Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SERIA 1800-i1830
1800-1.830
www.dacoromanica.ro
VOLUMELE APARUTE
SERIA 1774-1.800
Vol. I. 1774-1786. Alexandru IpsilanteMavi ogheni.
II. Anexele la vol. T.
III. Epoca lui N. Mavrogheni. 1786-1791.
IV. 1791-1792.
V. 1793-1796.
VI. Anexe la volumul V.
VII. 17u6-1800.
SERIA 1800-1830
A VIII. 1800-1806. Primul volum din secolul al XIX-lea.
A IX. Al 2-lea din secolul al XIX-lea. Ocupatiunea ruseascli
din 1806-1812.
X. Al 3-lea din secolul al XIX-lea. Anexe la vol. anterióre.
XI. Al 4-lea 1812-1818, din secolul al XIX-lea. Domniile
lui Caragea 0 a lui Sc. Calimach. (sub pres5)
XII. Al 5-lea din secolul al XIX-lea. Domnia lal Al. N. Sulu'
.,Ri a luI M Sutul. 1818-1821. E volumul de fati.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR
CURS FACUT LA FACTTLTATEA. DE LITERE DIN BUCURESCI,
DUPE DOCUMENTE INEDITE,
DE
V. A. URECHIA
PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR LA. FACULTATEA DE MERE DIN BITCURESCI, MEMBRU
ACADEMIEI ROMANE, MEMBRU CORESPONDINTE AL ACADEMIEI SPANIOLE, AL SOCIE-
TAVEI ECONOMICE MATRITENSE, AL INSTITUTULUI ETNOGRAFIC DIN PARIS, AL
SOCIETATILOR GEOGRAFICE ROMANA §I ITALIANA, AL SOCIETXTEI ACADE-
MICE INDO-CHINEZE, MEMBRU FUNDATOR AL ATENEULUI ROMAN,
AL SOCIE CATE! ERALDICE FRANCESE, LAUREAT DE LA BRI-
TISCH-ATHENEUM, PRE§EDINTELE COMISIUNEI MON1J-
MENTELOR PRE§EDINTELE MANTENANTEI FELI-
BRIGIULUI LATIN §I AL ALTOR SOCIETATI §I
CONGRESE L1TERARE §I IS1ORIC,E.
PUBLICAT
SERIA 1800-1830
BUCURESCI
www.dacoromanica.ro
J. l'OPESCU BAJENARTI
AUTOR PP eiz.uk.:Z.,
YO akz;giozzdaz.b?..-.1
eare. rector,
www.dacoromanica.ro
caraclerisarea fafilelor, intelegerea spirilulu; limpulut stzlul expunern
limpet. Se vede a at fose la isv6re curate. Fe sciam bun profesor de
Islorze... Nu te sdam sub& Jurisconsull i pdlrundgtor fisicolog. Sper
cal mat refiede vet avea .puterile de c ielua firul lucrdret,
fientru a o duce la bun sfirfil»...
Viile nóstre muliam;rt D-lut Disescu, ca ald.,t' mat mull, a D-lut
nu a judecal lucrarea nóslrt pnin ochelarit omulut de particles& d a
brba/ulu ca acleveral dedal sciinfer.
V. A. URECHIA
Sinaia, 18p7 Septembre.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR
1818--1821.
CAP, I
www.dacoromanica.ro
8 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMAN ILOR 9
www.dacoromanica.ro
'10 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA R OMANILOR 11
2. In cod. XCI de la Arhiva StatuluT, cara dup6 titlu ar arma sit coprinda
acta ramal de la Caragea si de la Sutul, la pag. 569 coprinde i acte de
la ,Boerii téreT romnmescI, din 4-22 Octombre 1818, apoT la pag. 5-9 de la
Boeril" otcárcauttorii Vire' românesci"», de la 22 Octornbre 1818-2 Noembre
1818 si In fine, la pag. 587, acto de la cNoi CaimacamiI Orar romilnescII, din
17 Noembre 1818Glienare 2,1819.
La pag. 619, urméza iarasi acta de la Al. N. Sutul.
Actele de la Al. N. Sutul incep la 20 l'armarle 1819.
3. Dumndvóstret boerilor Ispravniel ot.
. . . . Fiind-ca DumnéluT fratele vol Sphtar, prin anafora ne-a,k filcut
argtare, cum ca pentru ploconul Spatitrier noua ce este a lua Dumnélaï de pe
la catanele sphthresc", nu nutria" ca nu dati ajutor orinduitilor de catre Dura-
néluI vol Spatarul a implini de pro la slujitorl acest drept al Dumnélor ce
www.dacoromanica.ro
12 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 43
CAP. II
Firmanul de numire a lut Al. Sutu
Firmanul cu care Al. N. Sutul fu numit Domn al Munteniel,
cá noua numire de Domn a fost necesitata de adosirea Domnului
din Valachia Ioan Caragea». Pòrta declara, eä a dat preferinta lui
www.dacoromanica.ro
14 V. A. URECHIÀ
Al. Sutnl, pentru cri trebuea Wei «Damn intelept, cercat, iubit de no-
rod fi credincios», calitätT, ce Pórta recun6sce cd le-a probat Al. Su tul
In trecutele dornnii la Moldova fi (in gro- Vlachia.
Pohvala Domnilor a norodulta llesiet, alesule intro ceI marl aï nb.
maid lui Isus, mal inainte Doran al MoldavieI, caruia s'ad ineredintat acum
Domnia Ungro-Vlachier, Draco zade Alexandre Voevoda, a caruia sférsiti.rl sévar-
sasca-se intru fericir-e. Indata ce va aj Inge acésta InaIta Impérat(isca poruncä,
sa ti se faca cunoscut cum ca, fiind-ca din pricina dosireI DornnuluI din Va-
lachia, loan Caragea, era de trebuinta sa se orinduiasca la numitul loe, Domn
intelept, cercat, iubit de norod si credincios, i fiind ca in trecutele tale DomniI,
a Moldavief si a Ungro-Vlahiel, ni s'a i facia cunoscut sirgainta i rivna ta
intra prtzirea bunelor legiuirI a'e prtméntuluI, intru dobindirea mijkicelor li-
nisteI norodului i intru buna gvèrsire si dupé plácere urn. re a tuturor in-
naltelor Imperrttescilor mele poruncI, ce s'art incredintat credintel i intelep-
clime): tale, iar dupä acésta, fiind-ca ajunge a fi sciut i vedut din cele tre-
cute, cum eh' si de aci inainte te veI purta tot ca acele placute. m;j16ce, aré.
Mild tot aceeasl !Alma si tot aceeasI osardie intru baria i credinci6sa ta
slujba, ti se da acting din malta Impe'ratésca Mea niilì, precum se coprinde
intru acest do acum Impérätesc hat, Dornnia téreI Ungro-Vlachieï, a moste-
niOreI ImparatesceI rnele dobindirI, iar pentru a ta seined cred.ntti ti se
maI da Inalta Impérätéscil haräzire, ca sit' se adaoge in curgerea DomnieI tale,
cea putina sciuta vreme ce au lipsii din sorocul de sépte aril ce este hotarit
la fies-caro domnie, alaturandu-se la a ta credinta buna ocarmttire a trebilor
Orel si a repaosulta salasluitorilor si a supusilor; pentru care si s'ad dat in
manile tale adista sfanta a mea porunca. Indata dar ce se va face cunoscut
intelepciuneI tale, cum ca numita Domnie ti dat, numaï i numal din
pricina eel catre tino ImpératesceI mele bung-vointa i incredintarl si cum
ea este osebita Impératésca a mea mere si vointa ca su te silescï, prin Vita
osardia, intru gásirea mijlécelor de a se urni dupsé placere orI ce trebuinta a
prea puternicieI mele ImpérittiI, care se va incredinta vrednicieT tale si de a
ajunge salasuitoriI paméntuluI mal fericitI deck mal nainte, amblandu-se si fe-
rinda-se de tot felul de nedreptate i bantuirI, plecand do aid', dupé cererea
orandueleI tale, si ducéndu-te drept la Valahia, veI salaslui la locul cel °ran-
duit intro. haladuinta Domnilor, vel otcarmui trebile Orel' dupé datoria oran-
dueleI tale si a credinteY ce al, vol stapani i vol pune la orindttiala po bo-
ierI si pe ceI-1-altI totY; te vol sirgui a so pazi raelele de orI-ce nedreptate
tiranie, ca su nu so pricinuiasca cea niai mica smintéla la buna orindttiala
buna legiuire a paméntuluI, MA' de a se face vre-o data cevasI impotriva ; vol
trimite, din vreme in vreme, la Tarigrad multe zaherele i o'í ; veI indrepta
si veI otcarmui telte cele-l-alte hotarite trebuinte ; veI sévérsi Vito cele Inalte,
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 15
ImpZiratescile mele poruncI, si, ca un cuvint, te veI sili ca rivna, ca tia te porti
pururea cu intelepciune i ea bagare de duna, aducénd intru slivèrsire, prin
cel mai bun si placut mijloc, orI-ce tréba' va privi la Domnia ValahieI, care
incredintat credinteI tale; vol pazi cele cuviincikise ale unireI si ale gla-
suireI cu muhafizii i zabitiI feritelor serhaturI; veI urni orI ce trebuinta cu ere-
din ta si Cu intelepciune; veI priveghia a nu se intémpla nieT odini6ra cel
mai mic lucra impotriva caviinteI; te veI parta ca credin i dreptate dup6
cererea iscusinteI tale, argtand fapte D'adate i slujbe atat de placute ; in cat
sil se faca pricinuitóre intarireI si inmultirei col. catre tine buneI sciinteI
mole si de bine-voitóre cugetarI ; vel propovedui, catre totI, cum ca, in ori-ce
vreme, prin indestulare, se revarsa milile ImpërÇiei mele catre sal41uitoriI
si s'amen' raele aI t'érei, i ingrijind pururea pentru gasirea prilejclor si a
mijlócelor linisteI, odihnel si a repaosula lor, cum si a fericireI p`ánAntalui.;
te va sili ea stt pricinuescIrugaciunI neutra sfanta Impgratésca mea fiinta, i voI
serie si in parte, din vreme in vrome, aicI la Tarigrad, despre orI-ce va fi si
vrednic de insemnare. Pontru t6te acestea s'ail dat acésta, Inalta ImOratésca
a mea porunca; poruncesc mnsí, ca indata ce-tI va sosi, s'A te supuI i sa urmezI
dup6 coprinderea acestit vrednice de incredintare poruncI, eare s'ah' dat pentru
acésta, dup6 cum mal' sus se arata, ferindu-te de orl-ce va fi impotriva ; asa
sa sciI! d credinta sfintuluI semn ! S'ah Boris pe la inceputul lui Rebeul-
Ewel a anula cu 16t 1234.
Laudde color mal alesI din némul Mesid, boerl aT Ore): rumanescI, Mitro-
polit, episcopI i egumenI, Inmultésca-se supunerea vóstra! Ajungénd malta
Impgrat6sca mea porunca, fie sciut, eh' din pricina cel rara veste i fara pricina
fugI a Domnulul Valahiei a Doninulul Caragea Iancu, isu1 memlechet, rgmaind
filril Domn i dupi5 acesta si Eparhia OreI runOnescI fiind in chip de cheler
al fericiteI lnalteI alele Imp6ratiI, alésa mea Imp6ratesca vointa este cea din
1. Cod. LXXVII, fila 315, verso. Vecji traducere francesa la Iorga. Acte
si fragmente II pag. 540.
www.dacoromanica.ro
16 V. A. URECHIA
tot chipul pázirea si ocrotirea i linistitii si izara buna petrecere stare a leed-
torilor eI raele, de aceea de trebuinyá all stätut a se orindui un Domn vestit
pentru iubirea de omenire si cunoscut pentra credintá, dreptate si rivná.
Acésta dar, fácêndu-se cunoscutá dupg Implárätescile tractatuff elcialul Rusia,
ce petrece la Impkátésca mea curte si fiidndu-se cele dupb' cuviintá, intr'o
grásuire cu temeiurile ce sunt ale bune'í orinduelI cátre numitul Memlechet,
eel ce a fost in vremile trecute cu Domnia in Ora rumanéseá si in Moldova,
din cercare de credintá si dreptate cunoscut la malta mea Imptirátie, Draco zade
ales de noT dintre domniT norodulul Mesil, Aleco (ale cáruia sférsiturI ca
bine sit' se pecetluiascil), din nedesarte, mar); incuviintate Impkátescile mele mili,
dup5 Impkátescul meil hat, ce s'ail dat pentru acésta, i s'el miluit Domnia
Ora romfinescI, dupg care are vrednice de cu.viintiC dicheomata si meriton,
petrecilnd dar dupiá can6nele loculul, 8ll se sil6scii filtra cea mal grijilivá
priciná a ocrotirel skacilor si neputinciosilor si sá ingrijascii de buna °Fin-
duialii a serhaturilor. DecT., pánii cánd ridinändu-se de la Impkia6sca mea
fericitá Curte, va ajunge numitul Domn la locul siárt, prin tacrir aii %cut
rugáciune ciare Impkátésca mea Curte si ati cerut sil se dee firman cii ati
rinduit in local ala Caimacam din col alelí al noroduluI Mesiel pe
a cáruia supunere inmultésch'-se ; ci osärguindu-se el, ski se siléscrt cu intehp-
ciune si minte ciare otarmuirea lucrurilor numituluT Memlechet, ciare ocrotirea
seracilor raele si cátre dovada cea in faptil a dreptätei si a credinteI ; si fiind-cii
s'ail fä'cut firman &are numitul ca sá ia asuprási caimacamlácu dupiS chipa'
dreptátd si al credinteI, inteadins s'ati dat si s'ati trimis acéstá a mea Impó-
rátéscii poruncá. DecT, pana va ajunge numitul Domn, orinduitul din partea
sa Caimacam, fácend zapt Memlechetul spre ocrotirea skacilor raele si spre
netedirea pricinilor du.pi5 can6nele ce sunt arkate, s'el dat acest al mil firman,
ca s'in dati, piltra acésta, ajutor si siliti-fé, ajutoránd spre ocrotirea sára-
cilor raele de tot felul de nedreptate si spre odihna lor.
In Tarigrad, la jumkatea lunes]: tul' Muharem, lk 1239 I.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 17
CAP. III.
Sosirea lut Al. N. .,Sutul la Bucuresa. Arzmag-
zarulboerilor, de multämire.Noul Divas al lul Al. Sutul.
Ulteridre modificart in Divan. Firmanul reguldnol suc-
cesiunea la ironun a 4 familit de grec2. Anchetd ordo-
;said ha Sutul asura motivelor fugiret lui Caragea.
www.dacoromanica.ro
18 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTOMA ROMANILOR i9
duinrlu-1 Damn al amendurora rilor, carele 1,12 curgere de patine dUP,prin a sa
neadormita priveghere §i intelepte mijlrice, nu llama' obstésca rilzvratire i turba-
rare le-ail osteiat, adue6nd pre cei bejanariti la urma lor, i pe cog ce ail nazuit in
téra striiina aducëndu-1 la al lor si satele intocmindu-le intru cea de maI nainte
a lor bung. stare, dar si cele de atuncI nevol, pricinu:te de Pazvantoglu, le-au
iconomisit dupi:i a prea puternica Jmp5riii vointe, in curgere abia de trig lunl,
si Impkatescile ostirl Ma de intarcliere intors ca erujuta multamita din
partea orinduitilor slvitl past si meemuri si tar) dupe cuviinta
ca intelepciune intocmindu-le, al adunat in BucurescI multime de 6meni
si tot memlechetul Ore romanescI '1-ail filed locas de odihn i liniste; precum
asemenea si pro vremea trecuteI iézmerite, aflându-se apnipe de Dunare, simtind
impreunil ca nol cele de atuncI nevol, n'ail contenit de a arëta parintésca so
dorire ciltre ac6sta Ora, fackd cunoscut .si catre proa Inaltul Devlet
ce au patimit din rkvratirea fésboiului i osebit arkand ca inciedintare a
n6stra str6"mos6sca nacre'jduire, credinciOsa rivnil, supunere catre Prea Puternica
Impkatie. Vote dar acestea fiindu-ne white in fapta, nu. santera destoinicI a
afeta bucuria nóstr i cele de sluga prea plecatele nOstre multamirI catre
Prea Puternica Imp6ratie, cacI att bine-voit prin Impariltésca sa ingrijire a ne
milui Cu Dornnia unnI Doran ca acesta, vrednic, dupb criviinta, fiind bine dadej-
duitI, ea, ea o crodincidsa sluga a Proa Paternicel Imp6rritiI si invrednicit Cu
degvèrsire de túta credinta catre al: nostril stapanl (inmult6sca-le Dunmederi
aniI vieteI), nu numai va fi ascultat la cate privesc spre folosul acestui Impt5-
riltesc cbeler, urmand i lucrand dup5 VOillta coa sfinta a prea puternicei
ci cil va i intocmi buna oblanduire i odihna a n6stra a tuturor
credinciosilor supusI, in local trecutelor r5utatl ce am patimit si di va pazi
neschimbate i nestramutate si tc_ite cele pline de milostivire si de bland*
date Ilona privileghinel prin Imp6rätescile si vrednicilo de inchinaciunI hatise-
rifarl, mal cersind si alte dreptatI i ajutóre folosit6re obstiel. si priveghind cu
neadormire do a se pazi desbvêrsit cele vechl obiceinri alc n6stre, i cinstea
mangaerea piirteI bisericescI, i boerimil palméntenilor si a obstief proa supu-
silor raele ale prea puternicei Imp6ratii, ea ca acest mijloc petrectInd viata
linistita i tot-deaun umbrindu-ne sub nebiruita putero a prel
puterniceI ìmperilii, sil aducern catre Dumnedel fierbintele nóstre rugacittni
pentru proa scumpa indelungare a anilor i nebantuita viata si prea latulata
slava a proa blandulia nostru Imparat si ientra vecluica tarie i nebiruita
putero a prea puterniceI ImpörätiT.1.
Alexandru Siltu i§f compuse primal Divan rästrAnd pre tnal multi
din boerif luí Carogea.
r6rridn : Constantin Cretulescu vel Ban, Barba Vicärescu ve!
1. Cod. LXXVII, fila 339, verso.
www.dacoromanica.ro
20 A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 21
Ceea ce a putut mult contribui a faca pre boerl s'a primésci färä
de cártire noua domnie, a trebuit sä fie cunoscinta ce ail avut, incá
dinainte de sosirea Id Alex. Sutil la Bucuresci, despre dispositiunea
luatá de Ptirta, a nu mal' alege pre domnitoril Principatelor decat din
cele 4 familit: Alex. Sutu, Mihail Sula, Calimah i Moruzi, cu exclu-
derea farniii4 luI Moruzi, cel ucis in urma pácei de la 1812
Acéstá hotärire a PorteI arëtd boerimel, cä ori Mexandru, orT Mihail
Sutu putea sä le fie Domn, orl un Moruzi. Ano' Alex. Sutu, in definitiv,
fusese Domnul cel mal de suferit, In 1802. Calimach era inca in Moldova.
Decisiunea Portel putea sä fie mal odihnitóre tèrilor romane, prin
faptul imputinärei pretendentilor la domnie, dar in curänd, revolutinea
lui Tudor §i eteria gréca, vor face inutilà acea dispositiune.
Dup6 cererea lui Strogonoff, Alex. Sutu primi insärcinarea de a
ancheta motivele fugel lui Caragea. Alex. Sutul, la buna pläcere, de
a Turciel, urmári tocmal scopul de a scòte vinovat pre fostul
Domn, ceea ce nu era de loc greú, cäci 1-am vèçlut cum despoia téra.
Dar despre modul cum Al. Sutu i§i lmplini misiunea de a domni,
yQrn vorbi mai la vale.
CAP. IV.
Administratiunea tere2'.Biserica sub Al. N. Sutul. An-
cheta. Mitrofiolitul Nectarie inlocuit firin Dionisie Lufiul.
Paretesis de &t'id voie. Miluiri lut Nectarie,
noulut MitrofiolitEfiiscofiul de Buzeti Constandie fiersecutal
ci inlocuit p»in Gherasim. Iosif Argesiu mdre.
Efiiscofi de Arges.Obiceiul clara carjet de Vodli. Acie
relalive la Biserica.
Arlmnistratiunea Ore): Muntenesci, sub M. Sutul, nu se deosebesce
de a atátor altor domni fanariott. Aron Florian scrie cä «s'a silit a
dobandi dragostea i cinstea norodulu1» 2
www.dacoromanica.ro
22 V. A URECH1A
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANTILOR 23
Al. Sutul a primit paretesis de WM. voie (!) a luI Nectarie i a aprobat
noua alegere a obVel boerilor, in pers8na lui Dionisie Lupul, Arhiereul
Sevastis, romAn pAmèntean. La 2 Mait11819 se face ipopsifiarea noului
Mitropolit, care e dus la Curtea Domnéscä cu alaiñ ordonat de Voda
§i contrasemnat de Mihalache Sutul ve! Loge& za obiceiun '
www.dacoromanica.ro
24 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
'STOMA 110MANILOR '25
www.dacoromanica.ro
26 V. A. URECHIÄ
ce are acéstil mhAstire s fie numaI pentru cheltuelile Proa Sfintief sale si
orinduelile bisericescI; precum dar si and se va inte,mpla a'1: da Prea Sfintia
sa obstescul sffIrsit, tot iratul i venital acesteI miiniistirY, in anul acolo,
rgmcle pe s6,ma Proa osfintieT sale, i, (WO implinirea acelul an sl fie si
Proa Sfintia sa dator a llisa bite mwiile i cele-l-alto acareturl slobode si ne-
zalogite, cum si monitstirea Lab', niel un ban datorie i orI-ce acareturI va face
atd.t pe la moi1: cfit si in sfinta saniistire, i cheltuolile judeciltilor ce ver
arma dupti vremI pentru verl-ce pricinI ale mosiilor, t6te acelea sq. fie pentra
pomenirea sutletulul Proa SfintieT sale, eilcI si Prea Sfintia sa afitindu-se ca
cuget bun si in vérsta bariinetelor, va fi pild de laudli la eel' din uriná in-
grijitorT peutru paza orinditelelor bisericesd dug) ctitoricescile testamenturT
la care sfintil m6nristire de nu va putea merge insasI Prea Sfintia sa, are vole
si slobodenie a orindui pro on, cine va gasi cu cuviinta de a ingriji chiverni-
sirea si -poza tuturor orinduelelor, iar pentru choltuelile si trebuintele Proa
SfintieI sale, rinduim,Domnia mea, ca sa alba si cAte talen l 1000 a lua pe ttitg
luna de la casa lefilor, in 61t . vial va trìi, i poruncini a i se pilzi ata muele cele
hrträ'zite din vechime acesteI m5ntistirT, cllt si acestI cilte talen. 1000 s'a" anti a
si-T Ina pe tail luna de la casa lefilor, pentru cele in parte cheltuell ale obrazului
Prea Sfintiel sale. Drept aceea, poruncim Domnia mea si Dumitale cinstite si
credincios boerale al DomnieI mole Gheorgache Filipescule, vol Logofete de
Ora de sus, ca fricéndu-se catagrafie, ca inadins trAmis, de We moiile i cele-
l'alte acareturI miscaóre i nemiscra6re ce are acéstii mongstire, s'd se orinduiasc4
de la Divanul DomnieI mele, boer, a le face Proa osfintiel: sale teslim ca catastih
mime si s aducri DomnieI mele si de la Prea osfitia sa alt catastih intocmal
si asemenea de primire dap6 orinduialii. tolco pisah gp 1.-1819, Septembre 11.
16) Alexandru Nicolae Su fui Voevod.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 27
www.dacoromanica.ro
28 V. A. URECHFX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR q9
www.dacoromanica.ro
30 V. A URECHIÀ
Tismana din sud Gorj, i reposatul stefan Arhimandritul, co fusese mal dinainte
Egumen, singar s'ají lep6dat, neprimind a mal' fi Egumen, trecut fiind in virsta
bkränetelor ei in locu'f gasit ca cale de obetea boerilor Divanului i s'ail
dat m6nästirea Tismana numitultif Arhierel Sevastis, pentrit nipistnirea ce i
se fusese filma eu marea ministirel' Dealuld i pentru c urma i trebuinta
a acest fel de minä'stire prea veche a Ora a se afla sub otarmuirea anal
ipocbimen ca acesta, cercat i ca bun ipolipsis; in urnii, Upé' vonirea Dom-
nula): han Caragea, fäcéndu-se acestea cunoscute Domniel sale prin jaiba sa,
ce ail fost dat, cut dinadinsul, al coreetat prin taini ei de fati, ei pliroforisindu-se
de tot adevérul ei mal virtos c i la acesth m6niistire Tismana numital Ar-
hierei, inch de cAnd s'ail dat sub incetat, preinnoind celo stri-
cate ale mOnastireI in liuntru ei pe afari i altele de iznóvä, ficénd, invelind
ei chiar biserica din m6nistire ea fier ei tiindu-o ea adunare de pä'rintl: ea-
impodobitä pururea ca necontenitele slujbe bisericesci si fiind cil ei
singar nu cerea despagubirea sa de multele cheltuelI ei ostenoli ce ail pus la
intinistirea Doalalul, Domnia sa, chibzuind cele drepte, care i so cuvenia nu-
mitulul Arhierea, i mal virtos vrénd a siguripsi bulla otarmuire a aceetil'
na6nristirl' Tismana, de a nu cadea dupe vrenif in vre-o alta egumenie a vre-
unul nevrednic iconom i 1.61 chivernisitor i sä ajungá mini'stirea in próstä
stare si diripinare i si o supue sub grele datoril; de aceea dar, dup6 Mere-
dintarea ce al luat, atät de ipochimenul seil, cat ei pentru acésta prea veche
miinä'stIre Tismana, nevréiud Domnia sa a trece ca vederea ticiloeia, ce patea
veni ca lipsirea din otarmuitea ~aula): Arhiereil, dupt+' datoria, atta
creefinesca, câtei Doinnesa, avend obliduirea de la insueT. milostivul Dumnelleil
a Vdel torI, fiind mal vértos indemnat si din marea evlavie co avea catre Proa
Sfinta, Proa curata stiptina nóstra i pururea feci6ra Maria, a areia adormire
so praznuesce la biserica dintr'acea intinastire, cum si catre sfintal cuviosul
pärintele nostru Nicodim cel sfintit, incepkorul zidirel aceetei mònstiri i
adunätorul de obste calugirésca acolo la latintru, a aruia mormint i pänä
asta-J1 se aflä in slonul bisericei din m6nä'stire, ail gasit cu cale si ail hottirit
printeacel cinstit ei bine incuviintat hrisov al Domniel: sale de isn6väall
fost dat numita ru6nistire Tismana in desivereiti purtarea de grijä a Proa
Sfint.eT sale, spre a o avea pina la sfäreitul vieteT sale, otcärmuind-o ei chi-
vernisindu-o nestrimutat i nesup6rat de nimenT in tótá viata sa, ca printea-
cesta rezemändu-se, sa nu'ef imputineze libovul ce firesce are spre adiogirea
lacrurilor m6nästirescl, ci mal' yertos sä ingrijiascä' pararen ca dorintä de a
nu se sapune sub datorie, ci la sfäreitul vietel sale si o laso ca total slobodi
despre acestä impovarare, purtänd grija si de acolea inainte Upe' netigàduita
sa datorie de a avea ininä'stirea impodobitä ca puIrinÏ cuviost spre sivereirea
sfintelor slujbe, pentru pomenirea reposatilor ctitorï ei a DomnieT salo, iar cänd
cinevael, ca vre-un niijloc va cerca a-1 lipsi de la ac stä m6nastire, voind a
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 31
www.dacoromanica.ro
32 Ir. A. URECHII
pan Alexandru Hariton vol Ominar, pan Alexandra Desila vel Comis, i Ispravnic,
pan Alexandru Filipescu vel Logofät de Ora de jos ; scris hrisovul acest'a
In anal d'Antéiti, dintru a treia Domnie a Domnia mele, aid in orasul semi-
fluid DomnieI mele BactirescI, la aniI de la nascerea Domnuld Dumnecleil
si nitintuitorul nostru Tsus Hristos 1819, Iunie 20, de Chiritii Loggét de Divan.
Alexandra Suful Voevod, Alexandra .Filipescu vel Logofit.
Cod. %CM, fila 199, veaso.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMÄNILOR 33
titud lepa,darea sa, ea destuinice cuvinte se rúga Mariet tale a fi ascultata acésta
parotisis a Sfintiet sale, a caruia rugaciune, bine primita fiind Mariel tale, ni
se poruncece ca, adunandu-ne aict la Dorunésca Mariet. tale Curte si facend
chibzuire spre folosul obstiet, sii alegem cu. !mire, obrazul ce imp socoti mai
smerit si credincios de a se orlada Episcop la mat sus numita Episcopie a
Buzéulut si arkam Maria tale prim anafora, ca sa se orinduiasca in local
parintele. Constandia. Urmatort fi nd luminatet planet, ne-am adunat ca totit
aid. la Domnesca Curte si, 6-wend chibzuire, se alase ca sfat de obOe a se rindui,
Episcop la mat sus numita Ep:scopie a Buz6ului, ctiviosul Gherasim Arhiman-
dritul lu locul parintelut Constandie, ce de sinesi lepadat, ca unul ce este
bun pamèntean i il scim oil este cu frica ILIA Duinnecjel, cuvios, ca smerenie
destoinic cunoscut, din cercare, a otcarmui si a chivernisi acésta sfintrt cash'
Istoria .Romatitilor do V. A. Ureoltili. Szcomn. XIX. 8. 7
www.dacoromanica.ro
34 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 35
www.dacoromanica.ro
36 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiNILOR 37
www.dacoromanica.ro
38 V. A. URECH1À
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 39
www.dacoromanica.ro
40 V. A. URECHIÀ
Cãi locuitori are? De 41 are buna cuviint6 atAt in Sfinta mein6stire, cat
§i la odäï? De sunt drese i nvelite Cale mori, vii, prävälil, hanurì
robl are möndstirea? Ca ce sumä de venit pot aceste sa aducä r re
fie-ce an ? Aflä-se mönästirea datóre cu zapise avlicesci ? Ce privile-
ghiuri ség mill DomnescI are ?
1. Pitac clitre Dumn 1ut vel Logofitul Constantin Golescu pi ehtre Dumnaut
biv vel Spestarul Iacovache Rizu, pentru a Zu socotaa naíndstirilor straine, la
Mt?, fi a arirta fief-care mb'netstire ce venit are i Egumenul care este
0 de ea'n 1 este.
Cinstitilor i credineiosi boerilor aI Domniei mele, Dumnéta vol Logo-
fete de Ora de jos Constantine Golescule i Dumnéta biv vol Spgtare Iacovache
Rizal, v facem in scire, eh' din ceasul ce am sosit, Domnia mea, inteacest de
Dumnecjeg pgzit scaun al Domniel mole, cugetul i ri-vna ne-aii fost si ne este,
pre eat no va fi prin putintg, a aduce la bungtate i indestulare si cele mg
Igudate imbelsuggri i folosuri ale Ora si ale supttsilor nostril, earl' locuesc
sub a astrit obladuire, a le inmulti. a face si altele ce vor fi lipsg, can ailuc
bungtate, iar pe cele role si stricgtdre, sg le departam, ca su petrécit in feri-
cire, cgeI a lor fericire este a néstrii bucurie si multilmire precum in faptg
sunt vä(jute ; drept aceea, intro altele ce Domnia mea le privim ca luare aininte,
am vut i starea mönästirilor ce sunt inchinate la locuri sträine, räil chi-
vernisite i Indui unele dintr'énsole au ajuns de st.-ail insträinat i mosii i alto
acareturi ce ail fost inzestrate do la räposatii etitori si de alti pravoslavnici
crestini i, ne suferind Domnia mea a trece cu redoren coa desevérsitä stricare
prgpädenie a lor, ca ajutorul a tot tiitorului Dumne(jeti, puind in gaivi a
face o bungtate folosit6re si voind ea mai intéig sä ne pliroforisim do starea
acestor mónuistirï, orinduim pro Dumnévéstra, ca ea ttitg silinta, su faceti scumpti
cercetare pentru fies-care nAngstire osebit : unde so atla inchinatä? eine este Egu-
men ? de and se aflä orinduit ? cu ce aseijamént o sine? ce embatichi i dg pro
an si ce soroc aro sä o Mtli tie si cum tine nAngstirea ? cati locuitori are ? de
Ii are buna cuviintä atat in Sfinta mtingstire cat si la odd', de stint drese
invelite? Al doilea sa cercetati câte moii, vil, pravalii, hanuri i cri,ti robi
are m5nästirea i ea ce suing de venit p6te su aducg pre an fies-carti acaret
ség buon i cate din mosii ség acareturi se aflä" date la arendasi pro mai
multi ani ? ca banii luati sél nu, si cat soroc *15 sä le mai tie? cum si cat se
atlg ianästirea datóre ca avlicesci zapise, inteacui vreme de Egumen este m-
eal acea datorie? Al treilea sä cercetati ce privileghiuri i mili Dornnesci are
prin hriséve i cara si ce venit aduc acole mili pro an ? t6te sa le descoperitl
a lua adevärata i curata pliroforie, la care off-ce ajutor va trebui Durnnévéstra
spre inlesnirea acestora, sg cereti de la Dumnélui, cinstit i credincios boerul
Domniei mele, vel Logoftitul de Ora de sus Gheorghe Filipescu i facênd Dutu-
névtistra silintà spre sévértzirea acestora, cat va fi prin putinth ma): far' de za-
bavii, sa arätati Domniei mele cu intrégä pliroforie pentru fies-care m5nästire
osebit, tolco pisah gpd.-1.819 Octombre 25.
(Pecetea gospod.) [Tel Logofit.
Cod. XCVI, pag. 91.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 41
www.dacoromanica.ro
42 V. A. URECHIA.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA HOMANILOR 43
www.dacoromanica.ro
44 V. A. URECHIÀ
copal de Buz6(1, Constandie. A§a vom cita casal a doi preoti din satul
Peatra (Teleorman). Al. Sutil, serie la 22 Februarie 4819:
Prea Sfintia ta pgrinte Mitropolite, fiind-cii acestif lude PreotI ot sea].
Piatra din sud Teleorman, ale carera nume se insemnarg mal jos, s'ail argtat
CL' fapte netrebnice i impotrivit6re la cinul i podvigul preotesc, am otìtrìt
Domnia mea, ca sg li se ridice Darul Preotie! i sg, se asede in dajdie cu.
lude ; de aceea dar, ca nefer de la Delibasa se trimiserrt aict la Sfinta Mitro-
polio, arora Darul Preotiei de chtre Prea Sfintia ta, di se tri-
mitg iarasI inapoI la Delibasa, spre a se face urmarea otgrireI ce esto datä de
ciare Domnia mea. tolco pisah gospod.-1819, Februarie 22 1.
Apol mal milostivindu-se, peste 4 ile, nu le mal la Darnl, ci 'I
surghianesce la Atlönästirea Caldaru§ani, vestind acésta Mitropoli-
tuluI a§a :
www.dacoromanica.ro
ISTORtA nomliNmort 45
www.dacoromanica.ro
V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
tvrontA nomäNtLon 47
mai alesi al' Ora i dap'e ce se va cereeta ca drept cavênt si in frica lui Dum-
net)eil ad3sta cerere, sa se faca anafora catre Stripanire, care gasind-o eu cale
sa o intarésca, spre adeverire de trebuinta cea netägidaita a alerga la imprtt-
mutatorl; inteacestasI chip armandu-se acesta, i Sfinta Mitropolie siEpiscopiile
si aIba voIe spre lacere de avlicescI zapise, in care sil se coprimPí tóta noima,
at:it a obstestil anaforale, cat si a intarireI Stilpânireï, i cand imprumutarea
va fi in suma rnare si nu va sta mijloc sti se rifispuntja la un soroc, atuncI
plata sil pue in soróce de distan, iar cand inteacest chip nu se va plati datoria,
atuncI ianiii duhul acestor avlicescl zapise si r6mae omorit i fara paten.
Intr'acest chip cugetind pentru datoria obstief i impartasind pilrerea mea
catre in Hristos fratit ce se afla sub Matt Mitropolio-a Ungro-VlahieI i iubi-
torif de Dunmerjeil Episcopl, am primit anaforaoa de la fratia lor, pr:n care
fies-care arata obstea Episcopiel sale sloboda de avEcésea datorie, °gel si datoria
cea veche prin filotimie ail fefuit i nouil ai ingrijit a nu inaI adiloga deei
tot inteacestil filotimie cad.6.id cu zmerenie, ark Maria' tale, ea afara
din datoria ces din (jade lai Dositeiii i Ignatie procatohilor mel eel bino
socotiti care co aduni in suma do talen l 43.500, Una talen l 31.000 de la chir
Ignatie, ne mai primind niel de cum alta datorio niel adaogand vre una noua
dup'e paretisis celui ce mal inaintea mea aí statut Erarh chir Nectarie,
figaduese ca in patina vreme sa ark Mitropolia sloboda de mat sus disa da-
torie i sa o pazesc de aci inainte neapucatil de datornic mal noí, afara numaI
de se va intempla, feresca Dumnecjel, de obste trebuinta a ob3tiei netagarluiti
canoscuta do Staptinire, &Ind stand imprumutareu luindu-ro dupa cuvént
drept eu chipul ce maI sus am tus, tirmeza a se face cu zapis avlicese, acestri
vestire va fi bine placuti, fira indoialg, buneI eredinteI Maria tale, fiiud inteun
glas ca ces de ob-Ae folositóre cugetare a Maria tale, la eel de obste al nostril
sprijinitor i fdrte mai nainte ingrijitor Domn, care se nevoIesce in tot chipul
spre des5vèrsita precurmare a relelor intrebuintarl i as646 din tart virtutea
cele buno i mintuitóre, este voselio a afla, cii buna sa cugetare se imparta-
sesce la cel din prejurul s66, ea pilda sa este rivnitóre si ci Erarhil, cele
ant6iii °braze se filotimisesc a 'sT implini, cea dup6 datorie buna multamire,
prin fapte bune, precum este neindatorirea Episcopiilor si a Sfintni Mitropolii
child nu esto obstésca i dr6pta trebuinta pentru care marturisese si in «cris
mó frigilduesc, avésnd intr'o engetare ca mine pre iubitorif de Durnnelea Epis-
copT si in Hristos fratl; aceste dar sunt ineredintat fiind bine primite de dare
malta intelepciunea Mina tale, ea unele ce se at% intetin glas ca cea de
obste folositdre buna Mal iel tale vointa ; de acum inainte orl care din fratI
In Hristos Mitropolitt, co vor sta in urma mea obliduitorI, se va indrizni a
eillca acest ca cuv6nt drept si dint aseij6ment i bunk' starea a acestor Sfinte
locasurI a straucitel slavoslaviI a crestinesculul i dreptulul crediticios norod,
de la care locasurI, atit «Crac i, sarmanil, vikluve si lipsitI, dupe datorie se
mangie cu cea pe tóte Cole dare de milostenie ce se face prin mânile arhie-
recestI, un acest fel de vrajmas a cola): de obste folos, si fie blisteruat de top'
www.dacoromanica.ro
48 V. A. URECHIA.
www.dacoromanica.ro
ISTORtA 110MINILOR 49
tale, ne mein], et' intgresci anaforaoa Proa Sfintiei sale pgrintele Mitropolit
poruncesci, sg se trkg in condica Divanului, a Mar opoliei si a Episcopiilor,
adeverind intgrirea sa prin deosebit Domes° hrisov, ca sa rëmie neclintitg de
sub ocrotirea color din arma Ingltimel tale Domnii si sa se serie de atre
Ingltimea ta cgtre Prea Sfintitul si a totg lumea Patriarh, s incuviinteze
asedilmt5ntal, procura din vechime s'ai obicinuit, de Biserica cea mare, séti cum
se va chibzui i apoi sii Il intgréscg supuind in nedeslegate blgstemuri pre
anal ca acela care s'ar indrAzni sg prefacii séui sg schimbe cel mal mic lucra
din cele ce intr'ènsul se coprinde, spre a fi cu total opriti cel dupë vremi
MitropolitI i Episcopi aï Yalahiel, i niel de cum sg nu fie volnici a se im-
prumuta cu cat de putini bani pentru ori-ce alte pricini, decit numai pentru
acole neapflirate trebuinte ce sunt arkate in anaforaoa Proa Sfintiei sale pgrin-
telui Mitropolit, mnsii i pentru acest fel de datorie s pue pgrintii Arhierei
tot felul de sirgaintg si mare ingrijire a iconomisi cheltuelile easel cu bung
orinduialg, ca in sorocul ce se va pane, sOil i In urma soroculai, dar in scurtg
si puling vreme, sg plitéscg i sg desfacg acea datorie, a nu se insärcina ant ele
case si a siroti greutate ca plata dobindilor ; iar catre acestea ne ruggm Marini
tale sg ni se dea luminatg vac+ ca in vreme cuviinch5sg si Insciintgm, clupi
putintg, cea de obste a ncistrg bung cugetare pentru Mina ta cgtre Proa Inaltul
Devlet, care este col d'antèiti si bogat izvor al bungtritilm, ea ca acest chip
si ne implinini cgtre Mina ta, cite ca nisce neputinciosi nu paten/ implini
deosebi in parte fies-care din noij o blindg zimbire a proa iubitoralui de
oameni i hrgnitorului nostru Imperat, ark-at6re de bung' cugetare a ir.imoI
sale ea marl' cgtre Ingatimea ta, este cea mal mare din lume riisplatire la
Mina ta, pentru cite bungt .0 not' proa plecatii i creclinciosii slugi, am do-
bándit de la pgrint6sca Marie): tale otcirmuire ; ci iargsi cu plecaciune ne rugä'm
Mgriei tale ca si intgresci acest obstesc bine, spre a rgminea nemuritor si la
ceI din 'Irma luminatul name al DM:lei tale, rugándu ne cgtre milostivul
Dumne4ed de a pgzi pro Ingltimea ta fin g de clintire in luminatul Märiel
tale Scaun si a indelungi scumpa viatg si fericilea Märiel" tale intru multi si
proa sliviï ani. 1819, August 10.
-
www.dacoromanica.ro
50 V. A. tittECtliÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA RomANmon 51
De la Logofelia mare.
Copie se6sii, din cuvènt in cuvént dup5 cele adeverate anaforale
DomnescI, care filnd intocinaI, spre a fi crelitth s'a5 adeverit cit iscalitura.
1819, Septembre 28.
Vet LooPt.
Acest act este si In Cond. XCII, par. 3:16.
www.dacoromanica.ro
V. A. II
In realitate imputinarea suditilor era inmultirea liudelor obligati
a plAti biruri in proatul Domniei.
dupg nefolositor obiceiu, ceI marl din clericésca bróslìl, Mitropolitul i ceI
EpiseopI, la schimbärile ce li se int-èmplg, laski cele pentru in parte trebuinte
datortI ale lor, impovä'randu-le ceI din nainte asupra color ce se orinduesc
dupé dênil, cu euvélt cá sunt datoril ale Eparhiet AI aflat despre acésta, cg
nepázindu-se 6res-cum dreptatea i cumpi-inirea ce se cere intre supusii locui-
torl la rgspunderea birului, se impovrtrézd obiclnuitele d'aidiI la ce): neputernicl
prin dare neasemänatá stdreI lor ì osebit de acestea, la ale suditilor filfa hice-
tare pricint nesoglásuirI ; dar si ad d'antela al" chelerului, Mitropolitul, col
treI EpiscopI, cum si ceI ai boerilor, prin anafora in scris ad cerut
en rugiiciune buna urnire a acestor trel pricini ce s'ad (jis mal sus, care intru
adevér. sunt vétilmátóre caro buna orinduiald a tdrel, de vreme ce radia:
repaosul i odihna sáracilor. DecI, chidmand inainte-tI pro mal* sus numitiI,
adicd pro Mitropolitul si pro ceI treI EpiscopI, le-al poruncit i le-al orinduit,
la datoriile ce se aflii acum sii se plittésed prin rISstimpuri de unde se envine,
ca de acum inainte sd nu. mal fricara povara datoriel, cel d'antall asupra
celuI din urmii ortnduit, cu cuvént de datorie a Eparhiel. Intr'acest chip puind
aeestea la orinduialii, al srivérsit, ca i numitii si le phéscii, fggrtduindu-se
sévér§ireI. Cdtre acésta, starea fies-cdruia din supusil a acestut mo4te-
nitor al mol Imp6riltese loe al ValahieI, nu este de o potrivä, ci din pricina
imputerniciuneI i slabiciuneI ce se urméza intre dêniï, dupd firescul euvént
sunt i neaserorinári i osebire. AI insciintat asemenea prin scrisorile tale, egtre
Proa malta mea Thirtil, cuin crt bátd trebuiuta, este ea cele mal sus ardtate
trebuinciúse drtjdii sá se orinduiasert asupra fie-citruia din supusiI locuitorI
dupé asemhiarea putereI oe vor avea i descoperindu-se col intru brida' avere,
sd fie de ajutor color lipsitl i printr'acest chip sg se pue in lucrare caviin-
ci6sa curbpdnire. Ai maI insciintat, eri dupiá legáturile ce sunt, orI carI vor fi
suditi sil se osibéscrt intru cuitoscintd de cdtre supusil Prea Inaltel Impératiel
mele; tac) acestea s'ad %cut cunoscute Impérdtiel mele. Asemenea este fdrte
vridit, ea' prin intelepciune i ca credintrt te-aI urnit pururea i te-al sirguit
sá ari-itl slujbe, ca un N'Irán si dupri vérstit i dupé pracsis, ca slugd credin-
cidsd i lid de singa al Prea InalteI i neclintitei Impb-rátiel mele, fijad ciitre
acésta i vestit pentru desávérita sciintd ce al de starile i lucrurile fies-cdreia
orinduiald a supusilor mal este inca sciut la totY, cum cii osirdia cea prin
statornicie ardtatá, attit din parte-tI, cát si din partea color antéiti boenT. ce
printr'o gldsuire ca tine s'ad araat slivérsitorI, ea sa pul in lucrare, printeacest
mijloc, aceste 'Zacate fapte i ca sii intoemescl huna orinduiald a trirel, alcd-
tuindu-I cele de tine arétate pricinI i sévérsind buna stare a supusilor,
Mera pricinuitdre de lauda' si bucurie i d'aladro de plicere i bunil euvéntare.
Ci dar fietI spre lauda, fiI sprijinit si statornic in temeiul credinteI si al
dreptátel, osirduesce i cantil apurarea pentru orl-ce pricing ea intregime de
inimd, sirguesce te de odatá ea Bit urnesci intru desévèrsire t6te cate privesc
spre a se pdzi frtrd bântuire buna orinduiald a fdreI, mil si hilláduitoril
sárkimea ; iar spre lauda col eu eredintá petrecerea ta s'ad dat i s'ad trimis
acéstä Prea Inaltii ponina, n'Intuid dupé ceea-ce se cere de la cea de multrt
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 53
www.dacoromanica.ro
54 "sT1 A. UREctia
www.dacoromanica.ro
ISTORIA BOMINILOR 55
I
piere, lar pentru cef ma)." depart* Inältitnea sa a lungit sorocul pfinii la 15
ale viitorulta Decernbre si peste aceste doui siróce nic COI cu depärtarea lo-
cului, niel COI cu. apropiere nu vor fi ascultati când se vor arta. AcOsta nouä'
tntocmire facAndu-se cunoscata catre toti supusil stapänirei, eurn i osebi catro
cinstitele consulaturf, nu lipsri maT jos iscalitul cu Vita cinstea a face, din
porunca si acésta al dollea arkare care cinsiita cesarocraiascil agentie.-1819
Octombrie 15 1.
Gheorghe Filipescu, Vel Logof61
www.dacoromanica.ro
50 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiNILOR 57
www.dacoromanica.ro
58 v. A. URECH1À
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMÀNII.OR
www.dacoromanica.ro
60 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
iSTORIA tiom'ANmon 6l
cea ales intre norodul crestinesc si care este una din Sfintele taine bisericesci
&Pita maI dinainte, do la o vreme inc6ce, la un catahrisis nesuferit, avemd
adica lesnire eu dare de banI orl cine vrea, prin mij16ee neprimite BisericeI
impotriva Sfintelor Canóne ApostolescI a castiga darul Preotiei, care can6ne,
ca tarI legaturT opresce si indatoresce pe ceI co 'Arta s6rta i darul Aposto-
Bel', ea acel dar llumnegeese ce printednsil se da, sí nu. £1 negatatoresca prin
blare de banI, ci precum Dommil nostru Isus Hristos, prin rostul Sfintie" sale,
a gis Apostolilor : cin dar atT luat, in dar sa datl). Acestiff dar Sfint Canon
urmand i Prea Sfintia sa cel de acum alesul de Dumnogea Mitropolit al Ungro-
VlahieI, chir Dionis e, dimproutfa ertnosckor al acestiT rea obielnuinta si fierbinte
rivnitor spre inclreptarea acesta pricinT bisericescï, prin anafora Mutt
ariltare, cam ctí fijad urmator Sfintelor Can6ne ApostolescI si SobornicescI, ce
poruncesc, ca acel ce esto a intra in brésla Preotésert sa fie indeletnicit intru
imbunatatirI si destoinic a putea radica Cu inv4atura i lucrarea neputintele
parteI aceia de norod care il ati ales si hirotonia sa i se factí in dar, frail de
dare de banI ; pro ori carel ail venit spre acéstil cerere a PreotieI, a'l orindui
Prea Sfintia sa maI antditi la scóla romaasca, ce este asegata, a se indeletnici
Cu t6te sciintele colo trebuincióse, spre implinirea datoriilor sale, carel aducènd
la Proa Sfintia sa marturie In scris de la col d'antiku dascal al sc6leI, ca este
destoinic a primi dorinta, atuncI fiind vrednic i ea cea-l-alta curatenie, sil i se
des darul in dar. i sum ea acésta Sfinta armare facênd-o cunoscuta i Sfin-
tiilor sale parintilor EpiscopI, ail luat e6spuns in scris, ca si Sfintia lor stint
intr-o cugetare cu. Proa Sfintia sa si ctí vor fi urmlitorl intru tóte si intoemaI
color mai sus cjise Sfinte aseOrl, dar fijad ca nisce ()amen): supusI mortal, pentru
ca nu care cum-va eel din urma parintl Archierei, sí calce ac6sta preinnoire
a luerarei numitelor mal sus Sfinte asegr1rI asupra madelel hirotoniilor, au
facut rugaciuue DomnieI rnele, ea precum am intocmit i alte multe de obste
folositóre bunatatI ale acesteI patriI, asemenea sa bine-voim a intrui si acósta
pre nnoire a Prea SfintieI sale la pierna hirotoniilor i prin hrisovul Domniel male,
intru care sil se coprinda, atat aceste maI sus gise, ce ail pus inaintea Domniei
nóstre, cat i altele folositóre ce de catre Domnia mea se vor maI gasi ca cale,
spre a se pazi intocmaY, cat si in urma Prea Sfintief sale in vecI. La care anafora
s'ail dat Pomnésca n6stra hotarire copring6t6re, ca cu adev6rat Proa Sfintia sa de
cand asegat in arhipastorescul Scaun al acesteI pravoslavnicI t6,ri, in multe
chipurI ar6tat Dumnegeésca rivet, co hrilnesce catre cuventat6roa a luI
Hristos turmil, iar null vèrtos, printeacésta anafora ce ati facut catre Domnia
mea, aa dat de fata cata, caldurósa dorinta are de a aduce acest maro dar al
PreotieI in starea cea canonisita de SfintiI ApostolI si do Sfintele Sob6re spre
a se jIrtfi mielul si env6ntul lui Dumnelea de man): vrednice i maI nainte
curatite Cu mijlocul ce 11 arata Prea Sfintia sa dimprenna ca parintiI EpiscopT,
cersind a se da ;4.i Domnésca n6stra hotarire ea s'a remae canon nestramutat
color din 'ulna' pastor" al staululul acestuia. Pre care acésta Dumnege6sca Fivna
a Prea SfintieI sale ca multa bucurie e am laudat Domnia mea si voind a se
face cunoscuta in MO' obscea boerésca o am si orinduit Domnia mea in teoria
www.dacoromanica.ro
V. A. URECHIA
Dumnoalor volitilor boan, ca fac¿Ind chibzuire asupra color mai sus dise, s ne faca
araare ; carY dupä por anca Domnid melo adunandu-se ca totil,de la qioa ant6id ale
acontit urmat6re, si facut aretare prin anafora, cii si Damn6lor, nu numal
sunt intr'o unir() la tóte cate a i cavéntat Proa Sfintia sa, ci inca si lauda ac6sta
bulla fapta a Proa SfintioI Sale si a parintilor EpiscopI, ce intee glasuire au
bine cugetat de a preinnoi Sfintele ased6r1 i can6ne A.postolicescI si Soborni-
cese', ca s mi se ia citusI de fritinI ball)* de la hirotonie, ea niel un fel de
cuvént, de la verI cine, adica, nici. de Ispravnict, niel de Zara si n:cl. de alt
niment, ci precum in &u s'ala d it de Dumnedea, asemenea i ceI ce vin la
hirotonie sa prim6sc:t dar in dar ; pentru care si qic Duann6lor, ca dup.() cuviinta
na sunt vre 'niel a-I face mult imita de catre noI, a fi pururea rugatorY catre
milostivul Duninede6 ca sa ii inmultésca anii vieteI Prea StIntieI sale pana
la adanci biltranete si spre suflet6sca mangaere a norodulul i spre s'évsersirea
si de alta man bunatatt co se n'édajduesc de la asemenea Sfintit pästor i prin
Prea Sfintia sa si de la parintif EpiscopI, ce sunt supusT Scaunului Mitropolid,
rugandu-ne do obste, ca acest asedemilint al hirotoniilor sil-1 intarim si ca
Domnescul nostra hrisov, ca si so pazeasca, in vecI. Pedí, dinteac6sta obst6sca
anafora a Dumnélor boorilor, facéndu-ni-se cunoscut ca intréga bucurie a nóstra
cat este de unit cugetul Dumn6lor ca al parintilor Archierei spre luarea color
de Dumnedeu placute imbunatatirl, se mai dovedesce inca si o Sfinta legatura
de evlavie a fiilor catre duhovnicescul parinte si de pärintesc libov catre
duhovnicesciI fiu si al tuturor impreuna cuget unit ca vointa DomnieI mele,
spre lucrarea calor folositóre patrieT, cersind 1/muesca' nostru ajutor spre
sh6rsirea calor bine intocmite i intarirea color bine asedate. Drept aceea dar,
lau.dand Domnia mea ac6strt ol4t6sca buni cercetare spre folosintele patrieI,
primim t6te cate se copr,nd nrit sus si printeacest hrisov al nostru, intärim,
ca sa se pt,z6sca acest 8,7:K1611161A la hirotonit bt-deauna nesträmutat, na numaI
acum, ci i la col' din urma ArchiereI, co vor sta dup15 vreml. Enana dar si
pro altI fruti. DomnI, carI in arma n6stra sa vor invrednici a fi obladuitorI
acestet cre;tineci terI, sii bine-voiasci a innoi si a intari ased6mclutul acesta,
ca si ale Domniilor sale aseVinénturu sa fie in turna de altia tinute tu s6mii;
si am adeverit hrisovul acesta ca insi credinta Don-miel mole Iti) A.lex.andru
Nicolae Sutul Voevod, i ca crelinta proa iubitilor Domniei mele fil Nicolae
V-vd., Gheorghe V-vd., loan V-vd., Scarlat V-vd., Donara V-vd., Grigorie V-vd.
martorI flind i Dumn6lor cinstitI i credinciosi boerii velitt aI Divanultu.
Domniet niel° : pan G'rigorie Brancoveanu biv vel Ban, Epistatul Spätariel, pan
Barba Vaclrescu vol Ban, pan Grigorie Baleanu vol Vornic de Ora de sus,
pan Grigorie Filipescu vol Vistier, pan Constantin Samurcas vol Vornic de
t6ra de jos, pul Gneorghe Slatineanu vol Logofdt de t6ra de sus, pan Constantin
Filipescu. vol Vornic, pan Grigorie Ralea vol Vornic, pan Nicolae Vticareseu,
vol Vornic al oMirilor, pan Constantia Golesett vol Logof6't de téra de jos,
pan Constantin Campineanu vol Logorét al sträinelor pricira, pan Iacovache
Riza vel Postelnic, pan Durnitrache Hrisoscolei vol Logoflit de &maitu', pan
Nicolae Ghica vol Vornic al Politiel, pan Alexandru Hariton vol Caminar, pan
www.dacoromanica.ro
tSTORIA ROMAN ILO R 63
. . Zemle Vlahiscoe.
Fiind-ca Sfintia sa Episcopal Ramniculul ehir Galaction, dimpreuna en,
Protosinghelul do la Craiova, are Sfintia sa orinduit'l pentru a cauta pricinile
bisericescI ale norodulia i patru Clerief, carT, fiind-ca so afiä pururea
sirguiala si cu silinta la pricinile i judecatile ce se orindUlesc de catre
Dumnéliff Caimacamul i de catre Dumnelor boeril divaniff de la Divanul nostril
ot Craiova, aí avut min', de la fratiI Domni: de mai nainte ea sa scut6scii drepte
bucatele lor stupi, i rmntori de dijmarit, i vinul ce-1 va face in viile lor de
vinricitísi oile de oerit. Drept aceea Innoim si Domnia mea mila acésta si
poruncim i voua slujitorilor dijmarf, i vinariceff i oeff, ce Teff fi olinduiff
dupe vreaff la acesto slujbe, nimenT Intru nimio superare maf sus numitilor
Clerid: pre drepte bucatele lor sì nu le facetf, c asa este porunca Domniet
mele, i saam receh gospocl. 1819, Octombre 25.
(Pecetea gospod.). Vel Logofa
Cod. %CM, fila 160.
Dumitraebe Sutul Tel Cornis ; i Ispravnic, pan Gheorghe Slatineanu vol Logofet
do t6ra de sus; ì s'ati scris hrisovul acesta la anul al doilea dintru tintéia
Domnie a L'oluniei mele, aid, In orasul Scaunuld Domnieï mele Bucuresd, la
anil de la nascerea Domnulu1 Dumneçleti i mrintuitorulni nostru Isus Bristos.
1820, August 28, do Nicolae Logofet za Divan.
(Iscalitura i pecetea gospod.), Gheorghe Srcitineanu, vel Logofit procitoh.
Cod. %CM, fila 17, verso.
www.dacoromanica.ro
64 V. A. URECHtX
Taca actul:
16) Alexandru Nicolae Supt Voevod Zemle Vlahiscoe.
Dap6 pliroforia ce se da Domniei mole printeacésta anal ora a Prea sfintiel'
sale Mitropolituld Ore! §i. a Dumneld cinstituld i credinciosuld boer al
Domnid mele, Gheorghe Filipescu, vel Logof6t de teara de sus, de vreme ce
Eclis:archul cartel gospod. all r6mas flama! o numire ca total del:11.th' i ne-
trebainciós i acea puting tntrebuintare ce sávarqia mal inainte vreme,
siarhil s'ah' insgrcinat de laminata Doma!, selefiï. no§tri, asupra A rhimandrituld
carta domnesci, carele se afIrt aptirurea langg domnie 9i la fóte parisiile se
aratg inaintea Domnului; de aceea dar, ca un hiera de prisos, acéstg Eclisiarhie,
hotgam Domnia mea sg lipséscg de acum inainte ca total, r6maind. acéstg
ingrijire a bisericel domnesci asupra Arhimandrituld curte!, pe carele 11
ortnduim Domnia mea mal mare i purtator de grije asu.pra preotilor, cantg-
retilor i altor slujitori a! acestei bisericI, sub povata Proa Sale pgrintelui
Mitropolit, ar6tandu-se qi la tole parisino inaintea Domniei mele, iar la biserica
cartel' gospod cea veche, poruncim sg ingrijescI Prea sfintia ta prtrinte Mitro-
polite, dup6 chipul ce ne arel]: prin ac6stg anafora i dup6 sciuta r1vnä ce al'
la buna orinduialg §i buna stare a sfintelor biserid.-1819, Decembre O.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 65
www.dacoromanica.ro
V. A. URECHil
Zemle Vlahiscoe.
Fiind-ca Maria care din legea ovreiascil all tras la pravoslavnica cre-
dinta ail avut privilegiii de la fratil: Domnf de mat nainte, a scuti o prilvalie
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 67
www.dacoromanica.ro
68 V. A. CTRECiI1A
acestea de mal sus arate puindu-se ¡oteo bolinea s'aï pecetlait eu. pecetea
116st-ea' i a nurnitului lerdmonah si a bulucbasel Domnetil cuímri, cu care
s'ati trimis s. s'a i dat in pristrare la eclesiiarhia SfinteT Mitropolii, patri ctind
se va aféta cu vre-o bunri dorada' si se va cero de la loca do nade vor fi.
1820 Martie 19.
Al Ungrovlahiel Dionisie.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 69
www.dacoromanica.ro
70 v. A. URECHIÀ
1. laca actele :
Alexandru Nicolae Sutu Voevod i gospodar zemle Vlahiscoe.
Pentru cuvintele de mat jos aiétate printita fiind Domniet mele cererea
ce fac printr'acésta anafora Dumnélor boerit Filipesct, ca o euviincitisa, oran-
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiNILOR 71
I. Iaca. actal :
Cartea plirintelui episcop Argefiu pentru a avea McIntatirea Cozia din sud
Valcea peina in sfdayit. Zemle Vlahiscoe.
-Fiind-ca iabitoral de Dumnegeil, Sfintia sa episcopal Argesti chir Iosif
din mica sa copilarie atlat ca sirguinta slujitor Sfinta monastiri Cozia
din sud Valcea, ande se cinstesce si se praznuesce hramul Sfintel i necios-
prirtiteI Troite, ande i cinal calugariei ari primit, al caruia bun cuget cu-
noscandu-se ca este pornit spre sporirea si inframasetarea Sfintelor luI Dumnedeti
www.dacoromanica.ro
72 v. A. URECHIÄ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROM/INIT.0R 73
www.dacoromanica.ro
74 V. A. URECHIA.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 75
Cartea cuvio ulut Sterie Ieromonahul ce s'ají ora' nduit egumen la monastirea
M'idea din sud Prahova. Zemle Flahiscoe.
Privind Domnia mea la coprinderea i banal sfarsit al ctitoricescilor
testamenturi ce sunt intocinnite pentru nilínástirile de lúa' din Domnésca
n6strä térii i ravnil ca deosebire avé'nd, nu numaï dupll a crestinescei Indern-
nare, ce si dup6 a obläduiref datorie, de a se 1ntemeia si a se päzi Iii cat este
prin putintä t6te cate privesc spre fericita stare ca buni oranduialá i intre-
gimen acestor Sfinte locasurY, dup6 acésta dar a nistra neapitratä datorie
www.dacoromanica.ro
76 V A. UllECHI:(
www.dacoromanica.ro
!STOMA tIOMANILOR 77
se o cun6s0Ì1 Cu total slobodä', care acestl bull se aibit a'l respunde numitul
egumen ca analoghie pe fiee-care lung. 3) OrI ce rneremeturt va face Cuvioeia
sa la acareturile menestireI celo din launtru ei cele diii dará ei la literal
viilor si la economia mon5stireI, ei la judeditile ce so vor intémpla dupe vremI
la moeiile menest.reI pentru impresurarea hotarelor 443 catre vecinT, séll pentru
vre-o alte pri mA, Mao ¡web:it se fle do la Ouviosia sa, afare numal de se va
intempla (foresee Outline01) in diiastima acestuI soroc a se face vre-o stlice-
ciune, see vre-o alte. pagube nilinástiroi, ori vre-unuf alt acaret al sí, din vre-o
nevälire de vrejmasI, oil din foc pricinult de eI, orI din resboig, sel din cu-
tremur, atunct sl arete la stapanire acea dovelitä striae:tine, ca se se chib-
zuesce rnijlocul col cuviincios pentru dregerea striceeiunel. 4) Oranduotile
bisericeT si ale m'enä'stireI si le pezésce dupe cuviinte i dupe testamental
ctitorilor. 5) Pentru zestrea menestireI miecilt6re i nemiscatore ei de sineet
inieeetere, la implinirea soroculuI se fie d itor a o da deplin dupe catastihul
de perilavi eu caro ail primit'o sub iscelitura sa, dará numal din iganl, earl
oil de vol. muri, see de vor spori pana la implin rea soroculuT de mal sus,
aretat, se fie paguba see caetigul in norocul monastirel, iar cand se va dovedt
ce a i fugit niscare-va tigani din pricina neceuterel, see g releT petreceri din
partea cuviosieI sale, atuncT se fie dator cu a sa cheltuiale, ori a'I aduce la
urrna lor, sel a'l puue la loc. 6) Din veniturile monastirei orl pagube de se
va intèmpla, see caslig pang la implinirea soroeule de 12 mil, se fie in no-
rocul ctiviosieI sale, fat'de a se lut de cetre cineva-V nicI o socutéle, orI ca-
vioia sa, se ceara vre-o pagabe. 7) La irnplinirea soroculut de 12 anI se laso mo-
nastirea slubodä ea total de datorie, precum asemene. sA laso slobode i aren-
tine tutturor aeareturilor i moeiilor menestirel. 8) Chozaeul cuvio;iel sale, dupe
chezes:a ce et dat in seris la cancelaria divanulul DomnieI mele, esto dator ca
do nu va pezi i va urrna cuviosia sa, Ljte cele de mal sus aretate intocmaT
pe deplin, se i do nu va da la implinirea soroculta zestrea mrnfestirel deplin
precum s'aii 4is mai sus, sa fie insusi chezasul respaiujetor, i platnic intru tot,
fere de a i se primi vro-un col-61A, de pricinuire. 9) Do i se va intempla mCirtea
cuvioeieI sale maI naintea soroculuI do 12 ani, römae chezasul in localul
luf ei se se urmeze acéstrt simfonie pe chipul chozasulta tutocmaI, ca and ar
trei cuvioeia sa, fer'a se stramuta catu§ de putin, fare numai stepanirea s oran-
ditiasca atunci un caluger la monastire, ca sA Nee numaI inchipuirea de egu-
men si se fie purrátor de grijii, a se prizi oranduiala biserica. i saam recoh gpd.
1819 Septembre 5.
(Iscelitura i pecetea gpd ) Vt1 Logofilt.
www.dacoromanica.ro
78 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
iStORIA ilOMANILOR 79
www.dacoromanica.ro
80 V. A. URECRIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOft
singa MrtrieI tale, c este cercat intru tóte i vrednic de a iconomisi acest
Sfint locas, m6nastirea Strehaia, am arkat lnaltime'í tale prin anafora,
vrtrisita ca contract prin ponturI ca vrednicä cheziisie, ca peste talen: 500 ce
da mal. inainte Vardaca, la orfanatrofion, sb." dea euviosia si alt1 talerI 500
maI mult pe tot anal in soroc de 8 anI, ineep6ndu-se de la viitoral tintéttl
Imanar inainte, ettnd se implinesce sorocul Vardacra., i sä" mal faca do la sinesi
en a sa cheltuialìl zidirl: i lucrar): ce negresit trebue a se face la ac6strt m6_
nrtstire, fijad catjuta in dirapánare din pricina trecutelor vreml cuarjalii
rizmerita i catahrisisul acestor de mal nainte arendasi, i aceste Oto lu-
crad: ce sunt intocmite prin ponturI la contract a se face, trece peste talerI
20.000 bez bantI arencjil, ce este a da pe fies-care an, care aceste v646ndu-se
de catre InAltimea ta, prin anaforaoa slugeI MarieI tale, gisindu-se in buna
oranduela s'ai i dat Luminata int-trire, ea la ántòiul viitoruluI lanuar
intre in stapanirea veniturilor m6nastirel. Afesentie Protosinghelul, iar pentru
plangerea ce fac acum jiiluitonil locuitoff ca au cercat si póte s cerco multe
nApastuirl cand va r6milnea iaral numitul Vardaca, nu le mai r6rnane loe de a se
mal phInge prin jilbi catre Maria ta, ella* din porunca Kiiriel tale, de la Ianuar
inainte lipsesce Ianache Vardaca, implinindu-se i anil contractulul, iar pentru
ceea ce aréta, ea n'ati Meta mal nimio din zidirile acareturilor
precum li s'ad aretat abano): de ciare Pitaral ; ca este legat Vardaca
prin contract, i viile mnästirel eitjénd in paragini, i ortInduéla SfinteI mo-
nsastiri ca a t stricat'o, ftioënd locas de muieri pentru el si 6menil luI, i cam
cä, phdurea a t dirapanat'o ca taerea ; pentru acestea Vardaca, dup6 ho-
tararea din lét 1818, eliezas n'ail dat la epitropie i fiind-ci din veniturile mo-
siilor pe anul acesta s'ati strins pAirt actun mal t6te i ceea ce va fi neadu-
nat póte srt si le adune ptina la soroc, sa le si ridice, si el lijad str6in i Sta
de chozas, ort prin dosire stia ca alte mijl6ce p6te a lisa pe m6nastire prt-
gubitrt de zestrea, ce va fi lipsind si de cele ce mi va fi facut dupe contract,
gilsesc mi cale si se dea lurninatii porunca la acOstii plecatil anafora a slugel
MilrieI tale, ca Pitara Inhala Condicarul vorniciei ob-stirilor inca de acum din
vreme sa ia de aici se-t mide va gisi pe numitul Ianache Vardaca si merg6nd
prin scirea Dutunélui Caimacamului Craiovei, ortInduindu-se si un logof6t de al
DivanuluI de acolo, sla mérga tinpreunil ca Vardaca la monistire, unde si fie
Efesentie Protosinghelul, ce S'al] ortinduit egumen i si vat)rt coprinderea
contractului ce are legat Vardaca ca epitropia, srt vacji i catastillul de peri-
lavi ce Pan dat Vardaca in epitropie cu a sa iscaliturrt, unde sunt insemnate
sineturile i condica de sineturile monistIreI i t6ta zestrea rnonastirel miscat6re
nemiscatóre i dupe cercetarea ce vJr face tuturor acestora, cera ce se va
Irtmuri bine curat, si se dea prin eatastih in zaptul egumenttluí Afesentie
Protosinghelul, ca care catastih va infra in strtpanirea veniturilor de la ìntêitj
Ianuare inainte i alt catastili iscalit de Afesentie egumenul sii '1 aducti in
Istoria Rorndni or de V. A Urechicl. SmcoLuL XIX. Tom. XII.-6.
www.dacoromanica.ro
82 V. A. URECHIÀ
pastrarea epitropieT, iar pentru cite din zestrea mönlistirel va lipsi i din cele
ce era dator sa faca la m5nastire prin contract WI alte stricaciunI ce va fi
Moat, cum 0 pentru phdure de va fi taiga, de cat prof se va socoti a fi tóte
acestea di fertortariséscii de la Vardaca prin Dumnélor boerD: ispravnici ceea-ce
va gasi dinteale sale orY din zaherea sé l din allele, drept pretul lipsel zes-
trel 0 datoriei sale i alte stricaciunT ce va fi facut 0 cu alegere In scris sa
vie aid, la Divanul Inaltimel: tale, improuna cu Vardaca, de uncle se va da 0
coa destiv6r0ta' hotartre in ce chip este a se urma pentru acole kite. 1819,
Septombre 22.
lord ache Goleacu, vel Vornic.
CAP. V.
,S.ccfla ,s.i cultura romeinésca sub Al. N. Sutul,
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROMANTILOR 88
mele, biv vel bane Grigorie Bráncovene, biv vel bane Grigorie Ghica, biv vel
vornic Constantin Balicen°, ve! vornic Miltalache Mana., biv vol vornic Gri-
gorie Filipeseule, biv vol vornic Grigorie Balene, biv vel vornic Iordache
8Iátinene, vol Logor6t de t6ra de sus Gheprghe Filipescule, vel Postclniee
Nicolae Slugeroglu si Dumn6ta vol Logof6t al stri5inilor pricinl. Nestor ; rivna
osebita avénd Domnia mea do a so prtzi a purarea sc6la elin6sca si acea roma-
n6scii, ce suut intoemite aici in Domnésca n6stra t6rá intru o bunii fiinta si
orinduialá, ea un lucra ce privesce spre obt6sea pod6ba i folosintá bisericéseá
si politicéscá; de aceea chibzuind si not insine aceste osebite ponturY ce se
vor arta de catre Darnnélul vel Logonitul de t6ra de sus, poruncim, ea adu-
nandu-ve ea totil la un loe, sa le teurisitY ca bun luare aminte qi chibzuile
pentra cáte din.tr'énsele yeti gási c stint euviiaci6se si trebuinci6se la a
scídelor fiintii de a se intocnii si a se pazi, s arkatI Domnie mole prin
anafora. S3i cii`re acésta teorisind si intocmirea lefilor dascalilor ce s'au facut
In 16t 813 prin obst6se5 anafora, adaosul co se va fi maY facut in urmil, sil
facetY i asupra lefilor euviinciósa chibzuire i sil arlatI DomnieI mele prin
mai sus disa anafora i dup'6 s6vèrsirea teorieY ponturilor ce s'ati dis maY sus
si chibzuirea lefilor, iarast cu totii uinprounh sii teorisitY i socotelile case,.
sc6lelor &TIA' orinduialii, pe anul trecut, eu la 818, de a 1"rora incheere
arötatY. DomnieT alele prin osebitá anafora.-1819 Maiá 12.
Cond. XCVI, fila . 83
www.dacoromanica.ro
84 V. A. URECHIÀ
liniste, pururea sil fie ca mintea slobod i sì p6tä pune tag nevointa a se
sirgui si a sta niipristan spre invetätura si procopséla copiilor sholasnicI
pentru streinI i pentru pilméntenI, a arora dar nevointil si strädanie nu le-am
trecut-o nicI Domnia mea cu. vederea, niel i-am läsat intru uitare, ci prin-
teacéstil carte a Domniel mele, hotärim, ca el si tótä casa lor in ten' vremea
srt fie aperatä de tot felul de dä'jdiI, de nimio niel odiniórri val si superare
sä nu aib, asijderea i drepte bucatele lor inch' si fie scutite .si ne dajnice,
stupii i ramätoril de dijinärit i vinul de vinäriciii i BA tie si cate o pivnitil
aid in Bucurescï aperatä de fumärit, de cä'mintirit, de vaniä, de vinul Domnese
i agiesc, de ortul vtitafului de carciumarI si de We orl ce alte angarif vor
esi pe pivnite, orI in credintil de va fi vinä'riciul sea dijmttritui, orI därile
pivnitelor, or): de se vor vinde, stRi mricar vre-o datti de s'ar intampla ca
pliitéscri i coi ce vor avea ciirtI si hris6ve DomnescT, iar ma): sus numitit
dasclT niel atuncI sä nu dea, ci tot-d'a-una s fie scutiti ; asemenea pentru
ajutorul easel lor sil aibä si lude ciad, streinI scutitI i aperatI de tot felul
de diljdil i °ranch-tell ce vor esi pe ceI-1-alti scutelnicI de la visteria DomnieI
mele peste an In Ora de niel unele niel un val si superare sa nu aibä, cum
si la vremea oeritulut sil aibä a scuti oI I50; mdl sri aibit; a lua pe tot anal
numitul dascäl cu ipodidascrilul seti, 2000 oca sare de la Ocna SläniculuI sud
Saac ; deosebit sit' fie casa nurnituluI dasc41 aperatil de orl-ce musafirI si de
t6te alte beilicurI, orI-ce, vel postelnic ar fi s6ti altul din boerI si slujbasI de
care nimenea superare niel de cum sa nu aibil ; pentru care poruncim Domnia
mea, Dumneav6strä ispravnicilor i Dumneavóstra boerI sOu slugI, earl dupe
vremI vetI fi oranduitI cii ori-ce fel de dajdii si slujbe, de t6te cate serie maI
sus, sä, avetI a ye feri si nimenea intru nimio val si superare sri nu le facri,
pentru cit dascriliI de la numita scólä pururea ati avut aceste mili si do mat
nainte de la alti fratI pravoslavnicI DomnT, ce ad stätut obliiduitorl crestinescil
acestia terI, procom ne-am adeverit Domnia mea din hrisóvele si cilri1e Dom-
niilor lor, ce se veclura' de noI ; deci i Domnia mea intilrim i innoim prin-
tr'actistä cute a DomnieI mole, ca sä se priz6scrt acestä milit neclatitii si ue
strämutatil. I saam receit gospod.-1819, Noembre 20.
Cond. RCM, lila ti?.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROhliNILOR 85
www.dacoromanica.ro
86 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTOkIA ROMANILOR 87
a Moddova, i alte stapanift, nu s'ar fi luat van* cer6nd ca sa fie aperat. Im-
Potriva 4ise Stroe Iramesul, cá jaluitorul face negotul ca aducere de 6141', care
le vinde cu pref mare fi se folosesce, de aceea cere si el a lua vama dupe co-
prinderea ponturilor i a Catalogulut. S'a6 cäutat ponturile i catalogul vamilor
si (nu) se gasi nicaiurea pomenind cárçi tipecrite puse la vama. Respunse
cä in pouturI i se da vote sa se i6 vama de la marf art streine ort-ce fe-
lurime va fi. Pentru acésta cautandu-se, se gasi in ponturt, la capul 6, scriind
chiar asia : cmarfurile ce vin aice in paméntul Orel' rumanescI, atat din Ora
turceasch cat si din t6ra nerntbsca, i de la Rusia, s66 de la ort-ce parte si
ort-ce fel de marfil va fi : bacanie, bogasierie, blanarie, lanarie, sä platésca
la sutil 3. Dupe care s'a6 jis vamesnlut, cä acest pont AA' are si talmacirea
lui ce madele Bunt, iar cartile tiparite, nu este madea ca sä i se cumpere nu-
mirea ca la materit, nict, este lucra care sa nu fie obicInuit din vechime. De
aceea dar, in adever, se cundsce i se da intelegere, cä n'a6 fost orauduite sa
pliit6scrt Tama, ca de era supuse la yang, arma, precum sunt puse si cele mat
miel lucrurl sil fie puse si acestea si nu avu Vamesul cuv6nt vrednic de re's-
puns, q:cénd i singur vamesul, ca de acum inainte nu-I va mat face nict o
superare. Dect cartile sunt pentru inviTatura copiilor fi pentru lumi-
narea chnenilor i precum din vechime fost indatorite a plati vamä, gasesc
cu cale, ca si de acum inainte sit nu se supere de Tama, dar atat jäluitorul
acesta Scarlat, cat si altit ce vor metahirisi aducere de cart)", sa fie datort ale
vinle cu 231.4 cuviincios, fiár de a cere pret mare ea incarcatura ; iar hotarirea
ce desav6rsita remane a se face de catre inältimea Ta.-1820 Martie 15.
Vel Logofit.
Cod. X017, pg. 469,
www.dacoromanica.ro
88 V. A. URECHTÀ
cioc din jud. Vlasca de procatohul InlltimeI Tale Donmul Caragea, cu dou1i
pricinI : una ca sil se 'Rita usura de datoriile in care era incufundatit, i sa
se si p6tii preinnoi, derapiinata, fiind ca totul, si al.doilea, dup6 ce se vor face
aceste din venitul su ce se va agonisi, s'a fie pentru mai mult ajutorul color
trebuinciSse, atat ale dascillilor, cat si ale ricenicilor grmanl. Cat pentru da-
torillo co ail fost, prin silinta EfurieI s'ail ingrijit do s'ah platit la lie;:-caro
0[14' la un ban, dar pentru a se preinnoi, statut mijloc din pricina vre-
murilor trecute. Acum dar chibzuindu-ne pentra de a pune in fapta prenoirea
acesteI ianitstirI in vreruea acesteI incetarI a scillelor, indraznim a dice, crt de
se va gitsi eu cale si de Malta intelopciune a InaltimeI Tale, ca pe cursul acesteI
incetarI a scdlelor sil inceteze si simbria dascalilor, crt ca acésta sa se ajuto-
rezo preinnoirea acesteI munristirl si dascalilor sa li se faca insciintarea, ca iarasI
cand VOT fi chiiimatI in scóla, (dupt5 oranduiala ce este a se intocmi de catre
Inaltimea Ta), este a se incepe plata simbriilor i ca pana atuncl slobodl pot
fi a'sI cauta fe-care de intrebuintitrea sa, ce va fi avi'md. Deosebit de acésta,
fiind-a si in odaile in care sed dascilliI, i odaile de paradosis i ande sed uce-
nicit de la sc6la elinéscri, face trebuinta de ineremet i prenoire nu putina, am
socotit ca sii punem §i acésta in lucrare, pana este vreme mal huna. Par fiind
cii prin unele din aceste oditI se aflii sedétorI vre-o catl-va ucenicI, de se va
gilsi ca cale si de catre Maria Ta. sii li so faca cunoscut a'st cauta fies-care
alt loe de sedere i apoI dupti ce se va face meremetul la t6te se vor chiema
a se intúrce la aceste. Dar chibzuireI nóstre, Amane a se da cea desitvirsita
hotarire a Inaltimei. Tale. 1820 Iulie 24
Semnati : al Ungro-Vlahiel Dionisie i Grigore Ghica.
Se pare ea totint §c61a elinä continua dupli 15 August, cum fac
dovada actele din Octombre 1820, relative la plata de lérd a profeso-
relui de gramatica, biv ve! Stolnicul Constantin Galatis, suplinitoriul
Caminariului Const. Psomachi intèiul dascAl gramatic.
1. Eaca aceste acte
Alexandra Nicolae Sulul Voevo i i gospod. Zem. Vlahiscoe
Dupii arkarea ce ne face Prea Sfintia sa Pitrintele, Mitropolitul dimpre-
una' ca Dumnélor boeril eforl ai scólelor, priuteacésta anafora, de vreme ce
jaluitorul Stolnicul Constatin Galatis, ail foq prima asupra'sI si pe itcenicil
Dascalului. celta dintôití Caminarul Constantin Psomachi, paradosinclu-le
acelora in diastimit de 11 lant si junAtate, ea cuviinta este asI lua dreptal
ski si pentru acest paradosis analogon din coca ce era sii ja Citininarul Coustantin,
cand ar fi paradosit, care se aduna talen f 2.908, dupii insemnarea ce a i arblat
samesul scdlelor. Drept aceea, poruucim Ditnin6v6stra boerilor eforI, ca din
iraturile scilelor sil, se dea afétatil. banI, talen 2.908, jaluitorulut Stolnic
Constantin Galatis, ca un drept al OIL-1820, Octombre 12.
(Pecetea gospod.) VeZ Logofit.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 89
www.dacoromanica.ro
90 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 91
www.dacoromanica.ro
9'2 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ÌSTORIA ROMINILOR 93
din Paris, pentra copa, ai earor parintf sunt departati de ora. Eforia
e(Slelor, prin anafora catre M. Sutu, din 23 Octombre 1820, invoiesce
deschiderea acestei §coli private, impunènd fundatorilor cif)lei 4 con-
ditiuni : a) Supunerea §c6lei acesteia la Eforie in totul, ea i cciJia pu-
b) Angajarea de profesori pentru §e61A sá se faca cu
aprobarea §i dupd prealabila cercetare din partea Eforiel, a capacitäteI
acelora. Elevii sil fie sciuti (arétat ) la Eforie. Acésta sä fie avisata
de cae oil este indepArtat vre-un elev pentru rea pintare. d) Mate-
riite ce se dad elevilor sá fle aarétate» mal Antéiii la Eforie i aroi
sa le paradosésca ».
La 25 Octombre 1820 Al. Sutil aprobA acéstd anafora.
tale, ca la nurnitul soroc sa intre in stiipanirea venituluI numiteI
acest Efesentie protosinghelul, in soroc de opt anI, dandu-i-se prin catastih in
purtarea de grijá a Cuviosiei sale t6ta zestrea milnastirel prin al II epitrop
oránduit die partea epitropiei 1819, Martie 27.
Iordache Golesca vel Vornic.
www.dacoromanica.ro
94 y. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
J.
ISTORIA ROMINiLOR ,95
Prea Inältate
Cu plecatii anafora aretiim Mrtriet Tale, cri un lonascu negutiitorul, spre
pomenirea sa a4 sistisit un spital In orasul Slatina, sud Olt, la caro ad si
Inchinat trei mosiï ce ati avut i fiind-cri acest spital nu se pute.i cAuta din
pricina marilor cheltuell, schimbat spitalul in có1i greceascrt (?), care
de gana' i pfin6 acum se cautA ca bung orìnditiali, mai adilogandu-se si do
la nevasta aceluia Ionascu si de la alte °brazo cate putinri zestre, la caro
sc6lri ali i fost epitropt ortinduitt de Domni repsatit. pitrintit nostri, iar in
urma reposatilor am remas not purtiltort de grijil i chibzuind spre folosul
acestut bine obstesc, am socotit, eh' de trebninp este a se face un hrisov al
Milriet Tale, In care sä, se trécil hita zestrea acestei seno dupe sineturile ce
avem, ca nu, dape vreme, s'a" se IndrAsn6scg, cinovast a face cea mai mica su
Orare, seet schimbare la orAnduiala mi care se caut u i panu acum.
1819, Noembre 19.
Gh. Pilipescu, Iorg ache Golescu.
www.dacoromanica.ro
96 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORtA ROMANILOR 97
nostril Isus Hristos i Sfintul Ierarh Nicolae i proa cuvicisa Paraschiva, la care
se afles scála intocmith de se invatcl copiii de pomanii i cate-va od0 de
sgrace vtlduve, ail avu milli prin hrisovul DomnieI sale selef niaI nostru, ce'l
vb'')um scris cu lét 1813 Fevruar 10, a avea doI preott i un dascal si un
paracliser, i ctitä vreme se vor afla in slujba bisericeI, scutitl de (VOil si
de alto angariI si ale lor drepte bucate scutite de dijmärit i vingriciu, cum
si biserica ale sale drepte bucate scutite i un semi de carne scutit, si lude
4 film pricinil de dajdie, argatl pentru adusul lemnelor la scOlä si la säracele
vtiduve ce se atlii odihnindu-se in odI. Drept aceea, invrednicindu-ne Domnul
Dumnedeïl si pre noi cu al tri4ilea Domnie a acestiI de Dumne4eil ti5rI
dupti rugäciunea ce prin fäcut credincios boerul Dom-
niei mole biv vol serdarul Ghica, epitropul acestii bisericI, ca Bel innoim si
Domnia mea privilegiul ce are, am bine-voit de am innoit si am inairit kite
aceste mill cAte se coprind mar sus, ca sa i se pilz6scii. ea nestrrimutare, spre
a fi SfinteI b:sericI de ajutor si de intärire, iar DolunieI mole si Piírintilor
Domnief mole vecInicil pomenire ; i am adeverit hrisovul acosa ca insasI
credinta DomnieI mele I Alexandra Nicolae Sutu Aroevod i cu credinta proa
uijiti Ion DomnieI mole fiI : Nicolae V-v., Gheorghe V-v., loan V-v., Scarlat
Durnitru. V-v., Grigore V-v., martorl fiind si Dumn6lor cinstitI i credinciosI
boerI velitI aI Divanului DomnieI mele : pan Constantin Cretulescu vol Ban,
pan Barbu Vactirescu vel Vistior, pan Istrate Cretulescu vol Vornic de Ora de
sus, pan Mihalache Manu vol Vornic de Ora de jos, pan Gheorghe Filipescu vel
Logofet de sus, pan Constantin Pilipescu. vol Vornic, pan Grigorie Ralea vol. Vornic,
pan Gheorghe Golescu vel Vornic al obstirilor, pan Constantin Golescu vol
Loge& de jos, pan Nicolae Slugearoglu vel Postelnic, pan Dumitrache Hri-
soscoleu. vol Logofk de obiceiurY, pan Ghoorg'ae Vlahut vel Spä'tar, pan Mano-
lache Baleanu vol Vornic al politieI, pan Alexandra Hariton vol Caminar, pan
Alexandra Desila vol Comis ; si ispravnic pan C. Golescu vol Logofet de jos ;
s'ari scris hrisovul acesta intru intcliul an dintru a treia Doiunie a DomnieI
nie'e aicI in orasul scaunulul DomnieI mole BucurescI, la anal de la nascerea
DomnuluI Dumne4eil si Mântuìtoraluï nostril Isus Hristos, de Chiritit Logofdt
de Divan.-1819, Septembre 12.
Cod. XCII, fila 440.
ri) Doud §c6le sdtescl noue afläni functionánd sub Al. N. Sutul
la moOile PoIieior i CAldärescl a VorniculuI G. Filipescu.
1. Carte de scut 7a preoOlor i dascalilor ce sunt la sfanta hisericts de pe
mosia Policiort Caldaresct din su i Buzni Dumndlui vornicu-
/u1 Gheorghe Filipescu.
Zemle Triahiscoe. Fiindeä Dunn-161d cinstit i credincios boerul DomnieI
mele, biv vol vornicu Iordache Filipescu, prin anafora de la trecutul 22, ne-au
latoria Ronsdnilor do F. A. Ureohia. Szcorin XIX. Tom. XII.-7.
www.dacoromanica.ro
98 V. A. URECHIA.
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
loo \r. A. tYRECT-III
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 101
tinea in stare bung, a.i avut mliii Domnéscrt, prin cartea ce vsärjum ca 16t 1813
April 6, ca doI preotT si un duhovnic ce vor sluji la Sfinta bisericìii un pi-
mitic i daschlul ce va fi oreinduit pentru inwrgtura copiilor, sh fie ap&atl de
réniul drydiilor, ce sunt pe tagma preotesci i de alte oranduelY, si fie scutitI
dascilul i grimiticul de diljdiile visteriel i de alto orinduelI ; sii scutéscrt
drepte bucatele bisericel si ale sc6leT i ale preotilor i ale dascrtluluï si ale
grimiticuluT, de vimiricirt i dijmrtrit, cam si apsérarea scattnuld de carne ce
ridicat prin porunca de slobolenie pc umitt lusf Dolete in dealui Vla-
dislivescu i Langa, de vameg, de vintiricerI si de oil ce alte orinduelI i dilrI
vor fi pe alte scaune, obiclimite íi neobiclnuite, ca i scutirea scaurtulul sii fie
tot pe séla bisericeI si a sate ; sir tie si un vier i un poslusnic scutitI
apirati de dijdit i de alto angarit DecI invrednicindu-ne Dornnul Dumnerjea
si ca a treia D3innie a acesteI pravoslavnice féri rumftnescr, ne-am milostivit
Domnia mea si nu numaI muele ce se aréti, ma).' sus le tnnoim si le intirim,
C8 illCrt i dupg evlavia ce avera asupra Sfintelor lui Dumnecjeti locasufï i ca
si ne facem NoI ctitorI, bine-voind am adiogat, ca sil tie si lude tra 6menI
strinï filede pricing' de chjdio, care si acWirt sä' fie scutiff si apératI de We
dijdiile i orindtelile vistierieI ; 9i pentru ca si se pgzésci aceste orandual
si mili, ca a se tinea tot-dirt-una scóla si biserica in stare buni, am dat
Donmia mea acest Daminescul Nostril sinet Imitirit ca pecetea Domniet mele
spre a fi DomnieT mole si plrintilor Domniel muele vecInicrt pomenire ; rugirn
pe altI fratt DornnI, earl' in arma N6stri vor fi obliduitorI, s'a bine-
voiasci a innoi si a intilri acésti milg, ca si ale Donmielor sale mili si facerI
de bine si fie in until, de altil tinute ìn séml; de care poruncim la totl
se envine intocmaI si faceti armare; i saatn receh gospod.--1819 Maui 22.
(Pecetea gospod.) Vel Logofrt.
Cond. XCIII, fila 78.
Cultura publica. Sub un Domn care, dup6 arestarea Jul Ran-
gabe ncea versuri §i Inci frumòse *i era feIrte invëtat, ne- am fi a-
teptat sä aflà m o rniFare literarA mat deosebitd. Acésta nu se sem-
nalézi de ca prin Paris Momulcanu 2 §i cdte-va 6111 bisericevi, intre
earl o psaltire din 1820 tipgrita la Bucuresci. Inca avem de a mal
cita in Muntenia pro Dionisie Eclesiarcul, dascälut Slavonesc. care a
scris lstoria publican.' de rèposatul Papiu Harlan 8, iar pe la VW,
adec6 sub Al N. Sutul a scris diverse condice de documente de m41 4.
Hsitoire littéraire de la gréce moderne. Paris 1877 vol. I pag. 138. In acelasI
timp trgia si Dionisie Fotino, care la 1818-1819, publicil la Viena gIstoria DacieT,.
Rost de poesii, caeca stihuri, (mum dntiií aldituite in limba ronuindscii
1 vol. in 80. Bucurescï 1820.
Tesattr de monumente, II.
Posedem o frumósi condicil de documente a mosiilor luI Const. Alma-
geanu vol paharnic, boier care se trägea din neamul boierilor PoenarI.
www.dacoromanica.ro
102 V. A, URECHIÀ
E timpul and scria, Mrä a publica nimic, s't cunoscutul Arhim. Naum,
istoricul miscärel de la 1821.
Pe cand in Bucuresci era fórte sdracä producerea literarä, peste
muntl apäread cärtile urmdtdre :
Vasile Aron. Patima i mdrtea Domnulw i MAntuitorului Nostru
Isus Hristos. 1 vol. 80. Sibiid 1820 1
Moist Fulea. Bucoavna de normä cu slove romä.' nesci ;-?i latine.
Sibiid 1820.
Zaharia Columb. Gramatica teoreticä si practicd de limba ger-
manä.. Buda 1821.
Tipografia dä loe la unelo acte publice sub Al. N. Sutul. Doue din
aceste acte se referd la privilegiata tipografie de la Biserica lut Mavro-
gben1. Al. N. Sutul recunoscu, cu unele modifIcatiutd, privilegiul tipo-
graflei organisatä de Dr. C Ciracas, Räducanu Clinceanu si D. Topli-
ceanu. Acestia iad un nod angajament, acela de a da la Ebria sca5-
¡olor cate 50-100 de exemplare ((din filade, obtoicurl i alte asemene»,
spre a fi pentru Inveldtura ucenicilor. fin cärtile a cdte 2 tomuri va
da numal 25; din cele a 3 volume va da numai cdte 12; de la cele
Cu mai mult de 3 volume va da numal cdte 2 exemplare, insd unul la
Sf. Mitropolie i unul la scálä 2.
1. Vasile Aron, din Sibiiu, a mat publicat pana in 1821 armatórele 641:
Leonat betivul i Dorofata, sotia lat.
Anal cel manes.
Sofronim i Hareti.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 103
www.dacoromanica.ro
104 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 105
prin cä'rtile fratilor Donan): de maI nainte, at avut privileghin, ea sil tie lude
s6se scutitI si apératI de tito diírile si oranduelile threI, a fi pentru cáratul
sa precum Pan avut din descalectitórea thei. Pentru care acéstil intocmire a
SmerenieI mistre cu aselarea numiteI tipegrafil ot Cisineea DemnuluI Mavre-
gheni, rugärn buniitatea Mhrie1 Tale, ca s bine-voIescl a intäri srnerita Nóstra
anafera, spre avea urmarea infra t6te si intocmaI duph coprinderea ce so
vede intr'énsa panh la implinire,a seroculul de anI 20, fret a patea SI. Mi.
tropolie pana atuncí a se atingo de vre-un cap din cate se eoprinde ta sme-
rita Nósträ anafera. De acesta rughm pre Märia Ta, iar anii Mariel. Tale sa
fie de la Demnul Dumnetjeti multl si pina de nerecire.
Al Mariel Tale °tare Dumnetjeti forbinte rughterin i smerit piirinte sutletesc.
Al Ungrovlahiel Dionisie.
Cod. XCV, fila 5.12.
www.dacoromanica.ro
106 V A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 107
www.dacoromanica.ro
108 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 109
www.dacoromanica.ro
V. A. 1URECHIX
din cartea co o v&jum ca let 1813, Alartie 4, no-am adeverit ; decI in-
vrednicindu-no Domilul Durnne4e'l si pe noT en a treia Domnie a acestiI
pravolsavnice térf rumanescI, am bine voit de am Innoit si am intilrit acest
poruncim slujbasilor vinaricerl si altor dregatorY, niel un fel
de superare sä nu facrt peste cartea acésta a Domniel mele, i saam receh
gospod.-1819, Main 28.
(Pecetea gospod.) Vel Logoftt.
Cod. XCIII, fila 2
www.dacoromanica.ro
ISTORI4110MiNILOR
www.dacoromanica.ro
'Mg v. k. URECHIA
CAP. VI.
Administratiunea terd muntenesa sub Al. N. Sutut
www.dacoromanica.ro
ÌSTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
ii4 V. A. urtEcini
Un curios proces avu loc 1ntre maril logofetl al luT Al. N. Sutul
acei din anul 1818, de la havaeturl, in lanuarie 1819. Evident ea ac-
tualil mari logofeti dobandesc dreptatea de la Domnitoritä.
Dm In note cate-va pitace de numirea de impiegalf subaltern1
ai DivanuluI, (logofetei, ceau0, vëtas1) intre 1819 i 1820. Deosebita
mentiune este a se face pentru biv bel Paharnicul Ianache Ffafta, des-
pre care Vodä insusf declara ca «are osebita sciintä despre destoini-
ciea lui» la ale judeceitilor pricin1 2.
Cinstite si credincios boetule al Don-miel mole, Dumnéta biv vol logofete
Constantine Filipescule, nazirule al case): lofilor, fiind-ca. Dumnélut biv vol lo-
gofiátul Nestor, s'ad oranduit de catre Domnia mea judecator filtre Dumnélor
velitit boerl, ca lefa pe luna talen): 1000, poruncim Dumitale ca de la cji-ntaitt
a viitoraluI August sil se pue in armare ca a i se da léfa pe fies-care luna.
tebeo pisah gpd. 1819 Tulio 22.
Vel Logoffit.
Cod. XCVI, pag. 57.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 115
www.dacoromanica.ro
116 V. A. URÉCHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 117
www.dacoromanica.ro
118 V. A. URECHIÀ
De fie-care din cele doue marl logofetil erad cdte doi logofetl de
tainä Cu caftan.
catastihul lefilor ea talen l 50, léfit' pe lunti, (.,a bleeper° de and s'atí oranduit
in tréba de Damn61111: vol logof6tul.-1820, Februare 12.
(pecetea gospod.) ve l Logoftt.
Cod. XCV, fila 961.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 119
www.dacoromanica.ro
120 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 421
www.dacoromanica.ro
122 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROMINILOR 423
www.dacoromanica.ro
424 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
¡STOMA ROMiNILOR
Laminate Dómne, prin prea plecata mea anafora, fac ar6tare Mar'el Tale
iubirea dreptatel i bunul cuget al Ina'time' Tale va lum.na 1.n paméntal
Ora and cat ce suntem impa'rtäsitt din mila Marie Tale ea cele mal marl
cinuri ale boeriilor ne vom face pe insine pilda ; iata plecatä sluga
Tale ea insumI dati p ldä" mal int6iii, spre a nu se slobocji sa dee sarnesiY, niel
acum, nicT la vistieriI col dup6 vreml, avaet mal mult cleat cea ce este ho-
Wit prin Domnescul hrisov, pentru ca sit se päzéscit i el a nu face catahri-
sisurI spre fatamarea lacaitorilor pentru ea sit aibg, vistierul cel mare cuvént
osandéscil, cand, calcandu-le, le vor face.
Desradticinarea hräpirilor i ap6rarea locuitorilor de bantuelile cele vii-
tilmät6re privese la neadormita privighere a stapaniret si la buna intoemire
a partilor color de apr6pe care al impartasirea otarmuireI noroduluI.
Un vistier mare este dator sii fait desitvérsita ingrijire pentru locuitorit
Ora si off and va cundsce a veil &train cea ma): putina miscare impotrivi-
tae sii arète stiipânirel fiinta adev6ru1uT, ca sti se faca acluta indreptare
resplatire color Intru invinovatire.
IspravniciI col ce se vor orandui, mg ales col care se va socoti a fi mal
ca bung sciinta si se va Insarcina ca tréba judetuluI, se cuvine sii se faca prin
alegerea vistieraluI celta mare, ca orT In ce vreme sä aiba a da sétna pentru
dénsul si int6mplandu. se vre unul sit se abatä la niscareva netrebnice urmarI
fie davagiu a se lipsi si a se pedepsi.
Ispravnicul practicos i cu bane m6surY nu numaI pe sinesT. si, se pa-
zéscii, dar sa privigheze i pentrtt tóte cate se cade infra datorta sa, cum si
pentru samosa judetuld, ca fie urmä'rile cu buna oranduialä, pizéscil
datoria meseriel sale, ca care este insarcinat, du.p6 cvrinderea luminatelor
ponturT DomnescI, lar valéndu.-1 pornit in cugetarl netrebnice, numaï decat
sä-1 poprésa i si insciinteze vadita invinovatirea lui, ca lips6sca si si
se pedepsésca.
IspravniciI sunt datorT, sit urmeze intocmaI poruncilor stapitn'reT, pazind
cumpanirea satolor judetului, buna Intocmire a lécnitorilor si pe totl eel ce
vol. fi in oil ce trebl 861 slujbe sa-T infraneze a nu face nedreptatI 16cuitorilor.
IspravniciT sa fie Indatoratl, ca sa nu dee la niment seutelnicI funi po-
runca vistierieT i color ce vor avea porancile vistierieT sa le dee scutelnicl
6rnenI de al 2-le stare fitra sa se lee cel rnaT putin avaet, fund-a din pricina
avaeturilor BA iea fruntasil satelor si se dad scutelnieT la uni'l si la altil r6-
maind sarcina greutateT asupra satelor.
Ispravnicil sii ingrijéscit ca di nu ja birnic/ de prin sate si si se aseze
Intro privileghiatI, Leg numaI feciori aT privileghiatilor si intro la oanduiala
parintilor lor, and se vor tntampla si acel'a si se faca cunoscutY vistieriet
prin Incredintate marturil; asemenea i starostiI curnpaniilor, earl ail deosebite
hriséve DomnescI, sh se indatoreze a nu primi la cumpanie 6meni de prin
www.dacoromanica.ro
126 V. A. URECHIÀ
cu. luare aminte din cea ca desluvire intocmire a chibzuirilor ce sunt aretate
in .coprinderea sa, am gasa infiintate dovedl do a Dumitale intelepciune, multa
sciintr, vi de patrio iubitor cuget, facènd numal la doue °sobar intocmire
inteacestavl chip : intéie adecá, ispravniciI s aibti vele a lua avaet de la
scutelnicil ceI ce se vor face din noe, cate talen l 5 vi samevil cate talen l 2
ju.metate frte de a indrasni sii ja maI mult cáci atat avaet era oranduit
satele tara', fiara numaI dintre ceI deosebitl streinI, carI vor veni en lecuinta
lar in pamentul acesteI terI i li se va cuseni ca s'A fie cu dajdia la acésta
tagrua, cum vi atinan de cumpanisci, dupe coprinderea hrisevelor, era s'au
facut o armare in potriva a se lila de prin sate birnicl vi a se puna la cam-
panil, rernaind sarcina Ion asupra celor-l-altl dajnicl aI satelor.
sa nu aibrt slobodenie ca a da la un i i la altif sate, ca
le platéscil, dàjdiile, ca cuvé'nt ca aibil in hiera, pentra ca dinteacéstä,
pricina ocrotindu-se acole sate, se aduce teta greutatea asupra color-l-alto sate
ale judetulul vi cut insarcinare de lude vi la alta iutamplatere coren i ava
se face impravtiere lecuitorilor i pagaba DomnesceI vistieril.
La otcarmairea ispravnicilor sttnt razimate bite ingrijirile mivertrilor a
tuturor slujbavilor, vatavilor plainrilor, zapciilor. polcovnicilor vi ciipitanilor
de pe la capitula vi altil, carl sud slujbavl aI stapinireT, trebue sit privi-
gheze ispravniciI pentra urmarile tuturor vi cand vataviI se vor indriisni a
f ice niipastaire saracilor de prin satele plaiurilor pentra real lor enteres sea
clnd nu va aves ingrijire pentru paza nizamuluT, numaI decat in adevEir
insciinteze vi acel invinovatit vataf srt sa lipsesca i sa se pedepsésea spre pilda
altora, tara a li se face cea mal patina partinire de catre cinevavI.
ZapciI prin plavl si fie 6nienl vrodnia cercatI, sctiutl vi feritorl de
apucaturile celo rete si niel ispravniciI, niel vame-vif si nu se indrasnescrt a
lita de la zapcil vre-un ruvfet, ca sii nu le remae cuvent ca sunt silitY
iconomisi ruvfetul, care 1-al dAt, noprimindu-se de ispravnici havalele unora
altora, ca siii ortInduiascil zapcil, pentru ca bavalelele pricinuesc catre le-
cuitorI multa stricitciune.
Zabitil i bevlif ce sunt orancluiti prin judete Sil nu aiba voIe a supera
pe llicuitorI, pe negutatorl, pe caletorl ea vre un fel de cerera de avaet, pen-
tru ca nicI o data nu ar fost acest obiceiti vi inca tot-deartna dat nizam
stravnice poruncl a se pazi vi a se feri de acest fel de cererI superatere
catre norod.
PolcovniciI vi capitanil de pe la capitana sunt in zaptul DumnéluI vol
spatarul dar N'e trobuinta a li se face oseb.ta alegare, vi cand se vor orandui
s'A dee incredintata chezavuire ea' se vor feri de tot real vi impotrivitrrele
fapte, i dupe acésta vedendu-i ispravnicit cii obraznicesc a jafui vi a prada
pe saracil lecnitorf, dupe cum sunt obicituttI, indata se lo faca cunoscute fap-
tele ion catre stapanire, spre a se da cuviinciosul nizani vi a se pedepsi stravnic
acest fel de hrapitort
Dota polcovnicI marI aI SpatilrieI obicInuesc de trimit prin judetele tereI
vechill aliar, alte ori merg vi insuvI ei i preamblandu-se din sat in sat
iscodesc pricinI de multI anl i invechite vi cele maI multe fara pirivl, fac
lucrani nesuferite saracilor pagubindu-I, geremetisindu-I vi batenclu-l; de acum
inainte bine este si lipsésca cu totul acest fel de vechilI al lor i aceva poi-
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR
covnici sil nu aibii vote mat mult a ei In térä pentru acest fel de priciiit,
filra nurnal la aflarea fac6tori1or de red si talharilor, ca sit lipsesa si ac6sta
pricinuitóre de sup6rare 16cuitorilor faptrt.
Geremelile ea total sil lipsésca, ad este o prilpildenie noroduluT,
mimar cel ce ea adev6rat vor fi filtra vre-o invinovatire sä li se faca alte
chipurt de cercetärt, dup6 Tina care se va dovedi, ca Vitae, s66 ca Inchisdre,
si de la coi co se vor pune la Inchis6re pentru invinovatire, sí nu se ia gro-
sarit mal mult dock numat talen): anal.
futre slujbasil stäpaniret sunt i tacsildaril huzmeturilor, adea aT oeri-
talut, at vinilricialut, aï dijma'ritulat, Impreunä i ca slujbasii lor, asupra
arora sä se indatoreze ispravnicit, prin strasnice porunct, sa aibT privighere,
ca sa nu faca 16cuitorilor cea mai patina näpastuire, s5í tncarcinare, ce sil so
urmeze Intocmat coprinderea ponturilor Dornnesct, iar impotrivil fac6ndu-se
armare, deopotriv.4 a se pedepsésea ispravnicii pentru netngrij.re si taesildaril
pentru Impotrivitórele lor
Ispravnicit sa'st implinéscit trebuinta leninelor de foc si aducerea color-
1-alte trebuinci6se casef, adea a f6nulut, a orzulut si a faino'', prin poslusnict
isprävnicesct Mil de a ingreuia de actuu tnainte pro mazill si pre ruptast ea
acest fel de lacrurt.
Catre acésta obianuesc a avea pro mazilt necontenit ea nisee slujitort
prin pläst si la isprävnicat si pe ruptasi a't avea ea pe nitce randast, sa
lipsóscil si ac6sta ea total de acum inainte Lira mimai la slujbele obstiet, s66
Domnescl, s6ii linperatesci, precum am dice la zaherele, la cherestele, la ca-
rantinurt i altele asemenea acestora, atuncea se vor orandtti epistatl precum
din vechime s'ají obictnait ca inteacest chip s'a filtre ttite lacrara° in oran-
duial6 potrivitil i legiuitil.
Sarnosa pro la judete sil se faca llama): dup6 alegerea vistierulut cela'
mare, fitril sä" aibä i osebite haNalele i a sil fie si r6spundetor pentru dônsit
Intoemindu-se a fi dintre ce): ca bunil sciinta, ca vrednicie i ca incredintatil
sigurantie spre a'st arma datoria meseriet sale tara de a so poticni s61 a se
aluneca la urrmirile cele sup6ratóre i sa'st dee avaetul s66 la vistiera' col
mare dup6 coprinderea hrisovuluT, care coprindere au fost mime' legilita dar
in fapta pana acum nu s'a.i pazit de catre procatohit
Sarnosa' sil fie nestriimutatt aducándu-se ca ac6sta mare folosire judetulut
iar and so va dovedi vre-unal din el intra invinovatire cercetandu-se si ja-
decandu-se la vistierie, atunci nu numat sil se lips6sa ce sa i se oianduiasea
si cacjuta ped6psä.
Sarnosii sil, nu alba slobodenie a tinea sat ap6rat sél a lita 6ment de
prin sate pe cara ocrotindu-I sr, ia de la d6nsit banï pentru interesal lor,
cact i acestea sunt lucran . plicinuit6re si de pagaba vistieriel si de supurare
judetelor.
www.dacoromanica.ro
128 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA BOMINILOR 4 20
www.dacoromanica.ro
430 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
iStORIA ROMINILOR 131
www.dacoromanica.ro
"0. A. t.IFIECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 433
pan Teodorache Vacaresca vol vornic, pan Constantin Caliiarh vol vornic, pan
Gheorghe Golescu vol vornic al obOirilor, pan Alexandru Filipeseu vol logcat
de Ora de jos, pan Nicolae 61agearoglu vel postelnic, pan Mihalache Suta vol
logofét de obiceiurY, pan Gheorghe Vlahut vel s'Alar, pan Mihalache Cornescu
vel vornic al politiet, pan Alexandru Hariton vol caminar, pan Alexandru
Desila vol comis i ispravnic, pan Alexandru Filipescu vol logofa de Ora de
jos; scris hrisovul acesta la anal dintru a treia domnie a Dom-
niel. mele, aict in orapl scaunulat Domniet mole BucurescY, la anil de la
nascerea Domnulut Dumnedea i mantuitoruluI nostru Isus Hristos 1819 April
24, de Nicolae logon't de Divan
(Iscalitura i pecetea gpd.) Procitoh vel logoftt.
Cod. XCIII, fila 62.
www.dacoromanica.ro
434 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiNILOR 135
www.dacoromanica.ro
136 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 137
pe cine-va, orI str'ein, séti pimóntén si in urnfi se va dovedi hotul, c ail Moult
si ail vietuit cu löcuitorii, atundi osiinda, pedépsa i despilgubirea dAvagiilor
so va cislui si se va pane pe tot aeel sat ce ail tictit i aí ascuns pe viLovat.
Dumn6lor ispravnicil srt privigheze pentru careiumile i hanurile co
se aflä pe la drumurI unde se fac adunarile fricgtorilor de reid si a 6menilor
co n'ail 601,6111 si sä, indatoreze cii intelepto chipurI pe c'arciumarI, hangh
si Vacant, ca sä so feréseä de asemenea netrebnice unirf si herecheturI
se depiirteze a se face si el' ins* guile do hotI, i orI cilnd vor sini acest
fel de dmenT, séi se vor arka atre densiI asernenea fiticif,torl de fell, indatä sa
inseiinteze la eel' maI de aprdpe de acel loe, adeca orI la zapciiI p1áeí, or):
la polcovnicul judetulul, sért la citipitan, ea di alerge sä''I primjä.
Duninélor ispravnicil si indatoreze eu acestä legaturi si pre aren_
cariI sunt adunare de arnitutI, sirbI i stiditI, supuindu-i do a
fi de acum inainte intro privighere si credintiti care priméntal Orel rumilnescI,
fiind-cä liieuese aicI ficéndu-si alisverisurile ion i felurI de negutiltoriI in
odihnit si se chivernisesee fies-carele slobod, insä sá se scie in adeviSr, c im-
potriviti purländu-se, sed ajungandu-se ca frte6torl de ri51, sé pe
densil, seti nedanda-T la vrerne, gred se vor invinovititi, cum si Dam nélor is-
prim-Lien judetuluT sá li se poruncéseä strasnie, ca sit nu which' acele chezasiT
indatoriri spre folos de bag., ci sá urmeze cit eredintit .;;;. rävnit spre odihna
si ocrotirea hicuitorilor.
nit° aceste nizamurI i eäte altele ce se vor maI socoti de catre Inäl-
timea ta, sit se facä cunoscute la tóte judetele Ora, poruncindu-se i Dumnelul
caimacamuld CraioveI i Durnnélor ispravnicilor, ca din tai virtutea sii in-
grijasciti, i sìí pue in lucrare töte urmitrile ego privesc spre siguranta
oraselor si a satelor spre a nu se incuiba 6menI hinuii i fiticaorI de 1.6'1,
Ambländ din loc in loe fir' de sfialä si mestesugind herecheturI notrebnice,
cricI child nizarnul se va pune in lucrare ca asemenea armare i sävèrsire in
tot coprinsul Ora, precum se intocinesce pentru orasul Bucurescilor, atuncI
nu ail hotil loe do scilpare si 1öeuiiiuí sigaril i orI se despart rasipindu-se,
CusOu inlesnire se pun in mini si se prind.
Capichehaelile serhaturilor dand la col co vin de descindea, orl la
BiteurescI, ski la alt oras al ern: rumänoseI tescherele ca coprindere do nume,
poreclä, chipul. meseria, sorocul sederel la locul ande merg i pentru ce sfirsit
se due, si Wand si do la eel' ce se duc de aiel tescherelile ce li se clan de
la Casä su, fie (Wort, ea sii Limiti de clod or): pe s6pt6rneni catastid de tofu
acestia la DumnéluI vol postelnicul i Dumnélul faciti cunoseut easel si
Casa gel faeä cunoseat la isprilvnicatul undo va avea a face, sed liicuind, sea
intealt chip.
Fiind-ert so intoernese Trial sus numitele ponturI a so urma si la
orwle dupei afara, de trebuintä este si se dee strasnice poruncI la t6te isprä'v-
www.dacoromanica.ro
138 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 139
www.dacoromanica.ro
140 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
istortrA ECImiNILott 441
www.dacoromanica.ro
142 V. A. URV.CHIA
www.dacoromanica.ro
. ISTORIA ROMINILOR 148
www.dacoromanica.ro
144 V. A. tiliEcinit
www.dacoromanica.ro
tsrrbrux AOMINILOIk
Pr ea Inaltate
Sluga mrtrioI Tale, dupë ce nfam insárcinat ea dregátoria agia, filtre
alto ingrijirI ale datoriilor sale intrand si in cereetarea stégurilor bresleI
agiescI, le gasese infra o mare dernpnnare i lipsn de emú', intéid pentru
¿tupe' ce nu s'al intômplat suma ces intocmitá a caiduluI de la asezilmônt
In cáce, apol i dintfaceia co s'ati fost dat, unii murind si aThi fugind, astrt-di
se afln agia in maro neajungere de címenl, Inca i paza nizarnarilor isl ea s'a-
vèrsirea ca mare diseolie si urnirtdrele trebl ale obstia se cauta ca mullí
greutate, iar mal vèrtos la intampldrI de foc, cii ntt se ajung slujitoriI a parta
ergaliile si a riávali spre intampinarea primejdiilor, precum si cápitaniI ce pa-
rase ncíptea strájile din nod sempturI ale politiel a rnmaind numaI en cate
un orn ce este fírte en neputintá a intémpina para nizamuluI pe deplin ; de
aceea nu lipsesc a ar6ta IlArieI tale si m rog, sii fie luminatrt porunca entre
Damnélut vistiernl, ca sii truplin6sell lipsa de slujitori ce a i stégurilo, 'nácar
pe col mortI si fugitI de la aserrunênt inecíce, spre patea agia a cauta tre-
bile si para nizamurilor ea inlesnire si fina' eusar, iar hotneirea rômane
Mina Ta. 1820 Fevruarie 9.
Vel Ag a.
www.dacoromanica.ro
1.46 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
IStORTA ROMiNILOP 447
www.dacoromanica.ro
148 V. A. URECHIÀ
ulmat ati adus catastise, carol° puind u.-se inciinte, cum î cercetarea n6stri din
politie, din tit° am asedat aceste catastise, ce le inchinilin MirieI tale, Mg la
Nr. 1 s'ail trecut col' ce s'atí gisit cu cuviinti a remlinea dajnicl, la No. 2 eel
remasI suditl, la No. 3, cal ce tot suditI ati reams, dar neavènd nicl. un cil-
ptâiu séti mestesug se indeletnicesc la netrebniciI ; dinteaceAia calf yor da
chezisil vrednice s reme locuind in pirnêntul adesta, iar 641: nu, si se tréci
hotarul, si la No. 4 coi ce se atlä cu prvllii, mestesuguri sbi precupetii
acestia arc remas a fi tot suditI, dar pentru ale ion meseril asedat si fie
supusI la zabitil pim6ntuluI, judecandu-se intocmaI ea ruble
la prigonirile cele inclinate meseriilor lor in cati vreme le vor urma, langa
acestea, pentru ca de acum inainte ca inlesnire sil cunesci pang la cel maI
mic dregitor i zabit pe fies-care suctit, am gisit de trebuintil, ca or): si se dea
la manile lor deosebiti adeverire a cercetirel scrisi romanesce in care si se
arete numele, sanul, poreela, local locaintel, mestesugul i chip' pentru ca
si nu se mal intémple bintuirI suditilor, s61 aeeste inchipuirI al se serie din
dosul patenteI lor, care 0', se intirésci ca iscìíliturilo slugilor Aläriel talo eel
ce am fost oranduitl la acésti cercetare, ad' de nu vor avea-o acest fel de a-
deverire In limba pimemtalul, rumrtuéseä, multi se vor strecura cu ponosluirea
de sudit de pe la pricinile mcilor zabitl col ce altil, limbit streini nu cunosc
litrI numaI Pe cea rumanésci i ca acest fel do mijloc socotim, cl coi co Oral
acum s'aut ilinurit suditl vor fi cunoscutI la verI canelo, iar pentru col ce se
vor ivi de acum inainte, orI vor veni not din alte plri, séti allandu-se locuind
In Domnésca MirieI tale Ora i vor fi dust pentru ale lor meseriI i lar se
vor intirce, si se dea luminata Miriei tale poruncii, ca care chip se cuvine spre
sigurantie si se intirésci patentele acestea.-3 Iulie, 1820.
lordache Slatineanu vel logofht, lacovache Rizzi vel postelnic, Gheorghe
Vlahut biv vel spatar, Manolache Baleanu vel vornic al politiet.
www.dacoromanica.ro
'STOMA ROMINILOR 149
1820, Iulie 5. S'aii Mont art)." din partea logofetid la t6te judetele
ca cartea cinstitel: aghentil impreunate s'ati trimis, care s'ad trecut in condia
de anaforale ale logofetiel.
Cod. XCVIII, pag.
www.dacoromanica.ro
150 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 151.
www.dacoromanica.ro
152 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiNILOR 453
www.dacoromanica.ro
154 V. A. URECHIX
pentru ca sii pótá savarsi aunau.l oranduit acésti slujbá cu care s'ati
cinat, poruncim Dumitale cinstite si credincios boerule al DomnieT mole cai-
macanule al CraioveT. i Dumn6v6stril ispravnIcilor aI acelor 5 jadee ot preste
Olt, dati tot felul de maná, de ajutor la trebuintele ce va avea, precum
vo1 polcovnicilor i cáp.tanilor de prin ¡lid* si de la margin1 i vou6 vátafllor
de pla urI si zapciilor do prin plií asemenea sti flt1 siritorl la orT-ce intam-
piare si trebuititá se va intampla ca s6 se inlesn6scil prinderea hotilor puind
in lucrare porunea ac6sta a Domde1 mole impreuná ca numitul, care privesce
spre odihna si repaosul tuturor locuitoriler de obste si a ciilétorilor tuturor
dinteacele ciad jai*, eäul intriacestasI chip se pdte prinde hotiT i fáckoriT.
de role ca inlesnire, náválind ca top asupra lor, si iará1' en ao6stá, privighere
-sor lipsi rlfutlítile din térá i fárá temere fle$-caro póte sii s'O urn6scá dup6
trebuinta sa in t6ta vrene i orf ande va voi, tolc) pisah gpi. 1820 Martie.
Cod. XCVIII, pag. 23%.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 155
www.dacoromanica.ro
156 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
iStO. RiA itOMANILOR 45/
www.dacoromanica.ro
i58 V. A. UREdiliX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR IN
Tu Iunie 1819, Domnitorul da in judecata DepartamentuluT de
criminalion, pe nisce indivicll cari aü fost gäsiV allètorind färä rivq
de drum.
e) Un nizam pentru gazdele de hoti se dä in April 1819. 2
Dumnévéstrá judecátorilor al* departamentuluI de criminalion,
'mil ce s'ad abátut din buna caviinti i atl esit de aicI din °rasca scaunulul
DomnieI mele, fa'ril a lua voIe si rávas dupé cum este obiceial pilméntulnI
urmand impotriva nizamuluI ce am dat Domnia mea, pentru cea de obste bulla
oranduiala si a tuturor supusilor nostri buná petrecere, acum s'Eta dovedit, de
aceea iatit se trimit la acel departament i poruncim Durnnévéstri, ca cerco-
tandu'l si judecandu'l (hipé pravila, dupé ce le vetI faee examenul, sit ne
arétatI in scris ce pedépsa li se cavine a se face ? tolco.....-1819, Iunie 29.
Cod. XCVI, pog. 47.
www.dacoromanica.ro
166 V. A. bilECHIÀ
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
46 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
iSTORIA TIOMANILOR 463
www.dacoromanica.ro
164 V A. URECHIA
adever ni-ipiístuire si jaf, asisderea i pentru °lug, viitaful are dupe obiceiul
vechiii srt ja We o di pe an, de la toff lOcuitoriI casnicI, iar nu de la CAI
6menl vor fi In casil. caro eked' este hotaritil sa o pliiitésca cate talen unul
dioa, gilsesc ett cale s'd fie luminata porunca IngtimeI tale cutre Dumnélor
ispravnicil judetuluT, sá dea nizam si sit nu ingilduiascrt pe vdtaful de plaid
a face cat de patina urmare impotrivii, sért supArare lticuitorllor maI mult peste
ceea-ce se aratä maI sus, cI i InsisI ispravnicif vor eddea la InvinovAire pentru
neingrijire, remaind hotilrirea cea deseversitii, a se face de care Maria ta.
1819, Februare 20.
Gheorghe Iiiipescu, vel Logoftt.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 165
www.dacoromanica.ro
166 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 167
mitä privighere pentru töte, intocmaï dup5 cum se coprinde tateacele ponturI.
centra acest nizam, de a lipsi ca total catahrisisul ce se arma; cum qi zabitul
äceluI judet ca nefori laT, si se precarmeze Cu total a âmblaprin ora§e 0 sato,
a pig drumurile prä'dand pro 16cuitori §1 pro treckorl ca luä'rI do avaetun
ficénd satelor cheltuelI ca conace, care tote acestea nu sunt nicI intr 'un
chip suferite la aulul DomnieI mole, acI de acum inainte niel jalbi sä' ne
vie nu maI adistim, ci avem s facem scumpe cercetifi §i isuodirY in taini
prin credincio0I DomnieI mele, i simtind cel Ina): putin catahrisis urmandu-se
impotriva poruncilor DorunieI mole, ofi de polcovnicI i capitani, sé'l de
ta01 plaiuriler, &A de zabit i neferiI luI, hotirtt sä' scitT, cä nu vetY scipa
de dröpta urgia Domniel molo ca nisce noingrijitorI §i neascultitorT porun-
clor, lar cand vre-unul din polcovnicI i eipitanT. §i vi'tag de plaiun i za-
bitul ca neferiI luI nu va da ascultare a fi urinä'torI dupi poruncile Domniei
mele, ci se va abate Mug de putin la cele närävite, pe until ca acela, indati
arkatI, cu insciintare drept la Domnia mea, ca si'l facem pildil i altora,
spre infrânare qi piirisiro, deschidevë-tl °chi): i intelegetI poruncile, ca sii vi5
fie bine, 0 fitI sina'to§I.-1819, lithe 20.
Cod. XCVI, pag.58.
www.dacoromanica.ro
168 V. k. URECHII
eraii oprite, dar asemene nelegiuirT ale lui Vodg §i ale boerilor vèndull
lul, cine le asculta'i
iar fiind pricina Intealt chip, sa 1nsciinteze Marid tale si pana' va lua al doilea
porunca a Diaria' tale, pe eI sii supere filtra nimic, férnanand hotarlrea
cea desiivérsita a se face de catre Maria ta. 1819 August 22.
Vel Logoftt.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 169
www.dacoromanica.ro
170 V. A. URECHIÀ
nélul cinstit i credincios boerul DomnieI mole vol logof6t de Ora de sus Tor-
dache Filipescu; vedotl: dar, ca ca acésta s nu care cum-va s indräsnitI a rae-
taherisi Dumnévósträ vre-un alt fel de mijloc interesat, ca pe eel care Il vom
dovedi, niel un fel de cuvént de indreptare nu va avea inaintea Domniei mele
si far' de zabava se asteptiti urmarea poruncel i fifí sän6tosI. 1819, Februarie 3
Cod XCVI, pag. 12.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 171
1. Vell si cartea de postelnicel din Cod. XCVIII, pag. 239 din 1820.
2. Ice Alexandru Nicolae &tu Voevod i ospodar zentle Vlahiscoe.
Citindit-se inaintea Domniel mole acéstá anafora a Dumnélor 6boerilor
efort at ispravnicilor, cat pentru iamaciI cel ce se envino a avea aicI in politia
Bucurescilor, fiescare zabet, maI in urmd se va face caviinci6sa chibzuire qi
intocmire. Iar ?entra iamaciI de dará', de prin judete, poruacim Durnnélor
www.dacoromanica.ro
172 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR
CAP. VII.
yustifia sub Alex. N. Suful
www.dacoromanica.ro
4/4 V. A. m1E:ella
www.dacoromanica.ro
IStORIA ROMANiLOR 175
www.dacoromanica.ro
176 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 177
www.dacoromanica.ro
118 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
'STOMA R0MANIL013 179
www.dacoromanica.ro
480 V. A. URECHII
gofetiI,sa se maI faca alte dotA carfi,adeca una pre numele numituluI Costache
Melicescu, condicarul, si alta cu numele deschis pentru alt logofetel ce'l vorn
chibzui de destoinic a fi ajatorI, carl cartI sa aiba tot acolasi privileghill ea
s't carta° logofetilor Divanulul si léfa si' li se orinduiasca de la casa lefilor
pro cit se va bine chibzui de proa malta intelepcitinea MárieI tale. 182),
Maill 1.
vel Logo*fN.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 181
www.dacoromanica.ro
182 V. A. URECHIk
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINTILOR 183
www.dacoromanica.ro
184 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMIN1LOR 185
www.dacoromanica.ro
186 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 487
www.dacoromanica.ro
188 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
iSTORIA 1101111NILOR I 80
www.dacoromanica.ro
490 tr A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 491
www.dacoromanica.ro
19q V. A. tHIÈCHtit
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMAISTILOR 193
tiara, de Ore-ce sunt din prostime, sa-f aducä prin aproP Cu ale IIat-
maniei volnicii, dar de sunt din boeriti ca caftan, OA arke Domniel
ce este de prigonire, sí se ja deciuiala cand se vor implini, iar nu si la eel%
talezT. 9.000 ce n'ai fost do prigonire, carT (Jeciueli sa le respundii acela
ce este osIndit prin pravila pilm6ntu1tif.
La plinirile ce vor fi de lacrarT nemiscattire, cum : mosil, viT, case,
marl si alte stdinI, cand prin jurtecat hotarire domnésea
i
www.dacoromanica.ro
V. A. UilECtIII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 110MINILOR 195
www.dacoromanica.ro
196 V. A. VRhCflIi
Otra, iar dupd terminarea procesuluI ori a hotdrnicief, vel Portar are
drept la taxa hotdrnicieI, redusd pe junAtate din ceea ce era sub Ion
Caragea. La 23 Iulie 1819 se face publicatiunI domnescl la isprdv-
nicate In acest sens
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiNILOR 197
www.dacoromanica.ro
198 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 199
www.dacoromanica.ro
200 V. A. URECHIÀ
i) Inca din inceputul domniei lui Al. Sutu, informat de vel lo-
gofa de téra de sus, ca este mare neregulä §i sgomot in Camera de
§edinid a Divanului, unde hita ori cine «cu trébt§i ara tré135.», or-
dona Hatmanului, la 20 Februare 1819, s'A nu mai fie permisä ase-
menea stare de lucruri §i sa rAnduiascà un zapciii de ai Divanuluf,
piel, i gasitI eu cale a se orandui casier mal jos numitul Spirul Gazoti, primita
este DoinnieI mole, cereros ce facetI printeacéstä anaforit, pe care vi intiírindu-o,
oranduim pe numitul casier al acesteI epitropii, cut ac6sta oranduiala, basa, ca
pentru orl cate lucrad:, sineturl i genio i se vor teslimatisi de catre epitropie
sa dea vi el la epitropie adeverintá de primirea lor, precum vi baniI ce se
vor da si ingrijisca a'i da in dobandila bean s gur, spre folosul i ad'aogirea
venitalui acelor case, ale carera vor lì aceI hui, vi pana se vor gasi acest fel
de °brazo sigaro, ca sil se imprumute, s stet totI banit in pa'strare la Sfanta
Mitropolie i gasindu-se acole obraze sa mérgii, sa radice oranduitul casier
dinteacéstil suma de banI de la Mitropolie ca scirea epitropieI, atta suma
mama cata are a se da atuncl imprumut, vi casl va fi a se schimba vre-un
zapis, fáciindu-se socotéla doban4ilor, s6ii a se scadea din suma capetelor vre-
und zapis pentru vre-o trebuintil a easel stipanilor acelor banl, si se savi3r-
Osa vi una vi alta prin scirea vi a epitropieI i tóte zapisele de impritinutrirI
sa stea in pastrare, iarasI la Sfanta Mitropolie, sub pecetea acestiI epitropiI,
iar oranduitul casier srt tie contlica curata de t6te lacrurile ce i se vor tes-
limatisi i de dat i de luat, i sil fie dator a paradosi pe t)t anal socotéla la
epitropie.-1819, Septembrie 28.
(pecetea g-pd.) vel Logofift.
Cod. XCII, pag. 48.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 201
care sd. stee la u§ile camerel de edinte i sä nu tase pre nimeni altul
a intra decat pre eel cit procesul
j) Vacantele la tribunale in genere, se otdresc acelea din veal',
adecd pe luna Iulie, in interest-it lucrului cämpului. In acéstd land.
nimen1 nu 'Ate fi tras la judecatä deck pentru englimatica §i tälhdrit
In 1820, vacanta durä .de la 1 Iulie la 15 August 2.
1. Cinstite i credincios boerule al Domniei mele, Dumnéta vol Hatmane
al DivanuluT, fiind-eä am luat Domnia mea pliroforie de la Durun6luI vel lo-
gofaul do téra de sus, cum di in vremea cand se teorisesc pricira de judecatI
de ate Dumnélor velitii boerl, se urmézit atacsie din pricina multuluI cala-
balac co inträ in odae la Dumnélor, timen1 eu. tréhá. i fitrA tréba, din caro
se dä zaticnire de a na se putea face cercetare pricinilor ca amaruntul, precum
se cavine ; de acee.t dar poruncim Durnitalo, ca sä oranduescl inteadins un
zapcil de al' DivanuluI, care sit fie dator, ca in töte qilele cand vor corceta
Dumnélor boeriI pricinI de judecatl, sit stee la usi napristan i sa nu laso a
intra in cash' Po altul, decat numaI pe coi ce vor fi trebuinciosI la prieinile
acelea ce va fi in cercetare, spre a nu se face calabalic si a se pricinui atacsie ;
tobo pisah g-pd.-1819, Fevruar 20.
Cod. XCVT, pag. 15.
www.dacoromanica.ro
202 V. A. tIRECHIÀ
ale luI A ugust, ail a fi contenito judecátile, ce sunt intre lcaitori, spre
a putea fle§Care así. caute de seceris, casi' i alto lucrar): ale prtméntulta ce
so urrnOza inteacésta vreme; deci, iata, maI dinainte v poruncim, sii insciintat1
la toti de obste, ca inteacésta .vreme nimen1 si nu so porn6sca en jilbI pen-
tru pricird de judecatf, fari mima pentru pricinl de englimatica, acelea nu
sunt poprite in niel o vreme, niel flumnévóstra sa un avetT a trage pe
nimen1 pentru pricinI de jutlecata, pang dup.() sfèrsitul soroculuT ce s'att ;
inca $i pre cel ce ati apucat de Eta intrat sunt in judecata, sii vb. 81141 a
le ispravi tréba i sri le datl drumul a nu-1 tinea opritI, $i fiescare inteacésta
vreme de soroc sa fie nesupiárat1 de judecatI, dupë cum asetnenea poruncl avern
date Domnia mea $i aid pe la departamenturl; ci dar asa sa urmatI negreit,
insciintand $i la toti lücuitoril de obste, sil scie fiescarele, ca niel de niel nu
se va trimite, sit se aduca nimenI de alte pricini, funi nurnal pricinI do tal-
liad): $i de englimatica se vor Aduce, $i Dumnévóstra ispravnicilor pe acolen
si fitI datorI a le cauta si si datI porunci tuturor a se astimpara acum si a
se apuca fiescarele de lucrul campuld en silinta farg pregetare, fit1
singtosT.-1820, Iunie 18.
Cod. XCVI, pag.
Asemenea pitac s'au filcut $i la Hablan $i vol spatar, $i la maI maro basa.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 20
www.dacoromanica.ro
204 V. A. URECHIA.
www.dacoromanica.ro
ISTORI4 ROMANILOR 205
Maid 1819, Al. Sutu da in judecata bisericésca casul raulul traid, lai
pentru lucrurile ce s'ad luat ZincAl, ordona judecata la Caimacamu.
Craiovel '
Dumitru vizitiu sin Petre din Bucurescl, ucide pe un alt vizitid,
pe care il prinde in adulter cu nevasta luI. Justitia 11 achita din causa
ca a ucis pe un hot al cinstel nevestei lui, deck totu0 femeea e sur-
ghiunita la Viforita, lar ucigapl e surghiunit la 23 Octomurie 1819, la
sA ja casä ea chirie, Liude am46nd pe sotia lul Afaria, s'a' o cripuiasa cu cele
ale hrand i imbräcäminta, dupii starea si parlejul sëui, iar pe alta 81 alba in
grijä si pentru crescerea i elípuiréa copiilor, ce ail i jäluit6rea sä aibl a fi
zitóre la vre-una din bisericilo politiel cu rugaciuni i citaniile preotilor. ca
d6ril se va maI tilmädui din sciiderea stricAciunel sale i când in uring se va
trimildui si se va indrepta de ale eI inräutiltir1, se vur uni iaräsI eu petrecerea
cilsniciet 1820, Aprilie 29.
Ad Ungrovlahiet Dionisie.
www.dacoromanica.ro
206 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROMINILOR 207
www.dacoromanica.ro
q08 V. A. URECIIIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 200
www.dacoromanica.ro
V. A. TitIÈCHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA R OMLNILOR 211
al armäsid, s'a' se facI itlacul Domniel mole dtipi5 oranduialä, ca adistä hotärire
insä, cii aducändu se a cl, sä dea legituri prin ehezisie siguri, precum mal in
ios se aratä.-1820, Februarie 4.
(pecetea gospod.) vei Logofit.
Cod. XCV, pag. 238.
www.dacoromanica.ro
212 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROMANILOR 213
CAP. VIII.
Financele.
Obligat prin firmanurile de Domnie a ingriji de linitirea tdrei
agitatä de jafurile lui Caragja, Al. N. Sutul intréba oficial pre Marele
vistierid ce-i de fiicut pentru indreptare? Marele vistier Barba Vaci-
rescu, prin anaforaoa ce am adus-o la capitolul despre administra-
tiune, propune m'ésuri, cart mal tóte tind a face din vistieriti cel mal
important boeriti. din Divanul térel. Väctirescu cere, ca nu numal sluj-
bash vistiertei, ci i ispravnicit sá fie numitl dupë alegerea Marelul
vistier. Devenia ded acesla cel mat influinte velit boier din ilivan. Nu
vom reveni mal pe larg aci asupra ana.oralet lui Barbu Väcdrescu.
Cea dintèifi ;it* a lui Sntul §i a guvernului sUt este de a in-
multi numèrul Iticuitorilor tèreí, ceea cg insemna : inmultirea dajnicilor.
Vechiul obiceiii al constituirei de slobogii Cu privileghil §i scutiri, na
mal se practica de cat-va timp §i totu0 str6ini, Sérbi, Romani de peste
muntt, veneati in térA i rdmaneatl aci. Adevèrat câ agentul austriac
va reclama repatriarea acestor din urmä, dar Divantil §i Voda vor re-
fusa, declarand cd, dupë vechiul obiceid al Orel, ori care streln se
stabilesce in Ora in conditiuni de lucator de patnènt §i se supune
la to:Ste datoriile catre Ord ale raelilor, ale supu§ilor plim6nteni,
mai este considerat de stitin Cu acest mod Al Sutu retinu in téra
multime do Romani, multi veniti aci in timpnl fómetei din urmä din
Ardeal §i Ungaria. Decal nu tarcjih, mai multi din ace§ti non' colo-
ni§ti al teril, vépndu-se prea impovorati de däri. cer sa se dued,ba
multi se §i due de la sine indérät, peste munti. Ca sä oprésca acésta
despopulare a Wei rumanesci, la 19 April 1819, Divanul inträ ea
anafora la VodA, propun6ndu-i salerea de un taler la sfert la darea
cea obi§nuità a Oranilor tämèntenl, in favórea noilor a§ellati prin
sate §i Cu adäogirea cA noil a§Nati loruitori, sä nu fie trecutt la ca-
tas ihurile vistieriei ca lude, ci pe cap, nominatim. Caragia ordonase
simpla inscriere a acestor noui veniti Mire birnicif pPiménteni. Acésta
nu le convenise noilor aeati i Incepusera a se imprit§tia. Acum
Divanul lui Al. Sutul revine asupra hotfirirel lui Caragia §i nu numai
acordä saderea de un taler la sfert din dar ci inca hotäresce,
acésta dare este individuala §i nu pe ludecu cislá, i a ea va 11 per-
ceputd nu de ispravnicit ordinari, ci de adeosehiti ispravnict» al s'rei-
nilor, de cari vor fi: unul in Valahia cea mare i altul in cea micä.
www.dacoromanica.ro
214 V A. URECHTX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 215
www.dacoromanica.ro
216 V. A. URECH1X
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 217
www.dacoromanica.ro
218 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROMANTLOR 219
Ilfov 29 n 23
Dinibovita 9 D 34 29
33
Vlapa 45 3 858
Teleorman 115 112 n D a 3730 D
tocmitl ca totil ìmpreiin acst folositére cumpänire, spre col de obste bine
al patria"; cerem printr'acest Dornnesc al nostru pitac, ca te)risind cu snum-
pélate ponturile dinteacca ainafora i Irúni o engetare improunä chibzuind,
ne ariátaff prin anafora cite yett gAsi ca cale ca folosesc, spre a se sévérli
acéstá neapérat i trebuinci6s1 cumpänire, precum i neapiárat socotim a fi,
ca sil alegetI dintr'a Dumnévéstrii adunare trei boerY, caril sil se insircineze
de a cerceta en scumpate madjoes poslusnicilor si a scutelnicilor, arkänd prin
osebitä anafora a Dumnélor ceea-ce se vor socoti c este ou cale.-1819, Iunie 2.
www.dacoromanica.ro
220 V. A. URECHIÀ.
www.dacoromanica.ro
'STOMA ROMANILOR 221
1. Eacil anaforaoa :
Prea :inaltate D6nine
Printeacésta plecatit anafora ar6t lnilltimaI tale, cti teorisindu-se de Dam-
War boerif eforI al ob-Aevtelor iudreptari i catastihul de posluvn:cii ce se
atla in flintil vi inteacésta politie a Bucurescilor, ati facut cuviinci6sa alegere
vi intocmire, &and la visterie catastihul sub iscalitura, pe suma de lude 1370
posluvnici ce ati giísit cu cale a tinea, dupé cuviinta fiev-cale obraz, (ri5mitiud
neeereetatI nunial posluvnicif strèinelor curtI i iamacil ogeacmilor i aI za-
bitilor, cariI vi aceXa dupii ce se vor lâmuri, earl prin al doilea anafora se
va face Marie): tale cunoscur., ca s`i. se dei cuviincicisa hotarire), iar pr.sosul
de posluvnicI, carI riiman peste mai sus afétata hottirita sumti, adiett atat lude
795 din suma catastihuluI ce ail dat DumnélaI vornicul al politid, cat vi
altiI se vor maI gasi, sa se avele intro dajnicil politiel de la urmatórea tetra-
minie a luI Ianuarie vi ca sti nu OM pr.cinui la urma obrazele ce li
lasat acestI posluvnict sub cu.vént cá li s'ail luat órneniI col trebuinciog
li s'ail lasat altif cu earl nu se pot altura, s'ati gasit cu cu.Niinta ca sí in-
tocmésca Dumn6ltiI vel vornicu, alt catastih aserormat hotarirel Dumn6lor boe-
rilor eforl, prin sc:rea i alegerea obrazelor din sumele ce ad avut pan acum
In posluvanie, coprinOtor de numele posluvnicilor fiev-caruia, dar ca sa nu se
www.dacoromanica.ro
222 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 223
sub acéstä numire, orT sciutT Vorniciel: s61 nesciutI, arijo intre daj-
niciT 730110,4 la urmatdrea tetramenie de Ianuarie, incepénd de acum inainte
Vornicia de a maT face asemenea poslusnicl. pe la una alta: färä sciinta
stlipanirel i färil voIe datil de la visterie; osobit de acésta al se arete
VornicioT, ca dinteacestI lude 1370 ce féman a trece sub acéstä numire de
poslusnicT, off catl vor voi sil se a-,leclo la cumpaniile isnafurilor, ce se alca-
tuesc acum, dup.() hrisovul Domniol: xuele, niel' cum si nu fie primitY, afará
mima cand ca veda i primirea stäpinilor lor dezlegandu-se din tocméla pos-
insania eT vor aduce la Vornicie, marturie in seria a numitilor stäpanT, a so
parases° de d¿insil, si atunci dIndu'sT i adverintelo vistieriel, ce vor avea la
mânilolor, prin Vornicie, la vistieria DomnieT mole se vor sedte dintr'acest ca-
tastiv al poslusnicilor Bucurescilor, si se vor trece in catastivul cumpanistilor
si asa se vor cariase() de hunT cumpanistI; iar pentru ceea ce ni se aratit in-
teacési andora asupra chibzuirei ce s'el L'out la impIrtirea adeverintelor,
ca sil nu se smintésa niel iratul slujbel: VornicieT politiel, 4110 glasuirea co-
prindereT de mal jos, am T'Out Domnia mea, el Vistieria primesce a se lua pentru
asemenea adeverinte ceea ce ea ob§tésca anafora s'aa hotarit de maT nainte, dar
fiindc5 dup5 cele ce se coprind mal jos, Po deoparte stramtorandu-se voia
sloboelenia ce avea pana' acum, Vornicia asupra fuere): ästuT fel de poslusnicI,
iar pe de alta parte imputinanda- se suma lor, pe care maT nainte se impartia
adeverinte ale VornicieT, se dä o pricina de mult scacgmint la iratul acestiT
boeriT ; asetuenea intocmindu-se i adeverintele de la Vistierie, procum s'ati Jis,
cunósce Domnia mea, a urméza a avea i calemul dresI-cara cheltuialli
mal multa' stadanie; de aceea am socotit, cá BO cuvine sä se faca' un nesim-
titor adaos la avaetul adeverintelor, peste ceea-ce se cuprinde in mai sus nu-
mita obstéseä anafora, nesocotindu-se vre-o greutate pentri ceI ce v'or iéspunde
acest avaet, fiind ca i inaintea chibzuirel de mal' inainte si dupZi acbsta tot-
ati rgspuus maT multa suma pentru folosulVornicieT. dupé cererile ce s'A L'out,
f4rA de a cerca vre-o sup6rare ; pentru aceea i puind inaintea eunoscintel n6stre
temeiurile ce mal' sus se aratI, hotarinDomnia mea, ea s réspundi prin Vornicie
ori" caro sub numire de poslusnic al politieT Bucurescilor pentru asemenea ade-
verinta, data de la Vmtierie i scrisa in dos do catre Vornic:e, Po taler16 tocmaT,
din carT 5 sil se ja pe séma Dumn6IIIT vel Vornica si anul pe &Una calemului,
de la caro se vor scrib adeverintele, urmandu-se acbstä dare de cátre numitil
prin schimbarea adoverintelor odatä pe mi, adeca in cursul dreggoriel verI
canija vol Tornic al politieI: catre acesta, dup5 alegerea ce se va face si pentru
poslusniciT curtilor stremo, pentru coi ce potree sub numirea iamacilor, ogea-
clailor ; astepaim Domnia mea sh' ni se arate prin anaforaua vistieriei, cele ce
se vor litrnu.ri, ca it ditm si la acesti cloral:Mea ndstrli hotNrire, to/co pisah
pgd.-1820, Ianuarie 19.
(pecetea gospod.) vel Logoftt.
www.dacoromanica.ro
224 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 225
www.dacoromanica.ro
q26 V. A. tIRECHIÀ
Dup6 cinc! (Pie de gándire, Al. Su tu, cave era incä sub impresiunea
nepldcutä a hatiprifuluI de la 5 Decembrie trecut, primi propunerile
ci printr'acest fel de indeletnicire si cit lit« de mult repaos, in eta rtifairea
istovul acestel socotell, ce vor coprinde t6te sineturile némurilor din tata
Ora, sä ja stivérsire in curgere do un an intreg, chi' de vreme ce iéspuu-
derea numitilor s'ail chiba-lit a fi spre ajatoral folosirei obstieI, de o potrivil
se cuvine a fi ajutatI prin repaos i una ca acc9tia catI se vor afta intru acest
fel de stare, incat sa nu p6tii a rafni de ()data si obielnuitele avaeturI
acosa Po talorl 70 de sinet; si al treilea, acesti banI de vreme co al"' sil se
stringa pentru lacrurI folosibire obstieI, sil se dea la coa mal statornicil casa,
ce are Ora, adeca la Sfinta mitropolie, dar si ac6stil casa a Sfintei mitropolii
pentru ttitä siguranta ce se cavine sil aibil, sa intociné3cri privileghinrile ce
mal jos se arata
Se asada o casa de fier la Sfinta mitropolio.
Ingrijirea si buna otcarmuire a acestit obstescI case, s'a SE incredinteze
la 7 °brazo, din care trel.bä," fie din partea negutator6scli, insil 6menI cinstitT,
cu sciinta de lucruri i sigan, carI sii aibä ingrijirea daraveruluT, numindu-se
casieri, altI treI sil fie din réndul boerilor, asemenea cunoscutT, cu nume bun
cu iulaire de bunattitI, caril si alba epitropia, iar col de al 7-lea obraz
fie Proa sfintia sa parintele mitropolit, dimpreana epitrop cu Dumnélor ortn-
duitil
CoI din partea negutritor6scil oranduiti casierI, sa fie datort a primi
venituaile si sti le pastreze, pana cand se vor aduna in suma de talen I 10.000
atuncI in puterea epitropilor, adecil a Preaosfintioi salo parinteluI mitro-
polit si a Dumnélor oränduitilor treI boeri, sti se teslimatis6scil la casa ob-
st6scä i apoI sä se inc1ii4i1 aceea casa pecetluindu-se ca pecetile fies-caraia,
adech si a epitropiei si a casierilor, iar cheea caseI sil se pastreze la Proa sfin-
tia sa pilrintele mitropolit.
&mil CaseI obstiel sä se pastreze flama' pentra trebuinta obstésca,
la acel fel de trebuinte s'a se cheltuiasca si niel o dará la vre-o in parte dare.
Totdeauna sil se alle gata in casa obst6sca, o sarna de talen 25.000
ca iutémplandit-se vre-o neapèratit trebuinta a obstieT, sa se plta implini
indenvanare.
OrI cate veniturI se vor stringe intr'ac6sta casa peste talerI 25.000
srt se dee la dobanda prin sciinta srapanirer, ca sigurantä de meran I nemis-
cat6re, nesupuse la niel: un fel de väramare i cu total nepricinate, (iar pri-
cinate sigurante, se talmacesc cate amanetur/ nemiscat6re vor fi supuse la vre-o
prigonire duplo' pravilnicesc cuvent.)
Cärtile amaneturilor si a datoriilor se se dea iarasI la Casa, sub pece-
tile tuturor, precum s'Eta 4is.
Veri cand va fi vorba de elieltuen, pentru ca sil se p6ta intampina
vre-o trebuinta obst6scit, sa se ja din casä ori eâ banI vor trebai prin sciinta
stripanirei si in vederea acelor ingrijitorI, 7 obraze i iarilsi sil se pecetlaiasert
casa precum s'ad (jis.
OranduitiI casierI sii fie datorI a da socotéla daraverilor, pe fies-care
patria luni la epitropie, mica, la Proa sfintia sa p rintele mitropolitul si la
aceI treI bou): ce se vor orandui, iar epitropil sii dea obst6sca socotéla la di-
miuie °data pe an, prin adunarea i cantarea Dumnélor boerilor color marI.
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROMINILOR 227
www.dacoromanica.ro
228 v. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 229
indreptrtreI, sil sima totI 16cuitoriI, ca de obste li se Vázesee dreptatea, dep tr-
tandu-se printr'acest mijloc si cele in parte ocrotirl i nesuferitele napastuirI,
care urmandu-se paná acurn, nu patina viíramare ail adus satelor, priciuuind
color nápiistuiff de multe or): strimthrl si spa'rgaluiri si la cele ocrotite multe
alaturarl si navglirT de altf dreptf eislasI altor sate, car): sub cuget de usu-
rare ntivalind la asemenea loewi, si-art napustit coprinsurile, i Ind multa
pagubli ail eercat de cat folos, ob:cfnuindu-se stt petr6ca totdeattna infra nil-
lucire ; asa dar privind asupra catagrafiel fiet-clíruia judet, am feicut socottla
familiilor, duptli cum ne-ati povèluit starea loculul i felurimea negotaluf,
de /a chibzuirea de aid, atu socotit ca peste ludele ce ni s'a a ar6tat in
eatagrafie, se maI pot adrtoga pii,nrc la lude 1155 oirrzslite i alcrituite din
finta prisosulul 6menilor ce s'alt ggsit la catagrafie si la dolf6 judete
numaI din cuviinta cumplínirel. ce am socotit cui trebue si se alciltuiascii,
spre intemeerea acelor jdete cat si a color invecinate, osebind caro acésta
peste 1500 familiI care dat intru ajutorinta unor 01.4, ce am vOut oh
orati Mtna adeviir napiistuite ; asemenea urmand obiceittrilo visteriel am dat
intre cislele satelor gi citt poslutniet feat gäsit pe motif striline cum ti alte
pris6se de slujitorf pi sub alte feZur de numirf, cart am socotit ci se scutesc
ti se ocrotesc fart; cuviinta, filcand namal ac6stil cuviint4, ea do do va Intampla
ca unif ea acestia sub moire de poslusnicI pe mosif strifine sí poslusasca pe
la cevasf vaduve sarace, sél si Po la alto obraze scapatate, care nu vor fi avénd
masi ale lor, ca sl'f aibi acolo, cum si vre-o alta mAnetere la a lor sertpA-
.
Elciune, pentru unit ca acedia si se trimitil rnif int6i1 aci eatastih, ca dupe:
alegerea ce va faco, si rnie nesupliratI col co se vor gisi ca cale si si tie
Visteria un os-Thit catastilt do o suma de 6menI, earl sa fie cunoscutI cí poslusese
la asemenea °braze, prin irrtarire de mill hitirazire. To inteadeste catagrafii
se f6t1 si alto neaseturtniirI si ìavuilmeli, cu sciinta Vistoriel, asupra breslelor
privileghiate si altor °MacNeil' de 6menl, cum si la cele ma): multe judete,
cum ca unii dinteacestia si de se alit h1uí luitnq tuiaï judet, sineturile le
coprind ci tin de alte judete, i cuttoscani cil ac63ti mestesugire a numitilor
nu privesce la alt nimio, decat nurnaI la cuget de insalilciune cram stripanire,
ea la orI-ce leauplare si ewer() dup'6 trobuint4 SA se p5rá apura iateacel ja-
de t undo 41 va ave a hililduirea, am chibz tit cate dupii drept cavOnt se cuvine
ca fies-care unde se aflil ca locainta acolo Wï aibrt i otcarmuirel i cui trebuo
negresit la unit ea acestia s'a li se in sineturile si si li se prefaca pe nnmele
judetelor huiuìtduirei lor asouenea cafe alto neasemilnarf cu. sciinta Visteria
nesogliisitite luertirl ci legiurile ce din vechinie sunt canoscute, am t putut
dovedi in catagrafie, s61 am avut b6,nttiabi, pJt s'a. so urmoze pe la uncle
judete, pentru títe am facut euviincidsele chibzu;ri i indreptarile ce ne-am
indeletnicit. si dup6 glasuirea acestor t6te oranduind pe la flet-care jude t edte
unul din boerif ispravnicf indreptatorl (hoz la judettil DamboviteY, uncle dupe
www.dacoromanica.ro
230 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 231
www.dacoromanica.ro
232 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 283
de la August a anuld hu. let 1818, sóii orI-ce alt cuviinctos nizam se va socoti,
atilt spre ferirea numittlor de orI-ce bintuire din partea dreghtorilor judetelor,
cat i spre bana sciin i Iiimurire a catastiselor vistieriet 1820 Ianuarie.
Grigorie Ghica, Barbu Treicaresco, Grigorie Baleanu, Grigorie Fili-
pacts ve t vietier.
www.dacoromanica.ro
234 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 235
Naum, Copia de manuscrisele lui din Bibl. Ureehia (GalatI), pag. 25.
$ ca t6te c adunase attitia banl, Al. Sutu muri särac, ciicl se pare
cil datoriile lui erad ma): marl' de cilt eeea ce adunase.
VecjI la Cod. XCVIII (pag. 1) crtrtile de arendare a Ocnelor color trei
pe 1819, in 17 Ianuar acola s an. Nu mal aducem aceste duff, carI se repetä
si pe 1820 si sunt identice cu colo deja publicate in volumele anterbire.
: catalogul si ponturile pe 1819 se pot vedea in acelasI codice.
Von] da la anexele volumuluI actele relativo la viírnI, dci ele pot interesa
istoria nOstril economicil, comerciald i industrialä. VeJi i ponturilo vamilor
pe 1820 la pag. 209 qi 218 a aeeluiasI codice cu. No. XCVIII. VamesiI co-
miteaä adose (catahrisis», mal: ales la vrtmile do oras (accise). Asa sunt ca-
urmiltóre :
www.dacoromanica.ro
236 y. A. URECHIÄ
www.dacoromanica.ro
iSICORTA ROMINILOR 237
www.dacoromanica.ro
q38 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROMiNTLOR 239
www.dacoromanica.ro
240 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
t8TORtA nomiNmon q41
www.dacoromanica.ro
V. A. tRECIII1
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 243
www.dacoromanica.ro
244 V. A. URECHIÄ.
1. VamesiI earvasaraleI din BucurescI, prin jalbä catre Maria sa proa I naltul
nostru Domn, arata, ca dupe ponturile vìlmeT in care se eoprinde, ca vamesiI
de pe la schelI, sa aibil vole a cerceta pecurierI, ce vin din Tarigrad cu pacheturI
en maría, i faril a supera pacheturile ca scr sorI, varnesiT dupe la scheri luand
numaI in scris pacheturile ca marfil, i trimitend cartulie la carvasaraoa din
BucurescI, carvasaraoa sii ja vama cea oranduita, impotrivil ved, cii curieril
iasacciiI nu se supun a'I lasa si le cerceteze pacheturile cu marfa,
duindu'l niel sa se apropie de el, inoTozindu'I ea' va sa'I iar vamesiI
sfiindu-se sa nu dea pricina de scandilil, II lasil, si ved cii necurrnat arlue
multe salurI pe care in taing unele le vemd, altele le dad pe la negutiltorI,
pagubindu-se de dreptul vameI, i eel maI multi'. din negutatorl tsI ca cirdisesc
ea acest mijloc marfurile cele mai grelo din pret, sa r6ga sä fie in voitI sil
petit cerceta pacheturile ca marfurI si iasaccif i curieril sa nu se impotrivésca,
caro cerero a vamesilor fiind dupe coprinderea ponturilor viimeI, urmatóre altor
ponturI vechl de mal nainte, din luminatil porunca MarieI sale Proa Inaltula
nostru Domn, o fac cunoscutil cinstiteI chesarocrileseY aghentil, ca se bine_
www.dacoromanica.ro
%TORTA BONINNILOR 245
CAP. IX.
Teranul. Claca. Procese. 5Writ revolutionar.
Sale resvratite.Crularea Abusurile vatafilor
de filaiurl.
www.dacoromanica.ro
246 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 247
pravilei pìlmôntulul, ca sa nu dea cole inaI sus aritate deplin, co maI patine,
trebue a se supane negresit pravilef, spre a'sï implini datoria lor la orinduitul
epistat al Dunnage. BanuluT, i ali rilspans cri in scris n'ail de la nimenT, ca
sii elacu6sca maI patine rjile de cit 12, fiat numaI de voia Ion invoit ea
la ()en una, iar car de lemne stail alteeva fost obicnuitf a da, mal vêrtos
cis la dênca pesdure nu se vies, fijad llicuitoriI aprópo do marginea DunilreI,
pricinaind catre acestea, cum ca nief 15cuitorI imprejarasI qe pe alte
mosil, na stint indatoraff a arma pravileI pamtmtuluf, i niel el: nu pot
faca alt obieeiii, cerkd, ca orI si li se paziasca obiceial ce'l provalisese el,
séii de li se va face mal multi suptirare, tfe ridices cu tofil de pe mosie f i se
gamut& la alte pärtl; carora 4is, ea do nu stint multamitI pe hota-
rirea judecateI de aid, ail vole orinduiascii vechilI a veni la luminat
Divanul InaltimeI tale si all primit a'sI trimite vechil, iar epistatul in cele
de pe urma respuns, cura ci canoseemd si el ca acolo Ware nu este, niff
va mal supra de canal ca leinne. Dad, neavénd numitiI ThcuitorI ase4tinAnt
In scris de la Dumn6lui Banal Brincoveana, stipinal mosier, ca sil li se pi-
z6sca obiceiul, ce 4ic eil aii fost din vechime, dupi5 pravila panAntuluI datorf
sunt a dace" si a arma la t6te intocmal, neavènd cuvént a se diiafendipsi
intru nimic en cele de maI sus aritate ale lor pricinuirf, atta numal pentru
multamirea epistatuluf vor Aminea apratl de carul ca lernne pentra pricina
de mat sus arRati., dar fiind-ca atit acestia, cat si cele-l-alte s6se sate cu
obräznicie strigez c'd tofl se spargäluesc f i se stMautes din silistele ion, iar a
cläcui mal mu lt (lee& ali fost ()Ueda mal nainte nu se supun, ì fiind-di am
luat pliroforie ces nesupunerea senzefia acista o Jac din invitarea si, indent-
narea fruntasilor satelor, nildijdaind ca acest fel de tertipurI sii dobindéscii
privileghii, ea sa dea la stapiniI mosiilor ceea co vor voi of ; de aicf
urmare nn am putut face, co am soeotit, cii pa'nä nu se vor pedepsi ca'te cinc
sjse fruntasl H'svrestitorI din fies-care sat, izbra aire nu se pdte da la unele
pricinl ea acestea, niel intelegitori si cunoseaorI pravilel pilméntuluI nu vor
fi ; pentru aceea, ce. intórcerea mumbasiralua, nu lipsim a insciinta
tale, ca procura se va gasi ca cale de Mina ta, si se dea desavarsita hotarire.
1819, Iunie 6.
Gheorghe Sufu, Alexandru, Constantin llaralambie, Ian Stager, Constan tin
Otetelesanu Sluger.
www.dacoromanica.ro
248 v. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA. ROMANILOR 249
www.dacoromanica.ro
250 V. A. URECHIÀ
Eaca un act din 1819 Februarie 22, din care se vede cu ce as-
prime fura pedepsiti Wranil din satul Peatra (Teleorman) pentru res-
vratire :
Cinstite si credincios boerule al DomnieI mole, Dumata biv vol spátare
Iancu Racovitri, epistatule al armasieI, fiind-c5 acestI lude 15cuitorI, din satul
Peatra, din sud Teleorman, dup5 pliroforia ce ne-ail dat DumnéluY vol Vistierul
prin anaferaea DomnieI sale, care Wail intiírit si de cutre no, de Tina si ne-
trebnica lor faptii, ce a5 urmat, a hotIrit Domnia mea, ca srt'I dea prin térg ;
de aceea poruncirn Dumitale, suí orànduese OrnenT aI Armii0eI, care luându'I
Delibasa de undo stint la popréla, tréch" prin t5rg lAténdu'I i eT strigAn-
du'sI vina lor i apoI sii se Neil' teslim iarilsI la Delibasa, spre a se face ur-
marea ceea ce este poruncitá do Domnia mea la anaforaoa DumnóluI vel Vis-
tierul, tolco pisah gpd.-1819, Februarie 22.
Cod. XCVI, pag. 16.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 251
www.dacoromanica.ro
252 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMÀNILOn
www.dacoromanica.ro
V A. URECHTI
www.dacoromanica.ro
MORIA ilOMINILbR
néscá, VodA ordona sA fie scutite 100 lude de daca pánl la definitiva
hotärire a justitiel.
Téranir de la PoenarI ség Pelea din Vlava se opun Cu resvrAtire
de a face clacA
www.dacoromanica.ro
q56 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 257
nar, pan Alexandru Desila vol comis, oi ispravnic pan Gheorghe Filipescu vol
logof6t de Ora de sus; qi s'a6 Boris hrisoval acesta la anal dint616 dintru a
treia Dornajo a Domniel mole aja in oraNl scaunalul Domniel mele Baca-
rescl, la aniI de la nascerea Domnultil nostru 'sus Hristos 1819, Maiti 30, de
Ohiri logof6t de divan.
Cod. XCIII, fila 97 V.
www.dacoromanica.ro
258 tr. A. URECHIÄ
www.dacoromanica.ro
!TOMA ROMKNILOrt gS9
cum ch jáluitori): ail tinut pe talharI inteo cash pustie &Inuit): in sat si
pang sh se prin0 le-au dat de ale manchreI precum niel juíluitoiI n'ati &-
Wait ; intrebandu-se Nicola Rusul, uno]. dintre &Mari si chpetenia talharilor,
de s'ail hednit de catre 16cuitorI de vole séri de nevoIe, si de ati imphrtit
dénsiI cele de chtre dénsiI hrhpite, de le-ati dat gephanea si de i-ati aprat de
poterl, ca sh nu se ph& prinde, ali milrturisit dic-end, c el' all fost venitI in
sat ca sciinta tuturor, cum s'ad s mal sus, si dupi5 ce s'ad izgonit cu poterh
de cutre Panait Polcovnicul proin vAtaful, all trebuit hrrinescri prin tajan,
cricI intealt chip ar fi putut sh'sI Avèrs(isch urnirtrile cele talharescl, adecil
sit pricindisch strichciune celuI ce s'ar fi impotrivit a nu le da hrana, poprind
Irish pe jiguitorl cut infricosiírI, cit Mel la poterI sit nu'l arte, iar niel Ophanea
dat niel ai imphrtit impreanh cele hihpite. niel i-ati ap5rat de poterI,
inch jiluitoril ai fost pricina, ca sh se viralh, eI insotitt find, cu. potera, far' de
name un Harin Pitalcea ar fi fost unit eu dinii, chruia i-ail dat multitimith
talen l 80 i o perecho otele, si cum eh cand ati mors de ail chlcat pe diacon,
all fost cu scirea ì povata lul, danda-le de ale manchreI i un buriil ca
4iekndu-le, ch din ceea cea ce vor lua de la diaconal, sh'l imphrths6sc,il
pe dinsul, care acest Marin nethghduind acestea se si aflil la inchisórea
&riot, iar coi-1-altI leaitorí, tot)." le-ad fost voitorI de reìí i impotrivitori,
si ca Otis ch le-ati fost impotrivitori si voitori de ruiil, dar iarhsI nu pote sh
pue asuprh-le pones i invinoviltire de gazde ale lor. Decl mhrturisind
&Mara', cit n'ail avut ca jhluitoril niel un amestec intra nimio, i cit hyena'
le-ail dat de novae,. a chrora Wharf prindere, all fost i ca ajutorul jilluitorilor,
r6i1 au urmat paritul Iancu Arion, de i-ad geremetisit cut baniI i vitele ce
le-ad luat de ail inchis pe din jhluitori, avênd eu dènsil murnbasir de la Sphthrie,
dath catre Inhltimea ta, pe earl jäluitorl cunoscéndaq judecata intra
nimio vinovatI, se ghsesce ca cale si cu dreptate, ea sit le intiírch paritul eat
banil, cat si vitelo ce le-ail luat, pentru die): gazde de talharl se numese numal
aceia ce täinuesc pe talharl, Ii hrInese de vole, le dä gephane printr'ascuns,
imphrtesc cele hrilpite si Il ap6ril de poterh, jar nu se pot numi gazde, precum
dada pentru interesul ski cerch a face pe jaluitorI, afiandu-se acestI talharI
acolo in plath, intru sciinta tuturor panh cand s'al prins, si nu ail fost thinuitI
sett ocrotitl despre poteril de chtre jhluitorI; inteacestas): chip este phrerea
judociltei, lar hothrirea fémane la Inhltimea ta. 1819.Maid 12.
Gheorghe Vlahuf vel Spätar, Vasile Paharnie, Dina Greeeanu.
www.dacoromanica.ro
260 V. A. URECHIÄ
CAP. X.
Tigani1.
Tiganit continua a fi sub vechile legl de robie din Cod. Caragea.
Marele Arma § administrézä tiganiI domnescl. Läetii, ursaril, linguraril
§i chiar auraril aii vataf special '
*i la tiganil mánastiresci exista'. vätäfie. A§a e vätäfia tiganilor
monastirel Znagovul. Tiganil sunt invoitI «a ámbla §i a se hräni prin
Ora rumanéscAD, flind-cd sunt tigani cu bir 2. Asemenea vätaff rinduitI
Cu cal)" domnescI se aflä §i la tiganI particular)" 8.
Tiganil platead bir : de eratil Domnesci, la omul Domniel, de emt
monastirescI la monastirea cäreia apartiheari 4.
Tiganii venitI din alte ri, erail Inscri§1 intre cel DomnescI. De
ace§tia Domnitorul dispunea ca de lucrul hit §i-I &rufa cuI voia 5.
Yell Carte de vdtásie in Cod. XCVIII, pai. 410-115.
Cod. XCVIII, pag. 119 din Maid 1819.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 261
www.dacoromanica.ro
262 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 203
www.dacoromanica.ro
264 V. A., URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 265
Mal dam in note unele acte relative tot la tigani, la vinlare «de
suflete de tigani», procese etc. 1.
www.dacoromanica.ro
266 V. A. URECHIA.
CAP. XI.
0§.tirea.
Al. N. Sutul avea nevole de ceva (5ste, nu numaI penti u alaiuri,
dar §i pentru paza internä a tèrei. Oaste propriamente nu mai exista,
ci numal nisce slabe cadre, carl mal fac tréba la pot2re §i alaiuri. In
eerceteze pricina, i orl sá implinésca de la Cioflan talerI 300 de suflot pe
acele 12 sufiete de tiganI, ce s'ati vendut la Dumn61uI clucerul, i DunanOluI
vornica Balean]." i-ail luat, stia de sunt tigani bunI çi dreptI aI luI farä pricina,
s'A vie cauta ca Dunanélul vornicu Baleanu. DecI fiind-ca," páritul Cioflan
nu se afla aicI, ci la sud Olt, gasesc ea cale, sa fie laminara poraLca InaltimeI
tale catre DumnOlor ispravinciI judetulal, cu mumbasir, ca aducènd pe paritul
cerceteze pricina prin judecata, i ort sa faca jaluitoruld indestulaie
ca implinire do banI ce va fi dat pent:u acei tigani, séti ickd ca are im-
potriva a respunde, sa'l ja mumbasirul a'l aduce la luminat Divanul
tale, si aici viind, de va avea vre-o pricinri DumnéluI vornicu Baleanu,
va cauta prin judecata; iar hotartrea cea desavèrsita remáne la M'aria ta.-1819.
Septembre 20.
Vel Logofet.
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROMANILOR 267
www.dacoromanica.ro
268. V. A. URECHIÀ
Inca din primele hin' ale anului 1819, Divanul cero Domnitorului,
prin anafora, Ore-care reorganisare a fortei armate. Vodá alcatuesce o
comisiune era moda comisiunilor ! din Gr. Baleanu §i G. Vlahut,
carl sä se sfAtuiascä cât privesce «o mal buncl intrebuintare a cetei
pandurilor». Acéstä comisiune propune sä se urce numèrul pandu-
rilor la 408. Asupra acestora sä se rinduiasca opt cäpitani acunos-
ditorT bine a me§te§ugului armelor, cinstip cu bund purtare». Va
sä çlicä cate un cäpitan de 50 de pandurl. Gel 8 de preste 400 vor fi
alelí cei mal vrednici §i mal credincio§I, ca sá fie cate unul de com-
panie ca TOOLovaiSsc (ceau§I?)
Asupra acelor cate 50 de o§teni se vor rindui cate 5 cdprari din
cel mal ale§I.
0§tirea acésta, in miniaturä., se va imparti in douti cete, adicä
In cate 200 de panduri Cu cate 4 capitani. Aceste cete vor servi cate
douiá lunT alternativ pe langä. «boerii dreglitorTe.
Budgetul acestei otirl. Capitanii vor avea léfa de 40 talen i pe
lunä §i cate 20 parale emiclic (tain) pe çli. Ceau§ii vor avea cate 25
taleri pe lana §i cate 11 parale emiclic. CdprariT cate 12 talen l pe lunä
§i emiclic 11 parale. Pandurti cate 10 talerT pe lunä §i cate 11 parale
pe çii de mancare.
Léfa i emiclicul se va pläti numai pe lunile de serviciu.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 269
www.dacoromanica.ro
270 ir. A. tIRECIIIÁ
www.dacoromanica.ro
tSTORIA. AOMINiLOR 271
norod, mai mult peste netägaduita trelmintri, de aceea milostivire avénd pentru
acest norod, si ca blaudete v6nand al sí repaos, nu primim sil se implinéscg
pentru acésta trebitintg mal mult decat numal Po talen l 2 de lude la diminie.
T'entra care si poruncim Domnia mea, Damitale vel Vistiere, sa se faca a,supra
acesteI pricinI, trebuinci6sele poruncI ale Domniel mele, incepbdu-se implinirea
acestor talen, numai doI de lude la o diminie de la dinfèiii al trecutuld Iunie.
1819, Iulie 14.
Cod. MIL, pag. 298.
www.dacoromanica.ro
272 V. A. URECHIA.
www.dacoromanica.ro
iStORIA ROMANILOR 27g
www.dacoromanica.ro
274 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 275
www.dacoromanica.ro
V. A. URECHa
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 277
CAP. XII.
Edatatea sub Al. N. Sutul
www.dacoromanica.ro
278 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 279
www.dacoromanica.ro
280 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROMANILOR 281
www.dacoromanica.ro
282 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 283
Eforil podurilor din Bucuresci cer luí Al. Sutu sa se iee 4eciuiala
§i de la tiglele ce l'Ara in Bucuresci, cum lag §i de la olane. Ase-
menea de la nisipul ce se salte din gropile din läuntrul oraplul, cum
plätesce §i nisipul ce intra de afarä. Divanul consultat, aproba, in
22 Maili 1820, cu acéstá reserva, ca cine scáte nisip din chiar locul
lu1 i anume pentru propria sa bina, sa nu platéseä. asemenea
www.dacoromanica.ro
284 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMÁNILOR 285
www.dacoromanica.ro
286 V. A. URECHa
Asa el dispune :
Ca din noti sä se fixeze hotarul Bucurescitor in mod statornic.
Ca sä se creeze un simtitor venit, din care pe viitor sá se facä
pavarea stradelor domnesd, spre cea desdvgrOtei isba' vire a löcuito-
rilor" de greutätile ce-i apäsa, lipsind de acum havaleoa si sarcina
prei". Venitul caseI podurilor se fixézb'. la 429.722 talerI, constituitl
din diverse articole, ce se pot vedea in nota nósträ si in actele din
anexe.
Domnitorul ordonä ridicarea planului Bucurescilor, prin ingi-
nerul Freiwald. Boeril cerurä ca acesta «preAtribland politia si pe din
läuntru si pe din afarti, sä-I ridice planul in hartä mare, ca ar6lare
de tóte podurile cele marI, de tóte ulitile tèrguluI, de tóte mahalalele,
de t6te ulitile mahalalelor care rèspund in drumuriie campuluI, de
t6te cotiturile apel Diimbovita si de tóte alte fiinte, ce sunt In trupul
politiel, dupë cea de acum sciintA i tóte aceste sä fie Mchipuite prin
osebite fete si numere, dupò mestesugul ingineriei, cu tälmäcire deslu-
sità la orI-ce numere pe osebitä parte a härtel si cu scarä, prin care
sä" se OCA rasura oil-ce parte de loc. Boeril cer fui Fraivald sä in-
semne acele locurl «cate se vor socoti indemänatice de hotar i mal
ca depärtare i mal cu apropiere de vatra tirgului.» Boeril ti reserva
dreptul de a tiesa hotarele orasulul supuand regularea lor la in-
Várirea lul Vodä.
O dispositiune nouà mal coprinde acéstä anafora din Decembre
4819, acea ca Roff cap' salasluitorI dajnicl se vor gäsi intr'acest coprins (in
orasul ca hotare), sä fie sub cdrmuirea Dumalui Vorniculul Politiel,
iar cap' vor fi häläduitorf peste hotarele si semnPle politiet, sä se
dee sub otcdrmuirea ispravnicatului de Ilfov. Se va conserva numele
de mahalale iar nu de sate si locuintelor, carI vor veni in grija is-
pravnicatuluL E de observat, cä prin faptul intindereI juridicliunei
Vorniculul de politie asupra a tot orasul, nu vedem cA incetézä, a func-
tiona i judecätoria de längg, Spätärie, care are juridictiune asupra
mahalalelor orasulul
t. Pitac la Dumndlut Vornicu obstirilor i Dumndeut biv vel Aga Nicolae Golescu
iri paharnicu Hafta, ca ca Fraivald inginerul, sa faca harta Bucurescilor
f i sa aléga hotar dupl margine
165 Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospodar. Zemle Flahiscoe.
CinstitY i credinciog boeriT Domniel mole, Dumnéta -vol vornice al ob-
Orilor Gheorghe Golescule, i Dumneta biv ve] paharnache l'apache Hafta, fiind
dupii bite destoiniciile cuvinte ce ni so aratä In obqtésca anafora a pärin-
tilor, arhiereT yi a Dumnélor cinstitilor i credincio§I velitl boerT aT. DomnieT
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROTANIL011 281
www.dacoromanica.ro
288 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTOBIA ROMINILOR 289
rescl, nominal arètate, prin care li cid 108 pogeme i 1/2 (cate 6-9 po-
g6ne de om) cu invoialä, acà pe fle-care an sä aibä a da chilla de
bine, ce1 mat tnêií cm neadormire si ingrijitor obstesc pärinte, i ca un sa-
vhsitor vrednie de bogatele r6splatir1 a tut puternicului, iar impotriva ostindith
pacatulat celta' farg de ertare, do aceea si pe langi alte facert de bine, ce
ne-am os1rduit sg aducem intru sav6rsire, tirara ac6sta Ora_ a Domniet mole,
din ceasul ce ni s'al incredinttt a sa oblädttire, si pe cit ne-al s1obo4it vre-
melnicile intemplarl, de mare folos cunoseênd i mesto ariStarl, filtra bite ne
sunt primito si le intarim Domnia mea, ca sa's1 alba urmarea tntocmat, ca
acbsta osebire numat, ca Dumnélor boeril Efori al Casel podurilur, prirnind
banit veniturilor ce s'ati (jis si chivernisindu'l prin tdtri economia, intoemat
dupiS povatuirea datoriel Dumn6lor, atta la sporirea ce vor putea s agonisésca
din dobAncJile ce vor castiga din vreme in vrerne. la cet ce le vor prisosi, cum
si la cheltuelile ce vor face dupä netp6rath trebuinth, dhndu-st socotéla la
sf6rsitul anulut, prin vrednice si nethgaduite dovecjf, 01.1-011 bata): le vor
prisosi, or tu naht ség in zapise sigure, i g tta spre rëspundere la oil-ce
cerero, sti fie ihdatoratt teslimatisi la obstésea Casa a rel, care s'ah intocmit
si s'al alcatuit eu anafora, prin sfat de obste, si ca a nóstra domnésca intarire
incredintAndu-se sub chi vernisirea si epitropia Preaosfintiel sale phrintelutl
Mitropolitul Ora i a tret boe I i tret casiert, fiind-ch acésta este cea mal"
int6iti Cash a Oret, i cea mal temetnica si statornich, la ca .e are sà primésca
nu numat cladirt noug de veruturt, nealaturate la niel o madea hotarIth, docit
nurnat pentru lucran t folosit6re obstiet, ce si ori-ce alt prisos din veri-ce venit
va fi pe séma trebumtelor täret, i d n vert-ce obstésca socot6lit ce se va chata
de phrintit arhierei si de obsteo. Dumnélor velitilor boerl. Dcct poruncim
Domnia mea. Dumitale cinstite si credineios boerule al Domniel mele vel
Logofete de Ora de sus, Oheorghe Filipescule, s'a se faca de la logofetia Divanulut
Doïnniet mele. patru pitace dernnesct si poruncitóre bateen-mí dapt; glasuirea
chibzuirilor ce s'el %cut si (11196 hotartrea Domniet naele, cel dint6iil catre
boerii ce se vor orhndui hotarniel politiet Bucurescilor, avflnd dimpreung cu
Durnnélor i Dumnólui inginerul Fraivald, ea sa urmeze intocmat precum
intr'acésta anafora se coprinde, cel de al doilea catre Dumn6lut vol Vistietul,
ca de la urmat6rea diminie a lut Octotubrie, si se ale ttuiasea catastihul lefilor,
ce se asterne de la vistieria Domniet mele, dup6 izvodul co se cuvine a se
face Intru. asemlnare ace3tif socoteli, ce ni se aratä aeum, asetnenea í pentra
poruncilc co se alvino sa se faca tarat de la Deeembrie, pentru poprirea de
elite 2 parale la leh, si la lama' avaeturilor vistieriel si la af simbriilor
ispravnicilor si a samesilor j tdetelor, si in ce chip a i sa se teslimatisésch de
la Vistierie acesti: bant, i la eare sortice? t'atocina' dupiS coprinderin socotelet ;
asijderea i ca sä albi a Intocmi de la viitórea séma a lui Vevruar cu 161 1820,
lude 6 )0 seutelnict pe s6tria Casel podurilor, intoemal dupli chipul cese arda
intr'ae6sta anafora ; cel de al treilea chtre Dumn6lut otchrmuitorul Casel lefilor,
ca la sf6rsital fies-ertreia diminit sui alba a teslimatisi banit, co se vor aduna
din paprirea de Cate 2 parale la lel, intocmat dupä coprinderea catastiselor
ce se vor peeetlui de catre Domnia mea, 5i col de al 4-lea, catre DumnOlor
boerit Efort ai Casal podurilor, cum al si urrneze ca strIngerea acestor veniturt,
si in co chip al sh'st dea socotéla la sfàrsitul anulul, chnd atht dup1) coprinderea
celor de mal jos, cht i dup5 hotiirlrea Domniei mele pentru pris6sele ce se
Istoria RomanCor de V. A. Media Sgooran, XIX-19.
www.dacoromanica.ro
V. A. URECIIIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 291
www.dacoromanica.ro
202 V. A. UtIgCHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 293
www.dacoromanica.ro
294 V. A. URECH1À
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROMINILOR 295
www.dacoromanica.ro
296 v A. URECHTÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 297
www.dacoromanica.ro
298 V. A. URECHIA.
Asemenea pitac s'ad facut i cutre Dumnéliti: vol Vornicu al politieI tot
pentru acésta pricina, pentru zapad.
Pitac pentru radicarea zapet,la
Alexandru Nicolae Sutu Voevod i gospodar zentle Vlahiscoe.
Cinstite i credincios boerule al DomnieI mele, Durnnéta vol Spatare
epistaiule al AgieT, flind-ca zapada ce se afla pe podan, din pricinii cii un este
potrivitii, s'ad facut gaurI i pragurI, si dinteacésta se face zaticnire la amblet,
de aceea poruncim Dumitale, s oránduescI zapci): in tot semptul AgieI, ca
precum urmat alto orI, cánd int6mplat zgpada, sí pue i acrtin pe
acoja care sunt datorI a indrepta zaticnirea acestul âmblet, astupándu-se gati-
rile tot cu zapad, iar pragurile sil se tale, ca sa fie fata podulu): drépta, tolco
pisah gpd. 1820 Ianuarie 6.
(pecetea gpd.)
Cod. XCVI, pag, 115.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 299
www.dacoromanica.ro
300 V. A. URECHIÀ
adus de vinçlare, cum 0 din plol, fiind-ca apele acestea n'aveati scurgere
de óre-ce unii din mahalagii ail innältat curtile lor, ca pämènt
gunoiri de nu se mai putead scurge apele spre Dfimbovita. Domnitorul
dispune facerea unui ant de scurgere, din Pescarii pe ulita
Sed, Oná dä in §antul podului cel mare al podului Targului de Afarä.,
acésta in comunicatiune ca antuI, pb.nä la Hanul lui Filaret,
adecti unde acum este Teatrul National. Acest ant avea sá fie adänc
de 6 palme domnescl, ha pe alocurea urma sä fie adAncit pAnti la
13 palme
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 110MANILOR 301
www.dacoromanica.ro
302 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINIL011 303
www.dacoromanica.ro
304 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 305
capurile de .poduri, ort unde va gäsi Ingrädit mal mult peste ceea
ce Comisiunea a läsat atunci drumul, sä deschitiä. ca Mere de gard
la acele sempturi.
www.dacoromanica.ro
j06 V. A. DLitCillik
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 307
www.dacoromanica.ro
308 Ir. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 309
www.dacoromanica.ro
3W V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 3f1
r6milne alta decilt cu luminata porunca Mariet tale, catre Dumnélor ispravniciI
de Buz65, sa se ridice toti: podara de pe ande sunt acum cu §ederea, i sil se
mute mi apropiere de" pod, unde le va orändui loe -Dumnélui Aga, ca sa fi e
apururea pazitorf, a nu se inté'mpla trec6torilor cel mal putin casar. Ci eil
dupa datoria ce am, nu lipsiid a arta MarieI tale, iar hotarirea remane la Maria
ta.-1819, Iulie .5.
Vel Vistier.
2. Vitae catre vel Vistierud pentru poduri i podiftcl ce sunt stricate pe afará.
Cinstite i credincios boerule al Domniet mole, Durnn6ta vol Vistiere, din
obstésca anafora a parintilor arhiereT, impreana ea Dumnélor velitii boerT, co
no-ail dat de la 21 ale trecutuluI Septembrie, ni s'ad facut cunoscut, ea' pe
lânga cele-l-alte ingrijirl: co ail cut multa ravna pentru cele folositdre patrig,
40 socotit o trebuincidsii si ne-ap6rata ingrijire, a se pune in faptil din vreme
www.dacoromanica.ro
312 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 313
Eforil podurilor (Gr. Bäleanu vet Vornic, Greg. Filipescu vel ViRtier
Const. Cornescu) supun luï Al. .Sutul, la 12 August 4820, anafora,
www.dacoromanica.ro
314 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 315
Ioan, flind-ca vine pe mo§iile acestor douò monastirI, dupii planul in-
ginerului 1.
in 7 Iunie 1819 Al. Sulu mal da privileghiu de un pod pe Milcov
aharnicului Constantin (?) la mosia luI Ru§iI luT Assan (Vlava), pe
unde trece drum mare spre Zimnicea, Giurgiu, etc. 2
sciintgrI isprävnicesa nu se vede a maT fi dealt podul unuT Tamil Costan-
dache Moldoveanul, cure dupg depgrtarea ce aratg, ca este de done' c6surI podul
Clucerului la acela, nicT o fatämare nu face, ei de vreme ce Dumnélut Clu-
coral dice, prin chiar jaiba sa, crt de va alike cinevaeT in urmg, i dupe' acest
davagiti judecandu-se cu DumnéluT ei hotgrindu-se de catre judecatit a nu avea
pod acolo, singar 11 va radica ca un pod amblätor ce este, iar nu stätiltor, la
care. pod, fiind-cg ail cheltuit talen f 6.000 de Pail fgcut, sciindu-so stgpan de.
mop) i de o parte ei de alta de apa BuzguluT, dupg dreptatea ce are, ei ca
srt nu i se strice acest pod stand pe uscat i sit pitgubbsa Dumn6luT atilt de
cheltuiala ce ali Meat, cat ei de venitul ce ar putea sit aibrt, ggsesc cu cale,
eu luminatä porunca MitrieT tale, sit aibrt vole i slobodenie DumnauT Clu-
corul, eu oranduiala de mat sus, a'eT pune acest pod in lucrare, acolo, pe apa
Buzgula la moeia sa Pleoiuí, iar hotärirea riimane la Maria ta. 1819,
Maiti 10.
Alexandra Filipescu vel Logofit.
1. Cod. C, pag. 374.
www.dacoromanica.ro
316 V. A. URECHIÀ
dónsul, de voecc Ricaitoril ce maI Meat alta data 85'1 fad"' si acum_pentru
pomenirea lor, fdra pinta de la treeetorI si de tit° sa inseiinteze Malik' tale
si atuncI se va face chibzuire, iar hotarirea cea desavarsita, r.6mane a se face
de cgtre Maria ta.-1819, Maiti 14.
lets-ate Cretulescu vel Vornic, Mihalache Manu vel Vornic, Conetantin
Caliarh ved Vornic, Iordache Godescu vel Vornic, Alexandru Pitipescu vel
Logoftt.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 311
www.dacoromanica.ro
818 V. A. URECIla
se rildicil din prioina desghettzle §i a slribitulta gheteI, dar acesta fiind strartfor
sub ingrijirea numitilor podan, tóte olacele co vin de la Giurgiu qi Ruq-
ciuc, cum i cele ce merg de aicL asemene.4 §i ckl'étorI nu pot cerca
impiedecare niel ()loa nici n6ptea, atlângu-se nitini0I °u ingrijire in t6tA vremea
asupra poduluI, de aceea nu lipsiia printeacéstii plecatrt anafora, a face cunoscut
InültimeT tale, a ca adev6r sunt trebuinciog acontI dmenI, a fi podan i in-
grijitorI la acest pod, ce este In drumul col mare, precum ari fost §i pank" acum
lurninatti Carte gospod., ca sl nu cerco trecgt6rele olace i crarttoril din
pricina lipstreI acestor podad, discolie la trecere, iar hotrtrirea rgmane la
Mrtria ta.-1820, Februarie 4.
Vel Vistier.
I. Cod. C pag, 87.
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROM/11411MR 31g
www.dacoromanica.ro
:120 V. A. LUURICHIX
ce ari filcut egumenul moniistirel Sfintulut I6n, in loca] vadulut celta' vechiti,
âdecá spre baia monä'stirel, este loe slobod enviincios, de a se face vad de apri,
din care aii mesurat 8 stiinjini, cía este trebuincios pentru vad, si al Rimas
indestul i pentra Curtea bael, poruncim ca acest loe de stanjinI 8, sil remhe
a fi tot-d'auna slobod peutru vadul apel, acolo ande s'a i müsurat, film de a
se strica vre-odata cu facerea de binale.--1820, Maiui 13.
(pecetea gospod.) Trel logoPt.
Cod. ICCV, pag. 592..
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 321
www.dacoromanica.ro
822 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 323
folosul delenilor de acolo, ca a'sI inlesni cele trebuincióse, ail gasit ca cale
a so incepe de la 15 clile ale lul A.ugust qi BA tie pang la 15 Ole ale luI
Noembre, dupg cum se urméza si la tergul Valea Teanculd, din sad Baia
al spitalului SfantuluI Pantelemon, uude si la acest Virg sil nu se amestece
ispravnic.I. seau altl 6inenI domnesd, ca nume de niscare-va havaeturI, niel
vamesil ca nume de prostichi6 de varna, fara numai cimeni1 cel oranduitl de
iubitorul de Dumnecleil parintele episcop epitropul cismelelor din Focsanl,
alba a lua tótil Yama improuna i ca tut celä-l-alt obicInuit venit al terguld
pe séma cismelelor, iar avaetul loculd sit se ja pe dim mosiei, pentru
urea piimentului; sil alba i acel 12 fontOnarl scutitI. Beef invrednicindu-ne
si pro nol Doninul liuninejei, ca a treia Domuie a acestil pravoslavnice
rumanescr am bine-voit Domnia mea de am limit si am intarit tóte aceste
iraturl i ca numitiI fantiluarI i Sfintia s.1 parintele episcopal sit pue la bung
oranduialä', dregerea cismelei ceI vechI i facerea din not"' color patru cismele
spre a se face temeIn.ce si a avea ingrijire apururea de a fi aceste 5 cirnele in
lucrare, ca apil totdeauna, in stare bung i drese dupil vreml, tyre adaparea
norodulul de acolo, ca un lucra ce este de obstesc folos si am intarit hri-
semi acesta, ca insasl credinta Domniel mele, 1G Alexandru Nicoltie Sutu
www.dacoromanica.ro
324 V. A. URtCH1A.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiN1L0R 325
www.dacoromanica.ro
326 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 327
www.dacoromanica.ro
328 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 329
www.dacoromanica.ro
330 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 331
www.dacoromanica.ro
332 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMINTILOR 333
Cumperat6rea grtiulul
Talen
23 Chila micg,
20 a doua,
13 cea de a treia.
58
45 Se adaogg la fies-care chilg Po talen l 15 pentru tóte cheltuelile
cristig.
103
2 Se scade din tgratele ce se vid.
101
Socotéla painel
Oca
1056 Se adung cele cind chile dupä banita cinstiteI Vistieriï, cea cu
ajar intocmitg pe 44 oca, care o art brutaril.
105 Se scade tgrâtele.
951
285 Se adaogg sporul ce dä, fgc6ndu-se päine cu siacatavasis la 10, 3
1236 ese päine cr5ptg si fac dramurI 494.400, care analoghisinduse la
4040 parale, la o para dramuil 122, mai prisosind 1520 dra-
murl ce nu ¡neap la impgrtélg.
www.dacoromanica.ro
334 V. A. URECHIÄ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 335
Cu cale sil li se faca musaalea a da oem din 4ece una, ins'a,' faing in natura
tar nu in banI, iar hotgrirea remalle la l'aria ta. 1819, Octombrie 4.
Al Ungrovlahiel Dionisie, Istrate Cretulescu vel Vorni., Mihalache Manu
vel Vornic, Gheorghe Filipescu vel Logoftt, Constantin .Filipescu vel Vornic,
lordache Golescu vel Vornic, Constan. tin Goloscu vel Logofel, Dumitrache
FIrisoscoleii vel Logoftt.
4. S'al facut volniciï ca idiclil catre IspravnicI cu altI boerI parantenI
ca idicliti sit pue nart la palie si carne pe la orasele din 12 jidete bez 5
judete ot preste Olt. 1819, Maiti.
Cod. XCVI, pag.
2. Pitac chtre .PArintele Mitropolit i chtre Duoznlor boerii velip chtre
Dumnélut vel Vistieru, a face chibzuire pentru lurninhrile de c;rti galbenli
alba cu ce pret sá se vinf,lti ocaoa.
Iii Alexandru Nicolae Sufu Voevoi i gospodar Zemle Vlahiscoe.
Preaosfintia ta Parinte Mitropolite si Duinnév6stril cinstitilor si credinciosI
boerl. al DivanuluI Domniel mele Impreuna, si Dumn6ta vel Vistiere,
www.dacoromanica.ro
'336 -v. A. URECHII
www.dacoromanica.ro
ISTOttIA ROMINILOR 337
www.dacoromanica.ro
888 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMINILOR 330
www.dacoromanica.ro
840 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 341
www.dacoromanica.ro
34 2 V A. URECHIX
Igienä , spitale, medial Incd tot este grija de ciumh sub Al. N.
Sutu. Una din indatorirde nouel Case de privigbere este tocmai de a
lmpedica ivirea din no( a acest i epidemie.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiNILOR 343
www.dacoromanica.ro
344 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 345
www.dacoromanica.ro
346 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 347
www.dacoromanica.ro
348 V. A. URECHIX
Prin hrisov Al. N. Sutu acordä acestuf spital 250 bolovanf sare
de la Ocnä, i cáte 20 lei pe fie-ce lunä. Acéstä sumä o acordä din
chines ce ail fost facia atund pentru o fapta buna ca acésta, spre adapostirea
sprijinirea color saracl, cart putero a se cauta la neputintele i Wale
lor, ca sa LOA la acest loc odihnä ticalosit, spre a se cauta ea doftor, cu giarah,
ca doftorit, ca hranä, cu 5menT, ca muert slujnice, cu lemne pentru incalqitul -
caselor i ca tart poslusania eea de trebuinta, prin hrisovul Maria sale
harazit i ati orânduit, ca sa ja spitalul pe tot anal de la °ma, bolovanl sare
250, asijderea si de la Epitropia obstesca. sí se dea la spitalul acosta pe tóta
luna ate 20 din banit preotilor eparhiet Buzaula, ce se aduna la Cutia Epi-
tropiet, care sa fle ajutor de léfa doftorulut si a giarahuluI i osebit sí aiba
spitalul si 25 lude scutelnict pentru lemne de incal(jitul säracilor bolnavI
alte poslusanit alo spitaluluI, pe cart gasinda't orânduitit Epitropt, 6ment
straini ì fara aiel o pricinii de dajdie, sa li se faca. de catre Ispravniel come-
tare duph orän luiala, i ca adeverintele Ispravnicilor viind la domnésca Vistierie,
sa li se doa pocetluiturI domnesct pe numele i chipul lor, ca sa fie nedajnict
si aparatt do bite orAnduolile Ora pontra care aceste milt avéndu-le spitalul de
la fratil Donint de mal nainte, prccum din hrisovul selefulut nostru ce'l valum, -
cu. 16t 1813, ne-am adeverit. Drept aceea, invrednicindu-ne si pe not Domnul
Dumne011 ca a treia dornajo a acestil pravoslavniee tart rurnanesct, si ca un
lacra sutletesc co esto acest spital, spre mingaerea i ajutorul saracilor bolnavt,
ne-am milostivit i Domnia mea, de am Innoit si am intarit milele ce se coprind.
mal sus, ca sä se pazéscii totdeauna, dar si oranduitit Epitropt de acum. sit fie
datort de a se urma acesta bunä fapta, ca a fi doftor i giarah nelipsit acolo
la spital, ca tag orrinduiala cea trebuinclasa, spre cautarea i odihna boluavilor,
intocmat dupa orandulala dietit acel raposate, ce o face pentru acest spital, si
am intarit hrisovul acesta ca insasT credinta Domniet mole, 1(7) Alexandra
Nicolae Stitt]. Voovod, i cu credinta proa iubitilor DorrtnieI male fit : Nicolae
Vv., Gheorghe Vv., loan Vv., Scarlat Vv., Dumitru Vv., Grigolie Vv., martort
fiind i Dumnélor cinstiti si credinciost boerit veliti at Divanulut Domniet
male : pan Constantin Cretttlescu vol Ban, pan Barba Vacarescu vol Vistier,
pan Istrate Cretulescu vel Vornic de Ora de sus, pan Mihalache Mann. ye) Vornic
de Ora de jos, pan Gheorghe Filipescu vol Logofat de Ora de sus, pan Con-
stantin Filipescu vol Vornic, pan Grigorie Rilea vel Vornic, pan G-heorghe Go-
lescu vol Vornic al obstirilor, pan Constantin Golescu vol Logofat de Ora de
Ora de jos, pan Nicolae Slugearoglu vel Postelnic, pan Damitrache Hrisoscoleu
vel Loge& de obiceiurt, pan Gheorghe Vlahut vol Spatar, pan Ilanolache Ba-
leanu vel Vornic al politiet, pan Alexandra Hariton vol Caminar, pan Alexandra
Desila vel Comis, si Ispravnic pan Constantin Wiesen vol Loge& de Ora de
jos, si s'au scris brisovul acesta la intèiul an diutru al trellea dornajo a Domniel
malo aid in orasul seaunului Domniet malo Bucurescit, la anit de la nascerea
Domnulut Dumne(jeti i mäntuitoralut nostru Isus Hristos, 1819, Septembrie 12
de Nicolae Logofatul de Divan.
(Iscalitura i pecotea gpd.)
Constantin Goleseu ve l Logofit, procitoh,
Cod. XCIII, fila 104 v.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 349
www.dacoromanica.ro
850 V. A. URECnIX
1815, Mani 28. Carte a lIfiria sale Dornnul tit Caragea, mnchìn la ma
sus numitul spital acest venit dupa anatoraoa Dumnélor boerilor, srel aiba
totdeauna randuind spre a1 cäuta om vrednic si cinstit de a nmi face catahrisis;
vedem i la mána jiluitorilor insciintare de la 18 ale trecutulut April a
Dumn6lor Ispravnicilor (fe Secueni catre Dumn6lut vel Vistieral, r6spuns la
scris6rea ce le au scris Vistieria, pentru arötarea ce ail fost Mont la Vistierie
un Banica Mazilu, ot Tohanl, ca mal sus numitil piritt Ii corea talen 40 ca
pricinuire de ispilsanie, eh' ar fi intrat vitelo lut prin vii i li s'ati scris cu
atat pe el sal mantuiasca de nedr6pta cerero ce i se facea, cat i pe
asemenea ce se vor mat arta, neingaduind pe pirttI a mal face jlf art löcui-
torilor si arata Ispravnicilor, cii ea acéstil scrisóre a Vistieriet a6 venit inaintea
Dumnélor, atit Banica cat si altiI multi din locuitori plang6ndu-se de jafurile
si pniijilo ce li se fac de cutre oranduitit ce sunt asupra acestut huzmet,
pentru care aratii Dumn6lor Ispravnicit, ea Dumnélor boerii Efort al spitalalut
find acest venit Mtn.' pret nu analoghisit ca ceea-ce string el si cump6ra-
toril oránduesc in fies-care popor slujbasl seal Il vind i el, pop6re, precum
s'au urmat i estimp i aceI cumpZiratort, (jic Durtinölor ispravnicii, duda
cercetarea ce aii &cut ca fac acesfe Mari ned.repte, fiind-ca se int6mpla de
sceph o vita de 7 orl pe varä sead iarna in cat jum6tate pretul il platesce la
glob* nemijlocind ispisanie precum chiar vitelo ce le al de se intampli de
intri in vine lor iarast II aptica de plátesc acestt cate talen t 5, si ca ac6sta
s'ati Lout i se face o mare catahrisis, pentia ca ca neputinta esto atiandu-se
unit din löcuitort secjitorl in pólele villor de a nu intra vitele ion In viol
cum i cel ce ail vil in pólele daula ca pricini ca viile lor se pazesc de
&titre slujbast, lasat dezgradite nernat voind a'a face gardurt, ch'ci je
ar avea fies-care gardu'I fäcute tot nu s'ar face atatea jafurI, de aceea
Dumnélor Ispravnicii, ca nu pot infrana pe col ce sunt poinitl la catahrisis
fiind cii chiar in vindare se coprinde, cii ort ate vite se vor prinde prin vil
si platésca citte talen , si on acesta nu se incetézii a pururea jafurile. in cat
socotesc ispravnicil, ea spitalul dupa jafurile ce so fac cu luarea de fies-care
vitä ate talen t 5 nu aro folos- niel a treia parto.
Dect fiind-ca acbst irat. s'a.i randuit prin porunet i hotarire Domnéseä,
a se lua totdeauna de spitalul Iubirei de 6ment a grmanilor nemernici, spre
cantarea i mangderea lor, do aceea dar nu este ca cuviiuti cererea ce fac
jaluitoril de a se radica, cael ianiiT dupi jiílbile löcuitorilor de acolo s'ari
intocmit acésth,' hotarire, jäluindu. so, ca li se face mare pagaba la vil de &Ore
vitele celor ce se aflil ca löcuinta Iii palele viilor, i far'de a avea viile in-
gradite lasi vitelo slobode de rod s prapildesc vita, cum si hanicit it frang
sa'I sari* i deosebit de pagaba lor, se prigubesce i vistieria Domnésca de
canonisitul venit al vinariciula, lar pentru catahrisis ce se plâng jaluitorit
ci fac eel ce se oránduesc ca cántarea acestui venit, gasim ca cale, si fie
lumina-a porunca Maria tale catre ispravnicii judetula, ca si ingrij6sca cu
buna luare aminte poste t6ta vremea a nu se face 16cuitorilor nepastuirI, ne-
dreptatI i "liar): ma Inuit peste ceea ce se coprinde in Domnesca porunca,
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 351
www.dacoromanica.ro
32 V. A. URECHIA.
satul lor este din jos de satul TohanI spre amp i s'ail fácut vii nouI la
vale de cam de doul treI anI, care atí renit cu apropiere de satul lor si gar-
duri nu fac, pentru oil sunt priidafi i jrifuitl de si-ati vindut coi mal multl
vitele de ati pliitit, s'ail hotarit ca coi ce ail rit ca apropiere de sat si nesI
vor face g-ardurI stilpasnil riilor sri se indatoréscg la acéstá platri.
S'ail arkat si ¡tal cii cumpériltorul acestal hazmet vìiiçônd huzmetul
pe la zapciI. i altI slajbasI isprilvnice-A, cum si pe la émeni necinstiI, viu-
cjimi in parte dealurI si vilI, II pradil cu nápristuire.
Decr, acest huzmet este ortinduit pentru a se infrána coi co sunt in
dealurI cu vite, ca s'a si le dea la vacar, iar sä nu le laso slobode prin deal
a face stricaciunI prin viï ; de aceea, spre pasa dreptitel, am socotit sii se ur-
rueze la cautarea huznietulal aceste ponturi, :
sh se virKlit de Dumnélor Epitropii la om cinstit, dánd legritura a nu
face cát do putin catah.risis.
S'A nu vinirá niel acel cump6riitor la zapciI séd altT. 6menI
cescI, séll str6inI, niel sa pue tovarás.
Coi ce vor cáuta slujba, férte sii se ferésa a nu propano pe nimenI
ca márturiT, cii ar fi v6lut vitelo cui-va in vie, ea sái globéscil, ci numal
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 353
va prinde, seari atad cel ca via stricatil va face dovada, precum §i cel ce va
mergo cu vita la, in via luT si va pasce pe räzúre, nu are si se supero cu
acéstil dare, (iar fijad vie ströinö sii plátéscá, niel Sil facá vre-o me0eqiugire
a bága vitelo cuivag in vil', cu cuget ca glob6seä, nicI dupá páräginT vechT
neluerate de cate 2-3 ani. cari vor fi deschiso la marginl fä'r' de gard, srt
nu cérii g1613A.
4) Viile ce vor fi in marginea satelor, s'a se indatoreze stápánii viilor,
a le faca gardur1 temelnice, seati a le ingradi ca garduff, ci orl cari nu'O
vor face in.grádipri bane, sii pliltéscá acest irat al spitalului, stápánul rica'
vil, iar avénd gard ivor deschide parléz ca viclenie a brtga vite, Muna n u
are sil se inviuovö4ósc stiipnuI vieT la platii, ci aceia ce a i deschis parl6zal.
Ci de va fi primita M'Aria): tale, se va da luminatá poruncI, a i se da lumi-
natil cirte la m'Ana numitulal, din partea Spitalalul la autarea acestul huzrnet,
ea orituduiala dreptiltel. si a lipsi, urmatul catahrisis, la care Duningor is-
pravnicil i zapciii sil dea ajutor la cele ca cale; iar hotilrirea cea desávilrOta
airatIne la Ilitria ta. 1819, Iunie 20.
Ved LogoPt.
1. Cod. C., pag. 219.
/atoria Randmaor do F. A. rfrechis. SzooLux. XIX. Tom. XII.--26
www.dacoromanica.ro
354 v. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 355
www.dacoromanica.ro
356 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 357
www.dacoromanica.ro
358 V. A. ITRECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 359
www.dacoromanica.ro
360 V. A. URECHIÀ
pare, ver): ce metestig ar fi avut, L'e do niel un art, lar mal ales
insusi mahalagiif nu trigaduirä, a in urinä, &l'A ce ati cumpärat paritul local
de la mezat, (jis vorba aceea cä ntel ingilduesc a lucra mestqugul do-
ciind eT acest fel do putere a'l opri, fiind-cä maT sunt si alte dogärit
prin térg, länga case boerescI si altor binen): de ispravrt i 41' lucr6z6 me§-
teugul nepopritT. Drept aceea gäs.in cu cale, sä fie volnic pirltul Rada Dogarul
ca faca' casil si prävälie pe acest loe, ce s'ail cumplfirat de la mezat
a§T lucra meOesugul dogäriel in pace si nesupdrat de cutre jäluitorl, iar ho-
tärirea fämäne a se face de ciare Märia ta. 1819,1alie 18.
Al Ungrovlahiei Dionisie, Istrate Cretulescu vel Vornic, Mihalache Mana
vel Vorn.;c,Constantin Caliiarhvel Vornic, Constantin Dudescu, lordache Golescu
vel Vornic, Alexandru Pilipescu vel Logofrt.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 361
dintr'o scrintee p6te sil se aprin4g, din care pricing urm6z1 sg cerco si
vre-o paguba, si se rúgil IntiltimeI tale a se desrgdgc:na acest 1.511 si a se rári
iar de se va impotrivi Dumnéel Vornic6sca, sä' le dea chez6)ie cit orl
and se va inteimpla vre-un hiera netrebnic sit fie DuinnéeI rëspuncy6tore ;
pentru care pricing mergènd in fata loculuI, unde fijad si DumnéluI biv vol
Logofiltul Dimitrie Bibescul, i VisLierul Sandal vechilul Dumneil VorniceseI cu
jalbg datg crttre Maria ti, prin care arata, cit in mahalaua Vergulul aviind un
loe de casä zestre de la parintI, unde-.ï fruiuse i casg, care neputendu-le me-
remetisi s'ati dargpanat, rmaind local slobod. Mahalagii'l de prin prejur nu
numal cgramida ail furat'o, ci ail scos i multime de nisip, de fittit si in ascuas
fuícênd local tot gropI de nu'I era de niel o trail, si facêndu'l vindétor, mus-
teriI de acéstii pricinit s'ati ferit, i fiind-crt póte ail vinde la starea ce
se atlii, ail tocrnit chtl-va 6ment sgrael a0 face colibl ca pad' si ca nuele, cariI
apacindu-se s facii s'al pomenit cu Paharnicul Dinul, care vade inteiteea
mahala peste ulitg, viind la Daninéel, ail cerut dea si Duoiniet sale dintr'acel
loe, a ptìtti chine egt plätesc si altiI, nurnaI si fie slobod si nu facg nimio
pe &instil, ea socotélg si'l spargg sit mat se* nisip, si sit facg drumarl pe
nevrtind dea nude lucra acei 6ineni facg colibI, ail trimis
de i-ail poprit din lacra, puind la cale si pa altl m ihalagif a pricinui lucrurI
neobicInuite, care acest loe il are ales si hoigrit din poruncg aminésci, si
aceAl mahalagil nu sunt lgtarasI ca acest loe, ci peste ulitg, i acéstit pornire
fac din Autate a face drumurl pe acel loe, ave-ndu'l de negutitorie cu sc6tsrea
nisipuluï, pricinuindu'l i pagubg peste talen i 500, ce ar fi putut lua de la
nisiparl de ar fi vindut nisipul, la care loe fecbd perierghie am fédut, cg
stint casal() lipite si dese una intealta, invelite ca trestie i cu. sovar, 16nuind
felurimI de 6menI, hiera färg de oranduialg i primejdios aicI in politia Bu-
curescilor. DecI cererea ce fac mahalagiiI prin jaiba lor, ca a se dezrgdgcina
acest fel de rea adunare de feluriml de ótnenI ce s'ail incuibat pe acel loc
al Dumnéei VorniceseI §tirbóicgi, ce l'aii avut pang acum viranea, intre cariI
sunt i iganiI Dumnéel ce lucrézil la fier, fgand colibe invalte ca trestie si
cu. sovar, §i ca asa indesime de colibI una langä' alta, WA' pentru dous6 pricint :
una de primejdia focului si alta de furtisagurI, care cerera chibzuindu-se sit
de cgtre not, i cunoscênd In adeviir, eh' r6mgind acole colibI in fiinta ce se
aflä, atilt la desime, cgt si la invelis, negreOt cit p6te sg se intómple si una
si alta. Dar ca srt lipséscg acéstil primej lie, gilsim ca calo, ca mai intaill acei
tiganI ce lucrézii fier, sa se ridice en total dintre coi-l-altI locuitorI, iar cele
1-alte colibI co ail apucat de s'ail facut cu a§a desime i sunt invälite cu
sovar, sg se mal rgrésch una de alta mrtcar de doI stanjenI, i sä se inv51.6sca
qindrilii de stejar seati olane, cum ì altele ce stint s5 se faca in partea despre
Oita VerguluI, asemenea sit' se inveléscil i acelea iargsI cu sindrilg s6i1 ca
olane iar cilt pentru felurimea de 6menI ce ail apucat de s'ail interneiat pe
www.dacoromanica.ro
362 V. A. unEcinX
CAP. XIII.
Comercia re/Tun. Balciurt. Narturt. Mono-
fiolur2.Marfa .pentruConstantinofiol.Evghenigit.Vamile
,brivinta comerciulu2. Mifidce de transbort.PaMortun.
Moneda. Fabric2. Industrie. Breslele. Suditit.Lovi-
tura data breslelor.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 363
www.dacoromanica.ro
364 V. A. CIIECHIÀ
ploI si a se opri cei care vin la tèrg sa vènçla spirt6se, tiind drept al
proprietatei
in) Al. Sutil aproba cererea 1w biv vel Dan Greg. Brancovénu
(in 8 Noembre 1819) de a fl opritI teranil i oil-cine de a vinde vin
*i rachia i pdne (H) la balciurile de pe mo*ia sa Ipotescl (01t) la
Durninica Tome' *i 27 Iulie 2.
Sub pretext ea la Buzea, unde se face t'erg pe fle-ce sepia-
mana, Duminica, obor de vite nu se p6te face, da dreptul de obor
pentru Buz6a, a se faee pe mo*ia vecina cu tèrgul, Simileasca, a luI
biv vel Vornic Gh. Filipescu. vama vitelor o va percepe acest boler.
1820, Martie 47 2.
In 5 Iunie 1820, se da Carte ollariet sale Delmnel Efrosina
Calimah» pentru douè scuune de carne *i *ase balciuri cu vama lor
la mo*iile M. Sale : Brezéia sal Poiana-Lunga (Ialomita)
In 5 Iunie 1820, M. Sutu da carte lui Caminar Ianache Co-
corescn sa alba yola de un batch.% pe an la rno*ia sa Cocoresci (Ara-
hoya) 5.
Asemene balciurl *i tèrguri se inrnultesc férte mult. Numal in
judetul Mehedinti, ere' peste 19 balciuri anuale 8. Acésta. inmultire
VOY anexa.
Cod. XCII, fila 539.
B. VOY anexa.
Vecji Cod. XCVIII pag. 263.
Vei anexa N. XII.
Insemnarea de bcilciurile ce 8C fac peste an, in sud Mehedinri, dupè'
inscintarea ispravnicilor de acolo
1 la satul Strihaia, pe mosia Sfintet monastirt de acolo, la Tintereni, la
Dumineca Pogorilrel. D4hulut. Sfänt.
1 la Tintaren): la 25 de Martie, in ioa Duna. Vestirl.
2 la Bäläcita, minia Dumn6lor boerilor Bibesct i Brälloi, insa
1 la Dumineca Florielor.
1 la Dumineca. Toma.
3 la Cleanov, mosia Dómnet Sárdáresel Elencát Balésciii, lasa:
1 la 40 do Mucenici, la 9 de Martie.
1 la Dumineca Mironositelor.
1 la Sfäntul lije.
3 la Corlátel, rnosia Sardarurai Aman, :
1 la jumiltiltirea Paresimilor.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 365
1 la Sfantul Dumitru.
1 la SLIntul Nicolae.
1 la Arginttiia, In dita SIntulut Pantelimon, la 27 lidie.
5 la Plenita i CdlugárenT, moii1e lut §tefan Micolescu, lusa
1 la 2 Februarie.
1 la InAltarea Domnulut.
1 la 29 August.
1. la 24 ale lui Februarie.
www.dacoromanica.ro
366 V. A. URECHIA
Unul din balciurile principale, mult timp inchis din causa ciumei,
Drägaica t'e la Buzdil, se redeschide in Iunie 1819 §i tot la vechiul
loc ce ocupa altä data, pänä ce nu se mutasä la Niscov in interesul
pazil de ciumä.
In Maiii 1820, Al. Sutu ordonä a se face publicatium prin OVA
léra, pentru Innoirea facerei tirgului DrägaiceT, «acum din mila
Dumneçleft, fiind sandate in tac pa' ?lile» 2
IMpOrtanla balciului Drägäicei face cd Al. Sutu sä rinduiascd un
«Eforn special pentru a asiste la acest tèrg In 4819 acest Efor es!e
insu§i ve! Vistier Romanitis. Iacä pitacul domnesc de rinduire
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 367
Cartea prin care se oranduesce Efor peste tdrgul Drägeíicel ot sud Bueii
Dumnélui Vistierul Grigore 1?omanitis.
Zemle Vlahiscoe.Cu neadormita ingrijire afltindu-ne pentru baila pe-
trecerea credineiosilor nostri supust, iar ma vértos pentru alisverisurile lor
ce le fac la térgurile si bälciurile acestit de Dumnedoti päzitgi si nota incre-
dintatä. Ora, ca s'A' se urmeze ca iudestulare i nebäntuitrt de catre col Cil rele
cugetArt, si nrträvitt ca multe ellipurt i mijlóce silnice a supra, atitt pe col
ce se atlä ca alisverisurt in térgurt näpqstuindu'I, da si pe eel ce merg si se
J'Atoro de la tenzurT, silindu-se a se imbogati din pagubele lor, pentru care
apururea att fost ingrijirea annuiet mele din vrerne a se infrAna acet cu role
cugetäri, prin zabitil ce]: orânduitl, dindu-le s'-rasnice poruncile Domnief mele
eu povatuirt indostule in co chip s'a' ingrijés3ä. de linistita petrecere tuturor
de obste, iar mal vértos la térgul Drägäleet, de la sud Buzeti, ce se face la 24
ale aceldit urmäldre luí, fiind-ca ese cel mal mare têrg unde se adulza tot
alipverisul nu ~al din tdtli tjra acésta, ce si din partile vecin.e fi din alte
locurY ma1 depärtate, voind Domnia mea a se urma alisverisurile la acest térg
eu indestulare i ca linistire, osebit pe Domnescile nóstre porunet ce sunt
date Po la tott zabitit, am ortmduit Domnia mea intr'ndins Eforos peste acest
tèrg in cate dile va tinea pe Dumnblut cinstit si credinciog boerul Domniet
mole Grigore Romanitis vol Vistier, dändu't ca indestulare trebuinci6sele po-
vätuirl -Je este dator a le pune in lucrare spre a zitticni pe eet obiclnuiti a
mestesugi mijlúce i chipuri do hrä.pirt in diiastima tèrgulut ; fäcéndu-o dar
acésta cunoscutä tuturor, strasnic poruncim Domnia mea Dumnév6strä isprav-
nicilor al judetulut i Dumitale Ba-beliagas i tuturot celor-l-altl zabitl
spätaresct st armlísesct, aréttindu-vi-se acéstä Domnésra n6strä. caree sä avett a
da tal supunerea ascultarea la povittuirile Dumnélut ordnduitulut boer
i
Efor, necuteánd nimenT a face cea mai mica miscare Lira scirea Dumnélut,
a se va pedepsi strasnic, ci pgzindu-vé fies-care datoriile cele nettignduite, sä.
aveti pentru °d.-ce a face tntrebare Dumn6lut, spre a se pazi intru t6te buna
cumpiinire, cu 1inite, dupil voluta Domniet mele ; i saam reeeh gpd. 1819,
Junio 15 1
Cod. XCVI, pag. 4E Øi Cod. XCVIII, pag. 151.
In 25 August, Al. Stitu d'A carte rude, sale, luI biv ve! S'Atar
Nicolache Sutu, pentru trei bAlciuri la mo§ia sa Tzbicenl, din judetul
Romanatl 2.
1820, Iunie 16. Asemenea carte s'a fä'cut i acum ortinduindu-se Efor
tot Dumnòlut Vistierul Romanitig la térgul Drilgilicet sud Bueért.
Vell anexa.
www.dacoromanica.ro
368 V. A. URECHIA.
1. Veli. anexa.
9. Cartea vatajilor de lautael pe orasul Bucuresd, Februarie 1819, (Pag.
98). Cìmrtile vatajilor de tiganT. Riutael pe jadete, Februarie 1819 (pag. 99).
Asemenea pe 1890 (pag. 99), Cod. XCVIII.
Brèsla zugravilor subtiri care sub Al. Ipsilante in 1775 exista, nu o
mul atiiim in fiinta.
Vedi Carte de Ma/mar-Bap, 23 lanuarie 1819 (pag. 42).
Carte do staroste de papugit din 30 Iaauarie 1.819 (pag. 41) Cod. XCVIII.
In 1819, Al. Sulu face o singurg bréslä din stipunarY i lamtiniirarf
de seq. lug s'a'panul sh nu se maï fac4 de ad de cel de la Térgovistea.Cod.
XCVIII, pag. 176 si 178. Se pane bréla sab osebitii Eforipu din booral
Grig. Romanitis.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 369
www.dacoromanica.ro
370 V. A. tinterfa
b) in Pitesci esistà, ca §i la Bucuresel, o bréslä a papugiilor i a
cistnarilor. Statutele acestor bresle sunt identice cu ale sector din Bu-
curesci. Al. Sutu reInnoesce cartea acestora, in 20 Aprilie 1820'.
facii trebuinciósele ingroprireT i ale pomenireI, dinteaceI banI slu-
jascii si sa'I faca pomenirile MT, cum si de va rómtinea vre-un me--0-er de-aI
lur la slabiclune si /a sarricie, din b61A Nail din altil intamplare, iar dinteaceI
/pant sliijasca cu ceea ce va fi cu cale, dupä starea lor. pentru care aceste
cheltuell, and se va intimpla trebuinta" a se face, cu toti impreunii sa des-
chiqil calla i cu sfat de obOe al epitropilor sa se cheltuiasca, si atilt din
baniI ce se vor stringe la cutie cum si de cheltuiala ce se va face la acele
mal sus arótate, in tot): anil suí aiba starostea a'sI da socoté'a inaintea acelor
sease epitropI, care cheltuelI fia se aeote celor-l-alti de obste, spre a i se vedea
slujba de este cu credinta seati nu.
Dec,I am intgrit Dumnia mea hrisovul acesta co insuiï credinta PomnieI
mele 161 Alexandra Nicolae Stittt voevod i cu credinta proa iubitilor DomnieT
mele fiI: Nicola() Vv., Gheorghe Vv., loan Vv., Scarlat Vv,, Dumitru Vv., Gri-
gorie Vv., martorI fiind i Dumnélor cinstiti si credinciog boeriI veliti: aI
Divanuld Domniel mole: pan Constantin Cretulescu. vel Voinic, pan Barba
Vadirescu vel Vistier, pan Istrate Cretulescu Vornic, de Ora de sus, pan
Mihalache Mann vel Vornic de Ora de jos, pan G-heorghe Filiposcu vol Lo-
gofttt de Ora de sus, pan Teodorache Vacarescu vol Vornic, pan Constantin
Cali arh vol Vornic, pan Gheorghe Golescu vel Vornic al Obsti filer, pan Alexandra
Filipescu vol Legeot de Ora de jos, pan Nicola° Slugf-roglu vol Vornic, pan
Mihalache Sutu vol Logofét de obiceiurI, pan Gheorghe Vlahut vol Spiitar,
pan Mihalache Cornescu vel Vornic al politieI, pan Alexandru Hariton vel
Caminar, pan Alexandru Desila vol Comis, i ispravnic pan Gheorghe Filipescu
vol Logyfot de Ora de sus; si s'aii scris hrisovul acesta la intoiul an, dintru
a treia Domnie a Domn:eI me/e, lid in orasul seaunulul PomnieI niele Ba-
curescl, la aniI de la nascerea domnulkil Dumnezel i Affintuitorulul nostru
Isus Hristos 1819 Marte 6, de Chirita Logefótul de Divan.
1. Zernle Vlahiacoe. Dat'am Doninosca nástrii carte.... pro carel diva
alegerea bresleI papugiilor i a cizmarilor din orasul PitescI sud Arges, Pam
Domnia 11103 staroste de cizmarí i papugil dinteacel oral al Pitese:lor,
ca sui fie ca purtare da griji pentrii bresla acosta, dupa oranduiala ce se urinéza'
si aid in politia Bucurescilor, adec1, cu b'étrani/ eel mal de frunte sa judece
po cei de sub bresla luI, earl vor fi avénd pricinI Intro dónsil pentru ale
mostesugulul lor i pentru ucenicI i cälf i, i dupii dreptate i dupil vechiul
obiceiu al breslel, ce s'ari tirmat si se urrnóza aicI in Bucuresel la orfinduiala
mestepguluI lor, i dupa vinì sui faca indreptare i hotilere; sti ja scama
totdeauna pentru buna oranduiala, attIt intro el, cât i la obste si la totl
urineze dupa buna cuviintl ; pentru care acostä buna intocmire v.64énd Dolunia
mea si sinet Domnesc din lót 1814, Septembre 9, am dat ac6stii Doinnésca nóstra
carte la manile numitulur, prin care poruncim Domnia mea tuturor co yeti:
fi la ac6sta bresla, sit avetí a'l SCi de staroste si datI ascultare si supunere
la oranduiala mestesuguluI vostru, &clef acolul impotrivitor are vole faca
cortare dupa vina luI, i saam receh gpd.-1819, Aprilie 20.
(Pecetea gospod.) Vel Logofa.
Cod, XÇIIL, Ms IS.
www.dacoromanica.ro
ISTORTA nomIrmon 371.
www.dacoromanica.ro
372 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROISUNILOR 373
a tot rufetul, este rdnduit Hagi Dumitrache, sin Stan, carel impreunii ca doI
epitropI co iarist dupe alegerea lor, s'ati oritndnit anume. . . i ca coi mat
fruntasi ai bresleI, ali asibit a cauta pricinile ce se vor intimpla intro densa
de ale mestesuguluI lar, ea dreptate.
Se tio acest rufa si Cado in care se se pue de fies-care meter ctite
done parale pe septemane, si de calfi cite o para ; asemenea si cela ce se va
dovedi in 'Villa cu stricarea vre-unuI lucra, séti va alca legetura bresleI, a
lucra la alai prevelie, si AM a da la Cutie cite talen l 5, iar de se va dovedi
si al doilea intru acest fel de Vil* se' dea indoit, iar cel ce va esi meter
va deschide prävelie, dea talen l 20 la Cutie i starostel talen l 5, care acest
venit sii fie pentru ajutorul color sapetatT, i catad va muri vre-un sgrac din
br6sla lar do la acéste Cutie se se ingrópe.
Niel un meter s6e vre-o calfi, si nu fie volnic a lucra la altii din
alto bresle, mear i tovares de'l va pune ; anal ca acola de se va dovedi, srt
fie poprit de rnestesug.
La trebuintele curteI de lucra and va fi, si se Ore de la staroste ce
este orenduit, si el cu dreptato i in rind sii dea pe fies-care, caro ac6stii dare si
fie si Cu scirea epitropilor, iar carele na se va supune, oil la 011111dt-dala breslel
Oil la ortInduiala curte', po acola sil arete la zabitil politieI, spre a'l supino.
Se aibe br6sla acésta si orendulala alfiler i a ucenieilor, cutn se
urm6ze la alto bresle, adeeä ucenicil sii albe a sluji spre buna inveteturii a
mestesuguluY, culpe zapisul si toern6la ce vor face ea meterii, inaintea starostei,
slujind .ping la soroc, sepnd dupe soroc inca un an cu sitnbrie, tot la acel
stipen, si si nu fie slobo4ï a esi de la acel stepin, pXne nu se va cerceta de
starostea si de epitropi cum i ceIlaltI mesterI, si nu'I pritnésel fea' de scirea
starostei i a epitropilor, ca si so urmeze si la ei o bulle orenduile t dreptatea
intru tete.
Drept aceea bine-voind i Doroia mea, a li se päzi si a li se urma
oranduiala acestil bresle ea dreptate intra tóte, aro adeverit hrisovul acesta
cu Jugo credinta Domniei mele, Itv.) Alecsandru Nicolae Sutu Voevod i cu
eredinta Prea iubitilor Domniei mole, fiI: Nicolae Vv., Gheorghe Vv., ión Vv.,
Scarlat Vv., Dimitrie Vv., Grigorie Vv., mnrtori fiind i Dumnélor einstitI
credinciosI Velitil boeri ai DivanulnI DomnieI mole: pan Constantin Creta-
lescu vol Ban, pan Barba 'M'egresen vol vistier, pan Istrate Cretulescu vol
Vornic do Ora de sus, pan Mihalache. Mana vel Logofet de t6ra de jos, pan
Gheorghe Filipescu vol Logofet de téra de sus, pan Teodorache M'e:gresca vol
Vornic, pan Constantin Caliiarhu vol Vornic, pan Gb.eorgh.e Golescu vol Vornic
al Ohst.rilor, pan Alecsandru Filipescut vol Logofét de téra de jos, pan Nicolae
Slugearogla ve! Poste:nic, pan Mihalache Sutu, ve! Logofcit de obiceittrI, pan
Gheorg'ie Vlahnt vol Sp ttar, pan Mihalache Cornescu. vol Vornic al politia,
pan Alecs3ndru Hariton vol Cerninar, pan Alecsandru. Desila vol Comis,
Ispravnic, pan Gheorghe Filipescu vol Logofet de téra de sus, si s'ad scris
www.dacoromanica.ro
374 V. A. URECHIA.
b.risovul acesta la anal dintèiti dintra a treia Domnie a Domniet mole, aid.
in «astil scaunulul Domniel mole BucurescI, la aniI de la nascerea Doinnulut
nostru Isits B.ristos.-1819, Aprilie 29. De Chirita Logofét de Divan.
(Iscalitura i pecetea gpd.) Vel Logoftt.
Cod. %CHI, fila 26.
www.dacoromanica.ro
ISTORTA R OMINIL OR 375
www.dacoromanica.ro
376 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMÀNILOR 377
www.dacoromanica.ro
378 v. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 370
hint, a lua prin Vornicia de politie fúie pecetluitl cu pecetea DomnieI mole,
coprindönire de t6te anume alo cumpanistilor eu banit lor si di fie daturi a
orandui stringétori tonar acestora, i réndurI a-I röspunde la Vornicie, luand
adeverinti de datul lor, iar Vornicia TA va da la Vistieria Domniet niele, pizind
aeésti randuiali, ca pentru tot numele co va intra la acéstä cumpanie, s ia
ehezOie cä vor röspunde baniI dijdiel la vremea coa cuviincitísä, pentru cé Vistieria
nu primesce sadere din banit Mot pecetltute, precum se pizesce
tóte cumpaniile, ci ori and so va intêmla a muri vre-un curnpanist, neputénd
a pliti bard): acei curgötöre atunct tetramlnii, se vor Implini din casa luT,
seal (ne având stare) din Catia ob stet', i indati sä aduci la Vistierie; adeverinta
la din catastih nu se va smite, ei si pe alta tretaminie tirmiltdre va römânea
cumpania dat6re a r'éspunde dajdia lit; asemenea i and va fugi vre-un cum-
panist, in at si nu se p6ti gisi untie se atli, si o dea ca si, S9 rumpi i sti se
stérgil, pentru ca ne intorcéndu-se adeverinta la, din catastih nu se va smite;
de va fugi Cu adeverinta, adua marturie vrednici de credinti, cii ca adevérat
ail fugit si asa plitindu-se banit tetraminet eel curgiteore, pe cele urinit6re
se va smite din catastih.
Starostea si cu epitropit si fie datort la fies care tretaminie, a arilta la
Vornieie nuncio ce se vor adiega la cumpanie i Vornicia, cercetindiel, va da
adeverinte pe numele lor, ca cu acole adeverinte si se dea adeverintele Vistioriel,
precum s'al dis mat sus.
CAnd se va dovedi cii starostea i epitropiIciland impotriva buneT randuell,
au indriznit a tinea la cumpanie niscaI mime ne sciute Vistieriel si ne trecute
in catastih pentru rul lor ast.g, seau cii fit% cercetare ai primit vre-un om
abet din eel ce nu vor fi din mestesugul lor, seal din locultorl de pe afari,
iar nu din sedötorif politiet Bucurescilor, fauna pentru. acei . . . . . se vor
pedepsi si se vor osandi a pliti indoit aceea ce vor fi luat de la dènsiT, iar
acel primil In cumpanio fit% a fi de acelasl mestesug si fie' a fi din hilii-
duitoriI politiet Bueurescilor, indatil se vor inn:ire() la randuiala ce si mal
nainte ail fost, si starostea cu epitropit vor rilmanea datori a pliti dajdia lor,
spre inteleptire, ca si nu se alunece la urniftrI ca totul neplicute Dom niel mole.
Pe fies-caro an adunandu-se la um loe epitropiI i starostea impreunil
ca ttiti obstoa cumpan:et, si ja socotéli venituluT Cutiel i cheltuelilor aceluI
an, si de se va dovedi seal starostea, seal vre-anal din epitropt ea vre-o urmare
spre vitimarea si prigubii ea obstiel, col-1-altI epitropI tmpreuni ca ceI-1-altI
at cumpaniet, voie, prin scirea sthpìnirei, a'l schimba din slujbi i In
local lor alegénd pe altY, IT vor face cunoscutt, ca iarist prin scirea
si se asede, aröttInd inteaceeasi vreine si pigubirea ce vor fi pricinuit cumpania,
ea si se indatorésci a pliti Rini la un ban, si a despigubi cumpania.
Si aibi a tinea acésti cumpanie lude 9, holta, funi pricini de dajdie,
atat pentru alte slujbe i trebuinte cumpaniei, cât i pentru strinsul banilor
tetraminiilor la vremile cuviinci6se, cart vor fi aptiratt de réndul dajdiilor
Vistieriel si de tot felul de podvedl si angarit ; at:It starostea ct i epitropiI
sii ingrijései fúrte ca scumpitate a nu primi Intro donsit i 6inent en role
niravurl, seati ca total necunoscutl, si in seurt fiede chezrisia altuia dintre
col vredniet de credinta a isnafuluI, ca Intr'ace.st chip cel ce vor intra in
www.dacoromanica.ro
380 V. A. URECHEA
cumpanie, sá aib acest fel de intocmire, incat s'A fie chezavl unul catre alte.1,
nu numaI pentru cinstea lor, ci i pentru multrimirea color ce cu dênviI vor
face orI ce fel de zidirI vi binale ; vi spre intarirea i intemeerea acestuI ave-
cjémèut ce s'el intocrnit i s'ari hotririt de catre Domnia mea, s'ati dat acésta
carte intarita vi adeveritri ca insä'vI iscrilitura i pecetea DomnieI mole, la anul
1819, Noembro, 11 dile.
Alexandru Szqu Voevod, Barbu Vacarescu ve! Vistier.
(pecetea gpd.)
Cod. XCIII, fila 201.
www.dacoromanica.ro
'STOMA ROMANILOR 381
Din actele pn aci aduse din 4810, nu putem afla nict o scfidere
mat' isbit6re In intréga organisare a Brestelor. Nu tot a§ia vom putea
porunce, tot a Caimacarnuld in dosul altel' NH a lor, calm polcovnicul
Craiovel, ca nu numat din vindarea made): de cavafie, se' fie abagiil opritt, ce
ince i marfa ce at legate' se o duce la belcie, se se oprésce, dendu-le porunee,
ca s scie, ce la or carele se va gesi marfe de cevefi.e, vindênd-o in belciti,
nu numal ea se va lua degeaba, ci inch' si so va pedepsi ; i o carte de jade-
cate a DivanulaY Craiovel, cu let 1806, August 1, ca copr.ndere, c infatisendit-se
isnaful eismarilor cavafl din Craiova, ea un Vasile Gheorghiu abagie, ce se
atie intru isnaful abagiilor, care tin si marfe de eavefie din Ora turcescii si
alte ruarfe de Tarigrad seraelec, adeeit séle, franc+ si altote si pentru cact ail
dat legAture, ce va fi si el ca isnaf al cavafilor, nu s'ae oprit si marfa co se
va aduce de alt1 streint in Craiova, se nu and vole Vasile shipr a o campera,
ci cu. tot isnaf al cismarilor, sä o campero si se, o imparte intro et, dar abagiii
seau i a1t1 din alto isnaf art, se nu fie slobodl a viudo cevafie, dectit cavatil ;
dupe caro la lét 1806, Augast 29, veduiti altìi judecatil mat jos, tot printea-
céste carte iar a Divanulut CraioveI, en coprindere, c Gheorghe i Croia, en
alti ci ncI tovares1 at lor abagiI, nemultemindu-se pe alegerea di atei e ail %cut are-
tareLumineret sale, reposatulut Constantin. Vode Ipsilant, cosebitde alisverisul
ce fac eu marfit de abagie, dar dicend chi din vechinie ail avut obiceie de vind
si made de ceváfie din Ora turcésee i cismaiiI cavaff din Craiova, nu'l in-
geduesc, cerênd a fi nesuperatl, i dupe porunca ce ati adus fecend Divanul
cercetare, asemenea interesce hoterirea d'intéiii, ca numat cismarit s -abide in
präveliI marfe de csaväfie, iar jeluitoril se'st pezésce mestesugul abrigiel, ca
nisce abagil i marfa ce s'ed atlat pe la abagil, indatorat cavafiii de ail
pletit'o i ati luat'o et, ea se nu mat ges6sce pricine cu marfa veche a mai
vinde; dar s' all maflndatora4i jiluitoriï, ca afet marfa de Ora turcésce, cát si maría
cea care o lucréze et, su fie ca indestulare si sA o vinde ca pret cuviincios, iar dove-
dindu-se cìi fac scumperate, so va da vole a vinde i altit ; dupe care lie jeluitoril
eu ca mardalele ce ae mat' multe pagube ii s'a il intêmplat i c ar fi avut
hriseve mal dinainte i in räzmirita nemtilor, li s'ae prepedit i cer a li se
mntrisi de care Maria ta, prin hrisov, spre a li se pezi orenduiala isnaf
ce ati avut din vechirne. Deci fiind-ce acéste orenduialä se pezesee si Edell in
politia Bucurescilor i de vreme ce si Divanul Craiovet, pria cerceteri, fate
si ca acet abagit i prin hotrtrire de judecate, i-ail intocmit, dupu privileghiu-
rile vocht, ce dic cìi ae, de aceea cerorea jaluitorilor perändu-mi-se a ii
viinci6se, aret Ina'ItimeI tale, ce de se va gesi de Maria ta ca cale, se mi se
dea laminate' poi "Inca a le face sl hrisov, lar hoterirea cea dese'versit, remene
a se face de catre Maria ta, Lisä dare' din inceltemintele de Tarigrad, ce se
aduc de ditre lipscant, bogasierl, acelea dupe obiceiul ce se urin6ze i in Bu-
curescI, stint slobodo a se vindo. 1819, August 19.
Vel LogoPt.
www.dacoromanica.ro
382 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
'STOMA ROMANILOR 383
www.dacoromanica.ro
384 V. A. URECHII
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROMANILOR 385
www.dacoromanica.ro
3E36 V. A. tmEctiiii,
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 387
trebue dar ca pe Janga cele-l-alte haine vechT ce tin telaliI, sa faca si rufetul
eroitorilor pururea de tot felul de haine trebuinci6se taranilor i cal6tori1or,
cum asa s'ati prins croitoril inaintea boerilor epitropi cänd prin cercetare
s'ati facut hrisov pe obice:al lor, eam cà vor arma $i pkind el acestil legälura
ati dreptate ca si se zitien6scaprvìUiaii cel ce tin mufa spre osebit . . .
lor, ea inteacestasl chip si se p6tä hrini $i aeest rafet prin osten6la acului,
pkind i eI nafta]. cusatulta (lupa felarimile hainelor ce se vor croi. Drept
aceea, ca s li se pazésca töte mal sus numitele privilegbiurl nestramutate,
le-am intärit hrisovul acesta cu insä$I credinta Doman)! mole 161 Alecsandru.
Nimia() Sutil Vv., i eu credinta Prea lubitilor DomnieT mele fi! : Nicolae Vv.,
Gheorghe Vv., IOn Vv., Scarlat Vv., Dimitrie Vv., Grigorie Vv., martort fiind
si Durar-1610r cinstiti i credincio$1 boeriI velitI Divanalul DomnieI mole,
pan Grigorie Bräneovénu biv vol Ban epistatul spätariel, pan Barba Vackeseu
vel Ban, pan Grigorie Mana val Vornic de Ora de sus, pan Grigorie Filipescu
vol Vistier, pan Constantin Sam arcas vol Vornic do Vira de jos, pan Gheorghe
Slätinéna vol Logofel de Ora de sus, pan Constantin Filipesca vol Vornic,
pan Grigorie Ralea vol Vornic, pan Nicolae Viciresea vol Vornic al obtirilor,
pan Constantin Golescu vel Logofel de Ora de jos, pan Constantin Ctimpinena
vel Logofiat al streinelor pricinf, pan Iacovaehe Riza vol Postelnic, pan Dami-
tracio Hrisoscolei vol Loggöt de obiceiuri, pan Ilanolache Bileanu vol Vornic
al politiel, pan Alecsandra Hariton vol Ci.ninar, pan Dimitrio Satal vol Vara
Ispravnic pan Gheorghe Slätinénu. vol Logoföt de Ora de sus, si seria
hrisovul acesta ia anal al doilea dintra a treia Domnie a Dornajo! mole, aja'
In °rasa' scaunalui Dornajo! mele Bacareacl, la anil de la naseerea Dorna alai'
Domar:4(3i i tnantuitoralal nostru Isus Hristos 1820, Aprilie 27, da Chirita
Logoföt de Divan.
(balitara i pecetea gpd.)
Iordache Slectineanu ve/ Logoftt procitoh.
Cod.. XCIII, tila 168 T.
www.dacoromanica.ro
388 V. A. URECHIÀ
spre sciin i adeverire tie stricarea acestei curnpaniI, dupa care pitao al
Domniei mete scotiltida-se copie sui se si adevereze de Dainnéta i sa se trimita
la Dumnéla vol Vornic al politiel, ca s'a se faca cunoscutti ciitre numitif, ho-
tarirea Domnia mele ; tolo pisalt gpd.-1820, Iulie 7.
Vel LogofN.
Cod. %CV!, pag. 162.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 389
www.dacoromanica.ro
390 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 391
www.dacoromanica.ro
392 'V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 393
www.dacoromanica.ro
394 V. A. URECHIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 395
www.dacoromanica.ro
396 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTOR1A nOMINILOR 391
www.dacoromanica.ro
398 V. A. URECIIIÀ
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMINILOtt :309
www.dacoromanica.ro
400 V A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
IsTORLI, 110MANILoti 401
www.dacoromanica.ro
V. A. URÈCIIIX
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiNIELOR 403
www.dacoromanica.ro
4O4 V. A. tlilECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 405
2. Ponturile ce s'atí facut can& are si urmeze Riga Zisul, eel ce s'afi incarcat
Cu lunzinarile de cérli alba.
Milostiii Bojiitc. 1ro Alexandru Nicolae Sutul Voevod i gospodar.
Zemle Vlah;scoe. Bumnélor boeril de obste, prin anafora de la
9 ale acestil hin)", ne-ati Metal arkare pentru lunainärile de cérá alba', care se
luer6z5 si se fac aid, cO aflanda-se ca privileghiurl domnesd: data' acésth fa-
bric4 hisericei sfintilor 40 de mucenid, metohul sfintel episcopii Ramnic, din
pricinä' ea' cel orânduiti din partea numitel bisericl na s'ail purtat ea oran-
duialO bunii, fátênd luminOrI prOste, vindéndu-le cu pret mare si pricinuind
lipsO la obste ; pentru aceea, 4ie Dumnélor, cí spre a mi patimi obstea si spre
a lipsi catahrisisul de luminOrI prtíste, sil se rOdiee de a se mal da embaticliiti
de bAnX, de cat sil, dea 50 oca,' luminä'ef de c6rO albá pe an la bisericá, i col'
ce se vor incarea ca facerea acestor lumìnrï, s'a' le scdtá curato, lamurite bine,
file de niel un fel de alta amestecáturä de oil: ce material, decat sä" fie
córà curata, i pentru cácI luminárile de cérrt alba' ail scgOmént la nálbit,
s'ati gOsit ca cale ca vindarea lor s'O fie ea taleri unul mal' sus ocaoa de cat
luminarile de Ora galbenO, i fiind-cA acum luminiirile de córii, galbenO se atlä
la nart talerI 8 °caca, are ei se N'inda' luminIrile de c6rA albA talen): 9 ocaoa,
care anafura 4 Dumnélor boerilor chibmindu-o i Domnia mea, si silindu-no ca
folosul obstesc VOzim i privilegniul bisericel sii nu'l ìuipuiaumni, s'ail
gásit Riga Zisul, cu sciintil de 4cest me-Aesug al nIlbituluT cereI si al faca-
www.dacoromanica.ro
406 V. A. tTRECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 407
www.dacoromanica.ro
408 V. A. IMIECH1X
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROMiNILOR 409
www.dacoromanica.ro
410 V. A. URECFla
tire, Chir Gavril, ca sä' Oca vde ai sloborjenie a deschide pe mosia monastird
ce se numesce BäräceniI, din sud Saac, trel puturI de piicunii, ca cheltuiala
menastird, i fiind-eä aceste puturl, dupi jilba ee ati dat numitul egu.men,
oranduindu-se in cercetare la Dumn6lui vel Logofetul de t6ra de jos, din ana-
foraoa ce ati ficut asupra pr:cinel, ne-am pliroforisit, cii se deschid ea mare
cbeltniali i urrnézi sii simtä grea eheltuiali, de aceea ne-am milostivit Domnia
mea ai printeacéstä domnesei carte-i hirä'zint numitei monastirl tot venitul
aeestor treI puturI de pécuri, nefiind intrate in vindirea color-l-alto puturI,
maT dinainte, ca ea dénsul si póuí drege ai sii tio totdeauna aceste puttirl
In fiinta lor i si se ajutoroze monastirea la cheltuelile ce are ; pentrti care
poruncim vamesilor i tuturor do obste, nimen1 matra nimio supérare sii na
faci, fiind-ca acestea sunt a fi scutite de cheltuelile i dirile ce dal alte puturl,
cid asa este porunca Dnwniei mele, i saam receh gpd. 1819, Octombre 28.
(pecetea gpd.) Procitoh G °loma vel Logoftt.
Cod. XCIII, fila 104 v.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 411
www.dacoromanica.ro
412 V. A. URECHTÀ
www.dacoromanica.ro
IST0111A nomANILori 443
ce ne-ail Moat prin anafora Damned. vol Logofaul de Ora de jos, a acestI
monastire se afl la 'Dante si lee stramtorat ca pärintI Licaitorl intrinsa, unde
nu pot Cu inlesnire agonisi cele trebuinciése ale hrand, si al fost dupq
vreml i sunt totdeauna sup'ératI de mosafief trec'étorT, spre ajutorul pririntilor
de acolo, i ca sä 5e si Noué vednica pornenire, hrzimsi Domnia mea aceste
mill de mal jos arétate, insq s scutése vinriciul, dijtaritul si oeritul pe
drepte bucatele monastird, cum si 50 bolovanl sare de la ocna Slániculu.l, sq
ja pe tot anul de la lét 1820 inainte, precum si vole ea sloboglenie de la anal
In colo a mai deschide monastirea inca alte doutT Marl de 2Aurei pe mofia
sa ce se numesce Sinaia, ca asemenea randuialä ce an deschis si Po cele-l-alte
dott6 do mal nainte, ale arora venit si'l ja tot numita rnonastire, nefiind intrate
niel acestea In véncjarea putarilor color véndute ; si ca sq. fie muele numitd
monastirl, atat cele de mal nainte cât i celo hilräzite do Domnia mea statornice
si de ìntuirire, iar Domniel mete i reposatilor pqrintilor DommeT mele veclnia
pomenire, am dat sfintel monastirl acest hrisov al Domnid mele, adeverindu'l
ca insás1 credinta Domniel mele 1C Alecsandru Nicolae Sutu Vuevod i cu
credinta Prea lubitilor Domnid mole iiI : Nicola() Vv., Gheorghe Vv., I6n Vv.,
Scarlat Vv., Dumitru Vv., Grigorie Vv., martotI fiind i Danin6lor cinstintI
credinciosi boeril velitl al DrvanuluI Dom niel mele : pan Constantin Cretulescu
vol Ban, pan Barba VIcrtresca vol Vist,ier, pan Istrate Cretulescu. vel Vornic
de téra de sus, pan Miltalache Rana vol Vornic do Ora de j.)s, pan Gheorghe
Fdipescu vol Logofgt de Ora de sus, pan Constantin Filipesca vel Vornic, pan
Grigorie 'Idea vol Vornic, pan Gheorghe Golescu vol Vornic al ob;tirilor, pan
Constantin Golescu vel Logofét de Ora de jos, pan Nieolae Slugearoglu Tel
Poste, nic, pan Damitaache Hrisoscoleti vel Logofét de obicelue, pan Gheorghe
Vlahut vol Sprttar, pan Mihalache Brilénu vel Vornic al politid, pan Alecsandru
Hariton vol Ciiminar, pan Alecsandru Desna vol Comis; si Ispravnic pan Constantin
Goleseu vol Logofét de Ora de jos ; si scris hrisovul acesta la anal dintèiq
dintru" a tre:a Domnie a Domniel rude, aitl in orasul sea unuluI Domnid mele
Bucuresd, la anil de la nascerea DomnaluI Dumnee i trantaitorulal nostru
Isus Hristos, de Nicolae Loge& de Divan.-1819, Noembrie 20.
(iscrditura i pecetea gpd )
Constantin Golescu vel LogoPt.
Cod. XCIII, fila 151.
www.dacoromanica.ro
414 V. A. LIRECHIN
1. Pitac catre Dumnaul ved Aga pentru nizamul zarafilor ce stai i drnbld
pe uli;ele tergulul
Cinstite ì credincios boerule al Domnie mele, Dumnéta vel Aga, din
alaturata copie de anafora, ce al facut catre Dornnia mea Durnnélor oranduitiI
beer): pentru nizamul lu care se cusine a so pune zarafif ce amblä i stal pe
ulitele térguluI, metahirisind zaraflaz ca schimbarea monedelor, vei lua Dum-
néta pliroforie pe larg de coprinderea el i de chibzuirea ce ail flout Dumnélor
numitil boeri, pentru care poruncim Dumitale ca prin compania cea mare de
aici a negatatorilor sä se pue in lacrare coprinderea acetii anafora, (care
s'aa intarit de Domnia mea) si de armarea i chibzuirea ce va face numita
companie, sil arke Domniel male prin anafora, ca sä se dea, in urna i poruncile
ce vor fi cusiinciése; tolco pisah gpd.-1819, August 15.
Cod. XCVI, pag. 71.
www.dacoromanica.ro
IsToMA PomANILOR 415
www.dacoromanica.ro
416 V. A. CIRECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMKNILOR 417
www.dacoromanica.ro
418 V. A. UttEC1111
www.dacoromanica.ro
iSTbilIA ROMINILOtt 410
www.dacoromanica.ro
420 V. A. URECHIÄ
i cäpitanilor i vätasilor, supi5rare seati zaticnire s nu'I facetI, nicI sìI ceret1
nimic cu nume de vama, seail de alt avaet, ci acolo ande va deschide si va
vinde, s platéscil vama cea oranduitä, dupd tarifa i ponturile vaineT, päzind
tnsa randuiala ce ail alte marfurI ce vin din Diuntra priu trec'ét6re; i saam
receh gpd.-1819, Februarie 9 1.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 421
www.dacoromanica.ro
422 v. A. URECI111.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINIL OR 423
www.dacoromanica.ro
424 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMÀNILOR 425
www.dacoromanica.ro
426 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 427
www.dacoromanica.ro
428 V. A. URECHIA
Ori eke amenintari face Al. Sutul Ploescenilor i prin acest hrisov,
ei nu vor nceta urrnari drept6ti1e oraplui lor.
vroghene, nu s'ail tinut in sema, ce da acest hrisov al Domniet sale ca care
anerisesce acel hrisov al lul Mavrogliene i intaresce iarast hrisovul Bantilaï
Moruz, dupg cum si mat nainte la ce-1-al ti Domnt urrnat. Mat *UM si
alt hrisov al Domnid sale reposatulut Alexandru Vodg Moruz, scris in let
1793, coprinletor ca, gasind Domnia sa tag mosia Mown; si ca satele ce
se afla pe densa, harazite de Domnia sa Alexarklru Vag' Ipsilant (dupa vol-
nicia ce ail Domnit pe lucrurile Domnesd slobode, la reposatul Banul lana-
che Moruz intru desaversitli stapanirea Dumisale i intärit acest han si de
reposatul Nicolae Voevod Caragea i de reposatul M:ihail Sutul Voevod
intru intéia Domnie i intru a doua Domnie a Domniei sale, ì viind
atund orasenit ca jalba care Domnia sa cerend orasul ca total intru a lor
stapanire, area Domnia sa ott ail infatisat la Divan inaintea Domniel sale pe
orgsanit Ploescenl, cu. reposatul Banul Moruz, cárora le-ati cerut i lor stt arete
hriseve de la Domnit vecht, sa, se yap, de ad fost harazita lor mosia acésta,
de mat nainte, ca ca acesta sa se cunósca de ail putut Alaxandru Voda Ipsilant,
a fi ca cale ham' acesta, la reposatul Banal Moruz, seil nu si macar ca ail
aretat nisce copit de porund vecht domnesct netncredintate i ne adeverite
de niment, dar cetindu-le Domnia sa cu amaruntul, all várjut ctt nict inteinsele
nu coprinde, ett att fost i mosia dimpreuna ca paméntul, data lor, ca sa o
stapánesca, ei impotriva o numese prin tole cartile tot sloboda domnesca,
numat hrana sa'st o faca Calama', Rosa i Camaraseit, pe &in, far' de dijmg
si far' de clacii, niel: ott scr;e tu acole copit, de a fi privelighiatt pe langa
CáTära0, RoT i CamaraseI i alt1 orasant, totl catt vor fi si se -vor aduna
streint dupg vreml, in Ploescl, ca 16cuinta, i asa pliroffirisindu-se Domnia sa
ca ca un lucru. slobod Domnesc, aa putut i ail avut volnicie, reposatal Domn
Alexandra Voda Ipsilant, a hä'räzi ande art fost buna vointa Domniet sale,
care har ce s'ail facia °data, ca dreptul caveat al voluiciet, ce ail avut, ne-
putilnd cot mat de pe arma, a'l aneresi far' de pricina vrednica si inca, 1ntärindu'l
in urma i reposatul Nicolae Voda, Caragea, cum si repositu.1 Mihaiil
inteamendoue domniile, aratg Maria sa, ca putut ea cuvent drept
a strica patru hriseve a trot domnt, ce inta'resce si Domnia sa acel LTA cuviinta
har i stápanirea Banulut Mora; atat pe eras, cat si pe rnosie i pe satele ce
se aflä pe densa, spre a fi desilversit stapan, hand de la totI cet-l-altt duma,
daca i adetul pruivttliilor, dupg aseclamentul ce va face unman,' reposat bolor,
ca un stapan, vencrend i numat vinurile i rachiurile sale, dupg privileghiurile
ce all tott stapanit moiilor, avénd stapanirea i volnicia nu mime pe mosie,
ce si pe orasul Ploescit, ca intru tete intocmd, sä urrneze ca stapanirea
albg tete veniturile si folosurile pe deplin,fara mime acolo 19 lude, ce s'ag
dovedit ca se trag cu adeverat, dintr'acele trot veal némurt, hotaresce i Domnia
sa a fi privelighiatI, ca sg nu dea niel claca, nict dijma, dupa coprinderea
cartilor Domniilor sale, ce arata ett s'aii dat la mama° lor. Mal: veil= i alt
hrisov al reposatuluI Doran Constantin Voda Hangeari, scris in let 1798,
coprincjetor, cii macar ca Domnia sa Alexandru Voda Ipsilant, intru a doua
Domnie, iarast ail dat hrisov al Domniel sale orasanilor Ploescent, cu scaderea
därilor, adeca ca osebirea orasuld, (land orasul in stapanirea orasenilor Ploescent,
dar arata, reposatal Doran Hangeari, ctt prin anaforaoa Obstescil a pgrintilor
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR as
°raptlii-de-Vede 'Inca s'a luptat §i sub Al. Sutul, ca sä scape
de sub stäpAniroa bisericei St. Spiridon-non din Bucuresci. Vechii
Arhierer si a Damn()lor borerilor, s'an pliroforisit, c vechiul obiceiä al pilmèntului
ce se itrméza la häräzirile, earl: fac Domnir pe la nail altir pe lucrurile dorn-
nose si mar vértos intarindu-se si pe altiT dor Domnr, ce ail stiltat in arma
Domnulur ce ail häräzit, nu este nicr o pild a se fi stricat vre-o data' acest
fel de dar, dupg, care obiceiii al pämëntulitr, s'aii ga,sit cu cale, ca chironomil
Banulur Mora z stäpanescä ca pace darul desävarsit, adecä rnosia si orasul
pe deplin, intocrnar dupä cum s'ati hilräzit Banulur Mora; prin hrisov domnesc,
care dar s'ail intrtrit si de al p: der Domnr, pe cat pravilile multämesc, ci s'art
intärit si de altr. trei Domnr, de m.ar in urmä, prin patru hrisóve ale Dom-
niilor sale, iar aceia privileghia, cat): sunt aleÏ prin patru hriséve domnescr,
unul al r6pos Nicolae Voevod Caragea, altul al r6posatuluT Mihail Voevod
Sulu, dintru intèia Domnie, altal itträsr al Domnier sale, dintru a &ma DOMIIie
§i al treilea al Domnier sale reposatul Alexandra Voevod Moritz, aceea s'ti fie
nesupgratr, duprt coprindorea sineturilor, co li s'ati dat atuncr pe la mama()
lor, dupä care intäresce si reposatul domn Hangeriu, cu hotrtrire, ca mosia
dinprejurul Ploescilor, ca orasul dimpreunä sä se stripanéscil de clinoromil
Bandar. Moritz, dupa' domnescile hrisiïve i poruncesce, sii se ia de la mainile
Ploescenilor acel hrisov, ce li s'ail fost dat Domnia sa Alexandra Vodä Ipsilant,
intru a doua doinnie, iar eel catr sunt alesr de privileghiatr, Rog, Cälärasi
Cilmäräser, eI i copir lor, cati se ver trage dintransir parte bärbiltésa, si
femeeascrt, acera llama)." sa, fie nedajnicr. Mal v&jum si alt hrisov al Domniel
sale, selefular nostril, intäritor color de mar sus coprinTétére hris6ve domnescr,
acéstä osebire numal fäcènd, care si in hrisovul reposatalui Constantin Voila'
Hangeriu, ot Mt 1798, se coprinde, ca nu ruling. acole 19 lade, ce era atund in
fiintä, pogorite din nemul Rosilor, Cälärasilor i Cämära'seilor, aibä pri-
vileghiul aOrarei de dijma, i de c.lacit, ci i cap' de atuncr si pang acum, se
vor fi pogorit din némul lor si se vor mar pogori si de acum inainte, ca bunil
dovadä, parte bärbiltéseä i ferneeascä, totr aceia sä fie asemene apäratr si neflajnicr
"de dijma si de claciti ; ci indestulandu-ne Domnia mea, din coprinderea a tóte
acoste domnescï hris5ve, cate mar. sus pe anume sunt arktte, cí acéstil mosie
Ploescir, ca orasul de acolo, fiind fost slobodä domn6sca, ca drept cilvént s'ail
hitirrtzit reposatulur borer, Banulur Moruz. Drept aceea, vëéndu-se de catre
Demnia mea, atatea hris6ve domnescr, de la eel dinaintea néstra f rat)." luminatr.
Domnr, intärit6re harulur acestuia, si din coprinderea lor, pliroforisindu-ne de
téte cele urmate, spre intitirirea acestur han i gäsindu-le cuviinciése, am primit
rugticiunea luminätier sale, beizade Costache Caragea si am bine-voit de am
intrtrit si nor, printr'acest domnescul nostru hrisov, harul acesta i privile-
ghiurile, Cate se aratä in domnescile hrisclve, adecit, sit stäpanéscil Luminätia sa
mosia acésta Ploescil, ca orasul de acolo, ca o zestre ce'r. sunt date Luminätier
sale, de la casa fdposatulur. Banulur Moruz, avéndu'sr intréga stäpaniroa, intru
téte intocmar dupä privileghiurile, ce ail toff stäpanir mosiilor si poruncim
Domnia mea, Dumnévcistrrt ispravnicilor, din sud Prahova, sit supunetr pe
Ploesceni si far' do voia lor, a fi urmätorr dupa" acest hrisov, al Domnier mele,
cetindu'l intru audul tuturor de obste la oras, spre a intetege, ca sit scie
intarirea ce o drun Domnia mea, spre a se astamOra pricinuitorir i ameste-
ciitorir. Asemenea sil albit Luminiltia sa, intru acest numit eras Ploescir, patru
www.dacoromanica.ro
430 A. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROMANILOR 431
Sentinta datd de Al. Sutu rapesce Calcircqilor Rofi, vechile lor drep-
tap', Cu sofistice restälmäciri a actelor prin care li dat, anteriormente,
Domnieï mole, c ca t6te c reposa,tul Banul Enachitä, Vrictirescit ail fricut
acéstä invoiala la lét 1781 Septembrie 14, intre epitropul monastiret, ca ludt
60 slujitort ce se afla atuneï in slujba isprävnicatulut cii pecetluiturt domnesce
pe aman, ca s'a se desparta adeca din tot trupul mosiet Rosit-de-Vede, o parte
de stanjint 600, cate 10 stanjint de fies-care slujitor, pe care parte aihn
et privileghiutilo lor ce li s'ati orandnit de catre reposatul Domn Alexandra
Scarlat Ghica Voevod ctitorul monastiret dupä ctitoricésca sa oranduialä ce
prin hrisov ail Meat, si sà scape monastirea de multele turbaran t supilrärt
ce't pricinuia acet slujitortf fiicOnd felurimt de catahrisis ca acele privileghiurt
spre pagaba monastiret, dar cuncisce curat, ea acea invoialä s'atl Matt insä.' ca
multä vätämare monastiret, ce este stäpanä pämèntuluf, pentru c rò'posatul
ctitor häräzit acele privileghiurï ca sä se cJbóre si la cel din urma neam
al Calärasilor de atunct ca o mostenire, ci ca un cuvènt la Calarast, adecä
slujitort steagulut ispräynicesc, cart din vreme in vreme se vor eta slujind
ca pecetluiturt domnescI in mânll i locuind pe mosia monastiret si la preotil
bisericet de acolo ce se numesce a Cantacuzinescilor ; asijderea cunósce c'd
insist Calarasit acel asedamént, pentru ck Banul Vhcgreseu ati dat
la acet 60 cälarast, parte de stanjint 600, numat pentru säläsluirea i hrana
lor, ca catt dintrénsit nu vor merge sä löcuiasca acolo ce vor fémanea pe partea
mkastiret, nu s'all mutat nict clacä atí dat, ci inpotrivä s'a5 pornit ca judecätt
asupra monastiret, radicand impreunä si pe cet-l-altI oräsant ce nu aveati
un fel de impärtäsire la privileghiurile lor, iar pentru invoiala de al doilea,
cea din lét 1816, Noembrie 20, ca bite ca insust opitropul märturisi, ea' ca a
sa vointä si primire s'a5 fAciit, dar dise, cit iarast ciilarasit al stricat i acea
mnvoialtí pentru cä ca acéstä invoialg dupi ce manastirea le-a5 häräzit lor
peste talen t 24.000 at clacel ce se faceA pang atuncl dupa invoiala dintêiìi i
nu codeso la monastire, apot undo se clivenea ca luand et ace): cate talen t 1.500
pentru arenda piirtilor de stanjint. 600 sä se astampere i sä fie multämitt la
ceea ce ea singatavasis s'a5 fost tocmit, diva' cum in engrafon de invoiala se
aratä, eI banit i-a5 luat, si pe monastire n'aìi läsat'o din supärärt, pentru
cii iaräst et niel pe aceste pagube ce ail fäcut monastireT nu s'ail multamit,
ci ail mestesugit i alt viclesug, ciict in vreme and se fricea invoiala de al
doilea, ca sit aibä monastirea arena' vectnica, partea lor de stanjint 600 cu
cato talen t 1.500 pe an, et n'ail dat de fatal arétand dà cu 5 ant mat nainte
att fost dat engrafon al lor la manile serdaralut Marin ca cetasif Jut, prin care
le da vote atat lor, cat si celor-l-a1t1 orasant aft' vor voi ea si se mute cu
lücuinta pe partea Ion do 600 stanjint, si sit fie slobodt a se impärtäsi tott de
privileghiurile lor, Inca Marin i cetasit MY in puterea acelut engrafon s'ail
silit a stigmata si ispriivnicatul dupä partea monastiret, duca acolo, ca
prin mutaren isprävnicatulut sui faca orasul pe partea lor, si sit pustieze partea
monastiret, lipsindu-se de tot): lOcuitoril s61, alergand tott sit dobandéscii slobode
privileghiuri pe partea cillärasilor, din care pricina i pang in cliva de astä-dt
se stinge monastirea eu cheltuelile prin judecatt ; pentru care aceste cuvinte
cere Epitropul despägubirea monastiret si hotarire de dreprätile et, 'neat sä se
ptiz6sca färä strämutare coprinderea ctitoricescel oranduell, spre a'sI lua monastirea
iaräst stäpanirea cea desilvérsitä peste tot trupul mosiet Rosit-de-Vede,
www.dacoromanica.ro
432 V. A. URECHIÄ
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROMANIUSR 433
www.dacoromanica.ro
434 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 435
www.dacoromanica.ro
436 V. A. URECRIX
tembrie 1768. UrnalSza catT-va ani dupa acea contestare asupra donatiunei
de 600 stanjen data In faw5rea calarnilor Ro*Iori. Domnitorul trimete
atita stapinire pe deplin, ce ar putea avea cinevasr la lucrul stí co'l.stapitnesee
orY cii mostenire, off cu cumOratere de banI :
Cil acest fel de intelegere se impotrivesce ea total la ctitoricesca or Induiala
si Doman]. Ipsilant, col ce tntiresce coprinderea anaforalei Vacgresculur, nu
era lesne' spre induplecare in cat sa primesca acest fel de invoialg, impo-
trivitóre ctitericesciI veinte.
Or), de avea acest fel de cugetare, Domnul Ipsilant, cu total impotrivil la
haractirul sd si la sciuta sa megaloprepie, nu ar fi periorisit stricarea cti-
toricesceI oránduelI, numaI in dotal randurI do intilrire, ce ar fi Meat deslusire
hotartreT sale, .arkind pe larg, la intgrire, t6te cele coprinse in anaforaoa
cgresculd, iar nu namal despartirea acelor. 600 stinjinI.
Cl scriind ciltre ispravnicY, osebit, pentru aeea botarire i fachd ticere
de tiSte cele coprinse in anaforaoa VacilresculuI si poruneind ritos, (precum si
la intilrire), numaI de a despgrti piniêntal acelor 600 stfinjinI, dovedesce curat
cl, numaT acesta ad primit din t6tg anaforaoa ArgcriresculuI.
Cl de vom lice, cl si din intrtrirea DomnuluT Ipsilant, tot acésti inte-
Iegere se di, caro calgrasil o cer i orrisenil: o latí in partea lor, atuncl insusI
Domnul Ipsilant se impotrivesce *luT i, pentru cl cum este en putintg care
calgrasl si dea desgvirsita stilpinire pe pgméntul de 600 stinjinsi, care o pot
avea numal' stapinfi de mosiI, iar de a face m6ra pg vadul oe se va gilsi pe
acest pgmint. si a o stgpáni de tot, II popresce, care este cea ma): di-
chcomit a still:Attire): paméntuluI si a ohgbnicei, ii Domnia sa radicind acéstil
dicheoma de la densil o dl iarig mong'stirel, care va si (Pea, ca tot pe mo-
nastire o cunósce de strtping si pe ace): stinjinI 600, iar pe cillgrasI,
cu o hrisis lor, ca BA' se hrä'néscg.
Pe vom lice, ea intgrirea DomnuluI Ipsilant este data peste tótg noima
anaforald VIcgresculuI, pentru care pricing la a doua Domnie ca hrisovul
DomnieT sale, ail stricat hrisovul Domnulul: lIavroghene, in vrome cind acel
hrisov al lui Mavroghene intgrise bite cele coprinse in anaforaoa VacgresculuI,
avénd dar pe insusI Domnul Ipsilant marturie la hotartrile sale celo date in
Domnia dilitliti, asupra acestel pricinï, cu care cuvkt putem si no indoim pentru
cugetul si, caro anaforaoa Vacgroscu/tA si dare intelegerea cutintultaohavnic,
in vreme dud Domnul Ipsilant, dupg hotaririle co s'ad gis, ail dat iarasI la
monastire drept'atile acole ce se cuvinea. a da la ptritI de ar fi dat la cu.-
véntul ohavnic acest fel de Intelegere, Cu atita putere dupg cum el gic,
si in vreme cind vedem cl mniT defaimg i stricg hrisovul luI Ilfavro-
ghene, ce da Ill dâniT acest fol de dreptatY, co se obicinuesce a se da numaY
la stapiinii de mosiI, i precum se coprinde spre ajutorul Ion, in anaforaoa va-
ciiresculiff, din care defiiimare iariI curat se aratg, cât ail fost de noprimite
Domnalul Ipsilant, cele coprinso in anafora, afarg din despartirea color 600
stinjint De aceea dar intelegerea cuvéntului ohavnic so dovedesce c'a in cu-
getul luI Ipsilant nu se Intindea ping la acea tréptit, in cit sit se dea i orri-
pallor putero a dobandi dreptitT, ce sunt obicInuite a le avea numat stapiniI
mosiilor, pentru ca tot aceeasT carte ce coprinde acest cuvént ohabnic, pe or&
sea if popresce a face matl pe acel 600 sttinjinI, si dicheoma acésta o di
monastireI, i asIa, cavéntal acela ohabnic, dupe cugetul DomnuluI Ipsilant,
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 437
www.dacoromanica.ro
438 V. A. URECHIÀ
rilor cälArql in numer de 60, peste cele 600 stAnjeni de mo§ie. Sub
Domnia urtnät6re a 1u N. Caragea Epitropul monastirei Sf. Spiridon
cinuitor de U1111111.41..1 i zrtdarnice chrisologhiT cu multe pagaba ale monastiref,
'1-ati poprit, precum s'ad dis, in cat sil, nu se mai.dea in maulle lor ; iatil dar,
MÍ la infiltisarea ce att avut inaintea Doinnulttl Milial l'edil 8(101 i a Don-i-
ndita Constantin Ved Ipsilant, insisI cAl.trasiT mi s'ad tinut de acel asetrémint, de
aceia niel ad pomenit nimie de dasul, ce s'ad itnpotrivit nutria')." cii hrisovul lui
MaNroghene, precum i inaintea aceita.): hrisov, iarasI nu se tinuse de aseddm6nt
pentru cii nu rspunseserä" daca la monastire; urmézil. dttpil acestea t6td" viclenia
si mestesugirile lui Marin cu cetasil Ial, cu carl, dupil ce ait stricat invoiala cea
de al doilea, luand impreunii si pe citildrasI, potrivitl tot la un cuget cu
s'ati silit a aduce i cea mar dupd ruma vAtrunare la monastire, cu a muta
isprilvnicatul i orasul dupri partea monastirel pe parten, acelor 600 stanjenT,
si sil se pustiiascrt Cu tata pdmentul monastiresc, alergand top" la acal loe, ca
la un oras slobod, sii se impiirtitsascil de privileghiuri deopotrivil i precum
ca ìnsuL Marin cu cetasiI lul, cunoscea prea bine, crt calrtrasiI nit aveail niel
o putero de a imprirtasi pe altiI din dreptdtile lor, indestulat s'ad dovedit din
iconomia ce ad filcut, poprind acea nectiviincidsrt simfonie ce ad filmt filtre
diSnsi1 i intre cilliírasI, a o da de fatil la crisologhia ce s'ad inthiplat in arma,
(hipa ce din In scris mili tirria ce ad dat mniI cuiIdraiI, adeveritil de Proa .titintia
sa parintele Mitropolit si de Dumn6lor velitil boerI, i crt iarilI eilliírasiT ad
fiicut videnie si la al doilea invoialit a lor en. Epitropul monastird, indestulat
se aratil dinteadista. adecrt, crt in vreme chal fac invoiala i tocmda cu Marin
si cu cetasil lui, apeo: dad vde i Epitropulta monastirel, prin cartea ion de
invoiald, intaritii de -seleful nostru, ca sil se toctnéscii, Epitropul si sil se in-
voiasca cu catI s'au giísit lOcuind semi in urtrut. vor 1(iciti pe piiméntul de 600
stanjinT, iar el sil nu se impiirtrtsascii de alt nimio, fumni numal de acel cate
talen f 1.500 pe an ce s'ati tocrnit ; in cat, atat invoiala dintòiti, cea din vre-
mea VilearesculuI, cat si invoiala adista din urinii, amôndottii s'ail stricat din
viclesugurile lor ce ad 't'erg la atandoub" vremile. Nedréptii dar si fdrä" niel
un ctiv6nt se judecii eererea. atat a cilliirasilor, cat si a orásanilor dttpil aceste
doul5 temeiuri, pentru cii d'ya teoriile ce s'ad filma la am'éndoulí chipurile,
niel dupd hris6vele domitescI se pot indrepta,.niel cu invuielile ce in parto au
fiícut se pot ajutora.
Peci dar, ca sii dan' sfarsit felurimilor de viclenif, ce s'ad lttcrat si sil en.-
rätim acéstii putrediciune, ce prin vielene mestesugiri aduce cea dosii,vhsitit
partiìl monastird, inca sil parda' si tot fulosul mosid, hotiirint Domnia
mea, sil se ja parten aceea de 600 stanjinI din }m'infle ciThirasilor i sii se dea
iarilsI in desilvérsita stdpanire a monastirei, lipindu-so langil ceea-l-alta parte,
facéndu-se peste tot un trup, dupá can] au fost mal nainte, pana a nu so
despiirti, i cìi1rail eel ce liaba slujesc i vor sluji en pecetluiturI domnesci
In mani, pe ac6strt mosie, si '11 aiba privilegitiurile lor cele oranduite de cti-
tor, dar nu i col ce se trag dintr'ksif, niel ce): ce n'ad pecetluirI, ci acoja
dea la monastire clacä i dijmìí ca i cd-l-altt i otastind din viile ion, po-
prindu-se ca total de a vinde vin i racitiìl, pentru ed acéstil vole s'ad dat nu-
mal la engrasa, col ce halea slujesc, i acelora muna): din chiar viile lor ce
s'ad int6"mplat sii aibil pe vremea cand s'Eta frieut etitoricésea orandttiald si ett
soroc oranduit, adecil de la culesal viilor §i numa pand la di'nr6itt de II-Intuir.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 439
www.dacoromanica.ro
440 V. A. ÚRECHIÀ
www.dacoromanica.ro
IS'PORIA ROMANILOR 441
www.dacoromanica.ro
442 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 443
www.dacoromanica.ro
444 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 445
www.dacoromanica.ro
446 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 447
A. Voevod Ipsilant la 1797 Martie, anu1éz6 din noh hrisovul lui Ma-
vrogene «11ind dat intr'un chip lmpotrivitor i schimonosit domnescilor
hrisóve de ma'!" inainte.»
eta cu 8 lunI inaI nainte, adecil la Iunie Mt [817, cand au venit de au aptt-
cat pe or5vilnI de simfonie, InstivI el at spas c scie de attinel.
1818, Februarie 18. Marturie a Arhimandritulul Constandie, epistatul
schituluI DragilnesetI, oil &ilia ce s'ail fgeut zapisul acela spre a se opri Dittoed-
cinnea apeI Veda', caro innecil t6til partea de la vale a .olavuliiI RoviI-de-Vede,
to ttímna trecutil ruerg6nd Coviovia sa la isprilvnicat pentrni pricint ale scliitulut
&Oil, ce se vecinesce cu. movia Rosilor, ail r'émas acolo ocolit de innecilcinne
Inuit de dour.; s'éptiimanI, care innecaciune s'ail inVimplat asemenea ca
nainte, pricinuind nerniirginitii strimtorare la. liicuitorI pentro orI ce trobuintil.
Alte sineturl ce »tal are monastirea din urma kotarireI
DomnuluT Caragea cu
1818, Septembre 16. Anafora a Logofetii ft'ireI de sus, buittrdisitil (le
Mrtria sa Domnal Caragea la jalba ce dedese Epitropul, cum ea cand s'att in-
voit ca ciuuíraii pentru elacii vi pearl' arenda moviilor, n' au avut nicI o sciintil
de zapisul ce att fost dat caiiraiT orilvanilor in let 1812, cerad sii se adueii
acei opt eilliíravl ce all Lout avet)ilméntul ca monastirea, a etirora mere au
giísit'o vi logort5tia eu cale, dar nu s'ail adus di1äraiI, intemplandu-se duce-
rea Milrie sale Domnulta. Caragea.
1819, Martie 22. -- Adeverinta co all dat 11 crilrtravI inaintea nústra,
adecil aceI 8 ciiliiravl v't alt treI, adeverit i cu iscilliturile iliístre, cum
cil, cliirunandu'l Serdartil Marin in dottiStreI rindan, loati (jis siI 'I dea zapis
ea sii facil t6rg slobod pe movia lor de stanjenI 600, fiind-dl are anafora do-
mesa, ; cillaraviI ati tjis eii se teme sil no dea de vre-un neeaz ; Marin le-an
(Jis, 61 va string° Cunera strilinI, iar nu timenI din orilvilnil ptinit'intenf, i crt
eI sil nu aibil nicI o grijil,. cii ce va ti DumneluI va responde, vi de se va
face térg pe movia lor pot vi eI sii scape de clacii a no da monastireI, ca unil
ce se atlii vetreterI pe movia ni3nastirel, vi va rëmanea a da. tot Cate un zlot
de clacti; ava dar i-ati dat zapis dupil cum le-ail mat, iar la let 1816, cand
venise mutnhavir duprt jaiba EpitropuluI, ea sil aducrt, aìl niers la Sordaral
Marin in RovI, atlAndu-se ispravnic, vi introbat de volesce sii le dea za-
inapol sead sil impace, sil spue la judecatii cil art dat acest fel de za-
pis, sear' sil no spue, Serdarul Marin le-ail tjis, cil nimenI nu 'I va intreba
de zapis fiind-cti este sciut vi EpitroptilatI; de aceea, (Ind au facut eI invoiala
ett Epitropol aid pentru clad, n'att pomenit nimic de acest zapis, fiind-crt le
tjisese Serdarul, ca si de'l va aduce pe DatnnéluI aid, zapisul nu se va mai
vedea, deeat all spas cillaraviI Epitropultil cil ail avetp-imént cut 4 -WO cart
vi-ail fticut vb. pe mosia lor ca sil plitúscuí otastina In banI, pentru care core
Epitropul, ca orI sil ri:imae bun asetlilatkitul ce all facut rnonastirea cu end-
raiI la lét 1781, cand le-ail dat acel stanjinI 600 in stilpanirea ion, ea until
ce este de fetes, atat acestor cdliiras1 de acum, cat i acelor din urma ion, vi
zapisul ce au dat ciiliraiT la let 1812 Serdarulul Marin, sà" nti se tie In skirt,
ca uit nedrept i pricinuitor de mare pagubil monastireI, seatt do vrerne co ca-
lilraviI all desputernicit avetjamemtul eel dintòiul, ot let 1781, prectun se co-
prinde i in domnésea hotarire a Milria sale loan voda Caragea, din cestil ce
www.dacoromanica.ro
448 V. A. IMECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTOMA ROMANILOR 449
www.dacoromanica.ro
450 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROMINILOR
CAP. XIV.
Scutirl. Miluiri. Praia scutilt de bir.
www.dacoromanica.ro
L/4/-lere
&-177-4e,
9415,fer),
e
AAt-- PAir vf,*,,,,,,frezdtAx.
44- V314;ft c2z-ees-p-.-
g
4,hy7 tr-gs
zio Az 4.2;;,j _}e- 1.1 da.--
2 ty.Sei4-11
0,710'er4-1.V4.iii 4 elt
lie 44
,e:it51.4(dtou
:3'
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMIN(LOR 458
www.dacoromanica.ro
454 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 455
Stolnicl
Grigorie Asan. §tefan zet Arion.
Constantin Agiescu. Grigore Palade.
Gtheorghe T afeanu. Riiducanu Clinceanu.
Petrache Arion. Gheorg he §ti rbei
www.dacoromanica.ro
456 v, A, URECHIA
Serdaril
Nicolae Serezli". Zamfirache Zarafu.
Stroe Ternoveanul. Eftirnie Cântrtretul.
Mihaiti Greceanul. lordache Anagnoste.
Aleen Carabulea, Matache sin Clucerul Yasile.
Raducanu Poenaru. Anastase Serbecci-Baa.
Hristodor Neculescu, Alectt Zet Clucerul Anton.
Costache Colceag. Btinica ot isprtivnicatul Curta.
Costache sin Dohtorn ilivestru. Iordache Chirculescu.
Petrache ot Creminalion. Nicolae Pardalos.
Constantin za broslele SlujiterescI. Itiducanu Lipscanu.
Pavel ot Banul Yildirescu. Nicolae Papasachelariu.
ligducanu Damboviteanul. Paraschiva Brat Ego.
Enache Petrescu. Ptirvul Asan.
Grigorie Izvoranu. Gavrila Codreanul.
Nicola() Nica.
Ilfedelniceril
Nicoll Roca. Dinul Bujoreanul.
Gheorghe Mariuteanul. Ioniuí Boten.
Dimitrache Costacopolu. Ionita Darzeanul.
lonith Boerescu. Stancittl ot Band (Mica.
Nicolae Mihrtilescu. Hristea Green.
Spiridon Condicarul. §tefan Ioan Starostea.
Mateiti Greceanul. Aleen ralcarescu.
Teodorache Milialache Boriinescu.
Con stantin Otel. Dumitrache al sc61e1or.
Dinul Poroineanul. Gheorghe Mancini.
Ianache Papazoglu. Riiducanu Toeilescu.
RAducanu ot Banul Golescu. Nicolae Fundrttean u.
Hristacbe Greceanul. Nicolae Pitcleanul.
Ivan Stoenescu. A mireiii ot sí. Spiridon-no
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROAIANILOR 457
www.dacoromanica.ro
458 V. A. URECHIA
CAP. XV.
/11exandru N. Sittu a Z!!-a Domnie.
muera' in care se afta, milostivire facènd Domnia mea asupra lor, ertam pe
kan Stirbul de Andul dajdiilor lTistierie i porancim Dumitale vel Vornice al
politieT, sa fama° numitul de acuna inainte in pace si nesup6rat, lisa in Mg
vreme iI va tinea sotia cautandn o cu cele trebuinci6se, iar pitrasindo-o sa se
dea negresit iariísT in dajdie. 1820, Aprilie 19.
(pacetea gospod.) Vel Logofa.
Cod. XCV, pag. f93.
Proa Inti4ate
Cu smerita anafora insciintez Marte tale, ca un Ioan Särbul de aicT,
avènd prigonire de judecatil cu sotia sa, atät la cucerniciT elend, cat i ina-
intett nóstra, i dupa cercetrtrile ce am Wat, macar de si tiara se afla sotia
insä ne-am pliroforisit ca este coprinsa de slabicittnea trupuluT, de nu
polo sit'sT tie udul, cum si ponivósil la ochT; asa dar dupa multaba duhovni-
cese): sfaturI ce am frtcut numituluT loan, '1-am induplecat ca sa' o tie de
sotie, sit o cauta ea cele trebuincidse, tasa ca frtgaduialii crt vorn mijioci catre
Maria ta a scáte carte de asidosie, si fiirid-ca amandoi se Ola scapatatI si el
n'are vre-un rnestesug, nicY casa macar de Mella, ne rugam ca sit te milosti-
vescl a da luminatit.intgrirea Máriel tale la acésta a ruístra smeritg anafora,
cu coprindere, ca in cata vreme ìT a tinea sotia, cautändu-o cu cele trabaja-
ei6se, s'A fie apiftrat de rindul dajdiilor, irer paritsindu-o sa fie dat in dajdie,
cud nertic'èndo-i-se ac6stil, mira i ajutor de la Maria ta, páte sil o laso, si ea
afländu-se, precian mal sus afétam, sl.tbánóga i ea patina', fara de parintI
Baraca', sii i se int6mple din necatitare a madi pa ulita. 1820, Aprilie 14.
Al Ungrovlachiel Dionisie.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 110111XIsIlLOR 459
www.dacoromanica.ro
460 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 461
ridon col noil. La 20 Ianuarie 1§I face intrarea solemnä, Dbrnna luI,
cu alairt intoCtnit prirt pitacul de la 18 'anuario i tot de la Sfintul
Spiridon cel no6
Prea inAltate Ddinne
Ditpä luminatä porunca Mafia' tale, ce mi se dri la ac6stil alrituratä anafora,
Dtunnélut vel Agii, pentru lucrurile de blicanie, ce s'U(' dat la conacile ce
s'art t'iota la buna venire Alärief tale; de la Ocnita pänäla Vildäresdf, 1111I
fleta cercotare ì dupä. foile isalite de Agie, prin Bacal-basa, care so coprinde
in sumä de talen l 141,5 parale 3, carl: bant nu s'aii plätit pänä acum, fiind
trimise de aicT cu bticanT futeadip si urméza a se pläti, fiind-cä alto lucrurf
ce s'ah lttat din judete s'ati platit de Visiieria Artriel tale, iar hotärirea r'émitne
a se da de cutre Milria ta. 1.819, Maiii 22.
Vel Vistier.
www.dacoromanica.ro
462 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROMiNILOR 463
www.dacoromanica.ro
464 V. A. IMECH.IN
Ciltf-va iciolanT, ideclil citliirT pe lAngii caretri. Tdte coctinele ale Drunt0-
lor velitilor 1)(1.01.1 cu cariltele in arma carkel luminatel DrimneT.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 465
www.dacoromanica.ro
466 V. A. URECHII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 467
1. Gresesce Aricescu cand ice, cä' a 2-a 6rii a domnit la 1805. Ved! Istoria
revolutiund romtlne, I. vol. 80, Cralova 1874, pag. 8.
www.dacoromanica.ro
468 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANFLOR 469
www.dacoromanica.ro
470 V. A. URECHIÀ
1. Cartea Ahcibasn
Zemle Irlachiscoe. Dat'am Domnia mea aceste carte a DomnieI mele,
luT Dimitrie Ahcibasa al nostru, caruia dupe, slujbele sale ce aa slujit de
demult si pana acum eu credin i dreptate la mulpicul Domniel mele,
milostivire facend Domnia mea asupreq aceste domnés.ca mistra carte, il ertem
de rendal dajdiilor vistieriel, ca el si t6ta casa lul sil fie aperati de orl-ce
d'ea i oranduelI, vor esi in Ora de la vistieria Domniermele, nimenI intru
nimio supurare se nu 'I faca sil scuté,sce si drepte bucateie sale de dijrnarit
vine'ricia si tie si o preven° si o cardume, drepte ale sale scutite de fumerit,
de -Caminara, de vama, de vinul domnesc i de ortul vattsese si de orI-ce alte
dar): vor esi pe preven): si pe cardume; drept aceea poruncim Domnia mea
tuturor cap' se °avine, si avetf a ve feri de tete cate serie mal' sus ale
numituluI Ahci basa catusI de putine superare se nu i se faca peste cartea
Domniel cuele, ce asa este poruftea DomnieI mele, i saam receh gpd. 1819,
Octombrie 19.
(pecetea gospod.) Vel Logofrt.
Cod. XCIII, fila 97.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 471
www.dacoromanica.ro
472 V. A. URECHIÀ
Una din primele preocupatiuni ale lui Al. N. Sutul, este aceea
de a urmari averea fostului Domn Caragea, spre a bine placea Tur-
cilor 2 ba paná in fine §i Muscalilor. Cat de mare era influinta rusésca
la Curtea nouluY Domn am spus'o. Aci aducem numal decretul de
«prostire» a boerului De§lui, pentra ea' nu s'a supus sa prim6sert de
buna otarire data de Divan, dupa reclamatiunile acurn consilierului
rusesc C. Varlaam. De la 3 Octombre 1820, boierul De§liu ròmane
«sacie G. Degiu» :
JÑ Alexandru Nicolae Sata Voevo i i gospo,lar Zentle Vlahiscoe.
Cinstite si credincios boTerule al Domniei mele Dumnéta vol Vistiere,
fiind-ca Gheorghe Deliu, far' de sfialil au arótat nesupunere la Domnésca
n6strii hotarire, ce am dat ca deplin Divan, asupra Aspunderei datoriel salo,
catre excelenta sa consilierul Constantin Varlaam si &Ore DumnbluT Vornicu
Constantin Samurcas, indraznindu-se a &ilea t6to sfintele datoril alo suptinereT
sale cutre stapanire i tragènd asupra ipochimenuluI si osanda ce insusI aii
ctistigat'o ; drept aceoa dar si Domnia mea, radicand asupal si cinul si tort
dicheomata ale boYerieT cu care s'aii miluit de la stapanire, '1-am hotarit a
rémanea sadea Gheorghe Desliu, i poruncim Damitale, ca si se stGrgil ea total
numele ial de la arhondologhie i si i se ja i toti scutelnicif, dandu-se
dajdie, tobo pisah gpd.-1820 Octombre 3 3.
(pecetea gpd.) Vel Log opt.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA R0111),NILOR 473
www.dacoromanica.ro
474 V. A. URECH1À
Naum este forte aspru, dar drept, cu Domnia !uf Al. N. Sutu.
Dupä el, cea d'int6iu preocupatiune a acestui Domn fu de a aduna
zatuluI, s'A facI afétare Mimen): vol LogoftuluI de Ora de sus, ea sä 'ti-se
dea porunca de urmare pentru haracIladizma ['cesta mosiI, tolco pisah gpd.
1819, Maid 19.
(pecetea g-pd.) vel Logo.M.
Cod. XCVI, pag. 36.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 475
www.dacoromanica.ro
476 V A. URECF11:4
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANTLOI1 477
boul ce scotea hrana pam6nt, ca sä scape pre copiii lor din cum-
plitele tiranil ; pre altil iaraV li caznia cu bìttäi, cu fumuri §i cu grtíz-
nice inchisori friguróse §i puturóse, nemAnc541 §i neadiipati . Intea-
aesta chip se implinead nesati6se1e i nelegiuitele cereri, ca sa se im-
bogatéscl in grabä §i Voevodul §i nemilostivii dregatori din nevino-
vatul sange al tialosului norod...» 1.
Despre cestiunile financiare, ca i de cele de pull administratiune
§i de justitie, am vorbit insd in deosebi maT inainte, la capitolele res-
pective. Tóte ktfuri:e sävèl*te, cu scirea ori fat% scirea lui Al. Sutul,
aí provocat nemultämirea Orel. Acéstä nemultämire lua pe teitä çlioa
un caracter de luptá nationalá contra Grecilor, dar §i a boierilor
pamènteni, ca.ri consimtiserä la faptele Grecilor. Scirile despre acéstá
nemultämire steäbäturd la Constantinopole. Dar la Constantinopole stet-
bdt6fi in acela§i timp §i bani peschefuri, de la Al. N. Sutu. P6te-se
intalni un fapt mat ciudat, decat cel ce se petrece la Bucuresci,
in lunele Noembre §i Decembre 1819? La inceputul lui Noembre P6rta
trámite lui Al. N. Sutu un firman prin ordona sá inceteze jafurile
§i neireptätile in Ora. Acest firman e primit la Bucuresci cu alaiu,
In 5 Noembre, 1819 2.
Eacii. alaiul
Ciauy spataresc. C
5".1.
Capitan za Polcovnic do potera. r- e.-CS
o
CD
www.dacoromanica.ro
478 Y. A. URECHIi
C/3
IT Arma, ipac. Iuzbaa. III Postelnic.
Cff ce III Logoblit de Ora Ill Logofiit de Ora O
de sus de jos
cp )os cp
+a
- ro
. II Pitar. Rativan.
cl- DX
CD
r-I w
O N-1
cw'77..., o tog gsatifl II Logoff5t de Ora
WC
)1-1
II Comis. Org
wo
$4,,
1..s4 de jos.
o4.1 CIS
V3 II Logofét de Ora CD
o
F
)o-O.- 5 de sus Vel Postelnic, O
1
1.4
74 n:7 al
Vol Comis.
ce o
tce Vol Hatman. '1Z
MC
fal Wc
Saracci iamac. Proa luminatul Salahor lama°. o
CD
Q
Beizcladea O
WC
ce
CD
o Imprejurat cu .44
O cm A- ciohodag.
la, U 11Z
Vol Camärcq pe o
CD )0S cal domnesc, rC
)o-r Imprejurat cu
w
OS 4- ciohodarl.
1.0 O
Toff odoba0I de la ogeacurf Tog odobaOT de la ogeacurf
Po JOB pe jos
Do): iciolant .DoT
www.dacoromanica.ro
'STOMA ROMINILOtt 479
1819, aceste darurf fur% primite cu un aEaiìî mutt maY impozant decAL
col cu care fusese primit la 5 Noembrie, firmanul contra acatahriselor» 1
k 'cd
pe jos. 1=3
c
Claus agiesc, gatit, Stegarul agiesc Polcovnic de Win&
o
E
al a re. ca ortinduiala sa, tort agiesc.
00
CO pe jos. Q;,
Cl2 4-4
o .43)
Polcovnic de têrg, Polcovnicu de ciocli, g
tor U)
CD CD
gätit, Ware. cälare. 1-ol
14
O
4-1 P-1
)1 1.O.1
41.
Ciipitanul za doro- Ill Logof6t agiesc. 11( GO
)V3
)-7- mat g banV., tälare. oG
Q- -0. 0
os ),-1
0
cD 1:1 Vel Ag imprejurat ca bulucbasit agiel ou tóte stégurile. 1-1
46'
ELV Dumnélut basbesléga impreunä cu neferit si. g
4Fisi
5>-1-
7-4 - Il Portar cu. °fan- Portar basa. III Portar asemenea. cr-'Cr
.. o 0
4, Cl)
)071
duiala sa, crilare.
f-i
0 hp go
Cl)
.</3gcmg
Sal aS 3 zapcit gtiÏ ca 3 zapcit at politiet ,91
e,
E cap6de -cn fac
as r. ac2 J-K
as .4-
CD 1
rn 1-1
Vol Vornicu. al politiet. CD i. -
'01 0
)1-1 Polcovnicu de Bel- Polcovn icu de C) "
ow
C/T po> ::""z
CCS mont, gait cu capod vilnittort spätäresc, rs 27K
)73
r-4 ),-j ro, cglare. asemenea. o5
-
aoC 1-1
Cn
4)
Cn 0.0-g o
OD
)02
Bas bulucbas a- Stegar spätäresc, o
at
)aS sernenea. asemenea. gwcPa.
s:14
www.dacoromanica.ro
480 V. A. URECHIÀ
Co.
o Starostea de negutil- Logofkul
).-1- o torT, asemenea. asemenea. CD 1_3
CD
rJ
7:1 o
)C1
E
..7*
III Logofét de ILI Logorét de
01 I-0
cdt Ora de sus,asemenea. Ora de jos, asemenea.
12.! 1::1
)-r ),-4 :71C
-E .4
CD
e CD
)4".
C.)
III Postelnic cìUaÑ. Vol Hatman. CO _SI;
7,b
Cf, III Logofilt de Ora de Vol Logan za obi - W
01-t
s jos, asemenea. coiuri. PC
ce 0 Ss 5127
:4 o
0
P2-1)- 3 satArI ca ortinduia Iuzbasa za 3 sattirI, asemonea. (/)
lor, pe jos. NI an. Cs'O
Pv, g.
O
-0 "0-472
2-
<Fe
Mataragibasa ca
orAnduiala sa asemenoa.
Mataragi iamac.
Cl2
.
cy-
CD
PIA 4-2"
Saracci basa asemenea. Bas salali or.
cd 0 rn a
'), t
Ciolan-ciaus Cu iamacT, In forma lor. p0
C12 t-
o-/
1L4
ct o ,72
PLO °
F$eizbasa cu °rand u- Chiz iamac.
7,1
iala sa. ro
CD
-h
1-t
E2 Li
Delibasa ca oranditiala Cavaz iamac si tufeeci P" ;LIZ
o
/-+
1-- 4
sa i cavazbasa. bap asenionea.
.
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMINILOR 481
o ca tr.
o Vol crtmarag.
I-,
-4,-
;_-., 0..
II vistier, II ertmarq,g_lz) 4 )-9 II gramiltie, izeiohodar.
vol cupar.
Muhurdar, divictar, ispravnic za curte, meterhaneaua, caf-
tangi-baqa, cafegi-ba§a, serbecci-ba§a.
4. Al. Soutzo croit que le moment est Tenu de s'enrichir a bon marché
ot résout de dépouiller les momeni de Tirgovisté de leurs petites propriétés.
(II viole lour domicilie, les en chasse, incarcére les chefs de famine, lour fait
donner la bastonnade pour les obliger de livrer leurs titres el s'en empare.»
(C. Boerescu, pag. 49, dupsá «La Romanie», vol. II, p. 305).
Cette brutale provocation de Soutzo souleva une indignation uni-
verselle. Les habitants de Tirgovisté prirent les armes, jurèrent de mourir
plutot que de laisser le vol s'accomplir et se porterent tous sur la capitale.
Mais celui qu'ils cherchaint venait de mourir mystérieusement. Le peuple se
retira alors en ordre el ne poussa pas plus loin son ressentiment (C. Boerescu.
De Pamélioration de l'état des pays ,ns roumains. Paris, 1861, pago 46, dupri
cla Romania» de Valliant. II, p. 283).
Morin Romdni/or do V. A Umohid. SsooLuL. XIX. Tom. XII-18'
www.dacoromanica.ro
482 V. A. UBECIIIX
www.dacoromanica.ro
iStORTA ROMANILOR 481
nire, dupg cum all fost maI 'nainte. Drept aceea i Dumn6ta s daI poruncg,
ca tóto acole Warta., sg se sc6til, negresit i din condicile DivanuluI, undo aunt
trecute. 1821, Februarie 18 I.
Ungrovicthiel Dionisie, Grigorie BrAncovénu, Constantin Crefulescu,
Grigorie Giti-a, Barbu V'emtsrescu, Duinitraro Racovitei, Istrate Cretulescu,
Grigorie Btzleanu, Ifihalache Manu, Grigorie Iilipescu, Gheorghe Filipescu.
www.dacoromanica.ro
484 V. A. URECHIÀ
1. Eacá acest alaiii insolit in care vedem o musica care p6rtá numele
celui ce cheltuia pentru ansa, din familia iubitóre de cultura a Golescilor.
Ortinduiala alaiuluI la petrecerea spre ingropare a prea iubitet ncSstre
Domnite Maridra Sutu.
r- .74. o 5 rg. !;,3
Toti ciausiI zapciilor hatmiinieI. 1-,(
O 01 i .F,PD
;O ro . ...". . Doi Logofeti de tainá de t6ra de sus si doi de téra de jos. 1:"' ..si. P
....1 I....
-a o .11.13,
= -4-'
74
CD CD
n....-,:-.4
Cf3..
sw
I-.altul-.. ,1 CD
,
c-r,
O yrg lir,..,
&I 4. 4. as
O a) 1
1-1 a CD
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiNILOR 485
ce
O
P4 £-1
o TotI boeriI stolnicI. g
SO
-I
O ?"1 TotI boeriI paharnicI. So
Crg
O
),..1
TotI boeriI ealminarI. CD
LO
FC
I(
TotI vol vistiert
mg.
Po
TotI volitiI LogofetI aI streinelor pricint (1), SO
0-1
O
TotI volitiI LogofetI aI téreI de jos. 41
SO
cD
4-
TotI velita logofetI aïtérel de sus. 4O
TotI velitil vornicI aI patrulet 5
Top: venta vornicI al treilea.
o2/- I-C
l-
Top: velitiI vornicI de jos.
téra-,.de CD G
Cl)
Ftr
TotI velitii vornicl de Ora de so. O C0
o-
-CA
Preaosfintia sa piirintole mitropolitul cu iubitoriI de llumneciert
Episcopt DO
1IC
P4
DoI icioglanY in drépta si do: in sana, tin In inting
Vol postelnic, vol comis Vel carnaras i vol grilmAtic.
www.dacoromanica.ro
486 V. A. URECHIA
Cia go
... .,, o -.-
,..., ,x- o o
P
.2
'1
o
-.,-.a
:a
t-...-
e .1 c
S.
..
.:a o--:-. i'd
.1 ra,
.-
o
...---
-
P-
..4
CD On = ir
CD
0 I,
CD
I.. 0
F.
0.-.
o ¡I
H
131 4 :1 r-1 7.-:- 0"
z -.,: .F. xe
o vr.n
P.,
....... ,,-- _ xe P
o -. - .- o
.... -8 pi .a, ,-S
.- n
,...r P. C' go. 1-4 P
ow.,_,......-
,..., El xe 17:1
W so
ci) ... e 3ce CDC 1.-1
"-.002124
to,,
...,
-,
4 ... !::. C/2
.-. I)) ....
_,
'-' o
=
.. rE Toff neferii Cu agalele lor de la tóte ogeacurile.
s-,V.....
0 tiO I.
s ..q r.
g:i 4. CD
OD ..:` d) ho
CD
Carata Domnésca cu 6 telEgari.
.. ,-.
0 .4
E-4 ...... ce Dumnélor cuchele cele marl' ca caratele.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMÀNILOR 487
)0S
Ciipitanul za lefegii Vol liatman. Ceau§ sph'taresc.
CO Q asemenea. POI
cr, Pc tit:$
CD 4.-/ or.
o
50
a;
3 zapcil" hiltmgnesci, Trei ZapciI.
XS
7F277DI asemenea. - Co CD
rJ
O
cC r-1
ce III Logorét de t6ra III Logofel de Ora rh
CD
0
DS
),-¡ CD "Cl
0.0 do sus, asemenea. de jos. °"
a) Pc
.72c
0
ca
o, UI Postelnic, ase- Iuzba§a al Diva- II Cowls. O
CD
1-,C
CD os menea. nului cu capod g CD o
II Logofa do Ora ro§ §i Ware.
CI,
(DO.)
CD c4-1
Loggia de Ora
bl3 g de sus. de jos. CD 0
p
)--I 'ET
aa
Vol Pitar. Vornicu harem dui. 00
SID
2/-1
Comisul Alecu Ghica.
f=1 Chpitan de nemti eu. capot Iazba§a al harem alai ase-
ro § pe jos. menea.
www.dacoromanica.ro
488 V. A. URECHIÄ
Din causa acestuI lux s'an ruinat multe familii boieresd dei
protegiate prin multe nizamuri de natura celul organizánd « Epitropia
Evghenigilor».
Un alaih-ceau§ ca ortInduiala Un alai h-ceau§ asemenea. er.., o
sa grttit. cp,
10
r,
1,710g= Vol Logofëtul de tera 'de sus, vel Logeetul de -72E14
15EF
E2N;#
svg-
g1.7
_gm§
1a=.
E?. O, to
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 489
c4-
cd Vol Azulas iniprejurat ca zapciii.
ca P(
4-1 L'Autara cAntind 1-t
Vol vornicu al politief. rn
11=1
H
Trel Zapa' gAtiti ca cap6cle Trei Zapea ai politiei, ase- mc
11
O
si cilrI. menea. C1)
Cn
e) rd
vM
Polcovnicu de vénOtorl: Stegar s'Atares°, ipac.
tilrescf ca capod, asemenea.
gc
oQ
Polcovnicu de patera, ase- Polcovnicu de seimenf. 5g
o menea. 0
cD
le e
rn -4-3 Un stegar h'AtmOnesc, gAtit Un Spiltar httitmAnesc, ipac. o 'he:S
CD ,,C)
PLP-1
o pe jos. I. 00 1.-Fa
CD
rn- -o '73
cp DO I)"
)ce,
r.! Patru ceausf hatnAnesdi cu m'Ad° rosif, pe jos. O (29.,
ei
Vol Logorétul de Obiceiurl: ca vel Hatman.
a) O
o
O gg
>ce o
o r. III Logofa de Ora de sus, III Logon't de Ora de jos. g
o
gLi
otzxlce calare. urn J-K
1-1
),_/".--4
ce III Postelnic, asemenea. Il Pitar. ts0
W CD
Iuzbasa al o
'V Il Postelnic, ipac. II S'Atar, ipac. II Comis. P2C J-s
tO 11:3
De Divanuluï.
5..1 4-4
o ti e
Q
14
II LogoRit de Ora de sus. II Logofilt de Ora do jos. 1.0 1-..
303
4".
e Vol Pitar. Vornicu haremuluf. C 244
ow
et-
Vol Logofiit de Ora de sus, cu. 'vol Logofiit de Ora do jos. o 1-11
:..1 5 g
CApitan de nemtf, gAtit, pe jos. Iuzbasa al haremuld, ipac. g-
z ),1 Un alaiti-ceaus, gtit, cu o- Un alaiii-ceaus, asemenea.
1r1
Os w
..1Z^
)1 o randuiala sa, pe jos. cD
15- Pul
Vel Ban Barba Viicrtrescu pe cal domnasc imprejurat cu. o
-rn 1-4
C.)
4 eiohodarf. o
Un saraccia. Un sacacci-iamac. o'PI
)re
CLI
C/J
LuminOtia sa Boizadea lorga imprejurat ca ciohodarI.
www.dacoromanica.ro
490 V. A. URECHIÀ
-o
O
So lo-
iliC
1-1 -
2D1'
CL
O ;-1)r..,
Q
»4
ce 4
ci o
o ri
::::( c9 12 ce
tt Et.
r5
POCo,./w z
g Cr"
-o
O
2. 5 ,-( 8 -=I 6-1
o es
... ..0
o "CC, ,9 ,I- re(
03 a.,
O es O
..-
0- o O
s. 0211
P., oo0 g do
;-1
o
).-1
so
.-:
rc cr. tel 0 .W 41
ce es
o
r( so
.ta 2 12. T ' cn 41 ,c4 Él
Alta carata domnésca eu 6 telegarI, inlauntru Vornic6sa
Baleanca §i 1Tornic6sa Filipeasca.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 401
.- 1=1
i)ol alaT ciau.§1. o
ta
0, cDri..
8 -5
c4-. ,-. Urn saraciä. Un saraciä. (.17 4;,
0 04 0 i-cl
0co
1-q.
.--. 3alt 0. oac o
Q ),:i
.r.n Ra
a 0 -
i
ca..
rfrCDce
).-a Do
o ).-1 '8 O 11 wc
5
co
o to
-- o '
.0
m0::oa ,,,e
o
0
o
U
cit; WC 0.,
co 1 ,s
30:3 ' 0 otao)o-st
51- 0
O
Oa $=Li CI, CD W ... s '.
),-1.- GO 02 'V(.2-,C
" 2303. go
ca
es
r,_, WI 0
)1-I 4 W-
,I Ct CD le,
WC
cp -.W. as PO so( g -..
0 ;cc! - ,- 0 0 7.. --,ci.ci
i=4 cl in-1 co
act
F.-1
g o
f... MS R, ).-..c
O 1,12*
,4- ca 0 00 ik H irs
ca-
ed ),-) o
,,," ).-.)
)-.
CD
tz.).. ", pc0 - 0./)
C.) e-) on 1-c Crol 0 i (
0 cn a) E
co WC r
'-''' oa
-so os
bp 0
go
tml
I-( a) )-1,
"O 0
4 A reC 2
)1 4,
T-1 o
CD
E:
;LC et-
"0 St( r(
. 1.1
a3 ) ,t- CI)
Cfa so 02
171
0 ;_, ,-0
o...
0-+C02.-4
P-i oa
g _o
)5.-
3 zapciI, asemenea, 2 saraccI cu capäde rosil pe jos,
If.
a
.. PotvolnicI gpd. 2 saracicI asemenea.
III Portar. III Arma.g
0 Tot)* giiiit i I Toti gitit!
2 II Portar. II Arma. ai.l ca lgri.
II Vistier. III Postelnic.
www.dacoromanica.ro
492 V. A. URECHIÀ
Mala. Biserica la care mal' obicInuit mergea Vod i Curtea, era mo-
nastirea Särindaril, ce se aflä apr6pe de C.urtea domnéseä.
C3
II Postelnic. Vel Pitar. ca
"ol
Vataful de &Caras): pe jo s cu OdobasiI de lipcanI pe jos cu
orftndniala sa. oranduiala sa.
)1-1
c-t-
CD
be
)= ).4(
c.)
-o 'I)
co
ce
ID
Ciapen beghir
Un saraci Un saracitt.
1-1
pe jos. o
1-1
www.dacoromanica.ro
ISTORIA Ft OMANILOR 498
1..q
semnele in o w o.0
rI .._4 p., ZapciI agiescI. Zapcil agiescI.
D (
000
,C-)cs
;4
Zapcil split6resci. Zapcii spAtärescI. 0C)
pc<
CZ C.) a) ZapciI ZapciI hatmrtnescI.
)4' a) DO
C/)
rc c
bD
4,Ns,
Cavaz bap. Cavaz iamac. -rA 1-4
www.dacoromanica.ro
494 V. A. URÈCHI1
Casete unde se aflä acum Clubul tinerimei sunt zidite, mai 1,6rflia
de Gregorie Ghica Vodà.
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMINILOtt 495
?Ai
II Gearnatic. Vornicu de harem.
U Logorét de Ora de j08. U Log. de t6ra de sus,4 0,8
o .4= G,
pl. 6... 1-.0
Vel pitar. II Log. de téra de jos. ct
0 I:r
"4,2. SOC
Itabqa de harem pe jos. Cap. de nemtI pe jos. o., o
o g
so SIX
14 ti
Cta o (1)
CD I» g
.9
01
P 7, .-,
O+ o
A» ...0 p
P
t::) Ras ciohodar al cm ce
Chehaiaoa de ciohodarT o. o
cu 6 ciohodarI. E Infiel. sale ThimneI cn gcR-a
.. E.
E 6 ciohodarI. . oi. cc.
E' oo4Kcp
so ro°
it Crq
F
o Pa
o
IdicliI, icioglan1 al Mafia sale DámneI calad'.
Dourt-spre-dece carate cu cucónele Dumn6lor velitilor boerI
Vatase de aprodY, fiind-ca mane la 7 ceasurI din di este sa' mérga Maria
sa DtSnina cu oranduitul alaiti la mitropolie, la vecernie, s IngrijescI cu tot
alaiul s'a fie strinsI la 6 ceasurl din di la domn6sca curte pazind a nu face
catu0 de putin cusur. 1819, :Haití 19.
Vel Logofist
Cod. XCVII, pag. 20.
www.dacoromanica.ro
491 if. A. UhECHLt
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMANILOn 491
www.dacoromanica.ro
498 V. A. URECHiX
),4".
C.)
CD
375
4-,
,CS
C11
N-I
DOC
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 409
www.dacoromanica.ro
t oo V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 501
O
Polcovnic de t'erg. Ciaus spiltäresc. Crriq
-
O),-,--
sa-
z.) o
t
0u, )02=A Cápitan za dorobantI. Capitan za lefegil. ,-1
l-C
o -
CD CD
4.0 )1-1
3 zipciil hatmilnescI. Polcovnic de pod. TreY zapciI hatma- i=1" g
CD izs
).-4 )0:
noscI. .
7i Tuzba§a de divan. 12,
4,
" postelniceI Cu 'u- 4 postelniceI cu fes- P-ol
,-:
il ranio. Tpac doI ca calpac. nicile. 0
,41.
C/D
www.dacoromanica.ro
502 V. A. URECHIÀ
,25
Alaiul Lleiului
TotI zapciil miel §i marI dnpg oranduiala lor, capotlaI, Cu baratele, c1ri, ca
totI neferii inarmati i c1rT, fír slujitorime.
TotI zapciiI spatarescI §i toi nefera asemenea gatitI precum se arata §i aI AgieI
ease postelnicel, ca cap6de, cìuiuirï, in rand cate 2.
Vel portar ea II portar.
Careta gpd. ca G telegarl pentru. Excolenta
q)ease ciohodarI. sa Elciul. case ciohodarl.
Alta careta' gpd. ea 2 telegarl.
Un ciohodar. Un ciohodar.
Dumnéld mehmendaral in calea§ca Dumisale.
Cu asemenea alaifl are O. vie Excelenta sa Elciul de la Conac la Curtea
gospod spre intampinare ca Maria sa.
Vel Logofit.
Cod. XC VII, fila 20 v.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 503
www.dacoromanica.ro
504 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 505
veden dd hrana copiilor, fiindu'l Indestul pedépsa ce ail Nat §i perderea avu-
tulut sdti, care avut eel dat in pagaba grecilor jälaitt de Wilful, cut care acésta
va riimitinea nestriimutatii pomenirea Inältimet tale, iar anii Maria tale BA fie
de la bumnedeii multi i fericitl.
Al Miirei tale, proa plecate slugi Gheorghe. , Dumitrache
Aleco Arghir, loan Vieuloianu.
www.dacoromanica.ro
506 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 507
CAP. XVI.
www.dacoromanica.ro
508 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 509
www.dacoromanica.ro
V. A. URECHIA YAM%
www.dacoromanica.ro
ISTOMA ROMANILOil 514
www.dacoromanica.ro
512 V. A. uilEctia
CAP. XVII.
Aa'ministratiunea Moldova sub M. Sutul.Biserica.Fala.
Cultura fiublica.Finance.Conzerciu.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 513
www.dacoromanica.ro
514 v A. URECHII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 515
www.dacoromanica.ro
516 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 517
www.dacoromanica.ro
518 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 519
care are de cea inda' niìngìuiero, slobolenia legeT prin ocrotirea el din parten
proa puternicel si heanit6ret ìrnpriI, ca sa sciiprim de grija tulburriril obstesd
îritnu acest dogmaticesc punct, prectim ins4sT Malta invelepciune a lli-trieT tale
cu ochiT ce' OtrunTétorl o privesce. 1820.
Al InAltimeT tale smeritl caträ' llumneMi ruggtorl
Veniamin Xitropolitul Moldova.
Gherasim Episcopul Romanului, Meletie Episcopul HusuluT, Al S'ardid
Nictarie, Griqoriii Iriopoleos, Inochentie Iliopoleos, Daniil Arhimandr, al Han-
quia, al Mon'astirei Galata Archimandr. Partenie, Iosif Archimanclr. Frumósa,
.Grigorie Arhimandr. 8f. Sava, llarie Arhimandr. i Starif Sfintelor Monastiri
Yeamtul i Secul, Timoteiti Archimandrit fi Starit Sf Monastirei Slatina.
Proa plecate : Constantin Bals Logofit, Iordache Canta Logofirt, Gri-
gorie Sturdza Logofirt, Dimitrie Sturdza vel LogoPt, Iordache Roset vel Vistier,
Waducanu .Roset [laman, Ralet vel Vornic, Vasile Roset Hatman, Constantin
Catarqiu vel Vornic, Grigore Ghica Vornic, Iancul Miclescul Vornic,
Sturciza Vornic, Alecu Canta vel Vornic, Dracachi Roset vel Vornic, '(Y/ban
Negel Vornic.
Mai urrnézil Inca alte 15 subscrieff nedescifrabile ale boerilor.
Uricar, tomul XIV-a. istor. Mitrop. 1a9I, pag 59.
www.dacoromanica.ro
520 V. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 521
www.dacoromanica.ro
522 V. A. URECHIA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINTILOR 523
www.dacoromanica.ro
524 V. A. URECHIÀ
care s'a publicat la 1817 Iulie 1. Divanul aratä ce parte s'a fäcut la
redactiunea noulul codice, obiceiunlor pämèntului. Bolera cer insä
ca noul Domnitor sä ränduiascä facerea unui deosebit codice pentru
oränduiala judecatorésca, a unui alt codice negutitoresc (comerciale),
a unul codice criminalicesc, a unuia pentru politie, *i in fine a" unui
codice agronomicesc, acu alegere iar5.§1 din pravilele impèrätesci, ce se
vor afla i vor avea potrivire la ace0 codicI asemenea de se vor socoti
de c'ätre Inältimea Ta, sä se legiuiasca i alte orAnduell i obiceiuri... 1
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 525
www.dacoromanica.ro
526 V. A. URECHIÀ
rimea din Ia0 i ori-ce lucrare s'ar fi fost inceput in sensul anaforalel
a rdmas baltä 1.
putornice decat- insid pravilele, si ct prin acole orI se intäresc senil se obärä
pravilele ce mi var fi potrivite cu stärile de imprejur a vre-und nearn ; decI
nu riimfine mndoialuí, c In ori care pricinil intämpland.u-se a fi pravila ca
deosebire de pitméntescul obiceiii, acesta negresit se envine a se urma acum,
insii fiind-cii, t6te obiceiurile ce se cuvin ramulul pravelilor politicescI, s 'ail
asedat in randuiala pravelilor pomenitd condice politicescI, nu mal* rämane afarli
de coprinderea acestei condicI, vre-un obiceiä seaä pravilä ce se envine a se
aseda intru acest ram pravilicesc.
cLa intrebarea ce ni se face asupra Tänduelelor judecatorescI, faceni da-
tornica nósträ arätare, clí aceste oranduelI, premia' i alte rainuri a Intregil
sistemil pravelilor nu asedat, niel. se °avino a se aseda in condica poli-
tic6scri, fijad legiuiroa lor cu privire cäträ deosebite pricini, prectim si noródele
cele mal politice ati alcìítuit fiesce-care ram pravilicesc in deosebire ; rämäne
ded, ca bine-voind Inältimea ta, de pe cum si in hrisovul intiiritori6 condiceI
politiceset se cupriude pentr u orilnduiala judeciitoréscii, condica negutitor6scii, con-
dica criminalicéscA, condica politiel, si agronomicóscil se poruncesce ca sä se alcrt-
titiascil, cu alegere jaras)." din pravelile impe'rä.tescI, adtiogandu-se i obiceiurile
pilméntesci ce se vor atla si vor avea potrivire la aceste condid ; aseminea de
se va socoti de atril Inältimea ta, sä se legiaiésel si alto orä'nduele i obiceiurl,
premiin si la 1815 Martie 28 s'ad Upara n4ce ponturl cupriruja6re, pentru
avaeturile dreptätilor i indatoririlor a unora boeri. Prea Inältate Mune, aceste
fiind cele mal potrivite i mal adevérate arättid la intrebärile ce de d'are
Iniatimea ta ni s'ail %cut, nu lipsim dupii poruncii a face datornica n6strä
insciintare.-1819 Noembrie.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 527
lor, intocmaI dupá cum ail fost si tot la acelas loe ande le-ail avut i mat
nainte, srápinind si drepte pártile sale, duprt cum din vechiti striptnit.
lar pentru pártile ce in vremea fericituld intru pomenire Domuul Alexandru
Constandin Mortiz Voevod, le-ail rescump6rat ptritil, dupa jurittantul ce ar fi
sivirsit atuncea, fiind-cá grdarul ail ariitat, c in urmrt iar fi dovedit opiorki,
hotártni, ca prin cartea Domniel mele sil se hotáraseá un boeriil cercetatoriii
dimpreunil si cut un credincios al nostru, ca sá fad' cercetare prin carte de
brástem la fata loculul si srt dovedéscrt doacii pirttiI in sciintil ati jurat, dupil
cum ail pus inainte Serdarttl ski nit ? i dupil cercetarea ce vor face, si dovada
ce ne vor aduce, vom dasi pentru acole rescumpNtilturI cea desävirsit hotarire.
Dumnélui vol Logof6t prin Dumn6luI vel Vornic de apro4I sii aducrt intru
silvtirsire hotárirea n6strA acésta. ce o intiirim ca a DomnieI mete iscilliturii
pecete.-1820, 'tile 15.
(Iseálit) I Mihal Gr. Suful Voevod.
( L P. ) Constantin Sutul Posielnic procitelnom.
/n anafora sunt isciuii : Veniamin Mitropolit MoldoveI, Dimitrie Sturza
vol Logof6t, Dintitrachi Ralet vol Vornic, Dracachi Roset (Baston) vol Vornic,
Costachi Conachi vol Vornic, Calimah vol Vornic, Alecu Cania vol Vornic.
No. 156, s'ail trecut tu condica LogofetieI al doilea, Iacovachi. S'ail trecut
In condica Divanulta, MateI Costin Clucer, duprt practica iscalitrt de Durnn6luI
vol Logof6t, Ión Tautul Ban.
www.dacoromanica.ro
528 v. A. URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMANILOt(
www.dacoromanica.ro
taj tr. A. URECIIII
acelilg c6s cunoscéndu-ne si obstesc plirinte, tot scoposul si cugetul nostru ail
fost, este si va fi a depgrta cele de supi5rare si pNgubire de asupra fiesce-cgreia,
stilei ce se afIN petrecôtóre spre tndemAnarea fiesce-cAreia. Land dar aminte
si pentru slobodenia alisverisuluI ce ati avut cu trecerea si vinlarea vitelor
si a ptiniI si altor productuff peste hotar, cLi care se inlesnea t6te stiírile
Intôiil, al donee, al treilea, si tot norodul de obstie la petrecerea sa ca intrarea
banilor In Ora, care de la o vreme nu ca drept cuvônt poprindu-se, s'art
cunoscut simtitóre struncinare la OM obstia ; pentra aceia, ca bunri luare aminte
socotim, ca acea poprire ail fost fiíra cuvént ; hotartm ca de acurn inainte, precum
din vechin s'ail urrnat, asemenea Wit' urmeze alesverisul de obste cu WA slobo-
lenia peste hotar a vitelor, orI de ce feliti, si a pâneT, si a altor producturT,
care vor fi peste trebuinta Orel', MI de nicI o dare alta, decat numaí vania
obidnuita. Asisderea si pentru velnite, larrisI des6vNrsit incredintrIndu-no ca
mai inainte ail fost volnicT fies-cine a face pe mosia sa ca côte aldiírl ail
voit, Mfg a fi supusrí sub nicI o dare, lacrand pfinea ce era do prisos, cii
care iarNsT nu putin alisviris se Wee intre norod, si mal ales 11 destepta la
lucrarea pNmôntulta, iar de la o vreme si asupra velnitelor puindu-se platrt,
ail dat pricin4 de contenire si acestuI alisveris. Pentru care asemeneaubotarim,
ca si acéstä dare a velnitilor si se rAdice cut totul si sN fie slobod fiesce-care
a'sI face velnitti pe mosia sa, cu cal° eilldari va voi, fNrA a fi supusX la vre-o
dare, precum s'ail urmat din vecbiil. Am maI luat séma Domnia mea, eN de
la o vrerne s'atl obicInuit a se lua ca un bir si de la crtisincle de prin sato
si de la drumurI sub cuvént pentrn plata potirasilor ce 'timbre' pentru prin-
derea fácitorilor de role Wheel, dar fiind cii si acéstA dare este MI cuvênt,
fiind-crt fiesce-care tinut are de ajuns slujitoriI s'el, si ma' ales a si We satele
ail datorio a fi ca privighere si a da ajutorití la acest feliii de inttimpläfi a
se prinde pe fiícgtoriI de role fiind si pentru folosul lar a nu suferi jacuri si
pAgabirI, hotiírtm, ca si ac6sta dare a crasmelor ca total srt lipséscil. Dreptaceea
aoestea de mal sus ar'ôtate, botilrirea ce facem, cunosandu-se de ciare Domniea
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROMINILOR 531
mea bine incuviintatA, prin acest al nostru Domnesc hrisov hotiírlm i intrtrim,
ca de aeum inainte intocmg §i pe deplin s4 se urmeze, precum maI sus se
aratii; care hrisov s'a.ti intilrit §i eu a N6strri, domnéseil isciuituril i pecete.
1820, Decembrie 18.
Mihail Grigorie Sntu Voevocl.
www.dacoromanica.ro
532 V. A URECHIÀ
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 533
www.dacoromanica.ro
534 V. A. URECH1A.
Un tiran mal brutal n'a v'acjut Etiopia §i nicl Dacia un tiran mai
despotic ! Acela care a parvenit la MAW rëutate nedescrisä, in cat
manevra in mod barbar cu Domnitoril nWri, ruina desävär§itä a
prerogativelor n6stre, privea cu pläcere despoerea nbsträ. desèvérOtä» 1
De sigur ca. M. Sulu era pentru malt in jaluirea §i ingenunchiarea
MoldoveI, dar de asemenea situatiunea istorica are a constitui res-
pung6tori mat intéid pre Consulul Pinis §i apoi §i oligarhia beeréscä,
care era «dicta de toper» in manila ambelor acelor nelärmuriti admi-
nistratori ai Orel.
Mata avern de spus despra Domilia luí Mihal Suttrin Moldova?
Evident ea nu, cäci ne mal rèmäne a studia in un urriator velum
mirarea Eteriel sub acela§i Domnitor.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII A TOMULU1 XII
Pagina
Catre lector 1
CAP. I. C6rta la Constantinopole intre Párta i Strogonoff
pentru Caragea i numirel alttif Doma. Al. N. Sutu impus de
Turcia. Nou6 pretentiune a RusieI. Interegn la BucurescI. Boeril
Orel. «Boeril OtcarmuitorI). Caimacamia luI Al. N. Sutu. Actele
er. Audienta lui Al. Sutu la Sultanul. droniteur Universelo despre
acósta audienta. Von Schladen despre acestasI lucru. Preparatiuni
de primire la BucurescI a nodal Dom nitor. Vamile arendate inca
din Constantinopole 7-13
CAP. II. Firmanul de numire a luI Al. N. Sutul. Nota
caracteristica. A.1 2-lea firman catre cboerif Ora rumrinescï» etc. 13 16.
CAP. In. Sosirea luI Al. N. Sutu la BucurescI. A laittrI.
Arzmagzarul boerilor de multamire pentru noul Domnitor. Noul
Divan al la Al. N. Sutu. Ulterióre modificarI in Divan. Firmanul
regulareI succesiuneI la tronurile romane a 4 familil grecescI. A ncheta
asuprit fugei lul Caragia. 17-21
CAP. IV. Administratiunea Orel sub Al. N. Styli. Biserica
sorginte de inavutire pentru DomnI si boeril seI. Inlocuirea
Nectarie prin Dionisie Lupul. Alaiul investiturel acestuia.
Pretextul inlaturarel lul Nectarie. Opiniunea Episcopulta llarion
despre corumperea Divanului. Carte deschisa la IspravnicI despre
noul mitropolit. Nectarie totu.sI e miluit cu. monastirea Sadova pe
viata. El nu cade de tot in desgratia luI Voda. LuI Dionisie, Al.
Sutu dä' folosinta monastirilor Tismana si Dealul. Alte mij16co de
luare de banI dupa la monastirI i metóce. Caluglirul Gherasie care
cla biserica nu merges. EgumeniI rei adrninistratorI de monastifi.
Coi trel" EpiscopI: Iosif de Argas, Galaction de Rómnic ç.i Costandie.
Destituirea acestuia cu cparetesis, de buna vols. Actele relative.
Noul Episcop Gherasim Noul hrisov al privileghiilor Episcopiet de
www.dacoromanica.ro
II V. A. IIRECHIA
Pagina
Buzó i, dim 27 August 1819. Alaitil de investitura al nouluT Episcop
de &Ail. Persecutiunl contra luT Constandie. Actele relative. Mittel.'
lta Iosif Episcopal de Argos. Alegerea luI Ilarion. Actele relativo.
Investitu.ra lul Harlon. La 5 Februarie 1819 Domnul ordona. Logo-
fótuluT de tóra de sus o anchetrt asupra starel monastirilor. In 1820
Domnitorul repeta ordinal de anchetare, catre Ispravniei, inso-
-tindu-1 si de amenintari. Amestecul DomratoruluI in afacerile bi-
sericel i pedepsirea a doT preotl in Fehruarie .1819. Al. Sutu, dupg
o lank' si in arma nemultamirilor produse, iarra pe ace): preott.
Neamestecul lui Al. Sutu in procesele do divort. Actele ma): impor-
tante ale noulta Mitropolit : 1) Nizamul Mitropolitului din 1819,
_prin care core Domnitorulta, ea in interesul mantuirel mitropoliel
episcopielor de datora, titulara acestora sit nua aTba voTe a se
imprumuta pe numele biserieelor lor. Aprobarea nizarnurilor de
catre Divan si Domnitor. Comunicarea luT consulilor Austriel, Fran-
eieT, RusieT i Prasiel, cum si impotrivirea acestor consulT. Arzmag-
zarul care P6rta, corónd aprobarea nizamulul. Sultanul da" firman
de aprobare ordonand Domnitorului sit canto a usura si pe sórmanele
raele. Hotrtrirea guvernulta tóref, comunicata din noil consulilor
-din Bueurescl. Protestul AgentieT Austriaco. Raspunsul Logofótulta
G. Filipescu, linistind pe consul)... 2) Cercrea MitropolituluT, ca
se oprésca hirotoniile pe banT si ea scóla romanésea s pregiltésca
pe preotl. 3) Act relativ la organisarea bisericel. 4) Desflintarea
postuluT de mare Eclesiarh ca aprobarea Mitropolitulta Dionisie.
5) Toleranta religiósa. 6) Diterite privilega acordate celor ce primea
religiunca ortodoxa'. 7) Hotarirea data de Sutu ea privire la furtul
savórsit de un calugar grec. S) Privelegif acordate monastirilor din
téra si Orient. 9) Reclamatiunea familiel Filipescu, contra relel admi-
nistratil a Egan-maul Monastirel Marginera. 10) A.dministratiunea
monastireT Cozia, acordata de Domnitor, EpiscopuluT de Arges.
bisericeT romane Fa finea donanief luT Sutu 22-75
Anexe la Capit. Bisericer sub Al. N. Su tu. Cartea euviosulta
Sterie Ieromonahul ce s'ail orAnduit egumen la monastirea Mislea
din sud Prahova. Carte de ponturI data de Satu EgutnenuluT monas
tireISnagov,Arhimandritul Vasilie. Numire.t Ieromonahulta Joachim
ea Egumen la biserica lsvorul Tämaduirilor din Bucuresef. Jaiba
16cuitori1or de jib mosiile monastirel Strehaia din Mehedintl, precum
cil arendasul Ionache Vardaca, ii asupresce netiind sérna de ponturt. 75-82
CAP. Y. ,Fcòla pi cultura ronatentisca sub Al. N Sups. Actele
relativo la sc6la : 1) Pitacul luT Voda adresat in '1819 Maiii, une(
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR
Pagina
comisiuni pentru a examina nisce ponturi combinate de Vol Logo-
fetal de Ora de sus. 2) Hrisov de scutite i privilegiï acordate de
Sutut, dascalului Chirita si ajutoruluT s6a. 3) Propuneroa Licata
Domnitorului de catre Mitropolitul Dionisie i colegiT s Efori,
pentru a se trimete la inv6tatara in Piza 4 ucenici. Col dintitia bu-
sier): ai Orel' in streinatate. 4) Cererea Logof6tului de Ora de jos
ea .s se ordone Vamesilor, sa nu ma): ja pe viitor taxa de la car-
tile ce se introduc In Ora. 5) Propunerea facuta lui Voda de Dionisie
Eforul Ghica Gr., ca in timpul vacantei si nu se dea 16fa pro-
fesorilor, iar elevii din internate si se concedieze. 6) Procesul dintro
Eforia c6lelor i 6ranii mosiel Glavacioc, pentru nesupunena aces-
tora la claca i ponturile ordinare. 7) Act ca referinta la a Orfano-
trofiea» 8) Cererea a 2 francezi pentru a infiinta -o sc616 si un iu-
ternat in care si se predea : franceza, latina, germana i italiana ;
avisul Eforiei i aprobarea Domnului. 9) P. Poenariu si G. Sion, ca
privire la sc6la WI G. Lazar. 10) Documente referitóre la scolile din
judete si sato. Cultura publica. Miscarea literara din Muntenia. Car-
tile aparute presto munti. Tipografia. Privilegii acordate tipografiei
Dr. Catacas, Clinceanu etc. Idem tipografiei Episcopiei Ramie.
Doctor, Inginert, Architecri. Numele doctorilor principal): ce se aflail
in Bucuresci. Ridicarea planului Bucurescilor de &Are Freiwald.
Oprirea do catre Al. Sutu, a Vicleemului i Brozaei. 'col l din orient.
Acordarea de mili facuta de Sutu unor seoli. din orient 82-111
CAP. VI. Administratiunea prel lifunteue sub Al. N. Sutu.
Numirea boerului biv vel Vornic Const. Dudescu, in Divanul t6reT,
in Aprilie 1819. Rinduirea intre gveliti) a cunoscutului Logorét
Nestor. Proces intre Logofetil lui Suta i cei din anul 1818, in
lanuarie 1819. Nuraire de functionari subalterni al Divanulul.
Inamovibilitatea condicarului i samesului Vorniciel obstirilor.
Sporire de lefuri filcuta de Al. Sutu, la 18 logofeti: aï Divanului.
Reorganisarea mare). Logofetii, in 1819. Functionarea Logofetiel: spe-
ciale disa a tstdinelor pricinä» i organisarea eI. Propnnerea de
organisare ce-o face Sutu lui B. Vacarescu, cum si anaforaoa acestuia
insotita de hottirirea domn6scii. Reinflintarea politieä infiintata in
1807, cum si organisatil in Casa de priveghere". Anaforaoa veli-
tilor boeri peutru ac6sta. Aprobarea anaforaleT de catre Voda Sutu.
Vestirea acestei organisarI in 2 Aprilie 1820, ispravnicilor de judete.
Vestirea el si consulilor din Bucuresci. Prima lucrare a acestil
politii. Inlocuirea budgetulut acestei noua case de priveghere, in
1820. Cate-va acte relative la noua Casa de priveghere. Functio-
www.dacoromanica.ro
IV V. A. TYRECHIA
Pagina
narea AgieI impreuna ca acea a politieI. Oranduirea aneï comisianT
pentru alegerea adev6ratilor suditt si cererea comisiunei ca sil se
trimit In sinul eï i diferiff consult Pedepsirea unor suditI
ai batut pe nisce arniiutl de straja. Urmarirea hotilor. Reinfiintarea
polcovniciel de Targoviste .Acte relative la starpirea hotilor: a) oprirea
negutitorilor de a vinde glen* i iarbil de puscil. b) Obligatiunea
tuturor de a calatori ca tefcherele" in regula. c) Nizam pentru gar-
dele de hop:. d) Intocmire de poterasl. e) Gratiarea hotilor ce se
supun de buna vole. Ordinul lul Sutu de a se inceta ca jocurile
de noroc, ca jocul curelel etc. Idem funetionarilor de a inceta
abuzurile. Ordinul luT Voda de a se lua de la mana postelniceilor
sineturile de numire. Anaforaoa din 29 Octomare 1819 relativa la
Iamaci i aprobarea ei. Huele acte relative tot la administratiune I12--173
CAP. VII. Justitia sub Al. A. Sufu; Dregatoriile prin care
se dadea justitia : a) Judecatorul de judet. b) Departamenturile din
Bucurescl i Craiova. c) Aga si Spatarul. d) Ispravnicatul str(Inilor
pentrusuditI, iar in apel Departamentul strNnilor pricinä. e) Divanul
dornuesc. Numirea i inlocuirea personalulul Departamenturilor.
Plangerea judecatorilor Departamentelor Craiovel, cil nu pot trai
ca 16fa ce aa. Sporirea lefurilor Licata, in 2 Septernbre 1820. Prima
carte a lul A. Sutu catre Divan, relativa la cautarea judecatilor. Schim-
barea órelor de intrunire a Divanitilor. Unele dispositiuni luate
de Vodit prin liris6ve si cart): domnesci : a) Determina,rea atlibutiu-
nilor Hatmanulul. b) Ordinal luI Sala de a se opri satele intregi
a veni in BacurescI pentru a-sI cere dreptate. c) Micsurarea taxel ce
o percepe vel Portariul de la hotarniciile de mosif. d) Noti mijloc
de a spori venitul Cutiei milostenieI. e) Continuares functionarei
EpitropieI evghenistilor. Acte de diverse procese din dornnia luI
Sutu : Procese de casnicie. Mica fugara. CalpuzanI. Dreptul de pro-
prietate 173-212
CAP. VIII Financele. A.naforaoa Divanulul relativa la sea-
deiea darel colonistilor asedatI in t6ra. Provocarea unni noii ased5m6nt
de birurI, prin actul din funjo 1819. Catagrafie de nunArul bres-
lasilor i mazililor din judete. Incercarea PomnitoruluI i Vistieruld
de a imputina num6rul poslusnicilor i scatelnicilor. Anaforaoa-
Nizam a Marelul Vistier ciltre Domn pentru definitiva asedare a
darilor din Octombre 1820, urmata de intarirea luI Sutu. Biiurile
apasa greu t6ra, chiar in urma acestel pretifise scitderi pe care Sutu
o aproba in 1820. Introclucerea a douè specil de tarife vamale. Con-
trabanda curierilor de cabinete 213-244
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR V
Pagina
CAP. IX. Pranul. Claca, Procese. Spirit revolu.tionar. Sate
resorestite. Crutarea padurilor. Abusurile vtaafilor de ptaiurf. Scurta.
privire asupra positieY OranuluI sub Al. Sutur. Resvratirea a 5 sate
In 1820. Resvratirea a altor 3 sate in 1819. Condamnarea la Ocna
a unuia Ión Biírbatescu, care atta la revolta pe téraniI din Valcea.
Act doveditor de pedépsa asp.ra data locuitorilor fésvratitI din satul
Peatra. Institutiunea (Slobociiilorv. ere tren de sate nouë. Refusul
MY Veda de a recundsce ca suditl pe tgranii de pe la mo0Y seau
carY luerati agricultura. Diferite acte relativ la procesele dintre
c1aca0 §i proprietariY de mosit Procese intro Omni' §i proprietarl
pentru dreptul de a lua lemne. Procese intre Oran): §i viitaflY. de
Alij16cele intrebuintate de vatafi pentru jafuirea locuitorilo. 241-259
CAP. X.-- Tiganif. Legile de robie ale tiganilor. Daruire de
tigani : Hrisovul do daruire de tiganI in fav6rea lui Gk. Filipescu ;
Hrisovul D6mneY Efrosina Calimachi ; Acte date in nota relative la
vinfjare «de su flete de tiganY», la procese, etc. 260-265
CAP. XI. 00rea. Nevoia DomniteruluI de a avea 6ste. Oran-
duirea uneY comisiunI pentru reorganisarea armatei. Propunerea
comisiunei. Budgetul otirei. Scristirea 1111. Sutu. adresata Agia, re-
lativ la dreptul de a parta arme. O notra propunere a Divanulul
relativa la organisarea armatel. Plae0Y. Ancheta ordonata in 1820
relativii la contrabandele ce se Mewl' din lipsa de privighere a plae-
silor. Garda de paza a Caimacamuln! i DivanuluY. CraioveY. Abu-
zurile 1111 Iuzba§a §1 nernultamirile trupel, urmate de plangere
catre Domnie. Atributiunile Hatmanuliff muntean. Despre liberarea
din oOlre i recrutare. O noua specie de slujitorI in Craiova : pre-
dap slujitor14. Budgetul trupelor in 1820. Transformarea unor sate
in poterag i scutirile acordatc de Domnitor pentru acésta. . . . 266-276
CAP. XII.--E Nlitatea sub Al. iV. Sutul. Domnitorul in mësuri
ca referintala edilitate. Anaforaoa Divanulul pentru pararen a done'
hotatirea lui Sutu. Cerero pentru infiintarea a 150 de podart
Propunerea DivanaluI pentru infiintarea une Eforil a podurilor.
Numele Eforilor. Pavarea color-l-alto strafil tot pria cisili intre pro-
prietarr. Propunerea Eforiel Casei podurilor, ca sa se ja fjeciuiala
de la tiglele i nisipul ce intra in Bucurescl. Cererea inginerului
Freiwald pentru a i se acorda privileghiul plutiref pe apa ArgepluY,
cu monopol pe 10 anI. Mande nizain al luY Al. Sutu cu privire la
edilitate i dispositiunile cuprinse in el. Intindorea Bucurescilor
spre Colintina. Curatirea stradelor. Obligatiunea pravalia0lor de a
matura strada inainiea pravalid.. Idem a precupetilor de a stringe
www.dacoromanica.ro
VI V. A. URECHIA
Pagina
murdária fácutri ca marfa lor. Curátirea zápecjd i triTerea ghetei de
pe uliT. Ordinal dat de Domnitor pentru facerea unta sant de
scurgere a apd ce innecase strada Pescárid-Vechl. Di spositi unea Diva-
nuluI pentru lárgirea stradelor. DispositiunI pentru aliniarea lor.
Act relativ la o piafa a orasultii. Reclamatiunea unor negustod
ambulantI din piata Sf. Anton. Constructiunea de podad pentru
inlesnirea comunicatiund exterióre. Apa Dambovitel. Refacerea
podurilor de la Grozávesd i GorganI. anturT regulat6re a cursul
Lipsa de mösuff pentru indestularea Bucurescilor cu apá.
Drepturi acordate boerilor pentru a aduce olane cu apti la casele
lor. Reinnoirea milelor acordate Focsanilor pentru intretinerea cis-
melelor de apI. Ultimul hrisov relativ la apá, dat de Sutu. Incendia.
MiSsurf luate pentru impedecarea incendiuluT. Plftngerea rachieriIor.
Propunerea Divanului de a se infiinta o Eforie specialá de privi-
ghere. Indestularea publica. Regularen pretulnI carnd. de 6ie. Ana-
foraoa DivanuluI relativ la eftinirea cárnel. Indestularea cu pane.
Modul cum se flicea indestularea. Acto cu privire la indestularea
orasulul cu. luminrid. Pescara'. Jáluirea pescarilor contra unor alt1
pescad. Oprirea a 10 milcelad din Pitesd de a lila carne. Plan-
gerea unor brutari din Tg.-Jiultd, cuí li se ia avaet i vama pentru
pâne. Propunerea vol Vornicului in 1820 de a se infiinta la Craiova
o Epitropie pentru pavelo, podad si sc61e. Igiena, spitale, medid.
Grija de cima sub Al. %tu. Datoria Casd de privighere ea pri-
vire la ciumIt'. Irnpunerea de carantina la negustoril" ce veneaa de
peste Duniire. Cartea lui Stitti datá spitaluluT. din Sf. Vined,:pentru
scatirea anal brear. Venit fácut spitalulut Filantropia. Acte refe-
rit6re la spitalul Pantelimon. Pitacul Domnitoruluí referitor la
primirea in spitale a strIlinilor. Aaron Florian despre china Oprirea
babelor de a se da drept doctorese. Pedepsirea und babe care a
°mora un (un ca argint vil-t. O comisiune de medid presintá un
reguiament relativ la farmacii, Inmultirea hotiilor si spargerilor
prin ora i pitacul domnesc in acéstá privintá 277-362
CAP. XIII. Comercia. Terguri Balciurt. Narturf. Nono-
polurl. M'arfa pentru Constantinopol. Eugheniftil. Viintile n privinfa
comerciului. illijlòce de transport. PaporturL Moue l. Fabrici.
Industrie. Breslele. Sud4i. Lovitura data breslelor. Racial Dra-
gaica la 1819. Bálciuri pe mosil" particulare. Bíilciud pe mosiile
Dómnd Efrosina Calimah in Ialomita 362-364
Monopol de vindarea panel in fav6rea lid Gr. BrAncoveanu
la bEcirtrile de pe mosia sa IpoteseT 364
www.dacoromanica.ro
ISTORIA R OMANILOR VII
Pagina
Circularä pentru politia la VälciurI . 365
Efor la T-g. DrrigaiceI 367
Hrisovul bärbierilor din 1819 368
Bresla papugiilor si a cismarilor de la PitescI 370
Rufetul zäbunarilor 371
Hrisovul selarilor 372
Isnaful bacanilor face proces toptangiilor . . . . 373
AlegerI de MaI-marI-basa 375
Brésla unitä la 1819. Proces intre cismar i abagierI de la
Craiova. Hrisovul cavafilor de la Craiova . 381
Conventiunea cu Austria pentru admiterea supuilor austriacI
In bresle 382
Staroste numit direct la brésla croitorilor 384
Hrisovul bresleI croitoril or 385
Desfiintarea mareI campanil a negutitorilor 386
Actele relative la primirea supusilor str6inl in brosle . . 388
Procesal cismarilor, pantofaril or, iminigiilor i papugiilor asupra
cava filor 390
incorporatI la brésla croitorilor 390
Hrisovul starosteI de ovreI 391
Brésla armeni/or 392
Actele relative . 392
Narturile impedicti conterciul Asernenea monopolurile. . 394
Nizamul oricitliceI 0 a säricicia. ....... . 395
Industria borangiculaï 396
Fabrica de testemelurI de la Märcuta. 398
Hrisovul fabricei testemelurilor 401
Incetarea fabriceI de pustav. Brésla luminararilor de sea qi a
s tpunarilor
Säpun de nrgovisce 4)03
4(3
Invoirea unul stRiin de a face luminärI de sea 404
Monopolul luminiirilor de cérä albä, dat greculuI Zisu . . 405
Nartul luratnärilor de ceril galbenä . . . . 407
Libertate pentru poverne si taxa de export a spirtaselor . 408
Industria 'Acura): Patna de piicuril la monastirea Sinaia
Mislea 409
Hrisov ul monastireI Sinaia pentru (lott6 puturI de p5curit 412
Mijkire inlesnitóre comerciuluI 413
Moneda. CalpuzaniI. Nizamul zarafilor 414
Dificultrttile de a obtine pasport mal ales pentru Rusia , 415
www.dacoromanica.ro
VIII V. A. URECHIÀ
Pagina
Inlesnirl pentru mocanil ardelenT. Ancheta dupa reclama-
tiunea lor 416
IncerarY de navigatiune pro Olt 417
Actul donmesc relativ la acésta 119
Narturile obligatoril 120
Nartul din 1820 la primele articole de indestulare publica 421
Sureccil i oilo do saigialic 422
Acto relative la rdbirea Ploescilor 425
Ilrisovul luI bezedea Costache Caragea pentru PloescI . 426
VechiT stapanT ai Ploescilor, RosiTsi Calarasil 427
Orasul Rosa de Vede In proces cu Sf. Spiridon-Nod . 429
Actele relative 362-492
CAP. XIV. PrivilegiI. ScutirT. MiluirT. T6ranT scutifi de bir. 451
Cum stint ajutati boeriI 451
Carte de boor): de n6m din 1819, Septembre 28 452
Arhondologia de la 1821 454-457
Substituirea noilor generatiunT de ne-boerY la clasa dirigenta 454
Boeril curtizanT aT Domniilor Qrecï 456
Scutirile t6ranilor. Motivares lor 457
Scutirea until öran ca s nu-sT. lepede femeea 457
CAP. XV. 458-507
Al. N. Sup& a treia Domnie. Ce dice Aro» Florian, Laura»,
Xenopol. Numirea lut Ai. Suta la tron fa tri cu politica Rusia
a Frantet Dificultatile intémpinate la ac6sta numire. Data numirel"....
Nota LA Pagó cutre Richelieu. BoeriI multamese PorteT pentru
ac6sta numire 459
N'a fost un candidat Perscoveanu decal dupa pacea de la
Kuciitc-Cainargi. Erórea hi Aro» Florian in privinta data niza-
mului monopolizand tronurile la 4 familiT grecescf. Sosirea
Alexandra Sutu la BucurescI in 12 Ianuarie 1819. Organizarea
alaiulul de intrare a DomnuluT si al D6ninei. DatoriT facute pe
bricanil la drum de Al. Sutil 460-461
Alainl de intrare a lul Al. Sutu 461-663
Diversele uniforme -de ostenT 462-405
Alaiul de intrare al Winne): 463 465
Proclamatiunea de Domnie a lid Al. N. Sutil. PublicatiT la
t6te judetele si la Caimacamul Craiovel pe langri care s'a trimes
proclamatiunea nouluI Domn 467
Al. Sutu Domn de a treia óra 467
Familia numerdsa a Domnitoritlia. Apanagil. Cartea Winne.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR IX
.Pagina
Efrosina Calimachi de privilegiI i apanagiI. Hrisovul DomniteI Anica
fiica Beizadea Gr. Suta 468-469
Cartea Acci-basel 470
Cartea de scutirI pentrtt viziteul Beizadea N. Sutu. CartI
de scutire la 9 postelnicel al Cartel. Infiintarea une! Eforil a Tea-
trelor cu dreptul de censura a pieselor. Actul relativ 471-472
1.Trmarirea avereI fostulul Domn Caragia. Prostirea adica t6-
ranirea boerulul Doliü. PersecntiunI contra 'tiff Caragia dupa in-
sti gatiile Rusiel 473
Opiniunea luT Naum despre Domnia luI Al. Srita . . . 474-475
Consulul rusesc Pinis omnipotent 475
Parttisul Mitropolitulul Nectarie 475
Numirea noului mitropolit Dionisie 476
Alegere de nail episcop de Arges, Ilarion . . 476
B. Vacarescu Vistierul, face o nouit asetlare de birurt Gr6z-
nice mijIke de percepere a birurilor 476-477
Firman catre Voda ca sä inceteze jafurile. Alaiul de primire
al acestuI firman 477-478
Suta isbutesce sa capote firman uoa de lauda insotit de darurl.
Alaiul de receptiune ak acestul firman . .. 478-481
Robirea Thrgoviscel 481-482
Minna renunta la Tèrgovisce dupa m6rtea luI Satu 482-484
Ingroparea DomniteT Marióra. Alaiul relativ 484-486
Alma de aducere la Curte a ginerulul luI Voda . . 486-488
Lux mare la Curte i intro boerI. Famiiií ruinate. Alaiul ada-
caret la cununie a nurorel luI Voda 488-490
Alaiul Bezedelelor de mergere la Hiritismos la Mitropolit 490
Abdul de mergere a la! Vodìl pe la biseridi de Paso . . 491-495
Receptiunea la Curte a luí I. Mama con.sulul Prusesc . . 495
Oranduiala_alaiule. Beizadelei si a fetel luí mergilnd sä eu-
nuco pe Clucerui C. Filipescu. 497-498
Relatiunile ca Austria. Refund de a cun6sce de sudit1 Aus-
trimi pe tgraniI carI se ocupa ca agricultura in téra i col. earl'
ait proprietatI imobile. Actele relative . . . . . . . . . . . 499.500
Alaiul de inmormantare a Consalului prusesc 501
Alaiul de receptiune la Curte a noului Consul prusesc . 501-502
Alaiul ElciuluI rusesc trecènd pe la Rucuresel 502
Scriairea ImpëratuluI RusieI catre Sultanul Mahmud . 502
Negociatiunile intro Rusia si Turcia continua 503
Ircalcarea de hotare din partea Austria. Nota de la 503
www.dacoromanica.ro
V. A. URECHIÀ
Pagina
Aliscarea spornich din térrt contra regimule fanariotic . . . 504
Pandurl carI art prhdat Grew.% GratierI de pandurI. A.gitatiunea
prin sate. Sate intregi venind la BucuroscI reclame drepturile. 504-505
Imbélniivirea luI AL Sutu: Ultimul ski act ca Dom. Consti-
tuirea unul cornitet de administratie a ëreT. Beizadea N. Sutu.
candidat de Domnie. CAM a murit Al. Sutu ? VersiunI asupra
acesteI mortI 505-506
Arzmagzarul Oel cAtre Pórtrt anuntand rucirtea lai Vodh . 506-507
CAP. XVI. 507-512
Moldova sub M. Gr. Sutu. Vv. Relatiunele luI A. 8110. ca
Scarlat Calimach, Numires luI M. .Satu ea Dona. Informatiunl
despre acbstrt numire. Investitura noulul Domn al Moldovel. Luxul
mare a luI M. Sutur. Dot caimacarnI trimesI de Sutu la lavi. Sosirea
la lasI a le M. Sutu in 10 Octombre 1819. Pompri extra-ordinarh
pentru intrarea lut Moniteur Universel» despre noul Domnitor. . 509-511
CAP. XVII.Administratia Molldovel sub M. Sutu.. Biserica.
§c6la. Finante Comert. Edilitate 512-534
Divanul luI M. Sutu. Biseria srb Veniamin Costache
EpiscopiI Gerasim de Roman si Maletio:de Hui. Arhimandritul
Leon Asachi. Actele relative la refuzul Ore): de a primi un episcop
latin dupii cererea Austrief. Analisa aeestor acto 513-519
Urmarirea averilor monastiresci din Basarabia 5'18-519
Episcop necanonic la Roman 519
§c61a. Varnicul L Stu.rza curator al scaelor. Gh. Asachi
seminarul de la Socola. Fabian V. Popp Vasile. I. Costea si I. Mamfi
profesori Ardelenl- adusI de Asachi la Seminarul de la Socola . 520
Aritmetica luI Govdela. Metdcla lancastricrt introduss4 in IasI.
$061a preparandala de InvöttitorI. Eforia acestef scoll. Diplomrt de
învóìítor duph met6cla mutualh' 521
Directiunea Willa a cultureI nationals 521
Leon Asachi si limba romAnésch. Phrerea luI despre cultivirea
L. Romano 522
Bibliotect istoriel biserice3c1 tradusg de Leon Asachi . . 523
Idministratiunea sub M. 8utu.. Justitia . . . . . . . . 523
Anafora Cu istoricul codicelor referitóre la Justitie . . . . 524-526
Cerero de cod criminalicesc, comercial, de orindu614 jade-
chtorésch si agronomicesc 524-526
Afacerl de hotArnrcie 526
Finantele sub M. Sutu 527
Ridicarea prohibitiunel exportuluI do vite si de grine. Poslina
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR XI
Pagina
vAdrärituluI. Go0ina oilor. Disetina stupilor 0 a rtmiitorilor. Res-
vrätirea satelor prin ispravnicI grad 530
Duhul fraotuzesc. Agitatiunea In térä. MsurI de strtnsdre
asupra fóranilor. Falanga. 11I4care contra Evreilor 531
Nazi'11 nod. Taxi:, pe cartea de mazill" 531
Po0ele tinute de Scufa 531
Edilitatea. Ciuma in Mold ova. Ponturile pentru apurare de
ciumä 532
Consul ul rusesc Pinis. Satire contra acestuia 533--534
Oligarhia boeréscA «okra' de topor».
PortTetul lul M. Sutu Domnul MoldoveY s'a dat 1ncil pe langti tom. I
a publicatiuneI nástre istorice. Am constatat In urma publicatiuneY tom I,
a' din eróre am atribuit acel portret luí M. Suttz Domnul rel' Romfinese din
secolul XVIIT, care portret urmézh sä fie a ultimului Domn fanariot din
Moldova.
Nu am grisit pat amnia nicäerl portretal luí Al. N. Sutu.
www.dacoromanica.ro
r....,
ET6 o ye pettLtLE',vo;- ataia>aXo 7;)%
67c. tLei'; oE zocr& lip 6. illapTCou , iTypipou
)o&arizTotiy4 ti,z,Naou , xcd znt(317vrci% °T:' &optc,Sfr7z4 gpopot Te;rto
iv "iciaaCc:) zal. iv 67.,Tcafif) T S.016c43(oç 6vorov IWoactp(4, 6ra)v, kit c;14-A&o.oti..iwov zcz-
,t7A auc---rpop,ivov iaoUczz-z.tx6v cppov- T& TVdGiX7)10N7ZTAV 1\li0a0V &aO(flZa.--
1 Tt rjp(ttr) iltocps6pat , Fyn 6 x6pto; É79-4 4e) //(74 )E,Cov v7utpu tiLtpTupCsf,v 70i) &-
f,a6,V.76;TV
Z( - ---- .- ---- -
6stax,Aou zupCou FE pyCou k1ooúXou , zcd
1
IzstXdst .
/K2 0 ?Wit 2
vireIrcq-a-
)o,è Ti");V Ila,pcaCcp ipòpel-c.Coa-tv 1-`74; qot-
zstAaot4 ataotana.a; iToupet'oc;.
° g,;:f. . Zs ,ANt. ILA ./11 4,7) Iv; -
www.dacoromanica.ro