Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
; 949 APELUL
- — ȘI
STATUTELE :■ 7 S't#
'
ASOCIAȚIEI
V- / ~ ’ «A ■ ^QÎ - D1N
. ■ ȘI - "
MEMORIUL IEȘENILOR (
privitor la revendicările orașului Iași
PREZENTAT
IM 1M Mini l
<6517
APELUL
SI
STATUTELE
ASOCIAȚIEI
Și
MEMORIUL IEȘENILOR
privitor la revendicările orașului Iași
PREZENTAT
IAȘI
Tipografia Națională, Str. Alecsandri No. ti
1919.
FRATIA moldovei unite
L Ă M U R I RE
Cea dintâi întrunire publică, ținută la Iași, după războiu,
a fost convocată pentru a se discuta interesele lașului și ale
Moldovei.
La această întrunire, care s’a ținut Duminică 9 Decembrie
1918, în sala Pastia, supt președenția d-lui Colonel I. Tarnoschi,
și la care a luat parte un foarte mare număr de cetățeni, după
cuvîntările d lor A. C. Caza, Maior Gh Brăescu, C. Pancu, pre
ședintele corporației metalurgice, N. Vasiliu, plugar din Nico-
lina, C. Ifrim, avocat, Em. Cernâlescu, fost Consilier la Curtea
de Apel și fost primar al lașului, a D-nei Eugenia lanculescu
de Reus, publicistă, și a d-lui Colonel 1. Tarnoschi, a* urmat la
tribună d. N. lorga, care la sfirșitul cuvîntărei sale a cetit ur-
snătoarea : ,
M6ȚIUNE
„Discutind asupra lipsurilor, nevoilor și suferințelor lașu
lui, precum și ale întregii Moldove, în care s’a concentrat, doi
„ani de zile, cu gloria ei neștearsă, dar și cu nespusele ei sufe-
„rinți, resistența națională împotriva barbarei și hoțeștii cotro-
„piri a Germanilor și Aliaților lor.
„Și dîndu și samă pe deplin de rolul istoric al acestui oraș
„și al ținuturilor atîrnînd odimoară de dînsul și dintre care acelea
„care lipsiau se întorc astăzi așa de fericit la capătul jertfelor
„făcute înnainte de toate de Moldova liberă și luptătoare.
„Hotărăsc să se unească toate puterile cinstite și patriotice,
„în ciuda așa numitelor interese de partid ale unui vechiu regim
„nenorocit, care în toate domeniile prin discordii nefirești a pre-
^gătit ruina, pentru a da acestui oraș și acestei largi părți din
„țară, acum reîntregite, situația firească supt raportul politic,
„economic, religios și cultural, prin aceste mijloace :
„Descentralizarea serviciilor publice pentru o vastă regiune
„istorică, din care afară de Moldova de Ia 1916 ar face parte
„părțile smulse din carnea ei, Bucovina —Moldova de Miază-
„noapte—, Basarabia —Moldova de Răsărit, precum și acea parte
„din Ardeal care in cursul veacurilor a avut episcopi și cărtu-
,rari din Moldova și cu dînsa și-a întreținut legăturile de comerț.
— 4 —
Sire,
Sacrificiile, pe care le-a făcut lașul pentru marea cauză
națională, sunt înscrise cu litere de aur în analele țârei. A-
ceastă recunoaștere, rostită în momente solemne, a dobîndit
caracterul unei îndatoriri formale a Statului, către acest oraș,
și nu numai în interesul său, ci al națiunei întregi.
Chiar din primul moment al părăsirii lui, după 24 Ianu
arie 1862, Domnitorul Alexandru loan I, de fericită amintire,
cu prilejul înaugurârei Școalei militare, în noua capitală, a
rostit aceste înseninătoare cuvinte, care au fost înserate apoi
în foaia publicațiunilor oficiale, dela 22 Septembrie 1862 :
„Sînt preocupat de jertfele impuse vechei Capitale a Mol-
„dovei, prin centralizarea serviciilor publice în București.
„Nu voiu cruța dară nimica, spre a ridica, precum merită,
„orașul Iașii, carele a fost leagănul Unirii".
Iar în anul următor, în vederea unor legiuiri, ce urmau a
se întocmi, după îndemnul acestei solicitudini Domnești, Mihail
Kogălniceanu, în calitate de ministru de interne, a cerut insti
tuirea unei „înalte Comisiuni Consultative" a lașului, care a și
fost convocată, supt președenția Prea Sfințitului Locotenent de
Mitropolit, Calinic Miclescu, prin decretul Domnesc din 22 Oc
tombrie 1863. Și atunci, în raportul său către Domnitor, pen
tru instituirea acestei Comisiuni, marele om de Stat al renașterei
noastre naționale, a dat o formă încă și mai precisă acestei
recunoașteri oficiale, a dreptăților lașului, zicînd :
„Din toate orașele României, nici unul n’a făcut cauzei na-
„ț’onale sacrificiuri mai mari decît Iașii, acest leagăn al U-
„nirei, după nimerita expresiune a Inălțimei Voastre."
„De la 24 Ianuarie 4862 încoace, toate orașele au cîștigat
„prin săvîrșirea marelui act. Numai Iașii, prin o cauză logică
„și în mare parte neînlăturabilă, era menit a perde. Cu toate
„acestea, țara întreagă este martoră, de curagiul și abnegați-
„unea, cu care acest nobil oraș persistă în credința sa poli-
„tică și rabdă înseninătoarele sale păgubiri materiale, rezul-
„tat al strămutărei autoritățdor superioare ale Moldovei, în
„capitala României11.
„Socot a împlini o sacră datorie, și către națiune și către
„înălțimea Voastră, carele ați mărturisit, în mai multe rîn-
„duri, o vie solicitudine pentru soaita lașilor, socot a răs-
„punde la legitimele așteptări ale populației ieșene, și toto-
„dată a contribui la consolidarea Unirei, viind astăzi a cere
— 17 —
Sire,
Centralizarea a fost denunțată, chiar dela început, de că
tre Ieșeni, ca piedica principală a dezvoltărei orașului-lor, ca
și a țârei întregi. Și cum că ei au considerat în totdeauna
situația lașului, în lumina intereselor generale, și nu din punc
tul de vedere numai local, mărginit, se vede și din următoa
rele declarații ale „înaltei Comisiuni Consultative", dela 28
Noembrie 1863, în care ea zice, indicînd și remediile:
„Sîntem de convingere, că apropiata îndreptare a stărei
„morale și materiale a lașilor, este acolo de unde va de-
„curge îndreptare, progres ș îmbunătățire pentru întreaga
„patrie Română, adică îu realizarea celor trei mari princi-
„pii ale științei moderne:
„Descentralizarea administrativă.
„Independența complectă municipală.
„Independența magistraturei, prin treptata aplicare a ina-
„movibilităței.
„Din acest punct de vedere, subsemnatii nu au de dorit
„decît ca legile prom se de Giv<rnul Măriei Sale, prin Me-
„sajul de deschidere a Camerei Elective, la 3 Noembrie, să
„fie grabnic cercetate și aprobate ca astfeliu, cu o zi mai
„înainte, Iașii, ca și țara îatreagă să scape de sub uoigă-
„toarea concentrare, a toată activitatea și viața națională,
„iatr’un singur punct, oricare ar fi el“.
Descentralizarea administrativă și autonomia comunală—
iată remediile propuse de Ieșeni, încă dela 1863. Și din recu
noașterea necesităței acestei reforme, a rezultat apoi Art. 131
19 -■
Sire,
Regimul administrativ centralizator—„ucigătoarea concen-
trare“, cum o numiau Ieșenii prevăzători, la 1863—este sin
gura cauză, în' adevăr, care a făcut ca nu numai lașul, ci în deo
sebi și întreaga Moldovă să sufere, și să fie astăzi o profundă
deosebire între partea de dincolo de Milcov, și partea aceasta,
-care s ar zice că nu aparține aceleiași țări.
Centralizarea este de vină, că lașul a fost pare că anume
încunjurat de căile de comunicație naturale, și a rămas la o
parte de circulația generală a avuțiilor, într’un fundac părăsit.
Centralizarea, și nu nevoile Statului a făcut ca în curs de peste
cincizeci de ani să nu se poată găsi mijloacele necesare între
ținerii cel puțin a vechilor monumente istorice ale lașului,
care sînt podoabe ale culturei și mărturii ale trecutului națiu-
nei întregi. Centralizarea numai, are răspunderea unor lucrări
începute, și care nu se mai termină. Centralizărei însfîrșit îi
datorim edificiile publice, executate în condiții așa de rele,
îneît se strică imediat, necesitînd apoi cheltueli necontenite,
pentru a le întreținea. Și vom cita exemple.
Printre monumentele istorice, care au fost lăsate să se
ruineze, pentru că nu au fost reparate la timp, amintim : Bi
serica Sf. llie, a logofătului Ghenghea, dela 1620; Mînăstirea
Sf. Sava, datînd in actuala sa formă numai, dela 1625 ; Mă
năstirea Bamovski, zidită la 1627 ; Biserica Sf. lom Z^ataust,
a lui Duca-Vodă, dela 1683 ; Biserica Bărboi, cu mormîntul
iui loan Sandu Sturza Voevod, și care este o splendoare artis
tică. Și nu mai pomenim de celelalte toate, din care unele au
și fost risipite—precum e biserica Sfînta Tineri, din veacul al
șeasesprezecelea, Biserica Dancii, de pe timpul lui Petru Rareș,
și Biserica Sf. Nicolae cel sărac, care astăzi nu mai există—
fără a mai vorbi de mînâstirile istorice ruinate, din jurul la
șului, precum este Mînăstirea Galala, a lui Petru-Vodâ Șchio
pul, dela 1575, Mînăstirea Frumoasa, a Hatmanului Balica,
Mînăstirea Bîmoea, cu mormîntul lui Istrate Dabija Voevod,
Mînăstirea Hlincea, și altele, în stare de plîns.
— 20 —
Sire,
/ Pentru ca lașul să poată reveni la o stare mai bună, pe
lîngă alte îmbunătățiri, care vor trebui să se facă treptat, se
cere să se execute numai decît următoarele lucrări esențiale,
care nu îngăduie nici o amînare și nici o reducere :
1) înlocuirea conductei de apă de la Timișești, pentru a
asigura permanența debitului ei, fără care nu poate fi nici o
igienă și nu se poate întemeia nici o industrie.
2) Refacerea stradelor, care au fost deteriorate, mai ales
de pe urma războiului.
3) întemeierea Căminului studențesc.
4) Construirea din nou și repararea edificiilor publice, și
anume : a) Bisericile și școlile, b) Universitatea și Facultatea
— 21 —
Sire,
Realizarea efectivă, neîntîrziată a acestor îmbunătățiri—a-
ceasta este dorința unanimă a cetățenilor acestui oraș încer
cat, și ea singură corespunde interesului obștesc și nu acor
darea numai a unei sume oarecare, indiferent de ce s’ar putea
face cu dînsa. lașul, după atîtea nemeritate suferinți, are drept
să ceară ca să se execute aceste lucrări, necesitate prin ne-
îngrijirea de ani de zile, în care a fost lăsat de toate guver
nele.
Și dacă s’ar obiecta, că sumele de care ar fi nevoie pen
tru a aduce la îndeplinire acest program, ar fi prea mari, să
ni fie îngăduit a aminti, mai întăi, că ele nu reprezintă decît
acumularea economiilor nedrepte, ce s’au făcut în curs de atî
tea decenii, în dauna lașului numai, pe cînd se găseau mijloa
ce suficiente aiurea, din acelaș budget al Statului, pentru sine
cure, pentru construcții risipitoare, și pentru dotații de lux.
oo __
Sire,
lașul nu cere milă, el cere dreptate.
Pînă când noul regim administrativ va veni să realizeze
această dreptate deplin, pentru dînsul, ca și pentru toate regi
unile României unite, și care nu se poate înfăptui de cit prin-
tr o descentralizare regională și autonomie comunală, efectivă
—trebuie să se pună capăt stărei de suferință imediate a lașu
lui, datorită îndoitei cauze: pe de o parte regimului centraliza
tor, iar pe de altă parte, războiului.
Dreptatea cere, așadar : mai întîi, ca pagubele ce i s au
cauzat prin neîngrijirea administrației centralizate a Statului, în
curs de zeci de ani, să fie reparate cu mijloacele Statului, care
are toată răspunderea; și în al doile rînd, ca stricăciunile da
torite războiului, aglomerărei enorme a refugiaților, trecerei
necontenite și încartierărei oștirilor, suspendărei oricăror repa
rații, care nu puțin a contribuit la dărâpănarea ^clădirilor și
stradelor, în timpul acestor din urmă doi ani, în care lașul,
din punctul de vedere material, a suferit mai mult de cît toate
celelalte orașe ale țârei, și chiar decît acele supuse ocupației
dușmanilor—ca toate acestea, să cadă în sarcina despăgubiri
lor generale, ce se vor acorda, prin tratatul de pace, tuturor
acelora cari au pătimit de pe urma acestui groaznic războiu,
de la acei cari l’au provocat pe nedrept.
In tot cazul, lașul nu se poate reface el singur, și cu
mijloacele proprii. Nu rămîne dar de cît, ca : sau să fie lăsat
în starea de ruină de azi, pentru a se perde cu totul, sau să
fie restabilit, pe cît mai curînd, cu mijloace extraordinare,
realizîndu-se înbunătățirile neapărat cerute, ca bază a dezvol
tare! sale ulterioare, și pe care țara le datorește acestui oraș.
Sire,
lașul apelează la ocrotirea părintească a Maiestății Voas
tre, în care își pune toată speranța reînvierii sale, ca să poată
păși mai departe pe calea tradițiilor lui, de patru ori seculare,
de a fi în fruntea tuturor mișcărilor mari ale neamului.
Astăzi, mai mult decît ieri.
Căci ieri încă, prin vitregia unei crude soarte, ajunsese
un oraș de hotar, sentinelă pierdută în fața dușmanului, dar
astăzi, prin înțeleaptă conducere, în vremuri așa de grele, a
— 24 —
Sire,
Cu prilejul Anului Nou 1919, binevoind a răspunde ură
rilor respectuoase ale Municipalităței Ieșene, Maiestatea Voas
tră a rostit aceste cuvinte, care sîut cea mai scumpă răsplată a
suferințelor îndelungate, ale acestui oraș :
M. Sadoveanu, om de litere.
Dimitrie G Lupu, consilier la Carte, Paladi 10.
Eleonora N. Volenti, rentieră, Vasile Conta 26.
M. lonescu Ghinea, consilier la Curte, 40 de Sfinți 13.
Dr. G Bogdan, prof. universitar, G ral Beithelot 12.
Ecat. Crivăț, rentieră, Lascar Catargiu 40.
Hortense Zarifopol, Buzdugan 3.
Dr. N. Racovitza, chimist ; Netty D. Racovitza, Carol 27.
N. Leon, profesor universitar.
Coiina N. Leon, profesoară, Cogălniceanu 14 bis.
M. Hurmuzescu, ing.-șef; Aglae M. Hurmuzescu, Procopie 26.
Lucia Poni, Cogălniceanu 9.
General Anastasiadi, Păstorului 2.
Dr. E. Riegler, profesor universitar, Păcurari 10.
C. Meissner, pensionar; Elena C. Meissner, Buzdugan 2.
Emeraude Scuiy Logothetides, rentieră, Lascar Catargi 5.
Eug. Uhrynowschi, dir. de bancă ; M. Uhrynowschi, Căp. Păun 10.
General G. Boureanu, Copou Munteni.
Marja G. Stroici, Carp 1.
C. Marinescu, directorul Băncei Naționale, Iași.
I. Simionescu, profesor universitar.
Matilda 1. Simionescu, profesoară, Sărărie 104.
Gh, Lascar, profesor, fost primar al lașului, L. Catargiu 11.
Pândele Zamlirescu, avocat, Ștefan cel Mare 36.
Eiuard Caudella, fost director al Conservatorului Iași
Clara Caudella, Mane Caudella, profesoară, N. Gane 8.
Dr. C. Tiron, profesor Universitar.
Emma Co;jescu, Haralambre 3.
Anastase Obregia, decanul Facultăței de Științi, Sărărie 115.
Ecateiina L Sion, Asachi 4.
I. Borcea, profesor universitar ; Dr. Lucia Borcea, Buzdugan 2.
Smaranda General Botez, proprietară, Impas 40 de Sfinți.
Dimitrie Alexandresco, profesor universitar.
C. Vâigolici, consilier la Curte, Școala de Alte 8.
El. G. Skelett', rentieiă, L. Catargiu 40.
D. Grigorovici, consilier la Curte, Bărboi 5.
Maior Văleanu, rentier, L. Catargiu, 36.
Dr. V. I. B jan, prof. universitar, Caza Vodă 45.
C. L. Negruzzi, inginer; Bila Negruzzi, inspectoaiă, Carol 43.
Ileana Miclescu, Lucia Miclesou, Pojărniciei 5.
C. Cerchez, proprietar, Carol 43.
C. I. Ivașcu, rentier, Eminessu 5.
Vlad Lacinschi, rentier, Carol 11.
Petru Bogdan, prof. universitar, Ghica Vodă 36.,
Gregtrie Rusovici, proprietar ; Mărie Rusovici, Asachi 12.
Vasile Agarici, proprietar.
Lucie Ceaur Aslan, lentieră, Asachi 8.
Const. M. Sturza, rentier ; Evangelina C. Sturza, L. Catargiu 16.
Teodcr A. Râșcanu, rentier, L. Catargiu 25.
— 27 —
Eduavd A. Râșcanu, rentier, Maria A. Râșcanu.
Dr. Gabriel Socor, prot. universitar, Cuaa Vodă 23.
Antoaneta Dr. Rusu, proprietară, Nicu Gane 3.
Dr. C. Bacaloglu, prof. universitar, Carol 44.
Gertruda Bratu, proprietară, Păcurari 16.
Mărie V. Marian, proprietară, Nicu Gane 3.
Cieopatra Sion, proprietară, Banu 10.
D. Cădere, prot. univ.; Maria D. Călere, G-ral Berihelot 13.
Grigore Leonardescu, proprietar, Racovița 3.
Ernest Rts<, Racoviță 3.
N. Costăchescu, prof. universitar, Asachi 12.
Mărie Colonel Sion, Toma Cozma 8.
Aglae Leonida Gatoschi, poprietară, Carol 15.
Naihalie G. Saint-Georges, proprietară, Carol 15.
Dr. I. Tănăsescu, prof. universitar, Vasile Coma 22
N. Movilă, rentier; Lucia N. Movilă, Asachi 4.
Mărie Konya, Lățescu 4.
A. Myller, prof. universitar, Păcurari 48.
Sophie St. Boicli, Asachi 9.
D. Anghel, proprietar Malu 3.
Dr. Siefăneseu-Gaiaț', ;rof. universitar, Toma-Cozma 11 bis.
G A. Stavrat, proprietar; Speranța G. Stavrat, Tâutu 1.
Lola Pavioif, Loris Pavloff, mag'Strat, Piața Slurza 9.
Viorica L. Pavloff, licențiată, Aida Pavloff, Pihța Stuiza 9.
C. I. Parhon, prof. universitar, Sp. Socola.
Eaaterina V. Coroi, Lascar Catargiu 5.
Adrienne P. Miller, Păcurari 2?.
Haralamb Vasiliu, prof. universitar, Păcurari 86.
Maria Colonel Petrovanu, proprietară, Banu 5;
Alex. P. Popovici, prof. universitar, Sărăciei 93.
Maria Dr. Pastia, Muze’or 16.
Dr. St. Possa ; Virginia Dr. St. Possa, Lascar Catargiu.
Traian Bratu, prof. universitar, Păcurari 76.
Etnrlia Maior C. Mărgăritescu, Muzelor 16.
L. Mărgăritescu, Aurora lug. Potter, Muzelor 16.
Dr. Demetriade, prof. universitar, Carol 44
I. Petro viei, prof. universitar ; Maria I. Petro viei, Carp.
Dr. D. Mezincescu, prof. universitar.
Ion Angelescu, proprietar; Eva Angeleseu, L Catargiu 35.
Teodor Holbau, L. Catargiu 35.
Dimitrie Guști, prof. universitar, L. Catargiu 10.
Dr. Bălăceanu, proprietar, Tăutu 1.
A. B. Brandia, profesor pensionar, Carol 38.
V. Andrieșescu, prof. universitar, I. C. B ătianu 40.
Principele Albert Ghica, proprietar, Banu 8.
LV. Prsja, prof.; C. Praja, prot, Alexandrina C. Praja, Păcurari 31.
C. Popovici, prof. universitar; Maria C. Popovici, Copou-Iași.
G. Ibrăileanu, prof. universitar, Toma-Coztna 6.
Osvald Teodoreanu, avocat.
Solia Teodoreanu, profesoară, Cogălniceanu 24.
— 28 —