Căutare...

Acasă Jurnal de Investigații la Nașul TV Administrație Politică Economie România nașilor Interviuri English content Echipa Contact

Flota României: 1465 - 2011

December 10, 2011

Scris de Darius Martinescu

Publicat în Economie

Fix 546 de ani. Atât a rezistat flota maritimă comercială a României. Ultimii
descendenţi ai pânzarelor lui Ştefan cel Mare, feriboturile Mangalia şi Eforie au
fost trase la cheu şi se pregătesc să fie tăiate la fier vechi. Deşi, de facto, nu
mai exista de ani buni, oficial flota maritimă a României îşi dă obştescul sfârşit
în 2011, odată cu scoaterea din uz a celor două nave de stat care încă mai
arborau pavilionul românesc la catarg. În urma dispariţiei companiilor de
navigaţie de stat a rămas un munte de datorii, care nu vor mai fi plătite
niciodată.

Încă din secolul al XV-lea, Moldova lui Ştefan cel Mare avea flotă maritimă comercială.
Primele atestări documentare care fac referire la flota Moldovei medievale datează din
1465, de la asediul Chiliei.

La acea vreme, Moldova, cu porturile Cetatea Albă şi Chilia, era singura opozantă
maritimă a turcilor, după ce cetatea genoveză Caffa fusese ocupată la asediul din 6
iunie 1475, iar comerţul genovez pe Marea Neagră încetase. Şi Moldova era nu numai o
redutabilă forţă maritimă militară, chiar dacă istoricii turci nu sunt de aceeaşi părere, ci
şi una comercială. În secolul al XV-lea, flota Moldovei făcea transporturi pe Marea Neagră spre Istanbul şi trecea în Mediterana, prezenţa pânzarelor
moldoveneşti fiind semnalată chiar şi în Insula Creta.

open in browser PRO version Are you a developer? Try out the HTML to PDF API pdfcrowd.com
 Ultimii mohicani

Acum, la 546 de ani de la asediul Chiliei, flota maritimă comercială de stat se pregăteşte să-şi dea obştescul sfârşit. Feriborurile „Mangalia” şi „Eforie” sunt
ultimele nave româneşti de stat. La bordul fiecărei nave lucrează 13 navigatori care formează echipajul de siguranţă şi care nu şi-au mai primit salariile din luna
decembrie a anului trecut.

Navele nu au mai ieşit de trei ani pe mare, pentru că le-au expirat actele de registru, iar
în cursul lunii trecute au fost mutate cu scandal din terminalul feribot de la Agigea în
parcul rece din portul Constanţa Sud. Navigatorii au intuit că CFR Marfă, compania care
este acţionarul majoritar al agenţiei CFR Ferry Boat, nu intenţionează să mai repare
feriboturile şi, în ziua în care era programată mutarea, au refuzat să participe la
manevră. Cum fără navigatori vapoarele nu puteau pleca de la cheu, iar înlocuirea
echipajelor protestatare era imposibilă, pentru că nici o societate de crewing nu ar fi
încheiat contracte cu CFR Ferry Boat, ştiind că nu are bani pentru plata salariilor,
conducerea agenţiei a promis că va plăti parţial drepturile băneşti.

Până la urmă feriboturile au fost mutate, însă nici până în prezent marinarii nu au văzut
un leu. Potrivit unor surse din echipaj, în luna decembrie toţi navigatorii îşi vor înainta
demisiile, situaţie care va pune în dificultate agenţia, care trebuie să găsească marinari
de schimb la feriboturi, pentru a nu pune în pericol siguranţa portului.

Şi asta în condiţiile în care cele două nave au fost declarate de interes strategic de
către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pentru că sunt singurele vapoare care pot
transporta tehnică militară în orice punct de pe glob. Revenind la echipaje, fiecare marinar are de primit între 9.000 şi 12.000 de lei, reprezentând salarii
neplătite din decembrie 2010 şi până în prezent. Salariaţii au deschis două acţiuni în instanţă pentru recuperarea salariilor. „Eforie” şi „Mangalia” se află sub
sechestrul ANAF, în contul unor datorii la bugetul de stat care depăşesc un milion de euro.

Dar nota de plată a falimentului flotei comerciale româneşti este mult mai mare. Pe lângă jefuirea unei flote de aproape 300 de nave, directorii companiilor de
navigatie şi responsabilii Ministerului Transporturilor au tras un „tun” bancar de 70 milioane de dolari (50,4 milioane euro la cursul din această lună al BNR).

Fantomele Navrom şi Romline

Ziarul de Investigatii
Cum poţi să îngropi ilegalităţi de zeci de milioane de euro? Foarte simplu - transferi dosarele Bancorex la AVAS. Această din urmă instituţie, care, aşa cum
Like
sugerează şi denumirea, ar trebui să se ocupe de valorificarea bunurilor statului român, a preluat debitorii Bancorex, pentru ca banca să poată sucomba în
linişte.
556 people like Ziarul de Investigatii.

Potrivit „situaţiei debitorilor preluaţi de la Banca Română de Comerţ Exterior ce figurează cu obligaţii de plată către AVAS”, CNM Navrom se clasează pe locul
şapte dintr-un total de 624 de firme de stat şi private care au contractat credite în dolari şi apoi nu le-au mai plătit, cu o datorie de 22,6 milioane de dolari.

Compania Navrom Constanţa a fost înfiinţată prin decret regal în 1905 şi avea să devină,
la mijlocul anilor 80, una dintre cele mai mari din lume - locul 18 la nivel mondial. Facebook social plugin

Atunci, avea înregistrate 360 de nave maritime. Acum, n-a mai rămas decât un morman
de datorii.

Pe lista datornicilor la AVAS urmează Romline, cu 9, 4 milioane dolari, şi alte 20 de

SRL care au închiriat nave în bare-boat (contracte de navlosire) şi care, împreună cu
companiile-mamă, au împrumutat aproximativ 70 milioane de dolari de la Bancorex şi

open in browser PRO version Are you a developer? Try out the HTML to PDF API pdfcrowd.com
 nu i-au mai dat înapoi.

Statul, prin AVAS, nu are nici o posibilitate să recupereze măcar o parte din aceşti
bani, din simplul motiv că nu poate executa silit datornicii. În prezent majoritatea
firmelor din shipping a dispărut, la fel şi cele două companii de stat. Datoriile acestor
firme însă au rămas şi în prezent atârnă ca o piatră de moară de gâtul AVAS.

De la Klaveness la Forum Maritime

Despre dispariţia celeilalte companii de stat, Petromin, s-au scris mii de articole în presă.

O afacere controversată a fost asocierea Petromin - Petroklav, perfectată pe vremea când ministrul Transporturilor era actualul preşedinte al României.

Petromin a fost cea mai mare dintre companiile de stat desprinse din fosta întreprindere Navrom şi deţinea o flotă de peste 80 de petroliere şi mineraliere.
Asocierea dintre Petromin şi Klaveness Norvegia s-a semnat în iulie 1991 şi a implicat în total 16 nave româneşti, 15 nave aflate în funcţiune şi una în faza de
constucţie. Potrivit înţelegerii parafate de Traian Băsescu, navele Petroklav urmau să fie modernizate cu bani obţinuţi printr-un credit bancar aranjat de
norvegieni.

S-au înfiinţat în Liberia companiile Petromin Overseas Inc. şi Petroklav Management Inc., în care Petromin deţinea 100% din acţiuni. Cele 16 nave implicate au
fost transformate în tot atâtea societăţi comerciale de tip offshore (companie de unică navă), iar transferul s-a făcut la preţul de un dolar.

La şase dintre nave li s-a radiat pavilionul românesc în favoarea celui liberian. Pentru restul s-a decis arborarea în continuare a pavilionului naţional şi au fost
utilizate drept garanţii pentru împrumutul luat de norvegieni. Cum asocierea s-a dovedit a fi din capul locului păguboasă, partea română a fost nevoită să vândă
toate navele înmatriculate în Liberia pentru a acoperi pierderile Petroklav, iar celelalte vapoare au fost executate de banca creditoare. Ulterior, a apărut un număr
record de 80 de inculpaţi, printre care Traian Băsescu şi Şerban Mihăilescu, directori ai companiilor de stat şi funcţionari, pentru un prejudiciu de 11.000
miliarde de lei, echivalentul a 275 milioane de euro.

Însă lovitura de graţie, care a dus la dispariţia majorităţii navelor Petromin, s-a dat pe vremea când la Palatul Victoria se afla Nicolae Văcăroiu. Ministrul
Transporturilor de la acea vreme, Paul Teodoru, a băgat Petromin într-o asociere păguboasă cu grecii de la Forum Maritime, care în final s-a soldat cu pierderea
tuturor navelor. Grecii promiteau 350 milioane de dolari, pe care nu i-au plătit, dar s-au ales cu 51% din compania nou creată, iar românii chiar au venit cu
navele.
Vremea
La întoarcerea sa în Palatul CFR ca ministru al Transporturilor, în 1996, Traian Băsescu i-a adunat într-o sală pe toţi directorii şi demnitarii din minister. "Cei
care ştiţi că aţi semnat fie şi un singur document în afacerea Petromin – Forum Maritime, să vă daţi demisiile, pentru că altfel vă dau eu afară" – aceasta a fost
prima frază rostită de noul ministru.

Au urmat demisii şi demiteri, însă niciun demnitar nu a făcut puşcărie pentru falimentarea Petromin. Bucureşti
24.7˚C
De la Văcăroiu la Băsescu Nori risipiţi
Umiditate: 50%
Presiunea: 1017 mmHg
Oficial, niciun fost ministru nu a făcut puşcărie pentru devalizarea flotei. Totuşi, în Vânt: 0 km/h dinspre nord
dosarele instrumentate (majoritatea fără finalitate) de procurori de-a lungul vremii apar Lun. Mar. Mie. Joi
nume grele ale scenei politice:

- Nicolae Văcăroiu, director general în Consiliul de Stat al Planificării şi prim ministru 27˚C 25˚C 24˚C 25˚C
15˚C 14˚C 14˚C 10˚C
- Şerban Mihăilescu, director al Registrului Naval Român şi secretar de stat la
Ministerul Transporturilor
Curs Valutar
open in browser PRO version Are you a developer? Try out the HTML to PDF API pdfcrowd.com
 - Emil Dima, preşedinte FPS

- Paul Teodoru, ministru al Transporturilor EUR Euro 4.4184 lei

- Radu Sârbu, preşedinte FPS Dolarul

USD 3.4197 lei
SUA
- Traian Băsescu, ministru al Transporturilor
Gramul de
- Călin Marinescu (zis Shogun), director Petromin şi secretar de stat în Ministerul XAU 135.9614 lei
aur
Transporturilor
2014-09-12
Afacerea arabilor

Potrivit ultimului document oficial întocmit de către Ministerul Transporturilor privind

evoluţia flotei, la 1 ianuarie 1990 României deţinea 288 de nave cu un tonaj de 5,6
milioane tdw şi figura în topul mondial al flotelor maritime comerciale. În lucrarea
„Organizarea, starea tehnică şi exploatarea flotei maritime în perioada 1990-1996", se
arată că întreprinderea Navrom dispunea de 188 cargouri de mărfuri generale,
reprezentând 25,6l % din capacitatea flotei, 12 tancuri petroliere (19,5%), 70 de
mineraliere (53,2%) şi 18 nave specializate (1,7%). Până în 1970 fuseseră construite 54
de nave; în intervalul 1970-1975, alte 44, între 1975-1980 - 91 de nave, între 1980-1985 -
69 de nave, iar în intervalul 1985-1990 - 30 de vapoare.

Din cele menţionate mai sus reiese clar că nu toate navele erau vechi şi neperformante
(durata normală de exploatare a unui vas comercial este între 20 şi 30 de ani) şi cu atât
mai puţin nu puneau în pericol siguranţa navigaţiei, aşa cum au susţinut absolut toţi cei
anchetaţi în dosarele privind înstrăinările de nave. Chiar şi astăzi în portul Constanţa
puteţi vedea nave comerciale româneşti, cărora li s-a schimbat numele şi care fac bani
buni pentru armatorii privaţi.

Prima navă din seria de 18 cargouri de 4.800 tdw care au funcţionat în flota Navrom,
lansată la apă în 1971 cu numele de „Brad”, navigă încă sub pavilion Panama pe rute
care includ portul Constanţa sub numele de „Princess 7”, deşi are 40 de ani de serviciu.
O altă navă soră cu „Brad”, fostul „Râmnicul Vâlcea”, cargou care de la Navrom a ajuns
la Roliship Constanţa (companie româno- libiană care a pierdut toate navele în 1997) şi
de aici la alţi armatori, este funcţională chiar şi astăzi, la 38 de ani de la lansarea la
apă, şi navigă sub numele de „Rim”.

De asemenea fostul „Săveni”, cargou din aceeaşi clasă, a fost rebotezat „Save” şi încă
vizitează portul Constanţa. Un alt cargou din această serie, „Drăgăneşti”, construit în
1984 la Brăila, a navigat până în 2009 sub numele „Omar Al Farouk” în beneficiul unor firme siriene. În 2006, o prezentare a acestei nave putea fi întâlnită pe
site-urile specializate în vânzarea de vapoare comerciale, prezentare în care, pe lângă specificaţiile tehnice şi modernizările aduse cargoului, se menţiona că
acest cargou este utilizat ca navă de transport cu o singură punte, însă poate fi transformat în cargou cu două punţi, aşa cum a fost proiectat şi construit.

De altfel, primele nume pe care le-au avut aceste nave încă se pot observa pe bordaje întrucât, în şantierele româneşti de dinainte de 1989, literele care
compuneau numele unei nave, precum şi portul de provenienţă erau confecţionate din fâşii de tablă şi apoi sudate, fiind astfel realizată o inscripţie în relief.
Înteresant este cum reuşesc armatorii arabi, în aceleaşi condiţii de piaţă liberă, să facă profit cu nave de 30 sau 40 de ani vechime, în timp ce pe vremea când

open in browser PRO version Are you a developer? Try out the HTML to PDF API pdfcrowd.com
 aceste vapoare erau la statul român sau închiriate, produceau pierderi.

Biruinţa... în lichidarea flotei

Un alt exemplu al jafului flotei naţionale este chiar petrolierul „Biruinţa”, lansat la apă în 1984. Tancul a devenit celebru nu pentru că a fost ani buni nava-amiral a
flotei comerciale româneşti, ci pentru că a fost comandată de către actualul preşedinte Traian Băsescu.

Petrolierul de 163.857 tdw a fost vândut după 1989 şi rebotezat „Iris Star”, iar apoi “Histria Crown”. În decembrie 2007, după 23 de ani de navigaţie, nava a fost
scoasă din uz ca petrolier, dar continuă să plutească. A fost transformată în rafinărie plutitoare şi, sub numele „Armada Perdana”, aduce bani frumoşi grupului
AGIP.

Arestări prin porturi

Cea mai febrilă perioadă pentru shippingul privat a fost 1997-2001. Navele erau închiriate
în contracte de bareboat. „Erau peste 50 de firme private care au închiriat nave. Ştiu că
a rămas o datorie de 70 milioane de dolari. Echipajele trebuia să fie plătite de armator,
dar aveau cărţile de muncă la companiile de stat (Navrom şi Romline). Nu cred că
această datorie o să fie recuperată”, a declarat Adrian Mihălciou, liderul Sindicatului
Liber al Navigatorilor.

El a explicat că datoriile pe care le-au făcut societăţile în perioada în care au exploatat

navele au fost trecute în contul flotei de stat, astfel că vapoarele au început să fie
arestate în porturile străine. „Marinarii îşi recuperau după 5-7 luni salariile restante.
Când unii îşi primeau banii, rămâneau alţii arestaţi”, îşi aminteşte liderul navigatorilor.

open in browser PRO version Are you a developer? Try out the HTML to PDF API pdfcrowd.com
 1 Comentariu Ziarul de Investigații  Conectare

Sortează după cele mai noi Distribuie ⤤ Favorit ★

Alătură-te discuției ...

Traznitul • un an în urmă

Multa lume ar trebui sa citesca acest articol sa le iasa tampeniile din cap...
△ ▽ • Răspunde • Distribuie ›

ȘI PE ZIARUL DE INVESTIGAȚII CE E ASTA?

Criza speculativă are la bază lăcomia, care s-a Omul lui Burci a părăsit CFR Marfă înaintea
suprapus pe fondul teoriei că deficitele concedierilor. Dan Valentin Belcea şi-a dat demisia
generalizate
1 sunt
comentariu • 4 luni …
în urmă 2 comentarii • 4 luni în urmă
miki spaga — Guvernul Ponta promite pana in 2020 o CLAUDIA — Incredibil dar adevarat...Seful Corpului de
retea de 2.440 de km de autostrazi, adica 1.800 de km Control al Ministrului Transporturilor, Adrian Nicusor
in plus fata de ce are Romania in prezent, sau peste Nica, mai nou si membru in Consiliul de Supraveghere
250 de kilometri … de la CFR …
EximBank și Grup Servicii Petroliere, parteneri Valentin Dorobanţu şi-a dat demisia de la
pentru un proiect de investiții de peste 44 de conducerea CFR Călători. CITEŞTE aici singurul
milioane
1 comentariude
• 6 dolari -…
luni în urmă interviu
1 acordat
comentariu • 3 luni în…
urmă
NEWS — "Dorobanţu - 9.000 de euro, Băsescu - 1.500 carmen — HOTII STRIGA HOTII? DACA FURA
de euro.Conform prevederilor contractelor de DIRECTORUL “SMART” DE CE SA NU FURAM SI NOI
administrare încheiate la data de 24.04.2013, NASII? JALE MARE LA CFR CALATORI,
administratorii de la CFR … DIRECTOAREA DE ACHIZITII IN …

Abonare Adaugă Disqus pe site-ul tău

Armată Instituţii de Stat Ministere Administrație Publică

Ministerul Apărării Președinția României Ministerul Afacerilor Externe Primăria București
Statul Major General Guvernul României Ministerul Finanțelor Prefectura Capitalei
Academia Tehnică Militară Parlamentul României Ministerul Transporturilor Directia de Sanatate Publică
București

open in browser PRO version Are you a developer? Try out the HTML to PDF API pdfcrowd.com
 Justiție Economie Social Instituții Specializate
Ministerul Justiției Banca Națională a României Ministerul Muncii Poliția Română
Tribunalul București Agenția Națională de Administrare Protecția Consumatorului Jandarmeria Română
Avocatul Poporului Fiscală Serviciul Mobil de Urgență Inspectoratul Pentru Situații de
Ministerul Finnanțelor (SMURD) Urgență

Termeni și Condiții

Copyright © 2014 Ziarul de investigaţii | Toate Drepturile Rezervate.

open in browser PRO version Are you a developer? Try out the HTML to PDF API pdfcrowd.com