hoc 157
396
Nae - martor 17, - popa Iordan, candidat - Stanciu deputat din Slobozia 165,
de învăţător al satului Dudeşti 127 - Trandafir locuitor din Slobozia par-
Nan - diac, a scris 9, - preot din Slobozia ticipant la alegerea consiliului comunal 165
acordă o sumă de bani 171, - Dobă Neculache Mariţa :.... locuitoare din Malu
boier I, - Pascal martor 4 bătută de trupele germane 264
Nanciul Vornicul - vinde moşie 44 Neculae - surugiu la poşta. Slobozia 89,
Nanu Rogoz - tatăl lui Albul Rogoz 8 - Niţă locuitor din Malu bătut de trupele
Nastasia Apostol - locuitor din Ostrovul germane de ocupaţie 264
lui Constantin fugit peste Dunăre 75 Neculai Ionescu - locuitor din Slobozia,
„Natură" - revistă şcolară 289 ce oferă hani pentru cumpărarea unui
.,Nădejdea" - bancă populară din Slobo- tun 171
zia 294 Neculai - sluger, tatăl lui Constantin H
Năeni - sat (judeţul Buzău) 49 - tatăl Mariei idem
Năianilor - deal (judeţul Buzău) 31, 44 Nedelco - cojocarul, rtta.rtor 17 - mare
Naiestori - moşie (din judeţul Ialomiţa) 44 clucer 31, 32, - logofăt scrie documente 41
Năstase Ene - primar din Iazu 278 - comis 44, - fiul lui Manca Furgăescul
Năsturel Radu - ban martor 41 vinde moşie 44
Neacşa - juianiţă martoră 13, - ţigancă Nedelcu Maria - învăţătoare 312
vîndută 15, 44 Negoiţă vinde moşie 44 - Petre lo-
Neacşu Tănase - candidat de învăţător din cuitor din Slobozia participant la alegerea
Bogata 127 consiliului comunal 165
Neag - vornic, martor 6 Negraşu - munte (judeţul Prahova) 9
Neagoe al lui Borcea - jupan martor 5, Negri Constantin - boier membru al diva-
6, - mare vornic 8, 35, - ispravnic 12, nului 53
- logofăt scrie document 18, - ban 40, Negulă - logofăt, tatăl lui Mihai 32
- arendaş din Berleşti 44, - Basarab Neguţa - vinde moşie 22
domn al Ţării Româneşti 29, JO, 31, 32, Negulescu - general, originar din Slobozia
- Meiot judecător 19, martor 21 171 - prefect al districtului Prahova 167,
Neagoslav - preot scrie documente 22 - Teodor proprietar de cafenea din
Neagu - prîcălab din Grindu 54, - sin Slobozia 251 - Vlad învăţător din
Tudor, locuitor al satului Slobozia 67, AlexeQ.i 113
- Andrei, locuitor din Slobozia participant Nenciuleşti
- sat apartenent al comunei
la alegerea consiliului comunal 165, Ulmu 188
- ajutor de primar 183, - Gheorghe - Nestor din Poiana - unchiul Mariei 44
_veteran din anul 1877 din Slobozia 245,
Nica - vistier, martor 18, 19, 21 - comis
311, ...:... Ion candidat de _învăţător din
martor 29, - clucer martor 40, preot 44,
Bucu 127, - Nedelcu locuitor ·din
- sin Coadă locuitor al satului Slobozia 67,
Slobozia 16.5
- Gheorghe ţăran răsculat din Biţina 166
Neamţu - sat apartenent al comunei
- Ioniţă locuitor din Slobozia· J6-' - Nica
Marsilieni 188
locuitor din Slobozia - 16-' - Petrache
Neamţul - danie 31
idem 165, - Vasile, colonel prefect al
Nechiţa - ieromonah, egument al ·m-rii
judeţului Ialomiţa 323, 32'4, 330, 331, 333
Slobozia JJ
Nichita.- ieromonah 33
Neculai Costea - arendaş de moşie din
Căzăneşti 17 5 Nicoacli. Grigore -.locuitor din satul Ostro-
Neeula - 19, - danie 31, - vistier 32, vul lui Constantin 7.5
- vinde moşie H - Meiuţă din Berleşti Nicolae _; pomajnic, ajutor al subocîrmui-
vinde moşie 44, - Mitu locuitor. al sa- torului plasei Borcea 62, - logofăt
tului Slobozia 67, - Nedelcu idem 67, din Ostrovul lui Constantin 7.5, ·-. moşnean
397
din Orboeşti 92, - Gheorghe, preşedinte Ograda - sat ln judeţul Ialomiţa 61, 101.
al comisiei de alegere a consiliului co- 109, 111, - comună 188, 228, 230, 217,
munei Slobozia 16.5, - Iancu, locuitor - moşie 86, 87
din Slobozia 16.5 - Nicolae locuitor din Ogrădeanu Ştefan - proprietar al moşiei
Slobozia 1.56 - Pătraşcu domn al Ţării Ograda 86, 87
Româneşti fiul lui Mihai Viteazul 29 Oii - drum 226
Nioolau Gh. - locuitor din Alexeni dl Oiştea - moşia (de la) judeţul Buzlu 11
ofrandll. 199
Olacului - drum 226
Niculescu Eraclie - locuitor din Slobozia
semnatar al unui memoriu 216, - Grigore .,Olimpia" - societate sportivi din Slo-
locuitor din Slobozia 2.5.5 bozia 291
Nicoleşti - sat apartenent al comunei Olt - riu
Andrlşeşti - 188, - cltun apartenent Oltina - sat judeţul Ialomiţa 61, 62,
de comuna Miloşeşti 238, - şcoală 276 110, 118
Nicola vll.taf - 1.5, - Grecu arendaş al Oneasa - din Feteşti - 8
moşiei Chioara 69, - Tarsiţa, locuitoare
Oprea - logofăt
martor 1.5, - clpitan vinde
din Malu bătutl de trupele germane 261
moşie 11, - Cristache învăţător din
Niculescu - pitar, judecltor .51 - Stanciu
Feteşti 121, - David locuitor din Slobo-
cll.minar proprietar al moşiei Sărăţeni 69
zia 16.5, - Iuzbasa vinde moşie 14, -
Niculu - ostrov în malul drept al Dunării 68 Nicolae candidat de învăţător al satului
Nistor - tatăl lui Stan 22, - preot din Dichiseni 109 - Radu locuitor venit de
Slobozia 171 peste Dunăre 1.56 - Tănase locuitor din
Nistru - fluviu 321 Slobozia 67, - Tarachiu pastor chesaro-
Niţa - agl - tatll lui Călin 11, - sin crliesc 182
Mitu candidat de învăţător din Slobozia Oprei Obrocii - 33
121, - Alexandru, locuitor din Malu bătut Oprescu Gheorghe - 311 - Nicolae în·rll.-
de trupele germane 261 ţător în satul Ştefăneşti 112,
Niţu Constantin - locuitor din Slobozia 2,.5 Oprii - 33

Noian - sat (judeţul Ialomiţa) 9 Oraşului - plasl în judeţul Ialomiţa 61. 63
Noeoi - sat (judeţul Ialomiţa) 61, 106, Orlşanu Marinache - logofăt proprietac al
188 moşiei Frlţileşti 69, - Iancu proprietar
Nucet - vezi Cozia, (mănll.stire) Judeţul al moşiei Perieţi 70
Vllcea 2 Orboeşti - sat în judeţul Ialomiţa .58,
61, 101, 112, 1.57, 188,228, - comuni 297,
- moşie 288
o Orboiasca - moşie moşnenească .58
oauce& - uuue lo9ol&l u1AHt1~ 1, - .,;on- Oreşti - sat (judeţul Argeş) 12

firml ocini 29, - plrl la domn 29, Orezu - sat în judeţul Ialomiţa .58, 61,
- Nicolae locuitor din Slobozia contract 103, 109, 112, - moşie 176, - comuni. 187,
de lnvoiall 186 188
Obileşti - comunii, (judeţul Ilfov) 218 Oriţescu - sat ln judeţul Ialomiţa 1.57
Odaia Piteşteanului
- sat în judeţul Ia- Orlea - sat (judeţul Olt) I
lomiţa 61, 10.5, - Protopopului sat în Orzea Nicolae - locuitor din Sloboz.ia, sem-
judeţul Ialomiţa 61, 103, 188, - St&- natar al unui memoriu 296
De:11Cului 161, 103, Ostrovul lui Constantin - sat (în jucleţul
Odobe1eu Ion - colonel, 113 Ialomiţa) 61, 7.5, 101
na
p Pa•rel - spătar, martor 23
Pavlache - ban 11
Padina Constantin - locuitor din Ostro.,,ul Pădure - gramatic 8
lui Constantin fugit peste Dunăre 7:5 Păpenilor - moşie - (şilişte) în judeţul
Paflei Marin - locuitor din Fulga, judeţul Ialomiţa 44
Praho'l'a 54 Păpeni - sat în judeţul Ialomiţa 25, 41
Pahonţu Ionu - locuitor din Slobozia par- Păpurea.nu Andrei - învăţător suplinitor
ticipant la alegerea consiliului comunal 165 din Slobozia 288
Paicu - sat (în judeţul Ilfo·r) 218 Păpureni - sat în judeţul Ialomiţa 106
Pa.lada Matei - arendaş de moşie 91 Păriu Constantin - reprezentant al locui-
Pana.iot - stolnic, - martor 21 torilor din Bora pentru alegerea deputa-
Panait Dumitru - preşedinte al comisiei tului în Divanul Ad-hoc 157
de alegere a deputaţilor ţărani pentru Păstrămeşti - sat apartenent al comunei
Divanul Ad-hoc 157 - 11:e membru al Andrăşeşti 188
comisiei de alegere al consiliului comunal Pătraşco - vinde moşie 44, - Brezoianu
Slobozia 165 - Moşoiu -- socialist ro- serdar, martor 43, - cel Bun domn al
mân 223 Ţării Româneşti 11, 15
Panaite - egumen al mănăstirii Dealu 91 Pătru - spătar martor 14, 15, - confirmă
Pană - postelnic, -martor IO, 21, ocină 29
- logofăt 12, - comis 15, - al lui Socol Păun Mareş - ţăran răsculat din Fierbinţi
vinde moşie 22, - pîră H, - postelnic tîrg 169 - Teodora învăţătoare 312
fiul lui Constantin căpitan 'l'inde moşie H, Pelinu - sat component al comunei Marsi-
- Negrescul comis întăreşte document 44 lieni 188
Panduri - sat în judeţul Ialomiţa 61, IOJ, Perdicari Ion - ocîrmuitor al judeţului
188 Ialomiţa 155
Pangratie - 'l'Îstier, martor 15 Perieţeanu C. - locţiitor de prefect 196
Pano - postelnic 19 - Ion, membru al comisiei de alegere a
Pantelimon I. - medic al spitalului Slo- reprezentantului judeţului pentru Comisia
bozia 298, J 18 Proprietăţii HO, - Scarlat proprietar de
Papa - comis, martor 41, - vinde moşie H moşie 70
Papa.dopai - proprietar al moşiei Ileana 166 Perieţi - moşie aparţinînd lui Scarlat
Pascali - martor 21, - judeţul 24 Perieţeanu 70, - moşie megieşească 70, 79
Pascu Stancu - socialist român 223 Periaţi - sat (judeţul Ialomiţa) 14, 32
Passiar P. D. - referent statistic al jude- Perieţi- sat în judeţul Ialomiţa 58, 61,
-ţului Ialomiţa 171
79, 103, 131, 157, - comună 187, 188
Paşa Aurelia - învăţătoare 288 - cătun moşnenesc 228, - şcoală 267
Paraschi.,,escu Ion - re'l'izor şcolar 266, - Fundeni, moşie i28
pretor 307, 312, - primar la Slobozia 308 Perlea Ion - compozitor român 230, 217,
Par:,,ară Nicolae - reprezentant al ţăra - Victor 230, - Margareta 230
nilor din Perieţi la alegerea reprezentan- Petcu - vinde moşie 11, - Enuţă - re-
tu lui ţăranilor pentru Divanul Ad-hoc 157 prezentant al ţăranilor din Reviga pentru
Partenie - egumen la mănllstirea Slobozia alegerea deputatului în Divanul Ad-hoc
'41 157, - Furgăescul soţul lui Calea 11
Patru Fraţi - sat în judeţul Ialomiţa 61, Petrache - logofăt, arendaş de moşie 91
71, 105, 188, - staţie de paşti 119 Petre - pîrga.r din Oraşul de Floci, hotarnic
Patrulei George - reprezentant al satului 6 - învăţător din Armăşeşti şi Rldu-
Ciulniţa pentru alegerea reprezentantului leşti 113, - preot membru al comisiei
judeţului în Di.,,anul Ad-hoc 157 deputaţilor ţărani pentru Comisia Pro-
399
prietăţii H 1, - Andrei, învăţltor din Podunavia - în titulatura domnilor Ţării
Manasia 113, - preot Dinu candidat Româneşti 2, 8
de învăţător din Armăşeşti 109, - Duca Poenaru Ion - subocîrmuitor de plasl I 13
veteran din războiul de independenţă 2-1.5, Poiana - moşie megieşească 70, - moşie
Ion semnatar al unui memoriu 2-16, 228, - sat în judeţul Ialomiţa H, 58, 61
- Manolache - erou al primului război 81, 90, 109, 112, 117, 1.57, 186 - comună.
mondial 282, - Radu candidat de învă 20-1, 228, - cătun moşnenesc 228 -
ţător din satul Piersica 109 - Tănase, şcoală 267 - Ghimpaţi comună 187,
candidat de învăţător din Beilic 109 Polca - vinde moşie -1-1
Petrea - sat, H - Ion Dragu, locuitor din Polizu D. - administrator al judeţului
Borduşani 18.5 Ialomiţa 97
Petrescu A. - direetor de prefectură 200 Pompiliu Savoni - locuitor din Bora căzut
- Dimitrie, agronom 278, D.R. medic 318 în primul război mondial 261
- Eliad locuitor din Slobozia 267 - Pora Costache - locuitor din Slobozia păr
M. director de prefectură 19.5, 197 taş la contract de arendare 233
Petru - voevod, fratele lui Alexandru al Popescu - socialist român 233 - Athana-
Ii-lea 12 sie locuitor din Slobozia semnatar al unui
Petrulian Ion - delegat din partea Direcţiei memoriu 2-16, - Dimitrie, locuitor din
Cadastrului 27-1 Slobozia care contribuie cu fonduri 171.
Piatra Neamţ - oraş 2.H Dincă, reprezentant al ţăranilor dia
Piersica - sat în judeţul Ialomiţa .58, 61, Ivăneşti pentru desemnarea deputatului
93, 103, 109, 167, 188 în Divanul Ad-hoc 1.57, Dumitrache,
Pietrea din Dalişti - vinde ţigani 15 slujbaş însărcinat cu perceperea oeritului
Pietroiu - sat în judeţul Ialomiţa 61, 106, şi cornăritului 82, - Gheorghe, medic
109, 110, 121, 188, - comună 220 veterinar din Slobozia 273, - Ioniţă.
Pintoiu - sat aprtenent de comuna Jila- slujbaş al ocîrmuirii 82, - Iordache
vele 188 primar din Căzltneşti 17.5, - Petru
Pisculeasca - moşie 228 medic 318, - P.R. învăţltor din Bora 226
Pisculeşti - sat în judeţul Ialomiţa 61, - Ştefan C. socialist român 223, - Vasile
69, 10-1 primar din Slobozia 30.5, 307, 313, 3 H.
Piua Pietrii - sat în judeţul Ialomiţa 61, - locuitor din Slobozia semnata!" al
69, 9-1, 9.5, 100, 111, - comună 187, 188, unui memoriu 2-16
220, 316, 330 Popeşti - sat (în judeţul Buzău) H.
Piteşteanu C. - subocîrmuitor al plasei (ln judeţul Ialomiţa) .50, 188
Cîmpului 1-19, 151, 153 Popovici G. reprezentant al arendaşului
Piteşti - oraş 2.5-1 moşiei Slobozia 177
Pîrcălabu Niţă - locuitor din Ostrovul lui Popşor - protovistier, martor 1
Couata.u.U.11 - lusH poato DunAro 7.5 Poroiniţa - sat (judeţul Olt) 1
Pirlita - sat în judeţul Ialomiţa 61, 69, Porumbaru Tache - subadministrator al
104, 111 plasei Borcea 1-17
Pîrliţi - moşie în judeţul Ialomiţa H Pestea AlelCandru - proprietar l22
Pîrţani - sat în judeţul Ialomiţa 61, 106,
Posani - moşie (judeţul Buzlu) -1-1
188
Poşa Aurelia - învăţătoare din Slobozia J 12
Pfrvul - comis, 7, - mare ban al Craiovei
martor 8, - vinde moşie 12 Poşta - sat apartenent al comunei Armll-
Plrvulescu N. - medic 3 18 şeşti 188, apartenent al oraşului Urziceni
Pavalescu Lambru - arendaş de moşie 91 188

Ploiefti - oraş 167, 316 Potlog AlelCandru - locuitor al satului'
Plumbuita - mlnăstire 169 ()strovul lui Constantin 7.5
400
Prahova - vamă, 5, - district 167, 169, 5, 6, - cel Mare 8, 9, 10, - locuitorul
- judeţ 168, 214, 339 comunei Cioci Buzău 51, de la Afumaţi
Precupeţi - mahala din Bucureşti, 161, domn al Ţării Româneşti 8, - Dudescul
162 sluger întăreşte document 41, - Furco-
Preda - mare sluger 24, - mare spătar 31, vichiu martor 8, - Ghiţă reprezentant al
32, - stolnic martor 35, - Ghiţa, locuitorilor din Perieţi la alegerea de-
membru al juriului concursului de plu- putatului judeţului pentru Divanul Ad-hoc
gărie 185, - Răducan ţăran din Grindu 157, - locuitor din Slobozia participant
54, - Ştefan reprezentant al ţăranilor la alegerea consiliului comunal 165,
din Sărăţeni, participant la alegerea - Grigore, idem 165, - popa Iordache
deputatului judeţului Ialomiţa pentru învăţător din Crunţi 121, - Mihnea
Divanul Ad-hoc 157 domn al Ţării Româneşti, 21, 23, 28,
Predealu - birou de vamă 183 29 - Negoiţă locuitor din Slobozia a
Predelici Ion - hotarnic 132 participat la alegerea consiliului comunal
Pribegi - moşie megieşească 70, 79 - sat 165, - Negru şcoală 267, - Paisie domnul
în judeţul Ialomiţa 58, 61, 79, 93, 103, Ţării Româneşti 9, - Sloviceanul vinde
127, 157 - comună 187, 227, 228 moşie 11, Spudei scrie documente 3 I,
Pribegeni - sat apartenent al comunei - Şerban domn al Ţării Româneşti 18,
Murgeanca Ialomiţa 188 19, 20, 10, 11, - Vodă mănăstire 44, 69,
Pricop - sat (judeţul Ialomiţa) 9 - voievod 92, moşie lingă Slobozia 186,
Primide Alexandru - 322 - Zaiţ martor 22
Principesa Maria - (şcoală din) 267 Rahtivan Ion - Ocîrmuitor al judeţului
Proca Victor - învăţător din Murgeanca Ialomiţa 150, 152
căzut în primul război mondial 285 Ramandi - mare comis, martor 27
Procop Ionescu - specimen de semnătură Rasa - comună (în judeţul Ialomiţa) 213
JO 1 - sat apartenent al comunei Cuneşti
Pupezeni - sat (judeţul Ialomiţa) 16, 61, 188
105, I 13, 188 Răsuhata - localitate (în Dobrogea) 193
Purcăreni - sat (judeţul Argeş) 12 Raşi - sat (în judeţul Ialomiţa) 56, 58,
Puriceasca - moşie în zona satului Vlăi 61, 93, 103, 112 - comună 187, 188
culeşti 228 Răducanu - logofăt din Ţăndărei 57,
- Constantin, erou din primul război
mondial 282, Ion, locuitor din Slobozia
R
171, - Munteanu, erou din primul război
mondial 282
Radianu - sat apartenent al comunei Rădulescu - maior, comandant de batalion
Ţăndărei 188 336, - Alexandru 313, D. locuitor din
Radu(!) - al lui Sabac martor 4, - stă Slobozia semnatar al unui memoriu 216,
tornic 6, - mare logofăt 10, postelnic 14, - Dumitru învăţător din satul Iazu 121
15, 21, - judeţul 17, - judecător 19, - Florica - învăţătoare din Slobozia 289,
- sudit din Oraşul de Floci 21, 24, - Ge<;>rge, subocîrmuitor al plasei Balta.
- vistier 29, - logofăt 35, - spătar dă 75, - Ion, învăţător din Slobozia 291 -
zapis 37, - pitar 11, - vinde moşie 11, - Nicolae, secretar al primăriei oraşului
- sin Dragomir locuitor din Buieşti re- Slobozia 271, - Stan preot din Slobozia
prezentant la alegerea deputatului ju- 173
deţului Ialomiţa pentru Divanul Ad-hoc Răduleşti - moşie 181, - sat !n judeţul
157, - Bărbulescu candidat de învlţă Ialomiţa 61 105, 188 - comună 187
tori din Ţăndărei 109, - Buzescu clucer 18, Răsculeasca - moşie în zona Arţari -
cel Frumos domn al Ţării Româneşti Ialomiţa 228
401
Rllsvani - comună 297 s
Răsvad - localitate în judeţul Dimbmriţa i
"Realitatea" - re·,istl 289 Saac - judeţ 36, H, -'1
Reni - comună 34 I Sachelarie Dumitru - director al Şcolii
Reviga - sat în judeţul Ialomiţa 61, 93, Armăşeşti 221
10-', - comună 187, 188, 209, 258 Salomnia - monahă 13
şcoală mixtă 267
Samoilă Iancu - locuitor din Slobozia par-
„Revista Fundaţiilor Regale" - 288, 289 ticipant la alegerea consiliului comunal
„Revista Generală a Învăţătorilor" 289 165. - Pascu locuitor din Slobozia 67,
Rezeanu Gh. - 31 - Radu idem. - Scarlat idem
Rioşanu C. I. - preşedintele societăţii de Sandu Dumitru - locuitor din Slobozia 67
stringere a fondurilor din Urziceei 199 Sărindar - mănăstire, proprietara moşiei
Ritonidis Luxiţa - proprietară a moşiei Ghizdăreşti 69
Dimieni 86, 87 Satul Nou - sat judeţul Ialomiţa 109
Riioasa - moşie în zona Arţari 2-'8 Saetan Marin - locuitor din Slobozia par•
Rimna - pîrîu (afluent al Rîmnicului tioipant b alegerea consiliului comunal 165
Sărat) 12 Sălciile - sat în judeţul Ialomiţa 61. 96,
Rîmnic - episcopie 21, - oraş judeţul 105
Vîlcea 1, - rîu 1 „Sănătatea" - revistă 289
Rimniceanu - căpitan 218 Săpatul - girlă şi baltă (judeţul Ialomiţa)
Roadefitil Mitu - locuitor din satul Ostrovul 1, 2. 6
lui Constantin 1-', Săpunarului - puţ (judeţul Ialomiţa) i i
Robu - socialist român 213 Săpunari - sat judeţul Ialomiţa 61, 93,
Rodilă - birou de vamă 183 103, 188, - comună 187
Roman - inspector 273 Sărata - sat în (silişte) 9, - pîriu ÎR
România - 189, 196, 262 judeţele Buzău şi Ialomiţa 9, 12, 41,
Roset Ioan - mare proprietar din judeţul 220 - Vilcea 93
Ialomiţa deputat în Divanul Ad-hoc 159 Sărăţeanca - moşie în judeţul Ialomiţa 14
Roseteşti(Roseţi) - sat în judeţul Ialo- Sărăţeni - sat în judeţul Ialomiţa 32,
miţa 106, 110, 163, - şcoală 267, -'8, 61, 69, 93, 91. 103, 101. 109, 111, 112,
- Volnaşi comună 188 163, 188, 258, de Jos 157. de sus 187,
Roşca Ianache - subocirmuitor al plasei - moşie H, 299
Ialomiţa 89, 93, 97, 99, 112, 116 Sîrbu - unchiul Micăi H
Sării - poiană 9
Roşianu Ion - pretor 324, 339
Sărindar - sat în judeţul Ilfo•1 166, 167
Roşiu - preot martor 15
Săruleşti - comună (în judeţul Ilfov) 218
R~u Stan - locuitor din Ciochina - Scarlat Ghica - domn al Ţlrii Româneşti 46,
Ialomiţa -'1 17 - Oancea locuitor din Slobozia 16-',
itosentbaum - dentist din Slobozia 298 - Rlducanu, erou din primuli războ
Rucăreanu George - reprezentant al sa- mondial 282 - Stan, veteran din 1877
tului Piersica la alegerea deputatului din Slobozia 24-' - Urlăţeanu proprietar
judeţului pentru Divanul Ad-hoc 157 de moşie în judeţul Ialomiţa 66, 70
Rudeanu Ion - serdar, proprietar al moşiei
Scarlet - jupan 27, 28
Urziceni 96 Scrofeni - sat (judeţul Brăila) 1-'
Scul y G. - medic din Slobozia 318
Ruleta - nume de cod 340
Scurtescu Nicolae - candidat de învlţltor
Runceanu N. - proprietar de tirlă în d°in Făcăeni 109, 121
balta Maltezi 191 - Stoica idem Seaca - moşie în judeţul Ialomiţa H
Ruşeţul - sat (judeţul Buzău) 9 Secaria - sat (judeţul Prahova) 9
-402
Seceleanu D. - locuitor din Slobozia sem- Slam Râmnic - Judeţ 11, ,1, 93, 133, 161.
natar al unui memoriu 216, - N. aren- Slatina - tirg, judeţul Olt I, - ora.ş 20.5
daş al moşiei Slobozia 232 Silnic - sat (judeţul Argeş) 12, - locali-
Semca - jupan, martor 7 tate în judeţul Prahova 192
Semedria - cetate .53 Slltineanu Barbu - clucer, deputat lu Adu-
Seracin George - comisar de propagandă narea Naţionali 160
la plasa Balta 1-46 Slltioarele - sat ln judeţul Ialomiţa 61,
Serafim - preot din Slăvica, -scrie docu- 10.5, 113, 188, - comună 339
ment 33 - ieromonah iscil.leşte 37 SIivica - sat ln judeţul Ialomiţa li, 12, 11
Serdinescu - revizor şcolar 268 Slobozeanu Gavrilă - arhimandrit al mJl-
Sfinta Troiţl - din Bucureşti 20 nlstirii Slobozia. 98, 99, - Ioan diaconul
Sfintu Sava - mlulstire proprietara mo- din Slobozia 171
şiei Gbizdlreşti 69 Slobozia - Asociaţia marilor meseriaşi şi,
Sfîntu Spiridon - mănlstire, proprietara industriaşi şi patroni de toate breslele 291,.
moşiilor Gura Ialomiţei şi Pîrlita 69 - Asociaţia pensionarilor civili 291,
Sflrleşti - sat (în municipiul Bucureşti) 12 - Asociaţia pensionarilor reangajaţi 291,.
Sibiu - logoflt danie 11, - district .57, - corpul avocaţilor 291 - comanda-
- oraş 221, mentul sectorului 2 etape 330, - comi-
Si bunari - sat component al comunei sariat de poliţie 291, 311, - compania a.
Marsilieni 188 li, 190 - depozit de ari:năsa:i 291,
Siliştiea. Veche - sat, ln componenţa comu- - dispensarul central al asigurărilor so-
Sinei Giurgeni 188 oiale 291, - filiala Societăţii de Cruce
Silistra - cetate .H, 9.5, - cod 9.5 Roşie 291 - garl 263,319, garnizoanl 27.5,
Silvetru Radu - lnvlţători din Slobozia la.gir de prizonieri 338, 311, - liceu
288 particular 291 - lui Ianache 3 I, 32,.
Sima - martor 33 33, 36, 38, 39, 11, 1.5, 17, 19, 69, 19, 96,
Simeon - pir! H, - comandant de unitate 183,291,297, - biserici 291, - moşie 70,
militari 331, - Moghill domn 21 133, 171, 179, 180, - ocol silvic 291 -
Si111icoară - tomponimic (judeţul oficiul de asigurlri sooiale 291, - oficiul
)uzlu) H PTTR 291, - Vaideei sat 23, 28, JO,
::,,mon - egumenul mănăstirii Cozia .5 3 I, 32, 33, 31, 3.5, 36, 38, 39, 10, 11, 42.
- scriitor 7 18 - sat al mlnlstirii ,o, , 1 - sat .58,
Sinea I Bucur - locuitor al comunei S]Jbo- .59, 61, 6.5, 66, 67, 71, 77, 79, 81, 91, 9.5,
zia 7 I - primar 186 96, 98, 99, 103, 107, 108, 116, 121, 122,
Sineasca - mofie ln satul Arţari 228 121, 127, 128, 129, 130, 131, - comuni..
Sinefti - sat ln (judeţul Ilfov) ln prezent 16.5, 171, 172, 173, 171, 176, 181, 182,
ln judeţul Ialomiţa H 181, 18.5, 186, 187, 192, 207, 220, 222,
Sinteşti - sat ln judeţul Ialomiţa 61, 103, 227, 229, 231, 232, 233, 231, 23.5, 237
- cătun 17.5 - sat apartenent al comunei 210, 211, 21.5, 216, 2.50, 2.53, 2.51, 2.5.5,
Borlne,ti 188 oraş 93, 2.57, 263, 26.5, 266, 270, 271, 272,
Siret - din Popeşti 11 - comună urbani 271, 27.5, 279, 280.
Sişu Nkolae - erou din primul război 281, 283, oraş 286, 281, 291, 29J, 296,
mondial 282 297, 298, 299, 301, 302, 303, 301, 30.5,
SÎl"bu Dinu - reprezentant al satului Albeşti 306, 307, 308, 310, 313, 311. 31.5, 316,
pentru alegerea deputatului judeţului 317, 33.5, 336, 337, 338, 310, - organiza-
Ialomiţa lu Divanul Ad-hoc 1.57 - ţie sindicall 2,0, 2.52 - percepţie fiaan-
Dumitru, ţăran rlsculat din Maia 166, cianl 291, -plasl 61, 63, 67, 70, 211.
- Simion, locuitor fugit peste Dunlre 1,, 2.5.5, 261, 279, 281, 303, 307, 310, - pri-
- stolnic martor 1, mlrie 33.5 - sfat aegustoreac 291 - sec~
403
a III-a tehnică 294, - spital judeţean Stamboliu Anton - arendaş al moşiei
294 - staţie de poştă 89, 119, - şcoală Bărbuleşti 10 1
de fete 267, 268, 276, 289, 294, 300, Stan - stratornic 6, - gramătio 6,
- şcoală de băieţi 277, 288, 294, - - întăreşte moşie 10, - spătar martor 11,
şcoală primarll. mixtă 290, - Uniunea 12, - logofăt 13, -judecător 19,
comercianţilor 294, Nouă, şcoală primară - feciorul lui Nistor 22, - logofăt din
291, -gară 262, 263, - sat 227, - cătun Săveşti scrie document 23, - din Măneşti
229, - comună 282, 283, 287, 311, 316, martor 24, 33, 42, 44, - sin Radu, lo-
- ~coală primară rurală mixtă 209, cuitor din Slobozia 67, - sin Tudor idem
· 276, - Veche gară CFR 318, 322 - preot din Slobozia 171, - Costache
Slujitori - sat în judeţul Ialomiţa 54, 61, veteran din anul 1877. din Slobozia 24.5,
113, 188 - popa Dinu, candidat de învăţător din
Smeeasca - moşie moşnenească în satul Gîldău 109, - popa Ene candidat de
Condeeşti 228 învăţător din Ghizdăreşti 109, - Mihalcea
Smeu - staţie de poştă 94 candidat de învăţător din Dimieni 109,
Smirna - comună în judeţul Ialomiţa 187, - Obeală, unchiaş martor 16, - Orbul 17,
274, 316, - sat apartenent al comunei - Petre, candidat de învăţător din Ho-
Iazu 188, - şcoală 276 tarul de Sus 109, - Porcarul locuitor
Snagov - mănăstire, danie domnească 5, 14 venit de peste Dunăre 156, - Răul mar-
Soare Constantin - 313, - Dobre, repre- tor 33, - Scaumul, danie 31, - Ştefan
zentant al locuitorilor din Balaciu pentru locuitor din Slobozia participant Ia· ale-
alegerea deputatului judeţului în Divanul gerea consiliului comunal 16.5, - Tănase
Ad-hoc 157, reprezentant al ţăranilor din Cosîmbeşti
Socoalele - comună (judeţul Ialomiţa) 321 la alegerea deputaţilor ţărani pentru
Socol - paharnic, danie 44 - Cernica Bălan Divanul Ad-hoc 157
locuitor din sa.tul Ostrovul lui Constan-
Stanca - vinde moşie 10, - jupaniţă din
tin 75 Fiani 13 - fica lui Cireşco 16, - Dinu,
Sofia - oraş în Bulgaria 262 locuitor din Slobozia a participat la
Sofronie - stareţul mănăstirii Nucet 2 alegerea consiliului comunal 16.5,
Solomon -·călugăr, fiul Domnicăi din - Vizureanca vinde moşie 44
Bora 49, .c.. Ion colonel H3
Stanciu - cumpără moşie 22 - al lui Ioniţl
Solomonescu D. - căpitan de călăraşi 212
cumpără locuri şi grădini 22 - danie 31
Somănescu C. - proprietar al moşiei Ciul-
- Diaconu martor 22, - Dinu locuitor din
niţa 271
Slobozia participant la alegerea consi-
Someş - 4
liului comunal 165, - Ilinca locuitoare
Soreşti, - sat (judeţul Buzlu) 10
din Malu bătută de trupele germane 264
Spll. tarul - portar, hotarnic 44
- Lu.ca, moşie moşnenească din zona
Spătaniţa, sat (judeţul Prahova) 9
Speteni 228
Speteni - sat în judeţul Ialomiţa 61, 103,
1'88, - comunii. 187, 228 Stanciu!-· jupan martor 4, - postelnic 7,
- preot martor 151, -. paharnic 18, lJ
Spiridon Nou - mănăstire 55
- Strezoiul din Dobi:oţei 15, - Şoimul
StabilÎmentu - sat apartenent al comunei
vornic martor 6.
·Bărcăneşti 188 •
Stancu Andrei - locuitor din Slobozia par-
S_tako - vornic„ martor 9, 24 . ticipant la alegerea consiliului comunal
Sta.icu Năstase - locuitor din satul Ostro- 165, - Neculae, veteran, din anul 1877
v.ul lui Constantin fµgit peste Dunăre 75 · din · Slobozia 245, Panait, deputat din
Stalin - mareşal al URSS 342 Slobozia 16.5
Sta.ma - ţigaiidl. vîndută 1.5 Stănelu - judecător pentru 'o moşie 44
404
Stanimir - confirmă ocină 29, - tatăl moşie 40, - judecător 44 - preot din
Lucăi 44 Orboeşti 92, - Stoica 311, - Ilie erou
Staroslave. - fata lui Marco - danie H al primului război mondial 282, - Mi-
Statie - pitar domnesc 37, - pitar Jintui danie 31 - Petre, preot din Slo-
martor 41 bozia - oferă ofrandă 199 - Radu, slujba11
Stavro Cavadia - arendaş de moşie 234 la poşta Slobozia 89, - Radu Cojocaru,
Stănescu Coralia - învăţătoare din Slobozia ţăran clăcaş deputat în Divanul Ad-hoc
228 - Dobre 313 - Iancu idem - 1.59 - ţigan proprietar de vite 197,
- locuitor din Slobozia semnatar al unui - vei martor 33
memoriu 246, - Marinache locuitor din Stoico - tatăl Mariei 41
Slobozia ofertant al unor sume de bani Stoicescu - notar 186
171 - Mihai locuitor din Iazu 278 - Stoichiţa - sat cu mori 9, - mare pos-
- Ştefan ţăran din Iazu 184 telnic 11
Stănculescu D. M. - arendaş al moşiei Stoleriu N. - învăţător căzut în primul
Slobozia 177 178, 179, 180, 181 război mor.dial 28.5
Stănilă - ban, martor I Strachina - baltă 86, 87, - sat aparte-
Stelea - mănăstire, hotar H nent al comunei Murgeanca 188j
Stelian Maria - 311 Străoşti - sat (în judeţul Prahova) .5
Ştefan Nicolae - reprezentant al satului Streche Niţă - învăţător din satul Slo-
Albeşti pentru alegerea deputatului ju- bozia 121, 122 - sală din Slobozia 2.51
deţului pentru Divanul Ad-hoc 1.57 Strîmba - sat (în judeţul Ialomiţa) 7.5
Stelnica - sat în judeţul Ialomiţa 6, 61, Stroe - spătar martor 9, - paharnic 9,
98, 106, 109, 110, comună 187, 228, - preot 1.5, - postelnic 21, - mare stol
- plasă 61, 63 nic 29, - vornic 3.5, - Licsandru pro-
Stene Costică - locuitor din Slobozia 246, prietar din Căzăneşti 17.5
- Ţară Lungă ţăran răsculat din Dră Stroescu Emilian - învăţător din Andră
goeşti 16.5 şeşti căzut în primul război mondial 28.5
Stilpu de piatră - sat pe malul Borcei 61, Stroeşti - sat (în plasa Mostiştea) 166
106 Stuparu Stan - locuitor din Ostrovul lui
Stanca Tudor - locuitor din Slobozia par- Constantin fugit peste Dunăre 7.5
ticipant la alegerea consiliului comunal 16.5 Sturdza - mareşal al palatului regal 211
Stoenescu - prefect de Ialomiţa 211 - Sturzea - spătar martor 3.5
Ioniţă ţăran răsculat din Fierbinţi 166, Sudiţi - sat, în judeţul Ialomiţa - 91,
- T. semnatar de telegrame către Carol I. - comună 187, 188
196 Sulică Ion - arendaş din Ograda 230
Stoeneşti - sat (judeţul
Prahova) 13,
- în judeţul Ialomiţa 61, 103
Stoia - postelnic, martor 3.5, 10
ş
Stoian - din comuna Frăţileşti 16, - vel-
nicer martor 11
Şerban - diacon, danie 31
Stoenescu A. - prefect de Ialomiţa 213 -
- comandant militar 312 Şerban Greceanu - stolnic, întăreşte do-
Stoianov - preşedinte al Consiliului de cument 41
Război al Diviziei I. Bulgare 163 Şeitanu Stoica - preot chesaro-crăiesc 183
Stoica lui Vintilă - jupan martor .5, 2.5, Şerban - vistier martor 1, - stolnic martor
logofăt 7, 18, 28, - postelnic 12, - ţigan 8, - vinde moşie 9, - fiul lui Drăgoi 9,
venit din Cuiburi vinde ocină 26, - din - ban 12, 33, 10, 41, 12, - Cantacuzino
Costeni martor 26, - gramatic 29, domnal Ţării Româneşti 42, 41, - Neculai
- Şerbanov scrie documente 30, - vinde 311 - Petre, erou al primului război
405
mondial 282 - Radu locuitor din Slobo- Ştiucă Stan - locuitor din Slobozia par-
zia 67 ticipant la alegerea consiliului comunal 165
Sultana locuitoare din satul Ostrovul Şuţu Mihail - domn al Ţării Româneşti .51 -
lui Constantin 75 Nicolae proprietar al moşiei Dimieni 69
,.Şcoala Ialomiţei" - revistă a învăţători
lor ialomiţeni 285, 288, 289, 290, 291
„Şcoala şi Familia" - revistă şcolară 289 T
,.Şcoala şi Viaţa" - revistă şcolară 288,
290, 291 Tabacu Matache - locuitor din Sloboz:a
Şocariciu - sat în judeţul Ialomiţa 61, 106, participant la alegerea consiliului oo-
109, 110, - comună 188, - şosea 220, munal 165
- moşie 243 Tache Niţă, - candidat de învăţltor din
Ştefan - martor 16, danie 31, - sin Oprea Dridu - Şaru 109, - Tudor candidat
locuitor din Slobozia 67, - Batcov, de învăţător din Cocargeaua 109
locuitor din Slobozia căzut în primul Tandu Mihalache - locuitor din Slobozia,
război mondial 261 - Buzoianu idem 282 semnatar al unui memoriu 246
- Cantacuzino postelnic ·4-4, - cel Mare Tase Alexe - proprietar de stabiliment
stradă în Slobozia 304, - Decu locuitor balnear în Amara 322
din Slobozia căzut în primul război mon- Tatul - comis martor 4, - vinde moşie 44
dial 261, - Dinu locuitor din Slobozia Tănase Ion - locuitor venit de dincolo
participant la alegerea consiliului co- de Dunăre 189, - Oprea, locuitor din
munal 16.5, - popa Dumitru, candidat Ostrovul lui Constantin, fugit peste
de învăţător din Manucu 109, - învă Dunăre?:5
ţător din Manasia 110, - Iosif, învăţător To.rasu Gheorghe - păstor chesaro -
suplinitor 302, - Matache, erou din crăiesc183
primul război mondial 282 - Racoviţă Tătari - sat (judeţul Brăila) 16
·domn al Ţării Româneşti 48, - Scarlat, Tătarul - sat (judeţul Brăila) 15, - ju-
locuitor din Slobozia semnatar al unui deţul Ialomiţa) 9, - Ioc 44
contract de în·rniaHl 186 - Stan, erou Tătărăi - sat (în judeţul Ialomiţa) 32,
din primul război mondial 282 - Ştefan, 61, 93, 103, 109, 112
locuitor din Malu bătut de trapele germane „Telegraphul" - ziar 199
264 - Stroe erou din primul război Teaca - ieromonah 33
mondial 282 - Surdul, carte domnească 1.5 Teodor - logofăt, martor 8, - Diamantopol,
- popa Tănase candidat de învăţător din erou din Bora, căzut în primul război
Ciochina 109, 112, - Tomşa, domn al mondial 261
Moldo·,ei 28, - Vasile, erou din primul Teodorescu David - învăţător din Cegani
război mondial 282 121 - Ion, locuitor din Malu bătut de
Ştc,lca.uovi-.;i Doaborn - doctor a.1 judoţului trnp<>lP EJ<>rmRnP ;lti ◄ - <'nnqili<>r AgriPAl
Ialomiţa 131 274 - Nicolae învăţător 288, 290,
Ştefănescu Dobre - locuitor din Urziceni - Paula, învăţătoare 289, 315, - Titu
dă ofrandă199 - Iordan, idem 199 - primar din Slobozia 233, 227
Petre, învăţător căzut în primul război Teodoru Emil - semnatar de telegramă
către Carol I. 191
mondial 285
Tesilă - sat (judeţul Prahova) 9
Ştefăneşti- sat (în judeţul Ialomiţa) 61,
Theofil - episcopul Rîmnicului 24
103, 112, 188 - comună 187
Tiberiu - nume dat copiilor din Bora 226
Ştefu! - stolnic, martor 110 Ticu Barbu - locuitor din Malu bătut de
Ştirbei - oraş 163, 170 171, - Constantin trupele germane 264 - Petre idem 264 -
ban, întăreşte document 44, Sultana idem 264
406
Tiha - sat (probabil) în judeţul Olt 9 Trandafir - slujbaş al poştei Slobozia 89
Timuş Grigore - medic, 313, 318 - Ion, locuitor din Slobozia 232, - Neagu.
Tică Ilie - locuitor din Slobozia 16.5 locuitor din Slobozia 232
Timbureşti - sat (judeţul Călăraşi) 11, Transilvania - (păstori din) 78, 82, 97
61, 106, 110 Trăus6h Teofila - medic în Slobozia 293
Timpu - postelnic, la m-rea Neamţ 2 Trămşani - sat (judeţul Călăraşi) 61, 188
Tirgovişte - oraş -1, .5, 7, 8, 9, IJ, 18, 19, „Tribuna Învăţătorului" - ziar 290
21, 23, 2-1, -12, ......
Trincu - general, 330
Toma - confirmă ocină 29 - moşnean din
Truică Gheorghe - locuitor' din Slobozia
Orboeşti 92, - Dinu, reprezentant din
Fundu Crăsani participant la alegerea participant la alegerea consiliului co-
deputatului pentru Divanul Ad-hoc 1.57, munal 16.5
- locuitor din Slobozia participant la Troaca C. M. - casier 307, - Elena, învă-
alegerea consiliului comunal 16.5 - Ion ţătoare 302
candidat de învăţător din Făurei 127, Traian - (deal) oraşul Rimnicu Vîlcea 1
- soldat din Bora căzut în primul război Trufanda - mare vistier, martor 27
mondial 261, - Iosif candidat de învă
Tudor Ioniţă - moşnean din Arţari IJ2 -
ţător din Pribegi 127, - Marin, locuitor
David, locuitor din Slobozia 67 • - Decu.
din Malu bătut de trupele germane 26-1 -
bătrin din Bora 226, - Dumitraşcu, re-
- Necula, - locuitor din Slobozia par-
prezentant al satului Marisilieni pentru
ticipant la alegerea consiliului comunal 16.5,
alegerea deputatului judeţului Ialomiţa
- Niţu, membru al comisiei de alegerea
în Divanul Ad-hoc 1.57, - Gheorghe,
consiliului comunal 16.5, - Oprea, în·,ă
locuitor din Slobozia participant la ale-
ţător din Fundu Crăsani l lJ, 121, - Radu,
gerea consiliului comunal 16.5, - Nicolae
candidat de învăţător din Pietroiu 109, 121
16.5, 313, - Stoica ţăran răsculat din
Toader Iordache - erou din Slobozia căzut
Maia 166
în primul război mondial 282
Tudorache - arendaş al moşiei Frăţileşti 69,
TarniţaP. - subchirurg 313, - medic 3 18 - moşnean din Orboeşti 92, - vizitiu
- oficiant sanitar 319 din Slobozia 67, - Dinu reprezentant al
Tomoşoi Ion - 311 - George, cioban 176 satului Larga pentru alegerea. deputatu-
Tanea - sat (judeţul Călăraşi) 61, 9.5, lui judeţului în Divanul Ad-hoc 1.57.
98, 106, 109, 110, - comună 188, - şcoală - Ghimparu candidat al satului Vlă
mixtă 267 deni 109, - Nicolae erou din primul
Toni D. V. - ziarist la „Curentul" 28.5 război mondial 282, - Stănica, plîngere
împotriva lui .50,
Tancovici Tănase - proprietar din Călă
raşi H8 Tudoran - ceauş,
martor 16, - Ion Iuga,
păstor chesaro-crăiesc
183 - , Mincu,
Topalu - sat (în zona Hîrşovei) 1.5.5
logofăt al satului Manasia participant la
Topliceanu E. - proprietară a moşiei Orboeş-
revoluţia de la 18-18, 1.51
ti 92
Tudosie - spătar, martor 29, - scrie do-
Topoloveni - sat (judeţul Argeş) .5 cumente -10
Toxaba - jupan, martor -1 Tufean - serdar judecător .51
Traian - comună 316 - şcoală 276 - nume Tulcea - judeţ 223, 311, - oraş 223
vechi în comuna Bora 226, - Dumitru,
Turbaţi - sat, Sectorul Agricol Ilfov .5
reprezentant al satului Ghimpaţi la
alegerea deputatului pentru Divanul Turburescu - toponimic, judeţul Prahova -H
Ad-hoc 1.57, - Roman, şeful biroului de Turcia - 68, 7.5, 1.5.5, 1.56, 189, 191, 191,
Siguranţă 32.5, 327, 328, 3-11 197
407
Turculeasa - sat apartenent al comunei „Universul" - ziar 288, 290, 291
Borăneşti 188 Unteni - sat (judeţul Buzlu) 12, 15
Turnu Severin - oraş 254 Urîta - sat apartenent al comunei Reviga
Tuteiu Radu - păstor chesa.ro-crăiesc 183 188
Urlll.ţeanu- prefect de Ialomiţa 203, 204,
- Scarlat pr6prietar al moşiei Ciulniţa 79
Ţ Ursan N. S. - ajutor de subprefect 176
Urziceni - comisariat de poliţie 327, 328,
Ţara Românească, (Ungrovalahia, Valahia) l, - sat în judeţul Ialomiţa 16, 31, - tîrg
2, 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10 12, 13, 14, 15, 18, 52, 73, 85, 90, 92, 9'1, 96, 98, 105, 109,
19, 21, 23, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 113, 121, 153, 170, - oraş 93, 151, 260,
36, 38, 39, 40, 41, 42, 4'1, 50, 51, 53, 54, 314,316,324,328,336, 3'1 l - comună 187,
55, 57, 60, 86, 87, 123 188, 192, 199, 205, 209, 210, 2 ll, 213,
Ţăndărei - sat în judeţul Ialomiţa 15, 215,216,218,220,258. - comună urbani
57, 61, 69, 75, 94, 96, 104, 109, li l, 309, - plasă 264 - pod 93, - preturi.
- comună 170, 185, 187, 188, 308, 314, 324, - spital 220
316, 331, 334, - moşie 86, 87, - plasă
2'17, 323, 326
Ţigae - rasă de oi 303 V
Ţintea - 12
Vadul Oii - toponimic 323, 326
Vadul Pietros - sat în judeţul Ialomiţa 61,
u - component al comunei Balaciu 188
VAIDEEI vezi SLOBOZIA.
Ucraina - provincie 321 Vaidomiru - sat (în judeţul Cll.llraşi) 61,
Udrea - pitar întăreşte 43, - sluger danie 95, 106, 188
44, vinde moşie 44, - uncheaş, judecată Valea Măcrişului - sat în judeţul Ialomiţa 61,
pentru o moşie 44, - sluger Doicescu 105, 109, l 13, 121, 139, 141
'14, - sin Danciul din Doiceşti martor 25, Valea Plopului - (toponimic) în zona Urzi-
26 ceni 324
Udrescu Ion - candidat de învăţător din Valea Rusului - sat apartenent al comu-
Cosimbeşti 127 nei Lupşanu 188
Udrişte - vistier martor 9, 12 Valea Seacl - sat apartenent al comunei
Udrescu Constantin - logofăt, proprietar al Lupşanu 188
satului Berleşti 69 Vasile - sin Radu - reprezentantul ţă
Uleşti - comună din judeţul Ialomiţa 187, ranilor ialomiţeni în Comisia Proprie-I
188, - de Jos 188, - sat 103, 151, 188, tli.ţii 139, 141, - Bobotează martor 33
- de sus 61, 103, 188 - Busuioo, erou din primul război mon
Ullhu:JA O. D. - locuitor din SloboaÎQ :246 (lla.l .Z.S2 - Dinu, lu1.,ultur tllu Slubt>~
Uliţa - sat în ( oraşul Rîmnicu Vîlcea) l participant la alegerea consiliului c
Ulmi - drum 181 munal 165, - Manda, învăţătoare 289
Ulmu - comună (judeţul Călăraşi) 164, 312, - Gheorghe, învăţător din Sloboz·
188, 213, 215, 216, - şcoală 267 288, - Ion, pitar din l,'rziceni deputat î
Uluiţi - sat în judeţul Ialomiţa 61, 105, Divanul Ad-hoc 159, - Jăiloianu er
113 din primul război mondial 282, - Lazăr
Umfloaie Muşat - locuitor din satul Cioara George, locuitor din Malu bătut de trupei
54 germane 26'1, - Maria, învăţll.toare di
Ungureni - sat (în judeţul Ialomiţa) 61, Slobozia 289, - Sultana, locuitoare di
69, 104, 109, 111 Ostrovul lui Constantin 75, - Trandafir
408
locuitor din Slobozia participant Ia ale- Voica - vinde moşie 15
gerea consiliului comunal 165, - Vasile 311 Voicilll. - confirmă ocină 29
Vasilescu V. - specimen de semnă tură 30 I, Voicio - jupan, martor 1
- B. secretar al primăriei Slobozia 305, Voica Dobriţă - martor 5
307, 313, 314, - Emil 312, - Ion ajutor Voicu Clrciumaru - locuitor din Moara
al subocîrmuitorului plasei Balta 111, Domnească 166, ·- Costache reprezen-
.L- Marinache, învăţător din Slobozia 288, tant al ţăranilor din satul Ciochina pentru
- Ştefan, slujbaş însărcinat cu percepe- desemnarea deputaţilor în Divanul
rea oeritului şi cornăritului 97, - Teodora, Ad-hoc 1.57, - Stan, reprezentant al
învăţătoare 303 ţăranilor din Crăsanii de Sus, 1.57
Vasile - postelnic, martor 28, - stolnic 31, Voila - jupaniţă, confirmare de moşte
32 nire 13
Vasiliu M. - învăţătoare 312, - Marga.- Voinescu N. - locuitor din Slobozia, sem-
reta 312 natar al unui memoriu 246, - Vasilache,
Vatra mănăstirii Slobozia - moşie 274, serdar .51
314, 316 Von Kern - locotenent - colonel, co-
Văcărescu Alecu - boier, proprietarul mo- mandant de etapă 260
şiei Jilavele 96, - Barbu, membru al Vosluc - vale (judeţul Argeş) 12
divanului 53, - proprietar, al moşiei Vrăbiescu Iulia.o - proprietar 184
Jilavele 71, - Teodor, vornic 51 Vună - paharnic, martor 30, 31, 32
Văcăreşti - sat (în oraşul Bucureşti) 12, Vulpe Dobre - ţăran din Cioara .5-1
- mănăstire 69, - închisoare 166 Viişoara - sat, (judeţul Teleorman) 9
Vilcu - fratele lui Dragată martor 22, Vineş A. - membru al Comitetului Perma-
- logofăt din Braza, -martor 21 nent al judeţului Ialomiţa 220
Văleni - deal (judeţul Prahova) H - de Viniamin - preot, stareţ la mănlstirea
Jos sat în judeţul Prahova 11 Snagov 5
Vărăşti - sat 21, - comună 188 Vintilă - comis, reconfirmare de moşie şi
Vărjoaghe - 12 sate 9, - vornic 9, 10, - stolnic 11,
Vătafu Niţă - veteran al războiului de inde- - scrie document 16, - vei ban 35,
pendenţă 215 - spătar 10, 12, - nume dat copiilor
Ventilă - logofăt 21, - ma.re vornic 21 din Bora 226, - Ion, erou din primul
Versaru - sat apartenent al comunei război mondial 282, Nicolae, erou din
Armăşeşti 188 primul război mondial 282
„Viaţa Românească" - revistă 290 Virgineanu Ion - reprezentant al satului
Vieroş - sat (judeţul Argeş) 12 - ban din Balaciu pentru desemnarea deputatului
Transilvania 57 judeţului în Divanul Ad-hoc' 1.57
Vlad Ţepeş - comună (judeţul Călăraşi) 31 Vişan din Urziceni - danie 31, - Toma
Vladimirescu Tudor - domn 52 locuitor din Slobozia participant la ale-
Vladisla•, - jupan martor 1 gerea consiliului comunal 165
Vladu - mare logofăt, ispravnic 28, - to- Vişina - staţie de poştă 119
ponimic, în judeţul Brăila 39 Vişinescu Marin - membru al Comitetului
Vlaicu - stolnic, martor 1, 9 Provizoriu al Secţiei Ligii Culturale
Vlădaia - danie "'14 Ialomiţa 2-19
Vlădeni - (Vlădeani) sa.t <judeţul Ialomi- Viticheşti - sat (judeţul Argeş) 12
ţa> 6, 17, 61, 69, 9-1, 10-1, 109, li I, - Vîlcea - judeţ 1
comună 187, 188, 323, - prival 69 Vîlcul - grămătic, scrie documente 14
VlădilăIon - învăţător din J egălia 121 Vîlsan - vistier martor 8, 25, 11
Vlăiculeşti- sat în judeţul Ialomiţa 61, Vîrleţei - sat şi silişte (probabil în jude-
101, 188, 297, - sat moşnenesc 228 ţul Ialomiţa) lingă Urziceni 9
409
Vlad - vinde moşie 9, - paharnic li, Zainea - slujbaş al staţiei de pcştă Slo-
- postelnic din Comeni 21, - sin Toader bozia 89, - Nicolae, locuitor din Malu
iscăleşte 37, - surugiu de poştă Slobozia bătut de trupele germane 269, - Rădu
89, - voevod 92, - cel Tioăr sau Vlăduţ canu , reprezentant al satului Marsilieni
domn al Ţării Româneşti 7, 9, - Crama pentru alegerea deputatului judeţului
din Gilma 1.5, - Dracul tatăl lui Radu în Divanul Ad-hoc 157, - Vasilescu,
cel Frumos .5, 6, - Neagu reprezentant candidat de învăţător din satul Cioara.109
al satului Reviga pentru alegerea repre- Zamfir M. - locuitor din Slobozia semnatar
zentantului Divanului Ad-hoc 157, al unui memoriu 216, - Matache, lo-
- locuitor din Slobozia participant la cuitor din Slobozia, participant Ia ale-
alegerea consiliului comui;ml 16.5, gerea consiliului comunal 165
- Oprea, cioban din Transilvania 57 Zamfirescu M. - agricultor din Slobozia 23.}
Zappa Vanghelie - pitar 132
Zăvaie Gheorghe - ţăran răsculat din
z Biţina 166
Zăloagă Ion - locuitor din Slobozia parti-
Zaharia Dumitru - reprezentant al ţăra cipant la alegerea consiliului comunal 165

nilor din Ivăneşti pentru desemnarea Zăvoaiele - sat (judeţul Buzău) 9
deputaţilor ţărani în Divanul Ad-hoc 1.57, Zebil - sat (lîngă Babadag) 223
- Ion, erou din primul război mondial Zemniţele (Zimnicea) - sat (judeţul Te-
282, - Ioniţă, ţăran răsculat din Fier- leorman) 12
binţi 169, - Ivan, locuitor din Slobozia Zlate vătaf - confirmare de stăpînire 11,
participant la alegerea consiliului co- - de la Bora, tatăl lui Dragomir 15,
munal 16.5, - Mirea, idem 16.5, - Stoica, - judecător 19
locuitor din Slobozia părtaş la un contract Zlota - staţie de poştă 95, 119
de învoială 186, - Ştefan, locuitor din Zossima Iordache - arendaş al moşiei
Slobozia participant la alegerea consi- Armăşeşti 221
liului comunal 16.5, - Tănase 311 Zugrlvescu Ion - scriitor 117
BIBLIOGRAFIE
I IZVOARE
- Arh. St. Bucureşti
Catagrafii;
Colec/ia manuscrise ;
DirecJia General4 a Statisticii ;
Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. Serviciul REAZIM
Reforma AgranJ din 1864. Jude/ul IalomiJa;
Reforma Agrar4 din 1921. Judeţul Ialomiţa;
Marele Stat Major;

Ministerul de Interne. Dillizia-Administrati114;
Ministerul de Interne. Divizia Comunal4;
Ministerul Industriei şi Comerţului;
Ministerul Justiţiei. Administrati11;
- Arh. Stat. Slobo zia
Camera de Ag,icultur4 a Judeţului Ialomiţa;
Colecţia registrelor de stare civil4;

Prefectura Judeţului I alomiJa;
Pretura Plasei Slobozia;
Pretura Plasei Ţ4nd4rei;
Pretura Plasei Urziceni;

Primăria comunei Bo,a;
Prim4ria oraşului Slobozia ;
Revizoratul şcolar al jude/ului Ialomiţa;
Serviciul sanitar al jude/ului Ialomiţa ;

Serviciul tehnic al drumurilor şi construcţiilor;
Şcoala general4 din comuna Ograda.
Biblioteca Centrală de Stat Bucureşti, fond Saint Georges.
,u
II, PERIODICE
.,Desrobirea" Bucureşti anul I 1888.

„Monitorul Oastei" Bucureşti 1877
„Monitorul Oficial al României", Bucureşti, 1831 - 19-H
„Munca", Bucureşti, 1893
„Şcoala Ialomiţei" Cllăraşi anul II I - VI· 1932- 1935
„ Telegraful" Bucureşti anul VII 1877
III, PUBLICAŢII DE DOCUMENTE
Documente privind istoria României. R4zboiul pentru indep~ndenJd voi. I- VII. Bucureşti
Ed. Academiei R. P. Române 1954
Documente privind istoria României. B. Ţara Româneascd. Veacul XV I •,rol. I - VI Bucu-
reşti Ed. Academiei R. P. Române 1951 - 1953
Documente privind Istoria României. Veacul al XVII. B. Ţara Româneascd voi. I-V ..
Bucureşti Ed. Aeademiei Republicii Populare Române 1951-1954
Academia Republicii Socialiste România Documenta Romaniae Historica B. Ţara Rom4-

neast:d, voi. I-XV, Bucureşti, Ed. Academiei R. S. România, 1966-1985.
Academia Republicii Populare Române, Rdscoala din 1821. Documente interne, voi. II,
Bucureşti, Ed. Academiei R.P.R., 1959.
* * * .,Anuarul nalional al României", Bucureşti, 1893.

Boerescu B., Codicele romdne sau Colecţia de toate legile României, Bucureşti.
*** Dicţionarul statistic al României, Bucureşti, 1913.

Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, Catalogul docu-
mentelor Ţdrii Româneşti din Arhivele Statului, voi. I - V, Bucureşti, 197i - 1985.
Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, Documente privind
anul revoluţionar1848 în Ţara Româneascd, Bucureşti, 1962.
Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România; Documente pri
vitoare la istoria economicd a României, voi. I-II, Bucureşti, 1960.
- Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Centrul de Studii şi Cercetdri de Istorie şi Teorie
Militarei, 23 august 194-f, Documente. voi. I-IV Bucureşti Ed. Ştiinţifică şi
enciclopedică 198i - 1985.
Direcţia Generală a Arhivelor Statului. Biblioteca Centrală de Stat, Românii la 1859. Unirea
Principatelor Române în conştiinţa Eruopei. Documente externe, voi. I -II, Bucu-
""fll, EJ. Şliluţifica. fi t,uciclopoJldl, J!lS4.
Institutul Central de Statis ică, Recensdmîntul general al populaţiei României din 29 decem-
brie 1930 voi. I-X Bucureşti 1931.
Institutul de studii istorice şi social pclitice de pe lingă C.C. al P.C.R. Documente din istoria
mişcdrii muncitoreşti din Romdnia 1893-1900 Bucureşti Ed. politică 1969.
• • • Statistica maşinilor şi instrumentelor agricole tnt,-ebuinţate tn anul 1905 Bucureşti, 1907
IV. LUCRĂRI SPECIALE
Academia Republicii Populare Române, Istoria României, voi. I-IV, Bucureşti, Ed. Aca-
demiei R. P. Române, 1964
412
Conea I., Din geografia istorictf a btflţîlor Ialomifa şi Brtfilei, Probleme de geografie, voi. IV,
19.56.
Cotenescu M., Alexeni - file de monografie, Slobozia, 1981.
Cotenescu M., Amara - trecut, prezent şi viitor, Slobozia; 1982.
Cotenescu, M. VHldăreanu A.; Tribunalul Judeţului Ialomiţa, $lol;>ozia, 1981.
Creangit G. D.; Proprietatea rural4 în România, Bucureşti, 1907.
Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica. Socialistă România, Din teza11rtd
arhivelor. Album de documente, Bucureşti, 1976.
Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, Filiala Arhivelor
Statului Judeţului I alomi/a, Bucureşti, 1982. _
Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, lndrum4tor ln
Arhivele Statului judeţul Ialomifa. lndrum4toare arhivistice. 20. Bucureşti 198,.
Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, M4rt11rii
ale trecutului. Album de documente, Bucureşti 1981.
Dogaru Maria Colecţia de matrice sigilare ale Arhivelo~ Statului Bucureşti 1981.
Dogaru Maria Sigilii or4şeşneşti din epoca modern4 şi contemporand Bucure$'ti 1978.
Dumitru Gheorghe Maican Bărdganul Ialomiţean Bucureşti Ed. Sport-Turism 1983.
* * * Enciclopedia României voi. I-IV Bucureşti· 1938- 1910.
Fotino Dionisie I st oria generall1 a Daciei Bucureşti 18.59.
Gâştescu P. Consideraţii morfogenetice asupra limanelor din cursul Ialomi/ei Probleme de
Geografie voi. VII 1960.
Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lingă C.C. al P.C.R. Institutul de istorie
„N. Iorga" al Academiei R. S. România Marea r4scoald a /4ranilor din 1907
Bucureşti Ed. Academiei R. S. România 1967.
Ion Iliescu Un oraş dispărut - Oraşul de Floci Bucureşti 1936.

* * * jude/ele patriei. Ialomiţa Monografie Bucureşti Ed. Sport-Turism 1980.
Kogitlniceanu V. M. Chesiunea ţl1răneascd Bucureşti 1906.
* * * Localit4ţile judeţului Ilfov Bucureşti 1972. •
Marele dicţionar geografic al României voi. 1-11 Bucureşti 1899.
Mihăilescu N. Monografia economic4 a judeţului Ialomiţa 1933-1938 Călăraşi 1938.
Ministerul Agriculturii şi Domeniilor România 1866-1906 Bucureşti 1907.
Munteanu A. Monografia judeţului Ialomiţa Călăraşi 1913.
Pascu St., Manolache A. Verdeş Ion Istoria învăţdmîntului românesc voi. I Bucureşti 1983.
Pârvan Vasile Dacia Civilizaţiile antice din ţ4rile carpato-danubiene Bucureşti Ed. Ştiin-
ţifică 1967.
Pîrnuţă Gh. Istoria invdţdmîntului în judeţul Ialomiţa voi. I Slobozia 1978.
Popescu Ştefan Povtfţuitor în geografia judeţului Ialomiţa, Bucureşti 1897.
Provianu I. Dicţioncrul geografic al judeţului Ialomiţa, Tîrgovişte, 1897.
Stan Cristache, Privire istorico-geograficd asupra originii şi dezvoltl1rii oraşului Slobozia -
Ialomiţa, Probleme de geografie, voi. V, 19.57.
413
- Stan Cristache, Bogdan Octavian, Jude/ul IalomiJa. Bucureşti, Ed. Academiei R. S. RomAnia~
1971.
- Tomescu D. Baciu, Urziceni ieri 1i azi, Bucureşti, 1912.
- Tudor Cons<-antin, Vlll.dăreanu A., JwleJul Ialomiţa - File de mmograjie, Slobo&la, 1979~
- Tudor Constantin, Feuşti - str4veche localitate din cfrnpia B4r4ganulMi, Slobozia, 1978.
Tudor Constantin, Istoria lnv4ţ4mfntulMi ln JwleJMl Ialomiţa (1918-1978), voi. II, Slobozia
1979.
Ursescu A., Anua,Ml JwleJului Ialomiţa, Călii.raşi, 1906.
CUPRINS
Cuvînt înainte 3
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Lista documentelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Documentele 31
Indici de nume şi locuri .. .. .. .. .... ...... .. ............ .. .... 76
Bibliograf ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 411
Tipărit la I. P . .,13 D~embri~ 1918" cd. 406

A Arhivelor ST A Tul Ul Din România: Direcţia Generală

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Arhivelor ST A Tul Ul Din România: Direcţia Generală

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DIRECŢIA GENERALĂ A ARHIVELOR ST A TUL Ul

Ediţie de documente întocmită de:

Responsabil de carte: LIDIA BRÂNCEANU

Iniţiativa alcătuirii acestui prim volum de documente ialomiţene se înscrie

Volumul „Tezaur de documente ialomiţene" ( 1392-194.4) * s-a născut

torul Oficial, nr. 5 din 6 aprilie 1888, p. 99.

Oficial nr., -4 din 5 aprilie 1888, p. 75.

f. 1; Arh. St. Ialomiţa, Colecţia de documente foi volante, dosar 1, f. 3.

ţămint, istoricul localitlţii.

referitor la a:ţinnile de dez1rmarc a trupelor germane ,din Slobozia şi Călăraşi.

1. 1392 ianuarie 8. Hrisov prin care Mircea cel Bătrîn întă­

Documettt11 Romattiae Histo,ica, B. Ţ11,11 Româneascd, voi. I. Editura Acad.-miei R.S.R

2. (1404-1406) Hrisov emis de Mircea cel Bătrîn prin care

Eu cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi

..7 "1r• """',-'

3. 1431 după ianuarie JO. Scrisoare trimisă de Dan al II-lea

4. 1431 noiembrie 17, Tîrgovişte. Hrisov emis de Alexandru

în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos

5. 1464 octombrie 28, Burnreşli. Hriso\' prin care Radu cel

Dccumenta Romaniae Hislorica. B. Ţara Ro11:â11ească ·,ol. I Editura Academiei R.S.R.,

6. 1467 ianuarie 15, B11wreşti. Hrisov prin care Radu cel

Documenta Romaniae Historica, B. Ţara Româneascd voi. I_ Editura Academiei R.S.R.,

7. 1511 decembrie 27, Tîrgovişte. Hrisov prin care Vlad cel

Pentru aceasta, le-am dat şi Dornma mea, ca sa le fie de ocma

8. 1528 aprilie 21 Tîrgovişte, Hrisov prin care Radu de la

Io Radul mare voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei şi al Podu-

9. 1538 (7046) iulie 16, Tîrgovişte. Hrisov prin care voevodul

1 locuri albe în text.

10. 1545 septembrie 1.1, Bucureşti. Hrisov prin care Mircea

Cu mila lui Dumnezeu, creştinul Mircea vodă, domn a toată Ţara

1 pasajul ((a luat . . . . . . . . 12 boieri)), lipsă text .

în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos

1 loc alb în text.

13. 1579 septembrie 9, Tîrgovişte, Hrisov prin care Mihnea

14. 1588 noiembrie 10, Bucureşti. Hrisov prin care Mihnea

1596 aprilie 23, Dobroţei. Adeverinţă dată de locuitori

Adeverinţa megiiaşilor din Dobroţei cum cr1 au avut Cireşco (moşie)

1 roş, aşa în orig.

17. 7605 octombrie 75, Act de împăcare încheiat în faţa pîr-

Adică Radul judeţul cu 12 pîrgari din varoş Floci scris-am cartea

Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dat-am Domniia

21 1613 (7121) mai 26, Tîrgovişte. Hrisov emis de voevodul

1 loc alb în text.

1 loc alb în text.

22 1614 ianuarie 26, Oraşul de Floci. Zapis întocmit de

Scris-am noi, Costandin judeţul şi 12 pîrgari şi cu oameni buni orăşeni

23 1614 (7122) martie, Tîrgovişte. Hrisov prm care voe-

Intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos

1 loc alb în text.

Din mila lui Dumnezeu, preasfinţitul mitropolit chir Luca al Ţării

1 Loc alb în text.

Adecă eu Dragomir şi cu frate-micu Vîlsan făcut-am acest zapis cum

26 1626 (7134) junie 23. Adeverinţa lui Stoica din satul

Adecă eu Stoica din Cuiburi am făcut acest zapis cum să să ştie că am

27 7628 (7737) octombrie 23, Bucureşti. Hrisov prin care

Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voic\·od şi domn a toată ţara

28 1630 (71JS) ian1tarie 12, Bu:ureşti. Hrisov emis de

29 7632 (7747) decembrie 6, Bucltreşti. Hrisov prin care

30 1635 (7143) ianuarie 10, Bucureşti. Hrisov prin care

31. 7636 (774.5) septembrie-decembrie. Hrisov prir:i care Ma-

I Loc alb în text.

32. 7636 (7745) noiembrie 70, Bucureşti. Hrisov prin care

Document::. Romaniac Historica. B. Ţara Românească. ,,,Jumul XXV, Editura Academiei

1. 1392 ianuarie 8. Hrisov prin care Mircea cel Bătrîn întă