Din trecutul unei mari unităţi textile
C.Z. 677.21.021/024(498)
u p ă u n proces anevoios de creare a
D p rem ize lo r necesare, la 9 m artie
1910 a lu a t fiin ţă la Iaşi u n a d in tre prim ele
fabrici tex tile d in Rom ânia.
Trecerea în re v istă a istoriei dezvoltării ca­
pitaliste a acestei fabrici prezin tă in teres atît
pentru cu n o a şte re a evoluţiei ind u striei textile
rom âneşti d in acea epocă, cit şi p e n tru a evi­
denţia sc h im b ă rile radicale su rv en ite în pro­
cesul form ării şi dezvoltării unei în trep rin d eri
m oderne în a n ii socialism ului.
Pornind de la u n vast m ate ria l de arhivă şi
de la alte su rse , se prezintă principalele mo­
m ente ale în fiin ţă rii şi evoluţiei fabricii „Ţe­
sătura“-—Iaşi î n perioada 1910— 1948.
ÎNFIINŢAREA ÎNTREPRINDERII „ŢESĂTURA" — IAŞI
Procesul de form are a fabricii capitaliste
„Ţesătura“— Ia şi s-a desfăşurat în prim u l de­
ceniu al secolului al X X -lea. In acel tim p,
România se a fla abia la în ceputul dezvoltării
industriei m ecanizate. M enţinerea u nor p u te r­
nice răm ăşiţe feu d ale şi p ă tru n d e re a m asivă a
capitalului m onopolist străin, au determ in at o
desfăşurare anevoioasă, inegală şi incom pletă
a revoluţiei in d u stria le în ţa ra noastră.
In aceste condiţii generale s-a dezvoltat şi
industria te x tilă din R om ânia. T recerea la in ­
dustria te x tilă m ecanizată a început încă înainte
de 1864, d a r a fost frîn a tă de concurenţă, ca
urm are a co n v en ţiilo r încheiate de R om ânia cu
A ustro-U ngaria, G erm ania şi Anglia. A bia după
m ăsurile lu a te de stat p e n tru în cu ra ja rea dez­
voltării in d u strie i naţionale (în anii 1887, 1906,
1912) tre c e re a la m area producţie m ecanizată
s-a d e sfă şu ra t în tr-o m ăsură m ai m are şi în
domeniul in d u strie i textile. D upă unele apre­
cieri, în a n u l 1913 in d u stria tex tilă din Ro­
m ânia n u m ă ra 81 de fabrici, cu 687 războaie
de ţesut şi 6 688 lucrători [1]. În ain te de prim ul
război m o ndial, în ţara n oastră nu exista nici
o filatură m ecanică. Cea m ai m are p a rte din
consumul de te x tile era acoperită din produc­
ţia m an u factu rilo r, a atelierelo r bazate pe co­
operaţia sim p lă dintre in d u stria casnică şi
import.
M onopolurile străine au frîn a t m ult dezvol­
tarea in d u strie i textile în R om ânia, u rm ărind
să o m en ţin ă ca piaţă de desfacere avantajoasă
pentru p ro d u se le lor. A ceasta se oglindeşte şi
în faptul că, în preajm a p rim ului război m on­
dial, în tim p ce pe ansam blul industriei, capi-
Autorii de la Institutul politehnic — Iaşi.
INDUSTRIA TEXTILA, 22, 1 971, nr. 1 45
Is t o r ic u l
dezvoltării fabricii
,,Ţ E S Ă TU RA IA Ş I
1910 — 1948
I. A D U M I T R A C E S E I
G. M A C A R I E
I. N I Ţ Ă
talul străin rep rezen ta 80,2%, în in d u stria te x ­
tilă, ponderea lui era de num ai 22,7% [2].
Totodată, in d u stria tex tilă creată în Rom ânia,
se afla, în m are parte, în s ta re de dependenţă
faţă de cap italu l străin, deoarece m aşinile şi
utilajele, precum şi m ajo ritatea m ateriilor p ri­
m e erau im portate.
Fabrica „ Ţ e sătu ra “—Iaşi a lu a t fiinţă în aces­
te condiţii generale de dezvoltare a industriei
textile, în tr-o regiune în ap o iată din pu n ct de
vedere economic.
La Iaşi, in d u stria era rep rezen tată doar de
Fabrica de ţig ă ri a statu lu i, fabrica de frîn -
ghii Wachel, m ici fabrici de m obilă şi pielărie.
La 17 decem brie 1901, Leo G eller (reprezen­
tant pentru R om ânia a u n o r fabrici de ţesătu ri
italiene) a p rim it m andat din partea in d u stria ­
şului Luigi R oda şi a com erciantului Ercole
de Giacomi, am bii din Italia, de a în fiin ţa la
Iaşi o ţesătorie m ecanică şi o vopsitorie. F a ­
brica urm a să fie creată sub form a unei so­
cietăţi în com andită sim plă.
în anul 1902, Leo G eller, cu ajutorul unor
fabrici italiene, a înfiin ţat, în Iaşi, un atelier
de ţesătorie, care cuprindea două războaie de
ţesut, puse în m işcare de o roată în v îrtită de
doi oameni. A cest atelier a reprezentat nucleul
viitoarei „ Ţ esătu ra“— Iaşi.
Pe baza condiţiilor favorabile existente, Leo
Geller tran sfo rm ă a telieru l în „Prim a Fabrică
Rom ânească de Ţ esături Leo G eller & Со.”,
 --------- -------- — TABELUL 1 ------------------------
P R IN C IP A L II IN D IC A T O R I AI E V O L U Ţ IE I
F A B R IC II „Ţ ESĂ T U R A “— IAŞI ÎN PREAJM A
PR IM U L U I R Ä 2B O I M O N D IA L
N u­ F ire
m ăru l de Păcură,
Anul do bu m b ac kg
ră z ­ u tilizate,
b o aie kg
1910 401 152 000 100 000
1913— 1915* 401 350 000 360 000
* Cifre medii
cu 40 războaie de ţesut, considerată una d in tre
prim ele ţesăto rii m ecanice din Rom ânia. In
anii 1904—-1906, Leo G eller şi asociaţii au
trecut la co nstruirea unei fabrici m oderne de
ţesături, p e n tru care, pe lingă m aşinile şi u ti­
lajele ex isten te s-au pro cu rat noi m aşini şi
utilaje din E lveţia şi G erm ania.
Perspectiva obţinerii u nor p ro fitu ri uriaşe a
atras noi asociaţi. La 16 iunie 1906, s-a în ch e­
iat o convenţie în tre societatea „Leo G eller
& Со.“, societatea „C om ptoirul Franco-R om ân
A. G. C arissy şi A. L. S tra u ss“ şi com erciantul
J. L. N iculescu din B ucureşti, pe baza căreia
num ărul asociaţilor s-a m ărit la opt, iar capi­
talul la 500 000 lei.
Procesul de concentrare şi centralizare a ca­
pitalului, în vederea construirii şi dezvoltării
noii fabrici a dus la tran sfo rm area societăţii
din com andită sim plă în societate pe acţiuni.
In urm a acestei transform ări, a continuat ex­
tinderea fabricii, p rocurarea de m aşini şi u ti­
laje (circa 400 războaie de ţesut).
După o perioadă de înflorire, fabrica a în ­
ceput să decadă, ca urm are a crizei economice
din 1907— 1908, care a cuprins şi industria
textilă.
La 9 m a rtie 1910, a lu a t fiin ţă societatea
anonimă „ Ţ e sătu ra “— Iaşi, cu un capital de
750 000 lei. D in tre acţionarii vechii societăţi
s-a m enţinut num ai „Banca M arm orosch B lank
& Co.“ care chiar şi-a în tă rit situ a ţia în urm a
noii reorganizări.
Leo G eller şi ceilalţi acţionari ai vechii so­
cietăţi au v în d u t societăţii „ Ţ esătu ra“— Iaşi în ­
treg in v en ta ru l fabricii. A cesta cuprindea
12 268 m 2 tere n , o sală de ţesătorie cu 378
războaie m ecanice, o sală de albitorie, un ate­
lier de vopsitorie şi ap retură, o sală de năvădit,
o sală de m osoare şi ţevi — fiecare cu u tilaju l
corespunzător, m aşini şi instalaţii de forţă,
alte anexe.
EVOLUŢIA CAPITALISTĂ A FABRICII
„ŢESĂTURA" — IAŞI
In preajm a şi în tim pul prim u lu i război m on­
dial, capacitatea de producţie a fabricii „Ţesă­
tu ra “—Iaşi s-a m enţinut, în general, la 400 răz­
boaie m ecanice.
46
Incepînd d in aprilie 1912, activitatea fabricii
„Ţ esătura“— Iaşi a fost favorizată pe baza noii
legi p rivind în curajarea in d u striei naţionale.
E xtinderea activităţii fabricii pînă la p rim u l
N u­
război m o n d ial, rezultă din datele cuprinse în
m ăr P ro ­ tabelul 1.
m un­ du c ţia ,
citori m Se observă că, deşi n u m ăru l războaielor a
rămas acelaşi, producţia aproape s-a trip la t,
135 1 1 00 0 0 0 ca urm are a organizării producţiei pe schim ­
buri, a c re ş te rii num ărului de m uncitori şi
200 3 000 000 a intensităţii m uncii.
Pe baza acum ulării unei p ă rţi din plu sv a-
loarea o b ţin u tă, valoarea im obilelor şi m aşini­
lor a crescut p în ă în 1914 cu 24% , m en ţin în -
du-se apoi la acelaşi nivel în cursul deceniului
următor.
în tim pul p rim u lu i război m ondial, dim en ­
siunile fab ricii „Ţ esătura“— Iaşi s-au m en ţin u t
neschim bate.
Sporirea p ro d u cţiei şi a p ro fitu rilo r fiind în ­
soţită de în ră u tă ţire a situaţiei m uncitorilor,
aceasta a d e te rm in a t creşterea n em ulţum irilor
acestora. In a n ii 1919— 1920, la fabrica „Ţe­
sătura—Iaşi“ a u loc două greve : prim a, la
16—25 iu n ie 1919 ; a doua, în tre 21 iulie şi
10 septem brie 1920. P rin aceste greve, m u n ­
citorii au im p u s proprietarilor în tre p rin d erii
acceptarea u n o r revendicări, cu priv ire la spo­
rirea salariilor, ziua de m uncă de opt ore,
înfiinţarea consiliului m uncitoresc, încheierea
contractului colectiv ş.a.
In perioada d in tre cele două războaie m on­
diale, in d u stria Rom âniei înregistrează o dez­
voltare sim ţito a re : sporeşte cap italul investit,
creşte nivelul te h n ic al în trep rin d erilo r, se in ­
tensifică co n c en tra re a şi cen tralizarea capita­
lului şi p roducţiei. Această evoluţie ascendentă
este în tre ru p tă de criza economică din 1929—
1932, după c a re continuă, atingînd pu n ctu l cul­
m inant în a n u l 1938. D intre ram u rile ind u striei
prelucrătoare, cea mai rapidă dezvoltare cu­
noaşte in d u stria textilă. In perioada 1921—
1938, în tim p ce producţia ind u striei p relu c ră ­
toare a sp o rit de aproape şase ori, cea a
industriei te x tile a crescut de 14,5 ori [3].
Aspectele p rin c ip ale ale dezvoltării fabricii
„Ţ esătura“— Iaşi sín t redate în tab elu l 2.
Creşterea c a p ac ită ţii de producţie a fabricii
este reflectată, în m are m ăsură, p rin evoluţia
num ărului de m aşin i de ţesut. în tr e anii 1920—
1939, num ărul lo r a sporit cu 88,5%. In ace­
laşi interval de tim p , num ărul lu crăto rilo r s-a
m ărit de a p ro ap e cinci ori.
Ca urm are a sp o ririi capacităţii de producţie
şi a conjuncturii favorabile, creşte şi producţia
întreprinderii. D ezvoltarea producţiei fabricii
„Ţ esătura“—Iaşi, în tre ru p tă în tim p u l prim ului
război m ondial, reîncepe în an u l 1920, conti-
n u în d pînă în 1931.
întrep rin d erea, ca de altfel în tre ag a industrie
tex tilă din R o m ân ia, a fost afectată de criza
NDUSTR1A TEXTI LA, 22, 1 9 71, nr. 1
 ——— —— — TABELUL 2 — — ——
P R IN C IP A L II IN D IC A T O R I A I E V O L U Ţ IE I
FA BR IC II „Ţ ESĂ T U R A “—IA ŞI ÎN PE R IO A D A
1920—1940
N u m ă ru l N um ărul
A nul de de
ră z b o aie lu crăto ri
1920 401 155
1930 720 465
1931 512
1934 750* 885
1940 756** 541
* 1935 ; ** 1939.
economică. In an u l 1931, producţia scade cu
10,8% faţă de an u l precedent, ia r în an u l u r ­
m ător sporeşte din nou cu 14% faţă de 1930
şi continuă să crească pînă în 1934. In acest
an, se atinge nivelul cel m ai ridicat al p ro ­
ducţiei fabricii — 11 476 147 m.
în perioada urm ătoare, deşi în tre p rin d ere a
se bucură de sp rijin u l statu lu i, producţia cu­
noaşte o te n d in ţă de scădere pînă în 1940. La
aceasta a c o n trib u it atît criza economică din
1937— 1938 (în 1938 volum ul producţiei era
cu 7,6% m ai m ic faţă de 1934) cît şi d ificu ltă­
ţile ap ăru te în aprovizionarea cu m aterii p rim e
şi m ateriale d in im port.
C reşterea volum ului producţiei în perioada
d in tre cele două războaie m ondiale, s-a rea liz a t
a tît pe seam a creşterii num ăru lu i de m uncitori,
cît şi pe seam a creşterii p roductivităţii şi in­
tensităţii m uncii. Acest lu cru este confi rm at
de faptul că în 1939, faţă de 1920, n u m ă ru l de
lucrători a sp o rit de aproape cinci ori, în tim p
ce producţia a crescut de circa zece ori.
C reşterea producţiei a fost însoţită de spo­
rirea p ro fitu rilo r capitaliştilor. Astfel, în pe­
rioada 1924—1939, masa p rofitului a crescut
de peste 3,5 ori, fără a m ai ţin e seam a de p lus-
valoarea m ascată sub form a rezervelor, am or­
tizărilor şi a salariilor p rim ite de p e rso n alu l
de conducere.
Perioada din preajm a şi din tim p u l celui
de-al doilea război m ondial se caracterizează
prin o rie n ta re a economiei rom âneşti sp re p ro ­
ducţia de război şi subordonarea ei fa ţă de
G erm ania h itleristă. D ificultăţile şi d istru g erile
cauzate de război au determ in at o reducere
considerabilă a producţiei in d u striale a ţării.
După 1939, scăderea producţiei fabricii „Ţe­
s ă tu ra “— Iaşi se accentuează tot m ai m u lt, d a­
torită, m ai ales, greutăţilor în aprovizionarea
cu m aterii prim e, principalele surse de m aterii
prim e fiin d G erm ania, Ita lia şi Turcia. In 1940
producţia în tre p rin d erii cunoaşte o scădere
bruscă, aju n g în d la 3 600 000 m, ceea ce re p re ­
zintă doar 39,5% faţă de cea realizată în anul
anterior.
NDUSTRIA TEXTILA, 22, 1 971, nr.
U rm ărind controlul producţiei în tre p rin d e ri­
lor, care deserveau nevoile arm atei, guvernul
antonescian a dus o politică de sindicalizare a
unor ram u ri. In felul acesta, s-au creat o serie
de asociaţii capitaliste, p rin tre care s-a num ă­
P ro d u cţia, rat şi „A sociaţia profesională a ţesăto rilo r de
m bum bac, in şi cînepă“. După rep etate insistenţe
din p a rte a acestei asociaţii, acţionarii fabricii
918 035 „Ţ esătura“—Iaşi au aderat la asociaţie în luna
mai 1941. De la această dată, aprovizionarea,
7 935 350 producţia, desfacerea produselor, stabilirea sa­
7 072 047 lariilor şi a preţu rilo r, sínt reglem entate de
asociaţie. Aşa de exem plu, cota de fire de
11 476 147
bum bac stab ilită fabricii „Ţ esătu ra“—Iaşi pe
3 600 000 anul 1941 este de 141 360 kg, iar în 1942 i se
repartizează ca piaţă de desfacere ju d eţele Iaşi
şi Vaslui. Cea m ai m are parte a producţiei era
vândută u n ităţilo r m ilitare şi n u m ai o mică
parte com ercianţilor particulari.
In an u l 1941, devine acţionar al fabricii „Ţe­
să tu ra “— Iaşi şi sta tu l rom ân, p rin p relu area a
34 886 acţiuni, ceea ce reprezenta 26% din
n u m ăru l total de acţiuni.
Ca o consecinţă im ediată a scăderii produc­
ţiei în tre p rin d erii, se reduce şi n u m ăru l sala­
riaţilo r de la 774 în 1939 la 567 în 1940. După
acest an, scăderea este şi mai rapidă, aşa cum
rezultă d in tab elu l 3.
în 1944, pe baza dispoziţiilor g uvernului an­
tonescian, în tre p rin d ere a a fost evacuată la
A rad şi la Rîm nicu-V îlcea, în tre ru p în d u -şi
producţia pe tim p de un an. R ăzboiul a pro­
vocat m ari pierderi m ateriale fabricii „Ţesă­
tu ra “— Iaşi. B om bardam entele, evacuarea fab ri­
cii şi luptele de la Iaşi din v a ra anului 1944,
au distrus b u n u ri evaluate la 750 000 000 lei.
în aprilie 1945, capitalul în tre p rin d erii îm ­
preună cu rezervele şi am ortizările, se cifrau la
329 762 000 lei.
Ca urm are a m ăsurilor luate de stat, fabrica
este readusă din evacuare în aprilie 1945 şi îşi
reia activitatea la 14 m ai 1945, cu un n u m ăr
de 22 m aşini de ţesut.
A cţiunea de reconstrucţie continuă şi în anii
1946— 1947. în acest scop, în tre p rin d ere a con­
tractează credite de la Banca de credit rom ân
din B ucureşti şi de la Casa de economii şi
«’ecuri poştale. N um ărul m aşinilor de ţesu t în
.... ■■ .......... — TABELUL 3
E V O LU ŢIA PERSO N A LU LU I FA BR IC II
„Ţ ESĂ T U R A “— IA ŞI ÎN PER IO A D A CELU I DE-AL
D O IL E A RĂZBOI M O N D IA L
C ategoriile
de salariaţi 1940 1941 1942 1943 1944
T otal personal 567 129 104 62 и
din care :
— -muncitori 546 117 95 55 7
— funcţionari 21 12 9 7 4
1
47
 funcţiune creşte continuu, ajungînd în iu n ie
1948, la 747. C oncom itent a sporit şi n u m ăru l
angajaţilor, care, în luna m ai 1948 era de 30
funcţionari şi 719 m uncitori.
U rm ărind p rev e n ire a şi lichidarea acţiunilor
de sabotaj şi speculă la care recurgeau cap ita­
liştii, cit şi a sig u rarea aplicării m ăsurilor lu a te
de P artidul C om unist Rom ân p e n tru creşterea
producţiei, şi la fab rica „ Ţ esătu ra“—Iaşi s-a in ­
trodus controlul m uncitoresc.
In această perioadă, program ul de producţie
p e n tru filaturi, ţesătorii, fabrici de trico taje
etc. era stabilit de Oficiul bum bacului, in ului
şi cînepii (O.B.I.C.) cu aprobarea S ubsecretaria­
tu lu i de S tat al A provizionării. P rincipalele
articole pe care le producea fabrica „Ţ esătura“-
Iaşi erau : am erică, doc, barchet, finet, indian,
stam bă, gradel, zefir, nanghin, tifon etc. D in
1945 fabrica a în ce p u t să producă şi ţesături de
m ătase la un n u m ă r de 50 de m aşini de ţesut.
Producţia ob ţin u tă p rin p relu crarea bum ba­
cului şi a m ătăsii era destinată econom atelor,
institu ţiilo r de sta t, arm atei, exportului etc.
Ca urm are a m ăsu rilo r luate de stat p e n tru
a ju to rarea ţărănim ii, fabrica „Ţ esătura“—Iaşi
era obligată să liv reze periodic, p rin interm e­
diul INCOOP, o a n u m ită cotă din producţie
p e n tru aprovizionarea satelor. In scopul stim u ­
lării activităţii în tre p rin d erii, o p a rte din p ro ­
ducţie răm înea la dispoziţia ei, sub formă de
cotă proprie, pe care o livra în trep rin d erilo r
particulare.
In terv en ţia sta tu lu i dem ocrat-popular în ve­
derea reglem entării producţiei şi desfacerii nu
a schim bat n a tu ra capitalistă a fabricii „Ţesă­
tu r a “— Iaşi. A cţionarii acestei societăţi u rm ă­
rea u obţinerea u n o r p ro fitu ri cit m ai ridicate. O
bună perioadă de tim p m uncitorii nu au prim it
decit aconturi. In felu l acesta capitaliştii şi-au
m ă rit profiturile pe seam a unei p ă rţi din sala­
riile m uncitorilor. P a ra le l cu exploatarea lu ­
crătorilor din această în trep rin d ere, capitaliştii
au speculat g reu tă ţile existente după război
în aprovizionarea populaţiei cu produse textile,
precum şi starea de inflaţie, p rin vînzarea m ăr­
fu rilo r din cotă p ro p rie la p re ţu ri foarte rid i­
cate. Ca urm are, p ro fitu rile obţinute de patro­
nii fabricii „Ţ esătu ra“— Iaşi au crescut sim ţi­
to r în anii 1945— 1947.
P rin m ăsurile lu a te de P a rtid u l Com unist
Rom ân, exploatarea fo rţei de m uncă era în ­
grădită. Sindicatele in terv en eau a tît în recru­
tare a angajaţilor, cît şi în soluţionarea nevoi­
lor lor. în lu n a decem brie 1945, la cererile
insistente ale sindicatului din în tre p rin d e re au
fost in troduse cărţile de m uncă. C ondiţiile
grele de viaţă ale m uncitorilor, m ai ales în
anii de secetă 1945— 1946, au s tîrn it num eroase
proteste adresate conducerii în tre p rin d erii, ce-
rînd m ărire a salariilor. Ca u rm are, capitaliştii
s-au văzut siliţi să acorde m u n cito rilo r o in ­
dem nizaţie de pîine.
Pe baza m ăsurilor lu ate de s ta t p e n tru în ­
grădirea exploatării capitaliste la fabrica „Ţe­
să tu ra “— Iaşi se reglem entează d re p tu l la con­
cediu p e n tru toţi salariaţii, precum şi d repturile
cuvenite p e n tru m unca prestată în sărbătorile
legale. C oncedierile din în tre p rin d ere se făceau
num ai cu aprobarea M inisterului M uncii. Pe
aceeaşi linie, se înscriu şi o serie de m ăsuri
m enite să îm bunătăţească condiţiile de viaţă
ale m uncitorilor. A stfel, au fost create, prin
efo rtu rile C om itetului sindical, econom atul
m uncitorilor, cantina şi creşa.
P e n tru ridicarea nivelului profesional al
m uncitorilor, un rol im p o rtan t l-a a v u t şi ini­
ţiativa In stitu tu lu i politehnic Iaşi, care, înce-
pînd din 24 m ai 1946, a organizat în fabrica
„Ţ esătura“— Iaşi cursuri tehnice p e n tru m unci­
tori.
O dată cu naţionalizarea în tre p rin d e rilo r ca­
pitaliste din ţa ra noastră, la 11 iu n ie 1948
fabrica „ Ţ e sătu ra “— Iaşi a in tra t în tr-o nouă
etapă a dezvoltării sale — etap a socialistă,
m arcînd o dezvoltare rapidă şi m u ltilaterală.
Sínt sem nificative în acest sens c o n stru irea ce­
lor două fila tu ri —■ de fire cardate şi piep tă­
nate, precum şi m odernizarea şi ex tin d erea
secţiilor de ţesătorie şi finisare.
Ca urm are, în prezent această în tre p rin d ere
constituie principala u n ita te din ca d ru l noului
com binat te x til ieşean şi u n a din m arile u nităţi
ale ind u striei tex tile rom âneşti, cunoscută şi
apreciată p rin produsele exportate în peste 15
ţări ale lum ii.
BI BLI OGRAFI E
[1] C o n s t a n t i n e s c u , O., C o n s t a n t i n e s c u , N . N.
Cu privire la problema revoluţiei industriale în
România, Bucureşti, E ditura ştiinţifică, 1957, p. 155.
[2] E m i l i a n , D . I. — C apitalul străin în Rom ânia. î n :
Analele statistice şi economice, nr. 3, 1918, p. 5.
[3] Anuarul statistic al României, 1939 şi 1940, Bucureşti,
I.C.S., pag. 479, 483.