www.dacoromanica.

ro
 BOC8trIeliTO PRIVITOARO
LA ISTORIA OWEN MERIT'
(1821 -18 48 )

www.dacoromanica.ro
 Coperta de Auret Petrescu

www.dacoromanica.ro
 GEORGE POTRA

DOCUMENTE
PRIVITOARE LA

ISTORIH
ORBS IfUll
8CUReSTI
(1821 1848 )

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1975

www.dacoromanica.ro
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
Bueuregi, Ca lea Victoriei 125

www.dacoromanica.ro
 CIIPRINSUL
rag.
Introducere 7

Rezumatul documentelor 31
Textul documentelor 55
Lista materialului ilustrativ 545

Indice 557

5
www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Volumul de fats cuprinde documente, dintre cele mai semnificative,

selectionate dintr-un numar de circa 3 000, cu privire la viata capitalei
Tara Romane0i in perioada 1821-1848. Din cuprinsul for so desprind
informatii bogate i variate asupra unor aspecte i manifestki importante
din cele mai diferite domenii, economic, social-politic, edilitar i cultural,
ale societatii bucureOene care, in prima jumatate a secolului al XIX-lea,
a suferit transformari radicale ca urmare a descompunerii orinduirii
feudale i trecerii spre noua orinduire, capitalists, ca i a evenimentelor
social-politico i militare care s-au desfaurat pe teritoriul Orli. i, binein-
teles, in acestea nu trebuie ss neglijam a adauga anumite influence din
Mara.
Procesul de destramare a vechilor relatii feudale i aparitia elemen-
telor capitaliste, constatat in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea,
devine tot mai evident, mai grabit in prima jumatate a secolului urmator
i mai ales dupa 1821.
Revolutia din 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, care a dus
in inlaturarea regimului turco-fanariot i la restabilirea doraniilor pamin-
tene (1822), a deschis larg calea innoirii in viata tarii noastre ti In special
a ormului Bucureti.
Monopolul turcesc asupra comertului rom'anesc, care frinase dezvol-
tarea economics a tarii timp do aproape patru secole i care suferise o
oarecare ingradire prin pacea de la Kuciuk-Kainardji (1774), este desfiintat
deplin i definitiv prin pacea de in Adrianopole (1829), cind s-a hotarit
darimarea, raialelor turceti de pe malul sting al Dunarii i s-a proclamat
libertatea comertului.
Regulamentul organic (1831), care avea, menirea s6, restabileasd
vechile forme de viata feudal& in deplinatatea drepturilor, a fost nevoit
sa tins seamy i de none elemente capitaliste formate, tot mai combative
i mai dornice de schimbari, astfel ca le-a acordat unele inlesniri necesare
dezvoltarii for ulterioare. Dad in mediul rural relatiile feudale continua
aproape nestingherite, cu prea mici modificari, in capitals transformkile
smut mult mai pronuntate, pentru ca aici este centrul col mai important
al vietii economice, sociale, politico i culturale a principatului, catre
care priveau i popoarele din Budd Dunarii, subjugate de Imperiul otoman.

I. Despre viata social-economiefi

In epoca de descompunere a relatiilor de productie feudale, oralu
Bucureti joaca un rol dominant in viata economics a Orli, deoarece
aici se concentreaza majoritatea pravaliilor din taxa, (peste 75%), aici
7
www.dacoromanica.ro
se gases cele mai multe si mai variate ateliere mestesugaresti si de coope-
ratie capitalists simpls, iar dap/ pacea de la Kuciuk-Kainardji sediul
consulatelor straine : rus, austriac, francez etc. era la Bucuresti. Era deci
cu totul firesc ca in capitals sa pulseze adevarata viata economics, aici
sa se pertracteze si parafeze tot felul de afaceri, mai ales dad, tinem seama
si de faptul ca suzeranitatea turceasca slabeste dupa 1829, ea fiind redusa
doar la incasarea tributului anual si la confirmarea domnului in scaun.
Libertatea comerfului si deschiderea porturilor de la Dunare accele-
reaza dezvoltarea relatiilor capitaliste, din care cauza, mai ales in Bucuresti,
viata economics sufera schimbari importante ce se oglindesc in documen-
tele inedite pe care le-am adunat, printr-o riguroasa selectare, si care
aduc informatii pretioase. Astfel :
a) Contractele de muned incep sa devina o necesitate intre muncitori
si patroni, intre meseriasi si boieri sau burghezi, intre diferiti tehnicieni
si institutii de stat.
In aceste contraete se specifics, in mod amanuntit, indatoririle ce
revin atit pentru eel care angajeaza mesteri pentru executarea unei lucrari,
cit si pentru acestia din urma, mai ales, adica : felul cum sa se faca lucrarea,
materialul de folosit, termenul de predare a lucrarii, modul cum sa se faca
plata etc., conturindu-se mai accentuat ideea de contract in munca. De
obicei, contractul era adeverit" de Meimaria orasului.
Cind contractul se incheia cu o manastire sau cu mitropolia, era
necesara aprobarea Mitropoliei si intarirea Logofetiei treburilor bisericesti,
spre a avea mai multa temeinicie, iar data una din partile contractante
era supus strain se cerea si intarirea agentiei respective, cum a fost In 1839
apr. 8 cind contractul a fost intarit si de Logofetia treburilor bisericesti
si de Agentia austriaca, Iosif Weitz fiind supus austriac.
b) Breslele mestesugaresti pi negustoresti incep sa se reorganizeze
In functie de transformarile politice si economice de dupa 1821. Se orga-
nizeaza astfel isnaful bacanilor, stabilindu-se obligatiile negutatorilor
toptangii, raiale si suditi, fata de bastinasi (1823 sept. 10) ; a lunainararilor,
brutarilor, macelarilor etc.
In fine, Sfatul administrativ al tarii fixeaza principiile de unificare
a breslelor de negutatori si meseriasi, determinind regulile de functionare,
obligatiile si drepturile patentarilor, precizind chiar ca aceasta unificare
sa se savirseasca cit mai grabnic, in cursul lunii septembrie (1831). Reor-
ganizarea breslelor aparea in 1831 ca o nevoie reala a -vietii economice,
dupa pacea de la Adrianopol, si o parasire radicala a structurii breslelor
din secolul al XVIII-lea.
Regulamentul organic pastreaza breslele sub numele de corporatii,
ca forma de organizare a productiei mestesugaresti. Nimeni nu putea
exercita o meserie data nu era inscris in registrul corporatiei si nu platea
patent/. Pentru ca in rindul mestesugarilor sa nu se strecoare elemente
nepregatite, dar si pentru a nu creste prea mult numarul for ceea ce
ar fi dus la micsorarea profitului s-a incercat mentinerea masurilor
riguroase din trecut. Ucenicul, dupa ce servea mai multi ani la stapin
cind dorea la rindu-i st devina meter se prezenta impreuna cu stapinui
la starostia corporatiei, undo trebuia sa dovedeasca ca este destoinic
i dupa chezasia ce ne-au dat-o stapinu-sau prin condica corporatii"
si platea obicinuitul canon la cutia corporatii" i se recunostea calitatea
de muster i i se elibera un bilet al starustii" avind dreptul sa exercite
meseria (1833 apr. 11; 1846 apr. 22). Treptat, treptat intrarea in corpo,
ratio se face tot mai usor intrucit prin Regulamentul organic prevazindu-se
8
www.dacoromanica.ro
ca numai manufacturile au privilegiul de a produce anumite marfuri,
monopolul de productie al corporatiilor se desfiinteaa, pregatindu-se
destramarea lor.
Taxa pentru patenta se platea trimestrial, Inainte de Inceperea
trimestrului. Astfel, Vornicia ormului porunmte starostelui corporatiei
selarilor ca macar o parte din aceasta patent& sa, fie strinsa de la membrii
corporatiei patentarii cunoscuti la acea corporatie i la 1 ghenar viitor
a 0 aduci la cantelarie o suma mai simtitoare din datoria acei corporatii"
pe trimestrul urmator (1838 dec. 22).
Tot Vornicia ormului aduce la cunotinta aceluia0 staroste ca, dupa,
incuviintarea primita de la Vistierie, Nicolae Tudor croitor of biserica
Alba" este admis In acea corporatie, ca patentar de clasa a V-a de la
viitoru trimestru, ghenarie leat 1839" (1838 dec. 22).
Membrii unei corporatii erau solidari, f i aparau reciproc interesele.
Astfel, cind Ionita Dobre, elar, se adreseaza judecatoriei politice0i a
Ilfovului, aatind ca pira indreptata impotriva lui de Ionita Pasculescu,
cum ca i-a0 fi darhis o far de tirea lui" 4i ca toata marfa,
i lucrurile me0eugului i le-a0 fi facut zapt" este cu totul neintemeiata,
in sprijinul lui intervin 4 membri ai corporatiei, impreuna Cu starostele
lor. Ace Oia depun marturie favorabila lui Ionita Dobre, restabilind ade-
varul i anume ca, atunci cind s-a deschis pravalia lui Pasculescu, era
de fata teghetarul acestuia f}i a sosit imediat insu0 Ionita Pasculescu
care i-au strans toate calabalacurile, i dichisele ce le-au avut in pa-
vane" (1846 f.l.z.).
Intrucit numai pamintenii" aveau dreptul sa cumpere bunuri
imobile, corporatia bumbacarilor elibereaza lui Gheorghe Dimitriu, din
mahalaua Sf. Gheorghe Nou, adeverinta ca sa afla cu adevarat Oman-
tean raia, avand i patenta", spre a putea cumpara proprietate pa
seama sa" (1844 iunie 6).
In rindul negustorilor continua sa, activeze un mare numar de
suditi (supu0 austrieci, ru0, francezi i chiar romani dintre cci care
dobindisea protectia straina).
c) Mesericqii bucureOeni se inmultesc considerabil In prima jumatate
a secolului al XIX-lea. Pe linga vechii meseria0 (tabaci, fierari, cojocari,
ilicari, opincari etc.) apar altii noi, printre care multi straini, care aspund
la, transformarile social-economice ale timpului. Astfel : zidari, tinichigii,
vopsitori, zugravi, tucatori in ipsos, gaitanari, croitori, palarieri, ceasor-
nicari (numarul acestor obiecte de necesitate i podoaba creE}te foaite
mult, iar majoritatea specialitilor slut staini) ; gadinari in serviciul
ormului, manastirilor i boierilor, tapiteri de caleti (1835 ian. 1), fiindca,
butcile, caretele, radvanele i caletile nu se mai aduceau acum numai
din Viena, incepusea s se lucreze i In Bucureti ; argintari de bijuterii
i odoare bisericeti (1825 0 1838, nov. 18) ; careta0-fierari (1828 oct. 5) ;
cimigii (1826 mai 5, 1826 aug. 22) de cind apa se aducea in oral} prin
tuburi de olane, iar mai tirziu prin Levi de fonts aduse de la Re0ta (1846),
ceea ce presupunea o meserie noun.
d) Hanurile bucurqtene se adaptasera la voile conditii de viata
economics i urbanistica, transformata dupa 1829. Marile hanuri de alta-
data (Serban Voda, Constantin Voda, Sf. Gheorghe Non, Coltea, Manuc),
adevarate cetati cu viata comerciall Inchisa intre ziduri de aparare contra
hotilor f}i a focului, au facut loc hanurilor cu ferestre i u0 la strada,
cu locuinte confortabile in interior sau la etaj pentru cei care nu aveau
9
www.dacoromanica.ro
case proprii si cu camere de Inchiriat pe timp scurt, cum vor fi hotelurile
de mai tirziu. Asemenea, hanuri sint :Hanul Golescu (1827 iunie 10, 1834
ian. 15), Hanul vistierului Manole (1828 sept. 20), Hanul starostelui de
croitori Stoian (1833 aug. 16), Hanul de la capul Podului Calijii"
(1834 apr. 1), Hanul Papazoglu (1834 febr. 1), Hanul Sutu (1839 mai 10),
Hanul Nou (1847 iunie 18). Hanul Manuc, stricat de cutremur, este
totusi unul dintre cele mai cautate din Bucuresti, fiind eel mai mare
9i situat in central orasului.
De la pravaliile 1i camerele de locuit ale Hanului Sf. Gheorghe,
manastirea cu acelasi nume, proprietara, incasa in cursul anului 1821
suma de 39 329 lei si in alti ani mai buni si mai mult.
Printre chiriasi gasim oameni de toate nationalitatile si cu negot
de toate felurile : abagii, bacani, bogasieri, boiangii, bumbacari, cavafi,
ceaprazari, cizmari, circiumari, cojocari, condoragii, croitori, lipscani,
macelari, marchitani, matasari, olari, pinzari, rachieri, salvaragii, zarafi
vestiti ca Hilel Ma-noah si mari toptangii ca Tudor Hagi Tudorache.
De asemenea chiriasi cu plata sau MI, plata s'int o serie Intreaga
de persoane, unii care fac parte din epitropia manastirii gi hanului, precum
preotul Dumitru, duhovnicul bisericii.
In Hanul Constantin Voda (pe locul actualului Muzeu de istorie
al Republicii Socialiste Romania) erau de asemenea numerosi chiriasi,
unii care tineau pravalii, iar altii camere de locuit [1825].
In multe documente din cuprinsul acestui volum si in altele si mai
multe care se gasesc inedite in fondul Arhivelor statului Bucuresti se dau
informatii amanuntite despre organizarea acestor hanuri, despre pravaliile
si chiria9ii lor, precum si despre importanta for in viata economica a ora-
sului si a Orli intregi.
e) Vinzarile pi inch,irierile de locuri, case, pravalii, pivnite dau indicii
foarte interesante asupra vadurilor comerciale, asupra pietelor, dar mai
ales asupra vinzatorilor i cumparatorilor. Ele oglindese o parte din viata
economica a Bucurestilor in epoca de descompunere a orinduirii feudale
si aparitia fondurilor capitaliste de comert si meserii. Este interesanta
vinzarea prin loterie" a unei mo5u, cu 2 700 lozuri a 2 galbeni impara-
testi fiecare (1833 ian. 15), ceea ce dovedeste ca vinzarile obisnuite cu
tocmeala", sau acelea prin mezat" nu scoteau totdeauna pretul just,
sau pretul dorit de catre vin.zatorii imobilelor de caracter economic.
De cele mai multe on se facea vinzarea cu tocmeala", Intro doua
pari, trod avea be incheierea unui contract de vinzare-cumparare auten-
tificat de tribunalul de comert al orasului, iar pentru mai mulba temeinicie
era adeverit" de Marea logofetie a dreptatii si chiar de domn.
Cind contractul de vinzare-cumparare se prezenta Tribunalului
comercial, spre autentificare, se facea cercetare data vinzatorul era, in
adevar, proprietarul bunului imobil scos in vinzare si data cumparatorul
este pamintean-raia", caci supusii straini suditi" nu aveau vole sa
cumpere asemenea bwmri. De asemenea, tribunalul avea datoria sa cerce-
teze dad, s-a respectat dreptul de protimisis. In caz contrar Marea logofetie
a dreptatii nu adeverea" contractul. Astfel s-a IntImplat cu actul prin
care Alecu serbanovici vindea, lui Iordache bogasierul o parte din locul
ce avea In mahalaua Otetarului, cind nerespectindu -se dreptul de protimisis
Marea logofetie a dreptatii acorda acest lot, prin rascumparare, lui Tudo-
rache bogasierul, vecin cu locul vindut, care nu fusese Intrebat data
doreste sa cumpere.
10
www.dacoromanica.ro
 Dupa 1840, Tribunalul comercial pentru a adeveri" contractul
de vinzare-cumparare nu se multumete numai cu constatarea data
vinzatorul este proprietarul bunului scos in vinzare, data cumparatorul
este pamintean 1}i s-a respectat dreptul de protimisis, ci faces, o cercetare
amanuntita a condicilor cancelariei tribunalului i a buletinelor oficiale
sa vada dad, nu cumva acel bun imobil era supus la vreo imprejurare
care ar popri a for instreinare" (1846 mai 15), sau dad., nu s-a gasit
supusa casa cu local ce sa vinde in vreo alts imprejurare popritoare
de zalogire, secfestru sau pretenjie zestraLI" (1844 febr. 17 ; 1847 sept. 20 ;
1847 dec. 16 ; 1848 febr. 13 ; 1848 nov. 19).
Mitropolia i manastirile dadeau cu chirie (embatic") locuri in
cuprinsul ormului, pe care chiriaii (embaticarii") ii puteau construi
case, pravalii sau alte acareturi, pe care le puteau vinde, urmind ca noul
cumparator sa plateasca in continuare embaticul atm proprietara locului
(mitropolia sau manastirea). Astfel, Ioan Dimache is de la Man6stirea
Sf. Gheorghe Nou, cu embatic, un loc in mahalaua Stelea facind pa
dansul orice voi voi, dupa trebuinta ce voi avea" (1834 apr. 20). and
insa o asemenea constructie era scoasa in vinzare era necesara, in prealabil,
aprobarea Mitropoliei sau manastirii, ele avind dreptul de protimisis
(1833 aug. 12 ; 1833 aug. 16 ; 1833 sept. 1 ; 1834 apr. 1 ; 1834 dec. 1 etc.).
Cumparatorul continua sa plateasca embatic, de obicei, marit.
Dad, proprietarul unor cladiri construite pe loc cu embatic cauta sa le
stoats in vinzare, Tribunalul de comert avea grip, sa intrebe pe stapina
locului data nu dorete sa cumpere. Astfel, cind serdarul Ghita Rafaila
vinde Mandei Badulescu doug, perechi de case" cladite pe local Manastirii
Mihai Voda, tribunalul, adresindu-se nastavnicului manastirii, it poftete
a arata tribunalului dad, sf. manastire este doritoare ea sa be rascumpere"
(1848 nov. 16).
Acelai procedeu se intrebuinteaza cind casele construite pe loc
cu embatic slat scoase la licitatie : egumenul Manastirii Mihai Voda este
anuntat ca s-au scos la licitatie casele raposatului pitar Constantin Manciu,
din mahalaua Izvorului, si intrucit locul de supt aceste case este supus
la plata de embatichi catre acea sf. manastire, prezedentia, cu cinste,
va face de aceasta cunoscut" (1848 dec. 1).
Dad, vinzatorul era proprietar, in contract se trecea loc motenese"
(1843 oct. 11 ; 1844 febr. 17 ; 1844 mai 1 ; 1846 ian. 20 ; 1846 apr. 28 ;
1847 febr. f.z. etc.).
Cele mai multe vinzari se efectuau prin intelegerea intre doul parti,
dar nu erau rare nici vinzarile prin mezat (licitatie), in care se recurgea
mai ales atunci cind proprietarul nu mai putea face fata greutatilor vietii,
cind era inglodat in datorii.
Vinzarea la mezat se facea la cererea proprietarului sau a Obqtetii
epitropii a orasului, prin mijlocirea Tribunalului de comert, care anunta
din timp vinzarea, spre a se prezenta concurentii. Exemplu : cind Costache
Balaceanu fost mare hatman scoate in vinzare don/ pravglii (o brutarie
i o franzelarie) de pe Podul Beilicului, mahalaua Sf. Joan Nou, se proce-
dead, in acest fel (1838 febr. 7). Dupa efectuarea mezatului (licitatiei),
Tribunalul comercial trimitea actul de vinzare la Logofetia dreptatii,
prin care ajungea la dome, pentru intarire. Asemenea acte abunda (1834
aug. 24 ; 1835 iulie 19 ; 1838 iunie 22 etc.).
La vinzarea prin mezat Tribunalul comercial incasa o taxa de 3 %
din pretul de vinzare. Exempla : polcovnicul Constantin Sutu a platit
11
www.dacoromanica.ro
31 1/2 galbeni imparateti pentru vinzarea la mezat a unui han din maha-
laua Sararia Veche, a printesei Elisabeta Sutu, cu pretul de 1 050 galbeni.
Intre contractele de vinzare un caz rar intilnit : nu este trecut
numele cumparatorului, din care cauza, casa vinduta fiind pe loc cu
embatic ramine in stapinirea proprietarului locului, adica a episcopiei
de Arge (1833 mai 31).
Inehirieri : Contractele de inchiriere se incheiau pentru o perioada
de timp limitata, 6 luni pin' la mai multi ani. Termenul inchirierii incepea
i sfirea la Sf. Gheorghe 23 aprilie, sau Sf. Dumitru 26 octombrie.
Chiria prevAzuta In contract se achita fie integral, la intocmirea contrac-
tului, fie partial, la termenele fixate de cele doug parti.
Chiriaul era obligat sa predea, la expirarea contractului, totul In
bun/ stare i cele ce va strica, este dator a drege la loc, dupg, cum au
fost". Orice va construi pe locul inchiriat pentru a sa trebuinta" urma
sa ramina proprietarului, fara a pretendarisi ceva [chiriaul] de la stapinul
pravalii" cum preciza contractul incheiat intre Gheorghe Ilie i Mihai
Loboda, cel dintii Inchiriindu-i o pravglie pe Podul Tirgului de Alai*
in mahalaua Razvan.
In contractul de inchiriere, ca i in eel de vinzare, erau consemnate,
in mod amanuntit, conditiile in care putea fi folosit imobilul sau locul
inchiriat. Astfel, cind Mitropolia inchiriaza hatmanului Constantin Bala-
ceanu un loc din marginea Podului Serban Voda ce nu poate aduce nici
un folds casii, fiind baltos", se arata ca 11 poate intrebuinta numai pentru
depozitarea finului, lemnelor i altele, neavind voie sa-1 vinda sau sa
construiasca ceva pe el (1837 sept. 20).
Din documente rezulta ca inchirierea nu se putea face Impotriva
vointei vecinilor, in cazul cind locuinta inchiriata urma sa primeasca o
alta destinatie decit in trecut. Cind Marin lautarul fiindca pleca in alt
era a incercat sa inchirieze casa sa din mahalaua Caimata la o tiganca
da ale noastre ca sa pue vin i madame, nu m-au ingaduit mahalagii ",
fiind nevoit s-o inchirieze lui Scarlat Dragoescu, deputatul mahalalei,
care, la rindu-i, urma s-o inchirieze la oameni cinstiti cu meteug"
(1839 oct. 26).
Tot aa se petrec lucrurile cind chiriaul nu pastra curatenia sau
nu respecta linitea vecinilor. Astfel, Garabet Serafim Hagi argintarul
cere Tribunalului de comert sa-i inchirieze lui pravalia ramasa de la
raposatul Marcu Aleh, 1ntrucit chiriaul nou un croitor ovrei... este
gilcevitor i nesuferit pentru relele lui urmari i neobicinuitele murdalicuri
ce le face el, atit prin curte, cum i prin pivnita, neavind acea pravalie
plimbatoare". In sprijinul cererii lui Garabet Serafim intervin i alti vecini
nefiind multumiti de pomenitul chiria ovrei, de multele nesuferite murda-
licuri, putori i gilcevuri ce sa urmeaza din partea lui" (1840 sept. 4).
In legatura cu cele de mai sus, amintim ca in contract chiriaul ii
lua obligatia de a pastra curatenia in imobil i curte, ne indatoram a Linea
curat" scrie in contractul incheiat de Costache Grajdan i alti tovarai
cu Radu Petre zaraful, de la care inchiria o pravalie noua, pe 4 ani, In
mahalaua Coltei in dreptu Carvasaralii" (1848 apr. 23).
Cele mai multe contracte de inchiriere sint acute de Mitropolie i
manastiri (1837 sept. 20; 1846 apr. 12 etc.).
f) Donafii, diate, foi de zestre. In semn de recunotinta pentru servi-
ciile facute se continua sistemul donatiilor. Intre allele, unii locuitori
faceau donatii i catre biserici i manastiri, astfel Maria, sotia lui Radu
Taru, lass Ma,nastirii Caldaruani un han ce are In mahalaua Schitu
12
www.dacoromanica.ro
Magureanu, cu obligatia de a fi inmormintata la manastire linga sotul ei,
pentru pomenirea for i a urmasilor (1843 ian. 6). Pentru dragostea ce
nutrea fata de sora sa, serdarul Scarlat Geanoglu daruieste soru-mi
dumneaei maioresii Marghioalii Arcudinschi" casele din mahalaua Mihai
Voda, nr. 1 440 (1838 ian. 25). In semn de recunostinta pentru slujbele
credincioase cu care s-au aratat catre casa noastra" marele vistier Alexandru
Ghica face danie lui Hristache Vasiliu, fost polcovnic, o casa cu locul ei
in mahalaua Cismeaua lui Mavrogheni, aflata pe proprietatea bisericii
Izvorul Tarnaduirii (1841 ian. 20). Marin mamularul daruieste lui Barbu,
fiul lui Gheorghe, jumatate din locul ce are in fata seselit Heras-
traului, pe locul Manastirii Sf. Spiridon Vechi.
Donatia se facea printr-un act incheiat in fata Tribunalului de corned,
respectindu-se aceleasi norme ca la contractul de -vinzare. Dad, imobilul
donat era construit pe loc cu embatic era necesara, in prealabil, Ineuviin-
tarea Mitropoliei sau manastirii, proprietara locului (1841 iun. 20). Cind
se prezenta actul la Logofetia dreptatii, pentru intarire, aici se cerceta
data donatorul indeplineste conditiile i data cel care primeste este pamin-
tean, altfel nu i se putea primi donatia. Astfel, Logofetia dreptatii consta-
tind ca dumneaei maioreasa [Arcudinschi] aflindu-sa supusa ruseasca,
dupa tractate nu poate avea acaret nemiscator 1ntr-acest Principat"
0i deci este obligata a-1 Instreina la alt obraz pamintean" (1838 ian. 25).
Diate. Marii proprietari, mai ales cind iii simteau scirsitul vietii
apropiat, pe cind erau inch' in deplinatatea facultatilor mintale obisnuiau
sa-si imparts averea mobila i imobila, intocmind diata (testament) luta-
rita de Tribunalul de comerli. Dintre acestea amintim : Nana Blehan
pitareasa lasa ce]or 2 fii Iacovache si Nicolae avutul for parintesc",
primului dindu-i casele cele din Podu Mogosoi", 3 pravalii in Bucuresti
Qi o vie la Valea Larga, jud. Saac, iar celui de al doilea mosia Armasesti,
jud. Ialomita, cum si trei pravalii de la poarta Sfantului Gheorghe Nou",
iar cele miscatoare lucruri... iarasi frateste sa vor inparti intre (Mush"
(1835 ian. 20).
Prin testamentul Intocmit de Ion tirbei vornic aflandu-ma sanatos
i cu mintile intregi", se stabileste in chip sa sa urmeze la toate dupa
moartea mea". Cere 0, fie ingropat la manastirea Sarindar ; sotiei de a
doua, Anica, ii lasa casele din Bucuresti $i o movie In jud. Ialomita, iar
fiului sau Iordache, din prima casatorie, restul averii. In acest testament
este trecuta i urmatoarea clauza : Si pentru ca sa nu caza intru pacat
iubita mea sotie, [fiind. tinara], are voie de la mine ca sa s marite"
(1837 sept. 8).
Pena papugiul, din mahalaua Silivestrului, hotaraste prin diata
pia, imi sint mintile intregi i sanatoase" cum sa se imparta averea
dupa moartea sa, intro care doua pravalii pe mosia Spitalului Sf. Pante-
limon, din care cauza este nevoie si de aprobarea Mitropoliei.
Foi de zestre. Parintii aveau obligatia sa-si inzestreze fetele in momentul
casatoriei, cei bogati intoemind o foaie de zestre (act dotal) in care era
prevazuta averea miscatoare" si nemiscatoare" ce i se incredinta gi
care foaie de zestre urma normele contractului de vinzare dupa cum consta-
tam in documentul din 1842 iulie 28, care atesta ca Iacovache Blehan
pitar, la casatoria fiicei sale Anica, cu praporcicul A. Marculescu fi da
acesteia : 3 pravalii de zid cu locul lor, in fata Podului Mogosoaiei, o vie
in Dealul Spirei, de cca 4 pogoane, cu toate cele necesare, serviciu de
masa, haine, pinzeturi, bijuterii si 1 000 galbeni imparatesti in naht".
Tribunalul de comert cerceteaza dreptul de proprietate al pitarului Iaco-
13
www.dacoromanica.ro
vache Blehan asupra celor date fiicei sale, dupg, care urmeazg, adeverirea
Marii logofetii a drepatii. La fel se procedeazg, i cu inzestrarea fiicei
dragomanului Petre Serafim, Polixenia, and se cAsgitorete cu Xavier
Villacrose, arhitectul ef al capitalei (1843 febr. 17).
Fratii Costache i Nicolae, fiii unei oarecare Voica, inzestreazg, pe
sora for Nedelea, en un loc din mahalaua Spirei.
De averea pe care sotia o dobindea din afara cgsgtoriei (exopricA)
putea dispune dupg, plat : s-o vfnda, inchirieze, doneze, dar de cea primitA
ea dotg, i deci, trecuta In foaia de zestre, in putea sg, dispuna decit cu
aprobarea sotului (1845 mart. 31).
g) Schimb de bunuri. Nu slut rare cazurile eind unii proprietari,
in loc instrgineze averea prin vinzare, spre a cumpttra alta, ggmese
la indeming, calea mai comodg, a schimbului, care era prevazut intr-un
contract asern6nator celui de vinzare. Citam citeva : Nicolae, logofatul
Mitropoliei, dg, slugerului Nicolae Blehan o casg, din mahalaua Scaunelor
Vechi, proprietatea sa, primind in schimb de la acesta moia Neniorii
de Sus, jud. Ialomita, i una But/ galbeni inpargteti" ; Eforia Spitalului
Coltea face un schimb de locuri cu serdarul Ion Trasnea, spre a putea
indrepta curtea din fata spitalului mai ales ca privete spre infrumuse-
tarea cladirii" (1837 sept. 3) ; Manolache Faca face schimb cu logofatul
Alexandru Florescu dindu-i un loc ce are pe Podul Mogooaiei i primind
moia Ulmi, jud. Ilfov, precum i suma de 225 galbeni (1842 iun. 3).
Ind, din 1838 banul Mihai Ghica i sotia sa Catinca, nascutg, Faca,
au fAcut schimb cu paharnicul Manolache Faca, caruia i-au dat un loc
pe Podul Mogovaiei 1 an primit muntele Valea Stinilor, jud. Saac, dupg,
cum atestg, doc. din 1842 iunie f.z.
h) Desfacere de tovarlisie, separare de avere. Din eauzg ea negustorii
nu dispuneau totdeauna de capital suficient, se vedeau nevoiti ss se aso-
cieze 2 sau mai multi in vederea exercitarii unui anume comer. Aceastg,
asociatie se constituia pe termen i la expirarea lui se desfacea. Exemplu :
Avram Gheorghiu i Marin Ivanovici an tinut in tovArkie o Meanie in
mahalaua Curtea Veche, de sub Hanul Rou, i o sapunkie timp de 3 ani
(23 apr. 1837-23 apr. 1840), &up& care an lichidat desfacind tovg,rg,ia
i fiecare ne-am primit tot dreptul nostru ce ni s-au cazut, ping, la, o para"
(23 apr. 1840) ; von mai urma certuri intre ei.
Alteori insk asociatii nu fixau o durata pentru existenta asociatiei
i o desf/cean cind &eau necesar. Chircor Sarchiz i Mogirdici Dileanov,
care incheiaserA o tovrtraie pentru comer de bacanie la 13 mai 1840,
din cauz6 ca afacerile n-au mers bine, au desfAcut-o (exofliticon) la 2 aprilie
1841 i s-au certat la lichidarea socotelilor i din nemultumirea urmata
intre noi, s-au izvorit prigonire de judecAti intro noi, ping, astazi". De
abia dupg, trei ani de judecatg, au ajuns ss cad& la intelegere (1844 mart. 14).
Lazar Gherasi i pitarul loan Sima Gherasi, avind in stapinire un
han cu locul lui pe Podul Mogovaiei, in mahalaua Sf. Vasile, care din
vechime s-au fost stapinit d-avalma", iii impart litre ei hanul i locul,
urmind s stripin.eascg, separat partea ce an primit dupaimparteara.
Fratii Costache i Iancu Bglaceanu ii impart litre ei numai o parte
din averea nemicatoare ramasg, de pe urma fratelui lor, vornicul Stefan
Balaceanu", lasata for prin diiats : hanul cu toate cumparatorile facute le-a
luat Costache BalAceanu logofat, iar casele cu tot locul for le-a luat Iancu
Balaceanu logofgt, urmind ca cealaltg, avere nemicatoare i tiganii sg, se
impart& mai tirziu (1847 dec. 23).

14
www.dacoromanica.ro
 i) Imprumuturile in bani. Lipsa de capital, caracteristica perioadei
de care ne ocupam, lipsa unei institutii de credit, determine pe negustori
gi metequgari, spre a -li putea continua afacerile, sa contracteze Imprumu-
turi de la oricine dispunea de Waal. Banii se imprumutau pentru un anumit
termen i dm& la sorocul" stabilit debitorul nu achita intreaga sum&
imprumutata, decurgea de la acea data pravilnica" dobinda. Pentru
asigurarea imprumutului debitorul depunea un amanet (acte, case, locuri
etc.). Contractul se facea in fata Tribunalului de comerj, care cerceta
adevarul continutului si urma intarirea Logofetiei dreptatii. In contract
puteau fi inserate 1i anumite clauze ce trebuiau respectate de contractanti.
Imprumuturile de bani se practica in mod obinuit de catre zarafii
gi bancherii bucureteni, al caror numar se inmultecte de la an la an, ceea
ce confirm/ nu numai aparitia capitalului necesar comertului f;; i meteu-
garilor, deci o epoca precapitalista, ci gi o transformare in natura intima
a relatiilor economice. Este interesant ca marile capitaluri nu sint detinute
numai de negutatori, de zarafi si bancheri, ca profesioniqti ai banului, ci
i de marii boieri, ba chiar boieroaice. Astfel Pulheria Ghica imprumuta
diferite manastiri din Vara i Bucureti ca Bali plateasca cotele catre
vistierie, chiar Mitropolia este imprumutata de aceeai boieroaica cu
50 000 taleri (1823 ian. 15) cu o dobinda de 5 taleri la punga pe luna,
ceea ce arata ca numai acest imprumut Ii aducea un venit de pests 6 000
taleri pe an, iar data Intreaga suma raminea mai departs, dobinda se
capitaliza.
Dimitrie Gheorghiu (la inscris la mina marelui singer State Pardalosu
el din suma de bani Imprumutata a mai ramas sa plateasca, 3 442 lei,
pe care se obliga sa-i achite in mai multe rate anuale de cite cca 350 lei,
sau i mai multi, dad, ma voi putea inlesni".
Ca se obinuia a se constitui (fixa) amanet qi se platea dobinda
rezulta din mai multe documente : medelnicerul Nicolae Alexandrescu
declara ca primit dobinda pentru capitalul de 4 600 galbeni impara-
teti, ce imprumutase clucerului Nicolae Trasnea, care depusese ca amanet
casa 1i hanul din Podul Mogovaiei. Pentru cheltuielile necesitate de
casatoria fiicei lor, soDii Dumitrache gi Elena Petrescu se imprumuta cu
780 galbeni, de la marele paharnic Scarlat Geanoglu, punind ca amanet
casele ce au pe Podul Tirgului de Afar/. Galbenii erau drepti la cumpana
cu piatra Visterii". Imprumutul se face pentru 2 ani Mfg dobinda, Iar
dad, la aratatul soroc de doi ani, nu vom raspunde bani, atunci sa fie
dumnealui slobod a scoate la mezat pomenitul zalog, spre a sa despagubi
atat de capete, i dobanda for de la Inplinirea sorocului pana In zioa desfa-
cerii" (1843 aug. 16). Banii imprumutati de In Scarlat Geanoglu paharnic
n-au putut fi achitati la timp, poate i din cauza ca Dumitrache Petrescu
a decedat. De aceea, sojia acestuia, Elena Petrescu i fiul sau, pitarul
Joan Petrescu, se vad nevoiti se contracteze un non imprumut de 33 000
lei In moneda curgatoare i drepti la cumpana cu piatra Visterii" de la
pitarul Nicolae Radulescu, punind ca amanet actele casei FA locului ce an
in mahalaua Mintuleasa. Cu banii luati imprumut s-au desfacut datoria"
ce aveau fata de paharnicul Scarlat Geanoglu. Imprumutul se face pe
6 luni i dupa expirarea sorocului" banii imprumutati BA mearga cu
dobanda pravilnica pana in zioa desfacerii acetii datorii" (1846 aug. 1).
Via fa aociald prezinta multe gi variate aspecte intro 1821 i 1848.
Vom prezenta numai citeva dintre aceste aspecte uncle documentele
noastre aduc contributii foarte pretioase.
15
www.dacoromanica.ro
 a) Billerica pi demi continua in viata sociall aproape aceeasi domi-
natie apasatoare asupra supusilor credinciosi ca si in veacurile trecute.
Preotii, dar mai ales conducAtorii bisericii, episcopii $i egumenii, recurg
la tot felul de mijloace spre a exploata munca tAranilor iobagi $i a scoate
banii din punga sAraca a orasenilor. Ei nu vor sa imparta ea nimeni nici
autoritatea religioasA, nici veniturile rezultate din situatia for de printi
ai bisericii".
De aceea, cind alte culte religioase din Bucuresti isi aduc conducatori
de aiurea, mitropolitul tarii si episcopii, asociindu-si pe marii boieri, fac
jalba la domnitorul Orli si cer izgonirea for din Bucuresti, invocind de
a nu fi adid, in Cara aceasta sezAtori episcop de alts lege streina". Ern
astfel de caz este acela mentionat in doe. din 1826 ian. 15, cind mitropolitul,
episcopii si marii boieri roaga, pe domnitor ca en intelepte chipuri" sa iz-
goneasca din Cara pe un episcop latin (catolic), care locuieste in Bucuresti
ii produce multA turburare printre locuitorii roman atit pentru paces
i linistirea, odihna norodului, cit si pentru paza vechiului obicei". Grigore
Ghica voievod, asa cum Meuse si in 1824 cu un episcop armean si asa cum
Meuse un inaintas al sau cu alt episcop catolic, aprobA cererea si dA cuvenita
urmare.
De asemenea, ei se opun and obstea evreilor din Bucuresti inceard,
sa -si facA o sinagoga in casele pe care be cumpAraserA de la boierul Iordache
Florescu fost mare agAi in apropierea Hanului Manuc, dincolo de apa
Dimbovitei (1826 tun. 23), invocind CA au avut sinagogA afarA din politiie
la Fintina Boului si dinaintea razvratirii s-au ars", astfel ca in mijlocul
orasului nu este cu cuviintA a intocmi numitii acea sinagogA". Daca totusi
vor sA-si constraiascA una noua, liberi sint s-o fad, pe vechiul loc din
mahalaua amintia.
b) Spitalele, medicii pi farmaciptii se oglindesc in documentele ine-
dite cu bogate informatii. Astfel se pune problema repararii Spitalnlui de
la Dudesti si domnitorul cere boierilor sa chibzuiascA de la ce institutie
de stat pot gAsi suma de 35 000 lei pentru aceste reparatii (1825 mart. 17).
Boierii, prin anafora, arata ca atit Casa datoriilor eft si Casa scoalelor,
in sarcina carora cad reparatiile manAstirilor, bisericilor, spitalelor si
scoalelor, nu an bani in naht" (lichizi) si singura solutie, pentru moment,
este de a se imprumuta aceasta, suma de veriunde vor gasi". Si pentru
ca sa se poata face reparatiile cuvenite de care pitarul Nicoll este absolut
necesar ca ispravnicii judetului Illov sa orinduiasca din satele din apropiere
30 de care cu cite doi boi, si 30 de salahori ca sa ridice tot calabalicul",
adica pamint, moloz etc., pentru curatirea curtilor mari si mici, precum
si a tuturor odAilor acestui spital $i a-1 arunca pa apa Dimbovitii" (1825
iul. 9). In fine se delimiteaz'a' locul spitalului, dupa vechiul hrisov domnesc,
spre a se curma procesul de neintelegere cu vistierul Ioan Moscu, proprie-
tarul mosiei Dudesti (1825 dec. 18), fAcindu-se $i o harts a locului, rAmi-
nind numai ca paharnicul Ianache Hafta sa aseze pietrele despartitoare
intre cele doug locuri.
In legAtarA cu. Spitalul Pantelimon aflara ca, la propunerea epitro-
pului, este numit ca medic Constantin Filitis (1824 apr. 2) care isi luase
doctoratul in Germania. De asemenea ca MAnastirea Pantelimon pentru
intretinerea spitalului avea pravAlii si terenuri in Bucuresti, pe care be
dadea cu chirie. Se dau citeva informatii despre Spitalul Coltea. Astfel,
fostul mare clucer Nicolae TrAsnea, epitropul spitalului, cere divanului
tArii (1828 oct. 5) sa is masuri impotriva unui careta care i -a instalat
16
www.dacoromanica.ro
atelierul de fierarie linga ferestrele spitalului si prin zgomotul ce produce
stria, odihna saracilor bolnavi".
Mai tirziu, generalul Kisseleff aduce multumiri Sfatului orasenese
pentru lucrarile edilitare savirsite In Spitalul Coltea, despre care spune
/7Acest asez/mint, la a caruia intocmire am norocirea de a fi partas insumi,
va avea in viitorime sfirsituri in adevar de euviinta si de male toles pentru
orasele acestui principat".
In 1840, se intocmeste un regulament de functionare al spitalului,
de obligatiile si drepturile medicilor si personalului de serviciu.
In legatura cu spitalul numit Iubirea de oameni", dar cunoscut
ping in zilele noastre ca Spitalul Filantropia, se arata ca, Divanul domnesc
cercetind socotelile prezentate de ceausul Amza pe anii 1821-1823 si
constatind ea, cheltuielile anuale sint mai mari decit veniturile, ii recomanda
economii serioase, sa nu functioneze cu mai multe paturi decit ii este venitul
si sa caute sa platease/ si din datoriile ce are (1823 fun. 9), sa se depuna
staruinta pentru a incasa sumele ce are de primit de la diferite persoane.
In 13 august 1823 epitropia spitalului, pentru crearea de not venituri,
vinde dreptul de vinarici din judetele Buzau, Saac, Olt si Mehedinti
medelnicerului loan Darzeanu pentru 2 100 taleri. Se vede ins& ca yin-
zarea n-a fost cereal, fiindea, numai dupa, o saptamina, Dirzeanu 11 revinde
vornicului Mihalache Manu, cu suma de 3 300 taleri, obtinind un beneficiu
de 1 200 taleri. Pentru ca noul arenda al vinariciului said peat& incasa
milele de vinarici" domnitorul Grigore Dim. Ghica porunceste (1823
1)
aug. 16) ispravnicilor si taxildarilor din judetele respective sa, dea ajutor
orinduitului acestuia a nu i sa face vreo zatienire". Spitalul Iubirea de
oameni" hind relativ nou si neinzestrat, ca celelalte, cu nenumarate mosii
i venituri, se gasesc oameni care-i sar in ajutor, facindu-i diferite donatii.
Asa este card lui Scarlat Mihalescu fost mare logofat, care prin actul
intarit de mitropolitul Grigorie (1825 Sept. 20) ii daruieste mosia Toporul
din jud. Vlasca, ca toti cei bolnavi sa -i afle in acest spital mils si cautare,
iar noi, in ceilalta viata, mintuire". El reaga pe membrii familiei (care
dealtfel semneaza ca sint de acord), precum i pe toate rudeniile lui ca
7986 nu sa ispiteasea, candva cu vreo pricing a o instreina, ci mai virtos
sa sa sileasea, cat va fi prin putinta, totdeauna a o intari". Pentru conduca-
torii spitalului pune obligatia ca sub nici o forma (vinzare, schimb etc)
sa nu instraineze aceasta mosie. Iar care va indrazni, copiii lui sa meara
de foame".
La Spitalul Brincovenesc, intemeiat de baneasa Safta Brincoveanu,
naseuta Bals, sotia raposatului ban Grigore Brincoveanu, este angajat
cu contract doctoral Francisc Nizato, in portul de chirurg, cu 400 lei
pe lung, locuinta si intretinere, cu conditia sa savirseasca cu cea mai
mare scumpatate toate cele ce privesc la aceasta slujba" i sa nu poata
sa sa, traga dintr-aceasta slujba, decit dupg, ce va da Directii, cu 3 luni
inainte, tire pentru asemenea hotarire a sa" (1838 oct. f.z.).
tiri inedite si foarte interesante se dau despre activitatea profe-
sionala si f}tiintif i cl, despre averea si familiile urmatorilor medici romIni
si straini : Hagi Dimitrie (1828 apr. 15), Constantin Darvari, loan Serafim,
*tefan Piscupescu, (1823 iun. 20), Constantin Estiotu, George Gronau,
Constantin Bubuchi, Silvestru Filitis (1830 dec. 18), Dimitrie Varthiadi,
Exarcu (1832 iul. 8), Iohann Mayer, Ioan Rasti, Iohann Zucker, Carol
Sechel, Ludovic Kraus, Benedict Steiner, Moritz Wertheimer, etc. Pe
ling medicii amintiti mai sus, in documentele vremii gasim informatii si
despre altii, ca si despre masurile sanitare luate pentru sanatatea publics.
17
2 - o. 2145 www.dacoromanica.ro
Astfel se da o atentie deosebita spitalelor, nu numai prin marirea numarului
personalului medical, dar prin Inzestrarea cu tot utilajul necesar, cu un
control mai atent al functionarii.
In vara anului 1834 murind dr. Constantin Filitis de la Spitalul
Coltea, eforia spitalului numeste in locul acestuia pe dr. Dimitrie Varthiadi,
pe data de 1 sept. 1834, eforia fiind incredintata ca, va Linea in bun&
orinduiala cautarea saracilor bolnavi" (1834 aug. 18). Dr. Iohann Zucker
este amintit i in calitate de ocirmuitorul averilor casii raposatului Manuc
Bei, in presudstviia sa" (1837 sept. 3). Eforia Spitalului Coltea, preocupata
de Ingrijirea cit mai atenta a bolnavilor, angajeaza un nou medic, pe dr.
Constantin Marsil, pe care-1 anunta ca a lost Insarcinat cu cautarea
boalelor ce se ating de hirurgie", fiind convinsa ca nimeni nu poate Indeplini
aceasta sarcina cu mai multa destoinicie decit dumneata" (1840 iun.
f.z.).
Medicii nu erau numiti de stat, ca salariati permanenti, ci angajati
de institutiile spitalicesti pentru perioada de timp cit aveau trebuinta.
De exemplu dr. Dimitrie Varthiadi, angajat de Eforia Spitalului Co ltea
pe data de 1 sept. 1834, in momentul cind spitalul a intrat in reparatie
(1837), postul sau a fost suspendat $i de abia dupa mai bine de 4 ani,
terminindu-se reparatia, eforia 1-a rechemat, pe data de 1 ianuarie 1842
fiind i intro toate multumita de cea dintii exacta si fara pregetare
Indeplinire a datoriilor dumneavoastra", avind dreptul sa -$i reocupe
apartamentul ce-a avut In cadrul spitalului (1841 nov. 16).
Comisia doctoriceasca aproba medicilor dreptul de a elibera retete,
caci medicamentele se primeau de la farmacii numai pe baza acestora.
In acest sons, se exprima adresa presedintelui comisiei medicale cind
aduce la cunostinta gremiului (corporatiei) spitaresc din Bucuresti sa
primeasca retetele date de dr. Iulius Baras, doctor in medicina (1841
nov. 27).
Marea vornicie a trebilor din launtru (Ministerul afacerilor interne)
era preocupata de sanatatea cetatenilor, urmarind cu grill aplicarea
strict& a regulilor sanitare. Astfel, cind este sesizata de politia orasului
ca, din femeile ce se intorc de la spitaluri drept tamaduite de boala ye-
nerica", dupa vizita medicilor de sectoare, se constata ca se gasese tot
in starea ce s-au aflat cand s-au trimis la spital", cere Eforiei spitalelor
sa atraga atentia medicilor ce ingrijesc de aceste patimase", ca au cea
mai strasnica indatorire de a nu. slobozi pe acele femei din spital pana
nu vor fi cu desavirsire vindecate", eliberindu-le ci o dovada, de starea sang,-
tatii. Ca urmare, Eforia Spitalului Coltea aduce la cunostinta dr. Varthiadi,
medicul sef, ca are obligatia sa atraga atentia medicilor asupra color de
mai sus (1844 mart. 23 $i mart. 29). Si mai tirziu, eforia spitalului Ii cere
dr. Varthiadi sa nu elibereze din spital bolnavi nevindecati (1844 apr. 21).
Pe de alta parte, Marea vornicie, preocupata sa nu se stirbeasca
autoritatea medicilor de spital, face cunoscut Eforiei Spitalelor Pantelimon
si Coltea ca nu este necesar ca femeile care an suferit de boli venerice si an
fost tratate in spital, sa mai fie vizitate (controlate) de medicii din sector,
spre a nu se vatama Increderea de care merits a se bucura doctorii spita-
lurilor" (1844 apr. 14).
Pe dr. Gh. Gronau de la Spitalul Filautropia 11 gasim si in calitate
de solicitant, cind se adreseaza domnului, cerind majorarea salariului
Intrucit are o vechime de 26 ani In vreme care am jartfit multe osteneli
in cele mai grele rauta,ti ale pamantului acestuia" este in virsta c1 are
greutati familiale (1838 mart. 18). Si deli domnul este de acord cu cererea,
18
www.dacoromanica.ro
Inaintind-o Eforiei spitalelor cu rezolutia ca solicitantul s1 poatl do-
bindi indestulaxea dreptului slujbei sale ", Spitalul Filantropia raspunde
a dr. Gronau i s-a marit salariul in 1836, primind in acel moment 700
lei lunar, si ca spitalul acum nu are nici mijloace de a mai inna1ta leafa
dumisale" (1838 mai 31).
Din necesitatea de a ralri localul spitalului sau de a crea not venituri,
Eforia spitalelor cumpara imobile. Ca exemplu eitam cumpararea, prin
mezat, de la serdarul loan Jianu a caselor cele mari din mahalaua Radului
Voda", cu locul si grIdina, lor, pc seama Spitalului Sfintului Pantelimon".
0 alts probleml legata de sanatatea publics este aceea, a spiterilor
(farmacistilor), care, de multe ori, au cerut ca printr-un hrisov domnesc
sa li as stabileasca numarul 9i drepturile lor, iar mai apoi ss li se dea voie
as cumpere ei spitaxia raposatului Nicola Vlasto, cu acelasi pret de 2 500
taleri, cit este sa dea un oaxecare apiter strain, pe care ei nu-1 cunosc di
nu stiu cit este de pregatit in aceasta apecialitate. Dad, li se aproba cererea,
ei promit Cl noua farmacie vor pune-o la dispozitia Spitalului Pantelimon.
Cu 135 ani in urma numarul farmaciilor era de 19, dupa cum ne
informeaza doe. din 1838 febr. 11, and comisia medicilor, in jurnalul
incheiat pentru orinduielile spiterilor, a fixat numarul spitaxiilor politii
in sum& de 19". Cind s-a ivit un nou solicitant, Suet, dornic as deschida
o noua farmacie, Departamentul din launtru zice ca nu as va, mai deschide
alts farmacie peste numarul de nouasprezece".
Farmaciile erau inspectate de presedintele comisiei medicale, care
mergea insotit de presedintele corporatiei spitaresti, dupa cum arata
adresa presedintelui comisiei medicale, dr. N. Kretulescu, eltre acesta
din urma, in vederea efectuarii unor asemenea inspectii (1841 sept. 14).
Medicamentele pentru cei Arad se vindeau cu pret redus. Presedintele
comisiei doctoricesti trimite corporatiei spitlresti 9 pachete cu retete,
doua pentru bolnavii de la Institutul Marcuta si 7 pentru copiii sarmani
din cele 5 sectoare ale capitalei, cerindu-le sa cerceteze pretul lor dupa eel
al Vienei, faxa procent, ci cu scazamint de 25% (1841 iun. 28).
Pentru fiecare sector (Vapsea) erau 5 s-a fixat cite o farmacie
care avea sarcina as distribuie medicamente bolnavilor saraci (1841 ian.
13). Aceasta sarcina de a slobozi doctorii pentru bolnavii saraci du pin
Vapsele" era fixata pe o perioada de 3 ani (1841 ian. 22). Cunoastem
pe cei 5 farmacisti din 1841: Wilhelm Karl Gaudi, la Vapseaua Ga1bena,
Franz Roth, la Vapseaua Rosie, I.B. Zinnern, la Vapseaua Albastra, Henning,
la Vapseaua Neagra si Louis Drexler, la Vapseaua Verde.
c) Baia publics devine o problems de actualitate. Desi exista baia de
la Curtea Veche, proprietate a Spitalului Pantelimon, destul de bine
inzestrata si organizata, cu inventar complet (1826 apr. 23), inchiriata cu
800 taleri pe an, totusi Sfatul orasenesc este preocupat de instalarea unei
alte bat Ideea este insusita si de divanul tarii care raporteaza domnito-
rului ea francezul Lagarde se ofera as deschidI aceasta baie cu zece odai,
fiecare cu pat si cu doua jghiaburi in care s& se afle dupa gustul muste-
riului apa calda sau rece pantre surupuxi si orice fel de frumoase mirosi-
toare bai poate porunci cinevasi a as face" (1825 apr. 8).
d) Ediclii i icioglanii erau niste slujitori domnesti care duceau
caftanele boierilor ridicati in ranguri mai marl. Practica boieririi sau
inaltaxii in ranguri boieresti este foarte aducatoare de venituri, iar domnii
fanarioti acordau cu usurinta caftanele, pe care cei boieriti be plateau cu
bani grei. Acesti slujitori, care primeau altadata cite 100 taleri de la boierii
marl $i 50 taleri de la cei mici pentru faptul ca le aduceau caftanele, nu

19
www.dacoromanica.ro
mai primeau nimic acum i ei se piing domnitorului (1823 apr. 7) cerInd
sa li se fixeze havaietul." cuvenit. Ei se piing de asemenea ca la hramul
episcopiilor, la care participa f}i domnitorul, episcopii nu le mai daruiau
cite o sutA taleri, iar egumenii manastirilor din BucureSti cite 50 taleri Qt
cer sa li se hotArasca i acest venit.
e) Maeuri poligenegi. Primul domnitor pAmintean, dupl inlAtu.rarea
epocii fanariote, Grigore Dim. Ghica (1822-1828), constatind ca in
BucureSti exists o aerie intreaga de lucruri negative, drept urmare
Bederii turcilor in oraB, ca urmare a infringerii revolutiei de la 1821, Bi
a diferitilor oameni netrebnici a cAutat sa ia mAsuri pentru liniBtea locui-
torilor, pentru paza avutului obBtesc, pentru curatenia strazilor care lasa
mult de dorit, pentru circulatia pe ulite care se fAcea dezordonat, pentru
scAldatul copiilor in riul Dimbovita Qi pentru alte multe ce erau necesare
intr-o capitalA in care incepea sA pulseze o via mult mai agitatA ca
inainte. Datorita acestui fapt, in primul rind, domnitorul a dat un pitac
(1822 nov. 1) catre boierii cArora le cAdea in sarcinA paza i ocirmuirea
oraBului, prin care le poruncea ca sa ia masurile cuvenite impotriva tuturor
strainilor cei fAra de nici un cApAtAi sau stare, cAti BA afla lAcuitori aici",
spre linktita petrecere a norodului ce sa aflA lacuind aici, in domneasca
noastra politiie a Bucuretilor".
In iarna aceluiaBi an, aflind c5; in oborul ce se face la capul Podului
Tirgului de AfarA (Calea MoBilor) unii slujbaBi aiSpItariei BiAgiei se duc
in zi de tirg fac hrApiri" i multe neajunsuri celor ce yin cu marfA
acolo, da ordin (1822 dec. 29) ca le este strict interzis acestora a se mai
duce in zi de tirg la obor, iar acei care vor fi Impotriva urmatori, in vreun
fel de chip, sA Btie ca-1 vom pedepsi far de milostivire".
0 alta masura a fost aceea ca nici un locuitor al oraBului sa nu umble
noaptea fArA felinar, precum i nimeni fie de orice treaptA" sa nu se
poarte legat la cap, in stil oriental, in afara de neferiiDomniei,SpAtariei
i Agiei. Iar ca sa se tie care stint aceStia, toti vor primi cite o tefcherea
(adeverinta) cu pecetea ce avem a o orindui" (1823 febr. 24). Vinovatii
vor fi pedepsiti ca nesupuBi poruncilor domneSti.
Se a, ordin (1824 iul. 27) catre marele spAtar i marele agA ca, prin
pristav, ss aduca la eunoBtinta parintilor i stApinilor c se interzice
scaldatul copiilor in riul Dimbovita (atuncea era mult mai mare decit
astazi, cind o buns parte din ea merge spre a fi transformatA in apa, pota-
bilA) uncle se intimplA dese cazuri de Mee. Pe marginea riului se vor pure
imaci (oameni care vor supraveghea) i indatA ce vor vedea un astfel de
copil se vor interesa al cut este, aducind pe parintele sau stapinul lui la
SpAtArie.
O altA masura tot in legaturg cu copiii este aceea; ca pArintii sa-i
supravegheze a nu mai umbla pe ulitele mari (poduri) fara nici o ingrijire",
fiindcl se pot intimpla hatale (accidente). CAci de sa, va intimpla vreo
primejdie a sa calca de vreo caleaBca, sa tie ca insuBi parintii sa vor
pedepsi".
Pentru a inlAtura putoarea i murdalicul ce se aducea ormului prin
taierea vitelor pe la vadurile Dimbovitei sau Dimbovicioarei se dA ordin
(1825 sept. 10) mAcelarilor ca toate vitele mari sau mici BA, le taie numai
intr-un singur loc, dincolo de MAnAstirea Radu VodA, unde li se oferA de
catre egumen dAstul loc slobod" in schimbul unei chirii mici. Acolo,
pe lingA apa Dimbovitei are sa sa scurga singele dintr-insele Bi sa arunce
tot murdalicul for pe apA, spAlindu-le bine, cum sa cade, ca sa aducI
carnea curata ".
20
www.dacoromanica.ro
 Grigore Dim. Ghica, informat de puterea de circulatie a ideilor pro-
gresiste, cere sa se is unele masuri politieneti. Mai intii toti cei care iepau sau
intrau in ora erau obligati sa arate unde se due i de unde yin (1824
iun. 18), iar oricine iese din orm sa aiba rava de voie de la Casa prive-
gherii", ca sa se Fitie unde merge i pentru ce stop. Motivul invocat era
teama de raspindire a holerei, dar in realitate acest control se faces, i
pentru a stavili circularea, ideilor progresiste (1824 oct. 6). Aceasta supra-
veghere a populatiei bucuretene continua din ce In ce mai sporita, mai
aspra, cind Alexandru Dim. Ghica poruncete politiei din Bucureti sa
descopere pe toti cei ce fac parte dintr-o alcatuire tainica de flu cuge-
tatori impotriva linitii obteti" (1840 oct. 24). Este vorba de miparea
din 1840 din care a facut parte i Nicolae Balcescu. Supravegherea poli-
Iieneasca a continuat i dupa pedepsirea participantilor. Astfel, este arestat
i expulzat profesorul i publicistul francez J.A. Valliant fiind inclinat
cu tinerii rumani in organizatia ce au avutara pentru turburarea publi-
cului". Acesta mai fusese expulzat in 1840, dar reuise sa se reintoarca
pe furi in Bucureti, de unde este expulzat la Rupva (1842 dec. 19).
f) Procesele care yin in judecata instantelor judecatoreti sint mai
toate pentru moteniri, protimisis i pretentii diferite (case, locuri, chirie,
certuri etc.). Intro toate acestea apare o pricina noun : servitutea. Acest
lucru inseamna aparitia unui drept nou, izvorit din vecinatatea locuintelor,
care due la raporturi intro vecini. 0 fereastra sau mai multe cu privirea
In curtea vecinului (1823 mart. 21, 1833 nov. 1) ; astupare de fereastra
prin constructia casei vecinului (1834 iul. 12) ; astuparea vederii unei
ferestre (1843-1845) ; loc de trecere (1846 oct. 10). Instantele de judecata
shit acum tribunalele, iar in Bucureti Tribunalul Ilfov, in materie &vita,
iar pentru vinzari, inchirieri etc., Tribunalul comercial. Dei prin Regula-
mentul organic se precizau atributiile fiecarei instance de judecata, precum
i puterea de lege a lucrului judecat, mai gasim cazuri cind se facea apel in
cartea de blestem i juramintul in incinta Mitropoliei, data pe baza dove-
zilor prezentate nu se putea elucida pricina (1833 aug. 16).
Uneori, justitia avea de luptat cu reaua credinta a inpricinatilor,
procesele se taraganau mult tirnp, era nevoie de expertize, contraexpertize,
folosirea earth de blestem etc. piny ce adevarul iewa In lumina. In procesul
dintre Uta, fiica lui Dinu barbierul, i Andrei Burnaz, ca nu s-a respectat
dreptul de protimisis, judecatoria politiceasca a jud. Ilfov respinge cererea
Utei, totui lass deschisa calea de anulare a acestei sentinte data Uta
,,prin juramint evanghelicesc", va dovedi ca are dreptate.
Un caz interesant, prezentat in fata judecatoriei politice0i a Ilfo -
vului, 11 constituie procesul dintre Manastirea Sf. Spiridon Vechi i Ionita
Balaceanu pentru neplata chiriei, judecatoria died citig de cauza acestuia
din urma, deoarece manastirea nu i-a revendicat dreptul de incasarea
chiriei mai mult de 3 ani (1833 ian. 14).
Cind sentintele instantelor de judecata ordinare nu multumeau pe
una din parti, pricina ajungea piny in fata domnului, care o trimitea in
judecata Inaltului divan. Uneori, nu toti membrii acestui malt for erau
de acord cu hotarirea luata, ca m recursul dintre clucerul Raducanu
Clinceanu i aga loan Mann, cind 2, din cei 7, au Mout opinie separata, pe
motiv ca nici paragrafu din pravila pentru vinzare, pe care cinstitul
divan 1-au luoat drept temei nu sa aplicarisete in aceast'a pricina", &del
n-au adus dovezi scrise i seraneaza Scarlat Grgditeanu i Atanasie
Hristopol. Domnul insa aprobI hotarirea majorit6tii i ordon5 Departa-
21
www.dacoromanica.ro
mentului dreptItii sa execute sentinta data in favoarea lui Ioan Manu
(1842 iun. 8).
g) Abuzurile stapinirii sint mai putin numeroase decent in secolul al
XVIII-lea. Totui aceste abuzuri continua s afirme mnclinarea spre
samavolnicie a celor care detin puterea in stat, in cap cu domnitorul tarii.
Astfel mahalagiii i preotii. bisericii Olteni se piing lui Grigore Dim. Ghica
i-i cer ca o moie ce o are biserica in judetul Ialomita i care arum sa
stapinete de casa inaltimii tale" a fie lasata libera (1823 aug. 8).
Vameii, care au fost totdeauna o adevarata pacoste pe capul negusto-
rilor, continua abuzurile lor, tabacii se piing de taxele nedrepte ce li se
pretind de acetia (1821 nov. 20).
Prin Regulamentul organic s-a incercat inlaturarea abuzurilor in
ceea ce privete respectarea dreptului de proprietate. Aceasta nu inseamna
ca ele au disparut cu totul. In acest sens citam plingerea mnaintata domnu-
lui de o oarecare Tita, din mahalaua Izvorului, impotriva egumenului
Manastirii Mihai Voda, care i-a distrus gardul din jurul casei i i-a acaparat
o portiune de loc nu tiu in ce putere i pa care temei da dreptate",
ceea ce ar fi o aplecare supusa la puterea anarhii" (1840 mai 20 i. 1842
iul. 29). 0 alta forma de abuz o aflam din adresa Vorniciei temnitelor catre
Departamentul trebilor din launtru, cum ca arhitectul nu urea at pit-
teased, munca lui Petre Pasare i a altor 5 salahori supt cuvmnt ca i-au
pent citeva geamuri i alto lucruri" (1840 aug. 31).
h) $tirile diverse pe care le aduc unele din documente completeaza
tabloul general al vietli sociale vi politico din Bucureti in aceasta epoca
i aduc contribujii not la istoria oraplui. Astfel, turcirea unui muncitor
evreu (1822 febr. 8) ; se fur& clopotele bisericii lui Dinicu. Golescu (1822
mart. 3).
Pentru gazduirea trimiilor turci, dupa ce a ars Hanul Beilicului i
Hanul Manastirii Marcuta, domnitorul poruncete marelui aga al ormului
sa oblige pe egumenul Manastirii Sf. Ecaterina sa scoata pe toti chiriaii
din hanul ce-1 are i sa -1 puns faia de alta zabava" la dispozitia paznicilor
imparateti ai sultanului (1823 apr. 24). In aceeai zi, printr-un alt pitac,
Grigore Dim. Ghica da, ordin mitropolitului, episcopilor i marilor boieri
sa theme pe meimar-baa ca sa fad, socoteala la ce suma' se urea ref acerea
Hanului Beilicului, care a ars ien, i cu totii sa hotarasca de undo sa se ia
bani pentru repararea lui.
Abuzul Agentiei austriece din Bucureti, care nu respecta autori-
tatea statului, batind foarte gray pe un roman, trimis al fostului mare
vornic Mihalache Manu. Bataia suferita fiind un chip de anarhie" i
spre necinstea noastra a tuturor" marii boieri in frunte cu mitropolitul
i episcopii tarii cer domnitorului sa ia masuri pentru pedepsirea celor
vinovati (1823 iul. 30, 1823 iul. 31).
Gasim date interesante asupra averii bogatului armean Manuc Bei
(eel care a construit hanul ce-i poarta numele i o frumoasa casa pe Podul
Tirgului de Afara, care transformata se mai pastreaz5, i astazi), dar mai
ales despre nenumaratele moii pe care le-au motenit urmaii sai (1827
dec. 20).
Documentele ne dau informatii pretioase despre bunul prieten de
petrecere i coleg de cmntat fn strana a lui Anton Pann. Este vorba de dasca-
lul Costache Chinopse, care cumpara in mahalaua Lucaci, de la vaduva
raposatului Petre papugiul, o cascioara invelita cu trestie, pentru suma
22
www.dacoromanica.ro
de 705 taleri i 20 pantie. Actul este semnat de vinzatoare, multi martori
i de deputatul mahalalei, care este preotul Andrei de la biserica Lucaci
(1822 Sept. 14). In aceasta casa a trait eintaretul Costache Chinopse 1mpre-
una cu sotia sa Elena, ping la moartea lui, chid ea o vinde, In 1848, vaduvei
Sevastita Dimitriu Bratiiadi. i tot in aceasta casa dascalul Costache a
invatat pe copiii din mahala carte, bineinteles cu plata din partea Orin-
tilor. Ca un caz exceptional, figureaza printre aceti copii unul Ionita,
fiul lui Marin Robescu, care este luat sag invete carte timp de zece ani,
cu obligatia ca in Mara de invatatura sa-i dea hrana i imbracaminte (1828
ian. f.z.).
Despre polcovnicul de mai tirziu Ioan Odobescu Miami a in 1826
avea gradul de porunic" i ca vinduse marelui logofat Pang Costescu
un loc pe Ulita elari, din cuprinsul terenului pe care se intindea Curtea
Veche (1826 iun. 17).
Bucatarul generalului Varlam cumpara de la un oarecare Nedelea
o casa in tigania mitropoliei", adica in mahalaua Vladica, cu 62 taleri
i cu obligatia de a plat anual cuvenitul embatic. Mai cheltuiete pentru
repararea ei Inca 40 de taleri, ceea ce inseamna ca izbutise sa-si fad, ceva
economii in casa stapinului sau (1822 iul. 29).
Un caz asemanator este al lui Stanciu, barbierul domnitorului
Grigore Dim. Ghica, care is cu embatic un be de la Vartholomeu, egume-
nul Manastirii Mihai Voda, pe care sail construiasca, casa i pravalie, cu
obligatia insa sa nu fad, circiuma sau simigerie, astfel de pravalii fiind
alaturea (1825 oct. 16).
0 meserie rar intilnita la aceasta data este aceea de tipograf, iar
documentul din 1832 martie 12 ne amintete de Maria vaduva, sotia
raposatului Nastase tipograf", care-i vinde casa ce are in mahalaua Sf.
Nicolas din Tiganie, pentru 400 taleri. Nu putem preciza data Nastase
a lucrat in tipografia Mitropoliei, Caracapaiei, din curtea bisericii Mavro-
ghoul, sau in aceea a lui Ion Heliade Radulescu pe care o cumparase impre-
una cu unchiul sau, Nicolas Radulescu (Racota) de la fosta proprietara.
Tinarul vornic Barbu *tirbei (1799-1869), viitorul dome de mai
tirziu, en venituri bune, din slujbele marl ce be avea, i cu bogatia parin-
tilor adoptivi (era nascut Bibescu, fratele domnitorului Gh. Bibescu),
se grabete, Inca din 1832, sa cumpere, alaturi de terenul ce-1 avea, cit
mai multe locuri pe Podul Mogovaiei, in apropiere de Ulita Tirgovitei
(Calea Grivitei) pe care sa-i construiasca un adevarat palat (cu fronton
ornamentat cu cariatide) care exista i astazi i care adapostete Muzeul
de arta populara a R.S.R.
Terenurile cumparate de Barbu tirbei, de la diferiti vinzatori,
in special oameni nevoiai cu case mid dar locuri maxi, au totalizat o
suprafata de citeva mil de metri patrati, care se Intindea In fund ping, in
Ulita Mann Brutaru, cuprinzind toata partea dreapta a strazii Banului
de astazi (1832 febr. 15, febr. 15, febr. 15, febr. 17).
Este interesant de tiut el Dionisie Lupu (1769-1831) in vremea
eft a fost raitropolit al tarii (1819-1823) a cumparat nenumarate proprie-
tati in Bucureti, unele pe strada Dionisie undo a facut i un schit, altele
pe Podul Calitii (Calea Rahovei) i voia, prin omul sau de incredere Zaharia
Carcalechi, sa -$i cumpere o casa buna i in Buda, capitala Ungariei. Din
1827 ping, la moarte, Dionisie a fost egumen al Manastirii Dealu din Tirgo-
vite, iar dupa moartea lui (1831) averea s-a impartit intro nrmai i casele

23
www.dacoromanica.ro
de pe Podul Ca litii, care le cumpgrase in 1819 de la stolnicul Dinu Predescu,
au fost luate prin mezat de Nicolae Alexandrescu, fost mare medelnicer
(1832 dec. 22), care isi lua angajamentul sg plgteascg Mitropoliei embatic
cite trei oca de cearg, pe fiecare an.
Preotul Mihai Filimon, tatal scriitorului Nicolae Filimon, pe vremea
chid era paroh la biserica Ienei, cumpgrg de la medelnicerul loan Stoica
tai fratii sal o casa pe care acestia o aveau mostenire de la mama lor, in maha-
laua Batiste, pentru suma de 900 taleri, cu care bani spun vinzgtorii
0, se faca pomenirile rgposatii, la soroacele cele orgnduite" (1821 nov. 20).
Mihai Filimon nu a fost un preot sgrac, asa cum s-a spus in unele biografiil
asupra lui Nicolae Filimon, fiindcg, stim cg avea in proprietate si o livada
mare, cu foarte multi pomi fructiferi, in apropiere de biserica Sfintii
Voievozi. In afar de cele amintite mai sus, in 1829 ianuarie 20 vedem ca
mai cumpara, dar nu in parohia lui, ci in mahalaua Manea Brutaru, o
casa cu locul ei mostenesc" de la Elenca Zaroghinoaia, fosta sotie a rgpo-
satului polcovnic Constantin, pentru care plateste insemnata suma de
3 300 lei. Deci, preotul Mihai Filimon avea destui bani ca sa cumpere
proprietgti bune. Este adevgrat, insg, cg aceasta casa nu i-a fost ramas
in stapinire, fiindcg Anastase Lazareanu, nepotul vinzgtoarei, avind dreptul
de protimisis, i-a intors intreaga sums plgtitg, vinzind-o insg si el, la foarte
scurtg vreme, pitarului Ionita Ionescu, cu suma de 4 000 lei, deci cu un
beneficiu de 700 lei (1829 apr. 6). Se pare cg aceast cumpgrare-vinzare
a fost aranjatg dinainte intro A. Lazareanu i Ionita Ionescu.
In anul venirii pe tron a lui Caragea Vodg palatal domnesc de pe
Dealul Spirei a ars, de undo i numele de Curtea Arsg. Mai tirziu, Grigore
Dim. Ghica, trod a ajuns domn, stabilit resedinta in casele pgrintesti
de pe Podul Mogosoaiei (peste drum de actualul Palat al Telefoanelor),
la care, prin cumpgrare, s-au mai adgugat si alto doug case de algturea.
Cu toate acestea, spatiul era insuficient, fiindcg in cuprinsul acestor case
nu isi avea toate dregatoriile inlesnirea spre cgutarea trebilor. Din care
pricing nici lacuitori, nici altii ce avea trebi la stgpinirea Orli nu avea
undo sa se adgposteascg, ci sedea toti pe afar in zloata, i in vinturi tli
Sn ploi, cgci abea incgpea intr-acele case sederea domnii i cgutarea unor
treburi, cu multa, stramtorare" (1825 aug. 17). Arzind Ins gi acesta, in
1825, mitropolitul, episcopii i toti marii boieri ai tgrii cer domnitorului
sg, le dea voie sg se adune si sa chibzuiasca ce cheltuieli trebuiesc facute
$i de undo s se scoatg banii pentru refacerea caselor domnesti care s-au
ars in zilele domnului Caragea", pentru a fi gata ping la anul viitor.
0 altg tire interesantg este aceea prin care ni se aratg undo se afla
casa domnitei Ancuta, fiica domnitorului Constantin Brincoveanu. Casa,
cu pivnitg, de piatrg i loc mare, se afla in mahalaua Vergului. Dupa moartea,
domnitei Ancuta casa a intrat sub forma de zestre la mama lui Nicolae
Argintoianu fost vataf de vistierie, iar de la acesta, prin vinzare, in proprie-
tatea marelui ban Constantin Cretulescu si mai apoi in proprietatea vorni-
cesei Catinca tirbei, al cgrei mostenitor, prin adoptie, era cgminarul Barbu
tirbei, viitorul domn. Acesta, fiul marelui vornic Dimitrie Bibescu, cere
voie domnitorului ca, prin starostea de negutgtori, s se scoatg casele la,
vinzare prin mezat i dacg pretul va fi satisfacgtor va da cumpgrgtorului
si toate actele de proprietate ce be are in pgstrare la Sibiu (1825 dec. 30).

1 Nicolae Filimon, Basme si nuvele, editie IngrijitA si prefatatA de Domnica Filimon-

Stoicescu, Edit. Ion Creanga, 1970, p. 6.

24
www.dacoromanica.ro
 II. Edilitate si urbanistiefi
Documentele din acest volum dau bogate gi variate informatii
despre prefacerile pe care le inregistreazA orasul Bucuresti din punct de
vedere edilitar gi urbanistic. Pentru prima data se pune acest soi de pro-
bleme pentru cirmuitorii orasului. RealizArile sint interesante atit ca pro-
ject de modernizare a orasului, cit mai ales ca fonduri cu care se porneste
la infAptuirea proiectelor.
Ulite le principale, foarte strimte si intortocheate, care fuseserA
podite Inca din a doua jumAtate a secolului al XVIII-lea, se stricaserg
aproape in intregime. Lemnul de stejar, cu toata duritatea sa, se dovedise
nerezistent fate de circulatia din ce In ce mai intensA din Bucuresti. Cirmui-
torii orasului si-au pus problema repararii acestor ulite, acolo uncle repa-
ratia se putea face cu banii locuitorilor respectivi (1823 oct. 20) sau cu
fonduri de la Eforia casei podurilor (1823 oct. 27). Uneori WOO mahalagiii
contracteazA repararea ulitelor (1836 oct. 27), iar trod proprietarul casei
sau prAvAliei este o mAnastire este obligat egumenul se plAteascl cota
respective (1838 oct. 19).
Totusi, podirea strazilor cu trunchiuri sau grinzi din stejar nu a dat
rezultate bune si, dupg pilda oraselor din Apus, s-a recurs la pavajul de
piatrA. Inginerii Freiwald si Harting se oferA' sA face pavarea cu piatrA
a marilor artere in curs de zece ani. Contractul de angajare este foarte
interesant (1824 apr. 1) atit din punct de vedere tehnic, cit si din punct
de vedere topografic, fiindcl se poate preciza traseul strazilor principale
$i se pot fixa unele proprietAti gi puncte topografice necunoscute deloc,
sau prea putin.
a) In problema pave rii orasului cu caldarim de piatrA" erau deopo-
trivA interesati atit Sfatul orAsenesc, eft i cetatenii mahalalelor, ne-am
socotit cu toti mahalagii impreanA ca sa cheltuim data gi sA clAdim calda-
rim de piatrA in locul podului de lemn", cum se exprimau locuitorii de pe
Ulita Arhimandritul (Sf. Apostoli) (1836 oct. 27) ; aceeasi dorintA manifest&
4i 19 proprietari de pe ulita ce merge din Podul Ca litii spre Dudescu (1836
iun. 2). Acestia din urma si-au luat angajamentul sa contribuie cu bani la
construirea caldarimului, dar nu si 1-au respectat, din care cauzA Sfatul
ofasenesc trimite Marii vornicii o list& cu numele a 11 proprietari care nu
si-au plAtit contributia de 3 106 lei.
i alts strAzi an Inceput a fi pavate : ulita ce merge spre Izvor"
(1838 oct. 19) si Podul *erban Voda (1839 aug. 18), Ulita Gorganului"
(1835 febr. 18) ; prefacerea caldarimului Uli ii Mogosoaii" (1836 iun. 1).
Uneori, contracciii nu se grabesc sa termine la timp sau sA execute in bune
conditii pavajul, cetatenii mergind cu plingerea pinA la domn i aratA c&
in loc de a ne face vreun lucru temeinic, impotrivg si-au batut joc de
ulita si de casele noastre" yi cer sa dea poruna pentru terminarea lucrarii
ca sA scdpam de boale si de primejdii", ce se produc din pricina baltilor
$i a noroaielor" (1836 oct. 27).
b) Casele cu etaj, care erau o raritate la inceputul secolului al XIX-lea,
incep sA se inmulteascA si sa dea orasului, mai ales in centrul sau comercial,
un aspect modern si civilizat. Focal din 1832 distrusese multe prAvAlii
i locuinte. Cind mai multi negustori cavafi, proprietarii unor pravalii
ce au ars in incendiul din 1832, au incercat sa le refacA, addogind gi etaj,
MAnastirea Sf. Gheorghe Nou, proprietara locului, s-a opus supt cuvAnt
ca dupA sineturile ce avem de la manastire, nu putem face prAvalie cu
case d-asupra, ci numai pravAlie". in cele din urmA, dupA judecata, manas-

23
www.dacoromanica.ro
tires a aprobat aceasta constructie (1836 sept. 20). Mai tirziu, apar i
'octant cu doua etaje, care se 'dud cu pret mare. Pentrn curiozitate amin-
tim ea In 1827 apare prima casa cu balcon din Bucureti (1827 sept. 30).
AceastA clAdire a fost facuta de banal Constantin Billiceanu, dupa modelul
celor vazute in oraele din apusul Europei. Dar balconul cu pricina a
ridicat nenumarate proteste din partea vecinilor via trecAtorilor i a trebuit
BA se deplaseze la fata loculni o intreagg comisie de mari boieri i specialiti,
ca sa lamureasca i sit convinga pe oameni eft prin astfel de cladiri oraul
se infrumuseteaza i se ridicit la nu nivel de civilizatie.
Case le Zmarandei Mann pe Podul Calicilor, pe care aceasta le-a
vindut Departamentului dreptatii, erau cu dour etaje. In vederea cumpa-
rarii for pentru un centre judecatorese, Departamentul dreptatii deleagg
pe arhitectii Feiser i Villacrose sa cerceteze stares In care se gaseau i
acetia raporteaza ea nu are nici o vatamare la temeinicia ei" i chiar
dupg cutremurul din 1838 aceasta as& este una din cele ce s-au pastrat
mai bine In capitala" (1840 iul. 20).
Proiectul pentru construirea casei oraului (primftriei) In Piata Maghis-
tratului prevedea fatada despre ulitg sa aibg, lungimea de 12 stinjeni
i 6 palme, latimea de 9 stinjeni i 6 palme cu doug, etajuri i totalu inal-
timii din surfata ulitii i a pieta va fi de patru stinjeni i vase palme,
iar In partea salonului de cinci stinjeni i apte palme" (1842 aug. 19).
c) 0 problems foarte dificila a oraului Bucureti era alimentarea cu
apa care, veaeuri de-a rindul, s-a facut numai din riul Dimbovita i din
puturile care se gaseau In tot cuprinsul oraului. and s-a trecut MBA la
folosirea conductelor cu olane ingropate In pamint, problema a inceput
BA se rezolve. Se arendeazg intretinerea eimelelor pe doi ani (1826 aug. 22)
i se ajunge astfel sg, se inmulteaseg numarul eimelelor In ora.
d) Dezvoltarea economic/ a pietelor oraeneti a avut ca urmare
imediatit intinderea oraului. Stapinirea cauta sa stavileasea aceasta
tendinta, foarte pronuntata, i s-au luat anumite masuri (1824 apr. 17).
S-a interzis, mai bath, a se mai construi case in afara hotarelor oraului ;
s-a oprit strimtorarea drumurilor prin eladirea constructillor ; s-au secat
i s-au umplut baltile ; s-a poruncit egumenilor BA nu mai inchirieze locuri
de case, cu gradini sau vii in margins Bucuretilor sau dincolo de hotare.
e) 0 masura de modernizare a oraului este oprirea negustorilor en
pravalii pe arterele comerciale ale oraului de a inchiria spatiul din fata
pravalillor la zarzavagii sau la alti precupeti cu tarabe (1824 sept. 19).
Dezvoltarea rapidl pe care o luase capitala dupg paces de la Adria-
nopol impunea luarea unor masuri urgente pentru a o transforma dintr-un
ora cu aspect oriental, intr-un mare centru urban, modern. Pe Begs hota-
Area de a inlocui vechile poduri de lemn cu caldarim de piatra", edilii
oraului se aratg, preocupati de a-1 Inzestra cu cladiri mai mari, cu piete
largi, cimele i de a-1 infrumuseta. Astfel, un proiect al Sfatuluioraenese
stabilete ea ar fi necesarg construirea a cinci canaluri mari, spre scurgerea
apelor din ora", canaluri pe sub pavajul ulitelor mari, 50 eimele, 5 foioare
de foe en ceasornice i clopote, o plata mare, nu teatru, o grading publics,
constructiile pe cele 4 poduri domneti urmind sA se execute dupa un anu-
mit plan etc. (1833 nov. 7).
S-au luat masuri severe pentru pastrarea curateniei oraului. Dupg,
raportul intoemit de arhitectul Harting, Sfatul orgenese aproba ea Hanul
*erban Voda sa-i construiasca un ant pentru scurgerea apei din carte
In canalul ce curge pe supt caldarimul IIlitii Nemteti", cu obligatia cg,
26
www.dacoromanica.ro
va ingriji totdeauna pentru curAtitul acestui ant" (1833 iul. 16 ; 1833
sept. f.z.).
Cind nu se pastreaza regulile de euratenie, autoriatile administra-
tive intervin prompt. Comisia Vapselii de Verde cere nAstavnicului Mamas-
tirii Sf. Joan Vechi sa astupe canalul deartator de murdalic umblatorilor
mAnastirii in &la", flout de manastire, fiind vAtamAtor sanatatii obtii
haladuitorilor (1834 mai 8).
Logofetia trebilor bisericeti anunt1 pe ingrijitorul bisericii Hanul
Greci ca pentru a se pAstra curatenia orasului de murdalicurile ce aduc
vatamare sanAtatii obteti" e obligat sa desfiinteze jghiaburile cu scurgere
in ulita" qi pentru aruncarea murdalicurilor sa sA faca o haznea in curtea
acei manastiri" (1848 mai 27).
Pentru canalizare contribuiau cetAtenii ce se aflau in raza canalului.
In acest Bens avem interventia Sfatului oraenesc pe ling& Scar lat bogasie-
rul, cerindu-i sa plateascA suma de 96 lei, taxa pentru. 2 stinjeni de canali-
zare (1839 f.l.z.). Legat de modernizarea i infrumusetarea oraului avem
i masura luatA de Departamentul din launtru ca toti proprietarii din jurul
baltii Cimigiu s1-i imprejmuiasea locurile ce au ", iar Sfatul oraenesc
cere executarea negreit cel mult in soroc de cincisprezece zile" (1846
mart. 1).
f) 0 problemg foarte importantA pentru Bucureti era alinierea i
lArgirea strazilor. In acest scop s-au dArimat unele case i s-au mutat pra-
valii, platindu-se despagubiri (1826 iul. 6), s-au dArimat prispele din fata
caselor (1832 aug. 3) i s-au luat masuri politieneti cind se faceau construc-
tii de case sau pravalii, nerespectindu-se ordinele date.
g) 0 mare realizare edilitarA este constructia unei piete in centrul
comercial al oraului. In acest scop s-a cumpArat cu 38 250 taleri casa i
intinsul loc al boieroaicei Anica Florescu. Suma plAtita, a fost adunat5,
prin cisla (1827 ian. 2). Se construiesc apoi macelarii, pravalii diferite i o
eirciuma obteascA in mijlocul pietii (1827 Sept. 29, 1828 ian. 31, 1828
febr. 1). Pentru largirea acestui piete s-a incercat cumpararea unui loc din
averea raposatului Manuc, dar cerindu-se o suma prea mare Sfatul orae-
nese, neavmnd de unde sa plateaseA aceti bani, raporteazA ministerului el
nu-1 poate cumpara (1837 sept. 3). Se pare ca, pinA la urma, acest loc a lost
totui cumparat, dar n-a mai fost folosit pentru oxtinderea pietii, ci pentru
construirea Casei oraului (primariei), in piata Maghistratului,dupa pla-
nurile Intocmite de arhitectul ef a orasului, Xavier Villacrose (1842
aug. 19).
h) S-au introdus autorizatiile de constructie spre a impiedica nu
numai strimtorarea strazilor i ieirea din aliniere, dar i fixarea unor
tipuri de case i. constructii. Oricine voia sa construiasca trebuia mai intli
sa obtina autorizatia Sfatului oraenesc (1825 oct. 30) s-au interzis
eicmalele i strainile (1827 sept. 30) ; s-au oprit construct;ile de pe ling&
zidurile hanurilor (1827 oct. 12) ; s-a obligat a se lAsa loc fiber pentru
cimele (1843 inn. 15) ; s-au fixat reguli pentru constructia noilor cladiri
i alinierea strazilor, dupa marele foc din 1847.
Cu eft ne apropiem mai milk de sfiritul perioadei la care ne referim,
cu atit sint mai amanuntite autorizatiile ce se elibereazI pentru constructii.
Cind Mihail Pencovici paharnicul cere voie sa construiasca o casa pe locul
ce are in mahalaua Brezoianu, Sfatul oraenesc precizeazA ca trebuie sa
fie de zid sau paianta, acoperitA cu olane sau indrila i straina numai
de o palms i jumAtate in lat", fiind obligat sa respecte alinierea stabilitg,.
Lucrarea nu putea incepe decit cu incuviintarea comisiei Vapselii de Verde.

27
www.dacoromanica.ro
La fel se procedeazg si cu autorizatia (lath lui Scarlat DrAgoescu, specifi-
cindu-se c& trebuie sg, fie cu dep&rtare de cgte doi stAnjeni despre amando4
ulitile" (1843 sept. 21).
Autorizatia Sfatului orkenesc era obligatorie i pentru imprejmuirea
cu zid a unei constructii (1843 febr. 5 ; 1844 apr. 3) si chiar pentru fnvelgul
caselor X1847 aug. 8). Mai tirziu, in 1849 mai 31, se va infiinta in Bucuresti
sectia arhitecticA", sub conducerea lui Villacrose, care putea sa elibereze
autorizatii de constructii dupa prealabile cercetIri la fata locului.

Documentele din acest volum pastreazI diferite aspecte din limba

vorbita, dar mai ales din cea scrisa in capitala Orli, in epoca de adinci
transformari sociale, economice i politice de la sfirsitul orinduirii feudale
si epoca precapitalista. Limba folosita in aceasta vreme are dou& aspecte
deosebite : una era limba vorbit&, cu sensul si intelesul sau comun si
alta era limba scris& in documentele oficiale emise de autoritatile si institu-
tiile de stat.
In limba vorbita predomina limba poporului din sate, se/pat& de
influenta strainilor veniti i asezati in Bucuresti, ca negutatori si mestesu-
gari. Aceasta limb& este folosita, cu unele lipsuri, explicabile, si in documen-
tele personale (zapise, diate, foi de zestre, contracte, scrisori etc.), chiar
cind erau scrise de catre logofeti de profesie.
In limba scris5., in documentele oficiale au p&truns termeni i expresii
juridice straine, mai ales grecesti, termeni tehnici sau neologisme in leg5,-
tura cu evenimentele politice. Un exemplu pentru cele dou& aspecte ale
limbii bucurestene este documentul din 1823 iulie 4, in care, in partea
intiia, este un zapis redactat in limba vorbit& si in partea a doua este
atestarea faptului facutA de Marea logofetie a Tarii de Sus, scrisa in limba
folosita in institutiile vremii.
Documentele de mai sus contin astfel o sum& de cuvinte al caror
inteles se lamureste cu greu de un nespecialist. Pentru acest motiv credem
ca ar fi necesar, atit pentru cercetatorii istorici cit si pentru cititorii neini-
tiaDi in limba documentelor si a manuscriselor din epoca de descompunere
a orinduirii feudale, 86 se alcatuiasca si 66 se publice un vocabular al tuturor
cuvintelor rare, cu echivalenta de inteles ti continut a cuvintelor si expre-
siilor din documentele tip&rite sau inedite.
*
Documentele din acest volum ne dau pretioase informatii despre
cele mai mici aspecte ale vietii economice a orasului in epoca de radical&
transformare a Bucurestilor. Ele vor ajuta la lammirea multor probleme
importante ale capitalei, din epoca de descompunere a orinduirii feudale
si a inceputului orinduirii capitaliste.
Din cele aratate mai sus, socotim ca acest al doilea volum de docu-
mente inedite referitoare la istoria orasului Bucuresti, intre 1821 si 1848,
iii justific6 cu prisosinta necesitatea tiparirii sale pentru a fi la indemina
cercetatorilor si cititorilor care se intereseaza de trecutul capitalei noastre.
*
Documentele din volumul de fatA, sint de fapt o continuare a celuilalt
volum : Doeumente privitoare la istoria orapaui Bueuregi, publicat in
cadrul aceleiasi edituri, in anul 1961.
28
www.dacoromanica.ro
 El cuprinde 487 documente bucuretene, inedite, transcrise in extenso,
referitoare la epoca dintre cele doua revolujii (1821-1848) care an schim-
bat radical vista politics, economics, socials si culturala din Cara noastra
i in special din Bucureti, oral care se dezvolta uimitor de repede in
ceea ce priveste suprafata, numarul locuitorilor, aspectul caselor i al
strazilor, cu un cuvint al unui ora care va deveni in curind capitala Orli
intregi.
Din totalul acestor documente, 321 sint din fondurile Arhivelor
statului din Bucuresti, Academiei Republicii Socialiste Romania, Muzeului
de istorie al municipiului Bucureti $i Institutului de istoria medicinei,
iar celelalte din urmatoarele colectii particulare Nicolae Agirbiceanu ;
Flaviu Dem. Baldovin ; Jean Berlescu ; Nicolae Boicescu ; Dimitrie Budi-
teanu ; Elena Butculescu ; Gheorghe Carda ; Serban Flondor ; Nicolae
Ionescu-Barba ; Constantin Manu ; Petre Nistor ; Adolf Perdich ; Maria
Gh. Zaharia Petrescu (nascuta, dr. C. I. Istrati) ; i din coleetia subsem-
natului.
Tuturor le multumim i pe aceasta tale pentru bunavointa ce au
aratat punindu-ne la dispozitie, pentru cercetare i transcriere, materialul
documentar bucurestean ce 1-au avut. Multumim de asemenea tov. Mihai
Caratau de la Academia R.S.R., sectia manuscrise, care ne-a descifrat
multe semnaturi grecesti.

in transcrierea documentelor am cautat sa redam cit mai exact

textul original, bineinteles inlaturind pe u mut care nu avea nici o valoare
fonetica. Punctuatia i inceputurile de aliniat ne apartin aproape in intre-
gime, pentru a reda un text cit mai clar i mai putin obositor.
Tot in acest sens am cautat sa intregim cifrele anilor care erau
redati numai prin ultimile doua cifre, atit cei mentionati din secolele de
mai inainte, cit i cei din secolul al XIX-lea (ex. : 87 = 1787 ; 93 = 1793 ;
27 = 1827 ; 35 = 1835).
Am intregit toate numele lunilor anului, functiilor sau titlurilor
boiereti (ex. : ian. = ianuarie ; apr. = aprilie ; cap. = capitan ; iuz. =
iuzbaa ; pit. = pitar ; pole. = polcovnic ; prez. = prezident ; serd. =
serdar ; vor. = vornic etc.).
Am intregit de asemenea urmatoarele cuvinte, fara a le mai puree in
crosete : depar., depart. = departament, h. = hagi, 1. = leat, mak..
mahalaua ; mar., mart. = martor, marturie ; st. = stinjeni ; a., tal. =
taleri ; V. Rorie = Vapseaua Roie ; Velpsegoa G. = Vapseaua Galbena ;
d., dm., dum., dumlui = dumnealui ; dmv. = dumneavoastra ;
ds. = domniei sale ; c., ci., tins. = cinstit, cinstita, cinstitului (dupa
cum a lost cazul).

29
www.dacoromanica.ro
 REZUMATUL DOCUMENTELOR

1. - 1821 tanuarie 14. [Bucuregt]. - Ilinca, sotia raposatului Mincu, vinde ceausului
Barbu o cascioarA In mahalaua Fintina Boului, pentru 650 taleri.
2. - 1821 septembrie 5. Bucure#1. - Zapisul unor mesteri prin care se Invoiesc cu vb-
taful Gheorghe, omul de incredere al boierului Dinicu Golescu, ca sA inveleasca casa din
Bucuresti si cea de la Belvedere, care au fost stricate de vijelie.
3. - 1821 octombrie 28. [Bucureftt]. - Gheorghe vataful sere lui Hagi Ahmet pasa sa
cheme la judecata pe mesteril care i-a angajat pentru repararea caselor lui Dinicu Golescu,
deoarece nu-si respecta contractul semnat.
4. - 1821 noiembrte 8. Bucure#I. - Raportul Meimeriei orasului Bucuresti cbtre Doro-
bantie, de constatarea facuta In pricina vbtafului Gheorghe, de la casele lui Dinicu Golescu,
ce a avut cu niste mesteri.
5. - 1821 noiembrte 20. Bucurefti. - Grigore slugerul si fratii ski vind casa ramasa de
la mama lor, in mahalaua Batiste, alaturatA cu casa serdarului Dinu, preotului Mihai Filimon
de la biserica Ienei, pentru 900 taleri.
8. - 1821 decembrte 22. [Bucurefit]. - Anaforaua boierilor data in pricina de judecata
a lui Gheorghe stegarul, purtAtorul de grija al casei lui Constantin Golescu fost mare logofat,
ce a avut cu Nicolae, sofragiul clucerului Filip, pentru niste table de her ce le-a cumpbrat
Nicolae de la Gheorghe tImplarul.
7. - 1821 [f.l.z. Bucure0i]. - Tabel cuprinzind veniturile ce urmeazA sA Incaseze ma-
nastirea Sf. Gheorghe Nou de la pravaliile inchiriate, ce se aflA In jurul manAstirii.
8. - 1822 tanuarte 6. Bucureti. - Gheorghe stegarul se jeluieste cA tinichigiii ce tre-
buiau sA Inveleasca casa lui Dinicu Golescu nu se in de treabA si de angajamentul fAcut.
9. - 1822 martie 3. [Bucurefti]. - Agia porunceste tuturor negutatorilor din cora, sa
anunte imediat atunci cind li se vor oferi spre cumpbrare clopotele ce au fost furate de la bi-
serica lui Dinicu Golescu.
10. - 1822 mai 1. [Bucurefli]. - Ocirmuirea Tani Romanesti dA carte de judecata
In pricina de neintelegere dintre Gheorghe croitorul si sardarul RAducanu Poenaru, pentru
cblcarea unui lac de pravalie ce o are pe locul mAnAstirii Doamna Balasa.
11. - 1822, tulle 29. [Bucure.gt]. - Nedelea vinde lui Ion, feciorul lui Antim, bucA-
tarul generalului Varlam, o casa in tigania Mitropoliei, cu 62 taleri.
12. - 1822 septembrie 14. Bucuresti. - Maria, sotia rbposatului Petre papugiul, vinde
dascAlului Costache, in mahalaua Lucaci, o casula !nye lita cu trestle, pentru suma de taleri
705 si 20 parale. Se vinde ImpreunA cu locul ei mostenesc".
13. - 1822 notembrie 1. [Bucurefti]. - Grigore, Dim. Ghica voievod porunceste mat
multor boieri sa cerceteze, dupA instructiunile date, situatia tuturor strainilor din Bucuresti,
care n-au nici un capatai sau stare", - spre linistita petrecere a norodului".
14. - 1822 notembrie 13. [Bucurefti]. - Marii boieri aratA ca nu se poate face foisor
de foc de zid, deoarece locuitorii nici chiar casile for nu si le-au putut drege pana scum, ci
stau darapanate", dar propun domnitorului sa aprobe anumite masuri necesare in caz de in-
cendiu.
15. - 1822 noiembrte 20. [Bucure0i]. - Marii boieri aratA domnitorului cA nota con-
sulului austriac este justA si are tot dreptul sA ceara banii ce i se cuvin pentru cele doua
carete si o caleasca, ale rbposatului down Alexandru Sulu, care i-au lost luate In 1821 si
date In dar pasii din Silistra.
16. - 1822 decembrie 18. Bucure#1. - Tabacii din mahalaua Brosteni, In urma intele-
gerii cu Nitu cavaful, se invoiesc a nu mai arunca gunoi pe ulita si pe marginea gIrlei, spre
a fi acestea, intotdeauna, In bunA curatenie, iar care nu vor respecta aceasta obligatie sa
fie de gloabA si de pedeapsa".
17. - 1822 decembrie 29. Bucure#1. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
spatar ca sA punk capat hrApirilor" ce se lac la oborul Tlrgului de AfarA de dare zapciii
SpAtariei si Agiei; sa nu mai mearga pe acolo in zi de tlrg.

31
www.dacoromanica.ro
 18. - 1823 tanuarte 12. Bueureftl. - ChiritA zugravul se judecA cu protopopul Tudo-
rache, care i-a vindut o casA In curtea bisericii Magureanu, farA a fi In deplina lui proprie-
tate, ci numai cu drept de folosire.
19. - 1823 ianuarte 15. [Bucure$11]. - Pulheria Ghica aratA cif a primit dobinda celor
50 000 lei pe care i-a imprumutat Mitropoliei din Bucuresti.
20. - 1823 tanuarte 26. [Bucurefii]. - Doi soti vind lui Ignatie precupetul un loc viran,
In mahalaua ViAdica, cu 250 taleri, pentru a-si plAti datoriile ce au.
21. 1823 februarte 4. [Bucureqii]. - Scarlat si Nicolae Chitoran, urmasii clucerului
Udrican, ctitorul bisericii cu acelasi nume, roagA pe domnitor sa scoata biserica din mina
egumenilor care au jefuit-o $i sA o puna In toate drepturile ce le avea mai lnainte.
22. - 1823 februarie 6. [Bucure#1]. - Dinu 'shear Impreuna cu sotia sa Patina dau lui
Gheorghe, fiul lui Preda polcovnic, un mic han din mahalaua Dima Tabacu, si 1 500 taleri
pentru o prAvalie de pe Podul Mogosoaiei.
23. - 1823 februarte 11. Bucureqit. - Mitropolia dA voie lui Chiriac Nicolau sA facA o
pravalie, cu dreptul de a vinde yin Si rachiu, pe locul ce are In mahalaua Flaminda.
24. - 1823 februarte 21. [Bucure#11. - Pasha logofeteasa, impreunA cu altii, vinde lui
Stanciu boiangiul si tovarAsului sAu Atanasie Radu o pravalie de boiangerie, in mahalaua
Boiangii, pe locul Mitropoliei.
25. - 1823 februarie 24. [Bucurefti]. - Domnitorul ordonA marelui spAtar sA nu mai
admitA nimAnui sA se poarte legat la cap, in afara de neferii Domniei, SpAtariei $i Agiei ; de
acemenea nimeni n-are voie sA umble noaptea farA felinar.
26. - 1823 februarie 26. [Bucureqiii. - Divanul domnesc stabileste ca domnitorul Gri-
gore Ghica sA plateasca fostel sale sotii, Marioara Hangerli, suma de 19 890 talerl, pe care
i-a primit drept zestre cind s-a cAsatorit, precum $i obligatiile materiale ce are WA de copiii
rAmasi In grija acesteia.
27. - 1823 mantle 1. Bucuregi. - Grigore Velcea vinde lui Ilie, fiul lui Vasile, un han
pe loc cu embatic, in fata Podului Calicilor aproape de streaja".
28. - 1823 martte 21. Bucure$11. - Iordache Pirsiceanu cere ca fostul mare logoftit
Alecu Filipescu, ce are case pe Podul Mogosoaiei alAturea cu ale lui $i a deschis mai multe
ferestre care privesc In locul sAu ", sA fie obligat sA le astupe, fiindca prin aceasta a scazut
mutt valoarea caselor pe care doreste sA le vinzA.
29. - 1823 aprilte 7. [Bucure$0. - Marii boieri propun domnitorului, prin anafora,
sA hotarasca obligatiile si drepturile edicliilor $i icioglanilor de la Curtea domneasca, ce merg
cu caftanul pe la boieri.
30. - 1823 aprilie 16. Bucureqti. - Tanase Morahgiu 5i altii vind lui Petru cojocarul o
cask, pc loc cu embatic, In mahalaua Flaminda.
31. - 1823 aprtlie 20. Bueurqii. - Marii boieri aratA domnitorului, prin anafora, pri-
cina de neintelegere dintre luminArarii din oral 5i sureccii, In legaturA cu pretul de cumparare
a seului.
32. - 1823 aprilie 20. [Bucureftl]. - Mitropolia (IA cu chirie, pe 3 ani, lui Stefan Sa-
ghiadinvis o pravAlie vecinA cu baia de ling Dimbovita, ce se numeste Biliard, cu 400 taleri
pe an.
33. - 1823 aprilie 23. [Bucurqii]. - Mitropolia aproba schimbul intervenit Intre slu-
gereasa Anica $i stolnicul Petrache Anion, cea dintli dind hanul din capul Podului Calicilor
pentru o vie din Dealul Scaienilor, noul proprietar avind voie a preface hanul.
34. - 1823 aprilie 24. [Bucureqii]. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
aga sA oblige pe egumenul InAnastirii Sf. Ecaterina sA puna la dispozitia paznicilor impara-
testi ai sultanului hanul acelei manAstiri.
35. - 1823 aprilie 24. [Bucure0i]. - Grigore Dim. Ghica voievod dA ordin mitropoli-
tului, episcopilor $i boierilor sA hotarasca de unde sa is bani pentru repararea clt mai grab-
nica a Hanului Beilicului ce a suferit stricaciuni din cauza focului.
-
36. - 1823 aprilie 25. [Bucurefti]. Marii boieri judecA pricina dintre Petra vAtasoaia
si manastirea Sf. Ecaterina pentru o cask, pe care cea dintli o inchiriase de la mAnastire.
37. - 1823 aprilte 26. Bucure#1. - Marii boieri cer domnitorului sa dea porunca lui
Grigore Romanit, eforul Casei podurilor, sA repare Podul Serban VodA ale carui podine au
ars, de nu mai poate fi folosit deloc.
38. - 1823 aprilie 26. [BucureVi]. - Divanul domnesc cerceteazA cererea adresata de
locuitorii din cinci mahalale, ce Isi au casele pe mosiile Colentina si Fundeni ale domnului Gri-
gore Ghica, in legatura cu Indatoririle ce trebuie sA aibA fatA de stapinul mosiei.
39. - 1823 mai 4. Bucure$11. - Marii boieri propun domnitorului, prin anafora, cum sA
se construiascA casele si cosurile pentru a se inlatura primejdia focului ce bintuie atit de des
orasul.
40. - 1823 mai 5. Bucuroti. - Egumenul mAnAstirii Sarindar dA cu embatic de 20 lei pe
an postelnicului Filip Lens un loc viran de pe Podul Mogosoaiei, ce este in dosul caselor acestuia.
41. - 1823 mai 13. Bueure#i. - Ianache Mihalovici InchiriazA de la Mitropolie, cu 700
lei pe an, o circiumA de pe Ulita BArAtiei, In dreptul pravaliei lui Babic.

32
www.dacoromanica.ro
 42. - 1823 mai 20. [Bucuresti]. - Anca vinde lui Paun si sotiel sale Ecaterina o casa
In fata Podului Calicilor, pe mosia Mitropoliei, pentru 800 de lei.
43. - 1823 mat 24. Bucuresti. - Marii boieri arata domnitorului pricina santului pe care
se scurge apa de pe Podul Serban Voda In Dimbovita, fost mai inainte ulicioara de picior".
44. - 1823 mat 24. Bucurestt. - Marii boieri cer domnitorului ca toate umbrarele fricute
In piata bogasierilor, din centrul orasului, de unii negutatorl, sa fie darimate deoarece prezintii
primejdie de foc.
-
45. - 1823 mat 25. Bucuresti. Marii boieri cer Vorniclei obstirilor sA cerceteze cu ce
pret s-ar putea vinde ocaua de came de miel de catre macelarii din oral.
46. - 1823 tunic 5. [Bucuresti]. - Nicola Dimu arata conducerii manastirii Sf. Gheorghe
Nou cii renunta a mai tine cu chirie un loc at manastirii, ce-1 avea lingA casa lui din Tirgul
Cucului.
47. - 1823 tunic 9. [Bucuresti]. - Divanul domnesc cerceteaza socotelile Spitalului
Iubirea de oameni", prezentate de ceausul Amza pe anii 1821-1823, constata ca spitalul
cheltuieste anual mai mult decit veniturile ce are si propune economii.
48. - 1823 tunic 10. [Bucuresti]. - Divanul domnesc cerceteazA pricina dintre arhitec-
tul Harting si Marin ceausul podurilor din Bucuresti, In legaturft cu podinile ce urmau a ft pro-
curate de ceausul Marin ; divanul da dreptate lui Marin ceausul.
49. - 1823 iunte 20. [Bucuresti]. - Marti boieri judecA pricina dintre dr. Stefan Piscu-
pescu si Uta giuvaergioaica, pentru un inel pe care cel dintli 11 cumparase cu pretul de 1 000
taleri si nu-i platise nici dupa 10 ani; judecata 11 obliga sa plateasca Indoit (2 000 taleri).
50. - 1823 tunic 20. [Bucurestt]. - Jane Ceamuru vinde lui Ignat viitaselul o cask in
mahalaua Izvor, pentru 750 lei.
51. - 1823 iunte 24. [Bucurestt]. - Marii boieri, dupa cercetarea ce au facut in urma
unei jalbi pe care au dat-o mahalagiii dinspre mosia Dudesti, a fostului mare vistier Joan Moscu,
In legatura cu pasunatul vitelor, inainteazS domnului o anafora prin care propun anumite mA-
suri.
52. - 1823 tulle 4. [Bucurestt]. - Maria, soda raposatulul Joan Buletul, vinde vame-
sului Anastase Ghete, o pereche de case cu loc, ce be are pe Podul Mogosoaiei, intre hanul
vornicesei Cimpineanu si priivaliile Saftei Castrisoaia.
53. - 1823 tulle 6. Bucurestt. - Locuitorii din mahalaua Vergulut cer ca locuintele
foarte dese si acoperite cu sovar, 'acute pe locul raposatei vornicese Ecaterina Stirbel, sa fie
rArite sl acoperite cu olane, deoarece prezintA primejdie de foc.
54. - 1823 tulle 15. [Bucuresti]. - Marii boieri judeca pricina dintre Iordache Pier-
siceanu si arhitectul Harting, intruclt acesta din urma depozitase pe locul lui Iordache, Inca
din 1821, 3 600 podini si nu-i platise chirie.
55. - 1823 tulle 16. [Bucuresti]. - Citiva meseriasi din mahalaua Udricani se roaga
de mitropolit sA le scads vechile datorii ce au de plata, fiindcA In ultimii dot ani au trait vre-
muri grele si au fost jefuiti de turci.
56. - 1823 tulle 17. Bucuresti. - Grigore mitropolitul tarii (IA vote AnicAi, fata riipo-
satului polcovnic Stefan, sa-si facA din nou casa ce se afla linga bale, In mahalaua Domnita
Balasa.
57. - 1823 Julie 21. Bucuresti. - Mitropolia vinde strugurii din \dile aflate In mahalaua
Barbatescu mai multor precupeti, cu 2 100 taleri.
58. - 1823 tulle 30. [Bucuresti]. - Marii boieri aduc la cunostinta domnului ca un
slujbas al vornicului Mihalache Manu, trimis la Agentia austriaca spre a primi o datorie,
a fost gray maltratat ; cer sA se is masuri Impotriva vinovatilor.
59. - 1823 tulle 31. Bucuresti. - Marii boieri, In frunte cu mitropolitul si episcopii tarii,
roaga pe domnitor 55 is masuri de pedepsirea celor vinovati de la Agentia austriacS, care au
bAtut gray pe un trimis al fostului mare vornic Mihalache Mann, bAtaia suferitS fiind un
chip de anarhie" si spre necinstea noastrA a tuturor".
60. - 1823 august 1. [Bucurestt]. - Marii boieri prezinta domnitorului conditiile pe
care le-au stabilit ca inginerul Freiwald si arhitectul Harting pentru facerea din nou a Po-
dului Mogosoaiei, incepind de la casele fostului mare logofAt Constantin Golescu, pins la
capAt.
61. - 1823 august 8. Bucurestt. - Mahalagiii si preotii bisericii Olteni cer domnitorului
ca biserica 55 fie puss in posesia mosiei ce o are In judetul Ialomita, alaturea cu mosia
. Rasii, ce se stapineste de casa Inaltimii sale.
62. - 1823 august 13. [Bucuresti]. - Epitropia Spitalului Iubirea de oameni" vinde
vinariciul ce-1 are In judetele Buzau, Saac, Olt si Mehedinti, medelnicerului loan D ar-
zeanu pentru 2 100 taleri, iar acesta, dupS numai o saptamlna, 11 vinde vornicului Miha-
lache Manu, cu suma de 3 300 talent.
63. - 1823 august 16. Bucuresti. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste sa se Inca-
seze milele de vinarici din anumite sate ale jud. Saac, ce sA cuvin spitalului din Bucuresti.
54. - 1823 august 16. Bucurestt. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste ispravnicilor
si taxidaralui din jud. Olt de a Incase milele de vinArict ce se cuvin spitalului din Bucuresti.

33
3- .145
www.dacoromanica.ro
 65. - 1823 septembrte 4. [Bucurestt]. - Marii boieri arata domnitorului ca Nitu cupetul
are dreptate In cererea ce face, de a i se da vole sA vinda doua pravalii la mezat ale rapo-
satului sau ginere, Bobe cavaful, pentru ca sotia acestuia, Andonia, vaduva cu cinci copii,
sa poata plati datoriile ce au ramas de pe urma sotului ei.
66. - 1823 septembrie 10. [Bucuresti]. - Marii boieri, prin anafora, arata domnitorului
drepturile ce are isnaful bacanilor si obligatiile negutatorilor toptangii, alit raele cit $i suditi,
fate de isnaf.
67. - 1823 septembrie 16. Bucuresti. - Membrii divanului domnesc dau carte de jude-
cata in pricina pornita de mahalagiii si preolii de la biserica Olteni din Bucuresti, contra casei
domnitorului Grigore Dim. Ghica, pentru mosia Manesti a bisericii, ce a fost acaparatA in
cuprinsul mosiei Basil a domnitorului.
68. - 1823 septembrie 24. [Bucuresti]. - Marii boieri inainteaza domnitorului anafora
to pricina de neIntelegere dintre Chirita zugravul si popa Teodorache, care a construit o casa
In curtea bisericii Magureanu $i a vindut-o pe nedrept.
69. - 1823 octombrie 8. Bucuresti.- Tabacii din Bucuresti se jeluiesc impotriva vame-
silor din oborul Tirgului de Mara, care le iau taxe Inpotriva vechiului obicei ce au avut la
plata vamii pieilor ce le lucreaza ei".
70. - 1823 octombrie 13. [Bucuresti]. - Marii boieri Inainteaza domnului rezultatul cer-
cetArilor Intreprinse in pricina dintre fostul mare postelnic Filip si vornicul Grigore BMeanu,
pentru o datorie pe care acesta din urma nu o plateste postelnicului Flip.
71. - 1823 octombrie 13. Bucuresti. - Barbu Popovici cere ca Nita, sotia raposatului
Vasile povarnagiul, sa-i scada 20 taleri din chiria ce datoreaza pentru hanul ce 1-a tinut trei
ant, fiindcA a facut reparatii in vremea vijeliei ce 1-a stricat.
72. - 1823 octombrie 20. [Bucuresti]. - Marii boieri arata cum trebuie facuta scurgerea
apei de pe ulita ce merge spre Scoala domneasca de la Magureanu, iar repararea podului
sa se face cu cheltuiala mahalagiilor.
73. - 1823 octombrie 27. Bucuresti. - Propunerea marilor boieri ca pavarea ulitei ce
merge de la poarta din sus a Curtii Vechi pine la Butuc sa se face cu bani de la Eforia Casei
podurilor $i nu prin contributia mahalagiilor, cum arata vistierul Romanit.
74. - 1823 noiembrie 14. Bucuresti. - Marii boieri, impreuna cu PanA Costescu, epista-
tul Vorniciei obstirilor, stabilesc cu luminararii prelul luminarilor, precum si conditiile in care
vor fi lucrate.
75. - 1824 ianuarute 14. [Bucuresti]. - Preotul Hristea (IA dovada la mina preotului
Anghel 5i a fratelui sau, logofAtul Manolache Robescu, ca a pierdut zapisul casei din mahalaua
Popa Nan, a preotului Gheorghe, ce a fost data schimb pentru casa din mahalaua Oborul Vechi.
76. - 1824 tanuarie 18. Bucuresti. - Marii boieri propun domnitorului sa numeasca
o comisie care sa cerceteze la rata locului cum se poate inlatura pricina de patrundere a apei In
pivnitele locuitorilor, in urma dArimarii zidului de la Curtea domneasca.
77. - 1824 tanuarie 19. [Bucuresti]. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
spAtar sa oblige pe locuitorii ce s-au intins in afara Ducurestilor, facind binale si namestii,
Inconjurindu-le cu santuri, sa strice aceste santuri spre a nu se strlmtora drumurile.
78.- 1824 aprtlie 1. Bucurestt. - Grigore Dim. Ghica voievod intareste contractul
Incheiat de inginerul Freiwald si Harting pentru pavarea cu piatra a marilor artere de circulatie
din Bucuresti.
79. - 1824 aprilie 1. [Bucurestil. - Mari! boieri cerceteazA reclamatia lui Enciu nepu-
tinciosul", care s-a Invoit cu breasla luminararilor $i a bumbacarilor sa vinda lumlnari de tears
si bumbac netors la oborul Tirgului de Afars si la hramul bisericilor, platind havaet 20 taleri
pe an, la cutia respectivelor bresle.
80. - 1824 aprilie 2. Bucurestt. - Grigore Dim. Ghica voievod numeste pe dr. Constantin
Filitis medic la Spitalul Pantelimon.
81. - 1824 aprilie 17. Bucuresti. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
spatar sa alba grije a nu se mai face case in afara de hotarele orasului, care se intinde prea mult ;
a nu se strlmtora drumurile $i a se seca si umple cu pamint Mille din anumite locuri ; egumenii
sa nu mai dea cu chide locuri de case, gradini sau vii In marginea Bucurestilor".
82. - 1824 aprtlie 19. [Bucuresti]. - Grigore Dim. Ghica voievod intareste cumpararea
$i stapinirea caselor luate prin sultan-mezat de Hagica Mariam de la clironomii raposatului
Theodor Cincul.
83. - 1824 aprilie 23. Bucuresti. - Pana dogarul vinde giuvaergiului Dimitrie Costandin
o casa pe loc cu embatic linga biserica Alexe in mahalaua Slobozia, cu 208 taleri.
84.- 1824 mai 9. [Bucuresti]. - Marii boieri, prin anafora, arata domnitorului pricina
dintre chiriasii Hanului Constantin Vocla, care nu vor sa plateascA chide egumenului manastirii
Vacaresti, proprietara hanului, pentru perioada cind a fost razvratirea" si armata turcA In
tarn.
-
85. - 1824 mai 10. [Bucuresti]. Constantin islicar se Intelege In pricina pravaliei pe
care a cumparat-o, cu un an inainte, de la logofatul Gheorghe, fiul lui Preda polcovnic.

34
www.dacoromanica.ro
 86. - 1824 mai 20. Bucurestt. - Serdareasa Elenca Mihulet vinde lui Hagi Agov Naza-
retoglu o prAvAlie cu locul ei, in Ulita Salvaragiilor.
87. - 1824 mat 25. Bucuresti. - Constantin Cretulescu mare vornic Intareste lui Hagi
Agov locul ce a cumparat de la serdareasa Elenca Mihulet.
88. - 1824 mai 28. [Bucurestil. - Nicolache loan Hristea vinde lui Costea Vasiliu un
han la usa Oborului", In mahalaua Pantelimon, pe mosia Colentina, pentru 4 500 taleri ; mai
apoi, pe baza dreptului de protimisis, hanul trece prin cumparare In proprietatea domnitorului
Grigore Dim. Ghica.
89. - 1824 mat 28.[Bucurestt]. - Marii boieri arata domnitorului ca Maria Palada, la
cererea ce face, are vole sa vinda o pravalie ce are lIngd Foisorul de foc ; din suma obtinutd sa-si
cumpere o casa de locuit, iar ce va mai prisosi, sa fie pentru hrand.
90. - 1824 tunte 6. Bucuresti. - Matei curelarul cere ca sa se desfiinteze un vad al saca-
giilor, fAcut In timpul lipsei sale din lard, aproape de casa ce-o are linga baia cea mud, pe margi-
nea Dimbovitei, pe locul cu embatic al mandstirii Sf. loan.
91. - 1824 iunie 10. [Bucuresti]. - Hristea boiangiul de pe Podul $erban VodA, care a
suferit mare pagubd de pe urma focului din anul trecut, rdminind sarac $i cu datorii, cere sa i se
dea voie ca sa-si faca o prdvalioard pe locul pardsitei cismele din $alvaragii.
92. - 1824 iunie 18. Bucurestt. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
spatar sa aducd la cunostinta tuturor locuitorilor ca oricine intra sau iese din oras este obligat
sa arate precis de unde vine sau unde merge.
93. - 1824 tunte 23. Bucuresti. - Cdminarul Dimitrie Ghica cere voie sa vindd la mezat
locul de pe Podul Mogosoaiei uncle au fost cvardiia cea mare", ce-1 are mostenire de la IA-
posatul tatal sau, banul Scarlet Ghica.
94. - 1824 iulie 19. Bucuresti. - Anafora In pricina locuitorilor din mahalaua Scaunele
Vechi pentru matca cea veche a apei ce se numeste Bucurestioara, care Incepe din mahalaua
Icoanei.
95. - 1824 iulie 27. [Bucuresti]. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
spatar sa interzicA copiilor de a se mai scalda in Dimbovita, deoarece se intimpla multe cazuri
de !nee.
96. - 1824 august 22. Bucuresti. - Anghel Nicolau cojocarul, impreund cu sotia sa
Chiriachi vind fostului mare ban Barbu Vdedrescu trei locuri aproape de Podul Mogosoaiei,
In mahalaua Popa Radu, cu 2 000 taleri.
97. - 1824 septembrie 9. [Bucuresti]. - Marii boieri cerceteazd jalba Inaintatd de maha-
lagiii bisericii cu Sibile, de pe Podul Tirgului de Afard, In legatura cu funclionarea unei cismele
construita in vremea lui Mavrogheni.
98. - 1824 septembrie 13. [Bucuresti]. - Grigorie argintarul, impreund cu sotia sa
Chiriachi vind lui Ivan dulgherul o cdscioard cu 440 lei, situata pe locul Milropoliei.
99. - 1824 septembrie 18. Bucuresti. - Grigore Dim. Ghica voievod aseazd pe Toma,
finl lni Nicolae Teodoru, din Bucuresti, in rindul postelniceilor, cu privilegiile respective avute
de tatal sau.
100. - 1824 septembrie 19. Bucuresli. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
spatar sa opreasca pe negutatori de a mai inchiria locuri in fata pravaliilor, la cei care wind
zarzavaturi sau alto m5rfuri.
101. - 1824 septembrie 19. [Bucuresti]. Grigore Dim. Ghica voievod innoieste $i
Intareste mila $i scutirile ce avea, de la domnii anteriori, biserica Udricani din Bucuresti.
102. - 1824 octombrie 5. Bucuresti. - Grigore Dim. Ghica voievod, din cauza ciumii
care bintuie, porunceste marelui spatar sa inchidd toate circiumile si racheriile, sa nu mai intre
nimeni Induntru ; vinzarea bduturilor sa se Ned' printr-o ferestruica mica la usd, banii sa-i pri-
meascA in otet ; evreii care umbld cu bohcele cu marfa prin oral sint de asemenea oprili.
103.- 1824 octombrie 6. Bucuresti.- Grigore Dim. Ghica voievod, din cauza cium ii,porun-
ceste marelui spatar ca sa publice ca oricine va avea nevoie sa iasd din ores trebuic sa aibd II--
vas de voie de la Casa privegherii" ; Tirgul Cucului si Tir,ul de Afard sa se inchidd ca sa nu se
Intindd molifseala ndpraznicii boale".
104. - 1825 ianuarie 22. [Bucure ?ti]. - Spiterii din Bucuresti roaga pe domn sa le
acorde un hrisov prin care sa se stavileasca inmultirea spiteriilor in oras, iar spiteria lui Nicola
Vlasto, care se vinde, sa poatd fi cumparata de compania for $i nu de un strain oarecare.
105. - 1825 ianuarie 26. Bucuresti. - Casa privegherii cere mitropolitului sa dojeneasca
pe popa Herea, din mahalaua Mantuleasa, pentru ca a sdrit cu zurbaldc" asupra epistatului
care trebuia sa facd cercetare locuitorilor din acea mahala.
106. - 1825 februarie 17. [Bucuresti]. - Andrei selarul, impreund cu sotia sa se obligd
sa plateased semestrial lui Dimitrache Petrescu chiria pdmintului pentru casa ce are in mahalaua
Caimata, casa fiind pe proprietatea lui Dimitrache Petrescu.
107. 1825 manic 4. Bucuresti. - Grigore Dim. Ghica voievod hotardste In pricina
de mostenire ce se cuvine Elenei Giuvara de la rdposatul ei sot, slugerul Constantin Giuvara,
mentionindu-se si o pravalie situata pe ulita Hanului Zarnfir ", care este vindutd la mezat
cu 5 970 taleri.

35
www.dacoromanica.ro
 108. - 1825 martie 17. Bucurestt. - Marii boieri aratA domnitorului de unde s-ar putea
lua 35 000 lei pentru repararea spitalului de la Dudesti.
109. - 1825 martte 31. [Bucuresti]. - Marii dregitori ai divanului aratA domnitorului
cA boierii fugiti din Bucuresti In timpul rAzvriitirii" nu au dreptul sA ceari a li se plan chine
pentru casele for ce au fost date conace", deoarece vistieria a cheltuit sume importante cu re-
pararea acestora, iar dacA nu se Ingrijea stipinirea de ele s-ar fi darImat cu totul.
110. - 1825 aprilie 8. [Bucuresti]. - Marii boieri aratA domnitorului, prin anafora, ci
cererea francezului Lagarde de a deschide o baie In oras este Intemeiata $i se cere cuvenita
aprobare, dar nu pentru o perioada de 20 ani, ci numai pentru zece ani.
111. - 1825 aprilte 20. [Bucuresti]. - Smaranda Racovita bAneasa, Dumitrache RacovitA
vornic si Mihalache Racovita vInd casele for din Bucuresti si mosia Fundeni, din jud. Ilfov,
lui Stefan Belu fost mare logofat, cu pretul de 270 000 taleri.
112. - 1825 aprtlie 23. Bucuresti. - Zamfir, fiul lui Constantin Cojocaru, vinde
cumnatului siu, Hagi Theodorache, pentru 2 500 taleri, o pravAlie aflatA pe locul mAnastirii Sf.
Gheorghe Nou, Intre privalia riiposatului RusailA Cojocaru $i a lui Ionics, fiul lui Ilie Cavafu.
113. - 1825 mai 16. [Bucuresti]. - Fratii Dimitrie $i Mihai Racovita cer domnului si
se Intiireasca vInzarea caselor din Bucuresti $i a mosiei Fundeni ce au ficut citre Stefan Belu
lost mare logof At, pentru 270 000 taleri ; dupi cercetarea ficuti de boierii veliti, domnul IntA-
reste vInzarea.
114. - 1825 mat 18. [Bucurestl]. - Zoila Cantacuzino vinde lui Grigore Dimance It
ciohodarului Tache Dimance casele sale din rnahalaua Gorganilor, In pret de 7 500 taleri.
115. - 1825 mat 31. [Bucurestt]. - Dimitrie Bibescu mare vornic Inainteaza domnului
o anafora In legatura cu inundatia ce provoacA Bucurestioara. Domnul porunceste marilor boier
Si chibzulascA asupra celor cuprinse in anafora $i IntAreste hotArlrea luati.
116. - 1825 tun to 4. Brasov. - Ecaterina Corneasca vorniceasa li fiul sAu Costache
Cornescu fost mare agA instiinteazA Logofetia TArii de Jos ci renunta la dreptul de protimisis,
ce-1 au ca vecini, de a rAscumpAra motia Fundeni, pe care boierii Racovitesti an vindut -o lui
Stefan Belu fost mare logof At.
-
117. - 1825 tunie 26. [Bucuresti]. Marii boieri, prin anafora, cer domnitorului si dea
poruncA a nu mai arunca nimeni gunoi In apa DImbovitei, deoarece se strimteazA rnatca $i se
produc virsiri de apA $i InecAciune.
118. - 1825 tulle 9. Bucuresti. - Mani boieri propun dcrunitorului ca pentru curatirea
curtilor marl ti mid ale spitalului de la Dudesti ispravnicul judetului Ilfov si is misurile pe
care ei le arati.
119. - 1825 tulle 12. Bucurestt. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
spitar si instiinteze pe oameni a nu-si mai lAsa copiii WA nici o Ingrijire" sA umble pe ulitele
man, fiindci se pot intImpla accidente.
120. - 1825 tulle 15. [Bucuresti). - Ilinca viduva, sotia rAposatului Ioachim sacagiul,
vinde case ce are In mahalaua Olteni, clAditA pe locul manAstirii Radu Vodi.
121. - 1825 tulle 28. [Bucuresti]. - Marii boieri aratA dernniteiului ci propunerea
marelui vornic Dimitrie Bibescu este IntemeiatA, de a se face sant pentru scurgerea apei Bucu-
restioara In rlul Dlmbovita, si nu mai provoace neajunsuri locuitorilor mArginasi. Proprietarii
de case $i prAvAlii din mahalalele respective sint obligati si suporte cheltuiala lucrarii.
122. - 1825 august 6. Bucuresti. - Cleopatra Trubetkoi, nAscuta Ghica, prin consulatul
Rusiei, cere si i se plateasca chiria pe trei ani (18 000 taleri) pentru casa pArinteascA de pe
Podul Mogosoaiei, unde locuieste dcmnitorul, si care i-a rAmas mostenire de la fratele ei Matei
Ghica.
123. - 1825 august 15. [Bucuresti]. - TAnase slugeiul di inscris cA atunci cInd calugarii
de la metohul mAnAstirii CiildAiu,ani, din Bucuresti, vor clidi o constructie mai mare, el Isi
va strica streasina caselor sale care vine pe prorrietatea metehului.
-
124. - 1825 august 17. Bucuresti. Mitropolitul, episcopii 5i toti marii boieri ai tArii
cer domnitorului si be dea vole sa se adune 5i si chibzuiascA ce cheltuieli trebuiesc ficute pentru
refacerea caselor domnesti ce au ars de curind.
125. - 1825 august 17. Bucurestt. - Mani boieri, In anaforaua InaintatA domnitorului,
prezintA situatia santurilor de pe ulitele din centrul orasului $i propun si se aprobe facerea unui
sant prin curtea Hanului Manuc, prin care si se scurgi apele In DImbovita. Dupi garantia datA
de arhitectii Freiwald $i Harting, clidirea hanului nu vs suferi nici o striciciune.
126. - 1825 septembrte 3. [Bucuresti]. - Grigore Dim. Ghica voievod aprobi lui Andrei
Kube sa fabrice here, dar numai din bucate proaste $i stricate", plAtind anual 350 taleri la
cutia milosteniilor.
127. - 1825 septembrte 10. Bucuresti. - Marii boieri cer domnitorului, prin anafora,
ca mAcelarii bastinasi si suditi si nu mai tale vitele In susul manastirii Mihai Vodi, ci In jos,
pe cursul Dimbovitei, acolo unde be va indica egumenul, intelegIndu-se cu el pentru plata chiriei
locului.

36
www.dacoromanica.ro
 128. - 1825 septembrie 20. [ Bucuresti]. - Scarlet Mihalescu, fost mare logofat, ditruieste
Spitalului Iubirii de oameni" mosia Toporul din jud. Vlasca ; act adeverit de mitropolitul
Grigorie.
129. - 1825 seplembrie 26. [Bucuresti]. - Gheorghe Si Mihalache, fiii polcovnicului Preda,
Impreuna cu mama tor, vind lui Alecu Barostu o casA In mahalaua Dima Tabacu, cu 3 000 taleri.
130. - 1825 octombrte 9. Bucureftt. - Frail Gheorghe si Dumitrache Greceanu vor sit
vInda casa parinteasca de pe Podul Mogosoaiei, mosia de la Pociovaliste si sA se hotArascA si
pricina pentru 12 000 taleri ce au cu sora for Ecaterina, cAsAtoritA cu Boghici la Brasov.
131. - 1825 octombrte 12. Bucuresti. - Grigore Dim. Ghica voievod dA ordin marelui
hatman al divanului sA scoatA cu forta pe Nan Hristodulu si pe Paso' Hagi Dimu cofetarul,
epitropul sail, din stapInirea bail de lingil biserica Doamna }Masa, proprietatea Mitropoliei,
deoarece ea a fost Inchiriata altei persoane.
132. - 1825 octombrie 16. [Bucuresti]. - Vartholomeu egumenul manastirii Mihal VodA
dA cu embatic, de 15 taleri pe an, un loc ce se afla Intre casele mAnAstirii si casa lui Naidu simi-
giul, lui Stanciu bArbierul mAriei sale, sit-si facA casA sau prAvblie pe el, dar sA nu fie cIrciumili
sau simigerie.
133. - 1825 octombrie 30. Bucuresti. - Sfatul craplui Bucuresti confirmA marelu
logofAt Dimitrie Ralet libertatea de a continua constructia Inceputa, fail nici o &tit formalitate.
134. - 1825 notembrte 2. Bucurefti. - LogofAtul Mitropoliei dA adeverinta lui Hristea
boiangiul cA a plAtit china, de 5 lei pe an, pentru locul casei raposatei Ioana baisoaia.
135. - 1825 notembrie 10. [Bucureftt]. - Constantin (Dinicu) Golescu, lost mare logofilt,
deoarece la moartea sa lasA cinci copii minori, prin diata ce face, numeste o epitropie de boieri,
apoi hotitritste cum sA se ImpartA averea, In ce fel sA se plAteascA datoriile. RecomandA iubire
de patrie, che]tuialA modest/1 pentru hranA si ImbrAcbmintea tor, dar din destul pa seama
Invatitturii".
136. - 1825 noiembrie 18. Bucurefti. - Petcu si $erban, cosari din mahalaua Folsor,
se angajeazA sA mature cosurile la casele Mitropoliei, In timp de case luni, pentru 32 taleri.
137. - 1825 nolembrle 24. Bucurefli. -Hristea boiangiul vinde evreului Iler zaraf-basa
locul cu embatic al unei pravalii, ce arsese In focul din 1823, pe Podul Beiliciului, cu 6 800 taleri.
138. - 1825 decembrie 6. Bucuresti. - loan Golescu fost mare cAminar, fiul marelui
vornic Nicolae Golescu, aratA cum casa parinteasca din Bucuresti este pusA andipricon" spre
asigurarea zestrei mamei sale.
139. - 1825 decembrte 18. Bucurefti. - Marti boieri aratA domnitorului, cA dupA porunca
ce-au primit, au mAsurat si au fAcut planul locului spitalului de la Dudesti, pentru a se lAmuri
pricina de neIntelegere cu vistierul Ion Moscu.
140. - 1825 decembrte 30. Bucurefti. - Barbu tirbei cAminar, fiul marelui vornic
Dimitrie Bibescu, care sA se vindA la mezat locul si casele cu pivnita de piatrit din mahalaua
Vergului, care le are prin mostentre de la vorniceasa Catinca Stirbei si care fuseserb mai Inainte
ale domnitei Ancuta, fiica domnitorului Constantin Brincoveanu.
141. - 1825 [f. 1. z.]. Bucuresti. - Sterie Constantin InchiriazA de la Mitropolle, cu 950
taleri anual, chioscul cu octane lui de la Filaret, pentru a face fabricA de testemeluri si diferite
pInzeturi ; in acest pre% tiara si apa cismelei folosita la spAlatul si curktatul testemelurilor.
142. -[1825. Bucureftl]. - Gheorghe DrugAnescu scrie lui Ionitit fost mare pitar In
legatura cu facerea unui zid la casele sale despre grAdina metohului episcopiei Buzitului, trimi-
tindu-i o copie dupA zapis.
143. - [1825. Bucureftt]. - Lista tuturor chiriasilor si suma ce plAtesc pentru prava-
line si camerele ce ocupA in Hanul Constantin VodA.
144. - 1826 tanuarie 15. Bucureftt. - Mitropolitul, episccpii si mart! boieri roagA pe
domnitor ca cu Intelepte chipuri" sA izgoneascii din lard pe un episcop latin (catolic) care lo-
cuieste In Bucuresti, atlt pentru pacea, linistea, odihna norodului, clt si pentru pan vechiului
obicei".
145. - 1826 tanuarie 19. Bucurefti. - Mani boieri propun domnitorului sA aprobe lui
Athanasie Dimitriu sA vindit la mezat pravaliile din Hanul Zamfir, dar sA plAteascA datoriile
ce are la logofiltul Stefan Belu si la vornicul Theodorache VAcArescu.
146. - 1826 tanuarie 28. Bucureftt. - Alexandru Cadina cofetarul InchiriazA de la
Mitropolie, pe trei ani, o pravalie din Hanul Filaret de pe Podul Mogosoaiei, cu obligatia de a da
400 taleri anual, In douA rate si a face toate reparaVile si transformArile necesare.
147. - 1826 mottle 16. [Bucuresti]. - Dumitrache cojocarul din mahalaua Popescu
aratA cA a fost obligat de cAtre polcovnicul lordache sA ridice gunoiul si murclanile ce arunca In
fatal caselor lui Constantin Filipescu, sArdarului Nicolae si polcovnicului Fotache.
148. - 1826 aprilte 1. [Bucuresti]. - Dragomir si Salta, urn. asii Try csatului Popa
loan, vind varulut for logofittului Dumitrache un loc in mahalaua Ceaus-Radu, pe care-1 au si ei
de mostenire de la mittusa for Jolla. Pentru care lac sA plateste mila spitalului la mAnAstirea
Pantelimon".

37
www.dacoromanica.ro
 149. - 1826 aprilte 10. Bucuresti. - Grigore Dim. Ghica voievod Innoieste rf Intareste
orinduielile $i obiceiurile rufetului blanarilor, adica al cojocarilor subtiri, inculcate In ultimul
timp de isnaful bogasierilor.
150. - 1826 aprilte 23. [Bucurestt]. - Egumenul manastirii Sarindar arata ca din
chiria de 3 000 taleri anual, ce plateste Atanasie Dimitriu pentru Hanul lui Zamfir, sa se scads
chiria Incasata de mAnastire pentru pravaliile ce Atanasie Dimitriu le-a zidit pe locul manastirii
Sarindar.
151. - 1826 aprilte 23. [Bucuresti]. - Gheorghe Constantin is cu chirie de la Anastasie
Cotopulea, pe termen de 3 ani, 6 priivalii, o circiuma $i o cafenea, cu chirie anuala de 2 000
taleri, platita In doua rate.
152. - 1826 aprilte 23. Bucurestt. - Gheorghe Constantin Inchiriaza pe timp de trei
ani baia de la Curtea Veche, proprietatea Spitalului Pantelimon, platind o chirie de 800 taleri
anual.
153. - 1826 aprilte 23. [Bucuresti]. - Gheorghe Constantin adevereaza ca a primit
inventarul ce i s-a dat cu ocazia Inchirierii ball de la Curtea Veche, proprietatea Spitalului Pan-
telimon.
154. - 1826 mai 1. [Bucurestt]. - Ctitorii si epitropii bisericii Olteni, din Bucuresti,
fac asezamInt cu casa domnitorului Grigore Dim. Ghica, prin care li lass mosia Manesti din
jud. Ialomita, proprietatea bisericii, ce se afla Instrainata.
155. - 1826 mat 5. Bucuresti. - Anghelina, sotia lui Dima cismigiu-basa, se judeca cu
Stoica cismigiu fiindca acesta nu vrea sa respecte contractul de tovarasie ce a Incheiat cu sotul
ei gi nici sa o despagubeasca, conform Intelegerii avute.
156. - 1826 mat 18. [Bucuresti]. - George Giafer arata Spatariei pricina de neintelegere
ce are cu mahalagiii din Livedea gospod pentru contributia ce trebuie sa dea pentru podul de
peste DImbovita, din dreptul manastirii Mihai Voda.
157. - 1826 mat 21. Bucuresti. - Marii boieri, In frunte cu mitropolitul si episcopii,
cer domnitorului sa dea voie arhitectului Freiwald sa (Mime un zid de la casele Cleopatrei Ghica,
de pe Podul Mogosoaiel, pentru a se putea face pavajul In linie dreapta si a nu fi strada mai
strlmta In acel loc.
158. - 1826 mat 26. Bucurestt. - Egumenul manastirii Cotroceni cere domnitorului sa
i sa dea vole sa Inchirieze pravaliile din Hanul Serban Voda, ce din anumite motive stau Inchise
de cltiva ani.
159. - 1826 mai 29. Bucurestt. - Petre cojocarul se jeluieste domnitorului ca Mitropolia
nu-i da voie ea -si construiasca casa pe locul parintesc ce se afla linga baia de la Biserica Doamnei
Balasa.
160. - 1826 mai 30. Bucurestt. - Isaia iconomul Mitropoliei cere sa se judece de catre
marii boieri pricina de neintelegere cu Petre cojocarul, pentru un loc din curtea ball de ling
Biserica Doamnei BAla5a.
161. - 1826 tunie 1. Bucuresti. - Starostia negutatorilor vinde la mezat, lui Nicolae
Vasiliu o pravalie de cojocarie a raposatului Constantin Caramzulea pentru o datorie de 4 500
taleri capital, plus doblnda cheltuieli de judecata, ce trebuia sa se dea lui Ioan Bacaloglu.
162. - 1826 iunie 17. Bucuresti. - Pand Costescu fost mare logofat vinde negutatorului
loan Naum, pentru 11 500 taleri, un loc pe strada rated, pe care si el i1 cumparase de la porus-
nicul Ioan Odobescu.
163. - 1826 iunie 23. Bucuresti. - Obstea evreilor cere a face sinagoga In casele lui aga
Iordache Florescu, ce se afla dincolo de Dimbovita, In spatele Hanului Manuc.
164. - 1826 tunte 25. [Bucurestil. - Grigore Dim. Ghica voievod Intareste Casandrei
Caliarhi sa stapineasca In liniste casa fostului serdar Nicolae Lipanescu, din mahalaua Amzii,
ce-a cumparat-o la sultan-mezat, cu 14 500 taleri.
165. - 1826 tunic 30. Bucuresti. - Marii boieri cer domnitorului sa aprobe ca marii
vornici sa fats o cercetare la fats locului $i sa vada care este locul scoalei de la manastirea Sf. Sava
si care a jeluitorului Hurmuzache vornic de harem.
166. - 1826 tulle 6. Bucuresti. - Marii boieri arata ca nimerita si buns este cererea
facuta de mitropolit si de eforii scolilor de a se cerceta eft loc a avut scoala de la manastirea
Sf. Sava, pe vremea cind a fost cladita de Alexandru Ipsilant 5i eft a fost inpresurat mai tlrziu
de unit dintre vecini.
167. - 1826 tulle 6. Bucurestt. - Marii boieri arata ca este nevoie urgenta sa fie mutate
o pravalie $i o casa de la capul Podului Serban Voda, pentru a se putea face o buns aliniere a
caldarlmului de piatra.
168. - 1826 tutie 8. [Bucuresti]. - Grigore Dim. Ghica voievod da ordin marelui spatar
sa is masuri ca proprietarii caselor de pe podurile unde se face caldarlm, sa lase pe antreprenori
a depune, provizoriu, In curtile for pamintul ce scot de pe pod ; cei ce nu se vor supune sa fie
pedepsiti cu Wale In falanga".
169. - 1826 august 5. [Bucuresti]. - Ralea postelnicel cere domnitorului amlnarea
termenului de plata pentru o datorie ce are, fiindca deli-basa Ivancea, creditorul, n-a venit la
timpul hotArlt, ci a trimis dupe bani In vreme de razvratire sau de molima.

38
www.dacoromanica.ro
 170. - 1826 august 22. Bucuresti. - Boierii anume hotArIti arata domnitorului situatia
arendarii cismelelor din Bucuresti care trebuiesc cit mai repede puse in functiune spre a nu se
dArApAna si a pricinui norodului lipsa de apa".
171. - 1826 august 26. Bucuresti.-Neofit, episcopul Rimnicului cereispravnicilor judetului
Mehedinti sA gAseasca 10 oameni care sA fie scutelnici ai bisericii Patruzeci de mucenici, din
Bucuresti, trimitInd tabel de numele lor.
172. - 1826 august 29. [Bucurestil. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
spAtar si judecator de la Departamentul SpAtAriei, sa nu mai adevereze actele de vinzari de
imobile $i de tigani, fiind de competenta numai a Logofetiei Tarii de Sus si a ispravnieilor.
173. - 1826 septembrie 7. Bucuresti. - Marii boieri cer domnitorului sa fie obligati lo-
cuitorii care n-au respectat curAtenia orasului, printre acestia Si aceia din Hanul Manuc, sa curete
gunoiul, pietrele si caramizile din albia Dimbovitei ca sA sA sloboaza curgerea apei cu inlesnire".
174. - 1826 septembrie 13. [Bucuresti]. - Freiald arhitectul capitalei, avind chezas
e Nicolae TrAsnea, face contract cu hoierii de pe Podul Coltei sA construiascA caldarim de piatra,
plAtindu-i-se cite 120 taleri de stinjen $i 1 000 lei pentru zidul ce va trebui sA-1 construiasca.
175. - 1826 septembrie 27. Bucuresti. - Marii boieri cer domnitorului sa interzicA antre-
prenorilor care fac drumurile de piatra din Bucuresti sA mai stoats pamint galben din Curtea
ArsA, deoarece se subrezesc zidurile constructiilor ramase 4t temeliile bisericii, neterminate
Inca la data cind a ars palatul domnesc.
176. - [1826 sept.-oct.] . Bucuresti. - Nicolaie bArbierul, din mahalaua Udricanu, cere
sA fie aminat cu plata de 200 lei ce trebuie sA dea vaduvei Paraschiva, care 1-a imprumutat cind
Invelit casa 0 prAvAlia.
177. - 1826 octombrie 2. Bucuresti. - Marii boieri propun domnitorului sA porunceascA
egumenului de la mAnAstirea Sf. Ioan sa nu mai tie prAvAlii de simigerie, brutarie si luminarie
in curte, iar circiuma de la colt sa fie izolata.
178. - 1826 octombrie 3. [Bucuresti]. - Ion zidarul vinde lui Anghel zidarul o casa cu
loc, In mahalaua Sf. Visarion, pe care o avea mostenire de la Stefan TAriceanu.
179. - 1826 noiembrte 12. Bucurectt. - Marele vornic Fotache Stirbei se judeca cu vor-
nicul Iordache Golescu, care a inchiriat o pravalie pe Podul Calicilor rnAcelarului Athanasie
acuzat, nelntemeiat, a a tAiat vite lIngtt pravalie sau lIngaDImbovicioara, cu care a pricinuit
putoare".
180. - 1826 noiembrie 26. [Bucuresti]. - Costache Dudescu vorniciil (la cu chirie va-
duvet Zoita un locsor, In mahalaua Sfintilor, ca sA-si facA pe el casA de odihna, iar nu altceva".
181. - 1826 decembrie 20. .Bucuresti. - Elena Cretulescu paharniceasa jeluieste domni-
torului ca Dimitrache Topliceanu cumparind un loc de casa de la caminarul Alecu ComAneanu,
alaturi cu locul ei, atunci cind $i 1-a IngrAdit, i-a cuprins doi stinjeni din acest loc.
182. - 1827 lanuarie 2. Bucuresti. - Anica Floreasca, Impreuna cu sotul sau Iordache
Florescu mare aga vinde Departamentului epitropiei obstirilor o casa cu locul ei ce se MIA peste
apa Dimbovitei, cu 38 250 taleri. Statul cumpara aceasta proprietate pentru a face pe ea o plata
publicA pentru aprovizionarea locuitorilor cu came, zarzavaturi $i alte alimente.
183. 1827 februarie 28. [Bucuresti]. - Constantin, din mahalaua Antim, da jalba
domnitorului impotriva clucerului Costache care 11 nedreptateste prin semnele pe care le-a mutat
din locul unde fusesera puse de catre raposatul vornic Istrate Cretulescu.
184. - 1827 martie 4. [Bucurestij. - Mihail Ghica fost mare vornicroaga pe domn sa
trimitA boieri hotarnici care sa aleaga locul lui de casa de pePodul Mogosoaiei, de cel invecinat
gi sa i se faca acte deosebite de proprietate.
185. - 1827 martie 22. [Bucuresti]. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
spAtar, marelui agil si marelui vornic al orasului set alba grijA ca linistea locuitorilor sA nu fie
turburatA de streinii ce se aflA In orris far de nici un cApatii".
186. - 1827 martie 27. [Bucuresti]. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
spAtar sa ia aspre masuri Impotriva mahalagiilor care 1,si lasA porcii pe drum, sau arunca gunoi
si tot felul de murclarii pe podurile gi soselele orasului.
187. - 1827 martie 28. [Bucuresti]. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
spatar sA IntAreasca strAjile SpAtariei, spre a nu putea iesi noaptea nimeni din oras, inarmat
$i Ears ravas de voie.
188. - 1827 aprilie 6. [Bucuresti]. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marilor
boieri sa mearga la fata locului $i sa cerceteze data marele vornic Fotache Stirbei a impresurat
o parte din locul easel lui Iordache Golescu, de pe Podul Calicilor, precum si din matca Dimbovi-
cioarei.
189. - 1827 aprilie 11. [Bucuresti]. - Panaiotis Theodor da lui Nicolac Ti iisnca un zapis
prin care InchiriazA de la epitropia Spitalului Coltea o prAvalie cu odaie,lingA hanul Coltei,pe
trei ani, lnapoind toate lucrurile pravAliei pe care el o transformA, cu cheltuiala sa, In cafenea.
190. 1827 aprilie 15. Bucuresti. - Zoita Balcescu, mama lui Nicolae Balcescu, se ju-
decA cu stolnicul Ioan Druganescu pentru o datorie de bani ce ramAsese sA ia rAposatul ei sot,
mort In 1824.

39
www.dacoromanica.ro
 191. - 1827 mai 9. Bucuresti. - Slugerul Manolache Reciul cere sit vinda la mezat casa
ce are In mahalaua Olteni, pe care a cumptirat-o de la serdarul Marcu In 1823.
192. - 1827 mat 16. [Bucuresti]. - Marii boieri, dupA cercetarea ce au fAcut, aratA cA
hanul situat pe locul mAnAstirii Izvorul Tamaduirii (Cismeaua Mavrogheni) este proprletatea
spiterului Iosif Rosi, zis Jeanache, pe care 1-a cumpArat In 1820 de la Joan Clocner arhimandritul
sasesc.
193. - 1827 tunic 9. Bucuresti. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste marelui
splitar sA faa cunoscut a nimeni n-are vole sA tinA deschisa prAvAlia in zi de duminia sau sat.-
Wort marl, fie pamIntean, fie supus strein.
194. - 1827 tante 10. [Bucurestt]. - Constantin Golescu lost mare logofAt cere sA vInda
la mezat Hanul din Curtea Veche, de asemenea mosia Belvedere si zece pogoane de vie din
Valea Negovanilor.
195. - 1827 tulle 1. [Bucuresti]. - Fi lip Lens fost mare postelnic vinde lui Ianache
Naum o prAvalie cu foisor spre Dimbovita, situatA pe podul cel mare domnesc", In mahalaua
Sf. Dimitrie, cladita pe locul manastirii Plumbuita, careia I se plateste embatic.
190. - 1827 tulle 4. Bucurestt. - Mitropolitul Grigorie si marii boieri cer vole domnito-
rului sA Incuviint.eze pe epitropul si vechilul Spitalului Coltea sA darlme zidul crapat al Hanului
Coltea ce prezinta primejdie pentru trecAtori.
197. - 1827 tulle 8. Bucuresti. -Mahalagiii din ulita Hanului Co Itei si altii din apropiere
cer darlmarea zidului crapat si aratA cA doresc sA se facii caldarim de piatra pe ulita, cu cheltuia-
la Tor.
198. - 1827 tulle 9. [Bucuresti]. - Marii boierl, prin anafora, aratA domnului a la capul
Podului Calicilor trebuie sA se tale un pisc, sA se destupe un sant pentru scurgerea apelor si sil se
darlme toate parmalicurile, scarile si tarabele care strimteaza largimea strAzii.
199. - 1827 august 15. [Bucurestt]. - SpAtaria Tara Rominesti cere aprobarea domnului
pentru majorarea salariilor celor din slujba SpAtAriel, precum si o sumA de bani pentru repararea
armelor necesare serviciului.
200. - 1827 august 16. [Bucurestt]. Grigore Dim. Ghica voievod porunceste mitro-
politului si marilor boieri al divanului sa mearga la fata locului si sA cerceteze pricina de nein-
telegere dintre Iordache Golescu si Fotache tirbei pentru Impresurarea mAtcii DImbovi-
cioaril dupA Podul Calicilor ".
201. - 1827 septembrte 6. [Bucurestt]. - Constantin Dimltriu avind un loc, cumparat
la licitatie, in mahalaua Biserica Doamnei,11 vinde lui Nicolae Alexandrescu, cu 19 000 lei. Actul
de vinzare este intarit de Marea logofetie a Tarii de Sus.
202. - 1827 septembrte 11. [Bucuresti]. - Iordache Golescu si Constantin Clmpineanu
instiintcaza pe vornicul Mihalache Manu ca, dupa porunca domneascA, sA tale scArile si par-
macilcurile de la casele sale de pe Ulita DomneascA.
203. - [1827 septembrte 11. Bucuresti]. - Mihalache Manu rAspunde lui Iordache Go-
lescu si Constantin Clmpineanu In legaturA cu porunca domneascA de a strica sarile si parma-
clicurile de in casele ce are pe Ulita DomneascA, adicA pe Podul Calicilor.
204. - 1827 septembrte 26. [Bucurestt]. - Iordache Golescu fost mare vornic si Con-
stantin Clmpineanu fost mare logofAt raporteaza domnului cA vornicul Mihalache Manu a !nal-
cat locul Podului Calicilor cu sari si parmaclIcurile caselor si pravAliilor ce are clAdite acolo.
205. - 1827 septembrte 30. Bucuresti. - Marii boieri ai divanului aratA domnitorului
cA nimerit este a se face case cu balcon la stradA si In Bucuresti, ca In alte orase ale Euro-
pe! ; deci se poate da autorizatia cuvenita marelui ban Constantin BAlaceanu la casa ce face
pe Podul Mogosoaiei.
206. - [1827 octombrte 1 -15. Bucuresti]. - Iordache Golescu fost mare vornic si Con-
stantin Clmpineanu lost mare logofAt raporteaza domnului cA mAsurind din nou locul pe care
se afla construite casele si pravAliile vornicului Mihalache Manu au gasit a intr-o parte a
acelui teren a fost loc Tiber altadata, care era al Podului Calicilor.
207. - 1827 octombrte 5. [Bucuresti]. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste ma-
relui spAtar si marelui aga sA tale jgheaburile si urloaiele cladirilor ce au scurgere In stradA,
spre a nu pricinui supArare trecatorilor.
208. - 1827 octombrte 12. Bucuresti. - Marii boieri propun domnitorului Grigore Dim.
Ghica sA dea ordin ca sA nu se mai cladeascA nici un fel de constructie pe linga zidurile
marilor hanuri, tar cele existente, In special cele dintre Hanul Filaret si Hanul Sf. Gheorghe
Nou, sA se dArlme, fiinda ulitele s-au strimtat cu totul Welt nu pot trece doua call ala-
turea".
209. - 1827 octombrte 13. [Bucuresti]. - Gheorghe Andrei Turnavitu se jeluieste dom-
nitorului In pricina chiriei ce are a lua de la aminarul Gheorghe Rasti pentru casele ce are
in mahalaua Trimbitasilor, pe locul manastirii Sf. Joan.
210. - 1827 octombrte 21. [Bucurestt]. - Grigore Dim. Ghica voievod hotArAste ca
vornicul Mihalache Manu, care a intrat cu casele si pravaliile sale pe Podul Calicilor, sA strice
deocamdata parmaclIcul si serene, iar, pe viitor, clnd isi va preface casele sA fie obligat sl
elibereze in lntregime locul ce 1-au alcat".

40
www.dacoromanica.ro
 211. - 1827 octombrte 28. [Bucureftt]. - Grigore Dim. Ghica voievod porunceste ma-
relul spatar ca sA ordone strAjilor de la bariere sd nu mai dea voie carelor cu vin sA intre
ziva In oras, ci numai noaptea, fiindca provoacA strimtorare la poduri si zaticnire trecA-
torilor".
-
212. - 1827 octombrte 28. Bucureftt. Ioan Petea face schimb de case cu Scarlat DrA-
goescu, dlnd o pereche de case din mahalaua Otetarului si primind alts pereche de case din
mahalaua Antim, precum si 2 100 taleri. Zapisul este intarit de Marea logofetie.
213. - 1827 octombrte 30. Bucurefti. - Grigore Dim. Ghica voievod IntAreste anafo-
raua marilor boieri in legatura cu pretul de vInzare al plinii si cu celelalte obligatii ale bru-
tarilor.
214. - 1827 octombrte If.z. Bucureti]. - Theodorache si Paraschiva Prisiceanu, frati,
vind casa ce le-a rAmas mostenire de la parintil tor, In mahalaua Mihai VodA, lui Nicolae
TrAsnea fost mare clucer, pentru 12 000 taleri.
215. - 1827 notembrie 16. [Bucure;ti]. - Casa pietelor aratA cheltuielile ce sInt nece-
sare pentru construirea unei magazii a scaunelor de macelarie, a unei prAvblii pentru precupeti
si alte atenanse.
216. - 1827 decembrie 20. Bucureftt. - Dimitrie D. Dedu si Nicolae Alexiu Ian in arendA
pe patru ani de la epitropii rAposatului Manuc Bei, moiiile din Valahia, hanul din Bucuresti
si casele de pe Podul Tlrgului de AfarA, plAtind 1 500 galbeni olandezi pe an.
217. - 1828 tanuarie 16. [Bucurefti]. - Dumitru maimar-basa arata primAriei orasului
citi bani trebuie pentru construirea mai multor prAvAlii, cu toate anexele tor.
218. - 1828 tanuarie 25. [Bucurett]. - Leonte calfa intocmeste un deviz pentru con-
struirea a 20 de waybill de mAcelarie si 38 prbvdlii de precupeti, cu atenansele tor, care se
ridica la suma de 22 000 lei.
219. - 1828 tanuarie 27. [Buzau ?]. - Casandra, sotia polcovnicului IonitA Soimescu,
aratA cA renunta la protimisisul ce are cu ocazia vinzarii caselor parintesti de cAtre fratii ei,
lui Nicolae TrAsnea lost mare clucer.
220. - 1828 [ianuarte 27. Buzau?]. - Ioan Soimescu trimite marturia solid sale, prin
car e renuntA la dreptul de protimisis pentru casa parinteasca ce-au vindut-o fratii ei, Theodo-
rache si Paraschiva Prisiceanu, lui Nicolae TrAsnea fost mare clucer.
221. - 1828 tanuarie 31. Bucureti. - Boierii de la Departamentul epitropiei obstirilor
aratA domnitorului cA pentru facerea priivaliilor din plata, repararea unei cladiri si a podului
de peste Dimbovita este nevoie de 22 000 taleri. Se cere st se hotarasca de unde sA se is
suma necesara, deoarece departamentul nu este In stare de a face aceasta rbspundere ".
222. - 1828 tanuarte [f.z.]. BucureVi. - Marin Robescu dA pe fiul sbu IonitA, pe zece
ani, logofatului Costache Chinopse, spre a-1 invata carte.
223. - 1828 februarie 1. Bucurqti. - Dumitru si Istrate, dulgheri, cu chezasia lui Hagi
Ivan fost treti logofAt, se angajeazA sa fact, pe locul pietel, o sandrama mare pentru 20
scaune de came, 24 pill/AM pentru precupeti si zarzavagii, un pod pe apa DImbovitei si
alte lucrbri, pentru suma de 15 653 taleri.
224. - 1828 februarie 20. [Bucureti]. - Pahomie, fostul egumen al manAstirii Stavro-
poleos, se obliga plat la un anumit termen, IAA de noul egumen Thimotei, sA inapoieze manas-
tirii 50 buti goale si 420 vedre de yin ce be primise In pastrare.
225. - 1828 februarie 20. [Bucurefli]. - Nicoli meimar-basa aratA cit cosh (22 500 lei)
toate constructiile ce trebuiesc (Acute in nova piatA a orasului, precum si un pod peste Dim-
bovita.
226. - 1828 februarie 26. Bucurefti. - Brutarii isi iau angajamentul fatA de Agie sA
fact plinea dreaptA la cintar si in cantitate suficientA ; nerespectind aceasta sA ne dea prin
targ si sa ne trimita si la ocrl".
227. - 1828 aprilie 7. [Bucureftt]. - Marii boieri InainteazA domnului anafora In pri-
cina de judecatA a cAminarului Gheorghe Rasti cu Gheorghe Andrei Turnavitu, pentru niste
case din mahalaua Trimbitasilor, pe locul mAnAstirii Sf. Ioan cel Nou.
228. - 1828 aprilte 15. Bucure$ti. - Mai multi mahalagii marturisesc ca Marcu Gheor-
ghiu este singurul urmas, nepot de soil, al lui Hagi Dimitrie doftorul ce an murit aici" si
ea el trebuie sA mosteneasca averea rAmasa de pe urma unchiului sAu.
229. - 1828 aprilte 20. [Bucureftt]. - Boierii orinduiti arata domnitorului rezultatul
cercetArii for pentru un loc de casA de pe Podul Mogosoaiei al fostului mare vornic Mihalache
Ghica, pe care acesta 11 primise ca zestre de la sotia sa Catinca, fiica clucerului loan Faca.
230. - 1828 mat 27. [Bucurefti]. - Divanul %Aril porunceste marilor vornici sA cerceteze
jalba lui Marin Hagi Vasiliu care cere sA-si lmprejmuiasca locul din mahalaua Biserica Doam-
nei, peste drum de proprietatea lui Alecu Vilara.
231. - 1828 tulle 24. [Bucure01]. - Divanul tbrii porunceste marilor boieri sA cerceteze
jalba lui Constantin Sutu impotriva arhitectului Fraivald, care a facut pavajul de piatrb In
mahalaua Coltea, tar In urma acestei lucrari apa de pe caldarlm ii Ineaca grAdina si-i prici-
nuieste pagubA si la casa.

41
www.dacoromanica.ro
 232. - 1828 august 3. Bucuresti. - Pana, fiul lui Hristea, vinde lui Iosif zugravul $i
sotiei sale Zinca o casa In mahalaua Domnita Balasa, cu 4 100 taleri, care o construise pe locul
ce cumparase, in 1818, de la Constantin Nicolau.
233. - 1828 septembrie 20. Bucuresti. - Divanul tariff hotarliste a se vinde hanul rApo-
satului vistier Manole, iar banii sa se lmparta intre sotia acestuia Balasa 5i Nicolae Bravo-
veanu.
234. - 1828 septembrie 25. [Bucurestt]. - Dulgherii Ghita $i Dined se Invoiesc cu bei-
zadea Costache Caragea pentru anumite reparatii ce trebuie sa face la casele sale.
235. - 1828 octombrie 5. [Bucurestt]. - Nicolae Trasnea fost mare clucer, epitropul
Spitalului Coltea, cere divanului sa is masurI Impotriva unui caretas, chirias al casei Vrana,
deoarece si-a instalat atelierul de fierarie linga ferestrele spitalului si prin zgomotul produs
stria odihna bolnavilor.
236. - 1828 octombrte 13. [Bucuresti]. - Mare le age Instiinteaza Divanul In legatura
cu facerca podului peste apa Dlmbovitei, din mahalaua Dudescului.
237. - 1828 octombrie 15. Bucuresti. - Boierii anume hotariti arata Divanului, in urma
cercetarilor ['acute, ca In pricina de neintelegere 31 judecata dintre manastirea Sf. Gheorghe Nou
si Nicolae Dinu heraru", accsta din urma nu are dreptate In cele reclamate.
238. - 1828 notembrie 11. [Bucuresti]. Divanul tarn anunta pe Alexandru Nenciu-
lescu, mare vornic al orasului ca, din ordinul grafului Pah len, a fost numit in comisia pentru
aprovizionarea armatci de ocupatie.
239. - 1828 [1%1.z." Bucuresti. - Grigore Dim. Ghica voievod numeste pe arhiereul
Lavrentie Hrisopoleos egumen la manastirea Sarindar.
240. - 1829 ianuarie 20. [Bucuresti]. - Elenca Zaroghenoaia polcovniceasa vinde preo-
tului Mihai Filimon, tatal scriitorului Nicolae Filimon, o casa In mahalaua Manea Brutaru.
241. - 1829 aprilie 6. Bucurestt. - Anastasie Lazareanu, nepotul polcovnicesei Elenca
Zaroghenoaia, pe baza dreptului de protimisis, rascumpara casa cumparata de preotul Mihai
Filimon $i o vinde pitarului Ionita Ionescu.
242. - 1829 septembrie 16. Bucurestt. - Neofit Rimnic, ocirmuitorul Mitropoliei, scrie
episcopului Chesarie de la Buzau in legatura cu niste acte care privesc anumite proprietati
din Bucuresti, printre care $i Hanul Filaret.
243. - 1829 octombrie 11. Bucuresti. - Conducerea Mitropoliei fixeaza termen cind
trebuie sa se prezinte egumenii Thimotei 5i Pahomie de la manastirea Stavropoleos cu regis-
trele 5i dovezile de venituri si cheltuieli.
244. - 1830 tanuarte 2. Bucuresti. - Anica Gheorghe Solacu arata ce da de zestre
fiicei sale, Teopia, la casatoria ei cu Stefan P. Theodoru.
245. - 1830 martie 22. Bucuresti. - Comisia pentru Infrumusetarea orasului invite pe
Iancu Cdlinescu, epitropul manastirii Sf. Spiridon, sa se prezinte In fata comisiei cu toate
documentele ctitoricesti, pentru verificare.
246. - 1830 tunic 25. [Bucuresti]. - Hristache logofat al treilea, ca epitrop, vinde o
pereche de case din mahalaua Antim, ce au fost ale postelnicului Pantazi, ramase sotiei aces-
tuia, Elenca, fiica lui Ionita pitarus, apoi preluate de Zamfira nepoata lui Pantazi.
247. - 1830 octombrte 19. [Bucurestt]. - Joita, fata lui Ghinea tabacul, vinde jupinului
Nicolae lane o cask In mahalaua Sfintii Apostoli, facuta pe locul vornicului Costache Du-
descu.
248. - 1830 notembrie 18. [Bucuresti]. - Dima starostele breslei cavafilor arata diva-
nului ca s-a vindut prin mezat, lui Anghel fiul lui Nedelcu, una din pravaliile raposatului
Ionita cavaful, pentru a se plati datoriile ce a lasat si a se Implini lipsa de zestre a sotiei
sale Pauna.
249. - 1830 decembrie 18. [Bucuresti]. - Aprobarea data de comisia respective de a se
vinde o parte din averea fratilor Saigii, pentru a se plati datoria ce au catre Zmaranda, sotia
raposatului dr. Silivestru Filitis.
250. - 1831 martie 30. Bucurestt. - Iordache Golescu mare logofat al Tarii de Sus se
adreseaza Divanului judecatoresc in pricina de nelntelegere dintre slugerul Constantin Nenisor,
care a cumparat prin mezat casele medelnicerului Andrei Nenciulescu, in mahalaua Arhiman-
dritului, sa hotarasca dace slut sau nu cladite pe locul manastirii Mihai Voda.
251. - 1831 aprilie 26. Bucuresti. - Atanasie Giulerasi clrc-serdar, tatal Anei IpAtescu,
cere aprobarea sa se vinda la mezat casa ce-o are pe Podul Tirgului de Afara, In mahalaua
Olarilor.
252. - 1831 mat 6. Bucuresti. - Starostele de negutatori face cuvenita deslusire asu-
pra caselor serdarului Atanasie Giulerasi, ce se vInd prin mezat.
253. - 1831 tulle 6. Bucurestt. - Iacob Prejbeanu da informatii unui cunoscut ca in
Bucuresti bintuie ciuma, boala aceasta ucigatoare de oameni".
254, - 1831 Julie 13. [Bucuresti]. - Comisia Vapselii de Rosu da dispozitie cum sa se
construiasca zidul curtii caselor fostului mare postelnic Constantin Sutu fare Insa a sa atinge
catusi de putin lumina ulitii".

42
www.dacoromanica.ro
 255. - 1831 august 1. [Bucuresti]. - Eufrosina roaga pe fratele sau, vornicul Alecu,
sa aiba grija ca fiul ei Costache sa respecte Intim total diata ce a facut.
256. - 1831 august I. [Bucuresti]. - Eufrosina, sora vornicului Alecu, lasa prin diata
fiului sat' Costache casele si locul ce are In mahalaua Caimata, cu obligatia de a face mai
multe cheltuieli care totalizeaza 7 200 taleri.
257. - 1831 septembrie [f.z.]. Bucuresti. - Atanasie postelnicul, epitrop al Marghioalei
Giurelaga, arata ca a vindut, prin buns invoiala Si tocmeala, lui Simeon lipscanul, casele va-
rului sau, de pe Podul Tlrgului de Afara, cu 14 000 taleri.
-
258. 1831 octombrie 13. [Bucuresti]. - Sfatul administrativ al tarii trimite porunca
judetelor 5t oraselor de felul cum trebuie sa se face noua organizare a breslelor de negutatori
Si mestesugari ; desigur, primul oras unde se va face aceasta organizare va fi Bucuresti.
259. - 1831 noiembrie I. Bucuresti. - Grigorie Brincoveariu banul anunta pe fostul
mare vistier Alexandra Nenciulescu ca pe data de 8 ale lunii in curs sa fie prezent In sala
Curtii administrative $i sa completeze buletinul trimis cu numele a 20 de boieri de rangul
Intli, ca membri in Obsteasca adunare.
260. - 1831 decembrie 1. [Bucuresti]. - Preotul Vasile, de la biserica Dima Tabacul,
arata ca a primit de la vornicul Iordache Golescu suma de 25 taleri, leafa cIntarettilui, pe
case luni.
261. - 1832 februarie 15. [Bucuresti]. - Constantin Canela vinde locul cu case ce are
pe Podul Mogosoaiei fostului mare vornic Barbu Stirbei, pentru 550 galbeni Imparatesti.
262. - 1832 februarie 15. [Bucuresti]. - Gheorghe Balteanu vataf arata ca renunta
la dreptul de protimisis asupra locului $i casei de pe Podul Mogosoaiei, pe care cumnatul sau
voieste sa le vinda vornicului Barbu Stirbei.
263. - 1832 februarie 15. Bucuresti. - Logofelia dreptalii catre Secretariatul statului,
prin care li aduce la cunostinta ca Constantin Canela vrca sa Arida locul ce are pe Podul Mo-
gosoaiei lui Barbu Stirbei; sa anunte pe Grigore Canela fratele vinzatorului, ce are proti-
misis, dace vrea sau nu sa rascumpere acest loc.
264. - 1832 februarie 17. Bucuresti. - Constantin Canela arata ca a primit 550 galbeni
Imparatesti de la slugerul Costache Petrescu, prcjul locului de pe Podul Mogosoaiei ce a vindut
vornicului Barbu Stirbei.
265. - 1832 mantic 1. [Bucuresti]. - Elenca Mihulet sardareasa vinde ginerelui sau,
Costache Poenaru $i sotiei acestuia, Balasa, fiica ei, casele din mahalaua Coltei, despre portita
ce merge la biserica Scaunelor, cu 10 500 lei ; vInzarea este adeverita de Marea logofetie a
dreptatii.
266. - 1832 martie 6. Bucuresti. - Hagica Mariam, impreuna cu sotul ei Hagi Chirvoc
Nazaretoglu wind Eufrosinei Ciochina casele cu locul $i tot coprinsul lor" pe care be cumpa-
rasera $i ei prin sultan-mezat, In 1824. Vinzarea se face pentru 2 900 galbeni Imparatesti
drepti la cumpana 5i negauriti".
267. - 1832 martie 12. [Bucuresti]. - Maria, vaduva raposatului Nastase tipograful,
vinde Mariutii tImplareasa o case In mahalaua Sf. Nicolae din Tiganie, pentru care sa plateasca
9 taleri chirie la Mitropolie.
268. - 1832 martie 17. [Bucuresti]. - tta, solia raposatului Dinu precupetul, da lui
Pane (Pena) papugiu doua pravalii pe Podul Tlrgului de Aiwa, mahalaua Silivestru, si pri-
meste in schimb o case cu patru camere suma de 2 5E0 taleri.
269. - 1832 martie 21. Bucuresti. - Iosif iconomul Mitropoliei cere lui meimar-basa
Leontie sa-i arate ce reparatii a facut la pravaliile din Hanul Filaret de pe Podul Mogosoaiei.
270. - 1832 mantle 24. [Bucuresti]. - Stoian calfa $i Ivan Petcu marturisesc ca n-au
mai putut termina cladirea de pe locul Mitropoliei, pe Podul Calicilor, linga bale, deoarece a
fost Inlaturat mitropolitul Dosithei.
271. - 1832 aprilie 5. [Bucurestt]. - Constantin Sulu da inscris la mina vornicului
Iordache Golescu ca nu mai are nici o pretentie in legatura cu cele doua zapise date de
socrul sau, vornicul Dumitrascu Racovita.
272. - 1832 aprilie 22. [Bucuresti]. - Epitropia bisericii Domnesti din Curtea Veche
face schimb de loc cu Iordache Apostol, pe care sa construiasca o case pentru preotii biserlcii
care stau cu locuinja prea departe.
273. - 1832 tante I. [Bucuresti]. - Stefu circiurnar, Impreuna cu solia sa tefana And
lui Chiru dulgher o bucata de loc" cu 325 lei.
274. - 1832 tunic 2. Bucuresti. - Zamfira, fiica lui Vartolomei ieromonah, fost mat
lnainte protopopul Voicu, vinde casele ramase de la tatal sail, din mahalaua Scaunelor, lui
Dimitrie Papa Athanasiu, cu 18 000 lei.
275. - 1832 Write 13. [Bucuresti]. - Zamfira, solia raposatului Roman vataselul, Im-
preuna cu fiul ei Dumitru And lui Ivan dulgherul o case cu loc in mahalaua Sf. Nicolae din
Tiganie, pentru 480 taleri.
276. - 1832 tome 13. [Bucuresti]. - 1lfarturie data Mitropoliei ln legatura cu niste binale
pe care slugerul Manolache Riciu be dAduse fostului mare age Manolache Florescu.

43
www.dacoromanica.ro
 277. - 1832 tunic 20. [Bucuresti]. - Petre Pico lu vinde un loc cu embatic in mahalaua
Sf. loan cel Nou, pe Podul Beilicului, lui Ion Ilie bogasierul, pentru 13 250 lei.
278. - 1832 tulle 8. [Bucurestt]. - Ioan Botea medelnicer dA marturie in legatura cu
casele doctorului Exarhu, ce au fost construite de parintii Roxandrei Vacarescu.
279. - 1832 tulle 11. Bucuresti. - Marea vornicie educe la cunostinta Sfatului orasenesc
al Bucurestilor a generalul Kisseleff transmite multumiri pentru lucrarile edilitare infaptuite.
280. - 1832 tulle 11. Bucurestt. - Elena Canachina arata ca a primit 1 200 taleri de la
Elenca Hrisoscoleu, drept despagubire pentru doi tigani care se pripasisera In tigania acesteia,
cu mult Inainte.
281. - 1832 tulle 28. [Bucurestt]. - MiricA preotul se Invoieste cu manastirea Mihai VodA
pentru un loc inundabil din mahalaua Biserica Alba din Postavari, pentru a-si face casa pe el.
282. - 1832 august 2. [Bucuresti]. - Marica preoteasa si Visana, sora sa, vind un loc
cu embatic, in mahalaua Viadica, In fata Podului Calicilor, lui Marin cojocarul, cu 1 350 lei.
2113. - 1832 august 3. Bucuresti. - Teodora lacovachina cere Sfatului orasenesc s-o
amine pina in primavara anului viitor cu inlaturarea prispelor de pAmint ce slnt in fata pra-
valiilor de la hanul ei de linga Sf. Nicolae *elari, peste drum de casa lui beizadea Costache
Caragea.
284. - 1832 septembrte 27. Bucurestt. - Lazar fierarul, neamtul, vinde juptnesei Lu-
xandra vAduva o cash pe loc cu embatic catre Mitropolie, in mahalaua Postavarilor, pentru
550 taleri.
285. - 1832 noiembrte 12. [Bucuresti]. - Ilinca vAduva vinde lui Nica circiumarul o
cash ce are pe Podul de Pamint, pe mosia Mitropoliei, cu doua odAi, pivnita si magazie, pentru
2 500 taleri.
2116. - 1832 notembrie 26. Bucuresti. Comisarul Vapselii de Rosu, conform ordinelor
primite, porunceste subcomisarului din despartirea a doua sa incunostinteze pe toll proprie-
tarii ce an binale care au intrat in matca Dimbovitei, sa fie stricate in termen de 30 zile.
287. - 1832 decembrie 22. [Bucurestt]. - Nicolae Alexandrescu, fost mare medelnicer,
cumpara prin mezat casele cu locul lor, de pe Podul Calitii, ale rAposatului mitropolit Dio-
nisie, pe care si acesta be cumpArase, in 1819, de la nepotii stolnicului Dinu Predescu.
288. - 1833 tanuarte 14. Bucuresti. - Judecatoria jud. Ilfov hotaraste cA manastirea
Sf. Spiridon Vechi nu are nici un drept de chirie, sau cheltuieli de judecata pentru locul
ce-1 avea afara din straja Podului Mogosoaiei, linga gradina raposatului paharnic Caramanlau.
289. - 1833 tanuarte 15. Bucurestt. - Manolache Florescu pune la loterie mosia ce are
la marginea orasului, cu moara si helesteu, cu venit de 5 000 lei pe an, fixind numarul lotu-
rilor la 2 700, a doi galbeni imparatesti fiecare.
290. - 1833 februarie 26. [Bucurestij. - Teodora, sotia rAposatului loan postAvarul,
impreuna cu fiul sau Zaharia, vinde lui Mihalache macelarul o casa in mahalaua Delea Veche,
cu 1 300 lei.
291. - 1833 martie 12. [Bucuresti]. - Anica vAduva vinde lui Dumitru, fiul lui Gheorghe
Ionescu, o casA in marginea livezii Filaretului", cu 180 lei.
292. - 1833 aprilie 5. Bucurestt. - Gheorghe, fiul lui Anghel croitorul, vinde lui Du-
mitru Exinboh o casa ce are pe locul manastirii Mihai Voda, in mahalaua Tiganiei.
293. - 1833 aprilie 11. [Bucuresti]. - Starostia corporatiei cizmarilor dA carte de mes-
ter lui Ion Ilie pantofarul, care a invatat mestesugul in atelierul mesterului Craciun Ene.
294. - 1833 aprilie 22. [Bucuresti]. - Petrache polcovnic dA in judecatA pe Ion Jianu,
care nu si-a respectat invoiala de tovarasie asupra unui han din mahalaua Cismeaua lui Ma-
vro gheni.
295. - 1833 mat 31. [Bucuresti]. - Adrian Curtis adevereaza cA in zapisul de vinzare
al unei case din mahalaua Antim, de catre Hristache logofat al treilea, nefiind trecut numele
cumparatorului, casa ramine episcopului de Arges, tar prAvaliile s-au vindut lui lane brutarul.
296. - 1833 tulle 8. Bucuresti. - Gheorghe Popescu vinde caminarului Toma o juma-
tate din locul pe care si el 11 cumparase de la meimer-basa Leontie.
297. - 1833 tulle 16. Bucurestt. - Sfatul orasenesc, in urma raportului arhitectului
Harting, arata cA egumenul manastirii Cotroceni poate face an de scurgerea apei din Hanul
Serban VodA, pe sub caldarimul Ulitii Nemtesti".
298. - 1833 tulle 26. [Bucuresti]. - Ioan G. Scufa se intelege cu Mitropolia cu privire
la un tigan al sau ce urmeaza sa se casatoreasca cu o tiganca, roaba Mitropoliei.
299. - 1833 august 1. [Bucurestt]. - Ocirmuirea Mitropoliei dA lui Iancu AMARA o
casuta darapanata cu locul ei, pe Podul Calicilor, ca sa o repare si s-o stapineasca platind
embatic cAtre Mitropolie cite 200 taleri anual.
300. - 1833 august 12. Bucuresti. - Isaia Patroianul vinde logofatului Costache Scor-
teanu case si loc cu embatic, pe Podul Calitii, In curtea bisericii Sf. Ilie, cu '7 000 lei.
301. - 1833 august 16. [Bucuresti]. - Stoian, staroste de croitori, vinde lui Ianache
Constantin banul ce are in mahalaua Barbatescului pe mosia sfintei Mitropolii, deasupra ca-
puluI Podului Calicilor", cu 7 000 taleri.

44
www.dacoromanica.ro
 302. - 1833 august 16. Bucuresti. - Divanul Tana Rominesti hotaraste In pricina baro-
nului Constantin Be lu cu Zamfira, sotia raposatului loan Dimitriu, pentru Hanul Rosu, ce
fusese lAsat zalog pentru o suma de bani.
303. - 1833 august 20. [Bucuresti]. - Logofetia dreptatii adevereste zapisul prin care
Constantin Cane la vinde locul de pe Podul Mogosoaiei lui Barbu Stirbei fost mare vornic.
304. - 1833 august 24. Bucurestt. - Paharniceasa Zoita Caramanlau face jalbA catre
Logofetia pricinilor bisericesti impotriva serdarului Banica Balaceanu, care i-a incalcat locul
ce are la capul Podului Mogosoaiei.
305. - 1833 septembrte 1. Bueurestl. - Zoita, vaduva raposatului Stan aprodul, vinde
lui Manolache Mehtupciu o casa cu loc in mahalaua Vladica, In T iganie, pentru 103 galbeni
Imparatesti.
306. - 1833 septembrie 12. Bucurestt. - Sfatul orasenesc trimite adresA cAtre Dumitrache
Belu fost mare caminar In pricina banilor ce are sa plateasca pentru reparatiile ce s-au facut
la casele sale, In care locuieste potpolcovnicul Nojin.
307. - 1833 septembrte [f.z.l. Bucuresti. - Mihai Cornescu ministrul Vorniciei din lA-
untru, la cereremmahalagiilor, porunceste Sfatului orasenesc sa cerceteze de ce, In urma deschi-
derii santului din Hanul Serban Voda, nu se mai scurge apa in haznaua santului cel mare.
308. - 1833 octombrte 21. [Bucurestt]. - Alecu $erbanovici vinde lui lordache bogasierul
o parte din locul caselor sale, In mahalaua Otetarului, in pret de 700 taleri ; Logofetia dreptatii
Insa confIrma vinzarea pe numele lui Hagi Tudorache bogasierul, avind drept de protimisis.
309. - 1833 notembrte 1. Bucuresti. - Dimitrie Belu caminar cere judecatorlei de Ilfov
sa oblige pe egumenul manastirii Sf. Ion cel Mare sa desfiinteze fereastra ce are privire In
curtea lui facuta far. voia gi slobozenia " sa.
310. - 1833 notembrie 7. [Bucuresti]. - Membrii Sfatului orasenesc Bucuresti raporteazA
Marti vornicii cA au Intocmit o lista de lucrarile necesare Infrumusetarii orasului, pe care o
trimit Vorniciei.
311. - 1834 ianuarie 15. Bucuresti. - Iordache Golescu Imparte In dotal hanul de pe
Podul Calicilor ce 1-a avut de mostenire, si vinde o parte din el serdarului Nicolaie Nica,
pentru 4 720 galbeni Imparatesti.
312. - 1834 ianuarie 22. Bueurestl. - I. Scufa cere consulatului general al Rusiei ca
banii pe care Elenca VAcArescu i-a obtinut din vinzarea averii raposatului ei irate, logofAtul
Constantin Dudescu, sa fie depusi pina ce el i i va primi suma ce i se cuvine, In calitate de
Post epitrop.
313. - 1834 ianuarie 30. [Bucurestt]. - Eforia spitalelor aproba ca Epitropia Spitalului
Coltea so. cerceteze daca dr. Gh. Gronau lei respect& obligatiile contractuale In legatura cu casa
in care sta cu chirie.
314. - 1834 februarte 8. [Bucurestt]. - Ilie GiormAneanu raporteazA Epitropiei Spi-
talului Coltea ca dr. Gronau a refuzat sa-i arate casa, nerespectind obligatiile din contract.
315. - 1834 februarte 12. Bucurestt. - Epitropia Spitalului Coltea trimite Eforiei spi-
talelor raportul lui Ilie Giormaneanu In legatura cu cercetarea ce a facut la casele In care
locuieste dr. Gh. Gronau.
316. - 1834 martie 7. Bucurestt. - C. Bucsan Intocmeste o lista cuprinzind documentele
cu privire la locul si casele ce se afla In Plata obsteasca de peste apa Dlmbovitei.
317. - 1834 aprilie I. Bucuresti. - loan (Ianache) Constantin vinde lui Theodorache
Nicolau hanul ce are la capul Podului Calitii afara de streaje" In mahalaua Barbatescului,
pe mosia Mitropoliei, pentru 7 000 taleri.
318. - 1834 apritte 20. Bucurestt. - Joan Dimache is de la manastirea Sf. Gheorghe Nou
un loc cu embatic, In mahalaua Stelii, ling. casele Baltaretului, pentru a-si face case pe el
319. - 1834 mat 8. Bucuresti. - Comisarul comisiei Vapselii de Verde cAtre nastavnicu
manastirii Sf. Joan Vechi, In ceea ce priveste murdallcul" ce curge din hanul acestei manas
tiri In Mil Dlmbovita.
320. - 1834 tulle 10. [Bucurestt]. - Tudora, sotia lui Vasile dulgherul, fata lui Ion
Ghiorma, vinde lui Matache Coada o pereche de case pe loc mostenesc din mahalaua popii
Radului (Manea Brutaru), pentru 3 400 lei.
321. - 1834 tulle 12. [Bucurestt]. - Anica Ipatescu cere Tribunalului de Ilfov sa opreasca
din lucru pe Simion armeanul, care cladeste bina astuptndu -i lumina ferestrelor la casele ce
are alaturea.
322. - 1834 tulle 15. [Bucurestt]. - Un negustor din mahalaua Scaunelor aratA ca, pen-
tru locul ce i-a dat manastirea Caldarusani, alaturi de pravAlia sa, va face uluci despartitoare
totdeauna clnd va fi nevoie.
323. - 1834 august 10. Bucurestt. - I. Hagi Anghel, starostele lipscanilor toptangii, se
roagA de Vornicia orasului sa aprobe ca galbenii cei lipsa sa fie slobozi" pina la o anumitA
perioada ce se va hotarI, cu oarecare scAdere.
324. - 1834 august 18. Bucurestt. - Ana Ipatescu aratA domnitorului cA dupA moartea
tattilui ei, Athanasie clrc- serdar, de holera In sept. 1831, un TAnasie postelnicel s-a declara t

45

www.dacoromanica.ro
vAr al raposatului 5i epitrop al averii pe care a vindut -o si risipit-o cum a vrut el, netinlnd
seams de ea.
325. - 1834 august 18. Bucuresti. - Eforia Spitalului Co lt.ea anunta pe dr. Dimitrie
Vartiadis cA, de la 1 Sept. a anului In curs, a fost numit In locul rAposatului doctor Constantin
F ilitis.
326. - 1834 august 24. Bucuresti. - Raportul Logofetiei dreptAtii si confirmarea dom-
nitorului In legaturA cu hanul de pe Podul Mogosoaiei, pe care caminarul Polizache Dimitriu
it vinde, prin mezat, negutAtorului Loan Petru, cu 16 200 lei.
327. - 1834 august 25. [Bucuresti]. - JudecAtoria politiceascA raporteazA Marii logo-
fetii a dreptatii cA procesul dintre Ana, Nicolae IpAtescu si Constantin Athanasie a Intlrziat
motivat, tar Nicolae Ipatescu nu poate fi numit epitrop al sorei sotiei sale, deoarece n-a pre-
zentat garantia cerutA.
328. - 1834 septembrie 5. Bucuresti. - Comisia VApselii de Rosu anuntA pe egumenul
mAnAstirii Cotroceni cA In 24 ore trebuie sA strice santul ce a fAcut pentru scurgerea apei din
curtea Hanului Serban VodA.
329. - 1834 septembrie 7. Bucuresti. - Egumenul mAnAstirii Cotroceni se plinge Logo-
fetiei pricinilor bisericesti cA dupA ce a primit aprobare de la Sfatul orasenesc sA fact( an
de scurgerea apei din curtea Hanului Serban VodA, acum este somat sA -1 strice.
330. - 1834 septembrie 14. Bucuresti. - MAsuratoarea ce s-a fAcut locului din dosul
caselor caminarului lordache Rasti, ce este lAsat din alt loc al rAposatului baron Meitani,
ce-1 are cumpArat de la Alecu Filipescu.
331. - 1834 octombrie 26. Bucuresti. - Marea logofetie a treburilor bisericesti Intreaba
pe egumenul mAnAstirii Sf. Joan de ce se Impotriveste a primi embatic de la Elenca, solia
lui Ianeu peschircibasa, pentru casa, prAvAlia si via luate de jeluitoare prin mezat.
332. - 1834 noiembrie 10. Bucurestt. -Marea logofetie a bisericestilor intreabA pe egu-
menul de la mAnAstirea Sf. loan care este rezultatul pricinii ce a avut mAnAstirea cu Dimitrie
Belu si dacA s-a multumit cu hotArirea judecAtoriei sau a fAcut ape].
333. - 1834 decembrie 1. Bucuresti. - Grigore Otopeanu Ii sotia sa Zinca And gine-
relui tor, Costache Greceanu, casA p loc cu embatic, In mahalaua Sf. ]lie, pe Podul Calitii,
cu 34 200 lei.
334. - 1834 decembrie 24. Bucuresti. -Gheorghe CArcotA clucer aratA domnitorului
pricina de nemultumire ce are din partea mAnAstirii Sf. Spiridon Vechi, pentru un loc ce inchi-
riase la marginea orasului, Inspre HerAstrAu.
-
335. - 1835 tanuarte 1. Bucuresti. Valer Mihai Sallos pot-polcovnic, cumnatul spAta-
rului Nicolachi Sutu, lsi InseamnA acareturile nemiscatoare ce are In Bucuresti, In mahalaua
Dudescului ci pe Podul Mogosoaiei.
336. - 1835 tanuarte 20. Bucuresti. - Patina Blehan pitAreasa, prin diatA, hotaraste
ce parte se cuvine din averea miscatoare i nemiscatoare celor doi fii ai sAi Iacovache ci Ni-
colae Blehan.
337. - 1835 februarie 18. [Bucuresti]. - Departamentul pricinilor din lAuntru
teazA pe clucerul Nicolae TrAsnea sA dea 1 300 lei Sfatului orAsenesc pentru facerea caldarr-
mului pe Ulita Gorganului.
338. - 1835 martie 18. [Bucuresti]. - Elisabeta Dudescu dA Inscris medelnicerului Joan
Botea, prin care-1 numeste vechil al ei pentru mAsurAtoarea locului ce are In oral, la SArAria
Veche.
339. - 1835 tulle 19. Bucuresti. - D. Machedonschi parucic, ImpreunA cu sotia sa Zoita,
cer domnitorului sA le dea voie sa-si vindA la mezat partea ce au In hanul rAmas de la bunicul
for Hagi Dimitrache Papazoglu.
340. - 1835 septembrie 12. [Bucuresti]. - MAnAstirea Mihai VodA InchiriazA o prAvAlie
spiterului Carl Kladnic pentru 3 000 lei pe an 8i medicamente In valoare de 100 lei, dar luin-
du-i-se mai tirziu o parte din clAdire $i curte de cAtre Anastasia Bazaca, se face o alts toe-
mealA pentru chirie.
341. - 1836 tanuarie 10. Bucuresti. - IonitA buluc-basa vinde cojocarului Trifu o casA
In mahalaua G pe locul mAnAstirii Mihai VodA, dinaintea portii unde se afla clopotnita.
342. - 1836 martie 1. Bucuresti. - Arsabet, sotia lui Mogardici Velicolu, prin vechilul
Petre Dinescu, vinde sorei sale Dudu, soda lui Hagi Carabet tutungiu, un loc in mahalaua
Olarilor, pentru 1 300 lei.
343. - 1836 aprilie 27. [Bucuresti]. - Tribunalul de comert dA carte de mezat lui loan,
fiul lui Ille, $i lui Hagi Theodorache, care au cumpArat douA prAvAlii din fata Ulitii Marge-
larilor, In mahalaua Sf. Gheorghe Nou, de la lonita Hagi Mitu.
344. - 1836 iunie 1. Bucuresti. - Sfatul orasenesc se adreseazA cAmarasului Iancu Ghica
In legAturA cu banii ce trebuie sA dea pentru prefacerea caldarlmului Ulitii Mogosoaiei.
345. - 1836 tunic 6. Bucurestt. - Sfatul orasenesc aratA Marii vornicii care slut pro-
prietarii ce doresc sA se paveze cu piatrA until for ce merge din Podul Calici spre Dudescu".

46

www.dacoromanica.ro
 346. - 1836 august 10. [Bucurestjt. - Locuitorii din mahalaua Precupetii Nol dau mAr-
tarie pentru casa ce stapineste Zinca polcovniceasa, care i-a ramas de la raposatul ei sot pol-
covnicul Ilie Negoescu.
347. - 1836 septembrie 20. Bucurestt. - invoialA Intre citiva negutAtori cavafi sl mAnas-
Urea Sf. Gheorghe Nou de a-si clAdi pravalii cu etaj, In dosul bisericii, pe locul pill/Minor
arse In focul din 1832.
348. - 1836 octombrte 27. Bucuresti. - Mahalagiii de pe Ulita Arhimandritul (Sf. Apos-
toli) se jeluiesc domnitorului si cer sA dea poruncA Sfatului orasenesc ca sA oblige pe contrac-
ciii ce s-au angajat sa le paveze cum trebuie ulita cu piatra, sA le facA sant de scurgere sl
sa -1 termine mai repede, fiindca ei au platit sA scape de noroaie si sA Infrumuseteze acea parte
a orasului.
349. - 1836 decembrte 2. [Bucurestt]. - Mitropolia dA voie vaduvei Nasta, femeie sA-
raca cu copii, sA-si faca o casa de locuit, la capatul Podului Calitii, afara de Straja, cu obli-
gatia de a plati pe fiecare an cite opt lei.
350. - 1836 [f.l.z. Bucuresti]. - Mai multi salad, In frunte cu starostele tor, marturisesc
ca IonitA Pasculescu nu are dreptate In plra ce a facut-o impotriva lui IonitA Dobre salarul
si arata cum s-au Intimplat lucrurile.
351. - [1836 f.l.z. Bucuresti]. - Ionita Dobre sAlar arata judecAtoriei pricina ce a avut-o
cu IonitA PAsculescu, care pe nedrept a inaintat pird impotriva lui.
352. - 1837 februarie 16. [Bucuresti]. - Cei patru frati Negocscu, fill raposatului pol-
covnic Ilie Negoescu, mArturisesc ca mama tor, Zinca, ce are o casa ramasa de la tatal tor,
ca o buna stApAna" poate sa faca orice va voi cu ea, fiind si cu aprobarea tor.
353. - 1837 aprilte [f.z. Bucuresti]. - Ion Jianu vinde lui Mihalache Ghica fost mare
ban casele ce are pe locul manastirii Radu Voda, pentru care plateste chirie, primind la
inceput 200 galbeni din pretul total de 1 200 galbeni imparatesti cu care le-a vindut, urmind
ca restul sa-1 primeascA dupa vinderea la mezat a caselor.
354. - 1837 tulle 8. Bucuresti. - Elenca, sotia raposatului Iosif, fiul lui Giuvan armasul,
vinde prin mezat fostului mare postelnic Alexandru Ghica hanul ce are pe locul bisericii Cis-
meaua lui Mavrogheni, pentru 4 100 lei.
355. - 1837 iulte 20. Bucuresti. - Ioan Cimpineanu vinde nepoatei sale, Sultana Marsil,
nAscuta Coleac, pentru 4 500 de galbeni Imparatesti, casele din mahalaua Coltei, ce be are de
mostenire si de cumparatoare.
356. - 1837 septembrie 3. [Bucuresti] - Eforii Spitalului Coltea arata ca au facut un
schimb de locuri cu serdarul loan Trasnea, spre a se lndrepta locul din fata spitalului.
357. - 1837 septembrie 3. Bucurestt. - Sfatul orasenesc arata Departamentului marii
vornicii ca locul ce an de vinzare urmasii raposatului Manuc Bei, linga Piata Maghistratului,
e ingust, nu e folositor si prea scump, deoarece se cere 130 000 lei, adica 2 000 lei stinjenu I,
tar Casa Sfatului nici nu are bani In prezent.
358. - 1837 septembrie 8. [Rm. Vilceal. - Ion $tirbei vornic, prin testamentul ce face
cere sa fie Ingropat la hiserica Sarindar. Casele din Bucuresti le lass sotiei sale de a doua,
Anica. Fiului Iordache, din prima casatorie, Ii lass mosia Buesti din jud. Ialomita.
359. - 1837 septembrie 20. [Bucuresti]. - Ocirmuirea Mitropoliei inchiriaza hatmanului
Constantin Balaceanu un loc ce se aflA la marginea Podului Serban Voda In capul viilor
dupA dealul Filaretului", cu 5 lei pe fiecare an, neavind voie sa-1 vindA sau sA construiasca
case pe el.
360. - 1837 decembrte 12. Bucurestt. - Zamfirita Menghinigioaca adevereaza primirea
sumei de 260 galbeni olandezi pentru local din mahalaua Brezoianu, vindut serdarului Miha-
lache Pencovici.
361. - 1838 ianuarie 15. Bucurestt. - Feiser, arhitectul orasului, cere Sfatului orasenesc
sa dea dispozitie de evacuarea unor chiriasi din Hanul Manuc, ce are zidurile stricate de
cutremur.
362. - 1838 ianuarie 19. Bucuresti. - Mai multi chiriasi din Hanul Cretulescu, de pe
Podul Mogosoaiei, cer Sfatului orasenesc sa nu fie scosi din locuinte, deoarece nu shit alit
de stricate de cutremur ca sA prezinte pericol.
363. - 1838 ianuarie 20. [Bucuresti]. - Doctorul Gronau anunta Epitropia Spitalului
Coltea ca, din cauza cutremurului, casa in care locuieste a suferit stricaciuni marl.
364. - 1838 ianuarie 25. Bucurestt. - Scarlat Geanoglu serdar daruieste surorii sale,
maioreasa Marghioala Arcudinschi, casele din mahalaua Mihai Voda, pe care el be cumpArase
de la Mariuta Piersiceanca.
365. - [1838 februarie 5 -10. Bucuresti]. - Porunca Departamentului din launtru
&are Agia orasului in legatura cu o parte din zidurile Hanului Manuc stricate de cutremur.
366. - 1838 februarie 7. Bucurestt. - Costache BAlaceanu fost mare hatman vinde doua
pravalii pe Podul Beilicului, mahalaua Sf. loan Non, lui 'sac Bali, pentru 1 067 galbeni Im-
pAratesti ; domnitorul Intareste cumparatorului stapinirea acestor pravalii.
367. - 1838 februarie 9. Bucuresti. - Departamentul din launtru porunceste Sfatului
orasenesc sa is toate masurile pentru repararea Hanului Manuc stricat de cutremur.

47
www.dacoromanica.ro
 368. - 1838 februarie 11. Bucurestt. - Arhitectul Feiser, In raportul Inaintat Sfatului
orAsenesc, aratA situatia Hanului Papazoglu in urma cutremurului si ce reparatii trebuiesc fAcute
sA nu primejdulasca laboratorul doctorului Ticher" [Zucher].
369. - 1838 februarte 11. [Bucurestil. - Departamentul din launtru anuntA comisia
doctoriceasca a cerceta pricina de nelntelegere a gremiului spiterilor si a fixa, fail motive de
nemultumire, numarul spiterilor din orasul Bucuresti.
370. - 1838 februarie 16. Bucuresti. - Feiser arhitectul orasului, in urma cercethrii
ce a fAcut pe teren, cere Sfatului orAsenesc sA dea ordin anumitor proprietari sail repare cIA-
dirile stricate de cutremur.
371. - 1838 februarie 25. Bucurestt. - Raportul comisiei ce a fost Insarcinatii sA cerce-
teze clAdirea Hanului Manuc, In urma cutremurului, si cele trei proiecte de reparatie.
372. - 1838 mantic 18. Bucurestt. - Dr. Gh. Gronau face rugAminte domnitorului sA
I se mAreascA leafa deoarece se ocupA de un numar dublu de bolnavi alit la Spitalul Coltea
clt si la Filantropia ; ca argumente adauga, In plus, cei 26 ani de slujbA, virsta, greutatile
f am iliale.
373. - 1838 aprtlie 7. Bucuresti. - loan Zucher, doctor, ocirmuitorul averii lui Murat
Manuc Bei, Inainteaza domnitorului Alexandru Dim. Ghica o jalbA in legAturA cu stricAciunile
cauzate de cutremur la Hanul Mantic.
374. - 1838 mat 31. Bucuresti. - Eforia spitalelor aduce la cunostinta Mani logofeW
cA Spitalul Iubirea de oameni" ( Filantropia) unde este medic dr. Gh. Gronau, - nu are
mijloace de a mai Juana leafa dumisale".
375. - 1838 tante 22. Bucurestt. - Barbu $tirbei mare logofAt al dreptatii, prin anafora,
roagA pe domnitor sA intAreascA proprietatea lui Mihalache Pencovici din mahalaua Brezoianu,
cumpAratA prin mezat de la Zamfirita Menghinigioaia.
376. - 1838 tulle 19. Bucuresti. - Ministerul din lAuntru porunceste Sfatului orAsenesc
ca materialul rezultat din dArimarea clAdirilor de la Cismeaua lui Mavrogheni a nu mai fie
risipit, iar cu ceea ce este sA se repare soseaua din apropiere ; din ordinul domnitorului, sA
nu se mai dArime nimic.
377. - 1838 august 31. Bucuresti. - Arhitectii Feiser si Villacrose aratA Sfatului ora-
senesc cA planurile Intocmite de Hartel, Konrad si Gaiser, in legAturA cu repararea Hanului
Manuc, ce a avut mars stricAciuni de pe urma cutremurului, nu corespund situatiei.
378. - 1838 octombrie 19. [Bucurestt]. - Egumenul manAstirii Mihai VodA este poftit
sA plAteascA suma de 1 229 lei pentru facerea pavajului In fata unei prAvalii ce are pe ulita
ce merge spre Izvor".
379. - 1838 octombrie [f.z. Bucurestt]. - Contract intre directia Spitalului BrIncovenesc
si dr. Francisc Nizato.
380. - 1838 notembrte 18. [Bucurestt]. - Mesterul Grigore Serafim aratA cA a primit
suma de 503 lei din pretul sfesnicilor ce lucreazA.
381. - 1838 decembrie 22. Bucurestt. - Vornicul orasului Bucuresti anuntA pe staros-
tele corporatiei selarilor cA Nicolae Tudor a fost admis ca patentar de clasa a cincea, tie la
Inceputul trimestrului viitor.
382. - 1838 decembrte 23. Bucuresti. - Vornicia orasului Bucuresti porunceste staros-
telui corporatiei selarilor sA adune de la toti patentarii taxele cuvenite pe primul trimestru
al anului viitor si sA le depunA pinA la 1 ianuarie.
383. - [1838 f.l.z.]. Bucuresti. - Zinca BAlcescu pitAreasa, mama lui Nicolae BAlcescu,
aratA Sfatului orAsenesc pricina de nelntelegere ce are cu dr. Gh. Gronau pentru o ulicioarA
ce desparte casa ei de a doctorului.
384. - [1838- 1840. Bucuresti]. - MAnAstirea Mihai VodA aratA pricina de nelntelegere
ce are cu Anastasie Bazaca, care In silnicie" a pus stApinire pe o bucatA de teren din locu-
rile ce le-a luat cu schimb de la rAposatul Manuc Bei.
385. - 1839 mantle 31. Bucurestt. - Arhitectii Villacrose si Feiser aratA, dupA cercetarea
ce au fAcut, reparatiile ce trebuiesc fAcute la biserica Stelea, care s-a stricat din cauza cutre-
murului.
386. - 1839 aprilte 8. Bucuresti. - Feiser arhitectul orasului aduce la cunostinta mAnas-
tirii Radu VodA cA i se admite, cu anumite conditii, sA repare biserica Stelea ce a fost stri-
cata de cutremur.
387. - 1839 aprtlte 8. Bucurestt. - Ioseff Weitz face contract cu egumenul manastirii
Radu VodA ca In termen de patru luni sA repare biserica Stelea, pentru suma de 49 000 lei.
388. - 1839 mat 10. Bucurestt. - Elisabeta Sutu vinde la mezat hanul ce are in Ulita
SArAriei cu 1 050 galbeni Imparatesti. Logofetia dreptatti cere domnitorului Alexandru Dim.
Ghica sA intAreascA aceastA vInzare pe numele cumpArAtorului Grigorie Constantin Sutu.
389. - 1839 tulle 31. [Bucurestt]. - Judecatoria de Ilfov aratA cA s-a stins pricina de
neIntelegere dintre episcopul Ilarion de Arges si pIrltul Nicolae Triha, pentru chiria unei prA-
vAlii din Lipscani, pe care n-o plAtise cltiva ant, pinA la acea data.

48

www.dacoromanica.ro
 390. - 1839 august 16. [Bucurestil. - Thoma Castana dii adeverinta di a primit de la
marele logofAt Costache BAlAceanu suma de 512 lei si 22 parale pentru caldarlmul ce se face
In fate proprietatii ce are pe Podul Serban VodA.
391. - 1839 octombrie 26. Bucuresti. - Marin lAutarul inchirlaza o casA, in mahalaua
Caimata, lui Scar lat DrAgoescu, deputatul mahalalei, cu o chirie de 200 lei pe an.
392. - 1839 [f.l.z.J. Bucuresti. - Sfatul orAsenesc aduce la cunostinta proprietarului
Scarlat bogasierul, din Until Tlrgului de Mara, cA are de plAtit 96 lei taxa pentru doi stln-
Jen,' de canalizare.
393. - 1840 februarle 21. [Bucurestil. - Hi lel Manoah vinde marelui logofAt Nicolae
Sutu, cu 2 600 galbeni impfiratesti, fostele case ale clucerului Nicolae TrAsnea, pe care el le
cumpArase de la mezat.
394. - 1840 aprilie 12. [Bucuresti]. - Manolache Faca paharnic vinde printesei Cleo-
patra Trubetzkoi (nAscutS Ghica) casele cu locul for mostenesc situate pe Podul Mogosoaiei,
In mahalaua Sf. Vasile, care se razoreste" pe o parte cu casele si locul stolnicului Iacovache
Prejbeanu, pentru 3 500 galbeni imparatesti, adica austrieci.
395. - 1840 apritte 23. Bucurestt. - Avram Gheorghiu si Marin Ivanovici se desfac de
tovarasia ce au avut la o Meanie din mahalaua Curtea Veche, de sub Hanul Rosu si de la
o sApunarie, luIndu-si fiecare dreptul sAu.
396. - 1840 aprilie 26. [Bucurestt]. - Alecu si Petrache, feciorii ceausului Barbu, vind
lui Costache Lefterescu un loc viran, in mahalaua Fintina Boului, pentru 2 600 lei.
397. - 1840 mai 20. [Bucuresti]. - Tita, din mahalaua Izvorului, se jeluieste domni-
torului cA egumenul manastirii Mihai VodA, netinind seama de pravilA, i-a impresurat un
loc cu casA, de lIngtt zidul Curtis Arse, pe care, prin diatA, 1-a mostenit de la tatAl sAu.
398. - 1840 mai 22. [Bucurestil. - Zinca Negoescu aratA cA rAposatul ei sot, polcov-
nicul Ilie Negoescu, i-a prApAdit toatA zestrea In valoare de 50 000 lei. Casa ce i-a rAmas de
la sot, In mahalaua Precupetii Noi, cu aprobarea celor patru fii, o vinde schitului Ghighiu
cu 4 500 lei.
399. - 1840 iunte [f .z. Bucuresti]. - Eforia Spitalului Co ltea anuntA pe dr. Constantin
Marsil cA a Post Insiircinat cu cAutarea boalelor ce sA ating de hirurgie", fiind cel mai des-
toinic In aceastA specialitate.
400. - 1840 tulle 18. Bucuresti. - Agia orasului, la cererea sArdarului Iordache Var-
dala, obliga pe Susana Denghel sA plAteascA 182 lei, drept chirie, bisericii Manea Brutaru.
401. - 1840 tulle 19. Bucuresti. - Logofetia dreptAtii cere Departamentului trebilor
din lAuntru sA porunceascA inginerulut-arhitect al statului sA cerceteze starea in care se gaseste
casa vornicesei Smaranda Manu, in vederea preluarii acestei case pentru un centru judecAto-
resc al orasului.
402. - 1840 tulle 20. Bucuresti. - Villacrose si Feiser, arhitectii orasului, aratA Depar-
tamentului din lAuntru cA, dupA ordinul primit, cercetind casa vornicesei Zmaranda Manu au
constatat cA este foarte solidA $i printre putinele care nu au suferit nimic de pe urma ulti-
mului cutremur.
403. - 1840 august 24. [BucurestiJ. - Stanciu boiangiul vinde prin mezat lui Tase Po-
pescu pAminteanu" o casA in mahalaua Flaminda, construitA pe locul Mitropoliei, pe care o
mostenise de la vArul sAu Radu dulgherul.
404. - 1840 august 31. [Bucurestij. - Constantin Herescu, seful Vorniciei, aratA ca tut
Petre Pasare $i altor cinci salahori care au lucrat la Administratia judecAtoreascA arhitectul nu
vrea sA he plAteascA, sub pretext eft i s-au furat unele materiale de pe santier.
405. - 1840 septembrie 4. Bucuresti. - Carabet Serafim Hagi argintarul cere Tribuna-
lului de comert sA-i lnchirieze lui prAvAlia rAposatului Marcu Alseh, pe care o define acum
un croitor, In cele mai proaste conditii, care dAuneazA sAnAtAtii vecinilor.
406. - 1840 octombrie 24. Bucurestt. - Alexandru Dim. Ghica voievod dA ordin tuturor
organelor in drept din capitalA sA cerceteze pe toti acei care au provocat o alcAtuire tainicA
de cItiva ran cugetAtori impotriva linistii obstesti" si sA raporteze, pentru a lua masurile
cuvenite.
407. - 1840 octombrie 25. Bucurestt. - NAstavnicul manfistirii Radu VodA aratA Tri-
bunalului de comert cA nu este amator sA cumpere casa de pe locul mAnastirii, pe care o
vinde Catinca, fiica sArdarului loan Jianu, Spitalului Sf. Pantelimon, cu obligatia sA plAteascA
In continuare vechiul embatic.
408. - 1841 ianuarie 3. Bucurestt. - Neofit mitropolitul aprobA Eforiei Spitalului Brin-
covenese Incheierea contractelor ce a fAcut cu Niculae zugravul $i Scarlat poleitorul pentru
zugrAvirea icoanelor si poleirea tImplei, arnvonului $i scaunului domnesc de la biserica Domnita
BAlasa.
409. - 1841 tanuarie 13. [Bucurestt]. - Ministerul de interne aratA Comisiei doctoricesti
cA 11 trimite in copie raportul pe care gremiul spiterilor 1 -a prezentat in legAturA cu medica-
mentele bolnavilor sAraci.

4 - c. 2145 49

www.dacoromanica.ro
 410. - 184 1 tanuarte 22. Bucurestl. - Membrii Comisiei doctoricesti arati gremiului
spitaresc care sint spiterii ce au voie sa prepare si sa dea medicamente pentru bolnavii saraci
din oral.
411. - 184 1 tanuarie 28. Bucuresti. - Dr. N. Kretulescu roaga gremiul spiterilor sa
cerceteze retetele trimise pentru bolnavii din Institutul de la Marcuta si pentru copill saraci
din orris si sa aplice cuvenita scadere de 25% din taxa Vienii".
412. - 1841 Write 20. [Bucuresti]. - Alexandru Ghica mare vistier daruieste fostului
polcovnic Hristache Vasiliu un loc cu cask In mahalaua Cismeaua lui Mavrogheni, pentru
slujbele credincioase cu care s-a artitat".
413. - 184 1 septembrie 14. Bucurestt. - Dr. N. Kretulescu roaga pe presedintele gre-
miului spitaresc sa participe la inspectia ce se va face spiteriilor din oral.
414. - 184 1 notembrie 16. Bucurestt. - Eforia Spitalului Coltea anunta pe dr. Dimitriu
Vartiadis ca, trecind perioada de totala renovare a spitalului, este numit din nou In postul
ce 1-a avut, cu toate multumirile pentru trecut si cu dreptul de a locui In apartamentul ce i
s-a destinat.
415. - 184 1 notembrte 27. Bucurestt. - Dr. N. Kretulescu aduce la cunostinta gremiului
spitaresc sa primeasca retetele date de doctorul Iulius Baras.
416. - 184 2 tunte 3. [Bucurestt]. - Manolache Faca da logofatului Alexandru Florescu
un loc pe Podul Mogosoaiei, primind In schimb mosia Ulmi din jud. Ilfov si 225 galbeni.
417. 1842 tante 8. Bucurestt. - Alexandru Dim. Ghica voievod intareste hotarlrea
Inaltului divan din 1839, In pricina dintre clucerul Raducanu Clinceanu, acum mort, cu logofatul
loan Manu, pentru casele si locul din Podul Mogosoaiei.
418. - 184 2 iunie 15. [Bucuresti]. - Manolache Faca da Inscris la mina logofatului
Alexandru Florescu ca imprejmuirea de zid ce vrea sa faca la locul ce i 1-a dat In schimb
trebuie sa se faca dupa glasuirea zapisului" Cleopatrei Trubetzkoi.
419. - 184 2 iunte [f.z.]. Bucuresti. - Banul Mihail Ghica si sotia sa Catinca, nascuta
Faca, arata ca au dat paharnicului Manolache Faca locul for de pe Podul Mogosoaiei,in
schimbul muntelui numit Valea Stinilor.
420. - 1842 tulle 28. [Bucuresti]. - Iacovache Blehan da fiicei sale Anica, prin foaie
de zestre, 3 pravalii din fata Podului Mogosoaiei, o vie In dealul Spirei, bani, obiecte de uz
casnic si de Imbracaminte.
421. - 184 2 tulle 29. [Bucuresti]. - Judecatoria de Ilfov anunta Agia orasului ca poate
sa Ingaduie egumenului manastirii Mihai Voda s continue constructia inceputa, daca va da
In scris ca pierzind procesul asupra locului nu va avea nici o pretentie pentru cheltuielile facute
cu casa.
422. - 184 2 august 19. [Bucuresti]. - Andrei Stamate face contract cu Sfatul orasenesc
sa construiasca Casa orasului, In Plata Maghistratului, dupa planurile arhitectului Xavier Vil-
lacrose, pentru suma de 109 400 lei, cu tot materialul lui.
423. - 184 2 septembrie 23. Bucuresti. - Sfatul orasenesc Insarcineaza pe sardarul Gri-
gorie Ipatescu, cu vistierul Anton Vasca si iuzbasa Dinu sa verifice daca cladirea Casii ora-
sului" s-a facut intocmai dupa contractul ce s-a incheiat.
424. - 184 2 septembrie 25. [Bucuresti]. - Egumenul manastirii Sf. Ecaterina daruieste
logofatului Constantin Balaceanu o limba de loc", nefolositoare manastirii, dar care Ii trebu-
ieste logofatului la linia de Indreptare a caselor, pentru care loc logofatul se obliga sa dea
zece lei pe an, deli locul i-a fost oferit gratuit.
425. - 1842 oclombrie 26. [Bucuresti]. - Simeon Ristache da chitanta ca a primit
13 500 lei din suma totala de 54 000 lei cu care s-a tocmit pentru refacerea caselor logofatului
Constantin Balaceanu.
426. - 1842 nolembrie 15. [Bucuresti]. - Hristache Vasiliu polcovnic vinde casa din
mahalaua Cismeaua lui Mavrogheni, pe care a primit-o danie de la marele vistier Alexandru
Ghica, Spitalului Coltea, pentru suma de 7 000 lei, cu obligatia sa plateasca cumparatorul
50 lei pe an embatic.
427. - 184 2 decembrie 19. Bucuresti. - Politia capitalei aduce la cunostinta Departa-
inentului din launtru ca francezul J. A. Vaillant, ce a fost izgonit peste granita, fiind Inch-
nat cu tinerii romfini in organizatia ce au avutara pentru turburarea publicului", s-a reintors
In Bucuresti, dar a fost prins si dus cu paznici" peste hotare, pina la Rusava.
428. - 184 3 tanuarie 6. Bucuresti. - Maria, sotia raposatului Radu Tarus, daruieste
manastirii Caldarusani un han ce are in mahalaua Schitu Magureanu, cu obligatia pentru ma-
nastire ca sa fie si ea inmormintata acolo, alaturi de sotul ei, si sa li se faca toate pomenile.
429. - 184 3 februarie 5. [Bucuresti]. - Sfatul orasenesc din Bucuresti (la voie cami-
narului Dimitrie Belu sa Imprejmuiasca cu zid gradina ce o are In mahalaua Magureanului.
430. 184 3 februarie 17. Bucuresti. - Dragomanul Petre Serafim, la casatoria fiicei
sale Polixenia cu Xavier Villacrose, ii da ca zestre 1 000 galbeni Imparatesti si o pravalie pe
Podul Mogosoaiei, care la acea data era Inchiriata librarului Friederich Walbaum.

50
www.dacoromanica.ro
 431. - 1843 iunie 15. [Bucurestl]. - Sfatul orasenesc anuntA pe marele logofat Alexandru
Florescu cA pe locul ce are pe Podul Mogosoaiei i se clA voie sA construiasca casa de zid, acoperitA
cu olane sau 5indrila, dar este obligat sA lase loc Tiber pentru cismea, cum a fost si mai lnainte.
432. - 1843 august 16. [Bucurestil. - Dumitrache si sotia sa Elenca Petrescu se Impru-
mutA de la marele paharnic Scarlat Geanoglu cu 780 galbeni, necesari la casatoria fiicei for
Marghioala, punlnd amanet casele for din Podul Tlrgului de AfarA.
433. - 1843 septembrie 21. Bucuresti. - Sfatul orAsenesc autorizeazA pe Scarlat DrAgoescu
sa construiasca o odaie $i bucAtarie pe locul ce are In mahalaua Caimata, respectlnd recomanda-
rile ce i se fac.
434. - 1843 octombrie 13. [Bucuresttl. - Maria, fata lui Stan Plugaru, vinde cApitanului
Anghelache, fiul capitanului Roan, o casa In mahalaua Flntina Boului, pentru 2 200 lei.
435. - 1843 decembrte 20. Bucurestt. - Ecaterina CApleasca, pentru datoria ce are cAtre
Grigore Pascal, vinde prin mezat, lui loan Pavlovici pamIntean", casele 5i prAvalia de circiuma
ce are In mahalaua Coltea, pentru suma de 17 751 lei.
436. - [1843- 1845. Bucuresti]. - Cleopatra Trubetzkoi se Intelege cu logofatul Alecu
Florescu In legaturA cu locul pe care are o casa ce-a cumparat-o de la paharnicul Manolache
Faca, pe Podul Mogosoaiei.
437. - 1844 februarie 17. Bucuresti. - Hristodor Butati vinde serdarului Gheorghe
Ionescu un loc mostenesc cu o casa veche pe el, In mahalaua Amzii, pentru suma de 3 601 lei.
438. - 1844 martie 14. Bucuresti. - Ghircor Sarchiz 5i Mogirdici Dileanov, din cauza
cA nu le-au mers treburile bine la pravalia de bogaserie ce-au avut-o In tovartisie, iii dau act
de despartire unul altuia.
439. - 1844 mantic 23. [Bucurestil. - Barbu Stirbei mare vornic al trebilor din lAuntru,
In urma raportului primit de la politia orasului, atrage atentia Eforiei spitalelor sA recomande
doctorilor sa depunii mai multA grija pentru vindecarea femeilor suferinde de boli venerice.
440. - 1844 martie 29. Bucuresti. - Eforia spitalelor atrage atentia lui Dimitrie Vartiadis,
dr. sef al Spitalului Coltea, sa recomande doctorilor toata atentia In tratarea femeilor care suferA
de boll venerice.
-
441. - 1844 aprilte 3. Bucurestt. Gh. Gronau, doctorul, arata Sfatului orAsenesc ca
$i -a Imprejmuit curtea dupA autorizatia ce i s-a dat si cA n-a fAcut nici o Incalcare de teren din
locul ulicioarei de picior" ce se aflA linga casa sa.
442. - 1844 aprilte 14. [Bucuresti]. - Barbu Stirbei mare vornic al trebilor din launtru
anunta conducerea spitalelor Pantelimon si Coltea ea nu este necesar ca femeile care au suferit
de boli venerice sa fie vizitate, la iesirea for din spital, si de doctorii Vapselelor, fapt care ar
micsora $i ar vatAma Increderea de care merits a sA bucura doctorii spitalurilor".
443. - 1844 aprilte 21. Bucurestt. - Eforia spitalelor atrage atentia dr. Dimitrie Vartiadis
sA nu elibereze din spital pe bolnavii nevindecati, In afarA de cazurile exceptionale, spre a nu
fi prilej de nemultumire si obidA In sufletul pAtimasilor bolnavi".
444. - 1844 mai 1. Bucuresti. - polcovnicul loan Matraca vinde spatarului Hristodor
Hristopol o clrciuma cu locul ei mostenesc din mahalaua Sf. Visarion, cu 400 galbeni.
445. - 1844 tunic 6. Bucureftl. - Corporatia bumbacarilor adevereste ca Gheorghe
Dimitriu, din mahalaua Sf. Gheorghe Nou, este cetacean pamIntean, drept urmare poate sail
cumpere proprietate personals.
446. - 1844 tulle 26. Bucuresti. - Epitropia mAnAstirilor SfIntului MormInt din Bucu-
resti dA o particica din locul mAnastirii Sf. Gheorghe Nou, In fata bisericii, primAriei orasului
pentru facerea unei cismele.
447. - 1844 august 24. Bucuresti. - Sfatul orAsenesc anuntA conducerea mAnAstirii
Sf. Gheorghe Nou cA este stApina pe locul pe care a fost cismea, la raspIntia de ling BarAtie.
448. - 1844 august 26. Bucurestt. - Villacrose arhitectul orasului arata Sfatului orA-
senesc care este Intinderea locului pe care a fost vechea cismea a mAnlistirii Sf. Gheorghe Nou.
449. - 1844 octombrie 10. Bucurestt. - Chiriasii Hanului erban Voda cer sA se
repare biserica din curtea sus zisului han, care s-a stricat din cauza cutremurului.
450. - 1845 martie 31. Bucuresti. - Dimitrache Sachelarie atesta cA vinzarea caselor
din mahalaua Popa Radu cAtre pitarul Costache Carp, de dare sotia sa Ecaterina Sachelarie,
ce le are exopricA" 5i pe care le-a primit la 4 ani dupa cAsAtorie $i nu ca zestre, s-a facut cu stirea
$i aprobarea lui.
451. - 1846 ianuarie 20. Bucurestt. - Marghioala $i Enache, copiii cApitanului Lathr,
vInd lui Petre cavaful casa $i locul ramase mostenire de be sora Tor, Ilina, In mahalaua Olari,
cu 6 500 lei, cu adeverirea judecAtoriei comerciale din Bucuresti.
452. - 1846 martie 1. Bucurestt. - Sfatul orAsenesc din Bucuresti face cunoscut casei
rAposatului paharnic Amira ca toti proprietarii din jurul balcii Cismigiu slut obligati sail Imprej-
muiasca locurile ce au.
453. - 1846 aprilie 12. Bucuresti. - Nicolae Dimitrie Lukidis florarul lnchiriazA o
pravAlie de cofetarie In hanul mAnAstirii ZlAtari, cu 1 000 lei anual.

51
www.dacoromanica.ro
 464. - 1846 aprilie 19. [Bucuresti]. - Chitantrt eliberata lui Gheorghe Arseniu, birnic
din mahalaua Sf. Ion Mosi, pentru plata sumei de 9 lei, capitatia sa cu douil zeciuieli pe tri-
mestral aprilie a anului urmAtor.
455. - 1846 aprilie 22. Bucuresti. - StArostia corporatiei cizmarilor acorda lui Scarlat,
fiul lui Constantin, dreptul de a se Indeletnici" cu meseria de pantofar.
456. - 1846 aprilie 28. Bucuresti. - Radu bacanul vinde lui Vasilache lonescu o parte
din local sau din mahalaua Popa Tatu, Vapseaua Verde, cu 420 lei. IntArirea Judecatoriei corner-
dale din Bucuresti.
457. - 1846 mai 15. Bucuresti. - Nutu Panait Jupanioti si Nicolae Antonie Jupanioti
vind pitarului Lazar Calenderoglu douil locuri, unul in mahalaua Brezoianu si altul In mahalaua
Stejarul, cu 15 000 lei.
458. - 1846 august 1. Bucuresti. - Elenca Petrescu si fiul sau, pitarul Ioan Petrescu,
se Imprumuta cu 33 000 lei de la pitarul Nicolae Radulescu, dind ca amanet actele easel sl lo-
cului ce au In mahalaua Mintuleasa.
459. - 1846 septembrie 19. Bucuresti. - Manolache Arghiropulo, vechilul Marghioalet
Caragea, vinde casele acesteia din mahalaua Gorgani, pe care le luase la licitatie de la fratil
Costache si Nicolae Rasti, dulgherului Mateias Perdich, cu 650 galbeni imparatesti.
460. - 1846 decembrie 1. [Bucuresti]. - Alexandra Florescu marturiseste In pricina
de nelntelegere dintre clucereasa Elenca Hiotu si serdarul Dobre.
461. - 1846 decembrie 17. Bucurestt. - Marita Mavrodoglu caminareasa vinde lui
Panait Nicolau, cu 75 000 lei, un han ce are pe Podul Tlrgului de Mara, in mahalaua Razvan,
pe care 1-a primit de zestre de la tatal ei paharnicul Hristodor Niculescu.
462. - 1847 tanuarie J. Bucuresti. - M. Stoianovici negutator fierar, din Ulita Zarafilor
spre Hanul Zamfir, maga pe marele aga Constantin Glogoveanu din Craiova sit-1 plateasca
anumite articole de fierarie luate cu doi ani In urmA.
463. - 1847 tanuarie 14. [Bucuresti]. - Ivan Zane, din mahalaua Coltei, marturiseste
ca a Post de fats la invoiala dintre vistierul Pirvu Lontiu cu raposatul Ilie Panait ca sa-i vIndil
acestuia o vie.
464. - 1847 tanuarie 22. Bucuresti. - Panait Politopolu se plinge politiei capitalei
contra lui Petrache, fiul lui Nica Teodoru macelarul, pentru 500 lei ce avea sa is de la acesta
de clnd era In viata, rest din pretul a doua buti de yin.
465. - 1847 februarie 1. Bucuresti. - Alexandru Fition capitan vinde o parte din local
ce are In fata ulitii Herastraului, lui Vasile Garale, care are obligatia s se invoiasca cu manastirea
pentru embatic.
466. - 1847 februarie 24. [Bucuresti]. - Judecatoria jud. Ilfov hotaraste In pricina de
netntelegere dintre Ecaterina Naum si Maria Dedu, prima sotie, ambele avtnd copii, cum trebuie
sa se Imparts averea, tinindu-se seama de zestrea fiecarei mill.
467. - 1847 februarte [f. z.]. Bucuresti. - Fratii Petrache si Spiridon Hagi loan vind
polcovnicesei Marghioala Vasiliu casele for din mahalaua Curtea Veche, ce se invecinesc cu
proprietatile Elenei Botcanu, Vasile Gheorghiu, loan Triandafilu si paraclisul Curtii Vechi.
468. - 1847 tunic 13. Bucuresti. - Sultana Strtmbeanca face jalba lmpotriva polcovni-
cesei Catinca Capleasca care Ii face suparari la staptnirea caselor ce i-au ramas de la mums{ -sa
Uta ; mai tirziu aceste case shit vindute croitorului Ivancea Tfirus.
469. - 1847 tunic 18. Bucuresti. - Anastasie Hagi G. Polizu si Dimitrie S. Petrovici
arata conditiile ce trebuie sa respecte reciproc In legatura cu un han ce vor sa construiasca pe
locurile for In mahalaua Curtea Veche.
470. - 1847 tulle 20. [Bucuresti]. - Vasile Ionita se invoieste cu Ionita Dobre selarul
sl-i construiasca trei pravalii pc local ce-1 are In Ulita 1:ariicasoaiei.
471. - 1847 tulle 28. Bucuresti. - Comisia Vapselii de Row arata nastavnicului manastirii
Sf. Spiridon Vechi ce darlmari si reparatii trebuie Mute la hanul manastirii.
472. - 1847 august 8. [Bucuresti]. - At. Amira pitar cere vole de la Sfatul orasenesc
sa-si refaca acoperisul caselor ce are In mahalaua Gorgan, Invelindu-1 cu sindrila, deoarece nu
prezinta pericol de foc pentru vecinatati.
473. - 1847 septembrie 14. [Bucuresti]. - Costea Nicolau arata ca a cumparat In 1833
un lee in mahalaua Silivestrului, de la Stanca polcovniceasa, cu 950 lei, pentru 3 frati ai lui si
o parte, de 5 stinjeni si 6 palme o da fratelui sau Ganciu.
474. - 1847 septembrie 20. Bucuresti. - Nicolae Uzunescu pitar vinde Elencai Petrescu,
cu 930 galbeni, o casa In Ulita Pitar Mosu, pe care si el o cumparase de la armasul Gh.
Gheneu.
475. - 1847 octombrte 23. [Bucuresti]. - Dicasteria mitropoliei Instiint.eaza pe serdarul
Matache, epitropul bisericii Popa Radu, zisa si Manea Brutarul, cA i-a Post primita demisia si
ca atare este invitat sA trimita socoteala veniturilor si cheltuielilor bisericii,
476. - 1847 noiembrie 11. Bucuresti. - JudecAtoria comerciala deleagA pe Ioan Eliad
si Dimitrie Dedu sii pretuiasca local prilvaliei lui Ionila Dobre, ce se afla In fataPodului Serban
VodA.

52
www.dacoromanica.ro
 477. 1847 decembrie 16. Bucurefti. Marghioala Vasiliu polcovniceasa vinde lui
Nicolae Stamatiadis locul din Ulita elarilor, ce se Invecineste cu locul raposatei Elenca Boteanu
st cu locul lui Vasile Gheorghiu.
478. 1847 decembrie 16. Bucurefti. Marghioala Vasiliu polcovniceasa vinde lui Nicolae
Stamatiadis, pentru 76 500 lei, o prAvalie cu trei bolti $i case deasupra, In Hanul lui Zamfir,
pe care si ea le cumpArase prin licitatie In 1838.
479. 1847 decembrie 23. Bucureet. Costache si Ioan (Iancu) BAlaceanu, frati, Isi
Impart intre ei proprIetatile din Bucuresti pe care raposatul for irate, vornicul Stefan B Alaceanu,
le-a lasat for prin testament ; Ioan is casele din mahalaua Ienei, iar Costache hanul din Ulita
*elarilor.
480. 1847 [f. I. z. BucureqU]. Tabel de pravaliile, proprietatea bisericii Curtea Veche,
numArul stabilit de Sfatul orasului, embaticul ce urmeaza a se plati, precum si numele chiriasului
pravaliei.
481. 1848 februarie 13. Bucurefti. Alecu Scopelitis vinde serdarului Costache
Butculescu o vie cu curte, case si acareturi In mahalaua Barbatescu, deasupra In deal, la capul
Podului Calitii, cu suma de 330 galbeni ImparAtesti.
482. 1848 aprilie 20. Bucuregi. Nicolae Stamatiadis si Jean Klenk, proprietari
In Ulita lui Caracas, alaturea cu Hanul Rosu, al Golestilor, se invoiesc sA face Impreuna zidul
despartitor dintre proprietatile tor.
483. 1848 aprilie 23. BucureW. Costahe GrAjdan $i tovarasii sAi Inchiriaza de la
Radu Petre zaraful o pravalie nouA, in mahalaua Coltei, In dreptul Carvasaralii, cu pret de
1 000 lei, pe patru ani.
484. 1847 mai 27. Bucure#1. Logofetia trebilor bisericesti anunta pe Ierothei
Pogoniani Ingrijitorul bisericii Hanul Greci ea, potrivit hotArIrii politiei capitalei, trebuie sA des-
fiinteze jgheaburile mAnAstirii care au scurgere in stradA, aceasta pentru curAtenia orasului $i
sAnAtatea locuitorilor.
485. 1848 noiembrie 16. Bucureti. Tribunalul de comert anuntA pe egumenul
mAnAstirii Mihai VodA ca serdarul Ghita RafailA a vindut pitAresei Manda BAdulescu casele
clAdite pe locul mAnAstirii si dacA voieste poate sA be rAscumpere pe baza dreptului de protimisis.
486. 1848 noiembrie 19. Bucure0i. Sultana Greceanu vinde croitorului Ivancea
Virus casele din mahalaua Coltei, ce 1-au 'lams de la mama sa Uta Strimbeanu si pe care prin
judecatA le-a scos de la inatusa sa polcovniceasa Catinca Cdplescu.
487. 1848 decembrie 1. Bucureqll. Tribunalul de comert anunta pe egumenul mana-
stirii Mihai VodA ea s-au scos la licitatie casele rAposatului pitar Constantin Manciu, din mahalaua
Izvorului, clAdite pe locul mAnAstirii.

53
www.dacoromanica.ro
1 1821 ianuarie 14. [Bueuretil.
Adeca eu care mai jos ma voi iscali dau bun si credincios zapis[ul]
meu la mana dumnealui ceaus Barbului precum sa sa tie ca avand eu
o cascioafa in mahalaoa Fantana Boului cu locu ei mostenesc, alaturea
cu casa dumnealui cumparator eel mai sus numit.
Care locu casei despre rasarit sa invecineste cu [al lui] Ionita nepot
raposatului sotului meu ; despre amiaza-zi cu ulita, iar despre miaza-noapte
fundu gradinii se hotaraste iar cu mai sus numitu cumparator.
Insa fiindu-mi de vanzare, am vandut-o cu buna tocmeala in drept
taleri 650, adeca ,case sute gi cincizeci, primind gi tori banii deplin in mainele
mele. Si mai sus numit cumparator sa aiba a stapini cu bung pace, nesu-
parat de nimeni, atat dumnealui cat si copiii dumnealui cati Dumnezeu
ii va darui, oharanica (sic), in veci.
Si facandu-sa aceasta vanzare prin stirea vecinilor mahalagii i
a preotilor celor mai jos iscaliti gi eu o am vandut-o de bunavoia mea,
nefiind silica da nimenea.
Si eu, spre mai bung incredintare, nestiind sa iscalesc m-au iscalit
scriitor i eu mi-am pus deget in loc de pecete.
1821 ianuarie 14.
Eu Ilinca sotia raposatului Mincu, vanzatoare, adeverez
Eu Ionita nepot vanzatoarii, dinpreuna cu sotia mea, adeverim
Popa Tatu duhovnic ot tam, am fost fats
Popa Fotache ot tam
Popa Radu duhovnic, mahalaoa Schit Magureanu, am fost fata
Si am scris eu Iordache diacu cu zisa numitii gi martor
Colectia Maria dr. George Zaharia Petrescu.
Original, stare foarte bun4; cloud semnaturi greceti indescifrabile.

2 1821 septembrie 5. Bueureti.

Adica not cei in jos iscaliti dam credincios zapisu nostru la cinstia
mana dumnealui vatafului Gheorghe.
Precum sa sa stie ca ne-am tocmit cu dumnealui ca sa invalim
2 parechi de case care s-au dezvalit de vijalie. Adica casa de aici din Bucu-
resti, cat si casa de la Belvedere. Sa le dam gata de tot lucru herului i
tinichelile, cu toata cheltuiala noastra, cuiele, scandurile i alte lemne
ce vor trebui. Ca sa dam amandoaa casele pe cum an fost, gata, cu temeiu
eel mai bun, cum in jos arata, adica scandurile dupa invalisu casilor, Cate
nu sant prinse bine, cu cuiele noastre sa le batem de al doilea si In strasini
de jur inprejur pa unde lipseste tablile, sa bate[m] la margine c'ate o
scandura de stejar, care scandura sa fie prinsa bine in cuie lungi, iar tablile
fiindca sant strambate sa le indreptam bine si sa le asezam cum va fi
55
www.dacoromanica.ro
mai bine, tar nu cum au lost mai nainte, adica marginea strainilor tablile
al fie intoarse dedesupt si cuile lungi, ca FA fie intoarse dedesupt, la fieste-
care tabla ate 4 cuie her. *i tinicheaoa sa fie a coconului. Ce va lipsi,
asijderea.
*i tot lucru de tinichele al balconului din casile de aici i din sala,
din casele Belvederului, s& fie lucrate foarte temeinic lucru.
La strasini tar sa batem scanduri de stejar si sa intoarcem tinichelele
dedesupt, tar si cu cuie lungi, precum mai sus sa coprinde. D-asupra
tinichelile sa fie cu cuie lungi 1 mai dese, tar nu cum au lost mai nainte.
Balconu de la casele de aici sa-1 dam ispravit tar precum au lost, cu scara
lui, cu usa deasupra scarii captusita cu tinichea, tar nu cum au lost mai
nainte. *i jghiaburile toate i urloile de la toate casile sa le dam gata cum
vor fi mai bine, tar nu cum au fost mai nainte, de s-au stricat.
*i tocmeala la tot lucru casilor amandoaa ne este taleri 1 350, adica
una mie si trei sute cincizeci, care bani sa avem de a-i lua randuri, randuri,
precum mai jos coprinde. Adica taleri 300 sa primim in zioa care vom
intra in lucru, iara gatind lucru jumatate iara sa ne mai dea dumnealui
taleri 150. Iara dand lucru tot gata din casile de aicea, sa aiba de a ne
mai da iarasi taleri 150. lard, in zioa ce vom intra in lucru de la Belvedere
sa Mb& dumnealui de a ne da iarasi taleri 150. *i ispravind lucru jumatate
sa ne dea iara taleri 150, iara ispravind lucru tot de invelit la amandoaa
easile, cuiele ce vor fi batute d-asupra i alte crapaturi ce vor fi sau la
table sau la tinichele sa le astupam cu chit foarte bine. Asijderea tot
invalisu ce-1 inv t1im acum, sa-1 vapsim ()data piste tot cu vapseala rosie
si sa asteptam pan& va [veni] o ploae buna si de nu va pica nicairea sau
la invalisu acestor sau la jgheaburi, sau la urlo[a]e, atuncea sa ne dea
dumnealui cusuru banilor, taleri patru sute si cincizeci ce ramane rama-
MO, ca sa sa inplineasca banii toti una mie $i trei sute $i cincizeci, dupe
tocmeala ce am facut, precum mai sus cuprinde zapisu acesta.
S-au scris inaintea dumnealui vatafului Gheorghie, omul dumnealui
coconului Dinca Golescu stapanu casilor, fats fiind si noi, fiindca ne-au
zis dumnealui c& o sa scoata copie s-o trimita la Brasov ca s& vaza
coconu Dinica. *i dumnealui, ca un stapan, de nu-i va placea zapisul
si n[e]-o trimite alt zapis cu alte condeie mai bune, pentru intarirea
invalisului casilor dumnealui. in care zapis de sa va cuprinde cu aceasta
tocmeala a banilor, toate tablile si tinichelile sa fie ale dumnealui, dupa
cum sa coprinde si in zapisul acesta, atunci sa avem de a ne iscali pa acel
zapis, acesta sa ramaie acheros ca o hirtie alba.
*i pentru credinta ne-am iscalit mai in jos cu mainile no[a]stre.
1821 septemvrie 5.
[semnatura indescifrabild]
Chiriac Taliaduros [7] promit cele de mai sus [greceide]
[L.P.!

Acad. R.S.R., CLXXXVIII 108.4

Original, stare foarte bung, scriere greoaie, hirtie cu filigran.
Actul este IntArit de Agentia austriacA prin pecetea In tuS negru 51 semnaturA ; pecetea
ovalA are acvila bicefalA habsburgica, la mijloc, far Imprejur inscriptia : K.K.
Oiester. Agenzie in der Wallachey". Actul mai cuprinde diferite InsemnAri ale
mesterilor de datele pi sumele chid au primit bani, lar pe ultima pagina un text grecesc .

56
www.dacoromanica.ro
3 1821 octombrie 28. [Bucurestil.

Catre maria sa Pasa,

Cu plecata jalba art slavirii sale pentru un Tiliu Theiu muscal i
Chiriac raiaoa cu care am tocmit ca sa-mi inveleasca casa stapanului mieu
cu table da fier, legandu-sa prin zapis adeverit si da chesariceasca Aghentie.
i dupa ce i-am dat inainte taleri 600 ca sa-mi inveleasca casa stapa-
neasca, inpotriva vaz un chip de meremet din care sa prapadeste casa
mai rau, petrecand ploaia prin aralacurile invaligului.i cu un cuvant
vaz an ramas mai mult descoperit.
De care herbinte m1 rog slavirii sale sa fim oranduiti la o dreaptI
judecata unde sa cuvine de unde sa imi aflu dreptate.
*i cum va fi inemarginita mila slavirii sale.
Prea plecata slugs,
Gheorghe vataf
Hagi Ahmet pasa saraschier ostirilor inparatesti
Dumneata capitane za dorobanti BA cercetezi jalba aceasta fata
cu pAratii $i la dreptatea ce va avea jaluitor boer satrar, sa-i afle ind5,stu-
larea gf sa indreptati.
1821 octomvrie 28.
Acad. R.S.R., CLXXXVIII-109.
Original, stare foarte buna, hirtie groasi, format mic.

4 1821 noiembrie 8. Bueuresti.

Care cinstita Dorobantie
De la Meimeria politii
Cinstit pitacu ce mi s-au trimis cu plecaciune 1-am primit, intru
care mi sa scrie, fiindca pa aratarea ce face dumnealui vataf Gheorghe
al dumnealui cocon Dinicu Golescu pentru un Tiliu Thei muscalu i un
Chiriac cu care au avut simfonie prin zapis ca sa meremetiseasca invalitu
casilor boieresti atat de aici de la Bucuresti, cat si de afara de la Bel-
vedere.
Ci dar, cu multumirea in scris amandorora parti, au cerut a sa
cerceta lucrul ce an facut pans acuma, prin mesteri cu stiinta bung,.
De aceia, vazandu -sa de catre not coprinderea zapisului, voi urma
intocmai i dupa scumpa cercetare ce vom face acestui lucru mai sus
numitilor parati, in fata lor, atunci urmand asupra dreptatii, in frica lui
Dumnezeu, de va fi lucru mai putin de cati bani an primit mesterii, atunci
numitul vataf sa-i plateasca prisos. Iar fiind lucru mai mult sa li sa dea
toti banii precum sa coprinde in zapis. Asemenea sa sa pretuiasca si cat
loc (sic) au mai ramas nelucrat i cu alegerea noastra sa trimita aman-
doaa partile.
Drept aceia, urmator fiind cinstitului pitac, ne-am sculat $i am mers
la fata locului, fata, fiind ei amandoaa prigonitoarele parti, atat la casele
de aici, cat i afara la Belvedere. i s-au vazut lucru ca este bun, dar este
neispravit, carele 1-au lucrat mesterii muscali cei care au lucrat $i la casele
consulului nemtesc. Care lucru ce s-au facut este de taleri 550, iar pentru
57
www.dacoromanica.ro
lucru care este neisprIvit, dator este tocmitorul s1-1 savareasca dupg
zapisu ce au dat.
Drept aceia, dupg datorie nu lipsii a arata dreptu adevar.
1821 noemvrie 8.
Manole meimarba
[indescifrabil] meimar
Dimitrie calfa
Leontie calfa
Acad. R.S.R., CLXXXVIII-111.
Original, stare foarte bunk, hirtie avind in filigran cuvintul Kronsdat".

5 1821 noiembrie 20. Bueureti.

t Fiindca casa raposatii mumii noastre ce este in mahalaoa Batitii,
alaturea cu casa cumnatului nostru. sardar Dinu, nefiindu-ne da nici o
trebuinta i mai ales fiind trebuinta a sa &data i sufletul raposatii, am
vandut-o parintelui Mihai Filimon de la sfanta biserica Ienei in taleri 900,
adicg noaa Bute, cu care bani sa i sa faca pomenirile raposatii, la soroacele
cele oranduite.
Deci dar, ii dam acest zapis al nostru la mina sfintii sale in puterea
cgruia sg o stapaneasca in bung pace atat sfintia sa cat i copii, cati milos-
tivul Dumnezeu u va dgrui, MA, a cerca vreo supgrare da catre surorile
noastre sau cumnati.
Si pentru a-i avea stgpinirea intocmai i pg dgplin ii dam acest zapis
la mina sfintii sale cu ale noastre iscglituri. far care din rude sa va scula
sa MIA a raspunde bard cu dobgnda for i cu toata cheltuiala ce va face
la meremetul casii i la celelalte trebuincioase.
1821 noemvrie 20.
Joan Stoica medelnicer
Scarlat caminar
Grigore sluger
Marica Dahmgroaia
Ioan Iorgulescu, martor i scriitorul zapisului
[pe verso semneaza]:
parintele Mihai Filimon
Arh. St. Buc., Achizitii noi, LXXVII 7.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.
Doc. acesta are legaturA cu doc. din 1829 ianuarie 20.

6 1821 decembrie 22. [Bueureti].

Cinstiti dumneavoastrg boeri ocarmuitori ai Orli.
Gheorghe stegar, purtgtorul de grip, al casii domnului biv vel logofat
Costandin Golescu, dupa marturiia unui Leibu ovreiu tenechegiu, au
pornit pgra asupra lui Nicolaie sofragiu, omul dumnealui clucerului Filip,
aratand judecgtii ca din tablele de fier ce trecuta furtuna au rupt din inve-
58
www.dacoromanica.ro
litura caselor si cu adunare le-au strgns si le-au asgzat in casa boereaseg,
supt pgstrarea unui Gheorghe neamtul famplaru ce sa aflg pgzind casele,
fi lipseste peste doag sute bucati. Pentru a cgrora descoperire abgtgndu-sa
in cercetgri, din argtarea mai sus numitului ovrei, au si dovedit cg o sutg
cinci table s-au cumpgrat de Nicolaie sofragiu de la Gheorghe neamtu, cum
asa in urmg i s-au mgrturisit si de cgtre chear Gheorghe cg au vAndut
lui Nicolaie 105 table po parale 15 tabla si cere a i sa da despggubire cu
chear lucrul
Dupg a cgruia IA:anger, prin stirea dumnealui clucerului, aducgn-
du-sg' in judecatg Nicolaie sofragiu nu numai ca n-au tgggduit, ci fnca
si in scris supt a sa iscgliturg au dat judecgtii dovadg cg el, insgrcinat
fiind de dumnealui cluceru cu meremetul caselor dumisale si trebuintg
avgnd, au cumparat o suta cinci table fier, ocg po parale 60, iar nu tabla
po parale 15, insa cu euvgint ca i sa vgnd si prin stirea purtgtorului de grijg.
i asa, seara pg la 12 ceasuri, rgnduri, randuri le-au si argdicat si le-au
bgtut pa casa clucerului, iar vreo vorbg cu insusi stegaru pentru vgnzarea
acestor table nu au avut, din care sa sa cunoascg ca i s-au dat si cu a sa
stiintg.
Judecata si cgutand la despggubirea dumnealui logofgtului Golescu,
cum si voind a da ajutor lui Nicolaie sofragiu, cgci furului Gheorghe neam-
tul i s-au intAmplat moarte inc de atunci, hind fost bolnav, prin stirea
cinstitei Aghentii si fata cu Nicolaie sofragiu, s-au fgcut catagrafie de tot
avutul mortului, nadgjduind cg poate sa i 81 &easel cevasi si sa sa is
in suma pagubii. Dar mijloc de mai mult nu au statut a i sa ggsi fiind
fost foarte sgrac, cleat numai un surtuc, un zilet [jiletca], amandoag
vechi si rupte, care nici in taleri cinci nu s pot vinde. Iar pg de alt parte
s-au adus fatg in judecata Maria, sotia mortului, si la cercetarea ce i s-au
fgcut au dat cunostiintg cg bgrbatg-sgu silit de boalg si sgrgcie, insusi
fgrg stirea vgtafului de curte au vandut aceste 105 table pgrgtului Nicolaie,
tabla po parale 15, cum si cg alt avut nu mai are, aci si mestesugul tamplgrii
0-1 lucra cu heargle casii dumnealui logofgtului.
Ci fiindcg vgnzarea tablelor sa dovedeste si din chear tacrirul lui
Nicolaie cg s-au sgvarsit fgrg cunostiinta stegarului, cum si stiinta lui
Nicolaie cg au cumpgrat lucru de furat, sa cunoaste din pretul cu care le-au
luat si rgdicare de noapte ce au fgcut. Cum si ca apururea sa Intalnea cu ste-
gariu si niciodatg nu au deschis vorbg pentru cumpgrgtoarea acestor
table, pgng ce s-au descoperit.
De judecatg sgindatoreazg Nicolaie sofragiu a despggubi casa dumnea-
lui logofatului Costandin Golescu cu once miloc va putea. i el in urmg
fsi va cguta cu nevasta mortului de are banuialg asuprg-i, cum zice ca au
sfeterisit din avut.
Iar cea desgvgrsita hotgrgre rgmane a sa face de cgtre dumneavoastrg.
1821 dechemvrie 22.
vel agg
Matei Greceanu medelnicer
Enciu satrar
Copie dupg cea adevaratg anafora
Rgducanu medelnicer
Acad. R.S.R., CLXXXVIII-115.
Copie, stare foarte buna, hlrtie cu filigran.

59
www.dacoromanica.ro
7 1821 [f.1.z. Bueuresti] .
Boltile cele dinlauntru ale mgnastiri, Incepind de la boltele cele de sus.
Teat 1821
Taleri
Dumnealui logofat Balaceanu Ioan Al 150
Dinul Theodor 160 Grigoriie MArkescu . . . 150
Isaac 150 Anastase H [agi] Gheorghe 160
musafir Steriie Ceapanu . . . . . 160
Brancoveanu Ant oniie Turnavitul . . 130
Del Manoh 160 diiaconul
Avram ovreiu 100 Popa Costandin
clucer Mina, Nicolau 160
Joan Scarlat 160 clminar
Popa Dumitru Theofil 150
Asar Lecea 160 Dobre marchitanul . 150
Leibu ovreiu 150 Pitar Ionitg 150
Zahariia Marcu LogofAt Stama al manastiri
Mihai Costandin 160 Brancoveanu
Costea-For 160 H [agi] Strada. 150
Vasile Vlad
clopo [t]nita Hafta
Dinafacos camara
Nicolae Baldoridis 150 Comaneanu
cAmAruta H[agi] Stanica 150
mu safiri 3 170
Boltele cele de jos
vArzAriie noo tot Vasiliie Vlad
vArzgriie ipac
H [agi] Mihalis 120 ipac
Hristea loan 250 H[agi] Ivan 300
Vasiliie Vlad H [agi] Theodorache 350
H[agi] Vasile panzar . 270 Moisi ovreiu 280
Anghel pAnzar 120 tefan AltAno [g]lu . . . 300
Dobre Vlad 400 tot el 100
portita Simu bacan 300
Iordache Brasoveanu 400 Avraamoglu 200
Nicolaie 150 Dimitriie H [agi] Anghel 200
Simion Iovanovici 350 Ivanciu bumbAcar . . 150
Nicolaie H [agi] Thoma . 320 Petre Gheorghiu 150
Ivanciu bAcan 300
Gavriil
GhitI H[agi] Thoma . . 80
portita
Nicolaie Stan 320
Luca bacan
400
Zanfir tot el
iulie 1, s-au dat Neculaie Cale-Buna, 220
Tot el lui Nicolaie, 1 000 portarul
Zahariia Marcu 560 vizitiu
Tot el Zahariia Marcul
poarta mare portita gradinii
Vasile Vlad, pentru toate . .650 Mihai Brasovean . . . .
8 460 11 410

60
www.dacoromanica.ro
Prlivd liile cele dinnafarlt de /a Anghelache 10
poarta mare, inceplind in dreapta Gheorghe Hagi Mihu . . 26
Athanasiie boiangiu . . . 60 Medelnicer Spiridon
H [agi] Dimitrache Boboc. . 60 Dragodan 16
Rlducanul lipscanul . . . 60 Spiridon 16
Vistier Stefan si Theodor . 23 Dimitrache 30
Raducanu lipscanul, frati-sAu 13,8 Sava mAtasar, binaoa mA-
Raducanu, fii-sa 20 nastiri 120
Mincu bogasier 13,8 Than bogasier 500
Petrache 28 Costea abagiu 650
tot el 13,8 Batasarul 650
Costandin cafafu (sic) . . 13,8 Carabet 650
Marin abagiu . . . . . 13,8 Stefan . 650
Eftimiie, binaoa m6nastiri 100 15 145

C4tre poarta Targu Cucului

Dinul pAnzar 500 Zmaranda Procopiu . . . . 50
Costea abagiu 80 Valcul, sin Than si Elena . 70
Stefan AltAnooglu 80 Toma Brasoveanul . . . 30
H[agi] Mihale 80 Gheorghe Ioan 80
Gheorghe H[agi] Thoma 80 Ioan Guran
Ioan Trandafil . . 106,20
Ion logofIt 350
Zahariia 394
17045,20

Trecem inpotrivIt uncle era lumandriia

Petre Than, binaoa mAnastiri 320
H[agi] Vasile 650
H[agi] Dinu Omar . . . 550
tot el 450
PAun 10
Manolache sArdar 40

Intram in Targul Cucului

Anghel panzar, binaoa Mincu 18
manastiri 500 Dinul mAcelar 50
Costandin Triandafil . 50 tot el 75
Vart an 20
Nicolaie Adam 23 Radu rachier
tot el 20 Nicolae Dimul 98,30
Ioan Trandafil 30 Sanca lui Pavel 3
H[agi] Cranthi, H[agi] Dragomir 23
Anghel 60 Sanca lui Simion 3
H[agi] Gheorghe 35 Sanca lui Nicola 3
Nicolaie Adam, trei pr ,viii 70 Sanca Miri 20

61
www.dacoromanica.ro
 Sanca lui cApitan Iliie . . 30 Sanca lui Dinu Stancul . 3
Petre rachier 32 Sanca lui Nicola Adam . 3
Sanca lui vAtaf Enache . 4 Sanca lui Stan 40
Sanca lui Lazar Stoian . . 10 Sanca lui Theodor Roca . 35
Sanca lui vataf Mihalache 20 20 344,10

Taleri, parale Taleri, parale

Ionia Craioveanu . . . . 80 Nicolaie Adam 20
Stan, pentru ulicioarg . 40 Calita 27
Ecaterina lui Stan . . . 70 Zamfira 30
Stan, pentru sanca din dos 20 Gheorghe 40
Sanca lui Marin . . . . 33 Tot el 22
Nicolaie ceaprazar . . . 33 Dumitru cojocar 36
Ion sin Radu pescar. . . Alecu logofat 22
Ion sin Dumitraco . 100 . Nicolaie 22
Sanca Anghiri 37 Gheorghe Minar . 25
Sanca lui v'ataf Manolache 37 Manciu lumanarar 27
Sanca . Gheorghe abagiu . . . . 28
lane 16 Iordan, binaoa manastiri 500
Batei 16 Ioan 350
Nicolaie Adam 12 Costandin cavaf, fii-sa UDa 14
tot el 60 Apostol Dragomir cojocar 29,10
ipac 24 Ioan Dinul 29,30
ipac 30 Raducanul lipscanul . 23
ipac 30 tot el, gineri-sgu . . . 23
tot el, pentru locul din dos 8,20 Tudor, cojocar, Gheorghe
Salv 25
Hristea sin Chirita . . 25 Pena bAcan 45,6
Pasha le 65 tot el, binaoa manastiri 530
Mariian lui Calaritul . . 28 Manoil 8
Nenciul 22 Filaret, patru prAvglii . 10
Costantin Triandafil . . 23 066,36

Trecem inpotriva la pivnita mica

Hristodor cojocar . . . . 250 Dumitru 15
Dumitru olar . . . . . 300 RAducan lipscan . 300
Petre abagiu 165 Pun Romanul 21
Gligore cojocar . . 20 arban 30
Nicolaie cojocar 15 25 159,16
Gheorghe Dimitriu . . 25
Warggrit Ionita, binaoa In partea puscarii
manastiri 900 Tudor cojocar 14
Parascheva 30 Ianache Mihale BalAcescu 11
Culea 3,20 Serafim 24
Corpescu 18 Petre condoragiu . . . 4

62
www.dacoromanica.ro
 De la cirnea ccitre manastire tot el 40
Marcul ovreiu 325 Nicolaie iuzbaa . . 35
Haim Cu Ursa, 375 Dobre cojocar
Stefan. alvaragiu . . . 45 26 932,36
Mihale Baldcean 14
Manolache Radu . . . 20 De la pravaliile care sint lipite
Gheorghe sin popa Macariie 15 pe zidul manastiri
Alexandru Burii 19 Radu logofdt, 2 . . . 30
tot el 25 Stan cojocar 27
Radii matasar 18 Voicul Mcanul . . . 15
Mihai bogasier Petre sin Anghel . . 26
tot el 19,20 Panaiot 30
tot el 11 Petre sin Radu . . 16
Radu Ciolac 14 Dumitru sin, Radu . 26
Dinafara de poarta mare Dumitru sin Ion croitor 26
Gheorghe urban binaoa md- Penciul Organgiu . . . 16
nastiri 200 Enciul cojocar, 3 . . . 37,20
Ivanciu bacanul 500 .Anghel cojocar, 2 . . . 12
Nicolaie Stan 45 27 193,16
Binaoa mandstiri
Dragne croitor 18 Petre urban 400
Stan croitor 10 Dumitru Banta . . 400
Gheorghe Ioan 20 Thanase 380
Panaiot 18 Ionitd
Gheorghe cojocar 10 Petre sin Pan . 390
Ana lui Stefan 12
Vasile cojocar 14
Ionitd sin Radu . 400
Marin 12
Hristea 300
Ivan croitor, 2, 18
Iliie 200
Petre cojocar, 4, . 42 portita _
Tulunbagi-baa, 2, . . . . Florea sin Simul 200
Vasile rachier 200 Thanase 300
Allan armean 100 Craciun 300
Costache cavaf 300 Manole sin Grigore . 300
H[agi] Ionita. Berecot . 200 poarta
Nicolaie, pe 2 60 Dumitru cojocar . . . 200
Nicolaie cavaf 49,28 Sava 200
Costandin cavaf 31,36 Radu 200
Radu Popa 43,20 32 836,18
Ion Vian 31,36
Stoian 31,36 In partea cavafilor la Coveicioaica
Ionitd 31,36 Stoian cizmar, binaoa ma-
Manul 32,32 nastiri 100
H[agi] Gheorghe Ioan cavaf 27,8
H[agi] Mihul 32,10 Ion War 36,10
H[agi] [Gheorghe] . . . . 31,36 Necula cavaf 35,26
Bobe, pe 2 65,12 Iliie 27
Costea meimar-baa . . . 56 Dumitrache 48,8

63
www.dacoromanica.ro
Gheorghe 27,38 Stoian telal-baa . . . 115
Costandin condoragiu . 37 Ivanciu polcovnec . . . 30
Stoian 29,20 Iuzbaa, binaoa manastiri 350
Nastase rachier 29,20 *tefan sin Stoian . . . 200
Nicolaie starostea . . 29,20 Nicolaie Radu cojocar.. . 107,32
Stanciul 27,30 Ionita 108,22
Raducanul 28,6 Dumitru 111,16
H[agi] Ruse 24,36 Theodosiie 107,32
Anica Stanciului . . 37,20 Vasile 107,32
Mariiam 26,20 Manole 109,10
Lazar 31,20 Gheorghe 107,32
Stavri 23,30 Stan 110,26
Protopop Radu . . 37,20 Ivan 110,26
loan 39,20 Ioan 107,4
Gheorghe Muat . 37,20 Zanfir 109,10
Dumitru 37,20 Radu 103,20
Rusaila 37,20 36 329,2
Zamfir 37,20
Vasile . ..... .
Ionita sin Iliie
.
Stoica ,binaoa manastiri 130
39,30
61,20
Iovan 100
Petre vataf . 130
Petre vataf 180
34 332,20
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CDXX-7.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran, format catastif, lung.

8 1822 ianuarie 6. Bucure0i.

Prea slAvite Chehaia Pasa,
plecatA jalb6
Jeluesc slavirii tale pentru un Evdochim ki i Ioan, muscali, meteri
da invali de case cu care i ieu am tocmit sa-mi invaleasca casa stapinului
mieu, dumnealui Costandin Golescu.
*i din taleri 200 ce cu in scris zapis m-am legat Cu dinii ca sa-mi
savireasca binaoa 0, lucru, le-am dat taleri 80 i savirind s le dau i
celalalt cusur. Acum vaz ca numitii abatindu-sa din lucrul for s -au dat betii
i lenevirii i mi-a lasat lucru numai inceput. Le-am tot zis cu feluri de chi-
puri ca 0, ispraveasca sa nu-mi aza casa desvelita, ca sa sa pricinuiasca
vatamare (fiind vreme inpotriva). i nici intr-un chip nu inteleg. Pentru
aceia ma rog slavirii tale ca milostivire aratind 0', dai stralnica porunca unde
sa va cuveni ca sa-i indatoreasca, negreit, a-mi saviqi lucru, caci mai pre-
lungind vreme, din pricina udaturii vremii sa prapadesc lucrurile cele du-
prin odai si 0, slabesc i temeliile i atunci va fi cu pleat sa cerce stapina-
mien aceasta paguba din pricina lor, ca dupa dinii mijloc de a sa despa-
gubi nu iaste, fiind foarte saraci.
Al slavirii tale plecata slugs,
Gheorghe stegaru
64 www.dacoromanica.ro
[pe verso] :
Hagi Ahmet Pasa saraschier ostirilor imparatesti.
Dumneata vet aga BA cercetezi jalba aceasta fats cu paratii si la
dreptatea ce va avea jaluitor [u] sa i BA faca odihna, ca sa nu 0, mai jalu-
iasca.
1822 ghenar 6.
Acad. R.S.R., CLXXXVIII-116.
Original, stare foarte buna, hIrtie vArgatA avind In filigran cuvintul Cronstadt".

9 1822 martie 3. [Bucuresti] .

De la Agie
Fiindca de la casele dumnealui logofat Dinicu Golescu de Mara i s-au
furat clopotile bisericii de acolo, care poate BA se vanza aci in oras, de aceia
vi sa da de tire tuturor negutatorilor de orice breasla ca la oricarele sa va
arata ca sa le vanza, pe de o parte sa BA faca ca le cumpara, iar pe de alta sa
dea in stire la Agie, ei-61 va afla osteneala cu multumire.
1822 martie 3.
vel aga
IL.P.

Acad. R.S.R., CLXXXVIII-118.

Original, stare foarte buna, hlrtie de format lung $i Ingust ; Intarit cu pecetea marelul
aga Mihail Filipescu, epistatul Agiei.

10 1822 mai 1. [Bueuresti] .

De la Ocirmuirea Valahii,
Pe aceasta alaturata alegere a dumnealor boierilor judecatori ai
Departamentului de Opt, neramiind odihnit Gheorghie croitorul, dum-
nealui vel hatman al Divanului 1-au Infatisat gi inaintea noastra cu
dumnealui sardar Raducanu Poenaru.
Uncle facand ei not cercetare pricinii, zice Gheorghie si prin jalba sa
gi prin grai ca sardaru avand o pravalie pe locul manastirii Doamnii
invecinata in dos cu pravaliile sale ce le are pe locul sfintii Mitropolii i
dupe pecetluiturile ce are de la sfanta Mitropolie cu Emma de stinjani, vede
ca -i lipseste din lung citva loc, care este calcat de sardar. i Mitropoliia
a-4,nd pivnita mare cu garliciu raspunzator in curtea sardarului i-au luat
tot girliciul cu locul ce sa cuvenea a avea girliciul. i dupl cererea sa s-au
indatorat sardaru aduca sineturile prAvAlii sale Eli au adus niste sine-
turi rele Eli fara suma de stanjeni. De aceia cere sa sa indatoreasca a aduce
sineturi cu suma de stinjeni ale manastirii Doamnii Masa, cum are si el de
la sfanta Mitropolie iar de tagadueste ca nu are acest fel de sineturi, BA fad,
juramant la sf. Mitropolie. i asa va ramanea odihnit.
Inpotriva raspunse sardaru ca alte sineturi nu are, decat acestea ce
sant aratate in anaforaoa dumnealor boerilor Depertamentului, cu care au
stapanit in liniste atat mai nainte cind Linea cu chirie Ii partea din fundul
pivnitii Mitropolii ce s-au zis a hti Radivoie, cat si in cincisprezece ani de

5 c. 2146 65
www.dacoromanica.ro
and au lasat acel fund. si alt Joe al Mitropolii ce-1 luase. i Mitropolia an
dat locul cu pivnita la chiriasi, adeca stinjeni patru la un popa Vlad sl
stinjeni opt la Stoian telalu eel ce an facut binalile care le stapineste acum
Gheorghie. i nici cu Stoian claditorul binalilor, nici cu Ciochina al doilea
stapinitor, prin cumparatoare de la Stoian, n-au avut pricing. Iar numai
acest Gheorghie ce este al treilea cumparator nu -1 lass in odihna vrand sa-i
is curtea ce au stapinit-o in liniste suing de ani.
Asadar intrind in cercetarea pecetluiturilor ce an dat Mitropolia
pentru acest Joe al Radivoi vazura a intai la leat 1805 iulie 3 an dat data
pecetluituri, unul la partea despre rasarit popii Vlad patru stanjeni latul,
iar in lung zece stanjeni si altul unui Apostol Gheorghiu la partea despre
apus, stanjeni patru in lat si stanjeni patrusprezece in lung. Iar la mijloc
unde sant zidurile pivnitii lui Radivoe si unde este acum prigonirea, an dat
Mitropolia stanjeni patru din Mita, in lat, sardarului Raducanu.
i in urma lepadandu-sa sardaru, adeca dand stanjeni inapoi ce
luase sardaru, s-au lepadat qi Apostol pentru ca, nu sa vede vinzare de la
ei. Ci Mitropolia ca o stapina an dat acei opt stinjeni la Stoian telal, precum
sa vad pecetluituri la mina lui Stoian, unul la leat 1809 ea an dat lui Stoian
telal stanjeni patru si jumatate in lat, far de a-i da suing, de stanjeni la
lung ; si altul la leat 1810 ca mai da Mitropolia si alti stanjeni trei si juma-
tate iarasi MIA suma de stanjeni la lung, tot lui Stoian telalul. In care intra
acei stanjeni ai latului ce sa dau lui Stoian si stAnjenii ce fusesera dati mai
nainte lui Apostolache si sardarului. Apoi Stoian telalul pe opt stanjeni au
facut pravalii si case si la leat 1811 mai 6 le-au vandut Stoian la Cioching
prin zapis adeverit de sfanta Mitropolie si de Depertament coprinzand in
zapis ca-i vinde binalile cu locul cum an stapanit si el. Apoi si acest Ciochina
la leat 1815 iulie 6 vinde la Gheorghie Sarbul croitoru, adica la jaluitor,
in fats stanjeni opt, iar in lung cat coprinde pecetluiturile Mitropolii, si
pecetluiturile Mitropolii ce au dat chiriasului care an cladit binalile, in care
putere au si vandut unul la altul, nu are coprindere de stanjeni in lung, nici
face havalea la alt senet. Precum si zapisile vanzatorilor, eel dintai al lui
Stoian zice ca vinde cum au stapanit, iar eel de al doilea catre Gheorghie
zice ea dupa pecetluiturile Mitropolii. De care s-au zis lui Gheorghie ca
nici dupa zapise, nici dupe pecetluiturile Mitropolii care s-au dat celui ce
au ramas stapan, adica lui Stoian, nu are cuvant sa, supere.
Iar Gheorghie ne arata o copie de carte a unui Radivoe de ani 112,
adeverita cu pecetea Mitropolii, prin care zice ca, da danie Mitropolii casa
lui cu locul in lat stanjeni zece si in lung stanjeni treisprezece, la care stan-
jeni ai lungului zic judecatorii ca ar fi dregere. i in puterea acestii carti
cerea Gheorghie a i sa da stanjeni treisprezece lung la toate trasurile.
Raspunse sardaru ca daniia aceasta dupg ce nici prin pecetluiturile
Mitropolii ce au dat chiriasilor nu o pomeneste, nici in zapisile de vanzare nu
pomeneste de acea danie ca s alba, pricina a cere dupe dansa. Apoi numai
o parte a lungului pomenind, poate sa fie partea din jos unde sant stanjeni
deplin si nici pa el nu-1 supara, ca din vechime sa urma si la unile din
mosii de sa masura numai partea lata si cu acestea au stapanit in liniste.
Inpotriva Gheorghie zise ca n-ar fi stapanit sardaru in liniste, avand
pricina si cu cei dinaintea lui si ca va aduce pa cei ce i-au vandut dumnea-
lui sa arate. i ne aduse pe Stoian telalu carele arata ca el au luat opt stan-
jeni de la Mitropolie si au facut binalile ce le stapaneste Gheorghie si
stapinirea lui an fost pana in zidul din fundul pivnitii. i asa an vandut
cum au stapanit, iar sardaru langa zidul pivnitii, pe locul ce-1 cere Gheorghe,
avea si grajd. i ea au vrut sa ceara locu de la sardar, dand si jail* dar s-au
66 www.dacoromanica.ro
%sat, nepomenind nimic sardarului de aceasta. Care marturie au dat-o gi
in scris.
Insg cu dvornicu Grgdisteanu am mers si la fata locului de am vgzut
cu ochii girliciul ce este rgspunzgtor in curtea pravalii sardarului, a este
tgiturg in zid, fgcutg pa urmg, iar nu facutg la zidirea pivnitii. Si cu acel
girliciu, i locul ce cere Gheorghie sa-1 ia, include curtea pravglii sardarului
de nu poate sa, mai vie la prgvglia sardarului, car, sau carutg, luindu-i gi
toatg curtea cu poarta ce este veche a sardarului.
Deci sgrdarul avAnd zapis de cumpgrAtoare de ani doagzeci i cinci
trecuti, adeverit de Depertament, prin care scrie el gArliciul de la fundul
acei pivniti de prigonire este pe locul prgvglii sardarului, i anaforaoa dum-
nealor velitilor boeri de ani saisprezece prin care asemenea coprinde, cg
Pilat au tgiat zidul pivnitii de au deschis girliciu pe locul sail. Din care sa
dovedeste ca stapgnirea sardarului au fost lini$tita, cu bung credintg,
iar nu cglcare, mgcar ca, si cglcare de ar fi, la stgpanire linistitg in zece ani
nu poate sa i-1 mai ia dupg pravilg (a). Dar $i de le vom lgsa la o parte aceste
dreptati ale sardarului i vom zice precum zice Gheorghie ca locul ce-1 cere
de la sgrdar este al Mitropolii i i sa pare cg este ngpastuit cu plata chirii
ce d la Mitropolie sa -i caute cu Mitropolia, ca avind dreptate sa sa scazg
din chiria ce plgteste. Asemenea i Mitropolia iargsi de sa va cunoaste ca, are
locul &Meat de mAngstirea Doamnii Balasii, fgegndu-s1 aceasta prin osebitg
judecatg descoperitg dovadg, atunci sa va despggubi una catre alta pentru
locul calcgrii din plata chiriilor ce dau chiriaii, adicg sardarul despre
Doamna BA lasa i Gheorghie croitoru de calre Mitropolie. Iar dupe mgrtu-
riia lui Stoian telalu claditorul binalelor carele au luat prin doag pecetlui-
turi tot locu cit stgpgneste Gheorghie acum si au fAcut binale, vAnzand
iargsi cat au stgpanit, sa dovedeste stgpanirea lini tita cu cumpgrgtoare de
ani doagzeci si cinci. Care sa intelege cg au trecut mai mult de indoita vreme
a oranduelii pravilii.
Dreptatea nu ne-a slobozit ca sg, punem pg sgrdar la juramant pre-
cum cere Gheorghe, dupg pravilg, (b) i (g), fiindcg la stgpanire liniQtita
apgrg pravila i stramutarea lucrului i juramantul. Iar cu mijlocul acesta
ce zicem, sa despggubesc i stapgnii locurilor i chiria i i sa astgmpgrg
gglcevurile toate.
1822 mai 1.
Mihalache Manu
Costandin Negrea [7]
Costandin Dudescu
Scarlat Gradisteanu
Grigorie Romanit
Acad. R.S.R., CXXVII-199.
Copie, stare foarte bunb, htrtie cu filigran.

11 1822 iulie 29. [BueureVi].

Adecg not cei mai jos ne vom iscgli dgm bun si credincios zapisul
nostru la cinstitg maim dumnealui Ion bucatariul dumnealui ghingrariului
Varlam.
Precum sa sa stie cg avAnd ieu o casa in tiggniia sfintei Mitropolii,
cu a locului chirie, ins cu tocmealg taleri 62, adecg saizeci tai doi. Care casg
sa aflg inpArtitg, o jumgtate am vgndut-o mai sus numitului, iar jumgtate
67
www.dacoromanica.ro
am proprit-o pentru copila noastras, ins' 86 aibA despArti locu cAnd va
putea. Si dumnealui s5, MIA de a stapani in bun' pace de cAtre mine si de
cAtre copii miei ski de cltre tot neamul mieu si de cgtre vecinii miei. Iar
dumnealor sa aiba, de a stkAni in bun' pace, copii de copii dumnealor, cAti
Dumnezeu i va d6rui. Inca invoindu-sa mai intAi de a-tai plati china dupii,
cum al va asAza de la cinstita iconomie a sfintei Mitropolii.
Drept aceia mai sus numitul cumparator ca sa -si aibA stApAnirea
intocmai, am rugat pre scriitor de mi-au iscalit numele mieu si ale vecinilor
miei 8i ale altor mArturii carele sa vad iscAliti mai jos. Si mi-am pus numele
degetul in loc de pecete, ca sg, sA creazg.
1822 iulie 29.
Ieu Nedelea inpreuna cu fii-mea i cu gineri-meu, adeverez
Ieu Sandu hierariul, martor
Ieu Petre Slobasul [7] vecinul, martor
Ieu Stanciu, inpreung cu fiul men Gheorghe, martor
Ieu popa Grigorie of mahalaoa V1 Midi
Si am scris ieu Costandin logofat cu zisa dumnealor sgi martor
[pe verso] :
Adica eu cel mai jos iscglit dau acest zapis cinstitii iconomii a sfintii
Mitropolii.
Precum sg, sg, stie ca voind eu ca sa cumpgr o casa de la Nedelea roaba
sfintii Mitropolii, drept taleri 62, m-am tocmit tii p5,na. a nu mi sa da
pecetluit de stapinire m-am mutat in casa si m-am apucat $i am facut
meremet in condei de taleri 40.
Si Mudd, am cerut ca s mi sa dea si pecetluit de sap/like al sfintii
Mitropolii, cinstita iconomie nu ra-au ingaduit, ci mi-au zis ca aceastA casa
e trebuincioasa pentru om al sfintii Mitropolii $i cum ca sa mi sa intoarca
banii, atAt ai cumpAratorii, cat ai meremetului ce prin deosebita, foaie am
arAtat cA am fAcut.
Deci cinstita iconomie mi-au raspuns banii toti, adicA 62 cumparA-
toareai patruzeci meremetu. Care bani i-am primit cu toatA multumirea
mea si n-am sa mai cer nimic de la ,sfinta Mitropolie.
Si pentru mai bung incredintare am dat acest zapis, isalindu-ma
si puind tii degetul in loc de pecete, ca sA sa, creaza.
1823 septemvrie 21.
Eu Ion sin Antim bucalar lui Varlaam
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXXII-68.
Original, stare foarte bun, hirtie cu filigran.

12 1822 septembrie 14. Bucuresti.

Incredintez cu zapisul mien la mina dumnealui dasckluNui
Costache, precum sa sa tie a avind eu o cascioarg, in mahalaua Lucaciului,
fnvalita cu trestie, cu locul ei mostenesc, i-am vindut-o dumnealui, cu
tocmeala bung, i cu stirea tuturor rudeniilor si a vecinilor dinprejur, in
drept taleri 705 si parale 20, adecA, sapte Bute si lei cinci tii parale dooazeci.
Care casa are de sA, vecineste despre soareapune cu dumnealui jupin
Anghel cojocarul ; iara despre soarerasare cu dumnealui chir Nutu
salvaragiu, feciorul jupin Stanciului, starostea de salvaragii ; si spre
amiaza-noapte cu ulita, adicA cu drumu.
68
www.dacoromanica.ro
 Insg casa i-am vandut-o cu locul ei, dupa cum sg vede hotarita ei
ingradita cu gart (sic), sa aiba a stapini pg unde i-am argtat sgmnele gar-
dului, prin soci, care-i slut hotar ai locului de jur inprejur. i i-am vindut-o
dumnealui sa fie bun stapin atit dumnealui, cit gi copiii dumnealui citi
Dumnezeu ai va darui, nesuparat intru nimic atit de mine cit si de tot nea-
mul mieu.
Tara mai pre urmg, intimplindu-sa vreun dovagialit despre mine sau
despre neamul mien sau din vecini gi sa va face vreo cheltuiala sau zeciuialg,
aceia eu sa am a o inplini toata, ca una ce am vindut dupa cum am cumparat
ti eu in fiintg, nesilitg de nimenea.
i pentru mai buna vi adevarata credinta, m-am rugat de scriitorul
de zapis de m-au iscalit, nestiind carte, si mi-am pus si degetul, in loc de
pecete, spre incredintare.
1822 septemvrie 14.
i banii i-am primit toti deplin in mina mea.
Eu Manila, sotia rgposatului Petre papugiu, vanzatoare
Eu Grigore croitor, nepot jupinesii Marii, adeverez
Eu Nutu sin Stanciu salvaragiu, adeverez
S. Stan
Eu Tudora, fata vgnzatoarei, adeverez
[semnatura greceasca, indeseifrabild]
Eu Viva, adeverez, fata vanzatoarii
Eu Anghel sin Mihai Muntean [ 7], vecinul despre apus
*i am scris eu, cel mai jos scris, cu zisa ei invatatura dumneaei.
Popa Andrei, duho-vnic dipotat mahalalei Lucaciului
[pe verso] :
De la Logofetiia cea Mare a Tarii de Sus
Cu acest zapis de vgnzarea unii case din mahalaoa Lucaciului viind
inaintea mea Manila, vanzatoarea, cu Costache cintaretu imi aratara
amindoog partile cg vinzarea ei cumparatoarea s-au fgcut prin buna invo-
ire, priimindu-$i Manila ei toti banii tocmelii, taleri sapte sute cinci gi parale
doogzeci. De care, intrebindu-sa Manila, mai intii, de este casa dreaptg, a
ei, fara pricing, $i de unde o are, raspunse ea, o are cumparata de la o Manila
Ganuleasa, argtindu-mi de vazui ei zapisul vechi al cumparatorii ei cu
Teat 1811, iscalit de Manila Ganuleasa, cu coprindere cg casa aceasta au
vandut-o Mariii i cg plgteste parale cincisprezece pe an la mangstirea sfin-
tului Pandeleimon.
S-au intrebat apoi ei pentru rude i vecini, celor ce li s cade protimisis,
de an iscalit la zapis ei rgspunse ca alte rude sau vecini carii sa nu fie iscaliti
in zapis nu mai are.
Deci, din mai sus argtatul zapis ce 11 vazui, facindu-sa dovada, cg.
casa aceasta este bung vi dreapta a vinzgtoarei, cumparata de is i far de
pricing. i de vreme ce ei vinzatoarea ei cumparatorul mg, incredintarg ca
an iscalit toti aceia ce an cgdere de protimisis ei c6, casa in are nici o pricing,
dupa a for cerere ei rugaciune, s-au adeverit zapisul acesta, trecandu-sa si
in condica Divanului, ca said aibg urmarea ti paza.
1823 n:artie 8.
[indescifrabil] vet logofgt
Ca ntileria Tribunalului de comert din Bucuresti
69
www.dacoromanica.ro
 Case le cu locul 'or, coprinse in fata, le-au vandut Elenca, soDiia rap.
satului dascal Costache catre Sevastita Dimitriu Bratiiadi, vaduva, prin
zapis adeverit de catre tribunal sub nr. 349 octomvrie 24, leat 1848.
Grefier, [100 liber]
Trecuta in condica.
Colectia George Potra.
Original, stare burul, hlrtie cu filigran.

13 1822 noiembrie 1. [Bueure*ti].

lo Grigorie Dimitrie Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstitilor i credinciosi boerilor ai domnii male dumneata vel spathar,
i dumneata biv vel vornice Iordache Golescule, i dumneata vel aga," i dum-
neata biv vel postelnic epistatule al vornicii politii, ingrijind domnia mea
pentru nizamul ce sa, cuvine a sa pazi de acum inainte spre linistita petre-
cere a norodului ce sa afla lacuind aici in domneasca noastra politiie a Bucu-
restilor daspre iagoangii [ adica striinii cei far& dg, nici un capatai sau
stare, cati sa afla lacuitori aici.
Poruncim dumneavoastra ca indata dupg primirea acestui domnesc
al nostru pitac sa incepeti a va aduna pe toate zilele la un be 1i sg, urmati
tale dupa cuviinta, intocmai dupa coprinderea ponturilor ce vi sa trimit
dumneavoastra osebit.
Tolico pisah, gospodstvo-mi.
1822 noemvrie 1.
IL.P-I vet logofat
biv vel clucer
Colectia George Potra.
Original, stare foarte buns, Male cu filigran ; intArit cu pecetea domneasca In tus rosu.

14 1822 noiembrie 13. [Bueureti].

Dupa luminata porunca marii tale am vazut chibzuirea ce an facut
dumnealui vel aga prin alaturata anafora pentru foisorul de foc a sa, face
din nou de zid i pentru alto intimplari spre paza primejdii focului aici in
politiia Bucurestilor. i bung, este chibzuirea dumnealui, dar nici vremea
este acum de a BA face foisor, fiind lama, nici lacuitorii politii au stare a
face acest fel 0, cheltueli, cad nici chiar casile for nu i le-au putut drege
pana acum, ci stau darapanate.
De aceia zicem, de sa, va gasi cu cale si de catre manila to sa sa dea
acest nizam adica dumnealui vel vornic al politii sa dea porunca, in toate
mahalalile ca sa faca mahalagii din fiescare mahala cu analoghie intro dansii
Cate zece cangi i ate zece topoara i &ate doug, scald lungi a sta acestea
totdeauna gata la vatasalul mahalalii. indatorindu-sa mahalagii ca indata
ce vor auzi aprindere de foc in vecinatate sa sara dougzeci de oameni fiescake
[cu] cite o cange in mina sau cu cite un topor, i cu scarile, i cu graba
sa alerge la foc ca s ajunga mai nainte pana a sosi dumnealor zabitii
politii si sa inceapa atat $i a surpa spre potolirea focului.
Asijderea sa indatoreze ci dumnealui vel aga pa meimerbasa cu toti
dulgherii, veri ai cui vor fi, ce lacuiesc prin mahalale color patru poduri marl,

70
www.dacoromanica.ro
cum va auzi de foc sa alerge si el dinpreu.na cu dulgherii acelor mahalale
fi cu cite un topor in mina, ca sa dea ajutor. De care dulgheri sa faca mei-
mer-basa foaie anume de cati lacuesc in mahalale fiescaruia pod si s o
dea la dumnealui vel aga, spre a fi stiuti acei dulgheri, ca de sa va linevi
vreunul i nu isi va urma aceasta datorie 0, i sa, fad, certare cu bataie.
Cum si pa toti pravaliasii sai indatoreze dumnealui vel aga ca sa alba
fiescare totdeauna o putina plina en apa si o cange, i o scary lunga si indata
cum va auzi de foc in semtul lor, numaidecit sa sara toti cu &angle i scarile
si cu donitele cu apa sa dea ajutor la stingerea focului.
Iar hotarirea cea desavirsita, ramble a 0, face de &Are mariia ta.
1822 noemvrie 13.
Costandin Cretulescu
Barbu Vacarescu
Istrate Cretulescu
Costandin Balaceanu
Ioan tirbei
Dumitrache Bibescu vel logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 122, f. 54.

15 1822 noiembrie 20. [Bueurqti].

Preainaltate doamne,
Dupa luminat pitacul marl tale ce ni s-au dat de la doal ale trecutu-
lui octomvrie ca a vedem aratarea si cererea ce au facut prin nota dumnea-
lui cinstitul k.k. aghent. i facind cercetare si cuviincioasa chibzuire sa
aratam marl tale in scris prin anafora.
Urmatori flind am citit nota dumnealui cinstitului aghent si vazum
aratind cum ca la leat 1821 martie au fost facut cinstita Aghentie secfestru
doaa carate si o caleasca ale raposatului domn Alexandru voda Sutul
pentru banii ce ramasese dator la unii din suditi, prin care au ramas lumi-
natiia sa doamna Efrosina, a raposatului domn, sloboda de acele datorii.
Iar in urma, dup5, venirea ostirilor inparatesti, s-au luat aceste doaa
carate, inpreuna cu caleasca, de obladuitorii divanului de atunci, pretuite
de mesteri prin Aghentie, fata si cu dumnealui besleaga Tah'ir aga drept
taleri 10 500. i pa,' cite trele le-au trimis dar marl sale pasii de In Silistra.
Din care bani au platit dumnealui postelnic Costache Negrea, ce era caima-
cam doamnli Efrosinii, numai taleri 3 000, iar ceilalti taleri 7 500 an ramas
a-i primi cinstita Aghentie spre desfacerea creditorilor. i cere dumnealui
cinstitul aghent a i sa plati acesti bani.
Pentru care, facind si not cercetare, ne-am pliroforisit ca Intru adevar
s-au luat atunci acele doua, carate si acea caleasca de dumnealor boeri
otcirmuitori in trebuinta de mai sus aratata, precum si mie plecatii slugli
marl tale banul Barbul Vacarescul imi este stiut intr-acestasi chip. Ca dupa
ce am venit din nauntru, aici in Bucuresti, ne-au spur dumnealui postelnie
Negrea ca s-au hint aceste trei bucati pretuite in suma banilor de mai sus
si deapururea facea cerere intr-acea vreme dumnealui Odrischi ce era secli-
tar la cinstita Aghentie, a sa plati de otcirmuire acesti bani.
i din pricina grelelor cheltueli ce avea atunci Cara, mijloc n-au statut
a sa raspunde. Iar dupg mergerea noastra In Tarigrad, de la Silistra, am
scris dumnealui caimacamului a Vali din vreo oranduiala de bani suma
71
www.dacoromanica.ro
aceasta, ca sit scapam de supararile ce ni sa, face de la cinstita Aghentie. Si
dumnealui an raspuns numai acei taleri 3 000, care bani i-au aratat in
socotelile ce au paradosit la vistierie.
De aceia, gasim cu cab sa sa dea luminata porunca inaltimii tale catre
dumnealor boeri efori ai casii datoriilor $arii, ca sa plateasca si aceti bani
la dumnealui cinstitul aghent, spre izbranirea acetii pricini, ca unile ce
aceste carate cu acea calealca s-au lust de la cinstita Aghentie in trebuinta
de mai sus de s-au trimis dar la mariia sa paa Sili stra valisi, din partea
tart.
Iar hotarirea cea desavirsita, Amine a sa, face .de catre manila ta.
1822 noemvrie 20.
Barbu Vacarescu
Istrate Cretulescu
Costandin Balaceanu
Scarlat Gradisteanu
loan Stirbei vet logofat
Joan Falcoianu
Arh. St. Buc., ms. 1123, f. 209 v.-210.
Copie.

16 1822 decembrie 18. Bucureti.

Dupe jalbile ce am dat unii asupra altora pentru calcarea ce ar fi

facut chir Nitul cavaful cu pravalia ce an facut In leat 1820, pe locul ce
1-au cumparat de la Gligorie tabacul of mahalaoa Brostenii, i pentru ulicioa-
ra, i vad de apa, i gunoiu ce s-arunca de unii din noi in drum $i pe marginea
garlitii, i pentru un batac ce sa facea in drum, atat dan scursoarea apii ce
sa scurgea din ulita din dosul sfintului Spiridon, i din ulita ce vine din
mahalaoa Slobozii, cat i de la unii din noi ce lucram tabacarie, cum si
pentru santul ce era facut din vechime de la batac i pana in Damb [ovita]
captusit cu scanduri, de sa scurgea apa ksi lipsea putoarea gi pagubile ce h
sa pricinuia la unii din trecatori pe acel drum cu carale, ne-am judecat in
doua randuri la dumnealor veliti dvornici si printr-o anafora, din Teat 1822
martie, ce este intarita i de cinstita otcarmuire, da dreptate lui Nitul cavaf
ca sa stapaneasca pravalia in pace i nimeni sa nu sa mai intinza, a luoa cat
de putin lot dan drum.
Iar printr-alta tot dantr-acel Teat, iulie 18, ne da dreptate noaa ca sa
taie palimaru lui Ionita si al Nicolii.
Acum da iznoava mai tragandu-ne in juclecata si orancluit [oranduind]
dumnealor veliti dvornici pe logofatul dvornicii, cu trei vtori vornici, ca sa,
masoare locul de iznoava, sa vaza 0i stricacivaile ce sa pricinuiese din
pricina noastra si a lui ne-am invoit intr-acestasi chip, adica, chir Nitul
S611 curate maracinii, sa scoata parii ce i-au batut din bulamaci in apa,
sa Lea si punte din josul puntei cei maH, care este trecatoare peste Dambo-
vicioara, sa curate i maracinii ce mai sant din josul puntii, i parii de salcie
ce sant pusi tot de el, ca sa ramaie vadul slobod, sa putem cu Inlesnire a
ne lucra mestesugu nostru.
Iar care va arunca murdarlac, sau gunoi intr-acel vad, sa fie de gloaba
i de pedeapsa. Toti mahalagii sa fim datori a dastupa tsantul i a-1 face pan
mijlocul drumului, ca sa, nu aduca vatamare la nici o parte, sa sa scurga
apa din batac, i din tabanalile ce lucram, in Dambovicioara, ca sa fie drumul

72
www.dacoromanica.ro
curat si batacu zvantat, a nu sa intimpla boall mahalagiilor vara, din pri-
cina putorii batacului. Insa santul sa fie captusit cu scanduri si d-asupra i
pe margine, avand datorie apururea netagaduita sa ingrijim a nu sa astupa
$i a BA intampla iarasi judecati intro noi. SA fim datori fiesicare mahalagiu
a purta grija sa radicam gunoaile ce sa fac mari, a nu fi in drum, ci fiesicare
sa si-1 duck a-1 lepada aiurea. Asemenea si noi ceilalji mahalagii da daneolo
de Dambovicioara sa, nu mai punem gunoiu in marginea garlitii de acum
inainte, ca BA nu li sa pricinuiasca, celorlalti mahalagii, cu inaltarea locului
de dancoaci, innecaciune lor. Precum gi pentru intinderea ce an facut chir
Nitul cu palimaru la facerea pravalii sale, pe locul lui Gligorie, sa nu avem
nici noi a-1 mai supara intru nimic, fiindu-ne indastul and stanjeni si
jumatate si un puma, drum pentru trecerea noastra i a calatorilor.
Iar care va urma inpotriva nu numai sk sa pedepseasca, ci sa platea-
sea $i toate cheltuielile celorlalti ce au facut pang acum i BA va face de
acum inainte.
i pentru credinta ne-am iscalit, jar care n-am tiut carte, ne-am pus
degetile in loc de pecete, ca sa sa creaza.
Am primit taleri cincizeci si ne-am desfacut de cheltueli de Ionita.
1822 dechemvrie 18.
Eu Ivancea tabac, platnec
Eu [indescifrabil] tabac, platnec
Eu Tonciul tabac, platnec
Ioan sin sardar Manache vechilu, martor
Fiind fat& $i noi la aceasta invoire am iscalit :
Costache clucer logofat dvornicii, martor
urban vtori vistier, martor
Costandin Dracache, martor
[mai jos, adeverirea Dvorniciei]:
Cu acest zapis de invoire viind amandoua partile inaintea noastra $i
aratand ca de a lor bunavoie, nesiliti de nimeni, au facut aceasta invoiala
si ea nu au a mai pretenderesi unii de la altii nimic, ca sa-si aiba taria si
puterea intocmai, adeverim si noi a sa, pazi nestramutat. Tar care dantransii
sa va mai scula cu vreo pricing de cerere, peste aceasta, in-voiala a lor, sau
nu va pazi legatura zapisului nu numai sa plateasca toate cheltuielile cei-
lalte parti, ci sa sa, gi pedepseasca.
Trecandu-sa, dupa ora'nduiala, si la condica Dvornicii.
1822 dechemvrie 21.
Istrate Cretulescu vel dvornic; Neculaie Golescu vel dvornic
Arh. St. Buc., ms. 1 137, f. 3v.-4v.
Copie.

17 1822 decembrie 29. Bucureti.

lo Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstite si credincios boerule al domnii mele dumneata vel spathar,
fiindca dupa atatea porunci ce sant date pentru poprirea hrapirilor, tot
nu conteneaza de a sa urma in felurimi de chipuri de catre cei rau naraviti,
Inca si chiar aici uncle este cu apropiere de scaunul domnii mele, de aceia
am hotarat domniia mea ca de astazi inainte niminea din zapcii spataresti

73
www.dacoromanica.ro
i agesti, sau din oamenii for sa nu indrazneasca a 0, mai duce la oborul
Targului de Afars in zi de targ. Si poruncim dumitale sa o faci stiuta zapcii-
lor spataresti aceasta porunca a domnii mele, ca sa fie intocmai urmatori
(precum asemenea porunca am dat domniia mea Eli catre dumnealui vel
aga). Caci de vom afla pa vreunul din ei inpotriva urmatori in vreun fel de
chip sa stie ca-1 vom pedepsi far de milostivire.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
LP 1822 dechemvrie 29.
vel logofat
biv vel clucer
trecut in condica
Acad. R.S.R., LXXIII-333.
Original, stare blunt, Male cu filigran.

18 1823 ianuarie 12. Bucureti.

Prealnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale infatisind vatafu de curte la jude-
cata inaintea noastra pa Chirita, zugravul de aici cu molitva sa proin-pro-
topop Tudorache am cercetat pira ce face Chirita cum ca i-au vindut piritul
protopop o casa, din curtea bisericii Magureanului prin zapis, cu aratare
de cati stanjeni este locul $i in lung si in lat. Care be 1-au $i ingradit, dar
mahalagii i-au stricat gardul, $i ca lui casa far de ingradire nu-i trebuie,
9i ca judecindu-sa cu piritul in anul trecut i s-au Mout anafora ca sa sta.,
pineasca casa dupa, cum sa, afla fara ingradire pina sa va linisti vremea spre
a putea gasi piritul pretul casii ce are la mahala sa o vinza 8i sa-i plateasca
banii ce i-au dat pe mai sus numita casa.
Asijderea s-au judecat si inaintea otcirmuirii zice ca s-au facut
asemenea hotarire. Acum fiindca au inteles cum ca au vindut piritul casa
ce o avea la mahala cere sa sa indatoreze piritul ca on sa-i sigurifseasca
locul casii spre a si-1 putea ingradi sau sa-i intoarca banii ce i-au dat pa
casa taleri 2 300 i cheltuiala ce au facut.
Am cerut jaluitorului sa ne arate carp, de judecata si zice ca otcir-
muirea n-au dat hotarire in scris, iar anaforaoa ce i-au facut Departamentul
de Opt ni-o arata de o vazum, cu leat 1821 dechemvrie 7, coprinzatoare
ca au vazut la mina jaluitorului pecetluit cu leat 1811 aprilie 23 de sint
ani 11 trecuti supt pecetea preasfinVii sale proin mitropolit chir Ignatie
prin care s-au dat voie piritului de au facut aceasta casa cu legatura ca
vrind a o vinde la altul sa dea de stire iconomii ca sa sa fad, asezamint
de chirie cu acel musteriu, iar de cit be a tie imprejurul casii nimic nu
sa pomeneste decit din josul pecetluitului sa insamneaza stinjeni 5 in fata
i 6 despre biserica, i 5 despre matusa Tudosiia si 4 despre duhovnic.
Au vazut Departamentul de Opt si zapisul cumparatorii jaluitorului
cu leat 1818 iulie 28 scriind piritul ca i-au vindut acea casa drept taleri
2 300 si sa plateasca chiria locului pe an taleri 8, intarit fiind acest zapis 9i
cu pecetea prea sfintii sale proin mitropolit chir Nectarie, prin care intarire
i sa inalira chiria locului ca sa dea pe an taleri 12 si sa opreste sa n-aiba voie
a vinde casa la mezat. Iar de coprinsul locului nimic nu sa pomeneste, decit
din josul intaririi sint scrisi stinjeni tot ca din josul pecetluitului. S-au mai
vazut 1i o anafora cu leat 1820 dechemvrie 16 a departamentului sfintii
Mitropolii facuta la jalba ce dedese jaluitoru catre prea sfintiia sa mitro-
74
www.dacoromanica.ro
politu Dionisie in care sa aratl cg aducindu-sa fat si Toma argintaru, epi-
tropul sfintii biserici, au facut argtare ca, preotii bisericii avind case depgr-
tate de enoriasi, cu sfatul si a celorlalti mahalagii s-au zis piritului ca sa-si
facg casa, in curtea bisericii ri sa o aibg cit va trgi el si sotia lui, iar dupg
moartea for sa ramlie a bisericii fgra a sa indatora sa rgspunza vreo chirie
pentru pgmint. Iar piritul umblind cu vielenii aproape de un an dupg
isprgvirea casii lingusindu-s6 pg lingg oamenii sfintii Mitropolii au legat
locul cu chirie ri si-au insemnat ri stinjenii coprinsului. Ca viclenie a piri-
tului sa dovedeste din insusi pecetluitul pgrintelui Ignatie mitropolit i din
scrierea inprejur a stinjenilor locului, care s-au vazut cu altg cernealg ri cu
alt condei, cum si dintr-un pitac al dumnealui dvornicului Theodorache
Vacgrescul s-au dovedit aratarea Tomii epitropu adeveritg, caci dupg
rivna ce au argtat dumnealui a-si dobindi biserica dreptul sau au stricat
ingradirea ce facuse cumpgratoru dupg cum s-au vazut si de Departamen-
tul de Opt si sa vazu acum si de not acel pitac al dumnealui scriind catre
departamentul sfintii Mitropolii ca fiind dumnealui de atitia ani purtgtor
de grija mai sus numitei biserici, avind ri pg Toma ingrijitor, au fost asezat
pe piritul preot la bisericg ri neavind casa de sezut i s-au rugat sa -i dea
putintel loc in curtea bisericii la o marging numai cit o face o cascioarg.
i prin dumnealui i s-au dat piritului voie de catre pgrintele proin mitro-
polit Dosithee sa -si facg o cgscioarg mititica cu leggtura, insg : sa nu-si
facg usg sau fereastrg in pod ci in curtea bisericii ri dupg moartea sa sa
Amine casa bisericii. Iar piritul dupg ce au isprAvit casa n-au sgzut in
slujba preotii mai mult decit doi ani, s-apoi s-au dus cu protopopia la
Vlasea qi casa au dat-o cu chirie, apoi dupg un an viind an sgzut rase luni.
i fiindeg era trei preoti au vindut casa la jaluitorul Chiritg ri umbla sa
coprinzg be din curtea bisericii lucru cu totu necuviincios cg nu mai 'A-
mine be de carate.
i gaseste departamentul Mitropolii cu tale ca sa raspunzg piritul la
jaluitor atit banii cumpargtorii taleri 2 300 cit si cheltuiala ce va mai fi
flout ri sa-si primeasca si el de la mahalagii pretul binalii cit sa va pretui
ri casa sa ramiie a bisericii.
La care au judecat Departamentul de Opt ca fiind casa aceasta fgcutg
in curtea bisericii si de preot ce era slujitor bisericii, far de a avea osebitg
inprejmuire ri vinzindu-o piritul la jaluitor cu argtare de stinjenii locului
in lat si in lung, are cuvint jgluitoru ca on sa -i sigurifseascg piritul locul
despre mahalagii spre a $i-1 putea ingradi, sau sa -i dea casa inapoi ri piritul
sa -i intoarcg banii vinzgrii ce au luat de la dinsul.
Dar cit pentru a-i sigurifsi locul zise Departamentul ca este lucru
necuviincios sa sa strimtoreze curtea bisericii a nu putea sta calescile cu
care yin la bisericg mahalagii pg vreme rea ri sa sa inputineze si locu ingro-
parii oamenilor. Ci sa stgpineascg jaluitorul casa dupg cum 0, aflg far de
alfg ingradire ping sa va linirti vremea i atunci va face judecata cuviin-
cioasa chibzuire a dreptgtii.
Pentru care am trimis pa zapciu sa intrebe pa mahalagii de primesc
ei a lua-o aceasta casa ri cu ce pret. i ne-au adus raspunsul for in scris ca
piritului i s-au dat loc far de chirie ca sa -si facg casa, iar el dupa facerea
casii trecind un an au mers prin taing de an legat china locului ri el dupg
ce an sezut in casa doi sau trei ani facindu-sa protopop la Vlasca, au lasat
biserica fgrg preot si s-au dus la protopopie. Apoi, dupa eitava vreme, au vin-
dut casa ri ca died ei jalba catre sfinta Mitropolie ca sa sa pretuiaseg casa
ri rgspunzind ei pretul casii sa rgnalie pg seama bisericii, insg numai citi
bani s-au cheltuit ping in taleri 700, li s-au facut mai sus numita anafora a

75
www.dacoromanica.ro
departamentului Mitropolii. Apoi zic ca jaluitorul este primit de dansii a
stapini casa insa neingradita dupa cum sa afla acum, caci aceasta le-au fost
jaluirea for catre Mitropolie de a nu sa stramtora curtea bisericii.
Deci dupa aratarea ce face dumnealui dvornic Theodorache
Vacarescu, purtatoru de grip, al bisericii, care este vrednica de credinta,
sa dovedeste ca locul pa care au facut piritul casa nu i s-au dat cu chirie,
ci s-au dat ca unui preot al bisericii sa-si fad; o cascioara mititica fara de a
face usa sau ferestre In pod, ci in curtea bisericii. i dupa moartea lui sa
ramlie casa bisericii. Iar el dupa ce an ispravit casa lingusindu-sa pe linga
oamenii Mitropolii au facut viclenie de s-au insemnat din josul pecetlui-
tului stanjeni in lat si in lung, care insemnare au vazut-o departamentul
Mitropolii cu alta cerneala si cu alt condei. Si cu aceasta au inglat pa
Chirita de i-au dat pret mult pa casa.
Dreptatea insa nu indatoreaza pa Chirita a primi casa fara de sa aiba
ingradire dupa viclesugurile cu care s-au purtat piritul fiind de tot far de
cuviinta a se strimtora curtea bisericii i locul ingroparii oamenilor. Drept
aceia gasim cu tale ca on sa primeasca piritul de In mahalagii taleri 700 ce
primesc ei a-i da pe casa i casa sa Amalie pa seama bisericii sau sa-i ridice
lemnile spre a raminea locul slobod si el sa aiba a raspunde lui Chirita atit
banii cumparatorii taleri 2 300 cit i cheltuiala ce au facut.
Iar hotarirea cea desavirsita famine a sa face de catre manila ta.
1823 ghenarie 12.
Istrate Cretnlescu, Costandin Balaceanu, Scarlat Gradisteanu,
Fotache Stirbei, Dimitrie Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1122, f. 84 v. 85 v.
Copie.

19 1823 ianuarie 15. [Bueureti].

t La leat 1819 noembrie 1 am fost dat taleri cincizeci da mie cu
imprumutare la sfanta Mitropolie, prin zapis avlicesc, cu dobinda pa luny
la punga taleri 5. A carora bani dobanda socotindu-sa pana acum, la leat
1823 ghenarie 15, s-au facut taleri 19 250, adica, nouasprezece mie doua
sute cincizeci, carii acesti bani ai dobinzii daplin i-am primit de la sfanta
Mitropolie i mi-au prefacut zapisul pe capetile ce mai sus sa arata.
1823 ghenarie 15.
Pulheria Ghica [greceVe]
Acad. R.S.R., XLVIII-2.
Original, stare foarte bunA, Male cu filigran.

20 1823 ianuarie 26. [Bucureti].

Adeca noi cei mai jos iscaliti incredintam cu acest credincios zapisul
nostru la cinstita mama dumnealui jupan Icnatie (sic) precupetul. Precum
sa sa stie ca avand ieu un locsor de vanzare in mahalaoa Vladicai, all-
turi cu casa mea, alaturi cu Iftimie bucatariul ce ierea stolnic la sfinta
Mitropolie. Si invoindu-ne noi intre noi de a [noa]stra bunavoe ne-am bine
invoit i i 1-am vandut dumnealui in taleri 200: 50, (sic) adeca doaa auto
76
www.dacoromanica.ro
$i cincizeci toemai. Care le acesti bani i-am primit toti bani in mainile
no [a]stre. Care le locsor s-au despartit din gradina casai mole ca sa
sa plateasea datotoria (sic) casai mele.
Drept aceia dar i mai sus numitul cumparator sa -si aiba de all
plgti chiria a pamantului a sfintei Mitropolii, bej [bez] din chiria casai.
Pentru aceia dar, cumpara'nd locsor far de bina, ci sadea, pentru greaoa
datorie, atunci oricarele din vecinii miei sau din rudele mele sa va scula
sa strice aceasta vanzare a mea, unul ca acela dator sa fie a plat toate
datoriile mele, ca ieu in vremea batranetelor alt mijloc nu am avut de a
plgti far cleat numai acest mijloc.
Si cand s-au facut si acest credincios zapis an fost i alto obraze fate
carele sa vad iscaliti. Iar ieu, pentru mai buna incredintare, nestiind carte,
am rugat pg scriitoriul de ne-au iscglit numele si ne-au pus numele in
loc de pecete, ca sa sa creazg.
1823 ghenarie 26.
Mi s-au dat ca sa iscalese si inpreung cu sotiia mea Stanca, fiica
n.oastra Sultana.
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXXII-69.
Original, stare buna, hirtie cu filigran, scriere greoaie,

21 1823 februarie 4. [Bucureti].

Preainaltate doamne,
Jgluim marii tale ca stramosul nostru raposat clucer Udricanul
facind aci in politiia Bucuresti o biserica, care sa numeste tot cu acest nu-
me, Biserica Udricanului, au $i inzestrat-o cu ceia ce 1-au ajutat starea,
ca sa fie apururea inpodobita cu cele trebuincioase 1;1 i cuviincioase biseri-
cii, dupg rivna ce an avut spre cele bisericesti, dar ca s5, sa pazeascg
acele cuviincioase in toata vremea, sa fie si neamul pomenit si oarecum
laudat, au inchinat-o la minastirea Sfintei Anastasiia de la Thesalonic
care este in episcopia Epichiu, ca prin igumeni ce vor sta dupa vremi la
aceasta mingstire sa fie iconomisita i chivernisitg aceasta biserica cu
toate podoabele cele cuviincioase, legind-o a i sa da si embatic pa fies-
care an ca sa-1 trimitg la Sfinta Anastasiia, iar minastirea Sfintei Anastasii
avind aici in Cara si alt metoc mai mare, adicg minastirea Sfintului Joan
din sud Focsani, au insgreinat spre inlesnire, sg, ingrijasca si de Biserica
Udricanul, trimitind la vreme si embaticul prin egumenul focsanean.
Care asa s-au si urmat, sporindu-s5, acest embatic 0, la o vreme
Incoace pana la taleri 400, da dud au inceput a sa orindui pa tot anul
igumen, caci mai nainte erea nestramutat 'Ana la moarte. Din care em-
batic de taleri 400 0, rasa de cgtre egumenul Focsaneanul, Udricanului
taleri 200 pentru meremetul chiliilor $i acestia iargsi pa seama sa ii oprea,
nefacind nici un folos bisericii.
Iar din vreme in vreme orinduindu-sa igumeni i la aceasta biserica,
chid de la egumenul of Focsani, end de la Sfinta Anastasiia cu interesuri,
end de la patriarsie cu mijloace salnice, In putere ca aceasta episcopie
Epichiu era odinioara a patriarsii, nu numai ca an ajuns biserica far da
nici o podoaba cuviincioase dintr-ale sale, ci si citeva chilioare ce are
Inprejur au inceput a cadea tai a 0, darapana, nefiind nici o dorintg de
dregere i de meremet, ca intr-atita lacomie s-au inpotmolit calugarii
77
www.dacoromanica.ro
ce venea egumeni Melt si dintr-o cutie ce are biserica de stringe dupg la
mahalagii pentru untdelemn de candele pentru Mehl o avea tot spre
reaoa dobindire a lor. Inca Mille ce sg, aduna dupg la crestini, be vindea
pentru al lor folos. i pentru trebuinciosul untdelemn cum si pentru faclii
iargsi din ravnitori atre Dumnezeu crestini sa lndemneazg de aduc bise-
ricii pentru a lor pomenire.
Asemenea si la hramul bisericii care sa prgznueste Sf. ierah (sic)
Nicolae era obiceiu, dupg rinduiala ctitorilor, a aduce arhiereu ca Ba slu-
jascg pentru sufletele ctitorilor, cum si masa pentru sgraci, spre pomenire.
i aceste an lipsit cu totul, aflindu-sg, acum mai proastg cleat o biserica
de la un sat.
Ci fiindcg dupg ce milostivul Dumnezeu au inaltat pa manila ta
dome in stramosescul scaun si stgpin parnintean al nostru chibzuind din
rivng dumnezeiasca si din bungtatea, sufletului a sa intocmi si a BA netezi
toate lucrurile ce sg, fgcuserg norodoase (sic) i coltoroase pang, la eel
mic, precum i minastirile Orli, ai pus in rinduiala a sa indrepta 1i intoc-
mirea lor cu cuget sufletesc spre veni in starea cea asgzatg de fericitii
ctitori.
Dinpreung cu mahalagii acestii biserici cgdem la luminatele marii
tale picioare ne ruggm ca sa arati maria ta bungtatea cea nemarginitg
i asupra acestii biserici a sfintului ierarh Nicolae i sa to milostivesti spre
a fi apgratg despre egumenii caluggri de acum inainte. i sa orinduiascg
dintre mahalagii negutatori epitropi, oameni cu frica lui Dumnezeu, sa
slujascg sfintei biserici numai pentru sufletele lor. i din ceia ce sa va
agonisi, mult putin, sa sa facgi meremeturile chiliilor care acum stau sa
cazg, sa sa inpodobeascg biserica cu fgclii cu untdelemn, s sa plateaseg'
acest embatic dg taleri 400 pg tot anul la Sf. Joan de la Focsani, precum
s-au urmat, nevrind a sa pggubi la embatic mingstirea Sfintei Anastasii
si a sa stramuta ctitoriceasca Intocmire.
i pentru aceasta sfintul ierarh Nicolae va ajuta marii tale pentru
indelungarea anilor vietii marii tale si a prealuminatelor odrasle, ca sa
stgpinesti ping la cele mai adinci batrinete cu laude gi Cu faceri dg bine,
dupg cum in faptg., vedem.
Si cum va fi mila marii tale
Ai marii tale prea plecati slugi,
Scarlat Chitoran stolnic, Nicolae Chitoran, ctitori i dinpreung cu
toti mahalagii of Udrican
[rezolulia] :
Preaosfintiia ta pgrinte mitropolite, i dumneata vet logofgt de Tara
de Sus si dumneata vel logofgt de Tara de Jos, sa cercetati jalba aceasta.
1823 fevruarie 4.
biv vet sluger
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CDLXXXV-1.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran.

22 1823 februarie 6. [Bueureti].

Adicg eu Dinul islicar sin Neculae capitan inpreung cu sotiia mea
Palma incredintam cu acest zapis al nostru la mana dumnealui chir Gheor-
ghe sin Preda polcovnic. Precum sa sa tie ca dumnealui avand In fata

78
www.dacoromanica.ro
Podului Mogosoaei o prgvalie cu pamantu ei ohamnic, care pe din sus B6,
vecineste cu o pravalie ce s-au vandut de frate-sau Mihalache la dumnealui
biv vel dvornic Scarlat Gradisteanu gi pe din jos cu chir Petre rachieru.
Si fiindca la Inparteala ce an avut dumnealui cu frate-sau Mihalache s-au
hotarat ca in locu binalii ce s-au dat numitului Boer, ca sa nu mearga linie,
ci dumnealui vornic sa stapaneasca numai cat tine binaoa din pod, iar
in dosu binalelor locu ce este la uia casii cei vechi nu are a face dumnealui
vornic intru nimic, ci eu sa-mi BUT/nese acel loc dupa cum se vede pang
in ulucile ce sa afla acum in par.
Deci, fiindc5, dumnealui avand trebuinta de alt acaret pentru nego-
titoria dumisale Qi eu avand trebuinta de acest fel de pravalii In pod pentru
alisverisu negutatorii mele gi fiind gi rudenie uni cu alti, de a noastra
bunavoe, nesiliti de nimeni, ne-am invoit ca pentru aceasta pravalie a
dumnealui, din pod, sa-i dau eu schimb un hanisor ce-1 am aproape de
Podu Mogosoai, in mahalaoa Dimii Tabacu, care 1-am facut eu pe pgmantu
ce 1-am avut de la p5,rinti ohamnic, care despre pod sa vecineste cu nepo-
tu-mieu Pang, biv treti logofat i pe de ceilalta parte cu dumnealui Iordache
Anagosti $i in fund cu dumneaei clucereasa [indescifrabil]. Si fiindca eu
pentru trebuinta negutatorii mele, ce am sa-mi fac la pod, m-am multumit
ca peste acest anisor (sic) sa-i mai dau Inca bani gata taleri 1 500, adeca
una mie cinci Bute, care bani i-am i raspuns toti deplin in maim
dumnealui.
Si acest hanisor fiindca este facut cu bani din zestrea sotii mele gi
aceste de mai sus aratate pravalii din pod le-am luat si le-am dat iarasi
drept zestre sotii mele, sa aib eu dar a stapani aceasta pravalie, ce o am
luat-o cu schimb, cu bung' pace si dumnealui sa-si stapaneasca anisoru
ce sa arata ca i 1-am dat schimb, cu bung pace. Iar cand va fi vreo
pricing de judecata on cu vecinii de la acest anisor sau cu alte, sa am
eu a raspunde si a ma judeca.
Si fiindca aceste schimburi s-au facut cu stirea i i altor obraze de
cinste care mai jos sa vor iscali, gi eu, pentru mai adevarata credinta, mi-
am pus pecetea mai jos, ca sa sa creaza.
1823 fevruarie 6.
11
L.P. Eu Dinul islicar sin Neculae capitan inpreuna cu sotia mea
Palma adeverim
Gheorghe Athanasiu martor [grecefte]
Si am scris eu cu zisa dumnealor gi martor
Joan polcovnic
Golectia George Potra.
Original, stare bunA, hirtie cu filigran.

23 1823 februarie 11. Bucuresti.

Grigorie milostiiu bojiiu arhiepiscop i mitropolit Ungrovlahii.
Dupg rugaciunea ce ne-au facut Chiriiac Nicolau ce-si are casa sa
pe locul sf. Mitropolii, in mahalaua Flamina, ca sit-gi faca gi o pravalioara
pe acel coprins de loc al casii sale, spre a se chivernisi gi a-gi agonisi hrana
vietii.
Smerenia noastra milostivindu-ne i-am ascultat rugaciunea yi iata
ca cu acest pecetluit ii dam voe ca sa -$i faca o pravalioara pe locul casii
79
www.dacoromanica.ro
 sale chip/ cum fi va da mina. Si cu voe a vinde vin i rachiu i alte de ale
mincarii intr-aces pravalie. Cu simfonie ca de acum inainte sa plateasca
pa fiescare an chine la sf. Mitropolie po taleri saisprezece, pentru casa i
pravalie. Incepindu-sa anul de la leat o mie opt Bute douazeci oi doi oc-
tomvrie in douazeci gi ease, Sf. Dimitrie. Si sa dea $i de fierce bute cu vin
de vinzare cite taleri einci havaet la sf. Mitropolie.
Asadar tinindu-sa de acest asezamint oi cu raspunderea chirii la
soroc i cu numitul havaet de bute, sa stapineasca In pace si nesuparat.
Iar aratindu-sa rau chiriias Ii neraspunzindu-si chiriia la soroc i
havaetul butilor, atunci sf. Mitropolie, ca o stapina a locului, sa,-1 sileasca
prin marifet de judecata a-Ii aridica cherestelile, sa ramlie locul slobod
pa seama Mitropolii. Cum si de al va intimpla a o vinde la alts parte
numita pravalie sau casa, dator sa fie a da mai kali de stire sf. Mitropolii
ca ea -oi fad, de al doilea asazamint cu acel cumparator (cind Mitropolia
nu va avea trebuinta de dinsa), iar la mezat nu are voe a o vinde nisi
intr-un chip.
Aciasta.
1823 februarie 11.
Arh. St. Buc., ms. 162, f. 16 v.
Copie.

24 1823 februarie 21. [Bucuresti].

Incredintam noi cele mai jos iscalite, cu acest adevarat i credincios
zapisul nostru la mina dumnealor, jupinului Stanciului boiangiu i tova-
rosului dumisale Athanasie Radul. Precum sa sa, stie ca o pravalie din
Boiangii, ce este si acum boiangirie, pe locul sfintei Mitropolii, pentru care
sa plateste chiriia locului pe an taleri unsprezece ei sa vecineste despre
amiaza-zi cu pravaliia de zestre a dumnealui medelnicer Stefanica, iar
despre amiaza-noapte en pravaliia mea, Elenca, soiia raposatului Ionita
cavaful sin Visan. Care pravalie, fiindu-ne ramasa de la raposat nepotul
nostru Costandin, sin raposat Ivanciu cavaf, clironomie.
Si vrind a ne inparti pe avutul acelui raposat nepot, am facut aciasta
pravalie vinzatoare. Si gasindu-s dumnealor mai sus numitii negutatori
musterii ca sa o cumpere prin bung, tocmeala, nesilit de nimeni, cu stirea
rudelor si a vecinilor, am vindut-o dumnealor in drept taleri 20 000, adeca
doazeci de mii, bani incareati (sic). Care bani priimindu-i pa tori deplin
in miinile noastre, am dat 1i noi in mina dumnealor zapisul nostru de yin-
zare, cu care sa aiba a o stapini cu bungs pace de catre noi i de catre copii
nostri si de catre tot neamul nostru, dumnealor, copii dumnealor, nepotii,
stranepotii, citi Dumnezeu le va darui, avindu-o mostenire nestramu-
tata. Insa, sa sa :?tie, cu pareti despartitori despre amindog, vecinirile sint
de tovarasie.
Deci, fi noi, pentru mai adevarata credinta, ne-am iscalit mai jos
numele, puindu-ne oi degetile, in loc de pecetie, ca sa sa creaza.
1823 februarie 21.
Eu Pasha logofeteasa, matusa despre tata a raposatului nostru
Costandin, vinzatoare
Eu Ionita sin Pasha logofeteasa, adeverez
80
www.dacoromanica.ro
 Am scris eu Chirita, dascalul slovenesc, cu zisa dumnealor mai sus
numitelor vinzatoare i slnt 8i martor
Eu Elenca, sotiia raposatului Ionita sin Vian, matua despre mum&
a raposatului nepotului nostru Costandin, vinzatoare
Eu Mania, matua despre mums a raposatului nepotului nostru
Costandin, vinzatoare
Eu matua despre mural, Ilinca, a raposatului nepotului nostru
Costandin, vinzatoare
Stefan medelnicerul iscalese, fiind pe acest pret
[rezolutie]:
Grigorie, milostiiu bojiiu arhiepiscop, i mitropolit Ungrovlahii.
Vazindu-sa i de catre smerenlia noastra coprinderea acestui zapis,
11 Intarim ca sa-i aiba stapinirea noii cumparatori, raspunzInduli chiriia
locului sfintei Mitropolii, pe tot anul, cite taleri unulsprezece, Incepindu-sa
anul de la trecutul Sfintul Dimitrie.
Deci, tiindu- sa acest arAzainint, a& stapineasea in pace i nesuparati.
Iar aratindu-sa rai chiriiaqi i neraspunzinduli chiriia locului la soroc,
din an In an, atunci sfinta Mitropolie, ca o stap1na a locului, sa-1 sileasca
prin marafetul judecatii a-i aridica binaoa si 55 Angie locul slobod pa
seama Mitropoliei fare alt cuvint de pricinuire. Cum 8i de BA va Intimpla
a vinde numita pravalie la alta parte sau a o preface, datori a fie a da
mai intii de Mire sfintei Mitropolii, ca sail face de al doilea mazamint
eu noel cumparator.
Aciasta.
1823 aprilie 12.
117.f.71

Arh. St. Buc., ms. 162, f. 28 v.-29.

Copie.

25 1823 februarie 24. [Bueureti].

Io Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstite i credincios boerule al domnii mele dumneata vel spathar
primind acest domnesc al nostru pitac sa publicariseti prin pristav in
tot semtul Spatharii ea de acum inainte nimeni nu este slobod a sa mai
purta legat la cap, afara numai de neferii ogeacurilor domnetei noastre
curti i din ai Spatharii i din ai Agii.
Si pentru ca, sa fie tiuti, sa-i trimiDi 8i dumneata pe toti neferii
Spatharii dinpreuna eu chezaii for aici la domneasca noastra curte ca sa
le dea techerele eu pecetea ea avem a o randui i oricare sa va gasi far
de acest fel de tepherea umblind legat la cap (fie de once treapta), unul
ca acela sa tie ea dupe ce i sg, va taia acea legatura sa va i pedepsi
ca un nesupus.
Si, osebit de aceasta, nimeni de acum inainte sa nu umble far de
felinar de la doaa ceasuri din noapte inainte, iar Intamplandu-sa a sa gasi
einevai umbland noaptea on far de felinar, sau legat la cap (fie macar
81
www.dacoromanica.ro
ti cu felinar, de nu va avea techerea), sa sa radice unul ca acela qi sa sa
aducg aici la domneasca noastrg curte pe loc.
Pisah gospodstvo-mi.
1823 fevruarie 24.
I L.P.I
biv vel clucer
Acad. R.S.R., LXXIII-334.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran, pecetea domneascA In tus rosu.

26 1823 februarie 26. [Bueureti].

Preainngltate doamne,
Dupg luminatu pitac ce ni s-au scris de catre manila sa prea banal-
tatul nostru down Grigoriie Ghica voevod, cum ca aflandu.-sg manila sa
in prigonire politiceasca cu lumingtiia sa, domnita Marioara Hangeriia,
ce i-au fost sotiie qi prin bisericeascg hotargre, in scris, a sfintii biserici
cei marl dajghinandu-sg casniceasca petrecere, nu priimete manila sa a
sta mai malt neizbrgnita i theoriia drepturilor domnitii ce sint asupra
marii sale i, du.pg pravilg, va fi dator a le raspunde.
De aceia ni sa scriie ca adunandu.-ne cu totii la un loc i chibzuind
cele cu cale dupg povgtuirea pravilii sa d5,m in scris hotargre, orgnduind
i locul unde s-ar cuveni ca sa raspunza manila sa acele drepturi ale dom-
nitii, spre cea desavarit dgsfacere a marii sale. Ne-am adunat cu totii,
aici, la domneasca curte, unde aratandu -ni -sa foaia da zestrea ce s-au
dat domnitii Marioarii la casatoriie o vazum cu Teat 1803 mai 19, iscalita
de raposatul spgtar Nicolaie Hangeriu, unchiul lumingtii sale, pretuita
fiind toata zestrea taleri 19 890.
Care zestre, fiindca ne argtg mariia sa ca-i este tiut cum sa lipsete
cu totul ei lipsa n-au curs din vreo pricing ce dupg pravila sa supune
stapina zestrii a o pierde, ci s-au purtat i s-au cheltuit in vremea unitii
casnicii, dupg pravilg, ggsim cu cale sa o raspuna manila sa domnul
nostru in bani gata, taleri 19 890, ca o zestre pretuita, carea, dupg pravilg,
privete la mariia sa de a o inplini.
Aijderea, facand. chibzuire i pentru cheltuiala hranii luraingtii sale,
sa gasi cu cale sa i sa dea pa zi cite taleri 20, de la Teat 1821 avgust 1,
cind an eit din casa marii sale domnului nostru, ping in zioa ce i sa va
teslematisi zestrea, insg taleri 10, pentru hrana, i taleri 10, pentru chiriia
casii ; sa i sa mai dea i pentru h Mang i inbeacamintea i incaltamintea
a doog domnite ce sint la lumingtiia sa, i a slujnicilor ce au domnitile
pa zi po taleri 10, de la Teat 1821 octomvrie 27 innainte, pg eta vreme
sa von afla in cretire lingg lumingtiia sa, ping la varsta casgtorii.
Iar pentru beizadea Grigore, ce sa aflg tot 15,nga, lumingtiia sa, n-are
cuvant domnita sa cearg nici o cheltuialg, fiindca an fost capatuit chear
de manila sa cu toata cheltuiala la cost. i luminatiia sa, cu vicleug,
inpotriva pravilii, 1-au furat ti este datoare ca cu cheltuiala sa sa-1 trimitg
aici la mariia sa, avand trebuinta, de cuviincioasa invatAturg.
Asemenea, nu are cuvant a cere de la manila sa nici darurile dinna-
intea nuntii, caci aceste damri, dupg pravilg, sint ale copiilor i partea cea
nevinovata dintre casnici sa folosete numai cu rodul lor, iar stapinirea
este a copiilor. Precum nici vreo cheltuialg a inbracamintii nu poate
82
www.dacoromanica.ro
domnita sa ceara pe obrazul luminatii sale, fiindca ne este stiut si unora
din not ca domnita Marioara, dupa ce an exit din casa marii sale la Brasov,
peste citeva- zile chid lipsea manila sa din casa, gasind vreme cu pirlej,
s-au dus cu oameni indastui de au radicat toate calabalicurile i hainele
cele facute de manila sa si an avut ce purta. Din care, acele haine f acute
de manila sa, cite von fi pina acum in fiinta, este datoare, dupa pravila,
sa le intoarca innapoi la mariia sa, da vreme ce zestrea i hrana pima la
teslematul zestrii i sa da pa deplin.
Pentru care, acesti bani ai dreptatilor luminatii sale, gasim en cale
sa sa puie depoziton la sfinta Mitropoliie, neavind domnita a mai cere
vreo cheltuiala a hranii de la manila sa, dupa teslematisirea zestrii innainte,
caci din zioa ce barbatul face teslim zestrea nevestii nu mai este dator
a mai purta cheltuiala, ci are a-$i iconomisi nevasta cheltuiala, cu dintr -al
sau, mai vh.tos eind este la mijloc daspartire bisericeasca.
Iar pentru dooa luminate domnite mici, va ingraji manila sa a le
trimite oranduita cheltuiala ce mai sus sa arata, po taleri 10 pa zi, de
la 1821 octomvrie 27 incoace.
Catre acestea fiindu-ne stiut ea domnita Marioara au avut si scu-
telnici pa obrazul luminatii sale, am intrat si pentru aceasta in cercetare,
ca sa ne pliroforisim de catre tine s-au luat banii poslusaniilor. Si spre
dovada, ni s-au aratat de manila sa adeverinta cu leat 1821 septemvrie 10,
iscalita de caminar Costandin Buricel, ce ne este stiut ca era insarcinat
cu toata darea i luarea casii de vent i cheltuiala, scriind ca din toate
socotelile ale darilor i luirilor casii ce au avut cu manila sa domnul nostru
ping la septemvrie 1 a leatului 1821 s-au socotit si s-au dasfacut cu mariia
sa, dupa cum sa coprinde in deosebitele carti da zbranire i ca trebuinta
thud ca sa arate intr-aceasta adeverinta si pentru banii scutelnicilor dom-
nitii face aratare ca de cata vreme i-au avut domnita, banii acestor scu-
telnici n-au intrat in veniturile casii, nici au pus el mina pa, dansii, afar&
numai de taleri 1 500, ce i-au dat domnita lui si au intrat in plata giu-
vaerului, iar ceilalti bani fi lua domnita.
Dupa care, aceasta adeverinta sa face dovada ca banii scutelnicilor
domnitii n-au intrat in veniturile casii marii sale, afara numai din taleri
1 500, ce i-au dat domnita prin mina caminarului Costandin in plata
giuvaerului, care giuvaer ne arata manila sa, domnul nostru, ea sa afla
la mariia sa.
Am gasit cu cale ca de ceilalti bani ai scutelnicilor sa aiba manila
sa pace, da vreme ce, dupa aratarea mai sus numitului easier, n-au intrat
in veniturile casii marii sale, iar acei taleri 1 500 ce an intrat In plata
giuvaerului sa-i puie mariia sa depoziton pa acestia la sfinta Mitropoliie,
dinpreuna cu banii celorlalte dreptati ale domnitii, ce sa arata mai sus.
Si de alts parte, 0,, WA senile luminatii sale de catre Logofetiia mare
a Tarn de Sus (trimitindu-i-sa si copiie dupa aceasta carte de judecata),
ca sd-si oranduiasca aici vechil cu depling putere sa priimeasca mai sus
numitu bani i sa dea carte da priimire.
Drept aceia, dupa hotararea ce am facut ca urmare dupa pravila,
am dat la luminata mina marii sale, domnului nostru, aceasta carte de
judecata.
1823 fevruarie 26.
Grigoriie mitropolit Grigoriie Arges
Gherasim-Buzau Costandin Cretulescu
Galaction-Ramnic Barbul Vac'arescu
83
www.dacoromanica.ro
Istrate Cretulescu Dimitriie Bibescu
Costandin Balaceanu Dimitrache Brailoiu
Mihalache Manu Mihalache Ghica
Grigoriie Filipescu vel spatar Nestor logofat
Theodorache Vacarescu Costache Rasti
Costandin Filipescu Joan Filcoianu
Nicolae Golescu Scarlat Mihalescu
Iordache Golescu Stefan Balaceanu
Scarlat Gradisteanu Dimitriie Ralet
Ioan Stirbei Than Cocorascu
Grigoriie Ralea Filip Lenj
Mihalache Racovita Matei Cantacozino
Stefan Belu Costandin Cantacozino
Arh. St. Buc., ms. 1 123, p. 51-52.
Cople.

27 1823 martie 1. Bucurqti.

Zapisul mien la mina dumnealui chir The sin Vasile, precum sa sa
stie ca avind eu nn han in fata Podului Calicilor, aproape de streaja, ce
spinzura in poalele vii mele, pa paraintul sf. Mitropolii, cu chirie po taleri
5, adica cinci pe fiescare an, inlauntru cu Meanie cu circiuma cu cinci
odai, cu bucatarie, cu pivnita dedesupt i cu locul cit sa vede.
Si mai mult nefiindu-mi mie trebuincios 1-am facut vinzator i gasind
mustereu pe dumnealui mai sus numitul am tocmit hanul cu toate, dupa
cum In sus arat, In taleri 2 500, adica doug mii cinci sute. Pe carii bani
primindu-i en pe toti pesin, sa stapineasca dumnealui $i tot neamul dum-
nealui acest han In veci, daspre mine $i daspre tot neamul mien, platindu-si
gi obisnuitul havaet al chirii hanului, taleri 5, adica cinci pa fiescare an la
sf. Mitropolie.
Si pentru credinta adevarului am dat dumnealui zapisul mieu acesta,
ca sa fie de incredintare.
1823.
Grigore Velcea vinzator
Zoita satrareasa
Gheorghie Velcea
L.P. Costandin Ogrezean
Panaiotache Velcea caminar
V. Vasiliu logofat
[urmeazd intarirea mitropolitului] :
Grigorie milostiiu bojiiu arhiepiscop i mitropolit Ungrovlahii.
Vazindu-sa $i de catre smerenia noastra coprinderea acestui zapis,
11 intarim ca sa-si ail)/ stapinirea noel cumparator. Insa cu acest aseza-
mint, ca de acum inainte sa plateasca pa fiescare an chirie la sf. Mitropolie
po taleri cinsprezece. Si inceperea anului are a sa urma de la viitorul
sf. Gheorghie, leat 1823. Si sa dea si de bute cite taleri cinci havaet
Mitropolii.

84
www.dacoromanica.ro
 Deci tiindu-sa de acest alezgraint sa stapineasca in pace i nesupgrat,
iar aratindu-sa inpotrivitor atunci sf. Mitropolie sa-1 sileasca prin marifet
de judecata a-i aridica cherestelile, ramlind locul slobod, caci aea ne-au
fost aezamintu.
Cum qi de sa va intimpla a vinde numitul han, dator sa fie a da de
tire Mitropolii ca sa-i fad, de al doilea aezamint cu acel cumparator
(dud Mitropolia nu va avea trebuinta de dinsul). Iar la mezat nu are voie
a-1 vinde nici intr-un chip.
Aciasta. 1823 martie 1.
IL.P.I
Arh. St. Buc., ms. 162, f. 20 v. 21.
Copie.

28 1823 martie 21. Bueureti.

Prea ingltate doamne,
Iordache Pirsiceanu au jgluit marii tale pentru dumnealui biv vel
logofgt Alecu Filipescu zicand ca al5,turea cu locu lui are i dumnealui
logofat case in Podu Mogooaii. Si. dg citiva ani daschizind ferestre la
sofragerie, la spalatorie, la bucatarie 1 la plimbare care privesc in locu
sau, sa scurge i lgturile dg la cuhnie i spglatorie pa locu lui. Din care
pricing sa zaticnesc muterii dg nu-i da pretul cel cuviincios, caci mai
nainte pang a nu avea ferestrile deschise, avea muterii da-i da taleri
25 000, iar acum au eit la mezat numai taleri 17 000.
Pentru care mai dand i altg jalba la maria sa raposat domnul Sutu
prin care arata napa'stuirea ce i sa facea da dumnealui logofgt, i din pri-
cing ca era dumnealui muteriu nu i s-au fault nici o indgstulare, iar el
fiind om sarac nu are nici sufletile cu ce le cauta, nici datoriile a le plat.
Dupg care merggnd i insui prea plecat5, sluga marii tale dvornicn
Cretulescu la fata locului am vazut ca cu adevgrat 1i are dgschise acele
ferestre i jghiaburi pe locu jaluitorului i sant vatamatoare i supargtoare
locului sau. Care sa cuvine a le astupa (nedobandinduli robirea dupa
pravilg) ca sa is sfirit mezat a nu mai pricinui jaluitorului, c5, dintr-
aceastg pricing nu iese pret locului. Dar fiindca dumnealui logofat nu s5,
af15, aici, ramane la luminata porunca marii tale cum are a sa urma.
1823 martie 21.
Istrate Cretulescu vel vornic
Nicolaie Golescu vel vornic
Arh. St. Buc., ms. 1 137, f. 9.
Copie.

29 1823 aprilie 7. [Bueure0i].

Preainaltate doamne,
Am vazut aceasta jalbg ce au dat la inaltimea to ediclii i icioglanii
domnetii curti cum ca din vechime au avut obiceiu de mergea cu caftanu
in urma meterhanelii la toti boerii ce sa cinstea de luminatii domni, cu
85
www.dacoromanica.ro
boerii, vi li sg da un dar. Insg boerli cei mari ping la taleri 100, vi cei
mici taleri 50. Iar acum de la dreggtoriile cele mici ale Spatgrii vi ale Agii
vi allele ce s-au cinstit de catre maria ta cu caftane nu li s-au dat nimic.
Cum vi la hramuri era obiceiu deli sg, da de la episcopii cite taleri 100,
vi de la manastirile de aici din Bucuresti cite taleri 50. Care obicei zic
ca ar fi trecut vi in condica logofetii de obiceiuri cerind a li sg face luminat
pitacul mgrii tale coprinzAtor de unde vi eft au sg, ia.
Si fiindcg ni s porunceste de catre maria ta ca sg cercetam aceasta
jalbg a for vi sg aratam in scris am 1ntrebat pg dumnealui vel logofgt de
obiceiuri vi ne arata ca in condica acestii logofetii nu este scris vreun
avaet orinduit cit sa dea boerul cind i sa, aduce caftanul. Fgrg numai
stim ca s-au urmat intr-acestasi chip : adeca de voeste boerul a opri caf-
tanul pe seama sa, cind i-1 duce, 11 opreste vi le 1.5, un dar, cit fi este
vointa. Iar de nu voeste a-1 opri, 11 lasg la dinsii fgrg a le da alt dar. Si
ei 11 dau la visterie vi isi iau de acolo avaetu cel canonisit, dupg cum sa
inseamna mai jos. _Alta iarasi din boeri le lasg vi caftanul vi le dg, vi un dar
eft voeste. Iar de la Mitropolie i de la metoasele episcopiilor vi mgngsti-
rilor de aici, cind merge domnul la bisericg fn ziva hramului, n-au fost
obiceiu a li sa da nimic, decit de an volt vreunul dintr-aceste obraze a le
dgrui ceva, bine, iar de nu, supgrare nu i-au facut.
Deci, dupg aceasta urmare ce au curs ping acum ggsim cu cale sg
s a urmeze vi de acum inainte.
Iar hotgrirea cea desgvirsitg rgmine a sa face de catre maria ta.
1823 aprilie 4.
Istrate Cretuiescu.
Costandin Bglaceanu
Scarlat Grgdisteanu
Ioan Stirbei
taleri avaetul caftanelor
50 al dumnealor velitilor boeri de la vel ban ping la vel agg
35 vel clucer vi vel cgminar
30 vel paharnic vi vel stolnic
40 vel comis
25 vel serdar vi vel medelnicer
20 de la vel sluger vi ping la vel vistier
Iar celelalte mai mici, po taleri 15, vi po taleri 10. De la acestea
toate sa ia zeciuiala indoitg, adecg jumgtate treti vistier vi jumgtate caf-
tangi-basa.
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 7v.-8.
Copie.

30 1823 aprilie 16. Bueureti.

.Adecg not care mai jos ne vom iscgli dgm bun vi credincios zapisul
nostru la mina dumnealui ju.pin Petru cojocaru. Precum sg sg tie ca avind
o cascioarg pe mosia sf. Mitropolii, in mahalaoa Flgmindii, ne-am invoit
cu dumnealui mai sus numitul de i-am vindut de a noastrg bungvoie,
nesiliti de nimenea, in drept taleri 650, adieg vase Bute vi cincizeci tocmai,
care am vi primit banii tori deplin. Ins& locul cu chirie pg an i dumnealui
sg aibg a stgpini cu bung, pace, cit vi copii de copii dumnealui.
86
www.dacoromanica.ro
 i pentru mai adevarata credinta, nestiind noi condei, ne-am rugat
de scriitorul de ne-au iscalit i noi puindu-ne gi degetile in loc de pecete,
ca BA sa creaza. Care au fost i alte obraze de oameni fatal care mai jos
sa vor iscali anume.
Eu Tanase Morahgiu adeverez i vanzator
Eu Iordan sin Tanase adeverez
Eu Velica sotia lui Tanase, adeverez
Eu Zanfira, sofia lui Iordan, adeverez
Eu Velciu cojocaru, martor
Eu Dimitru cojocaru, martor
i am scris eu Ivan dulgheru en invatatura dumnealor mai sus nu-
mitilor.
[intarirea mitropolitului] :
Grigorie milostiiu bojiiu arhiepiscop i mitropolit Ungrovlakii.
Vazindu-sa si da catre zmerenia noastra coprinderea acestui zapis,
11 interim ca aiba stapanirea noul cumparator. Insa cu acest mead-
mint, ca de acum inainte sa plateasca chirie la sf. Mitropolie cite taleri
sapte pe fiescare an. yi inceperea anului este a sa urma de la trecutul sf.
Dimitrie, leat opt sute douazeci i doi.
Deci Hindu -sa de acest asezamint gi cu raspunderea chirii din an
in an, la soroc, sa stapaneasea in pace si nesuparat. Iar aratindu-sa rau
ehirias gi neraspunzind china la soroc, atunci sf. Mitropolie ca o stapana
sa-1 sileasca prin marafetul judec'atii aradica binaoa, ramaind locul
slobod pa seama Mitropolii, Med, alt euvant de pricinuire. Cum si de sa va
Intampla a-si preface numita case sau a o vinde, dator s fie a da mai
intai de stare sf. Mitropolii ca sa-si face de al doilea asezamtnt cu noul
cumparator.
Aceasta.
1823 aprilie 16.
'L.P.]
Arh. St. Buc., ms. 162, f. 29v.
Copie.

31 1823 aprilie 20. Bueuresti.

Prea in.altate doamne,
Pa aceasta alaturata anafora a Agii, ce este de la trecutul lui fe-
vruarie 20, neraminind odihniti lurnanararii de aici din Bucuresti, dupe
jalba ce an dat marii tale, din luminata porunca i-au adus zapciu agiesc
i inaintea noastra la judecata fao, cu Gotca [7] si Hagi Gheorghie 8i
Gheorghie i Copou [7] sureccii.
Zicind lumanararii prin jalba for ca, la leat 1821, cind sa afla ostirile
1mparatesti asezate aici in politiie, avind ei ingrijire pentru tainul do
lumanari ce sa da, ca nu cumva mai viind gi alte ostiri sa se intimple lipsa,
cum si otcarmuirea avand iara i ingrijire pentru aceasta, le-au poruncit
s mearga la zalhanaoa of Ciorogarla sa radice seul ce avea piritii acolo.
i ei raspunzand a nu an bani cu ce sa-1 plateasca, le-au zis otcarmuirea
ca va plati visteriia din banii for ce au 0, is dupe luminarile cedate [I],
wade s-au i dus sa ridice acel seu. i paratii nu i-au ingaduit zicand ca seal
este al dumnealui sicritarului Udrischi. Apoi au chemat otcarmuirea pe
87
www.dacoromanica.ro
dumnealui secretarul i au hotarat pretul seului, ocaua pa parale 48,
i ei sa vanza ocaua de lumanari po parale 60.
Au i radicat seul i cantarindu-1 an eit oca 20 526, pa care seu
inpartindu-1 pa la lumanarii an dat fietecare zapis la dechemvrie 1 pa
numele dumnealui baronului Sachelarie, iar nu pa numele secritarului.
Dar n-au trecut mult i peste cateva zile luminatia sa Hagi Ahmet Pala
au scazut nartu lumanarilor, cate patru parale la oca, poruncindu-li-sa
BA vanza ocaua po parale 56. De care zic jaluitorii lumanarari el acea
suma de seu nu era de ajuns, ci siliti au fost de au mai cumparat Inca
100 000 oca de la alti sureccii, cel de vaca ocaua po parale 44, iar eel de
capra po parale 45 i un. ban. Si ca din seul paratilor oca 13 000 apucase
de platise ocaua po parale 48, iar oca 5 000 ramasese pa seama unui
Gheorghe Lolea lumanararul, carele simtind viclenia paratilor ce au urmat
dandu-le seul en incarcatura an dat jalba luminatii sale Paii i judecan-
du-sa, cu paratii i-au aflat dreptatea i le-au platit seul ate parale 44.
Cind atunci zic jaluitorii ca ar fi dat luminatia sa Paa porunca
ca tot seul cu asemenea pret sa se plateasca. Si ca ramaind asupra for
oca 2 526 neplPitit au oprit acest cusur pentru scaderea ce li s-au facut
la vanzarea lumanarilor, vazand scaderea nartului ce s-au facut. Si mai
vartos zic ca in.tr-acel seu an fost unul rau pe care neputand sa-1 faca
lumanari 1-au vandut pa la sapunari ocaua po parade 34 i pana la parale 38.
Din care seu i acum sa afla pa la unii din.tranii nelucrat, fiind rau i negru
ca pamantu. Si c, alti sureccii s-au multumit pa pretul ce le-au dat ei
la oca po parale 44 i numai paratii nu sa multumesc. Si cer dreptate ca
sa fie scazuti cu ate patru parale la oca, fiindca piritii le-au dat numai seu
iar nu i cervi, aratandu -ne o marturie in scris a zece sureccii i caprari
in care zic ca, in leat 1822, cand sa afla aici otirile inparateti an venit
luman.ararii politii la vremea zahanalelor i le-au dat seuri de vaca cu
cerviurile prin bun6 invoire a tot [tuturor] isnafurilor, ocaoa po parale 45
i 46, iar eel de capra ocaoa po parale 45 i un ban.. Grata i suma de seu
ce an dat lumanararilor ea 83 392.
Intrebandu -se paratii raspunsera ca ei au avut seul tocmit cu alti
negutatori, ocaoa ate parale 52, iar lumanararilor le-au dat din porunca
otcarmuirii cu scazamant po parale 48 i ca nici pana acum n-au istovit
plata acestui seu, ci tot mai sant asupra for ca vreo doul mii oca neplatite
i ca, seul s-au radicat de la danii la octomvrie, iar scaderea pretului
lumanarilor s-au facut la fevruarie, aratandu-ne i un zapis, cu leat 1821
dechemvrie 11, iscalit de doi lumanarari Dumitru dimpreuna cu Hagi
Gheorghe Manciul i coprinzator cu taleri 3 625 parale 32 este dator la
dumnealui baronu Gheorghie Sachelarie dupa 3 021 ; 7 oca seu dupa
placerea lui ce au cumparat de la dumnealui cu tocmeala ea a treia parte
clintr-aceti bani taleri 1 208 parade 24 sa-i plateasca pein, iar doul parti
taleri 2 417 parale 8 sa-i plateasca dupa 45 de zile, sau neplatindu-i la,
acest soroc sa curga dobanda, pa luny cate taleri 7 bani 60, (land baro-
nului i cheza ce sa va iscali mai jos.
Si iscalit vreun cheza nu sa vede, iar in dosul acestui zapis serie
ca s-au raspuns din. suma lui taleri 3 509 parale 24 in patru condee, insa
o mie cloud. Bute opt parale 24 la leat 1821 dechemvrie 16, 3 500 la leat
1822 fevruarie 12, 3 900 nu arata cand i-au primit, i 901 dati in trei tefele
i iarai nu arata and.
Ne mai aratara un scris al dumnealui vel vistier prin care arata
dumnealui ca, la leat 1821 octomvrie 28, din porunca vistierii s-au radicat
de la paratii sureccii din zalhanaoa of Ciorogarla 68 tulumuri seu i s-au
88
www.dacoromanica.ro
dat lumangrarilor de aici din politiie tgindu-sa fiatul ca sg-1 plateascg
ocaoa po parale 48, dgindu-i-sa si for voe sa vanza ocaoa de lumangri po
parale 60. i cg, unii din lunigngrari au si plgtit 60 tulumuri ocaoa pc
parale 48, iar altii asupra cgrora mai sint opt tulumuri seu sg, inpotrivese
ca sa mai scazg din pret. i cg aceasta pretentie a for este necuviin.cioasg"
sg cuvine ca dupg cum au plgtit cei dintgi lumangrari, dupg poruncg,
ocaoa po parale 48 asemenea sa plAteasca si acestia asupra carora mai
sint acele opt tulumuri, ocaoa po parale 48.
Asijderea zice si dumnealui aga prin mai sus numita anafora ca
de vreme ce lumangrarii au luat seul cu pret hotarat ocaoa po parale 48
din care au si platit bani pa oca 13 000 sa cuvine sa plgteasca si cusurul,
dar fiin.dcg atunci can.d li s-au poruncit a plati seu cu mai sus numitul pret
li s-au dat si for voe sa vanza lumartgrile ocaoa po parale 60. i In urma
egn.d au poruncit lumingtiia sa Pasa ca sa vAnza lumgn.grile ocaoa po
parale 56 nu s-au hotgrat tine 0, tragg acea paguba, lumangrarii din
dougsprezece parale ale cheltuelilor ce au la oca sau sureccii din pretul
seului de parale 48. Rarrigne aceasta la a mgrii tale hotgrgre.
Am cerut lumangrarilor sa dovedeascg and au poruncit lumingtia
sa Pasa ca sg, vanza ocaoa de lumgngri po parale 56 si nu avurg dovada,
decgt numai prin grai ziserg ca aceasta porunca li s-ar fi dat peste doug
sgptanigni in urma luarii seului. Iar pgratii aratarg cg seul 1-au luat lumg-
nararii la octomvrie, iar scgderea pretului lumanarilor s-a facut la fe-
vruarie.
Deci fiin.dca din mai sus numitul zapis ce argtarg piritii i din arg-
tarea in scris ce face dumnealui vel vistier sa dovedeste cg seul pirgtilor
li s-au dat cu pret hotgrat de vistierie ca sa -1 pig-teasel surecciilor ocaoa
po parale 48 si sa vanza si ei ocaoa de lurrign.gri po parale 60, iar pentru
scazgmAntul ce s-au fgcut in urma la pretul luman.grilor nu au dovada,
nici and s-au facut acel segzAangut, nici cg s-ar fi dat hotgrgre ca paguba
aceea sa o Crag/ sureccii.
i fiindcg cea mai multg suing, de seu au si plgtit-o lumgngrarii,
de bungvoie Mel de vreo silg, ramaind neplatit numai tale opt tulumuri
In sum/ de ocg 2 526, din care sa dovedeste cg si dupg ce s-au scgzut
fiatul lum.angrilor s-au multumit lumgngrarii de au vgn.dut lumgnarile
cu acelas pret de parale 56 ocaoa, nu au dreptate la cererea ce fac. Ci
gasim cu tale sg famiie piratii sureccii apgrati de cererea for plgtin.du-le
lumangrarii si acele opt tulumuri de oca 2 526 tot cu pretul de parale
48 ocaoa, dupg cum le-au pi:aft si celelalte saizeci de tulumuri.
Iar hotgrgrea desgvarsita ramane a 0, face de cgtrg maria ta.
1823 aprilie 20.
Istrate Cretulescu, Costandin Balaceanul, loan tirbei, Dimitrie
Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 18 v.-19 v.
Copie.

32 1823 aprilie 20. [BueurWi]

Grigorie, milostiiu bojiiu, arhiepiscop i mitropolit Ungrovlahii.
Prgvgliia cea no of baia de lingg Dimbovitg, ce sa numeste bileard
a sfintei Mitropolii, pe trei ani viitori aln dat-o cu chirie lui chir Stefan
89
www.dacoromanica.ro
Saghiiadinvis, drept taleri 400, adicg patru sute pe an. Si fiindcg pe
acest urmgtor an an raspuns numita chirie cu bard scgzuti, dupg innalta
porunc, cu acest pecetluit al smerenii noastre ce i sa dg la ming, sa aibg
a face zapt numita prgvgliie si sa -si facg alijverisul sgu intr-insa cu bileard
sae cum va voi (bez de circiumg, fiindcg are Mitropolia acolo circiuma bgi),
sirguindu-sa intr-insa spre ad sga cistig fgrg a sa mai amesteca Mitropolia.
SI fie MO, dator a face toate cele trebuincioase lipsuri si meremeturi,
did pentru aciastg pricing i s-au dat numita prgvglie cu chiria scgzutg
din ceia ce sg lua innaintea razvratirii.
asa tiindu-sg de acest asazgmint si cu rgspunderea chirii ce s-au
zis mai sus, innaintea inceperii fiescgruia an Mrg altg pricinuire. Insg
inceperea anului este a sa urma de cind sg va savirsi tot lucrul meremetului.
Sg stgpineascg in pace si nesupgrat ping la sorocul de trei ani. Iar la
inplinirea sorocului sg le dea toate pe deplin, adecg cu pardoselile de
scinduri bune, cu usile facute din bucgti si cu broaste i cheile lor, cu sobg
si cu pat in odgi, cu geamuri la toate ferestrile si cu cercevelile for cu sala
cea mare bung si cu pardoseala ei de scinduri, cu lgviti si cu obloane atit
la numita salg cit si la ferestrile pra'vglii. Invglitoarea sa o dea bine mere-
metisitg de va fi trebuin.tg, ca sa nu pice ; pereti spoiti si tencuiti bine.
Cu un cuvint, la inplinirea sorocului, sg lase prIvallia bung zdravIng,
cu toate meremeturile ei fgcute fgrg eel mai mic cusur, teslimatisindu-o
Mitropoliei cu starea bung, dupg cum an fost innaintea rgzvrAtirii, cu toate
ale odgilor ei pe deplin, cgci intr-acestasi chip ne-au fost asgz'amintul,
dind si dumnealui asemenea zapis supt a sa iscgliturg in condica iconomii
sfintei Mitropolii.
Aciasta.
1823 aprilie 20.
IL.P.I
[acceptarea chiricoului]:
Fiindcg am luat de la sfinta Mitropolie prgvgliia do lingg bade, ce
sg numeste bileard, pe trei alai viitori, cu chirie pe an taleri patru sate
si sa o si meremetisesc, drept nceia mg leg si eu intr-aciastg condica cg
voi urma si voi pgzi toate cite sa coprinde in zapisul de mai sus ce mi
s-au dat de la sfinta Mitropolie. Si la inplinirea sorocului sg dau pramMia
bine meremetisitg si in stare bung, dupg cum au fost innaintea razvratirii.
Si spre incredintare am iscglit.
1823 aprilie.
Arh. St. Buc., ms. 162, f. 30.
Copie.

33 1823 aprilie 23. [Bueureti].

Grigorie, milostiiu bojiiu, arhiepiscop i mitropolit Ungrovlahii.
Hanul din capu Podului Calici, ce este pe ken sfintei Mitropolii
si cu protimisis de rudeniie, 1-au fost luat dunaneaei slugereasa Anica de la
Iliie Vasiliu, tot cu acel asgzgingnt de chiriia locului Mitropoliei, adicg
pe an cite taleri 15 si de bute cite taleri 5.
Fiindcg acum. 1-au flout scbimb cu dumnealui stolnic Petrache
Arion si in locul acestui han au luat o viie din Dealul Scgienilor, precum
90 www.dacoromanica.ro
zapisul de schimb s-au vgzut, famine bun stgpin pe numitu han. stolnicu
Petrache in locul mai sus numitei slugerese. Si fiindcg hanulesteharvarosit
si ne-au fAcut cerere a-1 preface cu clgdire mai temeinica, i sa dg voie
a-1 preface insg en acest asgamint : ca de acum innainte sg rgspunz5
la sfinta Mitropolie chiriia locului Au pe an cite taleri treizeci si cinci,
fgrg a i sa mai face supgrare de bani de bute, fiin.d coprinsg toata chiriia
si a pgmintului si a vinzgrii vinului tot la un loc, spre sigurantiia
Mitropoliei.
Drept aceia, tiindu-sg de acest asgzgmint, cu rgspunderea chirii
ce s-au insemnat mai sus, la in.ceperea fiescgruia an Mg pricinuire, sg
stgpan.eascg in bung pace si nebgntuit. Iar orcind va argta inpotrivire
si nu va raspunde chiriia la vremea ce s-au zis, sfinta Mitropolie, ca o
stgping a locului, volnicg sg fiie a-i opri atgt vgnzarea vinului, cat si a
rachiului cilci intr-acestas chip s-au flcut invoirea si asaamintu intro
sfinta Mitropolie si intro clumnealui.
Aciasta.
1823 aprilie 23.
IL.P.I

Arh. St. Buc., ms. 162, f. 40v.

Copie.

34 1823 aprilie 24. [Bueuretil.

Io Grigorie Dimitrie Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstite si credincios boerule al domnii mele dumneata vel agil,
fiindcg hanul mangstirii Mgrcutii din intimplarea celui de eri iangin
s-au ars si inpkatestii paznici ce era acolo in conac au rgmas fgr de lg-
cuintg, care urmeazg a o avea dupg trebuin.tg tot prin prejurul acelui
semtu de lee.
De aceia, poruncim dumitale ca indatg co vei primi acest domnesc
al nostru pitac 0, mergi insuti la eguntenul Sfintei Ecaterini si sg-1 inda-
torezi at'at pg insusi cat si pg cei ce l'Acuesc in col de acolo hart al acestii
rrigngstiri, ca fgrg de altg zgbavg sg desarte hanul de tot, spre [a se] muta
acolo mai sus zisii paznici.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
1823 aprilie 24.
Arh. St. Buc., ms. 105, f. 64v.-65.
Copie.

35 1823 aprilie 24. [Bueurqti].

Prea sfintia to pa'rinte mitropolite, iubitorilor de Dumnezeu episcopi
si dumneavoastrg cinstitilor si credin.ciosi boerilor veliti ai Divanului
domnii mele halea si mazgli.
Fiindcg conacu of hanu Beilicului din intimplarea celui de eri ianggn
an ars si trebuinta neaparatg este de a sg face la loc, si cat sg va putea
mai fgr de zgbavg, de aceia poruncim ca adunandu-v1 cu tori la un loc
91
www.dacoromanica.ro
si aducand fata pe meimar-basa sa sa fad, chibzuire cat& cheltuiala tre-
bueste pentru prefacerea acelui conac. Si totdeodata sa chibzuiti pi pentru
banii cheltuelii acestii prefaceri de uncle s sa dea yi sa aratati domnii
male prin anafora.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
1823 aprilie 24.
Arh. St. Buc. ms. 105, f. 65.
Copie.

36 1823 aprilie 25. [Bueuretii.

Preain.naltate doamne,
Pe aceasta alaturata anafora a Depertamentului de Opt, ce este
de la trecutu fevruarie 17, neramiind odihnita Petra vatasoaie, dupa
jalba ce an dat marii tale, din luminata porunca, orinduitul zapciu hatma-
nese an adus-o si innaintea noastra la judecata, fata cu preotul popa Ion,
vechilul manastirii Sfintii Ecaterinii.
Uncle intreband pa Petra ce are sa mai raspunza zise a de este
banuiala cum ca zapisul inchirierii ar fi iconomicos si ea, cheltuiala ce
s-au facut la dregerea casii s-ar fi platit unile de dare proigumenul Meletiie,
ce sa, afla acum la Brasov, sa a intrebe acel igumen. Ea Ins stiie ca cei
ce au luerat la dregerea casii, fiind datori la manastire, le-au tinut proigu-
menul in seama plata lucrului din bani datorii. Si in urma, socotindu-sa
ea en proigumenul, an platit acea cheltuiala, caci inchirierea casii s-au
facut prin stirea unui polcovnic Grigore.
Cum si pira ce i sa aduce de &Ire vechil, ca s-ar fi facind la dinsa
adunare rea, sa sa cerceteze vecinii dupa inprejur carii o stiu ca este cinstita
ei e lipsita, din casile lor.
Inpotriva cariia, raspunse vechilul c5, zapisul inchirierii este neade-
varat dindu -1 proigumenul Petrii in urma, and 0, afla surghiun la manas-
tirea Bistrita, precum insusi ginerile lui Petra au spus vechilului si dupa
cum sa dovedeste si din urmarea Petrii, caci zapisul sa vede Mout la leat
1822 mai 15, clnd nu era aici nici o temere, nici erea acest zapis vreun
sinet de lucru mare. Care zapis, dupa surghiunlucul proigumenului ceran-
du-i-sa de epitrop ca sag arate a sa vedea cu ce euvant tine casa inchisa,
nu 1-au avut, ci tocmai peste trei luni 1-au aratat. Cum si pentru
plata dregerii casii, marturiseste insus Petra, prin apelatiie, ca an tinut-o
in seam5, proigumenul la bani ce era datori acei mesteri manastirii. Iar
cum ca s-ar fi socotit ea cu proigumenul si i-ar fi platit ea cheltuiala nu
are nici o dovada. Ci, din aratarea ce au facut lucratorii dregeri la Deper-
tament, sa dovedeste ca proigumenul le-au platit. Deci, n-are Petra nici
un cuvaut al dreptatii a Linea casa sau a cere plata da dregere de la lianas-
tire, mai virtos cand arata Depertamentul ca dupa pliroforiia ce an luat
sa intalege ca sa face $i adunarea rea la (lama, necuviincioasa fiind cu
totul aceasta urmare a ei, aflandu-sa, casa langa sfanta biserica. nrg,
numai pentru saraciia ei zicem sa $a z5., In casa ping la viitoru mai 15
cand i sa inplineste un an. Si atunci s& o dea zapciu din casa, afara pi 86,
ramlie casa pa seama manastirii.
92
www.dacoromanica.ro
 Iar hotArArea cea desAvarsitA rAmAne a sit face de cAtre mAriia ta.
1823 aprilie 25.
Istrate Cretulescu Costandin BAlaceartu
Nicolaie Golescu Ioan Stirbei
Dimitriie Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 23 v.
Copie.

37 1823 aprilie 26. Bueureti.

PreainAltate doamne,
Am vAzut aceastg, allturatA anafora ce an facut marii tale dumnealui
vistierul Grigore, eforul Casii podurilor, cum ca din focul ce sA in.tAmplA
dupA podu lui SArban Vodg, an ars si podul eat tine din dreptul locului
de undo an apucat focul piny in girla, in.tr-atIta cat an razbit si la ghiz-
duirea santului, arzind i podinile i ursii, de au ajuns acum acest pod
in stare incit nu mai este cu putin.tA a trece om nici cglare, nici 0, jos.
Si cg, fIcan.d socoteall de cata suma podini sint trebuincioase a sa, face
stricaciunea podului arata ea trebuese podini 919, ursi 150, care fac peste
tot 1 069.
La care facand chibzuire, dupA cum ni BA porunceste, aratam marii
tale ca acest pod al lui Sarban. VodA fiind unul dintre podurile tole mari
ale politii, este grabnica $i mare trebuintA a sa drege la, loc, dupa cum an
fost si a nu sta stricat ca unul ce este mult trebuincios nu numai pentru
trecatori ci i pentru orosanii ce li s-au ars binalele ca sa poata a -ti cam
trebuinciosul material $i sa aibl vreme acum, in primavara, preinnoi
casele ca nu intirziin.du-sg, sa -i apuce iarna cu binalele neisprAvite.
Pentru care sa, va da lumin.atA porunca marii tale catre dumnealui
eforul Casii podurilor ca de luni, aprilie 30, sa inceapa lucrul podinii din
tole ce von fi tocmite mai eftene i sa pue dumnealui tot felul de glint&
ca sa ispraveasel fara zAbavA.
Iar hotArArea cea desAvArsita ramane a sa, face de catre mariia ta.
1823 aprilie 26.
Mitropolitu Grigorie Ungrovlahii, Gherasim Buzau, Barbu VIcA-
rescul, Galaction RAmnic, Grigorie episcopul Argesiu, Costandin. Cretu-
lescu, Istrate Cretulescu, Costandin BAlAceanu, Nicolae Golescu, Fotache
Stirbei, Dirnitrie Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 18-18v.
Copie.

38 1823 aprilie 26. [Bueuretil.

PreainAltate doamne,
S-au judecat de fa 5, inaintea noastra lAcuitorii din cinci mahalale
of Tirgul de AfarA ce sed pe mosiile marii sale prea in.altatului nostru
domn Grigorie Ghica voevod, Colintina i Fundenii, prin cinci
1 Acest nume se repetii.

93
www.dacoromanica.ro
anume : Vasile si Joan ot mahalaua Sfintului Panteliimon., i Simion cir-
ciumar ot mahalaua Sfintului Ioan, i Scarlat sin Radu Podgoreanu of
mahalaua Precupetilor Vechi, i Nicolae sin Nicolae ot mahalaua Tirchi-
lestilor si Dumitrache sin Ion. ot mahalaua Iancului cu sardar R5,ducanu
Poenar vechil din partea casii marii sale.
Zicind acesti lacuitori ca n.e mai putin.d rabda suparkile ce li sa
facea de catre un Dima brutar, epistatul acelor mosii, inpotriva pravilii
si a obiceiului ce sa pazesc la orasan.i, din orasul scaunului domnesc de aici,
cu osebire din lacuitorii ce sed pe mosiile de afara s-au fost pornit cu jalbi
la stapinire si vor fi adus marii sale suparare cu proastele obraznicii,
rugindu-se ca de orice greseala vor fi Mout, in pricing aceasta, sa fie ertati.
Si acum cer mild si dreptate la obiceiurile mosiilor a li sa cump'ani ca la
riste orasani unde este scaunul domnesc, iar nu ca la lacuitorii ce sad
pe afar* prin sate.
In.potriva carora raspunse vechilul ca aceasta deosebire care cer numitii
lacuitori s6, aiba este afar/ din coprinderea pravilii si inpotriva drepturilor
stapinului mosii. Si ca osebirea aceia ce zic ei ea au ceilalti orosani n-au
eobindit-o silind pa stapinul mosii, cu judecata, ci cu rugaciunea si cu
bunavoia si primirea stapinului mosii s-au asazat prin zapise in scris
dupa cum s-au putut invoi cita chirie sa-i dea pa an. Iar ei an urmat
inpotriva pornindu-sa cu obraznice piri si tragand pa epistatii mosiilor
prin judecati ca sa ri supuie fara de voie a da numai ceia ce voiesc ei.
A carora pornire vazindu-o judecatile cu totul n.etrebnica i-au
in.datorat, precum sa cuvine, prin hotarire in scris ca sa fie supusi si urmatori
dupa vechiul obicei al pa'raintului si dupa pravila, in care pravila fiindca
s-au hotkit ca numai lacuitorii ce vor fi avand asazam'inturi in scris, facute
cu stapinii mosiilor mai naintea pravilii, cu scazam.an.t, la aceia sa sa
urmeze dupa asazamanturile lor. Iar ceilal i lacuitori, tori deobste, sa
raspun.za la st6pinul mosii toate drepturile lui, Intocmai precum slut alca-
tuite in pravila, n.eslobozin.d pravila pa stapinii mosiilor a face in urma
pravilii cu lacuitorii dui:4 mosia sa asazamant scazut, ca unul ce acest fel
de asazamint este pricinuitor da nestatornicia lacuitorilor a umbla din sat
in sat si viclean. si 'acorn din partea acelui stapin ca sa migliseasca si sa
traga pe lacuitorii din alt sat pe mosia lui.
De aceia zise vechilul ca epistatul mosiilor marii sale isi core de la
numitii mahalagii toate dreptatile mosiilor pa deplin dupg hotararile
stapinirii, pe carele ne si arata de le vazum in copii scoase dupa cortdica
divanului si adeverite supt iscalitura condicarului care sa in.serrmara mai
jos, insa :
leat 1810 inlie 12, de sint ani 13, hotarare facuta prin judecata
de comitetul divanului tarii, la pira ce pornisera atunci lacuitorii din trei
mahalale, cum ca locurile unde lacuesc ei ar fi ale lor si ca au avut si 11n
hrisov vechi care li s-au luat de la biserica Silivestrului.
Iar vechilul cash marii sale inpotriva au aratat atunci hrisov al
raposatului intru fericire dome Alexandru. voda Moruz, i hotararea a comi-
tetului ot leat 1808. In care hrisov sa coprinde sapte hrisoave mai vechi
ale altor luminati domni, aratatoare hind de semnile si hotarale mosii
Colintinii. Dupa care sineturi cunoscandu-sa ca casile si inprejmuirile
mahalagiilor slut pa aceasta mosiie a marii sale, cum si dintr-acel hrisov
ce zicea ci ea li s-au luat de la biserica Silivestrului neisand nici o dovada
la cererea lor, fiind foarte veche dupg marturiia ce an dat innaintea logo-
fatului celui mare Chirita dascalu slovenesc, au hotarat divanu ca sa file
acei lacuitori supusi si datori a clacui casii marii sale cite zile 12 pe an
94
www.dacoromanica.ro
si a nu fi volnici sa vanza vin gi rachiu far de a se Envoi mai intai cu casa
marii sale. I locul slobod viranele sa nu aiba voie a Linea, ci s sa faca, zapt
de casa marii sale. Precum i oricine din ei va voi sa vanza sau sa cumpere
unul de la altul casa sau orice alta bina din cele ce sint pa aceasta mosiie
volnic sa, nu fiie a vinde sau a cumpara far de stirea si voia marii sale,
protimisandu-sa, manila sa ca un stapin al mosii, afara numai dintr-acei
vanzatori i cumpatatori care vor avea intro dansii acest fel da treapta
de rudeniie pina la care sloboade pravilniceasca condica i avea protimisis Si
cleat stapinu
Carei aceste dreptati ale marii sale, in cele dupa urma cunoscandu-le
acei lacuitori, de fats innaintea boerilor divanului au cazut cu
si mnsusi
rugaciune catre manila sa ca sa-i erte si sa sa milostiveasca asupra lor.
1814 iulie 4, hotarare facuta cu divan a marii sale domnului
loan voda Caragea la pica ce pornise mahalagii dupa mosiia dumneaei
vornicesii Ecaterini Balsii (care acum sa stapineste tot de manila sa)
cerand a nu fi i ei supusi la aceias plata ce sint indatorati mahalagii cei
dupa mosiia marii sale, ci sa li sa urmeze vechiul obicei, ce zicea ca li s-ar
fi urmat pang atunci. Dar neavand acei mahalagii nici vreo poranca dom-
neasca, nici vreun asazamint de la stapinul mo$ii, mariia sa, mai sus porno-
nitul domn Caragea, n-au putut hotara intr-alt chip, ci intocmai dupg,
pravilniceasca condica i dupg obstescul obicei al pamintului, sa fiie
urmatori asemenea precum au hotarat mariia sa ci pricina ce au avut-o
mariia sa domnul nostru cu lacuitorii dupa mociia marii sale, Colintina,
carii sint asemenea lacuitori ca si ei si vecini cu mahalalile lor.
1821 noemvrie 22, anafora a dumnealor boerilor otcirmuitori ai
tarii catre luminatiia sa Hagi Ahmet paca, serasherul ostirilor inparatesti
ce sa afla atunci aici in Cara, la jalba ce pornise catre luminatiia sa mai
sus numitii mahalagii dupa mociia Colintina a marii sale ca, s-ar fi napastuit
la pla [ta] adeturilor pamintului.
Arata dumnealor boerii ca pira lor este far de nici un cuvant al
dreptatii, vrand sa strice dreptatile ce are sa is de la dansii stapinul mocii,
adica 12 zile claca pe an, o zi da aratura i un car da lemne la Craciun.
Iar cind nu va avea stapinul mocii de lucru, atunci sa be plateasca lacuitorii
acestea in bani, Manta' fiind aceasta anafora si de luminatiia sa mai sus
numitul pass.
S-au citit acum 'intru auzul jaluitorilor mahalagii i coprinderea
pravilii pamintului undo hotaracte pentru aceste dreptati, scriind chear
asa : nclacasul este dator sa, lucreze stapinului mocii 12 zile pe an. Si de
sa va tocmi de la aceasta pravila 'radiate stapinul cu clacacul pa mai
putin, acea tocmeala sa nu aiba tariie. Iar cite tocmeli vor fi ping, la pra-
vila aceasta, facute pa mai putine decat zile 12, acelea sa sa urmeze dupa
cum s-au tocmit. Si ca tine din stapini mosiilor sa va tocmi cu clacasii
altui stapin pa mai putine zile decat 12 zile si-i va trage pa mociia lui,
unul ca acela cind sa va dovedi sa scaza din preveleghiul clacii i sa pla-
teasca ci stapinului mocii claca lacuitorilor ce i-au tras. Si ea clacasul,
bez claca de 12 zile, este dator sa are stapinului mosii gi o zi primavara
sau toamna si aduca gi un car da lemne la Craciun on la mosiie sau
intr-alta parte, unde are trebuinta, pana la un lot cu dapartare de case
ceasuri. Iar neavand trebuinta de aratura si da lemne, sa-i dea de plugurile
ce sa intocmesc primavara la araturile de porumb, de plug, po taleri patru
si de carul da lemne, po taleri trei ; i o gaing, la Craciun ci pui da gaina la
Sin-Pietru, in natura iar nu in bani".
95
www.dacoromanica.ro
 Dupa aceasta s-au mai chemat numitii lacuitori en zapciu hatmanesc
ca sa dea raspuns de mai au sa zica ceva, caci vechilul casii marii sale,
prin jalba ce an dat, arata ca aceti lacuitori cu pricina jalbii ce au dat
acum, au contenit de a raspunde drepturilor moiilor, cerand vechilu a
s pazi hotararile stapinirilor i a pravilii, ca 0, file supui numitii lacuitori
a inplini claca i a nu vinde vin i rachiu, cum i a nu Linea pravalii da
aliveri. Iar care prin tocmeala vor fi luat vole de la stapinul moii,
platind tocmeala lor, vor fi slobozi.
Si ne-au adus zapciu raspuns ca, aceti lacuitori, dupa ce au vazut
pravila i dreptatea casii marii sale, an ramas fara cuvant zicind ca sint
supui pravilii, aducand i in scris de la dooa, maha [la] le, ins& de la maha-
laua Pandeliimonului, lude 9 iscaliti i de la mahalaua Sfintului Ion 16,
prin care sa, leaga cum ca vor fi urmatori dupa pravila.
Deci, fiindca prigonirea aceasta este cercetata i hotarata da trei
stapiniri, adica intii, de comitetul divanului tarii, al doilea, de manila sa
domnul Joan voda Caragea i al treilea, de divanul otcirmuirii tarii, dand
cite trele obladuirile hotarari drepte, cu urmare dupa obtescul obicei
al pamintului i dupa pravila, hotaram ca citi dintr-aceti lacuitori vor
fi avand alazamint In scris, facut prin tirea marii sale, sa urmeze dupa
coprinderea acelOr afazaminturi, far de a li sa face vreo suparare inpotriva,
cu mai multa cerere. Iar ceilalti lacuitori, toti de obte, ce nu vor fi avand
mazaminturi BA urmeze Intocmai dupa pravila, spre a rapunde claca, i
zioa de aratura, i carul da lemne i celelalte drepturi ale stapinului moii,
ce shit aratate in pravila, nefiind volnici a vinde vin i rachiu sau sa
dachiza pravalii de bacanii. i de alte aliveriuri far de voia stapinului
moii.
1823 aprilie 26.
Grigoriie mitropolitu Gherasim Buzau
Galaction Ramnic Grigoriie Argeiu
Costandin Cretulescu Costandin Balaceanu
Barbu Vacarescu vel vistier Grigoriie Filipescu
Costandin Cretulescu Costandin Filipescu
Mihalache Manu Scarlat Graditeanu
Theodorache Vacarescu Joan Stirbei
Iordache Golescu Mihalache Racovita
Grigoriie Ralea Dumitrache Bibescu
Fotache Stirbei Costandin Rasti
Stefan Belu Stefan Balaceanu
Nestor logof at Pang, postelnic
Scarlat Mihalescu Mihaita Filipescu
Dimitriie Ralea Nastara [7] Fi lip
Vistierul Mih [ai] Romanit Costache Balaceanu
Nenciulescu. Costandin Cantacozino
Ivanco Coruia
Costache Belu
Matei Cantacozino
Alecu Cretulescu
Att. St. Buc., ms. 1 123, f. 20-21v.
Copie.

96
www.dacoromanica.ro
39 1823 mai 4. Bucureti.
Preainaltate doamne,
Cu plecata anafora aratam marii tale ca, la leat 1804 septemvrie 13,
dupa primejdia focului ce s-au intimplat aici in politic s-au fost facut
obteasca anafora a parintilor arhierei si a dumnealor boerilor catre
raposatul Costantin voda Ipsilant, domnul de atunci, de cite Intimplari
au socotit ca sint trebuincioase a s face spre ferirea de aceasta primejdie.
Din care uncle s-au pus in lucrare, iar altele nu s-au pus.
Acum, fiindca iarki s-au intimplat primejdie de foc qi au ars o sums
de binale, am socotit ca sint de trebuinta a 0, face intimpinarile cele
aratate mai jos. Adica toate binalele cate s-au ars sa fie datori stapinii
a le face de zid, dintre carii cei ce vor avea putere f$i vor voi sa-i lac/
binalile for boltite de zid, slobozi s fie. Iar cei care nu be va da mina a face
boltite, toti aceia sa fie datori sa i le fad', en tevan bagdatiu ; care a putea
fi ferite de primejdia focului, grinzile tevanului sa fie ingropate in zid,
i deasupra grinzilor sa puie uluci sau scinduri tencuite. Peste care afAer-
nind pamint de doua, degete i carasan de un deget sa, pardoseasca apoi
podul cash cu caramizi alcatuite cu var si cu nisip. Iar invalitorile acestor
binale, on cu bolte de vor fi sau cu tavan, sa fie datori a be face intr-acetaF3i
chip : adica capriorii sa-i ingroape in zid si stremina sa o fad, de caramida
scoasa Mara ca de o palma si jumatate. Peste care capriori sa, se puie scinduri
tenichele i deasupra scindurilor corasan, apoi peste corasan sa puie olane.
Aijderea si pardoseala pravalfflor de jos sau a caselor sa fie iar de earl-
mida, sau de piatra, i cu un cuvint la toate aceste binale lemn pa, despre
nici o parte sa nu fie neinbracat en zidirea, afara din ferestre, ui si paturi.
Care acestea au a fi numai de lemn, iar cei ce vor avea putere vor captui
cu fier i uile i ferestrele.
Dar toti aceti stapini ai binalelor cind va fi a incepe facerea binalii
sa fie datori sa theme mai into pe meimar-baa ca sa povatuiasca pe
me tern ce-i va tocmi a face binale dupa chipul ce aratam mai sus qi a nu
sa intinde spre inpresurarea podului domnesc.
Pentru care A, va da luminata porunca marii tale catre dumnealui
vel dvornic al obtirilor sa ingrijeasca cu multa luare aminte ca binalele
on miei sau mari sa nu be faca inveliul cu parcele de stejar sau cu indrila
de brad, ci sa le inveleasea cu olane cladindu-le intocmai dupa mijlocul
ce zicem mai sus. Caci fereasca Dumnezeu and sa, intimpla primejdie de
foe pa Ewa easa ce sa primejduete sa mai and i alte case sarind din
iutimea focului cuie i indrila aprinsa qi la case mai departate. i fiMd
invalitoarea de uluca sau de indrila, lesne sa aprinde. Iar cind sa va face
invalitorile, dupa cum zicem, sa pot apara de primejdie. .Aijderea f}i la
grajduri i la cuhnii sa sa faca invalitoarea tot asemenea.
i cei ce au avut binale pa locuri strain manastire0i i boiereti
i s-au ars la aceasta primejdie sa nu sa supere de calm stapinii locurilor
a le cere adaogare de chirie, eitui de putin, sau cu vreo alta numire sa faca
cerere, ci sa-i is tot chiria ce au luat-o pins acum. i sa -ti fad, binalele
nepopriti dupa cum asemenea hotarire s-au fost dat si la primejdia focului
ce s-au intimplat in vremea raposatului domn Costandin voda Ipsilant.
i fiindca s-au intimplat acest fel de primejdie, din care s-au pricinuit
mare paguba i grade la cei ce le-au ars casele, sa cuvine ca sa li sg, facl
un simtitor ajutor din partea marii tale, dupa cum s-au urmat i la ceilalta
97
7 - 0. 2145 www.dacoromanica.ro
intimplare a focului. 5i BA, nu li sa faca, zaticnire ei neajungere de a si le
innoi. Adica pentru ca nu din lacomia celor ce vind materialurile tre-
buincioase la preInnoirea binalelor. De aceia sa sa hotarasea de catre
maria ta a sa vinde aceste materialuri cu pret cuviincios. Lisa varul mia
de coca, adusa aici in Bucuresti, taleri 15 ; olanele arse bune mia po taleri 15 ;
mia de caramida de cea mare adusa la bina taleri 10, iar cea mica mia
po taleri 8 i lemnarii gi zidarii sa, is plata, pa zi po taleri 2, iar nu mai
mult, ca cu acest mijloc inlesnitor s poata gi ei a-$i face salasluirea pin&
In iarna.
Avind meimar-basa mare ingrijire atit la facerea binalelor de a sa
face dupa porunca marii tale, cit qi pentru cosuri ca sa sa faca largi in
destul. i sa sa tencuiasca bine si pa dinafara si pa dinlauntru, priveghind
ca sa nu vie capriori sau grind& bagata in cos.
Pentru care pret al materialelor cercetind pe meimar-basa, ne-a
aratat el in anul trecut an fost si mai eftine de cit cum sa rindueste acum.
Iar hotarirea cea desavirsita ramine a sa face de catre maria ta.
1823 mai 4.
Grigore mitropolit, Gherasim Buzau, Galaction Rimnic, Grigore
Arges, Costandin Cretulescu, Barbul Vacarescul, Istrate Cretulescu,
Costandin Balaceanu, Mihalache Manu, Grigore Filipescu vel spatar,
Theodorache Vacarescu, Costandin Filipescu, Ioan Stirbei, Fotache Stirbei,
Mihalache Racovita, Stefan Be lu, Dimitrie Bibescu, Dimitrie Brailoiu,
Mihalache Ghica, Nestor logofat, Costandin Rasti, Ioan Falcoianu,
Scarlat Mihalescu, Stefan Balaceanu, Dimitrie Rali, Pan& Costescu,
Nenciulescu, Mihaita Filipescu, Cocorascu, postelnic Filip, Costache Be lu
aga, Matei Cantacuzino aga
Arh. St. Buc. ms. 1 123, f. 32v. 33.
Copie.

40 1823 mai 5. Bucureti.

Sfinta nianastire Sarindaru avind un loc sterp pa Pod [ul] Mogosoai
in dosul caselor celor da jos ale dumnealui biv ve/ postelnic Filip Lenju.
Insa in lung da stinjeni patrusprezece, palme 7, pans in hotaru lui Chiriac
Dimitriu, iar in lat da stinjeni noua i palme patru. Care Joe fiindca nu
aducea nici un folos la sfanta manastire invoindu-ma cu numitu boer
i-am dat cu tocmeala sa plateasca pe tot anul embatichiu la sfanta manastire
catre taleri dougzeci, adica 20. Si osebit an harazit la sfinta manastire
zestre gi taleri 500, adica cinci sute.
Deci sa alba voe a face pa acest loc orice acareturi va voi, stapa-
nindu-1 in pace si nesuparat atit da mine cum si de alti frati igumeni
diadohi ai miei, nu numai numitu boer cit va trai ci gi clironomii dumisale
eiti dupa neam sa, vor trage, urmind Insa cu plata embatichiului cum
mai sus arata. Iar cind dupa vremi vreunul din clironomi ce vor ramanea
va voi sa fad, vanzator acest Joe, sa he dator atit vanzatoru sa fad, cunoscut
pa cumparator la sfinta manastire, cum si cumparatorul sa plateasca
embatichiu cu adaos, la taleri zece alti cinci, urmandu-sa aceasta la oriciti
cumparatori gf vanzatori vor fi.
98
www.dacoromanica.ro
 Drept aceia spre a sA Linea aceastA legaturA intocmai, i-am dat
acest zapis iscalit dA, insumi ca sa, sa creaza $i sa s, stie ca chiria locului
s-au inceput dl la leat 1823 aprilie 23.
1823 mai 5.
Vonifatie SarindArean
trecut la condica mangstirii
loan gramAtic
Acad. R.S.R., MXVIII-16.
Copie scrisA de Chiri %A dascAl slovenesc de la scoala domneascA de slovenie de la bise-
rica Sf. Gheorghe Vechi.

41 1823 mai 13. Bucureti.

Grigorie milostiiu bojiiu arhiepiseop i mitropolit Ungrovlahii.
0 prAvalie circiuma a sf. Mitropolii, dupe Mita Bar Atii, in dreptul
pravAlii lui Babic, am dat-o cu chirie lui chir Jane Mihalovici pe trei ani
viitori, ce s, bleep de la trecutul Sf. Gheorghie aprilie 23 al acestui an cu
leat opt sute douAzeci bi trei. Cu simfonie pe an taleri 700, adicA sapte Bute,
pe care bani sa -i raspuna, din an in an in doul citiuri, adica jumAtate
la Sf. Gheorghie i jumAtate la Sf. Dimitrie, dupg cum au rAspuns 1i acum
inainte taleri 350 banii jumAtate pe vase luni pAna la viitorul Sf. Dimitrie;
i asa cu acest pecetluit al smerenii noastre ce i BA dA la mina s, aiba
a face zapt numita pravalie. i sa -si fad, alisverisul negutatorii sale
intr-insa, cu vin i rachiu, sirguindu-sa spre al Eau ci$tig, farA a sa mai
amesteca Mitropolia. SA indatoreazA insA ca orice trebuintA de meremet
va avea pravAlia in diastima de trei ani s6-1 facl cu a sa cheltuiala, Mr&
a mai supara pA sf. Mitropolie.
Deci tiindu-sa de acest asezAmint i cu rAspunderea chirii din an
in an dupA cum s-au zis mai sus, si in bani curati dupA moneda ce sa, va
urma atunci, sI stapineasca in pace si nesuparat pana la sorocul de trei ani.
Iar la inplinirea sorocului sa, dea pravalia cu toate ale ei bune zdravene,
fArg cusur, neavind lips& de nimic a s mai meremetisi, teslimatisindu-o
Mitropolii bine meremetisitA, cAci intr-acestasi chip ne-au fost asezA-
mintul, died ai dumnealui asemenea zapis in condica iconomii sf. Mitropolii
Aceasta. 1823 mai 13.
[mai jos]:
Fiindcl am luat de la sf. Mitropolie circiuma of Babic, peste drum
in Mita Baratii, pe trei ani, cu chirie pe an taleri 700, adeca sapte Bute,
ei cu zapis in scris de cite a cuvine a pazi si a urma, drept aceia ma leg
i eu intr-aceastA condicA ca voi urma i voi pazi atit cu raspunderea chirii
dupA cum in zapisul de mai sus BA coprinde, atit si cu meremetul ce avea
trebuintA pray/Ha a s, meremetisi intr-aceastA diastima de trei ani.
i pentru ea, voi urma intocmai, dup6 coprinderea zapisului de mai
sus, am iscalit
1823 mai.
Ianache Mihalovici
Arh. St. Buc. ms. 162, f. 32v.
Copie.

99
www.dacoromanica.ro
42 1823 mai 20. [Bucuresti].
Eu, cea mai jos iscalitg, inpreung cu toti nepoti miei, dat-am acest
credincios si adevgrat zapis al mieu la mina dumnealui chir Pgun, i sotiia
dumnealui, ammo Ecaterina.
Precum sa FA tstiie cg avind eu o cascioarg invalitg cu sovar in fata
Podului Calicilor, despre livede, pe mosiia sfintei Mitropolii cu a locului
chirie, am binevoit de a mea bungvoe 0, am dat-o mai sus numitilor in
taleri bani gata opt sute de lei, din care bani am priimit dintr-insii si mai
rgmin cusur taleri 200, adeca doag sute. Care deosebit are numitu a-si
da zapis cu soroc sa -i rgspunzg negresit.
Deci, Mudd, aciasta, mg sa vecineste cu. Stoian cgrciumar zet Ivan
Neghiu [ El] rgposatul, iar din jos cu jupin Anton zet raposata Hristina
si este aciasta vinzare cu stirea tuturor vecinilor mahalagii are numiti
a stapini atgt dumnealor, cat si copii dumnealor, cgti Dumnezeu le va
dgrui. Iar intimplindu-sa a sa scula cineva din rudeniile mele sau din
vecini si va intoarce aciasta vinzare a mea, sa aibg a intoarce toata chel-
tuiala ce sa va inimpla, fiindca am facut[-o] de mult vinzgtoare si nimini
ping acum nu s-au argtat de fatg ca sa o cumpere, ping trod au ajuns
casa la mare dgrgpgnare.
De aceia dar si eu am dat acest zapis la mina ca sa -si aibg stapinirea
intocmai, nestramutata de catre nimenea. *i and s-au fgcut acest zapis
an fost si alti oameni fata carii mai jos sa vad iscgliti drept mgrturii.
Deci Ei eu, pentru mai bung credinta, am rugat pe scriitor de mi-au iscalit
numele si mi-am pus degetu, in loc de pecetiie, ca sa sa creaza.
1823 mai 20.
X Eu .Anca vanzatoarea vlgdicgi Podu Calicilor, adeverez
x Eu Matei sin Dobre, adeverez
x Eu Radu sin Dobre, brat Matei, adeverez nepoti jupgnesei
x Eu Sava sin Dobre, brat Matei, adeverez Ancgi vanzatoarii
x Eu Stoian sin Dumitru, 1npreung en sotiia mea Simiuna, pentru
mgrturie.
x Eu Anton sin rgposata Hristina, vecinul din jos, martor
[rezolufie] :
Grigorie, milostiiu bojiiu, arhiepiscop i mitropolit Ungrovlahii.
Vazindu-sa si de catre smereniia noastra coprinderea acestui zapis
11 intgrim, ca sa -si aibg stapinirea noul cumpargtor casa de mai jos insem-
nag, cu tot coprinsul locului, dupg suma stinjinilor ce s-au ggsit la mgsu-
ratoare, adica sapte stinjini si cinci palme $i trei degete fata Podului $i
doi stinjini si jumatate si trei degete fundul si unsprezece stinjini trei
palme lungul despre apus si treisprezece stinjini si jumatate si o schioapg
lungul despre rasarit si cinci stinjini si jumatate, farg trei degete, mijlocul.
Ina cu acest asazamint ca, de acum innainte, sa plgteascg pa fiescare
an cite taleri doagzeci i doi, care an s-au inceput de la trecutul Sfintul
Gheorghiie al acestui an cu Teat 1823 $i sa -si prefacg numita casa, fgcind
in locu-i o prgvaliie circiumg si doag odgi, dupg cum ii va da mina, in care
are voie a vinde vin si rachiu si altele de ale mincgrii, far& a mai da havaet
de bute la sfinta Mitropolie.
Deci, tiindu-sa, 0, acest asazamint, sa stgpineascg in pace si nem-
pgrat. Iar de va voi a vinde intr-alta parte, dator sa fiie a da mai intli
100
www.dacoromanica.ro
de stire sfintei Mitropolii ea sa -si faca de al doilea asazImint cu acel cum-
pgrAtor (cind Mitropolia nu [va] avea trebuinta, de dinsa).
Aciasta.
1823 iunie 24.
IL.P.1

Arh. St. Buc., ms. 162, f. 37.

Copie.

43 1823 mai 24. Bucuresti.

Preainaltate doamne,
Am vAzut aceastA jalb6 ce au dat la mAriia ta Costache logofetelu
i Hagi Gheorghe lumInararul si Aleco salvaragiu, ce au avut pravalii IA
podul lui Sarban Voda si au ars la primejdiia focului (II daunazi. Ca mai
nainte era ulicioara de picior, de mergea la DimbovitA, pentru Ware de apA.
Iar In vremea raposatului domn Sutu s-au fAcut acea ulicioara sant,
ca sa sa scurgA apa din santul podului la DimbovitA, MA de a mai fi altii,
data cant. Si ca, din pricina acelui cant li s-au facut milt& dArapAnare
pravaliilor, cu mIncAtura apii, rAmlind putin lucru ca sa li sa darAme
pravaliile. *i ca la dastuparea santului podului ce sa, face acum, umblg,
sa dAstupe si santul ulicioarii, la care zic, a In vechime, and sa umplea
santul podului cu apa, sa varsa scurgerea apii pe langa zidul lui Grigore
cojocarul si pA langa Manolache barbierul, dupA cum poate marturisi
toata mahalaoa, cerand sa 0, astupe santul ulitii, ca sg, rAmfie ulita numai
pentru aducere de apA. Si. de va fi trebuinta pentru scurgerea apii din
santul podului sa BA facA pa unde an fost din vechime.
Deci Maud cercetare, dupa cum ni sa porunceste, aratam InAltimii
tale ca socotim ca s-ar putea Inplini si o trebuinta si alta Ma de a sa, face
vreo vatamare jaluitorilor, adica santul pentru scurgerea apii din santul
podului pinA la Dimbovita sa as facl tot pa acea ulicioara, dupg, cum
au fost facut si pinA acum. *i pa de laturi sa, s5, ghizduiasca cu scanduri,
cum si pA deasupra sa sa podeascA cu talpi, ca si apa santului podului
s6, sa scurga pa dedesupt si mahalagii sa meargl pa deasupra ca all is
apA de la Dambovita. Dar cu toate acestea sa fie luminata porunca marl
tale catre dumnealor velitii vornici ca dinpreunA cu dumnealui epistatul
cash podurilor sa meargl la faDa locului, ca prin vedere s facA chibzuire
asupra pricinii. Si In ce chip vor gasi cu cale, A arate marl tale prin anafora.
Iar hotArarea cea desavarsita I./mine a sa face de catre manila ta.
1823 mai 24.
Istrate Cretulescu, Costandin Balaceanu, Nicolae Golescu, Dimitrie
Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 34 v. 35.
Copie.

44 1823 mai 24. Bucureti.

Preainaltate doamne,
Negutatorii din patru isnafuri de aici, din politiia Bucurestilor,
adecA : bogasieri, cojocari, abagii si bumbAcarii an jaluit marl tale zicind
101
www.dacoromanica.ro
a In plata bogasierilor unii din negutAtori $i -au flout pA dinaintea prI-
vAliilor umbrarA de rogojini i de toluri si scinduri de brad. Si pentru cA
este lucru de primejdie la intimplare de foc, mai virtos fiind fAcute In
mijlocul tirgului, cer sa sa dea luminatA porunca marii tale unde sa cuvine
ca sa sa sflrame acele umbrare si sa fie opriti a nu sA mai Indrazni s5, le faca.
Intru a cArora jalbg fiindcA ni sA porunceste de cAtre mAriia to ca
sa facem cercetare si sA aratam In scris am cercetat si ne Indestulargm
din condica dumnealor velitilor boon ca, la Teat 1804 septemvrie, dupA
primejdia focului ce s-au Intimplat atunci In politiie, dind rAposatul Intru
fericire Costandin vod5, Ipsilant, domnul de atunci, porunca atm mitro-
politu Orli si cAtrA dumnealor velitii boon halea si mazalii ca sa chub-
zuiascA pentru binalele cele arse din tirg In ce chip s-ar putea face ca BA
fie de-a pururea ocrotite si pazite de primejdia focului, prin opsteasca
anafora au aratat mArii sale cu ce mijloc sa BA facl binalele cele arse. Si
Intro alte IntImpin Ad ce au chibzuit dumnealor trebuincioase an gasit
cu cale ca si samarurile i tArAbile si cicmalile sl lipseasel cu totul, rind
atunci stim el s-au $i stricat samarurile. Apoi dupl vremi nefaelndu-sA
Ingrijire despre zabitii politii le-au fAcut iarki la loc. Si In adevar, la
intimplare de foc slut vAtAmAtoare acele umbrare de rogojini.
De aceia zicem de a se glsi cu cale $i de cAtre mAriia ta 0, BA dea
luminatA poruncI eltre dumnealui vel agl ca toate umbrarele de rogojini
i toluri i scinduri de brad cum si toate tarabile i cicmalile sa BA strice
a nu sA mai face la loc. Asijderea s5, Ingrijeascl dumnealui vel ag6 ca nici
alto havalele asupra podului adecA eosuri i copal cu zarzavaturi i cu
legumi sau en mice nimeni s5, nu aibI voie a pune pe pod, ci twit/ lumina
podului sA fie slobodA, fArl dl nici o havalea, ca BA poatl, cei ce merg
si vin a trece cu Inlesnire.
Iar hotArlrea cea desIvirsitA rAmine a sa face de eltre mAriia ta
1823 mai 24.
Barbu VAcArescu, Istrate Cretuleseu, Costandin BalAceanu, Nicolaie
Golescu, Dimitrie Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 35-35v.
Copie.

45 1823 mai 25. Bucureti.

CAtre cinstita Vornicie a obstirilor,
FiindeA dupA anaforaoa ce au flout cAtre mAriia sa vodl dumnealui
vet aga ca vinzarea carnii dl miel acum du.pri, Sfintul Costandin urmeazA
a sa vinde prin cantar $i el an luat pliroforie ca unii din mAcelari an
vindut $i vand carnea ocaoa po parale 16, an orAnduit mAriia sa aceastl
treabl In chibzuirea noastrA.
De aceia sa aerie cinstitii Vornicii ca BA orAnduiascA un vtori epitrop
vrednic si dl credintA BA cumpere de la Tirgul de Afara trei vita de vacg
din cele ce curapAra macelarii pentru taiat la Beaune i trei miei, Ins& la
amIndoul feluril3, A fie una de frunte, alta de mijloc si alta de coadl.
Si taindu-sa aceste sase vice BA sa facA socoteascA (sic) dupA pretul cu
care sa vor cumpAra i cu urmatoarile cheltueli dupl Emma ocalilor ce vor
esi la cantar A sa fad, cesni spre a sA pliroforisi cinstita Vornicie en ce pret

102 www.dacoromanica.ro
s-ar cuveni sa sa vanza, ocaoa de carne de amindoua felurimele, atit de vacs,
cit si de miel.
Si A ni sa arate de catre cinstita Vornicie in Boris, ca sa facem si
noi chibzuire si sa aratam marii sale prin anafora.
1823 mai 25.
Barbu Vacarescu, Istrate Cretulescu, Costandin Balaceanu, Nicolaie
Golescu, Scarlat Gradisteanu, Dimitrie Bibescu, Nestor logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 37v. 38.
Copie.

46 1823 iunie 5. [Bucureti].

t Incredintez cu acest adavarat zapisul mieu la sfanta manastire a
Sfgatului Gheorghe Nou.
Precum s6 sa stie ca avand o cascioara cumparata In Targu Cucului
pa locul manastirii, ce este stanjeni doi lat, in fata podul[ui], iar in lung
stanjeni doi si jumatate. Care cascioara am fost cumparat-o da la sfintiia
sa parintele proin egumenul arhimandrit Gavriil drept taleri 725, dan
leat 1819 aprilie 16. Dupa cum [in] zapisul ce am sa cuprinde, cum si prin
eondica manastirii sa adevereaza. Dupa aceasta, in leat 1820 aprilie 23,
am mai cerut si alt loc in dosul numitei cascioare, pana la ingradeala pra-
valiilor cojocarilor $i mi s-au fost dat dupa cererea mea acest loc, adeca
in fata podului, o jumatate stanjen si in lung pan/ in [M]gradeala numitelor
pravalii ale cojocarilor, precum si locul pravalii. Care loc tiind papa acum
si platind $i chiriia atat a cascioarei cat si acestui loc dupa sinfonie.
Deci acum nemaidandu-mi mana da a plati chirie pentru numitu
loc ce am fost luat In urma iaras prin zapis, da bunavoia mea 11 las iaras
pa seama manastirii, Insa da la sfentu Dimitrie viitor, leat 1823 octomvrie
26, fiindca 'Ana atunci am $i chiriia plAtita. Pa care loc sa afla si o magazie
da uluce facuta, da mine, care si aceasta magazie impreuna cu locu ce mai
sus cuprinde ramane tot pa seama manastirii. Pentru care dupa vreme
n-am sa pritinderisesc da la manastire nici macar un ban cheltuiall, fara
a-mi a stapani numai locul cascioarii ce am cumparat dupa zapisu ce am.
Drept aceia, spre incredintare, am iscalit.
1823 iunie 5.
x Nicolae Dimu adeverez
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Gheorghe Nou, XXXV-61.
Original, stare foarte bunk, hIrtie cu filigran ; Insemairi greceti pe verso.

47 1823 iunie 9. [Bucureti].

Preainnaltate doamne,
Dupa luminata porunca marii tale de la alaturata anafora a dum-
nealui biv vel dvornic Iordache Golescul, epitropul Spitalului Iubirii de
oameni, am cercetat i noi socotelile acestui spital ce an dat ceauq Amza,
epistatul, pa doi ani, 1821 i 1822 i pa lima lui ghenar a acestui urmator
an, 1823, i sa, vazura cu buna oranduiala.
103
www.dacoromanica.ro
 Dar, fiindel spitalul are datoriie mare si cheltuelile stunt mai mars
decAt venitul si de BA va urma pa tot anul a s5, cheltui mai mult decAt
fi este venitul, invederat este el datoriia din an in an BA va inmulti gi sa
va gr5,m5,di datoriie peste datoriie. De aceia, zicem ca de va fi prin putint5,
s5, sa ieonomiseasca a s5, cheltui numai p5, cat 4i este venitul, lucrand
atita paturi cite pot a s5, iconomisi cu acest venit. Inca de BA va putea
si din datoriie sa BA plAteasca, cevas, ca cu incetul BA scape de toata datoriia.
Si Made/ la ispravirea socotelii sa arata i ce ramAsituri are s5, is
spitalul BA fiie luminata, porunca marii tale catre dumnealui ve/ hatman
ca BA facg inplinire acestor ramAsituri. Iar care din datornici vor zice c5,
are sa raspunza, inpotriva, s5,-i infatiseze innaintea noastr5, cal dup5, cerce-
tarea ce vom face, s5, aratam marl tale prin anafora.
Iar hotarArea cea desAvarsit rAmane a s5, face de catre maxiia ta.
1823 iunie 9.
Mitropolitu
Grigore Argesiu episcop Galaction RAmnic
Costandin Balaceanu Scarlat Gradisteanu
Ioan Stirbei Dimitriie Bibescu.
Dimitriie Brailoiu loan FAlcoianu.
Arh. St. Buc., ms. 1 123, p. 112-113.
Cople.

48 1823 iunie 10. Bueuresti.

Prealruilltate doamne,
Dupg, luminata porunca marl tale, infatisAndu-s innaintea noastr5,
Harting arhitecton cu Marin ceausul podurilor, am cercetat jalba ce an
dat Harting, cum ca intimplindu-sa trecuta razvratire slit an fost de an
vindut podinile ce le-au avut contractarisit cu dumnealui vornicu BAleanul.
Iar dup5, ce s-au linictit vremea au ingrijit de an tocmit cu lacuitori sa-i
aducA trei mii podini, fiindeA are in mana, sa taleri 3 000 de la dumnealui
vornicul Baleanul. Si c5, aceasta arvunire s-au fAcut prin pArAtul Marin
ceaucul, carele luind zapise de la sate i le-au dat la mina sa, iar acum
vede c5, numitul Marin au fAcut deosebitata, (sic) tocmealA cu dumnealui
vel logofAt Dimitrie Bibescu yi acele podini ce s-au cumpArat pa seama
sa aducindu-le le teslimatisecte la casa podurilor MIA ctirea sa $i c5,
intr-aceste zile trimitAnd Marin la locuri undo vine cherestea sa cumpere
numitul arhitecton pentru intimpinarea lucrului domnesc, i-au bAtut
Marin pa un om al sau i pa altul 1-au inchis la spAtAriie, cerand a BA, da
luminata porunca marl tale c5,tr5, dumnealor ispravnicii de Ilfov ci de
DAmbovitA ca sa indatoreze pa locuitori ce au dat zapise sa-i teslima-
tiseasca acele trei mii de podini arvunite, spre a le da ci el la casa podului,
a savarci contractul. Iar pentru ca i-au bAtut omul, sa -ci is Marin cazuta
rasplAtire.
InpotrivA ne arata Marin jalba ce an dat si el marii tale ci s-au
oranduit iarac la noi, in care scriie ca, in Teat 1820, s-au fost tocmit cu
Harting ca sa-i dea bani sa -i cumpere poding, pentru trebuinta podului
politii Bucurestilor 0i c5, an facut si el invoire cu lacuitorii prin zapise,
dupA care zapise an dat $i lui Harting copii, an luat 0i bani de la Harting
randuri, randuri, ca la taleri 25 700, dupg chiar foaia ce i-au dat Harting
104 www.dacoromanica.ro
la mans, aratI, pe care bani i-au i adus podia), puindu-o la locul ce
i-au aratat.
Dar de multe oH, i-au zis ca sa orinduiascA alt om s-i dea podina
pa numar qi sa, BA desfael si 1-au tot prelungit pina and s-au inceput
rAzvrAtirea si an ramas lucrul neispravit, in care vreme multe podini
s-au luat de apostati si de turci, precum este stiut la multi boeri i negu-
tAtori. i asa s-au prelungit vremea pinA acum, nevoind Harting a-si lua
podina de supt grija sa.
Acum intr-acest an, fiindeA an luat el huzmetul podaritului politii
Bucurestilor cu luminate ponturile marii tale, drept taleri 36 000, hada-
torandu-s6 a da patru mii podini unde i sa va porunci, an dat arvuna
pa la locuitori ca sa facg aceste podini si sa le aduca aici. Care lacuitori
au si inceput a aduce podini, iar Harting intelegind ca se cere savArsirea
podului ce an ars, cu grabs. i el, adeca Marin, podia, nu are gata, ci numai
aceia ce o aduce lacuitorii, i cugetind sa zaticneasca pa mesteri din lucru
ca sa facA strigare i sa aducA pa innAltimea to la turburare asupra-i au
trimis oameni pa drumuri innaintea caralor ce venea cu podina si fuse-
landu-i cu pret de bani mai multi lua aces podia, ce era a lui Marin.
Pa care oameni ai lui prinzAndu-i de multe ori i-au lAsat 1i s-au dus
de an aratat lui Harting sa sa pazeaseA de a mai lua pa locuitori cu podini,
nefiind lucru cinstit, ci, de are trebuintA de podini BA ia din podina ce are
gata a sa i intelegere n-au dat, ci iarAsi au trimis oameni innaintea caralor.
i dupA zorul ce sa facea lui Marin a aduce poding s-au dus dupa, oameni
lui Harting ce mergea innaintea carAlor 1i unuia dintr-Ansii i-au dat cateva
palme, iar pa altul 1-au dus innaintea dumnealui vet logofAt Bibescu ca
sa sa ineredinteze de proastele i relele urmari i de vicleniia ce hrAneste
Harting asupra-i vrand ca sa -1 pagabeasca.
i cere Marin a sa da luminata poruncA' ca sa -si ia Harting podina
ce o are la dansul gi socotindu -sa sa s izbrAneaseI gi sa faca Harting
pA'rasire a nu mai lua podina ce o are toemita el, spre a putea inpli[ni]
trebuinta ce este legat, pentru ca chiar omul lui Harting an aratat innaintea
dumnealui logofatului Bibescu si a dumnealui vistierului Romanit ca de
Harting an fost trimis.
Am intrebat pa Marin pa al cui nume stint zapisile lacuitorilor gi
zise ca stint pa numele lui, care zapise sant la dansul, iar lui Harting an
dat numai cOpii. Am cerut de ni s-au aratat contractul ce an facut Harting
cu casa podurilor si-1 vazum cu. leat 1820 aprilie 1, de slut ani trei, luni
dooa trecute, iscalite de Harting, i de Ot inginerul si de paharnicu Cos-
tandin Divani chezasul 1i coprinzAtor ca s-au tocmit cu dumnealor boeri
efori ai Casii podurilor politii Bucurestilor ca sa facA zece mii podini,
cu toata cheltuiala lor, de stejar, lemn sanatos, lungul de patru stinjini
domnesti 1i in toata muchea de cate o palmA, domneasea, drepte, date
la ata. Care podini sa le faca, teslim aici fn Bucuresti pang, fn soroc de doi
ani. i indatA dupA teslimatisirea fiesicaruia sums de podini, care va veni
randuri, randuri, sa fiie indatorate casa a le raspunde toti bani pesin
pentru randul si suma ce va priimi. i deosebit, sa le dea boeri efori irmainte
taleri zece mu, din care bani, cAti vor priimi pentru trebuinta lor, sa alba,
a-i tre [eel in dosul zapisului. i acesti taleri zece mu sa file ca o arvunI
In mainile lor, fara s sa amestece eu bani ce va face trebuintA a lua pentru
teslimatisitul deosebitelor randuri de podini, precum s-au zis mai sus,
pAna ce von 1nplini opt mil podini. i pentru siguranta banilor ce vor
priimi an dat vrednica chezaiie, care sa va iscali.
105
www.dacoromanica.ro
 Din josul acestui zapis as vede insemnat nemteste ca an priimit
taleri 5 000, dar In urml au mai priimit i alti bani, de s-au facut toate
priimirile sale, talent 33 835, din care scazandu.-sa, taleri 30 835 pentru
2 772 podini, ce au dat po taleri 10 dupa, contract i 445 podini po taleri 7,
fiind de stanjeni 3, an ramas asupra sa bani ad casii taleri 3 000 netaga-
duiti de daalsul.
Deci, contractul ce an incheiat Harting cu Casa podurilor, pentru
trei cuviincioase pricini 'Amine cu totul dasputernicit, bath, ca,ci hind
trecut un an si dooa, luni poste sorocul de doi ani al contractului, dupa
pravila pamintului, de la list. 13 paragraful 12, s-au stricat aceasta, toc-
mealg, al doilea, ca si de nu s-ar fi ispravit sorocul contractului, Enda,
chezasul ce sa vede intr-insul iscalit, nici este aici in tars, nici vreo stare
are aici, sa socoteste Harting ca, au ramas far de cheza; si al treilea, ea,
avand in mama lui si bani ai casii, taleri 3 000 (pa care aceasta, suma, era
dator s& dea la ma 300 podini), nu numai ca podinile nu le-au dat, ci
Inca, on acesti bani ai casii s-au negutatorit, arvunind podini la lacuitori,
cat() taleri unul de podina si dandu-le apoi aici la Fraivalt cite talon. 14
podina, de la care s -au folosit cu taleri 4 la podina, (sic).
Drept aceia, gasim cu cale sa intoarca Harting la Casa podurilor
acei taleri 3 000, ce shit asupra lui, cu dobAnda ca,te taleri 7, bani 60 la
punga pa lung, ca niste bani din casa obsteasca. Si intro nimic a& nu sa,
mai amestece a curnpAra podini. Ian pentru socoteala ce este intro dansul
cu Marin ceausul de podinile ce i-au cumparat s-au facut pitacul nostril
catre starostea de negutatori, ca dinpreuna, cu maimeribasa sa le canto
socoteala ce au intro dansii.
Iar hotaxarea cea desavArsit ramane a sa face de catre mariia ta.
1823 iunie 10.
t Grigorii al Ungrovlahii.
Galaction Ramnic
Grigoriie episcopu Argesiu
Barbul Vacarescu
Istrate Cretulescu
Costandin Balaceanul
Nicolaie Golescu
Scarlat Gradisteanu
Joan Stirbei
Ditnitriie Bibescu
Dimitriie Brailoiu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, p. 127-129.
Copie.

49 1823 iunie 20. [Bucureti] .

Preainnaltate doamne,
Pe aceasta alaturata anafora a Depertamentului de Opt, neramaind
odihnit dumnealui doftorul Stefan Piscupescu, dupa jalba ce au dat marii
tale, din luminat& porunca, oranduitul zapciu hatmanesc 1-au adus i
innaintea noastrA la judecata, prin vechil Florea Zamfiroglu, fat& cu
Uta giuvaergioaica de aici, prin vechil Tengiuh bas-ceaus, zicind doftorul,
prin jalba sa, ca la depertament an cerut soroc de patru luni ca s& scoata,
inelul de uncle este pus amanet de dumnealui, inpreuna Ii cu alto ama-
neturi la chir Enache Scufa, ce s& all/ acum in Brasov, si sa i-1 dea ca unul
106 www.dacoromanica.ro
ce este insalat la cumparatoarea inelului, la care s-au multumit f}i vechilu
paratii innaintea judecatii. Iar depertamentul, prin anaforaoa ce au facut,
11 indatoreaza ca sa, plateasca Utii taleri 1 000, pretzel inelului, dinpreuna
cu alti taleri 1 000, dobinda banilor pa zece ani. Pentiu care, zice doftorul,
ca intr-aceasta curgere da vreme, in multe randuri, 'Ana traia sotul
i-au zis ca sa -si priimeasca inelul si sa-i dea zapisul innapoi si nu
s-au putut desface. Acum, fiindca inelul sa afla aici, cere sa i sa dea cuviin-
ciosul rapaos ca sa poata scoate inelul a-1 da paratii, dupa multumirea
vechilului ei ce au aratat la depertament.
Inpotriva raspunse vechilul Utii ca n-au aratat acest fel de mul-
tumire la depertament, nevoind Uta sa priimeasca inelul acum peste unspre-
zece ani, ci 4si cere banii dupa, zapis, cu dobanda lor, pe care zapis ni-1
si arata vechilu de-1 vazum, cu Teat 1812 iunie 23, iscalit de jaluitoru
doftor Stefan Vasiliu 1 si coprinzator ca taleri 1 000 este dator lui Vitento
Andonovici (sotul pentru un inel ce au luat cu tocmeala. Care bani
sa leaga sa -i numere dintr-acea zi, dupa luni dooa, far de cuvint de pri-
cinuire.
Am intrebat pa vechilul doftorului cu ce cuvint cere sa dea inelul
innapoi si raspunse ca la tocmeala ar fi avut vorba cu Vitento ca de va
fi diiamantul inelului de dool c[a]raturi si jumatate, asa sa-i numere
taleri 1 000, iar fiind mai putin sa i-1 dea innapoi. i ca, cercandu-1, In
nrma, an exit numai un c[a]rat si jumatate. Dar acest fel de vorba nu
vazum coprinsa. Acum, zise vechilul doftorului cum ca aflandu-sa la
Brasov, i-ar fi scris Uta, de aici sa-i trimita, inelul ca 11 priimeste. I-am
cerut sa arate aceasta scrisoare si au cerut soroc de dooa-trei zile ca sa
o caute si sa o aduca. i a treia zi viind, aduso raspu.ns ca au cautat-o
si nu o gaseste si ca cere doftorul soroc de 61 de zile, ca sa aiba vreme
aduce lazile ce are la Brasov, sa, caute intr-ansele ca poate sa fiie acolo
acea scrisoare.
Deci, far de nici un cuvint slut aceste prelungiri ce face doftorul
*tefan. i cererea ce face a da inelul innapoi, in vreme ce la zapisul sau
nimic alt nu pomeneste, ca doar ar fi avut tocmeala cu Vitento, pre[cum]
zice acum, ca de va fi diiamantul inelului de dooa, c[a]raturi si jumatate,
asa sa-i numere taleri 1 000, iar fiind mai putin sa i-1 dea innapoi, ci
senile curat ca taleri 1 000 este dator lui Vitento, sotul &Atli, pentru
inelu ce an luat cu tocmeala, care bani sa leaga sa-i numere in soroc de
luni dooa, faxa inpotrivire.
Drept aceia, gasind ca, in pravila pamintului la list. 32, paragraf 6,
scriie chear asa : cal ce este dator bani fara dobinda, Insa cu soroc, acela,
dupa soroc, e dator si dobinda. i fiindca, de la sorocul de dooa luni, ce
era dator doftorul ca 81 plateasca banii, an trecut zece ani si zece luni,
gasim cu cale sa plateasca doftorul Stefan Utii acei taleri 1000, cu alti
taleri 1 000, dobinda pa zece ani, adica ludo* si zapciu sa faca inplinire.
Iar hotaxarea cea desavarsita, famine a 0, face de catre mania ta.
1823 iunie 20.
Istrate Cretulescu Costandin Balaceanu
Joan *tirbei Dimitriie Bibescu
Dimitriie Brailoiu Ioan Falcoianu
Arh. St. Buc., ms. 1.123, p. 130-131.
Copie.

1 Dr. Stefan Vasiliu este aceiasi persoanA cu Stefan Piscupescu.

107
www.dacoromanica.ro
50 1823 iunie 20. [Bueureti].
Adeca eu care mai jos ma voi iscali, incredintcz eu acest zapis al
mieu ce-1 dau la mama lui Ignat vatasalul, precum stint sa fie el pentru
o casa ce am avut dreapta a mea, In mahalaoa Izvorului, pa loc domneso
ce sa stapaneste supt Mihai Voda acum. Pa care casa am vandut drept
talon 750, adecg, sapte sute cincizeci lei, dupa cum sa afla acum, s-o stapa-
neascg, in veci nif3tramutata, de nimeni, cum [inclescifrabil] numitul 1
urmasii lui, nesuparat de nimeni.
i spre mai adevarata credinta nestiind carte m-a[m] rugat serii-
torului de m-au iscalit si eu am pus degetul In loc de pecete, ca sa [sa]
creaza, Mad fat/ i alte fete care mai jos s vor iscali de marturi.
1823 iunie 20.
Eu Iani Ceamur incredintez cu Ilinca sotia mea dinpreung,
Ionitg, sin Ceamur indredintez
Eu Theodorache cojoca[r], martur
Eu Chirita carciumarn, martur
*i am scris cu primirea amandurora partilor si am iscalit de martur
[senandturd indeseifrabild]
Arh. St, Buc., M-rea Mihai VodA, XVIII-7.
Original, stare bunii, 'Artie cu filigran.

51 1823 iunie 24. [Bueureti].

Prealnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale infatisand zapciu hatmanesc la
judecata, inaintea noastra, pa citiva din mahalagii of mahalalile daspre
Dudesti, cu Dimitrie Papazoglu, vechilul dumnealui biv vel vistier Ioan
Moshu, am cercetat pira ce fac jaluitorii mahalagii.
Cum ca mai nainte pentru caci sg, pastea vitele for pa mosia Dudestii,
da pe varg, erbarit de boi i de minzat cite parale 10, iar de vac5, si de cal
cite parale 20, Mit la boerii Dudesti cit si la raposatul Manuc, and atunci
era si iarba indestula, cum si mosia sloboda fara vii si araturi precum sint
acum, umblind prin cr'ing i prin tufe si pe marginea drumului de pas
ce pot gasi. i sint mai mult flaminde de cit satule. i ca, in anii trecuti,
cumpkand arenda acestii mosii un Hristea Pa[pa]zoglu, in silnicie le
inchidea vitele de doug, on pe vara si le lua de toata vita si de vitel cite
taleri doi si de ravas de nume cite parale opt. i ca dind jail)/ otcirmuirii
li s-au hotarat ca sa le plateasca numai cite parale dougzeci de toata vita,
iar nu mai mult. Dar acum fi apucg, sa plateasca pa doi ani, adicg, pa anul
trecut 1i pt anul de estimp cite taleri 4, parale 16, de toata vita, si care
dreptate.
Aratandu-ne $i o jalba a for ce au dat in trecutu an catre luminatia
sa Hagi Ahmet Pasa, asemenea cu aceasta de acum. i luminatia sa
buiurdisind jalba catre otcirmuire, cum a, s-au hotarat pentru acesti
lacuitori ca sa plateasca numai cite parale douazeci de vita, erbarit, dupg,
vechiul obicei ce au avut. i ca intr-acest chip sa, be dea otcirmuirea po-
runc5, la miinile lor. Le-au i dat otcirmuirea acest fel de porunca in dosul
acestii jalbi.
108
www.dacoromanica.ro
 Inpotriva raspunse vechilu dumnealui vistierului Moshu ca duptt
anaforaoa ce are a dumnealor velitilor boeri intarita si de mariia sa loan
vodA Caragea ca sa is pa an cite taleri doi de fiescare cap de vita, erbarit,
de la mahalagii din Bucuresti care 1 i pasc vitele pa mosia dumisale
Dudestii, an vi urmat plata cu multumirea, lor, MA a s5, inpotrivi, pin/
in anul trecut. Iar atunci cerindu-le epistatul mosii erbArit si nesupuindu-sA
an inchis cite vite au gAsit pascind pa movie. Iar ei rAdicindu-s5, cu zurbalic
an dat jalbA luminatii sale Pasii cerand s5, plAteasca numai douazeci de
parale de capul de vita. Dintr-a carora mincinoasa strigare abia an scapat
epistatu mosii cu dare de taleri 300.
Acura iarasi inchizind epistatu ca la 700 capete da vita ce s-au
gAsit pascind pa movie, uncle astepta ca sa vie mahalagii BA plAteascA
erbaritu pa doi ani, ei au sarit cu zurbalic de an luat toate vitele fArA a
nu da macar un ban semAnind si vorbe proaste, dintr-a carora mina
d-abia an scapat epistatul neucis. lji care dumnealui vistier sa, sa indato-
reze mahalagii, dup5, mai sus numita anafora, en intlrire domneasc5,,
a plat erbarit atit pa trecutul an cit si pa acest urmator an, sau 85, fie
popriti de acum inainte a nu-si mai paste vitele pa mosia, dumisale,
fiindu -i trebuincioasA pasunea pentru vitele dumnealui, caci i sa prici-
nueste nesuferitA pagrab5, ce nu o mai poate rabda.
Ne arata vechilul si anaforaoa dumnealor velitilor boeri of Teat
1816 mai 5 la pira ce pornisera vi atunci acesti mahalagii, cum c pAscind
cite o vita, doua a for ce au pa mosiia Dudestii an avut obiceiu din vechime
de platea erbArit la stapinitorii acestii mosii, de vacs cite 20 de parale pe
an, i de perechea de boi iarAsi cite parale 20, Linda, nu sa pasc totdeauna
sit umbla si in cAlgtorie. Iar de cai n-au avut obiceiu sa dea nimic i chi
atunci le cerea dumnealui vistier Moshu cite parale 4 de vita. La care
zic dumnealor boerii ca n-are datorie dumnealui vistier Moshu a da jAlui-
torilor pAsune da vite, nefiind clAcasi ai dumnealui. Dar fiindca sa aflA
sazatori in mahalalile Bucurestilor 11120 mosiia Dudestilor si alt loe da
pAsune nu au, nici pot trai fara vite, fAcAndu-si hrana for cu vite si oprin-
du-sa mosiia, ramin la periciune.
De aceia, dupa obiceiul ce sa urmeaza si la alte mosii eind n-au
lacuitorii loc indAstul pentru pAsune, an gAsit cu cale sa clacuiascA acesti
mahalagii dumnealui vistierului Moshu fiesicare dintrinsii pe an cite patru
zile. Iar care nu sa va indeletnici a face clacA, sa plAteascA acele trei zile
cu bani, dupa cum va umbla zioa. Cu care zile s5, sa scaza din douAsprezece
co shit datori dup5, obiceiul pAmintului stApinului mosii undo sad. Iar
banii ce li sa luase de arandasi sa li sa dea inapoi.
Aceasta pricinA judecandu-o si mariia sa domnul Ioan voda Caragea,
cu divan, an dat hotArgre care este trecutA deasupra acestii anafora. Ca ori sa
meargA mahalagii la dumnealui vistierul Moshu sg, sa invoiascl pentru
plata acestui avaet, sau nevrind a sa invoi on a clacui acele cite trei zile
pe an sa -si du.cA vitele a si le paste pa alt1 movie, on unde o vti. Iar neur-
mind nici una, nici alta, de vor mai cuteza a be slobozi la pasune pa mosiia
Dudestii si be va prinde epistatul mosii sa le sloboaz5, Intl* data. Care
aceasta este en musaadea catre ei, iar mai cutezind si a doua oars a be
slobozi, atunci sa fie datori on sg, c15,cuiasca dumnealui vistierului Moshu
stapinului mosii cite trei zile pe an, sau sa urmeze vi ei asazamintului
ce va fi fAcut dumnealui vistier cu ceilalti mahalagii.
Deosebit zise vechilul ca pl citiva din mahalagii nu-i primeste
nicidecum a-si paste vitele pa mosiia dumnealui, macar si de ar vrea ei
sa rAspunzA acei cite talon doi pe an de vita, dup6 cum an primit si s-au
109
www.dacoromanica.ro
invoit cu epistatul moii ceilalDi mahalagii, cad slut zavisnici i turburgtori
da pricinuesc aceste zizanii.
Deci, fiindca aceasta s-au cercetat i s-au hotgrit cu urmare dupg
obiceiul pamintului atit prin anaforaoa dumnealor veliti boeri cit i prin.
judecata domneasca, facutg cu divan, ran s-au inpotrivit mahalagii i
fn vremea razvratirii de s-au pornit cu pica neadevgrata asupra epistatului
mask carele din pricina lor s-au i pggubit cu dare de taleri 300 treapgd
la mumbair turc i silitg au fost i otcirmuirea de au dat area poruncg
inpotriva domnetii hotargri.
Drept aceia Linde/ pa dumnealui vistier Moshu 11 cunoate judecata
de bun stapin al moii dupg dreptatile pravilii, ggsim cu tale prin luminata
porunca marl tale sa sa indatoreze mahalagii dupg domneasca hot/rare,
ca on sa meargg la dumnealui vistier Moshu sa sa invoiasca, pentru plata
acestui avaet i sa i raspunza dumnealui plata pkunii vitelor lor, atit
pa anul trecut, eft i pa acest urmator an, sau sa clacuiasca acele cite trei
zile pe an. Iar neinvoindu-sa nici clgcuind, sa plateasca pkunea numai
ping acum i apoi sa nu mai supere moiia, ci sa-i duca vitele a i le pate
pa alto moii, on uncle von ti. SA plgteasca i acei taleri 300 ce au dat
epistatul mumbanului tune din pricina lor, cum i mahalagiilor ce stint
turburgtori i dau pricina de zizanii sa li sa dea cuviinciosul nizam de cgtre
boerii dregatori, ca sa sa poarte cu orinduiall bung.
Iar hotgrirea cea desaviritg ranaine a, sa face de cgtre manila ta.
1823 iunie 24.
Istrate Cretulescu
Costandin Balaceanu
Scarlat Graditeanu
Ioan *tirbei
Dimitrie Brgiloiu
Pang Costescu
Alecu Ghica
Arh. St. Bue., ms. 1 123 f. 69-70.
Copie.

52 1823 iulie 4. [Bucureti].

Adica eu care mai jos ma voi iscali, incredintez cu zapisul mieu la
mama, dumnealui vameului .Anastase Ghete.
Precum sa sa tie ca o pereche de case, cu locu lor motenesc, ce le am
pa Podu Mogooaia, intre hanul dumneaei dvornicesii Cgmpinencii i intro
prgvaliile dumneaei cocoanii Safti Castrioai vecinindu-sa dumneaei pa
[indescifrabil] algturi despre rasarit i la fund [indescifrabil] pang uncle
Incepe a sa, vecini cu casile rgposatului Stefan Costescu.
Iar in fata despre amiaza-noapte este pod[ul] eel mare al Mogooai,
care i eu le am de la Mehtupciu, precum zapisul de cumpargtoare arata.
S-au gasit dumnealui muteriu ca a le cumpere i prin bung intocmealg
nesilita de nimeni, cu tirea copiilor, a rudelor i a vecinilor le-am vgndut
dumnealui drept taleri 23 000, adica dougzeci i trei de mil, care bani pri-
mindu-i pa toti deplin in mama mea am enherisit i eu in mana dumnealui
inpreung cu zapisul acesta i orice alto sineturi am avut pe aceste case.
Drept aceia, sa and a be stapani cu bung pace de cgtre mine i de
cgtre copii miei i de catre tot neamul mieu, dumnealui, copii dumnealui,
110
www.dacoromanica.ro
nepotii, stranepoti cati Dumnezeu Ii va darui, avandu-le motenire nestra-
mutata In veci.
Si pentru mai adevarata credinta am iscalit,
1823 iulie 4.
Maria
izece semnaturi grece?ti indescifrabilel
De la Logofetia mare a Tarii de Sus
Cu acest zapis de vanzare viind la Logofetie Pavel, ginerile Marii
Buletoai vanzatoarea, cu Costache Piga, negutatorul, vechil din partea,
cumparatorului. vame Anastase Gheata, cerind adeverire i neavind
Mariia dovada a arata stapanirea casii, cum i s-au pogorit i de uncle o are.
Si pricina find tiuta la Divan, s-au cautat in condici i s-au gasit ca la
beat 1814 murind Buletul, sotul vanzatoarei, din porunca s-au facut cata-
grafie tot famasului mortului spre a i sa, Inplini toate dreptatile ei care era
alese Inca din viiata barbata-sau, precum i casa aceasta i sa dedese andi-
pricon pentru alta cash' a ei din Taregrad ce o vinduse Buletul. Care i In
urma dupa moartea barbata-sau, prin hotarare, s-au deosebit casa pa sea-
ma ei din avutul Buletului. Si atit pentru zestrea i alto dreptati ale ei,
cum i pentru creditorii Buletului s-au dat spre vinzare la mezat celalalt avut.
Si avutul find putin de nu avea de unde sa ia creditorii datoriile lor,
dupa multe jalbile for s-au prelungit dasfacerea un. an i jumatate, iar la
leat 1815 septemvrie 14, dupa jalba i cererea Buletoai s-au facut anafora
a Logofetii Tara de .Sus, coprinzatoaro ca Buletoaia s-au Invoit cu credi-
torii barbatu-sau de au luat asupra ei avutul barbatu-sau ca sa desfaca, pa
creditori. Si pentru proganiiiadora care prin hotarire era a sa, pastra pentru
copii ei, prin chezaia ra'posatului paharnic Dimitrie Polizul, au ramas a fi
sigurifsiti tot intr-aceste case ale ei, nemaifiind alta, periusie.
Si find multumire li odihna despre toate partile, la leat 1815 dechem-
vrie 23, Intarete i mariia sa Than voda, Caragea aceasta anafora poruncind
starostii de negutatori i zapciului cel orinduit, ca sa sloboaza tot avutu
Buletului pa seama sotii lui. Cu care aceste dovezi 81 da curata pliroforie
ca, casa este bung i dreapta a Marii vinzatoarei i poate sa o Ana,.
Dar fiindca am luat tiinta cum ca seneturile casii slat amanet la
casa raposatului dvornicului Lahovare pentru datorie a Buletului, care
urmeaza sa sa, plateasca, spre a raminea cumparatorul sigur, am Indatorat
pa vInzatoarea i pa cumparator ca datoriia casii dvornicului Lahovare ce
este supt epitropie, sa o desfaca cu sincatavasis, dupa cum s-au urmat i la
alti creditori, i sa ia seneturile sa le dea cumparatorului, sa plateasca i
zapciului celui orinduit Dumitrache Deliu taleri doaa, Bute cincizeci
filodorimasa peste taleri cinci sute patruzeci ce s-au luat cind s-au vindut
celelalte maruntai ale casii. Iar pentru darurile dinaintea nuntii, care sa,
arata mai sus ea sInt Intr-aceste case, de vreme ce este dovedit prin judeca-
tile ce s-au straganat ca casele au fost zestre, i cu ceilalta zestre ce au mai
avut, coprindea ramasul, far de a mai plati creditorilor. Dar ea primind,
i-au jartfit dreapta, zestrea ei de au platit datoriile barbata-sau ca fa nu-i
ramie sufletul incarcat. Precum i pe copii ia lea] i-au chivernisit dintr-al
ei, maritind i pe una din fete, ca o fireasca epitroapa a copiilor, numai
Amine pentru daruri alta siguranta. Ci aceia ce va lua, din vmnzarea caselor,
are sa fie pentru hrana Fl i chiverniseala ei i a copiilor ei, ramlind i casa
Polizului sloboda de supt chezaie.
Si la zapis iscalind i fiul ei i alto rude, cum i vecinii carora li sa cade
protimisis, i nemaifiind aka pricina la mijloc s-au adeverit zapisul acesta
111
www.dacoromanica.ro
trecindu-sa si in condica Divanului, ca numgrind cumpargtorul banii si
luind seneturile vechi, sa stgpineascg cu pace.
1823 iulie 18.
[indescifrabil] vel logofat
Itaducanu sardar
trecut in condica
Arh. St. Buc., Achizitil nol, CVII-67.
Original, stare bunk hirtie cu fIligran.

53 1823 iulie 6. Bucuresti.

Preaingltate doamne,
Mahalagii din mahalaoa Vergului de aci au jeluit marii tale, cum el
acolo in mahalaoa for era un be slobod al rgposatii vornicesii Ecaterinii
Stirboaicai, care de la o vreme incoace, cmnd trgia dumneaei, 1-au inpartit
la unii, altii cu chirie de au facut cobi [colibe] pa dinsul, cele mai multe
mnvelite cu sovar gi atita lipite una de alta incit unile din ele nu au aralic
nici macar de o jumatate de stinjen. Si ca aceastg urmare a dumneaei
vazgndu-o eg, be este foarte vatamltoare si primejdioasg, atit despre partea
vecinatatii a unor oameni ca acestia de adunatura, eft i daspre partea focu-
lui, au dat jalbg, marii sale raposatului mntru fericire domn Alexandru
voda Sutul, in dosul cariia jalbi dgndu-s buiurdizmg catre dumnealor
velitii vornici i dumnealui vel spatar ca sg, cerceteze fiinta adevarului in fats
locului, au i facut dumnealor urmare.
Si gasindu-sg, adevgratg, plingerea for au argtat marii sale prin ana-
fora, precum cu cuviinta este, privind $i spre folosul obstii ca mai intii
colibele ce au apucat de s-au facut sa sg, mai rgreaseg una de alta macar dl
doi stinjeni si sa sa inveleasca cu ulucg de stejar sau cu olane. Care anafora
s-au intgrit cu pecete gospod, poruncindu-sg, dumnealui vel spgtar a urma
intocmai. Dar vad ca ping acum nu 8-au urmat, del numai unile din
colibi s-au invelit cu olane care Si acestea nu s-au rarit una din alta de doi
stinjeni, dupg porunca gospod. Iar cele mai multe an rgmas tot in cea dintii
fiin 1, fiindeg sint oameni indgratnici, din care pricing, totdeauna sint
ingrijati i spaimintati de frica focului i i>li petrec viata cu necaz.
De aceia cer sg, sa dea luminata porunca marii tale catre dumnealui
vel spatar ca mahalagii intii sa indatoreze pg acesti chiriasi a-si invali
colibele cu olane si a mai rani una de alta de nu mai mult fie macar de doi
stinjeni, dupg cum sg, coprinde in anafora, caci amintrea cea mai mica
scintee ce sg, va intimpla, poate sa sa intimple lucru vrednic de jale, din
care sa patimeaseg, nu numai ei ci si tirgul, fiind ca [cu]apropiere.Asijderea
sa sg indatoreze i stgpinii locului a nu mai inchiria de acum inainte dupa
cum au inchiriat pang acum, ci dupg coprinderea anaforalii. Cad li sa, pare
cg nu este cu cuviintg, a patirai atitia oameni pentru folosul unui obraz.
Deosebit sa mai jeluesc mahalagii ca unii dintr-acei chiriasi au neut
un put tocmai algturea cu drumul domnesc i apa ce sg, varsg de care cei
ce o scot sg, scurge in mijlocul drumului, unde s-au facut mocirlg, din care
pricing nu pot umbla pa drum nu numai ei ci i altii ce tree pg acolo, mai
vgrtos iarna sa, af15, cu totul stramtorati, cerand i pentru aceasta ca sa sa
indatoreze cei ce au facut acest put on sa -1 radice de acolo, sau sa facg.
podiscal a putea fi drumul slobod si a nu pgtimi.
112
www.dacoromanica.ro
 A carora jalba fiind oranduita spre cercetare la noi, s-au infaticat
Inaintea noastra amindoaa partile, unde am cerut mahalagiilor de ne-au
aratat acea anafora ce an f /cut dumnealor velitii vornici c1 dumnealui vel
spatar prin cercetare la fata locului, Intarindu-sa ci de raposatu domn
Sutul, ce o vazum, cu leat 1819 aprilie in 17, cu coprinderea intocmai
precum arata jaluitorii, atita numai a coprinde intr-acea anafora i aceasta
ca atunci s-au aratat cu asemenea davagealic ci mahalagii of mahalaoa
Ste lii i ca, dumneaei vorniceasa Stirboaica pusese pe acel loc kii tigani
lucratori de fier.
Dar eft pentru tigani ne arata, dumnealui logofat Bibescu ca i-au
radicat de acolo. De care zise dumnealui a spre all invilli acei chiriaci
casele cu uluca sau cu olane este bung, cererea mahalagiilor, iar a A, rani
casele li sa pricinuete mare paguba, nefiind lucru egretiu ca sa-1 poata
radica de unde este c1 sa-1 puie intr-alt loc. Ci radicandu-le sa, darapana cu
totu. Cum c1 pa acei chiriaci Intrebandu-i asemenea raspuns detera, Inca
zisera ca, nici cu uluca sau olane nu le da mana all invali casele, fiind
oameni saraci.
Deci iarafA catre dumnealor velitii vornici c1 catre dumnealui y e
spatar gasim cu cale sa fie luminata porunca maiii tale ca sa meraga la
fata locului sa vaza, cite case stunt invalite cu uluca sau cu olane c1 cite slut
invalite cu covar FA cu trestii, cita, deosebire este de la una ping, la alta, ce
oameni stunt aceia ce lacuesc intransele. Cum f}i putul ce au facut acei oa-
meni de pricinuete mocirla i zaticnire trecatorilor, cu cita cheltuiala sa
poate face pod*/ c1 de este alt loc unde sa poata face put c1 sa sa astupe
acesta. Si de toate acestea sa arate marii tale cu anafora i atunci sa va face
hotarare.
1823 lune 6.
Costandin Balaceanu, Scarlat Gradicteanu, Ioan Stirbei, Dimitrie
Brailoiu, Paul Costescu, Alexandru Ghica
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 73-74.
Copie.

54 1823 iulie 15. [Bucurqti].

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca maiii tale, infatiand zapciu hatmanesc la
judecata innaintea noastra pa, Iordache Piersiceanu de aici cu Harting
arhitecton am cercetat pira ce face Iordache, cum ca, Inca din leat 1821, au
pus piratul 3 600 podini pe un loc al sau, ce-1 are pe Podul Mogopai (pe
care loc are i casa) far de a nu face nici o tocmeala cu dansul, ca sa-i pia-
teasca chiriie c1 cum ca casa o da cu chiriie pe an cite taleri 500. Si ca Men
fiindu-i de -va'nzare 1-au dat la mezat ci din pricina podinii ce an pus piratul
pe dinsul nu sa poate vinde, stanjanindu-sa muterii ce & gasesc a-1 cum-
para, i chiriiaii ce sa gasesc pentru casa, din pricina podinii. Si fiindca,
paratul 4 is dreptul sau dupa, podini pina la o para, cere s nu ramlie nici
el paguba de dreptul sau.
Intrebandu-sa c1 paratul, raspunse ca aceasta podina ce an pus-o
pe locul jaluitorulni nu este adusa pentru vreo deosebita trebuinta a lui,
ci pentru trebuinta podurilor domneti ale politii i ca nici altii ce au lost
113
8 - C. 2145
www.dacoromanica.ro
legati cu Casa podurilor de an adus podini pentru trebuinta podurilor corn-
nesti aici in politiie si le-au pus unde au gasit locuri, chiriie n-au plata.
Inpotrivg, raspunse jaluitorul ca si de este podina domneasca, dar la
piratul este pentru a sa negutatoriie $i toles si ca alti contraccii auplatit
chiriie uncle au pus podina, aratind, spre dovada la aceasta, un contract cu
leat 1821 ghenar 5, ce au fost facut o Mariia postelniceasa cu un Hristea
Papazoglu, suditul k.k., dandu-i Mariia un be al ei, of mahalaoa Vladi-
cli, in fata Podului Calicilor, cu chiriie pa trei ani, pa an cite taleri 180,
ca sa-si asaze si sa -$i negutatoareasca negotul ce va voi si ca i-au gi dat
chiriia pe un an $i jumatate. Ne arata i o jalba ce au dat acel Hristea
i tovarasii suditi k.k., catre dumnealor boerii caimacami ai innaltimii
tale, cum ca luase acel loc cu chiriie de la Mariia ca sa puie pa dinsul
podini ale podului domnesc, dupa contractul ce avea cu vistieriia, i lemne
de foc a le vinde cu stanjanul spre folosul politii, cu pret mai eftin si ca
pang, a nu intra ei in stapinirea locului, incepandu-sa razvratirea, siliti
au fost de s-au departat de aici, iar Mariia, far de stirea lor, au vandut
locul ca sa-si inzestreze pa fii-sa.
Si sa vazu aceasta jalba buiurdisita de catre dumnealui biv vel
vornic Mihalache Manu, epistat fiind al Logofetii Tarii de Sus ; dupa care,
zise jaluitorul ca i-au spus Manila, cum ca au inters Hristii banii chirii
ce luase de la dansul.
Deci, dupg, dovada ce facu jaluitorul, cu mai sus numitul contract
si jalba, ca i alt contracciu ce au fost legat a aduce podini pentru podul
domnesc al politii v -au asazat cu stapina locului sa-i plateasca chiriie,
pentru cad se punea podini pg, locul ei, nu are cuvint Harting a sa inpo-
trivi la aceasta, de a nu plati jaluitorului chiriie, caci aceasta n-au fost
angariie a Orli, ci toles i cistig al lui.
i gasim cu tale sa plateasca si Harting jaluitorului chiriie pentru
be de cind au pus podina pa locul lui pang, cind va ridica-o, pa an po
taleri 180. Iar pentru casa, n-are jaluitorul cuvint a cere chiriie, fiindca
n-au fost oprit a nu ii inchiriia casa.
Iar hotararea cea desavirsita famine a sa face de catre mariia ta.
1823 iulie 15.
Co standin Balaceanu Scarlat Gradisteanu
loan Stirbei Dimitriie Bibescu
Dimitriie Brailoiu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 147-148.
Copie.

55 1823 iulie 16. [Bucureti]

Preaosfintite parinte mitropolite,
Jaluith preosfintii ca de cind ne-am facut zidirile pe locu sfintei
Mitropolii, intr-aceasta mahala trdricani, totdeauna am fost supusi la
vreme cu plata chirii locului, dupg, engrafa ce avem la mina. Dar fiindcg,
de doi ani incoace, ni s-au facut jafuri la taierea Savii, inch am scapat
numai cu trupurile $i doar cu peretii caselor (precum este stiut obstii
prada ce s-au facut acestii mahalale) din care pricing, ajungind la mare
distihie nu ne-am putut Linea de asezamint pentru plata chirii, ramaind
ramasituri (pentru ca, de uncle nu este insusi Dumnezeu n-are ce lua).
114
www.dacoromanica.ro
 Si fiindca sintem suparati de acele chirii, carii unii am fost bap,-
nariti 1i cu totii de obste jafuiti, fierbinte ne rugam preaosfintite ca pri-
vind cu umilinta gi cu blindete saracia noastra, pentru numele domnului
nostru Isus Hristos, sa fim ertati de ramasituri, ca putere de a plan nu
avem. Iar de acum inainte de oriunde vom agonisi, negresit la fiescare
soroc vom plati si mare pomenire va fi In veci preaosfintii tale $i covirsi-
toare mai mult decat cei ce au dat locurile danie, caci aceia au dat din
prisos, iar preaosfintia to esti la lips& si neavere.
Ai preaosfintite prea plecate slugi,
Barbul croitoru
Nitul jimblaru
Simion curelaru
Petre zidaru
Paun croitoru
Ion zeciuitorul
Tinca jim.blareasa si
Tanase dulgheru
[rezolutia mitropolitului] :
Cuvioase iconoame al sfintei Mitropolii, sa cercetezi jalba aceasta
si sa ne dai pliroforie.
1823 iulie 16.
IL.P.I

Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXXVI-16.

Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran; pecetea In tuS negru.

56 1823 iulie 17. Bueurqti.

Grigorie milostiiu bojiiu arhiepiscop i mitropolit Ungrovlahii.
Dupa jalba ce ne-au dat Anica, fata raposatului Stefan polcovnic,
pentru o cascioara stricata ce o are langa baia sfintei Mitropolii of mahalaoa
Doamnii lash, ramasa de la parintii ei. Si ca, din cinci surori ce au fost,
celelalte s-au maritat, iar numita sarmana fiind gi lipsita de alt avut spre
casatorie, toata nadejdea loi o are la numita casa ce este [pe] locu sfintii
Mitropolii. i fiindca acum au gasit pe un Nicolae, parte negutatoreasca, a
o lua intru casatorie, multumindu-sa pe acea cascioara drept zestre. Si
casa s& afla harvarosita, ne-au facut rugaciune ca sa-i dam un pecetluit-voe
a o preface, cu taleri 4 si jurnatate chine, din taleri 9 ce este chiriia locului
am.andorora cascioarelor de acolo, caci pecetluitu ce au avut de la sfanta
Mitropolie zice ca s-au rapus in trecuta rascoala.
Si asa numitu negutator o va lua intru casatorie. Si cu toate ca dupa
pliroforia ce ni s-au dat pentru numitele cascioare, nu s-au luat china de
ani 14 cu alte cugetari ale procatohilor nostri, aflindu-se acele binale in
curtea bail sfintii Mitropolii, dup& incunjurarea binalelor Mitropolii ce le
are atat in launtru curtii baii, cit si la pod, Ina pliroforisindu-ne i pentru
jaluitoarea fata ca este sarmana de parinti i alt zestre nu i s-au lasat de
parinti spre a a& manta, decit numai numita cascioara dupa locu sfintii
Mitropolii, i-am ascultat rugaciunea oi cu acest pecetluit ertindu-i toata
china locului Mitropolii ce n-au plant pin& acum ti dam voe sa-si prefaca
numita cascioara a sa, tot in locul ce sa afla cea veche. i cu un cat numai,

115
www.dacoromanica.ro
fgrii, a avea voe a face pravalie de cgrciumg sau de altg negutatorie, ci sa -$i
zideascii, aplos cad, de lgeuit dupg cererea sa, en asezgmint de chirie taleri
patru i jum.gtate pe an, precum mai nainte au fost sa sapineascg casa ce
va preface tot dupg coprinsul locului ce an stapithit ping acum, nemai-
intinzindu-sg mai mult on spre pod, sau spre baia Mitropolii.
Si tiindu-sa de acest asgzamint i raspunzindu-$i chiria locului sfintii
Mitropolii pit fiescare an, MA pricinuire, sit fie nebantuitg tii nesupgratg.
Iar netiindu-sa de acest asezamint, volnicit sa fie Mitropolia a-i pretui bina-
oa casii, precum sa va afla, i plgtindu-i-o sa rammie intru stapinirea sa ca o
staping a locului.
Aceasta.
1823 Mlle 17.
IL.P.I
Trecut in condica iconomii sfintii Mitropolii,
Chesarie iconom
Grefa 1 a judecgtorii comerciale din Bucuresti.
Cgscioarele ce le-an stgpinit Anica sin polcovnicu Stefgnicg, in pu-
terea acestui pecetluit, le-au facut schimb cu sfinta Mitropolie prin in-
scrisuri adeverite de aceasta judeatorie, astgzi la 30 octombrie leat 1845,
subt nr. 294 si 295.
Seful grefii,
N. Camargsescu
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCI-2.
Original, stare foarte bunk hIrtie cu filigran; pecetea mitropolitului In tus negru.

57 1823 iulie 21. Bucuresti.

Grigorie milostiiu bojiiu arhiepiscop i mitropolit Ungrovlahii.
Strugurli viilor de aici, de la Egrbgtescu, cea mare $i cea mica peste
drum, i-am vindut intr-acest timp, cu leat 1823, lui Ion otetaru, Badli
precupet, Dumitrache precupet Eli lui Ion iaurgiu in drept taleri 2 100,
adicg doag mii una sutg, din care bani au $i rgspuns acum in.ainte taleri
500 $i taleri 600 are a-i rgspunde cmnd vor intra cu copgile in vie sA, culeagg,
iar celglalt cusur de taleri 1 000 sa ail)/ a-1 rgspunde cu soroc de o lung dupg
intrarea la cules.
Si spre inlesnirea lor la cules li sa dg ajutor de la sf. Mitropolie : buti,
tocitori, hirdaie si un lin cu care sa -$i fad, trebuinta lor, dupg cum vor
Si sa-si vinza strugurii gi mustul dupg cum vor voi, fgrg a mai sa amesteca
Mitropolia intr-aceasta negutatorie a lor, afar numai s mai dea numitii
precupeti la sf. Mitropolie 200 oc5, struguri, hind coprinsi in invoirea ce
s-au facut. Drept aceia cu acest pecetluit al smerenii noastre ce li sa (15, la
mina, are a face zapt numitele i sa culeagg strugurii lor pe acest timp
facindu-si alisverisul negutatorii lor in pace si nesupgrati, precum s -au
zis mai sus.
Sa Indatoreazg Ins a nici coarde de vita de vie dinpreung cu stru
guri, nici araci s5, strice si sa -i prapgdeascg, nici gard. Ci pentru aceasta sa
fie cu luare aminte. Deci sau vita, sau araci, sau gard de vor strica stunt
datori a le plgti, s sa faca la loc.
116
www.dacoromanica.ro
 Si asa isprgvindu-si toti strugurli i mustul viilor, s/ teslimatiseascd,
atlt vile, cu gardurile for i cu araci si vita nev/tImate, cat si toate vasele
ce s-au Insemnat mai sus, Intocmai dui)/ cum le-au primit. Caci orice 81 va
strica, shit datori a le pune la loc, dupa cum si ei asemenea s-au legat in
condica iconomii sf. Mitropolii, supt ale for iscllituri.
Aceasta.
1823 iulie 21.
[mai jos] :
Dupa contractu ce ni st dl de la sf. Mitropolie ne legain c. Intocmai
vom fi urm/tori.
Si pentru mai bung Incredintare, nestiind a scrie, am pus degetele In
loc de pecetie, ca s/ sa creazg.
X Eu Ion otetaru
X Eu Badea precupet
x Eu Dumitrache precupet
x Eu Ion iaurgiu
Arh. St. Buc., ms. 162, f. 39v.-40.
Copie.

58 1823 iulie 30. [Bucuresti].

Preainn/ltate doamne,
Am vazut arltarea ce au flout m/rii tale dumnealui biv vet dvornic
Mihalache Manul, cum a la trecutul octomvrie of leat 1822 s-au invoit
cu un Theodor Ferent, suditul k.k., prin contract isellit de dinsul, ca s5
vanz/ yin al dumnealui, cu zeciuial/, intr-o circium/ cu pivnita ei, ce are
Intre pravaliile dumisale de aici dui)/ Podul Calicilor, dinpotriva Doamnii
Balasii. Care le au $i v/ndut citeva buti cu yin, apoi la Marie [7] luindu-i
socoteala de vinul ce v/nduse p/n/ atunci si scazandu-1 cu zeciuiala, i
alte cheltueli ale circiumii, intocmai dup/ coprinderea contractului, i-au
Mamas bun dator prin foaia de socoteala iscIlit/ de dinsul taleri 343.
Care bani apucindu-1 s5, pl/teascI si v/zind c5, FA ap/ra cu pricinuiri
ca nu are, 1-au trimis la cantalariia cinstitii k.k. Aghentii, ca sI i 81 faca
Inplinire. Uncle s-au si indatorat a-i pl/ti. Dar pricinuind si acolo neavere,
i s-au pus soroc de o luny d/ndu-i-s1 dumnealui senet al cantelarii, coprin-
zAtor de chezasiia ce s-au dat, sigurifsindu-1 cantelariia ca la soroc s5,-si
priimeasca banii de la cantelarie.
Au si asteptat pin/ s-au Inplinit sorocul si au mai trecut Inc f}i
citevasi zile peste soroc. Apoi in multe randuri s-au dus, atit dumnealui,
cit si om al dumisale au trimis facind cerere de a i A aspunde banii. Si
1-au tot prelungit dumnealui canceler din zi in zi.
In cele diva urm/, la optsprizece ale acestii urmatoarii luni trimi-
tand IA un. Nicolaie, vatafu de curte al dumisale, la dumnealui cantelier
baron de Hi ler cu cerere ca on sl-i r/spunz/ banii dup/ senetul ce i s-au dat,
sau s5, i sl trimit/ contractul Innapoi, ca s6-si ceara desp/gubire prin jalb/
catre stapinire. C/ruia i s-au dat raspuns s/ viie dup/ toaca. S-au si dus si
ziclndu-i iar/si cuvinte de prelungire, an cerut contractul Innapoi. Iar
dumnealui cantelierul s-au sup/rat de aceasta si far/ cuvint si faa a i sa
cuveni luindu-si asuprI puterea cea avirsitoare a stApinirii. locului (lucre
cu total inpotriva driturilor a fiesdiruia neam $i a politicestii intocmiri) au
117
www.dacoromanica.ro
poruncit indata la caprari si alti oameni ce s-au aflat acolea de 1-au scos
afara cu batad.
Apoi gramadindu-sa peste 15 oameni pA dinsul, cu toege i ciomege,
1-au caznit atita de rau, incit nu numai tot trupu i 1-au invinetit, ci si capul
cu trei inpungaturi de toege prin islic, i 1-au gaurit in trei locuri, de
i-au exit singele printr-o ureche. Unde, abiia scapind de supt bataie, en
hainile rupte si plin de singe si tirindu-sa pins la casa dumnealui vorni-
cului, au cazut ca un mort.
Pentru care, spaimintindu-s1 dumnealui, au chemat indata pa dof-
torul Panaiotache de 1-au vazut, carele dete alaturata marturie scrisa de
la 19 ale urmatoarii luni. Au trimis i pa fiiul dumisale la dumnealui cante-
lerul de 1-au intrebat de curgerea pricinii. Si din chear graiul dumnealui
cantelierului i-au adus raspuns cum ea, suparandu-sa pa acel vataf ar fi
poruncit numai ca A-1 inbranceasca, afara, iar ca 1-ar fi i batut caprarii
nu stiie.
Aceasta urmare, chibzuindu-sd si de catre noi, aratam innaltimii tale
ca o acest fel de fapta cu atita zgomot si mai in vederea dumnealui cantele-
rului, nu sa poate arunca, dupa cum dumnealui voeste, asupra caprarilor
ce sint alesi de stapinirea care i-au trimis intre cei multi, ca cei mai ticniti,
cinstiti si infatati la supunere. Sint atitea ani de and este aici in tara,
cinstita k.k. Aghentiie, dar cei ce sluja intr-ansa, pazind hotarale tractatu-
rilor niciodata n-au indraznit a face o acest fel de fapta, mai ales stiind ca
nici a locului stapinire, nici cea prietineasca i vecina, care i-au oranduit
aici, nu poate sa lase fara pedeapsa acest fel da netrebnice fapte.
Fiind dar, ca o pilda rea ca aceasta, cind va raminea fara a sa face
saticsfactiia ce sa cuvine, poate sa aiba multe urmari unite, care nici stapi-
nirea nu o sa poata in urma sa le popreasca, inviersunandu-sa duhurile
amindurora partilor, am socotit ca o datoriie sa facem cunoscut marii tale
aceasta pricina si fierbinte sa ne rugam ca Mind mariia ta aratare unde sa
cuvine cu mijlocul ce vei bine socoti sa cei sa sa, faca si saticsfantie (sic),
potriva cu aceasta netrebniciie, fiindca aceasta nu este numai bataie a unui
particulare om catre altul asemenea lui, ci este calcare trataturilor si a dri-
turilor ce are oricare neam. Cad cind oricare strein ce este oranduit de vreo
stapinire streina, avind datoriie numai sa caute pricinile acei stapiniri
ce 1-au trimis, isi is asupra, Med euviinta, puterea stapinirii locului si
pedepseste chear in judecata un om, care si de ar fi fost vrednic da pe-
deapsa, numai stapinirea locului putea sa-1 pedepseasca. Apoi, cu ce
siguranta mai pot ai nostril cauta vreo pricina a for la cinstita k.k. Aghen-
tiie, cind aceasta fapta va raminea fara, rasplatire. Si iarasi ce siguranta
mai Amine pentru toti streinii de aici, cind ai ai nostri cu mai multa drep-
tate vor lua asupra-le acest fel de puteri.
Chear insusi k.k. Aghentiie trebuie sa cunoasca cit este aceasta de
suparatoare a bunii armonii ce sa cuvine dupg tractaturi a sa pazi intre
stapinirea acestii tari si intre cinstita k.k. Aghentiie, puind innainte si
aceasta ca o acest fel de urmare inpotriva bunelor orandueli a dumnealui
cantelerului, oriunde sa va auzi, va fi vrednic de mare hula ca o calcare a,
datorii sale si a buniivointi a maririi sale inparatulut Austriei.
Iar hotararea cea desavarsita famine a 0, face de catre mariia ta.
1823 iulie 30.
Costandin Cretulescu Barbul Vacareseu
Istrate Cretulescu Costandin Balaceanu
Costandin Dudescu Iordache Golescu
Scarlat Gradisteanu loan Stirbei
118
www.dacoromanica.ro
 Mihalache Racovita Dimitriie Bibescu
Scarlat Mihalescu Costache Rasti
Sitefan Belu Dimitrache Ralet
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 111-111v.
Copie.

59 1823 iulie 31. Bucureti.

Preainaltate doamne,
Dup5, luminata porunca ce prin grai ni s-au dat, am vazut aratarea
ce au flout marii tale prin anafora dumnealui biv vel vornic Mihalache
Manu, cum ca la trecutul octomvrie of leat 1822 s-au invoit cu un Theodor
Ferent suditul k.k., prin contract iscalit de dinsul, ca sa vanza yin al dum-
nealui, cu zeciuiala, Intr -o circiuma ce are intre pravaliile dumisale de aici,
dupa Podul Calicilor, dinpotriva Doamnii Balaii. Carele au i vandut cateva
buti cu yin, apoi la martie luindu-i socoteala de vinul ce vanduse pans
atunci, i scazandu-1 cu zeciuiala i alte cheltuieli ale circiumii, intocmai dupa,
coprinderea contractului, i-au famas bun dator prin foaia, de socoteala
iscalita de dinsul taleri 343. Care bani apucandu-1 plateasca, Qi vazind
ca sa apara cu pricinuiri a nu are, l -au trimis la cantelaria cinstitii Aghentii
k.k. ca sa i sa fad, inplinire. Uncle s-au i indatorat a plati, dar pricinuind
i acolo neavere, i s-au pus soroc de o tuna, dindu-i-sa, dumnealui genet al
cantelarii coprinzator de chezaia ce au dat, siguripsindu-1 cantelaria ca
is soroc sa-i primeasca banii de acolo.
Au i ateptat pina, s-au Inplinit sorocul i au mai trecut Inca i citeva
zile peste soroc, apoi in multe rinduri s-au dus atit dumnealui cit i om al
dumisale au trimes Mind cerere de a i sa faspunde banii. Si 1-au tot prelun-
git cantelaria din zi in zi, in cele dupa, urma la 18 ale acetii urmatoarii luni
trimitind pa, un Nicolaie, vataf de carte al dumisale, la dumnealui secre-
tarul baron Hiler cu cerere ca on sa-i raspunza banii dupa senetul ce i s-au
dat, sau sa i sa trimita contractul inapoi ca sa-1i ceara despagubirea prin
jalba catre stapinire. Caruia i s-au dat raspuns sa, vie dup5, toaca. S-au ii
dus 1i zicindu-i-s5, iarai cuvinte de prelungire, an cerut contractul inapoi,
iar dumnealui secretarul suparindu-se de aceasta au poruncit indata la
caprari i alti oameni ce s-au aflat acolea de 1-au scos afara cu batai. Apoi
gramadindu-sa peste 15 oameni pa dinsul cu toege i cu ciomege, 1-au caznit
atita de rau, incit nu numai tot trupul i 1-au invinetit, ci i capul cu trei
impunsaturi de toege pan islic i 1-au gaurit in trei locuri, de i-au eit singele
pantr-o ureche. De wade abia scapind de supt bataie cu hainele rupte ksi
pline de singe i tirindu-sa pina la casa dumnealui vornicului, an cazut ca
un mort.
Pentru care, spaimintindu-sa dumnealui, an chemat indata pa dofto-
rul Panaiotache de 1-au vazut. Si gasind cu cale i-au luat singe. Au trimis
i pa fiul dumisale la dumnealui secretarul de 1-au intrebat de curgerea
pricinii. Si din chiar graiul secretarului i-au adus raspuns cum ca suparin-
du-sa de obraznicia cu care s-au aratat acel vataf ar fi poruncit numai ca
sa-1 inbrinceasca afara. Iar ca 1-ar fi i batut caprarii, nu tie.
La care aceasta, spre dovada, ne arata dumnealui vornicu i marturie
in scris a doftorului Panaiotache, de la 19 ale acetii urmatoarii luni,
coprinzatoare, ea in ceilalta zi la 18, la unsprezece ceasuri din zi chemin-
119
www.dacoromanica.ro
du-1 dumnealui vornicu Manu ca sa vaza pg bolnavul Nicolaie, omul dumi-
sale, 1-au gasit zkind in pat si d-abia miscindu-s. Trupul lui invinetit la
multe locuri qi lovit atit la spate cit si in fats de ciomag, ale caruia urme sa
gi vede Inchipuite pa trup, capul lui la trei locuri ranit prea tare si singele
curgind din rani, dintre care una era mai mare, i Inca, din ureche.
Intr -un cuvint an gasit pg, om la o acest fel de stare vrednica de jale,
limit de trebuinta chibzuind a i sa lua singe rinduindu-i gi doftorie pentru
vindecarea ranilor din cap.
Cerind dumnealui vornicu sa sa faca urmarea ce sa va binechibzui de
catre inaltimea ta, ca nu si de acum inainte sa mai patimeasca gi altii ce an
prigoniri cu suditii la cantelarie.
Deci aratam inaltimii tale, ca pricinile de judecati ce au suditii curtii
k.k. cu raele sa cauta de catre judecatoriile pamintului, cu toata silinta ai
cu blindete, fara a sa infrunta si a sa tinea de ran suditii, dar mai virtos sa
sa bata, pentru caci si-au cerut despggubirea.
Aceasta netrebnica urmare niciodata nu s-au intimplat a sa face
despre partea judecatorilor pgminteni. Ci la dreptatea ce au suditii sa, pune
silinta de li sa face inplinire. Iar cind s-au intimplat de au facut vreun sudit
obrgznicie, cu vorbe proaste catre judecatori, sa, 0, in Mire cinstitii Aghentii
i i sa face acelui sudit cuviincioasa certare.
Asadar s-au cuvenit sa urmeze i dumnealui secretarul. *i de an gait
acest Nicolaie vataf de curte, al dumnealui vornicului Manu, vreo vorba
necuviincioasa in cantelaria Aghentii nu sa cuvenea sa 0, porneasca, dumnea-
lui secretarul cu atita minie si iuteala si sa porunceasca caprarilor ca sa-1
dea afara cu brinci, sa tabarasca pa dinsul cu ciomegile 11 sa-1 cazneasca
atita de rau invinetindu-i trupu p ranindu-i capu in trei locuri, prea tare,
podidindu-1 singele pg, ureche. Dupa cum aceasta cazna ce i s-au fgcut
sa dovedeste adevarata si din marturia ce (la in scris doftorul Panaiotache
ce au fost chemat chiar intr-aceiasi zi de 1 -au vazut cind scapase de la bataie.
Nu putem suferi, preainaltate doamne, aceasta netrebnica urmare
ce s-au facut spre necinstea noastra, a tuturor, in vreme ce pa marlin ta to
stim dome si stapinitor al tarii, gi cinstea noastra este a marii tale. Ci ne
rugam cu plecaciune sa s arate unde sa cuvine spre lua acei vinovati
cuviincioasa pedeapsa vrednica dupa vina lor, ca sa nu sa faca fiescare de
sinesi judecator i rasplatitor celui vinovat, fara Mire de [la] stapinire. Caci
atunci sa aseamana ca un chip de anarhie, care aceasta negresit va avea
urmari urite.
De aceia nu lipsim a face cunoscut marii tale acestea ce le aratam mai
sus ca s-au urmat, spre a sa face cuviincioasa sadisfacsie (sic) cu intelep-
tescul mijloc ce vei bine socoti manila ta.
1823 iulie 31.
Prea sfintiia sa Grigore mitropolit
Gherasim Buzau
Galaction Minnie
Grigore episcop Arges
Costandin Cretulescu
Barbul Vacarescu
Istrate Cretulescu
Costandin Balaceanu
Grigore Filipescu.
Costandin Dudescu
Costandin Filipescu
120
www.dacoromanica.ro
 Iordache Golescu
Scarlat Gradisteanu
Grigore Ralea
Mihalache Racovita
Dimitrache Bibescu
Dimitrache Brailoiu
Mihalache Ghica
Nestor
Costandin Rasti
Than Falcoianu
Scarlat Mihaleseu
Stefan Balace,anu
Dimitrie Ralet
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 87v.-88v.
Copie.

60 1823 august 1. [Bueureti],

Preainnaltate doamne,
Cu plecata anafora aratam marii tale ca pentru facerea din nou a
Podului Mogosoaei, de In casile dumnealui biv vel logofat Costandin Golescu,
In sus, pina la capul lui unde sa sfirsaste, chemindu-sa innaintea noastra
dumnealui inginerul Fraivalt i Harting arhitecton am intrat in tocmeall si
ne-am asazat cu dumnealor ca, de acum pang, intr-un an, sa dea acest pod
gata de tot lucrul.
Care pod sag fad, cu podina si cu toata cheltuiala dumnealor, far de
a nu cere de la Casa podului nici un ajutor, decat sa dea casa plata pentru
podini si pentru tot lucrul peste tot, de stanjanul domnesc po taleri 145.
Si facerea podului, sa legal* sa fiie Intr-acestasi chip, adica podina barduita
pa 41 si asazata la locul ei, sa fiie de o palm5, domneasc5, a cherestelii In
toate muchele, santul sa sa curete bine de noroi si de pamintul eel umblat,
ca sa ramlie numai pamint sanatos. Apoi, sa sa umple cu pamint galben si
sa sa bata pamintul cu maiul bine, ca sa sa intareasca, a nu raminea afinat
85, sa lese podinile in jos si sa sa scobIrdeze. Asijderea, sa sa puie pamint
galben, batut iarasi bine cu maiu si pina ralicurile (sic) ce sint intre ursi,
pina in fata ursilor, si apoi sa sa asaze podinile deasupra, incheeate bine,
puindu-sa si legaturi, de asemenea podini prinse cu cuie tapene si groase pa
amindooa marginile podului, ca sa nu sa sane podinile. Asazarea podului
sa fiie cu scoborisuri spre locurile ce sa insemnara mai jos, dupa mestesugul
ingineresc ea, cind plooa sa sa scurga apa cu re[pe]ziciune, pa deasupra
podului spre scoborisuri, a nu sta baltita pa pod.
Care acest pret ni sa paru a nu fi scump pentru ca deli este cu taleri
21 mai sus decat rind s-ar face cu Sant, care facere cu Sant, dupa socoteala
ce am facut, tine stanjanul taleri 124, dar cind este podul cu Sant sa cheltuesc
i acei taleri 21 la curatitul santului du peste an, la radicatul si asazatul
podinilor, rind sa curata santul, cum si la radicatul noroiului. Iar facandu-sa
podul far& Sant, traeste indoit si intreit decat eel cu Sant, lipseste cheltuiala
curatitului, stau podinile potrivite, dupa cum sa pun, neschimonosindu-sa
una mai sus i alta mai jos, dupa cum s schimonosesc cind sa radica la
curatitul santului, dupa ce sa rod 1 sa suptiie. Nu sa scobirdeaza i sa sa

www.dacoromanica.ro 121
rupa lesne, precum A scobirde,aza si sa rump cind sint pa sant. Sau si de
sa rump sau as rarest din umbletul carelor cu povari grele nu scapata picioa-
rile dobitoacilor pintre dinsele si sa sa, fringa, dupa cum scapata si sa frang
cind este podul cu cant.
Din care pod, dedera prinsoare a pot sa faca piny la Sfintul Dimitriie
dooa sute da stanjeni, iar celalalt BA leaga ca de acum pan& intr-un an 0,-1
dea gata de tot lucrul.
De aceia, socotiram ca pentru aceste cuviincioase pricini ce le aratam
mai sus, este mai bun i mai trainie podul a sa face fara cant, decat cu
cant si nu lipsim a le face cunoscute marii tale, ca de va fi priimita socotinta
noastra, sa sa dea luminata porunca catre domneasca visteriie, ca sa sa, is
de la mina mai sus numitilor contract cu legaturile ce sa arata, si cu chezas,
negutator raia pamintean, sigur si vrednic de a raspunde la vreun cusur de
s va intimpla a face inpotriva contractului.
Asijderea, am chibzuit ca dinpreuna cu dumnealui vistier Romanit,
eforul Casii podurilor, sa, sa, mai oranduiasca si alt boer de starea dintlit
ce sa va gasi de catre manila ta cu tale, ca amindoi sa fiie ingrijitori a WA pune
podinile intocmai dupa santul si masura ce sa arata mai sus. Iar facindu-sa
vreun cusur, on cu punere de podini mai suptiri sau la celelalte cite sa
legara innaintea noastra, sa aiba dumnealor a da seama innaintea marii tale.
Iar pentru 4 000 de podini, ce ne arata dumnealui vistier Romanit
ca s-au legat Marin ceausu a aduce, zise ca an adus pan5, acum mai putine
de o miie, pentru care s-au zis dumisale ca podinile ce sint sa sa mai aduca
dintr-aceasta suma, sa WI trimita raspuns la lacuitorii cu care le-au tocmit,
sa, le popreasca a nu mai veni, nefiind facute dupa zapis si dupa tancul cel
hotarat. Cum si acele podini ce s-au adus pan& acum, sa sa masoare cu
tancul si cind vor fi intocmai dupa tanc, precum este legat prin zapis, sa
sa priimeasca, iar cind vor fi mai mici decit tancul sa i sa dea innapoi, cad
avem stiinta ca au cumparat de la Tirgul de Afar/ podina po taleri 5 si 6 ii
la socoteala casii o pune cite taleri 9.
Iar hotarirea cea desavirsita Amine a sa face de catre mariia ta.
I 1823 august 1.
Costandin Cratulescu (sic) Barbul Vacarescu
Istrate Cratulescu (sic) Costandin Balaceanu
Scarlat Gradisteanu Ioan tirbei
Dimitriie Bibescu
Scobord?urile ce sint sei sd facd pentru scurgerea apii dupd pod, cum sa
aratd mai jos :
La liniia ce urmeaza de la dumnealui logofat Costandin Golescu
pan/ la clucer Nicolaie Trasnea, sa A scoboare podu la ulicioara de patru
palme ji jumatate.
La ciusmeaoa ot clucer Desliu, A sa scoboare podu de patru palme.
La ulita of vornic *tirbei, sa, sa scoboare di trei palme si jumatate.
La ulita ot dumnealui vistierul Romanit, trei palme.
La ulita of dumnealui vornic Golescu, peste drum, de palme patru.
La ulita ot duraneaei Elenca Filipeasca, patru palme si jumatate.
La ulita ot Olanescu, peste drum, patru palme.
La bulug-basa Dumitru, cinci palme.
Arh. St. Buc., ms. 1 123, p. 175-177.
Copie.

122
www.dacoromanica.ro
61 1823 august 8. Bueuresti.
Preainaltate doamne,
Sfinta biserica Oltenii, unde sa cinsteste hramul Maicii Domnului,
striga cu mare glas catre luminat auzul marii tale, ca precum au facut mila
prea inaltul Dumnezeu de au dat gind milostivului nostru inparat si an
inaltat pa manila ta la stramosascu scaun al domnii, asa si mariia ta sa arati
milostivire asupra sfintii biserici, ca o movie ce o are la sud Ialomita (care
acum 0, stapaneste de casa inaltimii tale A i sa sloboada). Iar de vei voi
inaltimea ta a te pliroforisi in ce chip si cum au incaput mosiia bisericii de
sa stapaneste de casa inaltimii tale, pricina este asa.
Inca din zilele eind traia raposatul parintele marii tale neavind biseri-
ca pricina sa o caute, fiind la loc departat, iar mai virtos fiind cu apropiere
de mosiia marii tale Basil, s-au luat in stapanirea casii parintelui marii
tale. Si totdeauna in toti anii sa da preotilor bisericii prin dumnealui cami-
nar Nicolae Trasnea pe an taleri 20.
Iar dupa pristavirea parintelui marii tale, ramaind mosiia bisericii
in stapanirea casii marii tale s-au mai urcat darea de bani preotilor 'Inca cu
taleri 10, adica sa da pe an taleri 30, prin dumnealui caminar Costandin
Buri. Si preotii da adeverinta la casa marii tale ca an primit arenda mosii
bisericii.
Si aceasta dare de bani s-au urmat pina in zilele raposatului domn
Sutu cind atunci cerind biserica mosiia a i sa slobozi de supt stapanirea
casii marii tale, cu toate ca dumnealui caminar Buri ne-au zis ca ne va da
pe an taleri 100, dar noi vnind sa o dam in arenda pa mai multi ani In un
arendas ce A, gasise a raspunde toata suma datorii bisericii, si A nu sa vanza
mosiia (precum prin anaforaoa dumnealor velitilor boeri intarita de mariia
sa domnul Caragea sa gasise cu tale, dupa cererea noastra), nu numai ca
mosiia n-au vrut a o slobozi, ci nici darea acelor cite taleri 30 pe an nu s-au
mai urmat. Inca si in judecata la dumnealor veliti boeri am exit cu dum-
nealui sardar Eftimie vechil din partea casii marii tale, si nici un sfirsit
n-au luat. Iar biserica cu facerea ei, acum dupa stricarea de turci, peste
suma datorii ce avea sa dea, mai imprumutandu-sa si cu alti taleri 8 000
au pus amanet atat seneturile acestii mosii cit si ale unii pravalioare.
Si sorocu raspunderii banilor inplinindu-sa, nu avem alt mijloc de
plata, fara numai cu lacrami cu. totii cazind la laminate talpile inaltimii
tale, fierbinte ne rugam milostive i te milostiveste luminate Doamne a sa
slobozi mosiia ca sa o vanza biserica, dupa porunca domnului Caragea, sa
sa poata plati de datorie. Caci precat sa lungeste plata, cu atata sa mai
incarca datoria cu dobinda banilor, iar mai virtos ca creditorii nu voesc
sa ne mai adaste ci isi cer theptul lor. Si noi, precum zicem, putere nu avem
de uncle sa platim. Si va fi marii tale vecinica pomenire.
Robii marii tale mahalagii $i preotii of biserica Oltenilor de aici din
Bucuresti.
[rezolutia] :
Preasfin1iia ta parinte mitropolite, iubitorilor de Dumnezeu sfintiia
voastra episcopilor si dumneavoastra velitilor boeri yeti vedea jalba aceasta
pentru care poruncim, ca fata cu vechil din partea casii noastre, sa cerce-
tati pricina si sa faceti hotarare in scris.
1823 avgust 8.
biv vel sluger
123
www.dacoromanica.ro
[pe verso] :
Jalba a mahalagiilor bisericii Olteni cerind a li sa slobozi moBlia
Maneasca de catre casa Ghichii, ca sa o vinza.
Acad. R.S.R., CLXXX-198.
Original, stare foarte bunA, birtie cu filigran.

62 1823 august 13. [Bueureti].

De la Epitropiia Spitalului Iubirii de oameni
Acest spital avand cu hrisov domnesc mill de vinarici la patru
judete : Buzau, Saac, Olt tai Mehedinti, po bani trei de vadra la popoarale
(unde are mill Bi manastirea Marcuta de is ate doi bani de vadra Bi 'carp--
nil) ale carora popoara nume ce sa coprind in hrisov sa inseranara in dos.
*i avand trebuinta de bani pentru hrana Bi cautarea bolnavilor an
vandut Epitropiia aceasta mila a spitalului ate trei bani de vadra pa acest
urnatoriu an cu leat 1823 la dumnealui biv vel medelnicer loan Darzeanu
in taleri 2 100 adica [acest euvint se repeta] doaa mii una Bata, care bani
i-au Bi primit Epitropiia pa deplin. Deci 0, alba dumnealui a strange bani
aceStii mili. *i on cktig de va eBi sau (fereasca Dumnezeu) paguba A fie
pe seama dumnealui.
Sa face Btiut Bi aceasta a la ate trele popoara din judetu Olt este
oarecare prigonire cerand de la acelea mill Bi casa opBteStii [ I], cum Bi de
la doaa popoara din sud Saac anume Ceptura, i Dobrotenet cere mila Bi casa
raposatului beizade Grigore Ghica.
Ci numitu boeriu cumparatoriu de va lua mila de la aceste cinci
popoara de prigonire sau de nu o va lua ramane iarki pe seama dumnealui,
iar de la spital nu are a pretenderisi nimic, pentru ca aBa s-au facut invoiala
vanzarii aceStii mili.
Drept aceia s-au dat dumnealui acest zapis cu iscalitura Epitropii.
1823 avgust 13.
Iordache Golescu
Aceasta mila ce mai sus sa arata, invoindu-ma cu dumnealui vornic
Mihalache Manu, capzimanu huzmeturilor a toata Cara, prin Btirea Bi a
dumnealui vel vistier, i-am vandut-o dumnealui duprin toate popoarale ce
inapoi A arata dupa, coprinderea da mai sus, in taleri trei mii trei Bute i
me-am primit banii.
1823 octomvrie 1.
Than Darzeanu
[pe verso] :
Sud Buzau
Ghizdita
SareStii
Sapoca jumatate
PleBcoiu
CarlomaneSti
Saseni
Valea Teancului
ZoreStii
Sud Saac
124
www.dacoromanica.ro
 Peste Cricov poporu ce sa cheamg al Dobrotenilor care sa imparte cu
trei nume, adeca :
Ceptura
Dobroteni
si daspre rasarit partea Vii Gardului, pa uncle A hotaraste on villa-
riciu manastirii Vacaresti :
Valea Nucetului
si iar peste Cricov in Dosuri
Goranet
Muscel ) din plasa Maruntis
Piscul lui Epure
si in plasa de sus a Dosurilor
Goranet
Pelin
Sgrastii
Sud Olt, 3 popoara ce sant pa mosii megiesesti, adica :
Zanoaga
Cretestii
Slavitestii
Sud Mehedinti
Plasa Blahnitii
Plasa Dumbravi
Plasa Stilturilor
Plasa Muntelui
Plasa Ocolului of Halinga
Plasa Ocolului of Hinova
Plasa Campului
insa la popoarale din sud Saac si la sud Olt, fiindca si dintr-acei trei
bani s-au fost mai inchinat mai nainte la unele din manastiri, de aceia
cate din popoarg si cati bani A vor gasi slobozi domnesti, pana la cinci
bani de vadra, sa a ia pa seama acestui spital cu orgnduiala ce sa, iau si
celelalte ixtili mangstiresti, care vinariciu a spitalului sa, fie aparat si de
zeciuiala cutii podului.
Iordache Golescu
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran.

63 1823 august 16. Bueuresti.

Milostiiu bojiiu, lo Grigorie Dimitriu Ghica voievod i gospodar zemli
Vlahiscoie.
Fiindca spitalu cla streini al saracilor bolnavi de aici din Bucuresti,
prin hrisoavele fratilor domni de mai nainte, are mils de vingrici din popoa-
rale unde are manastirea Marcuta, cate doi bani da vadra si parparul sa ia
acest spital ate trei bani da vadrg ce era pang acum domnesti, din cinci
bani ai vinariciului ce an fost vechi. Ina la sud Saac, peste Cricov, poporul
ce a cheama al Dobrotenilor, care s imparte cu trei nume : Ceptura,
Dobrotenii si daspre rasarit partea Vai Gardului, pa unde A hotaraste cu
vinariciul manastirii Vacarestilor i valea 'Nucetului si iar peste Cricov, in
125
www.dacoromanica.ro
Dosuri, poporul Goranetul i Muscelul gi Piscul lui Epure din plasa Marunti-
sului i in plasa de sus a Dosurilor, Gor/netul i Pelinul i Sarastii.
i fiindca intr-acesti trei bani s-au fost mai inchinat mai nainte la
unele din manastiri, de aceia cate din popoara gi cati bani sa vor gasi slobozi
domnesti, pans la cinci bani da vadra, sa sa ia pa seama acestui spital, cu
oranduiala ce s, iau gi celelalte mill manastiresti.
Ci, fiindca intr-acest urmator an s-au vandut vinariciul domnesc cu
milele manastiresti, afara din spitaluri $i din chinovii, ramaind spitalurile
ca sa-ai ia milele da vinarici pa deplin, s-au dat aceasta carte a domnii mele
la mana [too liber] ce s-au oranduit din partea spitalului, cu care sa alba
volnicie a umbla inpreuna cu vinaricerii domnesti la scris, la masurat $i la
luoatul banilor, din care banii drepti ce sa cuvin spitalului sa-i ia oran-
duitul acesta pe deplin, fara de a pretanderisi vinaricerii domnesti sa
opreasca zeciuiala sau cheltuiala, ci tori banii deplin, dinpreuna cu cata-
stihu sa-i aduca la spital.
De care, poruncim si dumneavoastra ispravnicilor i dumitale taxil-
darule acelui judet, sa dati ajutor oranduitului acestuia, a nu i s, face vreo
zaticnire.
I i. saam receh gospodstvo -mi.
1823 august 16.
IL.P.I
vel logofat
Raducan sardar
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran; pecetea domneascA in chinovar rosu.

64 1823 august 16. Bucureti.

Milostiiu bojiiu Io Grigoriie Dinatriu Ghica voievod i gospodar zemli
Vlahiscoie.
Fiindcl spitalu da streini al saracilor bolnavi de aici din Bucuresti,
prin hrisoavele fratilor domni de mai nainte are mil/ de vinarici din popoa-
rale unde are manastirea Marcuta, cite doi bani dl vadra ai parparul sa is
acest spital cite trei bani da vadra, ce era pia, acum domnesti, din cinci
bani ai vinariciului ce au fost vechi, 'MA, la sud Olt, trei popoara ce sint
pe mosii megiesesti, anume Zanoaga, Cretestii gi Slaviteatii.
f andel dintr-acesti trei bani s-au fost mai inchinat mai nainte is
unile din manastiri, de aceia cite din popoara gi cirri bani sa vor gasi slobozi
domnesti, pia, la cinci bani d, vadra, s, sa ia pa seama acestui spital cu
orinduiala ce sa iau ai celelalte mili manastiresti.
Ci fiindca intr-acest urmator an s-au vindut vinariciul domnesc cu
milile manastiresti, afara din spitaluri si din chinovii, ramiind spitalurile
ca sa-si ia milele de vinarici pa deplin, s-au dat aceasta carte a domnii mele
la mina, [loc Tiber] ce s-au orinduit din partea spitalului, cu care sa aiba
volnicie a umbla inpreuna cu vinaricerii domnesti la scris, la masurat si la
luatu banilor, din care banii drepti ce sa cuvin spitalului, sa-i ia orinduitul
acesta pa deplin, far da a pretanderisi vinaricerii domnesti sa opreasca zeciu-
iala sau cheltuiall, ci toti banii deplin, dinpreuna cu catastihu sa-i aduca
la spital.
126
www.dacoromanica.ro
 De care poruncim kti dumneavoastra ispravnicilor i dumitale taxil-
darule acelui judet, sa dati a1/4jutor orinduitului acestuia a nu i sa face vreo
zatienire.
I i. sawn receh, gospodsivo-mi.
1823 avgust 16.
L.P.I
vel logofat
Raducan serdar
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, htrtie cu filigran; pecetea domneasca In chinovar rou.

65 1823 septembrie 4. [Bueuresti].

Preainaltate doamne,
Dup5, luminata porunca ce ni sa d5, la alaturata anafora a Depar-
tamentului de Opt, am vazut aratarea ce fac dumnealor boeri judec5,tori
cum ea s-au aratat acolo Nitul cupetul, tatal Andonii vaduvii sotii unui
Bobe cavaf ce au murit, cu jalba ce an dat marii tale numita, fii-sa.
Si s-au oranduit spre cercetare la acel departament, aratand c5, dup5,
moartea sotului ei ramiind insarcinata cu grele datorii voeste sa vanza cu
mezat doa5, pravalii de cavafie ale barbatu-sau, ca sa a mai usureze din
datorii. Unde au aratat Nitul si suma datoriilor mortului cu zapise, Fi far
de zapise de taleri 25 071. Asijderea an aratat socoteala si de plata ce au
facut insusi el de taleri 13 254 tot cu zapise exoflic pe care le-au infatisat
la judecata.
Au mai aratat Nitul si un zapis de o pravalie din cloak ce cere A le
vanza cu mezat, care zapis s-au vazut cu leat 1805 iulie 6, isealit de proigu-
menu Gravriil (sic) agheorghitul, i cu pecetea manastirii, carele au fost
vindut aceasta pr5,valie la Bobe cavaful cu asazamant ca sa dea la manas-
tire chiriia locului pe an cate taleri 15 la stanjen. Au adus Nitul de fata, kii pe
Sofronie calug5,rul ce are amanet ceilanta pravalie, puss chear de Bobe,
aratind kii acest calugar alt-zapis al manastirii pa numele lui Bobe, cu ase-
menea coprindere.
Si tot dintr-acea vreme, asijderea an aratat si zapisul imprumutarii
lui Bobe of leat 1818 dechemvrie 22, de taleri 1 000 cu dobinda lor.
Dup5, care zapise dovedindu-s5, pravaliile ca sint ale lui Bobe si cerind
Andoniia ca s5, le vanza cu mezat, iar pentru datoria lui au gasit departa-
mentu cu cale cererea sa.
Si va[n]zandu-sa, sa 85, plateasea mai intii lui Sofronie calugarul
datoria de taleri 1 000, cu dobinda pravilnica de la inprumutare si pang la
desfacere, ca un amanetar ce este.
Deci chemindu-sa inaintea noastra Nitul cupetul, tatul Andonii, sotii
lui Bobe, i-am facut intrebare de are Andoniia copii nascuti cu Bobe. *i
arata ca are trei fete si doi feciori, din care fete una au venit in virsta casa-
toriei. Si c5, el fiind ingrijitor casii lui Bobe, din taleri 25 071 ce au lamas
casa datoare dup5, moartea lui Bobe, s-au silit cum au putut de au platit
taleri 13 254 li mai este datoare alti taleri 11 817 k.i c5, alt mijloc de plata
acestii datorii nu are casa cleat sa, s5, vanza acele doad, pravalii.
127
www.dacoromanica.ro
 De aceia dar dui)/ trebuinta ce ni sa facu si noal cunoseuta de numitul
Nitul, parintele Andonii, zicem ea buns este chibzuirea departamentului.
Si a va da luminata porunca marii tale catre starostea de negutatori ca
prin stirea rudelor si a vecinilor sa sa strige acele doaa pravalii la mezat gi
cu pretul ce sa va multumi Andoniia 0, a si vinza spre desfacerea datoriilor
lui Bobe. Ins/ din vinzarea pravalii ce o are zalog la Sofronie calugaru of, i
sg, pi/tease/ intii datoriia lui, cu dobinda pravilnica. Si banii ce vor prisosi
sa-i dea la alti creditori.
Iar hotarirea cea desavirsita Amine a sa face de catre mariia ta.
1823 septembrie 4.
Costandin Balaceanu
Scarlat Gradisteanu
loan Stirbei
Dimitrie Bibescu
Ioan Falcoianu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 113 v.-114.
Copie.

66 1823 septembrie 10. [Bueureti].

Preainaltate doamne,
Dupa luminata porunca marii tale ce ni s-au dat la alaturata anafora
a dumnealui vet aga, ca vazind aratarea ce face dumnealui i coprinderea
anaforalii noastre, ce am Mout pentru pricina bacanilor care s-au intarit
de maria ta, sa facem cuviincioasa chibzuire.
Urmatori fiind poruncii, vazum in mai sus numita anaforaua noastra
ce am facut la trecutul martie 2, supt foaia nartului bacanilor si a pre-
cupetilor, care s-au intarit si cu luminata pecetea marii tale, sa coprinde :
ca numai cite pravalii de bacanii slut supuse la poruncile stapinirii i la
orinduelile isnafului, si ajuta la intimplatoarele trebuinte, acelea sa aiba
vole a vinde cu cumpana si cu palanta, cu marunteaoa dupa privileghiul
domnesc ce au si dupa vechiul obicei. Iar toptangii si citi streini sau
paminteni (afar/ din cei legati la isnaf) sa nu aiba ace asta voie. Ci toptangii ce
aduc marfa din Tara Turceasca sa vinza acea marfa la isnaful bacanilor,
de [sal vor putea invoi la pret. Iar neinvoindu-se sa nu aiba voie a o vinde
la matrapazii de aici, ci sa sa duca cu dinsa in alta tars.
Pentru care instiinteaza dumnealui aga ca facind aratare starostea
de bacani dinpreuna cu isnaful lor, cum ca toptangii si matraprazii nu
ant urmatori poruncii, ci vind marfa cu marunteaoa, au trimis in-
tr-adins oameni de an cumparat de tot felul de bacanie, poprindu-o
in Agie pentru semn.
Si pentru ca nu care cumvasi in urma tagaduind sa zica ca nu s-au
cumparat acea marfa de la dinsii, i-au adus fats. Si intrebindu-i an
raspuns unii ca de vreme ce s-au gasit avea negotul for cu mail/ de
Meanie nu poate isnaful sa-i popreasca a nu-si vinde marfa cum vor putea.
Si ea la privileghiul isnafului bacanilor nu sa supun, iar altii cu pricinuire
ea sint suditi an zis ca dupa inaltul inparatesc ferman sint slobozi s / -si
vinda marfa precum vor voi, fara a fi supusi la vreun obicei.
Deci fermanul ce zic suditii ca au, noua nu ne este cunoscut, decit
stim ca isnaful bacanilor au avut din vechime privileghiu sa vinza numai ei
128
www.dacoromanica.ro
marfa de Meanie cu marunteaoa, cu cumpana i cu palanta, ca unii ce
acest isnaf al bacanilor la vreme de nevoie, dg, sum/ de orez, i miere, i
unt, i cafea, i zahar i altele ca de acestea. Si apoi asteapta cite doi trei ani
piny li EA, platesc banii. Si toata acea dobinda o raspunde isnafu, an si
cheltuieli ale isnafului lor, al carora privileghiu este intarit 1i cu carte
domneasca a raposatului intru fericire domn Alexandru voda Sutu.
De aceia gasim cu cale sa sa dea luminata porunca marii tale catre
dumnealui vet aga, ca gi pe raele si pa suditi sari indatoreze cu voie far
de voie on sa fie supusi isnafului 1i orinduelii bacanilor, sau sa li sa inchiza
pravaliile oprindu-sa cu totul a nu le mai deschide i a nu vinde nicidecum
marfa cu marunteaoa, Mira numai cu radicata sa vinza. Inca 1i atunci sa
fad, de stire starostii de bacani ca sa vinza marfa la dinsii, de sa vor putea
Invoi. Iar neinvoindu-se cu bacanii, slobozi sint toptangii a-1i vinde marfa
la altii cu radicata. Si aceia ce vor cumpara-o de la toptangii, vrind sa
o vinza cu marunteaoa sint datori a fi si ei supusi orinduelii isnafului
narturilor i cheltuelilor ce vor face isnaful.
Iar hotarirea cea desavirsita ramine a sa face de catre maria ta.
1823 septemvrie 10.
Costandin Cretulescu
Barbu Vacarescu
Istrate Cretulescu
Costandin Balaceanu
Scarlat Gradisteanu
Ioan Stirbei
Dimitrie Bibescu
Nestor logofat
Arh. St. Buc., ms. 1123, f. 124.
Copie.

67 1823 septembrie 16. Bucureti.

Preainaltate doamne,
Mahalagii 1i preotii of biserica Oltenilor, de aici din Bucuresti, an
jeluit marii sale prea inaltatului nostru domn Grigorie Dimittie Ghica
voevod cum ca, aceasta biserica are o movie la sud Ialomita. Si ca neavand
prin tine sa o caute, aflindu-sa la loc departat i hind aproape de mosia
Rash a marii sale s-au luat In stapinirea raposatului intru fericire Orin-
telui marii sale, de unde, cat an trait dumnealui, pe tot anul sa da preotilor
bisericii cite taleri 20, prin dumnealui clucer Nicolaie Trasnea. Iar dupa
pristavirea parintelui marii sale rarnaind mosiia in stapanirea casii marii
sale domnului nostru, s-au mai adaos alti taleri 10, dindu-sa preotilor
cite taleri 30 pe an, prin caminar Costandin Buri. Si de primire h sa lua
adeverinta.
Care dare de bani zic jaluitorii ca s-au urmat pang, in zilele raposa-
tului domn Alexandru voda Sutul. Iar atunci an cerut biserica sa i sa
sloboaza mosiia cind macar ca le-au zis caminar Burl ca li sa va da pe an ate
taleri 100. Dar jaluitorii vrand s o dea in arenda pa mai multi ani la un
arendas ce sa gasise a raspunde de toata suma datorii bisericii 11 sa nu
sa vinza mosiia de tot, precum prin anaforaoa dumnealor velitilor boeri,
intarita de mania sa domnul Caragea sa gasise cu cale, dupa cererea lor.
129
9 - C. 2145 www.dacoromanica.ro
Nu numai ea mosiia nu s-au slobozit, ci nici acei ate taleri treizeci pe an
nu li s-au mai dat.
Si a in trecuta razvratire, stricandu-s biserica vi prefacandu-o
ei, s-au mai inprumutat de alti taleri 8 000 peste datoria ce era mai nainte,
puind zalog atit seneturile acestii mosii cit vi ale unii pravalioare. Si inpli-
nindu-sa sorocul raspunderii banilor, alt mijloc de plata nu au, fara numai
nadejdea le este la aceasta movie. De aceia sa roaga sa sa sloboaza pa,
seama bisericii ca fa o vanza, sa, poata plati datoria, caci cu cit sa zabo-
veste plata cu atita sa tot incarca datoriia cu dobinda for vi creditorii
nu voesc a mai astepta, ci isi cer dreptul for vi ei putere de a le plati nu au.
Intru a carora jalba ni sa porunceste de catre manila sa ca, fata cu vechil
din partea casii marii sale, sa cereetam pricina vi sa facem hotarare in scris.
S-au infatisat dar la judecata innaintea noastra jaluitorii cu sardar
Efthimiie, vechil din partea casii marii sale. Uncle, intrebind pe mahalagii
cu ce dovedesc ei ca are biserica mosiie vi ca sa stapineste de cam dom-
nului nostru, ne aratarii, un zapis cu leat 7250 [1742] iunie 25, de sant ani
81, a unui Costandin Popescul sin Matei Popescul vinzatorul, Mihai
Popescul postelnicel vi Nica Popescul, in copiie adeverita de dumnealor
boerii otcirmuitori of leat 1822 aprilie 20, in care scriie ca an dat daniie
mai sus numitii biserici stinjeni 50 de mosiie in hotarul Manestii in sud
Ialomita, care mosiie ii este vi lui ramasa de la parinti cu hrisov, hotaran-
du-sa pa din sus cu mosiia manastirii Gruiu vi pa din jos cu manastirea
Marginenii, iar lungul merge din matca Ialomitii cea veche ping 0, loveste
cu moviia Radului Voda, al cariia nume nu 11 arata, fiind lasat loc
daschis. Asijderea, scriie ca, an vi vandut preotilor bisericii stinjeni 200 tot
dintr-acel hotar, afarg din stinjeni 50 ce an dat danie.
Ne mai aratara jaluitorii vi o anafora cu leat 1818 august 10, a
dumnealor velitilor boeri, intarita vi de mariia sa domnu Than voda
Caragea, iarasi In copiie adeverita de dumnealor boeri otcirmuitori, en
leat 1822 aprilie 20, cind atunci au aratat mahalagii, prin jalba catre
domnul Caragea, ca are biserica o mosioarg la sud Ialomita de stinjeni 250
vi este data in seama casii marii sale domnului nostru, de plateste arendg
pe an ate taleri 30, cerand sa sa vanza pri[n] mezat vi banii sa sa, dea
in dobinda la negutator sigur, ca s sa plateasca datoriia de taleri 3 000,
ce s-au inprumutat pentru dregerea bisericii din stricaciunea cutremurului
vi alte dregeri.
Pentru care, zic dumnealor boeri, ca au intrebat atunci pe manila
sa voda, ce Linea aceasta mosiie in arenda, fiind alaturea cu mosiia
marii sale. Si an aratat ca are biserica aceasta mosiie ce o tine manila sa
in arena vi ca nu sa inpotriveste la cererea ce facea epitropii sere a o
vinde pentru trebuintile bisericii. De aceia, an gasit en cale sa sa vinza
la mezat vi banii s5, 0, dea la Logofetiia Tarn de Sus, de unde sa sa dea in
dobinda, pri[n] stirea epitropilor bisericii, la loc sigur. Si luindu-sa zapis
sg, sa tread, in condica logofetii. Si apoi, sa. sa dea acel zapis la mina epi-
tropilor bisericii. Si dupg ce sa va plati datoriia bisericii, cu dobinda
banilor i cu chiriia prg'valii ce are aici in Bucuresti, apoi cu stirea epi-
tropilor sa sa cumpere alt acaret ce sa va gasi folositor vi cu inlesnire de
a-1 cauta epitropii. Care anafora an intarit-o vi manila sa mai sus numitul
domn, cu aceasta coprindere ea, de vreme ce aceasta biserica este cazuta
la datoriie vi alt mijloc nu are de a sa plati vi fiindcg aceasta mosiie s-au
dovedit bung vi dreapta a bisericii, porunceste mariia sa starostii de
negutatori sa sa vanza la mezat vi BA sa faca urmare dupa anaforaoa
dumnealor boerilor.
130
www.dacoromanica.ro
 Inpotriva, raspunse vechilul casii marii sale ca nu the mariia sa
ca sa BA fi Intrebat de catre dumnealor boeri veliti ce an facut acea anafora
ot leat 1818 august 10 i sa fi dat raspunsul ce A coprinde instr-ansa (sic),
cum ca are biserica aceasta moOie ce o Linea mariia sa in arena $i ca nu
sa inpotrivete la cererea ce facea epitropii spre a o vinde pentru tre-
buinta bisericii.
Aratindu-ne vechilul gi o anafora a dumnealor velitilor boeri, ot
leat 1819 septemvrie 3, cind mai pornise epitropii bisericii jalba pentru
aceasta moktiie i la domnul Sutul. Si infatiOndu-sa cu sardar Efthimiie,
vechilul casii marii sale, a raspuns numitul sardar el in vreme cind traia
raposatul banul Dimitriie Ghica, parintele marii sale, kii. avea in stapinire
moiia Fierbintii ce este in sud Ilfov fli trece kii in sud Ialomita (care dupa
moartea dumnealui s-au coborat motenire la raposatul Scarlat Ghica
i dupa moartea sa la dumnealui biv vel logofat Alexandru Ghica fiiu-sau)
vrind dumnealui banul Dimitriie Ghica sa fad, sat f}i sa ail)/ carciumile
satului i claca oamenilor numai pa seama dumisale s-au fost Invoit cu
stapanii moiilor dinprejur, precum s-au putut aaza cu fiecare, prin
dare de embatichiu, ca In sat sa nu sa amestice ci sail is numai cellalt
venit al moiilor.
Intro care stapini de moiie sa vede el fiind i biserica Oltenilor,
i sa da de la casa raposatului, pe an, cate taleri 30 ; cum i dupa moartea
raposatului, mergind preotii bisericii intii la casa banului Scarlat i de
acolo trimitandu-sa la mariia sa voda, unde cerand de la stolnic Costandin,
omul easily sa li FA dea acei cate taleri 30 pe an f} i stolnicu intrebind pe
clucer Nicolaie Trasnea, ce au fost multa vreme vataf de curte al casii
raposatului banului Dimitriie Ghicii ce qtiinta are. Si spuindu-i ca tiie
ca lua preotii pe tot anul de la casa raposatului banului Ghicii, cite taleri
30 pe an. Dupa aceasta spusa au urmat i stolnicu de le da acei cate taleri
30 pe an.
Iar atunci, cercetind manila sa voda k4i pliroforisindu-sa ca moiie
cu numele de lNianeti este pa Rugg moiia Fierbintii a dumnealui logo-
fatului Alexandru Ghica, ce din vechime s-au numit Tatarul i ca dupa
moartea banului Dimitriie Ghicii stricandu-sa acea randuiala ce avea de
a stapini numai dumnealui satul. Si au luat fiecare stapin in stapanire
partea din sil4tea satului ce cadea pe moOia sa.
Si dupa aceasta pliroforiie an cunoscut manila sa voda ca far de
[cu]vint sa da de la casa marii sale acei &Ate taleri 30 pe an In biserica
Oltenilor, cu numire de arena a mo0i Manetii.
Cum i la ceia ce zicea epitropii ca moiia bisericii s-ar fi lovind in
cap cu moiia Radii a marii sale, au zis sardar Efthimiie ca au grepla,
cad din hrisovul domnesc ce are mariia sa voda pentru moiia Ilaii
sa dovedete ca nici alaturea, nici in cap nu 86, razoresc Raii cu moiia
Manetii. Pe care hrisov 1-au i aratat sardaru de 1-au vazut dumnealor
boeri cu leat 7206 [1698] iulie 22, de ani 126, al raposatului domn Costandin
voda Brancoveanu, dat raposatului Ianache Vacarescul vel aga, pro-
stramo4u1 marii sale lui voda, ca sa-i fiie ocina la opus i la Ra5i i la
Calugara i la Rariori, ot sud Ialomita, stinjeni 1 692, din camp, din padure,
din apa i din silite i du, pretutindenea, du presto tot hotarul cit sa va
alege, WO, in lat, din hotarul cumnatu-sau lui Bard', feciorul jupanesii
Vladai, de catre Hurezi, pang, in hotarul molii ce sa cheama Cerveniia,
care este al manastirii Caldaroani.
De aceia, au zis sardar Efthimiie sali caute epitropii moiia Manetii,
a bisericii, unde va fi cad de casa marl sale lui voda nu sa stapinete.
131
www.dacoromanica.ro
$i dumnealor boboerii (sic) an judecat ca din chear seneturile ce an amin-
doo6, partile s-au dovedit ca acei 250 stinjeni ai bisericii Oltenilor nu sa
invecinesc cu moiia Raii a marii sale lui voda, In vreme ce in zapisul
ce aare (sic) biserica, scriie curat ca acei stinjeni 50, ce i-au dat Popescul
daniie, i alti stinjeni 200, ce i-au vandut bisericii, sa hotarasc pa din sus
cu moiia manastirii Gruiu i pa din jos cu manastirea Marginenii, iar
lungul merge din matca Ialomitii cea veche pang, sa loveste cu moiia
Radului Vocla, cum i hrisovul domnesc, ce are casa marii sale lui voda,
pentru mosiia Radii, scriie iara curat ca, aceasta moiie Raii este in lat
din hotarul lui Bard, de catre Hurezi, pang, in hotarul moii Cervenii
a manastirii Caldarosanilor.
De aceia, zic dumnealor boerii, ca ran an pornit epitropii bisericii
jalba asupra marii sale, ca s-ar fi calcat moiia bisericii de catre moiia
Raii, a marii sale, gasind cu cale sa alba casa marii sale pace de Ora
epitropilor, far de a putea sa mai ceara nici acei ate taleri 30 pe an, ce
din grepla li sa da pina atunci. $i epitropii sa dea jalba la domniie si
sa -sicaute moiia bisericii acolo unde fi scriie zapisul de daniie i de cum-
paratoare.
Deci, din cercetarea ce am facut i noi, asupra acetii pricini, vazum
ca bine au aparat dumnealor boerii veliti casa marii sale prin anaforaoa
of leat 1819 septemvrie 3 de pira epitropilor bisericii Oltenilor, pentru ca
la ceia ce an zis epitropii la acea judecata ca moiia bisericii s-ar fi lovind
in cap cu moOia Raii, a marii sale lui voda, s-au vAzut ca au epitropii
gresala, caci din hrisovul domnesc ce are casa marii sale lui voda, pentru
moiia Ra0i, s-au dovedit ca nici alaturea, nici in cap nu BA razoresc
Ra0i cu moiia Manetii, scriind intr-acel hrisov ca moOia marii sale
de la Copu i Rasii i Rariorii este in lat din hotarul lui Bard, de catre
Hurezi, ping, in hotarul mosii Cervenii, a Caldarosanilor ; cum i in zapisul
bisericii, ce are de stinjeni 250, scriie ca aceti stinjeni sa hotarasc, pa
din sus, cu moiia manastirii Gruiu i pa din jos, cu moiia Marginenii,
iar lungul ii merge din matca Ialomitii cea veche pina sa loveste cu.
moOia Radului Voda. Ci, dupa zapis, urmeaza sa dovedeasca intii biserica
ca an luat stapinitorii Rasilor un trup dintr-aceste moii, ce daspart
moiia Manetii, a bisericii, de catre moiia Raii, on cu schimb sau cu
cumparatoare de la manastirea Gruiu sau de la manastirea Marginenii.
$i atunci numai sa dea banuiala judecatii ca s-au intins stapinitorul
Rmilor de au coprins moiia Manetii, a bisericii. Iar neputind face bise-
rica aceasta dovada, nu ramine nici o banuiala la mijloc.
Precum 1 cu pricina ce zic mahalagii ea an luat embatichiu de la
casa dumnealui raposatului banului Dimitrache Ghicii i de la casa marii
sale lui voda, la aceasta nu este nici o indoiala each fiind raposatul banu
Ghica, parintele marii sale lui voda, stapinitor pa satul Fierbintii, ce
cade i pa alte moii dinprejur, de aceia da acest embatichiu bisericii.
Iar dupa ce au lipsit stapinirea dumnealui banului Ghicii de la sat, sa
dovedete ca din grepla sa da acel embatichiu de casa marii sale lui von,.
Drept aceia, hotaram sa ramlie casa marii sale lui voda aparata
de cererea mahalagiilor i a preotilor bisericii Oltenilor i ei sa-i caute
moiia bisericii acolo uncle le scriie zapisul de daniie i de cumparatoare.
Pentru care am dat la luminata casa marii sale lui voda aceasta
carte a noastra de judecata.
1823 septemvrie 16.
132
www.dacoromanica.ro
 Costandin Cretulescu Barbul Vacarescul
Istrate Cretulescu Costandin Balaceanu
Scarlat Gradisteanu Ioan Stirbei
Dimitrii Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 122-124.
Copie.

68 1823 septennbrie 24. [Bueureti].

Preainaltate doamne,
Dupg, luminata porunca marii tale ce prin grai ni s-au dat, mai
infatisandu-sa si acum inaintea noastra Chirita, zugravul cu pops Theo-
dorache, i cu Hristodor clucer logofatul iconomii sfintii Mitropolii, pentru
casa ce au fost facut-o numitul preot in curtea bisericii Magureanului pa,
cind sa afla slujitor la aceasta biserica, caruia vreo chirie a locului nimeni
nu i-au cerut. Dar el, dupa, ce au ispravit casa, umblind aproape de un
an cu viclenii prin numitu Hristodor logofat au legat locul cu chirie,
insemnind si stinjenii coprinsului locului nu dupa cuviinta, supt pecetea
Mitropolii, spre a fi dovada ca s-au insemnat prin Ftirea mitropolitului,
ci din josul pecetii de unde sa intelege curat ca, aceasta insemnare a stan-
jenilor s-au facut de logofat fara stirea mitropolitului.
Si apoi au vandut numitul preot casa lui Chirita, si s-au tras si din
slujba bisericii. Si Chirita ingradind locul casii dupa insemnarea stinje-
nilor, dumnealui vornic Theodorache Vacarescul enoriasul i-au stricat
gardul vazind ca 0, strimtoara locul bisericii de nu avea unde a sa in-
toarce calescile si a sa ingropa oamenii. Si Chirita casa en locul neingradit
nu o primeste, ci Isi cere banii cumparaturii la care aceasta are si cuvint
precum sa, arata pe larg curgerea acestii pricini prin anaforaoa ce am
facut-o de la 12 ale trecutului ghenarie, care s-au $i citit inaintea marii
tale dud s-au infatisat la martie 2 amindoal partile la luminatu Divan
la care dupa viclesugul cu care s-au purtat atit numitul preot cit Si clu-
cerul Hristodor, adica preotul dupa ce i s dedese locul far de chirie era
sa -:?i faca o casa mica pentru odihna sa si pentru ca sa, faca, slujba la
biserica, F; i dupa moartea sa i a sotii sale sa ramiie a bisericii. El inpotriva
au mituit pa logofat de i-au pus stinjeni supt pecetea Mitropolii cu care
au inselat pa Chirita de i-au vindut casa.
Hristodor iarasi s-au purtat cu viclenie si inpotriva datorii sale
amagindu-sa la mita ce-i va fi dat preotul de au insemnat suma stinje-
nilor dadasuptul pecetii Mitropolii far de stirea mitropolitului si nici
insemnarea stinjenilor din pecetluitul ce s-au dat intii, nici cea din ade-
verirea din urma in condica Mitropolii nu le-au trecut, dupa cum s-au
vazut $i de catre mania to acea condica aducandu-o insuii preasfint'iia
sa parintele mitropolitu inaintea marii sale.
Pentru care macar ca pricinui Hristodor ca insemnarea stinjenilor
s-ar fi facut cu stirea parintilor mitropoliti, dar intrebindu-1 de vreme ce
cu tire s-au insemnat stinjenii pentru ce nu s-au trecut in condica sfintii
Mitropolii dupa oranduiala. Zise ca intii dud s-au dat pecetluit $i s-au
insemnat stinjenii au uitat de nu i-au trecut in condica, far pa urma cind
i-au mai insemnat $i in adeverirea parintelui Nectarie nu mai putu gasi
nici o pricinuire, ci ramase far de raspuns, din care sa dovedi curat ca
www.dacoromanica.ro 1J3
scrierea stanjenilor dedesuptul pecetii s-au facut farl stirea mitropoli-
tului.
Drept aceia amindoi fiind deopotriva vinovati i popa Tudorache
tai Hristodor pentru aceasta viclenie ce au lucrat, spre osinda for gasim
cu cale ca din taleri 2 300 ce este pretul vanzarii acestii case a preotului
catre Chirita doaa parti sa le raspunza ei amindoi, taleri 1 533 bani 40
adica fiescare po taleri 766 si bani 80, Iar o a treia parte taleri 766 bani
80 sa o dea mahalagii fiindca la intrebarea ce li s-au facut de catre not
asta-iarna an $i primit sa dea pa casa, pAn5, la taleri 700. Si adaosul ce
facu acum nu este vreo sums mare ci numai taleri 66 si bani 80 peste
talent 700 ce an fIgAduit ei atunci sa dea i asa casa sa ramiie pa, seama
sfintii biserici.
Asijderea sa plateasel popa Tudorache i Hristodor clucer i toata
cheltuiala lui Chirita dupa, anaforaoa noastra cea dintii.
Iar hotarirea cea desavarsita 'Amine a sa face de catre mariia ta.
1823 septemvrie 24.
Istrate Cretulescu, Costandin Balaceanu, Scarlat Gradisteanu, loan
Stirbei, Dimitrie Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 128.
Copie.

69 1823 octombrie 8. Bueureti.

Prealngltate doamne,
Teti tabacii de aici, din Bucuresti, an jaluit marii tale zicind a de
la o vreme incoace li BA fac supArari de catre vamesii oborului Tirgului
de Afarl, inpotriva vechiului obicei ce au avut la plata vamii pieilor ce be
luereaza, ci.
Adeca zic ea an fost oranduit prin ponturile domnesti ale vamii i
prin catalogon 5i prin osebita hotArAre domneasca a raposatului domn
Alexandru voda Ipsilant, ca pentru piei lucrate sa nu plateasca vama
decit numai cind string piei du prin sate, :ii cind le scot afarl din tarn
dl le duc in Tara Turceasca sau in Tara Nemteasca, atunci sa plateasca.
Iar pentru pieile crude ce be cumpara de la macelari, fiindca macelarii
platesc vama, jaluitorii 0, nu sa, supere 5i Inpotriva sant suparati da ii
sa ia de pielea de oaie cruda trei parale i de pielea de capra 4 parale si
de pielea de vaca 15 parale.
Si dupa ce li sa ia aceasta vama de la pieile crude, apoi sa Intorc
vamesii de le mai ia Inca o vama, si de pieile lucrate, adica da pielea de
oaie doaa parale, de pielea de capra 4 parale si de pielea de vaca 15 parale.
Si asa li sa ia de la o piele trei vami, adica o vama li sa ia cind cum.
Para pieile de afara $i be aduc aici in politiie, alta, vama li sa ia dupa ce
lucreaza pieile i be scot In tIrg dg, le vand, i alta vama li sa ia cand duc
pieile in Tara Turceasca sau in Tara Nemteasca.
Si osebit de aceasta grea sarcina zic ca li sa pricinueste i necinste
caselor for socotindu-i Intocmai ca pa niste tilhari caci cind yin vamesii
la dansii dA be pun peceti la piei ultra de cauta, prin case, prin camari
i prin grajdori i prin magazii i pa supt paturi, speriindu-le sotiile tai copii,
care necinste nu o patimeste nici un isnaf. Si ca pentru aceasta, in anul
134 www.dacoromanica.ro
trecut, facand marii tale aducere aminte 11 s-au dat raspuns ca este cunos-
cuta inaltimii tale napastuirea ce li at face. Dar pentru ca an fost apucat
de Fla vinduse vamile, li s-au zis ca la anul viitor vor fi mingieti, numai
din vreme sa faca aducere aminte ca sg, poruncesti mariia ta boerilor ca
A sa indrepteze ponturile.
Acum socotind ca va fi vremea aceia, sa roaga cu lacrami 0, le faci
manila ta mila si ajutor, ca precum au cunoscut tot norodul cel supus
supt mina marii tale mingliere la pasurile lui, asemenea sa cunoasca si ei.
La a carora jalba fiindca ni sa porunceste de catre mariia ta ca sa
o cercetam, facind cuviincioasa chibzuire, sa aratam marii tale in scris
prin anafora. S-au adus citiva din jaluitori inaintea noastra, dinpreuna
cu vataful lor, pe carii intrebindu-i ce dovezi an la priveleghiurile ce zic
ca, an avut, ne aratara seneturile ce s-au insemnat mai jos, insa :
Leat 1776 avgust 11, de sint ani 57, anafora a raposatilor velitii
boeri la jalba ce au fost dat atunci catre domnie tabacii de aici din Bucu-
resti, cum di pentru scumpiia ce o culeg ei du peste camp, de treaba meg-
tesugului lor, iar nu de vinzare, i-ar fi apucand vamesii ca sa le ia vama.
Si ca apucindu-i si in vremea raposatului Stefan Voda li s-au facut carte
domneasca ca sa nu fie suparati. Dar fiindca, s-au prapadit acea carte la
unul dintransii ce au murit de cluing, vamesii iarasi ii apuca cu catalogu,
unde zice sa dea vama la bucate sau la altele ce sa va vinde prin tirguri
sau prin sate.
Zic raposatii boeri ca in catalog scrie ca sa sa ia vama de la scumpiia
ce va veni din Tara Turceasca si de la cei ce vor scoate din Ora la parti
straine, 0, sa ia vama de povara po bani 30. Iar pentru ei nicicum nu
sa pomeneste si nici obiceiu n-au fost. De aceia li s-au parut cu cale ca
sa ailag, pace de catre vamesi. Care anafora sa vede intarita si de raposatul
domn Scarlat voda Ghica poruncind s nu sa supere tabacii, iar de vor
zice vamesii ca an platit $i alte dati, sa iasa la Divan.
1822 dechemvrie 27, porund, a raposatului domn Constantin voda
Ipsilant la jalba breslii tabacilor cum ca s-au infatisat tabacii inaintea
marii sale si dupa cercetarea ce s-au facut, an dat manila sa hotarare ca
pentru pieile ce cumpara afara du prin tirguri pentru care platesc van-
zatorii vama acolo, sa ia tabacii la miinile lor acea tescherea de plata
vamii $i aducind pieile aici sa nu-i supere vamesii de vama, fiindca s-au
platit o data vama pentru dinsele. Si n-au suferit mariia sa a sit plati
vama de doaa, ori.
Iar pentru cele ce cumpara duprin sate fiindca pentru acelea nu s-au
platit vama, $i urmeaza a le avea $i ei cumparate cu pret mai eftin, caci
intr-un chip sa vind prin tirguri de catre vanzatorii ce platesc vama si
intr-alt chip sa, vind prin sate de catre vanzatorii ce nu platesc vama.
Pentru acelea s-au zis ca an a plati vama cind be aduc ei aici Mudd,
vinzatorii n-au platit vama afara. Iar cind tabacii be vind lucrate si
unile si altele, an hotarit manila sa a nu plati ei vama, precum nici pen-
tru pieile ce cumpara de la macelari, fiindca platesc macelarii vama, dar
sa fie si ei indatorati a vinde dupa nartul ce li sa pune.
1803 iunie 16, anafora a Logofetii Tarii de Sus la jalba tabacilor
cum ca an facut cercetare si precum jaluia ei, asa este. Caci din vechime
au avut priveleghiu pentru scumpiia ce string de aici din Cara, de trebuinta
mestesugului lor, sa nu sa supere de vama, iar la Teat 1797 in a doao
domnie a raposatului domn Alexandra voda Ipsilant an intrat si la pon-
turile vamii apararea lor si li s-au dat si senet domnesc la mina prin ana-
fora intarita. Si de atunci incoace an intrat si la toate ponturile vamii
135
www.dacoromanica.ro
coprinzandu-s si aceasta ca numai cind sa va vinde pe la tirguri sa plg-
teasel vama.
Pentru care zice Logofetia ca rinza i sovirjul ei frunza de mar ur-
meaza a avea tot aceasta orinduiala in vreme ce este pentru a lor mes-
tesug, pentru ca dupa coprinderea ponturilor i a catalogului, lucrurile
ce nu sint numite yi randuite de a lua vama, care sint ale pgmintului tarii,
acelea nu an vama.
La care anafora este data si intarirea mgrii sale domnului Costandin
voda Ipsilant coprinzatoare ca dupg ponturile i catalogul vgmilor, cum
Si dupg seneturi ce au la miini unde sa coprinde pentru scumpie apararea
lor, porunceste manila sa ca atit privileghiul acesta sa li sa pgzeascg cit
$i pentru celelalte ce sint de mestesugul lor care nu sa coprind in ponturi
si in catalog, cu care a cumpgrat, vamesii [ l] iarasi sa fie nesupgrati.
1819 fevruario 8, alta anafora a Logofetii intarita de raposatul domn
Alexandru voda Sul ul cum ca la leat 1813 prin ponturile vamii ce s-au
dat s-au indatorat tabacii ca sa plateasca vama la pieile i chiar de la vi-
tele lor dud be aduc in Bucuresti. Asijderea s-au indatorat sa plateasca
vama si la pieile tabacite cind le scot din lucru, cum si scumpiia i celelalte
frunze ce le strang dg mestesugul tabacii[i]. Tara* s-au pus la vama, dar
tabacii n-au contenit in toti anii a supgra cu jalbi aratind ca le este prea
cu greu $i ii sa face mare zmacinare si suparare mai virtos la pieile taba-
cite, ca merg vamesii dg be pun peceti si le strica mgrfurile.
i dupa multa lor plingere, la leat 1817, cunoscind mania sa domnul
Caragea greotatea lor, le-au dat apgrare dupa privileghiurile acestea ce
au, leggndu-i sa dea la spitalul streinilor cate taleri 1 500 pe an, apoi
iargsi manila sa le-au stricat acel priveleghiu neintarind in urmare. Si
asa ajunge de as is la o piele trei vami, una chid sa aduce in politiie,
alta cind o scoate din lucru tabacita ai alta cind o vinde, an o scoate
afarg.
i ea in adevar le este cu greu si cg cu cuviinta este a li sa face
usurare ca sa sa rgdice vama de la pieile tabacite, cind be scot din lucru
i de la scumpiie i rinza gi alte frunze eum $i de la pieile lor ce aduc fara
de a fi cumparate, caci vama este oranduita numai la vgnzare. Din care
usurinta izvorasc multe bunatati ob tii, cad avind tabacii folos din oste-
nelile lor vor veni i altii si sa va inmulti mestesugul acesta i sa va face
eftingtate ei prisosind marfa va esi la alte parti sume mari i sa va folosi
mai mult vama.
Deci dupg seneturile ce an jaluitorii de la trei luminati domni de
a nu plati vama pentru scumpiie i rinza i sovirj si frunza de mar ce be
aduna ei pentru trebuinta mestesugului lor, cum si pentru pieile taba-
cite, caci pentru aceste piei cate cumpa'rg ei de afara platesc vama aici
la carvasara. Iar cite cumpgra de la macelarii de aid platesc macelarii.
i a sa plati doaa vami la o piele este cu nedreptate, de care si nici au
platit mai nainte ping in vremea domnului Ion voda Caragea. Iar atunci,
farg, (IA nici un cuvint drept, s-au indatorat la plata de vama nici coprinde
vama pieilor tabacite vreo sums mare de bani.
Ci dupg cum ne-am indestulat de la vamesii carvasaralii poate sa
prinzg pe an vama pieilor tabacite ping la patru-cinci mii de lei mult
sase si a frunzelor pina la taleri 1 000 mult 2 000. Iar supgrarea ce li sa
face la pieile tabacite este nesuferita caci dupa ce le mica cei oranduiti
casele i magaziile si le framinta toate lucrurile casii pricinuindu-le mare
suparare, apoi be si stria pieile cu dangaoa puindu-o on unde vor ei.
Si pentru ca dobindind ei aceasta apgrare a pieilor tabacite, ce fara drep-

136
www.dacoromanica.ro
tate s-au adAogat, urmeaza a sa sill la mai mult facere de marfA $i a sA,
indemna si altii din alte pArti a veni aici de a lucra acest mestesug. Si
Inmultindu-sa marfa sa adaogI $i venitul vamii mai mult decat acum
cu plata trecAtorii cind a scot aceste piei tabAcite la alte parti. Si izba-
vindu-sa i ei de aceasta nesuferitA supArare, Amine $i luminat numele
marii tale In veci pomenit.
De aceia zicem cA, este cu cuviintA a li sa ridica aceasta sarcina
de asuprA-le, dAndu-s6 luminata porunca ca la ponturile si cataloagele
vamilor, ce sa vor face pA anul viitor, sa sa scoatA vama pieilor tAbacite
ce sa vind aici In politiie i anumitele felurimi de frunze ce s-au zis mai
sus si sa ranalie numai trecAtoarea, end sa scot afar din tarn a pieilor
tabAcite.
Iar hotArirea cea desAvIrsitA ramble a sa face de catre manila ta.
1823 octomvrie 8.
Istrate Cretulescu, Costandin BAlaceanu, Scarlat Gradisteanu, Than
Stirbei, Dimitrie Bibescu, Nestor
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 138v.-140.
Copie.

70 1823 octombrie 13. [Bucureti].

PrealimAltate doamne,
DupA luminatA porunca marii tale, ce ni sa dA la aceasta aratare
a dumnealui biv vel postelnic Filip, facInd cercetare, aratam marii tale
ca pentru suma banilor datorii ce cere dumnealui, cu doaoA zapise, de la
dumnealui vornic Grigoriie BAleanu, Inca de la trecutu iunie 14, am fAcut
marii tale anafora, gasind cu cale a sa mai face nota din partea Logofetii
Tarii de Sus catre cinstita k.k. Agentiie a scriie la cinstitu maghistrat
al Brasovului, ca sa, Indatoreze pa dumnealui vornic BAleanu, on sa pla-
teascA banii cu dobinda lor, in soroc de patru luni, on sa -1 sigurifseasca,
cu amanet. Sau, de are Inpotriva a rAspunde, sa -!}i oranduiascA vechil
plirexusios aici, ca sa sa InfAtiseze la judecata, caci neurmind nisi una
dintr-aceste trei, atunci cere dumnealui postelnic, prin porunca stApinirii,
a i sa popri toate veniturile casii ce are aici in tarA, spre plata datcrii.
Si dupl luminata, porunca InnAltimii tale ce s-au dat prin buiurdizmA
la acea anafora de la 21 ale acei luni dire Logofetiia Tarii de Sus, fa-
cAndu-s6 urmarea de mai sus ne-au aratat acum dumnealui postelnic
raspunsul ce au dat In scris dumnealui vornic Grigorie Baleanul catre
cinstitu maghistrat al Braovului, scris de la 18 ale trecutului septemvrie,
cu coprindere ca au priimit nota logofetii ce i s-au trimis.
Si fiindca pentru aceasta datoriie, dupa Intrebarea ce i s-au mai
facut si altAdatA, Inca de la 5 ale trecutului mai, an dat rAspuns pe larg,
arAtind fiinta adevArului $i cugetarea ce are, ea la vremea IndAminArii
dumisale vericine va avea la dumnealui datoriie dre[a]ptI Qi adevAratA
Iii va priimi-o pa deplin, far de a sa pagubi, dud si dumnealui Iii va
cauta du pe la cei ce ii sint datori.
Deci, fiindca zapisile de datoriie ale dumnealui vornicului BAleanu
catre dumnealui vel postelnic s-au vazut de catre not bune i adevarate,
care s-au aratat in ceilanta anafora coprinderea for si dumnealui vornic
Baleanu nici dupl cea dintli nota a Logofetii de la trecutu mai, nici dupA

www.dacoromanica.ro 137
cea de al doilea note de la iunie 21, ce i s-au trimis prin cinstitu maghis-
trat, nu s-au lnduplecat a fi urmator la nici una dintr-acele trei mijloace,
ce s-au gasit cu cale de catre noi, prin anaforaoa de Mai sus, adica on sit
priimeascit ca sa plateasca dumnealui postelnicului banii cu dobinda for
In soroc de patru luni, on sa-1 sigurifseasca cu amanet, sau de are itnpotriva
a raspunde, sa-si oranduiasca vechil plirexusios aici ca as sa Infatiseze
la judecata.
De aceia, gasim cu cale ca and dumnealui postelnic chezasiie dupii
coprinderea pravilii pamintului ca dovedindu-sit In urma prin cuviin-
cioasa cercetare ca nu a fost dator dumnealui vornic BMeanu sa-1 daspa-
gubeasca, sa sa dea luminata porunca marii tale ca din veniturile casii
dumnealui vornicului ce are aici In Vara sa sa inplineasca dumnealui pos-
telnicului dreptul ce are a lua.
Iar hotaritrea cea desavirsita 'Amine a a face de catre mariia ta.
1823 octomvrie 13.
Costandin Balticeanu Scarlat Gradisteanu.
Ioan Stirbei Dimitriie Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 140-140v.
Copie.

71 1823 octombrie 13. Bucureti.

Prealnaltate doamne,
Pe aceasta alaturata anafora a judecatii Depertamentului de Opt
neramlind odihnit numai Barbul Popovici, din luminata porunca marii
tale oranduitul zapciu hatmanesc 1-au Infatisat 1 Inaintea noastra cu
Nita 1 vaduva, sotia lui Vasile povarnagiu, stand Maga (lama $i Ianache
vechilu sau.
Cerand Barbul intai a sa mai scadea din taleri 139 parale 18 cusurul
ce au ramas dator piritii din chiria acelui han pa trei ani, cu taleri 20 ce
ar fi cheltuit de au meremetisit hanul dui)/ ce s-au stricat din vijaliia
ce s-au Intimplat.
Al doilea, ca acei 145 stilpi s-au ars de manafi In vremea trecuta,
Si de aceia nu ar fi el dator a plati fiindca i-au luat de la pinta mu-
haiar, iar nu ca i-au cumparat.
Al treilea, ca acel cantar qi edicuri ale hanului nu le-au primit.
Iar pirita Anita raspunse ca adevarat muhaiar an luat de la dansa
acei stilpi, dar nu s-au ars de manafi precum pricinueste Barbul, ci insusi
el an dat in urma acest han cu chirie la un Stefan Inpreuna cu acei stilpi
de la care nu stie ce s-au f /cut >jf cantarul iedicul hanului atunci cind s-au
Inchiriat Barbului. Si de nu le-au coprins in zapisul tocmelii hanului dar
cu foaie i le-au teslimatisit ca sa sa slujeasca cu dansele gi sa i le dea la
Inplinirea sorocului de trei ani. Aratandu-ne o foaie In care vazum Insem-
nate toate edicurile si acel cantar ca sint ale hanului.
Dupit care an adus Inaintea noastra $i pa Mihai tovarasul ce 1-au
avut la han jaluitorul Barbul. Si ne-au aratat ca cantarul cu edicurile
dupa foaie s-au dat de pirita Barbului 91 s-au slujit cu dinsele la alisverisul
hanului. Si asa an ramas Barbul fare de cuvint.
Deci chibzuind si noi cele drepte asupra acestii pricini, zicem bath
ca de va face Barbul dovada cum ca au cheltuit acei taleri 20 la mere-
1 Nita, este aceea1 persoanii cu Anita.

138
www.dacoromanica.ro
metul hanului dupa ce s-au stricat de vijMie, as i sa tie in seams, sea-
zIndu-sa, din banii cusurului chirii, iar ceilalti sa-i plateasca.
Al doilea, di vreme ca acei 145 stilpi, dupa netagaduirea piritii,
s-au dat Barbului muhaiar, iar nu ca i-au vandut a-i plati po parale 16.
De va incredinta acum Barbul prin carte da, blestem ea s-au ars de ma-
nafi si nu s-au vandut de dansul on la chiriasu ce 1-au bagat el In urma
la han, sau la altii, sa, ramiie nesuparat. Iar neincredintand, sa-i plateasca
cu pretul de mai sus, precum gi pirita s-au multumit la aceasta.
Al treilea, pentru cantar 1i edicul hanului, fiindca dupa marturia
lui Mihai, tovarasul Barbului, la care au camas si el fara de cuvint, sa
dovedeste ca s-au luat de Barbul de s-au slujit cu dansele la alisverisu
hanului, bine au judecat Depertamentul, i asemenea gasim 1i not cu cale,
a le da Barbul pe toate, Intocmai dupa foaia ce au aratat-o el la Deper-
tament, ramiind tai Barbul cu Mihai nesuparati pentru cosarul i gardurile
hanului ce s-au dovedit prin cercetarea ce au facut la fata locului maimar-
basa ca s-au ars de ascherlli manafi, dupa cum au gasit Depertamentul
cu cale.
Iar hotarirea cea desavirsita ramine a sa face de catre manila ta.
1823 octomvrie 13.
Costandin Balaceanu, Scarlat GrAdisteanu, Ioan Stirbei, Dimitrie
Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 140v.-141.
Copie.

72 1823 octombrie 20. [Bucureti].

Preainaltate doamne,
Am vazut aratarea ce o fac printr-aceasta anafora dumnealui biv vel
vistier Grigorie Romanet si dumnealui paharnic Ianache Hafta, la cafe
eft pentru davaoa ce si Meuse din partea dumnealui biro vel dvornic loan
Stirbei sa va urma sapatura i facerea podului de acolo dupa mijlocul
ce s-au gasit cuviincios de dumnealor In fata locului, atata numai sapa-
tura ce trebueste a sa face pe ulita ce merge spre Scoala domneasca pan&
in dreptul portii dumnealui vornicului Theodorache Vacarescul ca si sa,
sloboaza, apa de la celelalte doaa ulite a merge si prin santu ce sa, face
noun [nou] in curtea scoalii pe undo altadatil, n-au mai fort treaba, este
a stapanirii gi cu cheltuiala a casii podurilor sa sa, fad,.
Iar pentru meremetul podului dintr-acea parte de loc, fiind datorie
neaparata a mahalagiilor acestii uliti, iar nu ai Casii 'podurilor, gasim
cu cale sa sa dea luminata porunca marii tale catre dumnealui roe/ spatar
a Indatora pa acei mahalagii ca prin cheltuiala for sa sa savIrseasca fara
de zabava meremetu acei [acelui] pod pe Bantu ce sa face spre a si
slobozi apa de la amindoua celelante ulii, dupa, orinduiala ce sa coprinde
intr-aceasta anafora.
Iar hotararea cea desavirsita ramine a sa face de catre manila ta.
1823 octomvrie 20.
Istrate Cretulescu, Costandin Balaceanu, Scarlat Gradisteanu, Di-
mitrie Bibescu
Arh. St. Buc., tns. 1 123, f. 151.
Copie.

139
www.dacoromanica.ro
73 1823 octombrie 27. Bucureti.
Prealngltate doamne,
Am vgzut anaforaoa ce au Mut marii tale dumnealui vistier Ro-
manet eforu Casii podurilor cum cg pentru podul din Curtea Veche de la
poarta din sus ping la Butuc au luat intelegere prin auzire cA, in domniia
marii sale Joan vodg Caragea cind s-au facut din nou Podul Mogosoai,
cu incepere de la mai sus numita poartg in sus, din poruncg domneascg
an fost sg sg taie prAvalia de supt chioscu raposatului domn Mavroghene
undo an fost mai nainte poarta acei curti, ca sg sg facg vad de apg la
Dambovitg, intre cafenea si intro acea pravalie, cu lgrgime indestulg
taindu-sa zidire $i din alte binale de algturea, precum au fost ggsit atunci
cu cuviintg inginerii.
Iar prAvgliasii an dat jalbg marii sale numitului domn rugindu-s6
a nu sg daschide vad ca sg nu li sg facg tin si stricgciune cu tgerea
zidirilor. Si pentru aceasta facere de bine sg fie indatorati a face podul
cu cheltuiala lor, de la poarta din sus ping la Butuc, cu invoirea tuturor
prAvaliasilor din amindoug liniile acestii ulite.
Insg, art dumnealui vistier Romanet ea pentru aceasta n-au putut
ggsi lid un senet, sau vreo poruncg domneascg la casg, cu toate a multi
1-au incredintat ca, sint acest fel de seneturi. Si ca s-ar fi fAcut si anafora
de la dumnealor boerii, care s-au si intgrit. Si asa atunci s-au si flout
podul de la Casa podurilor si pg ulita aceia, ca si podurile domnesti. Si
din poruncg domneascg, au plgtit toti pravaliasii stinjenu po taleri 74
cheltuiala si lucru pre cit s-au fgcut, dupg cum zice dumnealui cg aceasta
este stiutg la toti in adevgr, care plat/ s-au rgspuns de la amindoug par-
tile linii podului.
Si fiindel ni sg porunceste de catre manila to ca sa cercetam, $i
fkind cuviincioasa chibzuire sa aratam in scris prin anafora. Am adus
inaintea noastra pg Ioana, nepotul i clironomul raposatului Hagi Theo-
dosie Gabravaliu, ce stgpineste casele sale ot poarta din sus a Curtii Vechi
undo au fost chioscu raposatului domn Mavroghene. Si vgzum la mina
lui doaog inscrisuri, insg o anafora a raposatului banului Golescu cu leat
1798 iulie 17, fiind atunci vel dvornic al obstirilor, la jalba unui Ianache
zet Mladin chiurci-basa prin care arata ca pentru saracia lui 1-au fost
miluit raposatul domn. Alexandru voda Ipsilant cu putin loc ce era intro
cafeneaoa lui Altintop si intro zidul Curtii domnesti cei vechi. Si cliro-
nomii lui Altintop nu-1 inggduia a-si face bina, pentru care argtind dum-
nealui banul Golescu prin anafora ca adevgratg este argtarea acelui Mla-
din, avind la mina lui $i anaforaoa epitropii, cu leat 1797 noemvrie 11,
intarita de mai sus numitul domn Ipsilant, prin care i s-au dat acel loc
sa -1 tie pa seama lui, dind la clirosul bisericilor gospod cite una ocg cearg.
Care anafora, s-au vgzut intaritg si de raposatul domn Costandin
vodg Hangeriu indatorind pa Mladin ca sa, dea pa an pentru chiria lo-
cului, la bisericile domnesti, cite doaog oca ceara.
Am mai vazut la mina lui Ioana si copie dupg un zapis ot leat 1800
aprilie 1 al lui Joan Scufa coprinzator cg avand el cumparati de la sultan-
mezat prin raposatul banul Golescu 12 stinjeni la poarta din sus dinpreung
cu foisoru fata in linia drumului ce merge la poarta din jos, in lat din
drum ping in Dimb[ovitg]. Un st'injen din jos 1-au vindut unii Calitii,
iar ceilalti unsprezece i-au vindut lui Hagi Theodosie unchiul lui Ioana.
140
www.dacoromanica.ro
 Am cercetat i in condicile Divanului fi vreo hotarire domneascA
asemenea dupa cum zice dumnealui vistier Romanet ca ar fi auzit ca
este, indatorind pa negutAtorii din Curtea Veche ca sa facA podul de acolo
cu cheltuiala lor, nu se gaseste. Decit s-au gasit trecut numai un pitac
al domnului Caragea of leat 1815 martie 17 orinduind doi boieri veliti,
ca dupa obsteasca anafora a parintilor arhierei si a dumnealor velitilor
boeri pentru facerea din nou a podului Tirgului de AfarA, sa sa inplineasca
si de la orAsanii bucuresteni neamuri, mazili, postelnicei, cumpanisti,
ruptasi, streini, preoti, diaconi, scutelnici, poslusnici, slujitori i suditi,
toli de obste sa dea de [la] taleri cinci piny la taleri trei. Asijderea sa
dea ei negutatorii din Curtea Veche ajutor taleri 80 ca sa sa facA ei podul
acela de la poarta din sus ping la poarta din jos, cu cant. Dar acel pitac
in lucrare nu s-au pus.
Deci flindcA cite patru podurile domnesti cele mari sa incep de la
Curtea Veche undo acel pod oricind au fost trebuinta a 81 preface numi-
tul pod din Curtea Veche, nou, s-au facut cu cheltuiala Casii podurilor
ca un pod co este $i acesta pod domnesc in rindul celor patru poduri mari
ale politii, iar nu al mahalagiilor. Cum si ceia ce arata dumnealui vistier
Romanet, cum ca din porunca domneasca au fost sa sa taie pravAlia de
supt chioscu lui Mavroghene unde au fost mai nainte poarta curtii ca sa
sa faca vad de al:4 la Dimbovita.
Nu numai ca acest fel de porunca nu vedem, i vadul apii s-au
hotArit undo este si acum intro hanul dragomanului Manuc ei intro casa
Ioncului, dar inpotriva vedem anafora a raposatului banului Golescu cu
intgrire domneascA prin care arata c au vazut ei alt hotarire domneasca
de mai nainte data la mina acelui Mladin prin care i s-au dat acel loc pa
seama lui, cu embatichiu la biserica domneascA, cum si pentru locul chios-
cului are Ioana mai sus numita copie de zapis, din care sa dovedeste ca
locul chioscului s-au cumpArat de raposatul banul Golescu de la sultan-
mezat pa obrazul lui Scufa yi Scufa au vindut dintr-insul un stinjen acei
Ca lite, iar unsprezece stinjeni i-au vindut lui Hagi Theodosie Gabrovaliul
unchiul lui Ioana si de la dAnsul an ramas clironomie la Ioana.
Intr-acestasi chip pliroforindu-ne de curgerea pricinii, gasim cu
cale sa sa dea luminata poruncl catre dumnealui vistier Romanit eforu
Casii podurilor, ca podul din Curtea Veche sa sa fad, cu cheltuiala casii
fara dA a se supara mahalagii, ca un pod domnesc ce este.
Iar hot/rhea cea desIvirsita rAmine a sa face de catre manila ta.
1823 octomvrie 27.
Costandin Crejulescu, Barbu VAcarescu, Istrate Cretulescu, Costan-
din BalAceanu, Scarlat GrAdisteanu, Joan tirbei, loan FAlcoianu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 170.
Copie.

74 1823 noiembrie 14. Bueureti.

Preainaltate doamne,
Dupa luminat pitacul marii tale de la 24 ale trecutului octomvrie
coprinzAtor ca pretul seului nou, atit eel dA vita mare, cit ei eel dA capra
este scazut dupa care sa cuvine a sa scAdea i pretul lumAnArilor. si el
141
www.dacoromanica.ro
ai gasit mriia to om carele primeste a sa Insarcina pe acest urmator an
cu vinzarea lumanarilor de seu ocaoa po parale 48. De aceia ni s porun-
ceste ca dinpreuna cu dumnealui biv vel hatman Pana Costescu, epistatul
Dvornicii obstirilor, adunandu-ne la un loc gi aducAnd inaintea noastrg,
pa, lurnanararii ce fac lumanari de seu, aici In politiia Bucurestilor, i dintre
negutatorii sureccii $i din altii ce vor voi, ca al, s insgreineze cu aceastA
treaba a lumAnArilor. SA cercetAm si de sA va gAsi cinevasi ca s pri-
meascA a sa insitrcina cu vinzarea lumAnArilor mai jos decit parale 48
ocaoa, Ins& fAcute bune, curate si far de amestecatura, sA arAtAm mArii
tale In scris.
UrmAtori fiind luminatii porunci s-au adus inaintea noastra chive
din isnafu lumAnArarilor din carii unii grit 1i sureccii gi arAtAndu -li -sA
coprinderea luminatului mArii tale pitac, primirA fi sA insarcinara cu vin-
zarea lumAnarilor de seu de astAzi intr-un an, vinzind ocaoa po
parale 47, adica cu o pars mai jos la o oca decit acel om ce BA, aratit
mai sus cit sA gAsise, facind aceste cereri ce sa insemnara mai jos :
1. Heft seu de vac& $i de capra le va trebui pinA la Inplinirea sumii
de oca 230 da mii ce lua nainte sA fie slobozi a-1 cumpara de la neguta-
torii sureccii dupa, cum sA, vor putea Envoi cu dansii, atit la pret cit ti
la rAspunderea banilor, iar ail/ BA, nu li sA facit de catre nimeni, a primi
seu 'Ara a avea trebuintit.
2. Pentru seu eel da trebuinta lumitnararilor, vamA si podArit sg,
nu fie supitrati a da dupa cum sa coprinde ft in ponturile vamilor.
3. Besliii dupA afarA sau cApitanii dupe la strejile de marginea Bu-
curestilor sA nu le fad, Intru nimic suparare de vreun avaet.
4. De vor avea lumanararii trebuintg, a cumpAra seu dupe la ma-
celarii de aid din Bucuresti, sA sA Invoiasea prin bung toemealA.
5. Isnaful lumAnArarilor cu al sapunarilor sg, fie tot una precum
an fost gi pinA acum si sApunu sA -1 vanzit cu patru parale mai jos decit
lumanarile, adecA ocaoa de sApun po parale 43. San care dintr-ansii vor
voi a-1 vinde mai jos sa fiie slobozi.
6. Avaetul ce s-au Intocmit in trecutul an a da lumAnArarii Qt sa-
punarii la cutiia of Vorniciia obstirilor, taleri 2 286 pe an, sg, fiie datori
a-1 raspunde intoemai, nici prisosindu-1, nisi adAogindu -1.
Care aceste cereri ale lor, ce sA aratA mai sus, dupA chibzuirea ce am
fAcut, sA gasira cu cale.
Iar cererea ce fAcurA ca pravaliile ce au fost ping, acum $i au lucrat
luminari, care grit la numAr 15, acelea numai sa lucreze i pe acest urmit-
tor an, iar altii slobozi sA nu fiie, nici prin mahalale, nici prin tirg a das-
chide pritvalii si a lucra, lumfnAri, aceastA cerere n-am gasit-o cu cale.
Ci, sit chibzui intr-acestasi chip, adicit fats Innaintea for de va vrea fi
altii a mai ditschide pravalii cu facere i vInzare de lumanari sit dasehizit
prin tirea isnafului, ca sA, dea legaturit cum ea va vinde peste tot anu
lumanari tot cu pretu de mai sus ce 1-au priimit ei orcare vor voi gi
cum ca va fi raspunzator la analoghiia ce-1 va ajunge la cheltuelile isna-
fului, atit lurnanarari, eft gi sApunari.
Iar care din orosanii politii vor voi sA dAschiza pravaliie de lumit-
nariie sau de sapun $i nu li sA va ingadui de breasla aceasta, acela sA dea
jalbit !ultra tale ca sit sit cerceteze isnafu din ce pricing, nu-1 ingadueste.
Acestea sint plecatile noastre chibzuiri, care de vor fi priimite mArii
tale sit va da lurainatit porunca a sA insarczna cu facerea lumanarilor pA
142
www.dacoromanica.ro
acest an tot isnaful lumanararilor si a nu raminea lipsiti din treaba aceasta,
ca unii ce au suferit greotati in vremi ritzvratite.
Dar sa sa indatoreze, prin luminatit porunca marii tale, a face lu-
manari curate, bune, albe, far de nici o amestecatura sau putoare si fara
a curge sau a plesni. i sit vanza ocaoa de lumanari dupa pretul ce sit
aratit mai sus, po parale 47, i sapunu po parale 43, fiind politiia Bucures-
tilor In toata, curgerea anului cu Indastulare de lumanari, pentru care sit
ingrijasca dumnealui epistatul vornicii obstirilor. fi pa care dintr-ansii
il va dovedi ca an facut lumanitri sau sapun prost sit-1 trimita la dumnealui
vel aga, ca sa i sit fad, cazuta pede[a]psa.
1823 noemvrie 14.
Barbul Vacarescul Istrate Cretulescu
Costandin Balaceanu Scarlat Gradisteanu
loan *tirbei Dimitriie Bibescu
Nestor vel logofitt Ioan Falcoianu
Arh. St. Buc., ms. 1 123, f. 203 v.-204.
Copie.

75 1824 ianuarie 14, [Bueuresti].

Incredintez cu adeverinta mea la mina sfintii sale parintelui popi
Anghel i a logofatului Manolachi Robescu brat ego.
Precum sa sa tie ca dandu-mi dumneaei preoteasa Dobrita, socra-
mea, mums mai sus numitilor, sotia raposatului popi Gheorghi Robescu
de la biserica Oborului Vechi, niste sineturi si zapise ca sit fie in pastra-
rea mea, in care au fost si un zapis al caselor aratatilor mai sus, cu leatu
1797 avgust 4, coprinzator ca Buda calarasu inpreuna cu sotiia sa Tudora
avand o casa, s-au invoit cu parintele popa Gheorghi si an Mout schimb
casile.
Adica popa Gheorghi an dat casa ce o avea in mahalaoa Popi Nan
si taleri 100 Budi calarasu si Buda s-au dat casa sa ce an avut in ma-
halaoa Oborului Vechi la oltaru biserici[i] Maga Chiran ; care zapis
umbland cu dansul, din rea intamplare 1-am perdut.
Drept aceia, ca nu care cumvasi In urma gasindu-sa acest zapis
la mine sau in mama a uniia, din rudeniile male on Intr-alta mina streina
si A, va scula dintr-acestia vreunul cu provlimea $i aratari mincinoase
asupra casilor, cu putere[a] acestui zapis sa nu sa tie in seamy nici Intr-un
chip, ci BA fie ca o hirtie alba, caci eu aflandu-ma cu darn preotiei mar-
turisesc In frica lui Dumnezeu ea in adevar 1-am perdut $i aceasta de mai
sus coprindere avea.
Deci, ca sa, ramae fara cuvint cei ce vor hrani la acest chip de vicle-
sug si insalatorie, am dat aceasta marturisire a mea in locul zapisului
ce arat ca 1-am perdut si A sa socoteasca drept zapis, precum marturisesc.
De care spre intarirea credintii am scris si am iscalit insumi cu mina mea.
Eu Hristea erei adeverez
1824 ghenarie 14.
Acad. R.S.R., CLXXXIII 207.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

143
www.dacoromanica.ro
76 1824 ianuarie 18. Bueureti.
Preaingltate doamne,
Am vgzut algturata jalbg ce au dat la 1ngltimea ta Vartan Haginov,
epistatu hanului dragomanului Manuc i Ioan Costacov, cum cg, sint
doi ani fiind orinduit de dumnealor boieri efori ai casii podurilor un Manole
polcovnic spre a meremetisi podul TJlitii Zarzavagiilor i a sa destupa
antul, s-au pus farg tirea for a tuturor mahalagiilor ce an binale grele
pg de amindoug, partile ulitii, unde mai la vale este 1 hanul lei Manuc,
i fgrg a avea vreo porunca domneascg au Mat hotarul de zid, adicg temelia
zidului Curtii domneti. Care hotar dupg vinzarea locurilor curtii la dechi-
derea acei ulite s-au lost lgsat intr-adins streajg, pentru oprirea ferestrilor
pucgrii, de unde scurgindu-se la vale pg Rugg DorobAntie i pg supt
podica Vadului ce se numete Butuc, sa turna in Dimbovita. Iar de atunci
Incoace, din mai sus numita pricing a taierii zidului, umplindu-Ii -sa piv-
nitele i beciurile de apg li sa pricinuiete stricaciune.
Si cer a merge dumnealor velitii vornici spre indreptare, a carora
cerere fiind cuviincioasg, se va da luminatg, porunca marii tale catre dum-
nealor velitii vornici ca dimpreung en dumnealui boierul efor al Casii
podurilor sa; meargg la fata locului unde fiind i jeluitorii i alti mahalagii
vechi i aducindu-sa i acel Manole polcovnic sa facg cercetare chiar prin
vederea dumnealor. Si in ce chip sa vor pliroforisi de adevar se,-1 arate
mgrii tale prin anafora impreung i cu indreptarea ce vor chibzui a sg, face
spre a lipsi stricAciunea ce zic jgluitorii ca pgtimesc.
Iar hotgrirea cea desgviritti 'Amine a sa face de catre maria ta.
1824 ghenarie 18.
Costandin. BAlgceanu
Scarlat Grgditeanu
Dimitrie Bibescu vel logofgt
loan Fglcoianu vet logofgt
Arh. St. Buc., ms. 1 124, 1. 83-83 v.
Copie.

77 1824 ianuarie 19. [Bueurqti].

lo Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstite i credincios boerule a1 domnii mele, dumneata vel spgtar.
Multi de la o vreme incoaci coprinzind locuri peste camp inprejurul
politii Bucuretilor de -au flcut binale Si namestii vedem ca nu s-au
multumit numai cu aceste ci, vrand ca se coprinzg loc mai mult, s-au
intins Maud i anturi inprejuru locurilor, Meat nu numai obtetile
drumuri le-au strimtorat, iar altele le-au f;; i inchis cu totul, de sa pricinuete
o mare zaticnire calatorilor drumeti, ci Inca i primejdii sa intampla din
ingustare i strgnriptorare drumurilor dgnd peste acele anturi, egti
din netiintg se intampla de tree noaptea cu carele pe acolo.
Ci fiindcg o acest fel de faptg cu facere de anturi in nici o parte de
loc nu sa urmeaza i mai vartos ca este inpotriva bunului nizam ca o
pricinuitoare de zaticnire la obteasca trebuintg, precum mai sus zicem,
de aceia poruncim dumitale sa indatorezi negreit pa toti stapani acelor
144
www.dacoromanica.ro
lanturi ca, fgr da altg zabavg, sa *i le astupe fie care, spre a ramgnea
drumurile largi in bun& fiinta ei trecerea cglatorilor sloboda.
Iar cei ce vor avea trebuing a-*i face araturi de samanaturi sa si
le faca cu departare de drumuri, iar nu in preajma lor.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
1824 ghenarie 19.
IL.P.I
vet logofat
biv vet clucer
Acad. R.S.R., LXXIII-337.
Original, stare foarte bunk hIrtie cu filigran ; pecetea domneascil In tus rose'.

78 1824 aprilie 1. Bueureti.

1. Printr-acest contract sg face cunoscut ea not cei mai jos iscgliti,
ne-am insgrcinat a face cu caldarim da piatra cite patru poduri cele mari
din politiia Bucure*tilor, adecg al Mogorai, al Tirgului de Afara, a lui
Sarban Voda *i al Calitilor. Intre care sa coprinde si cel din Curtea Veche
de la poarta din jos papa la acea din sus, cum si cele patru poduri, insa
podul dupa apa Dimbovitii of Beilic, din liniia podului Sarban Vodg i eel
de la Curtea Veche din liniia podului Calitilor i eel ce este de la Zlatari la
vale spre Curtea Arsg si eel du-peste apa Colintinii de lingg Plumbuita.
La care pe la capatiile acestui pod, daspre amindoug partile, sl
avem.a face *ose cu pietri* cit va fi trebuincios, cumpinindu-1 dupa cu-
viinta iii dupa me*te*ugul inginirlicului, ins& cu piatra ce s va gasi cea
mai bung *i mai tare in muntii Tarii Itumane*ti, *i mai bun decit eel care
este facut la cetatea Brarvului, facindu-1 cu toata orinduiala dupa me*-
tergul ingineresc si arhiteetonicesc. Adica dupg, ce vom face mai intii
nevelatie peste toata lungimea acestor patru poduri, ca sa sg vaza cit
suit t?i pogoriq are fiecarele dintransele de la Curtea Veche i pins la ca-
petile for de la marginea politii *i ping la ce parti de loc are a sa mai radica,
sau a sa mai pogori, ca sa vie netedg fata a caldarimului.
sa sapam apoi tot pamintul eel putred dadasuptul acestor patru
poduri, ping vom da de pamint viu. Si scotindu-1 afara sa umplem cu al
doilea toatg acea sgpatura cu pgmint galben batut bine cu maiu, si cu
cumpgnire bung ca *i fata caldarimului sa, fie pe linie neteda.
Si la zidirile din fata acestor ulite sa nu sg pricinuiasca vreo zmin-
tealg sau vreo schimonoseala la ulitile de alaturi ce dau intr-aceste patru
poduri, gi a*ternind nisip *i moloz cit va fi da trebuinta d-asupra pamintului
galben sa facem apoi caldarimul da piatra de-asupra lui cu chip de a avea
pornire spre a sg scurge apa i noroiul da d-asupra fetii lui prin mijlocul
unde are a fi oare*ice mai pornit de catre amandoul laturile, ca sa curga
acea apa on in Dimbovita sau unde alt sa va putea ca sa sa abatg in ulitile
vecinate de alaturi ce vor avea pogori*, *i pa la locuri unde sa s& poata
rgsapi apa fara de a face stricaciune *i paguba celor cu casile dinprejur.
Intarind *i marginile acestui caldarim pe la toate locurile unde nu vor
fi zidire in fata ulitii, ca s nu sa, verse in laturi.
Iar pe podul Tirgului de Afarg de la spatile bisericii cu sivilile pins
dg vale la Butuc unde este podul pa Dimbovita, cit *i de acolea inainte
145
10 c. 2145
www.dacoromanica.ro
podul eel mare din Curtea Veche ping la Vadul sacalilor de apg, ce este
la ulita din coltul Hanului lui Manuc, sg facem paste toatA lungimea acestor
poduri pe dedesupt canal de zid de la ease ping, la opt palme de adinc si de
la patru ping la vase de larg, cu temei de zid in lAturi si pardosite pg fund
cu carAmidg in muche si cu boltA d-asupra iargsi de zid, teapAnit.
i apoi, de-asupra boltii sg facem caldarimul, facind si la amindoug
lAturile canalului cirligii, iarAsi dg zid boltit supt caldarim ping la margi-
nile lui, cu gratar da, fier in gura cirligilor ping, la toate locurile in drept
unde sA rAspunde santurile podurilor, atit ale ulitilor ce vin din tirgul cal
mare, cit si cele de aiurea din mahalale sau sg s score apa dintrAnsele in
canal 0, meargg in DAmbovita si cu alto grAtarg iargsi dA fier incretitu
boltii canalului.
De-asupra in fata caldarimului pe la soroace chibzuind pentru les-
nirea curAtitului canalului. Si asemenea canal cu toate cite s-au zis mai
sus sA facem si pg podul Mogosoai, din coltul Hanului Costandin. Vodg
din jos pAnA in dreptul portii caselor baronului Sachelarie, sau si mai
nainte de va fi trebuint/ ca sA BA scurgA. Si intr-acestea iarasi apa ce vine
din santurile podurilor din tirgul eel mare, cit si in dreptul portii mAnAs-
tirii Zlatarilor asemenea canal cu zidire de boltg sg sg facS, pinA supt
podul dupA Dimbovitl ce merge la Curtea ArsA.
Asijderea ei pe Podul Calitilor din dreptul With ce vine de la Mitro-
polie pe dinaintea portii bisericii Doamnii Bglasii, pAnA supt podul dupg
Dimbovita de la poarta din sus a Curtii cei vechi. Cum si de ceia parte de
acest pod dupA apl sA facem iarasi canal din zid In eurmezisul podului
celui mare ping supt podul dupe DimbovitA la rAspuntia ulitilor ce vine,
una de la piata Hanului SAirban Vodg i ceilaltg din SAlari, pA Bugg poarta
dohtorului Caracas.
Asijderea si in rIspintiia ulitilor ce vin, una de la mangstireaRadului
Vodg i ceilaltg de la mAngstirea sfintii Ecaterinii sl sg fad, iarlsi canal
boltit, or numai in curmezisul podului celui mare al lui urban Vodg ca
sl aibg cumenicatie (sic) santurile podurilor acestor doug ulite, sau sg sAl
fad, si paste toatg lungimea podului SArban Vodl cAtre Beilic, de acolo
ping supt podul dupg Dimbovitg.
Cum si din dreptul ulitii ce vine de la poarta casii Beilicului penal
supt podul de acolea dupg Dimbovitl, iargsi asemenea canal al sg fad),
urmandu-se toate acestea canaluri cu temei dg zid tapAn, si in llturi si in
fund si pe deasupra dupA chipul ce am aratat mai sus. Si pAmintul ce-1
vom sapa din cite aceste mai sus arAtate poduri sa avem a-1 cgra si a-1
lepada din afara orasului, cu carAle noastre.
2. Acest lucru, tot cAt sA coprinde mai sus anume, ne legAm a-1 face
si a-1 sAvirsi in soroc de zece ani. Iar avind stapinirea putere de bani a ne
da mai nainte ne legAm a-1 sgvirsi si mai in seurtg vreme, adicg ping la
opt ani.
Deci dup5, aceastl legAturA de zece ani sintem datori a face pe tot
anul de la patru ping la cinci sute de stinjeni in lungul caldarimului. Si.
lumina latului caldarimului de in citesi patru aceste poduri sl sg fad; pre
cit sA va afla de latl ulna, adiel cit loc va fi slobod al obstii, de la un *A-
tli al latului pink, la celalalt capAtii fgra de a ne uita la lungimea podinilor
ce inchipuiesc latimea ei acei uliti, egei pe alocurea nu ajunge lungimea
podinilor a coprinde toatg lumina ulitii. i la inplinirea acestor zece ani
sit-1 dgm gata de tot, in starea cea mai bung.
146
www.dacoromanica.ro
 3. Ne indatorgm catre aceasta ca din capul fiesegrui pod pa unde sa
sfirseste ele acum, intre care sa socoteste si al lui *grban Voda pang unde
sa afla streaja acum, de la aceste capatlie inainte s avem a face si sosele
de cite ease stinjeni de largi, adica drumuri asternute cu pietris ei cu san-
turi in laturi, inbracate cu brazde peretii lor.
Care aceste sosele avem a le face intr-acestasi chip, ins la capul
Podului Tirgului de Afarg sa o lungim pang in dreptul celor doug cismele
i la capul Podului Mogosoai pa unde sa sfirsaste sose,aua ce este facuta
de mai nainte. Aceasta sa sit prefaca, iar la drumul ce merge spre Focsani
pe la Colintina, sa facem alts sosea din capul Podului llogosoai, lungimea
sa fie de stinjeni doug sute ei treizeci. Iar in colo ping la cinci, din drumul
Hergstrgului, sa s facg dupg mestesugul ingenerii, a nu sa face noroi,
cum si la capul celorlalte doug poduri ale lui *arban Voda, stinjeni una su-
ta dougzeci si al Calitilor stinjeni una suta.
4. Ne mai leggm ca pang la inplinirea acestor zece ani, nu numai
sa dam caldarimul gata al acestor patru poduri, precum s-au aratat mai sus.
Dar Inca ne fagaduim ca pan& sit va ispravi acest lucru sa avem a face
aceste patru de mai sus numite poduri, dinpreuna cu celelalte trei dupg
Dambovitg, in stare bung, cu a noastra cheltuialg. Adica a le intocmi ei
a le drege cu podini de la noi, dindu-ni-se ei toate podinile de acum ale citor
patru poduri in stapinirea noastra i a be rani totdeauna, si a le curati
santurile de noroi fara de a mai ingriji citusi de putin stapinirea.
Cum ei pentru ulitele ce li sa vor taia [indescifrabil] pg vremea lucrului
caldaritmului i a canalilor, on cu celelalte uliti din politie, sau cu cele ce
raspund afar& din oras sa avem adaoge cu a noastra cheltuiala alte ulite
ce vor fi mai cu apropiere de acelea, ca sa-si poata, face orasanii trebile cu
umbletile, calareste si eu cars, cum si boerii cu calescile, fara zminteala.
5. Caldaramul ce-1 vom face ne legam ca In tot cursul acestor zece
ani sa avem a-1 curati da noroi, pa unde sa va strica, cu cheltuiala de la
noi.
6. Pentru aceste mai sus numite ei subt bung, socoteala legate lucruri
ne fagadueste si sa leaga stapinirea a ne da drept plata ei cheltuiala noastra,
tot venitu Carii podului pa doisprezece ani de rand, adica pe tot anul cite
una suta cincisprezece mu de lei daplin ce sa incheie cu venitul du-peste
an ce is Casa podului de In trei sute saptezeci scutelnici ce-i are acum in
par ei suma banilor dajdii acestor scutelnici du-peste an sa ni sa dea de la
vistieria domneasca pe tot anul cite taleri saizeci de scutelnic, in doug
clstiuri. Iar ceilalti bani ce mai ramin ping la inplinirea de una suta
cinsprezece mii da lei intr-un an sa ni sa, dea pg tot anul de la casa podurilor.
7. Fagadueste gt sa leagg stapinirea a ne da si optzeci da scutelnici
ca sa -i avem pentru trebuinta curatitului noroiului, si a dregerii podurilor.
Carii ei acestiia sa ni sa dea tot de la domneasca vistierie in bani cite taleri
saizeci de fiesicare scutelnic, tot in doug chotiuri.
8. Fiindcg acest contract s-au facut dupg luminat pitac al mitrii sale
lui Vodg, ce 1-au dat catre dumnealor veliti boeri ei dumnealor prin sfat
de obste ei cu a tuturora vointa an facut obsteasca anafora catre mania
sa spre a sa intari ei cu luminatg pecetea ei iscalitura mgrii sale. De aceia
sit n-aibg vole nici putere stapinirea a mai strica, sau a mai schimba
aceasta legatura ping la implinirea sorocului de mai sus zis.
Precum ei noi ne legitm a inplini si a savirsi intoernai ei intru toate
cele cite sa coprinde Intr-acest contract, prin chezasul ce am dat stapgnirii,
raia pgmintean, vrednic da credintit, ei primit stgpinirii, care s-au iscalit
147
www.dacoromanica.ro
mai jos intr-acest contract. Care cheza de sa va intimpla a muri intr-aceastg
curgere dg vreme a sorocului, sa fim datori a da altul in loc asemenea.
Iar neggsind acest fel d chezas ca eel de acum ce s-au iscglit in contract,
atunci sa sa strice contractul.
9. De sa, va intimpla sa moarg vreunul din noi tovarasii, sa nu aibg
voie stapinirea nici a strica contractul, nici a cere de a ne da alt tovargs
in treaba acestui lucru, ci ceilalti tovargsi au a Linea si a inplini leggturile
ce sa coprinde in contract.
10. Fiindcg acest lucru sa face nu numai pentru folosinta politii,
ci si pentru usurinta a tot norodului de afarg de la Cara, de aceia ne faga-
duieste si 0, leagg stapinirea c5, ni sa, va da apururea in sorocul acestor
zece ani de catre dreggtorii acestui taxi tot cuviinciosul ajutor spre a
inplini si a sgvirsi lacuitorii la vremea contractului ce vom avea cu dAnsii
prin bung tocmealg, pentru orice priveste asupra acestui lucru, farg da a
ni sA, lua sau a ni sa cere de catre acei dregatori zeciuialg sau avaeturi.
11. Fgggdueste stapinirea pentru inlesnirea acestui lucru obstesc
a ne da totdeauna, oricind ne va trebui, cite patru cai de poste, cu plata
ugeritului de la noi, ca s ne putem- sluji cu dansii unde vom avea tre-
buintg a ne duce $i a ne intoarce la trebile ce privesc asupra acestui lucru
in pamintul Orli.
12. Piatra ce vom aduce-o pentru trebuinta caldarimului, cum i
orice altg materie ce priveste asupra acestui lucru, sa fim slobozi a o descgrca
si a pune on unde vom ggsi maidanuri si curb cu locuri slobode, farg d a
ni sa cere vreo chirie de catre stapinii acelor locuri. 'mg nici noi nu vom
aduce suparare stgpinilor acelor locuri i curb cu punerea pietrii i a celor-
lalte materii unde nu sa cuvine, sau cu suma atita inch sa coprinza locurile
peste tot.
13. Pgmintul cel galben si nisipul cel trebuincios la acest lucru sa
avem voie a-1 sapa si a-1 scoate din orice locuri vom ggsi mai cu inlesnire,
dinafara din politiia Bucurestilor, Mg de plata de dijmg, sau de alt avaet.
Insa nici noi nu vom sapa dupe la locuri de unde aduce stricaciune sta-
pinilor mosiii la alte venituri, iar gdurile ce le vom face pentru scosul
pgmintului galben i al nisipului, de va cere stapinul mosiii a le astupa sa
le astupam si sa le potrivim iargsi la loc.
14. Asemenea si pietrile ce avem a le aduce dupg-n munti pentru
facerea caldarimului sa fim slobozi de catre sapinii mosiilor acestii taxi,
cum $i de catre arendasi ca s putem lua oricite ne va trebui de la orice
mosie vom ggsi de indastul si ni sa va pgrea mai bung de lucru fgrg de a ni
sa cere dijma sau alt avaet. Dar si noi ne vom feri de a [a]duce vreo stri-
egeiune si pagubg stgpinilor mosii cu alcarea livezilor de finete sau cu
taere de copaci, dupg unde avem a lua pietre, precum nici cu surpatul
pietrii dupg la locuri unde aduce venit pamintului cel de deasupra pietrilor.
15. Aceasta slobozenie ce ni sa dg pentru pusul pietrii i pentru sgpatul
pamintului galben si al nisipului de la orice locuri vom gasi din afara
politii Bucurestilor, cum si pentru luatu pietrii dupg orice mosie vom gasi
in pamintul Orli, sa intglege cg priveste numai la materii ce sint trebuin-
cioase pentru facerea caldarimului si a soselelor, acestor patru poduri
marl domnesti, iar nu si pentru materia ce vom aduce pentru altg tre-
buintg a negutgtorii noastre.
16. Banii venitului podurilor are a ni sa raspunde atit de catre wis-
teria domneascg cit si de catre Casa podurilor, pg tot anul in patru soroace
inainte, adicg cite dougzeci i opt da mil sapte sute cincizeci dg lei la fiescare
soroc, urmindu-ni-s6 aceastg rgspundere negresit in toti anii de rand pang
148
www.dacoromanica.ro
la incheerea da doisprezece ani ce este a ni sA da venitul Casii podurilor
dupa pontul al saselea al acestui contract. In care acesti doi ani din urma
IA avem a face din nou de lemn si cele patru poduri dupa chipul ce sint
$i acum facute, bez al Colintinii care are a sa face precum s-au zis la pontul
dintii. Inca $i cum ni BA va parea mai bine, pardosindu-le si cu caldarim
da piatra deasupra.
*i la incheerea de doisprezece ani BA avem a le da si pe acelea gata,
iar ping, atuncea sa ingrijim tot noi pentru dregerea i acestor poduri cu
cheltuiala noastra. i dindu-ne stapinirea si intr-acesti doi ani din urma
acei optzeci de scutelnici ce slut pentru curatitu podului.
Ne vom insarcina tot noi cu curata [curatitu 7] si cu dresul caldari-
mului a citor patru poduri ping, la inplinirea el/ doisprezece ani.
17. Iscalindu-sa acest contract ne legam a pune pe loc treaba in lu-
crare dupa coprinderea lui, Wind mai intii Podul Mogosoaii, dupa el Podul
Tirgului de Afarl $i apoi celelalte dol.* a caruia contract, iscalire, cum si
numararea banilor pentru sfertul dintii, cu cit sa va pune in lucrare mai
in grabs, adica mai inainte ping a nu intra lacuitorii tarsi in lucru plugu-
rilor, cu atit si noi fagaduim pentru lucrul da estimp ca va lua savirsire
mai cu inlesnire si mai in grabs. *i inpotriva, cu cit sa va prelungi si sa
va zabovi, cu atit sa va zaticni i sa va daparta savirsirea lucrului, care
aceasta sa intelege pentru darea banilor lucrului care are a sa face nezmintit
la soroacele cele hotarite, nu numai pentru anul de estimp, ci si pentru
toti ceilalti urmatori pang la inplinirea sorocului de doisprezece ani.
18. Dupa ce BA va incepe lucrul caldarimului dupa mijlocul ce BA
arata mai sus si sa va vedea acel caldarim lucrat ca nu este cu putinta de
a sa sluji cu el trebuinta trecerii caralor si a butcilor, atunci sloboda este
stapinirea sa strice contractul si noi sa nu avem a face vreo citusi de putina
pretentie cu vreo cerere. *i ca sa va urma din partea noastra acest contract
intru toate intocmai, dam chezas pa dumnealui biv vel clucer Iorgache
Desliu care s-au si iscalit mai jos, ca de nu vom fi numai urmatori intocmai
sa fie raspunzator la toate in locul nostru insusi chezasul, adica raspunzator
de banii ce ni sa vor da, urmindu-sa la fiinta chezasii dupa coprinderea
pontului al noun-sprezecelea de mai jos aratat.
1824 aprilie.
Fraivalt, Harting
19. Dupa ce ni sa va da cistul eel dintii al banilor, dupa al saispreze-
celea pont, sa facem atitea stinjeni de caldarim citi BA analoghisesc pa banii
cistiului. i de va fi acel caldarim placut si primit stapinirii FA sa dea
numitului chezas porunca in scris ca dupa acea proba sa sa fad, $i celalalt
caldarim, pentru care sa fie ingrijitor chezasul de a sa face asemenea si
Insusi iarasi sa ne dea ravas de a ni sa da si cistiul de al doilea. *i asemenea
sa a urmeze $i pentru celelalte cistiuiri, adica trod ne va da chezasul
ravasele sale, atunci 0, ni sa dea banii.
Fraivalt, Harting
Citind acest contract si vazind el dumnealor contraccii ce sint isca-
liti sa leaga sa faca un lucru de mare folos la politiia Bucuresti, ca sa
sa savirseasca acest bun lucru, m-am indemnat si m-am iscalit chezas.
Iordache Des liu biv vel clucer, chezas
/o Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
De vreme ce coprinderea acestui contract s -au gash cuviincioasa de
catre parintii arhierei si de obstea dumnealor boerilor, it intarim si domniia

149
www.dacoromanica.ro
mea si poruncim dumitale vet vistier ca primindu-sa la domneasca noastra
visterie acest contract s ingrijesti a BA pune si in lucrare, precum si eel
din partea stapinirii s sa dea la mina contracciilor spre a fi si ei intoernai
urmatori, trecindu-sa Ins& si in condica visteriei.
1824 aprilie 1.
IL.P.I
vet logofat
Preainaltate doamne,
Urmatori fiind luminatii marii tale porunci, ce prin pitac ni s-au
dat, si adunindu-ne cu totii la un loe am theorisit cu luare aminte coprin-
derea acestui contract. Si dug', chibzuirea ce am facut asupra fiescaruia
pont, gasindu-1 a fi cuviincios si cu bunk oranduiala intocmit, nu lipsim
a arata marii tale ca primindu-sa $i de catre mariia to sa, sa $i intareasca
prin luminata pecete $i BA sa dea la domneasca visterie ca sa ingrijeasca
a sa pune si in lucrare, precum si eel din partea stapinirii sa sa dea la mina
contracciilor, spre a fi si ei intocmai urmatori.
1824 aprilie 1. ,

Grigore al Ungrovlahii, Galaction episcop Rimnic, Grigore episcop

Arges, Costandin Cretuleseu, Barbu VAcAreseu, Istrate Cretulescu, Costandin
Balaceanu, Grigorie Filipescu, Mihalache Ghica, Costandin Filipescu,
Costandin Dudescu, Nicolae Golescu, Iordache Golescu, Scarlat Gradisteanu,
Grigorie Ralea vet logofat, Dimitrie Bibescu, Mihalache Racovita vet logofat,
Nestor vet logofat, Scarlat Mihaleseu, Costache Rasti, loan Falcoianu,
Stefan Belu, Panay Costescu, Mihalache Cornescu, Alexandru Ghica
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 33-36.
Copie.

79 1824 aprilie 1. [Bueureti].

Pe aceasta alaturata anafora a Agii, ce este de la 2 ale trecutului
avgust, neramiind odihnit Enciul neputinciosul.
Dupa jalba ce au dat marii tale, din luminata porunca, prin zapciu
agiesc, s-au infatisat si inaintea noastra cu citiva din isnafu buxnbilearilor
i al lumanararilor (IA ceara. Unde, intrebind pA Enciu la ce nu sa multu-
meste, zise ca dupa ce i-au dat &Atli doaa adeverinte $i i-au luat si taleri
125 la cutia isnafului lor, cu legatura ca numai el sa vinza lumanari de
ceara si bumbac netors la oborul Targului de Afars, $i la hramurile sfintelor
biserici, apoi iarasi ei n-au fost urmatori legaturii. Ci puind croitori, mamu-
lari, tovarasi ai lor, de au facut acest alisveris la Targul de Afars,, i-au dat
zatienire de nu s-au putut folosi. Dintr-a carora pricina zice ca au facut
si multa cheltuiala, umbland cu dinsii prin judecati, de slut scum trei
ani.
I-am cerut de ne-au aratat acele adeverinte si le vazum, insa una cu
leat 1819 noemvrie 15, iscAlita de cinci insi din piriti $i coprinzatoare ca
a aiba jaluitoru vole a vinde lumanari dA ceara si bumbac prin Targu de
Afars, i la hramurile bisericilor, de la leat 1819 ping la leat 1820 noemvrie
15, fiindea au platit avaetu cutii pa an taleri 20, dupa cum s-au invoit,
iar la ate geremele nu sa amesteca isnafu.

150,
www.dacoromanica.ro
 I alts adeverinta cu Teat 1820 noemvrie 18, iscalita de patru din
piriti, sa aibit jaluitoru asemenea voie a vinde lumanari i bumbac prin.
Tirgul de Afars i pe la hramurile bisericilor gi sa alba a da la cutie taleri
20 avaet pa fieqicare an, iar la alto cheltuieli ale isnafului sit nu aiba amestec.
Cum si altul din isnaful lor, ce-i cu pravalii sa nu aiba voie a vinde prin
Tirgu de Afars i pe la hramuri. Adeverita fund aceasta adeverinta si de
judecatorii Agii tot lntr -acel Teat, lunA ei zi, dupa rugaciunea ce zic ca
le-au facut amandoaa partile.
Care aceste adeverinte gi primirea de cite taleri 20 pe acei doi ani de
la, jaluitor la cutie, nici paritii nu o tagaduira, far de numai zisera ca i s-ar
fi dat banii Inapoi, dar dovada nu avurA. Iar de alti bani mai multi ca
sa fi luat de la jaluitor pans la taleri 125, precum zice el, t5,gaduirl ca n-au
tire. i nici jaluitoru dovada nu avu.
Ne arata jaluitoru Qi urmatele judecati, insa :
0 anafora a vechilului Agii ot Teat 1822 mai 26 facuta la jalba lui ce
an fost dat atunci catre luminatiia sa Hagi Ahmet pap, cum ca bumba-
carii nu-1 ingaduia sa fad, vanzare de lumanari i pe la hramurile sfintelor
biserici, nici primes de la dinsul acei cite taleri 20 la cutie, ci voia sa-1
opreasca din alireri. Agia Ins/ an cunoscut da netemeinic acel mazamant
facut intro jaluitor cu paratii, fiind fara obiceiu al pamintului ii f}tire a
nici an cutezat sa dea zaticnire color ce da nevoie sa hranea
Intr -acea vreme razvratita cu chipul indemnarilor prin mijloc slobod Qi
nevatamator, precum asemenea an judecat i otcirmuirea tot Intr -acei
Teat 1822 iunie 20.
Deci, fiindca vanzarea lumanarilor de ceara i a bumbacului este slo-
boda a o face fieicare, rau an Indatorat paratii pa jaluitor a da la cutia
lor cate taleri 20 pe an si a vinde numai el lumanari de ceara t bumbac la
oborul Targului de Afars i 1p hramurile sfintelor biserici, nefiind facute
aceste alireripri apalto numai pro, seama lor, ci sloboda da obte.
gasim cu tale ca nu numai acei taleri 40 ce BA dovedira prin adeverintele
Ior ca i-au luat de la jaluitor, iar cum ca i-au dat Inapoi precum zicea ei,
dovada nu avura, sa-i intoarca j5,luitorului, ci sa-i plateasca i pentru
cheltuiala lui taleri treizeci.
Iar hotarirea cea desavirita Amine a sa face de catre marlia, ta.
1824 aprilie 1.
Istrate Cretulescu vet vornic
Costandin Filipescu ye. vornic
Iordache Golescu
Dimitrie Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1 125, f. 100v.-101.
Copie.

80 1824 aprilie 2. Bucureti.

lo Grigorie Dimitriu Ghiea voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Fiindca pe dumnealui doftorul Costandin Filitis, dupa alegerea
epitropului spitalului ot slant Pandeleimon, 1-am oranduit domniia mea
doftor la numitul spital, cu leafa cea oranduita, de aceia i s-au dat acest
domnesc al nostru pitac spre a fi cunoscut Qi a-li urma datorii sale dupa
cuviinta.
151
www.dacoromanica.ro
 Tolico pisah gospodstvo-mi.
1824 aprilie 2.
Arh. St. Buc., ms. 105, p. 247.
Copie.

81 1824 aprilie 17. Bucurecti.

lo Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlah,iscoie.
Cinstite si credincios boerule al domnii mele dumneata vel spAthar,
fiindcg a nu FA intinde de politiia Bucurestilor cu facere de case nouA,
afarg din hotarale Bucurestilor, ce s-au orinduit a fi cu cruci, sint date
hotgriri de la toti fratii domni de mai nainte, precum si de catre domniia
mea prin ponturile ce am dat la Departamentul epitropii obstirilor de
nizamurile obstesti este si aceasta a nu sg inggclui nimeni sg facg case
afar din hotargle politii. Iar cele ce vor fi vechi, sa nu sg ingAduiascg a
le preface MIA dg stirea domnii mele.
Precum si cimpul dinprejurul Bucurestilor sg nu sa inchizg nici cu
garduri, nici cu santuri. i de la trecuta lung a lui ghenar 19 s-au dat po-
runca domnii mele prin pitac cAtra dumneata, cg de la o vreme incoace
unii altii cuprinzind locuri peste camp, inprejuru politii Bucurestilor, de
i-au fAcut binale iii namestii s-au intim facind santuri inprejurul locurilor,
de au strAmtorat drumurile si altele le-au inchis cu totul, zaticnindu-sg
calgtorii drumasi, Inca la unii sg intimpla si primejdii.
Pentru care s-au poruncit dumitale ca sg indatorezi pg acei stApini
sa astupe santurile. i cei ce vor vrea a face semnaturi, sa si le facg cu de-
partare de drum.
Deosebit pentru strimtorile drumurilor din straji afarg, in leat 1818,
din poruncg domneascg s-au daschis drumuri largi, tgindu-sg garduri,
si nici aceia vedem eg, nu sg pgzeste. Deosebit ss pentru batacurile ce sint
atit afarg din politiie, unde nu va fi fost cu putintA a sg daschide atunci
drum, sa sg dgschidg acum, de va sta mijloc, sau sa sg astupe batacurile
de cei ce vor fi mai cu apropiere. Iar podurile ss batacurile duprin maha-
lale sg sg astupe dupg nizamul ce este dat prin ponturi la Depertamentul
obstirilor.
Cum si pentru cimpiia din marginea Bucurestilor, de la Dudesti,
ping la pgliciu [7], sa mai adaogg ss acest nizam, spre a nu sg inchide de
catre nimeni. i cei ce au ingradisuri, sau binale macar, ci depgrtate de
drumuri, care vor vrea sa le prefacg, sa fie popriti a nu le Innoi MA, stirea
domnii mele. Iar a face altele Doug, sg fie popriti cu totul.
i pentru cei dupe lingg drumuri sg sa puie in faptg pitacul domnii
mele cel de la trecutul ghenar 19. *i drumurile ce s-au deschis la leat 1818
cercetindu-le care sg vor fi inchis sa sa dAschizg si sg sg pgzeasca apururea
daschise, precum sapte nizamuri ce sa coprinde in ponturile domnii mele,
ce sint date la Depertamentul obstirilor, sg le pui in faptg.
Ci dar poruncim dumitale ca porunca ce sa dg odatg, sg nu o lass
la ameliie. i acum cu mare strgsnicie sa pui toate aceste nizamuri in faptg,
cg lArgimea drumurilor si slobozirea cimpii este folos obstesc si podoaba
politii.
Catrg aceasta sg dai de stire si igumenilor mAngstirilor care an mosii
In marginea politii si pa cimpul Bucurestilor, ca de azi inainte sa nu mai
fie slobozi a da nimunui locuri, nici de case, nici de gradini, sau de vii in
152 www.dacoromanica.ro
cimpie, nici in marginea Bucurestilor BA nu dea locuri de case, ea vor cadea
la invinovatire, si va fi osindit in urma a plati toata paguba si cheltuiala
ce sa va intimpla acelui chirias, trimitind pa igumeni si la Depertamentul
obstirilor a o da in scris aceasta, sa nu &easea in urma pricina ca n-au
stiut-o.
Si nizamul ce vei da, sa-1 faci cunoseut si la Depertamentul obstirilor
ca si Depertamentul sa fie cu ingrijire dupa datoriia ce au. De care aceasta
cu toate ca s-au poruncit si dumnealui vel dvornic al politii ca sa aibA, si
dumnealui ingrijirea aceasta a nizamului a sa pazi, dar dumneata mai cu
osebire sa aibi ingrijire.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
1824 aprilie 17.
IL.P.I
vel logofat
biv vel clucer
Acad. R.S.R., LXXIII-338.
Original, stare foarte bunli, format Ingust, hirtie cu filigran ; pecetea domneascil
In tus rosu.

82 1824 aprilie 19. [Bucureti].

Prealnaltate doamne,
Cinstita k.k. Aghentiie, prin nota, au facut aratare marii tale, a
clironomii raposatului Theodor Cincul, suditul k.k., fiind datori o sums
mare de bani cu emanet, casile ce le an aici in politiia Bucurestilor si alt
mijloc de plata neavand cleat a sa vinde aceste case, de aceia au cerut
ca, dupa jalba clironomilor, sa sa vanza la mezat, dupa oranduiala, casile
numitilor. Si pretul ce va esi sa sa teslimatiseasca la cinstita Aghentiie.
Dupa care nota, prin luminat pitacul inaltimii tale, s-au poruncit
dumnealui vet logofat al streinilor pricini ca sa cerceteze si sa arate in scris.
*i de pliroforiia ce an luat an aratat marii tale ca casile acestea sant zidite
pe locul ce 1-au cumparat Calita, sotiia raposatului Theodor Cincul de la
raposatu banul Radul Golescu, pentru care au vazut si zapisul cumpara-
torii locului, cu leat 1798 iuliie 15, supt iscalitura raposatului banul Radul
Golescu, aflandu-sa pe acea vreme vel vornic al obstirilor, iscalit si de un
Ioan Gheorghiu Scufa, martur si coprinzator, intro altele, ca au vandut
Calitii sin Costandin Hagi Chiriac nooa stanjani de loc, stanjenul po
taleri 245, din 49 stanjini ce-i avea cumparati de la sultan-mezat din locul
curtii domnesti. Si pa din sus, sa vecineste cu Than Costandin Odobescu
si pe din jos cu Ioan Dimitriu Califarul, iar latul ii este pana in Dambovita.
Si fiindca cinstita Aghentie an aratat ca aceste case sant puse ema-
net si creditorii isi cer banii zice dumnealui vet logofat al streinilor pricini
ca cu luminata porunca inaltimii tale sa sa vanza aceste case cu mezat.
*i pretul ce va esi sa sa teslimatiseasca la cinstita k.k. Aghentie, dupa
cererea ce an facut spre plata datorii creditorilor. *i prin anafora au aratat
dumnealui vel logofat marii tale, care intarindu-sa cu luminata pecete
s-au dat porunca la starostiie a sa vinde aceste case prin mezat, dupa oran-
duiala. ipretul ce va esi din vanzarea for sa-lfac teslim la cinstita Aghentiie,
spre a sa urma plata datoriilor ce vor fi avand a lua creditorii mai sus
numitilor clironomi.
153
www.dacoromanica.ro
 IIrmittor fiind luminatii porunci am tAnduit telal de au strigat la
mezat aceste case ale clironomilor rtposatului Theodor Cincul, din Curtea
cea veche, cu locul for motttenese. Insa la catul de mai sus, patru odai i
o salt ci o camarit,afart la pridvor una odae mare i altt etmara. La al
doilea cat, in dreapta, cum s5, suie in cast, intr-o scarf, doot od5i mari
ci o cuhniie. La catul eel de jos, in fata p5,mAntului, trei odti i o cuhniie,
dool gajduri ci trei pivnite marl ci beci mic altturea ; in dreapta, o pravaliie,
care, acum, este spitariie, cu odaia dupa cum st vede ; altt prtvallie on
doot odti i altt al treilea prtaliie ci cu alte inprejmuiri, dupa cum sa vAd,
ale acestor case.
Care binale ale acestor case stilt zidite pe noot stInjani ci jumatate
de loc, insA, noouA stAnjani de loc cumparati de la raposatu banul Golescu
cu zapisul ce st arat5, mai sus, care s-au vazut de dumnealui vet logofat al
streinilor pricini i o jumatate de stAnjan de loc cumptrat5, tot de Calita
sin Costandin Hagi Chiriiac de la chir Ioan Gheorghiu Scufa, on zapis din
Teat 1799 avgust 14, drept taleri 235.
Care, strigandu-s5, la mezat, intr-u auzul tuturor de obte, in soroc
aproape de trei luni ci astardisind din muterii, dupa obicei, la pretul eel
din urn* au rAmas asupra unii Hagiica Mariam, sotiia lui Hagi Chirvoc
Nazaretoglu, cu taleri 48 000, adica patruzeci ci opt de miie, piste care
prep nemai eind alt muteriu ca at mai inalte, nici din cei ce li sa cuvin
protimisis, nici din altii streini ci fiindct s-au multumit atat clironomii
raposatului Theodor Cincul, cat ci cinstita Agentie a sa da casile cu acest
pret s-au ci haraciladisit mezatul pe seama mai sus numitii, cu mai sus
arttatul pret ; care bani i-au ci numarat pe deplin la sthrostiie, carii s5, vor
da la cinstita Aghentiie, dupt luminata porunct. . .

Ci fiinda, mai sus numita Hagiict an cumparat aceste case de la

sultan-mezat i an numarat ci taleri 2 400, adicg dooa, miie patru Bute,
la Epitropiia obctirilor avaetul cutii de milosteniie, la leu po bani case, st
i s dea i luminatt intarirea mArii tale, spre mai bona stapAnire cu linfte.
1824 aprilie 18.
Iancul Ralet Rtducan Trestian
Al marii tale, prea plecatt slugs,
[indescifrabil]
lo Grigorie Dimitrie Ghica voievod, i gospodar zemli Vlahiscoie.
inttrim domniia mea ca sa stgpaneaset Mariiam Hagica aceastt cm/ cu
toatt imprejmuirea sa (precum BA vede in dos), in bunt pace, ca o cum-
paratoare de la sultan-mezat.
1824 aprilie 19.
vet logofat

Colec%ia George Potra.

Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran; pecetea domneascA in chinovar rou.

83 1824 aprilie 23. Bucurecti.

Adicg eu eel mai jos isctlit incredintez cu acest zapis al mien la mina
dumnealui jupin Dimitrie sin Costandin.
154
www.dacoromanica.ro
 Precum sa sa tie ea avind eu o case i cu locul ei dupe cum sa vede
In mahalaua Slobozii, la biserica Alexe, pa locul sf. Mitropolii, gi BA veci-
neste despre stinga Nicolaie traistaru $i in dreapta sa vecineste Marica
vaduva.
Si fiindu-mi de vinzare am vindut-o dumnealui mai sus numitului
cu tocmeala buna si cu bath pesin in drept taleri 208, adica doua sute
opt. Pre care bani i-am primit.
Si dumnealui, mai sus numitul, sa aiba a stapini in bung, pace,
nesuparat da nimenea atit dumnealui cit i copii din copii[i] dumnealui,
fiindc5, am vindut de a mea bunavoie nesuparat d nimenea. Iar eft
pentru intarirea zapisului, dumnealui are a cheltui. Si pentru ca sa fie
crezut, am pus degetul in loc d5, pecete i nestiind carte am rugat pa scriitor
i mi-au scris numele mai jos, ca sa BA creaza.
1824 aprilie 23.
Pan/ dogarul dimpreuna cu sotia mea Nuta, vinzatori
Pirvan traistaru, martor
Gheorghe tufecgiu, martor
Eu Sava sin Neculaie traistaru, martor
Eu Marina vaduva, vecina, martor
Eu Marin vecin, martor
Eu Sara Ivan calla, martor
Eu Nicolaie vecinu, martor
Eu popa Gheorghe duhovnic de mahala
Si am scris cu zisa mai sus numitilor,
Petro dascalu
[mai jos intarirea mitropolitului] :
Grigorie cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop 1i mitropolit Ungrovlahii.
Vazindu-sa i da catre zmerenia noastra, coprinderea in dos ara-
tatului zapis it interim ca sa-si aiba noul cumparator, dumnealui Dimitrache
Costandin giuvaergiu stapinirea nebintuita, rose cu acest asezamint ca sa
plateasca pa tot anul la sf. Mitropolie pentru china locului cite taleri 9,
precum si pima acum au platit numitu vinzator.
Si tiindu-sa de acest asazamint cu raspunderea insemnatii chirii hi
soroc sa fie nesuparat, iar aratindu-se rau platnic al chirii, sloboda Ed fie
sf. Mitropolie a-i pretui binaoa i a-1 da afara ramaind locu slobod, cum si
de sa va intimpla sa vinza binaoa la alta mina, dator sa, fie a da mai intiiu
stire la sf. Mitropolie ca sa -si face de al doilea asazamint pentru chiria
locului cu noul cumparator, iar la mezat n-are voie a vinde nici intr-un
chip.
Aceasta.
1825 avgust 4.
Isaiia iconom Mitropolii
IL.P.I
Arh. St. Buc., ms. 162, f. 100-100 v.
Copie.

84 1824 mai 9. [Bueureti]a

. Prealaltate doamne,
Pe aceasta algturata anafora a Agii neramiind odihniji
din hanul lui Costandin Voda de aici, al sfintii manastiri Vaearetii, dap4

www.dacoromanica.ro 155
jalba ce au dat marii tale, din luminata porunca i-au infAtisat zapciu agiesc
si inaintea noastra cu cuviosul arhimandrit chir Samuil, igumenu numitii
mAnastiri, prin -vechil Ianache grAmaticu.
PirA facind chiriasii, prin jalba lor, a in trecuta rAz-vratire, trei-
sprezece dintr-Ansii s-au dus la Brasov. Intru ale carora prAvalii si odai
cestilalti ce sa aflA aici voind binele mAnastirii ca BA nu intre turcii intr-
Ansele sa le facA grajduri, precum s-au fAcut si altele, aflandu-s *a' aproape de
conacul luminAtii sale Chehaia Pasii, drept zaharele si conace ce ar fi
dat arendasii mosiilor dupe afarA, ei le -au intirnpinat cu feluri de mij-
loace a nu sa supra de ascherlii. De care cheltuieli nu fac nici o
cerere de la manastire. i ca din 25 chiriasi ce fusese in han mai
naintea rAzvrAtirii ramiind la rAzvrAtire numai 12, cum de nu le fAcea
cerere vechilu dA igumen chine Inca de atunci, ci sAdea ascuns mai ran
decat ei, caci i s-ar fi dat raspuns a le inchinia la altii, mai virtos ca ei
tocmai peste un an zic CA au aflat cum sA, este vechilu de igumen aici,
si nici o cerere nu le-au fAcut, f} i a an apArat intr-atitea randuri binalile
de foc, aflandu-sa dastepti si cu mare priveghere zioa si noaptea.
De aceia li sa pare ca n-ar fi cu cuviintA a li BA cere chine Mudd,
unii dintr-Ansii au fost bAjenari, altii cu prAvaliile inchise. Si cind vechilul
igumenului avea alti chiriasi si dorea de acaretul manastirii, putea sa -i
bage in cal, dar aceasta silintA n-au fAcut-o, ci iarasi chiriasii au pus
oameni de pomana a sadea. Si cu acest chip nu s-au bintuit hanul de ostiri,
nici s-au fAcut stricaciune si murdalicul ce an cercat case[le] boeresti,
adicA a dumnealui DrugAnescului, a raposatului vornicului SlAtineanu,
a dumnealui logofAtului Rasti, a dumnealui biv vet vornic BAlAceanu si ale
altora care cu chine sa le fi dat in patru-cinci ani iarasi n-ar fi cheltuit
atita cit au dat pentru dresul lor, precum si chiar casele marii tale este
stiut in ce stare s-au lasat si in ce stare s-au gAsit.
Asijderea $i la ceia ce zice Agia ca cei ce au fugit in Brasov, sau macar
cei ce BA afla aici de ce nu fAcca teslim cheile odAilor on la igumen sau la
vechilul sau $i atunci putea sa fie apArati de cererea chirii.
Zic jaluitorii ca Intr -acea furie nu era vreme de chei on ola veresele
sau macar de judeati si ca din citi au ramas aici numai patru-cinci au
fost pAzitori si aparAtori odailor, fiind ceilalti cu totul lipsiti, precum si
acei patru-cinci din neinvirtirea negotului i jaful ce an cercat in doa6,
randuri au ramas in proasta stare. De aceia cer sa fie aparati de aceastA,
cerere.
Pentru care zice dumnealui vet agA in anafora ca la unii dintr-acesti
chiriasi le-au fost inceperea anului de la Sfete Gheorghe of leat 1821,
iar altii de la luna lui mai tot dintr-acel Teat, chiar dupA a lor aratare
cand atunci an fost $i razvratirea si nu s-au dus la igumenu manAstirii
sau la vechilul ce 1-au avut aici sa facA teslim cheile ca si igumenu sa fi
ingrijit si FA nu mai aibA acum cuvant de cerere de chine. Si fiindca aceasta
chine este pentru odai intru care ei au lAcuit $i s-au odihnit, ca si in toatg,
vremea, pArerea dumisale este ca numai pa luna lui aprilie, mai, iunie
$i iulie sa li sa faca o oaresicare musaadea din ceia ce sant datori a plati,
iar de la avgust of leat 1821 si incoace sa plateascA toata chiriia pa deplin,
dupg, tocmeala ce vor fi avut cu igumenu.
IntrebAndu-sa si vechilul igumenului arata jalba ce au dat si cuviosia
sa si s-au oranduit iarasi la noi, cerand sa sa intAreascA cu luminatA pecetea
marii tale anaforaoa Agii, spre a putea manastirea sa dreagA hanul, Elude&
pa toate zilile este temere de primejdie atit la cei ce lAcuesc in han, cit si
156 www.dacoromanica.ro
la trecatori pl ulitA. i neavind manastirea mijloc din alte venituri ca sa -1
dreaga face tire stApinirii mai nainte ca la vreo intimplare (fereasca
Dumnezeu) de primejdie a nu fie euvioia sa InvinovAtit el n-au dat de
tire.
Iar jaluitorii ziserA Inaintea noastrA ca cu toate nevoile ce au tras
In vremea razvratirii primesc ca din suma chirii ce li sa cere sa dea la mAnAs-
tire o a treia parte, iar pentru doaa pArti a nu a supere.
Dar vechilul igumenului rAspunse el nu a multumeste mAnastirea
numai pa, a treia parte ci ii cere toata china pa deplin, fArA de a sa face
chiriasilor scAzAmintul ce au gasit cu cale Agia, de vreme ce s-au aratat
nemultamitori si an pornit jalbg, inpotriva, mai tragandu-1 prin judecati.
De care zise vechilul igumenului ca turci statornici pinA s-au dus
de aici luminAtia sa Chehaia pasa au azut tutungi-basa la odaia unui
negutator GavrilA cojocarul cazacliu ce au fost fugit si odaia an ramas
parasita. Aijderea au sazut turd i la depertaMentul igumenului i la odaia
spitArii ce este dedesuptul acestui depertament. Au Azut iarasi turci, pe
care acesti turci zise vechilul ca i-au gAsit el si and au venit, dar poate sa fi
azut i altii mai nainte pin& a veni el, Ina nu statornici, ci cite o lung,,
doaA. Iar in odAile i prAvaliile chiriasilor ce sint aratati in anaforaoa
Agii, n-au azut turci, ci insusi acei chiriasi. Iar chiriaii raspunserA a an
azut apte agale in sapte odai, aratindu -i i pA anume.
Deci, dupg curgerea vremii de atunci, nu este indoialA ca jaluitorii
chiriasi nu vor fi cercat suparari i cheltueli, spre apararea hanului, cum
si pagubA din zAticnirea alisverisului lor.
De aceia am chibzuit, de a va gAsi cu cale si de catre manila ta,
ca din chiriia ce au a dea pa saptesprezece luni ale razvrAtirii, adica de la
leat 1821 aprilie 23 ping la bung, venirea marii tale in prea luminatul scaun,
sa li sa erte pa jumatate, iar pa jumatate sa o plAteascA.
Iar hotararea cea desavarita famine a sa face de catre mariia ta.
1824 mai 9.
Istrate CreDulescu vel vornic
Costandin Filipescu vel vornic
Iordache Golescu
Ioan *tirbei vel vornic
Fotache tirbei dvornic
Dimitrie Bibescu
Mihalache RacovitA vet logofAt
Arh. St. Buc., ms. 1 125, f. 60 v-61 v.
Copie.

85 1824 mai 10. [Bucureti].

AdicA eu Costandin islicar incredintez cu zapisu mieu la maim logo-
fatului Gheorghe sin Preda polcovnic i la mana dumneaei Zmarandi,
muma dumnealui.
Precum sa a tie ca in anul trecut, cu leat 1823 fevruarie 6, facand
eu schimb nite case ce le aveam in mahala cu o prAvalie a dumnealor
ce o avea cu locu ei in Podul Mogovaii, dAndu-le eu i prisos peste aceste
case ale mele Inca taleri 1 500, dui)/ cum zapisu de schimb pe larg arata.
157
www.dacoromanica.ro
 In urma peste catevasi zile, sculandu-sa dumnealor cu judecata
asupra mea tii fiind oranduit la Departamentu de *apte, mi-am aflat eu
toata dreptatea ca sa stapanesc In bunk pace.
i ner6maind dumnealor multumiti cu cuvant ca ar fi insklati $i
en poprind din bani cu cuvant ca au luat dumnealui vornic Gradisteanu
cinci palme de loc din coprinsul acei pravalii. In cea dupa urma cunoscand
dumnealor ca nu au nici o dreptate, prim mijlocirea preotilor si a altor
oameni de cinste, au cazut la invoiala ca a le dau eu tot cusuru de bani
si a nu mai am cuvant pentru acele cinci palme de loc a le pretinderisesc
de la dumnealor, ci de voi socoti ca am vreo dreptate sa-mi caut cu Gra-
disteanu.
Deci, de fata cu numitele obraze care mai jos sa vad iscaliti le-am
numarat tot cusuru de bani pan5, la o para, care bani i-au i primit fn
mainile dumnealor. i de astazi inainte sa nu mai avem nici o judecata in-
tre noi, fiindca de a noastra bunavoe ne-am invoit si ne-am izbranit. Iar and
on eu sau dumnealor sa va mai scula cu vreo judecata unul asupra altuia,
acela s nu fie primit, ci sa fie indatorat sa plateascI toate cheltuielile
cate s-au facut i cate sa vor mai face. *i de va fi pricina judecatilor din
dumnealor, sa plateasca si acele cinci palme de loc ce sa arata mai sus.
i pentru mai adevarata credinta, nestiind carte, mi-am pus degeta
in loc de pecete, ca s sa creaza.
1824 mai 10.
IL.P.1Costandin islicar I sin Neculae capitan, adeverez
Gheorghe rachieru, martor [greceste]
preot Chiriac duhovnic
Gheorghe Athanasiu marturisese [greeefte]
Costandin vtori vistier, martor
i am scris eu cel mai jos iscalit cu zisa dumnealui si martor.
loan polcovnic
[pe verso] :
Cu acest zapis aratandu-sa inaintea noastra Costandin islicaru ne-au
facut dovada ea de a lui bunavoe au flout schimbul caselor lui cu pravaliia
clironomilor Predii polcovnic, raspunzandu-le $i taleri una mie cinci slate
naht. Precum nici clironomii acestia nu tagaduira a an primit bani.
De aceea adeverim zapisul cu iscalitura noastra ca sa-si aiba i o
parte $i alta stapinirea ohavnica $i nesuparata.
1824 mai 13.
Barbu Vacareseu
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran.

86 1824 mai 20. Bueuresti.

Incredintez cu zapisul meu pe Hagi Agov, fiul lui Hagi Chiorcu,
precum s5, se stie ca avand o pravalie ramasa de la raposatul barbatu-meu,
in Targul Dinauntru cu pamantul ei ohabnic, din Ulita
lungul pang in ulita din dos a Curtii cei Vechi ; care pravalie este Intre
Este aceiasI persoanA cu Dinu islicar si este In directs legatura cu cumpArarea
facuta In 1823 februarie 8.

158
www.dacoromanica.ro
nepotul Costandin Maxim $i intro pravalia rAposatului pitarului Nicolae
GArdescu.
Si avAnd trebuintl de bani am fAcut-o vAnzatoare mai sus numitului
qi prin bun tocmealA, nesilita de nimeni, cu stirea rudelor, am vandut-o
mai sus numitului drept taleri zece mii trei sute cincizeci, care bani i-am
primit pe toti deplin in mAna mea.
Drept aceia am dat acest zapis al meu dimpreuna f}i cu zapisul cel
vechi ce 1-am avut de stapAnirea acestii pravAlii, ca sa aibA si dumnealui
a o stapAni cu bung pace, atAt de catre mine si de copiii mei cat si de
cAtre tot neamul meu, atAt el cat si copiii lui, cAti Dumnezeu ii va darui
avandu-o mostenire nestrImutatl in veci.
Si pentru mai adevaratA credinta, am poftit pe scriitor de m-au isca-
lit, iar eu mi-am pus pecetea ca sa se creaza.
IL.P.1 Elenca Mihuleta serdAreasa, vAnzatoare
Nic. Nicolae serdar, martor
loan Gardescu sluger
Costache Mihulet adeverez
Costache sluger Poenaru scriitor si martor
Atanasie V. Alexandru [grece?te]
De la Departamentul de Sapte
Dumneaei serdareasa Elenca Mihuleta an trimes la judecata pe
ginerile dumisale cluceru Costache Poenaru, vechil, cu adeverintl in
scris prin care zice ca neputand insusi sa vie la judecata au trimis pe
numitul vechil sa arate ca vanzarea acestii din dos pravalii este fAcutA
de bunAvoia sa $i au primit f}i toti banii ce se coprind in dos ; f Nand ru-
gAciune judecatii sa se adevereze zapisul acesta spre sigurantia cumpAra-
torului, film:Ica $i cei cu protimisis s-au iscalit, si alte rude sau vecini cu
protimisis nu mai are.
De aceia, dupl a vAnzatorilor rugaciune, adevereaza judecata zapisul
acesta trecAndu-se si in condica Departamentului.
1824 mai 20.
I. Bucsan paharnic, Ianache Spirescu stolnic, Stroe serdar, Ttaducanu
medelnicer, Stanciu pitar, Grigorie biv serdar, Dumitrache Prisaceanu
Nicolae Saulescu treti logofAt
trecutA in condica.
De la Logofetia mare a TArii de Sus
Fiindca adeverirea zapiselor pentru vAnzgri de acareturi nemisca-
toare, atat dupA coprinderea pravilii cat si dupA domnescul pitac, este
oranduit ca aid in Bucuresti numai Logofetia pill de Sus A, le facA f}i
Departamentul impotrivA urmand s-au pus de au adeverit zapisul acesta,
care adeverire a Departamentului neavand tArie au venit in urma la
Logofetie, cu zapisul, Costache biv clucer za arie, ginerile si vechilul ser-
daresii Elenchii Mihuleta vanzatoarea, cu Hagi Agop fiul lui Hagi Chiorcu
cumparAtoru aratand ca vanzarea si cumparatoarea s-au facut prin bung
invoire si s-au numArat si banii.
De care intrebAndu-se vechilul de unde are vAnzAtoarea aceasta
prAvalie si pentru ce trebuintA o vinde $i de au iscalit toti cei ce au cadere
de protimisis raspunse ca pl./I/Ilia o are ramasa de in raposatul sotul
159
www.dacoromanica.ro
dumneaei serdaru Dumitrache Mihulet si o vinde pentru a implini zestrea
fii-sii si cg alte rude sau vecinil...
Colectia Jean Berlescu.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

87 1824 mai 25. Bueuresti.

Masuratoarea locului lui Hagi Agov, fiul lui Hagi Chiorcu Nazare-
toglu, ce prin zapis au cumpgrat-o de la dumneaei serdareasa Elenca Mi-
huleta din Ulita Zarafilor. Ins fata la Ulita Zarafilor in alvaragii, stan-
geni unul, palme cinci, degete cinci, si dinapoi iarasi asemenea ; mijlocul
in dreptul zidului odgilor sfintei manastiri Cotroceni si in dreptul zidului
caselor lui Cdpating, stangeni unul, palme doua ; si fundul in fata ulitii
ce vine din dosul Curtii domnesti, palme sapte ; iar lungul din Ulita Zara-
filor pang, in ulita din dos a Curtii domnesti.
Drept aceia nefiind nici o pricing despre vecini, hotArgm a stapgni
numitul Hagiu pravalia in pace si nesuparat, dupd masurgtoarea ce se
aratd. Aceasta.
1824 mai 25.
Costandin Cretulescu vel vornic
trecutg in condicd
protocol. Th. Macedoneanu
Colectia Jean Berlescu.
Original, stare foarte bung, htrtie cu filigran.

88 1824 mai 28. [Bucurestil.

Dau bun si credincios zapisul mien la mina dumnealui jupinu Costea
Vasiliu.
Precum sg sg stie cd un han cum si o circiumg si o simigerie algtu-
rat5, si patru odai cu pivnitd, grajdul, si cu toate ce sint inprejur, dupg
cum s-au ardtat, ce le am la usa Oborului pg mosiia ma'rfi sale, Colintina,
in mahalaoa Panteleimonului, le-am vdndut dumnealui cu bung invoiald,
nesilit de nimenea, in drept taleri 4 500, adicg patru mii cinci sute tocmai.
Care bani i-am primit toti pa deplinu. i dumnealui sa aibg a sal:dui in
bung pace atit dumnealui cit si copii din copii[i] dumnealui, cgti Dum-
nezeu ii va ddrui. Atit dumnealui sd aibg a plgti adetul pdmintului, adicd
chiria locului, dupd leggturg, cum plgtesc si alti vecini dinprejur.
i zapisele cele vechi le-am raspuns dumnealui. i pentru temeinica
credintg m-am iscglit mai jos, ca s sg creazg.
i cgnd s-au fgcut acest zapis au fost si alte obraze fatg care mai jos
sl iscglesc marturi.
1824 mai 28.
Eu Nicolache Joan Hristea vdnzator, adeverez
Eu Anica, muma copilului, postelniceasa, adeverez, si nestiind sg
scriu pui degetul mien in loc de pecete
= Lipsa sfirsitul.

160
www.dacoromanica.ro
 Eu Hristea Stefan, martor gi adeverez
Gheorghe Stefan, martor
Eu lane boiangiu sin Stan, martor
Eu Gheorghe martur, cum ca au venit i m-au cerut ca sa fiu mar-
tur, eu la tocmeala n-am fost, nici m-au Intrebat vecinu mieu de este sau
nu este
Si am scris eu logofat Manole cu zisa si invatatura dumnealor, si
sant $i martor.
De la Departamentul Spatarii.
Cu acest zapis viind la jndecata vinzatorul gi cumparatorul hanului
ce sa coprinde in launtru, s-au intrebat de au vandut de a for bunavoie.
Si au raspuns ca de a for bunavoie cu tocmeald, au vindut. Si ca sa fie
vanzarea nestramutata i zapisul mai temeinic, s-au rugat de s-au adeverit
si de catre judecata.
1824 mai 30.
Matei Greceanu medelnicer
Costandin Calistrat satrar
Stan biv logofat spatar
In urma acestui zapis, la cercetarea ce s-au facut la Logofetie pen-
tru vinzarea acestui han, am aratat pretul cel adevarat ca este taleri trei
mie trei sute, iar nu cu cat scrie in zapis. Si stapinu pamintului, vechilul
casii marii sale, protisindu-sa s-au numarat si banii dupes cum Logofetia
cea mare au ga'sit cu cale. Si mi-am tras i banii ce-i dedesem ary und,
pentru care am iscalit din partea tats -mieu, ea not ne-am tras si am exit
din stapinirea cumparatorii, pentru care am iscalit.
1824 iulie 8.
Mihale Costandin Vasiliu iscalesc in locul tata-mieu
Hristea Stefan martor
De la Logofetia mare a Tariff de Sus
Cu acest zapis ce sa vede iscalit de Ana, cu Nicolaie nevirstnic,
care au fost sotie lui lane grecul, prin carele Vaud la Costea Vasiliu hanul
for de IMO. oborul Tirgului de Afara, ce i-au ramas de la lane sotul ei,
in taleri patru mii cinci sute, viind numitii cu Mihale din partea tat. -sau,
Costea Vasiliu cumparatorul, la Logofetie si cercetind arata Mihale ca
pretul cel adevarat este taleri trei mii cinci sute, iar ceia ce iaste pus la
zapis mai mint sint incarcatura.
Si intrebandu-sa pentru rude, arata ca nu au alto rude decat pa
un Hristea ce este chirias intr-acest han, carele tine in casatorie pa o fats
a barbata-sau cu nevasta dental ce sa afla la Ianina. Care Hristea este si
epitrop pus de al1i negutatori patrioti ai mortului, gi oa vede iscalit la
acest zapis.
S-au adus Hristea fats si arata adeverinta cu Teat 1822 iscalita' de
vanzatori i doi marturi : Anastase Bazaca rachierul i Hristache logofat
brutarul si preotul pops Dumitrache of sfantul Ioan de la Targul de Afara,
cu coprindere cd, ramaind Ana vaduva $i neavand tine sa-i capuiasca de
ale casii au insarcinat pa Hristea ginere-sau ca se, -i vaza de toate trebile
casii, adica ce datorii vor fi de la sotul ei sa sa scaza prin numitul, si wade
va fi avind 85, dea, iarasi prin numitul.
Dupes care zise numitul Hristea epitropul si cu Mihale fiul Costii
Vasiliu care este cumparator, ca intro ei s-au facut asazamantul pentru
161
11 o. 2145 www.dacoromanica.ro
bani sa sa dea prin Hristea la acei doi negutatori, fiind oameni siguri,
sa-i chiverniseasca 11 sa-i creases cat va fi prin putinta, urmand pova-
tuirile ce le-au lasat mortul prin chiar graiul sau, ca unii ce au fost si la
moartea lui, eaci Ana cu fii-sau iii are chiverniseala din alte acareturi ale
mortului.
i hanul acest[a], fiind pa mosiia marl sale prea inaltatului nostru
domn Grigore Ghica voevod s-au facut vinzarea cunoscuta epistatului
casii marii sale si au primit sa numere bani.
Deci stapinul avand cadere mai mult s cumpere, sau sa-si numere
bani prin stirea Logofetii in mina Hristii si a lui Mihai sin Costea Vasiliu,
indatorindu-i ca sa-i aduca la epitropii for fiind dares banilor i cu voia
Anii vanzatoarii. Si pentru chiriia ce zisera ca, au luat vanzatoarea pa,'
acest an pina la Sf. Dimitrie viitor sa sa intoarca din banii vanzarii ana-
logon ce sa cade, fiindca de acum are sa, intre in stapinire casa marii sale.
Drept aceia s-au adeverit zapisul acest[a] trecindu-sa, 1i in condica
Divanului ca sa stapineasca casa marii sale prea inaltatului nostru domn,
in buns pace.
1824 iulie 8.
Mihalache Racovita vel logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 074, f. 179-179 v.
Copie.

89 1824 mai 28. [Bucureti].

Preainaltate doamne,
Dupa, luminata porunca marii tale ce ni sa da la alaturata anafora
a Depertamentului de Opt am vazut aratarea ce fac dumnealor boerii
judecatori.
Cum ca, dumneaei Mariia Paladoaia cere sa vinza on cu mezat sau
cu riza-pazar o pravalie ce are andipricon la Foisoru de foe. Caci nedandu-i
mina ca sa o invaleasea au ajuns in proasta stare si ii este mai malt de
paguba decit de folos. Pentru care pravalie an vazut depertamentul zapi-
sul of leat 1817 mai 16, al unui Nicolaie biv vtori vistier adeverit si de
Epitropiia sarmanilor evghenisti ce it da, la mina dumnealui Alecu Palada
sotul jaluitoarii, cu coprindere ca au facut schimb, dand Palada lui Ni-
colaie mosiia Pociovalistea i luind de la Nicolaie aceasta pravalie Si taleri
21 750, din care taleri 5 000 $i pravalia aceasta s-au pus andipricon jalui-
toarii sigurifsindu-i zestrea, de care zice depertamentul ca dupa pravila
pamintului de la lista 47 paragraf 35 unde scrie chiar asa :
Muerea sand lucrul da zestre al ei sa va intimpla a fi netrebnic,
sau cu anevoie a sa, slugi de dansul, sau mai mult de paguba decit de folos,
este volnica prin adeverirea judecatii sa-1 dea schimb pentru alcevasi,
sau sa-1 vanza i sa, cumpere lucru da trebuinta si mai de folos", primita
este cererea jaluitoarii.
De care zise Palada inaintea noastra ca trebuinta este ca vinzind
pravaliia sa,si cumpere casa, de odihna, neavind unde sadea. Si ce bani
vor mai prisosi sa le fie pentru hrana.
Am cercetat si pentru acei taleri 5 000 ce sa arata mai sus, de sa
afla in fiinta. Si aducind inaintea noastra pa cluceru Petrache, samestd
Epitropii sarmanilor, ne Mar aratare ca acei bani nu s-au dat cu porunca
162
www.dacoromanica.ro
domneasca la epitropie, ci insusi jaluitoarea Inpreuna cu sotul sau s-au
dus la epitropie de i-au dat, ca sa fie in pastrare pana vor avea trebuinta
de dansii si atunci sa mearga, sa. 11 -i ia. *i mai in urma avind trebuinta,
au mers iarasi amindoi si i-au radicat.
Deci facind si not cuviincioasa chibzuire, dupa cum ne poruncesti
mariia ta, a este mai a folos jaluitoarii a vinde acea pravalie sau a o
Linea, aratam inaltimii tale ca mai da folos este sa o vinza, ca'ci tiindu-o
si neavind putere sa o invaleasca, sa prapadeste cu totul si mai mull&
paguba i sa face. Iar vinzindu-o acum isi cumpara o casa de odihna si
mai prisosind ceva bani sa, foloseste cu dobinda lor.
Drept aceia gkim cu tale sa MIA jaluitoarea voie ca, prin stirea
Epitropii sarmanilor, sa vinza mai sus numita pravalie, on cu riza-pazar
sau cu mezat. 9i din banii ce sa va lua pa dinsa sa ingrijasca epitropia
a i sa cumpa'ra o casa de potriva for pentru lacuinta si de vor mai prisosi
niscareva bani, iarasi epitropia sa ingrijasca a-i da in dobinda, gasind
be sigur. i acea dobinda sa o dea epitropia sotului jaluitoarii spre aju-
torul cheltuelilor casii.
Iar hotarirea ramine la mariia ta.
1824 mai 28.
Istrate Cretulescu
Costandin Filipescu vel vornic
Iordache Golescu vel dvornic
Joan *tirbei vel vornic
Dimitrie Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1 125, f. 98 v.-99.
Copie.

90 1824 iunie 6. Bueureti.

Preainaltate doamne,
Dupa luminata porunca marii tale, cercetand aceasta jalba a lui
Matei curelaru vazum ca plangerea sa este ca de sapte ani de zile Wand
o pereche ckcioare aici in Bucuresti pe locul mandstirii sfintului Ioan
Tanga baia noug pe marginea Dambovitii. inaintea razvratirii aflandu-sa
dus afara pentru hrana vietii, cand an venit s-au pomenit ca alaturi cu
casa lui sapand in pamant, fiind locul malt, s-au daschis un vad de ia
sacagii apa, cu dapartare de casa sa numai de trei palme.
Acum an inceput a sa darama malu vadului spre casa lui, din care
pricing peste un an de zile o sit -i caza si casa. i ca acest vad, pe locul
manastirii sfintului Ioan, niciodata n-au mai fost, iar mai in susul Dam-
bovitii au fost si mai nainte. Cere sa sa astupe acest vad nou ce-i aduce
vatamare si sa sa" da'schiza, cel vechi unde au fost si mai nainte.
Urmatori fiind luminatii porunci, am mers insumi prea plecata
sluga Mara tale dvornic Cretulescu la fats locului, unde am vazut ca acel
vad ce 1-au daschis sacagii de iau apa, este facut ca un sant si parnantul
fiind gunoi an inceput a sa darama spre casa jaluitorului, ajungand pg,na
la uluce. Aduce suparare atat dumneaei banesii Ghiculesii cat si manas-
tirii sfintului Ioan la baia ce o are acolo. i vadul vechi de ia sacagii apa
este altul cu apropiere de acesta, cu care poate sa-si inlesneasca sacagii

www.dacoromanica.ro 163
luarea apii cu inlesnire, precum iau 11 dintr-acel nou vad ce 1-au daschis
acum, in razvratire.
Cerand a dumneaei Mamma i manastirea sfintului Ioan a sa astupa
acel vad, care cerere a dumneaei Muesli i a igumenului [manastirii]
sfintului Ioan si a jaluitorului fund cuviincioasa, gasim cu tale sa fie hi-
minata porunca inaltimii tale catre dumnealui vel aga a Include acel vad
ce este pe langa casa jaluitorului i sa mearga sacagii a lua apa de la ce-
lelalte vaduri ce sant cu apropiere de acesta, ca sa, nu sa daramane (sic)
casa jaluitorului.
Iar hotararea cea desavarsita famane a sa face de catre inaltimea
ta.
1824 iunie 6.
Istrate Cretulescu vel dvornic
Costandin Filipescu vel dvornic
Arh. St. Buc., ms. 1 138, f. 1.
Copie.

91 1824 iunie 10. [Bueure0i].

Preainaltate doamne,
Am vazut alaturata jalba ce au dat marii tale Hristea boiangiu
dupa Podu lui *arban Voda,. Cum ca la arderea focului ce s-au intimplat
in anul trecut, la acel semnt de loc, i-au ars si lui binaoa ce au avut ca
de taleri 40 000, afara din alte lucruri miscatoare i marla ce au fost in
doaa pravalii, neputind scoate nimic.
i ca dupa ce este trecut in adinci batranete ,i are grea familie cu
doaa fete virsnice si alti copii marunti, sa afla si supt grea datorie, rugan-
du-sa ea sa i sa dea cismeaoa din alvaragii, ce este de multa vreme para.-
sita, cu embatichiu, dupg cum sa, va putea Envoi cu igumenu de la manas-
tirea Sfantului Gheorghe Nou, spre a -li face o pravalioara de ajutorul
chiverniselii sale.
La a caruia jalba ni sa porunceste de catre mariia ta ca sa cercetam
tji s5, aratam in scris.
Urmatori fiMd luminatii porunci, aratam marii tale ca aceasta cis-
mea este lucru obstesc, fiMd facuta, cu cheltuiala domnii in mijlocul tir-
gului, pentru trebuinta norodului. a cand sa va da apa, la cismelile ce
sant stricate, urmeaza sa sa dea a la aceasta, ca o trebuincioasa ce este
pentru norod. De aceia cererea ce face jaluitorul, nu sa cuvine a fi primita.
Iar hotarirea cea desavirsita famine a sa face de catre manila ta.
1824 iunie 10.
Istrate Cretulescu vel vornic
Costandin Filipescu vel vornic
Iordache Golescu
Dimitrie Bibescu dvornic
Arh. St. Buc., ms. 1 125, f. 105 v.-106.
Copie.

164
www.dacoromanica.ro
92 1824 iunie 18. Bueureti.
Io Grigore Limitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstit i credincios boerule al domnii mele dumneata vel spathar,
fiindca am luat domniia mea pliroforie cum ca multi din cei ce es i intra
aici in politiia Bucuretilor, intrebindu-s, de catre cei ce sint orinduiti
paznici pe la strajile politii, unde merg sau de unde yin, unii tree MIA'
de bagare de seamy nevrind sa dea nici un fel de raspuns. Altii le spun
minciuni, iar altii ii i injury pa paznici. Din care pricing, nu sa poate
pazi nizamul ce este intocmit pentru strajuirea politii.
De aceia poruncim dumitale ca prin pristav sa sa publicariseasca
la toti de obte ca de acum inainte oricine va ei sau va intra in politiie
sa fie dator a arata adevarul la orinduitii paznici dupe strajile pa unde
va trece, unde va merge, sau de unde vine. Caci oricarele sa va arata
inpotriva urmator, sa tie cu hotarire ca avem sa-1 pedepsim in vileag.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
L.P. 1824 iunie 18.
vel logof at
biv vel clucer

Acad. R.S.R., LXXIII-346.

Original, stare foarte bun', format Ingust, Male cu filigran; pecetea domneascA
In ceara roie.

93 1824 iunie 23. Bueureti.

Preainaltate doamne,
Dupa luminata porunca marii tale ce ni sa dg, la aceasta jalba a
dumnealui biv vel caminar Dimitrie Ghica, facand cercetare, am cerut
dumisale sa dovedeasca ca locul acesta este parintesc i s-au coborit pa
obrazul dumnealui.
i pa langa patru zapise ce ne-au aratat vechi, prin care au cumpa-
rat raposatul ban Scarlat Ghica, parintele dumnealui, numitul loc, ne-au
mai aratat i o foaie de imparteall ce s-au facut la leat 1811 ghenarie
intre fiii raposatului, iscalita de raposatul biv vel ban Costandin Ghica
i de raposatul dvornic Manolache Lahovari, ce au fost epitrop acetii
case, i de toti ceilalti frati ai jaluitorului caminar, adeverita hind i de
prea sfintiia sa parintele Ignatie ce au fost atunci mitropolit. Unde, intre
celelalte, vazum scriind ca s-au dat in partea jaluitorului si locul dupa
Podul Mogooai unde au fost cvardiia cea mare.
Deci, dupa zapisele de mai sus, fiind locul acesta cumparat de rapo-
satul ban Scarlat Ghica i dupa foaia de inparteala facandu-sa pa deplin
dovada ca este bun i drept al jaluitorului, coborandu-sa clironomie pa
obrazul dumisale de la raposatul parintele dumnealui.
De aceia cererea ce o face ca sa-1 vanza, pentru trebuinta ce o arata,
fiind primita, gasim cu cale ca prin luminata intarire i r ciunca marii
tale sa aiba vole jaluitorul sa vanza acest loc la oricare muteriu va gasi.
Dand dg, Mire, dupa coprinderea pravilii, si celor ce li sa cuvine proti-
misis. Iar cumparatorul ce va lua acest loc, s fie volnic ca un stapan
165
www.dacoromanica.ro
ce sa face pa dansul, sa cladeasca orice acareturi ii va fi trebuincioase,
pazind povata pravilii pamantului.
Iar hotararea cea desavarsita, 'Amalie a sa face de catre manila ta.
1824 iunie 25.
[semnatura indescifrabac
Costandin Filipescu vet vornic
Iordache Golescu vet dvornic
Dimitrie Bibescu dvornic
[indescifrabil] vel logofat
[semnatura indescifrabiloi]
Costandin Filipescu vel dvornic
biv vel sluger
trecut in condica.
[rezolutia domneascci]:
Io Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Dupa pliroforiia ce ne-au dat dumnealor velitii boieri, intarim dom-
niia mea anaforaoa aceasta i hotaram sa aiba voie jaluitorul caminar
a vinde acest loc cu urmare intocmai, precum in dos sa arata.
1824 iunie 28.
vel logofat
[rezolutia] :
Dumneavoastra velitilor boeri sa cercetati dupa orinduiall jalbal
aceasta si la cererea ce face jaluitoru sa ne aratati in scris.
1824 iunie 23.
biv vel logofat
Acad. R.S.R., C-192.
Original, stare bunA, hirtie avind In filigran cuvintul Kronsdat" ; IntArit cu pecetea
domneascA In tub rou.

94 1824 iulie 19. Bucuresti.

Preainaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale ce ni s-au dat la jalba mahalagiilor
celor ce au peavalii si case pe ulita Scaunelor Vechi i a Pescarii prin care
arata ca, din vechime, prin multe hotariri domnesti, este aratat ca au fost
o matca veche ce s-au numit Bucurestioara, avindu-si inceperea ei din
mahalaua Icoanii si venea prin Scaunele Vechi apoi trecea, pin Pescarie,
si la cismeaua veche trecea podul Targului de Afara prin hanu ce s5, zicea
al Neculescului, i pin curtea caselor dumnealui stolnicului Gligorascu,
i pe linga zidul caselor Baltaretului, si pe locul ce sa stapineste de polcov-
nicul Samfir, i pe ulita de linga Maresoaie i trecind podul d-a curmezis
ce merge de la Sf. Vineri la mahalaua Lucaciul, apuca pintre mahalaua
Udricani i Lucaciul pe dinaintea caselor sardarului Marco care au fost
ale raposatului dvornicului Gradisteanu, apoi la vale pe linga casele spa-
tarului Mimacararu [ 1 ], i pe dinaintea caselor raposatului stolnicului
Costi. Trecind podul ce vine din Tabaci d-a curmezis si pogoara la vale
in Dimbovita pe linga locul raposatului paharnicului Nicolaie.
Acea matca astupindu-sa dupa vremi, cu gunoaie i namestii si in-
prejmuiri, si inaltindu-se locurile, sa vede ca au fost pusa intr-o rinduiala
1 Jalba lui Dimitrie Ghica de pe prima paging a doc. este in greceste.

166
www.dacoromanica.ro
printr-aceste hotariri din vechime de s-au rasuflat scurgerea apii cu an-
turi. *i unde au fost trebuinta s-au facut vi anturi podite, indatorindu-se
fieticare ca in coprinsul locului sau sa-vi tie antul totdeauna curat. *i
aceasta s-au pazit mai nainte, iar in um/ vinzind dumnealui vornic
Balaceanu casele ce le-au avut in Pescarie i cazind in stapinirea unor
greci Costea i Nicola, acevtia 1ntli au stricat i au astupat vantul ce era in
curtea acelor case, vinzind din locul caselor pe la unii altii de au facut
binale. Precum vi sardarul Matache Clucerescu, ce are han linga acele case,
s-au pus acum de au astupat vantul cu totul, inaltind locul, din care pri-
cina nemaiavind putinta sa rasufle apa a merge la fireasca ei scurgere,
famine ca sa fi innece cu totul.
Ca pina acum cu ziticnirea ce avea curgerea apii din astuparea an-
tului de titre acei greci, la ploi mari li s-au facut multe pagube, inecin-
du-le pravaliile i pivnitele, pina trod gasea apa loc de a strecura. Iar
acum dupa ce s-au adaogat astuparea antului i s-au mai inaltat pamin-
tul o sa sa inece cu totul.
Asupra careia pricini ne aratara de vazum i o anafora iscalita
de dumnealui ban Barbu Vacarescu i de dumnealui dvornicul Costandin
Balaceanu (fiind fost veliti dvornici) cu leat 1814 iunie 17, intarita vi de
maria sa loan Voda Caragea, prin care arata pricina acei ape Bucurev-
tioara i a antului, precum o zic vi jaluitorii prin jalba lor. In care anafora
sa mai coprinde din partea dumnealui dvornicului Balaceanu, ca insuvi
dumnealui au avut sineturile vechi de matca Bucuretioara, i de deschi-
derea antului prin locurile ce sa arata mai sus. *i la vinzarea casii au
dat sineturile la raposatul sardar Nicola Saigiu... cerindu-se atunci au
aratat ca, sint acele la Costea i la Nicola, grecii ; cum vi de la Costea
cerindu-a s-au aparat ca be are Nicola care lipsea, dar Bind vtiut vi neta-
gaduit urmarea curgerii apii pe unde an fost vi santurile pe unde s-au
facut, dupa acele porunci vechi, s-au dat hotarire prin aceimi anafora ca
sa sa destupe vanturile prin locurile cele vechi, i din mahalaua Scaunelor
pina trece podul Tirgului de Afara, sa fie cu cheltuiala jaluitorilor maha-
lagii din Scaune i din Pescarie. Iar de acolea inainte, fieicare prin curtile
lor, sa-1 destupe cu a lor cheltuiala.
Dupd aceasta am mers i insumi prea plecata sluga marii tale dvornic
Filipescu la fata locului. *i am gasit gura antului din podul Scaunelor
pin pravalia lui Simion telalul i pin curtea lui, apoi trece hanu sardarului
Matache unde sardarul inaltind locul hanului cu pamint, au astupat an-
tul, facind grajd deasupra, i in mijlocul curtii hanului unde an facut
put. Am vazut podinile antului apii adinci in pamint ca de vase palme.
De acolea trece antul in curtea caselor ce au fost ale dumnealui dvorni-
cului Balaceanu, unde mai sus numitii greci bath ei au inaltat pamintul
facind binale peste vant. *i prin numita anafora au fost Indatorati a face
antul cu cheltuiala lor, prin locul ce-1 scoate din curte, Ina adinc la ma-
aura lui cea veche, ca sa poata avea curgerea apii Inlesnire fara zaticnire,
pina 11 va da in podul Pescarii, cum an fost eel vechi.
*i aci la podul Pescarii s-au aratat dadavagii i pravaliai din Tir-
gul Cucului i pravaliei cavafi cerind i ei a sa destupa vantul podului
ce vine de la Scaune prin Pescarie, cu cuvint ea zaticnirea curgerii apii
ce s-au facut ineaca i pravaliile lor.
Iar dupa ce trece curgerea apii podul Tirgului de Afara are pamintul
pogori i intra in curtea hanului ce sa zice al Neculescului, unde este i
ant vechi. De acolea trece prin curtea caselor stolnicului Gligoracu,
pina in zidul Baltaretului i prin gradina polcovnicului Samfir pin ma-
www.dacoromanica.ro 167
halaua Stelii, si treclnd ulita ce [sa] zice a Vergului sa va lndrepta santul
on pa ling ulicioara de linga Maresoaie, sau unde i sa va gasi curgerea
lui ca au fost din vechime, ca sa treaca podul ce merge de la Sf. Vineri
In mahalaua Lucaciul. Si pintre mahalaua Lucaciul si Udricani sa -i adas-
chiza drum curgerii apii a merge inainte. Si de acolea, fiind locul la vale,
poate merge si far de cant. insa i inainte unde sa va gasi astupata curge-
rea apii cu niscarevasi gunoaie sa sa ridice a nu sa zaticni, ca sa nu s5
fad, suparare altor vecini de acolo.
Deci asupra acestii matci de apa ce sa stringe din ploi, a sa Linea
destupata, ca sa-si aiba curgerea ei, osebit ca sint $i hotariri domnesti,
dar este si trebuincioasa, ca una ce pricinuieste stricaciune la multi si
vatamare la sanatatea obstii norodului.
De aceia gasim cu cale, ca sa s dea luminata porunca catre dumnealui
vel aga sa Indatoreze pe toti pravaliasii din Scaune i din Pescarie i din
Tirgul Cucului, din Cojocari si din Cavafi, a pure cheltuiala cu analoghie
sa fach' santul larg, adinc, i podit pa de laturi, deasupra sa aiba capace,
cit sa poata intra omul pa dedesupt sa-1 raneasca.
Iar cei ce au &Meat santul cu binale, sau 1-au Inpresurat cu pamint
i gunoaie, sa fie dator fiescare in cuprinsul lui, cu a sa cheltuiala, a-1
dastupa, asemenea i dincolo peste Podul Tirgului de Afar sa-1 faca fie--
care In curtik lor.
Iar hotarirea cea desaviqita 'Amine a sa face de catre Inaltimea ta.
1824 iulie 19.
Istrate Cretulescu vel dvornic
Costandin Filipescu vel dvornic
Arh. Stat., ms. 1 138, f. 6-6v.
Copie.

95 1024 MU 27. [Bucureti].

Io Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstite i credincios boerule al domnii mele dumneata vel spathar,
fiiadca din neingrijirea parintilor sau a stapanilor, multi din copii[i] care
merg de 0, scalda far da nici o poprire, sa intampla de sa Inniaca.
De aceia poruncim dumitale ca prin pristav sa publicuesti In tot
semtul spatharii a nu mai indrazni sa sa scalde. Care aceasta Ingrijire sa
aiba parintii sau stapanii copiilor, carora sa ]e fie stint ca insu i ei sa vor
pedepsi in locul acelor copii de sa vor mai gasi scaldandu -sa. Iar pe de
alta parte sa oranduesti imaci de ai spatharii ca sa is aminte, si oricare
copil Ii vor vedea scaldandu-sa, numai de cat sa-1 izgoneasca din garla.
i cercetand carele ii este parintele sau stapanul acelui copil sa vie sa arate
la spatharie.
Dupa care aceasta porunca s-au facut asemenea si catre dumnealui
vel aga.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
IL.p.[ 1824 iulie 27.
vel logofat
Acad. R.S.R., LXXIII-341.
Original, stare foarte bun, hirtie cu filigran, format lung si ingust ; Intarit cu pe-
cetea domneascA In tus rosu.

168
www.dacoromanica.ro
96 1824 august 22. Bueureti.
Adeverez cu zapisul mieu la prea cinstita mina dumnealui biv vel
ban Barbu Vacarescu aratator ca avand eu trei locuri de cumparatoare
aproape de Podul Mogovoai, in mahalaoa Popa Radu, unul de la Marica
vara-mea, rascumparand va,nzarea de la Banica calaravu cu protimisis,
altul de la Stan vi sotia lui Marica, *i altul de la Ilina lui Dragomir croitoru,
despre miaza-zi cu locul casii Pirvului argintaru, vi cel din fund despre
miaza-noapte, tot cu fata lui Dragomir, iar despre miaza' -zi tot cu Pirvu
argintaru.
Aceste cite trei locuri tragandu-sa acum cu stinjenu lui Sarban Voda
au evit in fata until inpotriva brutarii, alaturea en locul dumnealui
banului, stinjeni vase tocmai, iar despre miaza-noapte ping in fund unde
este ulita au evit stinjeni cincizeci vi noug pol. Iar in miaza-zi despre
Pirvul argintaru, din locul dumnealui banului pins in fund la ulita stin-
jeni douazeci vi vapte pol. i fundul stinjeni douazeci vi unu, palme doug,
Care aceste locuri fiindu-mi de vinzare le-am vindut dumnealui
banului cu buns toemeala vi invoiala in taleri 2 000, adica doua mii,
Pre carii bani i-am primit pre toti deplin in miinile mele. Si sa aiba dumnea-
lui vi movtenitorii dumnealui a stapini cu bung pace despre mine, despre
rudele mele vi despre vecini, facandu-sa vinzarea cu vtirea tuturor.
Drept aceia am dat dumnealui acest zapis cu pecetea vi iscalitura
mea, inpreuna vi cu toate sineturile ce am avut pentru aceste trei locuri,
ca sa-i fie dumnealui vi copiilor dumnealui movie ohabnica in veci.
1824 avgust 22.
Anghel Nicolau dampreuna cu sotiia mea Chiriachi vanzatori acestui
be ce i 1-am dat dumnealui ban Vac[arescu] sa-i fie da bung, stapinire
dumnealui vi coconilor dumnealui.
Ianache Anghelescu [ `? ] adeverez la aceasta vanzare
[pe verso] :
Zapis de vanzare al lui Anghel cojocariu catre dumnealui banul
Barbu Vacarescu.
Acad. R.S.R., CCCLXII-10.
Original, stare foarte bunA, blrtie cu filigran.

97 1824 septembrie 9. [Bueureti].

Prealnaltate doamne,
Pentru pricing ce arata printr-aceasta jalba mahalagii enoriiavi ai
sfintei biserici ce sg, zice cu sivilile, dupa Podul Targului de Afara, gasim
cu tale sa sa dea luminata porunca marii tale catre dumnealor veliti
dvornici sa mearga in fata locului sa cerceteze : intai dupa seneturile
i alte dovezi ce va avea biserica, de este ace] be pe care s-au facut cevmea
din zilile domnului Mavroghene, luat din coprinsul locului beserici ; al
doilea, de au. ramas acea cevmea lipsita de ap6, i netrebuincioasa obvtii,
Inca de atunci ; al treilea, de nu este trebuincioasa nici de acum innainte
vi de nu este vreo alta pricing la mijloc ; vi al patrulea, de caV stanjini
este numitul loc.
169
www.dacoromanica.ro
 Dupa care, sa arate marii tale, cu anafora, a sa da domneasca marii
tale intarire, precum sa va gasi cu tale la cererea ce o fac jaluitorii mahalagii.
Iar hotararea cea desavarsita sa va face de mariia ta.
1824 septemvrie 9.
Grigore al Ungrovlahiei Mihalache Ghica
Iordache Golescu Ioan Stirbei
Dimitriie Bibescu Ioan Falcoianu
Mihai Filipescu vel dvornic
Arh. St. Buc., ms. 1 128, p. 131.
Copie.

98 1824 septembrie 13. [Bueureti].

Adica eu eel mi jos iscalit Impreuna cu sotia mea dat-am acest
credincios zapis al nostru la mina dumnealor Ivan dulgheru i la mina
sotii dumnealui, anume Maria.
Precum 0, sa stie ca, avand o cascioara de vanzare pe mosia sf. Mitro-
polii, cu a locului chirie, care casa, nefiindu -ne trebuincioasa am vandut-o
de a noastra bunavoie mai sus numitilor, in bani gata taleri 440, adica
patru sute patruzeci. Care bani i-am si primit deplin in mainile noastre.
Si dumnealor WA aiba, a stapini in pace si nesuparati de catre tot neamul
nostru, atit dumnealui cit si sotia dumnealui i copiii dumnealor citi
Dunmezeu ii va darui.
Deci aceasta vanzare au fost cu stirea tuturor acelor de sus si a celor
de jos. Iar intimplindu-sa de a sa scula cinevasi, sau din rudeniile noastre
sau din vecini care 0, afla si va intoarce aceasta vanzare a noastra WA
avem a raspunde noi, iar dumnealor sa fie nesuparati.
Si pentru mai adevarata credinta mi-am pus degetul in be de pecetie,
ca 0, sa creaza, fata fiind si alti oameni carele mai jos 0, vad iscali0
drept martori.
1824 septemvrie 13.
Eu Grigorie argintar inpreuna cu sotia mea Chiriachi vanzatori,
adeverim
Eu Dimitrie, brat Grigorie argintar, am fost fata la vanzarea aceasta
Eu Mogos vecinul, robul sf. Mitropolii
ierei Stoica
*i am scris eu popa Savva cu zisa si invatatura dumnealor.
[confirmarea Mitropoliei] :
Grigorie milostiiu bojiiu arhiepiscop i mitropolit Ungrovlahii.
Valindu-sa si de catre smerenia noastra coprinderea acestui zapis
11 intarim, ca sa-si aiba noul cumparator stapinirea In pace si nebantuit,
Ins cu acest asazamant ca de acum inainte 0, plateasca chirie la sf. Mitro-
polie pe fiesicare an cite taleri 10, adica zece.
Deci tiindu-se de acest asezamint si cu raspunderea chirii la soroc,
Ba, stapineasca in pace $i nesuparat, iar aratindu-sa eau ehirias sa i sa
pretuiasca binaoa si sa 0, dea afara ramiind locul slobod pe seama sf.
Mitropolii.
Cum si de sa va intimpla a o vinde in alta, parte, dator 0, fie a da mai
intii de stire la sf. Mitropolie ca sa-si faca de al doilea asezamint cu acest
170
www.dacoromanica.ro
nou cumparator, pentru chiria locului, iar la mezat a o vinde, voie nici
Intr-un chip nu are.
Aceasta.
1824.
Arh. St. Buc., ms. 162 f. 45.
Copie.

99 1824 septembrie 18. Bueureti.

Milostiiu bojiiu Io Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli
Ungrovlahiscoe.
Fiindca, Toma sin Nicolae Theodoru postelnicul de aici, prin jalba
ce au dat domnii mele, au facut aratare ca el aflandu-sa fecior cu adevarat
al numitului Nicolae Theodoru, carele murind si el nefiind incurcat in
vreo pricing de dajdie au facut rugaciune domnii mele spre a sa aseza
el in locul tata-sau.
A caruia jalba fiind orinduita in cercetarea luminatii sale beizadea
Iorgu Ghica, epistatul postelnicii cei mari, i a dumnealui vet vistier si a
dumnealui vet logofat da Tara da Sus, prin anaforaoa ce ne-au facut de
la intaiul avgust trecut, dau pliroforie domnii mele ca facind cercetare
prin dumnealui vel dvornic al politii i vazand i sineturile domnesti vechi
ale tats -sau la mama lui s-au indestulat ca, este fecior (Fa postelnicel cu
adevarat. Si dupa opsteasca anafora care s-au intarit de catre domniia
mea la trecutul aprilie 1, urmeaza a sa aseza in locul tata-sau. Care anafora
primita, fiind domnii mele, dam acest domnescul nostru sinet la maim
lui Toma sin Nicolae Theodoru spre a fi stiut ca, este asezat in oranduiala
postelniceilor, supt privileghiul eel obicinuit al scutelii pa dreptele lui
bucate, da vinarici si dijmarit.
Pentru care poruncim la toti cati sa cuvine, sa cunoasteti pa, mai
sus numitu boeru domnii mele da postelnicel.
I scam receh gospodstvo-mi.
1824 septemvrie 18.
vet logofat
biv vel clucer
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, XXVII-69.
Original, stare bunk, hirtie cu filigran, pecetea domneascA in tus rosu.

100 1824 septembrie 19. Bueureti.

lo Grigore Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiseoie.
Cinstit gi credincios boerule al domnii mele dumneata vet spathar
fiindca am lust domniia mea pliroforia cum ca, multi din negutatori ce in
pravalii obraznicesc de inchiriaza, podul ce este dinaintea pravaliilor, pe
la unii altii carii valid zarzavaturi si alte lucruri. Si aceasta urrnare a for
fiind necuviincioasa bi nesuferita la auzul domnii mele.
Poruncim dumitale ca prin pristav sa publicarisesti in tot semtul
spatharii ca nimeni de acum inainte a nu mai indrazneasea a inehiria
171
www.dacoromanica.ro
podul de dinaintea pravalii sale, caki oricarele sa va dovedi inpotriva
urmator, dupa, cercetarea ce avem a face pe supt cumpat strasnic, sa va
pedepsi.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
IL.P.I 1824 septemvrie 19.
vel logofat
biv vet clucer
Acad. R.S.R., LXXIII-342.
Original, stare foarte bunk format Ingust, hirtie cu filigran; pecetea domneascA
in tub rou.

101 1824 septembrie 19. [Bueureti].

[Io Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar] zemli Vlahiscoie.
Fiindc6 sfinta biserica ce sa numeste Udricanul, da aici din Bucu-
resti, este facuta, din temeliie da raposatu Udrican clucer, i da Mariia,
sotiia lui, ce este data prin hotaxa,rea domnii mele of leat 1823 septemvrie,
dupa anaforaoa prea osfintii sale parintelui mitropolitu i a dumnealor
velitilor logofeti, supt epitropiia unora din mahalagii cinstiti ai acei
mahalale, dupa, rugaciunea ce au facut boerii ce sa trag din neamul
ctitorilor, spre a lipsi egumeniia a la aciasta, biserica din princina relilor
iconomii ale igumenilor dupa, vremi.
Care biserica, avand preveleghiu a a scuti drepte bucatele bisericii,
adeca, stupi i famatori da dijmarit i vinul da vinarici, sa sa tiie si oameni
cinci scutelnici da slujba si ajutoru sfintii biserici, cu pecetluituri dupa,
oranduiala vistierii, sa tiie si o pivnita, dreapta a sa, aici in orasu Bucu-
restii, apa,rata, da fumarit, da caminarit, da vama, da vinu domnesc, da
ortul vatasase si da toate alte angarii, ca sa poata, fi da treaba vanzarii
vinului bisericii. Care mila an avut-o da, la frati domni 0, mai nainte,
precum din cartile ce am vazut, ne-am adeverit.
Drept aceia, si domniia mea milostivindu -ne, ii innoim mila aciasta
ce au avut, ca sa i sa pazeasea nestramutata. i poruncim tuturor da
obste supaxare sau bintuiala, peste cartea domnii mele, nimeni intru nimic
sa, nu faca.
I saam receh gospodstvo-mi.
IL.P.I 1824 septemvrie 19.
vet logofat
Acad. R.S.R., VII-111.
Copie, stare foarte bunA, hirtie cu filigran.

102 1824 octombrie 5. Bueureti.

Io Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstit i credincios boerule al domnii mele dumneata vel spathar.
indata dup5, primirea acestui domnesc al nostru pitac, Ski poruncim sa
publicarisesti prin tot semtul spatharii, orinduind intr-adins i zapcii
ca sa sa inchiza toate circiumile i rachieriile. Dind strasniea porunca,
172
www.dacoromanica.ro
tuturor eirciumarilor ca de astazi Inainte sa nu sa indrazneasea nici unul
a mai primi vreun om Inauntru in eirciumi.
Ci pentru vinzarea da vin i rachiu sa-si fad, la fiescare eirciuma
cite o ferastrue mica la usa ca pe acolo sa -$i fac5, vinzare ; 1i paralele sa le
primeasca in otet. Iar portile i usile sa nu mai fie deschise. Caci oricarele
sa va dovedi inpotriva urmator, acela socotindu-sa intocmai ca un zmre-
duit, s tie cu hotarare ca sa va trimite afara la lazareturile celor zmre-
duiti da boala ciumii.
Asemenea sa sa publicariseasca si pentru tori ovreii care umbla cu
bohcele da vind marfa, ca sa le fie stiut ca de acum inainte nu slut volnici
de a mai umbla cu marfa de vinzare. cl, oricarele din ei sa va gasi umblind
cu marfa de vinzare, dupa ce i sa va lua si i s5, va arde toata acea marfa,
apoi sa va trimite acel ovrei si la lazaretu acestii boali ca un zmreduit.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
1824 octomvrie 5.
vel logofat
biv vel clucer
Acad. R.S.R., LXXIII-343.
Original, stare foarte bunk format Ingust, hirtie cu filigran; pecetea domneasca
In tus rosu.

103 1824 octombrie 6. Bucure0i.

Io Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstite i credincios boerule al domnii mele, dumneata vel spathar,
fiindca politiia sa afla zmreduita de naprasnica boala, poruncim dumitale
sa publicarisesti prin telali in tot semtul spatharii (precum asemenea are
sa urmeze i dumnealui vel aga fu semtul Agii) ca veri tine, de orice treapta,
va avea trebuinta a esi afar& din politiie la tara, on singur sau inpreun5,
cu familiia sa, sa fie dator a lua ravas de voe de la Casa privegherii.
Caci neavind ravas de la numita casa, sa tie ca nu va fi primit la
nici un judet, fiind porunciti ispravnicii judetelor a-i izgoni din judet pa
veil care it von afla ca an exit din politiie fara de ravasul casii. Linga
care sa sa fad,' cunoscut la tori de obste a nu sa mai aduna nimeni la
Tirgul Cucului si la Tirgul de Afara, caci tirgurile acestea s-au poprit
pentru citava vreme, a nu sa intinde molifseala napraznicii boale.
osebit, sa dai dumneata porunca strajnica 5i tuturor capitanilor
de la strajile dupa marginea politii, de a nu lasa pa nimenea sa iasa la
Cara fara de a avea ravas al casii privegherii, nici a esi cu oameni mai
multi peste numarul ce va fi aratat in ravasul casii. Caei de va indrazni
a urma inpotriva vreunul din mai sus numitii capitani, sa stie cu hotarire
ca cu ocna sa va pedepsi.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
IL .P .1 1824 octomvrie 6.
vel logofat
biv vel clucer
Acad. R.S.R., LXXIII-344.
Original, stare foarte bunk, format Ingust, hirtie cu filigran; pecetea domneasc
In tus rosu.

173
www.dacoromanica.ro
104 1825 ianuarie 22. [Bueureti].
Preainaltate doamne,
Mai jos iscaliti plecatele marl tale slugi, Compania spiterilor ai politii
acestia, undo din pronia dumnezaeasca to afli maria to domn, si obladuitor,
nadajduim a fi marl tale cunoscuta neincontenita noastra rugaciune,
ce prin cinstita Agentie am facut i facem de atitea ani, a ni se da un
hrisov, cu cuvinciosul pronomion, de a nu se inmulti piste oranduiala spi-
teriile intr-aceasta politiie, aratand intr-aceleasi rugaciuni mai pe larg,
destoinicile pricini, ca este peste seartul bunei orindueli si vatamatoriu
inmultirea spiteriilor aici in politie, din care aceasta pricina, provine si
cel mai mare si nesuferit cusur, ca cei mai multi din spiteri sa nu poata
avea dohtorii curate, care aceasta nu putina suparare si zaticnire cu vata-
mare poate avea a aduce boalelor ce sa intampla lacuitorilor orasului
acestuia.
Si cu toata aceasta a noastra de multa vreme salinta vedem ca in
zadar si fara de rod a fost ostenelile noastre prin care ne sarguim pentru
cel mai delicat punt al vietii omenesti, i inpotriva plecatelor noastre
rugaciuni, cu mahnire a sufletelor noastre, vedem ca, nu numai spiteriile
neincontenat peste oranduiala say Inmultesc, caci fara cel mai mic chizasi,
multi din spiterii neidetti si far de obicinuitele ale profesii for examenul
de stiinta mestesugului himichii cu care urmeaza a fi inputernicit, ci cu un
cuvint putem a zice ca nu sint vrednici a fi nici suferinti in cumpania
noastra, nefiind destoinici a avea nici nume de [indescifrabil] vrednica de
spiter, indraznesc a deschide, fara de catusi de putin'a, temere, spitarie
intr-aceasta, politie, la care toate acestea nenorociri si nesuferita oranduiala
a noastra s-ar fi cazut i putem a fi ajutati de catre milostivirea marl tale,
mai virtos cand aceasta, a noastra rugaciune priveste mai mult pentru
binele obstii politii acestia.
De aceia, cu fierbinteala ne rugam iubirii de dreptate a marl tale,
sa fim ajutati a cumpara, not mai jos iscaliti, spitaria ce se vinde, a lui
Nicola Vlasto, socotindu-ne cu mai multa dreptate in protimisis dupa
pravili i obiceiu pamintului, avem not Compania spiterilor pamanteni,
decit streini, cind si not primim a da tot acelasi pret de talere 2 500, cu
care s-au tocmit prin zapis numitul vinzator cu acel strein spiter, si mai
ales cand aceasta cumparatoare o facem numai dintr-o dragoste cresti-
neasca, cu hotarare a o harazi de buns a noastra vointa la spitalul manastirei
Pantelimon.
Cu care aceasta Avila nadajduim la milostivirea marl tale, ca nu
numai ca va fi primita dreptatii plecata noastra rugaciune, ci Inca vom
dobindi in scurta vreme si cerutul de catre not luminat al marl tale hrisov,
pentru care cu fierbinteala de atita vreme ne rugam.
Si cum va fi mila marl. tale.
Ai marl tale prea plecati,
Michail dohtoru, Mihail Gardo, Paul Rot, Ivan Tiller, Michail
Steghe, Andrei Snel, Frant Raber, Iosif Raimondi, Ivan Dreznandi,
Ioan Greff, Ignat Maizel, Rozinca Clues, Frant Csaver Rot, Iozif Hamersmit,
Ludovic Drexler.
Toanalai Gluier, cu toata Compania spiterilor.
[rezolufia domnitonclui] :

174
www.dacoromanica.ro
 Dumneata vel logofete de Tara de Sus sa cercetezi jalba aceasta si sa
ne arati In scris.
1825 ghenarie 22.
biv vet sluger
Arh. St. Buc., Judecatorqti vechi, dosar nr. 3 176/1825.

105 1825 ianuarie 26. Bueurwi.

Catre preasfintiia sa parintele mitropolit,
da la Casa privegherii
Epistatul din plasa Targului de Afar/ viind, facu aratare Casii,
ca dupa porunca ce are data, vrand sa faca cercetare mahalagiilor din
mahalaoa Mantulesii, un popa Herea da la aceasta mahala nu numai
ca s-au Inpotrivit, neingaduincl sa faca cercetarea ce este poruncit, dar
Inca au sarit cu zurbalac, batand si pa epistat si pa coltiu [ 1] Casii.
Si fiindca aceasta urmare este inpotriva nizarnului si poruncilor
marii sale lui voda, ce sant date, roaga Casa pa prea sfintiia ta, pa deoparte
sa sa aduca acest preot acolea, ca pentru inpotrivirea cu care s-au aratat
sa i sa faca cuviincioasa dojana, iar pa de alta sa i sa dea porunca, ca da
acum inainte, nu numai cu acest fel de inpotrivire sa nu sa mai arate,
ci Inca sa dea mana de ajutor epistatului ca sa poata face aceasta cerce-
tare, fiind obstese folos.
1825 ghenarie 26.
Casa
Privegherii

Acad. R.S.R., CLXIII-207.

Original, stare foarte bunA, htrtie cu filigran.

106 1825 februarie 17. [Bueureti].

Incredintez cu zapisul mieu la mana dumnealui coconului Dimitrache
Petrescu. Precum sa sg, stie ca m-am invoit cu dumnealui la casa ce am
cumparat-o din mahalaoa Caimata, care casa este pa locu dumnealui.
Si pentru chiriia pamantului, m-am invoit cu dumnealui ca sa-i platesc
pa fiescare jumatate de an Innainte, adeca la Sfantu Ghiorghie, taleri
opt si jumatate si la Sfantu Dimitrie, iar taleri opt si jumatate.
Si sa am a stapani atat eu, cat si copiii din copiii rniei, cati Dumnezeu
mi-i va darui, nesuparat de catre dumnealui, cum si de tot neamul dumnea-
lui, cu buna pace. Si orice voi voi sa fac pa acest loc sant volnic s fac,
far de a ma supara sau de catre dumnealui sau de catre tot neamul dum-
nealui intru nimic, avand voie sa o si vanz, numai sa am a da de stire
dumnealui, dupa obiceiul pamantului. Iar bani chirii pamantului sa-i
dau dupa, cum zic mai sus, la soroacele amandoaa. Iar neurraand cu darea
banilor, sa fie izgonit din casa.
Si pentru mai bun/ incredintare, imam iscalit, dandu-nai si dumnealui
zapis asemenea mie.
1825 fevruarie 17.

175
www.dacoromanica.ro
 x Eu Andrei salaru, dinpreuna cu sotiia mea Ilinca, adeverim
Az popa Aldea, of Caimata
Ionita salaru, martor
Scris de mine, Raducanu logofat, cu zisa dumnealor si martor.
Acad. R.S.R., CCXVI-43.
Original, stare bunil (patat de umezeala), hirtie groasA, format mic.

107 1825 martie 4. Bueureti.

Preainaltate doamne,
Dupd, luminatd, porunca marii tale ce s-au dat de catre dumnealor
veliti boeri la jalba dumneaei slugeresii Elenii Giuvara, facand dumnealor
cercetare, li s-au trimis de la cinstita batmanie socoteala coprinzatoare
ca dupa luminata hotarare inaltimei tale ce s-au dat, cu luminat Divan
asupra pricinii ce au avut jaluitoarea en lane Giuvara, fratele si clironomul
sotului au, raposatul sluger Costandin Giuvard, peste banii ce s-au inpli-
nit jaluitoarei, din dreptatile sale mai are a mai ia peste taleri sapte mii.
Si ma, fiindca dupa aratarea vecbilului jaluitoarei, numitul Giuvara
mai are aici in politiia Bucurestilor, in ulita Hanului Zamfir o pravalie,
o vie la sud Saac in Valea Calugareasea, au stns dumnealor veliti
boeri starostii de negutatori sa cerceteze care dintr-aceste doua acareturi
poate sa fie destoinic a sa vinde la mezat ca sa prina suma de bani ce sa
arata mai sus. Si au primit raspunsu ea numai cu vanzarea unui acaret nu
sa poate inplini acesti bani, pentru caci pravalia este In fata podului cu
odaia ei d-asupra fara de a avea catusi de putin be de curtecica din dos,
i parnantul este al manastirii Plumbuita, cu chirie pa an taleri 25, iar via
ca la pogoane opt. Si intr-aceasta vreme viile pret nu au.
Deci, fiindca dupa socoteala cinstitii Hatmanii, mai ranaane sa ia
jaluitoarea suma de bani ce sa arata mai sus si ca a a daspagubeasca
spre a i sa inplini dreptul pa daplin, precum s-au hotarat da maria sa,
aicea sint dumnealor veliti boeri cu cale ca sa strige la mezat, dupa orin-
duialg, amandoua acestea acareturi, adica i pravalia si via, deosebit,
in sorocul eel legiuit.
Si de va esi pret numai la unul dintr-aceste cloud, acareturi en care
sa sa poata inplini dreptul jeluitoarei, sa va haciladisi atunci acel acaret,
iar celalalt va ramanea nevandut de la care nu are sd, ceara starostia
nici un avaet pentru cercarea ce o face. Iar neesind pret de ajuns numai de
la un acaret, atunci sa a vanza amandoua. Si prin stirea vechilului Jane
Giuvara sa sa haraciladiseasca, ca prin dumnealui vel hatman al Divanului
sa sa inplineasca dreptul jaluitoarei din banii ce va prinde.
i prin anafora au aratat dumnealor veliti boeri marii tale, care
intarindu-sa cu luminata pecete, mi s-au poruncit de catre inaltimea to
ca sa fac fac urmare intocmai.
Urmator fiin.d luminatei porunci am randuit telal de au strigat la
mezat da mai sus doua numitele acareturi, o pravalie din ulita Hanului
Zanfir a raposatului sluger Costandin Giuvard, insa pravalia in fata,
podului cu odaia ei deasupra, fd,ra de a avea catusi de putin loc de curti,
cica dan dos, dupa cum a vede, pe pamintul sfintei manastiri Plumbuita
china ei pe an taleri 25, adica douazeci 6i cinci.
Ina pravalia are usa in dos pe care s5, sue pe scars la odaia ce este
deasupra pravalii, cum este in dosul acetii pravalii este un beci tot at
176
www.dacoromanica.ro
acestii pravalii ; printr-aceasta pravalie este un leghean de jgeab pe care
se varsa laturile de ese in santul podului, care este numai pa seama acestii
prIvalii. Aceasta pravalie are haznea de plimbare supt pravalia lui chir
Costandin Caramzulea ce sa luereaza iarasi prin podul pravalii Caramzulii,
cum si curatirea acestii plirnbari sa face tot prin pravalia Caramzulii fn
tocmai precum s-au stApanit aceasta pravalie si de rap osatul sluger Costandin
Giuvara.
Care strigandu-se la mezat, intru auzul tutulor de obste, in sorocul
cel orinduit al mezatului de doua luni, i artitisind dan musterii dup5,
obicei la pretul eel din urma, au ramas asupra unui Nicolaie sin Vasile
cu taleri 5 970, adica cinci mii noua sute saptezeci, peste care pret nemai-
esind alt musteriu ca a mai inalte, nici din vecini, nici din alti streini,
prin stirea si a vechilului lui lane Giuvara, Dimitrie Harisiadis, fats hind
la starostie la haraciladisit mezatul, s-au si haraciladisit mezatul acestii
pravalii pa, seama numitului musteriu cu mai sus aratat pret. Care bani
i-au si numarat pe deplin la starostie, carii prin cinstita hatmanie sa vor
da dumneaei slugeresii Elenai Giuvara.
Si fiindca sineturile acestii pravAlii nu s-au aflat aici a 85, da numitului
cumparator, ci sa afla la Iana Triiandafil Giuvara care este la Brasov,
si aceste sineturi fiind trebuincioase a a da cumparatorului, cinstita
Marea logofetie a Tarii (la Sus, din luminata porunca inaltimii tale, prin
cinstita k.k. Aghentie au scris lui lane Giuvara la Brasov ca a le trimita,
sun sa trimita cinstitii Marii logofetii in scris, dupa care au si trimis Jane
Giuvara raspuns scris, de la trecutul dechemvrie 28, prin care acel raspuns
an facut cinstita logofetie aratare marii tale pe larg prin anafora de la
5 ale trecutului fevruarie.
Si cat pentru sineturile acestii pravalii sa coprinde intr-aceasta
anafora ca de va trimite numitul Jane Giuvara sineturile in urma, sa sa
dea cumparatorului, iar netrimitindu-le, sa ramaie netinute In seama,
ca o hirtie nescrisa la liana celui ce sa va gasi, fara a avea acela ce le va
Linea sa fats cu dansele vreo pretentie asupra acestii pravalii, cu nici un
fel de numire.
Care anafora a cinstitii Mari logofetii, de la 11 ale trecutului fevruarie
s-au intarit cu luminata pecetea marii tale, si mi s-au poruncit sa fac urmar,
intocmai, dupa care anafora a cinstitii maxi Logofetii cu luminata intariree
inaltimii tale s-au dat numitului cumparator copie adeverita de starostie
ca sa o aiba in locul sineturilor acestii pravalii.
Ci fiindca numitul musteriu au cumparat aceasta pravalie de la
sultan-mezat si an numarat taleri 298 bani 60, adica doua sute nouazeci
si opt si bani saizeci, la cinstitul Depertament al obstirilor, avaetul cutii
de milostenie, la leu pa bani case, s i sa dea i luminata intarirea marii
tale, spre mai buna stapanire cu liniste.
1825 martie 4.
Raducan paharnicu
Raducan serdar
Al marii tale prea plecat slugs,
Thoma slugeriu
[rezolutia] :
Io Grigorie Dimitriu Ghim voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
intarim domnia mea ca sa stapaneasca Nicolaie sin Vasile aceasta
pravalie in buna pace ca un cumparator de la sultan mezat.
1825 martie 7.

177
12 o. 2145 www.dacoromanica.ro
[pc pagina a treia urmatoarele insemnari] :
Aceasta copie este intocmai dupa cea adevarata anafora. i, spre a
fi crezuta, am adeverit-o i eu cu iscalitura mea.
1830 iunie 3.
Gheorghe [indescifrabil] logofat starostii
Comisia Vapselii Rosie
Aceasta copie cetin.du-sa cu cea adevarata gi gasindu-sa scoasa in-
tocmai din cuvant in cuvant, spre credinta se adevereaza cu a comisii
pecete si a mea iscalitura.
Comis ar, 1838 dichemvrie 26.
G. Urdareanu
IL.P.I
Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, VI-10.
Copie, stare foarte bunk, hirtie fArs1 filigran.

108 1825 martie 17. Bueureti.

Prealnaltate doamne,
Dupa luminata porunca radii tale ce ni sa da la aceasta anafora a
dumnealor oranduitilor boeri, facand cuviincioasa chibzuire de unde sa sa
inplineasca cheltuiala acestor meremeturi ale spitalului ot Dudesti, aratam
marii tale ea la vremea de acum nefiind mijloc a sa face acest ajutor de
unde este oranduit prin. obsteasca anafora ot leat 1808, caci toate manas-
tirile i breslile slut indatorate la raspunderea ajutorului datorii tarii,
si meremetul acestor spitaluri trebuind ca sa sa savirseasca cum mai
Yn graba.
De aceea fiindea Casa scoalelor au avut o suma de bani ce erea supt
pastrare pentru facerea manastirii Glavaciocului ce din intimplarea vre-
milor s-au ditrapan.at. i dintr-acei bani s-au luat cu imprumutare la casa
datoriilor.
Zicem ca numai aceasta una data, pentru pricinile de mai sus, sa sa
cheltuiasca din suma acestor bard acei taleri 35 000 in trebuinta mereme-
tului spitalului. i fiindca acum, deocamdata, nici casa datoriilor nici
Casa scoalelor nu are bani fn naht, ca sa nu sa mai prelungeasca facerea
spitalului, gasim cu cale, pa deoparte dumnealor boeri efori ai Casii scoa-
lelor sa radice cu imprumutare de veri unde vor gasi acesti taleri 35 000,
spre a sa face urmarea ce intr-aceasta anafora sa coprinde.
Iar pa de alta sa sa dea luminata porunca marii tale catre dumnealor
boeri efori ai Cash datoriilor Orli, ca din banii ce va intra Ia aceasta casa
sa sa plateasca datoria scoalelor, spre a sa raspunde aceasta imprumutare
de unde 85, va face.
Iar de acum inainte oricand va mai face trebuinta de meremeturi
la spital, sa sa urmeze pentru cheltuiala ce va merge atunci a sa inplini
de unde sant oranduiti prin obsteasca anafora cea din leat 1808, care s-au
facut chiar pentru pricina aceasta.
1825 martie 17.
Grigore al Ungrovlahii
Grigore episcop Arges

178
www.dacoromanica.ro
 Grigore Filipescu
Mihalache Ghica
Iordache Golescu
Scarlat Gradisteanu
Dimitrie Bibescu
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 13v.
Copie.

109 1825 martie 31. [Bueuresti].

Cu plecata anafora facem aratare marii tale ca din pricina trecutei

razvratiri, cele mai multe case din politiia Bucurestilor darapanindu-sa
i ajungind la rea stare, precum este stiut de obste la toti, care paguba
privind la chiar stapinii acelor case, siliti era fiescare a cheltui sume de
bani ca sa le aduca la fiinta cea de mai nainte, spre a putea saldslui in-
tr- ins ele.
Dar dupa neaparata trebuinta ce au avut tara in lipsa acelor stapini
a da conace, atit pa vremea cit au statut ostirile prea puternicii noastre
inparatii, cit si de la buns venirea marii tale in luminatul scaun, la musafiri
$i la paznicii arii, cu grele cheltueli ale Vistierii s-au meremetisit
unile dintr-acele case parasite, nefiind stapanii aici, in care s-au oranduit
a lacui mosafirii turci, dupa cum s coprind toate acele cheltueli in catasti-
sele Vistierii.
Acura unii din dumnealor boerii stapini acelor case s-au ivit cu jalbi
care inaltimea ta, prin care lasind la o parte intimplarea vremii i prici-
nile de mai sus aratate, au cerut de a li sa plati chiriile caselor dumnealor,
de rind sad acei mosafiri intr-ansele, fara da a socoti macar i cheltuelile
ce s-an Mout de la vistieria tarii pentru meremeturile acelor case.
Caci de ar fi ramas in starea intru care le-au adus peristasisul vremii
negresit ca s-ar fi darapanat cu totu, dupa cum este vazut aici in politiie
alte asemenea case ce nu s-au meremetisit de stapinirea tarii, neavind
trebuinta ca sa lacuiasca mosafirii la ce jalnica stare au ajuns, Welt nu pot
stapinii nici cu pretul jumatate ce facea acea bina, sa o aduca acum la
starea intru care au fost.
De aceia, dupa, chibzuirea ce am facut asupra acestii pricini, gasim
cu tale, ca sa sa multumeasca dumnealor boeri sau oricine alt macar,
intro ale carora case an statut musafiri, pa cheltuelile ce necurmat s-au
facut cu meremetisirea lor de la Vistieria tarn, spre a nu mai cere chirii,
pentru caci fiind fost lasate acele case fara da nici un ingrijitor de la
stapinii lor, si de nu s-ar fi facut meremeturi cu cheltuiala de la stapinire
in trebuinta ce sa arata mai sus, atunci fireste sa, darama si sa prapa-
dea cu totu acele case. Iar citi din stapinii acelor care vor fi venit i
vor mai veni de acum inainte cerindu-si casele lor, cu luminata porunca
maxii tale, sa li sa dea acelor stapini in alte parti case de lacuinta unde
va fi mijloc de a nu plati vistieria chirie, nefiind tara in stare.
Iar hotarirea [desavarsita ramane a sa face de catre manila ta].
1825 martie 31.
Vel postelnic Costandin Cretulescu, Costandin Balaceanu, Grigorie Fill-
r9scu, Mihalache Ghica, Theodor Vacarescul, Costandin Dudescu, Ior-
179
www.dacoromanica.ro
dache Golescu, Scarlat Gradisteanu, loan Stirbei, Fotache Stirbei dvornic
Dimitrie Bibescu vel logofat, Nestor vet logofat, Costache Rasti logofat,
Stefan Balaceanu, Pan& Costescu.
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 15.
Copie.

110 1825 aprilie 8. [Bueureti].

Dupa luminata, porunca marii tale ce ni sa da la aceasta jalba
lui Lagard, viind insusi jaluitorul inaintea noastra, ne-au aratat o foaie
in ponturi, in ce chip este sa, deschiza aceasta baie. Insa salasul are sa
aiba zece odai in bursa stare, cu usi i ferestre bune, cu polimaru lui, si
cu pat de scanduri pentru odihna, cu o mescioara si cu oglinda, intru
care este sa fie cele trebuincioase pentru gatire i cu doua zgheaburi.
Care zgheaburi au sa sa pastreze curat ri adesea sa vor schimba, ca
cand va sedea cineva pa zgheab, sa sa afle dupa gustul musteriului apa
calda sau rece pantre surupuri, gi orice fel de frumoase mirositoare bai
poate porunci cinevasi a sa face. Si cati dupa cum sa vor orandui de
dohtori ca sa faca bai, toate cele trebuincioase ale dohtorii cu deopo-
triva pre sa vor gasi. Precum gi cati vor voi sa metahiriseasca bai i cei
oranduiti de dohtori vor afla in toata diastima de vizita sa pranzeasca
dupa porunca doftorului.
Dupa care, prin pitac am scris dumnealor doftorului Filitis si Arsache
sa cerceteze de sant aceste bai folositoare la sanatatea omenirii. Si am
primit raspuns iara i, in scris, de la 2 ale urmatorului aprilie, iscalit
de amandoi dumnealor numitii doftori, coprinzator ca an cercetat pon-
turile ce le-au dat jeluitoru pentru mestesugul acestor bai. Si au luat
pliroforie ca acest fel de bai sant si trebuincioase i folositoare cu [la]
multe boale. Mai ales ca, multi din bolnavi avand trebuinta' de acest
fel de bai ri neavand mijloc a le face in casele lor, poate sa sa inlesneasca
cu urmarea aceasta.
De aceia, facand i not cuviincioasa chibzuire, zicem ca, de vreme
ce deschiderea acestii bai ce voeste jaluitorul sa o faca, prin cheltuiala
sa, priveste intai la folosul sanatatii omenirii, dupa incredintarea ce ne
dau dumnealor numitii doftori. Si al doilea ca nu pricinueste nici o
zaticnire la celelalte bai unde merg oamenii de sa spala de murdalac,
fiind aceasta baie numai pentru bolnavi, cu osebirea ce sa arata mai sus.
Pentru care, gasim cu cale, sa sa dea jaluitorului vole i slobozenie
prin luminat senetul marii tale, sa deschiza aceasta baie unde va gasi
loc cuviincios si sa va putea tocmi cu stapanul sau pentru chiria locului.
Cu legatura, insa, ca in soroc numai de zece ani, iar nu de 20, precum
cere intr-aceasta jalba sa nu mai fie volnici altii a mai deschide aid in
politiie acest fel de bai pentru cautarea bolnavilor. Precum in cele dupa
urma of insusi jaluitorul s-au multumit la acest soroc.
Iar de in inplinirea acestui soroc inainte, volnici sint oricine va voi
sa deschiza si asemenea bai, ramaind cea desavarsita hotarare a sa face
de mariia ta.
1825 aprilie 8.
180
www.dacoromanica.ro
 Iorgu beizade vel postelnic, Mihalache Ghica, Iordache Golescu
Scarlat Gradisteanu, Dimitrie Bibescu dvornic, Nestor vel logofat, loan
Falcoianu, Stefan Balaceanu
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 22v.
Copie.
Text asemAnator publicat de I. Cojocaru, op. cll., vol. I, p. 346-347, dupft Arh.
St. Buc., ms. 111, p. 619-620.

111 1825 aprilie 20. Bueureti

Fiindca casa noastra sa afla In grea datorie cazuta din intamplarile
vremurilor cu cat sa zaboveste plata, cu atat sa mai ingreoiaza cu
dobanzile. De aceia, ca sa ne putem usura de datoriie, am facut van-
zatoare casile parintesti din Bucuresti, cu tot coprinsul lor, ale (sic) loc
este ohavnec de mostenire, i mosaia; Fundeni, parinteasca, din cud Ilfov,
ce are pa dansa case mari de zid, insa vechi, cu helesteu i moara i sfanta
biserica de piiatra si cu altele ce sa afla pa dansa.
Si gasind musteriu pa dumnealui biv vel logofat Stefan Belu, da
ne-au dat taleri 270 000, adica doog, cute saptezeci de mie, en care preI
ne-am multamit. Dar spre oaresee rasplatire la multe ce ne-au facut
i-am facut scadere de taleri dooazeci de mie. Si aria le-am vandut dum-
nealui statornice, dandu-i si toate sineturile vechi ce am avut.
Care vanzare s-au facut de a noastra bunavoie, prin stirea celor
ce li sa cade protimisis, priimind si tom bani, Insa aratam si pretul fies-
caruia trop din amandooa mai sus numite, adica casele cu taleri una
suta zece mii si mosaia cu taleri una suta saizeci de miie, analoghisind
la aceste dooa trupuri si harazirea ce s-au zis ca. am facut dumnealui
logofatului, adica taleri zece miie la case si alte zece miie la mosae.
Deci, sa aiba dumnealui, mai sus numitul bocr cumparator, a
stapani atat casele cu tot coprinsul for cum sa afla, cum si mosaia cu
toate cele ce sa afla pa dansa in buna pace, de catre not si de catre
tot neamul nostru, fn veci, cu nestramutare.
Si spre 'incredintare, ne-am iscalit mai jos ca sa sa creaza.
1825 aprilie 20.
Smaragda Itacovita, baneasa
Dumitrache Itacovita dvornic [grecefte]
Mihalache Itacovita, adeverim
Costandin Cretulescu
Barbu Yacarescu, martor [grecege]
Theodor Vacarescu, martur
Mihai Cornescu, martor [grecqte]
[pe verso] :
De la Logofetiia mare a Tarii de Sus
Aceasta copiie de zapis, fiind. intocmai dupa, cel adevarat, spre a fi
crezut, 1-am adeverit cu iscalitura.
1825 octomvrie 10.
Mihalache Racovita vel logofat
Itaducau stolnic
181
www.dacoromanica.ro
 Trecut In condica.
Acad. R.S.R., CXLVII-94.
Copie, stare foarte bunA, Male avInd in filigran initialele I.M.C.

112 1825 aprilie 23. Bucure0i.

Incredintaz cu acest adavarat si credincios zapisul meu la main,

dumnealui chir Hagi Theodorache, cumnatu meu. Precum sa sa stie ca
avand eu o pravalie a mea intre cavafi, da cumparatoare, pa loud sfintei
rnanastiri al Sfantului Gheorghe Nou, ce sa plateste chiriia locului, pa
an, cate taleri trezeci gi sapte i jumatate, pa care pravalie facandu-o
vanzatoare si gasand musteriu pa, mai sus numitu cumnatu meu, prin
buns tocmeala i-am vandut-o dumnealui, drept taleri 2 500, adeca doao
mie si cinci sute tocmai, pe care bani i-am si priimit pa toti, daplin,
in mina mea. insa, pravaliia cu odaia ei si cu curtea In dos cat tine,
dupa cum prin zapisul eel vechi da cumparatoare sa coprinde. Care pra-
valie, daspre o parte sa vecineste cu pravaliia raposatului Busaila Cojo-
earn si daspre alta parte sa, vecineste en pravaliia lui Ionita, sin Ilie
Cavafu.
i i-am vandut-o da a mea bunavoe, nesalit da nimenea, priimin-
du-mi si toti banii vanzarii daplin, In mama mea. Deci, dumnealui sa
aiba, a stapani pravaliia cu buna, pace, atat dumnealui copii, cat $i
tot neamul dumnealui in veci, nesuparat, atat da catre mine si da catre
copii miei, cat si da catre tot neamul mieu. i da acum innainte sa aiba
dumnealui da, a plati chiriia locului la sfanta manastire, pa, care chirie,
fiindca, in zapisul eel vechi da cumparatoare ce am da la manastire sa
coprinde cam and sa v [a] vinde pravaliia sa sa fad, spor da chiriia
locului, adeca la taleri doaozaci da stanjini, alti taleri cinci, pentru care
a fie dumnealui, numitu cumparator, urmator intocmai da a plati acest
spor, ce sa, face taleri noao, parale cinsprezece gi cu mai sus numitii taleri
treizaci F,,i sapte i jumatate, ce sa platea pana acum, sa face ca sa pla-
teasea dumnealui, de acum Innainte, peste tot, pe fiesicare an, cate
taleri patruzaci gi sage parale treizaci i cinci, In doao sferturi pe an, la
Inceput dupa cuprindere.
i pentru sigorantiia acestui zapis da, stapanire s-au trecut i in
condica sfintei manastiri ; cum si eu, pentru mai adevarata, credinta,
m-am iscalit mai jos, unde fiind si alte obraze da cinste ce sa vad iscalite,
ca sa sa, creaza.
1825 aprilie 23.
Eu Zanfir sin Costandin Cojocariu, am vandut
Eu Tudor Feraru, sin Dobre, martor, ginerele vanzatorului
Hagi Dumitrache, martur
Hagi Vasile Durnitrache, martur
Proistos aghios Gheorghie
[pe verso] :
Zapisul pravalii din Cavafi.
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, hIrtie cu filigran.

sl
www.dacoromanica.ro
113 1825 mai 16. [Bueure*til.
Preainnaltate doamne,
Cu plecaciune aratam marii tale ca noi, din vreme in vreme, impru-
mutandu-ne cu zapise la trebuintmle ce am avut, am incaput la o grea
datorie, pentru care chibzuindu-ne in multe chipuri ca sa scapam de dato-
riie *1 de vom mai ramanea, incai sa fim mai pa u*ure datori, am hotarat
1 am vandut dumnealui biv vel logofat Stefan Be lu, atat casele noastre
parinte*ti din Bucure*ti, cat *i mo*aia Fundeni, din sud Ilfov.
Si la vanzari, chip/ oranduiala pravilii, este indatorata Logofetiia
cea mare a Tani de Sus ca sa cerceteze i sa adevereze zapisele vanzarilor
de lucruri statatoare. Si la aceasta dregatorie a Logofetii aflandu-ma eu,
sluga marii. tale, Mihalache Racovita, care sant *i vanzator, ne rugam
marii tale, ca sa fim oranduiti la dumnealor veliti boeri, ca sa sa Lea
de catre dumnealor acelea ce este Indatorata Logofetiia, dupa pravila
i sa arate i marii tale a sa da i luminata intarire pentru buna stapa-
fire a cumparatorului.
Si ani inaltimi tale sa fie de la Dumnezeu multi *i fericiti.
1825 mai 16.
Dimitrios Racovita
Mihai Racovita
[rezoluge] :
Dumneavoastra, velitilor boeri, yeti vedea aratarea i cererea ce
fac dumnealor boeri Racovite*ti printr-aceasta anafora, pentru. care
poruncim sa cercetati dupa oranduiala pravili *i sa aratati domnii mele
In scris.
1825 mai 18.
biv vet clucer
[anaforaua cu rcispunsul velitilor boieri] :
Preainnaltate doamne,
Dupa luminata porunca marii tale ce ni sa da la aceasta anafora
a dumnealor boerilor Racovite*ti, facand cercetare, am vazut mai intai
zapisul cel iscalit de dumneaei baneasa Zmaranda Racovitoaie, i de doi
fii ai dumisale, adica dumnealui dvornic Dumitrache Racovita i de dum-
nealui vet logofat Mihalache Racovita, adeverit prin marturiia dumnealui
biv vel ban Constandin Cretulescu i a dumnealui biv vel ban Barbul
Vacarescu i a dumnealui vel dvornic Theodorache Vacarescu *i a dum-
nealui vel logofat Mihalache Cornescu coprinzator ea casa dumnealor sa
afla in grea datoriie, cazuta din intamplarile vremurilor. Si cu cat sa
zaboveite plata, cu atat s mai ingreoiaza cu dobanzile.
De aceia, ca sa sa poata u*ura de datoriie, au Mout vanzatoare
casele parinte*ti din Bucure*ti, cu tot coprinsul lor, ale carora loc este
ohabnic de mo*tenire ; i mo*aia Fundeni, parinteasca, din sud Ilfov, ce
are pa dansa case marl de zid, Insa vechi, cu hele*teu i moara i sfanta
biserica de piiatra, *i cu altele ce sa afla pa dansa.
Si gasind mu*teriu pa dumnealui biv vel logofat Stefan Belu, de
le-au dat taleri dool sute *aptezeci de miie, cu care preI s-au multumit.
Dar spre oareve rasplatire la multe ce le-au facut i-au scazut taleri
dooazeci de mile. Si ma le-au vandut dumnealui statornice, dandu-i i
toate sineturile vechi ce an avut.
Care vanzare s-au facut de a dumnealor bunavoie, prin *tirea celor
ce li sa cade protimisis, priimind i toti bani, aratand i pretul fievaruia
183
www.dacoromanica.ro
trup din amandooa mai sus numite, adica casele cu taleri una sutg zece
miie si mosaia cu taleri una suta saizeci de miie, analoghisind la aceste do-
nt, trupuri si harazirea ce s-au zis ca s-au facut dumnealui logofatului,
insa taleri zece mile la case si alte zece miie la mosaie.
Si a alba dumnealui mai sus numitul boer cumparator a stapani
atat casele cu tot coprinsul lor, cum a afla, cum si mosaia cu toate
cele ce sa afla pa dansa, in buns pace, de catre dumnealor si de catre
tot neamul dumnealor, in veci, cu nestramutare.
Dupa care, ne-au aratat dumnealor boeri Racovitesti si un raspuns
ce le-au trimis dumnealui caminar Aleco Filipescu, scris de la, cinci al
trecutului mai, la instiintarea ce i-au facut pentru vanzarea caselor i a
mosai Fundeni, de este musteriu ca sa cumpere, coprinzator ca despre
partea dumnealui vanzarea dumnealor este bung si dreapta, nefiind
musteriu.
Si asa, pliroforisindu-ne ca din cei ce au &Mere de protimisis sa
mai afla neiscaliti in zapisul de mai sus dumneaei dvorniceasa Ecaterina
Corneasca si dumnealui aga Costache Cornescu, prin Logofetiia Tani de
Jos li s-au scris la Brasov, trimitandu-li-a si copie dupg zapis adeverita
de Logofetie. Si prin raspunsul ce 1-au trimis, scris de la patru ale urma-
torului iunie, iscalit de dumneaei dvorniceasa Ecaterina si de fiul dumi-
sale, dumnealui biv vel aga Costache Cornescu catre Logofetie, ce 1-am
vazut si noi, coprinzator ca an priimit instiintarea Logofetii si copiia
de zapis zic ca cumparatoru, adica dumnealui logofat Be lu sa numere
si sa stapaneasca mosaia in bursa pace de catre dumnealor.
Deci, fiindca toti vecini mosai Fundani i ai caselor s-au iscalit in
zapisul vanzari dumnealor boerilor Racovitesti si pentru cei ce lipsesc,
care au mai avut protimisis de a rascumpara implinindu-sa pravilnica
povatuire de s-au instiintat si prin raspunsurile ce au dat lepadandu-sa
iaras de acest protimisis, ca sa stapaneasca dumnealui logofat cumpara-
toarea in bun' pace, precum pe larg sa arata mai sus.
De aceia, ca o vanzare facuta de dumneaei baneasa Zmaranda
Racovitoae i de dumnealor boeri Racovitesti de bunavoe catre dum-
nealui biv vel logofat Stefan Be lu, de la carele marturisesc ca au priimit
si bani pretului tocmeli toti deplin, gasim cu tale a sa da, dupg cererea
dumnealor, si luminata intarirea marii tale, ca sa stapaneasca de acum
innainte dumnealui logofat Belul aceasta mosaie Fundeni i casele de aici
din Bucuresti, dupa coprinderea zapisului vanzari dumnealor, in bung
pace si nesuparat de catre nimeni, ca o vanzare si cumparatoare savarsita
cu toata oranduiala ce sa coprinde in pravila pamantului.
Iar hotararea cea desavarat ramane a s5, face de catre mania ta.
1825 iunie 30.
Costandin Balaceanu vel ban
Theodor Vacarescu vel vomit
Iordache Golescu
Scarlat Gradisteanu biv vornic
Dimitrie Bibescu vel vornic
Nestor vel logofat
[rezolulia domnului]:
lo Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
De vreme ce toti cei ce an avut cadere de protimisis la rascum-
paratoarea acestor doog acareturi s-au lepadat, dupg pliroforiia ce ne
184
www.dacoromanica.ro
dau dumnealor veliti boeri, printr-aceastd, anafora, de aceia intarim dom-
niia, mea vanzarea lor, ca sa le stapaneasca in bung pace dumnealui
biv vet logofat Stefan Belul, ca un bun cumparator.
1825 iulie 15.
II, .P. I
vel logofat
Trecut in condica
biv vel sluger
De la Logofetiia, mare a Tarii de Sus
Aceasta copiie de anafora cu luminata intarire a marii sale prea
Innaltatului nostru domn, pentru vanzarea mosii si a caselor dumnealor
boerilor Racovitesti la dumnealui biv vel logofat Stefan Belu, fiind intoc-
mai dupd, cea adevarata, spre a fi crezuta, am adeverit-o cu iscalitura.
1825 octomvrie 10.
Mihalache Racovita vel logofat
Raducanu stolnic
Acad. R.S.R., CXLVII-96.
Copie, stare foarte bunk hirtie cu filigran.

114 1825 mai 18. [Bucureti].

Incredintez cu adeverinta mea, la maim dumnealui chir Grigorie

Dimance, i la mana dumnealui is-ciohodar Tache Dimance.
Precum sa sa stie cd, avand eu o pereche de case la Bucuresti, in
mahalaoa Gorganilor, langa chir Marghiris Ivanovici le-am vandut de
bunavoia mea dumnealor, drept taleri sapte mii cinci sute, din care
bani am priimit arvuna, taleri cinci sute, acum. Si ii pui soroc cd, pans
in cinsprezece zile sa md, aflu. la Bucurestii sa-i dau sineturile casilor,
cum si zapisul cel desavarsit, adeverit de clironomul mieu i de vecini.
Si dandu-i zapisul sa priimesc intr-acel teas si bani. Iar de sa va intam-
pla niscariva discolii la raspunderea banilor, atunci sa ramae aceasta
adeverinta a cherii (sic) i sa-si piarza dumnealui taleri cinci sute ce
mi-au dat. Asemenea gi eu, de ma voi intoarce din tocmeala ce am facut,
sa, am a-i da arvuna indoita.
Si pentru incredintare, am iscalit insumi cu mana mea.
1825 mai 18.
Zoita Cantacuzino [grecqte]
[semnatura indescifrabild]
[semnaturd greceasca indescifrabila]
Eu Theodorache, martur
Si am scris ieu Rale sin polcovnic Costi, cu zisa dumnealor gi
inartor.
Acad. R.S.R., CCLXXXII-20.
Original, stare foarte bunk, hirtie avind In filigran cuvintul Kronstadt".

www.dacoromanica.ro 1.85
115 1825 mai 31. [Bucurqtil
Preainnaltate doamne,
Mahalagii dupa ulita ce pogoara, din Podul Targului de Afara,
drept spre Baltaretu, au jaluit atat marii tale prin jalba, cat si mile
prin grai, pentru innecaciunea apii ce curgea pa matca cea veche care
sa numea Bucuresteaoa si vine dupa Ulita Pescarii si trece Podul Tar-
gului de Afara de-a curmezisul, pa langa cismeaoa cea seaca si da in-
tr-aceasta u]ita, ce merge drept spre raposatu Baltaretu.
Dupa datoriie, mergand insumi eu la fata locului, luand inpreuna
cu mine si pa, dumnealui paharnic Ienache Hafta i pa Hartel inginerul,
unul din contraccii podurilor da caldaram si fata cu toti mahalagii dupa,
aceasta ulna, facand cercetare cu de-a maruntul, m-am ineredintat cum
ca acea matca, ce sa numea Bucuresteaoa, 4 urma curgerea apelor, ce
sa strangea din ploi, din mahalaoa Icoani, pa la Scaunele Vechi si prin
curtea caselor ce au fost ale dumnealui banului Balacean si da in Podul
Pescarii, trecand Podul Targului de Afara de-a curmezisul pa langa cis -
meaoa cea seaca sa pogora in mai sus aratata ulita, ce merge drept
spre Baltaret. Si apoi, trecand pantre mahalaoa Udricanului si Lucaci, i
pa laugh' casele ce au fost ale raposatului dvornicului Gredistean si pa
langa casele paharnicului Nicolache sa scurgea in Dambovita.
Pentru care acest Sant fiind astupat, mahalagii of biserica Scaunilor
Vechi, la leat 1814 iulie 17, pornindu-sa cu jalba, catre mariia sa domnul
Caragea, au facut cerere a sa dastupa acest Sant, ce din vechime sa
scurgea In apa Dambovitii pa la mai sus aratatele locuri.
Si au si mers la fata locului dumnealui banu Barbul Vacarescu i
dumnealui banu Costandin Balacean, fiind atunci veliti dvornici. Si
facand cercetare, au si gasit cu cale ca sa sa dastupe acea matca, incepand
de la mahalaoa Icoani, da unde sa, strange din ploi apa si pana MO,
casele paharnicului Nicolache, a curge in Dambovita prin matca ei
cea veche.
Si au si facut anafora catre domnul Caragea. Care anafora privind
la folosul obstii, s-au si intarit, care o si vazui scrisa, de la leat 1814
septemvrie 24 si s-au si pus in lucrare, insa nu peste toate aratatele
locuri ci, numai de la locul unde isi avea inceperea curgerea apii, adica
din mahalaoa Icoani si pana in Podul Pescarii, langa, Podul Targului
de Afara, in colt la o carciuma a lui chic Theodosiie Vrana. Iar da aci
la vale, pa ulita ce pogoara drept spre casele raposatului Baltaretu,
pentru care sa jaluesc acum cei dupa aceasta ulita, s-au astupat santul
la gura intr-adios da unii din mahalagii si s-au varsat apa pa acea ulita,
'neat au si innecat-o cu totul si nu poate trece pa acea ulita nu numai
car, on cal, ci nici om pa jos, varsandu-sa, apa in toate partile si line-
cand pivnitile caselor, i pravaliile du panprejur. Si este cu neputinta a
trece oameni pa acea ulita si a sa intrebuinta da ale hranii, pricinuind
aceasta innecatura a apii si vatamare la sanatatea norodului, fiind apa
varsata, ca o balta care aduce si putoare si poate cu vremea sa sa prici-
nueasca si la Podul eel Mare al Targului da Afara, pa supt care trece
de-a curmezisul aceasta apa a santului, vreo Innecaciune.
Si ea sa lipseasca toate acestea, avand si jaluitori dreptate la cererea
ce fac, am chibzuit ca nici obstea sa patimeasca, nici binalele dupa aceasta
ulita sa sa mai innece, sa sa orandueasca cu luminata porunca marii
tale un zapciu de la cinstita spatarie, inpreuna si cu un vtori dvornic
186 www.dacoromanica.ro
de la dumnealor veliti dvornici mumbasiri asupra acelora care isi au
binale si case pa Maga acea match veche, ca sa -i indatoreze a dastupa
negresit mai intai gura santului ce sa incepe de langa casele stolnicului
Grigore Topliceanu si merge dupa casele stolnicului Grigorasco si pa
langa casele raposatului pitarului Man si ale dragomanului Petrache,
trecand drumul biserici Steli de-a curmezisul si pan gredina (sic) polcov-
nicului Zamfir i trecand drumul ce vine dupa Ulita Sfintei Vineri de-a
curmezisul si pan gredina i curtea lui Velicu bacanu, pana in drumul
ulitii ce merge spre mahalaoa Lucaci. Si da aci innainte, pana in apa
Dambovitii, ingrijind a dastupa fiescare matca cea veche ce au fost mai
denainte i 10 avea apa curgerea ei, oranduindu-sa i Hartel ingineru
pentru a cumpani apa ca sa -i aiba curgerea ei drept in Danabovita.
Si In soroc da zece zile, dastupand fiescarele santul ce va trece prin
curtea sa, sa-1 ghizduieasca cu scanduri groase ca sa the multa vreme si
sa nu sa astupe iarasi. Si tine va vrea, sa aiba voie a si-1 podi i dea-
supra si sa-1 sape fiescarele pa liniia matcii cei vechi, ferindu-sa pa alo-
curea da binale ce vor cadea pa acel sant. Si cu mijloc ca sa -i aiba
apa curgerea ei la vale, cumpanindu-ol dupa Mc, ca sa nu sa opreasca
la cinevas i sa sa pricinueasch iarasi innecatura la vreo parte da Mc.
Avand ingrijire si pentru curatitu acestui an cu a-1 curati adesea. Si
da carecumvas intr-acest soroc da zece zile nu vor fi urmatori ca dh
sine sa -i dastupe fiescarele santul ce va cadea In coprinsul locului sau,
atunci sa sa orandueasca iarasi Hartel ingineru, unul din contraccii
podurilor da caldaram, ca cu ungureni salahori sa daschiza acest sant
de la gura lui unde sa vede astupat intr-adios i pana in drumul ulitii
ce merge spre mahalaoa Lucaci, precum sa arata mai sus. Si apoi facan-
du-sa dreapta socoteala, sa raspunza fiescarele dupa analoghiia locului
ce in stanjini va calca pa fiescare plata saLahorilor. Si asa, cu acest
mijloc daschizandu-sa santul, sa vor mantui mahalagii da innecaciunea
ce li sa pricinuesc dan astupatu acestui sant, cum si Podul eel mare al
Targului da Afara, pa supt care trece dr -a curmezisul aceasta apa, va
ramanea aparat da innecaciunea ce duph vreme poate sa sa intAmple,
da nu sa va dastupa acest an pa la mai sus aratatele locuri.
/ndatorandu-sa catre aceasta ca i contraccii podurilor da caldaram
sa faca chemer da zid de-a curmezisul Podului Targului da Afara, pa
supt care sa treaca aceasta apa a santului, potrivit dupa starea locului
la cumpana. Si deasupra acestui chemer (la zid sa fach caldaramu
cumpanit dupa cum trebuinta va cere.
Eu, dupa datoriie, fac marii tale cunoscut pricina acestii innecaciuni.
Iar hotararea cea dasa-varsit ramane a sa face da catre mariia ta.
1825 mai 31.
Dimitrie Bibescu vet dvornic
[rezolutia] :
Dumneavoastra, velitilor boeri, yeti vedea aratarea ce ne face
printr-aceasta anafora dumnealui vel dvornic Dimitrie Bibescu, pentru
care poruncim ca, facind cuviincioasa chibzuire sa ne aratati in scris.
1825 iunie 1.
biv vet sluger
Preainnaltate doamne,
Dupa luminata porunca marii tale, ce ni sa da In aceasta anafora
a dumnealui vel dvornic Dimitriie Bibescu, facand i not cuviincioasa
chibzuire, zicem ca pentru cuvintele ce sant aratate de dumnealui vet
187
www.dacoromanica.ro
dvornic in pricina inneckiunii apei ce curge pe matca cea veche, care
se numea Bucuresteaoa, sa cu-vine a a pune in lucrare far de zabava
dastuparea acelui sant, dupa cum sa coprinde intr-aceasta anafora a
dumisale.
Si de aceia, gasim cu cale sa sa dea luminata porunca marii tale
catre dumnealui vel spatar, cu aceasta osebire Ma, ca sa aduca innaintea;
dumisale pa toti mahalagii ce iii an binale si case pa langa acea matca
veche, ce sa incepe de linga casa stolnicului Grigoriie Topliceanul pina
la apa Damboviti.
Carora, cetindu-le mai filth, coprinderea acestii anaforale, de vor
voi numitii a s5, insarcina cu savarsirea acestii trebi, sa dea cu totii zapis
supt iscaliturile lor, orinduindu-le spre ajutor i mumbasir, un zapciu
spataresc, a pune-insusi numitii mahalagii ungureni salahori cu cheltuiala
for si in soroc de zece zile s dastupe acel sant de unde sa, incepe pina la
matca Damboviti, sapindu-1 mai larg si cu orinduiala ce le va math"
on Harting inginerul, sau Flaivalt, pe care sa-1 ghizduiasca cu scinduri
groase pa toate partile, podindu -1 si pa deasupra, ca oricind va veni
apa multa din ploile ce sa intimpla uneori necurmat, sa curga cu hales-
fire p5, acel cant drept la matca Damboviti, far de a sa mai pricinui
innecaciune.
Iar de nu vor priimi numitii mahalgii a da zapis ca sa savarseasca
de dansii aceasta treaba, atunci sa a insarcineze insusi Harting inginerul
sa puie ungureni salahori, sa faca urmarea ce intr-acesta anafora, sa arata.
Si apoi, facandu-sa dreapta socoteala de toata cheltuiala ce va merge,
sa s apuce de dumnealui vel spatar fiescare din mahalagii dupa analo-
ghiia locului ce va avea, ca sa raspunza bani a sa da numitului inginer,
spre plata salahorilor si a podinilor ce vor trebui.
Si asa sa urmeze 8i contraccii podurilor de caldirim, sa faca, chemer
de zid de-a curmezisul Podului Tirgului de Afara, pa supt care sa treaca
aceasta apa a santului, potrivit dupa starea locului la cumpana. Si
deasupra acelui chemer de zid sa faca caldirimul cumpanit, dupa cum
trebuinta va cere.
Prin care aceste doaoa mijloace, ce sa arata mai sus, sa sa dea
avarsire trebii in sorocul de zece zile, far de a mai astepta dumnealui
vet spatar alta porunca.
Iar hotararea cea desavarsita ramane a sa face de catre manila ta.
1825 iunie 2.
Costandin Balaceanu vel ban
Theodor Vacarescu vet dvornic
Iordache Golescu
Scarlat Gradisteanu biv vel dvornic
Nestor vel logofat
Alexandru CreDulescu vet vornic
[rezolulia domnului] :
Io Grigore Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
intocmai precum dumnealor veliti boeri an gasit cu cale prin
tr-aciasta anafora, priimita fiind 8i domnii mele, poruncim dumitale vet-
spatare sa sa fad, urmare.
1825 iunie 2.
(L -P -I
vet logofat

188
www.dacoromanica.ro
 Acad. R.S.R., CXCIII-99.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran ; sigiliul domnesc In tu rosu.
Copie la Arh. St. Buc., ms. 1 129 f. 31v.

116 1825 iunie 4. Brapv.

Catre cinstita Logofetiie a Tari de Jos a Printipatului Valahii.
De la dvorniceasa Ecaterina Corneasca i de la fiiul dumneaei
biv vel aga Costache Cornescu.
Priimind cu cinste cea de la 26 mai, cu leat 1825, instiintare a
cinstitei Logofetii de Tara de Jos, si copiia de zapis a vanzari cu mos-
tenire catre dumnealui biv vel logof5,t *tefan Belul atat al caselor dan
Bucuresti, cat si a mosii Fundenii de MO, Bucuresti, cu care mosiie
ne invecinim si noi, la care avem, dupa pravila, dreptatea de protimisis
si pentru aceia ni sa face de :?tire ca de santem musterii cu cuvantul
de protimisis, sau sa oranduim sa sa numere bani dupd coprinderea
zapisului si sa stapanim mosiia Fundenii, sau sa dam raspunsu ca nu
santem musterii, ca cumparatorul de mai sus zis sa numere banii la
mana vanzatorului, adica la dumnealor boeri Racovitesti si sa intre in
stapanirea mosii la care avem protimisis.
Pentru care, aceasta facem da :;tire cinstitei Logofetii ca in vremea
de acum nu santem in starea celor ce pot cumpara mosii si altele. De
aceia, dumnealui cumparatorul de mai sus zis, al numitei mosii Fundeni,
sa numere bani si sa stapaneasca mosiia cu buna pace de catre noi.
i pentru de a fi stiut, trimitem aciasta instiintare spre raspuns
cinstitei Logofetii.
1825 iunie 4. Brasov.
Ecaterina [grecqte]
C. Cornescu
[adresa pe verso] :
Catre cinstita Logofetiie a Tarii de Jos dan Printipatul Valahii
De la dvorniceasa Ecaterina Corneasca i de la fiiul dumneaei
biv vet aga Costache Cornescu.
Acad. R.S.R., CXLVII-95.
Original, stare foarte buna, hirtie avind In filigran inscriplia Orlat, 1825".

117 1825 iunie 26. [Bueureti].

Dupa luminata porunca marii tale ce ni sa 0, la aceasta anafora

a dumnealor boerilor ce slut orinduiti la Departamentul epitropii obstirilor,
facind cuviincioasa chibzuire, aratam marii tale ca sl pentru aceasta
madea a gunoiului ce sa arunea de unii altii in apa Dimbovitii slut
date de mai nainte nizamuri ca sa sa pazeasca buna orinduiala intocmai,
precum sa cere acum a sa pune in lucrare. Dar din pricina neingrijirii
sa cunoaste ca au ajuns treaba iarasi la catahrisis. i de aceia ea sa nu
sa pricinuiasca vreo zaticnire la cursul apei, sau sa sa strimtoreze matca
a sa intimpla inneaciuni la varsari de ape gasim cu cale s5, sa dea
189
www.dacoromanica.ro
strasnica luminata porunca a marii tale catre dumnealor boeri zabiti a
orindui ca sa sa faca urmare intocmai precum sa arata intr-aceasta ana-
fora a Departamentului epitropii.
Dar de acum inainte sa ingrijeasca boerii acestui Departament ca
veri unde vor vedea facindu-sa de unii a1tii urmare impotriva acestui
nizam sa arate pa data la dumnealor boeri zabiti, ca nu numai sa indato-
reze pa aceia de a fi urmatori dupa orinduiala de mai sus, ci Inca sa-i
f}i certe pa unii ca aceia dupa viva for spre pilda i altora asemenea
urmatori, fara db., a mai astepta ca sa sa mai dea i alte luminate porunci
in pricina aceasta.
Iar hotarlrea Amine la maria ta.
1825 iunie 26.
Costandin Balaceanu vel ban
Theodor Vacarescu vet dvornic'
Iordache Golescu vel dvornic
Scarlat Gradisteanu biv vel dvornic
Dimitrie Bibescu vel dvornic
Nestor vel logofat
Aleco Cretulescu vel vornic
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 38 v.
Copie.

118 1825 iulie 9. Bueureti.

Pupa luminata porunca marii tale ce ni sa 0, la aceasta anafora

a dunmealui vel dvornic Dimitrie Bibescu, facand cuviincioasa chibzuire,
zicem ca trebuinta este a sa curati calabalacul duprin curtile tale marl
6i mici ale spitalului N Dudesti, spre a sa putea savarsi lucru de catre
pitaru Nicoli ce este insarcinat cu facerea acestui spital.
Si asa m.adeaoa aceasta fiind una dintre tale delicate obstesti, gasim
cu tale sa sa dea luminata porunca marii. tale catre dumnealor boeri
ispravnici of sud Ilfov ca din satele ce cad cu apropiere sa oranduiasca
fara da prelungire treizeci de earl cu cate doi boi si 30 de salahori
osebiti cu un zapciu asupra-le, ca intr-o saptamana, sau zece zile eel
mult, sa raneasca tot acel calabalac sa-1 care a-1 arunca pa apa Dim-
bovitii, spre a sa curati toate acele odai intocm.ai dupa aratarea ce le
va face pitaru Nicoli.
Iar hotararea sa va face de catre mariia ta.
1825 iulie 9.
Costandin Bllaceanu vel ban
Theodor Vacarescu vel dvornic
Iordache Golescu vet dvornic
Scarlat Gradisteanu
Nestor vel logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 39 v.
Copie.

la()
www.dacoromanica.ro
119 1825 iulie 12. Bueuresti.
lo Grigore Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstite i credincios boerule al domnii mele dumneata vel spathar,
fiindea multi din copiii unora altora umbra pe poduri farg, nici o Ingrijire
i dintr-aceasta pricing, poate sa sa Intample hatale cu trecerea ealesce-
lor, de aceia sg, publiearisesti la toti de obste ca de acum inainte sa
aiba parintii ingrijire de copii lor, ca sa-i infraneze de a nu mai umbla
pe poduri.
OA de sa va intampla vreo primejdie a sa calm de vreo ealeasea
sa stie ca insusi parintii sa vor pedepsi.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
1825 iulie 12.
IL.P.I vel logofat
biv vel clucer
Acad. R.S.R., LXXIII-349.
Original, stare foarte bunk, format Ingust, hirtie cu filigran; pecetea domneascii in
tus rosu.

120 1825 iulie 15. [Bucuresti] .

Adica eu carele mai jos mg, voi iscali incredintez cu zapisul mieu
la mina dumnealui jupan Tone telalul, precum sa sa stie ca avand eu o
cask a mea aici, in mahalaoa Oltenilor, o am vandut mai sus numitului
cu bung tocmealk In taleri drepti 1000, adicate o mie, carele Si banii
mi-am primit toti deplin. Lisa casa sg, invecineste despre soare-rasare cu
dumnealui vistier Alecu, iar daspre soare-apune cu dumnealui doi frati.
Hagi Stoian Lofeealau i Dumitru fratele Om. Care le casa este pamantul
mosiia sfintei manastiri Radului Voda, ce sa plateste pg, tot anul ate
parale sai zeci.
Carele aceasta easa o am vandut de bunavoia mea, nesilita de
nimenea. Si dumnealui sa aiba sa o stapineasca cu bunk pace, cat dum-
nealui i copii din copiii dumnealui i neam din neam ohabnic, platindu-si
chiriia sa la sfanta manastire, nesuparat de catre mine i de catre tot
neamul rnieu.
Si sand s-au facut acest zapis au fost cu stirea tuturor rudelor
mele i ale vecinilor de alaturea, carele mai jos sa vor iscali, i cu a preo-
tilor din mahala. Si pentru mai adevarata credinta am iscalit mai jos,
ca s sa Increaza, puindu-mi i degetul mien, cu munele mieu.
1825 iulie 15.
Eu Ilinca sotia raposatului Ioachim, vanzatoare
Eu Voica fata Ilinehii, dinpreung, en copii miei, am iscalit
Eu Gheorghe barbierul, sotia Voichi, martor
[indescifrabil] mahala Oltenilor, am fost fat./
Si am scris eu Gheorghe Badea, cu zisa dumnealor i martor
[pe verso] :
Vazandu-sa si de catre manastire aceasta vanzare ce face Ioachim
sacagiu la mina lui Tonea telalul i viind la manastire pentru intarire,
dupg, obicei, s-au asezat sa dea pa fiescare an taleri 2 parale 20, adick
doi taleri doaazeci.

www.dacoromanica.ro 191
 Deci um-rand ca plata chirii la vreme, sg stapin.easel mai sus numitul
cumpgrator in bung pace, iar cind inpotriva va urma sa i sa pretuiasca
casa si sa sa scoata din mosia manastirii ; si cind va raminea locul far
de bina, sa nu fie volnic a-1 vinde, ci sa ramiie pa seama manastirii,
ca o dreaptg movie a sa.
S-au masurat si locul vi au exit stanjeni ce sa arata mai jos, vi s-au
trecut fn condica manastirii, supt numarul ce sa vede.
1825 septemvrie 15
Theoclit igumen Raduliotul
[mai jos] :
De la Logofetia mare a Tarii de Sus
Cu acest zapis de vanzarea caselor ce in fata sa arata, viind la
Logofetie Ilinca vanzatoarea, cu Tone telalul cumparatorul, au cerut
adeverire, aratand ca vanzarea si cum.pargtoarea s-au facut prin bung
Invoire. De care intrebandu-sa vanzatoarea de uncle are aceste case si
de au iscalit toate rudele si vecinii ce an cadere de protimisis, caci
manastirea Radului Voda stapina parnintului sa vazu iscalitg. Si pentru
casa zise ca o are ramasa de la sotul ei drept zestre. Iar pentru rude au
dat raspuns ca nu mai are pe altii afara de cei iscaliti la zapis, cum si
vecin este un vtori vistier Alecu vi Hagi Stoian i Dumitru fratii Lofcealau,
carii nici zapisul nu voesc a iscgli, nici banii a-i numara.
Pentru care am trimis cu zapisul la dansii pe Mihai logofatul de
Divan de le-au facut Intrebare de voesc a cumpara, sau nu. Si an adus
raspuns ca sa fie p'suiti In sorocul pravilii de zile patruzeci, ca sa -si
ia seama, vi atunci vor da raspuns de cumparg sau nu.
Asa dar zicAndu-sa vi vanzatoarei vi cumparatorului sa aiba Inga-
duiala ping la sorocul pravilii, an si primit a astepta. Iar dupa aceasta
trecand vreo cateva zile, au venit vanzatoarea la Logofetie si cu alt
zapis coprinzgtor ca peste pretul din zapisul vanzarii s-au asezat cu
cumparatorul ca on sa o lase sa saza si ia in casa ping la moarte, sau
sa -i dea cumfaratorul vi alti taleri doaog sute si sa plateasca tot el si
cheltuiala ce sa va face la zapis i la manastire si altele. Care si acest
zapis s-au Mut cunoscut vecinilor, dupa care inplinindu-sa si sorocul
pravilii de zile patruzeci, au venit la Logofetie atat vanzatoarea cat si
vecinii, prigonire avand pentru eel din urma zapis de taleri doaua
sute ca este iconomicos i pentru taleri cincizeci ce zice vanzatoarea
ca au dat Tone cu.mpargtorul fiicii Voichii fiindca nu vrea a iscali zapisul.
Cum si pentru taleri doagzeci vi case ce au dat la manastirea Radului
Voda.
Si Inaintea mea invoin.du-sa vanzatoarea cu vecinii rascumpargtori
ca peste taleri una mie ce in zapisul vanzarii sa coprinde sa mai dea
vanzatoarei Inca taleri cincizeci si eel din urma zapis sa ramiie netinut
in seama. Asemenea sa plateasca tot numitii fascumparatori si taleri
cincizeci ce s-au dat de Tonea fetii vanzatoarei i taleri doauazeci vi
case an dat la manastirea Radului Voda, cu care acest mijloc ramaind
multumiti si vanzatoarea vi vecinii si alte rude, sau altg, pricing incredin-
tand vanzatoarea Logofetia ca nu mai este.
Dupa cererea si ruggeiunea ce au fgcut s-au adeverit si de cgtre
not zapisul acesta, trecandu-sa si in condica Divanuiui, ca sa stapi-
neaseg mai sus nu.m.itii vecini, casa aceasta cu locul ei, dupa cum s-au
invoit intre ei, prin osebite zapise ce au facut, de au inpartit atat locul
cu stanjanul domnului Sari:ma Voda, cit vi casa i grajdul. Dupa carp
192
www.dacoromanica.ro
 i adeverin.du-sd de Logofetie s-au
acest zapis scotin.du-sd copie in.tocmai
dat la miinile fAiscumpArdtorilor, ca unul din vecini sa tie copia i altul
a tie zapisul acesta.
Iar chiria pdmintului la mdndstirea Radului Voda, adicd parale
cincizeci, sa plateascd unul i parale cincizeci altul.
1825 noemvrie 3.
vel logofat
Raducanu stolnic
De la Logofetia mare a Tarii de Sus
Ace,astd copie de zapis, scot'andu-sd din cuvdnt in cuvgint dup4 eel
adevdrat, care fiind intocmai, spre a fi crezutd, s-au adeverit i de cdtre
noi cu isdlitura.
1825 noemvrie 4.
vel logofat
Raducanu stolnic
[p e verso] :
Zapisul lui Ghitd Draghicean.
Acad. R.S.R., LXVII-146.
Copie, stare bunk, htrtie cu filigran.

121 1825 iulie 28. [Bueurqti].

Du.pa luminatd porunca mdrii tale ce ni sa d'a la aceasta anafora
a dumnealui vel dvornic Dimitrie Bibescu, fdein.d i noi cercetare i
cuviincioasa chibzuire asupra acetii pricini, zicem intdi ca trebuintd
neaparata este a a face acel q.ant, cu orinduiala ce intr-aceast'd anafora
sa arata, pe care a a scargd apa ce sa numete Bucuretioara, ce vine
din mahalaoa Scaunilor Vechi prin Tirgul Cucului i pd Ulita Pescdriilor
a merge pd cea veche albie a ei d.rept in matca apei Dimbovitii, spre a
lipsi innedciunile i putorile ce aducea chiar in mijlocul politii, de cite
on venea mare i sa varsa, care pricinuia vdtdmare obtii.
Al doilea, ca la cheltuiala ce trebuete sa meargg, asupra facerii
acestui ant urmeazd sa intre cu analoghie i mahalagii din Scaunile
Vechi i negutatorii cei din Pascarii i cei din toate ulitile Tirgului Cucului,
adicd negutatorii cavafi i cojocarii i rachierii i cei de la SArdrie i din
Olarii pAnd unde incepe a a impdrti apa $antului, dupd starea i puterea
lor, ca unii ce sd" mintuesc prin mijlocul acesta de innecaciunile ce le
pricinuia aceasta apa caselor i magaziilor i pivnitilor lor, nefiind cu cuviintd
ca sa, o rdspunza" toatd acea cheltuiald numai mahalagii cei de la vale,
da vreme ca acest folos privete mai mult in partea lor, avind hanuri
cu pivnite i magazii unde i0 pun vinuri i mdrfuri spre aliveri.
i ca o datorie neaparata ce este chiar a lor, trei condeie ce nu
este mijloc a a inplini de la mahalagii cei de la vale, din pricina ce o
arata dumnealui dvornic Bibescu, adicd unul cid taleri 1 480 bani 36,
fiind cu totul acei mahalagii sdraci; i altul de taleri 1 290 bani 75 de la
cei cu stare mai proastd; i altul de taleri 546 bani 45, ai luminilor uli-
View; care a adund peste tot taleri 2 671 bani 117, urmeazd a 0, preara
cu cisld pa toti mahalagii din mahalaoa Scaunilor Vechi i pa negutAtorii
din Pascarii i pa negutatorii din toate ulitile Tirgului Cucului i pd negu-
13 c. 2145 193
www.dacoromanica.ro
tAtorii cavafi i cojocarii i rachierii i pg cei de la Sgrgrie si din Olgrii
ping unde incepe a sg, inpgrti apa santului, insg, nu pg, chiriasi ci pg,
chiar stapinii acelor binale si pea-Valli unde sg, balteazg apa si. li sg prici-
nueste innecaciune si stricAciune binalelor lor.
Si mahalgii cei de la vale care au putere sa rgspunzg acei taleri 2 222
bani 93, si alti taleri 645 bani 36 din condeiu de taleri 1 290 bani 75,
dupg, algturata foaie, spre a sl inplini suma de taleri 5 540 bani 9 ce
trebuiesc a sg cheltui in facerea acestui sant, nefiind primite orice prici-
nuiri vor arg,ta atat mahalagii cei din Scaune i din Pgscgrii i din Tirgul
Cucului, cit si mahalagii cei de la vale, pentru cuvintele d mai sus
aratate.
Si de aceia ggsim cu cale sg sg dea strasnicg lu,minatg, porunca
mgrii tale care dumnealui vel spatar i cgtre dumnealui vel agg sg inda-
toreze cu voie far dg, voie pa mahalagii stapani ai binalelor si ai pravg-
hilor dg, mai sus, cat trei-patru din cei mai dg frunte sg-si faca cislg,
1ntre dan ii. pe suma acelor taleri 2 671 bani 117, cat si pg cei cu stare
de la mahalalile cele de la vale a-si face asemenea cislg pg suma dg
taleri 2 868 bani 9 ce i-au ajuns si pg unii si pg altii din suma dg,
taleri 5 540 bani 9.
Care cisle iscglindu-s54 de toti sg, orinduiascg, apoi mumbasir a inplini
toti acesti bani dupg, acele cisle Meg citusi d5, putinA prelungire, pe care
so-i rgspundg la, dumnealui vet spgtar a, sg da celui ce sg, va insgrcina
cu lucrarea santului de mai sus, care are sg, sg facg dupg, mijlocu ce sa
aratg, intr-aceasta anafora prin chiar albia apei Bucurestioara, adicg pa,
unde U. era mai nainte curgerea ei. Fgr dg, a sg, asculta pricinuirile ce be
fac unii din mahalagii dg jos cg, nu inggduese dg a sg face santul prin
grAdinile sau prin curtile lor, fiMd aceastg dava a lor numai o obrgznicie
fgr dg nici o dreptate, cgci dupg orgnduialg, mahalagii cei din jos slot
datori si supusi a da loc pentru slobozenia apei ce vine din sus pg, uncle
s-au obicinuit curgerea ei, neavind putere nici -anul ca sg, o popreascg a
pricinui obsteascg vgtgmare. Si asa pg acei inargtnici sg-i supuie dum-
nealor boerii zabiti a fi urmgtori intocmai dupg, cum mai sus sg aratg.
Rgrulind cea desgvirsitg, hotgrire a sg da dg, mgriia ta.
1825 iulie 28.
Costandin BglAceanu vel ban
Theodor Vacgrescu vet dvornic
Iord,ache Golescu vet dvornic
Scarlat Grgdisteanu biv vel dvornic
Dimitrie Bibescu vel dvornic
Nestor vel logofgt
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 41.
Copie.

122 1825 august 6. Bucureti.

Dupg luminat pitacul mgrii tale ce ni s-au dat de la 2 ale Bring,-

torului avgust ca sg vedem alaturata copie de jalbg ce au dat dum-
neaei cocoana Cleopatra, sora raposatului Matei Ghica, cgtre cinstitul
consolat al Rosii.
194
www.dacoromanica.ro
 In cererea ce face pentru chirie parintestii casei dumisale de aici,
asupra caruia ni s-au poruncit sa chibzuim de are cuvint la cererea sa
qi ce urmare sa cuvine a sa face si sa aratam marii tale prin. anafora.
ITrmatorii fiind, am vazut mai intai copia jalbii dumneaei cocoanii
Cleopatrii, prin care zice ca de la leat 1813, dupa arderea caselor dom-
nesti de aici, s-au luat de cea de atunci stapanire easa raposatului Orin-
telui dumisale, en primirea acelui raposat, ca sa i sa plate,asca pa an
chirie cite taleri 6 000. *i ca atat mariia sa domnul Ioan voda Caragea,
cit 1i raposatul domn Alexandru voda Sutul, pa vremea ce an domnit,
an platit aceasta chide.
i fiindca dupa ce an raposat cji fratele dumisale Matei Ghica, au
ramas aceasta, casa inpreuna cu dreptatile ei spre Inzestrarea dumisale,
In care case te-ai asazat cu domniia si mariia ta, an cerut prin omul
ce 1-au avut insareinat a-i cauta trebile dumisale de aici spre a-i plati
chiria de mai sus pa trei ani, adica de la buna venirea inaltimii tale si
pana acum. i s-au dat raspuns de catre acela, cum ca s-au facut chel-
tueli cu dregerea acestor case si nu are cuvint a cere chirie Oa, nu sa
va plati mai intai suma banilor ce s-au cheltuit in cata vreme va sta
domniia Intr- aceste case. La care A', inpotriveste dumneaei jaluitoarea
cum ca nu cunoaste acele cheltuieli de bune in socoteala dumisale, ci
savirsite toate dupa gustul gi voia stapiuirii, caci casele au fost noi, cerere
Wind a i sa plati taleri 18 000 chiria pa trei ani.
Pentru care aratam inaltimii tale ca intru adevar dupa arderea
caselor domnesti insusi raposatul parintele dumneaei au primit de au dat
aceste case pa seama domnii, a sedea intr-insele cu acea chirie de taleri
6 000 pe an. In care case au sezut atat mariia sa domn Joan voda Caragea
cit si mariia sa raposatul domn Alexandru voda Sutul papa au raposat.
Apoi din pricina trecutei razvratiri, stricandu-sa intr-acelelalte
binale de aici din Bucuresti qi. aceasta casa si ramaind la o stare foarte
proasta, meat nu erea mijloc de a lacui nimeni intr-insele, dupa cum de
obste este stiut si vazut celelalte case boeresti si negutatoresti (ale carora
stapini lipsesc) la ce stare sa afla pana in zioa de astazi.
Asa dar tara fiind datoare sa dea case de lacuinta', domnii i pentru
cautarea maslahturilor inparatesti It obstestilor trebi, fiindca aceste
case erea date de insusi parintele dumneaei pentru lacuinta domnii cu
tocmeala de chirie ce au primit-o de la tara, unde au sezut mai sus
aratatii doi luminati domni, s-au chibzuit la buna venirea marii tale de
s-au cheltuit din tara taleri 24 596 parale 24 si s-au dres iarasi aceste
case ale raposatului parintelui dumneaei jaluitoarii intocmai precum au
fost mai nainte, dupa cum slut socotelile asternute in domneasca vistierie.
yi asa s-au asazat intrinsele lacuinta domnii, cu hotarire a sa socoti
aceste cheltuieli in chiria casii, pang cand sa vor plati. Precum i insusi
raposatul Matei Ghica, fiul i clironomul raposatului parintelui sau, au
venit aici atunci indata dupa ce s-au liniltit Sara si incredintandu-sa la ce
hal prost an fost ajuns aceste case. i cita suma, de bani s-au cheltuit
cu dregerea for pana s-au adus la starea in care sa afla acum, in cita
vreme an mai trait in urm.a aflandu-sa aici de fata, au primit cu toata
bucuria a sedea domniia intransele, precum pentru aceasta sa face curata
dovada, caci in cata vreme an trait dupa venirea sa aici n-au facut nici
o cerere de chirie peste cheltuiala meremetului, cu cit mai virtos ca i
s-au dat i osebita casa de lacuinta dumisale in care mai nainte a-i
ezut mariia ta. i de aceia nu se poate acum sa zica dumneaei cocoana
Cleopatra ca nu cunoasto acele cheltuieli de bune, in vreme ce clirono-
195
www.dacoromanica.ro
 mul n-au facut vreo corers de chirie peste cheltuiala meremetului, precum
aratam mai sus.
Ci dar din taleri 24 596 parale 24 ce sa arata ca s-au cheltuit la
meremet, scazandu-sa taleri 18 000 chiria pa trei ani, mai ramane sa
mai is Cara si alti taleri 6 596 parale 24 pentru care bani urmeaza sa
mai saza domniia intr-aceste case Inca un an si patruzeci de zile, pana
sa vor plati acesti bani, cu chiria de cite taleri 6 000 pe an (cad. pa Tanga
celelalte cuvinte ce aratam mai sus, este datoare si aceasta casa ca una
ce se MIA pe pamantul Orli, ca sa fie supusa la obstestile trebuinte ce
sa intimpla dupa vremi in Cara). Si apoi dupa ce sa von rafui banii
meremetului cu chiria casii, de nu va voi dumneaei cocoana Cleopatra
a le mai lasa pe seama domnii, i sa vor slobozi intru a dumisale stapanire.
De aceia si gasim cu cale sa sa dea luminata porunca marii tale
spre a sa face raspuns prin nota catre cinstita k.k. Aghentie, trimitind
si copie dupa aceasta anafora, spre a sa instiinta cinstitul consolat al
Rosii de curgerea pricinii acestiia.
Iar hotararea [desavarsita ramane a 0, face de c5tre mariia ta].
1825 avgust 6.
Grigore al Ungrovlahiei, Costandin. Balaceanu, 'ache Ghica vel
vistier, Iordache Golescu vel dvornic, Scarlat Gradisteanu biv vet dvornic,
Dimitrie Bibescu vel dvornic, Mihalache Racovita vet logofat, Nestor vet
logofat, Aleco Cretulescu vel vornic
Arh. St. Buc., ms. 1 131, f. 120.
Copie.

123 1825 august 15. [Bucureti].

Cu frateasca dragoste ma Inchin dumitale,

Cocoane Costache, frateasca dumitale scrisoare am primit si foarte
m-am bucurat de a dumitale bona avere intru sanatate, care sa o daru-
iasca Dumnezeu si de acum inainte dupa pofta inimii intru toate cu
fericire. Si noi, cu mila lui Dumnezeu, ne aflam pa aici sanatosi.
Care aceasta am vazut, Irate, si ceia ce mi sa scrie pentru zatic-
nirea ce sa face in pricina zidariei cu calcarea strasinii de o palma dom.-
neasca peste pravaliile metohului despre partea parintilor casii cer a li
sa da inscris de la mine, ca, cand va fi sa radice si sfiiniia for bina mai
mare, sa aiba atunci volnicie a Indrepta aceasta calcare a strasinii.
Eu, cunoscind aceasta provlirna a parintilor, urmata, dupa dreptate,
incredintez printr-acest pitac al mien catre dumneata, care citindu -sa
de dumneata sa va da in mina parintilor drept senet.
Ca eu cu toate ca aceasta calcare de o palms este a fi cu zgheabu
ca sa nu faea nici o suparare picatura, dar cu vreme vrind Dumnezeu
a ridica parintii mai mare bina, atunci urmeaza a sa ind,repta aceasta
streasina dupA, cuviinta. Si pentru aceasta pricina vor avea parintii
aceasta Incredintare, caci nu sint om necunoscator al dreptatilor.
Am mai vazut ca-mi scrii dumneata ca intre zidul casii si intre
pravaliile metohului, la mijlocul casilor, au ramas un loc deschis din
strimbatura zidului metohului. Lucru. suparator la amindoaa partile,
pentru care rog frateasca dumitale dragoste si bunatate a lua vorba cu
parintii ca sa sa astupe dupa cum s va gasi cu cale mai bine. Si partea
196
www.dacoromanica.ro
mea de eheltuiala ce sa va face sa va raspunde de dumneata din banii
ce trimit dumitale prin deosebita scrisoare.
Sint al dumitale ca un frate si sluga,
Tanase slugeru
1825 avgust 15.
Acad. R.S.R., CMLXXIII-160.
Copie scrisa In condica m-rii CAldarusani.

124 1825 august 17. Bueureti.

Cu zmerita si plecata obsteasca anafora facem aratare marii tale,
ca dintru inceput [in] Cara aceasta au fost eladite case domnesti aici in
politiia Bucurestilor, atat pentru sederea luminatilor domni i pentru
cautarea maslahturilor inparatesti cat si pentru adunarea obstii boerimii
intru cautarea pricinilor de jud.ecati, si a celorlalte trebi ale tarii, en
indestule odai, lara de a sa pricinui nisi o zatienire la cele de mai sus
aratate rnaslahturi inparatesti si obstesti ale tarn.
Si din nenorocirea noastra, intamplandu-s5, de s-au ars casele
domnesti cu totul in anul venirii marii sale domnului loan voda Caragea,
de atunci s-au mutat domniia in casele marii tale, unde fiind cu strain-
torare, s-au mai luat si alte doua case ale altor stapani ce era alaturi.
In care iarasi nu isi avea toate dregatoriile inlesnirea spre cautarea trebi-
lor. Din care pricing nici lacuitori, nici alii ce avea trebi la stapanirea
tarii nu avea unde s5, sa adaposteasea, ci sedea toti pe afara in sloata i in
vinturi si in ploi, caci abea incapea intr-acele case sederea domnii i cau-
tarea unor trebi, cu multa stramtorare. Si macar ca si de la bung venirea
marii tale pang arum, tot intr-aceste case s-au eautat trebile tarii, dar
acum fiindca din intamplare s-au ars si aceste case si alt mijloc pentru
sederea domnii nu mai este, decat sa sa faca iarasi la loc, en un ajutor
de obste al tuturor, casele domnesti unde au fost care s-au ars in zilele
domnului Caragea.
De aceia ne ruga'm marii tale ca sa ni sa dea vole prin luminata,
porunca a ne aduna cu totii la, un loc, ca sa chibzuim pentru trebuin-
cioasa cheltuiala ce urmeaza sa mearga spre facerea caselor domnesti.
Si prin osebita anafora sa aratam inaltimii tale ca sa sa puie in lucrare
mai din vreme, a sa putea savirsi 'Ana la anul viitor.
Iar hotararea [desavarsita ramane a sa face de catre mariia ta].
1825 avgust 17.
Grigorie al Ungrovlahii, Grigorie episcop Arges, Neofit episcop
Rimnie, Chezarie episcop Buzau, Iorgu beizade, Costandin B5,1aceanu
vel ban, Grigorie Filipescu, Mihalache Ghica vel vistier, Theodor Vaea-
reseu vel dvornic, Iordaehe Golescu vel dvornic, Scarlat Gradisteanu biv
vel dvornic, Joan Stirbei dvornic, Fotache Stirbei dvornic, Dimitrie
Bibeseu vel dvornic, Mihalache Racovit5, vet logofat, Costandin Cimpi-
neanu, Alexandru Ghica, Nestor vet logofat, Ioan Falcoianu, Alexandru
Nenciulescu, Aleco Cretulescu, Filip Lenj, Costandin Balaceanu, Iordache
Florescu
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 41v-42.
Copie.

197
www.dacoromanica.ro
125 1825 august 17. Bucurqti.
Preaingltate doamne,
Am v5,zut aratarea ce au Mut cgtre mariia to dumnealui vel
dvornic Dimitrie Bibescu, cum ca apa ce sa adung din santurile poduri-
lor ulitilor tirgului cel mare din Cojocarii suptiri i Bogasieri 1i
fiindu-i curgerea din vechime prin santul podului ulitii Boiangiilor vechi
pang lingg, poarta Baratii. Apoi prin santul podului ulitii ce merge pe la
brutariia lui Babic armeanul mergea o parte dintransa de da in santul
podului celui mare al Tirgului de Afar din josul puscgrii domnesti.
i de acolea sa scurgea printr-acel an in Dimbovitg, de vale la
Butuc, iar alts parte dintr-acea apg apuca spre 111-14a Zarzavagiilor noi
ce s-au deschis de la raposatul dome Hangeriu incoace pe la spatele
bisericii domnesti a Curtii cei Vechi. Uncle acolea in capul acei uliti
da cgtre brutgriia lui Babic, inpreunindu.-sa si cu alts apa ce mai vine
iarasi din tirgul eel mare prin santul podului ulitii ce vine dup5, zidul
Curtii cei vechi, unde au fost grajdurile domnesti. Merg apoi amandoug
tot prin santul podului acei uliti a Zarzavagiilor noi, pans dau iargsi
in san.tul podului cel mare din Curtea Veche, in dreptul portii raposatului
Manuc. i prin acel an sa scurg (sic) in DimboviDa la Vadu sacagiilor.
Iar acum la facerea caldarimului Podului Tirgului de Afar* pentru
sigurantia caldarimului, s-au chibzuit de arhitectoni amindoi a sg abate
inapoi si ceilalta parte din apa ce curgea in podul cel mare din josul
puscarii gospod, ca s curgg toata pa supt podul until cei noi a Zar-
zavagiilor.
Asemenea si altg putina apg ce mai surge si de la poarta Bargtii
Inainte iargsi in podul eel mare al Tirgului de Afar* in dreptul caselor
Bratgsanului din sus, ca, 85, curga si aceia tot prin ulita Zarzavagiilor
noi. Precum si alt putina apg ce mai vine si din ulita dinpotrivg de la
poarta raposatului slugerului Matei Lacusteanul si dg iara'si in podul
eel mare tot acolea in dreptul cei ce vine de la poarta Baratii, sa o
abatg si pg aceia inapoi, ca sa curga pa ulita, ce merge la vale la Butuc,
pe la casele raposatului medelnicerului Ianache Rahtivanu.
fiindca acea apa ce curgea incg mai dinainte prin santul podului
ulitii Zarzavagiilor noi, apururea baltea acolea nude da intr-acel sant
In podul cel mare al Curtii cei vechi, in dreptul portii hanului raposatului
Manuc, din pricing ca este locul mai jos, si plutea podinile deasupra
apoi la vremi da ploi marl. Din care pricing s-au si coborit de la o
vreme incoaci curgerea apei ce venea din Boiangii pa acea ulita a Zar-
zavagiilor noi abat'andu-s a merge curgerea ei tot in podul cel mare din
josul pusarii gospod.
i asa, spre curgerea acestei ape, s-au indatorat arhitectonii amindoi
0," facg canal cu chemer pa supt caldarim in currnezis acolea dinaintea
portii hanului raposatului Manuc. SA mai faca apoi cu a dumnealor
cheltuiala si an ghizduit pa toate partile cu scinduri, tepene si acoperit
pa deasupra cu asemenea scinduri in curtea acelui han de la poartg
si ping in fundul hanului, scotindu.-1 si afara la Dimbovita in dos prin
portita hanului ce raspunde acolea la Dimbthrita, pa nude grajdurile
hanului, si unde este facut si an intr-adins da stapAnu hanului pentru
scurgerea apelor din launtru hanului.
i cu mijlocul acesta si apele tirgului sa vor putea scurge in Dim-
bovita cu inlesnire printr-acest sant si caldarimul podului celui mare va
198
www.dacoromanica.ro
fi sigurifsit ti aparat de curgerea acestii ape pa dedesuptul lui. i acel
han al raposatului Manuc va fi scapat de b5lteala apei ce cerca dinaintea
portii lui la vremi de ploi mari.
i dupa luminata porunca marii tale ce ni s-au dat la aeeasta
aratare a dumnealui dvornicului mergind si insine noi Cu. totii la fata
locului, dinpreu.na si cu amindoi numitii contraccii, unde privind cu
luare aminte curgerea acestor ape prin anturile de mai sus numite
intoemai precum sant trecute de dumnealui dvornic Bibescu.
i asa spre sigurantiia caldarimului Tirgului de Afara i mai virtos
a curatenii acestor uliti ce sint in mijlocul politii, am cunoscut ea de sa
va abate curgerea acelor ape dupa mijlocul ce s-au chibzuit de amindoi
arhitectonii contraccii caldarimurilor, intru adevar este sa vie cu repe-
ziciune a s scurge in. apa Dimbovitii prin santul ce sa va deschid.e pa
supt poarta hanului raposatului Manuc, fiind in dreptul acei uliti a
Zarzavagiilor noi. i sa mintuieste si chiar acest han de biltarea apei ce
cerca dinaintea portii lui la vreme de ploi mart Mai ales ca prin portita
hanului, ce raspunde in dos la Dimbovita, este facut i an intr-adins
de stapinul acestui han pentru scurgerea apelor.
Dar fiindea in urma s-au aratat cu jalba titre mariia to epistatul
casii raposatului Manuc ce s-au buiurdisit tot in cercetarea noastra,
prin care au cerut sat se popreasca dachiderea acelui an pa supt
poarta si curtea hanului spre a nu sa pricinui stricaciune binalii.
De aceia din iznoava prin pitac am scris dumisale Fraivalt si dumi-
sale Harting arhitectoni si contraccii, aratindu-li-sa si chiar jalba epista-
tului ca sa o vaza. i pentru caci ne-am incredintat la fata locului, cum
ca este mijloc a sa face acest sant pa supt poarta hanului, ca sa sa seurga
prin ulicioara acelui han la apa Dimbovitii si nici o suparare sau strica-
ciune nu sa pricinuieste la binaoa acestui han sa da in scris aceasta
incredintare a numitilor.
15i de la 10 ale urrnatorului avgust raspund amindoi supt iscaliturile
for in dosul pitacului nostru, el de a lipsi toata banuiala epistatului
casii raposatului Manuc, ea nu s va aduce nici o stricaciune hanului
cu santul ce face supt poarta, au socotit sa faca atat paretii cit $i fundul
acestui sant, cat tine binaoa de zid a portii, si asa nici o stricaciune
nu sa va aduce binalii.
Deci pentru cuviincioasele pricini ce sant aratate mai sus, si pentru
caci amindoi arhitectonii au dat inscris ca cu facerea acelui ant, dupa
mijlocul ce in raspunsul for sa coprinde nici o stricaciune nu s aduce
binalii, gasim cu tale sa sa dea luminata porunca marii tale catre numitii
contraccii a sa apuca scum din vreme, spre lucrarea i savirsirea acestii
trebi, cu a face canal cu chemer pa supt caldarim in curmezi dinaintea
portii hanului raposatului Manuc.
i cu deschiderea acelui sant pa supt poarta hanului raposatului
Manuc, faeindu-i pareti i fund da zid cat tine binaoa portii, si an
ghizduit pa toate pantile cu scinduri tepene, si acoperit pa d-asupra cu
asemenea scinduri in curtea acelui han pana in fundul hanului, scotindu-1
si afara la Dimbovita in dos, prin portita hanului ce raspunde acolo
pa unde este scurgerea apelor, ca sa sa scurga toate apele ce sant a sa
abate prin Mita Zarzavagiilor noi, cu rapeziciune printr-acest sant, pa
supt poarta hanului la apa Dimbovitii, cumpanind masurilc, si facind
lucru bun si teineinic spre a nu sa pricinui vreo suparare, sau stricaciune
la vreo bina.
199
www.dacoromanica.ro
 Iar hotarirea [des'ava'rsita rAm'ane a sa face de cAtre maxiia ta].
1825 avgust 17.
Costandin Balaceanu vel ban
Theodor Vacarescu vel dvornic
Iordache Golescu vel dvornic
Dimitrie Bibescu vel dvornic
Nestor vel logofAt
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 42-42 v.
Copie.

120 1825 septembrie 3. [Bueurqtrt].

lo Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.

Dupa aratarea ce ne fac printr-aceasta anafora dumnealor veliti
boeri, primita este domnii mele rugAciunea jaluitorului.
i hotlrim sa aiba voe si slobozenia a lucra la acea fabrics bere de
bucate proaste si stricate, faspunzind pa tot anul, la cutiia milosteniilor,
cite taleri trei sute cincizeci pa an.
Pentru care sa poruncim dumitale vel vistier ca sa, dea jaluitorul
zapis supt a sa iscaliturI atit la Depertamentul epitropii obstirilor, cit
si la Vistierie, on legatura ca s5, nu indrazneascA a cumpara pentru tre-
buinta acestui mestesug bucate bune, ci numai din cele stricate si numai
pins la saptezeci de chile pa an, iar nu mai mult. Care si aceasta surna,
sa aibA a o cumpara cu voe data in scris de la domneasca noastra Vis-
tierie catre ispravnicii judetelor de unde are a o cumpara.
i urrnind acestii legAturi, de mai sus aratata, sa i sa pazeasca si
lui priveleghiul lucrArii acestui mestesug, precum s-au urmat pins la
moartea lui Ioan. Iar dovadindu-sa ca au cumparat de undevasi niscareva
bucate pentru aceasta trebuinta, inpotriva legaturii de mai sus aratata
sa-si piarza acest priveleghiu.
1825 septemvrie 3.
IL.P.I vel logolatl
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, XXVIII-6.
Copie, stare bunk hirtie cu filigran.

127 1825 septembrie 10. Bueureti.

Preainaltate doamne,
Dupa luminata porunca marii tale ce ni sa da la aceasta, jalba a
m'acelarilor din politiia Bucurestilor, cu care an venit insusi ei inaintea
noastra, facind cercetare de fats cu cuviosul igumen al mana'stirii Radului
Voda, pe care intrebindu-1 cu ce cuvant nu in.gadu.este pa jaluitori a
taia vitele pa mosiia Radului Voda in Tabaci, uncle arata jaluitorii ca
0-T ITN
1 Documentul este In directa legAturA cu anaforaua din 1825 august 30 si documentele
din 1826 martie 26, 1826 aprilie 4 publicate de I. Cojocaru, Documente privitore la economic!
Tarts Romanefti, I3ucuresti, 1958, vol. II, nr. 240, 246, si 248.

200
www.dacoromanica.ro
le-au taiat pang, acum. Itaspunse ea dupa luminata intarirea marii tale
ce este data la anaforaoa dumnealor velitilor boeri, slat orinduiti mace-
larii ca sa taie vitele din josul manastirii, uncle are si acum be ca sa le
dea. Iar jaluitorii neurmind intr-acestas chip, s-au pus de sinesi s le
taie din susul manastirii.
Si boerii i negutatorii mahalagii s-au jaluit catre dumnealui vet
aga ca le aduce putoare cu taierea vitelor pe linga casele dumnealor.
Si asa i-au poprit, precum tot asemenea ne-au aratat 5i dumnealui vel
aga fa,p, aflindu.-sa, cum ca Depertamentul epitropii obstirilor i-au aratat
ca nu pot jaluitorii sa taie vite din susul manastirii, ci din jos.
Dupg, care am cerut la numitu Depertament porunca ce este data
pentru aceasta pricina i ne-au trimis o anafora a noastra, scrisa de la
15 ale trecutului Arnie, intarita intru toate 1i c15, mariia ta, cind lntre
celelalte orinduieli ce au cerut atunci isnaful macelarilor sa coprinde si
aceasta. Ca vitele mari i mici sa le taie afara din politiia Bucurestilor,
din jos de Radul Voda pa apa Dimbovitii, dupg, nizamul ce este dat.
Uncle acolo are sa sa seurg5, singele dintr-insele i sa arunce tot murda-
licul for pe apa, spalindu-le bine, cum A, cade, ca sa, aduca carnea curata,
a o asaza pa scaune in politiie sa o vinza, fara de a fi slobozi sa le taie
pe la vadurile Dimbovitii in politiie, pe uncle mai nainte le lnjunghia,
ca sa nu aduca murdalic $i putoare la politiie.
Deci flind orindult prin anaforaoa dg, mai sus cea intarita dg, manila
ta, dupa nizamul ce este dat ca macelarii sa taie vitele din jos de mana-
stirea Radului Voda, pentru pricina ce sa arata, spre a aduce de acolo
carnea curata la scaune de a o vinde, rau si WA de cafe an indraznit
ei de sine 0, taie vitele din susul manastirii, a pricinui putoare la, boeri i
eeilali mahalagii. Si bine an urmat dumnealui vel aga de i-au poprit
sa nu mai taie din susul manastirii.
Pentru care gasim cu tale sa sa dea luminata porunca marii tale
catre dumnealui vet aga a indatora pa jaluitori i pa suditii macelari, fara
(la deosebire, fiind datori si supusi i ei obstestii orandueli, de vocsc a
sa negut'atori cu taere do came, ca cu totii invoindu-sa cu igumenu
Radului Vod.a pentru chiria locului, sa-si is locu din josul manastirii,
uncle zise igumenu ca are in dastul be slobod, pa langa apa Dimbovitii.
Si acolo sa taie vitele mari gi mici, ca sa sa scurga singele dintr-insele
si sa BA arunce m.uxdalicul pe apa, spalindu-le bine, cum sa cade. Si
asa sa aduca carnea curata a o asaza pa scaune in politiie, sa o vanza,
fara dg, a mai ingadui nici pa jaluitori, nici pa suditi, sau pa oricine
macar, ca sa taie vite de acum inainte mari i mici, nici mai in sus de
manastire, nici la alte vaduri i locuri din politiie, spre a nu sa aduce
putoare si murdalic la politiie.
Iar hotararea cea desavirsita [ramane a sa, face de catre manila ta].
1825 septemvrie 10.
vet ban
Theodor Vacarescu vel dvornic
Iordache Golescu vel dvornic
Scarlat Gradisteanu biv vel dvornic
Dimitrie Bibescu vel dvornic
Nestor vet logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 43.
Copie.

www.dacoromanica.ro 201
128 1825 septembrie 20. [Bueureti].

Grigorie al Ungrovlahii adeverez

Mantnitorul nostru Isus Hristos raspunzand catre cei ce pricinula
i zicea, Doamne &and to -am vazut flamand, sau insetat, sau bolnav
celelalte, hotaraste ea intro cat ati facut unuia dintru acesti frati mai
mici ai miei, mie ati facut. Si asa ne-au aratat ea eel flamand i bolnav
si In scurt eel sarac supt fat sa poarta pa Insusi acesta Hristos.
Pentru a caruia dragoste acum i noi vrand sa ajutam fratilor nostri
carii sa afla sau sa vor afla la Spitalul Iubirii de oameni, cu voe sloboda
si cu ealduroasa inima, ca cum am fi dat lui insusi Hristos, pre a caruia
fata o poarta ei.
Dam i afierosim o mosie ce o avem cumparata cu zapise bune,
anume Toporul, in sud Vlasca, de sapte sute treizeci si opt si jumatate
stanjeni, dupa cum hotarnicia veche i noaa arata. Ca printr-aceasta, ei
adica, sa afle aici mild fi cautare, iar noi in ceilalta viata mantuire de la
Hristos iubitorul de oameni.
Si deci ca pre un dar ce 1-am dat bolnavilor din acest spital si
printr-ansii lui Hristos, nimenea dintr-ai nostri sau din rudeniile noastre
dupe noi sa nu 0, ispiteasca candva cu vreo pricina a o in.streina, ci
mai vartos sa sa sileasca cat va fi prin putinta totdeauna a o intari ca
sa afle 1i ei bland pre Hristos domnul nostru in zioa i ceasul acela,
cand va da fiescaruia dupa faptile lui.
Asemenea i ingrijitorii spitalului sa nu poata sa o stramute de
la spital, nici prin cuvant de schimb, nici on cu ce alt chip. Iar care va
indrazni, copii lui sa moara da foame.
Si spre incredintare ne-am iscalit puind i marturi vrednici de
credinta.
Am dat Qi toate zapisile, i alte sinetnri cu care o am stapanit.
1825 septemvrie 20.
Searlat Mihalescu biv vel logofat
Anica Mihaleasca logofeteasa
Ioan Mihalescu vtori logofat
[indescifrabil] vel spdthar, martur
trecut in condica Mitropoliei
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-53.
Original, stare foarte bunA, Male cu filigran.

129 1825 septembrie 26. [Bueureti].

Adie4 eu Gheorghie sin Preda polcovnic inpreuna cu muma-mea
Zmaranda i cu fratele miu Mihalachi ineredintam cu acest zapis al nostru
la mana dumnealui coconu Alecu Barostu.
Precum sa sa stie ca avand eu o casa in mahalaoa Dimi Tabac, cu
pamantu ohavnic, care despre rasarit sa vecineste cu dumnealui sardaru
Iordachi Anagnoste, iar despre amizi-zi cu dumnealui coconu Manolachi
Florescu $i depre amiza-noapte cu dumnealui Pana treti logofat i cu jupan
Gheorghe rachieru i cu jupaneasa Mariuta.
I-am vandut-o dumnealui mai sus numitului cu[m]parator in drept
taleri 3 000, adid, trei mii. i am vAndu.t de a noastra bunavoe, nesiliti
202
www.dacoromanica.ro
da ninieni si sa aibg dumnealui a stapani in bung pace, atata sotiia
dumnealui si copii de copii dumnealor si neam de neamu dumnealui.
Si acum la facerea zapisului am primit toti bani dep[l]in in mainile noastre.
Si pentru mai buns si adevarata credinta ne-am iseglit si ne-am
pus si numele si degitile in be de pecete, ca sa sa creaza.
Si cand s-au facut acest zapis an fost si alte obraze care mai jos
sg, vad iscalite.
1825 septemvrie 26.
Gheorghita logofat [ ?]
Eu Mihalache cojocaru. brat Ghita, adeverez
Eu Zamanda (sic) po[l]covniceasa, adeverez puind si degetul in
loc de pecete, ca sg sa creaza
Venind si la mine, ca la un vecin, cu acest zapis si intrebandu-mg,
de voesc a-1 cumpgra si mie nefacandu-mi trebuintg, are voe numitu
musteriu a-1 cumpara.
Manolache Florescu
[semnetturet indescifrabilet]
Panait [indesfibrabil] vtori logofat
Gheorghe Danescu, martor
[pe verso] :
De la Logofetia mare a Tarii de Sus
Cu acest zapis de vanzarea casii, ce in fatg sa aratg, viind la
logofetie Gheorghe sin Preda, vgnzg.torul an cerut adeverire, argtand
ca vanzarea si cumparg,toarea s-au facut prin buns invoire si s-au nurna-
rat si banii.
De care intrebandu-sg vanzatorul de uncle are aceastg, casa si de
au iscalit rudele si vecinii ce au eadere de protimisis, raspunse ca casele
fi sant ramase de la tats -sau, iar rude si vecini nu mai are pa, altii carii
sg nu fie iscaliti la zapis, afara dintr-un Gheorghe si Mariia vecini ce
nu voese nici zapisul a-1 iscali, nici bani a numgra.
La carii trimitand pa Gheorghe Theodorescu logofat de divan de
le-au facut intrebare de voesc a cumpara sau nu, an adus faspuns ca
musterii a cumpara casile nu sant, decal an zis cum ea au a luoa de la
vanza'tor datorie de bani si de aceia nu voesc a iscali la zapis pang nu
li sa va plati datoriia ce au a luoa.
Deci casile acestea din incredintarea ce au dat vanzg'toral ca-i sant
ramase de la tats -sau si ca an iscalit toate rudele si vecinii ce au cAdere
de protimisis (afarg, din Gheorghe si Mariia vecini ce n-au vrut a iscali,
cu cuvant CA au a luoa datorie de bani) care datorie fiind osebitg pricing
ramane a-si cguta in uxma.
Iar pentru case de vreme ce nu cer protimisis si altg pricing, la
mijloc nu mai este, dupa cererea si rugAciunea ce au facut si vanzatoru
si cumparatoru, s-au adeverit zapisul acesta si cu a noastra iscaliturl ca
said aibg urmarea si paza, trecandu-sa si in condica divanului.
1825 dechemvrie 22.
vel logofat
RIducanu stolnic
trecut in condicg
Mihai logofat
Colectia George Potra.
Original, stare foarte buns, hlrtie cu filigran.

203
www.dacoromanica.ro
130 1825 octombrie 9. Bucureti.
Dupg luntinatg porunca mgrii tale ce ni sa a la aceastg anafora
a Departamentului de Opt, zapciu hatmgnese au adus inaintea noastrg
pa unul dirt jaluitori anume Dumitrache Greceanul, ce-1 arata Deperta-
mentul cg, ar fi nevirstnic, cAci celglalt frate al sg'u. Gheorghe Greceanul
biv vtori logofgt nu s-au aflat aici lipsind afar& la culesul viilor.
Si fAcind cercetare si cuviincioasa chibzuire argtgm mgrii tale cg
atAt dupg vederea stgrii lui Dumitrache, cat si dupa pliroforia ce am
luat de la unii altii sg, afla, numitu trecut peste virsta cea orinduitg in
pravila, pgmintului de ani 25, fiind aproape de ani 28. Dupg cum si
insusi el mgrturiseste inaintea noastra", iar nu nevirstnic dupg cum Deper-
tamentul it araU-, iar celglalt frate al sau Gheorghe Greceanu biv vtori
logofgt sa aflg mai mare si casgtorit.
Si asa fiindcg, de la pa'rintii for alt avut nu le-au mai rgm.as, (leen
acea casa dupg Podul Mogosoai si un petec de movie la Pociova,liste sttd
Ilfov. Si amIndoi intru o unire voesc a vinde casa prin mezat si sa puie
pret si la mosia Pociovalistea, ca sg, sg, impartg, intre dinsii. Si partea
lui Dumitrache sg, sa dea in pgstrare la obsteasca epitropie a sgratanilor
dinpreung, cu acei taleri 12 000 ce sant dg, pricing, care rgposata muma
numitilor i-au 15,sat prin diata ei of leat 1824 iu.nie 20 ce este asternutg
intr-aceastg anafora, spre a sa da sorii-sii Ecaterinii, sotia lui Boghici
do la Brasov, Ong cind sg, va argta acea Ecatering aici a sa cerceta
prin judecatg, dupg cum arnindoug pgrtile au dat adeverin.tg de multi).-
mire pg" aceastg anafora de la 29 ale trecutului avgust.
Si Dumitrache asemenea zicind inaintea noastrg, cg de bungvoie
voeste sigurifsi partea sa la epitropie, ca sa ingrijeascg pentru dinsa.
De aceia cererea ce o fac ei arnandoi numitii jaluitori, fiind pri-
mitg de a sa impgrti macar si nevirstnic de ar fi fost Dumitrache, pentru
caci partea sa o dg, la epitropie, vi acei taleri 12 000 iargsi sa sigurifsesc
la epitropie plug cind va veni acea Ecatering aici, ca sg, sg, cerceteze
prin judecatg. Si asa, cu mijlocul de mai sus argtat, vgzindu-sg anafo-
raoa judecgtii Depertamentului, cu bung, orinduialg facuta, ggsim cu
cale s& sa dea huninatl porunca Wird tale catre starostea dg, negutgtori
spre a sa vinde acea casa la mezat dupa, orin.duialg si a cerca si pretzel
mosii Pociovalistii tot prin mezat, ca sa sa poa,t5, inpgrti fratii intre
dAnsii. Si partea lui Dumitrache sa sa dea subt ingrijirea epitropii sgr-
ma,nilor, dintr-al egruia rust sg, sa poatg, chivernisi Dumitrache pga, cind
va voi insusi ca sa si-o radice.
Asemenea sa, sa puie supt pgstrare la epitropie si acei taleri 12 000
ce Oat da, pricing. Pentru care sg, instiinteze durnnealui vel logorat dg,
Tara dg, Sus pa Ecaterina la Brasov, dindu-i soroc cuviincios, ca on
insusi sg, vie aici, sau vechil st-si trimitg a 0, cerceta prin judecata pri-
cina acestor bani. Si cui sg, va cadea dupa pravilt!, aceluia sa va da.
Iar hotgrgrea [desgvarsitg fanAgne a sa, face de catre m.griia ta].
1825 octomvrie 9.
Costandin Balgeeanu vel ban, Theodor Vgcarescul vel dvornic,
Iordache Golescu vel dvornic, Scarlat GrAdisteanu biv vel dvornic, Dind-
trio Bibescu biv vel dvornic, Nestor vel logofat, Aleco Cre-tulescu vel vornic
Arh. St. Buc., ms. 1 130, f. 45.
Copie.

204
www.dacoromanica.ro
131 1825 octombrie 12. Bueurqti.
Preainaltate doam.ne,
Prea sfintiia sa parintele mitropolitul, prin anaforaoa ce an dat
Inaltim.ii tale, face aratare ea avand data sfanta Mitropolie in arenda o
baie de langa Doamna Masa unui Nan Hristodulu cofetarul in soroc
de sapte ani, Inca din leat 1817 iunie 12, cu asazamant ca sa plateasca
pe an cate taleri 3 000.1 ca inplinindu i sa acest soroc i s-au mai dat
Inca pa un an in arenda, care si acest an inplinindu-sa la trecutul iunie 12,
atunci s-au dat in arenda la alt arenda de iconomul sfintei Mitropolii.
Dar dupa ce paradosit baia dupa oran.duiala, s-au pomenit
noul arendas cu un caprar din partea cinstitei Aghentii Inpreuna fiind si
Pashu cofetaru, vechilu numitului Nan, si 1-au dat afara din stapanirea
baii, cu cuvant Ca are dreptati a-si cere de la sfanta Mitropolie.
Ci pentru aceasta dared jalba sfanta Mitropolie si fiind orinduiti in
cercetarea acestui Depertament prin anafora ce s-au Meat si-au aflat
dreptatea. Iar numitul vazand ca sfanta Mitropolie nu numai isi are
toate dreptatile, ci Inca ii mai cere o suma de bani din arenda ball, prin-
tr-o scrisoare ce au scris-o numitul Nan catre vechilu sau de aici, sa
paratiseste de apelatie, zicand ca in alta data isi va cauta acele dreptati.
i fiindca baia sa afla tot in stapanirea numitului epitrop al lui
Nan pana acum si arendasu eel nou au raspuns banii arenzii si sade pa
dinafara, nevoind sa-si ia banii Inapoi fiindca cere stapanirea bail diva
zapis.
Asemenea si acest acaret are trebuinta de tedarac de lemne din
vreme si ca sa nu sa pricinuiasca sfintei Mitropolii, in loc de folos, paguba,
cu pricinuirea cea fara cuvant, de aceia face cerere prea sfintiia sa cu a
sa slobozi baia pa seama arendasului celui non si a i sa Inplini si tot
venitul pa patru luni de la numitul ce au tinut-o zalojita pana acum.
i el oricand va voi isi va cauta cu sfanta Mitropolie. Caci sfanta Mitro-
polio nici s -au lepadat de judecata, nici sa leapada, in dosul chiria a
patrale 1?].
Ni sa porunceste de catre manila to ca vazand si acel raspuns
ce-1 arata prea sfintiia sa parintele mitropolitul, ca au venit de la para-
tul catre vechilu sau sa facem cuviincioasa chibzuire asupra cererii prea
sfiintii sale si sa aratam in scris prin zapciu hatmanesc.
Urmatori fiind luminatei porunci am cetit mai intai numita scri-
soare a lui Nan, scrisa catre Pashu Hagi Dimu cofetaru, epitropul sau,
scrisa de la 25 avgust trecut, si am vazut coprinzandu-sa intre altele ca
nu este multumit pe anaforaoa acestui Depertament ce s-au facut asupra
pricinii acestiia si ca epitropu sau sa um.ble pentru ale sale cheltuieli ce
au cheltuit dupa ce au lipsit el de aici si sa si be ia. Iar pentru ale lui
sa ramaie pana va veni insusi aici, fiindca vine negresit dup./ ce isi va
sfarsi trebile sale de acolo.
Pentru care dupa luminata porunca, chibzuind asupra cererii prea
sfintii sale ce face, zicem ca este cuviincioasa pentru ca judecandu -sa
numitul Nan prin epitropul sau numitul Pashu n-au avut nici un cuvant
la cate au provalisit, iar sfanta Mitropolie avand dreptate, prin anaforaoa
ce s-au facut Inca de la 21 ale trecutului iunie, s-au gasit cu cale ca nu
numai baia sa sa dea in stapanirea noului arendas, platindu-i si venitul
de la Inplinirea sorocului si pana ii va face teslim, ci Inca sa-i mai pla-
teasca si o suma de bani ce s-au ales de judecat'O., ea au ramas Nan a

205
www.dacoromanica.ro
raspun.de sfintei Mitropolii. Dupe cum pe Iarg sa coprinde Intr -acea
anafora, din care sa vede ea s-au Indemnat Nan prin numita scrisoare
de au oprit pa vechilul sau ca sa nu s mai judece, socotind ca cu aceasta
poprire sa nu poata sfanta Mitropolie sa dea afara din baie pa epitropu
sau pana va veni el. Dar aceasta nu-si are locul sau, pentru ca sa prici-
nueste sfintei Mitropolii paguba Indastula, precum arata prea sfintiia sa
prin anafora.
Ci gasim cu tale, ca cu luminata porunca in'altimii tale, dumnealui
vet batman al Divanului sa dea afara pa epitropu lui Nan din baie si sa
o faca teslim la noul arendas. Precum asemenea sa-si inplineasca dreptul
atat al sfintei Mitropolii, cat si al noului arendas, lntocmind. dupa mai
sus zisa anafora ca de la un epitrop ce au lost oranduit din partea
lui Nan cu deplina putere.
Si apoi numitul Nan oricand va veni si va voi, de va avea ceva a
cere, I i va cauta en sfanta Mitropolie, fiindc5, nici sfanta Mitropolie nu
s-au lepadat de judecata, nici sa leapada dup5, cum sa coprinde intr-
aceasta anafora a prea sfintii sale.
Iar cea desavarsita hotarare ramane a a da de catre mania ta.
1825 octomvrie 12.
Mihail Cornescu vel logofat
[rezolulia domnitorului] :
lo Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
De vreme ce sorocul inchiderii [inchirierii9] acestii bai s-au inplinit
dup5, aratarea ce ni sa face printr-aceasta anafora a juclecatii Logofetii
pricinilor straine, nici un cuvant de dreptate n-au putut avea nici Nan,
nici Pascul cofetarul, epitropul sau de aici, a stapani macar un teas
arenda baii peste inplinirea sorocului macar si de ar fi ramas sa is
cevasi de la sfanta Mitropolie. Iar nu de sinesi sa stapaneasca in silnicie
arenda, acestii bai, cu cat mai vartos ca Nan ce au avut aceasta baie
Cu chirie judecandu-sa cu sfanta Mitropolie la Depertamentul Logofetii
pricinilor straine, prin numitrul epitrop al sau, au mai ramas Inca dator
o sums de bani prin alegerea acestii judecati ce s-au facut de la 21 ale
trecutului iunie, dupa pliroforia ce ni sa da printr-aceasta anafora. Asupra
careia alegeri sa cuvenea sa dam domnia mea si intarire da vreme ce
Nan arendasul nu numai ca vreo apelatie n-au dat in sorocul eel oranduit
al pravilii, ci Inca si pe epitropul sau 1-au oprit prin scrisoarea sa de a
sa judeca. Dar musadea facandu-i la aceasta, am poruncit dumnealui vel
logofat de Tara de Sus de i s-au trimis copie dupa aces alegere scriin-
dmi-sa ca on insusi sa vie aici sau vechil sa-si oranduiasca spre a sa
infatisa la Divan inaintea domnii m.ele.
Ci dar de vreme ce sorocul Inchirierii bail s-au inplinit, poruncim
dumitale vel hatmane al Divanului sa izgonesti de acolo pa epitropul
lui Nan, Wand baia teslim la arendasul cel non al sfintei Mitropolii.
Si osebit sa Inplinesti sfintei Mitropolii de la Pascul cofetarul, epitropul
lui Nan, si tot venitul ball cat sa va dovedi ca s-au stalls de la inpli-
nirea sorocului pana in zioa ce o va face zapt noul arendas al sfintei
Mitropolii.
1825 octomvrie 29.
vel logofat
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXXVIII-2.
Original, stare potrivitA, hirtie cu filigran.

206
www.dacoromanica.ro
132 1825 octombrie 16. alueuretii.
Manastirea Mihai Vod.a avand un loc slobod in fata podului intro
casele nanastirii si intre binaoa lui Naidu simigiu 1-au cerut barbier-basa
Stanciu ca s faca pe dansul vreo pravklie si sa plateasca chiriia locului.
A caruia cerere privind la oaresicare folos, i s-au dat a face p5,
dansul pravalie sau cask pentru ocice alte alisverisuri, numai carciuma
sau simigerie sa nu fie slobod. Si sa plateasa chiriia locului pe an ate
taleri cincisprezece lei urmAndu-si stapknirea nebantuit, atkt numitul
cat si clironomii sai, lark a s supara de cei din u.rma egumeni cu vreo
deosebita cerere, afara numai and sa va vinde binaoa sa fie dator
cumparktoru a veni la manastire ca sk dea de stire si s sa invoiasca
pentru adaosul chirii locului, dupa orAnduiala. Care bina, fereasca Dum-
nezeu., arzandu-s din vreo primejdie a focului, slobod sa fie a o face
la loc, fara vreun adaos de chirie.
Si locul masurkndu-sa fata la pod au exit stanjeni trei, palme
douk, lungul stanjeni sapte, palme asA, i fundul in curmezis stanjeni
patru, palme sass.
Si spre incredintare am iscalit insine, trecandu-sa si in condica
mandstirii.
1825 octomvrie 16.
Vartholemeu iindescifrabil]
trecut in condica
Gheorghie gramaticu
[pe pagina a doua] :
De la Logofetia mare a Tariff de Sus
Zapisul acesta pentru locul ce in fata sk arata, dandu-sa de atre
cuviosul Vartholomeiu, egumenu sfintei manastiri Mihai Vodk, Stan -
ciului barbier-basa al xnarii sale prea inaltatului nostru domn Grigorie
Dimitriu Ghica voievod, cu asezamant a face pravalie p5, dAnsul si a da
la manastire pe an ate taleri cincisprezece embatic pentru loc.
Si sa stapkneasea atat numitu barbier-basa cat si clironomii lui,
fara s fie suparat de atre cei din urma egumeni cu vreo deosebita
cerere, afara numai and s va vinde binaoa, atunci sa fie dator cum*
ratorul a merge la manastire, ca sa dea de stire si 0', se invoiasca pentru
adaosul chirii locului, care bina, fereasca Dumnezeu, intamplAndu-se sk
arza din vreo primejdie, sa fie volnic a o face la loc, fara vreun adaos
de chirie.
Care loc arata a 1-au si masurat cu stanjenul si au exit fata la
pod stanjeni trei, palme doak, lungul stanjeni sapte, palme sass, si fundul
Sn curmezis stanjeni patru palme sasg.
Deci egumenii manastirilor din vechime avAnd aceastk orknduiala
a da locuri slobode ce nu aduc nici un venit, cu embatichiuri, ca sa faca
binale pe dknsele, de la care 0, aiba folos, si de vreme ce acest loc
slobod flind, 1-au dat egumenul mai sus numitului, cu embatichiu, a da
la manastire taleri cincisprezece pe an. La care emfitisis vecini proti-
misis nu au, dupa cererea dar si rugaciunea ce au facut amandoaa par-
tile, s-au adeverit zapisul acesta si cu a n.oastrk isc5,1itura ca sa-si aiba
nrmarea si paza, trecandu-sa si in condica Divanului.
1826 avgust 9.
207
www.dacoromanica.ro
 vel logofat
trecut in condica
Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vodg, VI-47.
Copie veche, stare foarte bung, hlrtie cu filigran.

133 1825 octombrie 30. Bucureti.

Sfatul orosenesc din Bucuresti

anul 1825, octomvrie 30, nr. 5 050
Cinstitului dome marelui logofat Dimitrie Ralet.
La adresul dumneavoastra de la 29 ale curgatorului, Sfatul are
cinste a va raspunde ca cu acel bilet ce aveti si care coprinde pentru a
cladi pe toaa intinderea din fats a acelui loc,
D5, vreme ce dumneavoastra nu ati desavirsit cladirea estimp,
puteti a o inainta in anul viitor, tot pe acea linie a tragerii care coprinde
pomenitul bilet, fara, sa va mai supuneti si atunci la o de iznoava tragere.
Si asa, spre mai bun temei, veti avea acest adres cu care veti rami-
nea incredintati despre prezisa inprejurare.
Prez. Sfatului,
[indescifrabil]
G. Paapa
D. Iconomid [ i]
Iorgu Mihulescu
[pe verso];
D-lui marelui logofat Dimitrie Ralet
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-169.
Original, stare foarte bung, hirtie cu filigran; a Post indoitg i expediata sub forma
de plic.

134 1825 noiembrie 2. Bucureti

Taleri 5, adica cinci, au platit chir Hristea boiangiu chiria locului
sfintei Mitropolii, unde si-au avut casa raposata Ioana Misoaia, ins5, pa
un an, de la SL Dimitrie cu leat 1825 si pgna la viitorul sfintul Dimitrie
leat 1826 ; ravas de seams.
1825 noemvrie 2.
[indescifrabil] logofat
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXXVIII-13.
Original, stare bung, format mic.

135 1825 noiembrie 10. [Bucureti].

Al Ungrovlahii Dionisie adeverim

Desi din mila lui Dumnezeu intru intregimea sanatatii $i trupesti si
mintale ma aflu 'Ana astazi, dar insa poruncii evanghelicesti asculator
208
www.dacoromanica.ro
Bind, unde zice priveghiati ca, nu stiti zioa, nici ceasul in care fiul
omenesc vine" si moartea de-apururea inaintea ochilor avind, socotit-am
cele dupa urma, ginduri si vointe ale mele intr-aceasta diata scrisa, yi
iscalita de mine, a asterne, spre a sa pune in lucrare cite dintrinsele
privesc asupra chiverniselii casii si a copiilor miei.
Dupa trecerea mea dintr-aceasta viata vremelnica catre cea nemu-
ritoare i vecinica, facind dar intii marturisirea pravoslavnicii parintestii
mele credinta a uniia sfinte sobornicesti 1i apostolicesti biserici a rasa-
ritului, ca un fiu adevarat al ei, cei [cer] de la toti, pre citi ca un om
voi fi mihnit, dark si de mine tuturor celor carii ma vor fi suparat,
ertaciune din tot sufletul.
Dupa aceasta intorcindu-ma cu lacramati ochi catre prea iubitii
miei copii i aprinsul de rivna suflet catre multa dorita patrie, 1i impuns
despre o parte de ingrijirea parinteasca catre fii miei, iar despre alta,
de cunostiinta datoriilor omului catre patrie, doresc, voesc 1i poruncesc
parinteste fiilor miei ca uniti intii intre din ii, asa intr-un gind sa-si
indrepteze faptele i invataturile catre folosul patrii, precum eu unit
purtind in sufletul mien, ideea ei, cu a lor, nu le poci lesne desparti,
nici poci, de una graind a nu gindi la amindoua, caci macar deli tirziu
de tot am avut noroc, de a afla, ca cind omul nu gindeste la folosul
patrii, nici ea nu are datorie catre el. De aceia fiilor fiti buni, voiosi,
spre slujbele ei ca sa va aflati fiesicare particularea statornicii qi nested,-
mutata fericirea cea dupa putinta omului in viata sotiala.
Deci rugind pe dumnealor frati, i soru-mea, i gineri-mieu, i boeri
Alexandru N. Filipescu, i Mihalache, Costache Cornesti, i Manolache
Florescu sa binevoiasca a sa insarcina cu epitropia casii mele i a copiilor,
i pohtesc a urma intocmai asazaminturilor i orinduelilor mele de mai jos :
Toate lucrurile mele cele miseatoare, dupa moartea mea, sa le
vinza fara de deosebire si cu banii ce sa vor aduna sa sa plateasca
datoriile. Iar neajungind, atuncea toate cele nemiscatoare sa sa dea in
arenda pa atria ani, incit sa ajunga ca si datoria sa sa plateasca i sa
ramlie si pa, seama cheltuielilor spre hrana, imbracamintea i invatatura
copiilor.
invatatura insa aceasta sa be fie, dupa ce vor trece toti tot cursul
stiintelor, apoi unul sa invete dohtoria, altul matimatica si doi pravilele
i orinduiala ostaseasea.
i cind patria va avea orinduiala de ostasi regulati, atunci aeesti
doi sa slujeasca patrii 1i chiar cu singele lor.
Orinduitele de biserica pomeniri sa le faca lark' de pombe (sic),
caci insumi in viata-mi fiind am ingrijit cit mi -au fost prin putinta,
nepotrivit lucru socotind a rasa altora dupa moartea mea aceasta ingrijire.
De aceia fiilor va i pohtesc sa nu va amagiti ca alti trebuie sa va
fie ingrijitori sufletelor dumneavoastra, ci fiescare in viata fiind, pe
neputincios ajutati negresit, fail de a va sfii ca dintr-aceasta yeti saraci.
Asijderea va pohtesc ca si cheltuiala cea spre hrana i imbraca-
mintea copiilor cu mare iconomie sa sa dea, ca sa sa aiba din destul pa
seama invataturii, caci hranindu-sa ca tot omul si purtind postav prost,
nu vor fi goniti de nimeni. Iar procopseala lipsindu-le 1i ei vor fi saraci
1i fara de nici o cinste, i patrii netrebuinciosi.
De va urma trebuinta a sa vinde acaret spre plata datorii, atunci
sa nu sa vinza din cele ce am de mostenire de la raposatul parintele
14 - 0. 2146
209
www.dacoromanica.ro
mien, dupa testamentul sau, ci din cele ce insumi am agonisit, adica
casile zidite pa locul cumparat, i Belvederea, pentru care am cumparat
moie de am dat schimb si bani, cum si saizeci pogoane vie pa mosiia
parinteasca, ale caror trei acareturi sint toate sineturile.
Cind dupa aceasta nu va mai raminea nici o datorie, atunci puindu-
sa la mijloc si zestrea fiicei mele, sa sa imparta casa la toti fratii deopo-
triva. i dindu-sa bath fii-mi tot acele acareturi i lucruri ce sa coprind
in foaia de zestre, cum si prisosul de va fi cu putinta, iar cu apropiere
de acele acareturi. Apoi partile ce vor raminea pa seama fratilor, sa sa
dea in arenda. i dintr-acel venit sa sa cheltuiasca cum am zis.
Aceasta insa deopotriva imparteala a muncii sa-si aiba urmarea,
cind pe dumneaei maica copiilor (pe care eu am si ertat-o din tot sufle-
tul, si ma rog si pa mine sa ma erte) va avea un asemenea cuget pentru
toti, iar cind va voi pentru oricare cuvint, sau pe copila sa nu o imparta-
seasca deopotriva cu fii, sau pa vreunul din fii sa-1 impartaseasca mai
mult, atunci acel prisos sa sa scaza din partea ce i sa cuvine a avea
din periusia mea, care s sa imparts iar la toti, ca fara deosebire nici
unul sa nu aiba mai mult sau mai putin din amindoua periusiile.
Sa mai pohtesc frati epitropi ca venitul fiescaruia fiu din parte-i
sa i sa dea dupa ce va ajunge in virsta pravilniceasca, cind va avea
savirsit tot cursul invataturilor, prin care o sa si cistige hrana vietii,
adica unu dohtor, altu inginer si doi nomicosi.
Dar si atunci va rog cu lacrimi sa fiti cu luare aminte asupra
aceluia, ca sa vedeti de are cinstita vietuire, de este iconom, de sa si-
leste sa-i prisoseasca dintr-acel putin venit un cit de mic capital, sau si
de it cheltueste, insa nu la nimicuri, ci la invatatura si la lucru de la
care asteapta folos. Unuia ca acela nu numai sa i s5, urmeze darea veni-
tului partii sale, ci s i sa faca, cu fierbinteala vg, rog, tot ajutorul dupg
putinta, inlesnindu-1 spre mai bine urmari, si povatuirea la cite virsta
nu-1 destoiniceste a judeca si a urma. Iar care prin nenorocirea sa cea
de bunavoe sa va arata impotrivitor vointelor mele celor parintesti, si
neurmator bunelor povatuiri ale dumnealor fratilor epitropi, aceluia sa
i sa dea numai jumatate din venitul partii sale. Iar ceilalta jumatate
sa fie la pastrare pia, isi va veni in cunostinta si isi va indrepta viata
spre calea cea bung, facindu-sa cunoscut prin stapinire, ca pa unul ca
acela nimeni sa nu-1 imprumute in nadejdea partii sale. Caci acesti
copii n-au parti slobode de vinzare, pind nu vor ajunge toti in virsta
pravilniceasca. Caci atunci sa va alege tine care parte stapineste, $i
cind unul va voi sa vinza, poate altul sa cumpere.
Aceste toate hotariri si asezaminturi, pe seama casii mele si a
copiilor facute, nefiind spre vatamarea nimunuia, crez ca nu numai sa
vor urma de catre epitropii miei, ci ca i milostiva stapinire be va Linea
in seama $i le va inlesni de le va trebui urmarea.
De aceia ma si rog dumnealor epitropilor intocmai s le pazeasca
ca sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeu i a patrii.
1825 noemvrie 10.
Costandin Golescu, adeverez
Arh. St. Buc., Tribunalul Ilfov, sec %ia I. c.c., dosar 3 564/1831, f. 2.
Copie de epocA.

210
www.dacoromanica.ro
136 1825 noiembrie 18. Bucureti.
Adica noi Petcu si Sarban cosari, incredintam cu zapisul nostru la
Iconomia sf. Mitropolii, cum sa sa tie ea ne-am tocmit sa maturam
cosurile casilor sf. Mitropolii fn case luni, adica de acum pina la
Sf. Gheorghe, in drept taleri 32, adica treizeci vi doi.
Ne indatoram ca sa fim cu privighere la maturat ca nu din pricina
noastra sa sa pricinuiasea, fereasea Dumnezeu, vreo primejdie.
Si noi sa avem pa toata saptamina o data a veni o zi in saptamina.
Iar cind nu ne vom purta rindul cu care ne legam, atunci casa sf. Mitro-
polii sloboda sa fie a ne certa prin cinstita Agie. Si once din neingrijirea
noastra s va intimpla, noi sa fim certati vi raspunzatori.
Si pentru ca vom fi urmatori acestui zapis am pus numele i degetu
in loc da pecete, ca s sa creaza.
1825 noemvrie 18.
x Eu Petcu of Foisor 1
adeverim
x Eu Serban ,,
[mai jos] :
Am prima acum inainte taleri 16, adica saisprezece.
Arh. St. Buc., ms. 162, f. 134.
Copie.

137 1825 noiembrie 24. Bueurqti.

Adica eu care mai jos ma voi iscali incredintez cu acest zapis al
mien la mina dumnealui jupinului her ovreiu zaraf-basa, precum sa sa
stie ca avind eu trei pravalii facute da mine cu cite doua, caturi, care
pravalii era cladite cite trele pa vase stinjeni vi sapte palme, ce platesc
chiria pentru tot locul taleri 48 parale 30 pe tot anul.
Dar intimplindu-sa primejdia focului la leat 1823 au ars aceste
pravalii ale mele, cum si toata marfa i ale casii toate, precum toata,
piata politii stie. Din care pricina a arderii focului ramaind la mare sea-
pataciune, aflindu-ma, vi cu copila de virsta casatorii, vi avind trebuinta
de bani, am facut vinzator hrisis al locului pravalii ce an ramas nefacuta,
cu zidurile ce sint pa dinsul.
Care loc aducind un vornicel vi masurindu-1, atit in fata podului i
la mijloc i in fund, cit i lungu, au exit in fata podului in lat stinjeni
doi i cinci palme i patru degete, cu zidul ce este daspre locul dum-
nealui inpreuna, i cu pivnita cea facuta da zid. Iar in capul pivnitii
despre curte au exit stinjeni doi i palme cinci in lat i la mijloc pina in
dreptu plimbarii an exit in lat stinjeni doi vi palme cinci. Si de acolo
inainte sa mai ingusteaza, la care in fund an exit un stinjen vi sapte
palme in lat, iar lungu locului din fata podului stinjeni 25 si 1/2.
Si despre mine sa fad cumparatorul zid lipit de zidul mien. Pe
care loc 1-am vindut dumnealui, mai sus numitului, drept taleri vase mu
opt sute tocmai, primind toti banii deplin in mina mea.
Pentru care m-am asezat ca din mai sus numita chirie de taleri
48 parale 30 ce plateam pe tot anul, taleri dougzeci sa ma scaz eu vi
sa-i plateasca dumnealui numitu cumparator la sf. Mitropolie, iar eu sa
211
www.dacoromanica.ro
platesc numai taleri dougzeci si opt parale treizeci, pentru pravaliile ce
ramin p5, seama mea.
Insa vinzarea o am facut de bunavoie eu stirea sotii mele si a
copiilor miei. Drept aceia dar sa aiba a stapini acest loc si a face pe
dinsul oice [va] voi dumnealui i copii si tot neamul dumnealui.
i locul acesta ce 1-am vindut din sus sa invecineste cu pravaliile
ce ramin pe seama mea. Iar din jos sg, invecineste cu locul dumnealui
ce-1 are cumparat de la dumnealui stolnic Nicolaie Urlateanu.
i pentru ca sa fie stiut si crezut ca am vindut acest loc de buna-
voia mea si am si primit toti banii, nestiind eu carte, m-au iscalit fiul meu
Tanase si pa sotia mea, unde s-au isealit i amindoi feciorii miei.
1825 noemvrie 24.
Hristea boiangiu vinzatoru
Elenca solia dumnealui adeverez
Eu Tanase sin Hristea adeverez
Nicolaie boiangiu, martor
[mai jos] :
Grigorie cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop i mitropolit Ungro-
vlahiei.
Panda, din locul de la Podul Beilicului ce are luat de la sf. Mitro-
polie Hristea boiangiu, adica stinjeni case palme sapte, cu asezamant
de chirie pa an cite taleri patruzeci parale treizeci.
Pa care loc fiind zidite trei pravalii ale sale si intimplindu-sa de
au ars din arderea focului ce s-au intimplat la leat 1823 au vindut hrisis
de doi stinjeni si plame einci, locul adica unei din pravaliile sale ce au
ramas dupa arderea focului, nefacuta, lui Iler ovreiu zaraf-basa, precum
in zapisu vinzarii sa coprinde.
Viind la sf. Mitropolie, stapina locului, s-au rugat de i s-au intarit
acea vinzare cu deosebit asazamint de plata chirii locului, pe obrazul
numitului cumparator. i fiindca acel loc s-au deosebit din stapinirea
lui Hristea boiangiu i s-au dat acest deosebit pecctluit cu asazamint,
ca de acum inainte sa plateasca pentru loeu cel ramas pa seama sa cite
taleri douazeci si opt si parale treizeci pa fiescare an la sf. Mitropolie,
fara alta pricinuire.
i tiindu-sa de acest asazamint, cu raspunderea chirii la soroc,
sa-si stapineasca pravaliile ce le are pa acest loc, nebintuit, iar de s5,
va intimpla sa be vinza la alta mina, dator sa fie ca mai intii sa dea da
Mire sf. Mitropolii sa-si fad, de al doilea asazamint en acel cumparator
pentru chiria locului, iar la mezat n-are voie nici intr-un chip a vinde.
1825 dechemvrie 4.
Arh. St. Buc., ms. 162, f. 106-107.
Copie.

133 1825 decembrie 5. Bucureti.

Dupa luminata porunca marii tale ce ni sa da la aceasta jalba a

dumnealui biv vel caminar Joan Golescu, facind cercetare, din condica
Divanului s-au scos copie care s-au adeverit de dumnealui biv vel stolnic
Raducanu Poenaru, condicar Divanului, dupa anaforaoa ce s-au gasit
trecuta acolo, cu leat 1819 noemvrie 22, iscalit5, da prea sfintiia sa
212
www.dacoromanica.ro
proin mitropolit Dionisie, i de dumnealui biv vel dvornic Mihalache Manu,
i de raposatul dvornic Costandin Samurcas si de dumnealui vel dvornic
Iordache Golescu, intarita tot intr-acel leat noemvrie 23 si de raposatul
Intru fericire domn Alexandru voda Sutu, coprinzatoare ca pentru dato-
ria de bani ce au fost sa raspunza dumnealui biv vel dvornic Nicolaie
Golescu parintele jaluitorului la Ianache Baltaretul, au gasit bani a sa
Imprumuta de la Barbu Sachelarie, spre exoflisirea acei datorii, cu zapis
Supt iscalitura dumnealui, care s-au adeverit si de dumnealor puind
amanet citeva acareturi.
Iar casa cea parinteasca a dumnealui dvornicului de aid din Bucu-
resti ce i-au ramas de mostenire, au dat-o andipricon spre sigurantia
zestrii sotii dumisale ce an avut-o mainainte, ca sa-si aiba taria acest
andipricon, spre sigurantia copilului ce-1 are eu sotia dental.
Deci dovedindu-sa din mai sus numita anafora si din intarirea ce
an dat asupra-i raposatu intru fericire domn Alexandru voda Sutu, ca
casa cea parinteasca a dumnealui dvornicului Nicolaie Golescu ce i-au
ramas aici in Bucuresti mostenire de la parinti, Inca din leat 1819 noem-
vrie 23, s-au pus andipricon spre sigurantia jaluitorului caminar fiul
dumnealui vornicului, ce-1 are nascut cu sotia cea dintai pentru lipsa
de zestre a raposatei maica-sai.
Si fiindca cea adevarata anafora, cu intarirea numitului domn,
zice jaluitoru ca la Brasov s-au pierdut, de aceia primita este cererea
ce o face.
Pentru care gasim cu tale sa sa dea luminata intarirea marii tale
la aceasta plecata a noastra anafora, spre dovada ca ace asta casa este
pusa andipricon spre sigurantia zestrii maicii jaluitorului, dupa copriderea
anaforalii cea intarita da raposatul domn.
Ramaind cea desavarsita hotarare la mariia ta.
1825 dechemvrie 5.
Costandin Balaceanu vel ban, Theodor Vacarescu vel dvornic, Ior-
dache Golescu vet dvornic, Scarlat Gradisteanu biv vel dvornic, Dimitrie
Bibescu biv vet dvornic, Nestor vel logofat, Aleco Cretulescu vet vornic
Arh. St. Buc., ms. 1 130, f. 71 v.
Copie.

139 1825 decembrie 18. Bueureti.

Preainaltate doamne,
Dupa luminat pitacu marii tale ce ni s-au dat Inca de la 21 ale
lui iulie trecut, coprinzator cum ca fiindca dumnealor velitii dvornici
de Tara da Sus si de Jos nu s-au unit la cercetarea ce an facut asupra
prigonirii ce s urmeaza intre dumnealui vistier Joan Moshu, stapinul
mosii Dudestii, cu spitalu of Dudesti pentru coprinsul locului ce are acolo
acest spital prin hrisov domnesc. Ni sa porunceste de catre manila ta
ca mergind insine la fata locului 85, facem cuviincioasa cercetare si chib-
zuire asupra acestii pricini si. sa aratam Inaltimii tale prin anafora.
Urmatori fiind luminatei poruncii marii tale am mers cu totii la
fata locului, acolo la numitul spital, si citind mai intii alegerea ce au
facut-o in scris dumnealui vet dvornic de Tara de Jos, Theodor Vacarescu,
pentru coprinsul locului spitalului, am adus apoi de fata Inaintea noastra
213
www.dacoromanica.ro
gi pg oamenii care au fost la cercetarea dumnealor velitilor dvornici si
le-au argtat dumnealor locul pietrii cei vechi a capului de la rasarit,
din vale de lingg, matca veche a Dimbovitii. i intrebindu-i i noi de
acea piatrg, tot asemenea ne-au argtat $i noag, ea si dumnealor velitilor
dvornici. Adicg cg acea piatrg din vale daspre Dimbovita de lingg matca
veche o stiu ca au fost hotarul coprinsului spitalului la capul de la rasarit.
*i la rgzmirita din urma a rusilor au scos-o muscalii din locul ei, unde
1-au argtat dumnealor velitilor dvornici.
i ducindu-ne si noi cu totii acolo in vale la acel loc al pietrii
din jos de spitalu cel cu biserica catre rasarit, unde am gasit $i musu-
roiu fgcut de dumnealor velitii dvornici cu sapte stinjeni mai spre rasarit
de acea matca seaca, iar de apa Dimbovitii pa unde merge acum cu stinjeni
treizeci si sase mai spre miaza -zi, dupg cum sg, vede insemnat in harta
ce am inchipuit-o in dosul acestii anafora la nr. 1. Am mgsurat dintr-a-
cest musuroi cu lantul de stinjeni zece, de ai raposatului A,rban vodg
Cantacuzino, pg coastg, in sus catra rniazg-noapte in curmezis, pg linia
ce au facut-o dumnealor velitii dvornici pentru razorul daspartirii capului
de la rasarit ping unde s-au inplinit stinjeni doug sute cincizeci in mar-
ginea porumburilor, dupg hrisovul mgrii sale raposatului intru fericire
Alexandru vodg Moruzi of leat 1796 ce s-au gasit trecut in condica Diva-
nului, in care sa coprinde ca s-au mgsurat locul spitalului de raposati
veliti boeri ce au fost oranduiti atunci de mania sa. Ina in lat stinjeni
doug sute cincizeci si in lung stinjeni patru sute cincizeci. *i am facut
musuroi acolea de marginea porumburilor ca sa sa puie piatrg, dupg
cum sa vede insemnat in hartg la nr. 2.
Dupg aceia ne-am intors iargsi in vale la locul pietrii cei vechi, de
unde am inceput trasura, $i mgsurind de acolea si in jos catre apus pg
linia ce am facut-o de iznoava pg colt, drept pentru razorul despartirii
lungimii locului spitalului din jos dgspre miazg-zi, trecind apa Dimbovitii
de doug on in curmezis, $i altg data pg lungul cursului apii in sus. *i
iargsi a patra oars in curmezis, $i pg malul apei in sus inainte spre
apus pg din josul spitalului cel mare din vale, cu stinjeni nougsprezece
palme doug', mai spre miaza -zi de coltul cel din jos daspre rasarit al
acestui spital, i cu stinjeni treizeci $i noug palme trei de coltul lui cel
din sus, dgspre apus, si tot pg, deal in sus catre apus ping unde s-au
inplinit stinjeni patru sute cincizeci ai lungimii, dupg mai sus aratatu
hrisov.
i am facut musuroi ca sa sa puie piatrg pentru coltul capului de
la apus din jos daspre Dimbovitg, dupg cum sa vede insemnat in hartg
la numarul 3.
i dintr-acest semn facind iargsi linie pg coltul drept in curmezis
pentru razorul dAspartirii capului de la apus, in prelungul vaii ce vine
de la moara lui Manuc si trece pin fata lazaretului, am masurat ci pg,
acea linie in sus spre miazg-noapte ping unde s-au inplinit stinjeni doug
sute cincizeci $i ai acestui cap acolea in vale in marginea daspre rasarit
a drumului din vale ce vine de la moara lui Manuc pg supt poalile coastii
daspre miazg-noapte a acestii vai, unde sa invartgjaste valea de apuel
spre amiazg-zi.
i am facut musuroi ca sa sit puie piatrg, dupa cum sa vede insem-
nat in hartg la nr. 4, facind apoi i dintr-acest semn din vale iargsi
linie dreaptg in jos catre rasarit la semnul ce 1-am facut de marginea
porumburilor pentru razorul daspgrtitor a marginii daspre miazg-noapte,
trecind linia aceasta cu stinjeni cincisprezece mai din sus daspre miaza-
214
www.dacoromanica.ro
noapte de coltul daspre apus a curtii caselor epistasii, i cu stinjeni noun
de coltul din jos dgspre rgsgrit al.grajdului dg zid, al acestor case iarasi
spre miaza-noapte.
Iar groapa de lAngg rovina cea din susul caselor epistasii ce s5,
aratg in hartg la nr. 5, in care an zis dumnealui vistier Moshu catre
dumnealor velitii dvornici cg s-au ggsit doug crimpeie de pietre intr-insa,
$i le numea cg stint hotara ale spitalului, an ramas in mosia Dudestii, ca
la stinjeni cincizeci dinafara de aceasta linie mai spre miaza-noapte.
Si mgsurind cu lantul si aceastg linie In jos spre rgsgrit ping in
semnul din marginea porumburilor, s-au inplinit si aci stinjeni patru
sute cincizeci dupg hrisov, i s-au incheiat tot ocolul coprinsului spita-
lului in patru linii ale mgrginii lor, doug ale lungimii de cite stinjeni
patru sute cincizeci si doug ale cgpatiilor de cite stinjeni doug sute cinci-
zeci.
Dupes care aceastg masurgtoare ce am facut, fiindcg am ggsit urmatg
dupg orinduiala alegerea ce au facut-o dumnealui vel dvornic de Tara
de Jos, afar din oaresicare putine greseli ce s-au ggsit la sumele stinjeni-
lor din pricina sforii, i la facerea colturilor liniilor din pricing c5, nu an
avut dumnealor velitii dvornici inginer cu dumnealor, pg care le-am
Indreptat not acum, WA va da luminat5, porunca catre dumnealui paharnic
Ianache Hafta a merge la fata locului s5, aseze si pietrile intru daspgrtirea
locului spitalului de catre mosia dumnealui vistier Moshu.
Iar coturile ce sa, vad in harts ale apei Dimbovitii, spitaluri [ v],
fiindcg poate in scurt5, vreme mai mincindu-sa p5,mintul, s5, aducg apa
vreo primejdie la spitalu cel mare, ne ruggm mdrii tale a sa da luminatg
poruncg catre epistatu spitalului sa puie oameni a le -Cala, ca sa s5,
abates apa in linia ei, precum s5, vede in hartg, unde este insemnat cotul
cel de lingg spitalu eel mare de stinjeni saizeci si patru si eel da supt
dealul spitalului de Bugg bisericg, d5, stinjeni saisprezece 3/8.
Iar hotgrarea cea desavarsita, ramine a s5, face de manna ta.
1825 dechemvrie 18.
Grigorie al lIngrovlahii, Costandin Bglaceanu vel ban, Dimitrie
Bibescu vel dvornic
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 47v.-48.
Copie.

140 1825 decembrie 30. Bucurqti.

Dupes luminatg porunca mgrii tale ce ni sa d5, la acasta jalbg a
dumnealui biv vel caminar Barbu Stirbei, facind cercetare, i-am cerut
seneturile acestui loc. Si prin dumnealui vel dvornic Dimitrie Bibescu
pgrintele jgluitorului, ne-au dat raspuns ca cele mai multe seneturi le
are la Sibiu in pastrare.
Si aici an gasit numai un zapis pe care ni 1-au aratat, cu leat
1759 mai 15, de ani 74, iscalit de Nicolae Argintoianu biv vataf za visterie,
adeverit de raposatul Costandin Brincoveanul vel logofgt, ce-1 dg la mina
raposatului unchiului sail Costandin Cretulescu vel ban, coprinzator ca
ramaindu-i un loc cu case si cu pivnitg de piatrg in mahalaua Vergului,
de la mums -sa Mariia Argitoianca, care an fost dat de zestre raposatii
moasg-sii domnitii Ancutii de in rgposatul domn Costandin vodg
215
www.dacoromanica.ro
Brincoveanul. Precum 1-au stapanit gi ei atat in lung cat si in lat, pan/ in
tulpina bolovanilor ce an fort ingraditi, 1-au vindut la numitu boer vet
ban in taleri trei sute.
PA linga care ne-au mai aratat o marturie iscalita da dumnealui
biv vel ban Costandin Cretulescu de la 5 ale urmatorului dechemvrie,
ca locul cu zidurile domnitii Ancutii din mahalaoa Vergului s-au coborit
de la neamul dumnealor cu zestre in stapinirea raposatii dvornicesii
Catinchi
Deci din zapisul lui Nicolaie Argetoianu si din marturia dumnealui
biv vet ban Costandin Cretulescu sa face dovada cum ea locul acesta
cumparindu-sa de raposatul vel ban Costandin Cretulescu s-au coborit
in urma de la dumnealor boerii Cretulesti cu zestre in stapinirea rapo-
satii dvornicesii Catincai tirboaicii, al cariia mostenitor an ramas jalui-
torul caminar.
De aceia cererea ce o face, fiind primita, gasim cu cale sa sa dea
luminata porunca marii tale catre starostea de negutatori sa strige dupa
orinduiala acest loc la mezat. i pa pretul cel din urma de sa va mul-
tumi dumnealui caminar sa aduca si celelalte seneturi ale locului, de la
Sibiu. i apoi sa sa, haraciladiseasca, dindu-sa musteriului atit zapisul
da mai sus i acele seneturi, pentru odihna stapinirii cumparatorului. Iar
banii sa sa raspunza la dumnealui caminaru.
Ramaind cea desavarsita hotarire a sa face da, mariia ta.
1825 dechemvrie 30.
Costandin Balaceanu vel ban, Theodor Vacarescu vet vornic, Iordache
Golescu vel dvornic, Scarlat Gradisteanu, Dimitrie Bibescu vet dvornic,
Nestor vel logofat, Aleco Cretulescu vel vornic
Arh. St. Buc., ms. 1 130, f. 78.
Copie.

141 1825 [f.l.z.]. Bueureti.

Grigorie milostiiu bojiiu arhiepiscop i mitropolit Ungrovlahiei.
Dupa rugaciunea ce an facut smerenii noastre chir Sterie Constandin,
lueratorul de testemele, ca sa-i dam chiosciul of Filaret cu (Agile lui ce
are jos, ca sa le dreaga cu a lui cheltuiala cu toate cele trebuincioase
spre lacuinta si sa asaze acolo fabrica de lucrarea testemelurilor, intre-
buintind cu toata slobozenia gi apa cismelii la spalatul i curatitul teste-
melurilor, i sa plateasca pe an chirie la sf. Mitropolie cite taleri 450.
Chibzuind 1i not aceasta cerere i vazind ca nu priveste spre vata-
mare obstii sau stricaciune, ci mai vartos spre folos atit al obstii cat si
al sf. Mitropolii, i-am primit rugaciunea i iata cu acest pecetluit al smerenii
noastre dam supt stapanirea sa mai sus numitul chioseiu cu odaile lui,
cu asazamint ca mai intai sa meremetiseasca atit chioschiul cit i odaile
cu toate cele ce sint de lipsa, cu a sa cheltuiala or cita va merge in
soroc pe trei ani.
In care soroc sa plateasca pe fiesicare an chirie la sf. Mitropolie
cite taleri patru sute cincizeci gi sa-si maze ergaliile lucrindu-si facerea
testemelurilor 1i altor pinzeturi dupa mestesugul sau si sa si be spele in
cismea 1i sa si be curateasca cu apa aceia precum trebuinta mestesugu-

216
www.dacoromanica.ro
lui sau it povatueste. Apa '1110, a cismelii sa nu fie poprita, ci sa fie
sloboda a lua si a bea obstea precum si 'Ana acum, avind .i megdanul
[maidanul] ce este in curtea cismelii slobod pe seama sa, spre intinderea
testemelurilor Fi altor panzeturi.
Iar cu helesteul amestec sa nu aiba fiindca ra'mine pe seama
sf. Mitropolii, nici voe are a deschide carciuma, acolo cu vanzare de vin i
rachiu, fiind radicata aceasta negutatorie din partea noastrd la cismea.
Si ma, tiindu-sa de acest asazamint, cu raspunderea chirii la ince-
perea fiesicaruia an, fard, pricinuire sa stapaneasca mai sus numitul
chioschiu cu oddile lui si cu coprinsul locului dinprejur, precum s-au
zis mai sus, lucrindu-si mestesugul sau nesuparat.
*i inplinindu-se sorocul de trei ani sa, le lase slobode odaile cu
chiosciul iarasi pe seama sf. Mitropolii, drese si nedarapanate, radican-
du-si numai ergaliile mestesugului sau, fara alts pricinuire, sau pretentie
de cheltuiala, ca intr-acestasi chip ne-au fost asazamintul si invoirea.
1825.

Arh. St. Buc., ms. 162, f. 64.

Copie.
La sfirOt se afla o Insemnare greceasca, de doua rinduri, a lui Stere Constantin.

142 [1825. Bucurqti].

Cu frateasca dragoste, ma inchin dumitale,

Arhon pitar, iata copiie sa trimise scoasa dupe cel adavdrat zapis
din cuvant in cuvant si de c5,tre mine potrocalita. De a fi putut si de
m-ar fi slobozit trebuinta ce avusei, insumi veneam si aduceam pa cel
adavarat zapis. Nici alt om al mieu credincios nu sa intampla sa fiie
ca sa trimit zapisu, iar pe acest trimis cu aceasta copiie nu m-am 'lucre-
zut a-1 da.
Fii [indescifrabil] incredintat ca este intocmai dupe cel adavarat
zapis al parintelui proin Buzau, este data dumitale copiie adeverita de
cinstita, Logofetiie, dar stiut fiie dumitale cd, intr-acestasi chip sa coprinde,
adeca despre gradina metohului sa fac zidul de doi stinjeni de nalt, iar
consul sa tread, de la zid in sus de trei palme.
Dar pentru invalisu cuhnii, nu sa vorbeste cum are a sa face.
lamane acum la vointa prea osfintii sale parintelui mitropolit ; precum
imi va porunci, asa voi fi urmator.
De va fi ca sa sa facd, calcan, urmeaza a sa face zidul de doi stinjeni,
iar de va fi a sa face invalitoarea, precum este randul daspre biserica,
atunci sa poate face zidul mai jos, insa cu zgheab despre gradina meto-
hului, ca sa curga apa in curtea mea. Care zgheab sa sa puie pe zidul
mien. Precum va voi, mi 0, va porunci.
Sant al dumitale, ca un frate,
Gheorghe Druganescu
[adresa pe verso]:
Catre dumnealui biv ye/ pitar Ionita
Acad. R.S.R., CXXVII-201.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

217
www.dacoromanica.ro
143 [1825. Bueurqtil.
Prgvaliile i od6ile din Hanu lui Constandin Vod5,, cite s-au dat cu
chirie si cite sint nedate, fiind si havalele intrinsele.
taleri
160 de la Radu Popazolu
35 77 97 Dumitru Clipea
60 Dimitrie Hagi Mihai
100 Gheorghie Mistrotis
100 Hristu polcovnicu
100 e Diemandi cojocaru
100 57 Dumitrache cojocaru
75 55 75 Marica Becereasca
35 Raducanu Efstatiu
150 57 P) Nicolai Jupaniotu
225 Mexu chiurci-basa,
140 77 Mihalache islicaru
100 ), Dumitrache cojocaru
100 Costea circiumariu
85 e Efstatie Costandin
100 77 97 Ioan Panait Comino
1 665 77 55
150 ,, ,, Ilie Pavlu
60 ,, 77 Gheorghe Gavraliu
150 fl 7) Stavrache Carigdi
100 7) >, Gheorghe islicaru
100 ,1 77 Rudeanu
2 225
Acestia si-au prdtit chiria dintii pita la, Sf. Dimitrie.
765 de la Hanul Filipescului pa un an
2 990
450 la Petre cojocaru
150 Zoita vaduva
45 Gheorghe Efstatiu
40 Ionia Gaiseanu
275 Matei cojocaru
40 Frantisc spiteru
30 Frant Ros spiteru
350 polcovnicu Chiriac
1 380 suma dinapoi
350 Pasgale ce lipseste la Brasov si pr/vglia inchis5,
70 la fata Rosc'ai
70 Tirenghel
400 Mihai spiteru bez taleri 400 ce au raspuns proinigumenului din-
tr-acest an
150 Costache Antoniu
150 77 vistieru Diamangea
150 Avgustin giuvaergiu
2 720 de la acestia nu s-au luat nici un ban, carii si pricinuesc a prati,
cerind ca s5, li s'd mai scaz5, chiriile.
218
www.dacoromanica.ro
 250 Mihalache i Costache
550 Gheorghe Plastara
350 Costea circiumariu
400 cei mai sus arktati de la Mihi spiteru
1 550 acetia luati de proigumen dintr-acest an
35 la Gligorie Toncea acetia sint neluati, dupg
25 skrdaru Agapie alte locuri, afark din han,
24 cocoana Catinca Minoaica in mahala
56 Mihale Chiritk
65 71 chirie de la alte locuri
deli
5 i un grajd cu opronu lui, ade coana Zoita Paladoaica, zice ca
are pitacu dumnealor boierilor.
2 sardariu Enachel cu pitac de la Logofetia de obiceiuri
2 ade proigumenu
2 ade Gheorghe grecu, omul dumnealui postelnicului celui mare
2 ade polcovnicu Costi, pricinuind ca" este magazier
4 fade dumneaei cocoana Elenca Druganeasca cu pitacu dumnealor
boierilor caimacami
17
2 ade ierodiaconu Silvestru pus de Anthim Comaneanu
19 acetia nu plktesc ffind havalele
12 acestea sint inchise, nedate cu chirie
31
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CDXX-27.
Copie.

144 1826 ianuarie 15. Bueureti.

Preainaltate doamne,
Cu smeritg, i plecatk obteasck anafora facem arktare inkltimii
tale ca intr-aceastk tar cu toate ca din vechime s-au aflat numai prin
unile din orme cite putini lacuitori deosebiti de legea noastrk, precum
catolici, i luterani, i calvini, i armeni i ovrei i i-au urmat ei ale legilor
fark a sk pricinui turburare intre norod.
insk oricind dupk vremi cei mai sus zii 15,cuitori de alfa lege s-au
ispitit a voi sk sk duck la bisericile for mai mari ckpetenii, nu puting
turburare au zgindkrit i au atitat intro lAcuitorii pamintului. Si pink
nu s-au radicat de aici cei ce cerca sk sk maze aici episcopie de alte
socoteli i obiceiuri streine, turburarea dintre pgminteni nu s-au astim-
parat, precum s-au intimplat i in trecutii ani cu un episcop latin ce
venise din Tara Nemteasck. Care fiindck aprinsese intre lacuitorii rumani
o mare turburare, prin mijlocirea stkpinirii de atunci s-au radicat i
s-au scos din hotarele patrii noastre. Si ma au lipsit toatk turburarea.
Precum i in Teat 1824 au fost venit in Bucure,ti un episcop armenesc
ce umbla armenii sk-1 maze capetenie a for i sk intemeeze in patriia
noastrk episcopie streing i sk pricinuiasck mihnire, scandelk (sic), turbu-
rare intre toti pamintenii cretini pravoslavnici.
219
www.dacoromanica.ro
 Prin anafora obteascg am aratat marii tale de s-au lipsit de aici
i acel episcop armenesc.
Acum s-au ivit iarai un episcop latin cu nume de Nicopoleos, dar
cu aderea in marginea Bucuretilor sau i in Bucureti. Dupa care am
inteles ca norodul au inceput de a murmurisi. Ci fiindea de a nu fi
episcop strein de alts lege intr-aceasta tail, este unul din cele dintii
obiceiuri ale ei, care s-au pazit i sa pazete neclatit, numai putin de la
stramoii notri mai nainte cit i dupa ce din proniia lui Dumnezeu s-au
supus tara supt otcirmuirea cea prea inteleapta i ocrotirea cea nebiruita
a prea puternicii Porti a ckiia multa milostivire i nemarginita buna-
tate in toate prea inaltele i vrednicile de inchinkiuni hatierifuri ce
dupa vremi au harazit la acest deosebit al sail cheler, binevoind au
intarit de a sa pazi nestramutat acele vechi obiceiuri.
Pentru care i noi cu totii de obte am fost i sintem deapururea
rughtori catre milostivul Dumnezeu ca stapinirea prea puternicii Porti
sa fie vecinica i puterea ei nebiruita.
De aceia ne rugam fierbinte marii tale ca iarai cu acelea intelepte
chipuri, care s-au intrebuintat mai nainte la celalalt episcop latin ce
s-au izgonit de raposatul domn Sutul, i ceralalt episcop armenese de
mariia ta, sa sa intrebuinteze i acum de inaltimea ta, ca i mai sus
numitul episcop latin sa lipseasea de aici, ducindu-sa on inainte la cetatea
ai cariia ii poarta numele, sau inapoi la Braov, trecind pe aici numai
ca un &gator i musafir, precum i altii mai nainte au lost i au urmat,
atit pentru pacea i linitirea, odihna norodului, cit i pentru paza vechiului
obicei, de a nu fi adica in tara aceasta azator episcop de alta lege
streina.
Iar anii inaltimii tale sa fie de la milostivul Dumnezeu multi i
fericiti.
1826 ghenarie 15.
Grigore al Ungrovlahiei
Grigore episcop Arge
Neofit episcop Rimnicul
Costandin Balaceanu vel ban
Mihalache Ghica vet vistier
Theodor Vacarescu vet dvornic
Iordaehe Golescu vel dvornic
Scarlat Graditeanu biv vel dvornic
Dimitrie Bibescu vel dvornic
Mihalache Racovita vel logorat
Costandin Cimpinean vet spatar
Nestor vel logofat.
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 49v.
Copie.

145 1026 ianuarie 19. Bueureti.

Dup5, luminata porunca marii tale ce ni sa da la aceasta anafora
a Departamentului de Sapte, cu care au venit inaintea noastra insui
jaluitorul Athanasie Dimitriu, facind cercetare am vazut i noi la mina
jaluitorului aces copie of leat 1804 noemvrie 25, dupl cartea manastirii
220
www.dacoromanica.ro
Sarindarului supt pecetea manastirii i iscalita de raposatul intru pome-
Eire banul Dimitrie Ghica i de raposatul banul Costandin Ghica ce era
epitropi acestii mandstiri, i de Neofit eel de atunci egumen, adeverita
i de prea sfintia sa proin mitropolit Dosithei. i incredintata de la 14 ale
urmatorului ghenarie de cucernicii, eclisiarhul Luca al Curtdi gospod i
de Gheorghe protopopul, ca s-au paravalisit cu condica sfintei Mitropolii,
i fiind intocmai, din porunca an iscalit-o ; i acel rava al dumnealui
biv vel stolnic Raducanu Poenaru cu leat 1824 mai 5. Coprinzatoare
amindoua aceste sineturi, dupa cum sint aternute intr-aceasta anafora.
Aijderea ne-au mai aratat jaluitorul i o adeverinta iscalita de
cuviosul Bonifatie egumenul cel de acum al manastirii Sarindarului, de
la 13 ale urmatorului ghenarie, cu coprindere, ca toata chiria hanului
lui Zamfir an fost trei mii de lei. i vinzindu-sa dupa, vreme vreo citeva
pravalii Castrioaii s-au scazut cu taleri 400 ; mai vinzindu-se i in anul
trecut altele s-au scazut cu Inca cu taleri 100. i acum platete Athanasie
numai taleri 2 500.
*i pa linga acestea an venit inaintea noastra vistierul Mihai, omul
dumnealui biv vel logofat *tefan Belu, zicind ca" eel adevarat zapis al
manastirii Sarindaru i adeverinta stolnicului Raducanu pentru partea ce
au avut in han, si s-au lepadat, farniind a lui Athanasie, dinpreung en o
anafora intaritd de domnul Caragea, pentru moia Bardganul a lui Atha-
nasie sint date la dumnealui amanet pentru doua mii trei sute patruzeci
i apte galbeni ce i-au mai ramas Athanasie dator capete cu zapis. *i
toate aceste seneturi le are in pastrare la Brasov, avind toata voia jalui-
torul ca sa vinza acest han al sau la mezat i ping la vremea haracila-
dizmii va aduce dumnealui logofat Belu acele seneturi de la Braov,
ca sa sa dea cumparatorului, raspunzindu-i dreptul dumisale.
Deci din mai sus ardtata copie dupa cartea manastirii Sarindarului
of leat 1804 adeverita de parintii clirici ai sfintei Mitropolii, i dupa rava-
ul stolnicului Poenaru i dupa adeverinta cuviosului Bonifatie igumen al
acestii manastiri i dupa marturia dumnealui logofatului *tefan Belu ce
an dat-o inaintea noastra, prin omul dumisale vistier Mihai, cum ca
cele adevarate seneturi le are dumnealui emanet in pastrare la Braov,
dovedindu-sa ca acel han cu pravalide sale, ce an ramas pa seama jalui-
torului, cu plata de chirie la manastirea Sarindaru cite taleri 2 500 pa an
sint bune i drepte ale sale, bez cele vindute.
Cererea ce o face ca sa le vinza la mezat, este primita, pentru care
gasim cu tale sa sa dea luminata porunca marii tale catre starostea de
negutdtori sa puie telal a striga la mezat dupa orinduiala acel han al
lui Zamfir, cu acele opt pravalii ale lui.
i cu pretul eel din urma ce s va multumi jaluitorul, sa le hara-
ciladiseasca, cind atunci pldtindu-sa din pretul for dreptul dumnealui
logofatului Stefan Belu ce va dovedi ca are sa is de la jeluitor, sa dea
seneturile cele adevarate la eumparator spre odihna stapinirii lui.
Iar prisosul de bani ce va mai raminea sa stea la starostie pina
sa va desface i plata datorii dumnealui dvornicului Theodorache Vacarescu
ce are sa is de la jeluitor, cind nu i sa va inplini dreptul in emanetul
ce are dupa orinduiala ce sa coprinde in luminata hotarirea marii tale ce
s-au dat la anaforaua noastra, in pricina ce an avut dumnealui cu jalui-
torul.
221
www.dacoromanica.ro
 Iar hotarirea cea desavirsita [famine a & face de catre maria ta].
1826 ghenarie 19.
Constandin Balaceanu
Iordache Golescu
Scarlat Gradisteanu
Dimitrie Bibescu
Nestor ve/ logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 130, f. 97.
Copie.

146 1826 ianuarie 28. Bueurqti.

Grigorie cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop si mitropolit Ungrovlahiei.
Fiindca din pravaliile cele noua ce are sf. Mitropolie la hanu 'Apo-
satului Filaret dupa Podul Mogosoai, una ce este eirciuma cu pivnita
dedesupt cu odaia ei in dos, cu ferestre cu geamuri de sticla si cu obloane,
cu pardoseala, cu sobe, cu usi cu broaste, sa afla cam harvarosita, avind
trebuinta de citva meremet spre a sg, aduce la stare bung. Din care
pricing, au lasat-o si chiriasu ce an fost ping la trecutul Sf. Dimitrie.
Ne-au facut rugaciune Alexandru Cadina ca sa ri dam lui aceasta
pravalie de la Sf. Gheorghie viitor, in soroc de trei ani si cu asezamind
de chirie pe an cite taleri patru sute, si sa preinoiasca pravalia cu aceste
de mai sus insemnate meremeturi, adica :
din doug, odaite mici sa indatoreaza a face, cu a sa cheltuiala, o
odaie, pardoseala noua de caramida, cum si zidul pravalii pg, din launtru
sa-1 meremetiseasca ; si dusumeaoa asemenea, in odaie sa faca o soba
noua, si in tinda bucatarie, imprejurul tinzii meremet de scinduri si o
fereastra cu geamuri ; cum si scara casii sa o facg, din nou. Pravalia sg, o
desparta cu scinduri, facind si o fereastra tot de geamuri in curie,
pentru lumina ; fereastra de la fata pravalii sa o scoata mai afara spre
a fi mai aratoasa. Sa faca si rafturi in pravalie pentru cofetarie, cum si
mice alt meremet va trebui la aceasta pravalie in diastima sorocului ce
s-au zis mai sus. Sa faca cu a sa cheltuiala fara a supara pa sf. Mitropolie.
Si la sfirsitu sorocului de trei ani toate acestea sa rg,miie pe seama
Mitropolii MIA' a face vreo alta pretentie, cu nici un fel de pricinuire.
Deci cu acestea de mai sus aratate prefaceri ce si prin deosebit al
sau zapis sa leaga a face mai sus numitu chirias, i-am ascultat ruga-
ciunea. Si iata cu acest pecetluit ii dam zisa pravalie in soroc de trei ani
de la viitorul Sf. Gheorghe si cu chirie pe an cite taleri 400, adica
patru sute. Care bani are a-i raspunde de doug, on intr-un an, adica
taleri doug, sute la Sf. Gheorghie si taleri doug, sute la Sf. Dimitrie, cu
o lung, mai inainte de inceperea fiescariia examinii.
Si tiindu-sa de acest asezamint cu urmarea intru toate si intocmai,
sa stapineasca pravalia in pace, facindu-si alisverisu intr-insa spre al
sau folos si cistig, ping, la aratatul soroc. Cind atunci are a lasa pravalia
cu toate cele mai sus insemnate facute si cu toate celelalte ale ei mereme-
tisite, fara, a fi lipsa dg, nimic.
Asemenea de sa va intimpla (fereasca Dumnezeu) ca pravalia sa
arza, din pricina neprivegherii sale, sa nu mai pretenderiseasca nimic de
222
www.dacoromanica.ro
la sf. Mitropolie, ci sa o facg la loc precum au fost, farg nici un cuvint
da pricinuire, cgci intr-acest chip ne-au fost asezamintul acesta.
1826 ghenarie 28.
Arh. St. Buc., ms. 162, f. 109-109 v.
Copie.
In josul acestui document urmeaza acela dat de Alexandru Cadina, care semneazA
greceste, si care document are un cuprins aproape identic.

147 1826 martie 16. [Bucureti].

Adicg eu eel mai jos iscalit, ce mg aflu cu saderea in poarta curti
sfantului Nicolae, mahalaua Popescul, in dreptu casilor raposatului
Costandin Filipescul, i ale dumnealui sardarului Nicolae, i ale dumnealui
polcovnicului Fotache. i indraznindu-mg din fuduliia mea si din nepri-
ceperea mea ca a fi suparati, supgrandu-s dumnealor numiti boeri cu
aruncgra (sic) lgturilor, i gunoiul, i noroiul, cum si tucalu copiilor mi [e]i,
in diastimg acum de doi ani.
Iar dumnealui polcovnecul Fotache trecand cu vederea, ca un vecin
ce mi-iau fost, zicandu-mi de multe ori, cum si vecini dinprejur, ca sa
nu fac acel fel de suphare, caci nu am a face peste drum. i sgmbgta
trecutg, in vase ale urmatoriului, am pus pg ucenici miei ca sa -mi curate
noroiul dinnaintea pravalii, ca sa[4] arunce iargs in poarta raposatului.
i trecand dumnealui polcovnicu Fotache 6i zicand ucenicilor miei ca sa
nu mai arunce noroiul acolo fi eu aflandu-ma in pravaliia dumnealui
jupgn Costandin, ca sa aflu pricing, mi-iau zis dumnealui chiiar ca [sa]
nu mai arunc noroiul acolo. i am zis eu ca o sa umplu groapa aceia cu
gunoi, cu noroi gi si (sic) cu scgrbe.
i dumnealui mi-iau zis : pang &and o sa fii neintelegator mojicule,
1i varvar I Asa eu auzind asa toate astea, i le-am zis inpotriva ca dum-
nealui este mojic, varvar, martafoi. Asa dumnealui vaza'nd ca o s-ajunga
treaba la necinstire, a mers de au facu[t] argtare la cinstita Agie.
Cunoscandu-rni eu gresala tai ca sa nu fiu dojanit de judecatg am
mers de am cazut la dumnealui logofat Mihalescu, rugandu-mg ca oricum
va ti, sa ma invoiasca cu jaluitoriul, spre a nu mai fi tras prin judecgt[i].
Asa, dumnealui logofat Mihaleseu au orgnduit pa dumnealui polcovnec
Iordache de au venit la fata locului $i au vgzut toate acele scgrbe ce
arata jaluitoriul.
Qi m-au si indatorat Ca, cu cheltuiala mea, sa pui sa ardic acel
gunoi, cum si podul care 1-am stricat, sa am a-1 drege la verce vreme
sa va strica, i pieile sa nu am a le mai Linde in curtea rgposatului.
i pentru mai adevarata credinta, m-am iscalit, puindu-mi si dege-
tul, in loc de pecete, innaintea tuturor vecinilor, ca & fie crezut.
1826 martie 16.
x Eu Dumitrache cojocarul, adeverez
Popa Gheorghe
Eu polcovnecu Iordache, martur
Constantin Gheorghiu, prezent [grecepe]
Naum Hristu, prezent [grecege]
Acad. R.S.R., CCLXXXII-46.
Original, stare foarte bunk, htrtie avInd In filigran cuvintul Fogaras".

223
www.dacoromanica.ro
148 1826 aprilie 1. [Bueurqti].
Adicg noi feciorii rgposaului popii Joan, carele mai jos ne vom
incredintam cu acest adevgrat si credincios zapisul nostru la mina
dumnealui logofatului Dumitrache sin popa Lixandru, ce este var bun
din frati.
Precum sa se tie ca noi avind un loc in mahalaua Ceaus-Radului,
rgmas clironomie de la o mgtusg a noastrg Joita, 1-am vindut dumnealui
logoratului Dumitrache, vgrul nostru, prin bung tocmeala $i mai virtos
ca dumnealui sa protimisea find tot de un singe, in drept taleri 350,
adicg trei sute cincizeci.
Si primind toti banii deplin in miinile noastre am dat $i noi la
miinile dumnealui acest zapis de vinzare cu care sa stgpineascg in pace
dumnealui, copii dumnealui, nepoti, strgnepoti, citi Dumnezeu ii va
darui, de catre noi i de catre copii nostri si de catre tot neamul nostru
avind stapinirea mosteneaseg, dupa cum si noi am stgpinit.
Pentru care loc sa plgteste mila spitalului la manastirea Pante-
leimonului, patruzeci i cinci de bani, adicg cite cincisprezece parale
pe un an.
Si pentru mai adevarata credintg am iscglit ingine, chiar cu condeiu
nostru, ca sa sa creaza.
1826 aprilie 1.
Dragomir popa Joan, adeverez
Safta popa Ioan, brat Dragomir, adeverez
Chirita dasc[al] slov[enesc], martur
Si am scris eu Stan vataf de la scoala domneascg of Sfantul Gheorghe
Vechi Oi sint i martur.
De la Logofetia Mare a Tarii de Sus
Cu acest zapis da vanzarea locului ce in fata sa aratg, viind la
Logofetie amandoi vanzatorii cu cumpargtorul, an cerut adeverire,
aratand ca vanzarea i cumpgrgtoarea s-au facut prin bung invoire 5i
s-au numarat banii.
Pentru care intreblndu-sa vanzatorii de unde are acest loc i de
nu are vreo pricing, cum si de au iscalit toti cei ce an cadere dg proti-
misis. Cat pentru loc zise ca-1 are clironomie de la o mgtusg a for i
ca vreo altg pricing nu are locul. Precum >ji vanzarea ca o face la numi-
tul comparator fiindu-le var bun. Si alte rude mai de aproape da cat
cumpargtoru nu are, precum si vecini, fiindcg cumparg rudg nu au fost
trebuinta a iscali la zapis.
Deci incredintind Logofetia i vanzatorii si cumpgrgtorul ca locul
este bun si drept al vanzatorilor ti vreo alta pricina nu are, precum
1i vecini, de vreme ce cumpgra ruda, protimisis nu au.
Dupa cererea dar i rugaciunea ce an facut amandoug pgrtile s-au
adeverit zapisul acesta si cu a noastra iscgliturg, ca sa -si alba urmarea
5i paza, trecandu -sa si in condica Divanului, spre a stgpani cumparg-
torul locul in pace.
1826 aprilie 3.
vel logofat
Colectia George Potra.
Copie, stare foarte bunk htrtie verzuie.

224 www.dacoromanica.ro
149 1826 aprilie 10. BueureVi.

Io Grigorie Dimitrie Ghica voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli

Vlahiscoe.
Intre alte rufeturi trebuincioase politii Bucurestilor, fiind unul si
rufetul blanarilor, adica al cojocarilor suptiri, si avind si hrisoave i carti
domnesti de oranduiala si obiceiurile rufetului lor au cerut prin jalba,
catra domniia mea ca sa li sa intareasca, si prin hrisovul domnii mele. *i
osebit, sa, sa popreasca isnaful bogasierilor de a nu mai blani $i a Linea
prin pravaliile lor haine spre vanzare inpotriva coprinderii hrisoavelor
acestui rufet al cojocarilor, precum si obicinuisera de la o vreme incoace.
A carora jalba rinduindu-o domniia mea in cercetarea dumnealor
velitilor boeri ni s-au facut anafora scrisa de la 13 ale luni lui noemvrie,
din anul trecut, leat 1825, cu aratare ca acest rufet are numai dooA
hrisoave ale raposatului domn Alexandru voda Moruz. i pentru ca, nu
le-ar fi pazit coprinderea, cu a face adica, blanile dupa masura ce sint
legati si de a popri pa bogasieri din urmarea lor, au fost gasit cu cale
dumnealor veliti boeri a nu fi popriti bogasieri din urmarea lor, caci ar
fi mai spre folos lacuitorilor tarani de a face si a vinde bogasierii haine
blanite.
Inpotriva cariia anafora dind apelatie rufetul cojocarilor suptiri si
cetindu-sa innaintea domnii mele inpreuna, cu anaforaoa, am vazut ca,
aratarea lor este cum ca ei nu au numai dooa hrisoave ale unui domn,
adica ale raposatului Alexandru von. Moruz, ce le-au aratat dumnealor
velitii boeri prin anafora, ci au patru hrisoave ce le-am vazut i noi, Ina
unul cu leat 1780, de sint 45 de ani trecuti, al raposatului domn Alexan-
dru voda Ipsilant, cand s-au fost intocmit oranduiala acestui rufet, inpreu-
nat cu rufetul cojocarilor grosi si al islicarilor si alt hrisov cu leat 1786
dechemvrie 20, al raposatului Mavrogheni, i alt hrisov cu leat 1795 ghe-
narie 29, al raposatului domn Alexandru voda, Moruz, and atunci s-au
fost deosebit acest rufet al cojocarilor suptiri de catra rufetul islicarilor
$i al cojocarilor grosi. Asupra caruia acest hrisov am vazut domniia mea
data si alta intarire tot de numitul raposat domn in leat 1799 septemvrie
11, de sint 26 de ani trecuti.
*i osebit ni s-au aratat de catra rufetul cojocarilor f}l o anafora cu
leat 1806 martie 21, al acelui de atunci vel camaras, facuta asupra prigo-
nirii ce an fost avut chiurciu-basa, i cei mai da frunte si mai batrani
cojocari cu ceilalti cojocari ai acestui rufet, pentru cumparatoarea marfii.
Care anafora am vazut-o domniia mea intarita tot la acel leat de rapo-
satul domn Costandin von, Ipsilant, a sa pazi oranduiala hrisoavelor,
pentru care au zis cojocarii, prin apelatiia lor, ca far da cuviinta, s-au
fost osindit de catre dumnealor velitii boeri a-s pierde priveleghiurile ce
s-au dobandit de la atatea raposati domni, prin mai sus numitele hrisoave.
Caci ei toate celelalte oranduieli din hrisoave le-au pazit si voesc a be
pazi, MIA numai masura blanelor nu este cu putinta a o face precum
arata in hrisoave, cad s-au schimbat felurimea hainelor ce sa purta mai
nainte si sint siliti a face blanile dupa cea de acum mods a hainilor.
i ca, cu aceasta, nici o insalatoriie nu fac la obste, in vreme ce
nici este oranduit, prin numitele hrisoave, cu ce pret sa vanza ei blanile,
fara numai pentru blanile groase, adica, cojoace, i pentru pielcele care es
de aici din Cara (ce nici unile, nici altile nu privesc la mestesugul lor)
s-au fost oranduit prin cel dintai hrisov, adica al raposatului domn Alexandru'

225
15 - 0. 2145 www.dacoromanica.ro
von, Ipsi lant, a li sa pune pret pg tot anul de catra epitropiia obtirilor,
Inpreung cu cel dupg vremi ve/ camaral.
Jar In urma, prin cel dintai hrisov al rgposatului domn Alexandru
vodg Moruz, osebindu-sa rufetul lor de cgtre rufetul cojocarilor groi ei
al ilicarilor, au ramas a sa urma aceasta oranduiall a pretului tot pg
seama acelor dooa rufeturi (precum am vazut i ingine domniia mea Intoc-
mai coprinzatoare mai sus numitele hrisoave) jar cu urmarea bogasierilor,
nu numai cu rufetul lor, adica al cojocarilor suptiri au ajuns in proasta
stare, dar sa face i imAlatorie de cgtre bogasieri celor ce cumparg haine
blanite de la dinii, caci osebit ca v'and lucruri proaste, dar ca unii ce boga-
sierii prin meteri cojocari lucreaza atat blanile, cat i hainile be blanese
iarki prin meteri cojocari, urmeaza a be vinde cu pret mare, ca sa
catige i ei, facand rugaciune numitii cojocari a nu li sa strica privele-
ghiurile i oranduiala hrisoavelor de mai sus aratate.
Dupg care, chibzuind i domniia urea cele cu tale i cu dreptate
i vazand ca rufetul cojocarilor au mai sus aratatele hrisoave donmeti
la mginile lor, i acea anafora Intgritg de raposatul domn Costandin voda
Ipsilant, prin care Intarete i domniia sa oranduiala hrisoavelor a acestui
rufet, nu am putut zice ca ei sint cei inpotriva urmatori orandueli hrisoa-
velor numai cad n-au urmat a face blanile dupa masura cea aratata
prin hrisoave, pentru ca in hrisoave nefiind oranduit vreun pret cu care
sa vanza cojocarii suptiri blanile ce le lucreazg ei, nu sa poate Intelege ca,
micorarea blanilor din masura cea oranduita in hrisoave au fgcut-o cu
vreun cuget viclean, spre paguba cumparatorilor nefiind supui la vreun
pret oranduit, ci slobozi au fost i ant de a tocmi i a vinde muteriilor
orice bland, dupg fiinta i mgrimea ei. Din care aceasta i s-au dovedit
aratarea lor adevaratg, ca micorarea blanelor o fac in adevgr dupg
fiinta i felul modelor, ce dupg vremi sa izvodesc i sa urmeaza.
Iar bogasieri urmand vgnzarea hainelor celor blgnite, ce este en
totul popritg prin numitele hrisoave, insui ei s-au dovedit cei inpotrivg
urmatori orandueli hrisoavelor, din care aceasta a lor urmare nu numai
ca vreun folos nu A*, pricinuia cumpargtorilor acestor fel da haine blgnite,
ci !nog mai vartos li sa pricinuia paguba, cad marturisind insui bogasierii
innaintea dumnealor velitilor boeri (precum am vazut domniia mea aratat
In anaforaoa dumnealor de mai sus numita) cg cele mai multe blane be
cumparg tot de la cojocari i le da iarki la dinii de le lucreazg i le
blgnesc, far/ de a sa lucra de dinsii, an ramas bine dovedit ca lor nu be
da mina a vinde blanile de la acele haine blanite tot cu acela pret ce be
cumparg ei de la cojocari, ci urmeaza, negreit, ca unii ce ei be precupesc,
de a be vinde cu mai mare pret ca sa le ramie i lor vreun catig. i acel
adaos de pret urma a-1 lua de la cumpargtorii acestor haine.
De aceia dar, numai cu pricinuirea cei inpotriva urmari a bogasierilor,
ce este mai vartos spre paguba cumpgratorilor acestor fel de haine,
nefiind cu cuviinta de a sa stramuta oranduiala rufetului cojocarilor
suptiri, ce este Intocmita prin mai sus aratatele domneti hrisoave, am
Intgrit i domniia mea acea oranduiala prin hotarirea ce am dat Inca de
la 24 ale trecutului ghenarie. i osebit, dam i acest domnesc al nostru
hrisov la mina rufetului cojocarilor suptiri, prin care innoim i Intarim
toate obiceiurile ce sa coprinde mai jos prin aratatele ponturi, ca sa li
sit urmeze Intocrnai, adicg :
I. Sa, se fad, foae de chiurciu-baa pentru caci sa afla intr-aceasta
vreme la metekiugul i negutatoriia aceasta a blanarilor, adica, a cojocarilor
suptiri i matrapazi priimiti i alei da rufet, carii ca sa fie cunoscuti
226
www.dacoromanica.ro
$i stiuti, spre a putea numai ei a metaherisi mestesugul si negutatoriia
aceasta, iar altii de sinele sa nu sa amestice a sa face insusi blanari si
cojocari suptiri. SA sa arate acea foae la dumnealui vet c5,mAras (cad acest
rufet, dintru inceput, au tinut de &Amara domneasca), ca sa sa treacl la
condica camarii, spre a fi stiuti.
2. Dintr-acestiia, carii vor fi mai de ispravA, batrAni Si cu praxis,
sa fie cinci proesti ai rufetului lor, ca cu dinsii inpreunA sa aiba chiurciu-
basa a-$ povatui breasla lor si a purta grija peste toata vremea a sa
urma $i a sa pAzi cele ce oranduim mai jos anume.
3. SA aibA chiurciu-basa cu acesti proesti dinpreuna a cauta pri-
cinile si judecAtile breslii lor pentru ale mestesugului lor, i pentru ucenici
$i cAlfi si pentru cei ce vor face striciciune lucrului cuivasi, i pentru cei
ce vor fi neurmAtori la vreuna din cate sint legati si hotArAti a le pazi
printr-acest domnescul nostru hrisov, de care cand va fi trebuint5, strAn-
gindu-sA la un loc chiurciu-basa cu acei proesti, adica cand va fi pricina
intre blanar cu blAnar, BA trimita sa theme pA acel cu pricina si cand
acela de sinesi nu va urma a veni, dupA instiintarea ce-i va face chiurciu-
basa si cu ceilalti proesti, prin trimis, atunci sa aibA volnicie a-1 aduce si
fAr d5, voe cu ceausul rufetului lor si sa is treapAd, bani patruzeci. i
hotarand pricina aceia in scris, supt iscaliturile lor, dupl dreptate si dupa,
obiceiul mestesugului lor, pa cei ce vor fi cu pricinA de indreptat sa -i
indrepteze, iar pa cei ce vor fi cu vina, de va fi vina mai mica, sa be
facA certare si dojana dupg obiceiul rufetului lor, iar pa cei ce vor fi
cu vita de pedeapsA BA aibA a-i arata la dumnealui vel camAras, dinpre-
unA cu alegerea lor in scris, ca cercetandu-li-sa vina, sa-i pedepseascA.
Ina pa unii ea aceia vinovati, s5,-i hotArasca a da si cate oarescare gore-
mea la cutiia de milostenie a rufetului lor, dupg, masura vini, in loc de
pedeapsa.
4. SA aibA a tinea acest rufet dupA obiceiul ce au avut, cum au $i
alte rufeturi, cutie in care s5, BA strang/ de cAtrA orinduitul ceaus al
rufetului, in toate simbetile saptaminilor, cate trei bani de fiescare pra-
valie.
5. Asijderea si cei carii dintr-Ansii, on pamAntean on strain, va
cumpgra samuri sau once fel dA, marfA de blanarie de la vreun negu-
tator pamantean on strain, BA aiba, a da la cutie, bani treizeci la suta
de lei, atat cumparatorul cat si vanzatorul, iarasi bani treizeci. Iar cand
negutatorul vanzator nu va vrea sa dea acesti bani la cutie, nimini din
blAnari sa nu sa cuteze a cumpAra marfa de la acela, pang, cand nu va
da acei bani la cutie. Iar cumparind inpotriva, s5, dea seama acel cum-
parator.
6. Asijderea, sa strAngl la cutie si oaresce geremele de la unii ce
vor fi hotarAti, dup5, cum am zis, pentru vinele lor, cum si de la altii
carii deosebit le vor da mina a face de sinesi vreo milostenie $i vor vrea
insusi a arunca la cutie.
7. Asijderea si de la cei ce vor esi mesteri si vor dAschide pravalii,
luindu-sa orinduitul avaet, ce mai jos sa arata, sa sA, stranga si acela
iarasi la cutie. Care aceastA, cutie, in care este sa sa strang1 acest venit
de bani, s5, sa pecetluiascA cu pecetea chiurciu-basi i acelor proesti. Si asa
pecetluitA s5, EA, pastreze in seama proistosilor, purtind dA grija, ca sa sa
strAngA venitul ce este oranduit.
Si cand din breasla lor sa va, intampla vreunul a muri intru scapa-
tAciune, sau vreunul din vreo boalg indelungata sau din slabiciunea
bAtranetelor trecute, nu va fi vrednic a 0, chivernisi sau i de alta Want-
227
www.dacoromanica.ro
plare de la Dumnezeu va cadea in lips desavarsit, atunci din cutiia aceasta
sit sa dea ceia ce sa cade, ca mortul sa BA ingroape cu cele trebuincioase
dupa orAnduiala crestineasca si saracul sa sA, ajute dupa datorie. Insa
acea cutie BA nu sa deschiza de altul, ci iar de fats fiind Innaintea celor
cinci ce an pus pecetile, a BA, deschiza. *i luind banii ce va fi trebuinta,
iarasi sa sa pecetluiasca la loc. *i de nu vor fi cei dintai carii an pus
pecetile, at fie altii In locul lor, a o pecetlui iarAsi cinci de isprava din
rufetul lor.
8. Cazaclii, cand aduc marfa din Tara Cazaceasca, BA, nu fie volnici
ei a o dazlega, ci intai BA, dea da tire chiurciu-banii, carele Inpreuna
cu acei proesti BA mearga ca sa fie fata la dAschiderea marfii si tAind
pretul ce sa cade prin tocmeala ce vor face intre dansii, fiescare dupa acel
pret BA cumpere si BA ia eat le va fi trebuinta.
9. Marfa de Rumele sa nu fie volnic eel ce o aduce, nici 0, o
dezlege far de stirea chiurciu-basii si a celorlalti proesti, nici sa o lucreze
aici sau sa o vane', cu blana si cu pielea, ci intai sa dea de tire chiurciu-
basil, sa mearga Inpreuna cu ceilalti proesti sa o tocmeasca si, taind
pretul, sa o ia toata cu ridicata.
ABijderea si cazaclii, cum si lipscanii, tot cu ridicata sa o vanza
la breasla blanarilor, iar sa nu fie volnici a lucra ei marfa aici.
10. Vulpile, jderii, pisicile si alte maruntai de cojocarie sa nu fie
volnici nimini din alte brasle (sic) a cumpara si a lucra pentru a be vinde
si a be face negutatorie, adica nici bogasier, nici abagiu, nici brasovean,
nici matasar, nici croitor, nici armean, nici ovrei, nici breslas slujitor,
nici slugi, nici alt nimeni, farg, numai de a va strange si de va cumpara
pentru trebuinta sa, a-si face lui si haine de purtare. Iar Intr -alt chip de
sa va amesteca In breasla ce este a blanarilor Bid va dovedi chiurciu-
basa cu rufetu sau, sa o ia pa seama camarii domneSti.
11. Cei care vor fi BA iasA, dupe la stapani ca sa-si deschiza pravAlie,
sa n-aiba voe de sinele far 0, voia stapanului si far de voe de la
chiurciu-basa si de la rufet, pana nu-1 va cerceta intai de este vrednic
a avea pravalie si a sa numi 'nester i de tie mestesugul dasavarsit.
Iar dupa ce sa va vedea ca este destoinic la aceasta Bi i sa va da voe,
mai intai sa dea la cutie, eel de starea dintai, taleri una suta dooazeci,
adica cu adaos de taleri una suta zece peste ceia ce era oranduit mai
nainte, si eel de starea de al doilea, pa jumatate, taleri saizeci, adica
cu adaos de taleri cincizeci peste ceia ce era orinduit de mai nainte.
i asa va deschide pravalie.
Care, acest adaos 1-am flout domniia mea dupa cererea acestui
rufet, Intre care rufet urmeazA' a fi socotit si acela and va esi wester si
va deschide pravalie. *i mai vArtos ca aceasta dare numai o data are sa
o raspunzit si nu sa face pentru vreun alt sfirsit, ci numai pentru ajutorul
cutii acestui rufet.
12. Ucenicul a nu fie volnic sa iasa de la stapin pin& la sorocul
cat ii va fi tocmeala, nici sa-1 priimeasca alt nimeni din rufetul lor. Asij-
derea si dupa ce-i BA va inplini uceniciia, Inca sa nu fie volnic sa iasa,
nici sa-1 priimeasca nimeni pang, nu va sluji i stapanului sail ell simbrie
un an, cum le-au fost obiceiul.
13. Cind sa va Intampla a veni niscareva cojocari suptiri straini du
prin alte parti, s nu fie volnici a daBchide pravalie aici, pan& nu-si vor
lua intai bir aici Intre ceilalti cojocari Bi sinet la mina, ca si ceilalti. Iar
dupa ce is vor lua birul, de va fi i vrednic cu mestesugul pa daplin,
228
www.dacoromanica.ro
atunci cu stirea chiurciu-basii si a rufetului, sa aiba voe a daschide pra-
valie, dind ei banii cei oranduiti la cutiia rufetului.
14. Sa aibg chiurciu-basa, dinpreuna cu rufetul lui, purtare de grip,
in toatg vremea a cerceta si a gasi pa toti cei ce vor vrea sa mistuiasca
vama domneascg dintr-acest rufet al for ei pa care 11 va dovedi intr-
aceasta fapta, sa aiba a-1 da la vet vames, ca sa -si plateasca vama obici-
nuita pg dgplin si Inca, BA i sa fad, ei certare, ca sa fie spre pilda ei
altora.
15. De sa va intimpla vreunul din isnaful acesta a muri, atunci sa
aiba chiurciu-basa a da in stire la dumnealui vet ca 'Tiaras, unde s-au dat
ca sa sa tie atgt condicg de hrisovul yi randuiala rufetului acestuia, cat si
catastih de numele lor, ca sa sa scoatg din catastih numele acelui mort sau
a vreunuia ce au lipsit. Si intrand altul in loc din cei cc vor esi mesteri,
iarasi sa s arate la dumnealui vet cgmaras, ca sa sa indrepteze la catastih.
Asemenea ei altii ce va vor adanga dupg vremi la rufet vrednici ei primiti
da rufet, aratandu-sa la vet camaras, sa va trece in catastih.
16. Sa urmeze ei sa pazeasca lucrul i masura blanelor la orice fel
de felurimi dupg orgnduiala ce au fost prin hrisoavele lor insa, blana
Intreagg de cacom, una suta patruzeci de tanele, blana intreagg de nurci,
saptezeci tanele, cu cafalile lor, blana intreagg de singepi negri, dooasute
dooazeci si cinci tanele, blana intreaga singepi de Sibir, doog sute patruzeci
tanele, blana intreagg de singepi pro sti, doog sute cincizeci tanele, blana intre-
agg de pintice de vulpe, saisprezece tanele, blana intreagg spinari de vulpe
optsprezece tanele, blana intreagg de carsaci, treizeci tanele, blana intreagg
de carsaci cu bogazurile lor, nooazeci, blanaintreagg de dihori pestriti,
saizeci, blana intreagg de jder, optzeci tanele, blana Intreagg zardovo pacea,
nooazeci, si sada intreagg pacele de samur, o suta optzeci ei doi cu apte
faschii, blana intreagg de zardovolemi, o suta doogzeci, blana intreagg
de veverite doug sute tanele blana de ialamgicuri, patru Bute treizeci,
bla [na] intreagg de atrange, doog Bute cincizeci, blana intreagg pantice
de singepi negri, o suta dooazeci, blana de AO, saizeci, blana da croc,
lungul de palme cinci ei jumgtate iar in poale de vase palme. Asemenea
ei blana de hirsie tot aceasta masurg sa aiba. Cum si blanile cc le fac
mici pentru panighiruri, sa fie volnici a le vinde ei aici, ins& dupg
pretul lor.
17. Fiindcg dupg hotgrirea ce am dat domniia mea, care sa arata
mai sus sint popriti bogasierii de a mai tinea prin pravaliile lor si a
vinde haine blanite, de aceia, pentru inlesnirea celor cc vor avea trebuintg
de a cumpgra acest fel de haine blgnite ce be vindea bogasierii pang acum
inpotriva oranduielii hrisoavelor, sa fie datori insusi cojocarii suptiri a
tinea si a avea totdeauna spre vanzare acest fel de haine.
18. Adgogarn domniia mea : sa aibl a tinea acest isnaf ei lude ease
dintre oameni far da pricina, scutiti si apgrati, cu pecetluiturile domnii
mele, ca sa -i aiba acest rufet in poslusaniia trebuintelor sale.
19. Acestea toate cgte orgnduim mai sus, pentru numitul rufet, strasnic
poruncim ca sa alba, chiurciu-basa, dinpreuna cu proesti ai rufetului, a
be pgzi, ingrijind ca i ceilalti ai rufetului sa fie supusi i urmatori oran-
duelii acestui nizam intru toate intocmai. Iar cand vreunul inpotriva
poruncii va urma cevasi, Insu i chiurciu-basa ei proesti, pentru a lor
neingrijire, ca niste Insuei vinovati sa vor pedepsi, far de a avea cuvant
de indreptare, aratand pa cel vinovat, cad pentru aceia sint oranduiti
229
www.dacoromanica.ro
proesti, sa-si cerceteze gi sg-gi povatuiasea rufetul in toata vremea ga
oamenii rufetului BA fie alesi gi stiuti, ca pentru aceia li s-au facut de catra
domniia mea priveleghiuri cu musaadea la ate scriem mai sus.
20. Citi dar lucreaza acest mestesug gi sint cunoscuti, acestiia au a sa
cunoaste de mesteri blanari la rufet. i ei au a cunoaste de mai marile
for i povatuitor pa chiureiu-basa si a 81 sti pa sinesi fiescare ca sint
legati la rufet i supusi chiurciu-basii a da ascultare in toata vremea.
Iar pA, eel nesupus, sa aiba chiurciu-basa a-1 arata, ca sa sa pedepseasca
de catra domniia mea.
i am intarit hrisovul acesta cu insusi domneasca noastra iscalitura
gi pecete gi cu credinta prea iubitilor domnii mele fii : Costandin voevod,
Gheorghie voevod, Scarlat voevod, Grigorie voevod, Panaghios voevod,
Dimitrie voevod. Martori fiind gi dumnealor cinstiii si credinciosii boerii
veliti ai divanului domnii mele : pan luminatul beizade Gheorghie Ghica
epistatul Postelnicii cei Mari ; pan Costandin Balaceanu vet ban ;
pan Mihalache Ghica vet vistier ; pan Theodorache Vacarescu vel dvornic
de Tara de Jos ; pan Iordache Golescu vel dvornic al treilea ; pan Scarlat
Gradisteanu biv vel dvornic al treilea ; epistatul dvornicii Tarii de Sus ;
pan Dimitrie Bibescul vel dvornic al patrulea ; pan Mihalache Racovita
vet logofat de Tara de Sus, pan Costandin Campineanu vel spathar ; pan
Nestor vet logofat de Tara de Jos ; pan Mihalache Cornescul vel logofat
al strainilor pricini ; pan Costandin Rasti biv vel logofat de obiceiuri
epistatul comisii ; pan Dimitrache Hrisoscoleu vet aga ; pan Pang Costescui
vel logofat de obiceiuri ; pan Mihai Filipescu vet hatman ; pan Alexandru
Cretulescu vel dvornic de politie. i ispravnic fiind facerii acestui hrisov
pan Mihalache Racovita vet logofat de Tara de Sus.
i s-au scris hrisovul acesta intru al patrulea an dintru intlia
domnie a domnii mele, aici in orasul scaunului domnii mele Bucurestii,
la anii de la zidirea lumii 7334 [1826], iar de la nasterea domnului Dum-
nezeu gi mintuitorului nostru Isus Hristos, 1826 aprilie 10 zile, de Dimitrie
logofatul de divan.
Io Grigorie Dimitrie Ghica voevod
IL.P.I
procit, Mihalache Racovita vet logofat
biv vet clucer
Trecut in condi* Raducanu stolnic
Acad. R.S.R., LV-16, insotit de o copie din 16 mai 1826.
Original, stare foarte bunA, hirtie cerata, ornamentat foarte frumos, cu chenar dublu
aurit, cu flori, pe laturile verticale ; Sus la mijloc, sterna tarii (corbul cu crucea,
flancat de 2 lei) ; In stinga sfIntul ierarh Grigorie, In dreapta, sf. Ilie prorocul. Jos :
sigiliul domnesc In chenar aurit. Format mare, cca 1,40 m/45 cm, lipit pe matase
albastra.

150 1826 aprilie 23. [Bueureti].

De la sfanta manastire Sarindar
Dupa sinfoniia ce are sfanta manastire Sarindarul cu chir Athanasiie
Dimitriu pentru hanu lui Zamfir, ce este asazat sa plateasca pa tot anul
chiriie la sfanta manastire eke taleri 3 000, mile/ trei miie, nici sa, sa
scaza dintr-acestiia, nici sa sa mai adaoge, numai sa aiba voie chir Atha-
230
www.dacoromanica.ro
nasiie sa dea si la altii din pravaliile ce ant facute de dumnealui pe
locul sfinti manastiri. Si cbiriia ce o va asaza, sa arate chir Athanasiie la
sfanta manastire, ca sa o is de la acei cumparatori si dumnealui sa sa
scaza de catre sfanta manastire.
Si fiindca acum, prin luminata porunca gospod an mai vandut
numitul chir Athanasiie cu sultan-mezat sapte pravalii, din opt pravalii
ce le scosese la mezat, facute de zid cu odaile for d-asupra, iarasi de zid,
lipite de hanul lui Zamfir, ce ant facute de dumnealui pe locul sfinti
manastiri, bez alto zece pravalii din dreptul acestor pravalii, care le-au
vandut chir Athanasiie lark prin mezat la trecutul leat 1824 octomvrie 1.
Si la strigarea mezatului le-au pus chir Athanasiie ca chiriia locului sa
plateasca cumparatorii chiriia ce s-au aratat la foile mezatului.
Iar cea de al optulea pravaliie neesand la prep cuvincios ca sa o
vanza tot cu mezat, au vandut-o cu riza-pazar domnului chir Joan sin
dumnealui biv vel serdar Raducanul Trestiianul. ina aceasta payable
este bacaniie mare cu dooa cal d-asupra, In fats podului, lipita de
hanul lui Zamfir. De o parte, a invecineste cu celelalte pravalii ale hanu-
lui, care s-au vandut acum prin mezat, iar de ceilalta parte cu pravaliile
Castrisoai.
i are a stapaneasca aciasta pravaliie numai cat a afla binaoa el
i locul ce este supt palimaru odailor d-asupra a-si face scara la odai sa
sa deosibeasca de celelalte dal ale pravaliilor. Iar alta zidire supt acel
palimar nu este slobod a face. Dar pentru alto trebuinte ale sale are a a
sluji pa poarta hanului. Si chiriia locului acestii pravalii s-au pus de chir
Athanasiie ca sa plateasca cumparatoru pe tot anul, taleri 85, adica
optzeci i cinci.
De aceia, sa fiie stiut ca de acum innainte are 0, stapaneasca
dumnealui numitul cumparator 1i clironomi dumnealui aciasta pravalie
ohavnica, dupa coprinderea sinfonii co are chir Athanasiie cu &data
manastire, avand vole a face si a zidi pe locul acestii pravalii orice va
voi, dupa placerea sa, far de a fi suparat de catre sfanta manastire.
Si are sa plateasca numitul la sfanta manastire chiriia locului ce sa arata
mai sus, insa, jumatate la Sfantul Gheorghe Ic jumatate la Santul Dimitriie,
pentru numita pravaliie, cu care aceasta chiriie s-au scazut chir Athanasiie
din suma chirii ce are sa dea la sfanta manastire. Pentru care chiriie a
acestii pravalii are a sa urma totdeauna asazamantu ce are chir Atha-
nasiie cu sfanta manastire, ca nici sa sa mai scaza, nici sa sa mai adaoge.
Drept aceia, spre a fi stint ca dumnealui numitul cumparator are
sa plateasca numita chiriie a acestii pravalii ce au cumparat-o cu riza-pazar,
dupa cum sa arata mai sus, i s-au dat de la sfanta manastire Sarindar
acest engrafon supt iscalitura mea.
1826 aprilie 23.
[indescifrabil] Sarind [areanu]
Acad. R.S.R., CXXXII-169.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran.

151 1826 aprilie 23. [Bueureti].

Adica eu cel mai jos iscalit, incredintez Cu acest zapis al mien la
cinstita main, dumnealui chir Anastase Cotopulea.
Precum sa sa stile ca am luoat cu chiriie vase pravalii i carciuma si
cafeneaoa de la Curtea Veche, ce cu deosebita simfoniie le-au facut

www.dacoromanica.ro 231
dumnealui pa locu bail ce este a spitalului ot Sfintul Pandeleimon. Care,
toate acestea mi le-au dat cu cbiriie, in soroc 0, trei ani, cu incepere
da la aprilie in doagzeci si trei leat o mile opt sute dooazeci si vase si
pan& iarasi la aprilie in doogzeci si trei cu leat o miie opt Bute docked
si nooa.
Cu tocmeala ca sa dau pe tot anul cat taleri dool mii, care bani
am sa-i raspunz pa fiescare an In dooa cisturi, adica, acum innainte
sa dau taleri o miie si piste ease luni, la octomvrie in dooazeci si trei,
sa raspunz si pa ceilalti taleri o miie. Care, cu aceasta raspundere am sg,
urmez pe tot anul, cu plata chirii pang, la inplinirea sorocului el/ trei
ani. Insa, a fiu dator ca intr-acest soroc orice meremeturi va face tre-
buinta, on la pravalii sau la carciuma si la cafenea BA le fac cu a mea
cheltuiala.
Asemenea si meremetu podurilor si dastuparea santurilor cand va
face trebuinta a sa merimetisi, toata acea cheltuiall eu am sa o trag. Sa
fiu cu mare ingrijire a matura si cosurile 0, dool on pa saptaming ca
nu, feresaca Dumnezeu, din neingrijirea mea, sa sa intample vreu.n foc,
cad atunci eu am a da raspuns. Si fiin.dca toate aceste da mai sus aratate
pravalii, i carciuma si cafeneaoa i le-am luoat bune, zdravene, cu geamuri,
cu sobe, cu paturi si cu usi cu incuetorile lor, de aceia si eu, la inplini-
rea sorocului, sa fiu dater a le da iarasi bune, zdravene.
Si pentru ca al sa pazeasca intocmai toate acestea de mai sus
aratate, asemenea zapis mi-au dat si mile dumnealui.
Si am iscalit.
Gheorghie Constantin adeverez [grecege]
1823 aprilie 23.
Acad. R.S.R., CCCLXX1V-142.
Original, stare foarte bunA, hlrtie cu filigran.

152 1826 aprilie 23. Bueureti.

Adeca eu cel mai jos iscalit incredintez cu acest zapis al mieu la
cinstita mina dumnealui biv vel clucer Nicolae Trasnea epitrop spitalului
of Sf. Pandeleimon.
Precum sa sa stie ca am luat cu chirie baia a la Curtea Veche ce
este a spitalului of Sf. Pandeleimon, In soroc da trei ani, cu Incepere da
la aprilie in doaazeci si trei leat o mie opt sute doaazeci si sase si pang
iarasi la aprilie in doaazeci si trei cu leat o mie opt sute doaazeci si noaa.
Insa baia mi s-au dat cu odaile ce sint dadasupt pentru sezutul
oamenilor, cum si cu doaa chioscuri ce sint inbracate cu mindire, perne,
macaturi si cu perdele ; cum si alta odae ce este imbracata, iarasi, cu
macaturile ei i cu edecul si alte tacamuri ale bail. Dupg cum toate anume
sa arata in deosebita foaie ce am dat supt iscalitura mea epitropiei.
Datu-mi-s-au si pravalioara ce este In fata podului, in coltu zidului
bail daspre ulita Salarilor. Insa baia mi s-au dat dreasa, buna, zdravana
cu toate ale ei, cu tocmeala si asezamant ca sa dau pa fiescare an cat
taleri opt sute, care bani am sa-i raspunz pe tot anul in doua cistiuri,
adeca acum Inainte taleri patru sute si peste case luni, la octomvrie in
zece, sa raspunz si pe ceilalti taleri patru sute. Si cu aceasta raspundere
am sa urmez pe tot anul cu plata chirii, pang, la inplinirea sorocului da
trei ani.
232 www.dacoromanica.ro
 SI fiu dator ca intr-acest soroc, orice meremeturi va face trebuinta
atat la bae inauntru la chiolen [ la odgi, i beciuri, la asgzarea, pietrilor,
precum i niscareva pietre da va lipsi, iargsi sa le pui i sa le fac toate
oricgte va face trebuintg cu a mea cheltuialg, MA, de a pretinderisi un
ban macar de la spital, eu cuvant ea em cheltuit. S, fiu dator ca f3i
toate oricate mi s-au dat si sg aratg in deosebitg foaie, la inplinirea soro-
cului sg, le dau toate dupg, cum le-am qi luat, asemenea gi baia si odgile,
chioschiurile 0, le dau iargsi bune zdravene.
Asemenea sg, fiu cu toata ingrjirea a matura e3i cosurile da doug on
pa saptaming, ca nu fereascg, Dumnezeu, din neingrijirea mea, sg sa
intample vreun foe, cad atunci eu am a raspunde.
La meremetu podului i dastupatu santului egad va face trebuintg,
a sg, meremetisi, pg partea baii, cat s, va cuveni, eu am sg, platesc,
iar nu spitalu, toata acea cheltuiala.
Si pentru ca sg sg pazeasca intoemai toate acestea de mai sus arg,-
tate, asemenea zapis mi-au dat yi mie cinstita epitropie $i am iseglit.
1826 aprilie 23.
Gheorghe Constantin adeverez [grecege]
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-143.
Original, stare foarte bunA, birtie cu filigran.

153 1826 aprilie 23. [Bueureti].

Catagrafie de toate lucrurile ce s-au ggsit la baia spitalului of
Sfintu Pandeleimon si mi s-au facut teslim in mana mea, dupg cum si
cinstita epitropie asemenea catagrafie are data mie precum dau eu aceasta
la cinstita epitropie ca le-am primit, insg : 2 odgi mari cu un cafas mai
mic, i doag chioscuri, unul mare si altul mic, cu toate geamurile tii usile bune;
intr-o odaie din cele mari este si un parmaclac da lemn gi scara statatoare
bung. Odgile i chioscurile sant [indescifrabil] pecum face trebuintg. In
odaia cea mare este si un dulap cu macaturile lui, cu patru ochiuri da
geamuri da sticla, pentru tinutu tacarnurilor ball. Iar in cafasul eel mic
este un dulap fgra macaturi, in zid ; odaile cele mari sant pardosite cu
lespezi da piatra, iar chioscurile cu scanduri.
Agerwaturile odailor.
In chio9cul cel mare, insg :
2 mindire umplute cu pae
8 perne d, postav, vechi, ponosite, umplute cu land
1 perng, da panza, muscaleascg, umplutg, cu pae
1 macat a postav albastru, vechi i carpit
1 oglindg, d, pgrete, dg, mijloc
2 sfesnice dg tinichea, da, cate o lumgnare
2 rogojini in pat supt mindire, marginile patului captusite cu musama,
pg, jos asternut cu rogojini.
In chiogul cel mic, ins/ :
1 mindir umplut cu pae, eu macatu lui da panza musegleascal vechi,
cu ciucuri albi da tiriplic, dar buni.
5 perne da panza muscaleasca, umplute cu lama
233
www.dacoromanica.ro
 2 scinduri pri, la pketele pernilor p5, jos aternut cu rogojini si cu muama
1 oglinda da mijloc, da parete, cu pervazurile i coroana [7] rupt5,
1 uga, dg, lemn Mara, rAspunde, cu geamuri i cu broasca ei bung,
1 sfenic dg, tinichea, dg, doa5, lumangri
2 canaturi ce sAnt ui dg, iese in odaia cea mare, cu patru geamuri
8 ochiuri d5, geamuri p5, la ferestre 1i IA la fiecare fereastra, cu cate
doa5, vergele d fier, bune
In odaia cea mare, insa, :
2 mindire umplute cu pae, cu fata dg, panz5, muscaleasc5,
1 perdea dg, pAnzA, la fereastrA, i fereastra cu 2 vergele dg, fier
9 perne umplute cu 15,n5, 9i fetele (16 pInz5, muscaleasca, cam ponosite si
cu rogojini p5, dgdasupt
1 scAndur5, mare p5, la pgrete
In cafasul cel mic, ins5, :
2 mindire d5, pans, umplute cu pae
2 macaturi c15, panzg, muscaleasca cam vechi i sparte
10 porno umplute cu pae, cu fetele dg, panz5, muscaleasca
2 perdele p5, la ferestre, sparte, d5, panza,
1 sfesnic (15, tinichea, dg, o lumanare
1 pern5, dg,, panz5, muscAleascA,, umplut5, cu pae intr-un p5,tucean mic
1 scoarp, sarbeasca, veche in odaia cea mare
1 rogojing, veche
Tacamurile
1 lads ce este tejghea, cu broasc5, nemteascA, pentru strangerea paralelor
1 lads, mai mica ce sant amaadoa5, legate dg, pArete cu lant dg, fier
1 piatrA, d5, marmurA, d5, numarat parale
1 15,dita, mica cu broasca ei
2 oglinzi ratunzi, barbiereti, i una crApata pa-n mijloc
1 tava, de Lipsca pentru dulceat5,
1 toe dg, oglinda, c1.5, lemn
Tacamurile cafelii
1 ibric mare d5, aram5, cu capacul lui pentru erbet si cu gr5,taru lui
da fier
3 ibrice mai mici, (IA tinichea
3 tavite dg, alam5, pentru ciubuce
5 ciubuce dg, artar cu tacanaurile dg, os, proaste
1 ciubuc d5, d6rmoti cu doul, anlacuri fazldcuril dg, chihlibar
1 tav5, de Lipsca, cu 5 feligene yi cu zarfurile for d5, tumbac, bune
2 zarfuri dg, argint, not
1 farfurioar5, cu o lingurit5, d5, argint bunA,
1 lingurita dg, argint, cam veche, pentru zahk
1 tinichea dg, alam5, pentru cafea cu lingurita ei d5, madem
2 chisele dg, sticla proast5,, una cu capac, pentru dulceatk i alta farA,
d5, capac pentru zahar
1 sit5, de cernut cafeaoa
1 o piu6 pentru cafea, cu trei cercuri d5., fier, si cu pis5,logu iar d5, fier
1 teas mare ell arama pentru spalat filigenele
2 tigiti dg, prajit cafea, insa una buna, si alta rea

234
www.dacoromanica.ro
 Tacamurile baii,
1 clondir da una oca pentru camfur
1 tinichea de anima pentru rizma
14 petemene albe da apa, ponosite
14 pestemene ipac da apa, albe $i rupte
4 pestemene cu vargi roii, Ina 2 bune $i 2 vechi
8 havlii nebune si 4 mai vechi
1 peschir cusut pa la capataie $i vechi
4 baslacuri, 2 bune i 2 sparte
1 camasa cusuta, da Tarigrad, bung
3 duumele da chiplu [7] cu Lori, sparte
10 dusumele cu vargi rosii, noi
9 baslane rupte 0, tot
5 pestemene da cicma, noi, cu vargi albastre
7 havlii da cicma, noi, albe sadea
3 ipac havlii da cicma albe sadea si purtate
5 baslane, Ins 4 vechi of unul nou
5 peschire insa 4 bune si unul rupt .
4 peschire mici rupte
3 bohcele vechi
3 lighiane pentru sapunuri, da arama
6 teasuri (IA arama, noi ; 5 mici si unul mare
2 teasuri da arama, mici, vechi
1 teas mic da tuci, vechi
3 mangaluri mari da arama, cu deal toarte da fier $i cu fieru lui inaun-
tru, iar unul numai cu o toarta si fara da her
1 un her (IA jindescifrabil] cu franghia lui
In odaia cea da Zang& sacnasiu, Insa :
1 cafas da lemn, nou, bun, unde usuca ptestemenele
1 masa da lemn, mare, cu picioare
1 dulap (la lemn, mic, umblator
1 putina da apa, cu trei cercuri da fier
1 un cazan da arama, vechi, ca da trei vedre
1 un ibric cu capacu lui, faramat, vechi
1 cazan da arama cu capacul lui ce au fost in zid, barbieresc
1 un cazanel mai mic da arama pentru stins varul
11 [indescifrabil] sparte $i faramate
1 lopata da her pentru foc
1 patucean mic cu o rogojing
1 sfesnic d-o lumanare, da tinichea
1 ladita mica, fara broasca, da parete
La chiolan,
1 capac da tinichea da fier ce pune la chiolan
1 lopata da tinichea da fier CO scoate focu din chiolan
1 cociorba da fier care trage focu
1 sacure mare pentru taiat lemne
1 haras da lemn, vechi, pentru scosu gunoiului
1 ciocan da her cu doi craci
1 ciocan da her, (la piatra
1 pereche cumpene da galbeni
235
www.dacoromanica.ro
 1 pieptine dI os nemtesc, cu altu mai prost
1 policandru dA adamA, fAramat, cu alte mAruntai $i fiarA
1 scandura mare dit parete in odaia cea mare
1 usA in odaia cea mare cu broasca ei i cu doaa geamuri deasupra
4 lazi vechi, stricate
1 tingire dA arama, cu veriga farAmata
1 pereche galenti cu sidefuri
1 storcatoare da lemn, dA lAmaie
2 cutii cu rizma una a arama yi alta da lemn
1 un cleste mic dA fier
2 to [inciescifrabi/] pentru ciubuce
1 lavitA umlAtoare, da lemn
1 tel [1] (IA ciubuce
2 Undescifrabill dA tinichea, pentru ciubuce
8 perechi galenti buni cu curele
15 perechi galenti vechi, unile cu curele i altele farl dA curele
9 perechi galenti ipac fara dA curele
2 sfesnice dA alama, una mare si altu mic
1 lighean. cu ibricu lui, fArA dA floare
1 tacam doage pentru bae
5 pietre curatoare de marmura
1 sandrama dA piatra crapata
1 geam in zid ce raspunde in bae
8 geamuri in odaia baiasului
1 felinar, afara, da tinichea, bun, cu geamuri
1 tezlisoara mica
1 podisor dA scanduri cu doa6 scanduri la haznea
1 scAndurA dA numarat paralele
Aceste de mai sus aratate ce mi s-au flcut teslim in mana mea, la
inplinirea sorocului sa am a le da iar6si toate bune, ca unele ce sant
zestre ball.
i ca BA fie stiut tii crezut am iscalit,
1826 aprilie 23.
Gheorghe Constantin adeverez [grecefte]
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-144.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran, format Ingust 0 lung.

154 1826 mai 1. [Bueureti].

AdicA noi cei mai jos iscAliti, ctitori si epitropi ai sfintei biserici Olte-
nii, de aici din Bucuresti, incredintam cu acest zapis al nostru la luminatA
casa marii sale prea innAltatului nostru domn Grigoriie Dimitriu Ghica
voevod.
Precum sa sa stiie ca avind noi prigonire cu casa marii sale pentru
o mosioa,ra a bisericii, ce din vechime s-au numit MAnestii, i dupA sene-
turi sa arata a fi la aud Ialomita, stinjeni dooA Bute cincizeci. Care mo-
sioara banuind noi ca s-ar fi stApinind de casa marii sale, ne-am si
judecat in dooa rinduri, adicA atit in leat 1819, in zilile marii sale
raposatului intru fericire Alexandru vodA Sutul, cum si acum in urm2i, la
dumnealor velitii boeri. i, la aman.dooa rindurile de judecAti, neputind
236
www.dacoromanica.ro
noi a face dovadA c aceasta mosioarl s-ar fi stApinind de casa marii sale,
au rAmas casa apAratA de cererea noastrA.
Dar si nooI ni s-au dat voe de la judecatI ca sa ne cautam numita
mosiie uncle o vom putea gAsi si BA ne cautam prin judecata cu eel ce o
va fi stApinind. i cu toate c ni s-au dat aceasta voie de la judecatA,
Ins/ biserica Wad, aflindu-s1 din pricina stricarii cc au cercat In trecuta
rAzvratire, precum este stiut, care in urmA s-au i fleut de noi la loc, cu
toate ale ei, cum de No sint vIzate ei mijloc sau putere neavind ca sa
umble prin judecati, spre a putea descoperi mosiia aceasta uncle sa alit,
am facut jalba catrA mAriia sa, cAzind cu rugAciune ca sit sa milostiveascA
i asupra aeestii sfinte biserici ( precum cAtrA alto sfinte biserici au flcut
mils i ajutoara) de a priimi casa marii sale seneturile bisericii, ca dupl
dreptAtile lor, sa canto si sa descopere, prin judecata, aceasta molioarA
de la vericine sa va fi aflind, macar si de la casele dumnealor boerilor
Ghiculesti. i mAriia sa sa ajute sfinta bisericA cu ce BA va Indura.
i de va putea gAsi mai sus zisa mosioarA si de o va scoate de la eel
ce o va fi stApinind, sa rAmiie pA seama casii marii sale intru a sa vecinicA
i ohavnicA stApinire. Precum si de nu o va putea gasi, nici o va scoate
de la, eel ce o va fi stApinind, sa fie iarAsi in norocul casii .marii sale.
Care, aceasta a noastra rugaciune priimind-o mariia sa, an binevoit
de an dat sfintei biserici taleri cincisprezece mii, spre ajutorul ei $i a marii
sale pomenire. Cu care bani, ne legam noi ca sg, ingrijim a cumpara vreun
acaret pa, seama bisericii, insA cumpArAtoarea acareturilor sa o facem
cunoscuta i cinstitei Marii logofetii, ca, sa sa adevereze zapisul pe numele
bisericii.
Iar noi am dat acum la casa marii sale toate seneturile ce an avut
biserica pentru mai sus numita mosioarA cu mijlocul de mai sus aratat,
adicA in norocul casii marii sale, or de o va putea cistiga sau nu, biserica
sau noi sa nu fim supArati Intru nimic.
i spre a -ui avea tariia i puterea acest asAzImint, am rugat pa dum-
nealor cinstitii boeri veliti de au adeverit zapisul acesta. Iar noi ne-am
iscalit mai jos Insine, ca sa sa creaza.
1826 mai 1.
Ilie Nanescu ctitor
Costandin polcovnic ctitor
Mihai logofat ctitorul
Gheorghe Constandin ctitor [grecepte]
Neico Minco [e]titur
Hristache Gligore ctitor
[semnaturd indescifrabild]
Hagi Anghel Ivan [c]titur
*Arban ctitor
Hagi [indescifrabil] [c]titor
Gheorghe Badea, ctitoriu
1Tanu Nicolae, ctitor [grece?tei
Hagi Dinu Chitu, epitropu
Petre sin Ivan [ c]titor
Hagi Anghel, epitrop
Costandin P.D., martor
Hagi Stoian [indescifrabil] [ c]titur
Teodosie Gheorghi, martur
RAscan.0 Bobe, martor
Hagi Dimitrie Buzadiu I ], martor

237
www.dacoromanica.ro
[pe verso]:.
De la divanul velitilor boeri
Cu acest zapis viind vi innaintea noastra atit Mihai logofat de divan,
i Sarban, i Petre sin Gheorghe, i Hagi Stoian, i Petre sin Ivan vi Hristache,
ctitorii vi mahalagii of sfinta biserica Oltenii, de aici din Bucurevti, zicind
ca sint vechili vi din partea celorlalti ctitori ce s vad iscal4i, cum vi Hagi
Dinul Chitul, i Hagi Anghel ce sint alevi vi orinduiti de mahalagii a fi
epitropi vi purtatori de griji la aceasta sfinta biserica, eft of dumnealui
biv vel clucer Nicolaie Trasnea, vechil din partea casii marii sale prea
innaltatului nostru domn Grigoriie Dimitriie Ghica voevod, au cerut a
s adeveri vi de catre noi zapisul acesta.
Pentru care, intrebindu-s mai sus numitii de an facut invoirea, ce
in zapis sa coprinde, de a for bunavoie vi de an dat seneturile ce an avut
pentru acca movioara de la sud Ialomita, cum vi de an priimit banii, toti
intru o glasuire marturisita ca vi zapisul vi seneturile movii ce au avut,
le-au dat la casa marii sale vi banii i-au priimit pa toti deplin. Cu care
bani, i cu alti taleri vase mid ce au mai dat de la ei cu inprumutare, au cum-
parat pa seama bisericii o privalie cu cloaca caturi in Boiangii, de la care
pravMiie sa is acum chirie pe an, unai miie doaoa sute.
Deci, zapisul vi avazamintul ce intr-ansul sa arata, incredintandu-ne
atat mai sus numiti ctitori, epitropi vi mahalagii ai numitei biserici, cit
vi dumnealui clucer Nicolaie Trasnea, vechilul casii marii sale, ca 1-au
facut de bunavoie vi s-au numarat vi banii, cu care bard, i cu ceia ce an
mai dat numitii mahalagii, cu inprumutare de la ei, cumparind acaretul
de mai sus aratat pa seama sfintei biserici, este cu malt mai folosita decit
cu ceia ce ar fi putut luoa de la aceasta movioara, and o ar fi putut gasi
vi daseoperi de catre tine sa stapinevte.
Drept aceia dar, ca la o invoire marturisita c5, este facuta de bunavoie,
dupa cererea ce an facut amindoaol partile, s-au adeverit vi de catre noi
zapisul acesta cu iscaliturile, ca sArsi aiba urmarea vi paza, trecindu-sa
in condica acevtii cantelarii.
1826 iunie 17.
Constandin Balaceanu vel ban
Theodor Vacarescu vel dvornic
Scarlat Gradivteanu biv vel dvornic
Alexandru Ghica vet logofat
Joan Stirbei vel dvornic
Iordache [1] Stirbei vel dvornic
Dimitrie Ralet vel logofat
loan Cornescu vel dvornic
biv vel sluger
Trecut in condica divanului
[pe verso] :
Zapisul ctitorilor bisericii Oltenilor, prin care s-au invoit cu casa
raposatului Grigore voda Ghica vi i-au dat toate sineturile movii Manevti
din sud Ialomita, cu beat 1826 mai 1.
Acad. R.S.R., CLXXXI-8.
Original, stare foarte bunk 'Artie cu filigran.

238
www.dacoromanica.ro
155 1826 mai 5. Bueuresti.

Prealnaltate doamne,
Pe aceasta alaturata anafora a Depertamentului epitropii obstirilor
nergnagind odihnit Stoica cismegiu, zapciu hatmgnesc, din luminatg po-
runca marii tale, 1-au infatisat gi inaintea noastra prin vechil fiu-sau
Polihronle, cu capitan Iorganda vechil din partea Anghelinii sotia lui
Duna cismegi-basa.
Marturisind Stoica el prin contractul of leat 1811 este tovaras cu
Dima barbatu piritii la cismelile politii Bucurestilor. Si In luna aceasta
a lui mai s-au sfirsit sorocu contractului acei tovarasii, precum gi casa i
gardul din curtea sa sint facu.te iaragi cu bani de tovarasie, ca la Inplinirea
sorocului contractului pretuindu-s, sa -i raspunza pg juragtate, scazindu-sa
cu chiria locului.
Asijderea nu tagaduieste ca au dat piritii taleri 413 ping [indescifrabil],
pricinuind insa cum ca Dima dinaintea razvratirii au plecat la Tarigrad
sA-si caute o clironomie, cu soroc de doua luni. Si pang acum inapoi nu
s-a mai intors, ban.uind el poate va fi murit. Si pest acel soroc 1-am
cunoscut de tovargs vreo cinci-sase luni. Si. de aceia i, -au dat banii de
mai sus.
Insa Mudca acei taleri 400 ce i-au luat de la cutie pg toatg luna i-au
cheltuit la treaba cisnaelilor si el singur au muncit, nu ar fi cu cuviinta
a Impartasi acum gi pe pirita din sudorile sale, nefiind vreo tovargsie cu.
capital. Corind a raminea aparat de indatorirea ce i-au facut-o Deperta-
mentul ca sa -si dea socoteala de cheltuiala $i din ceia ce von mai raminea
sa impartaseasca gi pe pirita.
Dupg cum si Dvornicia obstirilor, prin anafora intarita de otcir-
rauire, 1-au dapartat pa Dima de aceasta tovitrasie, aratandu-ne yi acel
contract cu beat 1811 dechemvrie 14 iscalit de Dima cismegi-basa, barbatu
piritii, i de Stoica jaluitorul, coprinzator de oranduelile ce an a pazi pentru
optsprezece eismele, ca sa fie cu apa apururea aici in politie, si cu legatura
a lua de la cutie pg lung cite taleri 400, i o anafora a dumnealui vistierului
Grigorie Romanft cu leat 1812 fevruarie 1, aflindu-sa dumnealui intr-acea
vreme cu epistasiia Dvornicii obstirilor, intarita si de otcirmuirea Orli,
cand au cerut Costea logofat de la jaluitor sa-i plateasca o datorie a Dimii
dintr-acei cite taleri 400 leaf a ce au luat-o de la cutie.
Si jaluitorul au raspuns ca el nu poate sit dea dintr-acei bani, partea
tovarasului sau, cad atit cu partea sa cit gi cu a tovarasului sau rnereme-
tiseste pa undo sa stria, cigmelile, ci sa astepte pang cand va veni Dima de
la Tarigrad, aflindu-se dator i la alte par i.
yi asa 1-au al:drat pa jaluitor de plata datorii Costii logofat.
Iar vechilu piritii an zis cum ca barbata-sau n-au plecat de aici
fugar, ci cu stirea i en vointa jaluitorului, precum gi alta data s-au fost
this la Ioanina, si an fost cunoscut de tovarlq. Iar de vrea jaluitorul sa
strice tovarasia inaintea sorocului, urma ca prin stirea Divanului sa sa fi
desfacut, iar sa nu fie casa, grajdul si mule de ale mestesugului facute cu
banii tovarasii pana acum, caci barbata-sau din pricina razvratirii n-au
putut sa sa intoarca inapoi. i nici ca i-au pomenit jaluitorul vreo data ca
din pricina barbata-sau are vreo zaticnire la lucre cismelilor, fiindca ayes,
oameni ai ci invatati la acest mestesug, gi putoa sa puie in locu barbata-sau,
mai virtos a Ixtsusi ia [ea] i-au pomenit aceasta vorba. i jaluitoru i-au
dat raspuns a are oameni inclastui i Ca nu este vremea de multe cheltuieli.
239
www.dacoromanica.ro
 Si asa s-au urmat tovarasia in pace ping in anul trecut, and i-au cerut
cheltuiala de Pasti.
Si pa deoparte dandu-i citiva bani, iar pg, de alta ca nu mai cunoaste
pa barbata-sau de tovaras, pe data au pornit jalb5, de s-au judecat
la Depertament.
Si asa fn city vreme tine ale tovgrasii, adicg, sculile mestesugului,
casa i grajdul, urmeaza ca sa-si cear dreptatile barbata-sau de la jaluitor,
fiind tovarasia buns si n.estricata, cu contract in scris nedgfaimat pang,
acum. Caci de s-ar fi intamplat vreo paguba, atunci ar fi aruncat jaluitorul
partea barbatului sau asuprai In puterea contractului si i-ar fi vandut
casele spre despagubire.
Cerere facind si vechilu piritii a sg, in.datora jaluitoru sa-si dea soco-
teala de cheltuielile i de banii ce au primit si sa o desfaca si pa dins5, cu
plata dreptului .sau intocmai dupg, contract, raspunzindu-i si pretul casii i
a grajdului. Aratandu-ne un zapis cu leat 1811 avgust 20 iscalit de jaluitor
Stoica i de doi martori fiiu-sau Polihronie si Costea logofat, ce-1 da la
mina Dimii barbatu piritii, cum cg casa i grajdul ce slut cladite in curtea
lni sint facute cu bani de tovarasie, care an a fi de tovarasie pang la inpli-
nirea sorocului contractului. Iar atunci sg, sa prettriasca atit casa cit si
grajdul si ce pret va, face in starea in care sa va afla atunci, sg, aiba a-i
raspunde Dimii pa jumatate acel pret. Iar chiria locului a fie taleri 30 pg,
an, din banii tovarasii ; i alt zapis cu leat 1814 ghenarie 1 iscalit tot de
Stoica i de fiu-sau Polihronie, ce-1 da, la mina Dimii tovarasului sau ca
prin contractul ce an de la Divan slut legati sg, tie optsprezece cismele aici
in politiie in soroc de 15 ani, pentru care au leafy orinduita de la cutie
taleri 400 pe lung.
Si fiindca Dima cerea atunci a merge la Cara lui, s-au legat sa caute
cismelile intr-un an, pg,n5, va veni inapoi. Si de le-a face este sa i sa, dea,
care face intr-un an taleri 4 800, sg, is Stoica taleri 800 pentru osteneala
si cheltuiala lui, iar pentru simbria oarnenilor celor trebuinciosi i cheltuiala
ce va face la acest mestesug, cu catastih curat pa anume uncle au dat
si pa c6, sg, arate Dimii cand va veni. Si scazandu-i din taleri 4 000, ce
he va mai raminea din banii lefii sa iMpArteasca amindoi pa din doua.
Iar de sa va intimpla vreo mare stricaciune cismelilor si nu va ajunge
pentru cheltuiala numai leafy gi va cheltui mai malt de la dinsul, sau de
nu i sa va da leafy, i va cheltui bani de ai sai, sg, sg, analoghiseasca acea
paguba pa amindoi ca niste tovarasi.
Deci, din contractul de mai sus of beat 1811 dechemvrie 14 i din
chiar netagaduirea jaluitorului Stoica sa face pa depling dovada ca au fost
tovaras cu Dima asupra cismelilor politii, i din zapisul Stoicai eel dintr-
. acel beat avgust 20 ca casa si grajdul din curtea sa sint facute cu bani
din tovarasie, care an a fi de tovarasie ping, la sorocul contractului. Si
atunci pretuindu-sa, sa fie dator Stoica a intoarce sotului piritii pg, juma-
tate acel pret, si sa sa scaza cu taleri 30 chiria locului pa fiecare an. Iar din
zapisul of leat 1814 ghenarie 1 ce 1-au dat Stoica la mina Dimii egad an
plecat la Ioanina, vedem ca s-au begat sa-i dea socoteala dupg, ce s va
intoarce inapoi.
Si din taleri 4 800 ce sg, face leafa in.tr-un an an pretuit osteneala
si cheltuiala lui taleri 800 pe un an, si pentru. ceilalti taleri 4 000 85, tie
catastih curat de simbria oamenilor celor trebuinciosi i cheltuiala ce va
face la acest mestesug, care scazindu-le, ce le va mai raminea, sa, impa'r-
teasca amindoi deopotriva. Cum si de nu va ajunge numai beafa, sau de
nu i sa va da acesti bani si va cheltui de la dinsul, sa analoghiseasca paguba
240
www.dacoromanica.ro
pa amindoi ca niste tovarasi. Precum $i din raspunderea acelor taleri
413 catre pirita si fie macar pana, antart, dupa, cum Polihronie fiul ci
vechilu Stoichii au marturisit, s intelege curat ca Stoica au primit de
bun tovaras pa Dima barbatu piritii.
i dupa ce au plecat la Tarigrad, avand supt stapanirea lui casa i
grajdul ce s-au facut cu bani de tovar4sie, ci uneltele acestui mestesug
ping, acum, dupa coprinderea contractului, mai virtos ca si in leat 1822
la cercetarea ce au facut dumnealui vistier Romanit asupra datorii ce
cerea Costea logofatul cu zapisul Dimii spre a i sa plati de jeluitor din
banii lefii, au dat Stoica raspuns cum ea el nu poate sa dea acei bani din
partea tovarasului sau cand sa afla tot lipsit, caci atat cu acea parte tit
ci cu a lui, meremetiseste cigmelile fara da a dafaima tovarasia, ce au avut
cu acel Dima, dupa cum sa coprinde fn anaforaoa dumnealui vistierului
Romanit, cea intarita de otcirmuire, cand 1-au aparat numai de a nu plati
datoria Dimii pentru cuvintul de mai sus. Cu care anafora au ramas
Stoica izbranit de tovarasia Dimii, precum intelege el acum. Ci Inca cu
raspunsul ce au dat atunci au intarit aceasta tovarasie.
De aceia pricinuirile ce face Stoica, ca neintorcindu-sa Dima de la
Tarigrad in soroc de doua luni, ce $i -au pus atunci cand au plecat, 1-au
mai cunoscut din bunatatea lui de tovaras alto cinci-case luni, pentru
care i-au dat piritii acei taleri 413, ramin desarte ci neprimite, caci de ar
fi fost asa, trebuia ca la inplinirea acelor einci-case luni, sa fi dat jalbit
stapinirii a core sa sa, socoteasca cu pirita si a pretui casa i grajdul ca sa-i
raspunza dreptul ci sa o desfaca, iar sa nu marturiscasca pa Dima gi la
cercetarea dumnealui vistierului Romanit peste doi ani de cand lipsea de
bun tovarasu sau si sa-i raspunza gi acei taleri 413 rinduri, rinduri, pins
antart. i drept aceste de mai sus aratate dastoinice cuvinte nu poate
Stoica sa sa apere f;;i sa sa lapede ca s-au precurmat tovarasia lui ce an
avut cu Dima de mai naintea razvratirii.
Ci gasim cu cab sa sa dea luminata porunca mArii tale catre dumnealor
boeri epitropi ai Depertamentului obstirilor, sa indatoreze pa Stoica
da socoteala curata de eiti bani au primit de la cutie de cand s-au facut
contractul gi pana acum, ce simbrii an platit ci ce cheltuiala an facut la
acest mestesug cu anume undo au d at si pa ce, cu dovezi vrednice,
vazand si once socoteli vor fi facute intro dinsii mai nainte.
i asa s cazind acele simbrii i cheltueli pan/ la leat 1814 ghenarie 1
din taleri 4 800 ce au luat pa fiescare an de la cutie, ci ca pa leat 1814 din
taleri 4 000 dupa zapisul de mai sus ce 1-au dat Dimii cand au plecat la
tara lui, caci ceilalti taleri 800 s-au lasat osteneala ei cheltuiala Stoichii
intr-acei an. Iar de la leat 1815 ghenarie pana cand an plecat Dima la
Tarigrad sa sa scaza simbriile i chieltuelile tot din suma de taleri 4 800.
i de atunci pana acum sa sa socoteasca din suma acestor bani, bez acele
simbrii i cheltuieli si cite taleri 800 pa fiestecare an osteneala i chieltuiala
Stoichii, dupa cum an pretuit-o insuci Stoica in leat 1814 cand s-au dus
Dima la tara lui, prin zapisul da mai sus ce 1-au dat la mina Dimii, de
vreme ca Dima nu s-au intors inapoi la sorocu de doua luni, i alta toe-
meal/ de osteneala i chieltuiala Stoichii n-au mai facut.
*i din ceia ce va mai raminea asupra Stoichii cistig al ace0ii tova-
rasii dintr-aceasta madea a cismelilor, sa sa dea inscris ca sa-1 apuce dum-
nealui vel hatman al Divanului a inplini pa jumatate partea Dimii care
sa-i dea piritii, asemenea sa sa pretuiasca de meimar-basa casa i grajdul
ce s-au facut cu bani de tovarasie pa locu Stoichii in starea co sa afla
acum, din care scazindu-sa cu chiria locului cite taleri 30 pe an, pa ceilalti

241
18- 8. 2145
www.dacoromanica.ro
bani sa -i inpArteasca in doua. Si jumatate partea Dimii BA BA inplineascA
de la Stoica 8i sa BA raspunza la pirita, dupl coprinderea zapisului
Stoichii ot beat 1811 avgust 20 Ca sa BA desfaca intru toate. Asijderea gi u-
neltile tovarkii BA le pretuiasea si tine va voi s le ia, BA intoarca la ceilalta
parte pa jumatate din pretul acelor bani.
Jar hotArirea ramAne a sa face de mania ta.
1826 mai 5.
Costandin BalAceanu vel ban, Theodor VacArescu vet dvornic,
Iordache Goleseu vet dvornic, Scarlat Gradisteanu biv [vet] dvornic,
Nestor vet logorat, Aleco Cretulescu vel dvornic
Arh. St. Buc., ms. 1 132, f. 61-62.
Copie.

156 1826 mai 18. [Bucureti] .

Tacrir de rAspunsul ce dau inpotriva cererli ce -mi fac mahalagii ot

Livedea gospod pentru pricina podului ce trece peste Dirnbovita, drept
manastirea Mihai Voda.
1. Art cinstitei SpAtArii ca eu avind in stApinire locul pa care-mi
sint casile, Inca ping, a nu sa face acest pod f;i la facerea dintii a acestui
pod, facindu-sa cisla cea dintii de mahalagii, m-au pus si pa mine Intr -a
cea veche dintii cisla taleri 50, care bani i-am si rIspuns de be atunci.
2. La al doilea facere de pod, fiindca mai cumparasom un loc alaturi
cu locul mieu de la o protopopoaie i ca a nu rabsteascA mahalagii asupra-
mi, am scos de am dat taleri. 100, adica Indoit dupa urmarea cislii cei
vechi dintii.
Cu toate ca mai fusesem cumparat 8i alt loc de la dumnealui dvor-
nic Ba lean, dar acest loc era slobod mostenesc, nesupus la nici o dare,
precum sa arata in zapisul eel vechi, adica n-au fost in rind cu locurile
acestii mahalali Livedea gospod ce sint indatorate prin hrisov domn.esc
de [a] face acest pod, ci cum zic slobod de once dare, precum asemenea
locuri slobode an si alti boeri in preajma acestii mahala, cum sint dumnealor
boerii Cornesti, i sfinta Mitropolie, i boerii VacAresti gi dumneaei raposata
dvorniceasa Stirboaica. Pa care unile dintr-aceste locuri sa afla si case si
intru nimic nu sint suparate la facerea acestui pod.
Si eu cum zic, uncle socoteam sa am multumita de la mahalagii,
caci am dat banii indoiti din cit eram pus la cisla cea veche dintii, inpotriva
m-am pomenit ca numitii imi mai cer inca talon 170 caci mi-au masurat
locul nu dupa orinduiala care sa masoara locurile ci impotriva, adica
1-au masurat in lung pa doll/ laturi, iar nu in curmezis, fiindca acest loo
merge in lung cu podul gi cu ulita din dos. Si numitii, cum zic, 1-au masurat
pa o lature cu podul i pa de alta lature cu ulita din dos, puind in masura-
toare gi acest loc ce 1-am lust de la dumnealui dvornic Baleanul.
Pentru care rog pa cinstita Spatarie ea silind pa numitii mahalagii,
pe de o parte sa scoaa acea veche cisla a sa vedea cit am fost pus atunci,
si cum am platit Indoit acum, f}i pa de alta sa swap, gi hrisovul mahalalii
uncle de BA, va coprinde In ocolnica hrisovului gt acest loc ce-1 am de la
dumnealui dvornicul Mean, atunci on sa masoare toate locurile acestii
mahala cu orinduiala care au masurat locul mien, pa doua laturi in lung,
sau sa mi sa masoare locul cu orinduiala ce sa masoara locurile. Si pa eft
242
www.dacoromanica.ro
ma va ajunge analoghia, nu ma dau in laturi de dreptul ce ma va calca.
Ina analoghia atunci sint supus sa o platesc and toate locurile mahalalii
BA, va masura cu orinduiala care s-au masurat locul mieu.
1826 mai 18.
George Geaferu
Acad. R.S.R., LXX-30.
Original, stare foarte bung, Male cu filigran, format Ingust si lung.

157 1826 mai 21. Bucuresti.

Dupl luminata porunca marii tale ce ni sa dA la aceasta jalba a
Jul Fraivalt arhitectonul, urmatori hind am mers cu toti la fata locului,
uncle mai bath am vgzut la coltul caselor dumneaei cocoanii Cleopatrii
Ghichina [Ghica], cel daspre fata podului, lasati strepi (sic), adica dinti
de caramizi, Inca de cind s-au zidit aceste case de raposatul parintele
dumneaei. Precum i stalpul portii curtii acestii case facut In linia cea
dreapta a coltului casii unde sint acei dinti.
Pe care lithe sa dovedeste din chiar acei dinti, cum ca, dan stalpul
portii au fost sa sa faca intr-acea vreme zidul curtii cel daspre fata podului
a-I Inpreuna in coltul cash la acei din i. Iar zidul ce sa afla acum 15,cut
daspre ulita podului, nu este inceput nici dintr-acei dinti, nici din stalpu
portii a merge linie dreapta, spre a sa, inpreuna la acei dinti, ci din coltul
caselor s-au Intins cu zidirea inainte spre fata podului mai bine de o ju-
matate da stanjan.
-apoi de acolo an carmit la vale de 1-au adus inbortosat pang la
stalpul portii, unde s-au inpresurat din ulita podului mai mult dA cat
un stanjen cu acea Inbortosare a zidului, Incat nici da trei stanjeni nu
au lasat ulita, In vreme ce fata podului trebue sa fie da patru stanjeni,
cu stanjenu cherestelii dupa cum este legiuit prin anaforale obstesti si
hotarari domnesti.
Iar uncle este ulita mai lata, ramane cu acea latime a ei.
i asa dupa pliroforia ce am luat, zidul acesta s-au facut da manila
sa Joan vodl Caragea dupa ce s-au mutat cu domniia in numitele case,
dan pricina ca s-au zidit cateva odai in randul acela, ca sa nu BA ingus-
teze curtea a putea merge cu inlesnire la scara caselor, iar nu da raposat
parintele dumneaei.
Deci, fiindca acum sa face caldarimul Podului Mogosoai i urmeaza
a sa indrepta la acest semn liniia, ca sa sa, sloboaza inpresurarea podului
dupa cum au fost mai nainte, precum i cugetul raposatului parintelui
dumneaei cocoani Cleopatri, tot Intr-acestasi chip au lost dupa dovada
dintilor din coltul casii si a stalpului portii, carii sint in vedere, gasim
cu cale, sa sa dea luminata porunca marii tale a sa surpa acel zid, mai
vartos ca s-au vazut crapat, povarnit $i slab da tot fara da nici o tarie,
carele poate s caza de sine, sa faca vreo primejdie. i sa, urmeze con-
traccii a veni cu facerea caldaratnarilor $i la acest be cu linie dreapta
din coltu caselor pang, In stalpul portii, f Ara da a face catusi da putina
inpresurare din locul curtii dumneaei numitei cocoane.
Iar pentru scurgerea apei dupa liniia podului este facuta da mai
nainte anafora catre manila ta, spre a sa face an ghizdu't ei aeoperit
cu scanduri 1i cu pamant pa uncle va veni liniia acelui cant. i da vreme

243
www.dacoromanica.ro
ca acea linie vine pin curtea caselor dumneaei vornicesii Andreianii
Corbeanca, pa unde si_cel vechi an an fost, cunoscandu-i-sa si locul
dupa aratarea ce o facie numitu arhitecton, sa. A dea luminata porunca
marii tale, a fi slobod ca s faca tot pa acolo santul fara dit a-i sta cu
vreo Inpotrivire, ca unul ce este trebuincios pentru obste.
Iar hotararea [desavarsita ramane a sa face de catre mariia toi].
1826 mai 21.
Grigorie al Ungrovlahii
Grigorie episcop Argos
Neofit episcop Rimnic
Costandin Balaceanu vet ban
Theodor Vacarescu [roe/ dvornic]
Iordache Golescu vet dvornic
Scarlat Gradisteanu biv vet dvornic
Dimitrie Bibescu vel dvornic
Costandin Cimpinean vet spathar
Nestor vel logofat
Mihalache Cornescu [Racovita] vel logofat
Pana Costescu vel logofat
Aleco Cretulescu vet vornic
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 61.
Cop le.

158 1826 mai 26. Bucuresti.

Cuviosul arhimandrit Iosif, igumenul sfintei manastiri Cotrocenii,
prin jalba ce au dat marii tale, care s-au buiurdisit in cercetarea noastra,
an flout aratare ca doua bolti din Hanul lui urban Voda al manastirii
slut, poste trei ani, de chid sad Inchise, nearatindu-sa de stapini nimeni,
cerere Mind a sa deschide.
Si ce va fi intr-insele sa 0, facg, foaie curata si A 85, puie In pas-
trare la vreo alts magazie dintr-acel han ce nu este trebuincioasa, ca
cind vor veni stapinii sa -$i is lucrurile, $i BA plateasca chiria preen le-au
tinut inchise. Si asa slobozindu-le sa, poata cuviosia sa a le inchiria la
MO, ca sa nu piarza manastirea acest putin folos.
Dupa care prin pitac am scris starostii de neguatori sa mearga
la numitul han sa cerceteze prin negutatorii lipscani ale cui anume sint
acele bolti, de cind stau inchise si ce lucruri sa afla intr-insele, undo sint
negutatorii accia ce le-au tinut cu chirie. Si ne-au instiintat ca ducindu-sa
la numitul han au facut aceasta cercetare, si cit pentru o bola n-au putut
dovedi ce negutator au avut-o cu chirie si ce marfa sa afla Intr -Insa, iar
ceilalta bola an avut-o cu chirie o Lisabeta nemtoaica sticlareasa care
arum s-au aflat aici. Si intr-aceasta bola este mail/ de sticlarie ce an
zis numita nemtoaica ca an facut-o ferpot prin cinstita Aghentie
dumnealui biv vet logofat Constandin Golescu. Si de atunci s-au inchis
stind piny acum Inchisa.
Dupa aceasta am adus si Inaintea noastra pa numita Lisabeta
nemtoaica care ne-au aratat ca pentru o sum/ de bani ce au ramas da-
toare la raposatul banal Radii Golescu, dupa marfa de sticlarie, Inca
244
www.dacoromanica.ro
din zilele raposatului domn Alexandru vodA Sutu, s-au ferpotarisit marfa
ei din bona ot Hanul lui Sarban Voda, cerind a sA derhide si a sa vinde
ea sA sA plateascA acea datorie, s rAmlie bolta sloboda pA, seama manas-
tirii.
Deci nefiind cu euviinta a sta robite aceste doui bolti ot Hanul
lui *rob= VodA ale manastirii Cotrocenilor, de atitia ani inchise fAr
de nici o chirie, mai virtos ca negutatoru unii bolti nu 1-au stint nimeni
tine este, nici la ce parte de loc sA afIA, iar Lisabeta nemtoaica au cerut
sA sa vinzA marfa sa de sticlArie din ceilaltA bolta ca sA sa, plAteascA da-
toria rAposatului banului Golescu pentru care s-au facut ferpot, ,f i sA
ramlie bolta slobodA pa seama manastirii.
De aceia gasim cu cale sA sa dea luminata porunca marii tale catre
dumnealor boieri epitropi ai Departamentului obstirilor, i catre starostea
de negutatori ca cu om din partea cinstitei Aghentii si Cu cuviosul igumen
al manastirii, sA mearga la numitulhan si deschizind Intii bolta negutAtorului
ce lipseste, sA fad, catagrafie de ce lucruri anume sa, va fi aflind intr-insa,
pe care pecetluindu-le sa be pule in osebit6, magazie a sta supt ingrijirea
jaluitorului pinA cind BA, va arata acel negutator ca sA qi be is dupe acea
catagrafie, ce urmeaza, sit sA pastreze la Departament, iscalita atit de
boieri departamentari, i de cuviosul igumen i de starostea de negutAtori,
si de orinduitul cinstitii Aghentii, ca BA ramiie acea boltA slobodA spre a o
inchiria igumenul manastirii la oricine va gasi. Si atunci de la acel neguta-
tor isi va care igumenul manastirii chiria boltii pa city vreme au tinut-o
Inchisa, i a magazii unde le pune acum in pAstrare lucrurile ce sA vor
gAsi intr-insa.
Apoi de fao cu Lisabeta nemtoalea i cu om orinduit din partea
dumnealui tel dvornic Iordache Golescu sA sa, deschizA si bolta unde sa
afll sticlaria Lisabetii. Si mai Judi sa fad, iarasi catagrafie de toata feluri-
mea acei mArfi, in urma sa o vinza prin mezat fate cu Lisabeta si banii
sa stea la epitropie ca BA, sa aleaga eta este datoria numitei catre raposatu
banu Golescu, si cite chirie sa cuvine a plAti la manastire spre a sa da
luminata porunca marii tale, ca sa s, plAteasca. Si de va mai prisosi cevasi
sa sa dea Lisabetii. Iar bolta sa n1111fie slobodl deschisA pa seama manastirii
spre a o inchiria la oricine va gasi.
Iar hotarirea [Amine a sA face de catre manila ta].
1826 mai 26.
Costandin BalIceanu vel ban
Theodor Vaearescu vel dvornic
Iordache Golescu vel dvornic
Scarlat Gradisteanu biv vel dvornic
Arh. St. Buc. ms. 1 132, p. 148-149.
Copie.

159 1826 mai 29. Bucureti,

Preainaltate Doamne,
t Iarlsi cu al doilea jalbA jaluesc marii tale ca pentru pricina de
judecat A ce am avut cu sfanta Mitropolie la Depertament de Opt, dupl
jalba ce am dat marii tale, judecindu-ne amandouA pArtile prin vechil,
s-au si facut anafora dare manila ta de diaforaoa locului parintesc ce am
245
www.dacoromanica.ro
argturea (sic) cu baia of Doamna Map. Pe care nu voiete sfgnta Mitropolie
a-mi da slobozenie spre clgdire de casa, de ant patru luni.
Intru care curgere de vreme sfgnta Mitropolie nici in scris an dat de
multumire, nici apelatie si-au fgcut, safdisindu-mg pIng astgzi.
Pentru aceia, fierbinte mg rog marii tale sa sa dea luminatg poruncg
cgtre dumnealui vel hatman al Divanului a sili pe sfgnta Mitropolie,
fgra zabavg, la vreo una din cele doug mai sus argtate, cg va fi pgcat sa ma
prelungeascg cu astgzi cu mline, in dgstul Imi este de a. mg face a ma
chieltuesc, farg nici un cuvint al dreptgtii.
i cum va fi mila marii tale.
Robul marii tale,
Petre cojocarul de aici
[rezolulia pe verso] :
Dumneata vel hatmane al divanului, cu anaforaoa judecgtii Deperta-
mentului 1 cu apelatia partii cei neodihnite, prin zapciu hgtmgnesc, sa -i
Infatiezi inaintea dumnealor velitilor boeri.
1826 mai 29.
bit) vel sluger
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXXVIII-15.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

160 1826 mai 30. Bucureti.

Preaingltate doamne,
Cu adincg plecaciune arat marii tale ca dupg jalba ce au dat ingltimii
tale un Petre cojocar al./and cg mumg-sa avind de zestre o casa din dosul
bgii Mitropolii, pg locul sf. Mitropolii, care casa s-au darapanat Inca dg la
leat 1811 1 au rgmas locul viranea. i voind a face bina, sf. Mitropolie
nu 1-au ingaduit.
i cu luminata buiurdizma marii tale ne-am infatiat cu numitul la
judecata Depertamentului de Opt, unde au argtat in adevgr cg binaoa
s-au stricat de este acum 13 ani, dar chiria si-au plgtit-o acum la leat 1825
pg apte ani dg la leat 1819 1 ping la leat 1826 octomvrie. Iar ravaa de
plata chirii au aratat numai ping la leat 1811 iar de la leat 1811 1 ping la
1819 n-au argtat, zicind cg s-au ars cu pecethiitu acestui loc.
i dumnealor boerii depertamentari pont pravilii ce [indeseifrabil]
ce zice cg zidirea ce va fi sgdire de va arde sau sa va darima cu totul i nu
va fi fost mai nainte tocmit cum sa sa urmeze, sa ramlie in stgpinirea
stgpinului sau, it pun in anaforaua ce fac. Dar dupg dinsul nu urmeaza,
ci pun temei cg au platit chiria pa apte ani de la 1819 ping in 1826 i
hotgrasc impotriva pravilii ca sa i piarzg Mitropolia dreptatea Intrebuintg-
rii acestui loc i sa -1 is jaluitorul 1 facindu-i pa dinsul casa sg, plgteascg
tot taleri 5 chirie ca 1 mai nainte.
*i la aceasta iargi inpotriva pravilii nedreptatind pe Mitropolie,
prealnaltate doamne, sf. Mitropolie nu este multumitg dupg anaforaoa
boerilor depertamentari, pentru aceste cuvinte, intii ca locul an fost dat
sa vede dupit trebuinta ce au urmat atunci acelui Gheorghe Maim ca sa se
afle cu apropiere spre slujba bail, Ina, fara pecetluit dupg cum a dovedete
din trei catastie pecetluite cu pecetea raposatului Grigorie mitropolit.
246
www.dacoromanica.ro
 Al doilea eaci s-au pogorit aceasta casa la om care era strein de
slujba bail; Qi a treia, jaluitorul vazind schimbarea oamenilor celor vechi
ai sf. Mitropolii, care stia pricing acestui loc si nu i-au luat chiria de cind
i s-au darimat binaoa de la Teat 1811 au uneltit viclesug gi in Teat 1825 iunie
insalind pa un Dimitrache logofat, ce s-au orinduit cu stringerea chiriilor
intr-acelas Teat 1825 iunie, prefacindu-se ca are s dea ramasita da chirie,
gi raspunde fara vreo siluire taleri 35 pa vase ani inapoi gf pe un an inainte
ping la 1826 Sf. Dimitrie, bf (15 ravasa intru nestiinta acest logofat Dumi=_
trache, la care ravage pun temei dumnealor boeri judecatori ca au platit
batal cherasa, iar nu judeca ea este viclenie facuta. In vreme cind acest loc
nu poate fireste a sa instreina la alt obraz, fiind in dosul bail yi numai
pentru a sa trebuinta, nici loc da drum au avut, nici poate sa i sa sloboaza,
fiind, precum zic, locul in coprinsul curtii baii din dos despre girls, iar nu
afar& din curtea bail, unde sa alba, cuvint ca cu drumul curtii bail sa sa
poata sluji.
De aceia ma rog sa urn rinduiti la dumnealor veliti boieri a sa cerceta
aceasta nedreptate ce sa face sf. Mitropolii, nefiind cu cuvinta sa sa robeasca,
locul sf. Mitropolii, care este pentru trebuinta bail a pune lemne, pentru
nestiinta unui nou stringator de chirie, carele fara stirea Iconomii an luat
aceasta chirie, ce cu viclesug an dat-o ca sa-gi dobindeasca robi[a] locului.
Si cum duhul sfint va lumina pa mariia ta.
Al marii tale prea plecat ifi rugator catre Dumnezeu,
Isalia iconomul Mitropolii
[rezotutia] :
Dumneata vel hatmane al Divanului cu anaforaoa judecatii Deperta-
mentului, prin zapciu hatmanesc, sa-i infatisezi inaintea dumnealor veli-
tilor boeri.
1826 mai 30.
biv vel sluger
[p e verso] :
Petre cojocaru Cu Isaia iconomu
Hirtiile lui Petre cojocaru pentru un loc al sfintei Mitropolii de la
baia veche tot a sfintei Mitropolii, atit jalba, anaforaoa cit gi ravasele de
plata chiriilor a multi ani.
Si pentru acest loc i s-a dat altu pa Podu lui Sarban Voda din gradi-
nile sfintei Mitropolii ce-1 Linea cu chirie raposatul Varban, insa numai o
bucata da loc, dupa cum pa larg sa coprinde in pecetluitu ce i s-au dat de la
sf. Mitropolie.
1827 aprilie 23.
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXXVIII-16.
Original, stare foarte bunk 'Artie cu filigran.

161 1826 iunie 1. Bucureti.

Prealn6ltate doamne,
Pentru datoria de taleri 4 500 capete ce are sa primeasca Ioan
Bacaloglu sudit rusesc de la raposat Costandin Caramzulea in viata aflAn-
du-s numitul rAposat, la trecutul Teat 1824 mai 22,s-au judecat cu numitu
Bacaloglu la cinstita Logofetie a streinilor pricini.

247
www.dacoromanica.ro
 i la trecutul leat 1825 noemvrie 22 s-au infatiat i la luminatul
Divan inaintea marl tale, de unde 8-au indatorat numitul raposat Caram-
zulea ca sa plateasca dreptul Bacaloglului dinpreuna cu dobinda for
pravilnica.
i iarali la trecutul beat 1825 dichemvrie 22, mai judecandu-se numitul
raposat Caramzulea cu Bacaloglu tot la cinstita Logofetie a streinilor
pricini, s-au gasit cu cale de cgtre cinstita Logofetie ca pe langa banii
datorii zapisului BA plateascg tot raposatul Caramzulea i zeciuiala
i cheltuiala judecatilor.
i cand nu va desface pa Bacaloglu, atunci cu luminata porunca a
InAltimii tale, BA vanza cu mezat o pravglie in care insui Caramzulea iii
tine marfa sa. *i au aratat ca nu este zalogita, dintr-al cariia pret sa
plateasca mai Mai dreptul Bacaloglului i de nu sa va ajunge a-1 desface,
sa i sa mai vanza atunci cu mezat si din marfa sa, sau altg periusie, ei sa i sa
plateasca Bacaloglului dreptul sau deplin.
i prin anafora au aratat cinstita Logofetie marl tale, care cetindu-s/
inaintea inaltimii tale, s-au cetit inpreung 1 apelatia ce au dat raposatul
Costandin Caramzulea, prin care trecgnd cu vederea pricinuirea de anti-
pricon, vreun alt cuvant de inpotrivire n-au provalisit, fara numai au cerut
sa nu i sa vanza pravalia, ci sa fie pasuit pang i sa va inplini ei lui de unde
are a lua.
A cgruia cerere fiMd far& euviintg, n-au fost primitg marl tale.
De aceia ai poruncit dumnealui vel hatman al Divanului sa sa puie in
lucrare cuprinderea anaforalii cinstitii Logofetii, spre implinirea dreptului
ce are a lua Bacaloglu de la Caramzulea cu urmare intocmai dupl hotarg-
rea marl tale ce este data asupra pricinii.
i nefiind urmator numitul raposat Caramzulea a plati dreptul
Bacaloglului s-au pus in lucrare luminata porunca a inaltimii tale. i am
rgnduit telal de au strigat la mezat o pravglie cojocarie din Cojocari a
raposatului Costandin Caramzulea, pe locul sfintii mangstiri Plumbuita,
platete chirie pe an taleri 25, adicg dougzeci ,i cinci. Ins/ pravalia are
sus o odaie, are i salarie in dos i scar/ de sa scoboarg jos lapravalie,
invglitoarea cu uluce dupa cum sa vede. i pentru degrtarea eitorilor
are a sa urma dupa cum s-au urmat i cand era in viata raposatu Costandin
Caramzulea. Care strigandu-sa la mezat intru auzul tuturor de obte
in soroc aproape de trei luni i artgdisind din muterei, dupa obiceiul, la
pretul eel din urma, au famas asupra unui Nicolae Vasiliu eu talon 10 000,
adicg zece mii. Peste care pret ne mai eind alt mutereu ca sg mai inalte,
nici din cei ce li sg, cuvin protimisis, nici din alti streini.
i flindca s-au multumit i casa raposatului Costandin Caramzulea
s-au i haraciladisit mezatul acetii pravalii pg seama numitului mutereu,
cu mai sus aratatul pret. Care bani i-au ei numarat pe deplin la stgrostie,
pentru care se va face urmare dupa luminata porunca inaltimii tale.
Ci fiindcg numitul mustereu au cumpgrat aceastg pravglie de la sultan-
mezat i au numarat i taleri 500, adica cinci sute, la cinstitul Depertament
al epitropii obtirilor, havaetul cutii de milostenie, la leu po bani asg,
sa i sa dea ei luminata intgrirea marii tale, spre mai bung stapinire cu
1826 iunie 1.
Raducanu sardar feful medelnicerilor
Al marl tale prea plecatg sluga,
Thoma slugerul

248
www.dacoromanica.ro
[rezolutia] :
lo Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoe.
Intarim domnia mea ca 0, stapaneasca Nicolae Vasiliu aceasta
pravalie In buna pace ca un cumparator de la mezat.
1826 iunie 3.
IL.p.1
[mai jos] :
Aceasta copie este intocmai dupa cea adevarata anafora. Si spre a fi
crezuta am adeverit-o si eu cu iscalitura mea.
1830 iunie 3.
Gheorghievici logolat starostii
[pe verso] :
Comisia Vapselii Rosii
Aceasta copie citindu-sa cu cea adevarata $i gasindu-sa scoasa
intocmai din cuvant In cuvant, spre credinta s adevereaza cu a comisii
pecete si a mea iscalitura.
1838 dichemvrie 26.
comisar,
G. Urdareanu
Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, XV-113.
Copie, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

162 1826 iunie 17. Bueurqti.

Adeverez cu acest zapis al mieu la mina dumnealui chir Ioan Naum
ca 0, sa stie ca, avind eu cumparat un loc In Curtea Veche, de la sinior
porusnicu loan Odobescu, cariia fata ieste pe Podul Salarilor, stanjeni zece.
Si sa vecineste despre o parte cu baia spitalului Sfintului Pandeleimon,
iar daspre alta cu chir Daniil lipscanu F}i in fund cu dumnealui sardaru
Spirea Gazot, 1-am facut vanzator de a mea bunavoe.
Si avind musteriu pa mai sus numitul negutator m-am invoit cu
dumnealui si cu bung, tocmeall i 1-am vindut drept taleri unsprezece mii
cinci sute, stinjenul po taleri una mie o suta cincizeci. Care bani primindu-i
toti deplin in mainile mele, i-am dat dumnealui atat toate sineturile cele
vechi cat si acest credincios zapis al mieu dg, vanzare ca sa-1 stapaneasca
In buna pace, nesuparat de nimeni, atat dumnealui cat si clironomii
dumnealui, fiindu-i ca o movie ohavnica in veci.
Deci, pentru dg, a fi dumisale de toata credinta acest zapis iscalit
de mine, au iscalit si toate rudele mele ce li sa cuvenea protimisis, rugand
si pe cinstita Logofetie cea mare a sa adeveri dupg pravill.
1826 iunie 17.
Bucuresti
Pang, Costescu biv vet logofat vanzatoru, adeverez
Scarlat [indescifrabil] vornic, martor
[semnaturd indescifrabillt], martor
Parvu [indescifrabil] biv vet sardar, martor, am iscalit
si pentru frate-mieu

www.dacoromanica.ro 249
 [semnaturli indeseifrabilli], martor
[semnaturd greceased indescifrabila]
Cu toate cg intr-acest zapis sg, coprinde cg locul ce sg aratg mai sus
mi s-au vindut mie, zapisul s-au Matt pg numele mieu, dar locul acesta
este cumparat prin mine de cgtre dumneaei cumnatg-mea Elenco, sotia
dumnealui chir Daniil Hagi Apostolu lipitcanul, ce este vecing cu acest loc.
Si de aceia, spre incredintare cinstitei Logofetii, am dat acest inscris ca
adeverirea zapisului sg sg fug, pe numele cumnatg-mii Elenco.
1827 fevruarie 2.
Ion Naum
Mind intrebat de cinstita Logofetie pentru rude de mai am allele,
argt dreptul adevgr , ca rudele, i de nu sa, vgd iscaliti toti la zapis,dar
insg afara, din dumnealui paharnicul Costandin Olgnescu, nepotul mien,
eel ce au trimis cartea In Logofetie cg, nu cumpgrg, care s-au dat cumpgrgto-
rului impreung cu zapisul, pentru alte rude ale mele am eu scrisori care
le-am argtat cinstitei Logofetii, cg nu cer sg cumpere. Si eu, ca unul ce
stiu pravila, and sg va ggsi vreo rudg, egriia i sg, va cgdea protimisis
neiscglit, sau nedat inscris cgtre mine, sg fiu indatorat i osandit, ceia ce
pravila ma orgndueste.
Si spre a sg, intgri zapisul acesta de cinstita Logofetie, dau qi acest
engrafon al mieu spre incredintare.
1827 fevruarie 3.
Pang Costescu biv vel logofat
De la Logofetia mare a phi de Sus
Cu acest zapis de vanzarea locului, ce in fatg sg arata, viind la Logofe-
tie atat dumnealui logofat Pang Costescul, vanzatoru, cat si loan Naum,
cumparatoru, an aratat cg, cumpgrg pentru Elenco cumnata -sa, sotia lui
chir Daniil, care este si vecing la o parte a lungului, iar pe ceilalta parte
fiind vecina baia, an si iscalit dumnealui epitropu cum sg vede. Iar in fund
vecinandu-sg, cu Pascalache sin serdar Spirea Gazoti i s-au argtat 1i lui
zapisul vanzarii.
Si s-au ingaduit mai mult cleat sorocul pravilii eel oranduit si nu
s-au mai argtat cu nici o dava, precum 1i rudele ce sg vgd iscaliti s-au
tras de protimisis. Asemenea si de la Iancul Dona stolnicul i Costandin
frate -sau, ce sg, aflg la Focsani, an adus adeverintg in scris ca nu sant
musterii. Care adeverintg, impreung cu cartea paharnicului Olanescu,
s-au dat cumpgrgtoarii spre sigurantie, zicand cg, alte rude cu protimisis
nu mai are, precum s-au legat i dumnealui in scris intr-acest zapis.
Si asa, nefiind nici o pricing la mijloc, numarandu -sa i banii pretului
cumpargtori, s-au adeverit zapisul acesta ca gar stapgneasca cumpgratoarea,
in pace, trecandu -sa si in condica divanului.
1827 fevruarie 4.
Alexandru Ghica vel logofgt
Cu toate ca mai sus lntr -acest zapis sg, coprinde ca, acest Joe s-au
cumparat pentru mine, dar acum invoindu-mg, cu cumnatg-mio cinstit
chir Naum loan, cumnata -mio an limas iarasi asupra cinstit dumneaei sa
sg stapgneascg in pace de catre mine $i toti urmasii miei.
1827 dechemvrie 23.
Rgducanu stolnic
250
www.dacoromanica.ro
 Elena Daniil H[agi] Apostol
Daniel H[agi] Apostol, adeveresc
Scarlat Roset martur
[pe verso o insemnare mai noud]:
Actul hanului din strada Gabrovenilor nr. 4
Colectia George Potra.
Original, stare bunA, hirtie cu filigran.

163 1826 iunie 23. Bueure*ti.

Dupa luminata porunca marii tale ce ni sa da la aceasta jalba a
proestosilor obstii ovreilor de aicea, raele f}i suditi, facind cuviincioasa
chibzuire asupra cererii numitilor jaluitori ca sa li sa dea vole BA intoemeasca
sinagoga for la casele cu locul dumnealui biv vel aga Tordache Florescu,
ce este peste apa Dimbovitii, din dosul hanului lui Manuc, care 1-au
cumparat. i sa sa indatoreze gi unii din suditii ovrei a raspunde ceia ce
i-au ajuns cisla pentru sinagoga lor.
.A.ratam inaltimii tale ea jaluitorii ovrei au avut sinagoga afara din
politiie, la Fintina Boului gi dinaintea razvratirii s-au ars. De aceia in
mijlocul politii, tocmai la hanul lui Manuc nu este cu euviinta a intocmi
numitii acea sinagoga.
Ci gasim cu cale, ca tot in locul de la Fintina Boului, unde au avut pa
acea veche, sa-si fad, $i de acum inainte sinagoga. i cine vor voi
vor face si cheltuiala, cad cu d-a sila la acest fel da lucruri nu sa pot sill ca sa
dea bani.
Tar hotararea [desavirsita ramane a sa face de care mariia ta].
1826 iunie 23.
Costandin Balaceanu vet ban, Scarlat Gradisteanu biv vet dvornic,
Alexandru Ghica vet logofat, loan Cocoraseu vet dvornic
Arh. St. Buc., ms. 1 133, f. 89 v.
Copie.

164 1826 iunie 25. [Bueurelti].

Prealnaltate doamne,
Pentru datoria de galbeni cinci sute ce este dator raposatul serdar
Nicolae Lipanescu cu zapis din lest 1820 i cu emanet casa sa dupa Podul
Mogosoaei i cu chezas platnic dumnealui biv vet logofat Alexandru Fill-
pescu, aflindu-sa atunci vet dvornic de politiie, la raposatul baronul Sachela-
rie. Judecindu-se, din partea casei raposatului baron un Iancul Goga li
proveleghie, cu dumneaei Sultana Lipaneasea, cumnata raposatului
sardar Lipanescu, atat la cinstita Logofetie a streinilor pricini, cat si la
luminatul Divan, inaintea marii tale. Si lepadandu-se de clironomie dumnea-
ei numita Sultana Lipaneasca, prin luminata hotarirea inaltimii tale data
la intarirea anaforalii cinstitei Logofetii a streinilor pricini, mi s-au perugit
[poruncit 1 ] ca sa vanz prin mezat casa raposatului sardar Lipanescu,
ce este emanet, spre plata dreptului raposatului baron Sachelarie.

www.dacoromanica.ro 251
 IIrmator fiind luminatii porunci, am randuit telal de au strigat la
mezat casile raposatului Nicolau Lipanescu, din mahalaoa Amzii, cu locul
for mostenesc. Ins& casile cu patru odai si palimar in fata, dedesupt cu
pivniti de zid, invelitoarea cu uluca veche, in curte are grajd si Sopron,
alaturea cuhnie cu odaita ei, invelitoarea iarasi cu uluca veche, si curte, i
grading,, i grading, deschisa imprejurata cu uluce , dupg, cum sg, vede.
Care striggndu-se la mezat intru auzul tuturor de obste, in soroc
aproape de Doug, luni si artardisind din musterii dupg, obicei la pretul cel
din urma, au ramas asupra dumneaei cocoana Casandra Caliarhi cu taleri
14 500, adica patrusprezece mii cinci sute, piste care pret nemai esind alt
musteriu ca sg, mai inalte, nici din cei ce li se cuvin protimisis, nici din alti
streini, s-au si haracladisit mezatul acestor case pe seama dumneaei numitii
musterie, cu mai sus aratatul pret.
Care bani i-au numarat pe deplin la starostie, carii s-au dat la cinstita,
hatmanie de s-au dat plata datorii raposatului sardar Nicolae Lipaneseu la,
raposatul baronul Sachelarie. Si s-au luat sineturile acestor case de s-au
dat dumneaei numitii cocoana.
Ci fiindca dumneaei numita musteriica au cumparat aceste case de la
sultan-mezat si au urmat $i taleri 725, adica sapte sute douazeci si cinci,
la cinstitul Departament al Epitropii obstirilor, avaetul cutii de milostenie,
la leu po bani vase, sg, i al dea si luminatg, intarirea marii tale, spre mai bursa
stapanire cu liniste.
1826 iunie 25.
Al marii ta e prea plecat slugs,
[indescifrabil]
[rezolutia domnitorului]:
1-o Grigorie Dimitrie Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoe.
Intarim domnia mea ca sa stapineasca dumneaei Casandra Caliarhi
in buns pace aceasta cask cu imprejmuirea sa, precum mai jos sa arata,
cg, o au cumparat de la sultan-mezat.
1826 iunie 27.
vel logofat
Colectia Elena Butculescu.
Original, stare bunk hirtie cu filigran.
Casa amintith mai sus a fost vindutA lui Manolache Zefcari, in 31 martie 1859 ;
mai tirziu a fost proprietatea lui Cuza Vocla si a locuit In ea Maria Obrenovici.

165 1026 iunie 30. Bueurqti.

[Prealnaltate doamne],
Dupa luminata porunca marii tale ce ni sa d, la aceasta jalba a
lui Hurmuzache vornicu dg, harem, zapciu hatmanesc infatisindu-1 inaintea
noastra prin vechil sluger Iancul, cu medelnicer Dimitrache samesu scoalilor.
La cercetarea ce am facut ne-au aratat numitu medelnicer cum ca.
Eforia scoalilor au facut anafora catre maxiia ta cerind sa, sg, orinduiascg,
dumnealor veliti dvornici a alege locul scoalelor de la manastirea sfin.tului
Sava, ce 0, va fi impresurat de unii altii.
De aceia gasim cu cale sa sg, dea luminata porunca marii tale tot
catre dumnealor veliti dvornici, ca mergind la fata locului pentru alegerea.
252
www.dacoromanica.ro
locului scoalelor sa vaza kti seneturile ce le are jAluitorul 11 sa cerceteze di%
este osebit acest Inc al sAu din locul scoalelor ce an avut, de cind s-au
Intocmit acolo scoala. Si de va fi afar dintr-acel loc vechi, sa i-1 osebeascA,
iar de va fi din locul scoalelor, fiind ran lnstreinat In urma, sa, nu aiba nici
an cuvInt a-1 cere, ci sa -si caute banii ce va fi dat pa dinsul de la eel ce 11
va fi cumparat. Sau fiind pricina intr-alt chip, sa, arate marii tale dumnea-
lor veliti dvornici prin anafora, precum vor gasi cu cale.
1826 iunie 30.
Costandin BAlaceanu vet ban
Scarlat GrAdisteanu biv vet dvornic
Fotache Stirbei vet dvornic
Ioan Cocordscu vet dvornic
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 66.
Copie.

166 1826 iulie 6. Bucureti.

Dup5, luminata porunca marii tale ce ni sa da, la aceasta anafora a
preasfintii sale pArintelui mitropolit $i a dumnealor boierilor efori ai
scoalilor, aratam inAltimii tale, CA spre a sa descoperi cat loc an avut
scoalile de cind s-au Intocmit la manastirea stintului Sava si eft dintr-acel
loc s-au lnstreinat i s-au inpresurat In urtna de unii altii, bun5, este cererea
prea sfintii sale si a dumnealor.
Pentru care gAsim cu cale sa sa dea luminata porunca marii tale
catre dumnealor veliti dvornici sa mearga In fata locului unde s cerceteze
cu de-a mAruntul cit loc au avut In fiinta, cind s-au zidit da, rAposatul
domn Alexandru vodg, Ipsilant, scoala acolo la numita manastire. Si dA
catre tine, cu ce sineturi s-au impresurat de atunci Incoace.
Si pa deoparte alegindu-1 in sums (15, stinjeni, dIspre toate pArtile,
prin alegere in scris, sa -1 dea iarasi In stapinirea scoalii. Iar pa de alta once
prigonire va fi cum si binalile ce sa vor fi facut pa asupra acestui loc sa sa
pretuiascA de meemer-basa cu mesteri cu stiinta i BA arate marii tale
dumnealor veliti dvornici cu anafora de dare tine s-au coprins, ce pret fac
binalile ce s-au facut acolo, ca sa sg, dea luminatA hotarirea marii tale
asupra pricinii.
1826 iulie 6.
Costandin BalAceanu vet ban
Scarlat GrAdisteanu biv vet dvornie
Fotache Stirbei [vet dvornic]
loan Cocorascu vet dvornic
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 67 v.
Copie.

167 1826 iulie 6. Bucureti.

Dupa, luminata porunca marii tale ce ni sa da la aceasta anafora a
dumnealui biv vet dvornic Dimitrie Bibescu, vrind ca sa luam pliroforie
ce fel dA case sint acelea ce an cazut la capu Podului SArban Voda in

www.dacoromanica.ro 253
mijlocul taeturii dealului, pa unde are a sa duce caldarimul dg piatra si en
eIti bani sa pot muta de acolo in alts parte, unde vor gasi stapinii for loc cu.
embatichiu.
Am scris lui meemer-basa de an mers in fata locului, sa facg aceasta
cercetare. Si ne-au al./tat in scris, el o pravalioara cu (plane face taleri 422
parale 24 si casa cea Invg, Ha cu paie taleri 57 parale 13, care amandoua
aceste namestii cu taleri 250 poate a sa muta in alt loc.
Deci dg vreme el amandoug, aceste case an cazut In mijlocul taeturii
dealului pa, unde este trebuintg obsteascg, a sa aduce caldarinul 0, piatrg
ce sa face, dupg cum s-au vazut si de unii din noi, urmeazg, sa radice da
acolo la altg parte, unde vor ggsi stapinii lor, iarasi cu embatichiu. Nefiind
niscareva binale temeinice, ci o pravglie si o cascioarg proastg dupg cum sa
aratg atgt da dumnealui dvornic Bibescu, cat si da meemer-basa la pretui-
rea ce au Mut, Inca si cu cea mai multa cherestea a for putreda.
De aceia ggsim cu cale, sa sa dea luminatg porunca marii tale catre
dumnealor boieri de la Departamentul epitropii obstirilor sa raspunza
acei taleri 250 din iraturile cutii la stapinii acestor doug, case $i apoi sa sa
Indatoreze prin mumbasir de la dumnealui vet spgtar ca sa, le radice acum,
fara dg citusi da puting, prelungire atat pravalia cat si casa din mijlocul
taeturii dealului, la altg parte unde vor ggsi numitii loc cu embatichiu,
ca sa ramaie drumul caldarimului, fgra da nici o havalea, a putea sa lucreze
orInduitii contraccii caldarimul cc este sa -1 fad, pa acolo.
1826 iulie 6.
Costandin Balaceanu, Scarlat Gradisteanu, Alexandru Ghica vel
logofgt, Dan Stirbei, Fotache Stirbei, Dimitrie Ralet vel logofat, loan
Cocorgscu
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 67. v.
Copie.

168 1826 iulie 8. [Bucurestil.

Io Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodin zemli Vlahiscoie.

Cinstite si credincios boerule al domnii mele dumneata vet spathar, cu
toate ea prin contractul ce an contraccii podurilor marl pentru facerea
caldarimurilor, sint volnici ca sa pue pamintul ce 11 scot prin curtea si
locul a vericgruia, cearcg Insa zgticnire la lucrarea caldarimurilor din
pricing, cad unii din obrazile ce tsi an casile pa linia podurilor nu ingl-
duiesc pe numitii contraccii a &gra pamintul printr-acele curb. In vreme ce
insusi contraccii iargsi cu a for cheltuialg slut datori de a scoate in uring
acel pamInt de la acele curti.
Care aceasta Impotrivitoare urmare a stgpinilor acelor case nu
inchipueste alt nimic decit numai o dovadg de inpotrivire si de un cuget
din partele zaticnitor $i chiar obstestilor trebuinte ce shit $i ale fiecaruia
in parte.
De aceia poruncim dumitale ca numaidecit sa dai strasnicg poruncg
tuturor oamenilor ai acelor stapini de case a nu mai indrazni sa inchiza
zioa portile acelor curti, ca sa poata contraccii a can intransele pamintul.
254
www.dacoromanica.ro
 Iar and iii dupa aceasta porunca va indrazni vreunul din oamenii
stapinilor acelor case ca sa inchiza zioa portile spre zaticnirea caratului
pamintului, numaidecit pe acel impotriva urmator sa-1 pedepsesti cu batae
in falanga, chiar acolo in fats locului, dinaintea acei porti.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
1826 iulie 8.
114.1)-1 biro vel clucer
Acad. R.S.R.,
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran ; pecetea mare domneascA, In tug rosu.

169 1826 august 5. [Bucureti].

Preainaltate doamne,
Fierbinte jeluiesc milostivirii marl tale, ea in leat 1818 m-am im-
prumutat cu taleri 1 500 de la un deli-basa Ivancea ce este acum in Rusia,
cu soroc de o jumatate de an, sa platesc dobinda pa lung la punga, taleri
sapte 0i jumatate, in numitul soroc.
i neviind la soroc ca sa-i raspunz banii, m-am pomenit, ca au trimis
un vechil tocmai peste doi ani ca sa-i raspunz capetele cu dobinda for
intr-acea diastima de vreme cind atunci sa afla razvratire aici in tad,.
i neindeletnicindu-ma de a-i plati, m-au apucat acel vechil de am facut
socoteala city dobinda taie la aratatii bani. Care dobinda cu insalatorie
m-au apucat de am pus taleri 400 la capete prefacind zapisul, facindu-1
pa, taleri 1 900, iar taleri 140 i-am raspuns in mina lui.
i de atunci, ducindu-sa, n-au mai trimes in alta vreme bung ca sa-i
raspunz banii. Ci tocmai acum an orinduit alt vechil, pa un Dumitrache
capitan, ce sa afla aici, apucindu-ma ca sa-i implinesc tori banii cu dobinda
lor. Ci fiindel in vreme bung cind puteam ca sa iconomisesc a-i pltti,
n-au trimes, 0i tocmai acum intr-aceasta vreme a molivmi, cind eu mijloo
de platy nu am. i nici nu pociu a vinde cevasi acum pentru inlesnirea
mai sus numitilor bani.
De aceia, cu lacrami ma rog milostivirii marl tale ca sg-ti reversi
mila asupra-mi a fi luminata porunert, catre o dreapta judecata, de uncle.
sa mi sa puie un soroc mai indelungat, ca pina va trece aceasta molivma.
i in vreme bung voi vinde un acaret ce am voi plati dreptul, de nu va fi
mijloc ca sa fiu ertat de dobinda, de vreme ca n-au fost urmator a veni la
soroacele ce le-am pus cind eu inlesnisem pentru plata numitilor bani,
caci intr-alt chip acum putere de plata nu am.yi ce va fi mila marl tale.
Robul marl tale,
Ralea postelnicel de aici
[pe verso rezolufie]:
Dumneata vel hatmane al Divanului prin zapciu hatmanese sa-i
infatisezi la judecata Departamentului de apte.
1826 avgust 5.
biv vel singer
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, hlrtia are In filigran trei palarli gi initialele L.V.

www.dacoromanica.ro 255
170 1826 august 22. Bueuresti.
Preainaltate doamne
Am vazut aratarea ce au facut prin anafora catre maria to dumnealor
boierii ce slut oranduiti la Departamentul epitropiei obstirilor. Cum ea la
zi intai a trecutei lunii lui mai s-au Implinit sorocul contractului ai suiul-
giilor pentru cismelele politii, cerand a sa pune la oranduiala treaba
aceasta, A, nu ramaie cismelde fara ingrijitor, a sa darapana si a sa pricinui
norodului lipsa de apa.
Si dupa luminata porunca marii tale ce ni s-au dat la aceasta anafora
a numitilor boieri, urmatori fund, am scris mai Intai dumnealor boierilor
de la acest Departament sa cerceteze de voeste a sa mai Incarca cu aceasta
ingrijire tot Stoica suiulgi-basa ce au fost pana acum, cu ce oranduiall
primeste, sau de nu, sa gaseasca altii.
Si peste cateva zile au venit Inaintea noastra dumnealui sardar
Baducanu Trestianu unul din boierii [indescifrabil] ai epitropii cu Stoica
suiulgi-basa aratandu-ne cum ca s Insarcineaza Stoica In soroc de doi
ani de zi Intai de septemvrie sa tie aceste paisprezece cismele aici In politie,
totdeauna nelipsite cu apa. insa una la chioscul domnului Mavrogheni ;
al doilea In Podul Mogosoaii cea facuta de raposatul banul Golescu ; al
treilea cea de la dumnealui vistier Romanet ; al patrulea cea de la biserica
Alba ; a cincilea cea de la metohul Episcopii Bamnicului ; a saselea cea
din curtea dumnealor boierilor Cornesti ; a saptelea cea de la manastirea
Sf. Sava ; a optulea cea de In dumnealui vistier Joan Mosh [Moscu] ; a
noulea cea de la manastirea Coltii a zecelea cea de In casele marii tale ;
a unsprezecelea cea de In lumindtia sa beizadea Costache Caragea ; a
douasprezecelea cea de la dumnealui aga Aleco Vilara ; a treisprezecelea
cea din gradina casii dumnealui dvornicului Iordache Golescu i cea de
a patrusprezecelea cismea de In curtea caselor raposatului banului Isac
Ralet, raspunzandu-sa 'MA cheltuiala hasnalelor i a surupurilor de catre
stapanii locului pe care se afla acele cismele.
Iar cheltuiala hasnelii i a surupurilor cismelii de la biserica Alba,
ce este pa loc slobod, sa sa faca de insusi Stoica. Si cati din stapini vor voi
sa schimbe drumul apei ca sa o aduca prin alte parti, iar nu pe la cele vechi
olane, aceia sa cheltuiasca de la insusi la olanele cele noi.
Dar au cerut Stoica aceste ponturi, Insa :
a) Pentru meremetul chemerurilor la iatacuri, la bolti, la merezii [ ?],
la preinnoire de olane si altele sa i sa dea leafa de acum Inainte de la cutie
cate taleri 600 pa lima. Si fiindca indreptarea meremetului urmeaza a
sa face acum sa i sa raspunza bani pa zece luni inainte, adica taleri 3000
acum gi peste trei luni ceilalti, taleri 3000. Si pana, la sfarsitul lui octomvrie
sa leaga ca sa meremetiseasca 1i sa aduca apa la toate cismelile de mai sus.
Iar de la implinirea acelor zece luni Inainte sa i sa raspunza leafa cate
taleri 600 la fiescare zi Intai de lima, fara sminteala.
b) Din lude 40 fantanari ce i s-au dat prin contractul cel vechi,
fiindca are lude numai 26, iar lude 14 lipsesc sa i sa Implineasca acesti
oameni din satul Buftea si Flamanzeni ce cade in drumul santului, dan-
du-i-sa $i lude patru ce slut feciori de fantanari, avand stiinta de acest
mestesucr, din care trei s afla In poste darvari, iar unul In sat ; Ca sa-i
aiba deplin pana Ia sorocul de doi ani.
c) Fiindca are lip sa lude doi din sapte ce i s-au dat sluji prin contractul
cel vechi, sa i sa Implineasca 9i acestia de aici din Buftea, iarasi acum, ca
sa poata pune in lucrare legatura ce-o da.
256 www.dacoromanica.ro
 Deci fiindca acum mijloc nu este a sa prelnnoi peste tot olanele,
dupa san.Vul de unde sa aduce aceasta apa., la cismelile de aici si a sa intocmi
la ce loc urmeaza sa fie cismelile din pricina ca trebuesc sume marl de bani,
de aceia deocamdata ca sa nu ramsdie politiia lipsita de apa si de aceste 14
cismele ce sint aratate mai sus, am gasit cuviincioasa cererea numitului
Stoica suiulgi-basa, fiindca trebueste de acum inainte cheltuiala mai multa
aflandu-sa, olanele vechi stricate, ca unele ce sint facute aproape de 40 de ani.
Si acei lude 40 fantanari i acei lude sapte slugi sint dati a-i avea
dintru inceput prin contractul eel vechi in treaba cismelelor, chiar de la;
Buftea si de la Flamanzeni. Si !Ara de oranduiala s-au luat acei slugi,
patru feciori de fantanari, cu acest mestesug de s-au dat trei darvari
la poste si unul la sat.
Ci ca sa pota Vinea aceste cismele in fiinta cu meremeturi in curgere
de doi ani, Ora cand cu mila lui Dumnezeu si blagoslovenia marii tale
va ajunge Vara in stare ca sa faca chibzuire pentru suma cea mare de bani
ce trebuesc a sa cheltui si a sa preinnoi olanele si a sa aduce apa cu indes-
tulare ca sa intocmeasca la locurile ce s-or gasi cu cale, cate cismele va
cere trebuinta.
De va fi primit marii tale cererea numitului Stoica sa va da luminata
porunca catre dumnealor boieri ce sint oranduiti la Departamentul epi-
tropii obstirilor sa fad; contracturi dupa orinduiala, cu ponturile de mai
sus coprinse, care sa se intareasca si de maria ta.
Si sa i sa raspunza Stoical si acei taleri 6 000 in doul cktiuri, pre-
cum sa arata mai sus, spre a sa, pune in lucrare treaba cisnaelelor dupa lega-
tura ce-o da numitul, insa masura; apei sa fie data a o aduce Stoica la
fiescare cismea, dupa cum am avut-o si mai nainte.
Si osebit sa sa porunceasca la; dumnealui vel vistier ca acum de la zi
intai de septemvrie sa implineasca fantanari si santile[7] ce lipsesc dupa
cum s-au vorbit mai sus, indatorandu-sa stapanii locurilor pe care sa afla
cismelile a cheltui fiescare la hasnelile i surupurile de mai sus prin mumba-
siretul epitropii obstirilor ca sa le fad, acum pa yard, a fi uscat si gata la
venirea apei si sa le fie de-apururea sdravene, caci suiulgii sint legati a
aduce apa la; sfarsitul lui octomvrie. Si de nu vor fi gata hasnelile atunci
sa fie ca acei stapan ce nu va fi urmator are sa-si piarza, acest privileghiu
si s-ar harazi la alte obraze apa cismelii de acolo, care vor face cheltuiala
de mai sus.
Si asa in contracturi sa sa coprinza si aceasta, ca de nu va fi urmator
Stoica a da gata pana la sfarsitul viitorului octomvrie curgerea apei la
toate cismelile si nu le va avea pa deplin intr-acesti doi ani, cu apa nelipsit,
atunci pentru cate vor lipsi sa-i scaza cu analoghie dintr -acei taleri 600
ce i sa 0, pa toata lung pentru 14 cismele, in cats vreme vor sta acele
cismele fara de apa. Si tot asemenea sa urmeze pana la implinirea de doi ani.
Iar and, In curgerea acestor doi ani, stapanii aceia nu vor da chel-
tuelile cate va trebui la facerea hasnalelor si a surupurilor, din care pri-
cing, va lipsi apa, sa-i arate la Departament ca sa-i faca cunoscuti prin
anafora marii tale, spre a sa implini acea cheltuiala cu porunca, inalimii
tale, cum si pentru cheltuelile hasnelii si a urupurilor de la cismeaua ce
este pa locul cluceresii Facaloni [ ? ]. SI se faca de acum Inainte de catre
dumnealui aga Manolache Florescu epitropul acei case, dupa cum au cerut
fnsusi dumnealui aga inaintea noastra, ramaind hotararea a sa face de
catre mariia ta.
1826 august 22.
257
17 - 0 2145 www.dacoromanica.ro
 Costandin Balaceanu vet ban
Teodor Vacarescu vet dvornic
Scarlat Gradisteanu biv vel dvornic
Alexandru Ghica vel logofat
Ioan Stirbei vet dvornic
[mai jos] :
Copie scoasa intocmai dupa condica unde sa afla trecuta cea adeva-
rata anafora a pricinii de mai sus.
[iscaliturd indescifrabild]
1826 noemvrie 6.
Colectia prof. N. Ionescu-BarbA.
Copie, veche, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

171 1826 august 26. Bucureti.

Cu parinteasca dragoste, molitva tji arhiereasea blagoslovenie tri-
mitem dumneavoastra
Mai intai cereetam pentru fericirea sanatati dumneavoastra, ca pa
deplin intru toate aflandu-sa, din cuget parinteste sa ne bueuram. Catre
acestea, fiindca de la domneasca vistierie avem raspuns la scrisele noastre,
ca sa gasim oameni, far 0, pricina, intr-aceste cinci judete, spre a-i asaza
scutelnici pa chipu biserici Patruzeci de mucenici, metohu sfintei episcopii
01 Bueuresti, dupa luminatu hrisov gospod.
Si pentru ca la acel judet Mehedinti, far da indoiala, judecam ca sa
vor gasi acest fel de oameni, de aceia dar, parinteste pohtim fiiasca dumnea-
voastra dragoste ea, pentru hatiru nostru, sa binevoiti a porunci zapciilor
de la plasi, sau cu vreun alt mijloc, spre a iscodi si a gasi pins in zece lude,
oameni mai cu putere, insa du prin satele plasilor ce slat in mijlocu jude-
tului, adica nici de munte oameni sa fie, dar nici da bait/.
Mora, luindu-li-a numele, sinul (sic) i satul, in scris, ni sa va trimite
acea insemnare aici, ca sa o trimitem domnestii vistierii, spre a veni porunca
da cercetarea for ei luoarea chipurilor, dupa orinduiala. Pentru care facere
0, bine vom raminea dumneavoastra foarte indatorati.
1826 avgust 26.
Sintem al dumneavoastra parinte sufletesc i catre Dumnezeu
rugator,
t Neofit Rimnicului
[adresa pe verso] :
Cinstitilor gi ai nostri intru duhu sfint, prea iubiti fii, dumneavoastrg
boerilor ispravnici of sud Mehedinti, cuparinteasca dragoste ei blagoslovenie.
Acad. R.S.R., CCCXXXI-194.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

172 1826 august 29. [Bucuresti].

Io Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstite i credincios boerule al domnii mele dumneata vet spathar,
stiut este dumitale ca dupa oranduiala pravilii de la lista 13, toate van-
258 www.dacoromanica.ro
zarile lucrurilor nemiscatoare i de tigani cite sa fac aici In politic, sa cuveni
a sa adeveri de Logofetia cea mare a Tarii de Sus. Iar cele ce sa fac afarl
prin judete sa s, adevereze de ispravnicii judetului.
Avem insa pliroforie ca si de alte judecatorii s, adevereaza zapise
de acest fel de vanzari, razamindu-sa (precum sa vede) acele judecatorii,
capul pravilii de la lista 95, paragraf 6, unde scrie ca toate tocmelile cele
in scris sa sa iscaleasca de catre cei ce s, tocmese hi sa sa adevereze eel
putin de doi marturi carii cu ochii for au vazut, sau cu urechile au auzit,
on de catre judecatori. Care aceasta intelegere a acelor judecatorii este
gresita, caci in pravila fiind oranduit de catre tine sa sa adevereze zapisile
vanzarilor de lucru nemiscatoare.
Ramane a sa intelege capul de mai sus aratat de la lista 95 pentru
orice alta toemeala Mara din vanzarile lucrurilor nemiscatoare. Si dui)/
acest euvant, urmeaza acele judecatorii. Este inpotriva oranduelii pravilii
i osebit sa Intampla i multe neorandueli, caci sa adevereaza vanzari
de lucruri nemiscatoare i catre suditi, in vreme ce suditii nu sint volnici
a cumpara aici in Cara lucruri nemiscatoare.
De aceia, poruncim dumitale vel spathar, i dumneavoastra judeca-
torilor ai acestui Departament al spatharii ca de astazi inainte sa nu indraz-
niti a adeveri vreun zapis de vanzare de lucruri nemiscatoare, sau de tigani,
caci inpotriva dovedindu-sa, nu yeti avea nici un euvant de indreptare.
To lico pisah gospodstvo-mi.
1826 avgust 29.
IL.P.I
vel logofat
biv vel clucer
Acad. R.S.R., LXXIII-355.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran ; pecetea mare In tus rosu.

173 1826 septembrie 7. Bucureti.

Preainaltate doamne,
Cu plecata anafora facem aratare marii tale ca osebit de lacomia ce
an facut unii altii din cei ce sad si au binale pa albia apei Dimbovitii cu
inpresurari de lumina acestii apei strimtorindu-o cu totu.
Pentru care pricing s-au dat luminata porunca marii tale la anaforaua
noastrI catre dumnealui vel spatar i catre dumnealui vel vornic al politii
fji catre Dapartamentul ob3tirilor in ce chip sa pue In lucrare cercetarea
matcii apei Dirnbovitii.
Dar alaltaeri, dumineca, mergind si not inpreuna cu preasfintia sa
parintele mitropolitu la local caselor dumnealui agai Florescu cele din
Curtea Veche du peste Dimbovita, din potriva Hanului lui. Manuc, care este
a A cumpara de pia Weasel, am va' zut ea atit cei din Hanul lui
Manuc cit i ceilalti stapini ai binalelor dupa acolo an aruncat In apa
DImbovitii sum de gunoi, caramizi i pietre de s-au inaltat pia, in lumina
apii.
Iar pe la alte locuri au esit Qf Marl de lumina facindu-sa prunduri,
incit dup./ ce este acolo foarte strimta cad s-au inpresurat de dinsii matca
259
www.dacoromanica.ro
apei cu totul, apoi cu acea netrebnica urmare in scurta, vreme o sa ajunga
a nu mai putea apa sa -$i alba curgerea ei, cu repeziciune si inlesnire, ci
proprindu-sa dintr-acele prunduri sa, fie silita, a sa abate pa aiurea, sa pri-
cinuiasca doua rautati in politic, adica innecaciune si lipsa de apa. Care
aceasta urmare poate sa fie si pe la alte locuri, precum si din jos de mangs-
tirea Mihai Voda sa afla un prund facut in mijlocu apei, zaticnind cu
totu curgerea ei.
De aceia, ping a sa face urmarea cercetarii inpresurarii matcii Dim-
bovitii, dupa luminata porunca marii tale ce s-au dat la osebita, anaforaua
noastra, trebuinta fiind, ca ping la sfirsitul acestii luni, sa sa curete din,
apa caramizile i pietrile i gunoiu ce s-au aruncat. Si a sa sapa prundurile,
caci aceasta madea nu poate a da ragaz ping, sa va da s'avirsire la ceilal-
ta pricing, ca sa nu BA intimple vreo primejdie de innecaciune, sau lipsa
de apa, dud sa va abate curgerea apei din matca ei.
Gasim cu tale sa sa dea strasnica luminata porunca marii tale catre
dumnealui vel spatar i catre dumnealui vet aga si catre dumnealor boeri
ai Departamentului obstirilor sa indatoreze mai Intl" pa epistatii hanului
raposatului Manuc, prin mumbasir, a pune acum, ping, este apa calda si
scazuta, ungureni, salahori, cu plata de la dinsii, sa scoata din apa Dimbo-
vita : gunoiu i caramizile i pietrile ce le-au aruncat, ca sa sa sloboaza curge-
rea apei cu. inlesnire. Apoi sa mearga pa albia apei Dimbovitii, de la gra-
dina lui Procopie din capul podului Gorganilor pins din jos de manastirea
Radului Voda, si pa unde vor vedea asemenea urmari savirsite de cei ce
sad si au binale i gradini pa marginea Dimbovitii, sau prunduri facute
in matca Dimbovitii, pina este apa calda i scazuta si sa vad acele prunduri,
sa indatoreze pe aceia ce sad si au binale i gradini pa albia apei Dimbovitii,
cu mumbasiri orinduiti asupra-le, a pune fara de cea mai putina zabava,
ungureni i salahori cu plata de la dinsii, cu sape i tirnacoape, a scoate
afara din apa Dimbovitii tot gunoiu i orice bocluc s-au aruncat de dinsii,
sapind adinc ii acele prunduri, ca sa scoata pamintul afara sa poata asi
avea apa scurgerea pa toata matca ei cu inlesnire si cu repeziciune, dupa
cum au fost din vechime.
Iar care din stapini sa vor indaratnici, ca sa nu treaca vremea sa
intram in iarna, rind nu sa poate savirsi acest lucru, i sa sa intimple
vreo primejdie de innecaciune sau lipsa de apa, sa puie Departamentul
epitropii obstirilor acolo ungureni si salahori ca sa faca urmarea de mai
sus. Si sa tie catastih curat de banii ce va cheltui spre a arata in urma
marii tale cu anafora, cita cheltuiala s-au facut, la ce loc, tine sint sta-
pinii de acolo, ca sa sa dea luminata porunca, sa sa inplineasca banii de
la acei stapini ce s-au aratat cu nesupunere la aceasta fapta.
1826 septemvrie 7.
Costandin Balaceanul vel ban
Mihalache Ghica vel vistier
Theodor Vacarescu vet dvornic
Scarlat Gradisteanu biv vel dvornic
Alexandru Ghica vet logofat
Joan Stirbei vel dvornic
Than Cocorascu vel dvornic
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 76-76 v.
Copie.

260
www.dacoromanica.ro
174 1826 septembrie 13. [Bueuretii.
Printr-acest al mieu inscris contraht gi cu bung invoire m-am aazat
cu dumnealor boerii mahalagii ai Podului Co ltii gi cu toti ceilalti vecini
din liniia acestui pod, ca din ulita ce sa mncepe de la casele dumnealui
pitarului Petrache din Podul eel mare al Mogosoi, inspre dumnealor boerii
Cornesti i de acolea algturea cu curtea dumnealor inspre casele dumnealui
clucerului Costache Ralet i pg 16ngsd curtea mgngstirii Coltea pAng la col-
tul zidului de din dosu hanului Co ltii, inspre targ. Cum si din curtea car-
vasaralei pe ceilaltg ulitg cgtre dumnealui vornicu Baleanu, iaras pang
in coltu zidului acestui han.
Cu oamenii, i piiatra si toata [indescifrabil] a mea, sa le fac caldaram
de piiatra, indatorandu-mg Ina ca patnintul sa sa sape cit va fi de
trebuintg ; de a scoate pamantul si gonoiul eel puturos si apoi, umprandu-sa
cu nisip i pamAnt angtos. SA a maze caldargmul cu piiatra zthavgna,
incgt 'Ana', la doi ani sa nu aila nici un fel de zmintealg, fiindu-mi asuprg-mi
pgng la acest soroc toata Ingrijirea lui.
i spre orice raspundere, asemenea rag indatorez ca si pe locurile
unde va cere trebuinta a a face temeliie de zid pa delgturi. Cum si pentru
curgerea apei, a a face sant. Iaras pa unde si pang unde va face trebuintg
a a ingrijascg cu avarsire zdravgng, fgr de a aduce vreunui vecin cea
mai mica supgrare sau celorlalti mahalagii. Decit pgnigntul ce sa va scoate
din apaturg are a sa puie prin locurile si curtile dumnealor. i apoi,
iaegsi cu a mea cheltuialg sa fiu dator a-1 radica.
Iar podinile acestui pod, cum si toata cheresteaua lui, are a fiie
a mea. Cu din care ma inarcinez a meremetisi podul ce va ramanea estimp
neispravit la zidul hanului Co ltii, si de o parte si de alta. Pentru care,
m-am tocmit a mi sa da, pa stanjan, cite taleri una suta doogzeci si alti
taleri una miie pentru cheltuiala zidului de temeliie, pe unde va face
trebuintg, si a santalui, socotindu -sa insg ca stanjanilor ce va esi, trei
stanjani masa maul intreg, ca asa ne-au fost invoirea.
Dar, fiindcg vremea este scurta gi estimp nu este cu putinfa a lua
sfarsit tot acest calf' cram, ma leg printr-acest contract ca in toamna aceasta,
eel molt pang la sfarsitu lui octomvrie, sa fac si sa ispravesc stanjeni
una suta nooazeci sau si mai ingrab, incepand cu facerea lui mai intai
din caldaramul eel mare de la casele pitarului Petrache, intro dumnealor
boerii Cornesti i in jos la vale pAng in poarta dumnealui vistierului loan
Moshu, pang unde sa sfarasc si sa inplinesc acesti una suta nooazeci de
stanjani, dupg masuratoarea ce s-au facut. i apoi, de acolea, spre hanul
Coltii i pgng unde s-au zis mai sus, ceilalti stanjani, ce vor fi si sa vor alege
la masuratoare, va ramanea pgng in primavara si atunci, cum a va
indrepta vremea, smut dator a avea asemenea ingrijire ca sa sa facg cu toata
oranduiala si farg nici un cusur.
Iar pentru plata acestor o suta, nooazeci de stanjani din caldaramul
eel mare, adicg de la casele pitarului Petrache i pang la poarta dumnealui
vistierului Ioan Moshu, are a mi sa raspunde acum innainte taleri zece
mii, pe carii i-am i priimit. Bi taleri cinci mii, de astazi in opt zile. Cum
si cusurul ce va ramanea, mi sa va da dupg avIrsirea argtatilor stanjani.
i atat pentru acesti una suta nooazeci stanjani, ce sant a sa face
acum, cit si pentru ceilalti ce sant a sa face in primavara viitoare, ma
leg ca in soroc de doi ani sa fiu ingrijitor si pentru curatitul caldargmului,
i pentru verice meremet, cat si pentru orice cusur sa va intgmpla.
261
www.dacoromanica.ro
 1826 septemvrie 13.
Si spre Incredintare, am iscalit,
Fraivalt arhitect
Numai pentra bani de-i va manta dumnealui sior Fraivalt sant
raspunzator. Chezas pentru acei bani ce-i va manta, iar pentru altcevas
amestec nu am, nici ca sa fiu Intrebat de cinevas.
Nicolae Trasnea
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, XXVIII-20.
Copie, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

175 1826 septembrie 27. Bueureti.

Cu plecata anafora facem aratare Mara tale ca condraccii caldari-
murilor da piiatra slut legati prin condractul for sa aduca pamint galben
in trebuin'a caldaramurilor da la malurile da afara din politiie, dupa unde
vor gasi. i gropile ce le face sa le astupe ca sa potriveasca panihatul la lot,
a nu pricinui stapInilor stricaciune.
Acura vedem di de la o vreme Income au navalit in Curtea domneasca
cea arsa unde au facut gropi napraznice 0, an NOB pamant galben In tre-
buinta for tli halea tot da acolo radica pamint i pana acum, dintr-a carora
urmare nu numai ca s-au schimonosit stricandu-sa cu total lumina curtii
domnesti, dar Inca poate sa sa slabeasca temeliile zidului bisericii de acolo
ce n-au apucat sa sa savirseasca si a zidarilor caselor domnesti si celelante
ziduri dupa-nprejur ca 0, sa darame dupa vremi.
Ci fiindea acest loc este obstese al tarii si poate dupa vremi sa fie
trebuincios ca o carte a stapaniriiarii, da aceia gasim cu tale sa sa dea
luminata porunca inaltimii tale ca pa deoparte sa sa popreasca condraccii
a nu mai sapa In numita carte ca sa is pamint (la acolo, iar pe da alta
gropile ce le-au Mut sa be astupe cu pamint sanatos carandu-1 da aiurea
si s1-1 bats bine pana in lumina locului ca Bali vie curtea in fiinta ce an
fost dintru-nceput.
Asemenea sa sa porunceasca da mariia to dumnealui ispravnicului
da carte sa puie om spre paza ca 0, nu Indrazneasca nimeni nici a sapa
ca sa faca gropi sa scoata pamint, nici a strica dan zidurile ce sa afla in
fiinta, nici a sa face namestii, nici alte acareturi in local curtii, ca oricind
va trebui, sa nu pricinuiasca aceia ca s-au cheltuit.
1826 septemvrie 27.
Costandin Balaceanu vel ban, Theodorache Vacarescu vet dvornic,
Scarlat Gradisteanu biv vet dvornic, Alexandru Ghica vel logofat, Dimi-
trie Ralet vet logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 78 v.
Copie.

176 11826 sept. oct.]. Bueure0i.

Pe aceasta anafora a judecatii Depertamentului de Opt neramaind
odihnit Nicolaie barbieru of mahalaua Udricanu, zapciu hatman,esc,
din luminata porunca marii tale, 1-au infaVisat i Inaiutea uoastra, cu
Paraschiva vaduva.
262 www.dacoromanica.ro
 Undo la cercetarea ce facuram gi not pricinii acestia, au marturisit
jaluitorul Nicolaie ca este bun dator prin zapisul cel iscalit si de Maria
sotia lui, ot beat 1824 septemvrie 20, care este astern.ut intr-aceasta anafora,
acei taleri 200 la 'Arita Paraschiva. Cu care bani au invalit casa si pravalia
de lemnarie co au facut-o pa locul sotii lui de zestre. Dar pricinui ca sa
afla sarac fara de mijloc de plata, cerind ca sa i sa dea soroc de doi-trei
ani, a plati atit piritii banii da mai sus cit i alti creditori ceia ce este dator.
Deci netagaduind jaluitoru Nicolaie datoria lui de taleri 200 catre
ptrita Paraschiva prin zapisul ot beat 1824 septemvrie 20, eel iscalit de
dinsul i de sotia lui, cu care bani marturisind ca au invalit casa i pravalia
co an facut-o pa locul da zestre gi ea sa afla sarac fara da mijloc ca sa
plateasca acesti bani acum.
Si in pravila pamintului la glava 29, paragraful 11-lea scriind : cind
sa va trage la judecata un datornic ce n-au platit, i va care soroc, atunci
de va fi bogat in lucruri, sa i sa dea soroc de patru, luni, iar de va fi sarac
si Dila a avea mijloc de plata, sa i sa dea putin soroc ei sg, sa precurme
judecata in grabl".
De aceia cererea ce o face jaluitorul a i s i pure soroc de doi-trei
ani, fiind inpotriva pravilii, nu este primita. Mai vartos ca casa ei pravalia
ce o are, de sa va intampla a sa darapana, sau a sa arde, dupa cum slut
supuse binalile la aceste doua intimplatoare pricini, atunci intru adevar
ca nu mai are de uncle sa is vreun ban nici 'Arita Paraschiva nici ceilali
creditori.
Ci gasim cu. tale sa sa dea luminata porunca marii tale care sta-
rostea de negutatori, sa vinza prin mezat dupa orinduiall, in soroc de
60 de zile, acea bina ce este facuta pe locul da zestre cu acest cart, ca
cumparatorul de va putea sa sa invoiasca cu jaluitorul i cu sotia lui pentru
chiria locului, sa o stapaneasca acolo, iar de nu, 0, Mice acea bina pa
seama lui, ca sa ramiie locul slobod. Si din banii ce va prinde, sa sa pia-
teasca dreptul paritei cu dobinda for pravilnicA.
Si de va mai raminea cevaF,ii, a a dea jaluitorului a-i raspunde in
celelalte datorii ale lui, mu de va mai lipsi, sa sa apuce insugi, ca sa inpli-
neasca, spre a sa desf ace.
Itamaind hotarirea cea desavarsita la manila ta.
Costandin Balaceanu vel ban, Theodor Vacareseu vel dvornic, Scarlat
Gradisteanu biv vel dvornic, Alexandru Gbica vel logofat, Joan Stirbei
vel dvornic.
Arh. St. Buc., ms. 1 132, f. 116 v.
Copie.

177 1826 octombrie 2. Bueureti.

Dupa luminata porunca marii tale co ni sa da la aceasta jalba a

tuturor celor ce sad in manastirea sfintului loan, facin.d ccrcetare aratam
inaltimii tale ca manastirile dintru-nceput an fost zidite pentru paza ei
strejuirea norodului la vremi intImplatoare.
Dar de vreme ca s-au facut aceasta, netrebnica incepPre de s-au
deschis pravalii cu usile i ferestrile prin zidul manastirii, in lumina podului,
zicem &, in launtru in manastire, nu este slobod paritu igumen a face
pravalii de simigerie i de brutarie si de lumanarie, hind primejdioase de
foe si neobicinuite acest fel 0, pravalii a as afla in manastiri.
263
www.dacoromanica.ro
 Fara numai de va voi poate sa daschiza pravalii cu usile i ferestrile
pin zidul uspsvuvru in lumina podului, dupa cum s-au urmat a cere i fara
cuviinta incepere pentru altfel da n.egoturi care nu aduc nici o suparare.
ins5, ferestrile sa le fad, cu gratara dA fier 1i usile i pervazurile captusite
cu fier, ca &A fie temeinice, spre a nu avea nici o temere cei dinlauntru
de vreun furtisag, precum sa af15, facute si prAvAliile jaluitorilor.
Tar circiuma cea din coltulzidului manastirii daspre apa Dambovitii,
hind din vecbime a manastirii, nu este primita cererea jaluitorilor de a lipsi
cu totu, decat numai fiindca la carciumi sa aduna bun $i rAu, si de va avea
usa sloboda a intra printr-insa in manastire, poate sa sa pricinuiasca
multe furtisaguri la sezatorii din launtru. Si mai vartos este si inpotriva
cinstei bisericesti a avea manastirile carciumi cu usi daschise in curtea
bisericii. Ci sa o astupe acea usa cu zidire zdravan.A, ca sa rarrtaie carciuma
p6, dinafara, a nu avea nici un arnestec cei dintrin.sa cu curtea manastirii
si a lipsi toate banuelile de la mijloc.
Pentru care cu toate ca s-au trimis de catre noi stire la mesterii ce
lucra a face pravalii acolo de simigerie i de lumanarie, de an con.tenit din
lucru, dar gasim eil cale, sa sa dea lurninata porunca marii tale ca sa fie
igumenu manastirii in.tru toate in.tocmai precum mai sus sa arata.
Iar hotararea ramane la mariia ta.
1826 octomvrie 2.
Costandin. Balaceanu vel ban, Theodor VA'carescu vel dvornic
Scarlat Gradisteanu biv vel dvornic, Alexandru Ghica vel logotat, Ioan
Stirbei vel dvornic, Ioan. Cocorascu
Arh. St. Buc. ms. 1 123, f. 152.
Copie.

178 1826 octombrie 3. [Bueurqti].

Adica noi cei mai jos iscaliti dam bun si credincios zapisul nostru
la m'ana, dumnealui jupan. Anghel zidariu.
Precum sa sa stie ca avand noi o casa ramasa de la raposatu Stefan
Tariceo,nu, aici in mahalao[a] sfan.tu.lui Visarion, cu locul ei de mostenire,
din carele casa sa vecineste despre rasarit cu Petre lipcanu, iar despre
apus cu Stanica dulgheriu, despre arniaza-zi cu. Stoian zidariu, iar despre
amiaza-noapte en ulita megieseasca.
Si not am van.dut in bunA unire intre noi, cu dreapta tocineala gi
cu buna invoiala, in drept taleri 290, adica doua sate nouazeci tocmai.
Drept aceia sa aiba mai sus numitu cumparator de a stApAni cu buna
pace, nesilit de nimeni, dumnealui cat si copal dumnealui cati Durnnezeu
Ai va darui, ca ohabnica mostenire. Pe carele bani i-am primit pe toti
deplin in mairtile noastre.
Si pentru mai buna sigurantie am rugat pe scriitori de ne-au iscalit,
puindu -no 1i degetile la numile noastre in be de pecete, fiind si alto obraze
NO care mai jos vor iscali.
1826 octomvrie 3.
Eu Ion zidariu cunrmatu. lui Stefan va[n]zatoriu, adeverez
Eu Stoian nepot raposatului Stefan, adeverez
Eu Stanca sera raposatului Stefan, adeverez
Eu odobasa Ioan, martor
264
www.dacoromanica.ro
 Eu Neagu zidariu, martor
Eu Costandin zidariu, martor
Ierei Badea [indeseifrabil]
i am scris en popa Enache cu zisa for
Eu Stan dulgheru, vecin, am primit
Acad. R.S.R., CCVII-15.
Original, stare bunA ; cuprinde mai jos si o insemnare din ianuarie 1860 a Stanei
vAduva, sotia lui Anghel zidaru, cind cAsAtoreste pe fiica sa Sevastita. SemneazA ca
martor si G. Pirvulescu, cApitanu barierii Ferestreu".

179 1826 noiembrie 12. Bueureti.

Dupa luminata porunca marii tale ce ni sa d, la aceasta anafora a
Depertamentului epitropii obstirilor, infatisindu-sa inaintea noastra
dumnealui vel dvornic Fotache Stirbei cu dumnealui biv vel dvornic Iordache
Golescu, stapanul acelor pravalii din Podul Calicilor, in care este si acel
scaun cu vinzare de carne.
Si facind cercetare, am intrebat pa dumnealui vet dvornic Fotache
Stirbei ce dovada are ca an taiat chiriasu scaunului de carne acolea inpre-
jurul locului vite, sau linga Dimbovicioara, cu care an pricinuit putoare.
Si an raspuns ca si antart tot acolo taia carne numitul chirias, ii
cu luminata porunca marii tale s-ar fi radicat scaunul ca sa nu mai taie.
Si estimp, de la sfintii Apostoli pang, acum an taiat came inpotriva lumi-
natei poruncii marii tale iarasi la acest scaun si in malul Dimbovicioarii
facea groapa de arunca acele boclucuri. Si fiindca i sa pricinueste putoare,
nu poate a-1 mai ingadui sa mai taie vite, sau sa mai vinza acolea came.
Iar Athanasie chiriasu vedem ca an raspuns la cercetarea ce an
facut-o dumnealor boerii Depertamentului, ca injunghierea vitelor o
face din josul manastirii Radului Voda, dupa nizamul ce este dat si numai
carnea o vinde la acel scaun de pravalie. Iar de sa va dovedi inpotriva
urmator, sa sa pedepseasca.
Precum si dumnealui biv vel dvornic Iordache Golescu raspunse
ca an dat cu chirie la Athanasie numai scaunul sa vin.za carne intr-o pra-
valie, fara dg, a sa indrazni sa taie vite acolo, dupa cum asemenea sa ur-
meaza si la alte pravalii aici in politiie, neputind dumnealui vel dvornic
Fotache Stirbei sa-i radice aceasta dreptate a stapanirii dumisale.
Deci dupa obstestile anaforale ce slut facute de mai nainte, intarite
si chiar de maria ta, numai taierea vitelor s-au orinduit a O. face de ma-
celari din jos de manastirea Radului Voda, iar carnea sa o aduca curata a
o vinde la scaunile din politiie, fara de a fi popriti stapanii locurilor i ai
pravaliilor dupa podurile politii a nu avea scaun.e cu vinzare de carne.
Nici nu este orinduit prin vreun nizam dat la ce locuri sa sa afle scaune,
si nude sa nu fie. Dupa cum de fata este vazut ca, care pa uncle are locuri
si pA nude poate este slobod a vinde carnea.
Si dumnealui vet dvornic Fotache Stirbei ne2vg,nd Wei o dovada on
ca an taiat acel Athanasie, chiriasu dumnealui dvornicului Golescu, vite
in Podul Calicilor, in preajma scaunului ce-1 are, sau ca s-au radicat a nu
mai Linea scaun cu vinzare de carne acolo cu vreo luminata porunca
data de la maria ta in scris.
De aceia, pentru cuvintul de mai sus aratat, nu are nici o dreptate
la cererea ce o face o sa radica cu totul acest scaun, sa nu sa mai vinza
265
www.dacoromanica.ro
carne in pravaliile dumnealui dvornicului Golescu, fiind aceasta cerere
a dumisale cu totu Inpotriva dicheomii stapanirii ce are dumnealui dvornic
Golescu sau al ii asupra locurilor si a pravOilor ce le an aici In politiie.
Ci gasim cu cale s, aiba voie i slobozenie dumnealui dvornie Golescu
a Linea Intr-acele pravalii scaun cu vinzare de carne, fara de a fi poprit
de ein.evai, cu aceasta orinduialI WO, : ca sa nu fie slobozi chiriaii a
taia vreodata vita acolea, sau Inaprejurul scaunului, macar i pa matca
Dimbovicioarei, ci dupa nizamul ce este dat sa m.earga cu vitele din jos
de martastirea Radului Voda undo acolo sa le taie si sa spele carnea bine
a o aduce curata, ca sa o vinza la scaunul de mai sus, spre a nu sa pricinui
murdalic i putoare la mahalagii.
Iar dud on dumnealui vornie sau ceilali mahalagii vor dovedi ca
numitu chiria an Indraznit Inpotriva de au Wait vita la acest scaun on
Inprejuru sau, sau pa matca Dimbovicioarei, sa-1 arate la dumnealui
vel aga ca sa sa pedepseasea chiar In fata locului spre pilda si altor ase-
menea lui urmatori, precum i Insui. Athanasie, eel ce Vine acest seaun
cu chirie, asemen.ea au cerut s sa faca urmare la cercetarea ce au facut-o
dum.n.ealor boeri epitropi ai Depertamentului obtirii.
1826 noenivrie 12.
Costandin. Balaceanu, Theodor Vacarescu, Scarlat Graditeann,
Alexandru Ghica vet logofat, Dimitrie Ralet vet logofat.
Arh. St. Buc., ms. 1 132, f. 122.
Copie.

180 1826 noiembrie 26. [Bucureti].

Facindu-ne rugaciune ZoiVa vaduva ca sa-i dam o farima de lee pa

moiia noastra In. mahalaoa SfinVilor Apostoli, Ca sa -$i fad, casa de odihna
iar nu alt ceva, la care bine am voit si ne-am milostivit asupra vaduvii
sale si i-am dat un. Inc pa care an fost casa lui Todor Hera.
Ci dar poruncim sthpinirea noastra ca Intoemai sa sa urmeze sa
petreaca cinstit si Cu vecini bine fara galcevuri i betii la casa i adunare
proastsa, Si sail urmeze chiria locului in.tocrnai dupa cum sa va urma si
la ceilalti mahalagii, iar neurmind Intocmai i sa va protui casa si va fi
lipsita din mahalaoa aceasta
i am iscalit,
Costache Dudescu
1826 noeravrie 26.
Arh. St. Buc., M-rea Mihai VodA, VIII-9.
Copie veche, stare bunk, hirtia are In filigran anul 1832. ScrisA pe aceia0 hIrtie
pe care s-a scris copia documentului din 1830 octombrie 19.

181 1826 decembrie 20. Bucureti.

Prealn.altate doamne,
Arat marii tale ca alaturi cu locul casilor male de aici din politiia
Bucuresti (ce acum sant arse) an avut i dumnealui caminar Aleco Coma-
neanul un loc slobod, pa care acum 1-au vandut dumnealui Dim.itrache
Topliceanul.

266 www.dacoromanica.ro
 Care le and ma aflam eu la mosie, ingradindu-1 cu uluce, daspre
pod me-au coprins fata portii, ca de doi stainjeni, bagandu-mi coltul zidului
mien in curie la dumnealui. Si acum intrebandu-1 cu ce cuvant me-au
facut aceasta calcatura, me-au zis ca asa i 1-au vandut dumnealui carninar
Aleco Comaneanul i nici intr-uo chip nu voeste a -ti trage ulucile dupa
]iniia dreapta.
De aceia, ma rog sa fie luminata porunca marii tale catre dumnealor
veliti dvornici ca sa-i porunceasca trage ulucilo din coltu zidului,
fiinda aceste locuri cand au facut domnita Ralu clupul (sic), prin cerce-
tare gasin.du-sa semnele cele vechi ale fiescaruia loc, s-au facut de atunci
in.dreptare cu hotarare domn.easca. Si dumnealor acum ran imi face aceasta
calcatura.
Si cum va fi mila marii tale.
A marii tale prea plecata sluga,
Elenca Cretuleasca paharniceasa
frezoluplaj:
Dumneavoastra velitilor dvornici sa cercetati jalba aceasta
prin zapciu hatmanesc.
1826 dechemvrie 20.
biv vel sluger
Acad. R.S.R., CCLXXV-108.
Original, stare bunA, hirtie de format mic, cu filigran.

182 1827 ianuarie 2. Bucure0i.

Adica eu Anica Floreasca impreuna cu soul mien biv vel aga Iordache
Florescul carii mai jos ne vom iscali, incredintarn cu acest zapis al nostru
la cinstitutul Departament al epitropii obstirilor.
Precum sa sa stie ca o pareche case cu locul for ce slut peste apa
Dambovitii, la gradina domneasca, care au fost ale copiilor raposatului
dvorniculni Manolache Lahovari, i de la copii, prin zapis, le-au fost
cumparat dum[nea]lui biv vel spatar Nicolae Sutul dupa cum zapisul
si alte sineturi vechi arata. Inca din Teat 1817 mai 15, iarasi prin zapis
si tot aceste case cu locul for vinzindu-mi-sa mie Anicai Floreascai de
dum[nea]lui spatar Nicolae Sutul, fiindu-mi frate, in talon cincizeci de
mii, precum zapisul i toate sin.eturile vechi ce mi s-au dat atunci arata,
le-am stapinit gi eu impreuna cu sotul meu cu pace.
Iar la tuna lui martie din anul trecut, prin jalba ce am dat eu Anica
catre maria sa prea inaltatul nostru donna Grigorie Dimitriu Ghica voevod,
am fost cerut a mi sa da voe ca prim stirea si voia sotul[ui] men sa, ma
imprumut cu taleri 12 000, pentru care bani sa pui zalog atit aceste case
de mai sus, cit si o movie, anume Poenarii din sud Ilfov, ce o aveam cum-
parata de la o Zmaranda, sotia lui Marin Puisorul, hind amindoua aceste
acareturi exoprica, iar nu zestre.
Si maria sa orin.duind jalba mea in cercetarea dum[nea]lor velitilor
boeri, la 17 ale acestii luni an Mout dumnealor tai anafora care tot atunci
s-au intarit gi Cu luminata pecete, dandu -mi -sa voe gi slobozenie de m-am
$i imprumutat cu soma banilor de mai sus aratata in soroc de ipso luni.
267
www.dacoromanica.ro
Pentru care bani am pus zalog numitele doua acareturi (adica casele si
mosia), fiindu -mi exoprica, iar nu zestre.
Care soroc al raspunderii banilor, care obrazul ce ma imprumutase,
viind, gi mijloc de plata n.eavind nici eu nici sotul mieu, ca, sa nu no ingre-
uem dar cu dobinda tor, iar mai virtos s putem plati i datoria, am fost
vindut casele do mai sus aratate cu locul for la niste ovrei drept taleri
35 500, ca salt faca havra. Cu care zapis de vinzare mergind a sa adeveri
si de catre dum[nea]lor velitii boeri pe numele ovreilor, dum[nea]lor
nu no-au ingaduit ca sa vindem la ovrei spre a face havra, fiin.d tocmai
to mijlocul politii, ci facind sfat intro dumnealor au gasit de trebuinta
a sa cumpara casele acestea cu locul for pentru ob.tesc folos de a 0, face
piata pentru vinzarea color de hrana lucruri, adica zarzavaturi, carne si
altele.
Aceasta dar a dumnealor chibzuire fiind nu numai de lauds, ci si de
not voita, cu teal dorirea am primit, si printr-acest al nostru adevarat
zapis vindem mai sus numitului Departament al obstirilor nu numai ca-
sole cu locul tor, ci i osebitul loc care cu protimisis, prin hotarirea marii
sale lui voda of leat 1825 noembrie 6, 1-am luat de la un Nicolae brutarul
bez binalele ce sa afla facute pe acest loc. Pentru care binale are sa-si
caute numitul Nicola cu dum [nea]lui biv vet logofat Costache Rasti eel
ce 1-au volnicit de le-au facut precum si in luminata hotarire sa coprinde.
Ins6, vinzarea caselor cu locul for este in taleri 35 500 precum le vin-
dusem si la ovrei, iar vinzarea locului celui luat cu protimisis este in taleri
doua mii sapte sute cincizeci, care amin.dou'a aceste condee sa aduna drept
taleri treizeci si opt do mii doua sute cincizeci tocmai.
Si fiindca numitu Departamentu n-au avut mijloc a raspunde
acesti bani pentru patrioticeasca iubire s-au facut cisla de inaltatul nostru
domn., i prea sfintia for parintii arhierei, i dum[nea]lor cinstitii veliti
boeri halea si mazali, i alto obraze, cit i alto bresle ce sint aratate pe
anume intr-acea foae. Si s-au afierosit acest be i case la mai sus numitul
Departament al obstirilor pentru trebuinta ce sa arata.
Care bani primindu-i pe toti daplin In mainile noastre, am platit si
not dintr-insii nu numai datoria de taleri douasprezece mii cu dobinda tor,
ci si alto datorii ce facusem, do la care datornici Wind atit zapisul cu care
am fost cumparat eu Anica casele de la frate-mieu Nicolae spatar, i alto
sinetu.ri mai vechi, i anaforaoa dumnealor velitilor boeri cu intarirea
marii sale, prin care mi sa dedese voe de zalogisern casele, i mosia Poertarii
(care movie ramine acum sloboda iarasi pa seama 'least* cit si hotarirea
cu Divan a marii sale 1ui voda, pentru rascumpararea cu protimisis a
locului, le-am dat toate la obstescul Departament al obstirilor.
Drept aceia dar sa aiba a stapini cinstitu Departament atit casele
acestea cu locul for ca unite ce exoprica a mea aflindu-sa, le-am vindut
de buns voe si nesilita de nimeni pentru destoirticile cuvinte de mai sus
aratate, cit si locul eel rascumparat Cu protimisis de la Nicolae brutaru,
cu buns pace in veci, facind Departamentu cu casele i cu locul ce va voi.
i pentru a-$i avea taria i paza acest zapis al nostru, nu numai ca
ne-am iscalit mai jos, in.sine cu miinile noastre, dar am rugat si pe dum[nea]-
lor velitii boeri de au adeverit i dum[nea]lor cu iscaliturile, ca sa sa creaza.
1827 ghenar 2.
Anica Florescu
Iordache Florescu adeverez
[indescifrabil] Florescu, martor
Aleco Cretulescu, martor
268
www.dacoromanica.ro
 Grigore Filipescu, martor
Mihai Ghica, martor
C. Cornescu
Alecu Florescu, martor
[trei semneituri indescifrabile]
trecut in condica
[pe verso] :
Preainaltate doamne,
Dumneaei Anica Floreasca, sotia dum[nea]lui biv vel aga Iordache
Florescu, avind date spre vinzare o pereche case cu locul for dupeste apa
Dimbovitii, la gradina ce din vechime sa numea donmeasca, ce sint exoprica
a domnii sale, i osebit loc tot alaturea acolo ce 1-au cistigat cu protimisis
prin anafora de la dumnealor velitii boeri qi cu luminata hotarirea marii
tale, ce cu. Divan s-au dat asupra pricinii do la un Nicolae brutarul, casele
pentru binalele ce le-au facut pa acel loc, s-au indatorat sa-si caute banii
de la eel ce 1-au volnicit de le-au fault.
yi trebuincioase fiind aceste doug, locuri a sa intocmi aici In politic
o piata obsteasca spre vinuarea color de hrana lucruri, adica came, i
zarzavaturi gi altele, urma a sa cumpara cu bani de la cutia Departamen-
tului obstirilor. Dar fiindca numitul Departament in.tr-aceasta vreme
mijloc n-au avut, de aeeia, pentru patrioticeasca iubire, dupa chibzuirea
ce am facut, cu bani adunati prin cisla do la maria ta, i de la prea sfintitilor
parintii arhierei, i de la dumnealor velitii boeri halea Qi mazili, i de la alto
obraze ti bresle, s-au cumparat aceste locuri cu binalile for pa numele
Departamentului epitropii obstirilor, drept taleri treizeci si opt de mii
doua sute cincizeci, printr-acest zapis iscalit de dum[nea]ei Anica Flo-
reasca, i de dum[nea]lui Iordache Florescu biv vel aga, sotul dumisale gi
alti martori rudenii de ale dum[nea]lor ce s-au aratat de dum[nea]lui
aga ea le are si s-au lepadat de protimisisul ce an avut, &aria i s-au ras-
puns si toti banii de mai sus.
i asa, dupa orInduiala, facindu -sa intrebare durnneaei Anichii
Floreaschii de este vinzarea aceasta savirsita de bunavoia domnii sale,
si de an primit toti banii de mai sus, ne-au trimis raspuns prin dumnealui
aga Iordache Florescu sotui dumisale, ca de bunavoe an savirsit aceasta
vinzare, pentru pricina ce intr-acest zapis sa arata, si au primit toti banii,
teslimatisind la Departamentul epitropii i toate seneturile ce in numitul
zapis sint asternute.
Drept aceia dar, pa de o parte am adeverit acest zapis dupa cererea
dum.neaei vinzatoarii ca sa sa pazeasca cu nestrarnutare aceasta cumpa-
ratoare. Iar pa de alta, fiindca acest loc cu binalile for sa afieroseste la
Departamentul epitropii obstirilor ca din rodul sau sa sa ajute sarmani
saraci, spre a-1 avea intru vecinica sa stapinire chiar pentru trebuinta
pietii obstesti, supt care numire s-au cumparat.
Nu lipsim a arata marii tale, ca sa sa dea i dorrineasca inaltimii tale
Intarire, trecindu-se si in condica luminatului Divan, ea sa fie de apurure,a
stint, si apoi sa-i faca zapt den.umitul Departament, en orinduiala de
mai sus aratata.
1827 ghenar 15.
Grigorie al Ungrovlahiei
Grigorie episcop Argos
[indescifrabil] vel ban
[indeseafrabil] vel dvornic
269
www.dacoromanica.ro
 [indescifrabil] dvornic
[urmeaza patru semniituri indescifrabile]
[rezolulia domnitorului] :
lo Grigorie Dimitrie Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoe.
Dupa pliroforia ce ne dau printr-aceasta anafora parin ii arhierei
yi dumnealor velitii boeri pentru vinzarea acestor binale cu locul lor, la
Departarnentul epitropii obtirilor, intarim domnia mea anaforaua aceasta,
i hot/rim ca sa-i aibA urmarea sa intru toate intocmai.
1827 ghenar 24.
Acad. R.S.R., CCXCVIII 4.
Original, stare foarte bung, format mare, hirtie ceruitA ; intArit cu pecetea domneascA
in chinovar rou.

183 1827 februarie 28. [Bueureti].

PreainAltate doamne,
JAluesc marii tale el la pricina de judecata ce am avut la leat 1824
Cu cumnAta-mieu Nedelcu pentru nite loc de aici din mahalaoa Anthi-
mului, infAtiindu-ma inaintea dumnealui vornicului Istrate Cretulescu
rAposatu, cud aratAndu-i anaforalile cele vechi ce le am, au i vent in
fata locului de an facut masuratoare.
La care masuratoare au i &tit cererea mea dreaptA, intarind ana-
foraoa cea veche ca una ce erea faeutA dupa dreptate. Iar peste trei-patru
zile m-am pomenit cu cluceru Costache ce atunci a/ afla logofAt la vornicie
viind si strAmutand semnile cele puse de dumnealui rAposatu vornic,
cAn.d dAnd eu cateva jalbi marii tale pentru acea urmare a numitului
clucer, le-au tot tAinuit i deosebitA carte de judecata nu me-au flcut.
i fiindcA acum acel cumnata-mieu s-au apucat de face ulucile pe
semnile ce au fAcut numitul clucer, interesat flind de cuninatA-mieu,
ma rog marii tale sa fie luminata porunca marii tale care dumnealor
veliti vornici a sa popri din lucru pAna sa va face de iznoavA masuratoare
si va lua judecata izbrAnire, cad va fi cu pleat sa pAtimesc acest fel de
nedreptAti.
Jar zilele marii tale i cum duhul sfAnt to va
Robul marii tale,
Costandin de aici din mahalaoa Anthimului
[rezoluga]:
DunmeavoastrA velitilor dvornici sa cercetati jalba aceasta i sa ne
aratati in scris, prin zapciu hatmAnesc.
1827 fevruarie 28.
biv vet sluger
Acad. R.S.R., DXCI-141.
Original, stare bunA, hirtie purtind in filigran anul 1824".

184 1827 martie 4. [Bueureti].

Preain.Altate doamne,
Fiindca pa Podul Mogooaii am un loc da casa, carele mai inainte
au fost inclinat cu alt loc da alaturea i nu are sineturi osebite in partea
270
www.dacoromanica.ro
ce s-au coborit la mine; spre a-mi Bti stapinirea, ma rog marii tale sa sa
orin.duiasca dumnealor veliti vornici a merge in fata locului si dupa
zapisele cele vechi i dupa inscrisul ce am, sa-mi deosibeasca acest loc da
catre vecini i cu masuratoare da stinjeni facandu-i alegere in lung i in
lat sa mi sa dea anaforaoa dumnealor, ca sa-mi Btiu stapinirea linistita.
1827 martie 4.
Mihail Ghica biv vel dvornic
[rezoluga]:
Dumneavoastra velitilor dvornici veti vedea aceasta aratare si cerere
ce face dumnealui biv vel dvornic Mihalache Ghica, pentru care poruncim
sa cercetati pricina acelui loc al dumnealui dvornicului si facandu-i masu-
ratoare dupa oranduiala, sa ne aratati in scris.
1827 martie 4.
biv vet sluger
Acad. R.S.R., DCXVI-275.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

185 1827 martie 22. [Bucurestil.

lo Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cin.stitilor si credincioBi boerilor ai domnii mole, dumneata vet
spathar i dumneata vet aga, $i dumneata vet dvornic al politii, tiut este
dunmeavoastra ca Inca de la beat 1822 noemvrie 1, prin pitacul domnii
mole, s-au intocmit aici in dom.neasca noastra politiie, Casa privegherii
pentru linitita petrecere a lacuitorilor politii despre streini ce sa vor fi
aflind eu lacuinta tot aici in politie far de nici un capatli, orinduindu-sa
dumneavoastra la aceasta treaba, inpreuna tai cu dumnealui biv vet dvornic
Golescu, dupa rugachmea ce ne-au facut acum, s-au depa'rtat de aceasta
treabA, nein.deminindu-s de a o mai cauta.
Dumneavoastra, insa, ca nite zabiti ai politii, fiind datori de a avea
aceasta ingrijire, de aceia, va poruncim sa nu conteniDi de a va aduna
cu totii la un loc ci de acum Innainte, ca uitind treaba acectii case en buna
luare aminte si cu scumpA cercetare prin toate euviincioasele mijloace, ca
totdeauna sa fiie politiia $i lacuitorii sai aparati de orice bintuire $i suparare,
mai virtos acum, vreme de primavara fund, cind poate sa BA tainniascA
feluri de amain netrebnici aici In politiie, spre Inso Vire de fapte role.
To lico pisah gospodstvo-mi.
1827 martie 22.
IL .P.1
vet logofat
Trecut In condica
biv vel clucer
Acad. R.S.R., LXXIII-357.
Original, stare foarte bunA, hirtie avind in filigran Initlalele I.M.C.; sigiliu domnesc
In tus rosu.

186 1827 martie 27. [Bucuresti] .

lo Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.

Cinstite i credincios boerule al domnii mole dumneata vet spathar,
fiindca dupa aratarea ce prin jalba an facut catre domniia mea contraccii,
271
www.dacoromanica.ro
caldariraurilor, cit i dumnealui vornic Bibescu ingrijitorul, a pe la capetile
podurilor color mari pe uncle sant osele fAcute de nisip, apururea sa stria
de cAtre rAmatorii lAcuitorilor mahalagii brazda ce este pus la osele si
nisipul Il intoarce pe dos, de sa fac gropi. Precum asemenea i murdalicu
ce sa face pA caldarim i pa poduri de cAtre cei ce lAcuesc in Huila feta cal-
darimului Eli a podurilor, aruncind grpoi, lAturi, i spu.rcAciuni i alte murda-
licuri. Care acestea nu numai ca pricinuiesc cheltuieli zadarnice numitilor
contraccii a le curati, dar Inca i putoare pricinuesc spre vatamarea dna-
tatii norodului.
De aceia poruncim domniia mea s/ dai nizam cu strknicie in tot
semtul spAthArii atat mahalagiilor mArginai ca sail alba ramatorii for
in paza, spre a nu mai face stricAciun.e la brazdele de la osele. CM de sa
va intimpla a mai face de acum inainte asemenea stricaciuni, sa tie ca sa
vor Indatora insusi ei a drege acea stricAciune.
i osebit sa dai nizam i tuturor lAcuitorilor din liniile podurilor ca
sa nu mai arunce de acum inainte lAturi i alto murdalicuri pA caldarimuri
gi poduri, ca sa vor invinovati.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
1827 aprilie 27.
IL.P.I vel logofAt
biv vel clucer
Acad. R.S.R., LXXIII-359.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran; pecetea domneasca in tus row.

187 1827 martie 28. [Bueureti].

lo Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
einstite i credincios boerule al domnii male, dumneata vel spAthar
fiindca acum este vreme de priniAvarA cand poate 1 aici in politiie sa sa
tainuiasca niscareva facAtori de role i in.sotindu-sa spre fapte role sa sa
porneascl a ei noaptea din politiie spre sAvArirea rAului for cuget.
De aceia poruncim duniitale ca sa sa intareascA mai cu deadinsu
strejile SpAtarii incu.jurAndu-sa (sic) noaptea far de preget cu mare prive-
ghere si luoare arninte i pA vericare vor gAsi cu arme asupra lui far dA a
avea lavas on al SpAthArii, on al Agii, sau al ogeacurilor dornnetii noastre
curti, cu acest fel de voie, data, numaidecAt radicAndu-1 InpreunA cu arrnele
sa -1 aducA drept aici la domneasca noastra curte, precum asemenea po-
runcA am dat domniia mea i cAtre dumnealui vel aga.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
1827 martie 28.
IL.P.I vet logofAt
biv vet clucer
Acad. R.S.R., LXXIII-358.
Original, stare foarte bung;, hirtie cu filigran; pecetea domneasa In tus rosu.

188 1827 aprilie 6. [Bueureti].

lo Grzgorie Dimitrie Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Preosfintiia to parinte mitropolite i dumneavoastrA velitilor boeri
ad Divanului domnii mole, fiindcA asupra prigonirii ce sa urmeazA intro
272
www.dacoromanica.ro
dumnealui biv vet dvornic Iordache Golescu cu dumnealui vel dvornic
Fotache *tirbei i cu sgrdar Costache Bobescu pentru inpresurarea matcii
Dgmbovicioarii dupa Podul Calicilor.
S-au hotargt do domnia mea, prin judecatg cu divan, a sg face da
iznoava cercetare la fata locului. De aceia poruncim ca morgand cu totii
inpreung, la fata locului, undo fatg fund si prigonitole par i, sg facet! cu-
viincioasa cercetare gi chibzuire, ce urmare sl cuvine a 0, face Mgt pentru
prigonirea mai sus argtatg, cat ci pentru osebita dava ce mai face dumnealui
dvornic Fotache $tirbei zicand ca s-ar fi luoat pg seama Podului Calicilor
cgtva loo din locul cash dumnealui.
Si sg argtati domnii mole prin anafora.
Tolico pisah, gospodstvo-mi.
1827 aprilie 6.
IL.P.1 biv vet clucer
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bun; pecetea domneasca in tus rosu.

189 1827 aprilie 11. [Bueureti].

Mica eu eel mai jos mg voi iscgli incredintez cu acest zapis ad mien
la cinstitg mgna dumnealui biv vet clucer Nicolae Trasnea epitropu Spita-
lului Co ltii.
Precum sa sa stie ca pray-Alia ce este a Spitalului Co ltii din dreptul
portii hanului, atat pra'vglia cat f}i odaia din dos, i pravalia ce an lost
boiangerie cu odaia ei, i cu pivnita dedesuptu pravalii ci cu curticica
din dos, dg uluci bung, ni le-au dat cu chirie in soroc dg trei ani, en
incepere de la aprilie in dogzeci i trei, leat opt sute dougzeci i sapte
si pang iargsi la aprilie en leat o mie opt sute treizeei. Cu tocmeala ci cu
bung in.voiala ca sg dau pg fiescare an cate taleri una mie i cincizeci
fn doug castiuri, adica taleri cinci sute dougzeci i cinci acum inainte
pe care i-am ci raspuns, iar taleri cinci sute dougzeci i cinci sg am a-i
da peste case luni, adica la septemvrie In dougzeci ri trei tot cu acest
Teat urmind cu aceastg rgspundere pe tot anul, in tocma, precum mai
sus sg coprinde.
Si fiindcg aceastg praline au fost ggtitg de sg vindea intr-insa marfg
dg Tarigrad, cu rahturi (sic) de jur imprejuru peretilor, cu geamuri ri
cu cutiile lor, dar acum fiindcg o iau sa o fac cafenea si urmeazg ca sa-i
stric toate aceste rahturi ce sant inauntru, precum i ferestrile, de aceia
m-am indatorat ca cu a mea cheltuialg sa o fac on cum voi voi pentru
al mien enteres, nepretenderisind dg la spital un ban mgcar cu cuyant
ca am cheltuit, ci toate oricate voi face sg fie din punga mea. Si acele
rahturi cu geamuri si cu cutiile lor, i fiargle ce sant puss la amandoug
ferestrile, si soba de fier din odaia de din dos, are sg sg is de epitropie
i sa sg puie bine in pgstrare , precum ci altele ce va mai fi rniscatoare.
Deosebit WA am toata ingrijirea, ca pe toata saptamana, sa fin cu
cea mai mare priveghere a matura cosurile da Cate doug on pe saptg-
mang, ca nu. din neingrijirea mea sa sa iiatample vreun foc, cg atun.ci
insumi am a raspunde toata paguba ce sa va intampla.
Si asa urmand cu rgspunderea banilor la soroacele ce mai sus
sg aratg, 0, am a stapani aceste pravalii in buns pace pang la sorocu
d'A trei ani.
273
18 - o. 2145
www.dacoromanica.ro
 i pentru ca sg sg pgzeascg intocmai toate aceste de mai sus argtate,
asemenea zapis mi-au dat i mie cinstita epitropie, fi spre a fi stiut am
iscglit insumi cu mgna mea, ca sg sg creazg.
1827 aprilie 11.
Panaiotis Theodor adeverez [grecege]
[pe verso] :
Zapisul prgvglii lui chir lane, di[n] dreptul portii hanului.
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-129.
Original, stare foarte bunk htrtie cu filigran.

190 1827 aprilie 15. Bueuresti.

Din luminatg porunca mgrii tale, zapciu hgtmanesc InfAtisInd
inaintea noastrg pa pitgreasa Zoita Bilceasca prin vechil cumnatg-sgu
Ilie logofgt, cu Costache tefanopulo vechil din partea dumnealui biv vel
stolnic Joan Druganescul.
Am cercetat pira ce o face Zoita, cum cg sotul sau pitarul Barbul,
ce au murit la beat 1824, cu doug zapise are sg is de la stolnic taleri
2160. Pentru care in vremea mgrii sale domnului Ioan vodg Caragea
s-au sf judecat dupg anaforaoa ce au avut de la Depertament la dumnealor
veliti boeri.
i pg anaforaoa ce s-au fgcut in partea pgritului nergmAind multu-
mitg, an si dat apelatie la stgpirire, si s-au orin.duit cu buiurdizmg sg EA'
infatiseze la domnescu Divan. i din pricina boalelor intru care s-au
aflat sotul sau i a slujbelor cu vamesii si alte trebi pe la judete nu s-au
facut nici o urmare. Cerind acum jgluitoarea a i se face inplinire de banii
dg mai sus cu dobinda lor. AratIndu-ne si aceste dg mai jos insemnate, Ins/ :
1809 iunie 3, zapis iscglit de paritu loan Druggnescul cg taleri
1 750 an luat lmprumut de la logofgtul Bgrbucean la trebuinta sa, ca
sa-i raspunza la Bucuresti unde-1 va orindui.
1809 iusie 7, zapis iscglit tot dl pgritul loan Druggnescul
platnic cg taleri 400 an primit de la logofgt Bgrbucean la trebuinta sa,
cu soroc plug la Bucuresti, sa -i raspunza unde-1 va orandui.
1815 dechemvrie 2, buiurdizmg data cgtre Logofetie in dosul
jalbii pitarului Barbul, cind au aratat ea', nu este multumit pa anaforaoa
dumnealor velitilor boeri. i ca aflindu-s/ cu treabg orinduit la Focsani
an cerut sg nu sg dea vreo hotargre, ci sg stea judecata pgng cind va gasi
vreme a veni sg sg infatiseze la Divanul domnesc.
1820 aprilie 7, buiurdizmg dat/ cgtre HgtmAnie, In dosul jalbii
pitarului Barbu, ca cu anaforaoa dumnealor velitilor boeri s / -i infAtiseze
la Divan.
Dupg acestea in.trebindu-s/ vechilu pgritului ce rgspunde, ne-au
aratat anafora a dumnealor velitilor boeri of beat 1815 iulie 23, cind
atunci nergmlind paritu multumit pg anaforaoa Depertarnentului ce era
razimatg la trecerea anarghirii [1] zapiselor dg doi ani, s-au infatisat cu
pitar Barbul si Inaintea dumnealor, uncle vazindu-se zapisele dg mai sus,
an rgspuns pgratu ca n-au primit de la Barbul nici un ban dintr-acei
taleri 1 750, ci la Teat 1809 orgnduind Divanu pa dumnealui caminar
Gheorghe frate-sgu ca sg cumpere zaherea de la sud Mehedinti si sa o
fad, teslim la magazia of Craiova uncle sg afla pitaru primitor. i iargsi
274
www.dacoromanica.ro
din porunca Divanului viind frate-sau. la Bucureti f;,i mai fiind ramkita
da zaherea in magazie, sa-i dea cfitantie de teslimat i viind aici la Bucu-
reti ii va raspunde banii. La care incredintindu-sa, an primit de la
dinsul o cfitantie de suing, (la zaherea ce s-au socotit taleri 1750 i i-au
dat mai sus numitu zapis, socotind ca va veni pitaru in graba aici ca
sa-i ceara banii de la caminar. Dar vazind ca nu vine, i-au scris ea sa sa
desfaca cu frate-sau. $i nici un raspuns nu i-au dat.
Iar ceilalti taleri 400 nu i-au tagaduit paratu ca i-au primit, fara
numai ca i-au cheltuit la trebuinta dumnealui caminarului i insusi carni-
narul are a-i raspunde. Aratind paratu atunci la dumnealor boeri i un
ravar; al caminarului cu leat 1814 avgust 10 in care Ii scria ca prin viclenile
mijloace ce au lucrat Barbul, an inalat pa parit de i-au dat acea cfitantie
de zaherea i i-au luat zapis, cu cuvint ca o face caminar bitirmea [ ?].
Care cfitantie nefiindu-i trebuincioasa, Inca de atunci i-au trimis-o inapoi.
$i raspuns nu i-au facut. Ci sa ceara la judecata ca sa incredinteze
Barbu c5, an dat paritului bani in mina, iar n-au fost lucru mort, adica
bitirmea nesavarita. $i atunci i sa vor plati, caci paritu n-au tiut
orinduiala acestor fel de trebi i an fost i nevirstnic.
Iar pentru acei taleri 400 an zis caminarul ca slat luati in mina i
sa vor raspunde Barbului. Precum i Barbul an dat raspuns la dumnealor
boeri ca magazier primitor da zaherea la acea magazie era ofiter muscal.
$i acel ofiter primea zahereaoa i da cfitantiile. Iar el era orinduit de
la Divan numai un ajutor ofiterului i ca dupa rugaciunea ce i-au facut
paritul i-au dat cfitantie de aural ell griu ce avea cumparat de la polcuri
i de la ofiteru magazier. $i tocmind suta de oca ate taleri doi, bani 60
s-au facut acei taleri 1 750. Pentru. care bani i-au dat paritu mai sus
numit zapis.
Aratind Barbul i o alegere a Depertamentului da primirea ce an
avut cu paritu, cu coprindere ca de clad au dat acel zapis, an trecut doi
ani i noua luni, adica cu noua luni mai mult peste sorocu anarghirii,
fara 0, a-I dafaima. $i de aceia 1-au indatorat pa parit sa-i plateasca
fara da dobinda.
Iar dumnealor veliti boieri judeca, ca cu acea zaherea a o cumpara
de la sud Mehedinti i a o face teslim la magazioa Craiovei an fost in.carcat
pa caminar Gheorghe Druganescul, iar nu paritu, ci numitul s-au aflat
ajutor pa Tanga frate-sau, carele era i nevarstnic. $i de aceia n-au putut
sa puie te,mei la adeverintele ce an luat Barbul de la mina paritului.
Mai virtos ca i caminaru an arata ca nefiindu -i trebuincioase acele
cfitantii le-au trimis Barbului inapoi.
$i Barbul tagaduind la aceasta, s-au gasit cu cale da dumnealor
boeri, sa primeasca Barbul juramint ca nu i-au trimis caminaru acele
cfitantii inapoi. $i jurind, sa-i plateasca insui caminaru acei taleri 1750.
Iar nejurind sa aiba i dumnealui pace, raspunzind pitarului numai taleri
400 ce sant uetagadukti.
Deci cu toate ca amindoua zapisele cele din beat 1809 unul da taleri
1 750 i altul da taleri 400 slat scrise i iscalite da paritu stolnic Joan
Druganescu, cu coprindere ca an luat imprumut aceti bani de la pitaru
Barbul, sotul jaluitoarii Zoitii, cu legatura sa-i raspunza la Bucuref}ti
uncle 11 va orindui, fara da a 0, numi ca acei taleri 1 750 au fost dupa
niscareva cfitantii da zaherele ce i s-au dat da pitarul Barbul, ca s5, be
bitirdiseasca la visteria tarii caminaru Gheorghe Druganescul.
$i macar ca pana la judecata ce au avut pitaru Barbul cu paritu
la Depertamentul politicesc, trecuse doi ani i noua, luni, addea cu noua
275
www.dacoromanica.ro
luni mai mult peste sorocu anarghirii, fgra, 0, a sa dafaima da pgrit aceste
zapise. Dupg care, in puterea aceasta, 1-au indatorat atunci Deperta-
mentul pa pant sa plAteasca banii pitarului Barbu, dar de vreme cg in
leat 1815 iulie 23 cind s-au in.f4iat arnin.doug partile la dumnealor velitii
boeri s-au facut anafora In care 0, arata ca insui pitaru. Barbu au martu-
risit cum cg au dat Intr -acea vreme pgritului cfitantie da o su.rna oca
griu ce [a] avut cumparat de la polcuri *i de la ofiterul magazier ot
Craiova, tocmitg suta da ocg cite taleri doi, bani 60, ce s-au fAcut acei
taleri 1 750, pentru care bani au luat de la pgritu stolnic mai sus
numitul zapis.
Iar ceilalti taleri 400 au zis pgritu ca i-au primit de la pitaru Barbul
in naht pentru trebuinta cgrninarului Gheorghe Druggnescu. Precum i
caminaru Gheorghe, prin rgvaul ot beat 1814 ce i 1-au trimis pgritului,
n-au taggduit ca au luat de la pgrit acea cfitantie de zaherea, de cit au
dat raspuns, ca nefiindu-i trebuincioasg, Inca de atunci i-au trimis-o
Barbului inapoi, cerind ca de va incredinta Barbul cg an dat pgritului
bani in naht, atunci sa -i plateasca, iar pentru ceilalti taleri 400 au primit
caminaru a sa raspunde Barbului.
i aa, dupg cercetarea ce au fgcut dumnealor veliti boeri, dovedin-
du-sa ca caminaru Gheorghe Druggnescu au fost orgnduit asupra cumpg-
rgtorii zaharelii de la sud Mehedinti, ca sa o fad, teslim la magazia Craiovei,
si pgritu intr-acea vreme aflandu-s nevirstnic pa lingg caminar, numai
un ajutor, n-au putut BA puie dumnealor temei la zapisele ce au luat
pitaru Barbu de la mina sa.
i la trecerea anarghirii de doi ani, ci la taggduirea pitarului Barbu
ca nu i-au trimis caminaru acele cfitgntii inapoi, s-au ggsit cu tale sa jure
pitaru Barbul si apoi sa-i plateascg insui caminaru acei taleri 1 750.
Jar nejurind sa aib'd caminaru pace, rgspunzind pitarului numai taleri
400 ce sant netaggduiti.
Nu are dar jgluitoarea nici un cuvint a cere acum aceti bani de la
pgritu stolnic loan Druggnescu, ca unul ce stolnicul au fost nevirstnic
cind au dat acele zapise. i prin judecata dumnealor velitilor boeri pang
a nu-i trece sorocu dg patru ani ce era orinduit atunci in pravilniceasca
condicg de la 25 de ani ai virstei sale inainte, i le-au defgimat, ramaind
a data pitaru Barbul de la chiar caminaru Gheorghe Druganescu,
dupg mijlocul ce sa arata in anaforaoa dumnealor.
Pe care anafora de vreme ca pitarul Barbul n-au ramas multumit
ca sa sgvireascg acel juramint, ci an dat apelatie cgtre domnie cerind a
sa infgtip la Divan, i an luat buiurdizme in dos dupg cum mai sus sa
arata. i, in curgere de noua ani ce au trecut pang la moartea sa, neputin-
du-sa, infgtip la Divanu domnesc, i jaluitoarea neavind vreo tiintg dg
curgerea pricinii, de aceia ca sa sa descopere adevgrul spre a nu rgminea
nici o bgnuialg da ngpastuire, ga'sim cu cale sa incredinteze acum insui
caminaru Gheorghe Druggnescu prin jurgmint, ca atunci cind [s-au]
intors pgritul stolnic de la Craiova aici in Bucureti i i-au dat cfitantia
zaherelii de taleri 1 750, an trimis-o (1.1 be inapoi pitarului Barbu, nefiin-
du-i trebuincioasg.
i jurind sa ramlie in pace i nesupgrat, iar neputind sgviri acest
jurgmint, sa plateasca jaluitorii acei taleri 1 750 indoiti, caci au trecut
zece ani de la judecata Depertamentului politicesc, de cind sa dovedete
ca i-au cerut, i ping acum. intelegindu-sa atunci & nu i-au trimis Barbului
cfitantia zaherelii inapoi, ci au bitirdisit-o caminaru la Vistieria tarii.
276
www.dacoromanica.ro
 Asemenea s raspunza insui caminaru qi acei taleri 400 ce ant
netagaduiti, tot indoiti, cad an trecut zece ani de cind s-au indatorat
a-i plati, bi dumnealui n-au vrut sa-i puie depoziton la judecata a fi acum
aparat de dobinda i cu acest mijloc sa sa dasfaca i sa sa precurme aceasta
prigonire.
Iar hotarirea cea desavirita Amine a sa face de mariia ta.
1827 aprilie 15.
Theodor Vacarescu vel dvornic, Scarlat Graditeanu biv vel dvornic,
Alexandru Ghica vel logofat, Ioan Stirbei vel dvornic, Dimitrie Ralet
vel logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 132, f. 154-155.
Copie.

191 1827 mai 9. Bucure0i.

Dupa luminata porunca marii tale ce ni sa, dg, la aceasta anafora
a Depertamentului de Sapte, cu care au venit inaintea noastra insui
slugerul Manolache Reciul, facind i noi cercetare 9i cuviincioasa chibzuire,
zicem ca din zapisul sardarului Marcul, ce au murit, cu leat 1823 avgust
14, i din celelalte 15 bucati seneturi ce sa afla in mina jaluitorului, si le-au
aratat la Depertament, sa face dovadgi ca acea casa din mahaloa Oltenilor
este bung, i dreapta a jaluitorului sluger, carele au cumparat-o de la sardar
Marcul prin zapisul dg, mai sus. Si an stapinit-o de atunci $i ping, acum,
dupa cercetarea ce an facut-o Depertamentul.
De aceia cu bung orinduiala s-au vazut savirita aceasta anafora
a Depertamentului. Si asemenea gasim $i noi cu cale sa sg, dea luminata
porunca marii tale catre starostea dg, negutatori sa strige la mezat aceasta
casa a jaluitorului dupa orinduiala.
Si de sg, va gasi muteriu a o lua, cu lipsa acelui zapis ce-1 arata
sardarul Marcu ea 1-au faspuns, cu pretul ce sa va multumi jaluitorul,
sa o haraciladiseasca i banii sa sa dea in mina sa.
Iar hotarirea [cea desavarita famine a sa face de mariia ta].
1827 mai 9.
Costandin Ghica vel ban, Iordache Golescu biv vel dvornic, Ioan
Stirbei vel dvornic, Costandin Cimpineanu biv vel logofat.
Arh. St. Buc., ms. 1 132, f. 170.
Copie.

192 1827 mai N. [BucurWi].

Dupg luminata porunca marii tale ce ni sg, dg, la aceasta anafora
a Depertamentului de Sapte, facind i noi cuviincioasa cercetare, zicem
ca dintr-acele dna, zapise ce sint aternute intr-aceasta anafora, care
le-am vazut i noi, unul cu leat 1808 martie 1 iscalit de Neofit igumenul
manastirii Izvorul nmaduirilor i de alti martori, care an dat popii Joan
al ailor din locul manastirii eel slobod stinjeni 28 latul i lungul stinjeni
48, cu embatico pe an cite taleri 20, sg, fad, grading, i orice va vrea sa,
zideasca.

277
www.dacoromanica.ro
 Si altul cu leat 1820 aprilie 1 iscalit de Than Clocner arhimandritu
sasesc, ca an vindut la Iosif Rasi spiteru, ce-i zic iii Jeanache, drept taleri
400, un han impreuna cu gradina ce sa afla pa locul manastirii Cisme lii,
cu china locului de mai sus, adeverit si de cuviosul arhimandrit Ioachim,
ce era igumen la numita manastire, ca peste acei taleri 20 pe an sa, mai dea
una oca untdelemn, 1i 85, vinza yin si once alt va face trebuint5, la han,
cu legatura ce sa arata la adeverirea cuviosii sale.
Sa face dovada ca, acest han, dupa locul manastirii Cisme lii, pentru
care plateste pe an china de mai sus este bun $i drept al jaluitorului
Iosif Jeanache spiterul.
De aceia cererea ce o face a-1 vinde la mezat este primit'a gi cu bung,
orinduiala, s-au -vazut savirsita anafora a Departamentului. Pentru care
asemenea gasim i not cu tale sa sa, dea luminata porunca marii tale catre
starostia de negutatori, sa strige la mezat dupa orinduiala, dind tire
atit igumenului manastirii cit si celorlalti ce li sa va cuveni protirnisis.
i cu pretul ce sa va multumi jaluitorul sa-1 haraciladiseasca iii banii ce
va prinde sa sa dea in mina lui.
Iar hotarirea cea desavirsita ramine a sa face de catre maria ta.
1827 mai 16.
Costandin Ghica veZ ban
Iordache Golescu vel dvornic
Joan tirbei vel dvornic
Costandin Cimpineanu biv vel logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 134, p. 10.
Copie.

193 1827 iunie 9. Eueureoi.

Io Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Dumneata si credincios boerule al domnii mele, dumneata vel spathar,
fiindca din vechime an fost obiceiu aici in politiia Bucurestilor ca in zilele
sfintelor dumineci si a sarbatorilor man sa nu tie nimenea pravaliile des-
chise, nici sa lucreze find iii nizamuri date de la stapinire.
Iar ovreii iii alibi naraviti rau, fiindca BA indraznesc a deschide pra-
TAM si a face alisveris si din vreme in vreme far 0, sfiala nu numai inmultesc
deschiderea pravaliilor de alisveris, ci sa pun dg, i lucreaza in fats podului.
Care aceasta urmare nefiind suferita domnii mele a o trece cu vederea,
poruncim dumitale ca intii sa o publicuesti aceasta in tot semptul Spatarii
si apoi sa dai nizam ca de acum inainte nici ovreii, nici altii, nimeni sa
nu mai deschiza pravalii, nici a lucra duminicile i sarbatorile man.
Iar de sa va intimpla vreun sudit a sta cu inpotrivire, prin stirea
stapinini sale sa-1 indatorezi a pazi nizamul.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
IL.p.1 1827 iunie 9.
vel logofat
Acad. R.S.R., LXXIII-362.
Original, stare bunk hirtie cu filigran; frumoasA pecetea domneascA, In tus rosu.

278
www.dacoromanica.ro
194 1827 iunie 10. [Bueuresti].
Dupg luminatg porunca mgrii tale ce ni sg dg la aceastg argtare a
dumnealui biv vel logagt Costandin Golescu, fkind cercetare, i-am cerut
de la dumnealui sa ne arate seneturile ce are pentru stgpinirea Hanului
din Curtea Veche, i a mosii Belvederul din sud Ilfov, si acele zece pogoane
de vie din Valea Negovanilor sud Saac, ce cere sti le vinzg prin mezat.
Si ne-au trimis rgspuns ca, le are la Brasov, lgsate supt pgstrare.
i ping, la vremea haraciladismii, le va aduce ca sg, le dea la starostie a sa.
teslimatisi In mina cumpgrgtorului.
De aceia gasim cu cale sa sg dea luminatg porunca mgrii tale cgtre
starostea de negutgtori, sg le strige la mezat dupg orinduialg. Si cu pretul
ce sa, va multumi dumnealui logofatul sa le haraciladiseasa, iar banii sa
stea la starostie ping cind va aduce dumnealui toate sinetmile, acestor
ecareturi, de la Brasov, doveditoare cg, smut ale dumnealui, ca sg, le facg
teslim la starostie, a sg, da cumpgratorului. Si apoi fig rgspunzg dumnealui
logofItului toti banii ce an prins aceste ecareturi.
Iar hotafirea cea desgvirsitg 'Amine a sa face de cgtre maria ta.
1827. iunie 10.
Barbu Vgcarescu
Iordache Golescu biv vel dvornic
loan Stirbei vel dvornic
Costandin Cimpineanu biv vel logofgt
Dimitrie Ralet vel logorat
Ioan Cocorescu vel dvornic
Arh. St. Buc., ms. 1 134, p. 59.
Copie.

195 1827 iulie 1. [Bueuretil.

Incredintez cu zapisul men pa dumnealui chir Ianache Naum,
precum sg se stie cg la leat 1811, de sant acum 16 ani, cumpgrand en de la
mezat o pravglie la poarta din sus in podul cel mare domnesc, unde sa
cheamg mah[alaoa] Sf. Dimitrie pg locul mgnastirii Plumbuitii, cu
embatic cite taleri 45 pe an. Ce sa vecineste pe de o parte cu vistereasa
Teodora vgduva, iar pe de alta parte cu chir Tanase boiangiu.
Ins prgvglia este jos In fata podului, din dos o odaie si cuhnie si
o salg care merge la umblgtoare, iar sus trei odgi, mnvelitoarea dg olang
de stejar, sf foisor scos spre Dimbovitg, dedesupt pivnitg, de zid si un beci
pentru cgrbuni, i olicioara care merge la Dimbovita pentru apg, dupa
cum sg vede mai bine la fata locului.
Care prgvglie cu toate cgte sa aratg mai sus, nefiindu-mi acum de
trebuintg, am vindut-o dumnealui mai sus numitul negutgtor, cu bung
tocmealg taleri 10 000, adicg zece mii tocmai, care bani am primit toti
deplin in miinile mele.
Si eu i-am flcut dumnealui teslim atit anaforaoa stgrostii ce este
intgritg de Divan, cu care am cumpgrat i eu acest acaret de la mezat
cit si alte sineturi mai vechi ce an fost la mine, ca sa rammie dumnealui
de acum Inainte bun stgpgnitor pe acest acaret, cum si clironomii dumnealui,
in veci nestramutat, plgtind insg pe tot anu embatic la mgnastirea Plumbu-

279
www.dacoromanica.ro
ita, pentru chiria locului cite taleri 45, adica patruzeci si cinci, dupa cum
am platit si eu de cind o stapanesc si ping acum si dupa cum A coprinde
[in] toate sineturile acestui acaret.
*i pentru incredintare am dat zapisul acesta iscalit atit de mine
si de tori altii ca. [care] li sa cuvine protimisis.
1827 iulie 1.
Filip Lenj biv vet postelnic, vinzator
[Pe verso]:
De la Logofetia mare a Tarii de Sus
Cu acest zapis de vinzarea prAvAlii ce In fata sa arata, viind la logo-
fetie dumnealui biv vistier vtori Anastase Carabulea, trimis din partea
dumnealui biv vet postelnic Filip Lensi, vinzatoru, ce BA, vede iscalit, cu
chir Ianache Naum, cumparatorul, au cerut adeverire ca, vinzarea si cumpa-
rarea s-au facut prin bung invoire si s-au numarat si banii.
Pentru care cit pentru pravalie de unde o are dumnealui postelnicu
cu toate ca sa arata si In zapis, dar Imi arata de vazui kli cartes mezatului
cu care au cumparat aceasta prAvAlie, scrisa Bind din leat 1811, iar din
partea manastirii Plumbuitii stapina pamintului sg vazu zapisu iscalit
de Protasie igumenu Sf. Gheorghie-Nou, epitropul acestii manastiri,
neavind manastirea Plumbuita igumen intru aceasta vreme.
Iar pentru rude si vecini, cum si nu are pravalia vreo pricing, intre-
bindu-se trimisul dumnealui postelnicului, an dat rAspuns ca alte rude
sau vecini nu mai are dumnealui postelnicu afara din cei iscaliti la zapis,
cum si pravalia ca nici o pricing nu are.
Deci pravalia aceasta avind-o dumnealui postelnicu de cumparat,
cum din partea mezatului de mai sus se face dovada si alte rude sau vecini
cum si vreo pricing, incredintind logofetia mai sus numitului vtori vistier
ca nu are dumnealui postelnicu, precum si din partea manastirii Plumbuitei,
stapina painintului, iscalind igumenul aghiorghighitul epitrop, dupa
cererea dar ce au facut amindoua partile, s-au adeverit zapisul acesta
si de Logofetie ca sail aiba urmarea si paza, trecindu-se si in condica
Divanului spre a stapini chir Enache Naum pravalia aceasta cu pace.
1826 [1827] iulie 8.
Alexandru Filipescu vet logolat
[mai jos] :
Aceasta copie fiind scoasa intocmai dupg cea (sic) orighinal, sA ade-
vereaza.
[indescifrabil]
Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, XV-114.
Copie, stare bunk, hirtie avInd In filigran cuvintul Or lat".

196 1827 iulie 4. Bucureti.

Dupg luminata porunca marii tale ce ni sa da la aceasta jalba a
dumnealui biv vel clucer Nicolae Trasnea, epitropu Spitalului Coltii, facind
si not cercetare, zicem ea de vreme ce partea de zid a Hanului Co ltii cea
despre ulita ce merge la carvasara este crapata, precum ne-au aratat $i
dumnealui biv vel dvornic Grigorie Baleanu ce este vechil acolo, si jaluitorul

280
www.dacoromanica.ro
clucer epitropu asemenea arata printr- aceasta jalba, care parte de zid
poate sa cada i sa fad, vreo primejdie.
De aceia gasim cu tale, sa sa dea luminata porunca marii tale catre
epitropul numitului spital a pune oameni cu plata de la manastire, ca sa
strice i sa dea jos la pamint toata acea parte de zid, &grind molozul unde
va voi spre a raminea ulita sloboda.
i pa urma sa va chibzui de catre not de unde sa sa cheltuiasca bani
a sa face atit acest zid, eft i meremetul casii carvasaralii ce este tot a
spitalului.
Iar hotarirea [cea desavirita famine a sa face de catre maria ta].
1827 iulie 4.
Grigorie al Ungrovlahiei
Grigorie episcop Arge
Grigore Vacarescu
Iordache Golescu biv vel dvornic
Costandin Cimpineanu biv vel logofat
Alexandru Filipescu vel logofat
Nestor vel logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 96.
Copie.

197 1827 iulie 8. Bucureti.

Dupa luminata porunca marii tale ce ni sa da la aceasta jalba a
mahalagiilor din ulita Hanului Co ltii i a sfintului Nicolae din elari i a
Bisericii Doamnii, facind cercetare, cit pentru zidul Hanul Co ltii ce cade
despre ulita, am facut marii tale osebita anafora la jalba dumnealui biv vel
clucer Nicolaie Trasnea, epitropu Spitalului Co ltii, de a sa darima, ca unul
ce sa afla crapat i primejdios.
Iar pentru cel de al doilea pont ce-1 arata jaluitorii intr-aceasta
jalba, prin dumnealui vel aga s-au dat de fAire, i lacuitorilor ce cad pa
ulita Hanului arban Voda i au venit inaintea noastra lude 13 mahalagii
de acolo, insa Stoian croitorul, i Tanase croitorul, i Toma cojocarul, i
Nicolaie croitorul, i Dumitru Aga Sinovici, i Preda barbierul, i Mihai
plapomarul, i Dinul lacatuktu, i Ianache Gheata, vechil din partea lui
Gheorghe Papa i a Saftii Castrioaii, i Andriian Parizar, i Sultana Cioro-
girleanca, i Uta vaduva, sotia lui Ionita cojocar, i Stanca vaduva a pol-
covnicului Draghici, i de fata cu dumnealui biv vel dvornic Grigore
Baleanu i cu dumnealui biv vel hatman Aleco Velara.
Dintre mahalagii jeluitori an marturisit ca dintru inceput o parte din
apele antului podului jaluitorului sa scurgea pa antul ulitii lui '6,rban
Voda, dar cu totii zisera ca se multumesc acum a sa face i pa acea ulita
caldarim de piatra. *i sa sa scurga de acum inainte apa ce vine despre ulita
jaluitorilor pa deasupra caldarimului ulitelor, a merge la apa Dimbovitii,
fiindu-le mai de folos binalelor i pravaliilor ce an pa aceasta ulita.
Deci fiindca, i jaluitorii i piritii au cerut i s-au multumit a di face
pa aceste uliti caldarimuri de piatra cu cheltuiala for i apa ce va veni
de la ulita jeluitorilor, o parte s sa scurga pa ulita piritilor, precum din
vechime s-au urmat.
281
www.dacoromanica.ro
 De aceia gAsim cu cale sa sa dea luminatA porunca marii tale catre
dumnealui vel aga sa meargA in fata locului cu Freivald inginerul ca sa vaza
semtul locului ulitii jeluitorilor $i a piritilor, de unde 1i pinA unde voeso
a face caldarim.
i apoi dupA socoteala ce vor face cu numitul inginer sa sa, intocmeasca,
de jeluitori i de piriti o cisla pA suma acelor bani i iscalindu-sa, de mahalagii
BA urmeze dumnealui a face inplinire de acei bani, pe care sa -i dea la casa
ce o vor orindui jeluitorii ci piritii, ca sa sa apuce a face caldarimul de
piatrA, aducindu-1 la cumpanl pA cel din ulita piritilor, spre a A, scurge pe
acolo o parte din apele ulitii jeluitorilor, sa meargA cu repeziciune la apa
Dimbovitii deasupra caldarimului. i de la acea casa iii va lua rinduri
rinduri banii Freivald, dupA tocmeala ce va face.
Iar hotarirea [cea desavirsitl amine a sa face de catre maria ta].
1827 iulie 8.
Iordache Golescu biv vel dvornic
Fotache tirbei vel dvornic
Costandin Cimpineanu vel logofat
Alexandru Nenciulescu
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 111 v.-112.
Copie.

198 1827 iulie 9. [Bucureti] .

PreainAltate doamne,
Am vAzut arAtarea ce prin anafora au fAcut catre inaltimea ta
dumnealui biv vel dvornic Dimitrie Bibescu prin patru ponturi.
Int Ai, adicA ca dumnealor contraccii caldarAmurilor i-au fAcut
cunoscut ca la capul Podului Calicilor, d-asupra in deal, dincolo dA streajl,
in maim stAnga, este un pisc ingradit cu gard da nuiele ce sa stApAneste
dA casa dumnealui consilierului Varlaam. Care pisc pentru a sa putea
indrepta liniia podului $i a sa largi ulita, este dA trAbuintA a sa taia.
Al doilea, pentru meidanul ce este d-asupra in deal, intre trei hanuri,
unde sa inparte drumurile care s-au curAtit dA contracci, 0, fie totdeauna
slobod a nu 0, coprinde cu binale dI catre unii altii, nici sa cuteze cinevasi
(IA a mai arunca gunoaie.
Al treilea, un sant ce au fost mai inainte prin vii, sa sa dastupe,
spre a 81 putea scurge un batac mare ce este acolo pA deal.
i al patrulea, pentru un palimaras al unii case ce este scos in fata
podului, afar din liniie, sa sg, taie.
La care anafora, prin luminata buiurdizmA ce s-au dat, ni sg, porun-
ceste ca mergAnd in fata locului i vazand aceste patru ponturi, sa facem
cuviincioasa chipzuire 1i sa aratam marii tale prin anafora.
UrmAtori hind luminatei porunci, am mers cu totii la capul Podului
Calicilor, unde am vazut ci not ca pentru a sa largi drumul de a sa face
caldaramul cu linie dreaptA, hind lucru obstesc, este cu adevarat da mare
trebuinta a sa taia ci dintr-acel pisc, din mAna stAnga, precum asemenea
s-au tAiat si din piscul din maim dreapt6 ce este dAspre casele dumnealui
clucerului Chiriac, de s-au indreptat liniia drumului.
i osebit am gasit ca este dg, trebuint/ a sa dastupa s-acel cant dintre
vii. Care pant ne-am pliroforisit ca, este facut pe acolo Inca din vremea
marii sale domnului Caragea si din neingrijire s-au astupat.
282
www.dacoromanica.ro
 Ci de va fi primit mad" tale, sa va da luminata porunca a sa si pune
in lucrare. Iar pentru meidanul ce sa afla acolo pa deal, am inda-
torat pa dumnealui sinior Hartin ca dupa, ce va savarsi facerea caldara-
mului, i a soselii ce an a mai face afara din streaja, BA masoare apoi din
caldarim, i din sosea tot acel meidan in sums da stanjeni in toate partile,
adica si in lat si in lung jur inprejur si as fad, si harta da starea locului, ca
sa fie stiut dupa vremi a nu sa mai putea intinde nimeni de a coprinde acest
meidan, ci sa stea apururea slobod spre a putea conaci toti cei ce vor veni
si vor esi cu carale din Bucuresti.
Pentru care meidan dup5, ce sa, va masura da catre sinior Hartin
$i va face si harta, vom arata marii tale prin osebita anafora, spre a sa da
$i domneasca intarire.
Iar pentru scosul palimarului ce este la casele sardarului Costache
Bobus, cum $i la ale altora scosuri, i scari si tarabi dupa acest pod ce sant
elite asupra luminii podului, fiindca pentru acest fel da scosuri sant date
luminate porunci domnesti atat de mai nainte da la alti luminati domni,
cat $i chiar ale inaltimii tale, ca si da va fi podul mai larg d5, patru stanjeni,
sa nu fie volnici a sa intinde nimeni cu acest fel da esiri, i sari si celelalte.
De aceia binevoind maria ta, vei da si acum da iznoava luminata
porunca catre tine sa va cuveni de a s5, pune in lucrare taierea acestor
scosuri si scari, macar veri ale cui vor fi.
Iar hotararea cea desavarsita ramane a sa face da catre inaltimea ta.
1827 iulie 9.
Barbu Vacarescu vel logofat
Iordache Golescu biv vet dvornic
Costandin Campineanu biv vel logofat
Pan& Costescu biv vet logofat
Alexandru Nenciulescu
[rezolufia, domnului]:
lo Grigorie Dimitrie Ghica voevod i gospodar [zemli Vlahiscoie].
Primita fiindu-ne anaforaoa aceasta a dumnealor velitilor boeri o
intarim domniia mea si poruncim dumneavoastra epistatilor si Dvorniciilor
mari A sa puie in lucrare cu urmare intru toate intocmai, prin orinduitii
boeri da la Departamentu Epitropii obstirilor.
1827 avgust 11.
IL.P.I vet logofat
Golectia George Potra
Copie de epoca, stare foarte bunA, Wile cu filigran.
Copie la Arh. St. Buc., ms. 1 129 f. 96 v.

199 1827 august 15. [Bucureti].

Preainaltate doamne,
tiut este innaltimii tale lipsa de oameni ce are Spatariia pentru
inplinirea slujbii sale, iar mai virtos la rinduirea strejilor de noaptea
intr-atitea parti si dapartate margini ale politli si la osebita paza ce s5,
urmeaza nelipsit in Spatariie, pentru a aprinderilor slujba.
283
www.dacoromanica.ro
 Aceastg lipsg in citeva rinduri fkindu-mi-sg foarte simtitoare,
dupg voia ce am luat de la inngltimea ta, am adus din breslele spgtgresti
din judetele du peste Olt vreo saptezeci ai fitapte oameni alesi de mai vred-
nici si cinstiti, cu carii mg slujesc precit im [i] este putinta la datoriile ce
am. Dar, fiindcg acestora li sg cuvine a lua oaresicare platy de mincare
numai, mg rog, mgrii tale, sa, binevoiesti a li sg da pe lung de fiescare
poteras cite doisprezece lei si jumgtate, iar tistilor for cite doogzeci ai
cinci si cite dougzeci lei de om, precum s aratg mai jos.
Deosebit de aciasta, fiindcg unii dintrinsi nil au arme, decind li
s-au fost luat in trecuta vreme, i in curtea 'aril tale se afla dintr-acele
strinse arme citeva fiarg de pusci si de pistoale arse la arderea Curtii
gospod in anul 1825, mg rog iargsi mgrii tale, sa mi sg dea fiarg dg, saizeci
si cinci pusci si de patruzeci i sapte perechi pistoale, care, dupg tocmeala
ce am facut, sg pot drege pe cite opt lei pusca, asemenea i perechea de
pistoale.
Iar soma ce sg adung atit pentru plata mincgrii pe fiescare lung,
cit ai pentru cheltuiala dregeri armelor s-au asternut mai jos, ca sg sg dea
luminatg poruncl de urmare.
i luminati anii mgrii tale, fiie de la Dumnezeu, multi si fericiti.
1827 avgust 15.
Lefi
Lei, parale
75 sg sg dea la trei cgpitani cg[te] 25 lei de unu, pe hung;
60 ipac, la trei ceausi, cg[te] 20 16 de unu, pe lung ;
887, 20 ; ipac, aptezeci si unu poterasi, cgte 12 lei parale 20, pg lung,
1 022,20 sums
Cheltuiala dregerii armelor
344 dregerea a patruzeci i trei perechi pistoale, cgte 8 lei perechea
520 asemenea la saizeci ai cinci pusci, ate 8 lei bucata.
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, XX1/111-43.
Copie, stare foarte buns, hfrtie cu filigran.

200 1827 august 16. [Bucureti].

lo Grigorie Dimitrie Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
f Preaosfintiia ta pgrinte mitropolite ai dumneavoastrg velitilor boeri
ai Divanului domnii mele, fiindcg, asupra prigonirii ce sa urmeazg intre
dumnealui biv vel dvornic Iordache Golescu cu dumnealui vel dvornic
Fotache *tirbei i cu sardarul Costache Bobescu pentru inpresurarea matcii
Dgmbovicioarii dupg, Podul Calicilor, s-au hotgrit de domniia mea, prin
judecatg, cu Divan, a sa face da iznoavg cercetare la fata locului.
De aceia, poruncim ca merggnd cu totii inpreung la fata locului,
unde fatg fiind ei prigonitele parti sg faceti cuviincioasa cercetare ai chib-
zuire. Ce urmare sg cuvine a sg face atat pentru prigonirea da, mai sus
aratatg, cat i pentru osebita dava ce mai face dumnealui dvornic Fotache
*tirbei zicand cg s-ar fi luoat p5, seama Podului Calicilor egtva loc din locul
casii dumnealui. i sg aratati domnii mele prin anafora.
284
www.dacoromanica.ro
 Tolico pisah gospodstvo-mi.
1827 aprilie 16
IL.P.I vel logofgt
biv vel clucer
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunk hirtie IngustA de format lung, avind in filigran majuscu-
lele I.M.C., Intarit cu pecetea domneascA In tus rosu.

201 1827 septembrie 6. [Bucuresti] .

Incredintez cu acest zapis al mieu la maim dumnealui Nicolae

Alexandrescu.
Precum sg, sa tie cg un loc al mieu mostenesc, din mahalaoa Biserica
Doamnii, ce am cumparat de la sultan- mezat, cu anaforaoa stgrostii,
intgritg ei cu luminatg, pecetea mgrii sale preainaltatului nostru dome
Grigorie Dimitriu Ghica voevod, de stgpinire pe nuraele mieu.
Insg acest loc dupg cum sg coprinde ei in anaforaoa mezatului,
adieg, fata podului stgnjeni noag ei palme vase, mijlocul stAnjeni sapte,
palme sapte ei degite sapte, fundul stanjeni ease, palme patru si jumgtate
ei degite zece. Si lungul din fata podului pang, in fund stgnjeni patruzeci
ei doi ei palme cinci.
Care acest loc pe de o parte sg invecineste cu dumnealui biv vel
batman Mihaita Filipescu, iar pe de alta cu dumnealui loan Balaceanul
si in fund cu dumnealui doftorul Arsache. Care loc de a mea bungvoie,
nesilit de nimeni, i 1-am vgndut dumnealui mai sus numitului drept taleri
19 000, adica noagsprezece mie, care bani i-am primit toti deplin In mginile
mele.
Si am enherisit ei eu dumnealui mai sus numita anafora en care am
cumparat ei eu acest loc de la sultan mezat.
De aceia, cu acest adevgrat zapis al mieu, sg aibg, a stapgni dumnealui
numitul cumpgrgtor acest loc, in bung pace si nesuparat, dumnealui
si tot neamul dumnealui, de cgtre mine si de cgtre tot neamul mieu. Si s'a
fad, cu dgnsul orice va vrea ca un desgvarsit stapgn.
Si spre a fi temeinica, ei nestrAmutata aceastg vgnzare, s-au adeverit
acest zapis si de cgtre cinstita Mare Logofetie a Tarii de Sus, spre a-si
avea tariia ei puterea lui intocmai.
Si am iscalit insumi, puind ei pecetea.
1827 septemvrie 6.
L.P.1 Constantin Dimitriu[ greceste]
[mai multe semncituri greeesti, indeseifrabile]
Mihail Filipescu martor ei ma leapgd de protimisu a vecingtgtii,
fund adevgrat preiu vgnzgrii ce sg coprinde in zapis.
A. Arsachi iatros [grece0e]
Gheorghe vistier am scris cu zisa dumnealor ei martor
Inc a, de la sapte ale trecutului septemvrie, din porunca cinstitii
Logofetii a Tgrii de Sus, am mers cu acest zapis de 1-am ar'g'tat dumnealui
Iancului Balaceanul ei cetindu-1 au zis a nu voeste a rascumpgra ei nici
zapisul nu-1 iscaleste, pricinuind a sg, face a iznoavg masuratoarea locului.
1827 octomvrie 15.

285
www.dacoromanica.ro
 Costandin Giurescu, logofat de divan
De la Logofetia mare a Pill de Sus
Cu acest zapis de vanzarea locului, ce in fata sa arata, viind la
Logofetie atat chir Costache Dimitriu, vanzatorul, cat 1i dumnealui Nicolaie
Alexandrescul, cumpargtorul gi aratand ca vanzarea 6i cumpargtoarea s-au
savarsit prin buna invoire, numarandu -sa 6i toti banii pretului vanzarii
pg deplin, au cerut adeverire.
Pentru care cerandu-sg de la numitu vanzator de au aratat mai
intgi anaforaoa starostii cu care arata in zapis ca au cumparat acest loc
de la mezat. Sg vgzu scrisa din leat 1826 iunie 26, intarita si de manila sa
preainaltatul nostru domn Grigore Dimitrie Ghica voevod, tot la acelasi
leat, iulie 3. Si coprinzatoare ca local s-au masurat atunci de catre logofatu
dvornicii, inpreung cu doi vtori vornici Qi s-au cumpgrat de la mezat de
catre mai sus numitul vanzator in suma stgnjenilor, ce in fata acestui
zapis sa arata.
Care loc cu toate ca it vindu-sa mai sus numitu vanzator cu alt zapis
al sau la dumnealui dohtorul Anastase 1i sa Ii adeverisa de catre Logofetie
acel zapis pa numele numitului dohtor, Inca de la 4 ale trecutului august,
dar aratand vanzatorul ca, numitul dohtor s-au tras din cumparatoare,
nevrand ca sa -i raspunza banii. Si au ramas locul tot pg seama sa. I s-au
cerut de au adus spre incredintarea Logofetii zapisul cu care vandusa
locul la numitul dohtor de s-au spart.
Si asa s-au intrebat apoi vanzatorul de s-au iscalit intr-acest zapis
toate rudele 1i vecinii cei cu dreptate de protimisis de a rascumpgra.
Si cat pentru rude, au aratat cg altii nu mai sant afara din cei iscaliti in
zapis, carii sa aiba protimisis a rascumpgra. Asemenea 1i pentru vecini
au aratat ca toti ceilalti s-au iscalit in zapis, ramaind neiscalit numai
Iancul fiiul rgposatului medelnicerului Athanasie Balaceanu. La carele
trimitind pa Dinca Giurescu, logofat de divan, de i-au facut cunoscut
zapisul $i vanzarea, n-au voit nici sa rascumpere, nici sa iscaleasca la zapis,
pricinuind ca nu poate iscali pang sa va face de iznoava masuratoare
locului. A cgruia pricinuire cu toate ca s-au cunoscut necuviincioasg in
vreme ce in anaforaoa starostii, cea intgrita cu luminatg pecete gospod,
cu care au cumpgrat mai sus numitu vanzator acest loc de la mezat, sa
coprinde ca locul s-au masurat atunci de catre logofatu dvornicii inpreuna
cu doi vtori vornici. Si vanzatorul nu vinde printr-acest zapis mai multi
stanjeni, cleat numai stanjenii ce i-au cumparat de la mezat.
Dar ca sa nu-i mai ramaie numitului Balaceanu cuvant de pricinuire,
s-au asteptat in oranduitul soroc al pravilii de zile patruzeci, incg si mai
mult si nu s-au aratat la Logofetie in nici un chip cu vreo cerere de a ras-
cumpgra.
Deci din corpinderea anaforalii starostii de mai sus aratata, intgritg
cu luminatg pecete gospod, facandu-sa dovadg ca acest be au fost bun
si drept al vanzatorului, cumparat de dansul de la sultan-mezat 1i vanzarea
ce o face fiind marturisita de adevarata, precum i despre rude Incredintand
Logofetia ca vreo pricing nu este, asemenea i pentru vecini iarasi pricing
neramaind, caci ceilalti s-au iscalit in zapis, iar mai sus numitul Balaceanu
nevrand nici a rascumpgra, nici a iscali zapisul in oranduitul soroc al
pravilii de zile 40, I-au pierdut dreptatea de protimisis.
286
www.dacoromanica.ro
 Drept aceia, dupa, cererea ce an facut amandoua, partile, s-au ade-
verit zapisul acesta i de catre Logofetie, trecandu-sa i in condica spre
a-i avea urmarea i paza cu nestramutare.
1827 octomvrie 18.
Alexandru Filipescu ve/Alogofat
Stanciu logofat de taing procit
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, XXVIII-45.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran.

202 1827 septembrie 11. [Bueuretil

Cu frateasca dragoste ne inchinam dumitale arhon dvornice Mihail

Manule.
Din luminata porunca marii sale prea inaltatului nostru domn dam
in tire dumitale ca in soroc de cinci zile, socotit de astazi inainte, sa pui
dumneata meteri ca sa taie scarile i parmaclicurile ce shit facute la
casa dumitale pa Ulita Domneasca. Caci de nu vrei urma dumneata, intr-
acestai chip, atunci va orindui stapinirea a le taia far de voia dumitale.
i de aceia sa avem fratesc raspunsul dumitale ca sa tim ce aratare
sa facem unde sa cuvine.
1827 septembrie 11.
Sintem ai dumitale ca nite frati 1 slugi,
Iordache Golescu
Costandin Campineanu
Colectia George Potra
Original, stare foarte bunA, hlrtie cu filigran.

203 [1827 septembrie 11. Bueuretil .

Cu frateasca dragoste ma inchin dumneavoastra frati boeri dvornici.

Am primit fratescul dumneavoastra pitac i am vazut coprinderea,
ca din luminata porunca marii sale prea inaltatului nostru domn mi sa
da, in tire, ca in soroc de cinci zile socotit de astazi inainte, sa pui sa
ridice parmaclicul caselor mele i scarile pravgliilor ce le am aici pe
Ulita Domneasca, caci neurmand intr-acestai chip, atunci va orandui
chiar stapanirea a le taia, fara voia mea.
La care, dupa a dumneavoastra cerere, nu lipsii a raspunde, ca
pentru aceasta pricing Inca da cand am vazut luminata marii sale buiur-
dizma, data la anaforaoa dumnealor velitilor boeri, am facut cunoscut
prin anafora dreptatile mele. i vaz ca nu mi s-au dat nici un fel da
ascultare.
Iar acum nu lipsii a arata dumneavoastra, ca Inca din leat 1799,
da sant acum ani 28, cumparand eu acest loc cu harta i carte (la hoar-
nicie facuta da, raposat banul Costache Ghica ce pa acea vreme sa
afla vornic da Tara 0, Sus, in care s arata fata podului (IA stanjeni
38, iar lung da stanjeni 78 i cateva palme.
287
www.dacoromanica.ro
 La leat 1802, de sant ani 25, m-am apucat de am zidit temeliile
caselor mele cele da jos, cu care m-am tras mai inauntru pa, locul mieu
cu doaa palme, ca sa fac acest parmaclac pa dinaintea ferestrelor a nu
fi suparat da trecatori cu car/. i caleci, dupa cum 1-am i facut. Asupra
cariia zidiri mai avand prigonire i cu raposat dvornic Istrate Cretulescu
vecinul mieu pentru hotaru daspre dumnealui, caci am gasit facute
nite grajduri, oproane i altele daspre mine i intrase in locul mieu
cu doi stanjeni si mai bine.
S-au masurat locul da iznoava da catre dumnealui raposat banul
Golescu, ce sa afla vornic a Tara da Sus, i da catre raposat vornic
Scarlat Campineanul ce sa afla dvornic da Tara da Jos, parintii dum-
neavoastra. Si gasindu-m calcat, s-au indatorat da -au surpat acele
binale si le-am zidit eu cu cheltuiala mea pa locul domnii sale, dupa
aazam5,ntul ce prin zapis facusem intre noi.
Si asa m-am odihnit pan/ acum la facerea caldaramului,cand atunci
surpand parmaclacul eel vechi de pe langa ferestre, cum i scarile prava-
liilor pentru ea, putrezisera, le-am facut da iznoava precum au fost, caci
intr-alt chip nu ma pod odihni din pricina caralor ce tree pa acest pod,
lovindu-mi zidul i spargandu-mi geamurile in toata vremea.
Si fiindca pa acea vreme &and eu am zidit aceste case, deli nu eram
dator nizamului aceasta da la stapanire, dar eu nu numai ca nu am
esit mai mult in fata podului, ci Inca m-am tras cu doaa palme inauntru,
numai ca sa las loc a face acest parmaclac iar poarta am bagat-o cu 6
palme si mai bine inauntru ca sa pot avea priveala dup5, fereastra ce
cauta spre Dambovita. Care i aceasta poate, cu vremea, sa va socoti ca
este iarki domneasca.
Iar acum asupra nizamului vaz ca multi din cci ce zidesc binale
pa podurile domnesti, sa intind cu temeliile pests cuviinta i da nimeni
nu sa vad suparati.
In puterea acestor dreptati ale mele arat dumneavoastra ca eu nu
be pot taia nici odata, dar nici putere a sta inpotriva poruncilor i niza-
mului stapanirii neavand, ci mai vartos supus aflandu -ma, da va voi
stapanirea a-mi face aceasta nedreptate, va orandui oameni chiar da la
stapanire a mi le taia, nu numai acestea ci ii chiar casele mele 0, va
voi [indescifrabil] in silnicie [indescifrabil] sa va socoti i aceasta una
dintre celelalte multe ce din pacatele mele am cercat in cursul acestii
vremi spre rasplatirea slujbelor ce am savarit cu primejdia vietii mele
si a toata familia mea, ca un credincios ce m-am socotit a fi, numai
pentru un folos al obtii da catre care in toata vremea sant marturisite.
Mihalache Manu
Colectia George Potra.
Ciorna dupa care s-a scris jalba inaintatA de Mihalache Manu.

204 1827 septembrie 26. [Bueureti].

Preainaltate doamne,
Din luminata intarirea marii tale ce s-au dat la anaforaoa dumnea-
lor velitilor boeri of leat 1827 iulie 9 ce s-au facut dupa anaforaoa dum-
nealui biv vel dvornic Dimitrie Bibescu eforul podurilor ca sa sa tae
scarile i tarabile i scosurile dupa Podul Ca Honor yeti ale cui va fi macar,
spre a ramanea lumina podurilor sloboda.
288
www.dacoromanica.ro
 Intre care fiind i dumnealor biv vel dvornic Mihalache Manul avand
scari i parmaclacuri la casile i pravaliile ce le are Inpotriva manastirii
Doamnii Ba lalii, i s-au Malt 1 dumnealui cunoscut prin epitropii Depar-
tamentului obtirilor, luminata hotararea marl tale.
i neridicand dumnealui acele scari ii parmaclacuri, ni s-au poruncit
de catre maria ta din divan, prin grai, ca sa dam soroc da cinci zile,
in care soroc on sa-i radice acele scari i parmaclacuri, sau sa arate
dovezile ce va fi avand, ca sant pa locul dumnealui.
Aceasta luminata porunca a marii tale facandu-o cunoscuta dum-
nealui insu0 noi, ne-au aratat dumnealui hotarnicia locului casilor dum-
nealui facuta da raposat banul Costache Ghica la leat 1796 iulie 31,
aflandu-sa atunci vel vornic coprinzatoare ca an tras locul In 8 trasuri
tot ocolul locului. Din care o trasura, din lung, adica cea daspre raposat
vornic Istrate Cretulescu sa arata da stanjani 81, palme 7, din pod
pana in apa Dambovitii. In care suma intra i stanjeni 9, palme 2, o
cotitura ce sa arata la aceasta trasura. Iar ceilalta trasura, iarai in
lung, daspre raposat clucer Enache Hrisoscoleu i daspre caminar Grigorie
Bujoreanu sa arata da stanjeni 81, palme 4, din apa pana in pod. In
care trasura infra' i stanjeni 3, palme 3, iarasi o cotitura da loc.
Ne-au aratat i o harta, Inchipuita da inginer dupa aceasta hotar-
nicie, in care vazum ca afar./ din liniile despre vecini cu suma stanje-
nilor dupg hotarnicie mai este Inca o linie prin mijlocul locului, insem-
nata da stanjeni 78 ce nu sa coprinde in hotarnicie.
Dupa aceasta am pus 0, an masurat ate trele aceste linii. *i la
linia daspre raposat dvornic Cretulescu an eit lipsa palme 6, degete 7.
Asemenea i la ceilalta linie, daspre Hrisoscoleu i caminar Bujoreanu
lipsa o palma'. Iar la linia din mijloc, cea insemnata da inginer, i s-au
masurat acum din parmaclacurile da la ferestrile casilor dumnealui celor
mici pana in Dambovita, au prisosit stanjeni trei palme 2 mai mult
decat cei insemnati in harts.
Am cerut i la epitropie da ni s-au dat anaforaoa dumnealor veliti-
lor boeri of leat 1824 septemvrie 17 ce s-au facut dupg alte mai dinainte
anaforale, intarita, da maria ta, intru care sa coprinde, ca lumina podu-
rilor domneti sa fie da stanjeni 4, cu stanjeni cerestlii. Iar unde va fi
mai larg da 4 stanjeni, sa, ramaie dupa acum sa afla.
Dupa aceasta am masurat i lumina podului, incepand o trasura
din capataiul parmaclacurilor daspre poarta, pana In zidu Doamnii
Balmii, cu stanjeni cereslii. i au iit stanjeni 3, palme 7, lipsa o paling,
din latimea podului. *i din a aselea scara daspre Bujoreanu iarai pang, in
zidul Doamnii Balaii stanjeni 3, palme 6, degete 3, lipsa 1 palma,
degete 9, iar celelante scari i capataiul celalalt al parmaclacurilor s-au
gasit daplin cate patru stanjeni, iar latimea scarilor i a parmaclacu-
rilor s-au gasit la unite (la cate 2 palme i mai bine i la altele da
cate 3 palme i mai bine.
Deci lipsa i prisosu ce sa vede la liniile locului dumnealui vorni-
cului Manu, sa cunoate a fi, atat din curgerea apii Dambovitii, cu
mancare i adaogire da pamant, ce face dupe vremi i din zidirea binali-
lor, nefiind puse pe linie dreapta in fata podului, ci pa linie garbova
(care de s-ar indrepta, urmeaza a catiga podul pe alocurea prisos peste
patru stanjeni), cat i din masuratoarea ce s-au facut acum, fiind tot
locul coprins da ziduri la amandoaa liniile, daspre amandoaa partile,
unde peste putinta este sa nu ea fi facut catui da putina greala la
aceasta da acum masuratoare, mai ales din pricina cotiturilor.
289
19 c 2145 www.dacoromanica.ro
 i fiindca in anaforalile da mai nainte sa, coprinde ca, si mai lat
da, va fi podul da, 4 stanjani, 0, ramaie acea latime pa seama podului,
(II aceia sa cuvine ca si lipsa podului sa sa, sloboaza si latimea ce sa
coprinde intre scari si intre parmaclacuri sa ramaie tot pa seama podului
ca un lucru obstesc.
Iar hotararea ramane la maria ta.
1827 septemvrie 26.
Iordache Golescu biv vet dvornic
Constandin Campineanu biv vel logofat
trecut in condica
biv treti logofat
Colectia George Potra.
Copie, stare foarte bunA, hirtie cu filigran.

205 1827 septembrie 30. Bueuret1.

Am vazut coprinderea anaforalii ce au facut catre manila ta dum-

nealui biv vel ban Costandin Balaceanul, cum ca zidind estimp o casa, pe
podul Mogosoai, au scos despre drum d-asupra odailor de jos, care an
indestula, inaltime, trei podini asupra arora are socoteala a face balconul.
Care aceasta vazindu-o unii, an aratat marii tale ca dumnealui urmeaza
inpotriva obstestilor anaforale, intru care sa, coprinde ca cei ce zidesc
sa nu aiba voie a face cicmale, tarabi, i strasini.
i s-au dat luminata porunca de a nu zidi, care porunca s-au si
pus in lucrare, oprind de a nu zidi in partea locului unde este balconul
piny cind sa, va hotari de manila ta. *i fiindca stiut este de toti ca
cuvintul cicma, alcatuindu-sa asupra zidirilor insemneaza, scosurile acelea
ce sint zidite avind ferestre si invalisuri deosehite de trupul caselor, dupa
cum sa, obicinuesc atit in Tara Turceasc5, de unde s-au luat cuvintul
cisma, cit si in politiia aceasta, precum la hanul sfintului Ioan si la
alte locuri si care intru adevar pricinuesc suparare fiindca picatura stra-
sinilor mergind mai aproape de jumatatea podului, ii face vatamare ;
vecinul de alaturea pierde vederea casii sale despre partea acei cicmale,
razele soarelui sa popresc de dinsa, cum si carale cearca zaticnire la trece-
rea for de nu vor fi cicmalile in destul de nalte.
Iar balconul insemnind un ce foarte deosebit de cicma si dupa
forma lucrului si dupg intelegerea cuvintului, nu numai ca, nu prici-
nueste nici o suparare din cele ce s-au zis mai sus, ci Inca, cind va avea
cazuta inaltime incit sa, nu sa zaticneasca trecerea caralor, inpodobeste
si infrumuseteaza politiia dupg cum sa vad in cele mai mari si fru-
moase politii ale Evropii, de unde avem cuvintul de balcon, ca balconu-
rile nu sint nici cum poprite.
Pentru care nici dumnealor boerii in cele din urma, anaforale, cu
toate ca sa afla balcoane pa, acea vreme, nu vorbesc nimic de dinsele
si urma negresit de socotea ca sint vatamatoare obstii s pomeneasca
cevasi.
De aceia socotind ca, cei care au facut marii tale o asemenea ma-
tare, on n-au stiut adevaratul dumnealui scopos, vazind acele trei grinzi
ale casii, sau stiindu-1, an socotit ca, cicmaoa va sa zica balcon si balconul
cicma.

290
www.dacoromanica.ro
 Cerere Wind dumnealui banu a 0, cerceta toate anaforalile cite
sint facute asupra binalilor de la raposatul Intru fericire domn Costandin
voda Ipsilant $i pina acum de s5, pomeneste de balcoane intr-insele,
sau de sint poprite a nu sa face, si prin anafora sa sa arate marii tale.
Si dupa luminata buiurdizma marii tale ce s-au dat la aceasta
anafora care noi toti veliti boeri halea si mazili, ca s5, cercetam si facind
cuviincioasa chibzuire asupra pricinii sa aratam in scris. Urmatori fiind,
ne-am adunat cu totii aici la domneasca a marii tale curte si mai intii
am citit anaforaoa dumnealor velitilor boeri, ot leat 1826 iunie 5, ce s-au
gasit trecuta in condica Divanului, care s-au intarit si de manila ta,
unde s-au vazut asternuta alta anafora a dumnealor velitilor boeri din
leat 1824 septemvrie 17, intarita de manila ta, coprinzatoare ca intru
o anafora obsteasca ot leat 1819 mai 15, intarita de raposatul intru feri-
cire domn Alexandru voda Sutul, s-au aratat ca mai sint alte doua
anaforale obstesti, una din leat 1804 intarita de raposatul domn Costandin
voila Ipsilant, ca tarabile si cicmalile 0, lipseasca cu totu. Si alta din
leat 1817 intarita de mariia sa domnul Joan voda Caragea, ca sa sa
taie a nu mai fi cicmale, tarabi si strasini, cite vor fi esit afara din linia
locului ce are acea casa, sau pravalie si va fi aruncat asupra luminii
podului, pricinuind strimtoare ulitii $i zaticnire la trecerea caralor. Iar
latimea podurilor si a ulitilor sa fie de patru stinjeni, cu stinjenu cheres-
telii. Iar unde va fi mai larg decit patru stinjeni, s5, ramiie dupa cum 85,
afla.
Dup5, care tot asemenea au gasit cu cale si dumnealor veliti boeri a
sa urma asupra cicmalilor, i a tarabilor, i a scarilor si a strasinilor. Iar
largimea a patru poduri domnesti, unul al Mogosoai, altul al Tirgului
de Afara, altul al Calicilor si celalalt al lui Sarban Voda, sa fie de patru
stinjeni ai cherestelii, iar unde va fi mai larg decit patru stinjeni cu o
palma dou5,, 0, ramlie acea largime pa seama podului $i pentru celelalte
uliti sa vorbeste in numita anafora, cum are s5, fie.
Deci facindu-sa de catre noi cuviincioasa chibzuire asupra acestii
pricini, zicem ca in leat 1804 cind s-au facut cea dintii obsteasca anafora,
care s-au intarit de raposatul domn Costandin vod5, Ipsilant, balconuri
aici in politiia Bucurestilor nu sa obicinuia a sa face, ci numai cicmale
care Intru adevar pricinuesc suparare, ca unile ce sint scoase si zidite,
avind ferestre si invalisuri deosebite de trupul caselor $i cu strasinile
elite mai aproape de jumatatea podului unde s5, scurge picatura. Si asa,
pentru acest fel de cicmale, i pentru tarabi s-au orinduit atunci ca s
lipseasca cu totul. Asijderea si in leat 1817, i in leat 1819 s-au mai facut
alte doua anaforale care s-au intarit de cele de atunci stapiniri tot Intr -o
glasuire cu obsteasca anafora din leat 1804, a nu mai fi cicmale, tarabi i
strasini cite vor fi elite afara din linia locului ce are acea cash', sau pra-
valie, $i va fi aruncate asupra luminii podului, pricinuind strimtoare
ulitii si zaticnire la trecerea caralor, dupg care atit in leat 1824 cit si in
leat 1826 tot asemenea anaforale s-au facut si de la dumnealor veliti
boeri, care s-au intarit si de manila ta, fara de a sa vorbi nimic intr-
insele si de balconuri pa cind sa afla in fiinta balcoane la multe case
facute aici.
Si asa, avind osebire mare balconurile de cicmale dupa forma
lucrului sau, cad nu ese cu invalitoarea afara dupa cum sa fac cienna-
lele, sau sa astupe vederea vecinului. Nu numai ca nu pricinueste nici o
suparare nici la uliti, nici la obste, ci Inca cind va avea cazuta inaltime
sa nu zaticneasca trecerea caralor, intru adevar c5, inpodobeste si infrumu-

291
www.dacoromanica.ro
seteaza politiia, precum la toate politiile Evropii sa afla facute asemenea
balcoane, fara da nici o poprire.
Pentru care trimitindu-sa cu pitac de la noi meemar-basa de au
masurat inaltimea balconului de la casele ce le face dumnealui banul
si de la casele dumnealui biv vel clucer Nicolaie Trasnea, ne-au adus
raspuns in scris, ea balconul de la casele dumnealui banului s-au gasit
Malt de stinjeni 2 din fata podului si pina la capul cel scos al balconului,
cu stinjenu cherestelii si balconu de la casele dumnealui clucerului Nico-
laie Trasnea de stinjeni 2 fara 4 palmate.
Si dupa aceasta inaltime cunoscindu-sa de care noi ca nici o zatic-
fire nu sa face trecerii caralor, de aceia nu este cu cuviinta a sa popri
facerea balcoanilor. Ci gasim cu cale sa aiba slobozenie atit dumnealui
banu, cit si oricine macar de va voi ca sa-si fad balcoane la linia podului,
cu aceasta orinduiala, adica : sa fie inalte din fata podului pina la capu de
jos al picioarelor ce tin grinzile cele scoase pe care sa face balconu, de
stinjeni 2 ai cherestelii, si sa aiba zghiaburi la strkinile balconului cu
urloaie de tinichea supt baleen, sa curga apa pa dinsele pina jos in linia
casii a sa scurge pe caldarim, fara de a supara pa trecatori si fara de a
fi volnici nimeni sa lungeasca de la strkinile balcoanelor zgheaburi in
lumina podului, a curge apa din ploi asupra trecatorilor. Cu care prici-
nueste suparare, umplind de apa atit pa trecatorii dupa jos, cit si pa
cei ce umbra cu calescile.
Iar cei ce nu le va da mina a-si face binale in fata podului cu
aceasta inaltime si vor voi sa aiba balcoane mai jos, sa sa traga in
launtru cladi balconu pa locul sau.
Pentru care sa va da luminata porunca marii tale a sa, pazi acest
nizam de acum inainte cu nestramutare si oriunde la casile cu balcoane
sa va vedea zghiaburi aruncate din strasina balconului afara ca sa curga
apa in lumina podului, sa le taie si sa le strice, fOra de cea mai mica
prelungire.
Iar hotarirea cea desavirsita ramine a sa da de catre mariia ta.
1827 septemvrie 30.
Grigorie Brincoveanul, Barbul Vacarescu vet ban, Grigorie B6leanul,
Mihalache Manul vet dvornic, Gheorghe Filipescu vet dvornic, Nicolaie
Golescu, Iordache Golescu vet dvornic, Scarlat Gradisteanul biv vet
dvornic, Joan Stirbei dvornic, Grigorie Ralea, Dimitrie Bibescu vel dvor-
nic, Stefan Belul, Costandin Cimpineanu biv vel logofat, Alexandru Ghica
vet dvornic, Alexandru Filipescu vel logofat, Nestor vel logofat, Manolache
Baleanul, Paul Costescu biv vet logofat, Dimitrie Ghica, Nicolaie Ghica.
Arh. St. Buc., ms. 1. 129, f. 113 114.
Copie.

206 [1827 octombrie 1 15. Bueurqti]

In urma acestii anaforale au cerut dumnealui dvornic ca sa mergem
iarki in fata locului sa masuram locul si in fata daspre lumina podului.
Si mergand am si masurat ulita ce merge la casile raposatului Hrisos-
coleu ce este lasata din locul dumnealui din ulucile caminarului Bujoreanu
pan& in coltu pravaliilor dumnealui vornicului. Si an isit stanjeni 2,
palme 1 si din coltu acelor pravalii pang, in coltul zidului curtii dumnea-
292
www.dacoromanica.ro
lui, daspre raposat vornic Istrate Cretulescu au isit stanjeni 38, palme 1,
degite unul. i inpreunandu-sa amandoaa lac stanjeni 40, palme 2, degite
unul. Din care scazandu-sa stanjeni 1, palme 6 cat este ulita in hotar-
nicie, raman stanjeni 38, palme 3, degite 16 mai mult, adica degite 11
peste suma stanjenilor ce sa, coprind in hotarnicie.
Insa aceasta masuratoare am facut-o in linie garbova dupa cum sa
afla binalile acum. Dupa care zise dumnealui vornic ca sa cunoaste
curat ca din locul podului nu au luat nici macar un degit.
La care zicem ca, coprinzandu-sa in hotarnicie ea din piatra despre
Bujoreanu papa in piatra daspre vornicu Cretulescu an exit stanjeni 38,
palme 3, sa, intalege curat dupa oranduiala ca, aceasta trasura s-au facut
pa linie dreapta, iar nu pa linie garbova precum este si insemnata, da
chear raposat banul Costache Ghica in harta ce an facut-o in dosul hotar-
nicii, cu cat mai vartos ca pa acea vreme locul era slobod fara binale.
*i asa sa cuvenea sa faca si trasura. Cad (la s-ar fi masurat atunci pa
linie garbova, s-ar fi vorbit in hotknicie, dupa cum sa vorbeste si la
celelalte doaa trasuri ale lungului, ca, avand cotituri le-au masurat osibit
si le-au si insemnat in harta din dosul cartii de hotarnicie.
*i acum sa, cuvine ca dumnealui vornic Manul ceia ce va lipsi
din trasura in linie dreapta, sa-si ceara da la vecinii ce-1 vor fi inpresurat.
Iar locul ce 0, coprinde intre linia cea dreapta si intre cea garbova, s
cunoaste curat ca in inceput au fost loc slobod pa seama podului, care
sa intelege si din trasura da la mijloc, unde acum an prisosit stanjeni
3, palme 1, dupg cum sa arata mai sus.
Iordache Golescu biv vel dvornic
Costandin Campineanu biv vel logof at
Colectia George Potra.
Copie, stare foarte bun', hirtie cu filigran.

207 1027 octombrie 5. [Bucuresti] .

Io Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.

Cinstite si credincios boerule al domnii mele, dumneata vel spathar,
fiindca multi din cei ce au binale pa liniile atat a celor patru poduri
marl domnesti, cat si pa ulitile targului, inpotriva bunei orandueli, s-au
obicinuit da la o vreme incoace a scoate jgheaburi si urloaie da tinichele
din strasina binalilor elite in lumina podurilor si a ulitilor, cu care nu
puting suparare pricinuesc la toti trecatori da obste, umplandu-sa da
apa, la vremi ploioase.
*i fiindea acia urmare a acelor stapani da binale este nesuferita, de
aceia poruncim domniia mea ca insus dumneata cu oameni cei trebuin-
ciosi sa, mergi pa toate podurile cele mari ce cad in semtul spatarii $i
yeti unde vei vedea jgheaburi sau urloaie da tinichele ale vericaruia far
da osibire elite din strasina binalelor asupra lumini podurilor, sa pui
numaidacat a le taia. i acei stapani (l vor voi sa-si faca da la jgheabu-
rile strasinilor urloaie da tinichea lipite da, zidul binalelor, a curge apa
din ploi pa acele urloaie jos pa caldaram sau pa pod pa langa temeliia
zidului, orcare din stapani binalelor vor fi suditi, sa-i arati la cinstitele
consulaturi, a-i indatora sa fiie si ei urmatori intocmai.
i dupa ce sa va Oval* treaba aciasta, sa sa dea apoi acest
domnesc al nostru pitac la Departamentul epitropii obstirilor, ca sa

www.dacoromanica.ro 293
ingrijascg, in urma a sg, pazi acest nizam dg, apururea, cu nestramutare.
Dupg, care, s-au facut asemenea pitac i catre dumnealui vel aga, pentru
jgheaburile kli urloaile binalelor da la cele mari poduri ce cad in semtul
agii, i prin ulitile targului.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
1827 octomvrie 5.
IL.P.I vel logofat
biv vel clucer
Trecut in condica
Acad. R. S. R., LXXIII 367.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran; sigiliul domnesc In tus rosu.

208 1827 octombrie 12. Bucureti.

Dupg, luminatg, porunca marii tale ce ni sa da la aceasta anafora

a Departamentului epitropii obtirilor, facind cercetare, ni s-au aratat
de numitul Departament copie scoasg din condicg, dupg pitacu marii sale
raposatului intru fericire domn Constantin voda Ipsilant, of leat 1804
septembrie 3, ce s-au Mut atunci catre dumnealor velitii dvornici, dupa
obsteasca anafora, coprinzator intre celelalte, ca pa linga zidurile hanurilor
celor mari A, nu sa indrazneasca nimeni a mai face binale, cum i cite
au ramas sg, sa strice, cad pentru putin interes, aduc pricing de mare
paguba.
Dupg, care, fiindca i ulita, dintre Hanul lui Filaret kii dintre Hanul
Sfintului Gheorghe Nou urmeazg sg, ramiie slobodg, cad cu acele prava-
lioare ce s-au facut de scinduri ca nite dulapuri pa linga zidul hanului
sfintului Gheorghe i-au coprins din locul ulitil strimtorindu-o cu totul,
incit nu pot trece doug, carg, alaturea. Si aceasta ulita, afindu-sg, in mijlo-
cu1 tirgului supt poalele foiorului de foc, pentru princinile ce le aratg
Departamentul, este trebuincioasa a fi cit de mult de larga. Si cladirea
acelor pravalioare ce sa, numesc mai sus, fiind cu totul impotriva niza-
mului i a bunei orinduieli, mai ales pa drum obtesc unde nu era slobod
igumenu a le cladi.
De aceia gasim cu tale fig sa dea luminatg porunca marii tale catre
dumnealui vel aga sa, indatoreze pa igumenul manastirii Sfintului Gheorghe
sg, puie acum meteri sa strice toate acele pravalioare de linga zidul
hanului manastirii, ca sa, ramiie ulita de acolo sloboda din zidul Hanului
lui Filaret ping, in zidul hanului manastirii, far da a sa mai indrazni
de acum inainte nimeni sa, mai faca pa Rugg zidurile hanurilor orice fel
de binale sau pravalioare.
Iar hotarirea [cea desaviritg rimine a sg, face de catre maria ta].
1827 octombrie 12.
Barba Vacarescu, Iordache Golescu biv vel dvornic, Constandin
Cimpineanu, Nestor vet logofat, Pang Costescu, Alexandru Nenciulescu,
Aleco Cretulescu
Arh. St. Buc., ms. 1 129, f. 106.
Copie.

294 www.dacoromanica.ro
209 1827 octombrie 13. [Bucureti].
Prealnaltate f;;1 mult milostive doamne,
Jaluesc inaltimii tale ca aid in mahalaoa Trambitasilor, pa locul
manastirii Sfantului Ioan, am casele mele zestrea mumii mele, Anita a
lui Hagi Apostul medelnicer si Andrei, ginerile mosului i tatul mieu,
cu sineturi i cu diiata raposatii mumi mele. Si mi sa stapaneste de unul
caminar Gheorghe Rasti de sant acum ani trecuti. In multe randuri
i-am trimis raspuns prin vecinii caselor mele ca sa iasa din case afara
sa-mi plateasca si chiriia de sand sade intr-ansele. Ci nici o urmare
n-au facut.
De aceia, caz la mila Inaltimii tale si ma rog ca sa-i poruncesti
domneste sa-mi plateasca chiria dupa pretul caselor de cand sade intr-
ansele i sa iasa i afara, din case, ca unile ce sant casele mele, cu diiata
mumii mele zestre fiind si cu sineturi, cum mai sus arat Inaltimii tale,
ca va fi cu pacat sa, ma napastuiasca in prea fericite i luminate zilele
ale inaltimii tale.
Si ce va fi mila marii tale.
Al marii tale prea plecat sluga,
Gheorghe Andrei Turnavitu [grece?te]
[rezolulia]:
Dumneata vel hatman al divanului prin zapciu hatmanese
infatisazi la judecata Departamentului logofetii streinilor pricini.
1827 octomvrie 13.
biv vel clucer
Acad. R.S.R., CXLIX-28.
Copie, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

210 1827 octombrie 21. [Bueureti].

Io Grigorie Dimitrie Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoe.
Pe aceasta alaturata anafora a dumnealor epistatilor ai dvorniciilor
celor mari neramaind odihnit dumnealui biv vel dvornic Mihalache Manu,
dumnealui vel hatman al divanului 1-au infatisat si la divan inaintea,
domnii mele, prin vechil cu adeverinta In scris Nicolaie Ionescul biv
vtori vistier cu pitaru Stanciu vechil din partea Dipartamentului epitropii
obstirilor, zicand dumnealui vornic, prin apelatia ce ne-au dat, ca trasura
linii lungului ce arata acum dumnealor epistatii vorniciilor nu s-ar fi
facut pa vremea hotarnicii of leat 1796 prin mijlocul acestui loc al dumi-
sale, nu s-au facut pa acolo adica prin mijloc, ci pa Maga liniia daspre ra-
posatu vornic Cretulescu unde sa sfarsaste garbovitura locului. Cad sa
vorbeste In hotarnicie ca locu acesta este incolturat, iar cea da acum
trasura, din pricina casilor celor mari, s-au facut da catre dumnealor
epistatii dvorniciilor, tocmai din buricul garboviturii, trecand cu masura-
toarea i peste hotaru tarasilor celor vechi daspre Dambovita, dupg care
fireste au urmat ca sa, iasa oaresicare prisos la stanjeni.
Iar la cuvantul ce zic dumnealor epistatii dvorniciilor ea de i -ar
fi cladit casile pa linie dreapta, iar nu pa linie garbova, urma ca sa fi
lost castigat podu domnesc pa alocurea.
Zise dumnealui dvornic ea nu sa poate domiri in ce rezemandu-sa
dumnealor vorbesc Intr-acestasi chip, 0, vreme ce toate podurile domnesti

www.dacoromanica.ro 295
sa vad dintr-un inceput pa linii garbove, iar nu drepte. Mai vartos ca podul
acesta al Calicilor, din dreptul dumnealui, fiind facut cu sums de ani
mai inaintea hotarnicii si a zidirii casilor dumisale pa langa zidul manas-
tirii Doamnii BA lasi ce este inpotriva locului dumisale. i acest zid al
manastirii fiind garbov, fireste au urmat si urmeaza ca si locul dumisale
sa mearga iarasi dupa garbovitura podului, dupa cum sa face dovada
pentru aceasta si din cartea da hotarnicie unde sa vorbeste ca au tras
locul pa fata podului in lat, fara a pomeni intru nimic da linia dreapta.
Da aceia, fiindca parmaclacurile si scgrile pravaliilor dumisale ce
le are facute da sant acum ani 25, 0, afla cu adevgrat puse pa locul
dumisale, iar nu pa al podului domnesc, an cerut ca sa-si afle indastu-
larea dreptatii.
Asupra cariia pricini intrand si domnia mea In cercetare, an cerut
da la vechilul dumnealui dvornicului da ne-au aratat hotarnicia ot leat
1796 iulie 13 care s-au vazut coprinzatoare precum in anafora sa vede
asternut. in care mai vazum coprinzandu-sa ca locul ulitii ce merge la
casile raposatului clucer Hrisoscoleu este intrat in coprinsul acestui loc
al dumnealui dvornicului si ca masuratoarea latului acestui loc al dum-
nealui dvornicului la fata podului s-au facut atunci incepand din locul
Bujorencii (ce sa intelege din coltul cel daspre amiaza-zi al ulitii da la
fata podului) pang in locul raposatului dvornicului Istrate Cretulescu
(fiind atuncea clucer). i an isit stanjeni 38, palme 3, din care au lasat
loc da un stajen si vase palme latul pentru mai sus zisa
Dupa aceasta am poruncit da ni s-au citit anaforaoa dumnealor
velitilor boeri, cea intarita da domnia mea da la trecutul leat 1826
iulie 11 pentru nizamul podurilor unde s-au vazut coprinzandu-sa, ca
latimea a patru poduri domnesti, dintr-aceasta politiie (intre care poduri
unul este si acesta al Calicilor) sa fie in veci da cate stanjeni 4, masurati
cu stanjenu cherestlis iar unde va fi mai larg decat acesti 4 stanjeni
cu o palm/ doaa macar, are sa ramaie acea largime pa seama podului,
fara da a sa indrazni cu nici un cuvant da pricinuire, oricine da orice
treapta va fi, ca 0," coprinza o paling macar din lumina locului podului.
Deci latimea da la fata podului a acestui loc al dumnealui dvorni-
cului, din chear sinetul dumisale, adica din hotarnicia ot leat 1796 fiind
doveditg ca este da la locul Bujorencii pang, la locul casii raposatului
vornicului Istrate Cretulescul In stanjeni 38 si trei palme dimpreuna en
locul ulitii.
i Mudd, masuratoarea ce sa face intre doaa semne, de la unul
pang la altul Wand nu sa va numi in cartea de hotarnicie ca s-au facut
pa linie sovaita sau garbova prin semne aratate anume) precum nici la
hotarnicia ot leat 1796 nu sa face vreo acest fel da pomenire la trasura
latimii da la fata podului, fireste urmeaza a sa face pa linie dreapta,
precum asa sa vede facuta aceasta linie si la harta ce este insemnata in
dosul hotarnicii ot leat 1796.
i fiindca dumnealor boerii epistati ai dvorniciilor mari ne-au dat
pliroforie in divan ca din pricina binalii caselor dumnealui vornicului
Manu n-au putut sa faca acum pa linie dreapta masuratoare lgtimii locului
da la fata podului, ci an facut-o cam garbova.
De aceia, insine domnia mea In divan am facut aceasta masura-
toare pa linie dreapta dupg chear harta dumnealui vornicului Manul,
facuta da inginer (ce ni s-au aratat da vechilul dumisale) incepand
din coltul casilor dumisale cel da langa locul ulitii pana la locul
casilor raposatului vornicului Istrate Cretulescu. i an isit stanjeni 36,
296 www.dacoromanica.ro
palme sapte, carii inpreunandu-sa, cu stanjeni unul si palme 6 al locului
ulitii ce sant aratati in hotarnicia ot leat 1796 (fiind si locul ulitii tot
din coprinsu acestui loc al dumnealui vornicului) fac stanjeni 38, palme 6,
adica sant daplin stanjeni 38 si palme 3 a acestii trasuri ce sa arata
in hotarnicia of leat 1796 si Inca mai prisosesc palme trei. Care si din-
tr-aceasta sa mai dovedeste ca si cei din leat 1796 raposati velitii dvornici
au facut aceasta trasura pa linie dreapta, precum o si arata In harta
cea din dosul hotarnicii, iar nu pa linie garbova precum pricinueste dum-
nealui vornic Manul.
Fiind dar bine dovedit ca trasura latimii acestui loc de la fata
podului s-au facut pa linie dreapta in leat 1796, ramane dovedit ca intin-
derea binalii cu care an isit dumnealui dvornicu Mann, din linia cea
dreapta spre pod, cu linia garbova, este calcare din locul obstesc al
podului.
Care intindere a dumnealui masurandu-sa, iarasi dupa harta ce s-au
zis mai sus, da la linia cea dreapta a trasurii, pana la buricul garboviturii,
s-au gasit da stanjeni [loc fiber].
Dupa care aceste cuvinte de mai sus aratate, curat sa, dovedeste
ca nu numai Waffle pravaliilor si parmaclacul din coltul celor vechi case
ale dumnealui vornicului Manu sant facute pa locul podului, ci Inca si o
parte din zidirea casilor, urmare cu totu inpotriva obstestilor anaforale
ce s-au intocmit si s-au legiuit pang, acum pentru nizamu largimii poduri-
lor celor marl si al celorlalte ulite. Cad in obsteasca anafora ot leat 1826
sa coprinde, precum mai sus sa arata, ca largirnea a patru poduri dom-
nesti dintr-aceasta politie, sa, fie in veci da cate stanjeni 4 masurati cu
stanjani cherestelii, iar unde va fi mai larg dacat acesti 4 stanjani macar
cu o palma, doua are sa ramaie acea largime pa seama podului, fara de
a indrazni cu nici un fel da pricinuire, oricine, da orice treapta va fi,
ca sa coprinza, o palma macar din lumina locului podului.
i dupa aceasta coprindere a anaforalii, daca nimenea nu este volnic
a coprinde macar o palma da loc dintr-al podului, cu cat mai vartos a
coprinde loc mai mult precum sa, arata mai sus ca an urmat dumnealui
vornic Manu.
De aceia, hotaram domniia mea si cu musaadea Care dumnealui
vornicu Mann, poruncim dumneavoastra epistatilor ai vorniciilor marl.,
ca deocamdata, sa sa ridice acel parmaclac i scari ale dumnealui si sa-si
faca acele scald inauntru grosimii zidului, dupa nizamu ce sa urmeaza.
Iar cared dupa vremi sa va intampla a-si preface casele dumnealui
vornicu Manu, sau clironomii dumisale, sa fie datori a slobozi locul podu-
lui ce 1 -au calcat, zidindu-si atunci binaoa chear pa linia dreapta a masu-
ratorii locului din fata podului ; precum sa arata mai sus, fara de a sa
Intinde spre pod macar cu un degit peste aceasta linie.
IL.P.I 1827 octomvrie 21.
Colectia George Potra.
Copie, stare foarte bunA, 'Artie cu filigran.

211 1827 octombrie 28. [Bueureti].

lo Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstit si credincios boerule al domnii mele, dumneta vel spathar,
fiindca acum cu aducerea vinurilor dupe afara, care intra In politiie
297
www.dacoromanica.ro
cu carale zioa cand este umbletele cele mai dese ale norodului, sa prici-
nueste strimtorare la poduri 1i zaticnire trecatorilor.
De aceia, poruncim dumitale sa dai cuviincioasele porunci pe la
streji ca asemenea card cu vinuri sa nu le ingaduiasca a intra zioa in
politiie, ci numai noaptea sa fie slobode a intra dupa ce inceteaza umble-
tele norodului.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
1827 octomvrie 28.
vel logofat
Acad. R.S.R., LXXIII-368.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran; pecetea domneasca In tus rosu.

212 1827 octombrie 28. Bucureti.

Adeca eu care mai jos ma voi iscali, incredintez cu acest adevarat
i credincios zapis al mieu, ca sa fie de bung, credinta la mana dumnealui
chir Scarlat Dragoescu.
Precum sa sa gtif ca avand eu o pereche casi in mahalao Otetarului,
cu pamantul for mostenese, care casi sa vecinesti cu chir Dinul bravo-
vean. Si avand i dumnealui chir Scarlat o perechi de casi in mahalao
Antimului, cu locul cu chirii, de a noastra bunlvoi si cu stirea vecinilor,
ne-am invoit amandoi de am facut schimbul, pre care i-am dat eu,
numitului de mai sus, casele mele ce le am in mahalao Otetarului, le-am
dat dumnealui iii dumnealui me-au dat niste casi ce le are in mahalao
Antimului dinpreuna 1i cu taleri 2100, adica dog, mii o suta, tocmai.
Si cu acest mijloc savarsim schimbul intre noi. Si priimindu-mi
toti banii deplin ce sg, arata mai sus, i-am flout teslim cu acest zapis
in mana dumnealui casele mele dinpreuna si cu toate sineturile casilor ce
le-am avut. De care s aiba a le stapani dumnealui chir Scarlat Dragoescul
cu bung, pace, nesuparat de catra niminea $i de catra tot neamul mien
atat dumnealui, cat 1i crinoromi (sic) dumnealui si tot neamul dumnealui,
avandu-le mostenire ohavnica in veci, cu tot coprinsul locurilor dupa
inprejmuire ce sa vedea. Precum, asemene sa am si eu de a stapani
casele dumnealui ce mi le-au flout teslim cu toate sineturile caselor,
nesuparat de nimire (sic).
De aceia, am rugat pa cinstita Logofetiia cia mare de an iscalit in
dosul zapisului, ca sa sa intareasca.
Deci 11 pentru mai adevarata credinta, am dat acest zapis ca in
tot locul al stapaniri si al dreptatii said aiba putere de a stapani.
Si m-am iscalit, ca sa sa creaza.
1827 octomvrie 28.
Bucuresti
Eu Ioan Petea vanzator, adeverez
Eu Raducan polcovnic, cumnat, martur ; Si nestiind carte, an
pus si pecetiia
Eu Dinu loan, vecin, martur
Ierei Aldea of Caimata, am vazut zapisul
Si am scris eu Petre Dimitran Popa holtei, cu zisa dumnealor si
martor.
298 www.dacoromanica.ro
[pe verso]:
De la Logofetiia mare a Tani dg, Sus
Cu acest zapis de schimb au venit la Logofetiie Scarlat DrAgoescul
i Ioan Petea gi Baducanu polcovnic, cumnata-sau, cerand a 0, adeveri
de Logofetiie.
S-au zis mai intai Petii sa arate ce sineturi are pentru casele sale
din mahalaua Caimatii. Si ne arata un zapis cu leat 1826 aprilie 19, al
lui Gheorghe Petru bacanu, scris de raposatu Chirita, dascalu slovenesc
gi incredintat dg, trei martori, prin care, cu schimb, dg, lui Ionita Petea
o pereche de case, cumparate de el in mahalaua Otetarului, cu pannant
mostenesc, care sa vecineste cu Dinul brasoveanu, dandu-i i seneturile,
intre care este si un zapis cu leat 1825 ghenar 18, al preotului popa Ionita
duhovnic, de vanzarea ce face acestii case lui Gheorghe bacanu, numind
mahalaua Caimatii, care sa vgzu adeverit de Logofetiia mare, din care
sa face dovada ca casele sant bune gi drepte ale sale.
Precum si pentru casele ce le-au avut Scarlat Dragoescu, vazum
zapisu al Ilinchii capitaneasa i Stoica ciohodarul, cu leat 1827 mai 11,
adeverit de Logofetiie, prin care vinde gramaticului Mihalache o casa la
Biserica Alba, pa mosiia Dudescului. Si prin Logofetiie au rascumparat
vistierul Stefan, ca un vecin, raspunzgnd banii la Logofetiie, pe numele
caruia s-au adeverit i zapisul, carele fiind fata, au iscalit zapisul fratele
dumisale, Scarlat, zicand ca [au] priimit banii pentru case.
Deci, schimbul ce sa coprinde intr-acest zapis, f5.cAndu-sa, de buna-
vole, s-au adeverit acest zapis, ca sa stapaneasca Scarlat DrAgoescu casele
din mahalaua Caimatii in bun' pace, trecandu-sa dupa oranduiala si in
condica Divanului.
Precum, asemenea adeverire s-au facut si la celalalt zapis, spre a
stapani Than Petea casele ce le-au luoat schimb of mahalaua Dudescului.
1827 noemvrie 5.
Alexandrescu Filipescu vel logofat
biv vel sardar
Acad. R.S.R., CCCVII-36.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran; pecetea inelarA a lui RAducanu pol-
covnic, In tus negru.

213 1827 octombrie 30. Bucureti.

Prealnaltate doamne,
Dupa luminata porunca marii tale ce ni sa dg, la aceasta anafora
a dumnealui vel aga, Maud cuviincioasa chibzuire, aratam Inaltimii tale
ca isnaful brutarilor este oranduit prin hrisovul marii sale domnul loan
vocla Caragea, i cu legatura chiar dupa a for cerere ce au facut atunci,
0, tie politiia cu paine inclastulata din Mina alba gi coapta bine, vanzan-
du-o dupa nartul ce li sa va pune de doua on pe an prin anafora de la
not intarita de stapinire. Care sa incepe adica odata la 15 ale lunii lui
septemvrie i alta data la 15 ale lunii lui mai, dupa pretul graului ce
sa va dovedi ca sa vinde de lacuitori intr-aceste doua vremi. Ina de la
25 de august pang, la 15 de septemvrie si de la 25 de aprilie pang la
15 de mai.

www.dacoromanica.ro 299
 *i aka dupa eoprinderea hrisovului acestui isnaf aducandu-sa de
dumnealui vet aga probe de gran inaintea noastra, cu pretul ce s-au gasit
ca s-au vandut de lacuitori de la 25 avgust pana la 15 ale lui septemvrie
trecut, i facandu-li-sa socoteala dupa oranduiala ce s-au gasit in con-
dicile Divanului de la leat 1800 pang acum, an ajuns sa vanza ocaoa de
paine de la 15 de septemvrie trecut pana la 15 ale viitorului mai, ate
cinci parale i o latcaie.
Dar ca sa nu le mai ramaie nici un cuvant de pricinuire, s-au facut
anafora de la noi a vinde ocaoa ate parale *ase. In urma, dupa, cererea
lor, din luminata porunca marl tale, s-au facut i ce*ni de dumnealui
vet aga *i de dumnealor boerii ai Depertamentului ob*tirilor, *i tot po
parale cinci si o latcaie an ajuns sa sa vanza ocaoa de paine.
S, i prin al doilea anafora ce s-au mai facut de la noi catre maria
ta, am aratat pe larg toata curgerea pricinii ca sa li sa dea voie a vinde
ocaoa de paine tot cate *ase parale *i oca de jimbla Cate *apte parale
dupa hrisovul de mai sus in care sa vorbe*te ca ocaoa, de jimbla sa sa
vanza cu o para mai mult decat painea.
Precum *i dupa socoteala ce au dat-o brutarii, s-au vazut ca jimbla
pot sa o vanza cu *apte parale ocaoa. De aceia nefacandu-li-sa brutarilor
nici o napastuire asupra nartului, datori sant dupa legatura hrisovului
acestui isnaf sa, fie supu*i gi urmatori intocmai, iar cererea ce o fac ca
sa sa lepede acum de aceasta meserie *i a sa orandui alti brutari, soco-
tindu-sa cu totul indaratnica, si netrebnica, ramane de*arta, i neprimita,
pentru eaci aceasta cerere urma sa o faca numitii brutari de mai naintea
inceperii anului, adeca cu doua trei luni ca sa, ingrijeasca stapinirea pentru
alti brutari a-i orandui sa cumpere zaharea, iar nu tocmai acum dupa, ce
s-au cumpa'rat de dan*ii in vreme zaharea eftina, *i au intrat in lama,
sand sa scumpe*te gran.
Ci ea ni*te inpotrivitori ai nesupwi nizamului, pricinuitori de In*5,-
laciune *i de lipsa hranii ob*tii, gasim cu cale sa sa pedepseasea strapie
chiar stapanii, iar nu slujile, prin mijlocul targului, trimitandu-sa si
cativa, din cei mai fruntmi la osanda ocnii, precum s-au urmat si alte
dati cand s-au mai aratat cu asemenea indaratnicii *i obraznicii.
i sa sa indatoreze cu batai de catre dumnealui vet aga (Mfg, de a
li 0, mai da ascultare la pricinuirea lor) ea sa vanza ocaoa de paine
Cate vase parale i ocaoa de jimbla &ate *apte parale pang, la viitorul
mai 15 dupa, nartul ce li s-au pus de catre noi, scoasa, din Mina alba *i
coapta bine. i de atunci inainte pana la 15 ale lunii lui septembrie,
&and sa sfar*mte anul lor, dupa nartul ce li sa va pune in luna lui mai.
i apoi de nu vor mai primi ei de la inplinirea anului inainte sa
fie brutari cu legatura de mai sus, sa dea de *tire prin jalba, catre stapa-
nire, iscalita, de toti, cu trei luni inaintea sorocului, adeca la 15 ale
viitorului iunie, sa ingrijeasca stapanirea intr-acele trei luni a gasi brutari
*i a cumpara zaharaoa cea trebuincioasa de peste an, spre a-i orandui
sa scoata paine de la 15 ale lunii septemvrie cu leat 1828 inainte, eaci
de nu vor da de *tire cu trei luni inainte, dupa cum 0, arata mai sus,
sa *tie cu hotarare ca in urma nu li sa vor mai da ascultare, ci vor
ramanea indatorati sa vanza, painea aid in politiie *i pa celalalt an ce
sa incepe de la viitorul septemvrie inainte, dupa nartul ce li sa va pune,
precum s-au legat acest isnaf prin hrisovul marl sale domnului Ioan
voda Caragea, nefiind primit la iubirea de dreptate a stapanirii marl
tale sa patimeasca lipsa de hrana painii ob*tea norodului, numai din pri-
300 www.dacoromanica.ro
cinuiri i indaratnice inpotriviri ale brutarilor, ramaind hotararea la
maria ta.
1827 octomvrie 30.
Barbu Vacarescu, Iordache Golescu biv vel dvornic, Alexandru
Ghica biv vel vornic, Costandin Campinean, Nestor vel logofat, Papa
Costescu biv vet logofat, Alexandru vet dvornic, Alecu Cretulescu
[rezolucia domnitorului]:
Io Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Dup5, pliroforiia ce ne dau dumnealor velitii boeri printr-aceasta
anafora, intarim domnia mea acest nart ce s-au gasit de catre dumnealor
cu cale, precum in dos sa arata.
i poruncim dumitale vel aga sa indatorezi cu strasnicie pa brutari
a fi urmatori intru toate intocmai dupa coprinderea acestii anafora,
carora sa le dai a intelege cu hotarare ca asta una data milostivie facand
domniia mea catre (Mush., ii ertam de osanda ce gases dumnealor velitii
boeri cu cale a h 0, face, iar de acum inainte, oricare din ei sa va dovedi
inpotriva urmand, sa va pedepsi negresit cu osanda ce s-au zis mai sus,
fara de a li sa, primi nici un cuvant de pricinuire.
1827 noemvrie 28.
vel logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 386, f. 18.
Copie.

214 1827 octombrie [f.z. Bueureti] .

Adeverim, sa sa stie, ca aviud not de la parinti clironomie o casa

in mahalaoa Mihai Voda, ce sa vecin.este alaturis cu dumnealui biv vel
clucer Nicolaie Trasnea si iarasi alaturis cu ulita ce merge la manastirea
Arhimandritul gi in fundul gradinii ea dumnealui Iordache Palada, iar
la poarta cu ulita Podului celui mare ce merge la Curtea domneasca.
Care case de a noastra bursa voie, cu buns tocmeala, le-am vindut
dumnealui clucerului Nicolaie Trasnea, mai sus numitul vecin, in taleri
12 000 adica douasprezece mii, care bani flindca i-am primit tori
sa stapineasca dumnealui, cit i cei din urma dumnealui in bu.na pace
da Care not $i da catra tot neamul nostru ca un bun cumparator ce este.
i pentru credinta ne-am iscalit 1/1111.0 dinpreuna i toate rudeniilo
co au protimisis.
1827 octomvrie [f.z.].
Theodorache Prisicean medelnicer, adeverez
Paraschiva Prisicean, adeverez
Masa Vladescu
Grigore Vladescu
Zamfir Prisicean, martor
Fotache Prisicean., martor
Dumitrescu biv vel paharnic, marturie
Nicolae Vladescu, martor
[trei semneituri indescifrabile]
301
www.dacoromanica.ro
[ye verso] :
De la Logofetia male a Tarii de Sus
Cu acest zapis de vinzarea casii ce in fatg, sg, arata, viind la Logo-
fetie atit dumnealui medelnicer Theodorache Prisiceanul i fratele sau
Parascheva Prisiceanul, vinzatori, cit si dumnealui biv vel clucer Nicolae
Trasnea, cumparatorul, si aratind ca vinzarea s-au savirsit de bunavoe,
au cerut adeverire.
Pentru care intrebindu-se vinzatorii de nude au aceastg, casa, an
aratat CA le este ramasa clironomie de la parinti. Iar niscarva sineturi
pentru dinsa n-au avut sa arate, zicird ca asa fara sineturi s-au coborit
intru a dumnealor stapinire, ca un ramas parintesc.
S-au intrebat apoi si pentru rude de mai an pg, cinevasi afara din
cei iscaliti in zapis cu dreptate de protimisis a rascumpara (caci pentru
vecini s-au pliroforisit Logofetia dupa cercetarea ce au facut, ca 0, pro-
timiseste dupa pravila mai mult dumnealui clucer Trasnea ca unul ce sa
invecineste in lung cu locul acestor case.
Si au aratat ca toate alte rude din tale cu dreptate de protimisis
an iscalit fn zapis, precum si slugerul loan Greceanul varul dumnealor
au dat in scris adeverinta ce an aratat-o de s-au vazut scrisa de la 13 ale
trecutului dechemvrie, si coprinzatoare ca s leapada de protimisis.
Iar o sorg, ce au anume Luxandra care tine in casatorie pa un polcovnic
Ionita Soimescu, din sud Saac, aratind ca nici ea nici sotul ei n-au
iscalit in zapis, s-au scris tale dupg, cuvinta dumnealor boerilor ispravnici
ai judetului, de unde an primit Logofetia instiintare a dumnealor scrisa
de la 30 ale trecutului ghenar, insotita cu o adeverinta data din partea
mai sus numitei sori a vinzatorilor, incredintata si de sotul sau Ionitg,
Soimescu, adeverita si de ispravnicat, de la 29 tot ale aceiasi luni ghenar.
Si coprinzatoare ca s-au lepadat de protimisis ce au avut la vinzarea
acestii case.
Drept aceia dar, vinzarea fiind marturisita de adevarata si atit
despre rude cit si despre vecini dupg, aratarea vinzatorilor i dupa mijlo-
cul cercetarii ce s-au zis mai sus, incredin.tindu-sa Logofetia ca vreo
pricing, n-au mai ramas, s-au adeverit zapisul acesta si de catre Logofe-
tie dupa cererea amindurora partilor, trecin.du-sg, si in condi* spre
avea urmarea si paza bunei strarnutari.
1828 februarie 13.
Alexandru Filipescu ye/ logofat
Procit Gheorghe Poenaru sardar, condicaru divanului
Coleclia George Potra.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran; In scut o pasare si literele V. G.

215 1827 noiembrie 16. [Bueureti].

Aratare socotelii a unii magazii da un scaun da macelarie, lung

innauntru dan lap si pina in girls, stanjini trei, iar fata stanjini doi ;
si in fundul daspre girl& 86, sa dasparta o magaziie mica pentru pusul
pieilor sau came, afara, dan butucu scaunului, cum in jos sg, aratg, :
1827 noemvrie 16.

302
www.dacoromanica.ro
Taleri, parale
72, la 9 podini, lungu stanjini 4, pentru furci i cosorobi si ursi
supt podealg, una po taleri 8 ;
15, la 10 grinzi, lungu stanjini 2, una po parale 60 ;
20, la 10 grinzi, lungu stanjini 3, pentru cuiare sau pazii, una
po taleri 2 ;
11, 10 la 15 grinzi, stanjini 2, pentru despgrtitori la magaziie, una
po parale 30 ;
8, la 80 lati, pentru lgtuit ;
60, la 30 talpi, stanjini 2, pentru poditu dg jos, una po taleri 2 ;
52, 20 la 525 ulucg mare, pentru inprejuratu peretilor magazii i
pentru invelis, taiatg in trei si bgtut ipac po trei, suta po
taleri 10 ;
16, la 2 100 cuie dg ulucg dg gard, miia po taleri 8 ;
32
7, 20la 500 cuie dg lat ;
24, la 12 oca piroane, oca po taleri 2 ;
111, 10 mestesugul dulgherii.
398, 12 adia trei Bute nogzeci $i opt, parale doasprezece.
Taleri, parale
7 169, 16 adica, sapte mii una suta saizeci si nog, parale saisprezece
sg face cheltuiala la optsprezece magazii ale scaunilor mace-
lgrilior, dupg aratarea planului, cu toata cheltuiala lor,
bez butuce pe care are a si le pune macelari dupg placu lor.
3 500 adicg trei mil cinci sute, cheltuiala meremetului odailor
catului da jos, cu wile cu broaste, ifare [ ivare], i ferestrile
cu cercevele, i giamuri si balamale, i sobe rumanesti, i paturi,
i pardoseli pa jos dg caramida, i dusumea 15, scanduri,
unde o sa, viie pivnita carciumi, i astupat la opt ferestre,
unde vine pivnita cia numita, i curgtitu boclucului dupg
jos, cu mestesugurile si toatg cheltuiala lor numai la odaile
catului dg jos.
Argtarea socoteli a unii prgvalii dg zid, pentru precupetii cu daspgr-
titoare dg inchisul zarzavaturilor sg nu degere, lungul stanjini trei numai
lumina, largul stanjini 1; ipac numai lumina ; zidurile Intr-o cararaidg,
cu calcan, care sg coprinde peste tot, stanjini optspezece si intrg unspre-
zece prgvglii, osibit da stanjini trei, ce raman pentru plinbgtori, dupg
aratarea planului, cum In jos arat :
Taleri, parale:
187, 20 la 15 000 caramida, miia po taleri 12, parale 20 ;
100 la 5 000 oca var, miia po taleri 20 ;
120 la 150 cgrute nisip, miia (sic) po taleri 80 ;
250 mestesugul zidgrii Cu. salahori ;
32 la 8 podini, lungu stanjini 4, una po taleri 4 ;
12, 20 la 120 ulucg mare la podit, suta po taleri 10 ;
40 la 20 grinzi, capriori $i leggturi, una po taleri 2 ;

40
5 -- --
Taleri, parale :
la 50 lati pentru lgtuit ;
la 400 uluce mari pentru astgreala invelisului pg supt
olane, suta po taleri 10 ;
37, 20 la 2 500 olane pentru Invelis, miia po taleri 15 ;
303
www.dacoromanica.ro
 20 la 10 oca piroane, ocaoa po taleri 2 ;
20 la 2 500 cuie a uluca da, gard, miia po taleri 8 ;
7, 20 la 500 cuie 0, lat ;
210 meteugul dulgherii.
1 082, 00 adica una miie optzeci fi doi.
11 902 adica unsprezece mii no Bute doi sa face cheltuiala la
unsprezece pravalii da zid, pentru precupeti cu despar-
titori dupa aratarea planului, cu toata cheltuiala lor.
1 200 adica una miie doa, sute, la patru plimbatori, iarai da
zid, dupa aratarea planului, cu toata cheltuiala lor.
Aratarea socotelii a unii pravalii (la zid cu despartitoare, lungu
stanjini trei numai, lumina largul stanjini unu i jumatate, ipac, numai
lumina, zidurile intr-o caramida cu calcan, care sa coprinde peste tot
stanjini aisprezece, palme patru cu ziduri cu tot i intra zece pravalii
i fiecare vine lungu stanjini trei, curmezi unu i jumatate cu ziduri
cu tot, dupa aratarea planului, cum in jos sa arata :
Taleri, pantie
250 a 20 000 caramida, miia po taleri 12, parale 20 ;
120 la 6 000 oca var, miia po taleri 20 ;
160 la 200 carute nisip, suta po taleri 80 ;
320 meteugu zidarii cu salahori, sapatu anturilor ;
Taleri, parale
32 la 8 podini, lungu stanjini 4, una po taleri 4 ;
12, 20 la 125 uluce mari la podit, suta po taleri 10 ;
40 la 20 grinzi, capriori i legaturi, una po taleri 2 ;
5, la 50 lati la latuit ;
40 la 400 uluce mari pentru astareala inveliului pa supt
olane, suta po taleri 10 ;
37, 20 la 2 500 olane pentru inveli, miia po taleri 15 ;
20 la 10 oca piroane, ocaoa po taleri 2 ;
20 la 2 500 cuie da uluc da gard, miia po taleri 8 ;
7, 20 la 500 cuie da, lat ;
210 meteugu dulgherii
1 274, 20 adica una miie dog sute aptezeci i patru, parale
doazeci.
12 745, adica doasprezece mii apte sute patruzeci i cinci sa face
cheltuiala la zece pravalii ipac da zid cu despartitori, dupa
aratarea planului, cu toata cheltuiala lor.
4 250 cheltuiala meremetului odallor ce sant facute, care
trebuesc sa sa strice despartitorile 1 grinzile, cu invaliu,
ca sa sa faca daopotriva en cele ce o sa sa, fad, da iznoava,
cu toata cheltuiala lor.
Dupa podu girlii, in stinga, este loc pana, in zidu dumnea-
lui dvornicului Alecu Ghica, sint stanjini opt, ca sa sa
faca on macelarii sau pravalii pentru precupeti i de
va voi a sa face, sa vor socoti dupa, pretu celorlalte.
Adunarea sumelor
Taleri, parale
7 169, 16 cheltuiala la 18 magazii ale scaunelor macelariilor ;
3 500 cheltuiala meremetului odallor catului da jos ;
304
www.dacoromanica.ro
11 902 cheltuiala la 11 pravalii de zid, pentru precupetii ;
1 200 cheltuiala la 3 umblatori de zid ;
12 745 cheltuiala la 10 pravalii, ipac de zid ;
4 250 cheltuiala meremetului odailor ce sant facute.
40 766,16 adica patruzeci de mil saptezeci $i sase (sic), parale 16.
Acad. R.S.R., CCXCVIII-14.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran.

216 1827 decembrie 20. Bucureti.

Printr-acest contract va fi stiut ca am luat in arenda de la epitropia

casii raposatului desfitelnoi statchii sovetnic Manuc Bei mosiile din
Valahia i alte acareturi din Bucuresti, in patru ani, anume : Tincabestii,
Manestii, Hagi-Gheorghe, Pupaza, Panteleimonu i Moara Domneasca,
Dragomirestii din Vale, Zarba i Popestii, Dragomirestii din Deal,
Cheajna, Giuletii i Rudeni, muntii Cimpina, muntii Costea Benghea,
Lipintoiu, Stefan [ 1 ] si Cora de la Sibiu, muntii munteni Bora si Mogo-
soaia de la Sibiu, viile de la Filaret si de la Dealul eel mare, hanul din
Bucuresti, casele unde lade Divan Efendi i o pravalie, cu pret una mie
cinci sute galbeni olandezi pe an care au a sa incepe de la 23 aprilie
anului viitor cu leat 1828 si s, sfirseasca la leat 1832, iarasi aprilie 23,
cu ponturile de mai jos :
1. Banii cistiurilor ne indatoram a-i trimite la epitropia din Chisinov
pe a noastra cheltuiala, in doug cistiuri pe an, la 15 de aprilie jumatate
si la 15 dechembrie jumatate, in galbeni olandezi sau nemtesti, urmind
pina la implinirea contractului.
2. La paduri i oerit nu sintem slobozi a taia un lemn macar, ci
mai virtos sa sa pa'zeasca cu padurari orinduiti, care padurari ramin
slobozi de zilele clacilor. Iar lemne de foc slobozi vom fi a taia, cum si
pentru trebuinta intocmirii acareturilor.
3. Toate acareturile de pa mosie, precum iazuri, mori, circiumi
i altele ne indatoram a le pazi in cea mai bung, stare si la implinirea
anilor sa le dam bune precum le vom primi cu izvod de la vechilul epi-
tropii. Iazurile adica elesteele sa le vinam, iar a le taia sa nu fim slobozi.
4. Ville boeresti le vom lucra i cu rodul lor ne vom folosi i la
implinirea contractului le vom da in stare buna.
5. Hotarele mosiilor ne indatoram a le pazi nestramutat in hotarele
lor, iar data cineva cu judecata va cere vreo bucata de be din trupul a
vreunei mosii, datori sintem a instiinta epitropia ca sa puie la tale, iar
Wind i calcindu-sa hotarile vom fi raspunzatori.
6. Daca la soroacele aratate nu vom urma cu plata banilor, sau
vom voi a le lepada, atunci volnica va fi epitropia a be lua $i a le da
altora. Si vita paguba sa va pricinui, ne indatoram a o raspunde.
7. Din hanul din Bucuresti, o odaie unde lade vechilul epitropii
famine sloboda din contract. Asemenea si cite pravalii vor fi pe contract
date de vechil, vor stapini pia, la implinirea lor, si not vom lua chiria
numa de la aceia.
8. Casele unde lade Divan Efendi fiindca chiria s-au luat pina la
zi intii noembrie viitor cu leat 1828, pentru intocmirea lor not vom intra,
fara a putea face vreo pretentie.
305
20 c. 2145 www.dacoromanica.ro
 9. Fiindel mosiile slut unele date cu contracturi de vechilul de mai
nainte ping la o mie opt sute dougzeci si noug $i altele ping la o mie opt
sute treizeci, precum contracturile dovedesc, BA, ni sa sloboadg voie noug
ca sg ne judecgm cu aceia. i daca stgpinirea de aici va desfiinta contrac-
turile, atunci vom intra in stgpinire de la o mie opt sute dougzeci si opt
aprilie dougzeci $i trei, iar dacg nu se vor desfiinta, vom trage veniturile
de la aceia dupg contracturi, Mrg a putea face vreo pretentie.
10. De la tori lacuitorii satelor ne vom folosi cu zilele clgcilor,
dijma din toate si altele cum dupg pravilg pgmintului s6, hotgrgsc. Prg-
vglia fiind in pricing de judecatg, cind va lipsi din stgpinirea noastra,
epitropia ne va scgdea chiria aceia.
Ci dar Mcindu-sg doug contracturi asemenea intarindu-sg de cinstita
cantelarie ghengraru consulat rusesc din Valahia, unul s-au dat la epitropie
$i altul au ramas la noi.
Bucuresti, 1827 decembrie 20.
Dimitrie D. Dedu adeverez
Nicolae Alexiu adeverez
De la Logofetia streinelor pricini.
Cu acest zapis de inchirierea acareturilor rgposatului desfiteinoi
stafchii sovetnic Manuc Bei, viind inaintea noastra cei mai sus iscgliti :
Dimitrie D. Dedu i Nicolae Alexiu si argtind ca invoiala ce sg vede
printr-acest zapis au facut-o cu voia si multumirea lor, cerind ca spre
a-si avea urmarea si -aria, sg sg adevereze si de aceastg Logofetie.
Drept aceia dar, dupg cererea $i rugaciunea ce ne-au fgcut, s-au
adeverit si de noi cu isalitura si pecetea Logofetii spre a -ui avea urmarea
si Mria intru toate intocmai.
Iar pentru mosiile ce sift date cu contracturi de vechilul de mai
fainter precum in pontul al noulea de mai sus sg coprinde, au a sg face
urmare dupg hotarirea judecgtii ce sg va da la primirea ce este intre
numitii epitropi.
1827 dechembrie 22.
IL.P.I
Iancul Vgcgrescul roel logofgt
Constantin Melicescu treti logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 037, f. 22v.-23.
Copie.

217 1828 ianuarie 16. [Bueureti] .

Argtarea socotelii unei magazii dg precupetie lungu stingeni trei
largu un stingen, cum in jos sg aratg, anume
1828 ghenarie 16.
Taleri, pantie
28 la 7 furci din podealg, po taleri 4
10 la 2 cosorobi
10 la 10 grinzi
6 la 6 grinzi dg paiente

306
www.dacoromanica.ro
 11 la un oblon cu taraba i veriga si copil [1]
10, 20 la 7 capriori ciopliti d ulm, unu po parale 60
10 la 20 ulmi buni, popi i stglpi la invelis
60 la 100 scinduri dg brad Cimpulung, la inveli i stobori,
bez podeala
4 la 40 lati
16 la 1 200 cuie
17, 20 la 10 oca piroane, oca parale 70
6 la o usg dg brad, cu feare
120 mestesug dulgheri
309, 20 Invalitg cu scinduri da brad, iar dg sg va inveli cu ulucg
sa fac cu taleri 500
5 820, 20 cheltuiala de nogsprezece magazii dg precupeti, cu toatg
cheltuiala
2 500 meremetul la treisprezece precupetii, la odgile dg jos ce
sint fgcute, invelis s sg fad', de al doilea, daspartitor da
scinduri i usi si chepenguri
8 689
300 cheltuiala unii mgcelgrii invglita cu scinduri da, brad,
stoborit si podit pg jos cu tglpoaie, furci, stilpi din poding,
*priori da ulmi, bez butuc, iar d sg va inveli cu uluc sg
face cu taleri 500
5 700 la 19 mgcelgrii cu toatg cheltuiala
6 000 la 20 mgcelgrii cu toatg cheltuiala
300 la doug plimbgtori
3 500 meremetul de supt casele cele mari
1 000 podul dupg apg cu toatg cheltuiala ; si cheresteaoa veche
ce va esi din podul cel vechiu sg sg fac parmaclic
300 la 2 porti marl cu stilpi cu fearile ei, una la podu ggrlii
si alta in dreptu brutgrii, insg portile dg scinduri 0, brad
5 100
Adunarea eumelor
Taleri, parale
8 689 cheltuiala [a] 20 precupetii facute din iznoava $i 13
meremet
6 000 cheltuiala [a] 20 mgcelgrii, bez butuc
5 100 meremetul de supt casele cele mari, podul dg peste apg
si doug plimbatori cu ghizduri i doug porti mad adecg
19 789 nogsprezece mii sapte sute optzeci si noug
Dumitru maimar-basa
Academia R.S.R., CCXCVIII-18.
Original, stare foarte bung.

218 1828 ianuarie 25. [Bucureti].

Foaie dupg, cum are a sg, face 38 de prgvalii de precupeti si 20 de
prAvalii de macelariie, dupa, cum mai jos BA, vor arg,ta, insa. :
20 de prAvAlii de macelgrii, care, in fata acestora i in mijloc, cu furci
ingropate in Omint, Mud groase, bune, temeinici ; despre g6r16 In
307
www.dacoromanica.ro
 mal, sa sa bat5, sarampoi grosi, buni 8i dgsupra for sg sa incheie cu
tglpi ; fiindca nu sg, poate pune furci ; sa aibg a sg, pune cosorobi bune,
groase $i pgste cosorobi, grinzi pentru despgrtitori d-asupra cgpriorite,
ratuite Oi invglite cu sindri15, de brad.
Pg dadgsupt, pardoseala sa fiie cu tglpi, podit cat tine, paste tot.
Si despgrtitorile magaziilor sa fiie stoborgte cu scanduri de brad,
despre ggr15).
38 de pravalii de precupeti, dintre care are s5, sa facg 24 de pravalii
din nou, cu temeliile for de zid Intr -o caramida Oi, jumatate inngltate
din fata pamantului de o paling Oi jumatate pgng In pardoseala, sa
s5, puie talpi paste temelii i s5, s5, aridice In stglpi. Si In capul stglpilor
sa sa puie cosorobi, paste cosorobi sa sa puie grinzi Oi sa sa podeasc5,
cu scanduri de brad ; s5, s5, aprioreascg calcanu Intr -o parte si sa sa
latuiascg, sa sa invgleascg cu sindrilg de brad ; pgretii sa sa stoborascg
cu scanduri de brad de CAmpulung ; atat si mijloacile sa s5, facg tot
asemenea ; in fatg, la fiescare prgvgliie sa, fiie usg, tarabg i chepeng
tot de scanduri de brad.
Umblatorile are a sa sapa In pgmint f; i sa sa ghizduiascg cu ghizduri
de stejar ; gi pareti sa sa stoborascg cu scanduri de brad.
14 pravalii din cele de mai sus 38, are sa sa facg in zidurile cele vechi,
are sa s5, strice i sa sa innalte in liniia celor nooa, cum si zidul din
fats si al calcanului de la spate s5, fiie la o potrivg si despgrtiturile
de zid care sant, sa sa strice Oi s5, s5, faca la o masura cu celelante cum
i despgrtiturile Oi tgrgbile 0i usile t chepengurile sa fiie intocmai ca
si celelante.
Supt casile cele marl sa sa facg doog carciumi cu pimnitile lor,
sapate In pgmint beciurile celelante, care mai sant, sa sa desparteascg
Oi
mijloacile for intr-o jumatate de cgrgmidg, cu ferestrile for Oi usile
for i paturi tebuincioase, cum si pan carciumi ce va trebui.
Podul despre Butuc, pgste ggr15,, sa s5, facg de iznoava Oi doog
porti marl.
Taleri
22 000, adic5, doogzeci Oi doo5, de mil de lei, pentru tot lucrul acesta
de mai sus aratat.
1828 ghenarie 25.
a lu Leonte calfa
Acad. R.S.R., CCXCVIII-19.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

219 1828 ianuarie 27. [Buzau ?].

j Fiindcg frati-meu Theodorache biv vel medelnicer impreung cu
frati-meu Paraschiva Prisicen (sic) vinzind casile parintesti la dumnealui
biv vel clucer Neculae Trasnea i scriind cinstita logofetie catre dumnealor
boeri ispravnici ca dupe protimisisu ce am, or s numar banii vinzgrii
1?i sa iau casile supt stgpinirea mea, sau sa dau inscris ca ma leapgd
de protimisis.
Ci fiindcg m-am lepadat de protimisis dau inscris aceasta adeverintg
a mea marturisita si de alte mgrturii ca sa stgpineascg boeru cumpgrgtor
aceste case in bung pace, de catre mine si de Care copiii miei.
308
www.dacoromanica.ro
 *i pentru credinta mi-am pus numile si degetul mai jos, ca sa
SA creaza.
1827 ghenar 27.
x Eu Casandra sotia polcovnicu[lui] Ionita
Ioan *oimescu, adeverez
Stoian biv polcovnic, martor
[urnteaz4 trei semnetturi greeesti, indescifrabile]
[pe verso]:
sud Saac.
Casandra sotia polcov [nicu]lui Ionita oimescu dind aceasta adeve-
rinta incredintata si de vazutele marturii, ale carora iscalituri sint si de
insine cunoscute, prin care sa leapada de protimisis la casele ce a coprinde,
s-au adeverit si de catre noi, alaturindu-sa Ewa aceasta si instiintarea
oimescu doveditoare de neputinta sotiei sale, ca sa aiba
polcov [nicu]lui
adeverinta numitei intreaga tarie.
1828 ghenar 29.
Alexandra Filipescu
Colectia George Potra.
Original, In perfecta stare; hlrtia are in filigran cuvintul Fogaras".

220 [1828 ianuarie 27. Buzau 7].

Cu multa plecaciune ma inchin dumneavoastra.
Pitacu cinstitului ispravnicat cu multa plecaciune primindu-1, am
inteles cele poruncite : ca, pentru vinzarea caselor ce au facut cumnatii
miei, face trebuinta ca si sotia mea on sa dea adeverinta in scris ca sa
leapada de protimisis, sau sa numere banii cumparatorii.
De aceia mi sa porunceste ca sa ma scol, impreuna cu sotia mea,
0, viu la ispravnicat. Stint sa fie cinstitului ispravnicat ca sotia aflindu-sa
cam bolnava si cu copii mici, nu poate ca sa vie. Fara de numai facind
aceasta adeverinta iscalita si de alte marturii, o trimite la cinstit isprav-
nicat, si dupa cum scrie cinstita Logofetie, sa va trimite la Bucuresti.
i cu plecaciune sint al dumneavoastra plecat sluga,
Ioan *oimescu
[adresa pe verso]:
In cinstita mina dumnealor boerilor ispravnici of sud Saac
cu multa plecaciune
Colectia George Potra.
Original, In stare foarte bunk, hIrtia avind In filigran anul 1821 si cifra 4 Incadrat
Intr-un cerc ; scriere frumoasa.

221 1828 ianuarie 31. Bueurqti.

Dupa luminata porunca marii tale ce s-au dat la anaforaoa dumnealor
velitilor boeri pentru facerea macelariilor i a pravaliilor da precupeti
$i zarzavagii $i meremetul beciurilor de supt casele dupa locul pietii
ce s-au cumparat de la dumnealui biv vel aga Iordache Florescu, urmatori
309
www.dacoromanica.ro
fiind am mers insine inpreung, cu maimar-basa la fata locului numitei
pieti unde intocmindu-s1 cuviincioasa chibzuire sau i fgcut dg cgtre
maimar-basa algturata hart' pentru figura locului cum si osebit soco-
tealg ce iara i sa algtureazg coprinzatoare pentru toatg cheltuiala ce
urmeazg a sa face atit la sandramaoa scaunelor de came cit si la pra-
vgliile de precupeti si zarzavagii, i la meremetul beciurilor de supt
casele cele maxi, i la facerea podului da peste apg ce este stricat cu totul
(pricinuindu-sg cea mai mare stricaciune in vara trecutg cu facerea calda-
rimului Podului urban Vodg egrind arhitecton multime de piatrg
pgmint pa acest loc), i la doug porti mari si altele ce sint dg trebuintg,
a sa, face, dupg cum pe larg sa arata prin numita socotealg care sa adung
in suma de taleri 19 789 rgmiind neintocmit numai locul ce este din podul
girlii, in stinga, ping in zidul dumnealui dvornicului Aleco Ghica in care
zid are dumnealui i o poartg mare inchisg, unde sint stingeni opt $i
zice maimar-basa ca de va fi a sa face si pa acei stingeni on macelarii
sau prgvalii pentru precupeti sa vor socoti dupg pretul celorlalte a i sa
plgti osebit.
Noi ins' prea plecati marii tale vrind a cerceta i prin alti mesteri
ca doara s va putea face aceste lucruri mai cu putin pret, intre altii
s-au ggsit un Leon calla om mai cu stiintg carele au dat si el aceasta
algturatg foaie da socotealg, i macar ca sa vede cu suma mai mare de
bani, adica, taleri 22 000 ada'ogind mai mult taleri 2 400 peste foaia
maimar-basii, dar dupg adaosul ce face atit la suma prgvaliilor cit si la
osebirea lucrului ce sa arata mai cu temei, vine cu mult mai eftin decit
foaia maimar-banii.
De aceia datoria plinindu-ne, nu lipsim a face aratare marii tale
ca sa, sa chibzuiascg da unde sa sa iconomiseasca banii acestor cheltuieli
ce socotim a fi urmatoare $i cuviincioasa pentru intocmirea i frumuse-
tarea acestii piete, caci cutia precum este stiut nu este in stare de a face
aceasta rgspundere. i in ce chip sa va bine chibzui, sa va da luminata
poruncg de urmare.
[semnatura indescifrabila] 1828 ghenarie 31.
[semnaturci indescifrabild]
Joan Ggrdescu [I], sgrdar
[rezolulia]:
Dumneavoastrg velitilor boeri veti vedea aratarea ce ne fac printr-
aceastg anafora dumnealor boeri ce slut orinduiti la Departamentul epi-
tropii obstirilor, pentru care poruncim sg, faced cuviincioasa cercetare si
chibzuire i sa ne aratati in scHs.
1828 fevruarie 5.
biv vel clucer
Acad. R.S.R., CCXCVIII-17.
Original, stare bunk hirtie cu filigran.

222 1828 ianuarie [f.z.]. Bueureti.

Adieg eu cel mai jos iscalit incredintez cu zapisul mieu la mama

dumnealui logofgtului Costache Chinopse.
Precum sa sa tie ca un fiu al mien anume Ionitg, ca de ani zece,
de a mea bungvoie i 1-am dat dumnealui in zece ani sa-1 creasca, sa -1
310
www.dacoromanica.ro
invete carte, avandu-1 pa langa dumnealui, purtandu-i grija da imbraca-
minte si de altele dupa cum va voi. Si eu s6 nu am nici o trebuinta cu
baiatu caitusi de putin, farI numai cand va dosi baiatu de la dumnealui,
puindu-1 cineva la vorbe, sa, am eu a-1 &Mita si on unde 11 voi gasi,
sa-1 iau si sa, i-1 due in mama dumnealui.
Deci ma leg printr-acest zapis ca voi pazi intocmai $i intru toate
acest asezamint. Iar de care cumvasi nu voi p/zi legatura mea si voi
urma inpotriva, atunci once cheltuiala va face dumnealui cu baiatu,
Etat la imbrIcaminte cat si la invatatura lui sa, fiu dator a intoarce pan/
la o para, fax/ a fi ascultat de la once provlimI voi arata. Si dumnealui
sa, fie dator a-1 invata carte, a-1 pricopsi.
Si pentru ca sa -$i aiba, acest zapis taria intru toate intocmai, am
rugat si cinstita Agie de au adeverit, spre a-si avea urmarea intocmai,
trecandu-sa si in condica.
1828 ghenarie [f. z.].
Eu Mann Robescu tata baiatului, adeverez
Si am scris eu eel mai jos iscalit cu zisa $i imvatatura amandurora
partilor, si am iscalit.
Costandin capitan
De la Depertamentul Agii
Cu acest zapis viind amandouI partile si cerInd de a 8/ adeveri
vi de judecata, dupa, ce s-au citit mai intii toata coprinderea zapisului,
apoi s-au 1ntrebat si tata copilului de 11 dI pa fii-so in zece ani, precum
sa vede scris, pentru invItatura artii, cum si logofatul Costache de 1-au
primit cu asezamantu acesta.
Si amIndoua partile an raspuns intr-o glasuire ca, intocmai le este
asezImantu precum 0, vede scris in zapis, si de bunIvoie, nesiliti de
nimeni au facut aceasta legItura.
Drept aceia, dupa rugaciunea ce au facut, am adeverit si noi acest
zapis, trecindu-s si in condica Depertamentului.
1828 fevruarie 16.
Matei medelnicer
Scarlat Lambrino
Arh. St. Buc., ms. 1 386, f. 19.
Copie.

223 1828 februarie 1. Bueureti.

Adica, noi carii mai jos ne vom iscali incredintam cu acest zapis
al nostru la dumnealor orinduitii boeri ai Departamentului epitropii
obstirilor.
Precum s/ sa, tie ca prin bun/ tocmeala ne-am invoit cu dumnealor
ca sa savirsim lucrurile ce sint sa facem pl locul pietii din Curtea cea
veche, cu orinduelile ce sa arata mai jos, adica :
0 andranna pentru scaunile de came despre apa Dimbovitii, lungul
de stanjeni treizeci si vase kii largul de stinjeni trei, unde sa sa, aseze
doulzeci de scaune, s le facem pa furci groase, de cite o palm/ domneasc/
latul si grosul de o schioapa a fiesaria fang., sa le invelim cu scinduri
de brad, bune, de Cimpulung. SI sa desparta fiescare scaun iarasi cu
311
www.dacoromanica.ro
scinduri de brad, asemenea sa sa infundeze despre Dimbovita. i pa, jos
sa sa astearna toata sandramaua cu talpoaie de stejar de cele de gard,
cu ursi buni pa dadasupt ca sa nu sa fad, noroi, sa sa pue in cuerile cele
trebuincioase legindu-se pa de toate partile cu grinzi zdravene spre temei.
Douazeci si patru pravalii din nou pentru precupetii si zaizavagii
insa 14 sa, sa faca in rindul odailor celor vechi ce sint despre gradina
dumnealui dvornicului Aleco Ghica, tot intr-o linie cu cele vechi. Si
fiescare pravalie de cite un stinjen si jumatate largul, dupg plan, inpre-
jurate, paretii tot de scinduri de brad bune vi invalite asemenea cu scin-
duri pa capriori de ulm, precum si capriorii sandramalii tot de ulm,
legate cu grinzi de stejar sanatoase, cu obloanile si usile for de scinduri
de brad, alcatuite frumos. i zece pravalii asemenea sa sa fad, despre locul
lui Manuc ping in casele cele mari ale pietii.
Odai le cele vechi sa, le meremetisim bine atit pa dinlauntru cit si
invalisul tot cu asemenea scinduri de brad bune. i sa sa desparta
pentru cite pravalii vor putea esi eu toate cele trebuincioase ca si in
cele noi.
Douai umblatori sa, le facem, bune, mari, cu gropile stoborite in
pamint, cu talpi de stejar sanatoase, inprejurate si invalite tot cu scinduri
de brad ca si pravaliile, si cu toate cele trebuincioase.
Sa facem doua porti maxi in stilpi grosi, vi cu toate cele trebuin-
cioase, zdravene, lush' una din sus despre ulita ce merge spre sfinta
Mitropolie si spre cafeneaua lui Manuc, darimindu-sa binaua lui Nicola
brutaru, dupa luminata porunca ce este data, si alta din jos ce ese in
ulita de la Butuc.
Podul dupa apa Dimbovitii sa-1 prefacem puindu-se doi ursi noi
si podina toata noun de stejar, buna, noua, groasa, de cite o schioapa
vi sa sa intareasca bine, fiind cu totul stricat, iar podina cea veche famine
pa seama noastra.
Pentru toate acestea de mai sus aratate lucruri ne-am invoit noi
cei mai jos iscaliti cu dumnealor orinduitii boeri ai Departamentului
epitropii obstirilor si ne-am insarcinat ca sa be facem cu toate ale noE stre,
adica cherestea, cuie, piroane si celelalte cite sint de trebuinta. dupg osebita
foaie ce am dat, vi cu mestesugul nostru sa be dam gata. i s ni sa dea
de catre dumnealor taleri 15 653, adica cincisprezece mii vase sute cincizeci
vi trei, din care bani am primit acum inainte taleri trei mii ca sa ne
arvunim cheresteaua, si ceilalti dupa ce vom intra in lucru, rinduri,
rinduri sa ni-i raspunza.
i ne legam printr-acest contract ca pina la dumineca Floriilor sa
dam gata sandramaua macelarillor cu toate precum mai sus sa arata
ca sa-si aveze macelarii scaunile lor, iar celelalte pravalii ale precupetilor
si tot lucrul de mai sus sa-1 savirvim pina la sfirsitul viitoarei lunii lui
mai, fara nici un cuvint de pricinuire.
i spre incredintare ea vom pazi aceasta legatura intocmai vi vom
savirsi tot lucrul fara cusur, dam chezas, raspunzator pa dumnealui Hagi
Joan biv treti logofat care mai jos s-au iscalit. i noi ne-am pus numele si
degetul, in loc de pecete, ca sa sa creaza.
1 1828 fevruarie 1, Bucuresti.
Eu Dumitru sin Petre dulgher, adeverez
Eu Istrate dulgher, adeverez
[semniltura greceasca, probabil a chezaplui Hagi Ivan]
312 www.dacoromanica.ro
 Am scris cu zisa i vointa numitilor i sint martor Nicolae Mainescu
logofat de divan.
Acad. R.S.R., CCXCVIII-16.
Original, stare foarte buna, hirtie cu filigran.

224 1828 februarie 20. [flueuresti].

Pentru cincizeci de buti seci ce am luat in stapinirea cand m-am
Mout egumen la Stavropoleos, fiindca acum nu s afla in par, ma leg
printr-aceasta adeverinta a mea 0, le aduc dupa uncle sant si sa le fac
teslim la parintele Thimotei egumenul, ping. la august. Iar neaducan-
du-le, mice paguba sa va pricinui, sa fiu raspunzator. Asemenea ma leg
pentru patru sute douazeci vedre vin ce sant asupra-mi, in soroc pang,
la sfirsitul lui aprilie, a-1 duce si a-1 face teslim, parintelui Thimotei egu-
menul manastirii Stavropoleos.
i pentru incredintare am iscalit,
Pahomie Stavropoleos proin
1828 fevruarie 20.
Cand s-au facut zapisul am fost fats [indescifrabil] biv clucer, gi
sant martor.
Zamfir biv treti logofat, martor
Cincizeci buti seci
Patru sute douazeci vedre yin
Am intrebat pa parintele Pahomie proin Stavropoleos yi mi-au
aratat zapisul sf [intii] sale. i osibit de aceste doua condee este dator
sa dea un Apostol.
1828 fevruarie 25.
Ghiorghe Poenaru sardar condicar Divanului
De la Logofetia mare a Tarii de Sus.
Cuviosul arhimandrit Thimotei, egumenul sfintei manastiri Stavro-
poleos, an facut rugaciune a sa adeveri acest zapis spre a -ui avea urmarea.
Pentru ca am oranduit pa dumnealui sardar Gheorghe Poenaru, condicaru
Divanului, de an flout intrebare cuviosului parinte egumen Pahomie 1i
ne-au adus raspuns ca zapisul este adeverit, dar zapisul acesta a sa pazi
[en] cele coprinse intocmai.
1828 fevruarie 27.
vel logofat
procit [indescifrabil], sardar
Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XXXI-2.
Original, stare bunk, hirtie cu filigran, scris pe ambele fete.

225 1828 februarie 20. [Bueurqti].

Taleri
15 500, adeca cincisprezece mii cinci Bute de lei, pentru facerea [a] cinci-
zeci si opt de pravalii i doa umblatori i doaa porti man i un pod
313
www.dacoromanica.ro
 peste ggx15), adicg, dou6zeci de pravalii macelari, fiestecare prAvglie
are sg, fie latu lumina o stinjing, si jumatate tsi lungu stinjeni trei.
Aceste prIvAlii are a fie in furci, fiestecare fungi grosu cite o
palmg, proasta in trup si in trupin6 [tulpingl] are a fie mai grog
si lungimea turpinii care are sa intre in pamint de cinci palme ; si
din pardoseala prAvghilor ping, la cosorobi are sa fie de unsprezece
palme si furcile acestea are sa fie scobite uncle sa intre scin.durile ale
desp6rtitorilor i fundurile despre girls a fie de stejar, groase ;
capriorii in dog, parti si capriorii de ulm grosi, buni, latuit, si batut
scinduri de brad de rind al Cimpulungului, una peste alta, si rar
una de alta o lads [ ] de mina.
i euerile cite va trebui la fiestecare pravglie ; si la aceste
pravalii are a fie pardoseala for de caldarim de piatrg, si Waite din
fata pgmintului de o palms pardoseala pravgliilor f}i la fiestecare
prAvalie cite o cgmaruIg, poditA, deasupra despgrOtA asemenea
cum este pilretele si cite o usicioarg, cu veriga [indescifrabil] bez butuc.
Inns douazeci si patru de pravalii de precupe0 care are sa
fie de iznoava si la fitescare pfavglie latu luminii o stinjeng, si
jumatate, lungu luminii trei stinjeni.
Aceste pravAlii temeliile for are sa fie in talpi groase si
radicate in stilpi de ulm, si peretii de gard lipit cu pamint tsi
deasupra pus grinzile si podite cu scinduri de brad si cApriori,
intr-o parte calcan, iar capriorii are a fie de ulm gros [indesci-
frabil]. i calcanu captusit cu scinduri iarasi de brad si capriori
si Want scinduri asemenea cum este si la macelg;rii si la fie-
tescare pravalie cite un oblon i eu taraba lui si o usa, iarasi de brad
cu veriga ei. Aceste prAvAlii are s fie Waite pardoselii din fata
pamintului de o schioapg, si pardoseala prAvAliilor are sg, fie cu pamint
si lumina pravgliilor are a fie de unsprezece palme analt [Walt].
Insg, paisprezece piAvAlii are sa sa fad, in rindul odgiilor
celor vechi ce sint linga poarta grAdinii dumnealui dvornicului
Alecu Ghica, tot intr-o linie cu cele noag, i despartitorile are a
fie tot de gard lipit cu pamint, si capriorii de ulm gros, latuit yi
batut scinduri asemenea la celelalte si cite un oblon cu taraba for i
usa cu veriga ei. Mai in scurt, are sa fie si pravaliile acestea in forma
celor noug, ; insa si doug, umblatori apate in pamint si stoborite cu
scinduri de stejar si podite deasupra gropii cu scinduri de stejar
si dedesupt pardoseala podinii groasA, bung,. i farete[le] acestor
umblAtori cu gard lipit cu pamint ; [in]vAlisul lor, ca si celelalte
[in]vAlisuri.
Ins'a si dog, porti in stilpi grosi si cu toate cele trebuincioase,
zdravene, insa si podul dupl. apa Dirnbovitii sa sa puie doi arsi
not si deasupra podini toate de iznoava, groase, de stejar.
7 000, adicg, sapte mii de lei, pentru meremetul caselor celor mari sus si
jos, adica [in]vglisu dres bine uncle curge, sa invaleasc'd cu ulucg,
uncle este stricat a nu pice. Catul de sus i catul de jos, toate ferestrele
de iznoava, numa a fie mai mici puintel cit un rind ; si usile ase,
menea sus si fAr de scinduri de anin, cleite ; si cite paturi va trebui
sus si jos drept cu scinduri de stejar ; si cite sobe va trebui sus si
jos bez cu stilpi, ferestrele cu geamurile bune i cu fiarele for ana,-
toase ; asemenea si la usi broaste negro [in]fundate i cu fiarele for
groase, angtoase. i pardoselile uncle este sus stricat drese bine,
si pardoselile cele de jos cu carganida pa lat prea bungi.

314 www.dacoromanica.ro
22 500, adica douazeci si doug de mii cinci sute de lei, pentru mai sus
lucru de sfirsit trebuieste.
1828 fevruarie 20.
Nicoli maimar-basa
Acad. R.S.R., CCXCVIII-13.
Original, stare build.

226 1828 februarie 26. Bueuresti.

incredintarn noi brutarii politii Bucurestilor, cu acest zapis al
nostru, ce supt ale noastre iscalituri it dam la cinstita Agie.
Precum sa sa, stie ca dupa hotararea marii sale lui voda ce s-au dat
la anaforaoa dumnealor velitilor boeri Inca de la trecuta lung a lui
octomvrie of feat 1827, ca sa, urmam Cu facerea painii pang, la soroc ce sa
coprinde in numita anafora, adica painea 0, o facem po parale base
ocaoa si jimbla po parale sapte.
Dar Doi dupa aceia fiind ran naraviti, totdeauna am adus suparare
cinstitii Agii, caci painea o faceam lipsa din cat s-au hotarat dg, maria
sa voila. *i. cinstita Agie n-au incetat totdeauna si cu blandete a ne povatui
ca sa ne departam de acest rau catahrisis, si cu dojeniri cu pedeapsa.
i iarasi urmatori nu am fost, si a noastra alai' indreptare nu au
fost inpotriva, fara numai ca pa, acest pre hotarat nu ne a mana, caci
cei mai multi din noi fiind fara capital indastul, ca sa poata, din vreme
de a cumpara graul cel trebuincios pa iarna, si mai in urma urcandu-sa
pretul graului, au ajuns dintr-aceasta de am adus a fi in politic si lipsa
de paine. Din care aceasta a noastra urmare inpotriva hotararii marii sale
lui voda, de mai sus aratata, ne-au si ridicat pa, unii din noi la popreala
si au fost hotarat maria sa voda ca sa no trimita, la ocna.
Dar dupa rugaciunea ce am facut, milostivindu-sa maria sa voda,
si acum asupra noastra, deocamdata iarasi de astadata ne-au ertat si
pentru pricinuirea ce am facut ca urcandu-sa pretul graului ne aflam in
paguba, si la aceasta facandu-ne musaadea maria sa voda peste pretul
ce sa coprinde mai sus de a face painea si jimbla, ne-au mai harazit Inca
cat o para la oca, adeca painea, sa, o facem po parale sapte ocaoa si
jimbla po parale opt ocaoa. IRO, cu acest pret avem sa, o lucram parka
si vremea 0, va indrepta si grail va veni cu indastulare la Targu de
Afar* si apoi iarasi sa, o facem painea tot dupa hotararea marii sale dintru
in.taiasi data.
Deci no legam ca, de acum inainte atat cu facerea painii vom fi
urmatori de a o face dreapta, la dramuri i coapta bine, cat si sa fie
politiia inbilsugata, de paine si jimbla, ca s ampere fiescarele cu indastu-
lare dupa trebuinta ce va avea.
Iar de care cumva $i dupa aceasta iarasi vom urma inpotriva,
adeca si painea sa va gasi lipsa macar un dram din cat s-au hotarat, si
va fi si lipsa de paine, atunci MIA a mai fi ascultati la nici o pricinuire
a noastra, s ne dea prin targ si sa, ne trimita si la ocna.
Drept aceia am dat acest zapis supt iscaliturile noastre la cinstita
agie $i s-au trecut si in condica, ca sa fie spre adeverire.
1828 fevruarie 26.

315
www.dacoromanica.ro
 Niculaie Elmazoglu, jimblar
Tarim de la poarta din, sus,
jimblar
Apostol, jimblar
Anastase, jimblar
Eu Dinul, brutar ot Crucea
da piatra
Eu Gheorghe, brutar ot Crucea
de piatra
Dumitru, lipieru
Gheorghe Milandroiu, brutar
Panait jimblar Caramustaf a
Vasile brutar, cu doua pravalii
Hristea jimblar ot Bei lic
Zisu jimblar ot Razvan
Vasile jimblar of Pescarie
Arh. St. Due., ms. 1 386, f. 22.
Copie.
Anastase brutar of Dima
Costea ot Podu Calicilor, brutar
Panait ot Garlita, brutar
Panait ot Draganescu, brutar
Oprea jimblaru ot Coltea
Costea brutar of lefecii
Costea jimblar
Petro brutar of Tiganie
Iancu sine Barbu, jimblar
Mijale jimblar, in d.osu lui Filip
Jane jimblar ot Romanit
Hagi Iovanez armeanu
Trandafir polcovnic [7], brutar
Jane Iconomu
Jane Zisu jimblar
Dumitru jimblar ot Hanu Rosu
Jane jimblar

227 1828 aprilie 7. [Bueuresti].

Preainaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vel batman al divanului
prin zapciu hatmanesc an infatisat la judecata Logofetii strainilor pricini
pe Gheorghe Andrei Turnavitul Cu. jalba ce an dat asupra dumnealui
caminarului Gheorghe Rasti, aratand ca aici in mahalaoa Trambitasilor
pa locul manastirii Sfantului Ioan, avind case ale sale zestre de la muma-
sa, cu sineturi si en diiata raposatii mumii lui, i sa stApaneste de dumnealui
carninar de sant acum ani trecuti la mijloc, cerand ca pe deoparte sa i
sa dea casele intru a sa stapanire, iar pa da alta sari plateasca dumnealui
caminar si chirie de cind ii stapineste casele.
Pao fiind si dumnealui carninar, prin vechilu dumnealui singer
Iordache Porumbaru, ne math', jaluitorul un inscris cu leat 1789 septemvrie
27, de ani 38 trecuti, supt iscalitura miff Anita, a raposatului Turnavitul,
zicand ca este diiata mumii lui si cuprinzator intro celelalte, cum ca
casa in care sedea is si raposatul sotul ei o lasa lui Gheorghe.
Pentru care intrebindu-sa vechilul dumnealui caminarului, raspunse
ca aceste case hind ale lui Dumitrache fratele jaluitorului, iar nu ale
jaluitorului, precum el arata si in zilile raposatului intru fericire dom.u.
Costandin Hanger liu, vanzandu-sa cu mezat, spre plata datoriilor lui,
s-au cumparat de raposatu intru pomenire banu Costandin Ghica. Si
de la dumnealui s-au coborat in stapanirea dumnealui caminarului,
aratandu-ne spre dovada in.scrisurile de mai jos :
1798 ilaie 6, anafora a starostii za negutatori, coprinzatoare ca
dintre acareturile raposatului Dumitrache Turnavitul care, din luminata
porunca, s-au dat la mezat spre vanzare, pentru inplinirea datoriilor ce
sa afla dator pe la unii, altii, s-au scos la mezat si doua case dintr-o curte
din mahalaoa Sfantului Ioan cel Nou, pe locul acestii manastiri. Care
strigandu-sa intru auzul obstii mai bine de dool luni si atardisind din
316
www.dacoromanica.ro
musterii dupe obicei la pretul eel din urma, au ramas asupra raposatului
banului Costache Ghica, fiind pe acea vreme vel vornic, cu taleri 5 000.
Care anafora tot intr-acea lung iulie 8, sa intareste si de raposatu
intro fericire domn Costandin Hangearliu, cu coprindere cum ca fiindca
avutul Turnavitului, pentru multole datorii ce s-au aflat atat la ai tarii
aici, cat $i la obraze in Tarigrad, s-au dat ca sa sa vanza cu mezat, din
care avut hind i casele acestea ce le-au cumparat de la mezat dumnealui
biv vel vornec Costache Ghica dupa ce s-au strigat la mezat zilile tole
oranduite.
Nemaiesind alt musteriu cu pret mai mare, au ramas asupra mai
sus numitul boor, carele atunci in urmai insusi proeriticos, aducand pe
fratii Turnavitului, le-au dat protimisis cu aceasta suma de bani, de vor
sa cumpere pe seama for casele. yi ei au dat raspuns ca nu le trebuesc.
i sa intareste anaforaoa mezatului ca sa stapaneasca dumnealui mai sus
numitul boor cu Mina' pace ca un bun cumparator de la mezat facut cu
Mina oranduiala, din porunca domneasca.
1799 iunie 8, zapis supt pecetea i iscalitura raposatului intru
pomenire banul Costache Ghica, coprinzator ca dooa perechi de case ce
sant tot intr-o curte din mahalaoa Sfantului Than col Nou, ce au fost
ale raposatului Dumitrache Turnavitul, le-au van.clut paharnicului Mano-
lache in taleri 6 500. Care case le-au cumparat i dumnealui de la sultan-
mezat, dupa cum si anaforaoa starostii adevereaza, ce este intarita si
cu pecete gospod. Care anafora s-au dat la mana numitului cumparator
dinpreuna cu zapisul de vanzare.
Deci, in intarirea ce da raposatu intru fericire domn Costandin
Hangearliu la anaforaoa mezatului coprinzandu-sa ca aceste case fiind
avut al raposatului Dumitrache Turnavitul si tot avutul lui, pentru
multele datorii ce au avut, atat la ai tarii aici, cat si pe la obraze in
Tarigrad, s-au dat la mezat spre vanzare si cum ca raposatul intru pome-
nire banul Costache Ghica, cumparatorul munitelor case, proeriticos,
aducand pe fratii Turnavitului, le-au dat protimisis 5i numitii s-au lepadat,
cu cuvant ca nu le trebuesc.
eurata dovada, sa face ca aceste case au fost ale lui Dumitrache
Turnavitul, fratile jaluitorului. i pentru multele lui datorii, s-au dat
spre vanzare, iar nu ale jaluitorului, precum zice si nu sa poate ajutora
jaluitorul in.tru nimic cu acea carte ce zice ca este diiata a muniii lui,
pentru cad nu numai ca este cu totu necunoscuta, dar si de ar fi fost
aceste case ale lui, precum acea carte coprinde, fireste aceasta cerere de
dumnealui ar fi facut-o atunci cand s-au dat casele spre vanzare, sau
macar sand s-au chemat, dandu li sa protimisis, iar nu s-ar fi lepadat
cu totu, precum sa arata in numita intarire.
i pe langa toate acestea, nevazandu-sa din partea jaluitorului
vreo dava cu vreo cerere nici asupra hotararii numitului raposat domn,
nici do atunci incoace 'Ana acum, in curgore de 30 de ani aproape, An
are jaluitorul nisi un cuvant la cererea ce face, ci gasim cu cale ca
dumnealui caminar, nu numai sa ramble in pace si nesuparat de cererea
jaluitorului, dar Inca plateasca jaluitorul qi orice cheltuiala i sa va
fi pricinuit t i sa va pricinui dumnealui carninarului in judecata, ca
unul ce far da nici un cuvint s-a pornit cu piri neadevarate.
Iar hotararea cea desavirsit ramane a sa da de catre inaltimea ta.
1828 aprilie 7.

317
www.dacoromanica.ro
 Iancu Vaearescu vel logofat
Dimitrie Bibescu [7] vet clucer
Costandin Rasti biv vel clucer
Acad. R.S.R., CXLIX-29.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

228 1828 aprilie 15. Bueureti.

Dup./ luminata porunca marii tale ce ni sa da la aceasta anafora a
Depertamentului epitropii obstirilor, facind i not cercetare i cuviincioasa
chibzuire, zicem ea de vreme ce jaluitorul Iacomi Filopopolitul an adus la
Depertament pa acel Marcu Gheorghiu de an dat inscris cum ea jaluitoru
este nepot de sora lui Hagi Dimitrie doftorul ce au murit aici, ai caruia
parinti sa afla morti.
Si ca oricind sa va arata alte rude ale lui Hagi Dimitrie sau alti cu
alte cereri, sa fie el raspunzator, numai sa i sa dea ramasul mortului, ce sa
arata in doftorii si vechituri de bola] rfe i alte lucruri in aceasta alaturata
catagrafie ce s-au facut da Depertament, iar alti lude patru anume :
Dimitrie Joan, i Petre Ciorica, i Joan Dimitriu, i Gheorghe Sulea of maha-
laoa Sfintului Nicolae an dat inscris ca cunosc pa Marcul de om cinstit
si on in ce vreme sint chezasi raspunzatori pentru dansul.
De aceia ca sa nu stea aceste lucruri ale lui Hagi Dimitrie, ce au
murit, inchise la Depertament, sa sa prapadeasca, gasim cu cale sa sa dea
luminata porunca marii tale catre dumnealor boeri de la numitul Deperta-
ment, ca sa dea Marcul chezasie in scris la condica Depertamentului, supt
iscalitura sa, cum si ceilalti lude patru chezasie pentru Marcu ea vor fi
raspunzatori in pricina aceasta cind sa vor ivi alte rude mai de aproape
ale lui Hagi Dimitrie si sa va prapadi da jaluitor averea, lui Hagi Dimitrie.
Si asa sa sa faca teslim in mina jaluitorului averea lui Hagi Dimitrie,
poprindu-sa si la Depertament copie dup./ catagrafia ce s-au facut de toate
lucrurile mortului, iscalita de jaluitor ca le-au prima, spre a fi stiut dupa
vremi.
Iar hotarirea [cea desavirsita famine la mariia ta].
1828 aprilie 15.
Iordache Golescu biv vel dvornic
Costandin Cimpineanu biv vet logofat
Alexandru Filipescu vel logofat
Nestor vet logofat
Arh. St. Buc., ms. 1 134, p. 265.
Copie.

229 1828 aprilie 20. [Bueureti].

Preainaltate doamne,
Dumnealui biv vel dvornic Mihalache Ghica prin anafora catre maria
ta au facut aratare ca avand un loc de casa pe Podul Mogosoaei, inclinat
cu alt loc (IA alaturea i nefiind sineturi pa partea ce s-au pogorit de dumnea-

318
www.dacoromanica.ro
lui, au facut rugaciune ca sa sa osibeasca prin masuratoare si sa i &a dea
carte da suma stanjenilor ce sa vor alege spre a-i fi stapanirea linistita.
Dupa luminata porunca marii tale, fiind cercetare, am cerut de la
dumnealui dvornecul sineturile ce va fi avand pentru acest loc, si ne arata
o foaie de zestre, cu leat 1826 noemvrie 6, iscalita de dumnealui aga
Manolache Florescul, epitropul cash raposatului clucerului Ioan Faca,
prin care sa da dumnealui dvornecului un loc pe Podul Mogosoaei cu data
pravalii ce slut pa dansul, care loc cade intre casele pitaresii Sultanii Lipa-
neaschii si intre casele copiilor cumnatii ei.
Dumnealui ne mai arata si un zapis cu leat 1809 august 2 iscalit
de un Vasile croitorul si de sotia lui Marica adeverit si de Departamentul
de Opt, cu coprindere, ea vinde raposatului banului Golescu, o casa cu
coprinsul ei in mahalaua popii Cozmii, care sa vecineste despre rasarit
cu un loc Undescifrabill despre apus cu Podul Mogosoaei, despre amiaza-zi
cu Ionita Lipanescu si despre amiaza-noapte cu cluceru Faca. *i in fats
Podului are stanjeni 20 fara doua palme, la mijloc stanjeni 19 si la fund
stanjeni 18.
Ne mai arata si o adeverinta iscalita de raposatul banu Radu Golescu,
cu leat 1818 iulie 6, coprinzatoare ca cismeaua este facuta pe locul cluceresii
Marioarii Faca si are voe sa fad, pa dansa once bina va voi. Pentru care
acest loc ne arata dumnealui aga Manolache Florescu, ca raposatul banul
Golescu, 1-au cumparat pa seama raposatului clucerului Faca si zapisul
s-au facut iconomicos pa numele raposatului banului Golescu dupa dovada
ce sa face din adeverinta pentru cismea.
Apoi mai pe urma s-au facut acest loc un trup cu celalalt loc, da
alaturea, ce era al raposatului clucerului Faca, din care trup de loc au lasat
prin diata raposata clucereasa Marioara Faca ca sa sa dea jumatate de
zestre fiicei dumneaei Catinchii si jumatate sa ramaie pe seama copiilor,
precum an si urmat dumnealui aga Manolache.
Dupg aceasta am pus de au masurat acest loc peste tot, cu stanjenu
lui erban Voda, adica atat locul da cumparatoare cu sinetul ce sa arata
in sus, cum si celalalt loc ce-1 avea mai dinainte raposatul clucer Faca.
*i puind sfoara din coltul cismelii cel despre pitareasa Lipaneasca si drept
pA, marginea Podului pans in bulamacul ulucilor despre locul da, alaturea
al stolnicului Iacovache Prijbeanul, s-au gasit stanjeni treizeci si palme
doua. S-au tras si in fund despre locul dumnealui dvornecului Alecu
Cratulescu, din ulucile despre pitareasa Lipaneasca si pana iarasi in ulucile
despre locul stolnicului Prijbeanul si au iesit stanjeni treizeci si trei, palme
patru. S-au tras si la mijloc iarasi din ulucile pitaresii Lipaneaschii pins
in ulucile despre stolnicul Prijbeanu si au iesit stanjeni treizeci si doi.
Deci dovedindu-sa din mai sus aratatele sineturi ca amandoua aceste
locuri ce s-au facut un trup au fort ale raposatului clucerului Faca, din
care pa jumatate s-au dat de zestre dumnealui vornecului Mihalache Ghica,
da catre dumnealui aga Manolache Florescu, dupa diata raposatii cluceresii
Marioarii Faca, da aceia sa cuvine ca din suma stanjenilor ce sa arata in
sus, in trei trasuri, ce s-au gasit la masuratoarea ce am facut, s is pa
jumatate din ate trele masurile dumnealui dvornecul Mihalache, si juma-
tate sa ramaie pa seama copiilor raposatului clucerului Faca.
Iar hotarirea ramane la mania ta.
1828 aprilie 20.
319
www.dacoromanica.ro
 Iordache Golescu biv vel dvornie
Constandin Cimpineanu biv vel logofat
trecut in condica
biv treti logofat
Colectia prof. Nicolae Ionescu-Barba.
Original, stare bunA, hirtie cu filigran.

230 1828 mai 27. [Bueureti].

Catre cinstitul Divan al Valahii
Eu cu[m]parand un loc de casa peste drum de la dumnealui co-
conu Alecul Vilara, in mahalaoa Biserica Doamnii, de la un medelnicer
Nicolaie.
Care loc de casa fiindea voesc a-1 ingradi cu uluci $i pa inprejurul
acestui loc sa gra qi alte locuri ale altor boeri vecini, de aceia ma rog
cinstitului divan a sa da porunca catre dumnealor boeri vornici ca sa
oranduiasca oameni cu stiinta a merge la numitul loc sa mi-1 traggi tji s5
mi-1 d[eja dupa coprinderea zapisului ce am de la numitul cumparator,
puind i semnele dupa obicei, ca sa stiu i eu pa unde sa -mi trag ingradirea.
i mai vartos ca nu vreodata sa am vreo prigonire cu vecinii miei
ca m-am intins mai mult si am hrapit din locurile dumnealor.
Al dumneavoastra prea plecat slugs,
Marinos Hagi Vasiliu
[rezoltgia pe verso] :
De la Divanu tarii
Cinstitilor dumneavoastra velitilor dvornici sa cercetati jalba aceasta
prin zapciu hatmanesc.
1828 mai 27.
biv vel sardar
Arh. St. Buc., Doc. munteneti, XXVIII-70.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

231 1828 iulie 24. [Bueurqti].

Catre cinstit Divan al Printipatului Valahii
Cu plecaciune fac argtare cinstitului Divan pentru dumnealui
arhitectonul Fraivalt ce an fost insgrcinat prin contract cu facerea da piiatr5
a podurilor celor marl. domnesti.
Ca acum, intorcandu-ma la casele mele in Bucuresti, vgz ca scurgerii
apii dupg caldaramul da piiatra ce s-au facut in mahalaoa Co ltii si vine
pa dinaintea caselor mele, i-au dat be prin gradina mea. Din care pricing,
nu numai gradinii s-au pricinuit stricaciune cu uscarea pomilor, dar 1i
casele sant in pericolon da a sa dafama, precum da fata sant vazute.
Caci neavand loc unde sa sa scurga apa din gradina, toata ramgne intr-
Ansa si face inecaciune.
Inca din varsarea ploilor ce au fost mai in trecutele zile umplandu-s5
si pivnita caselor pang, sus da apa, abia paste treizeci da zile s-au putut

320 www.dacoromanica.ro
scoate afara. Si. cu toate ca, Inc de and sa cladea acest caldaram, prin
jalba, s-au facut aratare stapanirii da catre polcovnicul Hristache, omul
casii mele, ca 0, popreasca scurgerea apii prin gradina mea. i oranduin-
du-sa in cercetarea dumnealor velitilor vornici au mers in fata locului
unde vazand stricaciunea ce mi sa pricinueste, an zis dumnealui arhitec-
tonului ca sa dea scurgerea apii acelui caldaram pa ulita ce merge spre
Moruzoaia, iarasi pa langa ingradirea caselor mele. Dar nici o urmare nu
au facut, puind temei la doa puturi ce s-au gasit Mute in gradina.
Pentru care, cu pleaciune ma rog cinstitului Divan ca pa deoparte
sa sa Indatoreze dumnealui arhitectonul Fraivalt a da da fata contractul
ce au incheiat pentru facerea acestui caldaram, ca sa sa vaza. Iar pa da
alta, sa dea scurgerea apii dupa Podul Colii pa ulita ce merge tot pa
langa Ingradirea caselor mele, spre Moruzoaia, sf ese spre ulita ce merge
spre Hanul *erban Voda, ca sa sa scurga pa santul podului ce merge la
poarta din sus a Curtii cei vechi si da in Dambovita, nefiind primit dreptatii
sa cerc aceasta simtitoare paguba, cand eu si analogon ce m-au ajuns la
facerea acestui caldaram, 1-am platit.
Pentru ca pricinuirea ce au aratat la acele doa puturi ce s-au gasit
in gradina nu are nici un temei, da vreme ce acele puturi sant Monte da
not numai pentru strangerea apii ce sa aduna din ploi si iar nu o puteam
apandisi, cu cat mai vartos acum sa sa scurga apa din toata mahalaoa.
Si al doilea, ca in contractu ce an incheiat cu Cara pentru facerea cu
piiatra a podurilor celor mari domnesti, sa coprinde ca sa nu aduca cea
mai mica vatamare la vreo casa a cuivasi, on facerea acelor poduri, cu cat
mai vartos la facerea podurilor prin mahalale, care este on cheltuiala
noastra.
Da aceasta ma rog a sa face da catre cinstit Divan cuviincioasa
Indreptare.
Costandin Sutu
[rezolulia] :
De la Divanu Orli
Cinstiti dumneavoastra velitilor dvornici sa cercetati jalba aceasta,
prin zapciu hatmanesc.
1828 iulie 24.
biv vel sardar
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, IX-33.
Original, stare bunk hirtie cu filigran.

232 1828 august 3. Bueuresti.

Zapisul mieu cu Incredintare la mina dumnealui jupin Iosif zugraful
i la sotiia dumisale jupineasa Zinca.
Precum sa sa stie ca avind ieu casa, in mahalaua Doamnii Balasii,
cu pamintul iei ohavnic, facuta de mine, si facindu-o vinzatoare din buna
a mea vointa, fara a fi silit de catre cinevasi, au iesit musterii mai sus
numitul jupin Iosif cu sotiia dumnealui. Cu carele intocmin.du-ne cu prey
de taleri 4 100, adica patru mie una suta lei, i-am si primit astazi toti
banii in miinile noastre.
321
21 - 0. 2145 www.dacoromanica.ro
 Deci Ea sa stie ca i-am si teslimatisit zapisul eel vechi in miinile dumi-
sale, prin care sa math, cuprinsul casii, adica spre rasarit sa vecinete cu
chir Spirea rachierul, spre apus cu dascalul Ion, spre amiaza-zi in fund sa,
vecinete cu chir Anastasie marchitanul, iar spre amiaza-noapte ieste
fata caselor in drumul Mitropoliei, ce ieste la Curtea Veche.
Lungul locului caselor ieste de stinjeni zece si patru palme ; latul,
adica in fafa trei stinjeni, fundul stinjeni doi, dupa cum coprinde sinetul
cumparaturii locului.
Pentru acesta sa stapineasca atit dumnealui cit si sotiia dumnea-
lui i odraslele cite Dumnezeu le va darui in pace si in veac de vecie, sta-
pinire ohavnica, fiind prin stirea tuturor rudeniilor si a celor ce dupa
pravila li sa cuvin protimisis.
Dar pentru mai temeinica si cu a dumisale stapinire, amindoua
partile au facut rugaciune cinstitei Logofetii cei mari a Tarii de Sus de au
adeverit acest zapis cu iscalitura si dam [nea]lui vel logofat, trecindu-sa
si in condica cinstitei Logofetii. Iar noi ne-am iscalit spre incredintare.
1828 avgust 3.
Pana .sin Hriste adeverez
Caterina sotiia, adeverez, vanzatoare
Eu Zoita soacra vinzatorului, adeverez
Eu Stancu [7] cu sotiia mea, adeverez
Eu Nedela cu sotiia mea, adeverez
Eu G [indeseifrabil] cu sotiia mea, adeverez
Ionita &seal vecin, martor
[o stmvotura greceasca, indescifrabilit]
Pentru acest pret da va fi adavarat iscalesc, iar dovedindu-sa viclenie
cu pret mai jos, nu ; precum si portita ce -au dechis chir Pana in curtea
mea, cu vole intre noi, duranealui cumparator sa i-o astupe nefiind pri-
mita de Cabe mine.
[sonnatio a greceasca, indescifrabila]
Din porunca cinstitii Mari logofetii a Tara de Sus, fiind trimis cu
acest zapis la fala locului ca sa cercetez dupa orinduiala, unde mergind,
am cercetat si vecinii s-au iscalit toti. Iar pentru rude mi-au aratat vinza-
torii ca nu mai au 15, allii care Ea alba cadere da protimisis.
1828 avgust 29.
GLecrghe Thecdorescu logofat za divan
[pe pagiva a ireia] :
De la Logofetia mare a Tarii de Sus
Amindouapartile, viind la Logofetie, au facut rugaciune a sa adeveri
acest zapis. *i din zapisul vechi of leat 1818 avgust 2 a lui Costandin
Nicolau facindu-sa do-vada ca au cumyarat Pana in Bristea eel de acum
vanzator locul ce sa arata intr-acest zapis, am crinouit pa Cheorghe
Thecdor escu lcgcfat de Divan de au cercetat pentru rude i vecini. i prin
inscrisul sau arata ea toti vecinii au iscalit, cum i pentru rude cum s au
incrediniat vinzatcrii ca altii alma, din cei iscaliti nu mai sint din cei cu
cadere de protimisis.
i nemairamiind nici o pricina cu pravilnica orinduiala, adeverim
zapisul acesta a stapini cumraratorul in buna pace, trecindu-sa dupa
orinduiala i la condica.
1828 avgust 29.

322 www.dacoromanica.ro
 vel logofat
procit Gheorghe Poenaru sardar, condicar divanului
M.I.M.B. nr. 30 958.
Original, stare foarte bund, hirtie cu filigran.

233 1828 septembrie 20. Bueureti.

De la Divanul Printipatului Valahii.

Pe aceasta anafora a dumnealor velitilor boieri ce sa vede scrisa de
la 15 ale trecutului ghenarie, neramiind odihnita Balasa, sotia vistierului
Mano le ce au murit, zapciu hatmanesc au infatisat-o si la Divan inaintea
noastra, cu biv cluceru za arie Athanasie fiul raposatului sardar Spirii
Gazotu i cu Nicolaie Brasoveanu, cumparatorul acelui han de la jaluitor,
tot acele raspunsuri facind atit jaluitoarea cit si piritii, care sint aratate
intr-aceasta anafora.
i osebit zice Nicolaie Brasoveanu ca el au cheltuit in urma dupa
ce i-au aratat raposatului sardarului Spirii ea au cumparat hanul de la
jaluitoarea in taleri 1 200, peste taleri 2 000 la acel han de 1-au dreg, $i
apoi 1-au vindut la alta parte.
Deci de vreme ca jaluitoarea lasa dupa moartea barbatului sau
Manole vistier, la leat 1816 iulie 12, au intrat cu creditorii sat in judecata
Departamentului, cind s-au ales banii ce au avut sa is fiescare de la bar-
batu-sau, ii s-au dat datoria ca s le raspunza dreptul lor.
Precum si la leat 1817 cind s-au infatisat la dumnealor velitii boieri,
tot asemenea s-au gasit cu tale prin anaforalele ce s-au savirsit intr-acea
vreme, care sint aratate intr-aceasta anafora a dumnealor boierilor.
i cu aceasta urmare a ei facindu-sa mostenitoare pa averea barba-
tu-sau, nu poate acum peste atitia ani trecuti sa ceara din averea barba-
tu-sau a i sa implini mai intii zestrea ei, sau condeie de lucruri ce an dat
si au luat on Spirea Gazotul on Hagi Ionita emanetarul caselor de la bar-
batu-sau, i de la dinsa mai naintea judecatii Departamentului, fiindca
in urma acelora s-au lamurit de judecata Departamentului, i de dumnealor
velitii boieri, cit an ramas sa is fiescare creditor bani buni it curati de la
barbatu-sau.
Iar hanul fiMd fost emanet la raposatul &arch'. Spirea, nu este acum
tinuta in seama vinzarea lui catre Nicolaie Brasoveanul si vinzarea lui
Nicolaie catre oricine macar, fara numai fiindca pretul hanului ce au fost
de taleri 1 200, la care cheltuind Nicolaie de 1-au prefacut, nu este cu
indoiala, ca urmeaza sa iasa acum la mezat mai multi bani care sint ai
lui Nicolaie.
i raposatu sardar neavind dreptate ca sa ceara din emanet mai
multa suma de bani decit facea atunci acel han, care bani i-au primit din
vinzarea caselor barbatului
De aceia hotaraste Divanu si porunceste dumitale staroste de ne-
gutatori sa vinzi acel han prin mezat $i din pretul ce va toil sa tragi acei
taleri 1 210 ce i-au luat sardaru Spirea din vinzarea caselor barbatului
jaluitorii si dai la hatmanie a sa face o suma cu ceilalti taleri 600 ce
i-au dat jaluitoarii clucer Tanase, fiul raposatului sardar, dupa invoiala
ce au facut pentru acel dal, ca sa sa imparts atit la raposatul sardar, in
socoteala banilor ce mai are sa is peste acei taleri 1210, cit $i la ceilalti
323
www.dacoromanica.ro
creditori ai bkrbatului jaluitoarii cu analoghie, dupl suma ce are sa is
fiescare.
Si pentru city suma le vor mai lipsi, isi vor cAuta implinirea de la
jaluitoarea, iar ceilalti bani ce va mai iesi la mezatu acelui han, peste suma
de parale o mie doua sute zece, sa; sk dea lui Nicolaie Brasoveanul pentru
cheltuiala ce au facut la acel ban, ca niste bani ce sA socotesc bani gi drepti
ai ski. Si cu acest mijloc sa sa, precurme acea prigonire.
1828 septembrie 20.
Grigorie al Ungrovlahiei
Barbu Vacarescu
Mihalache Ghica
Romanit
Alexandru Ghica
Nestor
Alexandru Nenciulescu
Alexandru Cretulescu
Arh. St. Sue., ms. 1134, p. 327-328.
Copie.

234 1828 septembrie 25. [Bueureti].

Adica noi mesteri carii mai jos ne vom iscali, incredintam cu acest
zapis al nostru ce dam la luminata imam, marii sale beizadea Costache
Caragea.
Precum sa sa tie ca am tocmit sa facem acest meremet la casele
marii sale, adica olanile atat lnvaligului sa le intoarcem si de iznoava sa
le asezam cu buns orinduiala ; coamele i colturile i pe land, cosuri sa,
punem olanile cu var, astaru pe unde va fi stricat sA-1 dregem. Asemenea
gi saceacul de jur inprejur pe unde va fi stricat, fAcAnd lucru temeinic
la stresini, ca sa, nu razbeasca apa pe sageac (sic) si dintr-aceasta pricing
putrezind sa inceapa a cadea. Caci on dupa cat* trecere de vreme cunos-
cAndu-sa o asemenea greseala a noastrA, sa fim datori de iznoavl a face
saceacul fara a cere nimic de la maria sa.
Insa la tot acest meremet este sa fie numai mestesugul al nostru,
iar materia toatA cata va trebui a marii sale, incepand de la octomvrie
si cat mai in graba, cu oameni indestui, sa ne silim sa. ispravim.
Invoiala ce am facut este a ne da taleri vase sute pentru tot acest
meremet, care bani sa ni-i istoveasca randuri, randuri, dupa lucrul ce
vom face.
Si, pentru mai bunk incredintare a marii sale, am adeverit acest zapis
$i de dumnealui meimar-basa spre avea urmarea intocmai, precum mai
sus sa, coprinde, primind gf noi de la maria sa, cu asemenea coprindere
zapis.
1828 septembrie 25.
x Eu GhitA calla Talmaciului dulgheru ot mahalaoa Slobozii din
Brosteni, adeverez
x Eu Dina dulgheru ot mahalaoa Vladicai, dupg Podul Calicilor,
adeverez
De la Meimaria politii
Viind acest zapis inaintea mea gf citindu-sa, i s-au vazut cc coprin-
dere are. Si mai intai intreband pa numitii dulgheri poate a savarsi acest

324 www.dacoromanica.ro
lucru cu pretul cel numit. Si s-au indatorat a va fi urmatori lntocmai,
pazind coprinderea acestui zapis.
Pentru aceia dar si eu am intarit acest zapis cu a mea iscalitura.
1828 septemvrie 25.
Ni[indescifrabil]
taleri una suta am primit acum inainte de la maria sa, 1828
septemvrie 26
x Eu Ghita dulgheru si eu Dinca dulgheru
taleri una suta saizeci ipac, am primit eu mesteru Ghita, octom-
vrie 7
taleri doua sute ipac au mai primit mester Ghita, octomvrie 11
taleri patruzeci am primit, mesterul Ghita, noemvrie
Acad. R.S.R., CCCLXI-98.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran.

235 1828 octombrie 5. [Bucureti].

Catre prea cinstitul Divan al Tara Bonanesti

plecata jalba
Arat cinstitului divan el casa raposatului Theodosie Vrana, cumpa-
rind casele raposatului Ioan Bacaloglu, care case sint alaturea cu zidul
Spitalului Co ltii si ferestrile ospitalului din vechime au fort si BA, deschid
in curtea acestor case.
Acum, sotiia raposatului Vrana au inchiriiat aceste case la un caritas,
care caritas s-au pus da face herariia tocmai ling/ ferestrile saracilor
bolnavi, undo niciodata nu poate a-si avea odihna saracii bolnavi din
pricina sunetului ciocanilor lucrind la fier.
Am zis in multe rinduri si numitului caritas ca BA nu faca aceasta
fierarie Rugg ferestrile spitalului si n-au vrut BA inteleaga, ci lucreaza
mereu. Am zis si dumnealui chir Ienache Scufa, tatal dumneaei cocoanii
sotiei raposatului Vrana, si vaz ca numitul caritas nu inceteaza din lucru.
Si fiindca saracii bolnavi niciodata nu pot a-si avea odihna, ma rog
cinstitului divan ca sa sa dea prea cinstita porunca, unde BA cuvine, a sa
embodisi din lucrul de a nu face aceasta fierariie. Si ce va fi, mila prea
cinstitului divan.
Plecata sluga,
Nicolae Trasn ea biv vel clucer, epitropul spitalului Coltii
[pe verso]:
De la Divanu tarii
Cinstiti dumneavoastra velitilor boeri, sa cercetati jalba aciasta
prin zapciu hatmanesc.
1828 octomvrie 5.
biv vet stolnic
[pe verso]:
Pentru case cu chirie ling4 Spit[alul] Coltea.
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-170.
Original, stare foarte bunk hlrtie verzuie, cu filigran, de origine strainii.

325
www.dacoromanica.ro
236 1828 octombrie 13. [Bueuretil

Dupa porunca slavitului divan ce s-au trimis catre Agie Inc, de

la trecutul iunie 31 (sic) in dosul anaforalii Agii coprinzatoare intre altele
i pentru podu de peste apa Dambovitii of mahalaoa Dudescului, fiindea
acel pod nici data nu s-au facut de stapinire ci de mahalagii, sa sa inda-
toreze iarai mahalagii ca sa dreaga bine, cum sa cade i fara catui de
putina prelungire, Ins sa cercetez care din mahalagii it facea, i tot pa
aceia sa-i supui la dregerea acestui pod.
Urmatoare fiind Agia indata au i pus in lucrare porunca slavitului
Divan, orinduind pa vet ceau agiesc ca fara zabava sa sileasca pa acei
mahalagii i sa faca acest pod. Carele intorcandu-sa au adus raspuns de
la toti mahalagii ca din vechime s-au facut acest pod de stapinire i mai
vartos de la luminatia sa beizade Grigore Sutul eel mai intai mahalagiu
acolo. Au adus raspuns ea luminatia sa insui au fost silitor catre stapi-
nire intr-un rand la facerea acestui pod, de au inlesnit pentru aducerea
cherestelii, podinilor i urilor, cum i a facutului mai in urinal oranduind
insui luminatia sa pa un [too liber] bacanu de acolo de au fost epistat
asupra facerii podului pana s-au sfarit. *i de aceia nu sant datori, macar
ca i de s-ar sili fara voia mahalagiilor a-1 face, dar fiind prea putini aci
cu putere, iar ceilalti toti scapatati, mijloc nu este a sa inplini. Fiindca
la acest pod merge cheltuiala indoita i intreita, decat la podurile dupa
parnant limpede.
Iar catre aceasta mai fac aratare ca dumnealui banul Brancoveanul
an aratat catre zapciu ca acest pod totdeauna s-au Mout de stapinire,
i acum la facerea contractului pentru caldarimuri s-au uitat din greeala
pa langa celelalte poduri du peste apa Dambovitii a sa pune, ci in locul
lui s-au pus eel de la Colintina, precum chiar arhitectonii marturisesc.
Ci ca un pod ce este prea trebuincios a sa face, caci s-au prapadit
cu totul i poate a sa intampla i vreo primejdie, de aceia i nu lipsete
Agia a face cunoscut slavitului Divan ca sa chibzuiasca mijlocu pentru
facerea acestui pod, i precuin sa va gasi cu cale, mi sa va da porunca
de urmare.
1828 octonwrie 13.
vet aga
Arh. St. Buc., rns. 1 386, f.44v.
Copie.

237 1828 octombrie 15. Bucureti.

Catre slavitul Divan de la Departamentul de Sapte
Din porunca slavitului Divan zapciul hatmanesc, vataful da curte,
au infatiat la judecata acestui Departament pa Nicolae heraru, de aici
prin vechil, cu adeverintA', inscris dumnealui pitar Stanciu Popescu cu
jalba ce an dat pentru manastirea Sfantului Gheorghe Nou. Zicand ca
cumparand el cu zapis de la cuviosul parintele arhimandritu Gavriil,
egumenul manastirii, o cacioara in ulita cojocarilor groi, cu toemeala
drept taleri 725 i chiriia locului pa an cate taleri 16. Care be al eacioarei
bind foarte stramtorat i alaturea aflandu-sa un locor in fats, de o juma-
326
www.dacoromanica.ro
tate de stanjen, iar in fund cat va fi nu stie 1-au cerut de la numitul igumen
si 1-au dat iarasi cu chirie pa an cate taleri 85 si taleri 70 lui Stamen gri-
maticul manastirii, pa, care locsor cheltuind ca la taleri 200 si-au facut o
magazie pentru trebuinta sa.
In urma vazand ca igumenul a facut mare scadere vecinilor de peste
drum din chiriia locului, adeca, unde platea de un stanjen ate taleri 57
i-au lasat a plati numai cate taleri 15, a cerut si el a-1 mai scadea din taleri,
85, si igumenul n-au voit.
P5, care chirie platindu-o pang la o vreme au incetat apoi cu plata,
cunoscandu-sa, napastuit. Si asa vazand ca acel locsor cu magaziia nu sa,
stapanea de nimeni i vrand a-1 lua iarasi pa seama lui s-au dus la parintele
proin igumen Protasie i 1-ar fi tocmit ca sa dea chirie pa an sate taleri
35 si sa plateasca si magaziia osebit cu taleri 50 (cu Coate ca era facuta
cu cheltuiala sa).
Si mergand a doua zi ca sa-si ia zapisul i s-au zis ca de-1 primeste
cu pretul chiriei de mai nainte, cate taleri 85 pa an, asa i-1 va da, iar mai
in urma, s-au pomenit ca 1-au dat la un vecin de alaturea loan cojocaru,
tot cu pretul tocmelii lui cate taleri 35 pa an chirie si magaziia sa o pia-
teasel cu taleri 60.
Ci fiindca, acel loan cojocaru este vecin acolo, mai de curand cleat
dansul, adica dupa, ce au cumparat el cascioara si mai mult lui i s-ar cuveni
ca s5,-1 ia dupa cum au fost luat Intai cu protimisisul vecinatatii, de
aceea cere ca sa sa dea in stapanirea lui acel loesor, cu pretul tocmelii
ce au facut, sau de nu, sa, intoarca manastirea banii cumparatorii cascioarii
i banii ce au dat gramaticului Stamen si banii ce an cheltuit la facerea
magaziei, care sa adung peste tot taleri 995 si sa ia cascioara pa seama manas-
tirii, eaci far de acel locsor nu sa poate a a sluji cu cele trebuincioase,
neavand pe unde a-$i rasa lemne $i altele, nici be in dos ca sa-si pile de
ale casii.
Fata fiind i Nitul iconomu, vechil, cu adeverinta inscris din partea
manastirii, raspunse ca, cu totul neadevarata este plangerea jaluitornbii
pentru ea lui nedandu-i maim a mai plati chirie pentru acel locsor de
bunavoe, Inca din leat 1823, 1-au lasat pa seama manastirii, dand i zapis
ca nu-i mai trebue i asa 1-au inchiriat in urma, i manastirea la altul.
Si fara da nici un cuvant s-au sculat acum cu judecata asupra manastirii
de au bagat-o in cheltueli pa care le cere numitul.
Inca', mai ceru ca sa, mai sporeasca jaluitorul si din chiria locului
casei lui, fiindca, el an facut in locul acei case un hambar ca o pravalioara
si 1-au dat cu chirie de vinde peste intr-insul, pentru care nu are voe de la
manastire pana nu va veni mai intai sa sa invoiasca, ca sa mai sporeasca
din chirie.
Aratandu-ne vechilul de vazum i acest zapis scris, din leat 1823
iunie 5, iscalit de jaluitorul Nicolai Dinu, ce-1 da, la manastire, cu coprin-
dere ca avand el o pravalioara in Targul Cueului pa locul numitei manastiri,
cumparat drept taleri 725 din leat 1819. Si la leat 1820 aprilie mai luand
de la manastire i alt loc din dosul cascioarii pang, la ingradeala pravaliilor
cojocarilor, adeca in fata podului, o jumatate de stanjen si in lung pang,
in rinkTadeala numitei pravalii ale cojocarilor, pentru care acel loe nedan-
du-i mama de a mai plati chirie, de bunavoia lui, 1-au lasat iaras pa seama
manastirii dinpreuna i cu magazia de uluce, ce este facuta de dansul pa
acel Mc. Si dupa vreme nu are sa, mai pretenderiseasca nici o cheltuiala
Cara decal sa-si stapaneasca numai locul cascioarii ce an cumparat-o.

www.dacoromanica.ro 327
 Care zapis neputandu-1 tagadui vechilul, jaluitoru lui an ramas
MA, de cuvant. Asemenea nu tagadui nici pentru hambar el au facut
jaluitorul In locul casei lui, zicand cg, daramandu-sa casa ce an fost cum-
parata, fiind veche, au facut si el in locul lui acel hambar. Deci dupg,
zapisul jaluitorului de mai sus ce fu netagaduit de vechilul au, nu are el
nici un cuvant acum ca 0, mai ceara bucatica de loc, nici sa pretenderi-
seasca de la manastire vreo cheltuialg, pentru magaziia ce au fost facut-o
acolo, pentru ca de bunavoia lui, nesilit de nimeni, s-au lepadat, la'sand
atat locul, cat si magaziia pa seama manastirii.
De aceia ii gasim cu cale, ca nu numai sa alba manastirea bung.
pace de aceasta para a numitului, ci Inca sg, plateasca el si cheltuielile
ce au facut ii va mai face manastirea intr-aceasta pricing), precum si in
zapisul locului casii ce va fi avand de la manastire, de nu sa va fi coprin-
zand intr-ansul ca daramandu-sa casa, ce sg, sa faca, fiindcg, aces casa
s-au stricat ai pa locul manastirii au facut hambar de negutatorie.
Dator este on sg, sa invoiasca de al doilea cu manastirea, sau sa
sloboaza locul.
Iar hotararea ramane a sa, face de catre slavitul Divan.
1828 octombrie 15.
Ianache Stanescu stolnic
Ianache clucer
M [atei] clucer
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Gheorghe Nou, XXXV-62.
Original, stare bunA, hirtie cu filigran; Insemnari grecesti, indescifrabile,pe verso.

238 1828 noiembrie 11. [Bucureti].

De la graf [ul] Palen catre Divan

1828 noembrie 9.
nr. 5 492
Pe dumnealor boierii vel vornic Gheorgache Golescu i vel vornic
Alexandru Nenciulescu ce s-au oranduit de Divan spre cea impreuna lucrare
pricinilor comisiei indestularii, eu intaresc intru aceasta slujba 8 fac
cunoscut Divanului asupra intiinarii lui cu nr. 192.
De la Divanu Printipatului Valahiei
Catre dumnealui ye/ vornic za politiie .Alexandru Nenciulescu.
Dupa coprinderea mai sus aratatei pretlojanii, vei vedea dumneata
intarirea ce se face de catre stralucirea sa domnul prezident la alegerea
divanului pentru dumneata.
Pentru care si nu vei lipsi sa urmezi napristan dumneata la comisia
indestularii ostirilor, spre a lucra impreuna cu celelalte madulari ce sant
randuite acolo.
1828 noembrie 11.
Gavriil al Ungrovlahiei
Ilarion Argesiu
Barbu Vacarescu
Mihai Ghica
328
www.dacoromanica.ro
 Alexandru Nenciuleseu
[cloud semnaturi indescifrabile]
nr. 205
Golectia George Potra.
Original, stare foarte bunk, hirtie avind In filigran cuvintele: I. de Mori".

239 1828 [iz.]. BucureVi.

Milostiiu bojiiu lo Grigorie Dimitriu Ghica voevod i gospodar zemli
Vlahiscoie.
Dat-am domniia noastrg carte sfintii sale arhiereului Lavrentie
Hrisopoleos pg carele, prin tirea preaosfintii sale parintelui mitropolit
Orli, 1-am orinduit domniia mea igumen la manastirea Sgrindar, de aici
din Bucuresti, in locul celui ce au fost pang acum.
Deci mergind la numita manastire, s aibg a face zapt toate lucrurile
manastirii, miscgtoare i nemiscatoare, prin eatastih dupg orinduiala,
a Linea manastirea in bung stare, a drege i a meremetisi cele stricate a nu
ajunge manastirea la darapanare, 0," plateaseg i datoriile acestii manastiri,
sa iconomiseasca bine zestrea manastirii a o aduce la spor i adaos. Si in
scurt, sa fie indatorat, negresit, numitu igumen a ocirmui manastirea
intoemai dupg glgsuirea ctitoricestii orindueli ce are, stiutg i legiuitg,
prin cele adevgrate testamenturi, ca sa i sa cunoascg buna iconomie si
vrednicia in faptg.
Pentru care poruncim domnia mea pgrintilor i slugilor i robilor
sfintei mangstiri, sa fit,i cu toata supunerea i ascultarea catre numitul
igumen, ca sa poatg sgvirsi trebile manastirii, farg de cusur.
I saam receh gospodstvo-mi.
1828.
\L.13.1 vel logofat
Gheorghe Poenaru sardar, condicar divanului
Acad. R.S.R., CXLIII -157.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran; pecetea domneascA in tus rosu.

240 1829 ianuarie 20. [Bucurqti] .

Eu cea mai jos iscglitg dau acest zapis al mieu la mana sfintii sale
preotului Mihai Filimon spre a se ti ca eu avand o casa de zestre de la
parintii miei aici in Bucuresti, in mahalaoa Manii Brutarul, cu locul ei
mostenesc, i neputind ca sa o intimpin cu meremeturile cele de tre-
buintg, din care pricing mergea tot spre dargpgnare din zi in zi, rn-am
invoit cu sfintia sa i i-am vandut -o drept taleri 3 300, adieg trei mii
trei Bute, pe care bani i-am i primit toli deplin in mgna mea.
Aceasta casa despre rasarit cade cu fata in ulita in dreptul dosului
grgdinii domnului dvornic S carlat GrIdisteanul, despre apus se vecineste
cu gradin.a casii lui Grigorie lipcanul i a logofatului Egnieg, despre miazg-
noapte cu casa jupinesii An itii sotia lui lane jimblarul, despre amiaza-zi
cu ulicioara cea strimtg ce este intro locul mieu i intro casa logofgtului
Costache Giurescu.
329
www.dacoromanica.ro
 Iar spre stiintg, arat si aceasta, ca rgposatul bkbatul mieu polcov[nic]
Constandin, In viatg, aflindu-s5,, au cumpkat in taleri cinci sute o limbs
de loc impreung, cu o colibg, de casg, ce era pe dinsa de la o Mariia Turcoaica
ce era alkuri cu aceastg, casg, a mea de zestre si mergea pin,a, in ulicioara
cea strimta ce am zis mai sus. Care loc de cumpkkoare, dupg, savirsirea
rgposatului, au ramas intru a mea st'apinire prin hotkire domneasca,
spre oaresicare multumire pentru lipsa zestrii care am cercat, died eu
sfintii sale si chiar zapisele Turcoaicii en care au vindut locul raposatului
i alto zapise vechi ce s-au aflat, ca sg, tie cum &A si pe acol loc este
iarasi bun stg,pin $i nu are sg, cerce de ca"tre nimini Wei un fel de
bintuire.
Drept aceia sg, stapineascA sfintia sa precum i toti mostenitorii
sfintii sale casa cu tot locul acesta din plin, din neam in neam, in pace
i fkg, de nici o supkare de ca'tre nimini.
i spre mai adevarat'a credintg, m-am isca.lit mai jos, atit eu cit ii
cei ce s-au aflat de fatg, la aceasta vinzaro, adoverindu -se zapisul si de
catre cinstita Logofetie cea mare.
1829 ghenarie 20.
Elenca polcovniceasa, adeverez
Costache Petrescu slugerul, martur
Fiindcg, dumneaei Elenca polcovniceasa, vinzgtoarea, n-au putut
veni la cinstita Logofetie ca sg, arate de este vinzarea fg,cuta de bung,voie
$i de si-au primit toti banii vinzarii, precum si de nu are alto rude mai
de aproape, din porunca cinstitei Mari Logofetii am mers eu la numita
de i-am facut aceastg, intrebare i mi-au argtat cg, casa este bung, a sa
fa'r6 nici o pricing, $i banii i-au primit toti.
*i am iscgdit,
Gheorghe Teodorescu logorat za Divan
i am scris eu logofilt Ionitg, al isprgivnicii Ilfov, fratele vinzAtoarei,
9i martur.
De la Logofelia mare a 7i tirii de Sus
Preotul popa Mihai Filimon an fost venit la Logofetie cerind a sg,
adeveri zapisul acesta de vinzarea casii ce face Elenca polcovniceasa cu
locul ei mostenesc of mahalaoa Manii Brutarul.
i orinduindu-sg, Gheorghe Teodorescul logofkul de Divan a face
cunoscut rudelor i vecinilor, Anastase L5,zkeanul, nepotul Elenchii
vinzatoarei, au rotors banii deplin taleri trei mii trei sute preotului popii
Mihai Filimon, dindu-i f}i adeverintg, inscris de la trecutul fevruarie 21.
Ckuia fAcindu-i-se intrebare, tot prin, orinduitul logork, an aratat preotul
ca, banii si i-au primit, 8i adeverinta este a moliftii sale. Au facut intrebare
9i vinzkoaroi $i au raspuns cg, si-au primit banii deplin ti altg, pricing,
nu are.
Iar cg, este aceasta casg, cu locul ei dreaptg, a polcovnicesii Elenchii
vinatoarei, drept lipsa ei de zestre, s-au incredintat Logofetia dintr -o
anafora a Departamentului de Opt, cu beat 1827 martie 20, intarita dupe
multumire si de maria sa Grigorie vodg, Ghica dud s-au fost judecat numita
cu Alecul viori vistier sin ra'posatul Costandin Zariian ce au fost luat
pe polcovniceasa in al doilea cAsatorie.
Drept aceia adevereazg, Logofetia zapisul acesta spre odihna rgscum-
pgxkorului Anastase Lazkescull trecindu-sg, dupg, orinduialg, si la condicg.
1829 martie 17.
330
www.dacoromanica.ro
 Costandin Golescu ve/ logofat
procit Gheorghe Poenaru sardar, condicar Divanului
M.I.M.B., nr. 25 289.
Original, stare bunk hirtie cu filigran.
Doc. acesta e in legAturil cu doc. din 1829 aprilie 6 ; vezi $i doc. din 1821 noiembrie 20.

241 1829 aprilie 6. Bueureti.

Incredintez cu acest zapis al mieu la mina dumnealui pitarului
Tonga Ionescul spre a sa sti ca dumneaei matusa-mea polcovniceasa
Elenca Zaroghenoaia avind o casa de zestre, cu locul ei ohavnic, in maha-
laua bisericii Manii Brutarul si facindu-o vinza'toare, o cumparase preotul
Mihai Filimon de la Biserica Ienii, dind sl zapisul cumparatorii a sa
intari de cinstita Logofetie cea mare, dupg, orinduiala.
Si cinstita Logofetie Wind intrebare vecinilor ce au protimisis de
nu voesc a o cumpara, s-au sculat un Niculaie logofetelul, ginerile Anita
ce are casa alaturea cu a matusi-mii, facind cerere sa o rascum-
pore ca up. vecin. Caruia dupa a vecinatatii &Mere, hotarise cinstita Logo-
fetie a-i intari cumparatoarea acestii case.
Dar fiin.dca aceste miscari, spre miscarea casii, s-au facut fara stirea
mea si ILA a ma iscali in zapis ca o ruda de aproape, caci lipseam afar*
dupa ce am luat stire, am aratat la cinstita Logofetie caderea ce mai
mult de cit vecin.ii am. Si ca voesc a o cumpara pa seama mea.
S-au facut intarirea zapisului de rascumparare pa obrazul mien si
am intors numitului preot banii ce-i didesa matusi-mi, ramlind casa intru
a mea stapinire. Pentru care macar ca aveam hotarire ca sa o tin totdeauna
pa seama mea, dar dupa multa rugaciune ce mi-au facut dumnealui ca
sa i-o vinz, m-am induplecat si i-am vindut-o in taleri 4 000, adica patru
mii, primind si banii toti in mina.
Si dinpreun'a cu vinzarea casii, am dat dumnealui atit zapisul ce-1
didese de vinzare matusa-mea la mina preotului Mihai, si este irttarit
de catre cinstita Logofetie pa numele mien, precum gi alto doua zapise
vechi ale acestii case ce s-au aflat la matusa-mea. Intro care este unul
al Marii Turcoaicii, pentru un loc ce 1-au vindut ea la raposatu polcovnic
Costandin, sotul matusi-mi. Care loc este acum unit, si tot in trupul
locului acestii case.
Drept aceia sa aiba dumnealui, precum si mostenitorii dumnealui,
a stapini aceasta casa din neam in neam, cu pace.
Si pentru mai adevarata credinta, m-am iscalit mai jos.
Bueuresti, anul 1829 luna lui aprilie in 6 zile.
Anastasie Lazareanul, adeverez
Nicolaie P. G., martor
Alexandrescu, martor
Iordache [indescifrabil], martor
[dotal semmituri indescifrabile]
Eu Chita, sora Velcului, martor
Eu stegar Gligore vecinu, martor
Elenca
Din porunca cirtstitii Mari logofetii am mers la falai locului si am
facut aceasta vinzare cunoscut vecinilor i rudelor ; si an iscalit toti dupa
331
www.dacoromanica.ro
cum sg vede. Alte rude m-au incredintat vinzgtoru, cg afarg de cei iscgliti,
nu mai slut. Si asa, pricing n-au mai rgmas.
1830 fevruarie 2.
Gheorghe Theodorescu logcat za divan
[pe verso] :
De la Logofelia mare a (rii de Sus.
Dupg co amin.doug pgrtile an venit la Logofetie fIcind rugaciune a
sg adeveri zapisul acestii vinzgri, fAcin.du-sg, trebuincioasele cercetgri cu
intr-adins logofgt de Divan, Gheorghe Theodorescu, i ne mai 'Aland
nici o pricing, precum insusi arata in scris in. fata acestui zapis, en pra-
vilnica orinduiala sg adevereazg de logofetie, trecindu-sg si la condicg.
1830 fevruarie 6.
Constandin Golescu vel logofgt
procit Gheorghe Poonaru sardar, condicar divanului
Colectia George Potra.
Original, stare bunA, hlrtie avind In filigran anul 1825 si o sterna bicefalA. E in
legAturA cu cuprinsul documentului din 1829 ianuarie 20.

242 1829 septembrie 16. Bucuresti.

De la ocirmuirea sfintei Mitropolii
De la 12 ale acestii urmgtoarei luni rgspunsul fratii tale cu dragoste
primind, am vgzut cele scrise.
Taleri 4 795 ce ai trimis cu cuviosul iconom Isaiia al sf. Mitropolii,
in pricina zidirii spitalului ot Mgreuta, s-au primit la cantelaria sf. Mitro-
polii de unde sg si trimise frgtii tale deosebit rgvas de primire.
Plicu frgtii tale cu. cath[astihu] iconomii din vremea epitropii
mgritului Troadis [l], 1-am primit, cercetindu-o [indescifrabil] din ziva
ce era scrisg scrisoarea i cu toate cg este trecut acel condei de bard ce
s-*u trimis in Blasiv [1] ipochimenului celui stiut, dar in zadar caci
cath[astihul] nu este iscalit de cin.evasi. Ci de va fi alt cath[astih]
asemenea iscalit, sau vreun perilipsis al acelui cath[astih] iscalit sg ni
sa trimit54. CAci noi nu am fi voit a ne trimite lada cu scrisorile ce an
lgsat-o la fratia ta pgrintele bgtrinu, stiin.d mai virtos i vorba prea
sfintii sale, dar pentru adesea pricini ce se intimpla si avem nevoie de
uncle dintr-acele scrisori.
Si ca sg nu no supgrgm nici noi, nici prea sfintia ta cu corespou.-
den.tia aceasta, de aceia ceream a sg trimite lada, &Aci 4i acum sintem in
judecatg cu serdarul Ilde, nepotu raposatului pa'rintelui Nictarie, pentru
niste prgvglii de la baia, veche i de la Hanu lui Filaret si gradina ot Sf.
Elefterie, care aceste de acum provlime ale lui, ne -am pliroforisit ca s-au
anerisit de durrinealor velitii boieri printr-o carte de schimb ce ar fi fost
Mout Mitropolia, atunci fiind mitropolit pgriatele Dionisie, de au dat
schimb Hanul lui Filaret dumnealui logofgt A.lexandru Filipescu pa niste
munti.
Si in urral s-au stricat acel schimb 9i acea scrisoare de schimb an
adus-o dumnealui logofat Alecu de an dat-o pgrintelui bgtrinu. Si trebuie
s sg afle tot in acea laclg cu hirtii, c'aci aiCi ca'utindu-sg nu s-au glsit,
ci sg sg caute si gAsindu-s5i, farg zgbavg, sg ni sg trimita, caci ne sileste
332
www.dacoromanica.ro
a orindui vecbil sa sa judece $i not nu avem cu ce sa stam impotriva, si
nu cumva BA s dea vreo hotarire cu paguba Mitropolii.
1829 septembrie 16.
Ocirmuitorul mitropolii,
Neofit Rimnic
[adresa pe verso]:
De la ocirmuirea sfintei Mitropolii catre prea sfintia sa parintele
episcop Buzau chir Chesarie.
Acad. R.S.R., CXXVII-50.
Original, stare bunk, hlrtie cu filigran.

243 1829 octombrie 11. Buettreti.

De la octarmuitorul sfintei Mitropolii si velitii logofeti de Tara de
Sus si da Tara de Jos,
Catre cuviosul egumenul Thimothei f}i catre cuviosul proigumenul
Pahomie da la manastirea Stavropoleos din Bucuresti.
Fiindca la obsteasca adunare a Divanurilor an venit predoslofenia
exilentii sale imputernicitului prezident al Divanurilor cu slobozenie a
sa cauta socotelile manastirilor rumelioticesti 9i neindeletnicindu-sa pang.
acus Obsteasca Adunare din alte trebi ce au fost, spre a se cauta socotelile
acestor manastiri, vi sa scrie ca dupa 15 zile ale urrnatortilui octomvrie
cind sa ispraveste culesul viilor ai toate trebuintele muncii, i dupa orandu-
iala pravilii sa slobod toate trebile Divanului, asa dar la ar5,tatul soroc sa
va, sculati sa yen* impreun.a la sfan.ta Mitropolie, adica proigumenul cu
catastisele si dovezile ce va fi avand da primirea venitului si raspun.derea
cheltuielilor.
Iar cel de acus igumen urmeaza a fi fat aici la acea dare de soco-
teala. Si da primirea si intalegerea acestii porunci sa aveti raspuns.
1829 octomvrie 11.
otca'rmuitorul Mitropolii,
Neofit Maude.
Stefan Balaceanu vel logofat
Am vazut cinstita porunca i on in care zi va fi hotarirea adunarii,
mi sa va da, de tire i voi fi urmator.
1829 octomvrie 25.
Pahomie proin Stavropoleos
Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XXXI-4.
Original, stare bunk, hirtie cu filigran.

244 1830 ianuarie 2. Bueure0i.

Cu ajutorul lui Isus Hristos si al Maici Precesti foie de zostre cu care
Inzestrez pe fiica mea Teopia cu tale urmatoare si anume :
Bucuresti, ghenarie in 2, beat 1830.
1 inel de diamant, ghiul, cu smaract la mijloc 850
12 zarfuri de argint, cite lei 15 180

333
www.dacoromanica.ro
 1 ibric de cafea de argint, cu capac 150
6 lingurite de argint cu cosnicioara 180
12 cutite de argint, din care 6 linguri si 6 cutite, cu furculitele for 370
1 tava de argint, de dulceata . 850
1 pereche cercei de diamant 2 300
1 roche de atlaz, alba, de mireasa 400
1 iarasi de taclit alb cu [indescifrabil] 250
1 asemenea alba de cutie, cu fusta 120
2 asemenea de matasarie, a 250 500
1 asemenea de martali 140
3 rochii de stamba, bune, a 30 . . . . . . . . . . . . . . 90
2 capode de percal, cusute, a 50 . 100
1 fermenea inblanita cu ras 200
1 scurteica de atlaz, cu samur 700
6 camasi de boranciuc si bumbac 100
4 fuste de percal 50
6 iadlute 90
3 testemeluri a6 18
4 bolicealacuri a 100 400
5 cevrele la oglinda rase i lautari a 15 75
1 asternut de cutnie on 1 saltea si 4 perne, 1 plapama, 4 pernite
de puf, on doul randuri de cearsafuri si fete de perna de percal
si batista, in suma de lei 1 250
12 servete de masa, cu 1 masa, doua prosoape 120
1 duzina talere de cositor, ocale 4, a 15 . . . . . . . 60
2 sfesnice cu mucarile si tavite 40
1 sipet de haine 200
1 lighian galben cu ibric de Tarigrad . . . . . . . . 150
12 ocale arama de Tarigrad, a 12 lei 144
si bani gata 12 000
adica lei douazeci $i doua de mii saptezeci si sapte, tocmai 22 077
Aceste de la mine, din toatit inima, iar de la Domnul tale multe.
Anica Gheorghe Solacu
Lucrurile casnice, de mai sus, pretuite fiind cu multumirea mea,
in sums de lei zece mii saptezeci si sapte, precum si in naht lei doul-
sprezece mii tocmai, i-am primit pe deplin in mainile mele. Si am iscalit.
Stefan P. Theodoru
[indescifrabil] martur
[indescifrabil] Petrovici, martor [grece?te]
Colectia George Potra.
Original, in limba greach, stare foarte bunk, scris pe hirtie care are in filigran cuvintul
Fogaras" i anul 1829".
Copie de epoch, stare foarte bunk, format lung.

245 1830 martie 22. Bucureoi.

Comisia intocmita pentru infrumusetarea politii Bucurestilor
nr. 6
Anu 1830 martie 22
Bucuresti

334
www.dacoromanica.ro
 Dumnealui biv vel caminar Iarieul Calin.escu, epitropu. manastirii
Sfantului Spiridon
Fiindea aceasta comisie asupra lucrkilor insareina'xii ce este puss
asupra-i, are trebuinta neaparata ca 0, vaza toate ctitoricestile documen-
turi ale acei manastiri, pofteste comisiia pe dumneata ca poimaine, luni
la 24 ale urmatoarii, la case ceasuri tureesti din zi, sa oste[ne]sti a veni
aici, inpreuna cu toate pomenitele documenturi, spre a sa vedea.
Iar de priimirea acestiia, s aiba comisiia raspunsul dumitale.
Alexandru Filipescu
Costandin Cantacuzino
Barbu Stirbei
[pe verso] :
Comisiia cea intoemita pentru infrumusetarea politii Bucurestilor
Domnului biv vel caminar Iancu Calinescup
epitropul manastirii Sfantului Spiridon
Acad. R.S.R., CCCXCVI-38.
Original, stare foarte bunk, hirtie verzuie, cu data 1829 In filigran.

246 1830 iunie 25. [Bueuresti] .

Adica eu eel mai jos iscalit, incredintez cu acest adevarat zapis al
mien la maim [toe fiber].
Precum sa BA stiie ca raposatu postelnic Pantazi, grec fiind, au
tinut in easatoriie pa dumneaei Elenca sin Ionita pitarus, din sud Vlasca,
carile mai naintea casatorii sale au cumpkat o pereche de case in mahalaoa
Anthimului, pa locu sf. martastiri ce-i zice Toti sfintii, adiel Anthimul,
uncle eu mi-am flout si
Si s-au stapanit de arnandoi cu pace, cu care cat au vietuit amandoi,
facand copii, au si murit nevar[s]nici. Apoi murind postelnic Pantazi,
tot avutul sari s-au stapanit de catre dumneaei, Elenca, sotiia raposatului,
pentru lipsa de zestre.
Dupa aceasta, luand stire rudele raposatului ce le are la patriia sa,
adica Zamfira, fata raposatului, sora raposatului postelnic Pantazi, m-au
oranduit pa mine, treti logofat Hristache, epitrop asupra acestii pricini,
cu inscris epitropicon de la rudile raposatului postelnic Pantazi si de la
arhiereul eparhii locului de acolo, iscaliti fund si alto obraze, ca sa dasfac
pricina aceasta cu dumneaei Elenea sin Ionita pitarus, sotiia raposatului.
Asadar, si en urmand tale scrise si viind aicea in Bucuresti si
dumneaei Ielenca, ne-am invoit noi intro noi $i i-am platit atat lipsa zestri
i alte pretentii.
Care invoire Si exofliticon ce sa afla unul de catre altul la mainile
no[a]stre, s-au adeverit, dupa oranduiall, si de catre cinstita Logofetiia
cea mare a Tariff de Sus.
Ci, dupa inscrisul ce-1 am la mana-m[i], precum mai sus zic, am
priimit toata periusiia numitului raposat, postelnic Pantazi, unchiul sau,
de la maim dumneaei, Elenca, sotiia sa, care stapanea tot avutul pentru
lipsa zestrii i altele si dupa ce s-au priimit sotiia raposatului pentru
cele cerute, in bani gata i ne-am izbranit.
Si puternicindu-ma si la inscrisile ce mi-au venit, aratan.du-sa de
bursa clironoama nepoata de sofa a raposatului postelnic Pantazi, anume
333
www.dacoromanica.ro
Zamfira, fAcandu-ma desavarsit plirecsusiot a face zapt tot avutul rapo-
satului unchi-sau i gasind numai o pereche de case cu pravaliile lor, s-au
ales a fi bung curata ale raposatului unchi-sau postelnic Pantazi.
Carile si ramaind clironorniie buna numitii Zamfiri 1i sant pa locu
manastiri Anthim, unde Isi plateste i chiriia locului pa taleri unsprezece
pa an. Pa care case cu pravaliile, cu locul for cat sa coprinde, le-am
vandut dumnealui In drept taleri 4 500, adica patru mii cinci Bute, care
bani i-am 1i priimit acum toti deplin fn mana mea.
De aceia dar, sa alba a stapani atat dumnealui, cat i neam de
neamu dumnealor, ohavnic, in veci, cu pace si nesuparat de Care nimini
nemairamaind cuvant nici dumneaei Elenchii, sotiia raposatului Pantazi,
a mai cere cat de putin lucru, ca una ce s-au priimit toate cererile lipsii
de zestre si altele ce au aratat.
Iar intamplandu -sa a sa mai scula vreun alt clironom cu vreo pre-
tentiie, atun.ci sa fiu en, dator a ma judeca cu acelasi veriunde. Si dumnealor
numitii cumparatori sa nu aiba nici o suparare. Ci, Inca de sa va intampla
vreo cheltuiala, tot eu sa fiu a be inplini.
Am Mut dumnealui teslim Eli toate sineturile cele vechi ale acestor
case, care case sa vecineste despre rasarit, cm dumnealui logofat Manole
si stegar Radu ; i despre apus cu o cascioara a manastirii Anthim. Si
dumnealui sa-si plateasca chiriia pamantului la manastire de and va
intra in stapanire.
Spre mai buna incredintare, i-am dat acest zapis cu chear iscalitura
mea, fata fiind si din mahalagii, care s-au iscalit de marturiie.
Am rugat dar ii pa cinstita Logofetiie cea mare a Tarii de Sus,
de au adeverit, spre avea temeiul i sigurantiia, dupa pravila.
1830 tunic 25.
Hristachis treti logofat edi Irodos sin Zamfiras veveios [greceste]
Zamfir biv treti logofat, am fost fata la numaratoarea pretului
banilor acestor case $i mart[uriel
Arh. St. Buc., Episcopia Argq, XLVIII-81.
Original, stare foarte Nina hirtie cu filigran.

247 1830 octombrie 19. [Bucurqti] .

Incredintez cu acest credincios i adevarat zapisul mieu la mana
dumnealui lupin Nicolaie lane.
Precum sa sa stie ca avind eu o casa facuta de mine in mahalaoa
Sfintilor Apostoli pa mosia dumnealui dvornicului Costache Dudescu,
pa care casa am facut-o vanzatoare, pentru care m-am invoit cu mai sus
numitu lupin Nicolaie 1i i-am vindut-o drept taleri 800, adica opt sute,
tocmai. Pe care bani i-am primit pa, toti deplin in mina mea.
Si dumnealui are sa stapineasca binaoa in bung, pace, atita dumnealui
eft 0i toti clironomii dumnealui ci i Dumnezeu Ii va, darui, nesuparati
de nimini, atit de noi, cit si de catre tot neamul mieu. Care zapis s-au
facut cu stirea tutulor vecinilor cum si cu stirea stapinirii mo ii. Iar eft
pentru mai buna si adevarata credinta, mi-am pus numele i degetul in
loc de pecetie, ca sa sa creaza.
1830 octomvrie 19.
336
www.dacoromanica.ro
 Eu Joita sin Ghinea tabacciu vinzatoare, adeverez. Eu nestiindu-mu
(sic) carte, sa ma iscalesc, am rugat pa Beriitor ai m-au iscalit.
Eu Ionita croitorul, sotul, vinzator, adeverez
[indescifrabil], martor [grecefte]
Eu Ivana sirboaica, vecina Qi martor
Eu Tinca vecina gi martor
Eu Stanca vecina i martor
Si am scris eu Ianache postelnic i martor

[pe verso] :
Viind amandoua partile inaintea noastra cu zapisul vinzarii de care
atit vinzatorul cit i cumparatorul, pa care D. vazuram, a este buna si
adevarata vinzarea. De aceia si noi, stapinul mosii 11 adeverim cu iscali-
tura noastra.
Ci dar poruncim i dumitale cumparatorul ca inpotriva sa [nu]
urmati, adica vinzare de vin sau de rachiu i bacanie, cum si adunare
proasta sa faci i sa, petreci cinstit In mahala si cu vecinii tai.
Iar cind inpotriva vei urma, atunci vei raminea fara cuvint. Dar
de sa va Intimpla ca pin porunca stapinirii sa vor ridica chiriile pa la
ceilalti lacuitori, Intocmai si la dumneata.
Iar chiria sa sa urmeze de acuma Inainte pa an taleri patru
jumatate.
1830 octomvrie 19.
Costache Dudescu
Arh. St. Buc., M-rea Milnai Voda, VIII -9.
Copie veche, stare buna; pe aceiai hirtie s-a scris i copia documentului din 1826
noiembrie 26.

248 1830 noiembrie 18. [Bueurqti].

Catre cinstitul judecatoresc Divan,
Dupa coprinderea poruncii cinstitului Divan ce s-au dat catre
dumnealui vel logofat de Tara de Sus la anaforaoa cinstitului Departament
al obstirilor, Infatisindu-sa la cinstita Logofetie Costache Bucsan, condicar
acestui departament, cu Stoian cavaful i cu Pauna, sotiia raposatului
Ionita cavaful, gi facind cercetare, s-au adeverit din cetirea dietii mortului
Ionita cavaful ce o an vazut scrisa de la trecutul leat 1828 martie 21
adeverita si de martori, prin care arata toata averea lui si orindueste
epitrop pa Stoian cavaful cumnatu-sau si pa sora lui, Ioana, ce tine In
casatorie pa numitul Stoian, care s ceara si sa is toate lucrurile din
miinile Paunii sotii lui si a le vinza cu una din doaa pravalii spre plata
datoriilor ai cautarea sufletului sau.
Iar din chiria ceilalte pravalii, sa sa chiverniseasca copilul ce-1 are
facut cu Palma.
Dupa aceasta au vazut i catagrafia periusii mortului ce au aratat-o
Departamentul, in care fiind Qf doaa pravalii de cavafie ce mortul orin-
dueste prin diata ca una sa se vinza spre plata datoriilor, au cerut de au
vazut seneturile acestor
337
22 c. 2145 www.dacoromanica.ro
 i s-au incredintat ca una ii este rImasI mostenire de la tatu-sIu
Tile, dintr-un zapis al cuviosului arhimandrit Gavril igumenu minastirii
Sfintului Gheorghe Nou, MOM si cu pecetea minastirii din leat 1805
iulie 16, iar ceilalta pravalie, iarasi da cavafie, o are luata numitul raposat
cu schimb de la un Ivanciul Dinul, prin zapis din leat 1819 martie 5,
adeverit fiind acest zapis al schimbului si de cinstita Mare logofetie a
Tarii dI Sus, tot dintr-acel leat, martie 9. i este tot pa locul minastirii
Sfintului Gheorghe Nou, platind chirie da stinjen cite lei cinsprezece pe an.
Ci de vreme ce Stoian cavaful prin jalba ce au dat sa leapadI de
epitropia cu care mortul prin diiata sa it insIrcineaza si Pauna sotia
mortului fiind tinara poate sa sa si casatoreasa, iar copilu ce-1 are facut
cu mortal este nevirsnec, de aceia spre osebirea si inplinirea atit a zestrei
si celelalte dreptati ale Paunii cit si spre plata datoriilor ce mai sint, care
toate s-au vazut asternute in anaforaua Departamentului, au gasit cu
cale dumnealui vel logofat de Tara de Sus ca mai /nth facind Nana,
sotia mortului, dinpreuna cu mama ei pravilnica Ineredintare, precum
cuvinteaza anaforaoa Departamentului, atit pentru averea raposatului
sotului ei, cit si pentru lipsa ei da zestre, sa vinza apoi cu mezat starostia
de negutatori mai intii eels miscatoare lucruri, cum si una din doaa
pravalii de cavafie ce din seneturile de mai sus s-au dovedit bune ale
mortului. i banii ce vor prinde sa sa dea la numitul Departament ca sa
desfaca pa Fauna sotia mortului da lipsa zestri si celelalte dreptati ale
ei, platindu-sa da numitul Departament si celelalte datorii ce va fi cu
seneturi si dovezi.
Iar neputandu-sa rafui toate datoriile mortului, atunci starostia
de negutatori sa vinza si ceilalta pravalie da cavafie si sa sa pi/tease/
toate datoriile cit von fi bune. i prisosul ce va raminea sa sa dea in
dobinda la hoc sigur, ca dintr-acea dobinda sa sa chiverniseascI copilul
mortului pins isi va veni in varsta pravalii.
i prin anafora au aratat cinstit dumnealui vet logofat cinstitului
divan, pe care fiindca toate parole an ramas multumiti si odihniti dind
si adeverinte in scris supt iscalituri in dosul acei anaforale adeverite de
dumnealui cinstit vel logofat.
De aceia dupa a for cerere si primire au intarit-o si cinstitul divan
si au hotitrit ca sa sa puie in lucrare de catre dumnealui cinstit vet hatman
ca urmare infra toate intoemai.
Care poruncI a cinstitului divan, en pitacul cinstitii hatmanii
s-au trimis la starostia scriind stIrostii ca sa o puie in urmare si banii
ce va prinde, cu curata socoteala sa-1 dud, la cinstita hatmanie ca si
cinstita hatmanie sa urmeze a da savirsire poruncii cinstitului divan.
Dupa care cinstita porunca facind starostia urmare, an 'Indult
telal de au strigat la mezat o pravalie din Cavafii cei Noi, care acum sa
aflI cojocarie, in care s luereaza cAciuli a raposatului Ionita sin Tile
cavaful, in pravalia ce o are luata numitul raposat cu schimb de la un
Ioancea Dimul l prin zapis din leat 1819 martie 5, care este adeverit si
de cinstita Marea Logofetie a Tara da Sus.
i pravalia este in fata podului cu o odaie in dos si cu curticicl i
plimbatoare despartita en uluci, iar in fund este zidul dumneaei Vranoaicii
pa local minastirii Sfintului Gheorghe Nou. Chiria pe an cite lei 39,
parale 30, adicI treizeci si noul, parale treizeci, dupa cum mai buns pliro-
forie de starea acestii pravalii BA da musteriilor la vedere in fata locului.
1 Ioancea Dimul este aceeasi persoanA cu Ivanciu Dinu.

338
www.dacoromanica.ro
 Care strigindu-sa, la mezat, intru auzul tuturor deobste, in pravil-
nicul soroc al mezatului, si artirdisind din musterei dupa obicei la pretul
eel din urma, au ramas asupra unui Anghel in Nedelco cu lei 10 006,
adica zece mii si sase lei, peste care prel nemaiesind alt musteriu ca sa mai
Ina*, nici din vecini, nici din altii streini, facindu-sa stiuta vinzarea
acestii pravalii si minastirii Sfintului Gheorghe Nou stapina pamintului.
i fiindca toate partile s-au multumit a sa da cu acest pret, s-au
si haraciladisit mezatul acestii pravalii pa seama numitului musteriu,
cu mai sus aratatul prel. Care bani i-au si numarat pe deplin la starostie,
carii sa vor da la cinstita hatmanie ca sa sa faca urmare dupa porunca
cinstitului divan.
Ci fiindca numitul musteriu au cumparat aceasta pravalie cu imprej-
muirile de in mezat si an numarat si lei 500, bani 36, adica lei cinci
Bute, bani treizeci si sase in cinstitul Departament al Epitropii obstirilor,
avaetu cutii da milostenie, la leu po bani case, sa i sa dea si intarirea
cinstitutului divan spre mai bune stapinire cu liniste.
1830 noemvrie 18.
Al cinstitului divan prea plecata sluga,
Dima starostea
Giani Orasanu
Ioan Gardescu [ ?] sardar
[indeseifrabil] staroste
[into rirea Divanului] :
De la judecatorescul divan al Printipatului Valahiei
intareste divanul ca sa stapineasca Anghel sin Nedelco aceasta
pravalie cu inprejmuirile ei in buns pace, ca un cumparator de la mezat.
1830 dechemvrie 4.
Gheorghe Filipescu
Iordache Golescu
Nicolae [indeseifrabil]
Manolache [indeseifrabil]
[urmeazd patru semndturi indeseifrabile]
Colectia George Potra.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran.

249 1830 decembrie 18. [Bucureti].

La jalba Zmarandii sotiia raposatului dohtorului Silvestru Filitis

de la 25 ale lunii lui noemvrie 1830, cu nr. 3557.
Printr-aceasta, jalba arata jeluitoarea Zmaranda ca raposatul sotul
sau dohtorul Silivestru prin zapise inprumutind cu o suma de bani pa
sluger Nicolaie, i pa sardar Costache si Hristodor frati Saigii, carii cu pre-
lungire aratindu-sa la plata acei datorii s-au judecat cu dinsii la Departa-
mentul logofetii pricinilor streine si prin anafora s -au aflat dreptate a i
sa plati dreptul sau.
i fiindca piritii Saigii n-au dat apelatie asupra anaforalii numitei
judecati in orinduitul soroc al pravilii, cere a sa aduce hotarirea numitei
judecati intru savirsire.

www.dacoromanica.ro 3:39
 La aceasta pricina sa vad cele mai jos insemnatet insa :
1830 iunie 15, anafora a Departamentului logofetii pricinilor streine
coprinzatoare ca piritii Saigii an marturisit de adevarata datoriia din
zapisile lor ce o cere jeluitoarea. Decit au zis ca mijloc de plata nu an
si an cerut soroc. Si numita judecata le-au si dat sorocul pravilii de
patru luni. Si cind la acel soroc nu vor plati, atunci, atit din mice aka
avere a lor, cit si din vinzarea mosii Breaza ce este emanetarisita la
dumnealui biv vel ban Grigorie Brincoveanul, dup5, ce se va plati
emanetarilor, sa sa plateasca i dreptul jeluitoarei.
1830 octomvrie 18, anafora a hatmanii prin care arata ca an adus pa
piritii fats in multe rinduri, $i au dat raspunsu ca mijloc de plats nu
au, nici dupa sorocul ce li s-au pus de la judecata Departamentului
logofetii pricinilor streine gi ca au cerut a li sa vinde toata averea
lor inpreuna cu mosiia Breaza, ca a sa plateasca atit aceasta datorie
cit si alte datorii ce an catre will altii. Iar apelatie sau multamire la
mai sus numita anafora au zis ca nu au trebuinta a da, in dosul cariia
anafora a hatmanii sa vede data buiurdizma Divanului judecatoresc,
de la 4 ale lunii noemvrie 1830, ca sa sa citeasca In auzul pIritilor mai
sus numita anafora a Departamentului logofetii pricinilor streine. Si
de vor zice ca sint multamiti sa dea in scris adeverinta dupa orinduiala,
iar de vor zice ea au inpotriva a easpunde sa-i Infatiseze la acel Divan.
Departamentul, fiindca din coprinderea anaforalii Logofetii prici-
nilor streine ce sa arata mai sus, sa dovedeste ca piritii Saigii nu u -au
tagaduit datoriia catre jeluitoarea cerind numai a li sa da soroc pentru
plata, dupa a carora cerere li s-au i dat de catre numita judecata sorocul
pravilii de patru luni. i Impotriva acei anafora a Departamentului logofetii
pricinilor streine, nu numai ca nu sa vede data vreo apelatie din partea
piritilor, dar Inca din coprinderea anaforalii hatmanii ce iarasi mai sus
sa arata, sa vede ca piritii trod au fort chemati in hatmanie nu numai ea
apelatie inpotriva anaforalii Departamentului logofetii pricinilor streine
au zis ca nu este trebuinta a da, ci Inca asemenea ca si in mai sus numita
judecata nu s-au tagaduit datoriia, cerind ca cu din vinzarea averilor sa
sa plateasca atit aceasta datorie cit si dreptul altor creditori ai lor.
De aceia parerea comisii este ca sa sa puie in lucrare de catre Divanul
judecatoresc hotarirea Departamentului logofetii pricinilor streine de mai
sus aratata, cu urmare intocmai.
Nestor logofat
lordache Rasti
Costache Sutu
Nicol[ae] Nicu [lescu] sardar
Dr. 230
anul 1830 dechemvrie 18.
M.I.M.B., nr. 31205.
Copie, stare foarte bunk, htrtie cu filigran.

250 1831 martie 30. Bucureti.

Catre cinstitul Divan judecatoresc de la Logofetia mare a Tarii
de Sus.
Dupa buiurdizma cinstitului Divan ce sa 0, la alaturata jalba a
slugerului Constandin Nenisor, orinduitul zapciu 1-au infatisat la judecata
340
www.dacoromanica.ro
logofetii avind vechilet in scris pa, numele sau vi din partea medelni-
cerului Andrei Nenciulescul, cu Gheorghie Burnaz vechil din partea manas-
tirii Mihai Vodg, stind lingg dinsul vi cuviosul Ilarion protosinghelul ce
este ipoxifios de egumen la numita manastire. Uncle s-au aflat fata vi
starostea de negutgtori.
Si intrind in cercetarea pricinii vazui el davaoa ce face jaluitorul
sluger este cum ca de la mezat cumparind casile medelnicerului Andrei
Nenciulescu, ce le are In mahalaoa Arhimandritului, care la strigarea
mezatului vi la haraciul ce s-au facut asupra-i i s-au aratat ca sint cu loc
mostenesc, iar in urmg au esit cu embatichiu vi plata, de chirie, flind pg
pamintul manastirii Mihai Vodg. De aceia cere a s deslusi aceasta pricina
intre medelnicerul Nenciulescul cu manastirea Mihai Voda ca 81 nu stea
jalojit vi sa tie pa ce temei sa numere banii la starostie.
Pentru care intrebindu-se mai intli starostea de negutatori dupa
ce incredintare s-au intemeiat de au vindut acele case cu loc mostenesc.
Raspunse ca dupg coprinderea anaforalilor cu care s-au dat la mezat
spre vinzare aratatele case vazind ca nu sa pomeneste nimic ca sInt pa
loc strein. De aceia le-au vindut cu loc mostenesc.
S-au intrebat vi vechilul medelnicerului Nenciulescu ce chirie au
plata la manastire pentru locul acelor case. Si raspunse ca mai inainte
vreme platea sate taleri unul pa an, iar de slut sums de ani trecuti, n-au
mai platit nimic, dupa cum asemenea facu aratare vi starostea de negu-
tatori ca i-au spus medelnicerul In urma vinzarii casilor ca ar fi platit
mai inainte vreme cate taleri unul pg an.
Si cerindu-sa de la vechilul medelnicerului a arata ravase de plata
chirii, raspunse ca nu are nici un ravas. Iar vechilul manastirii, spre
dovada ca acele case sint pa pgmintul manastirii Mihai Vodg, arata,
condica sineturilor numitei manastiri, pecetluita la toate foile de raposatul
domn In care sa vazu trecut un hrisov cu leat 7119 [1611] al raposatului
Radu Voda feciorul Mihnii Voda, prin care da, Intru stapinire manastirii
sfintului Nicolaie, ce este metoh lui Simo-Petro de la Sfintagora, ca sa-i
fie movie vi cu vile dupg mosiia orasului Bucuresti care sint Rugg lacul
adinc vi cu tot locul din sus vi din jos vi pa in apa, cu livezi cu tot inpre-
jurul locului on cat sa va alege, pentru ca este movie batrina a manastirii
sfintului Nicolaie cumpa'ratoare Inca de mai inainte vreme de moasa
domnii sale raposatului Alexandru Voda de la jupan Costandin carele
au fost ye/ agg ; cum vi o carte de blestem a raposatului mitropolit Stefan
cu leat 7176 [1668] aprilie 20 cind au mers inaintea prea sfintii sale cu
popa Grigorie, egumenul de la manastirea Mihai Voda, spuindu-i ca are
manastirea movie aici in orasul Bucuresti vi sa all/ inpresuratg de oameni.
De aceia au dat aceasta carte de blestem asupra tuturor mahala-
giilor care sa, afla inprejurul acelor locuri, ca sa marturiseasca vi sa descopere
precum vor fi stiind ca au avut manastirea locuri.
Deci fiindca starostea de negutgtori facu aratare ca luindu-sa dupa,
coprinderea anaforalilor cu care s-au dat acele case la vinzare, in care nu
sa pomeneste nimic cg ar fi pa pamint strein, le-au facut vinzarea ca sint
cu loc mostenesc, vi atit medelnicerul Andrei, prin vechilul sau, mgrturi-
sind ca, au plata mai inainte vreme chirie la manastire cite taleri unul
pa an, farg de a avea insa sa arate vreo dovada ca numai atita chirie
platea pa an, cit vi clan mai sus aratatele sineturi ce s-au vazut din
condica manastirii, cunoscindu-sa ca mosiia manastirii merge din jos
ping In apa, sa face dovada ca mai sus aratatele case sint pg mosiia
manastirii Mihai Voda. Si de vreme ce jaluitorul musteriu pentru sigu-
341
www.dacoromanica.ro
rantia sa cere a sa face deslusire pentru china locului intre manastire eu
medelnicerul Andrei, iar vechilul manastirii inpotriva ceru sa faca acum
tocmeala pentru chine cu musteriul ce va cumpara casile, precum $i
medelnicerul pretenderisind a sa urma china si de acum inainte tot cite
taleri unul pa an, dupa cum zice ca ar fi platit $i mai inainte vreme.
La aceasta, cerere a medelnicerului nu este cu cuviinta a sa indatora
manastirea sa primeasca a face simfonie pentru plata chirii cu paguba sa,
fara de a avea numitu medelnicer sa arate vreun fel de tocmeala in scris
de la manastire.
De aceia s-au intrebat vechilul manastirii sa arate cite cita chine
ia pa an de la asemenea case ce sint tot pa aceasta mosie a manastirii.
Si raspunse ca de la casile dumnealui logofatului Nestor ce sint alaturea
cu ale medelnicerului Nenciulescu ia manastirea chine pa an cite taleri
noun. i de vreme ce starostea de negutatori au facut vinzarea casilor
cu nurnire ca sint pa loc mostenesc, care acum sa dovedeste inpotriva,
ca sint pa locul manastirii Mihai Voda, din care pricina cu drept cuvint
s-au zaticnit jaluitorul musteriu a numara banii la starostie, de aceia
s cuvine acum a 0, da porunca cinstitului Divan catre starostea de
negutatori sa strige de iznoava aratatele case la mezat, dupa orinduiala,
trecindu-le la foae ca sint pa locul numitei manastiri cu plata de china
pamintului, ai musteriul ce va fi s sa inteleaga pentru plata chirii locului
cu manastirea stapina pamintului, fiindca nu se vede vreo tocmeala in
scris intre manastire cu medelnicerul pentru plata chirii.
De care nu lipsesc a face aratate ramiind ca hotarirea sa sa dea de
catre cinstitul Divan.
1831 martie 30.
Iordache Golescu
trecuta in condica
[pe verso]:
fata'
18 stinjeni
17 stinjeni latu spre Dambovita
Arh. St. Buc., M-rea Mihai Voda, VI-49.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran.

251 1831 aprilie 26. Bueureti.

Catre cinstitul judecatoresc Divan al Printipatului Valahii
Am o casa buna i dreapta a mea pa Podu Tirgului de Afara, in
mahalaua Olarilor, care voesc a o vinde prin mezat spre a-mi intimpina
alte trebuinte ale mele.
Ma rog cinstitului Divan sa fie cinstita porunca catre dumnealui
starostea za negutatori sa, orinduiasca telal a o striga la mezat i cu pretu
ce ma voi multumi eu sa o Qf haraladiseasca si banii ce-i va prinde pe
vinzarea ei sa mi se dea mie ca sa-mi intimpin trebuintele ce am. i cum
va fi cinstita porunca.
Al cinstitului divan prea plecata slugt,
Atanasie Giulerasi of Podu Targului de Afara
De la judecatorescul Divan

342
www.dacoromanica.ro
 Cinstite dumneata ve/ logofat de Tara de Sus 0, cercetezi jalba
aceasta r3i sa arati Divanului in scris.
1831 aprilie 26.
Care cinstitul Divan judecatoresc
de la Logofetia mare a Tarii de Sus
Jaluitorul acesta circ-sardar Atanasie cere a vinde cu mezat o casa
ce o are pe Podul Tirgului de Afara cumpgrata de insusi prin zapis ce sa
v6zu, cu leat 1814 mai 4, iscalit de popa Martiros armeanu, impreung cu
fiica Dudu, prin care vinde jaluitorului Atanasie casa cu pravalii facute
de el.
Elsa o simigerie cu odaia ei din dos, o circiuma araturea cu asemenea
odaie i pivnita si cinci odai deasupra, cu put i grajd din dos, pentru care
sa plateste mila sfintului Pantelimon pa an cite parale 15.
Acest zapis s-au vazut adeverit prin cartea de judecata [a] Departa-
mentului de Opt, in care s5, arata 8i alte sineturi vechi i zapisul Barbului
polcovnicul din leat 1809 martie 8 cu care vinde lui Martiros, adeverit
61 acela de Departamentul de *apte, care toate aceste sineturi sint la mina
jaluitorului.
Deci din sineturile de mai sus facindu-sa dovadil c5, aceste case sint
drepte ale jaluitorului, dup5, cererea ce sa cuvine sa s5, dea porunca
cinstitului divan catre starostea de negutatori a orindui telal sa strige
numitele case la mezat cu imprejurimile lor, dup5, orinduiala pravilii ei
la pretul eel din urm'a, en care sa, va multumi jaluitorul, sa be si haracli-
diseasca.
1831 aprilie 29.
Iordache Golescu
De la judecgtorescul Divan al Printipatului Valahii
Dupg indestularea ce da divanului dumnealui cinstitul vet logofat
de Tara de Sus, cu tale Mud aceasta anafora a dumisalc, porunceste
divanul dumisale staroste de negutatori sa sa fad, urmare intocmai.
1831 mai 5.
Mihail Ghica
Iordache Golescu
[urmeazd patru semnetturi indeseifrabile]
Colectia Nicolae Agirbiceanu.
Original, stare bunk, hirtie cu filigran ; are legatura cu cuprinsul doc. din 1831 mai 6.

252 1831 mai 6. Bueure0i.

0 casa din mahalaua Olarilor a dumnealui sardarului Atanasie,
dedesuptul acestor case are dou5, pravAlii, in una circiuma cu odaia sa,
are si pivnita de is ca la opt buti, 9i alta pravalie este simigerie cu
odaia ei. Deasupra pravaliilor are patru odai c-un iatac i cuhnie, in
mijloc are salsa, din partea podului are galerie qi scara, invelitoarea cu
uluci. In curte are un grajdulet ca de patru cai, de uluci, linga grajd
este si plimbatoare, curtea acestor case in doug parti este ingradita cu
uluci si in fundul caselor cu zid 8i ulita ce este sa ias5, la pod cu poarta,
pentru care plateste la sfantul Pantelimon mila pa an parale cincisprezece
pentru vinul ce sa vinde in circiuma, sa plateste de toata butea cite
343
www.dacoromanica.ro
talere unul, dupa cum mai bung pliroforie de starea acestor case Fit i a
celorlalte imprejmuiri ce sa va fi afJind pg dinsa, s da musteriilor la
vedere in fata locului.
Care din porunca cinstitului judecatoresc Divan al Printipatului
Valahiei sa vinde la mezat i musteriu asupra caruia va Althea, are sa
dea si cite doua parale la leu la cutia de milosteniel.
1831 mai 6.
[indescifrabil], staroste
Colectia Nicolae Agirbiceanu.
Original, stare bunk, hirtie cu filigran.

253 1831 iulie 6. Bucuresti.

Cu multa plecaciune ma inchin dumitale
Cu aducerea prea plecatelor mele inchinaciuni, dupa datoriia supu-
nerii 8i evlaviia ce hranesc asupra haracterului evghenii si nemarginitei
dumitale bunatati, nu lipsii a si cerceta pentru intregimea fericitei dumi-
tale sanatati si bunele petreceri, ca sa ma bucur vestindu-mi-sa intro
toate pa deplin, slavind pre Inparatul ceresc prin rugaciuni de multumiri,
cu a caruia nema'rginita mils umbrindu-ne 1 pa noi, petrecem sanatosi
aici In Bucuresti. Dar marimea fricii ce s-au incuibat In inimile noastre
de boala aceasta ucigatoare de oameni, nu-i poci face descriere, fiMd
nem arginita.
Raul acesta din zi in zi vedem ea, sa intinde si aid in Bucuresti
ii in toate partile s-au intimplat.
La 28 ale trecutei luni, dumineca, mi-au murit un tigan in curte.
Intr-acea nenorocoasa zi marimea fricii mi-au fost nemasurata.
Voind dumneata sa ai deplina stiinta de aceasta vei lua stiinta,
de la cumnatu Hristache ca i-am scris pricina pe larg, raspunzind la un
pitac al dumnealui de la 26 prin care mi-au vestit fericirea sanatatii
dumitale si altele ale bunei petreceri ce norocirea 1-au ajutat a fi linga
dumneata, care 1-au facut salt uite toate necazurile, distihii si orice frica,
ar fi putut avea la acest punt de vreme.
De a caruia bucurie si a dumitale fericita sanatate asemenea si
mai mult m-am bucurat uitind toate necazurile ce am aici.
Ma rog acest empereclisit plic, cu adres catre cumnatu Hristache,
de va fi aci Rugg dumneata, sa i sg dea, tar lipsind undevasi sa binevoesti
a porunci sa i sa trimita, fiindu-i de mare trebuinta. Si in veci ma vei
robi, avind si cinstit raspuns cu vestire de fericita dumitale petrecere,
ca sa ma bucur.
Sint al dumitale prea plecat sluga,
Iacob Prejbeanu
1831 iulie 6.
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, XXIX-13.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran, scriere frumoasa.

1 Dupa cum rezultA din anumite InsemnAri ale documentului se vede ca licitatia acestor
case a Inceput cu suma de 12 000 taleri, la 6 mai a anului amintit si s-a terminat la 9 iulie ridi-
clndu-se pina la 14 600 taleri.

344
www.dacoromanica.ro
254 1831 iulie 13. [Bueureti].
Comisia Vgpselii Rosiie
Fiindcg, dupg coprinderea regulamentului intocmit pentru cei ce
vor cladi zidire, s-au oprit lucrarea zidului dumnealui biv ye/ postelnic
Costache Sutu. Iar dumnealui fiindcg prin jalbg au argtat ca anturile
le-au inceput Inc g de la aprilie, care jalbg dandu-sa in cercetarea acestii
Comisii i dovedindu-se inceperea lucrului Intru adevgr este fgcutg de la
aprilie, s-au rgportuit cinstitii agii dupg care s-au of slobozit voie comisii
ca cladirea santului $i a zidului BA s faca pg drept locu dumnealui, fara
a se supgra de [indescifrabil] dupg regulament, fiindcg Bantu s-au facut
de la aprilie i lucrarea zidului s-au poprit dupg mgsurile ce s-au [indes-
cifrabil] pentru boala holerii, ca nu cu lucrarea zidirilor sa se fad, adu-
nare de norod.
Pe acest dar temei sa va urma cladirea facerii acestui zid imprej-
muitor curtii dumnealui biv vet postelnic, fgra ins5, a se atinge cAtusi de
putin lumina ulitii. i mesteru de zidiri, ce va face aceasta bina, sa va
feri a nu urma inpotrivg, adicg a vatama catusi de putin caldaramu dupg
Mita, caci atuncea nu numai ca sa va pedepsi, ci sa va Indatora Inca a
dgrama acel zid ai a-1 face la loc cu a sa cheltuiala.
1831 iulie 13.
[semn turd indeseifrabild]
M.I.M.B., nr. 13 289.
Original, stare foarte bunk Male cu filigran.

255 1831 august 1. [Bueurqti].

Cu iubitg si frIteascg dragoste ma inchin dumitale frate,
Eu vazgndu-mg la o slabiciune prea mare, incgt nestiut imi este
sfgrsitul vietii, pang am simtirile intregi asgzai diiata aceasta, pa care o
trimit dumitale.
i to rog, ca dupg cum pgng in cel dupg urma teas to -am cunoscut
cu multa dorintg asupra-mi 8i cgutare la neputintile mele, asa ai dupg
sfgrsitul mieu se stai ca sa nu sa zminteasca una din cgte eu indatorez
pa fiiul mieu Costache. Ii fAcui 8i deosebitg scrisoare, precum o vei
vedea. Pg care iarasi ma rog, ca prin dumneata, sa i sa trimita, slatuindu-1
pgrinteste Intru toate.
Iar catre aceasta, las tuturor rudelor prietenilor iertaciune din
tot sufletul, ca Dumnezeu sa ma erte 9i pg mine de gresalele ce in
via voi fi facut.
i sent a dumitale iubitg ai doritg sore mai mare si slugg,
Efrosina
1831 avgust 1.
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunk, htrtie verzuie cu filigran.

256 1831 august 1. [Bueureti].

De vreme ce dumnezeiasca scripturg ne porunceste, zicAnd : Fiti
gata in toata vremea pentru ca nu stiti ceasul sau furul &and va veni".
Aceluiasi cuvant -urmand ai eu, cu toate ca mg vaz intru deosebifl nepu-

345
www.dacoromanica.ro
tint& vi cazuta in boala indelungata, dar pana imi sant mintile intregi,
am socotit ea de mare trebuinta este sa-mi aleatuese un asazamant cu
dintr-al meu, mult putin ce am, spre usurinta sufletului, cum vi pentru
ca sa nu las in mahnire pa cei care sant datoare a-i multumi.
Si da vreme ce toata starea mea nu spanzura in altcevasi decat
numai in casele ce le am en locul for mostenesc, in mahalaoa Caimatii,
ramase vi mie da In raposatul sotul mieu. Pa care case, cu multa stradanie,
le-am pazit si le-am pastrat, nelasand a sa zminti eevasi dintransele.
Asemenea le las vi eu de mostenire fiiului meu Costache ca sa le
stapaneasca in veci. Si-1 indatorez ca dupa sfarsitul vietii mele sa raspunza
de la sinesi, pentru sufletul mien, legaturile din jos aratate, iar vreo
datorie dupa urma mea nu este.
1831 august 1.
taleri
1 000, adica una mie sa sa dea la sfanta biserica Caimata uncle este
mormantul nostru
2 000, adeca doaa mii sa sa dea fii-mii Rali ii, cum si vase scaune, i o
canapea buns si toate cele ce sa va afla in casa, mindire vi alte
carpeturi, ca una ce am cunoscut-o Cu durere de inima pentru
mine, cautandu-ma cu multa osteneala vi truda, atat la indelungata
boala mea pana in sfarsit, eat si cu cheltuiala de la sine, precat
au putut si din cat starea au ajutat-o.
1 000, adeca, una mie las sa sa dea nepoata-mii Elenchii, copila raposa-
tului jineri-mieu Iordache Corlatescu, la maritisul ei.
300, adica trei sute sa dea ceilante nepoata ai mele, maritata, Ralita,
tot fiica raposatului gineri-mieu Corlatescu.
300, adica trei sute sa sa dea baiatului nepotului mien Costache, tot
fiiul raposatului gineri-mieu Corlatescu.
2 400, sa sa cheltuiasea, insa, atat la ingroparea mea, pomeniri pana la
trei ani, i zece sarindare, cum vi o piiatra, la mormant unde ma voi
ingropa. Iar ingropaciunea mea las sa fie afara si nu in biserica.
100, adica o Rita, sa sa dea Floarii, fetii, ca una ce m-au cautat la
boala.
50, adica eincizeci, Marii, fetii, asemenea si aceasta
50, adica eincizeci, sa sa dea duhovnicului mieu, parintelui Macarie.
7 200, adica sapte mii doaa sute, acestea toate.
Cunoscandu-mi simtirile intregi, indatorez pe fiiul mieu Costache
ca sa le inplineasca, pentru caci ii raman casele cu locul lor, precum sa
vede, in stapanirea dumitale.
Si to rog pa dumneata, iubitul mieu frate, arhon vornice Aleco ca
sa stai a sa pazi intocmai, caci dintru inceput to -am cunoscut asupra
casii mele cu dorinta vi iubire, ajutandu-ma la multe neputinte vi lipsa
ce am cercat, pentru care si milostivul Dumnezeu sa-ti ajute si dumitale
si la toata familia dumitale, iertandu-ma si pa mine, ca si Dumnezeu
sa erte daspre parte-mi pa toate rudele si prietenii miei de obste.
Efrosena
Fata fiind si en la facerea acestii dieti care s-au facut prin insasi
povata dumneaei vi vointa, am iscalit
Macarie duhovnicu dumneaei
Stanciu stolnic, martor
346 www.dacoromanica.ro
 Durnitrache stolnic
*i am scris eu Costandin iuzbasa i martor,
Constandin iuzbasa
Golectia George Potra.
Original, stare foarte bunk, format lung, hirtie verzuie cu filigran.

257 1831 septembrie [f.z.]. Bueuresti.

Eu carele mai jos ma vaz iscalit dau adevarat si credincios zapisul

meu la mina d-lui chir Simeon lipscanu, prin care fac cunoscut ca, aflin-
du-ma orinduit de la; stapinire epitrop asupra dumneaei Marghiori [Mar-
ghioala] fiica raposatului varului meu Atanasie Ghiuleraga, prin buna
invoiala i tocmeala am vindut dumnealui casele raposatului ce le are
pa Podul Tirgului de Afara cu toate imprejururile ei, in drept talere
14 000, adica patrusprezece mil tocmai, bez havaetul starostiii, care s-au
raspuns de numitul curaparator, fiind intr-acest chip invoiti. Care bani
i-am si primit pa toti deplin in miinile mele.
Drept aceia sa aiba i dumnealui a-si urma stapinirea de acum
inainte in buna pace si nesuparat Impreuna cu tot neamul dumisale in
veci. *i pentru ca aceasta vinzare s-au facut prin invoirea Nina si cu
stinta tuturor celor de aproape invecinate obraze, spre mai cu intemeere
ca va fi statornicita, am rugat si pa cinstita mare logofetie de an intarit
acest zapis cu iscalitura spre a sa cunoaste in veci nestramutat.
1831 septemvrie [f.z.].
Eu Atanasie postelnic, epitrop raposatului varului meu Giuleraga,
adeverez
Eu fiica, Marghioala, raposatului adeverez
[doud ise'dlituri greeefti, indeseifrabile]
Eu Anica, fiica raposatului Atanasie cir-serdar, nestiind a ma iscali
insumi, am pus pa fratele meu de m-a iscalit
Eu Oanez der Haradur, martur
Eu Derohaz protopop, martur
Eu Bedros Hudic, martur
[pe verso] :
Logofetia mare a Dreptatii
Fiindca Atanasie, vinzatorul acestii case a raposatului Giuleraga,
au aratat la Logofetie cartea judecatorii judetului Ilfov de la; 25 octomvrie
en nr. 67 in copie adeverita de prezidentul acelei judecatorii prin care it
orindueste epitrop asupra Marghiorii, nevirstnica fiica i mostenitoare a
acelui raposat Atanasie Giuleraga.
Si osebit ii da voie ca sa vinza casa acelui raposat ce este in maha-
laua Olarilor pa Podul Tirgului d-Afara, spre desfacerea datoriilor numi-
tului, indatorindu-1 a-si da socoteala curata catre acea judecatorie de
banii ce va lua pa casa $i citi an raspuns dintrinsii spre desfacerea dato-
rii, ea ceea ce va mai raminea sa s pue la dobinda pa seama nevirst-
nicei ping la a ei casatorie.
*i fiindca dupa otnosenia ce an facut Logofetia catre aceiasi Jude-
catorie de la 9 ale urmatorului noemvrie cu nr. 1 258, an venit instiin-
tare in scris de la 20 ale acestii luni cu nr. 929, ca dupa cercetarea ce
an facut judecatoria, s-au indestulat atit pentru casa ea este buna si
. 347
www.dacoromanica.ro
dreaptd a lui Atanasie Giuleragd, eft 8i pentru rude i vecini, ca altii
nu mai sint Mara din cei ce sa vAd iscaliti in zapis, n-au mai rdmas
dar nici o pravilnicA impiedicare la aceasta, vinzare.
De aceia adevereazd i Logofetia zapisul acesta dupA a vinzAtorului
cerere, trecindu-se si la condica dupa orinduiala.
Mare le logofat a[1] dreptdtii,
Iordache Golescu
Anul 1831
noembrie 27
nr. 4
procitit Scar lat 17r1A4eanu
biv vel sardar
trecut la condicd
Colectia Nicolae Agirbiceanu.
Copie de epoca, stare buna.

258 1831 octombrie 13. [Bueureti].

instiintare
Sa dd in cunostintd tuturor cetdtenilor sdldsluitori in rap]. Vel-
end coprins in judetul Vi lcii, ca dupd noua intocmire cu care are a a
organiza ocirmuirea tArii i cu acest fel de mijloace prin care sA cerce
toatA sotietatea acestui printipat, o infiintatd fericire s-au chibzuit Si
s-au hothrit de obste, ca mai bath sA doboare si sd se desfiinteze in veci-
nicie toatd felurimea luarilor primitoare de abuzuri ce urma pind acum,
precum chipul mnpar irii dAjdiilor pa Jude, orinduelile breslasilor, a rupta-
silor si cumpanistilor, felurimea neamurilor slujitoresti, vama din lduntru,
dijrnAritu cu tutundritu, vinariciul 8i oieritul pamintenilor, trecdtoarea
rimdtorilor, vorniciile, cheltuelile satelor i oraselor pentru conace de
cinovnici, ai stapinirii i alti slujbasi ai tArii, camindritu, cotdritu, fumd-
ritu, gArdurdritu, sdpundritu, grosdritu, arabagelicul, si cu un cuvint
tot felul de raspundere, afara din cele ce sa hotardsc acum, dupA noudle
intocmiri si sl obstesc prin anume porunci i publicatii ale stapinirii.
Iar dupd aceasta toate dArile in Visterie din partea fiescAruia
dintr-aceia ce sint supusi la un fel de dare, sa, marginesc in trei numiri,
adeca dajdia mazililor hotarita pentru fiescare boerinas mazil cite lei
patruzeci si cinci pd an, capitatia sou birul pa capu steab[ I] hotarita
pentru fiescare plugar muncitor cite lei treizeci pe an, si datu pentru
patenta inpdrtite in cinci numere si hotArite pentru toti torii [negutatorii I]
*i meseriasii in cinci preturi, adecd pentru negutdtori cite lei doud sute
patruzeci patenta I, o suta douAzeci patenta al doilea i saizeci patenta
al treilea, IA an.
*i pentru meseriasi cite lei noudzeci patenta a patrulea, si cite lei
cincizeci patenta a cincilea, iardsi pa an. Harazindu-s insd pentru ase-
menea patentari i drepturi i privileghiuri mai osebite i asemanate cu
treapta numirilor ce poarta in numarul cetdtenilor salasluitori prin orase
tirguri.
Cdtre aceasta cea prin sfat de obste chibzuire i hotdrire a stapinirii
este ca din toti cetdtenii salasluitori prin orase i tirguri on citi vor fi
netrecuti supt numar de negutAtori si meseriasi, inpartindu-sd in corpo-
348
www.dacoromanica.ro
ratii cu numerile lor, precum s-au inscris In catagrafia ce au urmat
intr-acest an, sa - i aleagg in fierare ora* sau tirg dintre dinsii cite doi
starosti dupg multimea glasurilor, *i pa o curgere de doi ani, adeca
breasla negutatorilor un staroste, i breasla meserimilor un alt staroste.
Daca insa negutatorii i meserimii sala*luitori in vreun tirg dintr-a-
cest judet vor fi putini la numgr incit sa nu poata alcatui un trup des-
toinic de a-si alege staroste lor, precum i data unii din negutatori
preumblatori intr-acel judet, dupa feliuri de negutatorii, i *ezatori mai
mult pa afara pa la mo*ii nu vor fi din cei arzati cu a lor hgladuire
prin orase i tirguri, atuncea unii ca ace*tia dupa numirea corporatii
la care fire*te sa vor fi aflind sa vor lega de starostiile ormului inuma-
rindu-sa intre patentari cetateni, i inscriindu-sa intr-acele catastir ce
va avea fierare staroste pentru ai sal patentari.
Cea filth indeletnicire a acestor starosti va fi ca prin ajutoriul
ocirmuirii judetului luind in vedere catagrafii la ce s-au facut, precum
*i in cunostinta toate pravilele alcatuite pentru drepturile i datoriile
patentarilor, sa inchipuiasca catastir aratatoare pentru fierare nume din
corporatiile lor, la care numgr de patenta sa cuvine sa sa algture, si
apoi iscalindu-le fierare i adeverindu-le *i de ocirmuitorul judetului
prin mijlocirea acestui din urma sa be trimita aici, ca dupa aceasta sa
se alcatuiasca patentele, sa sa inchipuiasca cu numire *i numirile lor
sa sa trimita la judet catra ocirmuitorul de acolo, ca iarg*iprin mijlocirea
pomenitilor starosti sa se imparteasca prin mina fierare (sic) patentari.
Dar ca nu care cumva*i sa se napastuiasca cineva*i din cei coprin*i
in numarul acestor patentari on alaturindu-sa la vreo patentg cu mai
putine drepturi, din cele ce i s-ar cuveni, sau la vreuna dintr-acelea
cu drepturi mai mari decit cele intre care s-ar mgrgini a sa negutatorie
sau meserie. De aceia s-au facut ingrijire ca deodatg cu indeletnicirea
pomenitilor starosti sa sa orinduiasca *i o comisie alcatuita de doi boieri,
de acolo, numiti de aici, anume *i de doi negutatori ora*ani iara*i de
acolo pe care-i ii va alege ob*tea cetatenilor negutatori *i meserimi, ca
oricare sa va cunomte napastuit in una din doua, precum s-au zis mai
sus, sa se infatirze la; madularii acestii comisii, aratind dreptatile ce vor
socoti ca au, *i ace*tia numai decit intelegindu-sa cu pomenitii starosti
sa indrepteze i sa multumeasca pa cei napastuiti.
Pa linga toate acestea trebuinta fiind a a da totdeodata in cuno-
*tinta publicului i pravilele alcatuite pentru drepturi i datoriile paten-
tarilor, precum *i chipul inplinirii banilor, prin tine anume 1 soroacele
intru care au a sa raspmide.
Iata sa, deslursc i acestea, in vale cu toata putincioasa descriere
spre *tiinta *i desavir*ita; cuno*tintg, a fieraruia.
Pentru drepturile gi datoriile patentarilor
1. Toti negutatorii i me*terii sala*luiti prin crap i tirguri in
starostiile acestor locuri inpartite fiind pa corporatii dupg orinduiala
cu care sa afla inscri*i *i in catagrafia care s-au facut, trebuie negre*it
sa aiba ceruta patentg ca sa fie alaturati in o asemenea corporatie se sa
aiba drept de a unelti negutatoare sau me*tepg, cu pravalie sau fara
pravalie.
2. Unii ca ace*tia raspunzind darea pentru patenta dupa taxele mai
jos aratate nu mai sint supu*i la dajdia, dar sa osebesc intre din ii cei ce
349
www.dacoromanica.ro
vor avea in parte drepturi sau indatoriri, dupa cum anume sa arata,
adeca :
a) Boerii de neamuri, feciori de boeri, postelnici si asidosii aflindu-sa
In numarul negutatorilor si a mesterilor alaturati la corporatiile lor,
primesc patenta ce li sa cuvine, alcatuita dupa toate formele hotarite
de obste pentru alcatuirea patentelor, dar in puterea documenturilor ce an
doveditoare de a lor privileghiuri, nu sint supusi la nici o plata.
b) Boerinasi mazili aflindu-sa In numarul negutatorilor si al meste-
rilor alaturati la corporatiile lor primesc cu asemenea chip patenta ce li
sa cuvine, dar in puterea documenturilor ce au, platesc dajdia mazililor
prin epistatii lor, si pentru patenta nu sint supusi la nici o dare.
c) Tiganii manastiresti si altor obraze particulare uneltind mestesu-
guri din cele cu pravalii si din cele fara pravalii, trebuesc a sa, numara
la corporatiile lor, si de a primi patenta, dar ca niste dajnici ai proprie-
tarilor ce-i stapinesc, nu sint supusi la nici o dare pentru patenta.
Tiganii statului insa, adeca cei ce pins acum sa numea Viganii
domnesti, uneltind mestesuguri din cele cu pravalii si fara pravalii sa
vor inscrie la corporatiile lor, vor primi patentele cerute dupg, treapta
meseriilor lor, si vor plati darea pentru paten* intocmai ca toVi paten-
tarii.
3. PA acest temei orice mester fara osebire dacO nu va, fi din vreo
class din cele aratate de dajdie, precum s-au zis, va plati pa, tot anul
darea pentru patenta. Si numai In puterea acestii patente sa va folosi
de toate drepturile unui mester, si va putea sa unelteasca slobod a sa
meserie peste toata Intinderea priatipatului.
Patentele mesterilor sa vor inparti in doua clasuri : cele dintlia
class, cele dintiia class si numarul al patrulea sint hotarite cite lei noua-
zeci, si cele de al doilea class si de numarul al cincilea cite lei cincizeci
pe an. Deci mesterii mari vor plati patenta de intiia class, si mesterii
obicinaiti cea de al doilea class.
Sa osibesc dintr-aceasta plata, cei cu asemenea meserie lucratori
pe linga numitii, carii vor plati numai capetatia de lei treizeci pa an,
de vor fi ajunsi la pravilnica virsta.
4. Asemenea orice negutatoriu, fara osebire, daca nu va, fi din vreo
class din cele nedajnice, precum s-au zis, va plati pa tot anul o dare
pentru patenta. Si numai in puterea acestii patente vor putea sa se
negutatoreasca.
NegutOtorii sa, vor inparti in trei stari. Cea Intii va fi alcatuita de
acei negutatori ce ar avea drept sa negutatoreasca cu aradicata si marun-
tul In Cara si afara din Vara. Acestia vor plati o dare pentru patent5
cite lei doua sute patruzeci pa an. Cea de al doilea va fi alcatuita de negu-
tatori ce an drept sa se negutatoreasca cu aradicata si maruntul numai
in fara. Acestia vor plati darea pentru patenta cite lei una suta douazeci
pe an. Si cea de al treilea va fi alcatuita de negutatori ce au drept sa
Vie pravalie prin orase si sa sa negutatoreasca cu maruntul. Acestia vor
plati darea pentru patenta cite lei saizeci pa an.
SA osibesc din darea pentru patenta si sa supun numai la datoriile
capitatii slugile din pravalii alaturati pa linga negutatori.
5. Este poprit ca negutatorii acestor patente sa imputerniceze cu
drepturile lor si pa altii, pentru ca dreptul patentii este dat numai pa
obrazul celor ce le au. Drept aceia si cirmuirile locale sint insarcinate
sa izgoneasca pre cei ce rau vor intrebuiata a lor patenta, dind sau
350
www.dacoromanica.ro
calcind drepturile, ce fierarile dintr-insele dau negutatori sau mesterii
lui, ce va fi platit odata patenta sa.
6. La judecatile ce vor avea patentarii sa vor ocroti dupa drept
de pravila, pa cit sa vor gasi stind in sfera drepturilor lor, asemanate cu.
patentele ce vor avea la mina, adica IA cite sa vor dovedi ca nu au esit
din hotarele comertului prescrise in patentile ce vor purta.
7. Orice alt lacuitoriu in orase si tirguri ale printipatului, care nu
va plati una din patentele mai sus pomenite va fi datoriu sa plateasca
capitatia de lei treizeci pe an, si nu va dobindi alte drepturi decit cele
ce sint date plugarilor si muncitorilor.
8. Mesterii platind odata darea pentru patenta, precum si cei dup./
linga dinsii lucratori ai lor legiuite dari, vor dobindi toate drepturile
alaturate la a lor clasuri. Asemenea dind si cele du peste an raspunderi
orkenesti, le vor raminea si pravaliile aparate de orice fel de insarcinare.
9. Fiescare corporatie va avea vole sa, tie cite un semn in chip de
steag care va inchipui icoana sfintului patronului sau. Acest semn va sta
In pastrare in biserica poporului starostii. Corporatia sa va slugi cu
aceasta in preotesii (slujbe bisericesti) publice, precum si la intimplari
particulare ale corporatii, adec/ la inaltarea vreunui dintr-insii in treapta,
de mester, la nuntiri, la ingropari ale lor si celelalte.
10. Clasurile negutatorilor vor dobindi drepturi mai intinse si ase-
manate cu folosintele ce aduc si acesti negutatori statului si societatii,
adica :
a) Negutatorii platind odat5, darea pentru patent/ sint aparati de
orice havalea din partea statului, atit pentru dinsii cit si pentru ai lor
slujbasi. Asemenea dind si cele de peste an raspunderi orkenesti, nu sa,
vor putea, pune nici odata vreun fel de insarcinare pa a lor magazii sau
pravalii ; afar/ numai din vreo osebita pravila cercetata si propoveduita
in formele cerute.
b) Prigouirile de socoteli ce vor urma intre dinsii sit vor putea
cerceta de madularile corporatiilor si tribunalurile vor lua in bagare de
seam/ cercetarile acestora.
e) Negutatorii de intiia stare vor dobindi toe./ consideratia cuve-
nita la a lor treapta ; in sotietate vor fi chemati din drept in sfaturi
de comert, vor da din sinul lor pre madularii trebunalurilor de comert si
a sfaturilor orkenesti asezate prin orasele Printipatului.
Negutatorii de al doilea si al treilea stare sa vor intrebuinta la
aceste sfaturi orkenesti in lipsa celor de intlia stare.
d) In sfirsit, clash, negutatoreasa fiind o parte din cele insemna-
toare ale sotietatii, ocirmuirile locale o va privi dupa caderile ce i sa
cuvine, si stapinirea va face rasplatiri celor ce vor metarisi de la stat
pentru adevarate slujbe.
e) Numai fabricantii ce vor putea introduce vreo ramura de endue-
trie folositoare tariff, vor putea sa dobindeasca de la stapinire carti de
aparare pentru un numar de ani hotariti, dar nici odata privileghii de a
lucra numai de acel mestesug.
11. Suditii curtilor streine cari petrec intr-aceasta tara suet numire
de negutatori si mesteri si uneltesc a lor negutatorie cu maruntul precum
si a lor mestesuguri, prin pravalii si far*/ pravalii, pina la alcatuirea unei
comisii insareinata cu indatorire de a cerceta a lor legiuite drepturi si de
a organiza intinderea caderii lor, unora ca acestia asemanata intru toate
cu coprinderea acturilor intarite dupa vremi, sint vremelniceste aparati
de toate aceste pravili. Si dupg aceasta nici nu trebuesc ehemati la adu-

www.dacoromanica.ro 351
narea negutatorilor si a mesterilor paminteni. Dad, Ina de sinesi vor
voi sa a coprinza in corporatiile numirilor lor, sa dobindeasca toate acele
drepturi ce sint hotarite pentru fiescare corporatie, nu a cuvine a a
departa, pentru ca si acestia sint traitori aici in taia si intrupati cu
toata [boo rupt].
De aceia si la o asemenea intimplare vor primi patente dupa a
lor cuviinta ; sa vor inscrie in catastise dinpreung cu pamintenii si vor
dobindi deopotriva si fara nici o osebire aceleasi drepturi si ocrotiri ce
au a dobindeasca si pamIntenii, precum s-au zis.
Pentru chipul inplinirii banilor de la patentari, prin tine anume fi
/a ce soroace an 81E4 r4spunza.
12. Toti negutatorii si mesterii asezati cu taxele lor intr-acele orase
si tirguri unde isi vor avea prAvalii de vinzare sau de mestesug, sau unde
BA vor fi aflind salasluii, vor raspunde datoria patentii lor la ocirmuirea
judetului, prin mijlocirea starostii lor.
13. Raspunderea patentelor sa va face catre a lor staroste, pa
trimestru, adica din toata suma raspunderii hotarita pa, an pentru fiescare
patentar si asemanata cu numarul patentii ce va purta. Va raspunde o
a patra parte pA fiescare curgere de trei luni, dar cu asa chip incit la sfir-
situl cei de al doilea Luna a trimestrului sa sa afle afuit de a sa datorie.
i data vreunul dintr-acestia fiind preumblatoriu in trebuinta neguta-
torii sau a meserii sale, isi va lasa ingrijitoriu din parte-i, ca la soroacele
hotarite sa istoveasca datoria raspunderii pentru a sa patenta.
14. Starostea va da cvitanta pentru suma ce va primi de la lies-
care, insemnind intr-insa numele si salasluirea patentariului, i felurimea
monedei, si rinduri rinduri precum va primi banii va fi datoriu sa-i
due la ocirmuirea judetului, de unde casierul acestii ocirmuiri va scrie
si va iscali in condica starostii fiescare primire, pins la sfirsitul trimes-
trului. Iar atunci dupa istovire, ii va da incheiere de socoteala supt a
sa iscalitura si in scris tot intr-aceiasi condica dupa rindul primirilor,
urmaa pA fiescare trimestru ca la orice cercetare, condica BA slujeasca
de temei pentru descoperirea adevarului.
Asemenea condici sa vor da catre toti starostii insemnate si snu-
ruite si pecetluite de la visterie.
15. Daca vreun patentariu nu si-ar rafui datoria in sorocul hotarit,
atunci starostea lui sa va adresarisi la ocirmuirea judetului care va tri-
mite inplinitoriu asupra raului de plata. La o asemenea intimplare tri-
misul inplinitoriu va trage drept la casa zabavnecului patentar care spre
osinda va hani si pa el si pa calul lui pins ce-si va istovi datoria. Iar
trimisul indata ce-si va inplini banii, ii va da in mina starostii luind
incredintare de la acesta ca si-a avirsit datoria, si numaidecit sa va
radica din casa patentarului.
16. Daca in curgerea anului vreunul din patentari isi va inceta
comertul, sau lucrul meseriei sale, a va face cunoscut la visterie, si sa
va lua patenta din mina, lug, dupa ce va istovi taxa trimestrului, ce va
fi inceput atunci.
17. Mesterul slabanog care nu va mai fi in stare de a sa indelet-
nici cu al sau lucru, va fi al:drat de taxa patentei si atunci i sa va lua
si patenta de la mina, dupa ce i se va da insa o adeverinta doveditoare
de a sa nedestoinicie, iscalita de starostea i de alti trei din corporatia
sa. 0 acest fel de adeverinta, ca s fie dupa, formele cerute, sa va mar-
352
www.dacoromanica.ro
turisi i de preotul poporului intru care va salaslui patentariul i de sub-
ocirmuitorul pgrtii locului.
Asemenea sa va urma i cu vgduvele meseriailor farg prgvglii,
care cu a for moarte vor inceta din dobindirea drepturilor, i din datoria
rgspunderii ; precum f}i a celor cu pravalii dacg sa va intimpla ca dupg
moartea patentarului sa sa inchizg prgvglia intru care urma lucrul sau
negutgtoria. SA vor indatora Ins de a plgti trimestrul intru care va
muri patentariul, de nu va fi istovit din insui in vremea vietii sale.

Acestea toate citindu-s1 in auzul tuturor cetatenilor de acolo, pre,

cum i a altor negutgtori meseriai ce vor fi sa sa lege la stgrostiile
E}i

ormului, precum s-au zis in cel intii paragraf al acestii intiintari, numai
de cit sa vor indeletnici cu totii intru alegerea starostii for i a madularilor
comisii ce au sa se inpreune eu cei anume orinduiti de acei boeri spre
cercetarea jeluitorilor ce sa von intimpla din partea vreunuia din paten-
tari, precum s-au vorbit la cel de al doilea paragraf.
Alegerea acestora sa vor face prin inscrisuri iscalite de tori negutg-
torii i meterii, sau de cei mai multi dintr-acetia, pentru ca multimea
glasurilor statornicete a for numire. i aceste inscrisuri sa vor depune la
cantelaria ocirmuirii judetului, trimitindu-sa i aici la visterie copii dupg
dinsele adeverite de ocirmuire. Dupg aceasta, starostii alei luind in vedere
catagrafia ce s-au facut, indeplinindu-o cu a for cercetare de fiinDa adevg-
mini, din care firete are sa nascg pa alocurea adaos, i pg alocurea
scadere. Indatg vor pgi intru a for indeletnicire cu aternerea catastihu-
lui cerut, intelegindu-sa totdeodatg i cu comisia orinduitg pentru indrep-
tarea plingerilor patentarilor, dacg cind i trebuinta va cere asemenea.
i aceasta comisie indatg dupg a sa infiintare ii va cunoate indatoririle
puse asuprg-i i va face intocmai urmare.
Toate aceste lucruri vor urma prin cunotinta ocirmuitoriului jude-
tului, ca dupa sgvirirea pomenitului catastih, dupg care an sa sa inpar-
teascg i patentele, sa cunoascg toate tole urmate intemeiate pe adevgr.
i aa sa adevereze catastihul i sa -1 trimitg aici.
Catastihul sa va face in numgr indoit, ca unul sa rgmiie acolo i
altul sa sa trimitg aici. Iar a sa alcatuire va fi dupg algturata forma.
Din toti sglaluitorii ormelor i a tirgurilor coprinse intr-acel judet,
citi sa von afla supt datorie de rgspundere de dajdie i nu sa vor coprinde
intro patentari alei de staroste, fiindcg dupg paragraful al 7-lea de supt
titlu pentru drepturile 1 datoriilo patentarilor, unii ca acetia au sai
plgteascg capitatia de lei treizeci pa an. i nu sa dobindeascg alte drep-
turi decit numai tole ce sint date plugarilor i muncitorilor.
Drept aceia deodatg cu indeletnicirea starostilor sa indatoreaza, i
ocirmuirea judetului sa facg pentru toti acetia deosebit catastih inte-
meiat pe catagrafia urmata i pg alegerea ce sa va face acum cu lucra-
rea starostilor, i iargi in numgr indoit ca unul sa sa trimitg la visterie
i altul sa ramiie la cantelaria ocirmuirii.
Dupg un asemenea catastih sa va inplini de la tori acetia banii
capitatii, de la zi intii ale trecutului iulie prin supt-ocirmuitorii partii
locului, dupg a fiecaruia sglgluire, in acelm soroc hotgrit. i tot pa,
temeiul acelora regule care sint orinduite i pentru plugari i muncitorii
satelor, urmind numai aceasta osebire, ca locuitorii satelor ii vor ras-
punde dajdia prin ai for pircglabi alei, i acetia vor da-o fiecare de-a
353
23 c. 2145 www.dacoromanica.ro
dreptul supt-ocirmuitorilor salasluirii lor, prin luare de cvitantii de la
acesta.
Toata, aceasta lucrare trebuie negresit sa is savirsire in cursul
lunii lui septembrie. Si cu acest mijloc s pune in ceruta, orinduiall
toata, partea finantiala ce priveste asupra salasluitorilor prin orase i
tirguri, dupa care este stiut si visteriei, prin toata deslusirea dreptul ce i
sa cuvine, precum si toti cetatenii drepturile si datoriile ce au.
Aceasta instiintare citindu-sa precum s-au zis, in auzul tuturor
orasenilor si a negutatorilor i mesterilor ce sa vor afla de fate, asa in
original precum este, sa va depune la cantelaria ocirmuirii. Iar la miinile
starostilor alesi sa vor da copii adevarate de acea ocirmuire ca sa sa
slujeasca de obste, adica, si ocirmuirii si starostilor si negutatorilor si
mesterilor precum si Care tot cetateanul de mice treapta va fi, drept
temei si povItuire intru cunostinta pravililor ce s-au alcatuit si s-au hota-
rit pentru obstea cetatenilor.
1831 octombrie 13.
Otcirmuitorul judetului leii.
Aceasta copie prescriindu-sa intocmai dupa cea adevarat/ porunca
a cinstitului Sfat administrativ de supt nr. 1 164 (care dupa, cinstita
porunca s-au depus in pastrarea cantelarii otcirmuirii acestui judet) s-au
dat la miinile lui Mihail*/ Lupu starostea de negutatori din Tirgul Ocnii
si lui Nicolae sin Gheorghe abagiu starostea al meseriasilor acestui tirg,
spre cunostinta pravilelor ce s-au alc/tuit si s-au hotarit pentru toti
cetatenii patentari.
1831 noembrie 28.
[semnatura indescifrabila]
Colectia Gh. Cardas.
Original, stare bunk, hirtie cu filigran.

259 1831 noiembrie 1. Bueureti.

Banul Grigorie Brincoveanul
Anul 1831 noemvrie 1
nr. 426, Bucuresti
Cinstitului dumnealui biv vel vistier Alexandru Nenciulescu
Fiindca, pentru obicinuita Obsteasca Adunare ce este a sa alcatui
in capital/ la 15 ale urmatoarei dupa publieatiia ce s-au facut si asupra
cariia (WO ofisul malt ex. sale dumnealui deplin inputernicitului prezi-
dent supt nr. 144 sint a prezidui eu.
Este trebuinta a sa, aduna si toti dumnealor boerii din rangul intii
de la vel ban ping la vel cameras, ca dintre dumnealor s/ aleaga doaazeci
madulari ale acestii adunari. De aceia te poftesti si dumneata ca la opt
ale acestiia, de dimineatd la noaa ceasuri evropienesti, sa binevoesti a
te afla in sala Curtii administrative uncle este a sa, face adunarea.
SA alatura dumitale pa ling*/ aceasta si un bilet deschis in care
dumneata vei binevoi a trece doazeci nume de boeri paminteni evgheniti
din rangul intii ce ii vei socoti cu patrioticesti sentimenturi si cuviint/ de
a fi alesi madulari ale Obstestii Adunari.
354
www.dacoromanica.ro
 Si la zioa cea orinduita, cind vei veni, sa aduci i biletul acesta
cu numele scrise intr-insul, care va fi strins intocmai dupa chipul ce
acusi sa vede indoit.
Catre aceasta vei avea dumneata In bagare de seama ca dup6,
coprinderea articolului 46 de la capul al 2-lea al Organicescului Regula-
ment, ministri (sic) cei in lucrare nu pot fi alesi madulari ai Obste
Adunari, adica dvornicul trebilor din launtru, logotatul dreptatii, logo-
fatul pricinilor bisericesti, spatarul, vistierul gi postelnicul, fiind inda-
torati, a fi de fats la obicinuita Obsteasca Adunare si a da seama pentru
dregatoriile lucrarilor dumnealor.
Grigorie Brancoveanu
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran.

260 1831 decembrie 1. [Bueureti].

Taleri douazeci i cinci am primit preotul Vasilie ot mahalaua Popa
Cozma de la biserica ot Dima Tabacul, de la dumnealui tvornicul (sic)
Iordache Golescu pentru leafa cantaretului, adica pentru vase luni.
Si am dat aceasta iscalitura spre incredintare.
1831 dechemvrie 1.
Vasile erei
Colectia George Potra.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran, format mic.

261 1832 februarie 15. [Bueure*ti].

Locul mien eel pa'rintesc, ohabnec, cu cascioara ce au fost pe dinsul,
care 11 am aici in Bucuresti pe Podul Mogosoai, facandu-1 vanzator,
m-am invoit cu dumnealui biv vet vornec Barbul Stirbei i i 1-am vandut
in 550 galbeni inparatesti, adeca cinci cute i cincizeci, pe carii i-am
primit deplin in mana mea.
Acest loc, in fats despre rasarit sa vecineste cu dumnealui mai sus
numitul boer ; despre miaza-noapte cu dumnealui vornicul Scarlat Gra-
disteanul ; despre apus cu ulita ce merge la biserica Manii Brutarul ; si
despre miaza-zi cu ulita ce, din Podul Mogosoi pe Fang/ casa dumnealui
vornicului Stirbei, merge spre mahalaoa Cesmegiului si spre biserica
Manii Brutarul.
SA alba dar a stapini acest Foe intru toat5, a lui intindere precat
i eu am stapanit, atat dumnealui cat i mostenitorii dumnealui in pace
si nesuparat de catre mine si de catre toate rudeniile mele, ca un lucru
ce este vandut din a mea bunavointa, nesilit de catre nimeni.
Drept aceia am dat la mina dumnealui acest zapis, iscalit de mine,
care s-au adeverit si de catre cinstita Mare logofetie a dreptatii, dandu-i
dumnealui inpreuna $i toate seneturile vechi ce am avut atingatoare de
stapinirea acestui loc.
1832 februarie 15.
Costandin Canela vinzatorul si adeverez
355
www.dacoromanica.ro
 Am sris eu slugerul Costache Petrescul cu zisa dumnealor, i sant
martur.
De verso] :
Logofetia mare a dreptatii
Dupa cereetarile ce s-au facut pentru locul cu cascioara pa dansul,
care printr-acest zapis 11 vinde Costandin Cane la dumnealui biv vel vornic
Barbul *tirbei, drept cinci Bute cincizeci galbeni inparatesti, fiindca au
primit logofetia instiintare de la Judecatoria politiceasca a Ilfovalui,
scrisa de la 29 aprilie cu nr. 74, ca pomenitul loc este in adevar al van-
zatorului fara, nici o pricina, fiindu-i coborat mostenirea de la parintii
sai, gi fiindca obrazele ce an aratat vanzatorul in scris ca, au cadere
da protimisis, i s-au aflat aici in tars, s-au instiintat de logofetie dupa
orinduiala pravilii. i toti s-au lepadat de a rascumpara, facand insa
osebire numai unul din numitii, adica dumnealui biv vel vornic Scarlat
Gradisteanul vecinul cu acest loc, ca adica sa leapada da protimisis
and dumnealui cumparatorul va primi stapanirea locului dupg cum 85,
vede, nesuparand ingradivil dumisale.
Iar pentru Grigorie Cane la, fratele vanzatorului, ce sa afla in Basa-
rabia, s-au scris din partea logofetii catre cinstitul Secretariat al statului,
ca prin cinstitul ghinaral Consulat al Rosii sa sa instiinteze numitul
de aceasta vanzare acolo unde sa va fi afland, ca de va vrea sa rascum-
pere sa, vie aici on insui, sau vechil sa -9i oranduiasca ca sa numere banii
pretului ce sa coprinde in zapis, iar de sa va lepada de protimisis sa
dea in scris supt iscalitura sa, care adeverindu-sa si de judecatoria locului
sa sa trimita aici.
*i au primit logofetia raspuns supt nr. 257 ca cinstitul secretariat
s-au adresarisit pentru aceasta catre cinstitul ghinaral Consulat al Rosii,
dupa care cu toate ca instiintare da raspunsul acelui Grigorie Cane la nu
s-au primit pana acum, dar fiindca cumparatorul dumnealui vornicul
*tirbei au facut cerere la logofetie sa sa adevereze zapisul vanzarii, si
apoi de sa va arata Grigorie Cane la cu cerere de protimisis in sorocul
pravilii si va numara dumisale pretul locului, da dumnealui fagaduiala
ca-i va slobozi locul intru a lui stapanire. Care cerere a dumnealui vorni-
cului ti bei fiind cuviincioasa dupa povata pravilii pamintului partea
a 3-lea, cap. al 2-lea, paragraf al 8-lea, precum si la provlima ce sa arata
mai sus ca an facut dumnealui vornicul Scarlat Gradisteanul, dand
raspuns dumnealui cumparatorul ca primeste a-si avea stapanirea acestui
loc precat este intinderea lui acum, adica ping in ingradisul dumnealui
vornicului Gradisteanul ce sa afla in flint/. Dupa care si numai ramaind
nici o pravilnica inpiedicare, adevereaza logofetia zapisul acesta cu oran-
duiala fagaduelii ce au dat dumnealui cumparatorul, precum mai sus
sa arata, trecandu-sa i in condica.
Marcie logofat al dreptatii,
.Alexandru Filipescu
anul 1832, Luna iunie 27
Nr. 89
Masa al 2-lea
Bucuresti
procit Scarlat Urlateanu biv vel sardar
Colectia *erban Flondor.
Original, pergament de 2 foi marl, perfectA stare.

356
www.dacoromanica.ro
262 1832 februarie 15. [Bueurqti].
Dumnealui cumnatul mieu, Costandin Cane la, vinzind casa dumisale
ce o are aproape de Podul Mogosoi, cu locul ei, la dumnealui vornicul
Barbul *tirbei. i eu ca unul ce sint cea mai de aproape ruda urmind ca
on sa iscalesc zapisul vinzarii, on sa-1 rascumpar in puterea de protimisis,
dau printr-aceasta incredintare ca acest protimisis it slobozesc dumnealui
cu toata vointa i sa stapineasca locul i casa in bung, pace.
Ina numai dumnealui 4i dau acest protimisis, iar voind altcinevasi
din rude sau vecini a sa arata cu pretentie de protimisis, atunci eu nu poci
a-1 ingadui pe acela, ci voi rascumpara eu locul gi casa.
Drept aceia spre a fi stiut m-am iscalit mai jos.
1832 februarie 15.
Gheorghe Balteanu adeverez
Am scris eu slugerul Costache Petrescu cu zisa dumnealui vatafulu i
Balteanu i sint martur.
Colectia Serban Flondor.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

263 1832 februarie 15. Bueureti.

Logofetia mare a dreptatii
anul 1832, februarie 15
masa al 2-lea
nr. 1575
Bucuresti
Cinstitului Secretariat al statului
Fiindca Costandin Canela prin jalba catre aceasta Logofetie face
cerere de a sa adeveri zapisul sau prin care vinde un loc cu cascioara pa
dinsul aici in Bucuresti, pe Podul Mogosoi, la dumnealui biv vel dvornic
Barbul *tirbei, i fiindca intre obrazele cu cadere de protimisis la aceasta
vanzare an aratat vanzatorul ca este si un frate al sau anume Grigore
Canela ce sa afla la Chisinov, in tinutul Basarabii, Logofetia alaturind pa
rang/ aceasta copie dupg zapisul lui Costandin Canela, pohteste pa cinst [it]
Secretariat sa, binevoiasca si prin cinstitul ghenaral Consulat al Rosii sa sa
faca cunoseuta, aceasta vanzare lui Grigore Canela, uncle sa va fi afland,
ca de va vrea sa rascumpere, on insusi sa vie aici sau vechil oranduiasca
ca sa raspunza banii pretului ce sa coprinde in zapis. Iar zicand el sa
leapada, de protimisis sa dea in scris adeverinta supt iscalitura sa dupa
orinduiala, care adeverindu-sa si de catre judecatoria locului de acolo sa sa
trimita aici.
Iar de primirea acestia va avea Logofetia raspuns in scris de la cinst.
secretariat.
(iscalit) Marele logofat al dreptatii,
Iordache G olescu
procit Scarlat Irrlateanu
Intocmai dupa original,
seful secsii, slugerul C. Petrescu
Colectia Serban Flondor.
Copie de epoch, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

357
www.dacoromanica.ro
264 1832 februarie 17. Bueure0i.
Galbeni 550, adeca, cinci sute cincizeci galbeni inparateti, pretul
tocmelii casei si locului mieu din Bucuresti, ce am vindut-o dumnealui
vornicului Barbul Stirbei, i-am primit prin dumnealui slugerul Costache
Petrescul.
Si spre a fi tiut am dat aceasta adeverinta.
1832 februarie 17.
Constandin Cane la
Colectia Serban Flondor.
Original, stare foarte bunk birtie cu filigran.

265 1832 martie 1. [Bueureti]

Incredintez cu acest zapis al mieu pa, dumnealui clucerul Costache
Poenarul, gineri-mieu, i pa sotiia dumnealui, Masa, fii-mea.
Precum s/ sa tie ca, avind trebuinta dg maritarea fii-mii Lutii, i-am
vindut casele mele din mahalaoa Co ltii, da'spre portita ce merge la biserica
Scaunilor, cu locul for motenesc, cit sa, aflI inprejurat, cu curtea, cu
patru odai jos i patru sus, drept lei 10 500, adica zece mii cinci sute.
Care bani i-am i priimit pa toti, daplin, dindu-i i seneturile ce are acest
loc si case.
Deci, s/ aiba dumnealui, i sotiia dumisale i clironomii ce sa vor
trage din dumnealor a stapini nesuparat da, nimeni, in bung pace, aceste
case cu locul for motenesc, intocmai precum le-am stapinit i eu.
Si pentru credinta, me-am pus numele si pecetea, rugand i pe
cinstita Marea logofetie a dreptatii de 1-au adeverit, spre a-i avea temeinica
stapinire intocmai.
1832 martie 1.
L.P. Elenca Mihuleata sard/reasa
Costandin Mihulet
Alexandru Mihulet
Grigore pitar, martor
Gheorghe Mihulet
Zamfir biv treti logofat, nriarturie
Si am scris eu, cu zisa i invatatura dumneaei matui-mii sardaresii
Manoil Mare
Logofetia mare a dreptatii
Cerere Wand sard/reasa Elenca Mihuleata de a sa adeveri de Logofe-
tiie acest zapis d/ vanzare al dumisale, aratand prin osebita jalba ca, in
zapis au iscalit toti fii sai ce au cadere da protimisis, Logofetiia au scris
judecatorii politicesti a Ilfovului sa cerceteze de sant ale vanzatoarii, far/
nici o pricing, casele de care sa vorbeste in fata zapisului i de este numita
sloboda, dupa pravila, a be vinde.
Si au venit raspuns in scris, de la 5 aprilie, cu nr. 65, ca dupa cerceta-
rea ce au facut, s-au indestulat ca aceste case cu locul for sant bune si
drepte ale rIposatului sardar Dumitrache Mihuletul, sotul vanzatoarii, carele
avand cumparat de la mezat locul caselor, cu anaforaoa stIrostii da neguta-

358
www.dacoromanica.ro
tori of leat 1816 fevruarie 15, intarita dg mariia sa vodg Ioan Caiagea,
drept lei sapte sute, in urma, cu a sa cheltuialg au cladit pg dansul casele
acestea.
Si cum ca sardareasa Mihuleata sloboda, este a le vinde pentru
trebuinta ce aratg in zapis, de a inzesti a pg, fiica sa Luxita, ce o mai are
necasatorita, ca o fireasca epitroapg ce-i este. Iar banii pretului caselor
sg, nu sa dea vanzatoarii sardaresii, ci sa sa puie in pastime la o al treilea
many sigur pang la casatoriia numitei fii-sii i vanzatoarea FA le ia numai
dobgnda.
Deci, da vreme ce mai sus pomenitele case cu locul for sant ale
raposatului sardarului Dumitrache Mihuletul farg nici o pricing si sarda-
reasa Elenca, sotiia sa, este sloboda, dupg pravila, a le vinde pentru tre-
buinta de mai sus aratata.
Dupa pliroforiia ce dg Logofetii judecatoriia politiceasca a Ilfovului
si de vreme ce vanzatoarea sardareasa an aratat Logofetii, prin jalba sa ca
toti fii sgi ce an cadere da protimisis au iscalit, Logofetiia, dupa povata
pravilii pgmantului, adevereazg zapisul acesta, cu ui mgtoarea Ins/ indato-
rire asupra cumparatorului, ca banii pretului numitelor case sa nu-i dea
In mana vanzatoarii, ci, prin stirea judecatorii politicesti a Ilfovului, sa'-i
raspunza la un al treilea obraz ce va chibzui judecatoriia ca este sigur,
ca sa stea la acela in pastrare pang la vremea casatoriiLuxitii, fiica vanzatoa-
rii si de la care sa ia vanzatoarea numai dobgnda banilor pang atunci.
Marele logofat al dreptatii,
Alexandru Filipescu
Anul 1832, luna aprilie 19
nr. 51, masa a 2-lea
Bucurestii
procit Scarlat Urlateanu biv vet sardar
Acad. R.S.R., CCCLXXV-1.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran, pecete In tus negru, interesantA.

266 1832 martie 6. Bueureti.

Adeca eu Hagiica Mariiam, inpreung cu sotul mien Hagi Chirvoc

Nazaretoglu, carii mai jos ne vom iscali, incredintam cu acest zapis al
nostru la mina dumneaei cocoanii Efrusina Ciochina.
Precum sa se stiie cg avand noi cumpgrate de la sultan-mezat niste case
cu locul si tot coprinsul lor, precum anaforaoa starostii de negutatori cu
leat 1824 aprilie 18, cu intarirea marii sale domnului Grigore Ghica voievod
i alte doao zapise vechi ale locului acestor case pe larg arata, astgzi,
prin bursa Invoire, le-am vindut i not dumneaei mai sus numitei cocoane
in galbeni inparatesti 2 900, adeca doao mii noao sute drepti la cumpang
si negguriti, care galbeni i-am st priimit pe toti deplin in miinile noastre,
dindu-i i noi, inpreung cu acest zapis, alte doao zapise vechi ale locului i
anaforaoa starostii de negutatoii.
Deci, vinzarea caselor facandu-o noi prin stirea celor ce au avut
cadere de protimisis, ramane dar a le stapini dumneaei mai sus numita
cocoana, cu bung pace, in veci, atit dumneaei i toti mostenitorii dumneaei.

www.dacoromanica.ro 359
 Si pentru mai adevgratg credintg, ne-am iscglit mai jos, ca sa se
creazg, rugind si pe cinstita Marea Logofetiie a dreptgtii de au adeverit
zapisul acesta, precum povatuieste pravila pgmintului.
1832 martie 6.
[urmeaza opt semnaturi in limba armeand]
podpolcovnic, Odobescu
Scriitor si martor,
Mihai biv logofgt de taina
Logofetiia mare a dreptatii
Fiindca Judecgtoriia de comer a Ilfovului, prin raportu sail de la
7 aprilie, cu nr. 121, 0, pliroforiie logofetii ca casile care printr-acest zapis
le vinde Hagiica Mariam dinpreung cu sotul sail Hagi Chivorc (sic) gat in
adevgr ale vanzatoarii fgrg nici o pricing, avgndu-le cumpgrate de la mezat,
cu anaforaoa starostii de negutgtori, intgritg de domn la aprilie 19, anul
1824.
Si fiindcg in zapisul vanzarii an iscglit tori cei cu cadere de proti-
misis, dupg aratarea ce an fgcut vanzgtoarea, dinpreung cu sotul &au,
prin jalbg in scris catre Logofetiie, de aceia adevereazg. Logofetiia zapisul
acesta, dupg povata pravilii pamgntului trecandu-sg si in condica, dupg
orinduialg.
Mamie logofgt al dreptgtii,
Alexandru Filipescu
Anul 1832, luna aprilie 27.
nr. 54
masa 2-lea
Bucuresti
procit Scarlat Urrateanu biv vel sardar
trecut in condicg
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran.
Vinzatorii iscalesc In armeneste, iar printre cei care renunta la dreptul de protimisis,
semneazti si polcovnicul Odobescu.

267 1832 martie 12. [Bucureti].

Adicg eu cea mai jos iscalita, dinpreung cu copii miei, incredintez cu
acest zapis al mien la cinstita mina dumneaei jupinesi Mariuti timplgresi.
Precum s5, sa, stie ca avind eu o cas5, pa mosiia sfintei Mitropolii, in
mahalaoa Sf. Niculae din TigAnie, ce plgteam pg fiescare an chirie pentru
be cite taleri 6, m-am invoit cu mai sus numita de bungvointa mea si a
copiilor, nefiind siliti de nimeni, de i-am vindut aceasta casa in drept
taleri 400, adica patru sute tocmai. Pe care bani i-am si primit toti deplin
in mina mea.
Deci dumneaei numita sa aibg de a o stApini aceasta casa ohabnicg
in bung pace nesupgrat5, de nimeni, atit dumneaei cit si copii dumneaei
citi Dumnezeu ii va darui, atit de catre not eft si de catre tot neamul nostru.
Care cas5, spre rasarit sa vecineste cu loon raposatului Iancuiu My
iar despre apus cu Dobre cobzaru, tigan sfintii Mitropolii.
Si cind s-au Mout acest zapis, au fost si alti oameni fat/ care mai jos
sa vad iscgliti.
360 www.dacoromanica.ro
 i pentru mai adevArata credint/, ne-am iscalit mai jos. f3i nestiind
carte am rugat pa, scriitorul zapisului de ne-au iscalit numele, iar not
ne-am pus degetul in loc de pecete, ca BA, BA creazA.
1832 martie 12.
X Eu Maria vacluva, sotia raposatului Nastase tipograf, vanzatoare,
dinpreuna cu copii miei
Eu Paraschiva niaimar-basa, martor
Eu Gheorghe bAcanu, martor
Si am scris eu Nicolaie dascAlu ot Fl Aminda, cu zisa i InvatAtura
mai sus numitilor i sint martor
De la Otcirmuirea sfintii Mitropolii
ArAtindu-s/ la sfinta Mitropolie cu acest zapis de vinzare, 11 Int/rim
ca s stgpineascA casa noa cumparatoare Manila vAcluva.
i unde plgtea chirie pin/ acum vinzAtorul cite taleri ease, sA plAteasel
de acum innainte numita noa cumpArAtoare cite taleri ma, toemai.
Vinzare de vin si de rachiu la numita cas/ Ea nu facA. i dud va voi
s/ vinz/ la altA, mina, sa, dea mai frith de tire la sfinta Mitropolie, ca sa fig
faca' iarAsi as/z/mint pentru chiria pAmintului.
1832 martie 16.
IL.P.I

Arh. St. Buc., ms. 163 f. 5.

Copie.

268 1832 mantle 17. [Bueure0].

Adeca cu Uta, sotia raposatului Dinul precupetul, care mai jos mA,
voi isca.li, incredintez cu zapisul mieu la mina dumnealui chir Pan/
papugiu.
Precum sa s/ stie c& avind eu dea/ pravalii in Iota Podului Tirgului
de Afara, ot mahalaoa Silivestrului, cu locul care plAteste mila pe an
parale cincisprezece la Sfintul Pantelimon, ce sA vecineste despre rasarit
en chir Ianache orzarul, cum si in fund. tot en Ianache, iar despre apus
cu jupineasa Voica, fiica mea.
Care invoire a noastr/ ne este cu schimb, adecA dau eu dumnealui
aceste doag pravalii, care mai sus sA, arata, i dumnealui fmi d/ o casa cu
patru odai intr-o Inv/litoare tot In mahalaoa Silivestrului, ce sa invecineste
in fat/ cu Ivan mAmularu, cum si in fund iarAsi cu Ivan, iar in dos cu Zoita
vaduva, iar despre rAsArit cu druncrul.
Dup5, care invoire am primit taleri 2 550, adeca doa/ mii cinci cute
cincizeci, adaos peste casile ce arAt mai sus cA mi le-au dat. Care pravAlii
le-am dat cu zapisul cel vechi dumnealui de a mea bun/voe, nesilita de
nimenea.
i am primit easele dumnealui cum si banii ce arat mai sus inpreunl
cu zapisele cele vechi in mina mea pe deplin.
Care aceasta, Invoire i tocmealg a noastrA 8-au fAcut fat/ ti cu alte
obraze care mai jos s v/d iscaliti.
i dumnealui are sA, stApineascA in bun/ pace, nesupArat de nimeni,
atita dumnealui cit i copii din copiii dumnealui clti Dumnezeu fi va darui.

www.dacoromanica.ro 361
 Iar pentru mai bung si adevarata credinta, nestiind carte, am rugat
pa scriitorul acestui zapis de mi-au iscalit numele, iar eu mi-am pus degetu
in loc de pecete ca sa-si aiba tariia.
1832 martie 17.
Eu Uta, sotia raposatului Dinu precupetu, vinzatoare si adeverez
Eu jupineasa Voica fata vinzatoarii, adeverez
Raducanu, martor
Eu postelnicul Stoian cizmarul, martor
Si am scris eu polcovnicu Nicolae Stainescul, cu zisa mai sus numitilor
Logofetia mare a dreptatii
Cu doaa asemenea zapise viind la logofetie Pena papugiu, dinpreuna
cu Uta, sotiia Dinului precupetul ce au murit, si cerere Wind de a sa
adeveri, logofetia an scris Judecatoriei de comert a Ilfovului sa cerceteze
de este schimbul sgvirsit dupa pravila.
Si au primit raspuns in scris, de la 25 aprilie si 16 mai supt nr. 170 si
343, cg din documenturile ce au vazut judecatoria la mina amindorora
partilor s-au indestulat cg nemiscatoarele lucruri aratate in fata acestui
zapis sint in adevar ale mai sus numitilor schimbgtori Pena papugiu si Uta,
sotiia Dinului precupetul, fara nici o pricing. Si ca dupa cercetarea ce au
facut in fata locului pentru pretul caselor lui Pena papugiul, s-au dovedit
ea acele case pot fi de pretu cel putin ping la taleri doaa, mii opt sute, care
suma fiMd mai mare decit suma de taleri doua mii si cinci sute ce o da Pena
in naht, zice judecatoria ca dupg pravila partea 3, cap. 3-lea, paragraf 1,
schimbul acesta este bine savirsit, fiindcg si schimbgtorii sa MIA in pravil-
nica virsta.
Deci pe temeiul aratarii ce face judecatoria, precum mai sus sa arata,
s-au dat si adeverirea logofetiei asupra acestui zapis, care s-au trecut In
condica dupa orinduiall.
Marele logofat al dreptatii,
Alexandru Filipescu
procit Scarlat Urlateanu biv ye/ sardar
Anul 1832, luna mai 31, nr. 72, masa 2-lea
Acad. R.S.R., CMLXXIII-163.
Copie scrisA In Condica m-rii Caldarwni.

269 1832 martie 21. Bueureti.

Parinteasca dragoste arhon meimar-basa chir Leontie.
*dint/ iaste la sf. Mitropolie eg patru sau cinci pravalii ce sa flumes
a fi facute cu cheltuiala sardarului Ilie Ricumis [ T] in Hanul lui Filaret
dupg Podul Mogosoaii sint lucrate prin dv. atit de zidire cit si de lemnarie.
Cere stiinta sf. Mitropolie de la dv. ca sa arati adevarul ce binale
vechi ai gasit acolo si ce prostichiuri ai facut spre savirsirea pravaliilor,
adeca de ai gasit niscaiva temelii vechi si ca ce alta zidarie.
Sa am rgspunsul dumitale in scris.
1832 martie 21.
Al dumitale duhovnicesc pgrinte,
Iosif iconom sf. Mitropolii

362
www.dacoromanica.ro
 [pe verso] :
Cu fiiascg plecaciune mg inehin osfintii sale
Am -vgzut cele in dos scrise i intrebarea ce mi sa face, la care si
rgspunz de stiinta ce am ca, arcalile [ f] zidurilor despre drum, adica, dAspre
pod [Podul Mogosoaiei], au lost in fiintg, precum kg vede i acum zidul.
0 area despre odgile cele vechi iargsi au fost. Alte temelii vechi s-au
ggsit si pe uncle s-au i zidit in sus facindu-sa si alte despartituri pang la
avirsire. 0 prgvglie iaste chiar pa, bolta beciului celui vechi. Si spre mai
bung pliroforie sa pot vedea la fata locului, cg sa cunoaste zidirile vechi gi
zidul eel nou.
Al osfintii sale fiu sufletesc,
Leontie maimar-basa
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rcm., CCXLIII-6.
Original, stare foarte bunll, hIrtie cu filigran.

270 1832 martie 24. [Bucureti].

Facindu-mi -s6 intrebare de catre sf. Mitropolie pentru binaoa ce
este fgcutg pe marginea girlii in Podu Calicilor, dinaintea bail, argt intru
adevgr stiinta mea ca aceasta, bina eu fiind calla meter de dulgheri m-am
fost intovgrasit cu un raposat Costea meimar-basa si am luat aceastg bina
sa, o lucrgm toptan de la prea sfintiia sa raposat mitropolit Dosithie. Cu
aceastg, orinduialg adicg materia i toatg cheltuiala sa fie a sf. Mitropolii,
iar pentru mestesugul nostru sa ni-1 pig-teasel toptan, precum s-a si uimat.
Am lucrat aceastg bina ce zic din temelie si ping in podealg (ca
zece palme din fata pamintului chibzuire pa seama unui cat, adica deperta-
mentul ce sa vede cu poarta precum stau i ping astazi). Si peste care zid
am asgzat grinzile si am pus talpoae, iar nu le-am si acoperit cu
Precum i temeiurile de jur imprejur incepindu-sa totdeodatg nu le-am
putut zidi mai mult decit numai cum sa vgd. Am asgzat i pg la ferestre
gi zabrele de fier groase.
Si am lucrat not aceastg bina ping am adus-o in starea ce argt.
Si de ad in sus sau in laturi nu s-a mai putut lucra din pricina ca s-au
depgrtat prea sfintiia-sa mitropolitu Dosithie de la scaunul sf. Mitropolii.
Aceasta stiu i incredintez intru adevar,
Stoian calla Cara Ali, adeverez
1832 martie 24.
Ivan Petcu adeverez
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXLIII-7.
Original, stare bunk hirtie cu filigran; la urmil o tnsemnare greceasck

271 1832 aprilie 5. Bucureti.

La prigonirea ce am avut cu dumnealui dvornic Iordache Golescu
pentru doug zapise unul din leat 1816 martie 12 pentru una mie opt sute
cincizecigalbeni olandezi cu carte daschisa i cu [indeseifrabil] in dos iscglit,
adicg de raposat socrg-mieu dvornec Dumitrascu Racovitg platnic gi
marturii raposatului Iosif episcopul Argesului, i raposati dvornici Istrate
363
www.dacoromanica.ro
Cretulescu si Iordache Slatineanu, i da un Gheorghita logofat scriitor si
martor ; si altu din leat 1821 iunie 10 pentru opt sute cincizeci galbeni
olandezi iarasi cu nume deschis si iscalit asemenea Dumitrascu Racovita
platnic si marturisit iarasi da raposati dvornici Istratie Cretulescu i Iordache
Slatineanu, i Iordache Golescu.
Care aceste zapise spargandu-se amandoua Inaintea prea osfintii
sale parintelui episcop Rimnicului chir Neofit, otcirmuitor sfintii Mitropolii
al Ungrovlahii i cinstitului dumnealui marelui logofat al dreptatii Alexan-
dru Filipescu, ca unele ce s-au dovedit banuite si datorie neadevarata, mi
s-au dat mie cu deosebit inscris iscalit de dumnealui dvornic Iordache
Golescu si marturisit de prea osfintiia sa otcirmuitorul Mitropolii i de alti
cinstiti boieri mari, precum i dumnealui marele logofat al dreptatii.
Si cu acest chip aparandu-se mostenitorii dumnealui raposatului
socra-mieu de plata acestor zapise, de mai sus zise, s-au curmat pricina
aceasta, platindu-mi dumnealui dvornic Iordache Golescu si una suta
cincizeci galbeni olandezi pentru cheltuiala ce am facut la aceasta prigonire.
i nu mai am a pretenderisi nimica de la dumnealui, nevoind a face
de acum nici o pretentie. i spre incredintare, ne-am iscalit.
1832 aprilie 5.
Costandin Sutu
Golectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran.

272 1832 aprilie 22. [Bueurqti] .

Fiindca, sf. biserica Domneasca, cea din Curtea Veche, aflindu-sa
Cu totul istirisit5, de loc si de chilli, incit preotii sa dig lacuind prin case
cu chirie, pre la departate locuri, pe unde isi gasesc odihna, din carele sa
pricinueste atit numitilor preoti necazuri intru datoriia slujbii bisericesti,
cit si enoriasilor scirba, neaflindu-sa la vreme intimplatoare. Drept aceia,
spre a for odihna i pentru al sf. biserici mai mult fobs i dobinda, m-am
sfatuit cu clirosul bisericesc si am gash cu tale ca sa gasim mijloc
cuviincios spre aceasta a gasi un lucru i acaret folositor.
i avind dumnealui Iordache Apostol un be aproape linga sf. biserica,
cumparat ohabnic de la raposat Daniil ceasornicar, care loc este in lung
stinjeni cinci si in lat stinjeni trei si trei palme, pe care loc 11 are inchiriat
pa an cite lei o suta saizeci si cinci.
Asemenea avind si sf. biserica o bucata de be supt casile dumnealui
pentru care plateste chirie la sf. biserica pe an lei vase, ramiind dar
sf. biserica folosita pe tot anul cite lei o suta saizeci i noa, indatorind
dumnealui pe sf. biserica a-1 si pomeni deapururea.
Drept aceia, din partea sf. biserici i-am dat dumnealui acest inscris
ca acea bucata de be ce este supt binaoa casilor dumnealui, de la poarta
de jos, pe care sa stapineasca dumnealui cit $i neamul dumnealui nestramu-
tat ca o dreapta ohabnica mosie a sa, nesuparat in veci.
Cu asemenea chip sa stapineasca si sf. biserica schimbul locului de
mai sus aratat, dup5, deosebite zapise $i sineturi ale locului ce au dat
dumnealui bisericii a-$i face sf. biserica pa dinsul bina spre odihnabiseri-
casilor.
364 www.dacoromanica.ro
 Care, pentru mai bung sigurantie in parte, am rugat si pa preaos-
fintia sa parintele mitropolit i cinstita Mare logofetie, dupg rinduialit,
de an adeverit aceste dog zapise, intru care si not ne-am iscalit.
1832 aprilie 22.
Ieclisiarh Luca Curtii gospod
Ierei Gheorghe duhovnic
Theodosie ieromonah
Ierei Pandele
Ocirmuitor Mitropolii, Neof it Rimnic adevereazg
1832 aprilie 25.
Arh. St. Buc., ms. 163, f. 8.
Copie.

273 1832 iunie 1. [Bucure0i].

Adic'g eu carele mai jos ma voi iscali, dat-am bun si credincios
zapisul mien la mina jupin Chiru dulgheru.
Precum sa sa tie ca avind ieu o bucata de loc al sf. Mitropolii,
cumparata de la un Pencu, ce si el au avut-o cumparata de la o Anghe-
lina vaduva, Bind din trupul locului ce-si are casa pa dinsul si plateste
chirie la sf. Mitropolie taleri cinci Eli parale zece pa an.
Care loc nemaifiind dumneaei trebuincios, 1-am vindut lui sus numi-
tului Chiru in drept taleri 325, adica trei sute dogzeci si cinci, inpreung
cu lemnile ce sa afla, care zece [ i-am $i primit pa toti deplin in mii-
nile mele.
i acest loc sa Invecineste despre rasarit cu Dima plugar, despre
apus cu Trifu dulgher si in fund spre amiaza -zi cu Despa vaduva, iar
despre amiaza-noapte cu drumu.
Deci sa aibg a-1 stapini acest loc in bung pace dumnealui i cliro-
nomii dumnealui, in bung pace despre mine $i despre tot neamul mien,
fiindca [facind] orice va voi pa dinsul prin stirea sf. Mitropolii, stapina
locului.
i dud s-au flout acest zapis an fost i alti oameni de fat/ casii
sa vor vedea mai jos iscaliti. Iar eu nestiind a ma iscali, am rugat pa
logofat de m-au iscalit, puindu-mi degetul la numit, ca sa fie de buns
credinta.
1832 iunie 1.
x Eu tefu carciumar, dinpreuna tefana, adeverez
Dima plugar, vecin, martor
Trifu dulgher, vecin, martor
baba Anghelina, martor
i am scris eu Neculae logofat, cu zisa vinzatorului si martor
[intdrireci Mitropoliei] :
Aratindu-sa la sf. Mitropolie cu acest zapis prin care vinde *tefu
circiumaru o bucata de loc din trupul locului casii Anghelinii vaduva
(ce-1 cumparase un Penciu) lui Chiru dulgheru, intarim ca sarsi aiba
noul cumparator stgpinirea in pace.
i unde platea vinzatorul cite taleri cinci, sa plateasca de acum
inainte noul cumparator embatic, pa tot anul, cite taleri sapte si juma-
tate, avind voe a-si face si casa pa dinsul pentru odina (sic) sa, fara a
365
www.dacoromanica.ro
face vreo vinzare de vin si de rachiu, fiindcg acest privileghi nu i sa, dg
ca sa -1 aibg. Si la, mezat nu este slobod sg, vinzg.
1832 septemvrie 21.
Arh. St. Buc., ms. 163, f. 22.
Copie.

274 1832 iunie 2. Bueureti.

Incredintez cu acest zapis al mien la mina dumnealui chir Dimitrie
Papa Athanasiu.
Ca sg fie stiut ca dog pgrechi dg, case intr-o curte cu inprejmuirile
lor, ce sg aflg, acum in mahalaoa Scaunilor, pe local sf. Mitropolii, chiriia
pe an taleri opt, ale raposatului tatgl mien Vartholomeiu ieromonah
fostul protopop Voicul, ce sg vecineste in fund cu dumnealui vistier
Iancul Costacopolu, pe de o parte cu curtea sfintei biserici Scaunelor
tsi pe de altg parte cu locul casii raposatului Ionitg arciumarul.
Care prin diata raposatului tatglui mien ce este scrisg de la trecu-
tul leat 1831 iunie 11, prin care mg lasg pe mine clironoamg ca sg
vinz numitele case dinpreung i cu alte lucruri si sa urmez cele ce sg
coprinde in diiatg.
Acum facindu-le vinzgtoare mai sus numitele case, rn-am Invoit cu
dumnealui mai sus numitul chir Dimitrie si le-am vindut in pret de lei
18 000, adicg optsprezece mie. Care bani i-am primit toti deplin in mina
mea.
Si i-am teslimatisit i eu dumnealui toate sineturile cele vechi ale
acestor case. Deci, cu acest zapis al mien, sa aibg a stgpini numitele case
In bung pace si nesuparat de cgtre mine si de care tot neamul mien,
dumnealui si tot neamul dumnealui, fiinda aceastg, vinzare o am fgcut
de-a mea bungvoe, nefiind silitg de nimini, nici indemnatg, fiind si
prin stirea sfintei Mitropolii stgpina pamintului.
Si spre a fi temeinicg i nestramutatg aceasta vinzare, am rugat si
pe cinstita Marea logofetie a dreptgtii de an adeverit acest zapis spre
ai avea theta si puterea intocmai.
Si spre incredintare am isalit.
1832 iunie 2.
x En Zamfira, flea raposatului mien pgrinte Vartholomeiu ieromo-
nah, vinzgtoare adeverez si nestiind carte, am pus degetul.
Scarlat logorat adeverez
Logofetia mare a drepatii
Dupg, incredintarea ce an dat Logofetii, Judecatoria de comert a
Ilfovului prin dog raporturi ale sale cu nr. 668 $i 998 pentru casile din
mahalaoa Scaunilor, ce sa aratg In fata acestui zapis, cg be vinde Zam-
fira, fiica raposatului Vartholomeiu ieromonah, lui Dumitru Papa Atha-
nasiu drept lei optsprezece mii, cum cg din cercetgrile ce an fgcut si
Inscrisurile ce au vgzut, s-au Incredintat cg stint bune si drepte ale yin-
zgtoarii farg nici o pricing, lgsate prin diiatg de rgposat tatg-au, cu
orgnduiala ca sa vinzg si din banii pretului for sg-i facg, pomenirile sufle-
tului.
Si zice judecatoria cg cu aceasta orgnduialg slobod este dupg
pravilg a le vinde. Asemenea si pentru cei ce an aratat vinzgtoarea cg an
366
www.dacoromanica.ro
cgdere de protimisis, Logofetia, unii au dat adeverintg, cg
sg, leapgdg dg, protimisis, iar altii au dat in scris In dosul poruncii Logo-
fetii de la 23 si 24 iunie, ca an vgzut porunca si de atunci ping, acum
nu s-au mai argtat cu nici o pretentie.
Dumnealui numai vistier Joan Costacopolu, epitrop bisericii of
Scaunile Vechi, au dat jalbg, argtind cum Ca, raposatul Vartholomeiu
ieromonah, epitropul al numitii biserici aflindu-sg, au hrapit din locul
bisericii ca sg-si mgreascg, curtea sa, sg sg, Indatoreze mostenitorii rgposa-
tului a scoate sineturile cele vechi si dup5, suma stinjenilor ce vor avca,
sa li sg, dea si stapinirea, spre a nu &a n'apgstui biserica fiind In desgvir-
ita scapataciune.
Dupg, carii, cit pentru cei care an dat in scris In dosul poruncii
Logofetii, fiindcg au lasat de au trecut sorocul pravilii si Inca ping acum
nu s-au mai aratat cu nici un fel de cerere, s-au pierdut dreptatea de
protimisis ce an avut, iar pentru pretentia vistierului Ioan Costacopolu
fiindcg au Incredintat cumpa'rgtorul in cantelaria Logofetii, cum cg, sa
indatoreazg sg despagubeaseg biserica la aceea ce judecata va ggsi cu
cuviintg, Logofetia cu aceastg orinduialg, pa temeiu arg,tatii judecgtorii,
adevereazg zapisul acesta dupg orinduiala, trecindu-sa, si in condicg.
Mare le logofat al dreptAtii,
Alexandru Filipescu
procit Gheorghie Poenar sgrdar
Anul 1832 septemvrie 22
nr. 159, masa al 3-lea
Bucuresti
Incredintez printr-acesta ca dacg va fi cglcat locul bisericii de catre
rgposat Vartholomeiu ieromonah gi judecata ma va indatora a Intoarce
Inapoi locul, atunci sg fiu dator on sg ma Invoesc cu biserica, sau sg, dau
locul Inapoi.
Si spre incredintare, nestiind carte, me-am pus pecetea mea in
loc de iscglitura.
1832 septemvrie 22.
IL.P.I Dimitrie Papa Athanasiu adeverez
Gheorghie vistier 1-am iscglit, cu zisa dumnealui si martor
De la ocirmuirea sf. Mitropolii
Argtindu-se la sfinta Mitropolie cu acest, Zamfira sin rgposatului
Vartholomeiu ieromonah, prin care vinde casile ce le are de clironomie
cu diiatg de la tatl-sau, dumnealui chir Dimitrie Papa Athanasiu, 11
Intgrim ca sa -si aibg noul cumpgrator stgpinirea casilor. Si unde plgtea
vinzgtorul embatichi ping acum cite taleri opt, sg, stgpineasca de acum
Inainte noul cumpgrator, pg tot anul embatichi la sfinta mitropolie cite
taleri zece i sg stapineascg in pace si nesupgrat, fgrg, numai sg, fie dator
end dupg vremi din vreo Intimplare va vinde la altul aceste namestii,
ping, nu va argta mai intii la Mitropolie, 0, nu fie slobod a face vinzare,
precum nici prin mezat iargsi nu este slobod sg, vinza.
VInzare de yin si de rachiu sa nu fad)", la numita casg.
1832 noemvrie 1.
IL.p.1
Arh. St. Buc., ms. 163, f. 27-28.
Copie.

367
www.dacoromanica.ro
275 1832 iunie 13. [Bueureti].
Adica noi cei mai jos ne vom iscali, dam acest bun ysi credincios
zapisul nostru la mina dumnealui chit Ivan dulgherul.
Precum sa sa tie ca avind noi o cascioara aci in mahalaoa Sfin-
tului Nicolae ce este in TigAnia mosia sf. Mitropolii, dar insa aceasta
cascioara este cazuta i daramata cu totu si dumnealui numitul cumpar--
for care ca sa o prefaca si sa o mai in.cadasca oaresce. Insa aceasta casa
despre rasarit sa vecineste cu. Ionita epistatu si despre amiaza-zi cu. Sta-
mata rnoasa plasii, iar in cele doa parti, ulitele.
Care asta casa avind noi de vinzare, ne-am invoit cu mai susul
numitu in drept taleri 480, adica patru sute optzeci, intru care am primit
i banii tori deplin in miinile noastre. Si am vindut-o de a noastra
bunavoe, riesiliti de nimini. i dumnealui sa aiba as i -o stapineasca
in buna pace cit si copii dumnealui citi Dumnezeu fi va darui, platin-
dmoi i avaetu mosii pa cit sa va invoi.
Si chid s-au facut acest zapis au fost si alti oameni fata care mai
jos sa vad iscaliti.
Dar ins& de sa va intimpla de a sa scula cineva din noi,
sau din neamul nostru, sau din vecini sa fin dator de a plati tori banii
deplin cit si cheltuiala ce sa va face pina la o para.
Si pentru mai adevarata credinta ne-am iscalit i nestiind noi carte,
am rugat pre scriitorul zapisului de ne-au iscalit si noi ne-am pus degetu
fn loc de pecete, ca sa sa creaza.
1832 iunie 13.
x Eu Dumitru, sin Roman, v5,aselu, VinzAtor
X Eu Zanfira, sotia raposatului Roman, vinzatoare
Eu Stamata moasa, vecina, martora
*i am scris eu. Nicolae dascalu of mahalaoa Flaminda, cu zisa si
invatatura mai sus numitilor si sint martor.
[intarirea Mitropoliei] :
De la ocirmuirea sf. Mitropolii
Aratindu-s5, la sf. Mitropolie cu acest zapis Ivan dulgheru prin care
cumpar5, de la Zanfira vaduva, sotia lui Roman vataselu, casa ce o are
in Tiganiia Mitropolii, intarim ca sa-si aiba noul cumpa'rator stapinirea
casii in liniste.
*i undo facea vinzatoarea ping, acum cite cinci zile pe an, sa pla-
teasca de acum in.ainte embatic in bani cite taleri zece, pa tot anul, la
sf. Mitropolie.
In[sa] fiindca casa sa afla veche, sa aiba voe a o preface cum va
voi. Vinzare de yin $i de rachiu sa in cumva s5, fac5, la numita casa, precum
nici la mezat s5, fie slobod s5, o vinza.
Arh. St. Buc., ms. 163 f. 15 v. 16.
Copie.

276 1832 iunie 13. [Bueureti]

Cu fiasca plecaciune inchinindu-ma sarut blagoslovitoarea dreapta
preasfintii voa stre.
Cu cinste am primit pitacul prea sfintii voastre 0, la 3 ale urma-
toarei supt nr. 561. i am vazut cele coprinzatoare ca, sfinta Mitropolie
368
www.dacoromanica.ro
aflindu-sg in prigonire dg judecata pentru piste binale ce s-ar fi fost
dat da rgposatnl mitropolit Nictarie n.epotilor sgi sardar Ilie 1i sardar
Marcul, d'a la care prin deosebite mijloace sa vede acele inscrisuri cobo-
rite pg obrazul dumnealui slugerului Manolache Riciul.
Si. de la dumnealui sa vede date dumnealui biv vet aga Manolache
Florescul, cg ai fi auzit prea sf[in.tia] voastrg cum ca, ar fi venit la
mine numitu sluger faggduind o sumg da bani ca sa iau eu aceastg pri-
cing asuprg-mi.
Cu cinste rgspunz prea sfinii voastre cg slat acum peste doi ani
dg cind tiu cg an venit numitu sluger la mine dg mi-au zis ca sa iau
aceastg pricing asuprg-mi, fgcindu-mg cu iconomie stgpin pg acele binale
gi siguripsindu-le cu numele mien, tot folosul sg-1 impgrtim amIndoi,
adica s6, iau eu jumatate i numitu jumatate.
Dar ieu mai virtos, stiind cg este Eli lucru bisericesc, nu am primit.
Aceasta, este stiin.ta mea pentru care fac cunoscut preosfintii voastre.
Al prea sfintii voastre plecat fiu sufletesc E3i slugg,
[sonnatur4 indescifrabila]
1832 iunie 13.
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXLIII-9.
Original, stare foarte buna, hirtie cu filigran.

277 1832 iunie 20. [Bucureti].

17n loc pg, Podul Beilicului, din mahalauoa Sfintului Ioan cel Nou,
ce 1-am cumpgrat de la stolnicu Costandin, in stinjeni ce sg coprinde in
anaforaoa starostii za negutgtori adicg a mezatului, 1-am vindut cu
bung tocmealg i invoire lui chir Ioan sin Ilie, in drept taleri 13 250, adicg
treisprezece mii dung Bute cincizeci tocmai.
De la care am primit si toti bani pa deplin in miinile mele, cgruia
i-am tislimatisit atit anaforaoa mezatului cu carii Eli eu am cumpgrat
eft si toate celelante sineturi ce sint arg,tate in pomenita anafora.
Carole de astgzi inainte sa aibg stapini numitul loc in bung
pace In veci i nesupgrat, urmind en plata chirii locului la sf. Mitropolie
cite taleri 20, adica dougzeci pe an.
Deci, pentru bung credin.tg Eli dupg noul regulament, nu numai cg
m-am iscalit eu vinzgtorul aici mai in jos dinpreung cu marturii cei care
an fost fat la aceastg tocmealg, ce s-au adeverit acest zapis si de cgtre
cinstita Mare logofetie a dreptgtilor spre a-si avea toatg taria si puterea.
1832 iunie 20.
Petre Pico lu adeverez
Argtindu-se la sfinta Mitropolie cu acest zapis Petre Pico lu prin care
vinde lui Ioan sin Ilie locul sgu ce-1 eumparase de la mezat fi pentru
care, atunci la cumpargtoare, s-au asezat cu sfinta Mitropolie ca sg dea
pg an taleri dougzeci embatic i sit faca pa dinsul prIvalie si case.
Si neapucind sg fac vreo namestie pg acel loc din pricina vremii
i altor intimplari ale sale, 11 intkim sa aib5, cumpgrgtorul st6,pin.irea
fAcindu-si namestiile intocmai precum sg coprinde in pecetluitu ce s-au
dat vinzgtorului. Si sg plgteasca tot acel embatic de taleri dogzeci
pe an.
369
24 a. 2145
www.dacoromanica.ro
 Si cind o va vinde on cu riza-pazar sau prin mezat, sa dea de stire
la sf. Mitropolie.
1832 septenwrie 29.
IL.P1
Ma fagaduesc ca voi plati embatic pe an de taleri 20, mile/ doazeci,
pentru locul ce 1-am cumparat de la chir Petcu (sic) Pico lu. Care loc este
pa Podu lui Sorban Voda.
Osibit de aceasta ma leg ea, cind dupa vremi, sa dau de stire cind
fl voi vinde on prin mezat sau prin. riza-pazar.
Si spre credinta am iscalit,
Ion Ilie bogasier
1832 septemvrie 29.
Arh. St. Buc., ms. 163, f. 24.
Copie.

278 1832 iulie 8. [Bucureti].

Eu cel mai jos iscalit fiind om al casii raposat[ului] vornic Dumitrache
Itacovita 1 in tot ceasul nelipsit din aceasta casa, precum este de toti
t i ut , marturisesc in frica lui Dumnezeu, ca casile ce au fost facute fn
fund alaturea en grklina caselor raposat[ului] Falcoianul, pe care acum
le stapineste doftorul Exarh, au fost facute de cauta ferestrile in gradina
caselor Falcoianului, precum si scurgerea apii dupg invali ul acestii case,
sa scurgea in gradina aceia, fiind stiut mai vartos dumneaei cocoarti[i]
Roxandri Vacareascai ca un lucru ce de parintii dumneaei au facut
[lost] facute acestea.
Si au statut zidirea aceasta pana dupa moartea raposat[ului] boer.
Si In lipsa clironomilor raposat[ului] Lachiscov [ T], de sant alai sapte,
s-au daramat. Iar grajdul, care din vechime au fost alaturea cu curtea
raposat[ului] Falcoian[u], au fost cu scurgerea stresinii in curtea aceia
i ulucile despartitoare supt streasina grajdului. Care grajd s-au mai
prefacut si mai In urma i tot cu aceasta oranduiala asezat, precum i
insusi dumnealui doftorul Exarh nu poate tagadui, ca intr-acestasi chip
1-au gasit si au fost pana acum la stricare.
1832 iulie 8.
Medelnicer loan Botea
M.I.M.B., nr. 13 301.
Original, stare foarte bun, hIrtie cu filigran.

279 1832 iulie 11. Bueureti.

Dvornicia mare din Launtru a Printipatului Tara Rumanesti
Cinstitului Sfat orasenesc al politii Bucuresti.
Cinstitul Secretariat al statului, pa linga otnosenia sa, de la; 6 iulie
cu nr. 1 211, au trimis la dvornicie raportu acelui sfat ce au Infatisat catre
malt ex. sa. d. deplin inputernicit prezident, cu aratare de lucrarile ce
370
www.dacoromanica.ro
au Scut ping acum, asupra Indatoririlor atingatoare de Insareinarile
Sfatului.
Asupra acestui raport, dvornicia cu a sa bucurie, vede pusg, rezo-
lutia d. prezident cu coprindere ca :
Cu multa multumire citind raportu Sfatului orlsenesc din Bucu-
resti, multumesc din toata inima madu1Arilor ce alcatuese acest Sfat.
Acest asazamint la a caruia Intoemire am norocirea de a fi pArtas Insumi,
va avea In viitorime, sfirsituri In adevar foarte de euviinta si de mare
folos pentru orasele acestui printipat.
De aceia pohtesc pa d. marele dvornic ca publicuindu-sa acest
raport, totdeodata ca din slujba, sa arate Sfatului orasenese multumirea
gicinstirea ce am catra vrednicile sale madulari".
Drept aceia, nelipsind dvornicia cu a sa placere a aduce in cunostintl
cinstitului Sfat aceasta multumire a d. prezident i adaogind si din parte-$i,
ca osirdia cinstitelor madulari ale Sfatului, thud foarte insemnatoare ti
pricinuitoare de multumita obstii, le roaga ca si pe vremea viitoare sa sa
Indeletniceasca In lucrari cu asemenea silina, spre a putea fi intru toate
vrednici de recunostinta patrii.
Marcie dvornic din launtru,
G h. Filipescu
seful secsiei,
Gr. Gradisteanu
Anul 1832, iulie 11
secsia 1, masa II
Acad. R.S.R., CCXCVIII-36.
Original, stare bunA, hlrtie cu filigran.

280 1832 iulie 11. Bueuresti.

Pentru pricing de judecata ce am avut cu dumneaei paharniceasca
Elenca Hrisoscoloaie pentru doaa suflete de tigani ce pretenderiseam de
la dumneaei cu cuvint ca s-ar fi pripasit In tigania dumisale, Inca de cind
traia raposatul sotul dumneaei. Si pentru care ne-am straganit atata
vreme prin judecati far da a sa da vreun sfirsit.
Ca sa scapam de aceasta prigonire pricinuitoare de pierdere de vreme
si cheltuieli, am cazut la Invoiala si ne-am desfacut pentru totdeauna,
primind acum la facerea acestui zapis taleri una, mie doaa Bute, prin
dumnealui c[oconu] Stavrache Niculescu fratele dumisale. Dind i eu din
parte-mi doaa anaforale ce am fost luat de la judecatoriile dupa vreme.
Fiind dar ea aceasta invoire s-au facut de a mea bunavoie dau
aceasta adeverinta a mea la mina dumneaei ca sa fie In veci odihnita
din parte-mi ii vericind ma voi porni cu vreo asemenea cerere inpo-
triva dumisale, cu verice Inscrisuri, s fie catate ca o hirtie alba si fleas-
cultata de verice judecata.
Si spre incredintare am iscalit, rugind i alte obraze ce s-au aflat
fata, de an iscalit martori.
1832 iulie 11.
Bucuresti

371
www.dacoromanica.ro
 Elena Canachina, adeveresc [grecege]
D. Farcasanu, satrar, martor
Alexandra Tulas [7] martor [grecefte]
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, hirtie verzuie, cu filigran.

281 1832 iulie 28. [Bueureti].

Preotul Mirica de la biserica Alba din Postavari au venit la sfinta;
manastire lui Mihai Voda zicind ca este un locsor inecat de apa acolea
in mahala pa mosia sfintii manastiri alaturea cu Ioanita selaru. Care be
1-au cerut cu cheltuiala sfintii sale 81-1 astupe gi sa-si fad, casuta pa
d5,nsul, fiind aproape de biserica, gf sa plateasca embatichiu locului.
Ded tocmindu-ne ne-am invoit i i s-au dat acel loc cu plata de
chiria pamantului pa an cate lei patru, aducandu-le la, Sfantul Gheorghie
pe tot anul fafa de vreo pricinuire. Carciuma cu vanzare de yin BA nu poata
avea. Casa sa-si faca si sa o stapaneasca sfintiia sa gi clironomii sfintii
sale in veci. Iar wand vreodata sa-si vanza binaoa, sa dea tire 19.i
manastire.
i pentru credinta i s-au dat acest zapis de stapanire, trecan-
du-1 si la condica manastirii.
1832 iulie 28.
Arhimandrit Theodosie mihaliotul [grecefte]
Arh. St. Buc., ms. 456, f. 35, doc. 2.
Copie.

282 1832 august 2. [BueurWi].

Ieu Marica preoteasa inpreuna cu soru-mea Visana, care si mai jos
ne vom iscali, dam acest zapis al nostru la mina dumnealui jupin Marin
cojocaru.
Precum sa sa :?tie ca avind noi un loc pentru case ramas de la fra-
tele nostru raposatul Radul povarnagiu, care loc este parintesc pa mosiia;
sfintei Mitropolii, in mahalaoa Vladichi, in fata Podului Calici, stinjeni
in fata doi si palme doa, fundul asemenea. Iar din fata si pina in fundul
linii stinjeni patrusprezece. i sa vecineste despre rasarit cu Dumitru
carciumaru, iar despre apus sa vecineste cu soru-mea, mai sus numita
Visana, si in fund cu Zanfir lanarul.
Acel loc fiindu -ne de vinzare gi gasindu-se dumnealui mai sus numi-
tul musteriu, ne-am i invoit cu dumnealui prin buns tocmeala drept
taleri 1 350, adica una mie trei sate cincizeci, pre care bani i-am si primit
toti in mane (sic) noastre. i fiindca zapisile cele vechi s-au prapadit,
ingropate hind, cu acest zapis sa fie bun stapin atit dumnealui si tot
neamul dumnealui nesuparati, fiindca am vindut de a noastra bunavoe,
nesilite de nimenea.
i pentru mai adevarata credinta, nestiind carte, am rugat pe scrii-
torul acestui zapis de ne-au iscalit numele si noi am pus degetul in loc
de pecete, ca sa fie crezut.
1832 august 2.
372
www.dacoromanica.ro
 x Eu Marica prioteasa; vaduva, sotiia raposatului popa Costandin
of mahalaoa Slobozia, vinzatoare
x Eu Visana vaduva, sotiia raposatului logofat Dimitrache, vin-
zatoare
Eu Dumitru sin Simion circiumar, 1-am iscalit eu epitrop acestui
baiat eu Mihale Vasile
x Ego Nicolae Simion
X Eu Raducanu adeverez
X Eu Voicu ceaprazar adeverez
x Eu Luxandra fata; vinzatoari, adeverez
X Eu Catinca, fiica vinzatoari, adeverez
x Eu Panait, fecioru Marii preotesi vinzatoari, adeverez
X Eu Fotima fiica vInzatoari
X Eu Gheorghe fiiul vinzatoarii, gi i-am iscalit eu maica mai sus
a copiilor Bind nevirstnici.
X Eu Viana i-am iscalit
De la ocirmuirea sf. Mitropolii
Aratindu-sa la sf. Mitropolie cu acest zapis Visana, i Marica vadu-
vele prin care vinde doi stinjeni de Joe pa Podu Calicilor, mahalaoa Sf.
Nicolae, din locul circiumii raposatului Radu povarnagiu brat, ce le-au
cazut de mostenire din averea acelui raposat, lui Marin cojocaru, 11 luta-
rim ca sa-si aiba noul cumparator stapinirea gi Bali fad, pa dinsul pra-
valie cu vinzare de yin si de rachiu.
i uncle pratea pin'a acum intliul cumparator taleri zece pentru
tot locul, sa plateasca i noul cumparator tot alti taleri zece pa an, pentru
doi stinjeni ce cumpara.
La mezat sa nu fie slobod fara stirea sf. Mitropolii. Precum i trod dupa
vremi va vinde cu riza [pazar], iarasi sa dea de (tire In Mitropolie.
1832 noemvrie 18.

Arh. St. Buc., ms. 163 f. 28 v. 29.

Copie.

283 1832 august 3. Bueureti.

La pravaliile hanului of Sfintul Nicolaie ce sint peste drum de casele
luminatii sale beizadea Costache Caragea, fiind facute prispe de pamint
pa dinaintea lor, dupa noile intocmiri, m-au indatorat cinstit Sfat ora-
senesc ca sa ridic acele prispe lasint ulita sloboda.
Dar temindu-ma ca aceste pravalii fiind slabe, poate sa caza peretele
din fata podului, iar mai virtos fiindca de primavara viitoare sint a face
pravaliile acestea toate din nou, am rugat pa cinstit Sfat ca a ma lase
fara a ridicai acest pamint pins in primavara. Cu aceasta, legatura, load,
cind atunci nu voi face binaoa din nou, ma indatorez sa, am a radica acel
pamint pina in paretele pravaliilor $i a face eu caldarimul pe partea, uncle
slut acele prispe, pentru care am dat acest inscris a sta In cinstit Sfat
orasenesc, spre incredintare.
3 august 1832.
Theodora Iacovachina
373
www.dacoromanica.ro
[rezoluga Sfatutui ordonesc] :
A sta la dela i sg, sa scrie comisarului a o lasa neluerata ping, in
primavara viitoare.
Pavel [indescifrabil]
Arh, St. Buc., Municipiul Bucureti, 89/1832, f. 2.

284 1832 septembrie 27. Bueureti.

Dau eu acest zapis al mieu la [mana] dumneaei jupaneasa Luxandra
vaduva, precum sa sa tie ca avind eu o casa in mahalaoa Postovarilor,
in locu Mitropolii, si are pa an cite taleri 6, adica sase, embatic.
Si invoindu-ma cu dumneaei, i-am vandut eu care mai jos ma, voi
iscali, cu toata familia mea, ca sa n-aiba suparare de nimenea nici de copii
mei nici de fro (sic) o ruda [de a] mea. SI aiba sa o stapaneasca in odihna
dumneaei fara a fi suparata de cineva. I-am vindut in drept taleri 550,
adica einci Bute cincizeci ; si care casa este intre vecin ce sa afla intro
Florea vataselu si jupineasa Zamfira carele are i iscaJiturile for numitu
vinzator.
i intimplandu-sa oareceva, o pricing despre partea vinzatorului,
din rudenia dumnealui, once cheltuiala sa va face sa ail)/ a raspunde
dumnealui.
i pentru incredintare dau isealitura mea, ca sa, sa creaza.
1832 septemvrie 27.
Eu Lazar feraru, sotia mea Maria
Fie -mea Mariuta si fie-mea Leanea de voia noastra, nesilite de ni-
meni, adeverim
I fratele meu Gheorghe niartur si adeverez
i netiind carte sa ne iscalim, am rugat pre croitora de ne-au isca-
lit cu zisa noastra si not punem degetile in loc de pecetie, ca sa sa creaza.
De la, otcirmuirea sf. Mitropolii
Aratandu-sa la sf. Mitropolie cu acest in dos aratat zapis Lazar
neamtu, prin care vinde casa din mahalaua Postavarilor, it intarim ca
sa-si aiba noa [noua] cumparatoare stapinirea. i uncle platea vinzatorul
taleri ase, sa plateasea de acum inainte numita cumparatoare pa tot
anul cite lei noua embatic la sf. Mitropolie.
Si fiindca casa sa afla veche, sa aiba, voie ca sa o prefaca, precum i
dud dupa vremi va voi ca sa, vinza casa la all/ mina, sa dea mai Intl
de tire la sf. Mitropolie ca sa fad, asazamint de embatic.
1832 octombrie 1.
Arh. St. Buc. ms. 163, f. 26.
Copie.

285 1E32 noiembrie 12. [Bueureti].

Adica eu carea mai jos ma voi iscali, incredintez cu acest adevarat
zapis al mieu la mana dumnealui jupan Nica carciumaru.
Precum sa sa tie ca avand eu o casa in fata Podului de Pamint,
pa moiia sf. Mitropolii, care sa plateste chiriia locului pa an ate taleri

374
www.dacoromanica.ro
10, adicA zece, Ina casa cu dooA odai, i cu pivnit5, si cu magazie din dos
si locul ei dupa cum s5, vede.
Si fAcAndu-le vanzatoare si gasindu-s1 dumnealui musteriu ne-am
tocmit cu bung invoire de le-am vandut dumnealui in drept taleri 2 500,
adica dooamii cinci sate, ca FA le stapAneasca dumnealui i copii dumnealui,
cati Dumnezeu fi va; darui, ca le-am vAndut de a mea bunavoe, nesilit
de nimenea qi cu stirea frate-mieu si a nepotilor miei, care si mai jos sa
vor vedea iscaliti. Care si acesti de mai sus aratati bani i-am priimit toti
deplin in mana mea.
Si pentru ca sa-si aiba mai bung Intarirea de a stApAni nesupArat,
atat d5, catre mine $i de catre tot neamul mieu, me-am pus numele si
degetul, In loc de pecete, ca sa sa creaza, fiind tji alti oameni de fats, care
sa vor vedea iscaliti.
1832 noemvrie 12.
X Eu Ilinca vaduva, vanzAtoare qi adeverez
Eu Anastasie calla de dulgheri, fratele vanzatoarei, adeverez
Nicolaie logofat, fiiul numitului Anastasie, ipac
Iordache logofat, fiiul numitului Anastasie, ipac
X Eu Marica tiganca, sotiia raposatului loan heraru, vecina daspre
apus, martora
Eu Joan zidaru, martor
Popa Marin duhovnic of Sf. Eleftherie, martor
Si am scris eu Costandin dascalu, rugat fiind.
Arh. St. Buc., ms. 163, f. 37.
Copie.

286 1832 noiembrie 26. Bueureti.

Comisia Vapselii Rosu

despartirea al doilea
Fiindca la raportu comisii de supt nr. 1 200 ce au facut catre cin-
stita Agie in pricina binalilor cladite pa marginea Dimbovitii s-au luat
raspuns cu nr. 4 650 potrivit cu raportul ce i cinstitii Agii s-au dat da
catre cinstita marea dvornicio supt nr. 9 200 pa al caruia temei si comisia
scrie acei despa'rtiri ca 111611i dumnealui ipocomisarul sa mearga pa la
toti dumnealor proprietari co cade in despartirea aceia si au cladirile acelea
facute cu intindere in matca apii Dimbovitii, pa care s-au hotarat a sa strica.
Si da iznoava sa faci dumneata cunoscut porunca stapanirii ce este
data Intr-aceasta pricing, cerindu-le in scris on fIgaduiala n.estramutata
ca pana in sorocu da treizeci (IA zile le vor strica negresit sau aratarea
cuvintelor pentru care sa inpotrivesc la poru.ncile stapanirii.
Si asa sa raportuiasca despartirea cu deslusire ca si comisia sa faca
cunoscut prat raport cinstitii Agii. Dar vreo zabava BA nu urmeze despar-
tirea intr-aceasta lucrare ca va fi insu. i in raspundere.
1832 noemvrie 26.
Comisar,
Gheorghie Urdarean.
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CDLXV-5.
Copie, stare foarte bunA, Wale avind In filigran cuvintul Or !at".

375
www.dacoromanica.ro
287 1832 deeembrie 22. [Bueureti].

De la Ocirmuirea sf. Mitropolii

Aratindu-sa la sf. Mitropolie dumnealui biv vel medelnicer Nicolaie
Alexandrescu cu anaforaua cinstitii judecatorii politiceasca a Ilfovului,
cu care au cumparat prin mezat casele cu locul for dupg Podul Calijii,
ce au fost ale raposatului mitropolit Dionisie (cumparate prin zapis, cu
Teat 1819, de la nepotii raposatului Dinu Predescu).
Si ca a fie dumnealui cunoscut sf. Mitropolii de cumparator aces-
tor case ne-au facut rugaciune ca sa i sa intareasca stapinirea locului si a
casilor cumparate prin asazamint si de catre sfinta Mitropolie, stapina
parnintului, dupg orinduiala, si sa, aiba slobozenie ea In coprinsul acestui
loc sa-si face binale precum va voi, nepoprit. Si undo se platea embatic
pentru acest loc cite doaa oca ceara pa an, adaoga dumnealui Inca um, oca
ceara ca sa sa face pentru tot hrisisul acestui loc trei oca ceara embatic de
plata pa tot anul.
Drept aceia, printr-acest pecetluit al nostru, Il cunoastern de cumpa-
rator acestor numite case en locul lor.
Si dupg rugaciunea ce ne face, dam voie sloboda numitului ca pa
acest loc sail face binale precum va voi nepoprit, dupa cererea sa, pentru
care sa plateasca embatic cite trei oca ceara pa an la sf. Mitropolie i sa
alba pacinica stapinire dumnealui si clironomii, far numai sa fie dater
ca oricind dupg vremi din vreo neaparata pricina va voi sa vinza acaretn-
rile ce vor fi pa acest loc. la alta mina, sa dea mai in.tii de tire la sf. Mitro-
polio stapina pamin.tului ca sa cunoasca $i pe acela de cumparator si sa sa,
invoiasca pentru embaticu. pamintului.
1832 dechemvrie 22.
IL.p.1

Arh. St. Buc., ms. 163 f. 29 v.

Copie.

288 1833 ianuarie 14. Bueureti.

Politiceasca judecatorie a Ilfovului
Cuviosul arhimandrit Athanasie, egumenul manastirii sfantului
Spiridon, vechil, adeverinta inscris Gheorghie Sechelaropulo s-au aratat
en jalba catre cinstita Logofetie a pricinilor biserieesti zicand ca raposa-
tul paharnie Scarlat Cerchez avand luat de la manastire un be co este
afar& din streaja Podului Mogosoaii, cu asazamint ca sa plateasca pa
fiescare an chiria locului la manastire, dupg tocmeala, i sag stapaneasca
fara sa fie volnic de a-1 instreina la altul, fara stirea manastirii, precum
zapisul ce are dat raposatul la manastire coprinde. Si in urma, dupa moar-
tea raposatului paharnie, dumneaei paharniceasa Efrusina Cerchezoaia,
sotiia sa urmand cu totul impotriva asazarnantului, ce avea facut raposatul
en man.astirea, nu numai ca n-au platit chirie ci i locul 1-ar fi instreinat
la altii, farg :?tires manastirii.
Cerere facand jaluitoru spre a sa indatora dumneaei paharniceasa ca
dupa coprinderea asazamantului ce are facut raposatul paharnic en manas-
tirea sa sa indatoreze de a plati chiria locului pe anii ce n-au platit si
376
www.dacoromanica.ro
apoi sa sloboaza locul in stapanirea manastirii, aratand vechilu egume-
nului i zapisul de Inchirierea acelui loc care s-au vazut, cu leat 1815 avgust,
supt iscalitura raposatului paharnic Cerchez i coprinzator ca dupg ruga-
ciunea ce an facut ca'tre chir Ananiia, egumenul manastirii sfantului
Spiridon Vechi, i-a dat in loc afara din streaja Podului Mogosoaii langa
gradina raposatului paharnic Caraman.lau.
Care loc in lung este stanjeni 75 si in lat stanjeni atatea unde s-au
vazut mantit (sic) spre a face pe dansul gradina i casa si once alt ecaret
Ii va placea afara din han i carciuma i pravalie. Si sa aiba a plati pa
fiescare an la sfanta manastire chirie cate lei 25. Si urmand cu platat
acestor bath la inceputul fiescaruia an sa aiba a stapani locul nesupara
atat insusi cat i clironomii sai. Iar vrand ca sa-1 vanza, sa fie dator a da
stire la manastire.
Vatafu de aprozi au infatisat la judecata pe dumneaei paharniceasa
Efrusina Cerchez prin vechil cu adeverinta inscris.
Care le an aratat ca acest loc Amain(' slobod fara de nici o bina sau
sadire pa dansul, dumneaei paharniceasa 1-au fost daruit dumnealui sar-
darului Matache ce 1-au avut ginere k4i serdarul, neavand iarasi trebuinta
de dansul, 1-au fost dat dumnealui vtori comis Teodorache Anion. Precum
si Anion asemenea neavand trebuinta de dansul 1-au fost intors iarasi
ravas la dumneaei paharniceasa Cerchezoaia. Si dumneaei paharniceasa,
de sint acum vreo patru ani, 1-au fost dat lui Ionita Bilciurescu. Si de aceia
dumneaei paharniceasa nu poate avea stiinta de s-au platit chiria locului
la manastire sau nu.
and aducandu-se de fata la judecata si Bilciurescu i indatorandu-sa
de a plati chiriia locului la manastire pe anii ce 1-au avut in stapanire,
an dat raspuns ca insus indata ce au fost luat locul in stapanire aratandu-sil
cu zapisul la manastire spre a sa adeveri dupg oranduiala i cerandu-i-sa
de catra egumen ca sa plateasca pe fiescare an chirie Cate lei patruzeci
gi cinci. De atunci i-ar fi dat raspuns egumenului cum ca locul nu-i trebu-
este. Si de aceia zice ca nici sa cunoaste dator a raspunde vreun ban cu
numire de chirie zicand $i acum asemenea cum ca locul nu-i trebueste i ca
manastirea este sloboda din parte-i spre a-1 da oricui va voi.
Iar vechilu manastirii an facut cerere de a i sa inplini banii chiriei
pe zece ani trecuti, de cand nu s-ar fi platit, sa i 85, dea i zapisul locului
spre a-1 putea inchiriia la altul. Cand Bilciurescu raspunse iaras ca zapisul
i sa, pare ea 1-ar fi i dat egumenului Inca de atunci de cand an fost zis
ca nu-i trebueste loeul, si de care cumvas nu-1 va fi dat i va fi la dansul
Il va cauta i i-1 va da.
Deci, fiindca la pravila partea 3 cap. 5 paragraful 4 scrie : Gaud
stapanul cladirii sau al sadirii nu va voi a da in trei ani ceia ce s-au tocmit
a da, sa-1 traga la judecata i dup5, ce ii va da judecata soroc de ease luni
si lards nu va plati sa sa pretuiasca lucrul eel sadit sau cladit in starea ce
sa va gasi $i sa-1 rascumpere stapanul locului, iar claditoru sa sa izgo-
neasca".
Si fiindca asupra acelui loc nu este nici o cladire sau sadire i dumneaei
paharniceasa nu voeste de a-1 mai Linea, zicem ca 86-0 is manastirea
locul inapoi spre a-1 inchiriia la altii. Iar pentru chiriia locului anilor trecuti
nu are manastirea nici un cuvant la cererea ce are de vreme ce au petrecut
cu tacere si nu si-au cautat dreptul prin judecati pana la sorocu de trei
ani, dupa glasuirea pravilii de mai sus. Vazand mai vartos ca nu este pa
dansul nici o cladire sau sadire de unde sa fi nadajduit a sa despagubi de
chiriia locului. Ci urma ca manastirea dupa coprinderea zapisului ce an

www.dacoromanica.ro 377
infatisat la judecata sa fi ingrijit la inceputul fiescarui an a-si lua china,
iar mai ales ca i s-ar fi si facut manastirii cunoscut de catre Bilciurescu
cand 1-au fost luat locul fn stapinire ca nu voeste de a-1 Linea cu chirie
de lei 45 pe an. Ci s-au fost cerut si manastirea iaras au facut Were pang,
acum cugetand ca sa-1 apuce a-si lua chiriia.
De aceia atat dumneaei paharniceasa cat si Bilciurescu raman
aparati de plata chiriei, iar locul sa si-1 is manastirea inapoi, spre a face
Cu dansul orice va voi ca o desavarsita stapana. i ce avea manastirea dat
pentru inchirierea acelui loc la mana iaposatului paharnic Cerchez de
nu-1 va fi intors Bilciurescu, precum arata, sa-1 dea acum inapoi sau sa
ramaie netrebuincios si ca o hartie alba, oriunde se va gasi. Precum ase-
menea si pentru cheltuiala judecatii nu are euvant jeluitorul fiindca nu
si-au facut cereiea la vremea cuviincioasa.
1833 ghenarie 14.
Prezidentul judecatorii,
caminar Gheorghe Dedulescu
Nicolae Nica serdar
Tache Golescu
Mihalache Papadopulo
De la Prezidentiia politicestii de Ilfov
Acea copie fiind intocmai dupa original s-au adeverit cu a judecatorii
pecetie si a mea iscalitura.
1833 ghenarie 14.
Prezident,
caminar Dedulescu
Papadopulo
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Spiridon Vechi, 11-16.
Copie de epoca, stare foarte bunA, hirtie cu filigran.

289 1833 ianuarie 15. Bueureti,

Lotaria mosiii Colintinii Florescului.
Aceasta mosie sa afla linga orasu Bucuresti ; lungimea ii este din
mahalaoa Ulitii Herastraului ping in apa Colintinii ; merge injugata pa
de o parte en mosia sfintului Spiridon Vechi si pa de alta cu Colintina
m[arii] sale] domnului Ghica voevod. Are helesteu si moara, a cariia
venit este peste 5 000 lei pa an.
Sa pune la lot drept nr. 2 700, fiescare nr. To doi galbeni imparatesti.
Acad. R.S.R., CCLXXXIII-39.
Original, stare bunA.

290 1833 februarie 26. [Bueureti].

Adica, noi cei mai jos iscaliti, dam bun si credincios zapisul nostru
la mana dumnealui chir Mihalache macelaru sin Joan.
Precum sa sa stiie de credinta ca avand noi o casa in mahalaoa Delea
Veche, ramasa de la parinti sit avand de plata niste datoriie si neslabin-
du-ne datornici si nedandu-ne mana de a o cauta si acum vedem ca sa
darapana, am vanduta (sic) dumnealui celui mai sus numit cu tocmeala
378
www.dacoromanica.ro
invoita, in drept taleri 1 300, adica una miie trei sute tocmai. Care bani
i bani (sic) i-am priimit toti in mama, in mainile noastre, ca gi not sa
platim datoriile, s ne gi inpartasim cu mums -mea, care cat ni sa cade.
Si aceasta caasa, este pa loc mustenesc, dar are de a da mila, pa
tot anul, cat() bani patruzeci i cinci, mila Sfantului Pantheleimon. Si
cand s-au vandut aceasta casa cu locu ei, au fost cu stirea tutulor rude-
ni [i]lor, i a vecinilor, care mai jos sa vor vedea
Si aceasta casa, despre soare-rasare, sa invecineste culocul raposatului
Stoian cojocaru, iar despre meaza-zi, cu Mita Domneasca, iar despre
s oare-apune, cu Stoica carutasu, i cu popa Sarban, iar in fundu gradinii,
cu Velicu sarbu.
Deci gi dumnealui s aiba a stapani aceasta casa cu 1ocu1 ei in buna
pace, nesuparat de nimenea intru nimic, atat da not gi da catra tot neamul
nostru ca o mosiie [o]havnica sta[ta]toare in veci, atat dumnealui, i
sotiia dumnealui, copii da copii, nepoti despre nepoti, cati Dumnezeu-i
va darui.
i and s-au facut acest zapis, au fost gi alte obraze, care mai jos
sa vor iscali. Si pentru mai adevarata credinta, nestiind carte, am rugat
pre scriitor da ne-ati iscalit. Am pus i degitile in be de pecete, ca sa file
de credinta.
1833 fevruarie 26.
Eu Theodora, sotiia raposatului Joan postavaru, vanzatoare ade-
verim
Eu Zahariia sin Joan postavar, vanzator in varsta
Eu Stoica carutas despre some apune, am fost fata gi martor
Popa Sarban fiind fat6
[indescifrabil] spitalului Pantelimon, am fost fats
Popa Radu ot Deli Vechi, am fost fata
Popa Ion ot Hiu
x Eu Stamate dulgb.er, am fost fata' si martor
x Eu Enache sin Hristea Bumbea, am fost fata i martor
x Eu Dima lipcanu, am fost fata i martor
x Eu Pandele cizmar, martor
x Eu Iliie sin Petre valasal, martor
Si am scris eu dascal Istratiie, cu zisa cu invAtatura dumnealor
i martor.
Logofetiia mare a dreptati
Dupa incredintarea cc au dat Logofetii judecatoriia de comert a
Ilfovului, prin raport de la 11 ale trecutului martie, nr. 470, pentru easel
din mahalaua Dolea Vechi, ce be vinde Theodora, sotiia raposatului Joan
postavarul si fii-so Zahariia, ce este venit in pravilnica varsta, la Mihalache
macelaru, drept lei una miie trei sute, cum ca, dupa, cercetarile cc au facut
si din inscrisul ce au vazut, s-au incredintat ca aratatile case sant butte si
drepte ale vanzatorilor, ramase de la raposatul Joan postavaru, sotul gi
parintele Zaharii si slobozi, dupa pravila, a be vinde.
Precum gi pentru cei cu &adore de protimisis au dat in scris vanzatori
prat jalba, cu nr. 1 179, ca toate rudele i vecini au iscalit in zapis.
De aceia, Logofetiia, pa temeiu aratari judecatorii i dupa, incredin-
tarea vanzatorilor prin jalba de mai sus, adevereaza zapisul acesta, tre-
candu-sa si in condica, dupa oranduiala.
www.dacoromanica.ro 379
 Marcie logofat al dreptatii,
Alexandru Filipescu
Sef secsii,
Poenaru sardar
Anul 1833 mai 12.
nr. 69, secsiia 2-lea, masa 2
Acad. R.S.R., CLXXXIII-32.
Original, stare foarte bunk, hIrtie cu filigran.

291 1833 martie 12. [Bueureti].

Adica eu cea mai jos iscalita, incredintez cu acest zapis al mieu la
mana dumnealui Dumitru sin Gheorghe Ionescu.
Precum sa sa stie ca avind eu o casa pa pamintul sf. Mitropolii,
carele tragandu-sa cu stanjenul au exit fundn1 casii daspre drumul Fila-
retului stinjeni doi i paisprezece stinjeni si jumatate 1i trei palme eli doua
degete despre amiaza-zi ; si zece stinjeni fundul despre rasarit, in drept
biserica saraca ; si zece stinjeni ipac fata in dreptul Mitropolii.
Iar tocmeala dreapta ne-au fost taleri 180, una suta optzeci tocmai.
Si fiindea am vindut-o de bunavoia mea, nesilit de nimenea, cu stirea
tuturor vecinilor, din care sa vor iscali aici intr-acest zapis mai jos. Si
i-am flat si zapisile cele vechi ale casii i ravasele cu a locului chirie in
mina dumnealui, ca, sa fie bun stapin cat Dunanezeu ii va da viata, atat
dumnealui, cat i sotia dumnealui 9i copii de copii dumnealui sa stapa-
neasca sanatosi, nesuparati de nimenea.
Iar de sa va intampla ca sa-1 supere cineva, vreo rudenie a mea, sau
vreun vecin, sa fiu eu raspunzatoare la orice paguba sa va pricinui la
rascumpararea casii.
Iar acesti bani mi i-au raspuns toti inainte.
Si pentru buna credinta am pus degetul mieu in loc de pecetie, ca sit
sa creaza.
1833 martie 12.
X Eti. Anica vaduva vanzatoarea, adeverez
x Eu Zlap [7] sarba, vecina de langa casa, adeverez
x Eu Dumitrana a lui Stoichi vizitiu, adeverez
Eu Elenca Focsaneanu martor
Eu Petre sin Stefan, martor
Si am scris en Gheorghe Bratescu cu zisa 0i invatatura numitii
[intarirea Mitropoliei] :
Ocirmuirea sf. Mitropolii a Ungrovlahii
Aratindu-sa la sf. Mitropolie cu acest zapis Anica vaduva, prin care
vinde casa ce o are in marginea livezii Filaretului, lui Dumitru sin Gheorghe,
fl intarim ca sa-si aiba noul cumparator stapMairea casii in pace.
Si untie platea va'nzatoarea pang acum cate taleri sapte, sa plateasca,
de acum inainte numitul nou cumparator embatichiu pa tot anul cat
taleri 10, adica zece, la sf. Mitropolie.
Vanzare de yin si de rachiu sa nu faca, la numita casa.
Si fiindca casa sa MIA veche, sa aiba voie a o preface cum va voi.
Precum Ii cand dupa vremi va vinde numita casa la alts mana, sa dea

380
www.dacoromanica.ro
mai intii de stire Mitropolii ca de nu va voi sa cumpere, sa sa invoiasca
i cu acel cumparator pentru embatichiu pamantului; la mezat nu este
slobod sa vanza aceasta casa.
1833 martie 22.
IL.P.I
Arh. St. Buc., ms. 163 f. 38 38 v.
Copie.

292 1833 aprilie 5. Bueureti.

Cu acest zapis de vanzare au venit chir Gheorghe, sin Anghel croi-
torul, aratand sfintei manastiri cum ca are o casa de vanzare pa, locul
manastirii, in mahalaoa Tiednii. Au cerut voe ca sa o vanza lui chir Dimi-
triu Exinboh neamtu. Iar manastirii nefacandu-i trebuinta, au dat pro-
timisis numitului Exinboh s-o cumpere i sA plateasca sfintei manastiri
Mihai Voda chiria pentru loc pa tot anul cat taleri doi si gas o sta-
paneasca dumnealui si mostenitorii sai Cu toate imprejmuirile, nesuparat,
aducand la sfanta manastire pa fiestce an banii chirii inainte cu o tuna
de la sfantul Gheorghe viitoru inainte.
Iar inpotriva, atuncia are de a sa pretui casile si a sa da afara. Vin
si rachiu n-are voe sa vanza, sau carciuma sa fad,.
i de vreodata Ear] voii dumnealui s-o vaned, sau [indescifrabil]
la alt [e] obraze, vanzarea acestii casii sa fie mai intii prin stirea manastirii
lui Mihai Voda.
Iar coprinderea inprejmuirii locului, in fats are stinjeni doisprezece
si jumatate, iar fundul stinjeni cincisprezece, i lungul stinjeni douazeci
ryi noun si jumatate. Despre rasarit sa invecineste cu Iofciu calpacciu, iar
despre amiaza-noapte cu Stefan gradinarul, iar spre apus si spre amiaza-zi
este cu ulita drumului.
1833 aprilie 5.
Dimitrie Exinboh [en litere gotice]
Arh. St. Buc., ms. 456, f. 40 v.
Copie.

293 1833 aprilie 11. [Bueureti].

Politia Bucurestilor
Starustia corporatii cizmarilor
anul 1833, aprilie 11
Ion Ilia pantofaru, ciracu mesterului Craciun Ene pantofaru, viind
stapina-sau impreuna cu el la aceasta, starustie cerindu-i voie de a-1 scoate
mester a se Indeletnici si el cu aceasta meserie a cizmarii, prin cercetarea
ce i s-au Mout dovedindu-se ca este slujit si al dumnealui bun cirac, dupa
incredintarea ce ni 1-au incredintat chiar stapiha-sau ca este destoinic gi
dupa chezasia ce ne-au dat-o stapina-sau prin condica corporatii pentru el,
pentru orice raspundere i se va care, i s-au dat voie si de catre not de au
exit mester dind si obicinuitul canon la cutia corporatii dupa obicei.

www.dacoromanica.ro 381
 Si spre a fi cunoscut de meter i s-au dat acest bilet al starustii la
mina adoverind cu ale noastre iscalituri F3i a corporatii pecetie a-i unelti
me0eugul sau in pace dupa canoanele corporatii.

Undeseifrabil, grece$tel
Stoian Matei, epitrop
Sfoica Manu, epitrop
Constantin Petre, epitrop
Colectia inginer Flaviu Dem. Baldovin.
Original, stare foarte bunA, pecetea corporatiei are gravat pe ea anul 1832.

294 1833 aprilie 22. [Bueure0i].

Catre cinstitul prezident da comert, intiia cercetare, plecata jalba.
Jaluesc cinstitului prezident pentru un Ion Jiian d5, aici of maha-
laua Cimelii Mavrogheni. Facind tovar54ie cu numitul la un han ce-1
avea, eu cu capitalu i numitul cu hanul i cu alergatura. Si deosibit din
capital i -am dat taleri 102 da si-au facut grajd, ipac taleri 230 i-am dat
ca sa aduca pete de la balta. Numitul n-au adus pete, ci si-au cumparat
o caruta cu cai pa care um.b15, la chirii i acum .
Si apucindu-1 pa numitul pentru bani, au raspuns numitul ca sa fie
tovarkie i acea caruta. Si eu temindu-ma ca sa nu-rai faca vreun dulap
am tagaduit cla acea tovaraie ; numitul mi-au zis ca-mi va raspunde bani
cu osteneala.
Si la, socoteala ce am facut intro noi, au fost $i alto obraze da negu-
tatori. Au ramas ca sa-mi dea taleri 566 intru care mi-au dat i zapis cu
soroc da o lung, -acuma este un an i vaz ca ma prelungeOe cu azi cu
miine. Si fiindca numitull are tacat de plata, ma rog cinstitului prezident
da a fi numitul adus spre a -mi raspunde aratatii bani cu osteneala lor.
Si cum va fi mila cinstitului prezident asupra dreptatii mole.
Prea plecat sluga,
Petrache polcovn.ic da aici
Arh. St. Buc., Tribunalul de Comert Bucure5ti, 6 923/1833.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran.

295 1833 mai 31. [Bueurqti].

Cu toate ca in copiia ce s-au cerut dupa zapisul da cumparatoare a
Wail. casii (sic) din mahalaua Anthimul, de la Hristache treti logofat,
epitropul Samfiri, prea sfintia sa parintele episcopul Argeiu au iscalit
ca acea copiie este intocmai dupa cel adevarat zapis. Dar insa, zapisul
cel adevarat fiind fare nume este in mina prea sfintiei sale i prea
sfintia sa este adevarat stapin i cumparator casii de la Hristache, cum
1 Ion Jiianu, fiind chemat la judecatA, se maga sit i se dea un termen de patru luni
In care sA plateascit suma tmprumutatd, iar cind nu va urma Intocmai sa alba voie a-mi vinde
orice din casa mea spre plata acestor bani".

382
www.dacoromanica.ro
si al pravaliilor ce acum s-au vandut lui chir Jane brutaru, carele da au
si luat zapisu de la mine pentru vanzarea acestor pravalii.
Dar aceste toate s-au facut iconomicos Qi prea sfintia sa famine
stapin pa case cu locul ei, precum i chir Jane stapin pa pravaliile ce au
cumparat.
Drept aceia, spre incredintare, dau aceasta, adeverinta supt
iscalitura.
1833 mai 31.
Adrian Curtis adeverez
Arh. St. Buc., Episcopia Argm XLVIII-82.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran, format mic

296 1833 iulie 8. Bueureti.

Incredintez cu zapisul mieu la cinstita mana dumnealui caminar
Tomi.
Precum sa sa stie ca luand eu un loc de la dumnealui meimar-basea
Liontie in fundu gradinii mole, care lee sa hotaraste spre rasarit en mine,
iar spre apus cu vanzator [u], spre amiaza-zi cu dumneaei pitareasa Safta,
iar spre amiaza-noapte cu dumnealui caminar Toma. Pre care boo s-au
cumparat drept lei patru sute tocmai.
Si neingaduindu-ma, dumnealui caminar, i-am dat pre jumatate
loc pre care mi-au si raspuns lei doug sute pre jumatate. Si s-o tie dumnea-
lui bun stapanitor ca un ohabnec al dumnealui, dupa puterea zapisului
cel dat da dumnealui meimar-basea Liontie stapanu locului ce mi 1-au
vandut mie.
i spre incredintare am iscalit,
1833 iulie 8.
Gheorghe Popescu
De verso] :
Zapisu logofatului Gheorghe pentru locu ce mi-au vandut in fund,
pa jumatate.
Colectia prof. Petre Nistor.
Original, stare bunA, hirtie avind In filigran anul 1830.

297 1833 iulie 16. Bueureti.

Sfatul orasenesc al politii Bucurestilor
Cinstitii comisii a Vapselii Rosii
In urma raportului d. arhitectonului Hartin ce ne-au dat in pricina
santului ce voeste a face manastirea Serban Voda, spre scurgerea apii
din curte-i in eanalul facut pa supt caldaramul IIlitii Nemtesti, mergind
si din not madularile Sfatului la fata locului, s-au vazut ca cu mijlocul care
voeste a face acest sant, nu poate aduce nici o vatamare canalului. Adica
cu 01101 podit la capataiul eel din curte, inprejur asternut cu piatra, si
cu gratar de fier spre a-i popri guno[a]ile. Apoi in capataiul eadladt de la
poarta, unde da in canal, cu tabla de fier gaurita, gaurile nu mai mare
cleat grauntele de mazare.
383
www.dacoromanica.ro
 De aceia sa face cunoscut cinstitii comisii ca cu acest chip sa fie slo-
boda manastirea a-1 face, Wand ins un inscris de la dAnsa ca va ingriji
totdeauna pentru cur titul acelui an ca sa nu rupa acel gratar de fier sau
tabla de la gura santului i navalind murdalacul sa zminteasea scurgerea
apii din canal, caci manastirea va fi in raspundere.
Prezidentu Sfatului,
Grigorie Gradisteanu
Pavel caminar
Joan Radueanu
secretar, Theodor Anghelopulo
1833 iulie 16.
Asemenea porunca in original trimitand cinstitii comisii, aceasta
copie sa dA la maim, parintilor exarhi ingrijitori sfintii manastiri di pa
temeiul ei contraccii sa poata inainta cu lucrarea santului, fiind inpiedicata
coraunicatia haladuitorilor hanului din pricina aceasta.
1833 iulie 17
secretarul, Theodor Anghelopulo
Arh. St. Buc., Logofetia pricinilor bisericeti, 177/1834, f. 2.
Copie.

298 1833 iulie 26. [Bueurgti].

Printr-acest inscris al mien, eu eel mai jos iscalit ineredintez sa fiie
stint ca pentru o Stefana tiganca, roaba casii sfintii Mitropolii, din tig6,
niia Mitropolii de la Podul de Pamant, de aici din Buc-uresti, ce i-au murit
barbatul de boala holeri i s-au incardosit cu un tigan al mien, anume Radu.
Pentru care a tiganilor ineardosire, spre a sa deosebi unul de &are
altul, au intrebuintat iconomiia sfintii Mitropolii indestule mijloace, dar
nu s-au putut.
Si asa fiind inclinati numitii tigani, ca sa nu petreaea in Vacate si
rataciti da lege, am venit eu la sfanta Mitropoliie, do am facut rugaciune,
cerand ca on s sa faca schimb, sa-mi dea Mitropoliia numita tiganca 1i
eu sa dau Mitropolii alts tiganca mai tan.ara iu locu-i.
Dar pentru ea cu chipul acesta al schimbulni nu ne-am putut invoi,
socotindu-s da euviinta ca mai bine 0, stapanim tiganii in parte fiesi-
care, precum Mitropoliia pa tiganea 1i eu pa tigan. Si pentru ea sant
inclinati, ne-am invoit 8t ne-am asezat cu aciasta oranduiala adica, ca sa
nu ramaie tiganii in pacate, 0, fiie slobozi a sa cununa dupa lege. Si inso-
titi fiind in casniciie, de va naste tiganca copii, partea cea barbateasc4
are sa file buni robi ai miei, iar partea cea fameiasca au sa fiie bune roabe
ale sfintii Mitropolii.
Dar cu Stefana tiganca sa nu am eu nici o treaba de a o stapani,
pentru ca este buns si de basting roaba a sfintii Mitropolii, fara numai pen-
tru ca s fiie nesuparat5, numita tiganca (fiindca este a lacui in curtea
mea pa langa sotul sau) de poslusirea eurtii Mitropolii, precum sant si
celelalte roabe ale sfintii Mitropolii, iarasi prin rugaciune am cerut ca sa
plateasca bir pa an, pentru Stefano, tiganca. Care $i aciasta rugaciune
mi s-au priimit, hotarandu-sa ca sa plateasea pa tot anul, sate taleri sai-
sprezece ; sa fiie datoare Stefana tiganea, peste hotaratul bir, a veni la
384
www.dacoromanica.ro
poslusirea sfintii Mitropolii in patru vremi pa an, adica la sfintele pasti,
la praznicu Mitropolii, la San -Petro si la Santa-Mariie.
Insa, fiindca aciasta tiganca are si o fata, anume Manila, nascuta a sa,
cu fostul intai barbat, Lazar fiieraru, robul sfintii Mitropolii, si acia fata
pentru ea nu este ajunsa si mai are trebuinta de crestere, de sa va afla pa
langa muma-sa, ea Ai nu fiie supusa nicicum la slujba mea, ci on pe langa
muma-sa sau pe la rudole ei, de va voi s saza, sa nu fiie suparata de mine.
Care fata, fiind sloboda de supt stapinirea mea, cand va fi dastoinica sa sa
casatoreasca, sa is tiganu Mitropolii, iar nu tigan strein, fara numai eu
si Mitropoliia pa copii ce sa vor naste din tefana tiganca, s sa inparta
sa sa inparta(sic) dupa chipul de mai sus aratat. pentru ca cu aciasta
randuiala m-am tocmit si m-am asezat cu sfanta Mitropoliie.
Osebit de aciasta, poftorind sa zice, cu toate ca pentru *tefana
tiganca sa arata mai sus intocmirea asezamintului ei, dar pa fetile ce s
vor naste dintr-ansa, dupa lege, fiindca sant drepte roabe ale sfintii Mi-
tropolii, eu nu am putere on a le face schimb sau a to cununa cu alti tigani
streini, precum nici a le da de mostenire la neamul mieu, dupa trecerea
vremii, ci totdauna sa fiu eu dator cand va naste tiganea copil, sa dau da
stire la iconomiia sfintii Mitropolii, ca sa stile si Mitropoliia ce au nascut,
pentru ca inpotriva nefiind urmator a da de stire si voi petrece in tacere
pentru scopos ca WA nu afle Mitropoliia, atunci on in ce vreme va dovedi
fete nascute si tainuite, sa fiie si partea barbateasca a Mitropolii, pentru
ca mai ales pentru acest sfarsit ingaduieste Mitropoliia de sa casatoreste
tiganca dupa tiganu mien.
Drept aciasta, pentru ca sa-si aiba asezamintul acesta urmarea si
tariia sa, s-au Mout dooa asemenea inscrisuri. i acesta, din partea mea,
] -am dat la sfanta Mitropolie, iar eel din partea sfintii Mitropolii mi s-au
dat mite.
i spre incredintare, adeverez inscrisul acesta cu pecetea sj iscall-
tura mea.
1833 iulie 26.
1L.P.1 Than G. Scufa
Arh. St. Buc., ms. 163, f. 44 44 v.
Original, stare foarte bund, hirtie cu filigran.
Ibidem, copie la f. 46 46 v.

299 1E33 august 1. [Bueurqti].

Ocirmuirea sfintii Mitropolii a Ungrovlaliii
Cascioara cea darapanata, si vieche a casii sfintii Mitropolii din fata
Podului Calici, ce este intro casa raposatului caminarului Petrache Arlon
si intro stolnicu Joan Catuneanu, care mai nainte an fost numita carciuma
Mitropolii, dinpotriva pitarulut Velcea, invechindu-sa cu totul, au ajuns
acum la o proasta stare, ramaind numai zidurile daramate si cu putina
cherestea, Meat nu este putinta a sa meremetisi, ci urmeaza ca s sa fad,
noon din temeliie.
In care daramatura, d-abea sa adapostesc niste ticalosi chiriiasi si
de la carei, cu toata nevointa casa Mitropolii nu poate luoa mai mult
chirile cleat numai talent dung, sute IA an.
385
25 0. 2145 www.dacoromanica.ro
 Pentru care darapanatg, cascioara, prin jalba ne-au facut rugaciune
dumnealui Ianeu Manaila cerand ca s i sa dea lui cascioara i locul s4
o stapaneasca ohavnic, cu asezamant sa plateasca pa an tot cat taleri dooa
Bute, acelasi hotarat embatichiu ce sa is de iconomiie acum tai salt faca
casg, da lacuit, dupg, cum va voi. Care a lui cerere, fiind fare paguba $i,
mai vartos, ca sa nu intre casa in cheltuiala cu facerea ei, am socotit de
euviintg, ca sa sa dea numitului Manaila ohavnic acea darapanata casuta.
Dar, pentru incredintare de adevar, am poruncit intai iconomii
casi ca sg, cerceteze atat de stares acei cascioare, cat si de vechimea, ei,
precum $i de cata materiie $i eherestea are n'umita casuta $i cat face pretul
acei materii. Asernenea i pentru cata suma de bani poate sa sa cheltuiasca
and Mitropoliia o va face la loc ce chiriie poate sa iasg, atunci. Si pentru
toate Inprejurarile iconomiia pe larg, prin alaturata anafora la jalba numi-
tului, ne face aratare.
Prejudecandu-sa dar si de noi, am vazut ca mai folosita este casa
Mitropolii sa dea aciasta cascioara cu locul ei ohavnic in stapanirea mai
sus numitului, deal sa cheltuiaseg, casa se o faca intr-aciasta vreme
neindamanatoare.
De aceia, pentru pricinile de mai sus, nefiind trebuincioasa gi neinde-
manandu-sa casa Mitropolii sa cheltuiasca suma de bani ca sa o fad, la
loc silasandu-sa asa, negresit s4 pustiieste pentru ca cuviinta urmeazg, ca
un om al casi sg, i sg, fad, ajutor.
Printr-acest adevarat pecetluit al nostril dam aciasta darapanata
cascioara cu tot locul ei, care masurandu-sa In stanjini s-au gasit zece
stanjini $i vase parmaci fata, sapte stanjini fundul $i zece stanjini lungul,
intru ohavnica stapanire a numitului Iancu Manaila, ea sail fad, casa
de lacuit precum va voi si sa pia-teasel pa tot anal hotarat embatichiu la
sfanta Mitropoliie cate taleri dooa sute. Si urmand cu darea hotaratului
embatichiu, sa stapaneasca locul cu binaoa ce va face numitu Manaila si
toti mostenitori sai, neam da neam, in pace si nesuparat de catre casa
sfintii Mitropolii. Iar dad', din ihtamplare, va voi numitul, dupg, vremi,
on sa o vanza sau s o facg, schimb, atunci sa fiie dator sa dea de stirs
Mitropolii, sa cunoascg, pa acel cumparator sau schimbator, ca sa sa aseze
pentru embatichiu pamantului.
Si pentru ca s-au dat de noi aciasta i ca sa-si alba pecetluitul acesta
tariia si urmarea Intru toate, spre incredintare, 1-am adeverit cu pecetea
si iscalitura noastra.
1833 avgust 1.
IL.P.I Ocirmuitorul Mitropolii, Neofit Rimnic
Arh. St. Buc. ms. 163 f. 48 48 v.
Copie.

300 1833 august 12. Bucureti.

Casele ce le am pa locu sfintei Mitropolii, Inlauntru curtii bisericii
Sfintului Ilie, din Podu Calitii, pre care si eu prin bung, tocmeala le-am
cumparat pentru dumnealui slugeru Iamandi frate-mieu, cu zapisul ce
am, nefiindu-i trebuincioase dumnealui pentru ca nu sg, Inpaca cu topo-
tesia locului $i pentru ea banii cu care eu le-am cumparat, i-am fost luat
cu imprumutare si port dobinzi.
386
www.dacoromanica.ro
 Fiindea eu ma afla tagma calugareasca, aceste case nici mie nu-mi
sant trebuincioase. De aceia, printr-acest adevarat si credincios zapis, vinz
dumnealui logofatul Costache Scorteanul aratatele case cu tot locul, in
drept lei sapte mii pe carii intregi i-am primit.
Deci, cu acest sinet ce-1 dau, sa stapaneasca casale si locu, si casale
cu tot cuprinsul, dumnealui si tori mostenitorii dumnealui intru ohabnica
stapinire, pentru a le-am vindut de a mea bunavoe si prin stirea rudelor si
a sfintii Mitropolii stapina pamintului.
Locul acestor case sa vecineste la rasarit cu dascalu Dumitracb.e si
chiar Mihalache ; la apus si miaza-zi cu locul slobod al sfintei Mitropolii,
iar la miaza-noapte cu moasa Barba.
Si spre intemeerea stapinirii, deodata cu acest zapis, am dat dumnea-
lui si toate seneturile vechi ale acestor namestii i ravasele de plata chirii
locului.
Si pentru mai adevarata credinta am iscalit zapisul atit eu cit $it
ceilalti ce au protimisis.
1833 avgus 12.
Isaiia Patroianu adeverez
Diamandi sluger, fratele pr. Isaiia vinzator, martor
[intitrired mitropolitului] :
Grigore cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop si mitropolit al Ungro-
vlabii
Aratindu-sa la sfinta Mitropolie du acest zapis cuviosul Isaiia Patro-
ianul prin care vinde dumisale logofatului Costache Scorteanul casele cu
tot ben dupa mosia sf. Mitropolii, de aci din Bucuresti, ce le are in curtea
$i mahalaoa bisericii Sfintul Ilie din Podu Calitii, 11 intarim Bali aiba
non' cumparator ohabnica stapinire pa namestiile si locul ce-1 cumpara.
k5 i uncle platea embatichiu vinzatoriul pa tot anul cite taleri sase
WA plateasca de acum inainte numitul nou cumparg..tor embatichiu pamin-
tului pa an cite taleri zece. Si fiindca casele sa afla vechi, sa aiba voe a be
face din non cum va voi. Si osabit cind va voi si numitul a vinde aceste
namestii oricum acum sant, sau in starea ce le va face, sa nu fie slobod
Nina ce nu va da mai into in Mire la Mitropolie ca sa cunoasca, pa acel
cumparator si sa sa invoiasca pentru embatichiu pamintului.
Care ke masnrindu-sa, au exit in capu despre miaza - noapte stinjeni
doisprezece, in capul din fundul gradinii stinjeni patrusprezece, lungul la
amindoul coastele stinjeni douazeci si patru, palme cinci.
Are voe i voind a vinde sa fad, viza (sic) on prin mezat, sau prin.
riza-pazar.
1833 octomvrie 10.
1L.P.I

Arh. St. Buc., ms. 164, f. 17 v.

Copie.

301 1833 august 16. [Bucuresti].

Adeca eu cel care mai jos ma voi iscali incredintez cu bun si adevarat
zapisul mien la mina dumnealui chir Ianache Costandin.

www.dacoromanica.ro 387
 Precum sa sa stie ca hanul mieu cu trei pravalioare in fata, cu odaile
'or in dos, i alte doua odai una ling& alta, cu pivnita de zid, i alt becisor
si cu grajd si cu curte de uluce.
Hanu inpreuna cu gradina, cu alte doua odai in fund, ce sa afla in
mahalaoa Rarbatescului pe mosiia sfintei Mitropolii, deasupra capului
Podului Calicilor, in deal. Care unde sa afla acum acest han al mieu, din-
tr-untii cind am cumparat, am cumparat numai o cascioara cu locul ei,
care loc s coprinde stanjeni 21 fata drumului despre rasarit, 30 lungul
si 21 dosul despre apus, precum arata sinetul cel vechi de cumparatu
acestii cascioare, saint 'Inca de alti cincisprezece stinjeni ce mi s-au mai
dat de prea sfinta Mitropolie mai pe urma, dupa cererea ce am facut,
precum este chiar intarirea prea sfintei Mitropolii. Care acest han al mieu,
cu toate ale lui, precum mai sus sa coprinde, fiind facut de mine din stre-
daniia mea si nemaiputind a-1 Linea fiindu-mi peste mina a ca'ota de dansul.
Drept aceia, prin bun invoiala si tocmeala, nesilit de nimenea si
cu stirea fiilor miei i a celorlalte rude, i a vecinilor cu protimisis, precum si
cu stirea prea sfintei Mitropolii, stapina pamintului, am vindut acest han
al mien, cu toate ale lui, dumnealui mai sus numitului negutator in drept
taleri 7 000, adeca, sapte mii lei tocmai pe care bani i-am primit pe toti
deplin in miinile mele.
Deci sa aiba dumnealui a stapini hanul cu toate ale lui, care sa co-
prind mai sus, in bung, pace, atit despre mine i despre fii miei cit si despre
tot neamul meu, dumnealui, copii dumnealui, nepoti, stranepoti eiti Dum-
nezeu ii va darui, fiindu-i mosie nestramutata in veci, platind dumnealui
chiriia pamintului sfintei Mitropolii, sau lei 45 cum am platit eu pana acum
sau cum sa va hotari acum de prea sfinta Mitropolie.
Si inpreuna cu acest zapis al mieu de vinzarea hanului, cc 1-am dat
dumnealui, i-am mai dat si alte trei sineturi, unul al cascioarei cu locul ei
ce am cumparat dinainte vreme de la un Stan Cusa, cu sotiia mea Serbana,
unde am facut eu acest han ; si allele doua tot pentru acea cascioara, cu
suma stinjenilor ce sa arata mai sus, intarite cite trele aceste sineturi vechi
de prea sfinta Mitropolie.
Si spre incredintare m-am iscalit mai jos insumi cu mina mea, singur,
ca sa sa creaza,
1833 avgust 16.
Stoian starostea de croitori, adeverez
Nita sin Paun cavaf, zet Stoian
Ionita Amza zet Stoian, dinpreuna cu sotiia mea Elena Elea vinza-
torului
G. Stoenescu fiiul vinzatorului, adeverez
C. Stoenescu fiiul vinzatorului, adeverez
Am scris eu dascalu Stefan cu zisa dumnealor si martor.
[intarirea Diilrapolieij
De la otcirmuirea sfintei Mitropolii
Aratindu-se la sfinta Mitropolie cu acest zapis Stoian, starostea de
croitori, prin care vinde lui chir Enache Costandin hanu cu trei pravalioare
si celelalte namestii ce-1 are pa deal, asupra strejii, mahalaoa Barbatescu-
lui, in capul Podului Calitii, it intarim ca sa-si aiba noul cumparator sta-
pinirea ohabnica.
Si uncle platea vinzatoriul taleri patruzeci si cinci embatic, sa pla-
teasea de acum inainte noul cumparator &ate taleri cincizeci, tot pa tot anul,
la sf. Mitropolie hotarit embatic, avind si numitul tot acel preveleghiu de
388 www.dacoromanica.ro
a vinde vin si rachiu nesuparat precum au avut si vinzatorul prin pecetlu-
itu ce vanm.
Si osebit, cind din intimplare neaparata, va vinde on prin mezat sau
cu riza-pazar, sa nu fie slobod sa vina, pina ce nu va da tire Mitropolii
ca a a faca ascamint pentru embatichiu si cu acei cumparatori. Si a
fie dator pa linga aceasta sa pazeasca si celelalte conditii ale sineturilor
ce are.
1833 august 20.
L.P.1

Arh. St. Buc., ms. 163, f. 55 56 v.

Copie.
Doc. acesta are legaturA cu doc. din 1834 aprilie 1.

302 1833 august 16. Bucureti.

Inaltul Divan al Printipatului Tarii Romanesti,
Cinstita Mama logofetie a dreptkii prin otnosenie scrisa de la 21 ale
trecutului iunie, supt nr. 7.448, a trimis in cercetare la acest divan copie
dupa jalba dumnealui baronului Costandin Be lu ce au dat-o la cinstita
k. k. Aghentie, cum ca in suma banilor ce au inpruinutat pa Joan Dimitriu,
ce au avut alog si un Han Rosu al acelui Ioan Dimitriu, dupa dovezile ce
le are si prin hotarirea domnului Grigore Ghica au fost dat la mezat im-
preuna si cu alte acareturi ale mortului spre implinirea si a dreptului
domnului baronului.
Iar acum vede pa Zamfira, sotia mortului si pa feciorul ei stapinind
acel han cu pricinuire ca ar fi cumparat cu banii zestrii sale, cerind a sa
vedea atit acele dovezi ale hanului cit si hotarirea domneasca ce este data
asupra pricinii, ca sa sa fad, cuviincioasa punere la cale. Si prin osebit tacrir
au cerut domnul baron sa sa cerceteze citi bani au pries vinzarea casii si
a mosii Facaeni ale lui Joan, citi s-au raspuns la raposatu banu Grigore
Brincoveanu, cu ce zapise si citi au mai prisosit spre a i sa da dumnealui ca
un amanetar ce au fost si dumnealui asupra acelor acareturi, si ce va mai
lipsi sa i sa Implineasca din ceilalta avere ce au mai ramas lui Ioan.
Pentru care dupg, porunca ce s-au dat, vatafu de aprozi au infatisat
la Divan inaintea noastra pa Joan Cretescul biv vtori logofat vechil din
partea dumnealui baronu Costandin Be lu cu pirita Zamfira, sotia acelui
Joan Dimitriu, prin vechil Iordache Ciupagea biv treti logofat, stied de
fats si vtori logofat Dumitrache, feciorul Zamfirii, fat aflindu-sa si domnul
Emanoil Furca dragomanu cinstitei k.k. Aghentii.
Undo spre dovada ca acel han au fost al lui Joan, ne-au aratat [/oc
fters] domnul baronului Belu o copie dupa zapisul cel iscalit de acel Joan
uncle Zamfira sotia lui si de alti martori, scos din condica Divanului de
sardaru Gheorghe Poenarul, cu leat 1818 iunie 27, dar la mina lui Hristu
Joan ca cumparind el acel han de la manastirea Cotroceni, dintr-insul an
vindut numitului Hristu trei pravalii In lei optsprezece mii, i o copie dupa
jalba acelui Joan Dimitriu tot din leat 1818 septembrie 18 prin care arata
ca Hanu Rosu 1-au cumparat el, cerind sa sa adevereze de cinstita Logo-
fetie a Tarii de Sus zapisul vinzarii acelor trei pravalii, precum si hotarirea
domnului Grigore Ghica data cu. Divan, in leat 1828 martie 19, asupra
cartii de judecata a Logofetii streinilor pricini, prin care s-au ales Ioan
389
www.dacoromanica.ro
Dimitriu dator domnului baronului Be lu doua mii galbeni imparatesti
si lei noun mii cu zalog hanul de mai sus i casa lui Joan de aici din Bucuresti
yi mosia lui Facaenii din sud Ialomita. Ale carora seneturi, dupa cercetarea
ce s -au Mout, s-au gasit puse de Ioan zalog de mai nainte la raposatul
banul Grigore Brincoveanu iarasi pentru a lui datorie de bani, poruncind
numitu domn starostii de negutatori sa vinza aceste trei acareturi prin
mezat si din pretul for sa sa plateasca banii emenetarilor dupa povata
pravilii. Si tot de la Ioan Dimitriu sa sa implineasca i zeciuiala banilor
i cheltuiala ce va dovedi domnul baronul ca au facut in pricina acestii
judecati.
Dupa acestea intrebindu-sa vechilul Zamfirii ce raspunde, au zis
ca acel Han Rosu s-au cumparat de la manastirea Cotroceni cu zapis pn
numele Zamfirii si cu banii din zestrea i din darurile dinaintea nuntii i
din exoprica sa.
Si deloc cit an simtit Zamfira ca s-au dat spre vinzare la mezat cu
hotarirea domnului Grigore Ghica pentru datoria barbatu-sau entre rapo-
satul banu Grigore Brincoveanu si entre domnul baronul Be lu, au pornit
jalba tot entre domnia sa, cerindu-1 ca un acaret drept al sau.
Si orinduita fiind la cinstita Logofetie a Tara de Sus, prin anafora
si intarire a cinstitului Divan judecatoresc s-au gasit cu cale a primi
Zamfira blestem asupra aratarii sale. Si cu toate ca raposatul ban Grigore
Brincoveanu i-au dat adeverin.ta ca sa rarniie aparata de acel blestem,
dar dupa cererea celorlalti creditori ai barbatului Zamfirii, s-au indatorat
mai la urma de au savirsit juramin.tul la sfirtta Mitropolie, gi asa au ramas
hanul bun al sau, drept lei treizeci gi doua de ma cu care s-au cumparat,
cerind acum a i sa implini $i ceilalta lipsa, de zestre din averea barbatu-
sari ce au ramas. Iar casa i mosia Facaenii fiind ale barbatu-sau, si yin-
zindu-sa la mezat, banii pretului for s-au dat la raposatul ban Grigorie
Brincoveanu in plata datorii ce an avut sa ia, ca una ce Zamfira cu copiii
sai nu s-au facut mostenitoare barbatului-sau.
Aratindu-ne vechilu Zamfirii i cele urmate asupra pricinii care
s-au asternut mai jos, insa :
1818 iulie 16, zapis iscalit de cuviosii arhimandriti Theodosie si
Hariton ce erea[u] atunci epitropi manastirii Cotroceni, fn copie adeverit
de cea dintii judecatorie a comersului din sud Ilfov, ca an vindut Hanul
Rosu, al manastirii, Zamfirii, sotia lui loan Dimitriu, In lei cincizeci mii
care bani i-au primit toti deplin.
1828 august 16, anafora a cinstitei Logofetii de Tara de Sus fa-
cuta dupa jalba Zamfirii ce au pornit-o entre domnul Grigore Ghica inta
rita de cinstitu Divan judecatoresc, la Teat 1830 iulie 8, dupa multumirea
Zamfirii si a raposatului banului Grigore Brincoveanu, cerind Zamfira
Hanul Rosu subt cuvint ca este al sau cumparat cu banii din zestrile sale,
uncle au aratat i zapisul de mai sus, prin care anafora s-au gasit cu cale ca
sa incredinteze Zamfira cu blestem atit lipsa de zestre i darurile dinaintea
nuntii cit i exoprica. Si de 0, va alege ca ii lipsesc pina la suma de lei trei-
zeci si doun, de mii, inch au ramas hanul asupra-i, bez acele trei pravalii ce
s-au vindut.
Atunci dovedindu-sa ca hanul s-au cumparat cu banii Zamfirii,
fara cuviinta s-au pus zalog de barbatu-sau, i ca nu lucru bun si drept al
Zamfirii BA nu Ed vinza la mezat ci sa sa dea in stapinirea ei.
1830 august 7, intarirea cinstitului Divan judecatoresc data la
anaforaua cinstitii hatmanii ca de vreme ce raposatul balm Grigore Brin-
coveanu prin. adeverinta inscris au poprit pa Zamfira a nu savirsi incredin-

390
www.dacoromanica.ro
tarea prin. blestem. De aceia despre partea rAposatului ban sa ramiie
Zamfira bun stApinA pA acel ban radicindu-sa de la mezat a nu sA, vinde.
1831 iunie, pitac al Logofetii streinelor pricini catre preasfin.tia
sa ocirmuitorul sfintei Mitropolii ca dui:4 cererea creditorilor lui Joan
Dimitriu, ce an murit, sa sAvirseascA Zamfira sotia sa juramintul ce s-au
indatorat prin an.aforaua cinstitei Logofetii de Tara de Sus, cea intAritA
de cinstitu Divan judecatoresc.
Foaie data supt iscAlitura Zamfirii la sfinta Mitropolie proto-
cAlita de Ioan Man Ailg, condicaru de acolo, in copie, adeverita de cea dintii
judecatorie de corners, arAtind in citeva condee zestrea i darurile yi exo-
prica sa in sums de lei saizeci 11 trei mii una sutA apte din care scade lei
treizeci 1i doua de mii, cumparAtoarea Hanului Rosu, i ca mai are lipsA
dintr-aceste dreptati lei treizeci qi una de mii una sutA sapte ; i o foaie
asemenea adeverita de lucrurile rniscAtoare ce an ramas ale bArbatu-sAu
la moartea lui i o vie in Valea Poienii.
1831 iunie 2, rAspuns al prea sfintii sale ocirmuitorului sfintei
Mitropolii catre Logofetia streinelor pricini in copie adeverit iarasi de cea
dintii judecatorie de corners el Zamfira an primit jurAmint evangheli-
cesc in biserica sfintei Mitropolii cum a in adevar are lipsA de zestre dupA
foaia ce au dat-o si ca alt avers de la bArbatu-sau n-au mai rAmas, decit
ceea ce sa aratA in catografia casii.
1831 iunie 16, anafora a Departamentului logofetii pricinilor
streine, ca infatisindu-s1 la acea judecata Zamfira cu creditorii barbatului
sAu, dupa intArirea cinstitului Divan judecatoresc ce s-au dat la anaforaua
cinstitei Logofetii a TArii de Sus, cu pitac s-au trimis Zamfira la sfinta
Mitropolie, de catre care savirsindu-sa jurAmint, dupa, rAspunsul prea
sfintii sale ocirmuitorul sfintei Mitropolii, an gasit cu cale a sa protimisi
zestrea sa din tot rAmasul sotului ei mai nainte docit cei imprumutatori
cu zAlog dupA nuntA i decit cea farA zalog datorie.
Deci chibzuind Divanul tale drepte 8i cu cale asupra acestii pricini,
zice ca nu poate acum judecata sa puie vreun ternei nici la acea copie dupg,
zapisul ot beat 1818 iunie 27, ce este adeveritA de sArdar Gheorghe Poenaru,
pentru cumpAratoarea acelor trei prAvAlii din trupul Hanului Rosu de catre
acel Hristu Joan, caci intr-insul s-au vAzut iscAliti de vinzAtori acele pra-
vAlii i Joan Dimitriu 8i Zamfira sotia lui, nici la acea copie dupa jalba lui
Ioan Dimitriu ce le-au aratat vechilul dumnealui baronului Belu ca unele
ce jAlbile nu sint seneturi doveditoare in pricina judecAtilor, nici la acel
zapis ot leat 1818 iulie 16 ce 1-au aratat vechilul Zamfirii iscAlit de cuviosii
arhimandriti Theodosie Qi Hariton epitropli de atunci ai mAnAstirii Cotro-
ceni pentru vinzarea Hanului Rosu pA numele Zamfirii, fiindcA acest fel
de iconomii a sa face zapisele de cumparatorile acareturilor pa numele
sotiilor s-au urmat de bArbati la multe asemenea IntimplAri.
Ci de vreme ca Zamfira in urma hotaririi domnului Grigore Ghica
ce s-au facut cu Divan in leat 1828, cind si-au cerut domnul baron Belu
datoria de bani de la barbatu-sAu Ioan Dimitriu 81 s-au dat acel han fru-
preun.a cu casa i cu mosia FAcaenii spre vinzare la mezat, spre a sa plati
dup& povata pravilii datoria raposatului banului Grigore Brincoveanu,
la carele sa afla zalogite aceste acareturi cu tale adevarate seneturi si
datoria domnului baronului cel ce le avea zAlog far de seneturi, s-au por-
nit cu jalbA catre 1,nsusi numitul domn cerindu-$i dreptAtile sale, si orin.-
duindu-ma fn cercetarea cinstitei Logofetii de Tara de Sus prin anafora
intAritA de cinstitul Divan judecatoresc, s-au indatorat Zamfira a le lucre-
dinta cu blestem.
391
www.dacoromanica.ro
 i cu toate ca raposatu banu Grigore Brincoveanu an poprit pa
Zamfira de n-au savirgit acea incredintare, pentru care prin intarirea cin-
stitului Divan judecatorese ot beat 1830 august 7 au ramas Zamfira nesupa-
rata despre raposatul ban, si s-au radicat acel han de la mezat din.du-sa
intru a ei stapinire.
Dar fiindca mai la urrna, dupa cererea celorlalti creditori ai lui Joan
Dimitriu cu pitacul Logofetii streinelor pricini, trimitindu-sa Zamfira
la sfinta Mitropolie, uncle dind acea foaie supt iscalitura ei de zestrea i
darurile si exoprica sa ce i-au lipsit in sums de lei saizeci si trei mii una
suta sapte i acea foaie de lucrurile i via din Valea Poenii ce au rams
barbatului sau la moartea lui, au incredintat aceste foi & sint ad.evarate
ruin juramint evanghelicesc in biserica sfintei Mitropolii, dupa raspu.nsul
prey sfintii sale ocirmuitorului sfintei Mitropolii ce 1-au trimis la numita
logofelie si dupa anaforaua Departamentului logofetiei pricinelor streine
ot beat 1831, care toate s-au mternut mai sus.
De aceia cu drept cuvint s-au dat in stapinirea Zamfirii acel Han
Rosu cu pret de lei treizeci si doul de ma ce au fost cumparat, ca una ce
dreptatile sale dupa pravila s-au protimisit decit datoriile cu zalog dupa
nunta, precum au judecat si Departamentul logofetiei pricinilor streine.
Pentru care hotaraste Inaltul Divan sa stapineasca Zamfira acel
han $i de acum inainte in buna pace si nesuparata, cautindu-si Zamfira
prin osebita, judemta si ceilalta lipsa a dreptatilor sale ce mai are din
averea ce au ramas barbatului sau, nevinduta.
Proem si dumnealui baronul va da osebita jalba a cere prin cea
dintli judecatorie a judetului ca sa sa cerceteze citi bani au prins vinzarea
casii $i a mosii Facgeni, citi s-au raspuns spre desfacere la raposatul ban
Grigore Brincoveanu si citi au mai piisosit spre a i sa da dumnealui ca
un al doilea emanetar.
i de nu EA va ajunge a i sa plati datoria dintr-acel prisos pa depart
ii va cere si din ceilalta ai ere a mortului nezalogita dupa implinirea drop-
tatilor Zamfirii in rind cu ceilalti creditori far de zalog ai acelui Joan Di-
mitriu.
1833 avgust 16.
Grigore Baleanu
Grigore Con.standin Filipescu
Mihail Manu
loan tirbei
Nestor
atefan Balaceanu
Pang, Costescu
[mai jos] :
Prezidentul Inaltului Divan
Aceasta copie fund scoasa intocmai dupa hotarirea ce au dat trial-
tul Divan, spre incredintare s-au adoverit.
1833 avgust 25.
Marele ban, prezidentul,
Grigore Balean.0
IL.P.1

Acad. R.S.R., CLV-27.

Original, stare foarte bunil, hirtie cu filigran.

392
www.dacoromanica.ro
303 1833 august 20. [Bucureti].
Logofetia mare a dreptatii
Fiindcg la vanzarea locului dupa Podul Mogosoai ce s-au urmat de
Constantin Cane la prin zapis cu leat 1832 fevruarie 15 catre d. biv vel
dvornic Barbul Stirbei, ramaind dintre cei cu elder() de protimisis numai
un Grigorie Cane la fratele vanzdtorului ce sa afla la Chisinov, in tinutul
Basarabii, pe de o parte s-au instiintat cinstitul Secretariat al statului
prin otnosenie de la 15 fevruarie nr. 1575 ca sd dea in cunostinta numitului
Cane la prin cinstitul ghen.eralioesc Consulat al Rosii aceasta vgnzare.
Iar pe de alta prin pazirea tuturor formalitatilor, logofetia au si
adeverit zapisul vanzarii acestui loc do la 27 iunie supt nr. 89 leat 1823
cu osebirea aceasta insg ca in sorocu pravilii de un an si jumatate sg nu
fie volnic dumnealui dvornic a cladi nimic pe acest loc, care soroc pravil-
nic trecgnd precum sg vede si numitul Cane la in.tr-acel soroc nu s-au
argtat cu vreo reclamatie. Logofetia s-au cunoscut datoare pe temeiu
formalitatilor urmate si a pravilii de a imputernici pe dumnealui dvornic
BA cladeaseg once va voi pe acest loc.
Si spre a domnii sale sigurantie si temeinica stapanire i s-au dat
aceasta incredintare de la logofetie.
Mamie logofat al drcptgtii,
Alexandru Filipescu
anul 1833
luna avgust 20, nr. 10 314
secsia a 2-lea, masa a 2-lea
seful secsiei, sardar Poenariu
Colectia Serban Flondor.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran.

304 1833 august 24. Bucureti.

Cinstitei Mari logofeti a pricinilor bisericesti
Raposatul barbata-mieu, pahainicul Raducanu Caramanliu, in
-viatg fiind a cumparat de la manastirca, Sfantului Spiridon, prin contact,
una suta zece stanjeni dg loc la capul Podu'ui Mogosoaii, afarg din Bucu-
rest, pe care loc a fgcut grading. Si o bucatica ce au mai fost rgmas nein-
gradit 1-au fost dat supt ingrijirea unui unchias putar pe care loc, spre
odihna batrgnetilor sale, s-ar fi fost facut o cascioara. Jar in vrem ea zaverii,
pe and era in Brasov, dupg ce a rgposat barbata-mieu, acest unchias si-ar
fi vandut acea cascioara fara stirea sfintei mangstiri dumnealui serda-
rului Banded Balaceanu dupd, cum dovada sg face din zapisul de cumpara-
toarea acesti cgscioare ca nu este intdrit do sfanta mangstire.
Si acum dumnealui serdarul Banica Balaceanu pa langa al dumisale
o bucata de loc ce-1 are cumpgrat de la un Pgrvul si pe care acum 1-au
vandut dumnealui pitarului Dimitrie Piersiceanul a vandut si aceasta
bucata de loc pe care au fost casa numitului unchias, cu aceasta facandu-mi
calcare locului mien ce este de una suta zece stanjeni. Si pentru ea deli
am deslusit ideia numitului boer pitar prin masuratoarea ce dupg a mea
cerere a facut omul eel oranduit din partea mangstirii ea mi sg calcg locul.
Dar dumnealui pentru ca aratg neintelegere si eu iargsi pentru ca pa acesti
393
www.dacoromanica.ro
110 stfinjeni platesc dreptul mieu, plecat i fierbinte rog pe cinstita logo-
fetie da o parte 0, s oranduiasca om al cinstitei logofetii, ca dinpreuna
cu Insu arhirn[andritul] igumenul sfintei mangstiri sa mearga la fata
locului a-m[i] siguri suma stanjenilor, dui:4 coprinderea contractului ce am.
Iar pfi da alts parte pfina a-mi aduce aceasta intru Indeplinire,
iarki prin porunca cinstitei logofetii sfi sa popreasca nurnitul boor pitar
din lucrarea Ingraditului, cu nedreptate fiind. eu prin toatl a mea vfiduvie
dreptul col hotarit pa suma stanjenilor ce stapariesc s9-1 dau i Wear de
loc sfi, aflu de la chiar aceasta staditg, manastire.
Si cum duhul slant va lumina pa cinstita logofetie.
Plecata pAhlrniceasa Zoita Caramanloanca
1833 avgust 24.
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Spiridon Vechi, 11-21.
Copie de epocA, stare bunA, hirtie cu fillgran.

305 1833 septembrie 1. Bueureti.

Incredintez printr-acest zapis al mien ce 11 dau la mina dumnealui

Manolache Mehtupciu.
Precum sa sa tie ca o casa a mea din mahalaoa Vladicai of Sft. Nico-
la, ce o am cumparata de la cumnatu mieu Eftimie bucataru, dinpreung,
cu odaitele ce le am eu lipite tot de aceasta, casa, i toate acestea pa locu
sfintei Mitropolii, pentru care 0, platete embatichiu, pe tot anul, cal
lei apte i jumatate.
Si sit vecinete, alfiturea din sus cu casa lui Costandin cfartalnicu i
din jos cu casa lui Costandin gaitanariul, iar in fund cu jupaneasa Maria
s in Theodosie cojocar.
Am vindut-o ohabnica dumnealui de a mea bunfivoe, nesilitl de
nimini, In pre1 de galbeni inpfirateti una suta trei, care galbeni i-am pri-
ma pe toti deplin In mina mea. Drept aceia are s'a stapineasca dumnealui
aceste case in veci, atit dumnealui cit i urmaii dumisale in buns pace i
nesupfirati do catre nimeni ca un loc ohavnic. Insa casele cu tot coprinsul
intocmai precum le-am avut i eu pfina acum.
Pentru mai temeinica dar sigurai4ie a acetii vinzari am rugat i
pe cinstita Marea logofetie a dreptatii de an intarit acest zapis, cu care
Inpreuna am dat dumnealui i senetul col vechi. Si spre adevarul credintei,
am iscalit, puindu-mi degetul la nu.mele mien, in loc de pecete.
1833 septernvrie 1.
x Eu Zoita vaduva a raposatului Stan aprodu, adeverez
Vasil sin Zoita vaduva, adeverez
Eu Costea Gheorghiu adeverez cu zisa dumnealor
Costandin gaitanarul adeverez ; 1-am scris eu Crastea cu zisa numi-
tului
Manila sin Theodosie cojocar, adeverez
Si am scris eu Barbu Vespescu cu zisa, numitului i skit martor
[iniclrirea mitropolitului] :
Grigore cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop i mitropolit al Ungro-
vlahiei.

394
www.dacoromanica.ro
 ArAtAndu-sA la sf. Mitropolie cu acest zapis Zoita vAduva prin care
vinde dumitale Manolache Mehtupciu casale cu tot locu dupA rnosiia sf.
Mitropolii, de aici din Bucuresti, ce le are in mahalaoa bisericii Sf. Nicolae
din Tiggnie, it intArim sa-si aiba numitul cumparAtor ohabnica stApinire
pa namestiile si locu ce cumpArl.
i wade plAtea embatic vinzAtoarea pl tot anul cite taleri sapte si
jumAtate, sg, plAteascA de acum inainte numitul nou cumparAtor embati-
chin pArrantului, pA tot anul, cAte taleri zece.
i fiindcA casa sA aflA veche, sA aibA voe a le face din non, cum va voi.
i osAbit cind din intimplare neapAratA va voi si numitul sA vinzA acea casa,
on cum slut, sau in starea ce le va face si on prin mezat sau cu riza-pazar,
sA nu fie slobod sa vinzA plug ce nu va da de stire la Mitropolie, ca sA
cun.oascA pa acel cumpArAtor si sa &A invoias&A pentru embatichiu pA-
mintului. i la acea casa s5, nu facA vinzare de vin sau rachiu.
i locu mAsurAndu-sA, an exit in capu despre pod stinjeni unsprezece,
palme doaA, masurandu-sa pa dinapoia casei, in grAdinA, fundul stinjeni
patru ; lungul drept pin mijloc stinjeni patrusprezece, palme patru.
1833 octomvrie 1.
IL.p.1

Arh. St. Buc., ms. 164 f. 15.

Copie.

306 1833 septembrie 12. Bueureti.

Sfatul orAsenesc al politii Bucurestilor

anul 1833 lung lui septemvrie 12, nr. 272
Cinstitului dumnealui biv vel caminar Dumitrache Belu
Dumnealui potpolcovnic Nojin ce sA aflA in cvartir la casa dumitale,
prin otnosenie cu nr. 562 fAcind cunoscut Sfatului trebuinta ce an fost de
meremet la odAile undo cvartirueste, adicA la sobe si la zugrAvealg, arata
c5, sau chieltuit lei una mie patru Bute douAzeci $i cinci i cA sg. i sA rAs-
punzA a 0, da lucrAtorilor. Pe care Sfatul pe data i-au si dat, in urma cAriia
dupg otnosettia dumitale ce ai trimis catre Sfat prin care cereai a s5., slobozi
casa, rAportuindu-sA cinstitii Marei dvornicii toatA curgerea acestii pri-
cini, s-au primit rAspunsul ce sA alAturA dumitale in copie.
i fiindca o asemenea datorie de meremet priveste cAtre proprietar,
cu cinste pofteste Sfatul pe dumneata a slobozi in primirea casierului
Sfatului arAtatii bani spre a sA depune la Joe in casa sa.
Prezedentul Sfatului,
[trei semnaturi indeseifrabile]
[adresa pe verso]: C. Pencovici
Cinstit dumnealui biv vel caminar Dumitrache Belu
Acad. R.S.R., CLV-28.
Original, stare foarte bunii, birtie cu antet tiparit in stinga.

395
www.dacoromanica.ro
307 1833 septembrie [f.z.]. Bueureti.
Departamentul dvornicii din launtru
[catre] cinstitul Sfat orgsenesc din Bucuresti
Trimitindu-sa dimpreung cu aceasta in copie jalba mahalagiilor ulitii
lui Serban. Voda, cu aratare eg, din pricina voii ce au dat acel Sfat la des-
chiderea unui an din Hanul lui Sorban Voda in hazneaua santului celui
mare dupg ulita de acolo s-au oprit cu totu curgerea apii pe acea haznea.
Departamentul vornicii ii scrie acelui Sfat, ca farg, intirziere, sa ri
rgportuiascg, cu deslusire pg ce tomei au dat voie la deschiderea pomeni-
tului tart.
Mihai Cornescu
[rezoluga Sfatului ordpnesc] :
d. Hartin arh[itect] impreung, cu comisar Vgpselii, sardar Cgrnu-
leseu, sa meargg la fata locului ti sg, facg bggarea de seamg, cea mai pg-
trunzgtoare, din care pricing nu s scurge apele precum ti mai nainte.
Si prin raport cu deslusire s arate Sfatului ca sg, raportuluiascg
cinstitei dvornicii.
1833 septemvrie 5.
Arh. St. Buc., Municipiul Bucureti, 89/1832, f. 39.
Copie.

308 1833 octombrie 21. [Bueureti].

Printr-acest contract sg, face cunoscut cg, din locul caselor mele ce
11 am de zestre, mostenesc, aici in mahalaoa Otetarului, supt nr. [too liber],
Vgpseaoa Galbeng, atgt cu a mea voirtg, cat ti cu a sotii mele i a tuturor
rudeniilor, n.esiliti de nimeni, am vgndut dumnealui chir Tordache boga-
sierul, zece stanjini si cinci palme, be sterp, in fata, despre ulita ce apucg
in mahala, drept taleri 700, adicg sapte sute, priimindu-i pa toti bani
deplin in mans. Care loc, fundul sg, aflg iarasi zece stanjini ti cinci palme
ti sg, invecineste cu dumnealui Hagi Tudorache, iar lungul, pa amandoag,
partile, atat despre casele mele, cat ti despre ulita mahalalii, sa afla de
sate stanjini unsprezece ti palme patru.
Si sa aibg a-1 stgpini in bung pace, nesupgrat de nimeni, atgt dum-
nealui in viiatg, cat ti dupg, moarte-i, neam de neamul dumnealui, elg-
dind pa dgnsul orce va voi.
Iar care din neamuri, sau al meu or al sotii mele, dupg vremi, va
voi a-1 intoarce, intru nimic sa nu fiie ascultat de cinstita judecata, ca
unul ce cu voirta arnandurora pArtilor s-au facut aceasta vgnzare n.esi-
liti de nimeni.
Si, spro a-ti avea temeiul eel de mai sus legat, pgzindu-sa nestramu-
tat, am iscalit insumi noi, fatl, cu alti ()amend cinstiti, ca sg, sa creaza.
1833 octomvrie 21.
Alecu Sgrbanovici, vanzator
X Vi[c]torita, sotiia dumnealui chir Alecu, vgn,zgtor, nestiind carte,
am pus destu, in loc de iscglitura
Hagi Dim. Dumpea[ adeverez vgnzare [indescifrabil] i In pace
dAspre mine.
i am scris eu eel mai jos iscalit, cu zisa numitilor ti martor,
Nicolae [indescifrabil]
396 www.dacoromanica.ro
De verso] :
Logofetiia mare a dreptatii
Dap/ incredintarea ce au dat Ingofetii, Tribanalu de comerl al
Ilfovului, prin raport de supt nr. 2 744 noemvrie 24, pentru vanzarea a zece
stan.jini si cinci palme de loc din locul caselor din mahalaua Otetarului,
pe be mostenesc, urmata de Aleco Sarbanovici catre Iordache bogasieru,
drept lei sapte sute, precum in fata acestui zaplz sa arata, ca dupa cerce-
tarea ce au facut si inscrisurilo ce au infatisat vanzatoru cared s-au fost
dat casa sa spre vanzare cu rnezat, precum prin raportu de supt nr. 1 449
sa arata, s-au incredintat ca acest loc este drept al sau, de zestre.
Si zice tribunalu acum ca slobod este a-1 vinde, ca cu banii pretului
sa merimetiseasea aratatele case, prin stirea insa a poinenitului tribunal.
In care zapis sa vede iscalita i sotiia sa, Vi[c]torita, asemenea i pentru
cei cu cadere de protimisis, rude si vecini, dupa incredintarea ce au dat
logofetii numitul vanzator, prin jalba de supt nr. 7 629, instiintandu-sa
au si iscalit.
Iar H[agi] Tudorache bogasier, vecin, au venit la Logofetiie cerand
rascumparare acestui Mc, carele spre dovada ca sa afla rea, au si infatisat
la can.telariia acestui depertament patenta cinstitei Vistierii, de supt nr.
5 949.
De aceia, logofetiia, pe temeiurile de mai sus aratate, adevereaza
acest zapis de vanzare pe numele rascumparatorului H[agi] Tudorache,
trecan.du-sa, dupa oranduiala si in condica.
Pentru marele logofat al dreptatii,
C. M. Manu
Sef s [ectiei], sardar Poenaru
Anul 1834 ghenar 13
nr. 6
Secsiia al 2-lea, masa a 2-lea, nr. 962 a deli.
Acad. R.S.R., CCV 230.
Original, stare foarte bunA, hirtie verzuie, avind In filigran Nr. 1, 1832".

309 1833 noiembrie 1. Bueureti,

Biv vel caminar Dimitrie Beliu
Bucuresti
anul 1833, noemv. 1
Cinstitului dumnealui prezidentului al politicestii judecatorii Ilfo-
vului.
In multe rinduri am trimis catre sfintiia sa parintele arhimandritu
Ierothei igumenu manastirii sfin.tului Ion eel Mare, cu care s inveci-
neaza casa mea, sa inchiza fereastra ce au deschis-o fara, voia si slobo-
zenia mea, i priveste in curtea mea. Care fereastra au deschis-o pa cind
cram an in luna lui septemvrie la Brasov. Si pururea sa fagadueste sa o
zideasca, dar urmare nu sa, face. De aceia dar si eu sa nu-mi pierz drep-
tatea care o am, dupa povata pravilii, fac rugaciune cinstitei judecatorii
ca prin mijloacele care are s binevoiasca a face ceia ce s cuvine ca sa
sa zideasca, aceasta fereastra.

397
www.dacoromanica.ro
 indoiala nu este ca sfinta manIstire acum au deschis fereastra i
priveste in toatI curtea mea si in dreptu ferestrilor caselor mele, caci
intii sfintiia sa parintele arhimandritu Ierothei nu o tagaduieste, al doilea
caramida i varu ce au cazut acum un an and au spart zidu, de an des-
chis fereastra, stau Inca spre vedere pe invelitoarea od/ilor din curte-mi.
Dimitrie Beliu
Arh. St. Buc., Logofetia pricinilor bisericesti, 160/1834, f. 2.
Copie, stare foarte bunA, hirtie cu filigran interesant, cu anul 1829.

310 1833 noiembrie 7. [Bueureti].

Raport la Dvorniciia mare
Potrivit cu poruncile cinstitului depertament dg, supt nr. 6.843 si
7 720, aduindu-sa in citevasi rinduri madularile sfatului i chibzuind
da cele ce au socotit a fi dg, trebuinta sa sa faca daocamdata in politiie,
spre infrumusetare si inbunatatire, alcatuind alaturata lista, cu cinste
sa trimite cinstitului depertament.
1833 noemvrie 7.
Insemnare de cite lucruri trebuiesc a 0, face in ora spre infru-
musetare
Lei
1. S/ sa faca acele cinci canaluri mari, spre scurgerea
apelor din oral, dupa articolul 10-lea din regulament,
ca atunci nu numai caldirimurile facindu-sa cu nive-
latie mai bun/ vor putea Linea, dar si prin mahalale
vor lipsi batacurile si noroaile, la care poate merge
cheltuiala pentru stinjeni 3 550 . . . . . . . . 710 000
2. SI sa faca canaluri pe supt doaa caldirimuri a ulitilor
celor mari, Podu Mogosoaie i Tirgul de Afara, cu zid
facut de piiatra, bez capatliele podurilor, care a aduna
cheltuiala ping, la . ......... .
in lungime pins la 3 770 stinjeni, la care poate merge
. . . . 1 348 000
3. S6, sa atearnI cu caldirim de piiatra ulitele intrarilor
cu bariere i cumunecajiile si altele care corespondari-
sesc cu ulitele cele maxi, pentru care dupa savirsirea
numaratori stinjinilor, s, va alcatui socoteala si proect
4. Sa sa faca acele 50 cismele dupa regulament, articol
[toe liber], dar fiindca merge cheltuiala multa pins la
1 800 000 si osibit de cheltuiala tineri in bung, stare
zicem ca mai bine ar fi sa sa aduca din Evropa instru-
menturi si maisteri pentru cismele artiricesti care poate
s/ tiie o prea mica cheltuiala, pe ling& suma ce sa
arata mai sus $i totdeodata dobindeste orau apa de
izvor
5. Fiindca multimea caralor ce yin pa podurile cele mari
cu felurimi de lucruri spre vinzare nu numai inpie-
dicl umbletele orosanilor, dar sa face si neincontenit
murdalic. De aceia, spre usurare, de trebuinta sa sow-
teste ca sa sa gaseasca patru locuri alaturi cu podurile
cele maxi cal dupa ce sa va aterne cu piiatra, alatu-
398
www.dacoromanica.ro
 ratele cu cele mari intrari, apoi sI s/ dea toate carale
pe acele bariere ca, mergind la locul hot/lit, 81 mearg/
fiescare a cumpara de acolo cele ce-i va trebui, caci
de a s/ face iarki piie ile pentru car/ afar/ la capetele
barierilor, dui)/ regulament, articol 18, socotim
neindemnatic lucru celor ce n-au mijloace Inlesnitoare
sI meargl afar/ din barier/ spre tirguire, care locuri
s-ar putea cumpgra citesi-patru, pin/ In 100 000
6. Hotarul politii sa sI margineascl cu facerea santu-
rilor jur-Inprejur si cu sosea asternutI cu pietri si sl
pouta umbla pe dinsa cars, la care, pentru 9 800 stinjini
lungime poate merge cheltuial/ pin/ la . . . . . 70 000
7. SI sI fad, cinci foisoare de foc cu ceasornice si clopo-
tele lor, adicI in fiescare V/psea, unde va fi si tactul
comisii, la care poate merge cheltuial/ pin/ In 300 000
8. S/ sI fad, o piiata mare In tug [ce] ar fi de neaparatI
trebuinta, dar nefiind cunoscut locul, nu s/ poate
numi pretul
9. S/ sI fad, un theatru pentru oral, dar nefiind locul
cunoscut, nu sa poate arIta cheltuielile ce ar putea
merge
10. SI sl facI o gradina public/ asemenea, dar nefiind
locul cunoscut, nu sl poate numi pretul
11. SI sl puie la m/n/stirile cele mari, de sa va g/si cu
cale, s/ s5, puie din partea mirenilor la clopo Multi
cite un ceasornic
12. Pe cele mari patru poduri, care an dobindit numire
de poduri domnesti, de sI va gasi cu cale, bine ar fi a
sl pazi o regurg, ca cei ce vor voi s/ cl/deascA de acum
innainte binale din nou, s/ fiie supusi a le face dupl
un plan ce s-ar da prin sfat de catre arhon orosani,
ca cu incetul, Incetul sa sI inpodobeascA.
13. La multe case propiietareti sint fAcute intr-adins
zgheaburi si olane, prin care arum/ lIturi si alte
feluri de necurItenii, de 8/ scurg In uliti, care aduc nu
numai vat/mare la san/tatea obtii, dar si oricine In
vedere.
14. Toate ulitile cele netrebuincioase sI sI inchizI dup/
coprinderea reglementului, fiindca sI arunca IA din-
sele feluri de necur/tenii.
15. Multe locuri proprietareti sa afl/ meidanuri deschise
pe care sI aruncI necuratenii si pricinuieste vat/mare
lacuitorilor dinprejur. Bine ar fi, de sl va g/si cu cale,
ca printr-o strasnica poruncI ce s-au dat catre cinstita
Agiie s/ fiie indatorati toti a be inchide.
16. Nimini sa nu aibI voie a-si face la casele for zgheaburi
pentru scursul apii Intr-alt chip cleat, facindu-le de
tinichea, a/ be aduc pin/ jos In pamint ; cum si cei ce
le-au flout pe la strasine de stropesc pe oameni, sa F36,
Indatoreze a le face pin/ jos.
17. Gropile de nisip care as fac de catre unii altii aici in
politiie, pentru spicularisirea for de vind la lucratori
399
www.dacoromanica.ro
 caldirirnurillor i la binale i prelungind vreme Jude-
lungat/ cu ele deschise, pricinuesc nu numai vatamare
vecinilor proprietari, dar ci mahalagii p/rtii locului
c earc5, mari sup/r/ri cu stricarea drumurilor dupl
c urn s-au v/zut in anal acesta multe jalbi asupra acestii
m adeli.
De aceia, bine ar fi ca cele pin5, acum acute in po-
litiie asemenea gropi mari, a a astupe si de acum
innainte a nu fiie volnici pentru lucrul caldirimurilor
a a aduce nisip din coprinsul politiii ci afar/ din
bariiera, afar/ din cei ce vor voi fac/ groap/ de
scos nisip pentru a sa trebuinta, de lucrare a vreo bina,
care prin stirea maghistratului, dui)/ ce a va vedea
ca nu aduce suparare la vreun vecin sau drumuri, sa i
sa dea voie.
18. Spre a a margini t/rmurile Dimboviti pe la poduri
si totdeodata s/ a facA i infrumusetare, trebuieste
a s/ face la fiescare pod de Dimbovitl perid de zid
de piiatra mare all* care a aduce de la Giurgiul.
Pentru care, la alcAtuirea proectului ci socoteala taxii
stinjinilor, sa va ad/oga i aceast5, cheltuiala, ling/
a podurilor du peste apa Dimboviti.
Acad. R.S.R., CCXCVIII 46, 47.
Ciorna, stare foarte bun', hirtie cu filigran. Aliniatele 13 18 se vede cA n-au mai
fost trecute In raportul cAtre Marea vornicie, deoarece Ant tAiate cu douA linii Incru-
cilate.

311 1834 ianuarie 15. Bucureti.

Printr-acest zapis incredintez ca un han ce am avut pa Podul

Calicilor, de niostenire, prefacindu-1 in dou/ caturi i in doll/ despartituri,
adicA facind doll/ hanuri dintr-unul, lipite unul de altul.
Unul dintr-aceste doll/ hanuri adia cel despre ulita bisericii Sfin-
tului Nicolaie, precum sa vede ocolit cu zid de jur imprejur, 1-am vindut
dumnealui ardar Nicolaie Nica in galbini imp-dr/testi 4 720, mile/ patru
mii sapte sute dou/zeci, care bani i-am of primit toti deplin. De aceia,
are a intro in stapinire de la sfete Gheorghe viitor inainte, caci pin/ atunci
s-au luat chiria de c/tre mine.
Si fiindc5, sineturile ce am pentru acest han este pentru tot hanul,
adic/ pentru amindou/ desp/rtirile, de aceia i s-au dat dumnealui cOpii
dup/ acele sineturi impreun/ cu acest zapis, iar cele adevgrate sineturi
au ramas la mine pentru ce15,1a1t han ce au farms nevindut.
Drept aceia sa stapineasc/ dumnealui acest han ca un bun acaret
al dumnealui.
1834 ghenarie 15.
Iordache Golescu, vinator
Arh. St. Buc., Tribunalul de Cornell, 8 304/1834.
Copie.

400
www.dacoromanica.ro
312 1834 ianuarie 22. Bucureti.
V. Karneeff, catre cinstitul ghenaralicesc Consulat al Rosii din
Valahia si Moldavia,
de la grecul Nijni Ioan Gheorghiu Scufa
plecata jalba
Avand a lua mai jos isalitul lei 17 941 bani 9, bez dobinda lor,
de la epitropia care mi-au fost dat-o r/posatul logof/t C. Dudescu asupra
acareturilor dumisale de aici, ca s5, be vinz dup/ epitropicestile inscrisuri
ce am de la dumnealui in mlinile mele. i dup/ socoteala ce am aratat
supt iscaliturl-mi la acest cinstit ghenarilicesc consulat cu vreo citeva
luni mai de nainte, care socoteala s-au 0r trimis catre cinstita Mare logofetie.
Si acum intelegind peste nadejde ca doa/ mosioare ale numitului
boer, anume Matta si Valea Cucului, dinpreun'a cu un put de 'Acura
i locuri din doa/ mahalale ale Bucurestilor, Dudescu si Odrican (sic),
ce au fost si aceasta date In epitropia mea. i ram'aind pana acum nevan-
dute mi-au vindut dumneaei cocona Elenca VacAreasca, sora numitului
boer Dudescu.
Plecat rog pe acest cinstit gheneralicesc consulat de a BA face cerere
unde sa cuvine ca banii Vanzaxii acestor acareturi sa s due/ la acest
cinstit gheneralicesc consulat, sau la orice judeatorie locale 8/ v/ chibzui
sa stea depozit si secvestruiti pan/ ce-mi voi primi eu ceea ce am sa
iau. i cAti vor prisosi sa s dea veric/ruia s/ cuvine.
Anul 1834 ghenarie 22, Bucuresti.
I. S. Scufa [grecefte]
Judecatoria politiceasa a Ilfovului, de nu va fi pricina cercetat/
de vreo judeatorie, sa cerceteza jalba aceasta ge sa dea pravilnica hota-
rare.
1834 ghenarie 25.
Director,
C. M. Manu
Pentru dumnealui sefu secsii,
Mihalache Radulescu
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, XLVI 68.
Copie, stare build, hirtie groasA, avind in filigran anul 1830.

313 1834 ianuarie 30. [Bucureti].

Eforia spitalurilor
Cinstitei Epitropii a Spitalului Co ltii
Fiindc/ casa acelui spital In care se afll LIcuind acum d. dohton4
Gheorghe Gronaus avindu-o luat5, de mai nainte de la acea epitropie,
prin contract, ca sa sa pl/teasca cite lei 500 chirie pe fiescare an, In soroc
de ani 10. *i sa fad, la dinsa cite printr-acel contract s-au legat.
SI vede tot in proast/ stare, si far/ vreo deosebitl prefacere Inch
sa sg, cunoasca invederat ca pentru un acest sfirsit s-au inchiriat cu acel
mic prei.
De aceia s-au g/sit cu cale de catre aceast5, eforie ca sa orinduiasc/
Intr-adins acea epitropie p6, iconom carele sa mearga acolo, pa temeiul
401
26 o. 2145
www.dacoromanica.ro
celor prescrise legaturi in contract, sa cerceteze una cite una, bagind
de seamy de le-au savirsit toate, sau nu, on de au facut dintr-insele
unele. Sa vaza prin stumpy cercetare de le-au savirsit contracciu on
vreun temei sau numai ca sa traiasca pa ctta vreme sa va afla dumnea-
lui lacuind intrinsa.
Si pentru dreptul adevar ce va, dovedi sa instiinteze epitropii in
scris, fara nici o partinire. Si apoi epitropia sa trimitI raspuns acestii
eforii alaturind sii copie dupa raportul iconomului, ca sa sa faca fara
zabava cuviincioasa chibzuire asupra, acei pricini.
Mihail Ghica, Mihail Racovita, Alex. Ghica
Anul 1834
Ghenarie 30 nr. 57
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-208.
Copie, stare foarte bunk 'Artie verzuie.

314 1834 februarie 8. [Bueureti].

Cinstitei epitropii a Spitalului Co ltii
Ilie Giormaneanul logofatul iconomii.
Cu cinste supui in cunostinta cinstitei epitropii, ca dup-a, porunca
de supt nr. 13, a acei cinstite epitropii, data pa temeiul poruncii cin-
stitei Eforii a spitalurilor catre mine, urmator hind am mers la casele
spitalului intru care sa afla lacuind dm. dohtorul Gheorghe Gronaus,
cu chirie, spre a face cercetare una cite una, de le-au facut dupa coprin-
derea contractului ce are dat pomenitul chirias catra aceasta cinstita
epitropie, on dintr-insele, sau. nu.
Cu carele Intilnindu-ma Ii voind a-i arata porunca cinstitei eforii,
nu m-au ingaduit a face nici o urmare pentru aceasta, zicindu-mi ca
pina la sorocul de zece ani are a sadea dup5, contract in pomenitele
case, far de a putea cinevasi a face o asemenea, cercetare. Iar dupa impli-
nirea sorocului de mai sus, facindu-sa ceruta cercetare, on ceia ce va fi
de lipsa tai nefacut, dupa legatura contractului, va fi dator a le face.
Iar eu de urmare nu lipsesc cu supunere a arata cinstitei epitropii.
1834 fevruarie 8.
Logofat iconomii,
Ilie Giormaneanul
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-209.
Copie, stare foarte bunk htrtie cu filigran, verzuie.

315 1834 februarie 12. Bueureti.

Cinstitei Eforii a spitalurilor
Epitropia Spitalului Co ltii
Cu cinste se alatura fn copie raportul dm. Ilie Giormaneanu logo-
Haul iconomii acestui spital orinduit fiind pa temeiul poruncii cinstitei
eforii de supt nr. 57, in locul dm. iconomului pentru cercetarea caselor
spitalului intru care sa all/ lacuind dm. dohtorul Gheorghie Gronau cu
402
www.dacoromanica.ro
chirie, de au fault cevasi pang, acum in pomenitele case, din cele ce
este legat prin contract, sau nu.
Din care indestula intelegere va lua.
De aceia nu lipseste aceasta epitropie cu cinste a o supune in
cunostiinta cinstitei eforii.
Epitropul spitalului,
Nicolae Trasnea
De vreme ce dohtorul Gronaus nu an ingaduit pa orinduitul din
partea epitropii, ca s fad, poruncita cercetare, eforiia zice cum ca dupa
o asemenea urmare impotrivitoare, dg, dovada ca, nu hraneste bun cuget
de a sa purta Intr -o glasuire cu coprinderea contractului, avindu-sa lamu-
rita pilda proasta stare in care astazi a afla casa si celelante imprej-
muire ale iei, vazindu-sa grajdul zavatuit cu gunoi si ogrinji de fin.
De aceia epitropia judecind faptele, a nu a razime in fagadueli
numai, ci sa caute a sa sigurefsi prin mijloacele cerute la asemenea impre-
jurari, adica prin chezasie, caci va fi de suparare spitalului a sta in
judecati cu supusu de curte streina la implinirea sorocului in loc de a-si
primi acaretul inflorit.
*i. 'amine ca far de zabava a a puie la cafe cele de folos si de
cuviinta.
1834 fevruarie 12.
Alexandru Ghica
Anul 1834
luna fevruarie 10, nr. 15
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-210.
Original, stare foarte bund, hirtie cu filigran.

316 1834 martie 7. Bueureti.

Seneturile locului i a caselor Pieta obstesti de peste apa Dam-
boviti, bucati :
1 contract a lui Nicoli pitar meimer-bas, cu leat 1828 fevruarie 20,
pentru facerea macelariilor i a precupetiilor, adunindu-sa tot in suing,
de taleri 22 500.
1 preuirea [loc fiber] cu leat 1827 noemvrie 17 pentru toate ce urma
a s face in piiata, adunate, in lei 40 766, parale 16.
1 fo [a]e de cheltuiala ce s-au facut la trei pravalii, in stng, de taleri
1 240, parale 10.
1 zapis cu leat 1828 fevruarie 1 a lui Dumitru, Istrate dulgherii,
i Ef[agi] Ivan, pentru meremetul si alte trebuinte ce era a a face
in piiata.
1 anafora a Epitropiei cu beat 1828 ghenar 31, cu o socoteala isca-
lita de Dimache meimer-basa, adunata in suma de taleri 19 789 si cu
aka socotealk neiscalita, in sutra de taleri 22 000 a lui Leontiie calfa.
1 copie de jalba a lui Dimitriie Polizu cu dooa artaforale ale obstestei
epitropiie adeverita de chear boeri epitropi a obstestii epitropii, leat
1820 mai 24.
1 zapis al dunmealor boerilor Lahovari adeverit si de preaosfintiia
sa Costandiie.
1 adeverinta a luminatii sale beizade Grigore Sutu, cu alti boeri
Suti, de lepadare de protimisis, leat 1826 martie 1, din Chisinov.
403
www.dacoromanica.ro
 1 zapis al dumneaei cocoanei Zmaranda Ghica, intarit cu pecete
gospod, leat 1816 aprilie 5, prin care vinde casa dumnealui spata-
rului Nicolae Sutu, adeverit in dos si de Epitropiia sarmanilor ev-
ghenisti.
1 copiie de contract neiscalita, cu slova Petrei Stanciu.
1 zapis grecesc, leat 1807 martie 15, al caminarului Gheorgbiie Rasti,
i raposat aga Costache Rasti si Marina paharniceasa, martora.
1 ipac al dumnealui spatarului Nicolae Sutu si alti, leat 1817 mai 15,
prin care vinde drept taleri 50 000 cocoani Anica Floreasca casa de
peste Dambovita.
1 anafora a Epitropiei skmanilor evghenisti, cu leat 1815 dechemvrie
22, in dosul cariia si zapisu al dumneaei cucoanei Zmarandii Ghica si
alti iscaliti, beat 1815 dechemvrie 20.
1 copiie greceasca a lui Joan Theohari care preaosfintiia sa mitropolit
Nectarie, beat 1816 avgust 14.
1 lavas iscalit de Ioan Lahovari, leat 1815 iulie 23, lepadindu-se de
protimisis.
1 anafora a epitropii, leat 1827 septemvrie 29, in dosul cariia este ana-
foraua dumnealor boerilor veliti, intarita cu pecete gospod, beat 1827
octomvrie 12.
1 socoteala cu Teat 1827 noemvrie 16, scrisa da pitar Stanchu Iii iscalita
da Dimache meimer-basa, in suing de lei 40 776, parale 16.
1 adeverinta aratator de coprinderea a opt bucati seneturi, ce s-au
priimit de sardar Gardescu, iscalita de Joan Gardescu Ordain
18, adica bucati optisprezece, dupa insemnarea din sus, s-au dat la cin-
stita Epitropie obsteasca.
C. Bucsan
1834 martie 7.
Bucuresti
Acad. R.S.R., CCXCVIII-12.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.

317 1834 aprilie 1. Bueureti.

Adeca eu col mai jos iscalit incredintez cu zapisul mieu la mina lui
chir Theodorache Nicolau precum s6, sa stie ea i-am vindut hanul mien
cu trei pravalioare in fats, cu odaile for si alto dal, cu pivnita de zid,
i cu grajdu e;, i cu doua odai din grading, toate dupa cum so afla
si dupa coprinderea zapisului col vechi, ce sa afla in mahalaoa Barbates-
cului pa mosiia sf. Mitropolii, drept taleri 7 000, adica sapte rnii, pa care
i-am si primit toti deplin.
Deci sa aiba a stapini numitul cumparator acest han cu toate imprej-
muirile lui, dupa coprinderea sineturilor color vechi, in buns pace atit
dospre mine, i dospro fii midi si tot neamul mieu, dumnealui i copii dumnea-
lui, nepoti, stran.epoti citi Dumnezeu ii va dkui, fiindu-i mosie nestra-
mutata, in veci, platind dumnealui si chiriia famintului a sf. Mitropolii,
sau lei cincizeci pa cum am platit cu pina, acum, sau cum 0, va hotari acum
de sf. Mitropolie.
404
www.dacoromanica.ro
 Iar spre mai temeinica stapinire[a] acestui han, i-am teslimasit
linga acest zapisul mieu de vinzare Inca patru sineturi tot ale acestui han.
Si pentru credinta am iscalit Insumi cu mina mea, sa sg, creaza.
1834 aprilie 1.
Ioan Costandin
rintarirea Mitropoliei]:
Grigorie cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop gi mitropolit al Ungro-
vlahii.
Aratindu-se la sf. Mitropolie cu acest zapis Ianache Costandin prin
care vinde lui Thedorache Nicolau hanul cu toate inprejmuirile lui ce le
are la capul Podului Ca litii, afara de streaje, pa locul sf. Mitropolii, si
cumparat de la Stoian starostea de negutatori, i1 intarim ca sa-si aiba noul
cumparator pacinica stapinire asupra acestui han cu imprejrnuirile lui.
Si uncle platea pina acum vinzatorul chiriia pamintului cite lei cinci-
zeci, sa plateasea de acum inainte cumparatorul la sf. Mitropolie pa fie-
care an cite lei cincizeci si cinci, avind tot aceiasi slobozenie a face negoI
intr-acest han cu vinzare de yin si rachiu precum si vinzatorul.
Deci purtindu-si aceasta datorie catre Mitropolie, cu plata chirii
famintului pa fiescare an dupa asezamint, sa -$i tie acest acaret nesuparat,
precum s-au zis. Iar aratindu-se ran platnic, putere sa aiba sf. Mitropolie
a-i pretui binaoa i a-1 departa din stapinire. Precum i cind iarasi din
vreo Intimplare va vrea ca sa-si vinza acest acaret, sa nu fie volnic yin-
zarea a o face prin mezat, ci numai prin riza-pazar, facind mai in.tii cunos-
cut Mitropolii pa acel cumparator ca de al doilea sa-si faca invoire cu
Mitropolia pentru chiria pamintului.
Si stin.jenii acestui loc sa sa stie, fata despre rasarit are stinjeni 21,
lungul despre amindoua partile stinjeni 30, capul despre apus stinjeni 21.
1834 aprilie 10.
Dau acest inseris supt a mea iscalitura in condica iconomii sf. Mitro-
polii ca sa sa stie ca de a mea bunavoie am facut asezamintul ce sa cuprinde
in contractul de mai sus si ma leg ca le voi pazi toate intocrnai fara aba-
tero. Iar aratindu-ma impotrivitor la vreun pout, putere sa aiba sf. Mitro-
polie a ma indatora sa-mi ridic binaoa i locul sa fie al sf. Mitropolii precum
este. Precum nici ciud voi vrea vinzare, sa nu poci face acest loc prin mezat,
ci prin toemeall cu stirea sf. Mitropolii.
Si nestiind carte am rugat pe vinzator de m-au iscalit i eu am pus
degetul, ca sa sa creaza.
1834 aprilie 10.
Eu Nicolae Theodor, adeverez
Arh. St. Buc., ms. 164, f. 34.
Copie.
Doc. acesta are legatura cu doc. din 1833 august 16.

318 1834 aprilie 20. Bueurqti.

Cel mai jos iscalit cerind de la manastirea Sfantului Gheorghe eel
Nou, un loesor de casa ce are in mahalaua Stelii, In dosul caselor raposa-
tului Joan Baltaretu.
Care le despre fund sa invecineste cu zidul grajdului acelor case ale
Baltaretului pa deoparte cu o ulicioara ce ese de la casele Baltaretului
405
www.dacoromanica.ro
la biserica Ste lii, si pe de alta cu altA ulicioarA infundatA care raspunde
In poarta vAcAriii Baltaretului, iar fa a cu ulicioara de mai sus ce merge
in curtea bisericii, ni s-au dat cu embatichiu, pe an &ate lei douAzeci.
Care bani 0, am a-i rAspunde in dou6 casturi, adica la Sfantul Gheorghie
si la SfAntul Dimitrie.
Deci sa am a stApAni arAtatul loc, fAcand pa dansul orice voi voi,
dur4 trebuinta ce voi avea. i urmAnd eu raspunderea embaticului, precum
m-am asezat cu sfintia sa farintele arhimandrit chir Gavril igumenul
acestii sfinte manAstiri, it voi avea fn stapinire atAt eu cat i clironomii
miei, In burd pace. Iar nepazind acest asezarrant atunci sa va face din
partea manAstirii urmare dupA coprinderea pravilii pAmAntului, far&
a-mi mai ramAnea cuvAnt dA pricinuire.
Ins orice zidire sa va face fa acest loc slobozi sunt a stApani cliro-
nomii miei, indatorindu-sa a sa arata la cel dupl vremi igumen sa fie curios-
cut $i urmAtor coprinderii asAzAmAntului de mai sus ; iar de vor voi a
vinde acea zidire la alt obraz, vanzarea sA fie prin stirea mAnAstirii, iar
Intr -alt chip vanzare nu va avea tarie.
Si spre a fi cunoscut de asezg,mAntul ce s-au fAcut intro not am dat
sfintii sale acest zapis cu Insusi iscAlitura mea, primind si eu alt[ul] ase-
menea supt iscalitura sfintii sale, ca sA aiba tArie la orice vreme si judecatA.
1834 aprilie 20.
Joan Dimache
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Gheorghe Nou, XXXV-64.
Original, stare foarte bunii, hirtie cu filigran ; pe verso o insemnare greceascit

319 1834 mai 8. Bueureti.

Comisia Vopselii Verde
anul 1834 mai 8, nr. 1064
Bucuresti
Sfintii sale pArintelui nAstavnic mAnAstirii sfintului Joan Vechi
Dup6 bAgArile de seams ce are comisia, insurni eu comisarul trecind
astazi fa linga manastire, am vazut a din ocolul mAnastirii spre canalul
girlii sA lucreaza un lagun desArtator de murdalic umblAtorilor manAstirii
In girl& Care aceasta fiind nu numai supArAtoare inpotriva bunelor orfn-
dueli ale stApinirii, dar Inca si vatamator sAnAtatii obstii hAlAduitorilor,
comisia datoria urmindu-si, aerie cuviosii tale ca numaidecit dupa pri-
mirea acestia sA, pui intr-adins a astupa acel netrebnic lagun i umbla-
torile sa vor curati de cAtre chiriasi sau de catre manastire de vor avea
tocmealA inpotrivA.
In pricini cu mestesugul acesta al curAtirii de umblAtori, cunoscut
fie cuviosii tale si aceasta, ca de care cumvasi sa va urma inpotriva pova-
tuirilor de mai sus, comisia va rAportui uncle sa cuvine ca prin mijloace
politienesti sa to supui la cele de cuviinta.
Iar cAtre aceasta sa va raspunde comisii de intocmai urmare a sta
sinet In cantelarie.
[semnaturd indescifrabild]
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan, XI-42.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran.

406 www.dacoromanica.ro
320 1834 iulie 10. [Bueureti].
Dau acest zapis al mien la ing,na dumnealui coconului Matache
CoadA.
Precum sa sg, tie ca eu avAnd o pereche de case de zestre de la
pArinti, in mahalaua Popii Radului, pa loc mostenesc, care loc este cu fata
spre drumul cel mare al Uli ii Targovistii.
i stanjeni zece fata despre soare-rasare sA, invecineste cu dumnealui.
In fund, peste toat6, intinderea acestui loc, iarasi cu dumnealui mai sus
numitul boer, despre soare-apune cu cocoana Zinca.
Cu bung invoiala le-am vAndut dumnealui mai sus numitului boer,
drept lei trei mii patru Bute, primind acum $i toti banii in mAna mea.
Deci sa Ma/ dumnealui a stapgni cat si tot neamul dumnealui In
bunk pace, ca un lucru ce eu am vrtndut de a mea bunavoie. IscAlind prin
punerea degetului eu $i barbatA-mieu precum $i era() rude am, care mai
jos sg, vAd iscaliti ; neavind alte rude sau copii, au isc&lit si preotii rnahalalii
de martori.
1834 iulie 10.
Eu Tudora sin Ion Ghiorma vanzatoarea, adeverez
Eu Vasile dulgher, sotul vAnzgtoarii
Eu Ene Nicola, unchiul vanzatoarii
Eu Dinu Nicola, unchiul vAnzatoarii
Ioan preot am fost fag
Logofetia mare a dreptatii
Pupa incredintarea ce an dat logofetia tribunalului de comer al
Ilfovului prin raport de supt nr. 2 422 septemvrie 3 pentru van.zarea casii
cu locul mostenesc din mahalaua Popa Radu, urmata de Tudora sin Popa
Radu, catre dumnealui Matache CoadA, drept lei trei mii patru sute precum
zapisul coprinde, cum c dupa, cercetarea mijlocit5, $i infatiarea dovezilor
s-au incredintat ca aceastA casg, este dreaptl a sa ramasa mostenire de la
raposata mumgrsa Lucsandra.
i zice tribunalu de vreme ce $i cumplratorul sa multumeste a
stapAni aceasta casa si MI sineturi, slobod este a o vinde. Asemenea ii
cei cu cadere de protimisis, rude E} i vecini, dupa IncredinIarea ce au dat
numita vinzgtoare prin jalba sa supt nr. 4 225 a slat tori iscAliti, afarl
numai din dumneaei Zinca vecina care instiintandu-sa sil'as/nd de au trecut
soroc pravilnic, $i -au pierdut dreptatea protimisisului ce avea.
Pa temeiurile dar de mai sus aratate, logofetia, adevereaz1 acest
zapis de vanzare, trecandu -sa dupa oranduialg, si in condicA.
[indescifrabil] Filipescu
[indescifrabil] Poenar
Anul 1834
luna dechemvrie 4, nr. 257
secsia 2-lea, masa 2-lea nr. 215 delii
Colectia avocat Dimitrie Budi.5teanu.
Original, stare buml, hIrtie cu filigran.

407
www.dacoromanica.ro
321 1834 iulie 12. [Bueureti].
Cinstite d. prezident al Tribunalului Ilfov, despArtirea 1*
plecata jalba
Un Ovanez Derhagiodoroglu armeanul avand proprietate de be
sterp linga casele male tale parintelui (care vielenesto le-au vandut Pascale
Tanase unuia SiMi011 armeanul) vaz ea cladeste bina radicand zid all-
turea cu zidul caselor mole, mi-au astupat ferestrele pivnii ii gi imi inchide
si vederea ferestrelor casii de sus.
MA rog dumneavoastra BA dati porunca cat mai in grabA, a sa popri
din luerupana cand sa va desavarsi pricina dintre mine cu Pascale Tanase.
A dumneavoastra plecata,
pentru Anica Ipateasea fiica lui Adanasie care-serdar,
Nicolae Ipatescu sotul
nr. 18
anul 1834 iulie 12
[rezolutia]:
SA sa scrie cinstitii Agii sa arate lui sa stea din lucru si sa vie la jude-
cata, cAci apoi sa va osindi la paguba do va zidi cu nedreptate.
[1834] iulie 12.
[sem,natur4 indescifrabild]
Arh. St. Buc., Tribunalul jud. Ilfov, 13 228/1834.

322 1834 iulie 15. [Bueureti].

Printr-acest inscris al mien, ce dau sfintei monastiri CaldArosanii,

ineredintez ca pravaliia de barbierie din mahalaoa Scaunilor, ce este la
fata Podului a sfintei monastiri Caldarosanii, invecinindu-se despro amia-
za-zi cu prAvaliia mea, i-am fleut sfintiei sale parintelui staritului ruga-
ciune ca sa mi sa dea o palm`&de loc in lat din curtea prAvAliei monastirii
in dos, spre a mi sa mai largi curtea mea cit ar putea sa umble carul.
Deci, fiindca curtea pravaliei monastirii este mare, ne-am invoit
cu sfintiia for de mi-au dat o palma de loc in lat, iar in lung merge sup-
tiindu-se pina undo s-au indreptat liniia ulucilor color despartitoare, cinci
stinjeni, pa uncle s-au si mutat acum ulucile cu a mea cheltuiala. IRO, nu
cu vreo dare de bani la monastire s-au facut aciasta invoire, ci cu legAtura
ca de acum innainte pa toata viitoarea vreme sa nu fie monastirea datoare
a cheltui la facerea ulucilor color despartitoare intro pravaliia monastirii
si intro prAvAliia mea, ci numai eu singur, clironomii miei, nepotii, stra-
nepotii si oricare dupa vremi va fi stapinitori pravaliei male, intr-acestasi
chip a urma in veci.
Pe linga aciasta, am mai facut eu si pardoseala pravaliei monastirii
acum cu a mea cheltuiala (Care aciasta nu are a sa urma Inpreung, cu lega-
tura do mai sus, cAci numai acum, ca un har am fleut-o sfintei monastiri,
zic aided, pentru pardoseala).
Iar neurrnindu-se de mine sau de stapinitorii miei aciasta legAturA,
atunci BA aiba monastirea lua locul cal aratat jail* intru a sa stapi-
408
www.dacoromanica.ro
nire. Pentru care, asemenea inscris au dat i monastirea mie, ca sa sa
urmeze cu nestramutare in veci.
1834 iulie 15.
Acad. R.S.R., CMLXXIII-154.
Copie.

323 1834 august 10. Bucureti.

Catra cinstita Dvornicie politii Bucuretilor
Staroste toptangiilor lipscani
Primind pitacul cinstitei dvornicii supt nr. 1 073 impreuna cu o
piatra de galbeni, pecetluit'd cu pecetea cinstitului sfat administrativ,
i dindu-1 in cunotinta, cu multumire s-au primit cele cuprinzatoare de
&are negutatorii acetii corporatii.
NO, fiindca in vreme de acum sint in pia mai multi galbeni taeti
decit cei drepti la cumpana, de care in numitul pitac nu ni s da dezle-
garea ce trebue a sa urma. De aceia am chiemat cele mai de cinste persoane
ale acetii corporatii ca sa chibzuim cum sa cuvine a sa urma cu galbenii
cei taeti, razimindu-ne pa temeiul binelui de obte, ca cu mijlocul acela
i galbenii cei taeti, firete de sinei, sa, A, piarza i tactorilor de galbeni
sa nu lasam drum a le mai -Cala, precum i negotului sa nu sa fad, inpie-
dicare.
Deci privind la aceste de sus i in felurimi chibzuindu-ne am hota-
rit toti cu o glasuire ca sa cerem de la inalta obladuire ca galbenii cei
lipsa sa fie slobozi a trece pins la un soroc orinduit, insa cu scazamint
de treizeci, nr. 30, parale la un graunte de la lei 31,20 parale. De care,
cu plecaciune, rog cinstita dvornicie sa binevoiasca a face aratare unde
sa cuvine a sta aceasta, ca pa deoparte 0, 0, stabileasca aceasta, iar pa
de alts parte sa-i bublicariseasca (sic) prin barabanile spre nestramutata
statornicie.
Catre aceasta trimitj cinstitei dvornicii i parale 40, pretul pietri.
Plecata slugs,
I. Hagi Anghel
Bucureti, in 10 avgust, 1834
Arh. St. Buc., Vornicia Bucureti, dosar 3 591/1834.
Original, stare bunA.

324 1834 august 18. Bucurqti.

Preainaltate doamne,
Ca un parinte obtesc ce eqti, asculta -aceasta a mea jaluire.
Un grec anume Tanasie postelnicelul, ce este stolnic al curtii
d.vornicului Manu, dupa moartea tats -mieu de holera, in luna lui sep-
temvrie anul 1831, cind eu lipseam de aici, prin jalba sa cdtre Tribunalul
Ilfovului, secsia politiceasca, au aratat cele urmatoare :
Ca Athanasie care serdar murind lard, diata (care au fost in lads
facuta inc a din anul 1829) i neavind alt clironom, cleat numai o fats
mica nevarsneca (pa mine ma tainuete fiindca in diata eu sant Inputer-
409
www.dacoromanica.ro
nicita ca sit desfac toate). Si pentru ca datoria trebuie platita, sufletul
cautat, ei fata Ingrijita, sa sa intareasca el de epitrop ca un var ce este
(fara sa fie nici al noulea neam cu tats -mien, Mel dator cu zapis), dindu-i-
sa slobozenie a vinde casele cu pravaliile ce are pe Podul Targului
de Alai% neavand alta pereusie (iar pentru cele miscatoare care le-au
hrapit, tace).
Acest tribunal fara sa cerceteze, sau a deschiza pravila sa vaza ce
indatorire sa puie pentru cei carii cer epitropie, numai pe o asemenea
jalba 11 imputerniceaza cu toate cererile sale, supt euvant ca s-au cunoscut
de cinstit.
Care le indata cu acea hirtie a tribunalului mergand la beserica an
apart pecetile Mali, an luoat diata cu toate hartiile, gi orice au voit an
facut, ca eu n-am din casa tatii nici macar o manica de camasa. Au rupt
din hartii, an vandut casele cu pravaliile care pot costisi peste una mie
galbeni, numai drept lei 13.500 si an prapadit totu.
Dupa a mea intoarcere ei dezvoltare, m-am pornit cu jalba (care an
ajuns panit acum In numar [de] saptesprezece) cerand casele i ramasurile
parintesti. Si dupA ce ca tribunalul prin felurimi de piedici ma departa,
zicandu-mi ca urmeaza sa sa vaza diata, in cele din urma prin Agie silin-
du-sa acest viclean epitrop an dat in judecata diata scotindu.-o din
s Inul sau.
Preainaltate doamne,
Intr-un curs de un an $i sapte luni staruesc la acest tribunal atat vechi-
lul ce am orinduit cat i barbatu-rnieu carora nu le-au ramas nici virtuti nici
coraj a mai daschide usa lui. Sase sau sapte jurnaluri an incheiat, iar
de a pune in lucrare despagubirea mea cu intoarcerea caselori cu cele
ramase miscatoare, mijloc nu sta. Si acesta lesne sa poate intalege caci
epitropul au lost numai un framintator, iar tribunalul an pus aluoatu de
an dospit, precum marturisesc chiar hartiile din dela lucrate de dinsul.
Si pentru ca aceasta Imprejurare eu nu pod. sa o aseman cu nici
o alta pricina, facindu-sa stapin desavirsit pa ramasuri streine, de aceia
cu aceste rog fierbinte pa inaltimea voastra ca unul ce esti Aristid rumin
sa to milostivesti asupra-mi a orindui on o comisie care sa ma judece cu
tribunalul dupa chiar hartiile din dela, sau sa, ma povatuesti ce urmare
sa mai fac, pentru ca dreptatea insotita cu smerenia sant moarte daca,
nu vor fi sprijinite de dreapta prevedere a marii voastre.
A Inaltimii voastre prea plecata, tii supusa,
pentru Ana Ipateasca,
sotul Nicolae Ipatescu
Arh. St. Buc., Logofetia dreptiitii, 11 943/1834.
Copie.

325 1834 august 18. Bueureti.

Ctitoriceasca Eforie a Spitalului Coltii
Anul 1834 luna lui august 18
Nr. 104
Bucuresti
Cinstitului dome dohtorului Dimitrie Vartiadis
Ctitoriceasca eforie a acestui Spital Coltea eu cinste pohteste pa
dumneata a primi sarcina dohtoriceasca in locul raposatului dohtorului
410 www.dacoromanica.ro
Costandin Filitis, de la frith a viitorului septemvrie al urmgtoriului an,
cu leafa orinduitg pg fiesicare luna. Care o vei primi de la epitropiia acelui
spital.
Pentru care eforia este bine incredintata ca sg va Linea in bung orin-
duiala cautarea saracilor bolnavi, Intocmai dupg secsia proectului ce
este intocmit asupra datoriilor dumitale.
i, de primire, vei binevoi a cinsti pg eforie cu rgspuns.
Mihai Racovita
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, Male cu filigran.

326 1834 august 24. Bucureti.

Preaingltate doamne,
Depertamentul logofetii dreptatii cu plecaciune supune in cunos-
tinta inaltimii tale el la Judecatoria comertialg a Ilfovului, fiind data
la mezat spre vinzare averea miscgtoare si nemiscatoare a d. cgminarului
Polizache Dimitriu spre plata datoriilor sale, intre care nemiscatoare avere
fiind si un han dupa, Podul Mogosoaei, instiinteazg pomenita judecgtorie
logofetii ea, strigandu-sa argtatul han la mezat, in sorocul cel orgnduit si
mai mult, cu pretul cel dupa urina de lei saisprezece mie doug cute, s-au
haraciladisit ramaind asupra lui Ioan Petru negutatorul [indeseifrabil]
carele an numgrat $i toti banii pretului la, acea judecgtorie.
*i fiindca la aceasta vgnzare s-au pazit toate cerutele formalitgti
prin legiuirile intocmite pentru mezaturi, cu plecaciune sg supune la inaltg
intgrirea marii tale, spre pacinica stapanire a cumpargtorului,
Alexandru Filipescu
*ef secsii, sardar Poenarul
anul 1834
tuna avgust 24
ecsia al 2-lea, masa al 2-lea, nr. 9 436
De verso] :
Noi Alexandru Dimitriu Ghica voevod cu mila lui Dumnezeu domn
si oblgduitor a toatii Tarn Rumanesti.
Asupra raportului Depertamentului logofetii marl. a dreptatii de
la 24 avgust nr. 9 436 pentru vanzarea prin mezat a unui han dupg Podul
Mogosoaei al d. caminar Polizache Dimitriu ce 1-au cumpgrat Joan Petru
negutatorul [indescifrabil] in pre de lei saisprezece mie doug Bute, dupg
articolul 9 din legiuirea intocmita, pentru mezaturi, interim domnia mea
ca sg stapaneasca numitul argtatul han in bung pace ca un cumpargtor
de la mezat.
IL.P.I
Mare le logolgt al dreptatii,
Alexandru Filipescu
nr. 46
Bucuresti
31 avgust 1834
Colectia Nicolae Boicescu.
Copie chirilicii de epoca, stare foarte bunii, Male cu filigran.

www.dacoromanica.ro 411
327 1834 august 25. [Bucureti].
Catre cinstita Mare logofetie a dreptatii
Politiceasca judecatorie a Ilfovului, secsia 1
Cu plecaciune au primit judecatoria porunca cinstitii Mari logofetii
nr. 32 144, pa linga care porunca alaturindu-sa si o copie dupd o jalba ce
au dat Nicolae Ipatescu.
Ni sa scrie din porunca marii sale prea in'altatului nostru domn,
ca pe deoparte negresit sa sa dea pricinii sfirsit in soroc de zile zece, iar
pa de alta sa raportuiasca judecatoria cinstitii Marii logofetii care este
cuvintul de s-au prelungit ping acum aceasta judecata. Cu plecaciune
raspundern ca aceasta pricina intiiasi data la ghenarie 31 leat 1834 s-au
infatisat la aceasta judecatorie dupa jalba Anicai Ipateaschii. Si de atunci
si pina la inceputul lui iulie s-au straganit pricina, pentru caci piritu TA-
nase Constantin nu voia sa dea de fata diiata raposatului chir sardar
Athanasie, tatul jaluitoarii, nici catagrafie de ramasurile raposatului.
Pentru care an fost si trebuinta de s-au scris in doaa rinduri la cinstita
Agie ca sa fie silit numitul a aduce dovezile cele trebuincioase, pentru care
1-au pus si la arest cinstita Agie pa la sfirsitul lui iunie, iar la iulie 13 s-au
si incheeat jurnalu.
Cind atunci vazindu-sa ca mostenitoare avutului parintesc sa cuvine
a fi numai Marioara nevirsnica.
Si cerind acest Nicolae Ipatescu a sa orindui el epitrop acestii nevirs-
nici i s-au zis de catre judecata sa dea mai intii vrednica chezasie. Si
el in loc sa aduca chezasia cea ceruta, au dat jalba catre maria sa voda,
in vreme ce de ar fi adus chezasia i s-ar fi dat si anafora.
Mai adaogam ca acest Const. Athanasie este orinduit epitrop de la
acest tribunal Inca de la beat 1831 octomvrie prin anafora, cind atunci
i s-au dat voie tot printr-acea anafora a vinde si casele raposatului.
1834 avgust 25.
Prezident,
[indescifrabil]
Manolache caminar
[rezolutie] :
sit sa fad, raport catre manila sa pentru aceasta jalba.
Arh. St. Buc., Logofetia dreptAtii, dosar 11 943/1840, f. 4.
Original, stare foarte buns, hfrtie cu filigran.

328 1834 septembrie 5. Bueureti.

Comisia Vapselii Rosii
anul 1834, sept. 5
Bucuresti g
Cuviosii sale parintelui arhimandritului nastavnicul manastirii
Sarban Voda.
Sfatul orasenesc pa linga porunca cu nr. 1 031 alatura si o copie
dupa porunca Depertamentului marii dvornicii a trebilor din launtru.
Si sa porunceste comisii (la catre cinstitul Sfat a indeplini cele coprinza-
toare in porunca cinstitii mari dvornicii, intru care coprinzandu -sa a a
412 www.dacoromanica.ro
indatora on citi vor avea santuri scurgatoare de apa duprin curti in cana-
lul cel mare dupa Ulita Nemtilor, a le astupa in socoteala lor, lasind curge-
rea apelor duprin curti pa d-asupra caldarimului sa sa dea in vale spre
garla, iar nu spre cant.
Al careia temei comisia scrie cuviosii voastre ca indata dupa primirea
acestia, fara cea mai putina zabava, sa sa astupe santul din curtea mamas-
tirii, asazandu-sa podine in gura de cant cu chip a nu sa mai scurge nici-
cum apa dintr-acel cant al curtii manastirii in canalu eel mare.
Si in soroc de 24 de ceasuri s sa savarsasca acea lucrare negresit,
cad dupa trecerea acestui soroc, nevazandu-sa nici o urmare din partea
cuviosii tale, comisia pa temeiul poruncii de mai sus pomenita, va pune
oameni cu plata, in socoteala cuviosii voastre, cu plata a astupa acel cant
fara alta intirziere.
Iar de primirea acestiia si intocmai urmare va avea comisia raspun-
sul cuviosii voastre.
Comisar,
[indescifrabil]
Arh. St. Buc., Logofe%ia pricinilor bisericeW, 177/1834, f. 3.

329 1834 septembrie 7. Bucureti.

Prea cinstitii Mari logofetii a pricinilor bisericesti
Cu smerenie arat prea cinstitii Logofetii curgerea pricinii santului
din Hanu lui Sarban Voda, prin care sa scurge apele a curtii acestui han
in canalul podului din afara. Acest sant, de ani nepomeniti, asa au fort
facut pentru usurinta de innecaciune hanului $i apele tot printransul
curgea pe supt poarta hanului si intra in santul podului din afara.
Dupa ce s-au facut caldarimul da piatra 1 i manastirea si-au platit
analagon, cat i s-au cazut, s-au i ingrijit de a mai adanca acest an
Meat sa raspunza in santul eel mare de afara. Mai intai domnu Hart
arhitectonul ne-au stanjinit pricinuind multe, apoi dand jalba parintii
exarhi in cinstitul Sfat orasenesc, ni s-au dat hartie [de] cinstitul Sfat,
pecetluita, cu voie ca sa-1 facem in chip precum intr-acea hartie sa co-
prinde (a carie copie asemenea aci sa alatura spre pliroforie).
Luand aceasta voie in scris am toemit meter de 1-am facut, cu nu
putina cheltuiala, dupa duhul hartii ce ni s-au dat de catre cinstitul
Sfat. Au venit i cinstite madulari a sfatului si 1-au vazut in fata locului,
i fiindca gratarul de fier cel din gura santului celui mare nu sa pusase,
cu al doilea cheltuiala au vrut mandstirea ca sa-1 pue. Si incepind sa db.'s-
tupe caldarimul precum $i locul pang acum sa vede insemnat, cinstita
comisie a Vapselii Rosii n-au lasat sa-1 punem, care gratar si pana acum
sta gata facut de parintii exarhi.
Acura ma pomenesc cu otnosenie a cinstitii comisii ca in 24 de cea-
suri sa astup acel cant, dupa chipul ce mi sa scrie (iath, i copia otnosenii
prin care ma inpresor sa urmez).
De care herbinte rog prea cinstita logofetie sa binevoiasca a rapor-
tui unde sa va cuveni spre a nu sa supara acest sant ce este facut din ve-
chime si acum da iznoava prin voie in scris a cinstitului sfat, caci eu aria
1-am gasit facut. Si acum nu-1 poci strica ca toate magaziile din han ce

www.dacoromanica.ro 413
tin negutgtorii cu multimea de mgrfuri sa inneaca i mi-aduce stingerea
i judecgti nemarginite.
Aceasta ruggndu-mg, cu smerenie slut al prea cinstitii M[ari] logo-
fetii ruggtor cgtre domnul tai sluga,
Procopie arhimandrit Cotroceanul
Arh. St. Buc., Logofetia pricinilor bisericeti, 177/1834, f. 1.

330 1834 septembrie 13. Bucureti.

1834 septembrie 13.

Partea dumneaei cocoanii Catinchi Rasti
stangeni, palme
14 3 lungul din zidul despgrtirii raposatului baron Meitani
ping in ulucile despgrtirii de cgtre dumnealui cgminar
Rasti
3 6 latul despre casele dumnealui cgminarului Iordache
Rasti
3 4 mijlocul din marginea santului ping in ulucile despgrtirii
rgposatului baron Meitani
2 4 fundul din cant pg ling zidul baronului ping in ulucile
iargsi ale rgposatului baron
Partea dumnealui cdminar lordache Rasti
17 lungul din ulucile despartirii dintre dumneaei cocoana
Catinca, ping in dreptul coltului zidului iesitorii dum-
nealui cgminar
3 6 latul ling ulucile despgrtirii intre dumnealui aminar
cu fiica dumisale
2 6 mijlocul din marginea santului si ping in ulucile despar-
tirii rgposatului baron Meitani
3 4 fundul din coltul zidului ieitorii dumnealui cgmina-
rului si ping in ulucile despgrtirii rgposatului baron
Partea dumneaei Marghioalii Rasti
17 3 lungul din dreptul coltului zidului ieitorii dumnealui
aminarului Rasti i ping in ulucile despgrtirii caselor
lui chir Dumitrache of Polizache
3 4 latul din dreptul zidului ieitorii dumnealui caminarului
Rasti ping in ulucile despgrtirii rgposatului baron
Meitani
6 4 mijlocul din coltul zidului ieitorii dumneaei Marghioalii
Rasti $i ping, in ulucile despgrtirii rgposatului baron
8 7 fundul ce merge algturi cu ulucile despgrtirii casii lui
chir Dumitrache $i ping in an
Costache Popescul

414 www.dacoromanica.ro
 .314suratoarea locului gr&linii retposatului baron Meitani ce-1 are
cumparat de la dumnealui cdminar Alecu Filipescu.
1834 septemvrie 13.
11 4 fata din zidul despartirii caselor cocoanii [indescifrabil]
Rasti si ping, in coltul zidului florkii despre casele rapo-
satului baron
41 7 fundul din ulucile rAposatei dvornicesii Corbencii ping,
in ulucile despartirii despre locul cocoanii Marghioali
Rasti
49 3 lungul algturea cu ulucile Corbencii si zidul dumnealui
baronului Sachelarie si ping in zidul rg,posatului baron
Meitani
28 7 mijlocul din zidul despartirii baronului Sachelarie si
ping, in ulucile despartirii dumnealui caminarului Iordache
Rasti
Costache Popescul
Copii scoase intocmai dupg, cele adevgrate tresuri [dresuri].
Costache Popescul
Colectia George Potra.
Copie.

331 1834 octombrie 26. Bucureti.

Marea logofetie a bisericestilor

Cgtre cuviosul igumen al nAngstirii Sfantului Ioan din Bucuresti.
SA, trimite cu-viosii voastre algiturata copie de jalbg, a Elenchii, sotia
rgposatului Iancu peschirci-basa, din a cgriia coprindere pe largl indg,s-
tulare sa va luoa de aratarea ce face.
Pentru care Logofetia scrie cuviosii voastre ca sg, vg, dati cuvAnt
pg, ce temei aratati inpotriviri and din parte-vg, este netAgaduita, darea
de embatichio a cladirii casii dg, lacuintg, si a pr'avglii. Si cind st/pinirea
vii au trecut prin mezat la jaluitoarea, care prin urmare nu are altg, dato-
rie cgtre mangstire deck a plg,ti embatichiul ce au fost hotarit.
Mamie logofat al bisericestilor,
B. Stirbei
pentru d. sef mesii,
pomosnic, C. Tocilescu
Anul 1834 octomvrie 26
Nr. 2 437
[adresa pe verso]:
Marea logofetie a bisericestilor cgtre cuviosul igumen al mg,ngstirii
Sfantului Ioan din Bucuresti.
Acad. R.S.R., DCXV-103.
Original stare foarte bunt!, hirtie cu filigran ; pecetea in cearli rosie deterioratii.

www.dacoromanica.ro 415
332 1831 noiembrie 10. Bueureti.
Marea logofetie a bisericestilor
Catre cuviosul igumen al minastirii Sfintului Ioan din Bucuresti.
Logofetia de la 4 ale trecutului septemvrie cu nr. 2 098 au trimis
cuviosii voastre copie de alegere cu nr. 10 ce au facut trebunalul de Ilfov,
secsia al 2-lea, asupra pricinii dintre cuviosia voastra si dintre dumnealui
caminaru Dimitrie Be lu pentru deschiderea unii ferestre.
i ping, acum nici un fel de raspuns nu s-au vazut la Logofetie din
parte-va.
De aceia sa scrie cuviosii voastre Ca, in soroc de zile trei, sa dati in
cunostinta Logofetii de v-ati multumit pe acea alegere a judecatorii si
de ati adus la indeplinire cele printr-insa coprinse, sau ati apelarisit la
mai inalta judecata.
Mamie logofat al bisericestilor,
B. tirbei
pentru d. sef mesii,
pomosnic, C. Tocilescu
Anul 1834 noemvrie 10
Nr. 2. 578
Masa 1-iu
[adresa pe verso] :
Marea logofetie a bisericestilor catre cuviosul igumen al manastirii
Sfantului Joan din Bucuresti.
Acad. R.S.R., DCXV-104.
Original, stare bunk, hirtie cu filigran ; pecetea In ceara rosie, cAzuta.

333 1834 decembrie 1. Bueurqti.

tiut sa face printr-acest zapis al nostru ce-1 dam dumnealui Cos-
tache Greceanul ginerile nostru.
Precum sa sa stie ca i-am vindut casa noastra de aici din Bucuresti,
ohabnica, cu toata imprejmuirea, ce sa afla in mahalaoa Sfintului Ilie,
dupa Podul Calicilor, pa locul sfintii Mitropolii, cu embatichiu trei oca
ceara pa an, in drept lei treizeci si patru de mii dool sute.
Din care bani, acum inainte, ne-au raspuns lei douazeci si cinci mii
case sute ca sa ne platim de datoria ce am avut, iar cusurul de lei opt mii
case sute sa aib5, a ni-1 raspunde rinduri, rinduri pe tot anul cit sa va inde-
mina liana sa sa rafuiasca de acest cusur, fara insa a sa socoti vreo dobinda
la acesti bani.
De care sa indatoreaza i dumnealui sa ne dea spre lacuinta noastra,
cit vom trai amindoi, o odae sus si un beci jos, care acestea vor sluji
numai spre lacuinta noastra, am person.
i dumnealui va stapini in buna pace, nesuparat de catre nimeni.
Iar spre a -ti avea dumnealui vecinica si nestramutata stapinire, i-am dat
acest zapis al nostru de vinzare inpreuna 0i cu sineturile locului spre a fi
dumnealui de document, rugind si pa cinstitul Tribunal de convert a-1
adeveri dupa orinduiala.
i spre incredintare ne-am
1834 dechemvrie 1.
416 www.dacoromanica.ro
 Grigore Otopeanu, vinzator
Zinca Otopeanca vinzatoarea, adeverez
Zoita paharniceasa
G. Stanescu
R5,ducanu Farcasanu
Costandin Caramanliu
[into rirea Mitropoliei] :
Otcirmuirea sfintei Mitropolii
Vazindu-sa si de catre not coprinderea acestui zapis 11 adeverim ca
sa-si alba noul cumparator stapinirea nestramutata asupra binalii ce
i s-au dat cu vinzare.
Iar pentru chiria locului, cu toate ca dupa orinduiall urma a i sa
face un cuviincios prostichiu precum gi altele. Dar pogoramint facindu-i-sa,
zicem : sg plateasca si cumparatoriul de acum inainte tot cite oca ceara
trei pe fiescare an, precum au platit si vinzatoriul, Mfg a fi insa volnic
a deschide pravalie pentru vinzare de yin i rachiu.
Deci purtindu-si datoria cu darea aratatului embatichiu pa tot anul,
va fi in pace si nesuparat la stapinirea acestor case. Iar indaratnicindu-se,
sa aiba putere sfinta Mitropolie a-i pretui binaoa cu imprejmuirile ei 1i
a-1 departa din stapinire.
Precum iarasi Qi cind din vreo intimplare va voi sa vinza, vinzarea
sa nu o faca prin mezat, ci numai prin tocmeala, aratind mai intii Mitro-
pelii pa acel cumparator ca sa-si faca dinsul al 2-lea tocmeala pentru
chiria locului.
1835 martie 19.
IL.P.I
Ramiind multumit pa adeverirea acestui zapis, ma fagaduesc supt
iscalitura mea ca o voi pazi intru toate intocmai 11 neschimbat.
1835 martie 25.
C. Greceanu
Arh. St. Buc. ms. 164 f. 71 v.
Copie.

334 1834 decembrie 24. Bucureti.

Preainaltate doamne,
De la manastirea Sfantului Spiridon Vechi am luat un loc pa mar-
ginea Bucurestilor, de grading, despre Herastrau, in stanjeni 194 palme
2, cu contract coprinzator a plati chirie pe tot anul cate lei 20. Si sa sta-
panesc atat eu cat si tot neamul gra vreo suparare, MA, numai and 11
voi vinde eu, copii mei si neamul meu, la care dupa vremi va ramanea
elironomie atunci sa sa incunostiinteze si manastirea.
Pe care be intrebuintand o suma de cheltueli 1-am adus In stare ca
sa ma fac sa iconomisesc a pune si un aproape pazitor cu casa statornica.
Pentru care gasind pa un om 1-am invoit de i-am dat cinci stanjani dintr-
acel loc ca sa-si faca casa i sa-mi plateasca pa an chirie [indescifrabil].
Iar el povatuit apoi de altii au facut vanzare acea casa ce platise si
fara sa ma intrebe pa mine mai intai, dupa datorie, s-au dus la manastire,
417
27 c. 2146 www.dacoromanica.ro
cu egumenul Chiril invoindu-se au Bi alcatuit zapis adeverindu-se chiar
si de catre cinstita Marea logofetie, pa ce temei nu Btiu, dupa care Bi mamas-
tirea dandu-1 acum altuia vaz o dastula suparare mie.
De aceia rog pe mariia to ca BA priveSti a mea dreptate i sa, porun-
ceSti intru cele de cuviinta ca sa nu ramai napastuit.
Al marii tale plecat supus,
clucer Gheorghe Carcota
[rezolutia domnitorului] :
Io Alexandru Dimitrie Ghica voevod cu mila lui Dumnezeu domn
a toata Tara Rom&neasea.
Dumnealui marele logofat al dreptatii va lua in bAgare de seam/
jalba aceasta qi va da pricinii legiuitul curs oranduind in cercetarea jude-
catii.
1837 dechemvrie 24.
Seful sectiei, C. Petrescu
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Spiridon Vechi, 11-27.
Copie de epoch, stare buns, hirtie cu filigran.

335 1835 ianuarie 1. Bueureti.

Curtea Dudescului
In fata podului trei tacamuri pavan Cel intai tacam este inchirliat
de Than Ticazic, meSter ce imbraca caleste, pe un an de zile, de la
Sfantul Dumitru anu 1834 Bi pana la Sfantul Dumitru anul 1835, cu pret
pe acest an 500 lei, adeca lei cinci Bute. Si sa-mi imbrace i o caleaBca dupa
glasuirea contractului, care contract sa alatureaza intr-aceasta condica,
primindu-s banii pa o jumatate de an, adeca pana la aprilie 23, anul 1835.
Al 2-lea tacam este cafenea inchiriiata de Dobrita, femea raposatului
ceauBului de cafegii, pa jumatate de an, adeca de la [lipseste data] i sa
implineste sorocu acum la SfAntu Gheorghe anu 1835, cu pret 660 lei
pa an. Si banii are sa-i dee pa fieStecare luna, la inceputul lunii, cate 55
lei. Care Bi au platit pang la 15 aceStii luni ghenarie, dupa, beletu care
11 are.
Al 3-lea tacam este bragarie 1i inchiriata de chin Nicola pa jumatate
de an, pana la Sfantul Gheorghe anu 1835. Care chirie s-au primit toata
pa jumatate de an 275 lei, adeca doua, Bute Baptezeci si cinci lei, dupa gla-
suirea biletului.
Deasupra acestor pravalii este casa care s-au dat pang la Sfantul
Gheorghe acum, anul 1835, Hagiului cu pret de 96 lei.
In curte, lipite de zidirea cea veche in ulita cea noo, sa afla noa taca-
muri de pravalii qi o odae diasupra, deosabit gi pivnita Bi alte multe
beciuri. Din care pravalii una este brutarie i inchiriata de franzelagiu pe
an patru sute lei, ins/ la Sfintul Gheorghe 1835, acum, sa inplineSte
sorocu, care au platit pang, la numitu soroc.
Este ceainarie ca o easa i poate sa sa dreaga i sa sa inchirieze.
Pi di-a dreapta mana, din ulita cea noo, s-au lasat be de piata impo-
triva acestor 9 tacamuri de pravalii, patruzeci de stanjeni lungu i latu
doaazeci i trei. Si di la vale de piata s-au lasat cincizeci de stinjeni lungu
i iara 23 latu, pentru ca sa sa inchirieze de pricopetii cherestelii, atit.
418
www.dacoromanica.ro
 Si patruzeci de stgnjeni lungu i latu 32 s-au [lasat] intre pravaliile
din fat/ si pravgliile cele noo spre ulitg, adicg sa sa inchirieze de feliuri
de pricopeti, cat i fangria dinpotriva Sfintilor Apostoli, care fanarie sa
sa vanza.
Si optzeci stanjeni lungu 5i latu 23 pe maim stgngg din Ulita Mare
di la vale di pravaliile cele 9 inpotriva locului ce sa va da cherestegiilor
pricopeti, sa sa dee si acest loc pricopetilor in chirie.
Casa ce o am pg Podu Mogosoai cu doo grajduri cu doo pivnite gi
alte acareturi si grading sa sg, vanza. Acum o tine in chirie dumnealui
comisu Iancu Gradisteanu o sutg galbeni inpgrgtesti pa an si sa inplineste
sorocu acum la SfAntul Gheorghie anu 1835, insg numai etaju de sus, dupg
glgsuirea contractului ce sa algtureazg pg langg aceasta condi* Eii zice
ca orice sa va strica la esirea dumnealui din casa sa fie datoriu a be pune
la loc i a le drege. Plata chirii s-au primit pang la numitu soroc.
Atgt si o pravgliutg s-au dat in chirie unui potcovar 5i sa inplineste
la Sfantul Gheorghie sorocu.
Cat mai sant trei tacgmuri pravalii supt aceasta casa in ulitg, nein-
chiriate, insg sa sa inchirieze toate aceste pang ce sa va vinde casa.
Aceasta condica sa da dumnealui spataralui 5i cavaler Nicolach
Sutu cumnatului meu, ca sa aibg stints de nem4cgtoarea avere ce am aice
in Bucureti, supt iscalitura mea.
1 ghenar 1835.
Pot-polcovnic 1i cavaler,
Mihail Sallos
Colectia George Potra.
Copie, fragment de patru foi din sus numita condica.

336 1835 ianuarie 20. Bueurqti.

Fiindcg copii miei si-au venit in varsta, carii s-au 5i casatorit, cum
si eu aflandu-mg in starea bgtranetelor, am socotit da trebuintg 'AAA ce
ma aflu in viatg sa impArtesc pe copii miei cu avutu for pgrintesc. Insa
din cele nemisegtoare ca salt tie fiecarele partea sa si sa ingrijeasca cum
vor sti mai bine sa nu sa aduca la dgrapgnare. Iar cele miscgtoare lucruri,
dupg petrecerea vietii mele, iaegsi fateste sa vor imp'grti intre dgnsii far&
dg a sa asupri unu dg catra altul.
Drept aceia, chiar dupg a for multumire i invoire, fiului mieu celui
mic slugeru Nicolaie i s-au cuvenit mosia Armg"Asti sud Ialomitg, care dupg
hotgrnicia ce s-au facut, s-au ales suma stInjenilor ce sa arata in numita
hotgrnicie, cum si trei pravalii de la poarta Sfantului Gheorghe-Nou.
Iar fiului meu celui mare Iacovache i s-au cuvenit casele cele din
Podu Mogooi cum sa aflg, inpreung cu trei prgvglii ce sant in randul
acestor case, precut si via de la Valea Largg sud Saac.
Care acestea acareturi dupg sgvgrsirea vietii mele sa alba a le lua
fiescarele in stgpgnirea sa. Iar veniturile for pang atunci sa sa primeasca
dg mine, a-mi fi pentru hrana vietii i alte trebuincioase ale mele chel-
tueli, bez mosia Armasasti care fiu-mieu Nicolaie este acum sa o fad, schimb
pe o pereche case, spre odihna familii lui.

www.dacoromanica.ro 419
 Care aceasta impArtealA fiind fAcuta cu a 1nsui a for multumire
i invoire, am facut dar si ea rugaciune cinstitului trebunal de comert
de s-au adeverit dupa oranduiala spre a se pazi intru toate si intocmai
acestea, facandu-sa doua asemenea hartii iscalite de amandoi fratii si
date unul la mana altuia.
1835 ghenarie 20.
Patina pitareasa Blehanoaia adeverez, nestiind eu carte am pus pa
frate-mieu (la m-au iscalit, care s-au pus si martor
Nicolaie satrar, martor
Iacovache Blehan, adeverez
Sluger Nicolaie Blehan, adeverez
[intarirea tribunalului] :
Prezidentul Tribunalului de corner
Cei iscaliti mai sus amindoi frati viind inaintea noastra, cum si din
partea maicii dumnealor fiind d. sluger Dinul Nenisor procurorul acestui
trebunal, si aratindu-ne toti intr-o glasuire ca inparteala mostenirii
pkintesti an facut-o cu multumirea $i invoirea dumnealor, s-au adeverit
si cu a mea iscalitura, cum si cu a trebunalului pecete, ca sa s pazeasca
intru toate nestramutat.
1835 martie 5.
L.P.I
Prezedentul,
C. Iatropulo
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran. Dintr-o tnsemnare, din 1856, se vede
cA aceste case de pe Podul Mogooaei au Post cumpArate de Ivan Petre Ivanov.

337 1835 februarie 18. [Bucuretij.

Depertamentul Pricinilor din launtru

D. clucerului Nicolaie Trasnea
Sfatul orasenesc de aici, prin raportul sail supt nr. 265, face aratare
depertamentului, ca prin comisia Vapse lii cerandu -sa de la medelniceru
Dimancea lei 1 300 analogon facerii caldarimului ulitii Gorganului, din
zi in zi prelungeste raspunderea lor. In sfarsit zicand sa sa ceara acesti
bani de la dumneata, fiind epitrop al casii.
De aceia sa scrie dumitale ca in cel mai scurt soroc, sa numeri dum-
neata aratata datorie catre Sfatul orasenese, supt luoare de cvitantie.
Si da primirea acestia sa intorci raspuns Depertamentului.
Mihai Cornescu
Inginerul Statului,
[indeselfrabil]
1835 fevruarie 18
S [ectia] inginereasca
Acad. R.S.R., CCLXXXIII-128.
Original, stare bunA, hirtie cu filigran.

420 www.dacoromanica.ro
338 1835 martie 18. [Bueureti].
Pentru masuratoarea locului mieu de la Sgraria Veche am oranduit
din parte-mi vechil pg d. medelnicer Ioan Botea, a fi de fats. Cgruia
i s-au dat i hotgrnicia cea veche.
i spre a fi cunoscut, am dat acest inscris al meu.
1835 martie 18.
Elisaveta Dudeasca [greceste]
Acad. R.S.R., CCCLXXV-50.
Original, stare foarte bunA, hirtie groasA, verzuie.

339 1835 iulie 19. Bueure0i.

Preainaltate doamne,
prea pleeata jalba
Mosu nostru raposatu Hagi Dimitrachii Papazoglu prin diiatg an
lasat periusiia sa clironomilor sgi, intre care si parintelui nostru raposa-
tului Costandin Papazoglu cea mai mare parte din han ce BA numeste
Haim lui Papazoglu de aici din Bucuresti la Sfantu Gheorghie Vechi 8i
28 pogoane viie din sud Saac, Valea Negovanilor, cu legatura a nu fi vol-
nici clironomii lui sa instraineze hanu gi vile ci sa le stapineasca ei gi
urmasii for ca sa poata da pe la sfintele locuri, cele numite in diiata, pe
tot anul cite lei 510 din veniturile a tot hanului i a viilor, totdeauna.
Elsa zace [zicea] ca daca sa va intarnpla nerodire la vii, sau din vreo
intamplare darapgnare la han, sa va inceta darea acelui etision pang la
aducere in bung stare ca sa poata iarasi urma pomenitul etision. De aici
inainte zace chiar asa : si in sfarsit cum li sa va parea clironornilor sai
ca li este mai de folos asa sa sa fad, de titre dri,Dii, in frica lui Dumnezeu".
Clironomii pomenitului ctitor al hanului Hagi Dimitrachii, din pri-
cing peristasisului a trecutei vremi nu numai ca n-au putut plati etisionul
de mai sus, dar Meg' au mai cazut si la datorii petrecand in bajanii gi
alte intamplari i cu maritisu fetilor.
Acum dupg petrecerea batra'nilor, cei tineri clironomi era a sa urma
darea etisionului spre pomenirea sufletului i tocmai pentru acel sfarsit
au legat ca sa nu sa instreineze acareturile acestea 8i putem zace ca daca
sa vor mai inmulti clironomii, negresit ca mai rail nu sa va pazi dorinta
ctitorului.
De aceia cu plecaciune ne rugam inaltimii voastre sa fie luminatg
porunca a sa pune la mezat partea noastra din han gi vanzandu-sa, dupg
multamirea noastra, sa va opri o suing de bani a sa da la cinstita visterie
a Orli, ca cu dobgnda for sa sa raspunza to analogon partii noastre a etisio-
nului pe tot anul Mfg precurmare.
i eeilanti bani ai pretului ni sa vor da in mainile noastre, ca unor
ce am plgtit datorii pe urma parintelui nostru, am eheltuit peste doaa mir
galbeni inparatesti la meremetul darapAnarii din cutremur, in prefaceri
si la facerea binalii din nou in han, ca sa putem capatui copiii nostri avand
si fete de maritat.

www.dacoromanica.ro 421
 Iar cu partile celorlanti clironomi iarasi sa va face punere la cale,
ca sg nu ramae sfintele locuri isterisite de drepturile for pentru pomenirea
sufletului 1.
Al inaltimii voastre prea plecate slugi,
porucicu D, Machedonschi
Zoita Machedonsca [grece0e]
[rezolitfia] :
Noi Alexandru Dimitrie Ghica voevod cu mila lui Dumnezeu domn
a toatg Tara Rumaneasca.
Departamentu Dreptgtii sa is in bagare de seamy coprinderea acestii
jalbi.
1835 iulie 30.

Arh. St. Buc., Tribunalul de convert Bucuresti, 15 118/1835.

Original.

340 1835 septembrie 12. [Bueuresti].

Printr-acest contract sg face cunoscut cg mangstirea Mihai Voda
avgnd o prgvalie da spitgrie 0i dgndu-o cu chirie d. spiterului Scarlat
pa trei a ni, adica dintr-acest urmAtor Teat 1835 aprilie 23 si pang, la Teat
1838 aprilie 23, cu tocmealg pg an cite lei trei mii i doftorii dg, lei una suta.
Iar acum intamplIndu-sa dg, a i sg luoa curtea i o parte din bina
dg, cgtrg Angstasie Bazaca, prin hotgrirea judecatii, am fAcut altg dg,
iznoavg tocmealg qi invoiall intre noi. Adica pg acest urmator an chiria
pravalii sg ramlie in galbeni inparatesti seaptezeci, fazindu-sg gi toate
conditiile ce fig coprind in mai sus argtatul contract. Iar la ceilanti doi
viitori ani sg fie chiria pravalii pg an cite galbeni inparatesti seaizeci, care
sg sa rgspunzg la Inceputul anului cu trei luni inainte, pgzindu-se i arg-
tatele conditii. Si galbeni treizeci ce s-au raspuns mai mult in cel dintgi
an peste galbeni seaptezeci, are a sg Linea in seamg, la chiria anului dg, al
doilea, plgtindu-sg adica din galbeni seaizeci dupg tocmeala dg, sus numai
galbeni treizeci.
Insg aceasta tocmealg are a sa pazi dg, va famanea prAvglia in starea
ce sa aflg acum, iar intamplandu-sa dui:4 cercetarea judecatii ca, cgsti-
ggndu-si dreptatea manastirii sa sg aducg iarasi in starea ce mai nainte
au fost, atunci sa sg urmeze aseamintul dupg coprinderea contractului
celui vechi, atit pentru faspunderea banilor cit i pentru conditiile ce
intrInsu sa aratg.
Si spre a sg pgzi intocmai aceasta dg, mai sus invoialg, s-au flcut
dog asemenea inscrisuri dAnd unul la myna altuia, ca sa aibg tarie.
1835 septemvrie 12.
Arhimandrit [indescifrabil]
Carl Kladnic apotheker
Arh. St. Buc., M-rea Mihai Voda, VIII-31.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran; data si semnAtura arhimandritului
In greceste iar a chiriasului in litere latine.
1 Datarea documentului s-a facut dupA inregistrarea lui.

422 www.dacoromanica.ro
341 1836 ianuarie 10. Bueureti.
Adeca noi cei mai jos iscalitii dam bun si credincios zapis al nostru
la mains dumnealui chir Trifu cojocar i a sotiei dumnealui.
Precum sa sa stie ca avand noi o casa, pe locul sfintei manastiri lui
Mihai Voda, tot din aceasta mahala, dinaintea portii unde sa afla clopot-
nita, in fata ulitii ce merge la poarta acei clopotnite care sa afla astupata.
Aceasta casa sa invecineste din dos, despre apus, cu dumnealui
chir Stefan Zarafu f;; i despre rasarit sa invecineste cu dumneaei Frusina
vaduva Bonzata, avandu-o si noi cumparata, de la dumneaei raposata
Smaranda Cerchez [indescifrabil] din leat 1826, cu zapis de la numita
vanzatoare, dandu-i-o si cu un zapis ce 1-au avut de la egumenu sfintei
manastiri a lui Mihai Voda, in pecetie, avandu-o in embatic.
Si acum fiindu-mi de vanzare ne-am invoit cu mai sus numitii in
lei una mie nou'a sute cincizeci, ca si dumnealor sa fie buni stapani, atat
dumnealor cat si copii din copiii dumnealor cati Dumnezeu ti va darui,
nesuparati [de] nimeni intim nimic atat de noi cat si de copii i nepoti i
rudele mele, avandu-o cumparata chiar cu banii [indescifrabil]. Care bani
am primit acum Inainte la facerea invoelii noastre si a zapisului, lei una
mie tocmai. Iar ceilalti ce mai raman cusur, Doug, Bute $i cincizeci, sa avem
a-i primi cand ti vom da acest zapis intarit de la cinstita Logofetie si de
la sfanta manastire Mihai Voda impreuna i cu acele zapise ce se arata
mai sus vechi de la vanzatoarea care le-au primit. Care aceasta casa are
doua dal i cu sable si o alta pan mijloc i un grajdulet in curte, imprejur
cu uluce ingradita.
De aceia am vandut dumnealor de bunavoia noastra nesiliti de
nimeni, ca sa le fie dumnealor ohabnica stapanire in veci.
Si noi nestiind carte am rugat pa scriitor[ul] acestui zapis de ne-au
iscalit si noi ne-am pus degetele in loc de pecetie, ca sa sa creaza, unde
fiind si alti oameni fata care sa vor iscali jos de marturi.
1836 ghenarie 10.
Eu buluc-basa Ionita, vanzator
Eu Maria, sotia buluc-basei Ioniila, vanzatoare
Eu Frusina vaduva Bonzata vecina fiind, martura
Eu Costandin barbier am fost fatal martor
Si am scris eu cu zisa gi Invatatura mai susulor numiti, si-s martur,
Badman capitan
[pe verso urmeazg un text de o juingtate de paging in grece0e, apoi urma-
toarele]:
Afara din cei iscaliti in fata acestui zapis, rude Ei vecini nu mai sint
altii,
Ionita buluc-bas[a]
1836 fevruarie 8.
Logofetia mare a Dreptatii
Dupa, Incredintarea ce au dat Logofetii, Tribunal[ul] de comerl al
Ilfovului, prin raport cu nr. 261 ghenarie 28, pentru casele din mahalara
Mihai Voda, pe locu numitei manastiri si plata de embatic, ce le vinde
Ionia buluc-basa, la Triful cojocarul, drept lei una mie noua Bute cinci-
zeci, precum zapisul coprinde.
Si dupa cercetarea mijlocita sb infatisarea documenturilor, s-au
incredintat ca sint bune si drepte ale numitului i zice tribunal[ul] ca
423
www.dacoromanica.ro
slobod este a le vinde, cum si cumparktoru sk aflk [pamantean 7]. i
pentru cei cu Were de protimisis, rude $i vecini, au dat vanzktoru inscris
ck, afark, din cei iscaliti altii nu mai sint, cum si egumenu numitei nagnas-
tiri sk vede iscalit.
Logofetia, pe temeiurile de mai sus, adevereaz6 acest zapis de van-
zare trecandu-se si in condica.
Anul 1836 fevruarie 15 nr. 17
secsia II masa 2, nr. 29 al delii
Colectia Nicolae Agirbiceanu.
Original, stare bunA, hirtie cu filigran.

312 1836 martie 1. Bueureti.

Eu cea mai in jos iscklitk impreunk cu sotul mien cram acest inscris
al nostru la mama sork-mi Dadu, sotia lui Hagi Carabet tutungiu.
Precum sk, BA tie ca avAnd eu un loc cumparat de mine, in mahalaua
Olarilor, in suing de stknjeni treizeci si cinci, palme patru, precum zapi-
sul cel vechi al cumpkratorii aratk din leat 1827 aprilie 25, i 1-am vandut
numitei soru-mii cu bunk tocmealk in drept lei 1 300, aid, una mie trei
sute. Insk acest zapis s-au facut intro not ca sk fie nestramutatk aceasta
invoire, Mack locul iaste sk-1 dau la mezat a sk vinde din bunk invoirea
mea, si spre sigurantia sora-mii, iar iesind mai mult la mezat [indesci-
frabil] sk nu am cuvant a mai cere nici un ban mai mult dintr-aceasta,
tocmealk.
i5i pentru mai bunk sigurantia sork-mii am iscalit en zapisul prin
vechil, d-lui Petrache Dinescu ce 1-am orAnduit la vAnzarea acestui
loc, iscklindu-sa si sotul mien, in ce [indescifrabil] prin punere de deget
spre incredintare in loc de pecetie, ca sk creazg. Fiind si alte obraze fat,
ce mai jos s-au iscalit de marturi.
1836 martie 1.
Eu Arsabet sotia lui MogIrdici Velicolu, adeverez prin vechil Petro
Dinescu
Eu Megkrdici Velicolu sotul lui Arsabet Vanzgtoarea [urnieazd
eiteva isealituri armenegi]
*i am scris eu Teodor Marinescu cu zisa mai sus numitilor, i martor.
[pe verso] :
Iar banii tocmelii locului din dos i-am primit toti acum, pk deplin.
*i pentru incredintare am iscalit amAndoi.
1836 martie 1.
Arsabet sotia lui Mogardici Velicolu adeverez
[urmeazd citeva isedlituri arnienqti]
Colectia Nicolae Agirbiceanu.
Original, stare buna, hirtie cu filigran.

424 www.dacoromanica.ro
343 1836 aprilie 27. [Bueurestil.
Tribunalul de comert
DupI jalba cu care s-au aratat la acest tribunal chir Ionita Hagi
Mitul, ceran.d a vinde cu mezat dooa pravalii cu parnantul for mostenesc
din fats Ulitii Margelarilor, mahalaoa Sfantului Gheorghe Nou, s-au i
dat cuviincioasa alegere Inca din anul leat 1834 octomvrie 31, cu nr. 3 008.
Apoi, dupa slobozenia cinstitei Mari logofetii, de la 5 noembrie,
tot dintr-acel leat, cu nr. 12 430, strigandu-sa la mezat in sorocul eel ran-
duit si nemaiavand alt mustiriu cu pretul cel din urma, de care au fost
multumit vanzgtoru, s-au haraciladisit asupra lui chiar Joan sin Iliie si
Hagi Teodorache drept lei patruzeci si (sic) de miie.
Deci, vanzarea aciasta savarsindu-sa prin stirea $i porunca cinsti-
tei Mari logofetii, dupa cererea vanzatorului 4i dumnealor cumparatori
numArand tori bani pretului, li s-au dat aciasta carte de mezat, ca Bali
ail)/ stapinirea in pace si nesuparat. Cu care sa va arata la cinstita Mare
logofetiie a dreptatii, ca dupa coprinderea articolului 342 din regulament,
sa li sa intareasca de mIriia sa, prea inaltatu nostru domn, spre mai buns
si temeinica, stapanire.
1836 aprilie 27.
Prezident,
C. Iatropolu
F. Vasilescu
C. Multescu
De verso] :
Prezedentu Tribunalului de comert
Aciasta, copiie, fiind intocmai dupa cea in orighinal din condica
mezaturilor, sa adevereaza.
(1836) (sic) ghenarie 8.
Prezedent,
IL.P.I C. Iatropolu
C. Multescu
Acad. R.S.R., CCCVII-38.
Copie, stare foarte buns;, hirtie verzuie cu filigran ; sigiliul judeatoriei In tus negru,
interesant.

344 1836 iunie 1. Bueuresti.

Sfatul orkenesc din Bucuresti
Anul 1836 iunie 1
nr. 1 405
Cinstitului dumnealui camIrasului Iancu Ghica
Polcovnicu Costi, cinovnic orinduit cu inplinirea banilor pentru
prefacerea caldirimului T.Jlitii Mogosoaie, prin raport arata ea cerind $i
de la dumneata bani cuveniti, i-ai zis ca sa mearga arhitectonu de a face
masuratoare inpreuna cu dumneata, caci intr-alt chip nu-i raspunzi.
Apoi, fiindca masuratoarea acestii uliti s-au facut de al doilea de
arhitectonu orasului, la care s-au vestit dumnealor propriietarii prin cin-
425
www.dacoromanica.ro
stita Agiie, ea BA fiie fata, acum sa socoteste de prisos a sa mai face si
alta masuratoare, fara a fi vreo dovada ca aceasta masuratoare este gresita.
Si cind arhitectonu aflindu-sa insarcinat cu multe lucrari, nu A,
indeletniceste a face si fiiescaruia In parte masuratoare. Sfatul cu cinste
pofteste pa dumneata ca sa pui la cafe slobozirea banilor dupa masuratoarea
facuta, adica lei sapte sate dooazeci ei patru, parade treizeci fi cinci, pa
nooazeci ei trei stinjeni patrati si 33 palme ai surfetii ulitii, dupg dian,aintea
popriietatii dumitale, in priimirea orinduitului sau cinovnic, polcovnicu
Costi, sau la din inpotriva, cunoscindu-te in aclevar nepastuit la masura-
toarea, dupa cercarea ce sa va face de dumneata, BA arati Sfatului suma
stinjinilor ce sit gasesc in fiinta, ca pe un asemenea temei, sa sa poata face
de iznoava masuratoare ca, inplinindu-sa bani, sa sa dea la vremea cuve-
nita contracciului, spre savirsirea lucrarii.
Prez [edental] Sfatului,
Costandin Sutu
Ionia Gurcu [ I]
G. Cretulescu
Iordache biv vet Tames
Hristache Mustacov
I. C. Pencovici
Aratati bani i-am priimit pa toti de la dumnealui cuconu Iancu
Ghica si am iscalit.
C[osti] polcovnic
[adresa pe verso] :
Cinstitului dumnealui camarasului Iancu Ghica
lir. 1 405
Acad. R.S.R., CLXXV-159.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran.

345 1836 itude 6. Bucureti.

Cinstitului Departament al marii dvornicii
Sfatul orasenesc din Bucuresti
Proprietarii ulitii ce merge din Podul Calici spre Dudescu, prin jalba
catre Sfat an cerut a sa astern acea ulita cu piiatra, pa Raga care au all.
turat ei un. Inscris a celor ce primesc facerea acestui caldarim 0i anume :
Matache Brezoianu
Popa Sflorea (sic)
Popa Gheorghe
pitaru Costache Podeanu
sluger Tache
stolnicu Iancu
ipac numitu
vataf Stefan Vladescu
Nedelea
Pan/ negutator ei
Neamtu heraru
Iar alti opt insi nu s-au iscalit, adica :
medelnicereasa Argin.toianca sa inpotriveste
logofat Toma asemenea
polcovnicu Dimitrache zice ca plateste
426 www.dacoromanica.ro
 Ilincuta vgduva
Iancu argintar
Radu croitor zice ea plgteste
logofat Petrache F}i
mangstirea Plumbuita
Dupg care facindu-s ingsuratoarea de arhitectonu orasului s-au fgcut
Eii strigarea mezatului i an rgmas stanjenu patrat, cu pret de lei treizeci
si unu, asupra lui Dumitru Hiotu impreung tai cu bolta ce este sg sg fad,
peste santu mahalalii ce trece prin acea ulitg.
In urma s-au incunostiintat proprietarii prin Comisia de Verde,
mgsurgtoarea facutg i pretul, cum si ca pentru fetele ce se vor ggsi fara
mijloc de platg, de primesc insile a contribui pentru dinsele precum 1i
pentru implinirea banilor ca on sg sg lac/ de dinsii i sa sg aducg la Sfat
sau sg sg, orinduiascg de Sfat un cinovnic eu leafg de la dinsii spre a for
inplinire neputindu-se face aceasta Inplinire prin. cinovnicii Sfatului,
pentru el sint insarcinati cu alte trebuinte i numitii prin rgspunsul ce
fac aratg.
Pentru pret ca au gasit un alt musteriu cu lei treizeci stInjenu pAtrat,
pentru fetele scapgtate cg deli sg aflg trei patru fete dar intr -atita scapg-
tate nu slut, carora dupg povatuirea ce vor face din ce avut sg sa scoatg
bani sg, vor plati toti, far de nu ii vor plati
i In sfirsit pentru implinirea banilor cg au rugat pg dumnealui stol-
nicu. Dumitrache a-i primi 1i a-i rgspun.de rinduri rinduri contracciului,
fnsg cer a li sg da ajutor intru a for inplinire, apoi fiindcg facerea acestui
caldarim este cu primirea a celor mai multi, Sfatul plecat supune in cunos-
tinta cinstitului departament algturind in copie inscrisurile mahalagiilor,
atit eel dintii cit si eel dupg urma a sg vedea si sg roaga ca binevoind sa-i
dea cuvenita dezlegare spre a sl pune in lucrare facerea acestui caldarim
mai din vreme ca sg poata lua avirsire in urmgtoarea var./.
Prez. Sfatului,
[indescifrabil]
[indescifrabil]
Hristache Mustacov
nr. 1 756
1836 iunie 6 I. C. Pencovici
Arh. St. Buc., Vornicia din lAuntru, 5 353/1836 f. 1.
Original.

346 1836 august 10. [Bucureti].

Noi mahalagii din mahalaoa Precupetilor Noi, Vgpseaoa Galbeng,
printr-aceasta facem cunoscut ca casile din aceastg mahala cu nr. 977
ce an fost cumpgrate de rgposatul biv polcovnic Ilie Negoescu, acum stiu
cg au ilium drepte bi bune pa seama sotii raposatului i anume Zinca
polcovniceasa. Care case stint fgrg nici o pricing din cele impiedicatoare.
Drept aceia, spre a dumneaei sigurantie, i-am dat aceastg dovadg.
1836 avgust 10.
ierei Zamfir
popa Gheorghe
Toma Popescu
427
www.dacoromanica.ro
 Dimitrie Tipalis vecin [grecege]
Nicola Trandafir vecin [greceste]
Hagi Vasil Ion
Des [partirea] al 2-lea
Aceasta inscrisa marturie fiind cu suptiscaliturile celor ce printr-ansa
sa vad iscaliti, s-au adeverit i de mine.
1836 avgust 18.
ipocomisar,
Foceneanu [ l]
Comisia Vapselii Galbene
no. 53
Pa temeiu incredintarii ce face in dos d. ipocomisarul, despartirea
al 2-lea, cum ca aceasta in inscris marturie este chiar supt iscaliturile
celor ce printr-ansa sa vad iscaliti, o adevereaza comisia.
Dimitrie [7] Piersiceanu
114.13.1
Trecut in condica
Iancu Piersiceanu
Arh. St. Buc., Schitul Ghighiu, XXII-5.
Original, stare bunk hIrtie cu filigran.

347 1836 septembrie 20. Bueureti.

Asupra prigonirii de judecata ce s-a urmat intro noi cu manastirea
Sfantului Gheorghe Nou, in urma focului intamplat la leat 1832 pentru
pravaliile cu caturi ce am cladit din dosul acestii manastiri, in local color
ce ni s-au ars in pomenitul Teat, pentru care de sfanta manastire stapana
locului prin stapanire am fost opriti din a for savarire, supt cuvant ca
dupa sineturile ce avem de la manastire, nu putem face pravalie cu case
d-asupra, ci numai pravalii.
Astazi, la 20 ale lunei lui septemvrie, dupa rugaciunile ce am facut
cinstitei Eforii a manastirilor Sfantului Mormant i dupa bursa cretinoasca
vointa ce a aratat catre noi cei mai jos iscaliti pentru patru pravalii, a
primit i no -a dat voe sfanta manastire ea sa savariin aceste pravalii
cu acesta insa, ca noi sa fim datori la aceste pravalii despre zidul manastirii
sa facem zid do jos, din 'Ambit papa in streaina de sus, inceput pe temelia
acestor binale. i grosimea lui sa fie adica la catul de jos dupa analoghia
temelii, iar la eel de sus intr-o caramida spre asigurarea hanului manas-
tirii. i pentru a noastra intrare intr-in.sele sa ne facem u.i. i ferestre In
acest zid, spre aducere de lumina la acestea.
Deci, spre a pazi intocmai i acest mezamin.t, am dat acest inscris
al nostru, luind i not asem.enea de la manastire.
1836 septemvrie 20.
Nicolae cavafu Dimitriu, adeverez
Dina Dimitriu cavafu, adeverez
Stefan sin, Rada Boboc, adeverez
Politiceasca Judecatorie a Ilfovului, soup I-iu.
Dupa porunca cinstitei Mari logofeDii a dreptAtii de la 31 ale tre-
cutului de acum avgust, supt nr. 2 669, chemandu-sa in presutvie, atat
428
www.dacoromanica.ro
Nicolae Dimitriu i Dieu Dimitriu ji Stefan sin Radu Boboc, ce BA vad mai
sus iscaliti cat si igumenul manastirii Sfantului Gheorghe Nou.
Si viin.d pomen.itii cavafi, cum si din partea manastirii d[omnul]
Anastasie Filiti opstescul vechil al Epitropii manastirilor Sfantului Mor-
rnant au aratat atat numitii de mai sus cavafi, ca aceasta In.scrisa invoiala
este iscalita chiar de dansii i sava'rsita cu a for primire si multumire cat
Filiti vechilu cinstitei epitropii, ca Inscrisa invoiall data pomenitilor
cavafi din partea manastirii Sfantului Gheorghe este iscalita de igumenu
manastirii cu a sa vointa i primire.
Drept aceia, spre avea aceasta Invoiala a ei tarie si a sa pazi
Intocmai, sa adevereaza cu ale noastre iscalituri si a judecatorii pecete,
trecandu-se si In condica.
1837 dechemvrie 11.
Prezident, Pang Babeanu
Theodor Darzean pitar
Nicolae vornic
pomosnic F. Camarasescu
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Gheorghe Nou, XXXV-65.
Original, stare bunA, hirtie cu filigran, pecete aplicatA, lnsemnare greceascA pe verso.

348 1836 octombrie 27. Bueureti.

Preainaltate doamne,
Jaluim marii tale ca pa ulita mahalalii Sfintilor Apostoli ce sa nu-
meste si Arhimandritul, undo ne aflam not cu laminta, fiind fost de mai
nainte pod de lemn, din pricina ca adeseaori sa strica, si din ploi sa facea
noroaie nepovestite, ne-am socotit cu toti mahalagii In.proung ca sa chel-
tuim odata i sa clgdim caldarim de piatra In locul podului de lemn, atit
pentru mai buns Intemeere ca sa scapam de cele mai sus aratate, cit
pentru infrumusetarea acestii mahala[le] ca una ce este din trupu. orasului
Bucuresti.
Si Inca din leatu 1834, pe la luna lui martie, am dat aceasta vointa
a noastra prin aratare in scris in cunostinta cinstitului Sfat orasanese
ca sa sa In.sarcin.eze a tocini oameni cu stiinta si cu bung, sigurantie prin
contract dupg orinduiala a lucra acest caldarim pa numita ulita si sa-1
savirseasca fara nici un cusur cit mai far zabava, osebit sa Inplineasca
i banii de la fiescare proprietar dupa suma stinjenilor locului ce-1 are in
fata acestii uliti.
Pupa care In.sarcinindu-sa cinstitul Sfat orasan.esc pa deoparte an
savirsit tocmeala cu niste greci ca sa lucreze caldarimul, facind yi contract
cu dinsii, iar pa de alta au orinduit cinovnic de an inplinit de la not rinduri-
rinduri toti banii ce ne-au ajuns dupg suma stinjenilor locurilor ce am avut.
Iar acei rnesteri contraccii apucindu-sa de lucru caldarimului am
vgzut ca cinstitul Sfat orasenesc nici o ingrijire n-au mai avut in urma
asupra lor, caci dupa ce nici an sapat parnintul cel putred cu pontul ca
sag Mice, ci puind d-asupra lui pamint galben de 1-au batut foarte putin,
apoi nici nisip cu In.destulare n-au asezat, nici pietre marl., sanatoase, n-au
pus spre cladirea caldarimului, nici de legatura contractului ca sa-1 savir-
easca la soroc n-au fost urmatori. Ci ne-au lasat un an de zile i mai mult
muhaserea [7] cu gropi foarte mari si pa din sus si pa din jos. tacit unul
429
www.dacoromanica.ro
Dumnezeu stie ceia ce am patimit atit noi tit ei ceilalti trecatori, papa-
dindu-ni-sa ealesci, carute si cai, precum i car/ cu boi ale taranilor ce din
nestiinta treceau pe aceasta, ulita.
Bi dupa multa rugaciune ce am facut la cinstitul Sfat orasanesc,
abiia in trecuta vara, an indatorat pa acei contraccii de an venit in fata
locului si au astupat cu caldarim numai gropile ce erea pa, din sus, aducind
caldarimul pina aproape de poarta manastirii Sfintilor Apostoli ci apoi
1-au napustit iarasi nesavirsit, lasind pe acolo gropi de 0, pricinuese din
ploi noroaie nepovestite 1i far de a potrivi pa eel facut sau a-i face vreun
ant ca sa sa seurga apa din ploi la matca Dimbovitii.
Bi aya ne-au lasat sa petrecem in noroaie si in balti, mijlocind si la
cinstitul Sfat masanese de ne-au trimis o otnosenie ca sa facem noi acel
ant in scurgerea apei 1i sa, le platim contracciilor cheltuiala de lei cincizeci
ce au facut la ematirea noroaielor.
Pentru care, inch de la trecutul iulie 30, am dat raspuns In scris
cinstitului Sfat orasanesc, Intii ca noi proprietarii acestii uliti dintru
intiiasi data toata, treaba acestui caldarim am ineredintat-o la cinstitul
Sfat ca BA tocmeasca oameni prin contract sa-1 lucreze cu orinduiala buna,
adeca pietre mari, tapan ci temeinic, sa sa Inplineasca ci banii mai cu bales-
nire de la cei ce sa vor arata inpotrivitori.
Dupa care fireste urma ca cinstitul Sfat, cind au tocmit contraccii,
sa fi avut vorba si tocmeala i pentru scurgerea apelor ce vin din ploi pa*
caldarim a sa face an ca sa mearga la matca Dimbovitii ei sa fi legat
aceasta datorie in contract. Bi de atunci sa fi dat copie dupa dinsul si la
mina mahalagiilor ca sa le fie stint coprinderea, caei intr-alt chip, adica
far de ant in scurgerea apelor, era cu totul de prisos caldarimul.
Al doilea, eu acei contraccii, dupa ce am raspuns noi banii la cinsti-
tul Sfat, de unde i-au luat numitii, in loc de a ne face vreun lucru temeinic,
inpotriva $i -au batut jot de ulita i de casele noastro, facind un caldarim
de tot prost si de nimic, dupa cum mai sus aratam marii tale, incit acum
an inceput sa sa rostogoleasca, pietrile singure din locurile lor, iar mai
trecind vreme urmeaza, sa ajunga ulita noastra, la prapastia cea mai rea,
Welt sa dorim din tot sufletul nostru de podul eel de lemn care 1-am avut
dintliasi data.
Bi osebit de aeestea am aratat i pricina gropilor ce le-au lasat con-
traccii ci necazul ce de obste 1-am patina, cum si nepotrivirea caldari-
mului lasindu-1 de tot jos de la casa dumnealui chir Triandafil Paciurea
pina inaintea portii casii mole, logofatului Nestor, ca sa fie de-apururea
lacuri ci noroaie, sa, ne pricinuiasea zaticnire 1i boale din putorile ce sa fac,
rugindu-ne de cinstitul Sfat sa binevoiasca a veni In fata locului cu dum-
nealui arhitectonu si en acei contraccii ca sa vaza, cusururile for sa-i
indatoreze a le indrepta si a face an pentru scurgerea apelor pina la matca
Dimbovitii, precum $i de a savirsi caldarimul ce 1-au lasat nefacut pa
dinaintea portii manastirii Sfintilor Apostoli si a casii slugerului Nicolae
Radulescul.
Ci Mudd, dupg accst raspuns al nostru, ce 1-am trimis la cinstitul
Slat, nici o lucrare pina in zioa de astazi nu s-au facut, lasin.d treaba aceas-
ta cu totul moarta, iar noi mahalagii vazindu-ne strimtorati din pricina
baltilor si a noroaielor care aduc putori ci boale la familiile ce avem, alt
mijloc nu ne-au mai lamas, ci alergam la parinteasca maxi' tale obla-
duire, rugindu-ne fierbinte ca sa to rnilostivesti a sa da luminata porunca
unde sa cuvine ca sa sa puie in lucrare tale de mai sus aratate in pricina
acestui caldarim $i a santului ce urmeaza sa sa fad', fara prelungiri, sa
430
www.dacoromanica.ro
scapam de boale si de primejdii, i sa putem fiescare umbla in trebuintele
noastre p-aceasta ulita ca sa nu fim muhasire la vremi de ploi. i mare
pomenire va fi inaltimii tale.
Ai marii tale prea plecate slugi,
Nestor
Costache Manu
Nicolae Radulescu
1836 octomvrie 27.
De verso] :
Noi Alexandru Dimitrie Ghica voovod cu mila lui Dumn.ezeu dome a
toata Tara Rumaneasca.
Departamentul trebilor din launtru va face cuviin,cioasa punere la
c ale.
1836 noemvrie 3.
114.13.1 seful secsiei,
C. Petrescu
Arh. St. Buc., Vornicia din launtru, 5 353/1836, f. 69, 76.

349 1836 decembrie 2. [Bucure0i1.

Otcirmuirea sfintei Mitropolii a Ungrovlahii
Nasta vaduva, prin jalba ce au dat, arata ca A, afla fameie vaduva
cu copii si scapatata i ca nu are nici cask pentru lacuinta cerind sa i sa
dea o bucatica de loc ce este in mosiia sfintei Mitropolii afara de streaja
la capul Podului Calitii, a-si face pa dansul casa pentru odihnk.
A cariia cerere primita Bind sfintei Mitropolii, arata milostivire
asupra vaduvii sale si printr-acest pecetluit 4i dam vole sali faca pa acea
bucatica de loc numai cask', pentru lacuinta, iar nu sa fax/ la dinsa Si
vinzare de vin sau rachiu. Pentru care drept zilele clacii ce ar trebui ski
le fad, in lucru, sa dea pa tot anul la mitropolie cite lei opt.
Care be masurindu-s au exit lungul laturii despre apus alaturi Cu
drumul ce merge catre Craiova pa Maga gardul lui Nicolaie Craioveanul
stinjeni unsprezece, lungul laturii despre rasarit alaturi cu drumul ce merge
catre vii pa dealul Barbatescului, iarasi stinjeni unsprezece ; fundul linga
locul cel slobod la miaza-zi linga radacina unui soc, stinjeni sapte ; fata
ce cade catre miaza-noapte pa drumul ce infra pin streaja Podului Calitii,
stinjeni doi.
Deci purtindu-si datoriia clacii in banii ce sa arata, sa-si stapineasca
casa ce va face in pace si nesuparata, iar aratindu-sa platnica rea, voie
sa aibk, Mitropolia a o indatora sa-si ridice lemnele casii Qi sa lase locul
slobod.
Precum iarasi1i cind va voi sa vinza acea casa, vinzarea sa nu o fads
prin mezat, ci numai prin tocmeala, aratind mai intii la Mitropolie pa acel
cumpark'tor, ca sa faca. al 2-lea invoire pentru clack. Asemenea iarasi
i and on va arde casa sau invechindu-sa, s va strica, sa nu fie volnica
a vinde locul cu nume de hrisis, caci banii de mai sus nu sa socotesc drept
embatic, ci plata a zilelor clacii.
i ca va pazi acest asezamin' t intocmai, an dat si insusi inscris in
condica iconomii.
1836 dechemvrie 2.
IL.P.I

431
www.dacoromanica.ro
 Mg fgggduesc cg voi pazi intocmai toate cele mai din sus cuprinse.
i nestiind carte, am pus degetul in loc de pecete.
Eu Nasta vaduva, adeverez
Arh. St. Buc., ms. 164 f. 153.
Copie.

350 1836 [f.l.z. Bucureti].

Noi Corporatiia sahrilor

Dgm acest inscris la mgna d.chir Ionitg Dobre salarul prin care aratam
ca pgra ce au fgcut asuprg-i un Ionitg Pgsculescul, adicg, ca inaintea soro-
cului i-ar fi dgschis o pravglie ce i-o dgdese cu chirie, far de a fi si el
de fall, tii cg i-ar fi fgcut zapt marfii i lucrurilor mestesugului
cu totul este neadevaratg. *i curgerea pricinii ieste intr-acestasi chip,
Mai sus pomenitul Ionitg Dobre vazand acea prAvAlie inchisa cateva
zile, mai nainte de &ant Gheorghie Bind, si pg el neviind pg la pravglie,
dupg vorba ce au luat cu dansul ca sa ingrijasca, a o da la altul, neputAnd
de a mai plgti chine.
Au si inchiriat-o la until tot din esnaful (sic) nostru. *i asteptind
trei zile dupg Sfant Gheorghie i vgzand ca numitul Pasculescu nu vine
ca sa dasarte prAvglia, an trimis la dansul pa o sluga a sa ca sa -1 theme
a daschide prgvglia.
*i el pa data an trimis un bgiat ce-1 avea slugg, de a desgrta prgvglia
dinpreung cu trimisul lui Ionitg Dobre. La dAschiderea cariia pravalii
au fost fata i un tesghetar al lui Ionitg Dobre cum si chiar chiriasul caruia
fi o inchiriase.
Dar tot atunci, pg lot, au venit iii numitul Pasculescu care si-au
strgns toate ca1aballeurile i dichisele ce le-au avut in pravglie si neavand
unde sa le duel, s-au ggsit un Nicolae salarul de i-au cumpgrat tot calaba-
lgcul in lei 4, bez din dichisuri.
Dupg ce s-au urmat cele de mai sus argtate, Ionitg Dobre far nadejde
vazInd ca Ionitg Pgsculescul an dat jalbg pentru dInsul la aceasta judecg-
torie politiceascg a Ilfovului, secsia al 2-lea, pa data 1-au si tras inaintea
esnafului unde fland cerere a-1 despAgubi de banii chirii acei pravglii
ce are a mai lua de la dgnsul.
Dupg socoteala ce li s-au fgcut, an ramas bun dator Pasculescul la.
Ionia Dobre chiriia pravglii pg zece luni, cate lei 20 pa lung, care fae
lei doll/ Bute.
*i de stiinta ce avem asupra acestii pricini ca s-au urmat dupg cum
mai sus aratam, am iscglit fiescarele mai jos.
1836.
Eu Bica starostea de salmi, martor
Chiriac Mincu, martor
Andrei selar, martur
Nicolae velar, martur
Petre selar, martur
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran.

432
www.dacoromanica.ro
351 [1836 1.1.z. Bueureti].

Cinstitului d. prezedentului politicetii judecatorii a Ilfovului,

secsia al 2-lea.
plecata jalba
La para ce au facut asupra-mi un Ionita Pasculescul cum ca, i-asi
fi daschis o pravalie ce i-o dadesem eu cu chirie numitului, far de stirea
lui, 1i cH. toata, marfa i lucrurile mestesugului i fi facut zapt, la
aceasta plecat arat prezedentii voastre a eu mi-am facut datoriia, dandu-i
in cunostiinta numitului, cu o saptamana, mai nainte de soroc, de- mai
tine acea pravalie, cu chirie, sau nu.
Carele mi-au dat raspuns ca nu are mijloc de a o mai Linea i ca sa
ingrijesc a o da la altul. Dupa al caruia raspuns, am si inchiriat-o la altul.
i dupa inplinirea sorocului, iarasi i-am facut cunoscut a-mi dasarta
pravalia, ca i eu sa o teslimatisesc celuia ce i-o inchiriesem. i el n-au
voit sa ini eleaga. i asa silit fiind eu, de catre celalalt chirias, am mers
si mai intii facandu-i :}tire numitului a veni ca sa dasarte pravalia.
El au trimis pa un baiat al sail cu carele inpreuna daschizand usa,
tot intr-acel minut m-am pomenit i cu dansul ca vine $i luandu-si putin
calabalac ce avea, s-au dus de acolo.
Dupa cum pentru aceasta mi s-au dat i marturie a esnafului nostru
salarilor, care, plecat o 1i alaturez, a sa vedea.
Dupa aceasta, far da nadejde m-am pomenit ca au dat jab/ pentru
mine. i asa vazand, 1-am 1i tras la starostia esnafului nostru, cerand das-
pagubire pentru chiria pravalii, unde 1-au i indatorat a-mi plati lei
doug, sute.
i eu vazand ca nu are stare de plata, 1-am lasat. Dar dead, el va
voi a mai inainta acea para neadevarata asupra-mi, atunci gi eu, dupa,
dreptate, urmeaza, a nu-1 lasa, ci a-mi cere dreptul mien.
Aceasta este curgerea pricinii care si nu lipsesc a o da in cunostiinta,
spre a sa face cuviincioasa punere la cale.
Al prezedentii voastre plecat slugs,
[Ionita Dobre]
Colectia George Potra.
Copie, stare foarte bunk hirtie cu filigran.

352 1837 februarie 16. [Bueureti].

Supt-iscalitii, not patru frati, dupa jalba ce am dat cinstitei poli-
ticesti judecatorii secsiia I-iu impreuna, 1i cu muma noastra Zinca polcov-
niceasa, pentru o casa ce au ramas de la raposatu tatal nostru Ilie biv
polcovnic Negoescu, in mahalaoa Precupetilor Noi, Vapseaoa Galbena,
supt nr. 977.
Noi ca unii ce santem in varsta i cunoscand ca aceasta ma/ este
dreapta Mina ramasa pa seama mumii noastre, o 1i imputernicim printr-
aceasta a face cu dansa ceia ce va voi ca o buns stapana, fiind 1i cu
a noastra vointa.
i spre avea temei tii credinta acest inscris al nostru ce-1 dam
dumneaei din parte-ne, am rugat si pa cinstita comisiie de Galben de
1-au adeverit.
1837 februarie 16.

433
www.dacoromanica.ro
 Nicolae polcovnic Negoescu
loan Negoescu
Flip Negoescu
Ilie Negoescu
[pe verso]:
Comisia Vapselii Galbene
Cu acest inscris viind in comisie insusi cei in dos iscaliti frati Negoesti
an facut rugaciune ca, spre avea temeiul 1i credinta, sa sa adevereze
de comisie. Dupe a dumnealor rugaciune s-au adeverit.
1837 fevruarie 18.
sluger Nicolaie
IL.P.I
Trecut in condica
pentru d. grafier,
Ioan Piersiceanu
Arh. St. Buc., Schitul Ghighiu, XXII 6.
Original, stare foarte bunA, IntArit cu pecete In tub negru.

353 1837 aprilie [f.z. Bueureti].

Case le male cele mari din mahalaua Radului Voda, pe locul monas-
tirei Radului Voda, cu plata de chirie, din dreptul portilor cei din dreapta
yi linie (dreapta) pe ling& ulucele ce despart casele cele mici, ce opresc
pe seama mea, si de aci, prin grading, iarasi little jumatate drumul cel
mare pe din dou5, pin& In girls, avindu-le de vanzare, m-am invoit cu
dumnealui biv vel ban Mihalache Ghica si le-am vindut cu toate imprej-
muirile for de la despartiturile de sus in dreapta, drept galbeni impara-
testi una mie doo& Bute, din care am si priimit acum innainte dooa Bute
galbeni, iar cusurul sa-1 raspunza in cinstitul Tribunal de comert, dupe
ce se von face cele urmatoare mile& : casele de sus cu toate imprejmui-
rile pomenite, 0, le dau spre vinzare cu mezat la pomenitul tribunal,
spre departarea a tot felul de intimpari, protimisii gi altele i in sorocul
legiuit s5, se haraciladiseascI cu once pret, ins& once prel va egi, adica
mai putin din tocmeala facuta, sau mai mult va fi pe seama domnului
cumparator, fail, a ma amesteca eu citusi de putin.
i dumnealui platind dreptul mezatului, intru care eu iarasi nu m5,
amestec, s&-si is cartea mezatului dupe orindueala si sa-$i aiba ohavnic5,
stapinire in veci si nestramutat. Pentru care, dau acest inscris sub a mea
iscalitura, spre intocmai urmare.
1837 aprilie.
Ion Jianu adeverez
Pentru intocmai copie,
B. Popescu
[pe verso] :
Eforia spitalelor civile
Aceasta copie, fiind conform& cu originalu, se legalizeazg.

434 www.dacoromanica.ro
 Efori
Dimitrie Ghica
Gr. Cantacuzino [I]
IL.P.1 Capul serviciului,
[indescifrabil]
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-177.
Copie modernA, stare foarte buns ; cu sigiliul Eforiei spitalelor, In tus albastru.

354 1837 iulie 8. Bueureti.

PreainAltate doamne,
Departamentul logofetii dreptatii cu plecaciune supune in CUDOE-
tinta mgririi voastre, c5, o Elena, vaduva, sotia raposatului Iosif, fiul
lui Giuvan armasul, dind la mezat spre vinzare la Judecatoria comertial6
a Ilfovului, un hanisor din mahalaua Cismelii raposatului domnului
Mavrogheni, pe locul bisericii acestii cismele cu embatico si o vie din
dealul Vacarestilor pe locul acestii mAnastiri, iarasi cu embatico, pentru
plata', de datorie, instiinteaza, Logofetii pomenita judecatorie prin alegerea
sa cu nr. 35 trimia pe linga raportul de supt nr. 2 077, ca, strigindu-sA
la mezat dupg orinduiala, numai pomenitul hanisor cu pretul cel din
urrna de lei 4 100, adicg patru mii una suta, s-au haraciladisit, ramiind
asupra dumnealui biv vel postelnic Alexandru Ghica numArind dumnealui
si tori banii pretului la acel tribunal.
i fiindca la aceast& vinzare s-au pAzit toate cerutele formalitIti
prin legiuirile intocmite pentru mezaturi, cu plecaciune sg, supune la
luminata intarirea maririi voastre spre pacinica stapinire.
Mamie logofat al dreptatii,
B. tirbei
anul 1837
luna iulie 8
secsia al 2-lea masa I, nr. 7 442
[rezolutia] :
Noi Alexandru Dimitrie Ghica voievod cu mila lui Dumnezeu domn
$i stapinitor a toatb, Tara Itumaneasca.
Asupra anaforalii Departamentului logofetii mari a dreptatii c-
nr. 7 442, pentru vinzarea prin mezat a unui hanisor din mahalaua Cisu
melii raposatului domnului Mavrogheni pe locul bisericii acestii Cismeli
cu embatico, ce s-au vindut de Elenca vaduva, sotia raposatului Iosif
sin Giuvan armasul, si 1-au cumparat dumnealui biv vel postelnic Ale-
xandru Ghica, dupa articolul 9 din legiuirea intocmia pentru mezaturi,
Intarim domnia mea ca sg, stapineasca dumnealui in buns pace, ca un cum-
pgrAtor de la mezat.
Bucuresti, 13 iulie 1837
IL.P.I
Mare logofat al dreptatii,
B. tirbei
Acad. R.S.R., CCCLXXIV 197.
Original, stare bung, 'Artie cu filigran.

435
www.dacoromanica.ro
355 1837 iulie 20. Bucureti.
Dat-am credincios zapis al mien la mina dumneaei nepoati-mi Sul-
tani, nascuta Colceac, cocoani sotii dumnealui doctorului Costandin Marsil.
Ca sa fie da toata credit*, ca eu de a mea bunavoe, m-am invoit
Cu. dumneaei cu buns tocmeala si ajungindu-ne, i-am vindut casele mele
din mahalaoa Co lti, ce le am si eu da clironomie si da cumparatoare
da la frati si surorile mele, cu toate inprejmuirile iei.
Care case sint in fata podului si sa vecinesc in fund, daspre rasarit,
cu dumnealui dragomanul Petrache Serafim si daspre o parte cu dum-
nealui caminarul Stefan Moshu, iar daspre ceelalta cu dumneaei dvorni-
ceasa Catinca Slatineanca ii Sclivaniti, insa in pret (la galbe[n]i impara-
testi 4 500, adeca patru mii cinci Bute. Care bani i-am priimit daplin
in miinile mele, afar/ da una mie trei sute, care i-am daruit dumneaei,
nepoati-mi. *i fiindca sineturile for nu-mi fusers la indemina ca sai
le dau acum, ramii indatorat a i be da si acestea peste putina vreme.
De aceia dar, $i eu cu toata voia buns a mea, i-am dat acest ade-
varat zapis al mien la mina dumneaei, ca sa le stapineasca atit dumneaei
cit si neamul dumneaei $i sa-i fie mosie ohavnica in veci.
*i pentru mai adevarata credinta, m-am si iscalit cu insusi a mea
iscalitura, rugind pa alte obraze cinstite, ca 0, fie marturi la aceasta
vinzare, carei sa vad mai jos iscaliti, rugind si pa cinstita Mare logofetie
ca sa-1 adevereze, dupa regulament.
Anul 1837 iulie 20, or[asul] Bucuresti.
I Cimpineanul, vinzatorul
Maria Ghica
Safta Otetelisanu [grece0e]
Tiia Slatineanca
Panait Cantacuzino [1] biv ye/ dvornic, martor
Elenca Cantacuzino
Petros Serafim dragoman [grecepte]
C. A. Cretulescu
Scarlat Cretulescu
Luxita Voinescu
Caminar fit. Moshu
[la inceput are urmeitoarea insemnare] :
Copie dupe acest act s-a legalizat de presidentie ca conform/ cu
orighinalu, conform cereri facuta prin petitia registrata la nr. [lee liber],
de catre d[omnul] doctor Scarlat Danila.
1862 martie 20.
Presidentul Tribunalului Ilfov, sectia III,
A. Velichi
Acad. R.S.R., CCCLXXIX -19.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran; semnaturi interesante.

356 1837 septembrie 3. [Bucurqti].

Astazi, la 2 septemvrie anul 1837, adunandu-se madularile eforiei
la a 7-a seanta si Wind in bagare de seams documenturile d-lui serdar
Ioan Trasnea, de stapinirea locului ce se invecineste cu zidul Spitalului
436
www.dacoromanica.ro
Co ltii, despre amiaza-zi, s-au vazut ca numai acel loc pe care erea doi
stilpi de zid facuti pe dinafara zidului celui mare al acestui spital, drept
proptele, este al spitalului. Care loc, in fata, are doi stinjini fi jumatate
$i in lung, numai cinci.
i fiindca curtea manastirii Coltii, pe care este cladit spitalul, in
fund este cu mult mai larga cleat in fata, de trebuinta s-au cunoscut ca
sa se fad, acest schimb cu d-lui sardarul Ioan Trasnea, vecinul, dindu-i
din mai sus insemnatul loc un stinjin i jumatate in fata 1i cinci in lung,
precit se intinde locul, adid, peste tot sapte stinjini 1i jumatate gvadrati.
Si spitalul sa is de la d-lui nog stinjini iarai gvadrati, adica sa mearga
cu stinjinul ce mai Amine in fata, din mai sus aratatul loc, do/zed tai
nog stinjini in lung, ce in unghi se pierde in zidul spitalului, precum se
arata mai cu deslusire in osebitul plan, numai spre a se mai indrepta liniia
si a putea veni in cuvenita analoghie cladirea dupa aceasta parte cu ceia-
lalta cladire dinpotriva.
Care schimb, fiind savirsit cu bung invoire qi priimirea amindurora
partilor si mai ales ca priveste spre infrumusetarea cladirii, ca sa sa pa-
zeasca nestramutat, sa, se trimita acest jurnal, in copie, d-lui serdarului,
caruia ii va sluji drept document de viitor, cerindu-i-se a da si din parte-i,
la aceasta eforie inscris de multamire.
Iar contracciului sa i sa dea in cunostinta ca sa mearga cu liniia
cladirii dupa acest plan.
Eforiia spitalurilor.
Aceasta copiie fiind scoasa intoemai dupa original, sa adevereaza
da catre madularile iei.
1837 septemvrie 3.
Mih [alache] Ghica
Mih[alache] Racovita
Alexandru Ghica
Secretar, C. Costache
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-172.
Copie legalizatA, stare foarte but* hirtie verzuie cu filigran.

357 1837 septembrie 3. Bueureti.

Cinstitului Departament al marii dvornicii
Sfatu orasenesc din Bucuresti
Intelegind Sfatul coprinderea poruncii acelui cinstit departament
de supt nr. 1 248 atingatoare de locul ce are spre vinzare casa lui Manuc
Bei si cercetind inprejurarea acestii pricini, gaseste ca el, dupa porunca
de la martie trecut supt nr. 1 641, au scris cinstitului Tribunal de comert
poftindu-1 ca dupg art. 1 din legiuitul proect pentru mezaturi sa dea in
cunostinta Sfatului zioa in care va fi a sa face haraciladizma acelui loc
spre a sa orindui si din parte-i vechil a fi fata atunci. In urma eariia
ping, acum nu au mai avut nici o stiinta despre aceasta.
Cind dupa porunca ce de iznoava au primit, care mai sus s-au zis
supt nr. 1 248, poftind pa dumnealui doftorul Joan pleat' ocirmuitorul
averilor casii raposatului Manuc Bei in presudstviia sa, i-au facut intre-
bare ce sfirsit au luat vinzarea acelui loc la mezat. si dumnealui au aratat
ca la mezat, pans acum, au exit pretu lei una mie pa stinjen si este a-1
437
www.dacoromanica.ro
argdica de acolo, nefiind pretul potrivit cu cel hotgrit de stgpinu locului
gi cg de nu va ggsi acel pret, are a elgdi in vara viitoare pg dinsul.
Apoi intrebin.du-sg pentru pret an argtat cg eel din urma este de
sg va luoa tot Men carele este stinjeni saizeci i cinci 1/2, lei doug mii
stinjenu, iar de sg va lua numai jumatate sau si mai putin in partea
despre Dimbovitg, lei doug mii trei sute stinjenu gi c5, pentru tot chipul
vinzgrii acestui loc va argta prin inscris Sfatului, ea de va primi sa
avirseaseg formele cuvenite, in urma cgruia astgzi s-au primit adresul
dumnealui cu nr. 27 coprinzator de pretul tai chipul vinzgrii acestui loc.
Apoi luind Sfatu in bggare de seamg coprinderea poruncii dintii
a cinstitului departament prin care zice cg daeg el va cunoaste a cum-
pgrind locul acela poate sg, fie vreun folos si inaintare veniturilor sale,
sg atardiseasa la mezat gi pretul din urma, sg raportuiascg a i sg da
dezlega,re, cum si el pretul ce acum cere d. Tucar pe acest Me, care
pentru tot locu insumeazg lei una sutg treizeci si una dg mii, iar pentru
douazeci si opt stinjeni ce en tacmin vine in lungirne pe cit tine piata
insumeazg peste lei saizeci gi patru da mii, vede ca locul $i tot cumpgrin-
du-sg i jumatate, dupg acest pret, nu poate fi nicicum folositor Sfatului,
nici a inainta veniturile sale din pricing ca fiind in dos precum sg vede
gi ingust, sa socoteste pretul cerut a fi mare.
Osebit de aceasta, casa Sfatului acum, precum s-au mai argtat cin-
stitului departament, nu este in stare de a face asemenea cumpargtori,
mai cu seam aflindu-sg si in lips de o insemngtoare suing de bani din
veniturile anului urmgtor, asemenea si de a se cumpgra en zapis de
datorie cu dobindg precum d. Tuck., in adresul ce dg, aratg. Socoteste
Sfatu ca nu este in ale sale euviinte gi &Merl, mai ales nefiind nici
folositor precum s-au zis mai sus si precum acel cinstit departament
poruneeste.
Aceasta plecat supune in cunostiinta cinstitului departament, alg-
turind in copie gi adresul ce s-au primit de la d. Tucar a sg vedea spre
stiintA i eispuns la porunca cu nr. 1 248.
Prezidentul Sfatului,
Stefan Ogradeanu.
Stefan serdar
Hristache Mustacov
Anastase H[agi] G. Polizu
C. Pencovici
nr. 2 305
Sept. 3, 1837
Arh. St. Buc., Vornicia din launtru, 4 763/1837.

358 1837 septembrie 8. [Rm. Meal.

Fiindcg ceasul mortii nu este stiut omului, fgrg numai milostivului
Dumnezeu, de aceia darg i eu pacatosul, cu ajutorul milostivului Dum-
nezeu, aflindu-mg sanatos tai cu mintile intregi, am socotit sa -mi fac diata
mea acum mai din vreme, in ce chip sa sa urmeze la toate dupa, moartea
mea.
Insa, Ingroparea mea la sfinta manastire Sarindar, unde slut Ingro-
pati Qi raposatii intru fericire parinti miei, facindu-mi-s gi pomenire pan
438
www.dacoromanica.ro
la sapte ani de catre iubita sotia mea, inpreuna si cu iubitul fiul men
Iordache.
Iar cind sa, va intimpla sa sa bolnaveasca unul din doi, atunci zioa
aceia de pomenire 0, nu sa faca, pima sa va mai indrepta gi celalalt, ca sa
fie iarasi amindoi.
La toate pomenirile mele, Insa pentru toate pomenirile mele pan
la sapte ani, cum i pentru patru sarindari sa mi sa fad, tot la sfinta mauls-
tire a Sarindariului unde am lasat ca sa ma si Ingroape pe mine acolo.
Si and va putea, la facerea acelor patru sarindare, va merge f} i
iubita mea sotie Inpreuna cu iubitul meu Iordache. I din toata peri-
usia mea le daruesc, Insa :
sotii mele, casele din Bucuresti, cu tot coprinsul lor atIt in beciu-
rile mari, i cu doaa beciuri, i cu doal pivnite, cu toate soproanele
i grajdul de cai, i alt Sopron unde am ambarul cu orz, cu lacat, i fina-
ria mica, i lemnaria iar mica, cu Meat.
Iar fiu-meu Iordache sa nu sa amestece la casile mele, nici la cele-
lalte carele le scriu mai in sus sa arata, intru nimic, fara numai Anica,
fiind Intr-o curte, cind s-ar afla si va lacui doi stapini, din pricina slu-
gilor, dupa naravul lor, gilcevuri vor fi totdeauna, si asa sa vor supitra
i stapinii lor.
Iar fiul meu Iordache din periusia mea ii harazesc mosiia mea Buesti
din aud Ialomita. Si fiindca [cu] sotia mea Anica am facut patru copii
liana acum, de cind m-am Insurat si i-am si botezat rinduri, rinduri si
fiindca eu sint batrin, iar sotia mea tinara, fireste poate eu sa mor
Inainte, iar dumneaei sa mai traiasca, 4i daruesc dupa moartea mea mosia
mea Misiianca [ ?] din sud Ialomita.
Si Mudd, la insuratoarea mea cea dintii am tinut Intru casatorie
pe fiica raposatului paharnicului Alecsandri, cu foaia de zestre ce o tin,
de atunci, pretuita de talere opt mii noaa Bute saptezeci Qi una, nr.
8 971, este a raposatei sotii mele Luxandra, sotia cea dintii, muma fiului
meu Iordache.
Am gasit cu cale pentru noaa pogoane de vie ale mele parintesti,
din sud Saac, plasa Tohanilor, cu pamintul lor, sa le dau numai fiu-meu
Iordache, drept opt mii noaa sute saptezeci gi unu.
Care vie, pogonu drept una mie si mai mult, Bind cu pamintul lor.
Am daruit Anicai programia [7] dara dupa toata dreptatea, insa
doaa aluri, unul alb si altul negru, i doaa funii de diamant si le-am pre-
facut de i-au facut cercei Ii catarama i inele din progamia-dorea.
Care aceste toate le-am dat simbata, iar dumineca, tocmai a doua
zi, ne-am cununat.
Si pentru ca sa nu caza intru pacat iubita mea sotie, are voe de la
mine ca sa s marite.
Si dumneata iubitule al meu fin, sa fii blagoslovit de mine parintele
dumitale, sa nu strici diata, nici [indescifrabil] sa nu faci pe [indescifrabil]
cu iconomie. Pe Catinca Gradisteanca sau pe alt cineva strein, ca sa
trageti in judecata pe sotia mea Anica. Si asa sa fii blagoslovit, cu nela-
sindu-te sufletul ca sa faci hatirul cuivasi. Si asa urmind dumneata, sa
fii blagoslovit si ertat de milostivul Dumnezeu si de mine pacatosul.
Iar silit flind de cinevasi, sa nu fii ertat nici de mine pacatosul
nici de milostivul Dumnezeu. Si sa fie afurisit si neertat tine va indrasni
sa strice diata mea aceasta, cu slova mea scrisa. Si nici procopseall,
439
www.dacoromanica.ro
nici viata indelungita 0, nu-1 invredniceascA milostivul Dumnezeu s1
traiasca.
1837 septemvrie 8.
Ion Stirbei vornic
Si fiindcA am mai uitat 0, mai scriu i alte condee ce slut trebuin-
cioasa, asemenea tai pentru zestrea preaiubitei sotii a mele, i toate hainele
i toate galanteriile cite i le-am fault eu In toata viata mea. SA nu sA,
amestece fiul meu Iordache Intru nimica.
Si asemenea i toate asternuturile caselor cu mindirile, i perdelele,
i argintaria casii i le-am dAruit sotii mele, fiind trebuincioase, ca unei
stapini a casii. I patru pArechi de argintArie dA casA. Si fiinda este lips&
argintArie, sA sA vinzA cu mezat atit argintAria cit sA va mai gasi i
hainele mele toate, i doaA aluri purtate i unul nou, iar celelalte iarki
purtate, vechi Qi captusite.
Si asa sA, fie ertat de mine pAcAtosul i de milostivul Dumnezau.
Dar inpotriva acestii dieti a mele urmind, fiind inpotrivitori, vrind
fiu-meu Iordache, sA nu-1 erte milostivul Dumnezau, nici eu pAcAtosul
tatAl dumnealui fiu-meu Iordache, ci sg, fie neertat yi supt blestemul
si al meu pacatosul si al milostivului Dumnezeu.
1837 septemvrie 10.
vineri Inaintea mesii
Ion Stirbei vornic
Dometie arhimandrit sf. episcopii Rimnic i duhovnicu dumnealui
qi martor, Ins rugat fiind de dumnealui, am iscalit.
1837 septemvrie 10.
Ipac Dometie arhimandrit sf. episcopii Rimnic si duhovnicu dum-
nealui gi martor.
1837 septemvrie 10.
[pe verso] :
Prezedentul politicetii judecAtorii Ilfovului, secsia 1-iu
AceastA copie citindu-sA cu cea adevAratA, s-au gAsit intocmai,
pentru care BA i adevereazA, dupA orinduiala.
1844 iulie 28.
Prezidentul,
C. Falcoianu
IL.P.I
grefier,
[indescifrabil]
Acad. R.S.R., CCCCXLVIII-68.
Copie, stare foarte bunk.

359 1837 septembrie 20. [Bucureti].

Ocirmuirea sfintei Mitropolii a Ungrovlahii
Dumnealui biv vel batman Costandin Balaceanul dupA cererea
ce au fAcut ca sa i sa dea un loc a -0i pune cele trebuincioase ale casii,
cum fin, lemne i altele.
440 www.dacoromanica.ro
 Printr-acest pecetluit ii dam voie dumnealui ca un loc ce este
In marginea Podului Sarban Voda, in capul viilor dupA Dealul Filaretului,
pA mosiia sfintei Mitropolii, ce nu poate aduce nici un folos casii, fiind
Mhos. SA-1 is dumnealui si sa -1 intrebuinteze la cele de mai sus, plAtind
pa fiescare an la sfinta Mitropolie cite lei cinci, nefiind volnic dumnealui
a cladi bina mare pa dinsul far de stirea sfintei Mitropolii, nici a-1 vinde
la cinevasi prin mezat, sau prin riza-pazar, nici a face prAvAlie pentru
orice fel de vinzare.
Care acest loc mAsurindu-sa acum, an exit partea despre miaza -zi,
din gardul vii casii raposatului Manuc $i pina in soseaoa de la capul
Podului SArban Voda, stinjeni cincizeci si vase. Pa marginea sosalii pin&
in viia Ivancii preotul, stinjeni patruzeci. Din sosea pinA in capul vii
popii Ivanciu stinjeni f}apt esprezece. i apoi pin la capul viilor pinA in
gardul vii casii raposatului Manuc de unde s-au inceput trasura, stinjeni
patrusprezece. Iar pogoneste, tot acest loc este un pogon, o prAjina si
jumatate.
Drept aceia, s a dumnealui mai sus pomenitului boer, din partea
sfintei Mitropolii, acest pecetluit, ca sa tie mai sus aratatul loc atit dum-
nealui eft $i urmasii dumnealui citi Dumnezeu ii va darui, ping in cit'a
vreme le va trebui, In pace si nesupgrat.
Pentru care au iscalit dumnealui si in condica iconomii ca sg, va
pAzi intocmai.
1837 septemvrie 20.
IL.P.I
Evghenie iconom Mitropolii
Trecut in condica iconomii,
C. Petrescu
Acad. R.S.R., CCCXXXVII-138.
Original, stare foarte bunA, Male cu filigran ; pecetea Mitropoliei In tus negru.
Ibidem, copie CCCXXXVII-139.

360 1837 decembrie 12. Bueureti.

# 260, adica dog Bute saizeci galbeni olandezi, drepti la cumpAn6

$i negluriti, am primit de la dumnealui serdar Mihalache Pencovit pretul
a zece stinceni [stinjeni] loc fatA, ce prin mezat i-am vindut dumnealui
din locul gradini casi mele ce o am in mahalao Brezoianului, andi-
pricon de la raposatul sotul meu Constandin Menghenegiu, de a cgrora
primire dau acest inscris spre dovadA $i incredintare.
1837 dechemvrie 12.
Bucuresti
Zanfirita Menghinigioaca
Dimitrii preotul si duhovnic of biserica Brezoianul
Grigore Alexiu serdar, martor [grecege]
Manole Economu, deasemenea [greceFte]
Acad. R.S.R., CCXLVI-40.
Original, stare foarte bunA, hlrtie finA, subtire, strAinA, cu filigran.

441
www.dacoromanica.ro
361 1838 ianuarie 15. Bueureti.
Cinstitului Sfat orasenesc din Bucuresti
Arhitecton orasului
La revizuirea ce-am facut la multe din cladirile cele cuprinse in
ocolul Vapselii Ro ii, potrivit cu coprinderea poruncii cinstitului Sfat
de supt nr. 41, cercetind i starea Hanului lui Manuc, am vAzut ca la
partea despre Dimbovita zidurile s-au zmintit plecindu-sa Intr-o parte
cu vreo trei toluri din a for cumpanire, care foarte lesne sa poate surpa
de vreun al doilea cutremur, sau vreo alta elementary Intimplare ii va
pricinui mare vatamare.
Pentru aceia dar supui aceasta In cunostinta cinstitului Sfat ca sa
binevoiasca, fara intirziere, a face cuvenita punere la tale ca sa sa inda-
toreze ehiriarii acei parti a esi din lacuintele for spre departarea primejdii
ce-i amerinteaza starea cea proasta a pomenitelor ziduri.
Arhitecton orasului,
Faiser
nr. 3
Bucuresti
1838 ghenarie 15
Arh. St. Buc., Municipiul Bucureti, 596/1838, f. 30.

362 1838 ianuarie 19. Bueureti.

Cinstitului Sfat orasenesc
Supt iscalitii aflindu-ne lacuitori cu inchiriere in hanu manastirii
Cretulescului dupa Podu Mogosoai, Vapseaua Verde, unde acum cu cutre-
muru stricindu-sa prin case find despartiturile odailor de paente, s-au
facut oaresicare stricaciune. Asupra cariia viind dd. comisaru cu ingi-
ner, ne pomenim silindu-ne a iei duprin case, Ingrozindu-ne ca o sa
puie eczecutie.
Noi vedem ca zidul cel gros despre fata Podului 1i dupa imprejur
nici o crapatura nu este nicaierea, numai despartiturile, lucru care 81
poate drege, iar nu sa ne zoreasca acum vreme de jail* far da nici
un cuvint, sa iesim din casa, cind nici ca putem gasi altele.
De aceia plecat ne rugam, milostivire sa faca cinstitul Sfat bine-
voind a grabi orinduind om Intr-adins cu stiinta de binale ca sa vaza
cit de tirana napastuire ne face dd. comisar, fara cuvint drept, de scoa-
tere duprin case intru aceasta nevoita i primejdioasa de viata vreme.
Ai cinstitului Sfat supusi,
paharniceasa Zmaranda Pangratina
treti logofat Nicolae [indescifrabil]
Marghioala iii Zinca serdar Athanasiu
Arh. St. Buc., Municipiul Bucureti, 596/1838, f. 47.

363 1833 ianuarie 20. [Bueureti].

Cu cinste fac cunoscut cinstitei epitropii ca casele ce be am luate
prin contract de la aceasta cinstita epitropie, aflindu-se Inca de mai nainte
slabite de cutremurul din leat 1829, acum iarasi din cutremurul urmat
442 www.dacoromanica.ro
la 11 ale urmatorului s-au stricat foarte tare, crgpind atit zidul p[r]etu-
tindeni, cit $i cosurile au cgzut.
De aceia, dupg datorie, fac cunoscut cinstitei epitropii stricgciunea
ce s-au fgcut, ca nu intimplindu-se (fereascl Dumnezeu) vreo primejdie
de foc, sg fiu en in rgspundere. Caci dupg o asemenea Intimplare prici-
nuita de obste, nu mg cunosc mai malt dator intru rgspundere 1,
doctor Gronau
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-212.
Copie, stare buna, Male groasa, verzuie.

364 1838 ianuarie 25. Bueureti.

Case le mele din mahalaoa Mihai Vodg, Vgpseaoa Verde nr. 1 440,
ce le-am cumpgrat cu bung tocmeala de la dumneaei cocoana Mariuta
Piersiceanca, care vinzare este Infaritg si de catre cinstit tribunal de
comert, cu bung a mea voie si nesilit de nimenea, le dgruesc soru-mii
dumneaei maioresii Marghioalii Arcudinschi.
Pe temeiu dar acestui lnscris le va stapini in pace si nesupgratg de
nimenea, atit dumneaei, cit si mostenitorii dumneaei din neam in neam,
cgti Dumnezeu li va darui.
*i spre mai bung tgrie am rugat si pe cinstita Mare logofetie a drop-
tgtii de 1-au Mark dupg orinduiall.
1838 ghenarie 25.
serdaru Scarlat Geanoglu
La acest dar ce-1 face sotul mien, eu neavind nici o pretentie de
lipsg de zestre, prin iscglitura-mi fac dovadg.
Maria Geanoglu
[pe verso] :
Logofetia Mare a Dreptgtii
Dupg incredintarea ce au dat Logofetii, Tribunalu comertial al Ilfo-
vului, prin raport supt nr. 1 249, a se adeveri inscrisul al dumnealui
sgrdarului Scarlat Geanolu de daru ce face cgtre dumneaei maioreasa
Arcudinschi sora dumisale, dindu-i o pgrAche case din mahalaoa Mihai
Vodg, pa, locul acei mangstiri, cu embatichiu, precum In fatg sg aratg,
el dupg cercetarea ce an facut si infatisarea documenturilor, cunoscin-
du-sg argtata cask bung si dreaptg a dumnealui sgrdarului, zice cg slo-
bod este a le arui.
Asupra cgriia act dind in scris si sotia dumnealui sgrdarului cg nu
are nici o pretentie de lipsg de zestre, logofetia dar, pg temeiurile de mai
sus argtate, adevereazg acest act de dar, trecindu-sg dupa orinduialg, si
la condi* cu aceastg osebire hag cg dumneaei maioreasa aflindu-sg
supusg ruseasca, dupa tractaturi nu poate avea acaret nemiscgtor intr-
acest Printipat. Prin urmare este 1ndatoratg a o instreina la alt obraz
pamintean.
Directorul,
A. Racovitg

1 Copie dupa raportul d -Iui doctor Gronan din 20 ghenarie anul 1838, catre epitropie".

www.dacoromanica.ro 443
 s [eful] s rectieil,
Poenaru serdar
nr. 15
1838 aprilie 15
secsia 2-lea, masa 1
Acad. R.S.R., CCXCVIII-6.
Original, stare bunk, hirtie cu filigran.

365 1838 februarie 5 10. Bucureti.

Asupra, coprinderii raportului acei cinstite Agii, cu nr. 1 180, sa
rgspunde 0, potrivit cu pgrerea arhitectonului orasului, unindu-sa depar-
tamentul, orindueste comisie compusg de : d. maior Arcudinschi ajutorul
d. inginerului statului, d. Faisar arhitectonu orasului si de d. Savie Vilacros
arhitectonul, pa care-i va ingriji Agia, ca simbgta, la 12 ale acestii luni
sa -i impreune, si mergind la fata locului sa sa, cerceteze acele pgrti de
zid zdrobite de cutremurul urmat la partea despre Dimbovita a Incape-
rilor Hanului lui Manuc, dug sa poate adicg a sa socoti temeinica irate-
meierea ce li sa poate face, prin instructii temnitii, sau la inpotrivg prin
prin ce mijloace sa poate darima, ca sa nu aducg impiedicare cursului
riului Dimbovitii si prin urmare sg, sa pricinuiascg si astupare canalului
Dimbovitii $i amerintare de umflgtura riului inch sa sa aducg innecgeiune
din aceasta partilor celor jos ale orasului din susul apei.
Si in sfirsit de orice chibzuire a va face intru aceasta, mncheind
act inscris supt iscgliturile orinduitilor comisari, sa sa trimitg prin osebit
raport la Departament, spre a i sa da dezlegare de urmare.
Arh. St. Buc., Municipiul Bucuresti 596/1838, f. 157.

366 1838 februarie 7. Bueureti.

Preaingltate doamne,
Depertamentul logofetii dreptgtii, cu plecgciune supune In cunos-
tiinta marii voastre ca dumnealui biv vel batman Costache Balgceanul
(land la mezat spre vanzare la Judecgtoria comertialg a Ilfovului, doug
pravglii cu locul for mostenesc pe Podul Beilicului, in mahalaoa Sfintului
Joan eel Nou, adicg o bruarie si o franzelgrie, instiinteazg logofetii po-
menita judecgtorie, prin alegerea sa cu nr. 1 trimisa pe 16110 raportul
de supt nr. 7, eg, striggndu-s6 la mezat dupg oranduialg, cu pretul cel
din urma de galbeni Impargtesti 1 067, adicg una mie saizeci si sapte,
pe care s-au multumit d. sardar Iancul Costacopulu vechil cu deplina
putere din partea dumnealui vanzatorului, s-au haraciladisit, ramaind a-
supra lui Isac Bali pgmantean, nesupus la nici o protectie streina.
Si dupg haraciladizma, amgndoug pgrtile cerand la tribunal a sa
masura catatimea locului acestor pravglii, am oranduit pe d. pitarul
Costache Multescu grefierul. Si de fatg cu pomenitii facgnd masuratoare,
an esit In fata podului din zidul dumnealui dvornicului Alexandru Scarlat
Ghica tai pgna in pravalia lui Lazar ovreiu, stanjeni zece, i la mijloc,
tot in curmezis, an exit stanjeni opt $i palme doug. Si la fund, dgspre
444 www.dacoromanica.ro
garla, stanjeni sapte, palme doua, iar lungul din pod si pana in garlai
atat despre dumnealui dvornic cat si despre Lazar, au exit cate stanjen'
doalzeci.
i fiindca la aceasta vanzare s-au pazit toate cerutele formalitati
prin legiuirile intocmite pentru mezaturi, cu plecaciune sa supune la
luminata intarirea marii voastre spre pacinica stapanire a cumparatorului.
1838 fevruarie 7.
Mare le logofat al dreptatii,
B. tirbei
Secsia al 3-lea, masa al 3-lea, nr. 1 099
ref secsii,
sardar Tampeanu
[rezolutia domnului] :
Noi Alexandru Dimitrie Ghica voevod cu mila lui Dumnezeu domn
i stapanitor a toata Tara Romaneasca.
Asupra anaforalii Depertamentul logofetii mari a dreptatii cu nr.
1 099 pentru vanzarea prin mezat a doal pravalii, cu locul for mostenesc,
pl Podul Beilicului, in mahalaoa Sfantului Ioan cel Non, ce an fost ale
domnului biv ve/ hatman Costache Balaceanul si le-au cumparat Isac
Bali pamh"ntean, dupe articolul 9 din legiuirea intocmita pentru mezaturi
interim domniia mea ca s, stapaneasca numitul In bung pace ca un cum-
parator de la mezat.
IL.P.I
Marele logofat al dreptatii,
B. tirbei
Nr. 89
Bucuresti
11 fevruarie 1838
[pe verso]:
Isaac Solomon Bali
Golectia George Potra.
Original, stare bunk, hirtie cu filigran ; pecetea mare domneascA, In tus rosu.

367 1833 februarie 9. Bueureti.

Departamentul trebilor din Launtru
Cinstitului Sfat orasanesc
PA ling, raportul Agii cu nr. 1 180 s-a trimis departamentului in
original raportul d. Faiser, atingator de parerea ce imi d, asupra vata-
mOrii partii Hanului lui Manue, despre Dimbovita ; dupe care sa alatura
pe Rua. aceasta copie, precum asemenea i dupg porunca ce s-a inclreptat
spre raspuns Agii, din care patrunzindu-sa va ingriji $i acel Sfat a s,
impreuna in ziva hotarita orinduitii comisari, la fata locului, spre cerce-
tarea cuvenita soglasuit cu deslusirile coprinse in porunca Departamen-
tului.
pt. eful departamentului,
Ioan Manu
www.dacoromanica.ro 445
 M. Pencovici
Nr. 145
1838 fevr. 9
Arh. St. Buc., Municipiul Bucureti, 596/1838, f. 156.

300 1038 februarie 11. Bueureti.

Cinstitului Sfat orasenesc din Bucuresti
Arhitecton orasului
Yn trecutele zile impreuna cu d. comisaru Vapselii Rosii, revizuind
stares incaperilor Hanului Papazoglu am vazut ca calcanu de zid despre
spitaria d-lui Ticher se afla in foarte proasta stare, Inch din cel mai mic
cutremur sa poate surpa pa laboratoriu d-lui Ticher.
De aceia trebuie s5, sa indatoreze proprietarul numitului han a
lega acel calcan cu legaturi de fier, precum si pa la multe parti a acestui
han, ce sa afla vatamate, sa fad, meremeturile trebuincioase.
Asemenea si peste drum de spitarie la casa supt care a afla o cir-
ciuma, stilpu din colju acestii case sa afla In foarte proasta stare si amerin-
teaza surpare. Pentru care pricina am si pus de s-au departat lacuitorii
dintr-insa spre apararea primejdii. Dar trebuie sa sa lndatoreze proprie-
tarul numitii casii a darima aceasta vatamata parte si a o cladi din nou.
Arhitecton orasului,
Faiser
nr. 33.
Bucuresti
1838 februarie 11.
Arh. St. Buc., Municipiul Bucureti, 596/1838, f. 177.

369 1830 februarie 11. [BueurWi].

Departamentul pricinilor din launtru
Comisii doftoricesti
Spre raspuns la raportul acei comisii de supt nr. 14 i sa face cunoscut
ca desi cu o masura statornicita in urma nu s-ar fi cuvenit a desfiinta
voia data lui nel mai nainte dupa ce el au inplinit conditia supt care
1-au indatorat comisia la slobozirea acei voi.
Dat, fiindca comisia in jurnalul ce s-au incheiat pentru orinduelile
spiterilor marginind numarul spitariilor politii in sums de 19, nu face
nici o pomenire pentru voia data acestuia. Dupa care urma a sa socoti
ca sint doazeci de spitarii in politie, iar nu noasprezece.
Yn temeiu caruia jurnal prin rezolutie pusa asupra jelbii gremiului
spiterilor pentru aceasta pricina dupa chiar a comisii chibzuiri, depar-
tamentul zice ca nu sa va mai deschide alta spiterie peste numarul de
nouasprezece.
Acura dar, fiindca dupa ale comisii contradictoare chibzuiri gi o
parte $i alta stau cu temeiuri in mina pa care JO sprijinesc ale for cereri,
departamentul alaturind totdeodata i jalba ce au mai dat acum spiterii
446
www.dacoromanica.ro
tot in aceastg pricing, i aerie a 0, intalege cu gremiu spiterilor i aducind
fn fiinta pg toate partile reclamante, dupa ce le va face cunoscut propu-
nerea ce face departamentului prin acest raport al sau.
Pentru ceea ce sa atinge de retroactivitate, sg chibzuiasca in ce chip
sa cuvine a se regularisi aceasta pricing cu o reciproca multumire, facind
a ineeta in vremea viitoare once reelamatie in aceasta pricing i sg rapor-
tuiasca a sa da dezlegare.
pentru eful departamentului,
Joan Manu
C. Filipescu
Nr. 825
1838 fevruarie 11.
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran.

370 1838 februarie 16. Bueureti.

Cinstitului Sfat orgenesc din Bucure.ti
Arhitecton ormului
Dupa revizuirea ce am Mout pa la multe locuri impreung cu d. comi-
saru Vgpselii Itc*i asupra starii cladirilor bisericilor vgtamate din cutremur,
cu toate ea am dat proprietarilor povatuirile cuvenite pentru mereme-
tunic trebuincioase, socotesc de datorie a incunotiinta ski cinstitului
Sfat ca sa binevoiasca a porunci cele de cuvinta spre poprirea vatamarii
for i a primejdfflor ce s-ar putea intimpla.
1. La biserica Hanului *erban Voda sa afla turnul in proasta stare,
i o parte din bolta, care unete amindoua partile turnului, s-au i surpat.
Aflindu-sa asemenea i cladirea bisericii crapata pa la multe locuri, inch
sa poate surpa cu totul acel turn, numai dintr-un mic cutremur.
De aceia prin d. comisarul vgpselii s-au i inchis numita biserica.
Cinstitu Sfat Ina va binevoi a indatora pa cuviosul egumen ca sa puie
a lega biserica cu legaturi de fier i a dgrima partea cea de sus a pomeni-
tului turn.
2. La pravalia lui chic Nicolae Triha din ulita Lipscanilor nr. 862
au crgpat bolta atit incit poate sa sg, surpe pe trecatori. De aceia trebuie
sa sg indatoreze proprietarului a propti acea bolt& deocamdata, pina
dud. va erta vremea a o lega cu legaturi de fier.
3. Zidurile proprietatilor d-lui Alecu Mimi i d. Hanic armeanu
despre ulicioara, ce merge la biserica Sfintului Nicolae din *elan, au era-
pat din cutremur pa la multe locuri. De aceia trebuie sa sa indatoreze
acei proprietari a face intre aceste doua ziduri trei cercuri precum s-au
facut i la casa dumnealui Dumovici, spre apararea primejdii la intim-
plare de vreun alt cutremur.
Arhitecton oraului,
Faiser
nr. 38
Bucure0i
1838 februarie 16
Arh. St. Buc., Municipiul Bucuresti, 596/1838, f. 183.

447
www.dacoromanica.ro
371 1838 lebruarie 25. Bucure0i.
Cinstitului Sfat oragenesc
Spre raspuns la porunca cinstitului Sfat de supt nr. 163 atingItoare
de revizuirea cladirii Hanului Manue de a cunoagte dad, sa poate drege
spre a sa, putea popri surparea ei, suptiscalitul mergind in fats locului,
impreung si cu d-lor maiorul Arcudinschi si arhitecton Vilacros, dupa
cercetarea ce cu scumpatate am facut la toate partite ce alcatuesc acea
cladire, cu cinste supui in cunogtinta cinstitului Sfat, pa a noastra units
chibzuire :
proect intii
Sa sa darime toate zidurile catului de sus a partii despre riul Dim-
bovitii, si sa sa arze mnvelitoarea pa zidurile catului de jos, care aceste
zidiri trebuie sa sa lege atit sus cit gi jos cu legaturi de fier ; sa sa zideascI
din nou peretii ce despart odaile si sa sa intemeeze temeliile despre Dim-
bovita cu zidarie de caramizi bine coapte gi var nestins.
Asemenea sa sa meremetiseasca si lemnaria si tavanurile de la
graj duH.
proect al doilea
De sa va lass cladirea tot precum este atom, sa sa zideasca din nou
toti peretii ce despart odaile despre riul Dimbovitii, de jos de la temelii
pin/. supt invelitoare si sa sa uneasca zidul cel despre Dimbovita cu pe-
retii despartirilor prin legaturi de fier puse din cap in cap.
Despre elute unde se afla acum galaria [galeria, pridvorul] cu stilpii
de lemn, trebuie sa sa cladeasc/ din nou un zid de fatada ping supt Suave-
litoare. Toti peretii despartirilor trebuie sa sa unease*/ asemenea prin lega-
turi de fier cu acest zid de fatada spre a sa putea intemeia zidul despre
Dimbovita cu zidul fatadii despre curte si cu peretii despartirilor. Prin
care aceasta lucrare sa poate popri surparea lui la intimplare de vreun al
doilea cutremur.
proect al treilea
SI sa darime partea acestei cladiri despre Dimbovita pins la tavanul
grajdului, puindu-sa legating de fier din doi in doi stinjeni, pa toata lar-
gimea cladirii. Sa sa intemeeze temeliile eu zidarie de caramizi bine coapte
si var nestins. Celelalte doua caturi de deasupra 0, pot cladi din nou in
paente, de poate fi ertat aceasta lucrare de vreme ce cladirea se afla in
ocolu V[apselii] Rosii.
.
Zidul acestii cladiri, despre proprietatea capitanului Toma, fimdca
sa afla mirate din dreapta lui pozitie, trebuie sa sa aduca iaragi in locul
sau prin legaturi de fier, spre departarea primejdii ce s-ar putea, ivi din
vreun al doilea cutremur 1.
maior Arcudinschi
Vilacros
Feiser
Arh. St. Buc., Municipiul Bucureti, 596/1838, 1. 224.

I Data doc. rezultA din rezolu %ie.

448
www.dacoromanica.ro
372 1838 martie 18. Bueureti.
Prealnaltate doamne,
La trecutul avgust am avut cinste a supara pa inaltimea voastra,
cu jalba aratatoare de trudnica mea slujba ce am urmat la acest Printipat
in douazeci vi vase ani in vremea care am jartfit multe osteneli In cele mai
grele rautati ale pamintului acestuia, cu apropiere si de perderea vietii.
Rugaciune printr-acea jalba facInd ca precum la toji s-au fkut adaos
de lefi, sa mi sa fad, gi mie, mai virtos ca acum taut la Spitalu Filantropii
indoit numarul bolnavilor, dindu-mi-sa In cautare si pa cei de la spitalu
Co ltii.
La acea a mea jalba ati avut inaltimea voastra bunatate de ati
poruncit prin rezolutie cele urmatoare :
Depertamentul din launtru va Indrepta In buna chibzuirea Eforii
spitalurilor aceasta jalba spre putincioasa mingaere qi dreptate".
Care indreptindu-se supt nr. 6.263 la cinstitul Depertament din
launtru, de acolo supt nr. 1 540 noemvrie 2 anul Incetat, cu jalba in ori-
ghinal s-au trimis in cinstita Eforie a spitalurilor, de unde pina in ceasul
acesta nu numai vreo punere in cale s-au facut, dar nici cit de mic ras-
puns mi s-au dat, alerg iarasi in fireasca inalimii voastre dreptate qi
plecat ma rog sa binevoiti a da porunca sa sa faca lucrarea luminatei
rezolutii, fiindca virsta, greutatea casei, insemnatele mele slujbe cere indrep-
tarea napastuirii ce mi sa face, si care numai Inaltimea, voastra ca un
drept judecator si mult milostiv puteti a o savirsi.
Prea plecat,
doctor Gronau
Bucuresti
martie 16 anul 1838
[rezolufia] :
Noi Alexandru Dimitrie Ghica voevod cu mila lui Dumnezeu domn
a toata Tara Romaneasca.
Depertamentu trebilor bisericesti va Indrepta aceasta jalba In
buna chibzuirea Eforii spitalurilor ca sa poata dobindi in dos iscalitul
Indestularea dreptului slujbei sale 1.
1838 aprilie 15.
IL.F.1
seful secretariatului,
C. Petrescu
Arh. St. Buc., Logofetia pricinilor bisericesti, 5.415/1838, f.l.
Original, stare foarte bunA, 'Artie cu filigran.

373 1838 aprilie 7. Bueure0i.

Din cutremurul intimplat In 11 ale trecutului ghenarie, leatul urma-
tor, precum au cercat zmacinare toate binalele din aceasta politiie, pri-
cinuindu-se Qi oaresicare zminteall par ii despre girla a Hanului lui Manuc
1 La 20 aprilie 1838, Costache BalAceanu, seful Logofetiei pricinilor bisericesti, o trimite
to copie Eforiei spitalelor, cu poruncA sA se cerceteze si sa binevoiascA a face cuviincioasa
punere la tale ".

449
29 c. 2145 www.dacoromanica.ro
ce este al d. Murat Manuc Bei, si dupa a inaltimii voastre de cl,te punere
la cale si starea mai sus numitului han, prin comisie intocmita de trei
arhitectoni adica d. maior Arcudinschi, d. Faiser si d. Vilocroz, de a carora
parere au si facut proect ce prin cinstit Sfat orasenesc s-a trimis Departa-
mentului din Mantra, si dupa care plecat alatur aici copie, si vazind eu
a din articolu 1 sa poate naste o invederata paguba, si eel d-al doilea
fiind spre stricaciunea planului hanului si lupus unei cheltuieli maxi si
zadunica, Welt niciodata nu sa poate potrivi cu venitul hanului, iar eel
d-al treilea, ce putea sa se implineasca cu o cheltuiala nu atit simtitoare,
este poprita de cinstitul Departament din launtru.
In urma careia proect chemat fiind si de cinstita Agie si aratandu-
mi-s tot pomenitul proect, ce in copie i s-a trimis cinstitei Agii, pa linga
porunca cinstitei Marii vornicii din launtru cu nr. 280, am vazut zicind
iarasi ca numai eel d-al doilea articol nu poate fi primit, caci nu se mai
poate face binale cu paente in coprinsul Vapselii [de] Rosu.
Asadar, eu cunoscindu-ma dator ca in twit& vremea sa ocrotesc
si sa intimpin nefolositoarele cheltuieli ale d. Murat Manuc Bei, silit am
fost a pofti trei arhitectoni, anume : d. Harten, d. Kondrat si d. Friederich
Gaer dupa a carora chibzuire si parere plecat alatur aci copie i tal-
macire, si din care fiindea se cunoaste invederat, ca din pricina cutremu-
rului nu s-a adus hanul in mult mai mare slabiciune, dupa cum s-a
aflat mai nainte, si nici ca socoteste d-lor negresit de trebuinta a se fad,
meremeturile acele mari aratate de cei Intli arhitectoni.
Apoi netagaduit este ea intr-aceasta politiie sa vede multe binale
supuse stricaciunii, care covirseste pa a partii hanului Manuc, si tot nu
slut indatorate in asemenea meremeturi mari. Dar pentru aducerea a
partii hanului In o stare de tot zdravana si temeinica, sa arata de d-lor
arhitectoni Harten, Kondrat si Gaer prin proect, cu care planul hanului
de acum nu va fi stricat, decit numai darimindu.-se peretii supusi banuelii,
cei d-afara, s se cladeasca din nou de zid si nu de paente.
Este stilt ca la intimplare de cutremur (din a caruia, banuiala Inca
nu am iesit) peretii de paente nu slut primejdiosi ca cei facuti numai de
zid, si socotesc ca pentru aceasta s-a dat voe a a preface casele cu paente
si in coprinsul Vapselii Rosu, precum in Sfintul Gheorghe Nou, pe doi
pereti, multe pravalii, i in [a] d-nei Elenca Mustacov, si unde s-a intim-
plat focal in Olari, la circiuma din colt.
In nefiinta proprietarului, adica d. Murat Manuc Bei si pina in
venirea parerii d-lui, ce are a-mi trimite pentru aceasta, plecat ma rog
Voastre spre a a da luminata porunca, unde sa cuvine, ca
sa mi sa dea voe, intii on sa fac meremeturile cuvincioase de a a Linea
in stare ce sa afla acum ; al doilea s fac doua piaturi inainte dupa art. 3
din proectul d-lor maior Arcudinschi, Faiser si Vilacroz, sau a se urmeze
dupa proectul d-lor Harten, Kondrat si Gaer.
[rezolulia domnitorului] :
Departamentul din launtru va chibzui cele de euvinta si va Indrepta
cu desavirsire 1.
Arh. St. Buc., Municipiul Bucureti, 596/1838, f. 293.

I Data doc. rezultA din rezolutie.

450
www.dacoromanica.ro
374 1838 mai 31. Bueureti.
Cinstitei Mari logofetii a bisericestilor
Eforia spitalurilor
anul 1838 mai 31
nr. 368
Bucuresti
Luindu-se In bagare de seams jalba d. Gheorghe Gronaos dohtorul
Spitalului Iubirii de oameni, ce au dat catre mariia sa voda, vi s-au indrep-
tat la aceasta eforie pa linga otnosenia acelui cinstit depertament cu
nr. 1 152.
Cu cinste sa face cunoscut, ca acest dohtor mai intai au avut lean.
pe lung lei cinci sute vi la anul 1836 i s-au mai adaogat lei doua sute, adeca
i s-au facut leafa de lei sapte sute pe lung. La anul 1837, cind s-au mai
adaogat 20 paturi la acest spital peste numarul ce avea, d-lui prin raport
au facut cerere ca sa i s mai mareasca leafa. I s-au raspuns di nu este
cu putinta a i 86, maxi, cunoscindu-se potrivita cu slujba ce indeplineste.
Si acum nu are eforia a raspunde alt decit tot acelea, punind inainte
vi aceasta ca spitalul acum nu are nici mijloace de a mai inalta leafa
dumisale.
De aceia cinstitul depertament va binevoi, on a-1 deslusi spre a
inceta de a nu mai supara auzul marii sale, sau a arata aceste inprejurari
unde sa cuvine.
Mihail Ghica
Mihail Racovita
Alexandru Ghica
secretar, C. Costache
Arh. St. Buc., Logofetia pricinilor bisericeti, 5 415/1838.

375 1838 iunie 22. Bueureti.

Preainaltate doamne,
Depertamentul logofetii dreptatii cu plecaciune supune in cunos-
tinta marii voastre ca o Zanfira Menghenisoaica vaduva de aid, (land
la mezat spre vanzare la Judecatoria comertiala a Ilfovului zece stanjeni
de loc in fata podului din totalul locului casilor ei ce are in mahalaoa
Brezoianului, Vapseaoa Verde, cu plata de chirie la manastirea Sarindarul,
instiinteaza logofetii pomenita judecatorie prin alegerea sa cu nr. 21
trimisa pe langa, raportul 43.,, supt nr. 2 230 eh strigandu-se la mezat dup4
oranduiala, cu pretul cel din urma de galbeni olandezi doaa sute saizeci,
pe care s-au multumit numita vanzatoare, s-au haraciladisit ramaind
asupra domnului sardarului Mihalache Pencovici carele cerand a i sa
osebi vi a sa masura acesti stanjeni de loc, s-a oranduit in fata locului
d. pitar Costache Multescu grafierul acelui tribunal.
Si au dat raspuns in scris tribunalului, ca au masurat In fata podului
din ulucile vecinului de alaturi d. medelnicer Joan Giurescu spre casa
vanzatoarii Zanfirii vi au osebit zece stanjeni prin batere de tarusi, i zece
stanjeni mijlocul vi zece fundul in lat. Iar lungimea pe amandoaa partile
pang, in fund au exit saizeci vi vase stanjeni.
www.dacoromanica.ro 451
 i fiindca la aceasta vanzare s-au pazit toate cerutele formalitati
prin legiuirile Intocmite prin mezaturi, cu plecaciune se supune la luminata
intarirea marii voastre spre pacinica stapanire a domnului cumparato-
rului.
1838 iunie 22.
Mare le logofat al dreptatii,
B. tirbei
Secsia al 3-lea, masa al 3-lea
nr. 5 695
Seful secsii,
sardar Scarlat Tampianu
[rezolufia doinnului]:
Noi Alexandru Dimitrie Ghica voevod cu mila lui Dumnezeu domn
lii stapinitor a toata Tara Rumaneasca.
Asupra anaforalii Depertamentului logofetii maxi a dreptatii cu
nr. 5 695 pentru vanzarea prin mezat a zece stanjeni de loc in fata podului
din mahalaoa Brezoianului, ce an lost a Zanfirii Menghenigioaica, vaduva
de aici, si i-au cumparat d. sardarul Mihalache Pencovici.
Dupe articolul 9 din legiuirea Intocmita pentru mezaturi, intarim
domnia mea ca se stapaneasca numitul in bung pace, ca un cumparator
de la mezat.
L.p.1

Mare le logofat al dreptatii,

B. *tirbei
nr. 499
Bucuresti
1838 iunie 26
Acad. R.S.R., CCXLVI-41.
Original, stare foarte bunA, hirtie groasa, cu filigran ; frumoasA pecete domneasei
In tus rosu-maroniu.

376 1838 iulie 19. Bueureti.

Departamentului trebilor din launtru
Cinstitutului Sfat orasenesc
Fiindea veche[a] zidire supt numire de Cismeaua lui Mavroghene
se socoteste obsteasca i cladita pe loc obstesc, carele dupa, punerea la
cale ce In urma este facuta de catre vremelniceasca obladuire, s-au poprit
pe seama infiintarii unii gradini publice.
Prin urmare i materialul darimaturii acestia ce s-au urmat pe
temeiu de vatamare din cutremurul facut, fireste urma a sa, lua In folosul
publicului, si mai cu seam/ ea s-ar fi putut inlesni cu dinsul temeinica
dregere a soselii de acolea.
Cum dar au suferit cinstitul Sfat ca ingrijitorul bisericii sa is in al
sau folos acel material, cu mirare este departamentul. Spre care sfirsit
sa porunceste, ca indata s trimita a popri pa ingrijitorul bisericii de a
lua mai mult material, ci tot acela sa se intrebuinteze la sosea, fare insa
sa sa mai urmeze cea mai mica darimare zidurilor ce slut lasate asa precum
se afla, din Malta porunca.
452 www.dacoromanica.ro
 Iar catre aceasta sa cerceteze totdeodata Sfatul unde s-au intre-
buintat celalalt material dkimat si intr-al cui folos, precum si pentru
pravalioara si circiuma ce sa, afla cladita in coltul soselii, sa sa cerceteze
de cind sint facute acestea, ce venit are biserica de la dinsele, si dad, dupa
plan este a sa darima, sau 'Amin asa precum sa afla.
Pentru *eful departamentului,
loan Mann
M. Pencovici
nr. 1 170
anul 1838 iulie 19
secsia, inginereasca 1
Arh. St. Buc., Municipiul Bucuresti, 652/1838.
Original, stare bung, hirtie cu filigran.

377 1E38 august 31. Bueureti.

Cinstitului Sfat orasenesc din Bucuresti
La porunca cinstitului Sfat de supt nr. 1 438 atingatoare de chib-
zuirea ceruta asupra pkerii ce an dat meimaria orasului pentru mere-
metul cladirii Hanului Manue, dupa intelegerea ce am avut intru acesta
cu dumnealor maiorul Arcudinschi si arhitectul Vilacros, cu cinste ras-
punz ca indata dupa intimplarea cutremurului cercetind not suptiscalitii
starea acestii cladiri, am si supus cinstitutului Sfat parerea noastra pentru
meremetul si prefacerea ei cu temeinicie prin trei deosebite proecturi
coprinse in raportul nostru de supt nr. 58.
Dar d-nul dohtorul Tucar nemultumindu-sa pa a noastra parere,
pentru ca cheltuielile i s-au parut foarte marl, au infatisat mai in urma
cinstitului Sfat un proiect al Meirnarii asupra meremetului pomenitei
cladiri. Dar pentru ca acest proiect au fost numai o descriere fka indestula
deslusire, am cerut a ni sa trimite si un plan dupa orinduiala, spre a putea
face cercetarea cuvenita si a ne da chibzuirea in cunostinta cinstitului
Sfat.
Pupa vreo citava vreme ne-au si trimis maimkia un plan, Insa o
alcatuire foarte proasta si neiscalita de nimenea, din care nici unul cn
oaresicare stiinta arhitectonica nu sa poate domiri.
Iar cit pentru proectul ce au mai infatisat d-1 dohtorul Tucar aid,-
tuit de dumnealor arhitectii Hartel, Konrad si Gaier cu cinste aratam
ca acel proect s-ar putea aduce la indeplinire, Ins/ trebuie ca mai nainte
sa, sa indatoreze d-lui dohtorul a ne trimite si un plan spre a putea face
cercetarile cuvenite si a ne da parerea.
Catre aceasta suptiscalitii avem cinste a alkura pa Bugg acest raport
un plan deslusitor de un alt meremet ce sa poate face la aceasta cladire
mai cu inlesnire si care de 0, va aduce la indeplinire, incredintam ca va,
da cladirii temeinicia cuvenita.
Faiser Villacro se
Arh. St. Buc., Municipiul Bucuresti, 596/1838, f. 293, 385.
Original, stare buns .
1 De abia In 16 oct. 1838, Grigorie Mihail, trimisul Sfatului, face raport de materialul
rezultat din clArlmare; printre acestea grinzi, cSrAmidA, pietre de scAri, tSlpi groase de teme-
lie qi un fier ce au fost In virful cladirii, in greutate de case oca.

www.dacoromanica.ro 453
 378 1838 octombrie 19. [Bucureti].
Comisia V[el] Vornicii
Cuviosul igumen al manastirii Mihai Voda este poftit de comisie ca
sa plateasea lei una mie doll/ sute dougzeei i noua parale zece, In soco-
teala facerii caldaramului pa drept pravalia acei manastiri dupa ulita
ce merge spre Izvor. Caci dupa masuratoarea fIcuta de d. inginerul s-au
ales datoare pentru 37 stanjeni si 16 palme evadrati. Iar de primirea aces-
tor bani va iscali in dos d. ipocomisar, des[partirea] 2-lea, ce s-au oran-
duit a strange acesti bani.
Vreo zabava, comisia are nadejde ca nu sa va urma, ca sa poata
savArsi caldaramul 'Ana este vreme bung.
1838 octomvrie 19.
1L.P.!
comisar,
[indescifrabil]
Arh. St. Buc., M-rea Mihal Vodii, VIII-40.
Original, stare foarte bunk, hlrtie de format mic, verzuie.

379 1838 octombrie [f.z. Bucureti].

Contract
Directia Spitalului Brincovenesc au Incredintat postul unui hirurg
pentru acest spital la domnu dohtorul Frantisc Nizato, i dumnealui doc-
torul Nizato au primit acest post en conditiile urmatoare, cu asemenea
putere pentru amandoug, partile ei anume :
A. Dumnealui dohtorul Nizato sa leaga :
11u. SI savarseasca cu cea mai mare scumpatate Coate cele ce pri-
vesc la aceasta slujba, dupa oranduiala ce are acest spital, pentru 'hada-
toririle fiescaruia poslusitor, dup/ care oranduiala, copie pe cat sa atinge
de indatoririle hirurgului sa alatura pe langa acest contract spre stiintg.
2188. SA nu poata sa s/ traga dintr-aceasta slujba, cleat dup./ ce va
da direcsii, cu trei luni nainte, tire pentru asemenea hotarire a sa.
Direcsia sa leaga asemenea sa dea dumnealui dohtorului Nizato :
1' 400, adeea, patru sute, lei pe luna simbrie
21" o lacuinta fn spital alcatuita de dou/ odai.
31" lemnele cele trebuincioase pentru incalzirea pa lama si luma-
flare pentru acele doua odai.
Asa s-au asezat si spre avea puterea, s-au iscalit de amandoug
partile 9i s-au adeverit cu pecetea spitalului.
1838 octomvrie [f. zi].
L.P.I
Manolache Serghiad, caminar, epitrop
Iancu Nedeiano stolnic, epitrop
Nisato dr. Francesco
Institutul de Istoria Medicinii, Bucuresti, doc. 3.
Original, stare foarte buna ; pecete frumoasA, de hirtie, aplicatA, cu inscriptia
Spitalui BrIncovenesc, 1838".

454
www.dacoromanica.ro
380 1838 noiembrie 18. [BucureOi].
talere
503 adicl cinci sute trei lei s-au mai primit pentru lucrul sfesnicilor
de la pgrintele igumenul sfintii mgnastiri Mihai Vodg, care s-au
trecut si in dosul zapisului nostru.
1838 noemvrie 18.
Grigore Serafim
Arh. St. Buc., M-rea Mihai VodA, VIII-41.
Original, stare bunA, Male de format mic, cu filigran, verzuie.

381 1038 decembrie 22. Bucureti.

Vornicia politii Bucurestilor
Starostea cor[poratii] elari
Dupg cererea ce ai fgcut prin raportu dumitale a s6, slobozi patentg
de clas al 5 celui mai jos insemnat si anume :
Nicolae Tudor croitoru of biserica Alba,
Vornicia adresarisindu-sg cgtre cinstita vistierie au primit dezlegare
pentru adaosu lui intre patentari, de la viitoru trimestru, ghenarie leat
1839.
Drept ace[e]a 0, face cunoscut dumitale si ti se porunceste ca de
la pomenitul trimestru sg-i (sic) cunosti intre patentarii acei corporatii,
inplinind si bani taxii pentru patentg de clas al 5-lea, fiindcg asemenea
esti incgrcat cu dinsa la socoteala pomenitului trimestru.
1838 dechemvrie 22.
Vornic pol[itii],
[in descifrab il]
nr. 2.275
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, hirtia groasil, are in filigran cuvintul Bogath".

382 1038 decembrie 23. Bucureti.

Vornicia politii Bucurestilor
Starostea cor[poratii] selari
Mgcar cg peste putine zile sg adastg de la cinstita Vistierie condica de
patentari i patentele tutulor patentarilor, dupg care BA a trimitg si
dumitale lista si patente pentru cei de supt acea corporatie, dar fiindcA
trebuinta ce are cinstita Vistierie de bani nu iarta, cea mai mica intirziere
si trebue a fi intimpinata cu banii, negresit la 1 ghenarie viitor.
Printr-aceasta sg serie dumitale ca numai decit dupg primire sg
incepi cu adunarea banilor taxii de la patentari cunoscuti la area corporatie
si la 1 ghenar viitor sg si aduci la cantelarie o sum mai simtitoare din
datoria acei corporatii.
Iar apoi, pentru ceilaltg datorie a trimestrului ce sg va prevgdea
prin lista ce este a ti sg trimite, rinduri, rinduri, ping la 15 ale viitorului
www.dacoromanica.ro 455
fevruarie sa si istoveti ca i vornicia s, poata a-i raspunde la cinstita
vistierie in vremea cuviincioasa gi socotelile a le preda in vremea ce este
marginita.
1838 dechemvrie 23.
Vornic pol[itii],
[indescifrabii]
nr. 2 322
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, Male cu filigran interesant.

383 [1838 f.l.z.]. Bucure0i.

Cinstitului Sfat orkenesc
Mita ce cade acum intre locul meu i al d-lui doctor Gronaus, din
vechime au fost o ulicioara numai d-o jumatate stinjin i raposatul unchi-mio
Ionia Breslea, ce avea proprietatea acestui loc al mieu, voind sa se
largeasca ulita aceia au lasat din locul sau cite un stinjen i astfel s-au facut
acea ulita de un stinjin i jumatate, in lungime. Mai in urma, acest loc
al meu intrind in stapinirea unchi-mio Alexandru Limotescu an ajuns
a raminea maidan slobod din pricina razvratitoarii zaveri.
De la anul 1819 incoace dumneaei raposata sardareasa Ganea fosta
proprietare a locului ce este mum al d-lui Gronau, la orice prefacere de
uluci, mai lua cite o parte din drum i astfel au cotropit mai mult de o
jumatate stinjin din drum.
In anii trecuti, prin vreo citeva hirtii ce am avut cinste a indrepta
acelui cinstit Sfat i cinstitii Vornicii, facind cunoscuta aceasta calcare,
s-au hotarit sa vie la fats locului d-lor d. boeri. i astfel intr-una din
zile au venit atit d-lui logofatu Costandin Satu ce era prezedent cit
d-lui vornicu loan Ralet i d-lui polcovnicu Blaremberg i cautind semnele
locurilor s-au gasit adevarata aratarea mea ca adica este calcata ulita.
NA, am vazut ca nu s-au facut vreo urmare ca sa sloboaza acel
loc, cum i acum domnu Gronaus au inchis locul d-lui cu scinduri, nu
numai ca n-au lasat calcarea cea veche ci nici patru palme ce trebuia sa,
intre acum de iznoava la inchiderea locului, zicind ca-1 inchide vremel-
nicete. Si acum pa mine ma silete ca sa, las patru palme, dar Qi eu voi
sa-1 inchiz vremelnicete cu scinduri ca i d-lui Gronaus i voi lasa acele
patru palme cind voi face zid.
Ma rog dar plecat cinstitului Sfat, ca mai intii luind in bagare de
seama aceasta imprejurare sa faca cuviincioasa urmare pentru ca eu,
precum am mai Mout cunoscut cinstitului Sfat i prin alte adrese, sint
silita sa-mi inchiz acest loc, cit mai curind.
Zinca Balceasca pitareasa
Arh. St. Buc., Administrative vechi, 647/1838, f. 60.

334 [1838-1840. Bucureti].

Prescurtare
Manastirea Mihai Voda, avand doaa locuri cu numirea dupa vechile
sineturi, unul a lui Gheorghita cantaretu i celalalt a lui Costea Ologu,
456 www.dacoromanica.ro
cu suma de stanjeni in lat si in lung, $i lipite unul de altu, adica eel din
fata ulitii numit al cantaretului si cel in dosul lui numit al Ologului unite
amandoi cu stanjenii lor, in lat si in lung, luate cu schimb de la raposatul
Manuc Bei vecinul de alaturea.
Si anume Anastasie Bazaca avand pravalie invecinata 1i injugata
numai cu locul lui Gheorghita, cantaretu care are stanjeni si in lung $i in
lat dupa, sineturile manastirii pang, la ulicioara cinstitului Sfat, numitul
fara a avea sinet cu stanjeni intra in silnicie i desparte prin calcare din
aratatul loc al Ologului puind stapanire pa un codru de loc.
Manastirea sa judeca cu numitul la velitii boeri si in urma la fostul
vremelnicesc Divan din leat 1832, care Divan vrand a nu-1 zasinti [1] pe
Bazaca din stapanirea calcarii, si ajutorandu-sa cu adaosul de pamant
ce au dobandit mana,stire[a] cu tragerea Dambovitii dupa vremi, in loc
sa masoare amandoua zisele locuri gi s be dea in stapanirea manastirii
lipite unul de altul, hotaraste a sa masura cel din fata ulitii numit al
cantaretului, incepand cu masuratoarea tot din fata ulitii, iar cel din
dos numit al Ologului (al druia masuratoare urma a sa incepe de la puntul
inplinirii stanjenilor celui dintai) sa sa masoare din dosul, adica cu inceperea
din marginea Dambovitii in sus.
Manastirea nemultumindu-sa pa zisa hotararii, apelariseste catre
Inaltul Divan sa judece la dansul, si prin hotararea ce au dat acel Ina lt
Divan la beat 1833 mai &este cu cale a sa face masuratoare locurilor,
nu dupa cum vremelnicescul Divan zice, ci dupa cum firescul cuvant qi
dreptatea cere asemanat coprinderii documenturilor manastiresti de a
fi adica locurile lipite unul de altu.
Inpotriva hotararii Inaltului Divan, Bazaca apelariseste, sa judeca
cu manastire[a] la Curte de revizie, i acea curte prin hotararea cu leat
1833 dechemvrie unindu-sa cu hotararea vremelnicescului Divan zice sa
O. fad, intocmai urmare, care hotarare a earth sa si intareste de ghene-
ralu Chisilef.
Dupa venirea domnului Ghica manastirea dg, jalba aratand napas-
tuirea ce i s-au pricinuit, domnul trimite pricina cu offs de iznoava cerce-
tare a Inaltului Divan; protivnicul ei, dasi an avut in mana-i intarita
hotarare a curtii, ins/ primeste a sa judeca de iznoava. Sa judeca cu
manastirea la Inaltul Divan din leat 1838 $i manastirea castiga drep-
tatile ei potrivit hotararii tot a Inaltului Divan din leat 1833.
Protivnicul manastirii iarasi nu sa, multumeste, porneste apelatie
si in cele din urma sa judeca yi sa osindeste cu desavirsire de cea de acum
inalta curte lamurindu-s dreptatile manastirii intunecate de vremelni-
cescul Divan si Curtea de revizie.
Arh. St. Buc., M-rea Mihai VodA, VIII-16, 17.
Original, stare foarte bunii, hirtie 'Ara filigran; ambele documente de la nr. 16 si 17
au cuprinsul identic.

385 1839 martie 31. Bueureti.

Cinstitei Mari logofetii a bisericestilor
Dupa pohtirea ce ni s-au facut din partea cinstitei Mari logofetii,
Mind suptiscalitii cercetarea cuvenita asupra starii cladirii sfintei bise-
rici Stelea, spre a cunoaste cum sa poate aduce iarasi in bun/ stare, cu

www.dacoromanica.ro 457
cinste arAtam cA boltile cladirii slut in prea multe locuri crapate. De aceia
$i trebuie sA sA darAme $i a 0, face prefacerea urmAtoare :
1. Boltile sit 0, dArAme $i In locul for sA sA facA un tavan de grinzi
pA care sA va aseza o bolt& de scAnduri, bine interneiatA
2. SA sA puie cuvenitele legAturi de fier, si
3. SA BA fad, un invelis si un turn acoperit cu olane, sau cu tinichea.
Aceasta lucrare sAvArsindu-sA, nu este Indoialg cA sA poate mereme-
tisi aceasta bina.
Villacrose
Faiser
1839 martie 31
Bucuresti
Arh. St. Buc., M-rea Radu VodA, CXXXII-1.
Copie, stare bunA, htrtie cu filigran; documentul acesta are legAtura cu cele douA
decumente din 1839 aprilie 8.

386 1839 aprilie 8. Bueureti.

Cantelaria arhitectonicA
Bucuresti, 1839 aprilie 8.
Cuviosul nAstavnic al mAnastirii Radului VodA are vole ca BA mere-
metiseasca sfanta bisericA Stelea dup6 urmAtorul chip, adicA :
1-in. InvAlitoarea si caprioreala cea veche, precum $i turnul i boltile
A sl dArame.
2-lea. Zidurile bisericii BA BA inalte si a sA fad, un tavan de grinzi,
$i pl aceste grinzi sA a/ 1ntemeieze o bola de scanduri.
3-lea. SA sl facA trebuincioasele legAturi de fier dupA chipul nemtesc.
CAprioreala :ii turnul de lemnarie si invalitoarea cu fier, tinichea
sau olane, iar strasina numai de o palmA, si jumatate ingustA. Asemenea
trebuie ca $i invAlisul tindii bisericii sA SA acopere cu tinichea, legandu-s/
mai intii, dupg cuviintA, cu legAturi de fier.
Arhitect orasului,
Faiser
Nu este slobod a Incepe lucrarea ping nu sA va arAta cu acest bilet
la cinstita comisie.
Secretar, [indeseifrabil]
[pe verso]:
Comisia Vapselii Rosu
Suptcomisarul [indescifrabil] va 1ngadui a s'a face lucrarea cuprinsl
In dos intocmai, iar vizind cea mai mica abatere pe deoparte va popri,
iar pe de alta va raportui In grab/.
1839 aprilie 11.
Comisar,
G. UrdAreanu
Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodii, CXXXII-2.
Original, stare buns;, Male cu filigran; documentul acesta are legaturA cu doe. din
1839 martie 31 sl 1839 aprilie 8.

458
www.dacoromanica.ro
387 1839 aprilie 8. Bueurqti.
Contract
Suptiscalitul incredintez prin acest contract al mieu spre a fi stiut,
ca am tocmit cu sfintia sa parintele arhimanditu Sava egumenul sf. mA-
nastiri Radu VodA, ca sa meremetisesc biserica Ste lea cu toata cheltuiala
si materialul mieu in pret de lei patruzeci si noA de mii, nr. 49 000, supt
urmAtoarele conditii :
1. SA, radic pardoseala bisericii din lAuntru ce este de lespezi de piatra,
jeturile si tampla si sa pui moloz sanatos inaltindu-o cu doA palme dom-
nesti. i dupA aceia sa asez tot pietrile cele vechi, Ina potrivindu-le si
taindu-le ca BA vie bine inpreunate, iar din pietre fiind ceva stricate si
neajungind, sa fiu dator a pune altele noaa la locul ce va lipsi. Cum si jetu-
rile asemenea BA le dreg fiind ceva stricate, atit si tAmpla, asezandu-le
la locul lor.
2. SA fac toate ferestrile mai mari dupA cum BA aflA acum, adica,
in inAltime de un stAnjen si in lAtime de o jumatate, fiMd atat cercevelele
cat si fiarale for toate lucrate bine, cu zabrele, cu geamurile for dupA
oranduialg.
3. SA darAm boltile bisericii, turnu care sa afla acum, dinpreunA si
tot invelisu, cum si zidu bisericii jur inprejur cat tine ciubucu, puind
legaturi de lemn bine prinse cu scoabe de fier, inaltand si zidAria de iznoava
dupA cum sa aflA acum, Inca de case palme domnesti, cu ciubucu dimpre-
unA ; si sa pui brAne ca s sa poata lega tiparele, asemenea sa daram si
despArtitura bisericii din Liuntru.
4. Tavanul sa -1 fac din grinzi de stejar, pe care sa va aseza o bolt1
de lemn bine intemeiatI si captusita cu scanduri de brad, cu tenechele
sparte facute sips, tencuindu-sa atat partile de unde BA va -Oda bolta, cat
si toatA bolta, cu var cu calti, bine si frumos.
5. SA pui legAturi de fier jur imprejuru bisericii, cum si vase legaturi
crucis, din druguri groase de fier, deoparte a bisericii ping la altA parte,
pa din launtru bisericii, stranse cu surupuri din amAndoo`d partile, ca sa
BA poatA mai bine intepeni sinele pa dinafarA, pentru sigurantia vatamarii
bisericii.
6. SA fac o clopotnita de lemn care sa fie intemeiata pa doi stalpi
grosi de stejar, care stalpi sa vor gseza unde sa va gag de cuviintl, sau
dinafara sau dinlauntru bisericii, iar inaltimea clopotnitii va fi de un
stanjen si jumatate si bine asezatA ca sa sa poata sui intransa a trage
clopotile, care clopote tot de mine sa vor aseza.
Turnu MBA sa sa imbrace cu scanduri de brad dupA planul acelui
de la Sf. Ilie cel Nou din Podu Calitii, ceva mai proportionat, vApsindu-sa
cu ulei in fats argintului si Invalit cu tinichea, fAcAnd si dooa cruci, d-asu-
pra turnului, de fier, negre, dupa mods.
7. ToatA biserica sa o caprioresc cu capriori buni, lucrati bine, puind
peste capriori scanduri bune. i deasupra scAndurilor sa invelesc tot aco-
perisul bisericii cu table de fier, care table sa, fie vapsite pa dedesupt odatA
si d-asupra de doo6 on cu vapsea buna rosie, lucrata, bine, ca sa nu 81
intAmple sa pice undeva.
8. La tinda bisericii sa astup doaa ochiuri care sant alAturea bisericii
si Maud trebuinta s tai alaturea altele de iznoava. Cum si pa dinafara
bisericii acele zidiri vechi ce sant ca niste pivnite sau ascunzAtori sa le
stric, Indreptand zidul bisericii dupg, oranduialA.
459
www.dacoromanica.ro
 9. Orice meremet va face trebuinta la toata biserica, atat dinlauntru
cat si pa dinafara, la pareti, crapaturi, toate sa fiu dator a le face. Cum si
toata biserica sa o tencuiesc atat unde voi preface acum din nou, precum si
unde va fi crapaturi, iar pa dinafara sa o spoesc alb frumos.
Asemenea iarasi se ingradesc pa dinafara toata biserica cu parma-
clic de uluci.
In sfarsit ma fagaduesc ca sa ispravesc acest lucru in soroc de astazi
pang, la patru luni, intocmai dupa conditiile mai sus aratate, dandu-mi
acum inainte la inceperea lucrului lei doaazeci de mii, nr. 20 000.
Si asa randuri, randuri dupa lucru ce voi face mi sa va, mai da, si
bani, Meat 0, ranalie dupa ispravirea deplin a meremetului acestii biserici
sa am a mai primi Inca lei trei mii, nr. 3 000, spre inplinirea mai sus ara-
tatei tocmeli de lei patruzeci si noo'a de mii, nr. 49 000.
Si pentru mai buna incredintare ca voi pazi intocmai aceste mai sus
aratate conditii, s-au facut dooa asemenea, contrahturi intarite cu iscali-
turile noastre, rugand si pa cinstita k.k. Aghentie cum si pa cinstitul
Departament al trebilor bisericesti de au adeverit aceste contrahturi,
1839 april[ie] 8.
Iosef Ve ltz
Arhimandrit Sava [indescifrabil]
Departamentul Logofetii trebilor bisericesti
Acest contract pentru dregerea si meremetul bisericii Ste lea din
Bucuresti, metohul manastirii Radului Voda, dupa cererea ce prin Alba
au facut catre departament supt nr. 88 cuviosul arhimandrit Savva igu-
men numitei manastiri, s-au adeverit cu a departamentului pecete $i a
noastra iscalitura, spre a -0i avea urmarea sa.
IL.P.I Seful departamentului,
[indescifrabil]
anul 1839, lung aprilie 8
Arh. St. Buc., M-rea Radu VodA, CXXXII-3.
Original, stare foarte bunA, Male cu filigran ; documentul acesta are legAturA cu doc.
din 1839 martie 31 si 1839 aprilie 8.

338 1833 mai 10. Bueureti.

Preainaltate doamne,
In urma, raportului Tribunalului comertial al Ilfovului cu nr. 2 214,
Departamentul dreptatii cu plecaciune supune la cunostinta inaltimii
voastre ca dumneaei printesa Elisabeta Sutica dind spre vinzare cu mezat
la acel tribunal un han ce-1 are exopric in Ulita Sararii cu locul raostenesc,
MEd acest han cu locul slobod de afafa.
i strigindu-sa mezatul dupa orinduiala s-au haraciladisit ramlind
asupra, d. Grigorie Costandin Sutul cu cel din urma pret de galbeni impa-
ratesti una, mie cincizeci, pe care s-au multumit d. marele postelnic Cos-
tache Sutul vechilul cu deplina putere din partea maicii domnii sale prin-
tesa Sutica, vinzatoarea, numarind d. cumparatorul i toti galbenii
pretului.
Aceasta vinzare fiind savirsita cu toate legiuitele formalitati, depar-
tamentul, dupa articolul 9 din legiuirea, pentru mezaturi, o supune cu
plecaciune la mntarirea inaltimii voastre.
460
www.dacoromanica.ro
 Mare le logofat al dreptatii,
B. Stirbei
Sef sectie,
D. Iatropulu
anul 1839, luna mai 10
secsia al 3-lea, masa al 3-lea, nr. 3.865
frezolulia domnitoruluip
Alexandru Dimitrie Ghica voevod cu mila lui Dumnezeu domn a
toata Tara It umaneasca
care Departamentul dreptatii
Asupra anaforalii departamentului cu nr. 3 885 pentru vinzarea
prin mezat a unui han din Mita Sararii, cu locul mostenesc precum sa
arata mai jos, ce au fost exoprica al dumneaei printesa Elisabeta Sul ica
$i 1-au cumparat d. Grigorie Costandin Sutul, luind in bagare de seamy ca
vinzarea; aceasta s-au savirsit cu toate legiuitele formalitati, dupa articolul
9 din legiuirea, prin mezaturi, o intarim domnia mea spre pacinica stapi-
nire a d. cumparatorului.
IL.P.I
nr. 182
Bucuresti, 1839 mai 12
Acad. R.S.R., CCCLXXV-52.
Original, stare bun', hirtie cu filigran.

389 1839 iulie 31. [Bueureti]

Judecatoria; politiceasca a Ilfovului, secsia I
In urma Infatisarilor ce an avut In aceasta judecatorie in anul 1836
ai 1837 preaosfintiia sa parintele episcop Marion Argesiu cu Nicolaie Triha
pentru chiriia locului unii pravalii parintelui din Lipscani, a piritului Triha,
pa care nu o platise pina acum de la moartea tata-sau.
Judecatoria facind chemari amindurora partilor ca saii trimita
vechili spre a sa da hotarire, au primit raspuns de In preaosfintiia sa parin-
tele episcop Ilarion ca aratata de mai sus pretentie a sfintei episcopii
Argesu de la piritul Nicolaie Triha an incetat prin invoiala facuta intro
orinduitul sfintei episcopii cu d. sardar Nicolaie Vasilescu raspunzindu-sa
acei bani ai chirii prin cinstit Tribunal de Comert, din vinzarea pravalii,
In temeiul c'areia pe deoparte s-au inchis dela pricinii, iar pe de alta s-au
dat din partea judecatorii pe in miinile amindorora partilor prigonitoare,
cite o asemenea carte de inpaciuire, spre incredintare ca au incetat aratata
de mai sus prigonire.
Prezedent,
Costandin Burche
IL.p.(
grefier,
1839, luna iulie 31, nr. 57 N. Nestor
{adresa] :
Preaosfintii sale parintelui episcop Ilarion Argesiu.
Arh. St. Buc., Episcopia Arges, LXIXter-101.
Original, stare bunA, intarit cu pecetea judecAtoriei.

461
www.dacoromanica.ro
 390 1839 august 16. [Bueuresti].
Lei 512, parale 22, adica cinci sute doisprezece lei, parale doozeci
tai doo au plait d. marele logofat cocon Costache Balaceanu banii calda-
ramului proprietatii ce are pa Pod[u] lui urban Voda, pa stanjeni
saptezeci tai trei, palme paisprezece ce prin lista c. Sfat sa, arata.
Spre dovada am iscalit.
1839 avgust 16.
Thoma Castana [grecepte]
Acad. R.S.R., CCCXXXVII-155.
Original, stare foarte bunA, hIrtie cu filigran.

391 1839 octombrie 26. Bueuresti.

Incredintez eu eel mai jos iscalit ca avind eu o casa in mahalaoa
Caimati i intamplandu-mi-sa de a ma, duce cu lacuinta la alt oras, am vrut
sa o inchiriez la o tiganca da ale noastre ca sa pue vin i madame, nu m-au
ingaduit mahalagii.
i i-am dat-o acusi dumnealui jupanului Scarlat Dragoescu, dipo-
tatu mahalalii, tot dupa preiu eel dintai al numitii, adica intr-un an taleri
200, adica lei dooa sute tocma.
Si casa dupa cum sa vede, adica veche si portile stricate, sa aiba dum-
nealui a o inchiria oricui o vrea, la, oameni cinstiti cu mestesug. i o dau
da acusa da la Sfantu Dimitrie cu leat 1839 octomvrie 26 si pang la leatu
1840 iar octomvrie 26, pang in soroc de un an 0, zile, fara nici un cuvant
de pricing. i banii mi-am primit acusi la facerea zapisului toti deplin in
raana mea, fara nici un cuvant.
i pentru ca sa fie stiut, ne-am pus decitele (sic) noastre in lac de
pecetie, ca sa sa creaza, fiind fata, si alti mahalagii i iscaliti de martori,
pentru mai bung dovada 6i intarire.
i pentru om de streaja sa nu am a [indescifrabil] eu. De aceia rog
si pa cinstita Comisie de Ros[u] de 1-au adeverit.
1839 octomvrie 26.
Bucuresti.
x Eu Marin lautaru adeverez
Eu Neculai Tanasescu, martor
Ion cojocar, martur
X Eu vataful Stoian martor, nestiind sa iscalesc am pus degetul in
Joe de pecete, ca sa fie crezut de martor
Gheorghe Ioan, martor
Comisia V [apselii] Rosie
Susiscalitul viind la comisie au aratat ca iscalitura este a lui netaga-
duita, prin punere de deget.
Spre dovada se adevereaza cu a comisii pecete $i a mea iscalitura.
1839 septemvrie 27.
pentru d. comisar,
Nicolae [sndescifrabil]
IL.P.I
Acad. R.S.R., CCCVII-40.
Original, stare bunA, 'Artie cu filigran.

462
www.dacoromanica.ro
392 1839 [f.1.z.]. Bucureeti.
Sfatul oraeenesc din Bucureeti
Proprietatea lui Scarlat bogasieru din mahalaoa [loc liber], ulita
[kw liber], Vapseaoa Roeie, nr. 415, are a raspunde lei noazeci ei ease carei
ei va numara in trei rinduri, adica 40 a treia parte acum, a treia dupa ease
luni ei a treia dupa alto ease luni pentru doi stinjeni In lungime ai aceetii
proprietati, in lucrarea canalului Ulitii Tirgului d-Afars, dupa chibzuirea
facuta ei inalta porunca data, socotit cite lei patruzeci ei opt stinjenul
In lung.
i spre etiinta s-au dat dumnealui aceasta supt pecetea Sfatului.
Bucureeti, anul 1839.
IL.P.I
Acad. R.S.R., CCCVII-41.
Original, text tipArit, completat de mlnA ; pecete In tus negru.

393 1840 februarie 21. [Bucureeti].

Incredintez cu acest zapis al mieu la; cinstita mana, dumnealui mare-
lui logofat Nicolae Sutul spre a fi etiut ca casile de la Mihai Voda, cu locul
for moetenesc, ce au fost ale raposatului clucer Nicolae Trasnea 1 ei de la
mezat le-am cumpa'rat eu cel mai jos iscalit Ilel Monoh cu anaforaoa cin-
stitii Marii logofetii a dreptatii, intarita ei de manila sa preainaltatul nostru
dome, supt nr. 29.
Care case despre apus sa invecinesc cu dumnealui sardarul Ma'rgkit
i cu dumneaei cocoana Catincai tirboaica ei in fund cu dumneaei cocoana
Marghioala sotiia dumnealui coconului Costache Rutu[ I], iar despre rasa-
rit este ulita.
Aceste case cu toate Imprejmuirile Tor, dap& cum 0, afL1 acum, nefi-
indu-mi trebuincioase, m-am invoit cu dumnealui mai sus numitul boer
ei le-am vandut dumnealui in pre de galbeni inparateeti 2 600, adica
doaa mii ease sute, care galbeni i-am primit eu toti deplin de la dumnealui.
i am teslimatisit ei eu dumnealui atat sineturile cele mai vechi ale acestor
case, cat vi anaforaoa mezatului in puterea carora documenturi ei a acestui
adevarat al mieu zapis sa alba a stapani dumnealui mai sus numitele case
in bursa pace ei nesuparat, dumnealui ei moetenitorii dumnealui, de catre
mine ei de catre tot neamul mieu.
Am rugat ei pa cinstita Mare logofetie a dreptatii de au adeverit
acest zapis dupa oranduiala.
1840 fevruarie 21.
Ilel Monoh2
Rahel, Veneziana, fiicele d. Hilel
Leon Monoh martor
Costantin Dragomir, martor
Marghioala, sotiia dumnealui, martor
Margarit sardar [grecepte]
1 Casele lui Nicolae TrAsnea, renovate de Sutu, se aflau pe str. Belvedere, aproape de
str. Brezoianu, si au existat pins In 1971 cInd au fost demolate.
2 Toate numele familiei Monoh shit scrise cu caractere evreesti, iar dedesubt repetate cu
litere chirilice.

463
www.dacoromanica.ro
 Catinca Stirboaica [grece0e]
Ca un epitrop ce sant asupra copiilor fratelui mieu Isac Monoh ma
iscalesc pentru anvil, fiindca tatul for s-au pierdut, ca nu le trebuevte
aceste case.
Leon Monoh
Din cei cu cadere de protimisis rude vi vecini altii nu mai sant cleat
cei ce BA vad iscaliti intr-acest zapis.
1840 fevruarie 23.
lid Monoh
Logofetia mare a dreptatii
Dupa incredintarea ce au dat Logofetii Tribunalul de Comert al
Ilfovului, prin raportul sau de supt nr. 1 215 fevruarie 27 leatul urmator,
pentru vanzarea casilor de la Mihai Voda, cu locul for movtenese, urmata
de d. Ilel Monoh catre dumnealui marele logorat Nicolae Sutul, in pret
de galbeni inparatevti doaa, mii vase sute, precum in fata acestui zapis sa
arata, ca dupa cercetarea cc au facut vi din documenturile stapanirii ce
i s-au infativat, s-au dovedit a aceste case sant bune i drepte ale d. van-
zatoruhi, cumparate de la mezat.
Si zice tribunalul ca, slobod este a be vinde precum zapisul coprinde.
Iar pentru cei cu cadere de protimisis, rude vi vecini, prin inscrisul ce an
dat d. vanzatoru din josul zapisului la 23 fevruarie, arata ca altii nu mai
sant cleat cei ce sa vad iscaliti in zapis.
Logofetia dar, pa temeiul celor mai sus aratate, adevereaza acest
zapis de vanzare, trecandu-sa dupa oranduiala i in condica.
Directorul,
A. Racovita
nr. 61
anul 1840 fevruarie 28
secsia al 3-lea, masa al 3-lea, nr. 24
Seful sectii,
D. Iatropulu
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunk 'Artie cu filigran.

394 1840 aprilie 12. [Bueuretil.

Printr-acest inscris al meu sa face tiut ca casile mele dupa Podul
Mogovoai, mahalaua Sf [fintu]lui Vasile, cu locul 1 for movtenesc, care loc
este in fata podului stinjeni 15 vi o palma, la capul din fund stinjeni 16
gi o palma, tai lungul stinjeni 60 vi 5 palme, car pa din jos sa razorevte cu un
loc tot al meu, i pa din sus cu dumnealui stolnicul Iacovache Prijbeanul,
cum vi in fund tot cu dumnealui.
Prin buna invoiala le-am vandut, ohavnice, luminatii sale printesii
Cleopatri Trumbetcoi (sic), drept trei mii cinci Bute # imparatevti, k.k.,
nr. 3 500, care galbeni i-am primit pe toti deplin.
Drept aceia dar sa aiba a stapani aceste case cu toata imprejmuirea,
atat luminatia sa eft si clironomii lumingtii sale, in buna pace, pentru care
i-am dat luminatii sale vi documenturile ce be am pentru acest loc, fiindcg.
casile slut facute de mine.
1 Acest teren face parte din fosta grAdinA a easel George Manu, de pe Calea Victoriei.

464
www.dacoromanica.ro
 Si spre a-i avea, temeiul acest zapis, s-au isc5lit de insumi, rugand
i pe cinstitul Tribunal de Comers de 1-au adeverit.
1840 aprilie 12.
Manolache Faca incredintez cele de mai sus.
Judeedtoria comerciald din Bucuregi
Cel in dos iscalit dumnealui paharnic Manolache Faca viind la acest
tribunal pentru a s5, adeveri acest zapis atingator de vinzarea caselor co-
prinse in.tr-insul cAtre luminatia sa printesa Cleopatra Trubetcoi.
Pentru care cerindu-sa, sineturi de st6panire, dupa, ce au aratat
cincisprezece buca,ti zapise mai vechi doveditoare intru aceasta, apoi i
un zapis din leat 1804 martie 28 sub iscalitara cluceresii Efrosinii Prijbeanca
adeverit de [al] 2- [lea] departament, prin care s5, vede ca vinde rAposatului
clucer loan Faca (parintele dumnealui vanzatorului) o case din Podul
Mogorai, raahalaua Popii Cozmii, cu local ei, linga alt loc al raposatului
clucerului Faca.
Totdeodaa a inf4iat i o carte de imparteala din leat 1831
septemvrie 15 supt iscaliturile dumnealor fratilor paharnic C.Faca i
d. paharnic Manolache Faca, marturisit i de dumnealui marele logof5.,t
Manolache Florescu, unde BA vede ca intre altele sa cuvine in partea dum-
nealui vinz6,torului i aceste case din Podul Mogooai. Care carte de inapar-
teala nefiind adeverit5, prin dumnealui pitar C. Coltescu, grefierul tribuna-
lului, s-au intrebat isealii ii dintrinsa; de slut iscaliturile dumnealor i an
aratat a sint iseMiturile dumnealor.
Aadar casele acestea find drepte ale dumnealui paharnic Manolache
Faca, poate face aceasta vinzare cu chipul aratat in zapis, care s5, i adeve-
reaz& dupg, orinduiara spre intocmai urmare, trecindu-s6 i in condica
tribunalului.
Prezident, C. Cretulescu
Ioan Scufa
L.P.I C. Coltescu
anul 1840 luna aprilie 12
nr. 2 din condica vinzarilor
Prezidentul Judeatorii comerciale din Bucureti
Copia aceasta hind intocmai dup5, original, s-a adeverit i s-a dat
dumnealui marelui logofat Alexandru Florescu, dupe cererea ce prin grai
a facut dumnealui.
L.P.1
1835 septemvrie 1.
Prezidentul,
Scarlat N. Ghica
grefier, N. CAmArA,escu
Colectia Cond. George Manu.
Copie de epoch, stare bunii, hlrtie cu filigran.

395 1840 aprilie 23. Bueureti.

Exofliticon
Printr-acest inscris, face cunoscut unul altuia cu ate un asaminea
exoflisis la mane, spre a fi tiut ca toat6, tovIraia ce s-au urmat intre noi,
adica titre Avraam Gheorghiu i Marin Ivanovici la o prAvalie de Mamie

465
30 - 3. 2145 www.dacoromanica.ro
ce sa afla In mahalaoa Curtea Veche, de supt Hanul Rosu, i la o sApunArie
de la leat trecut 1837 aprilie 23 vi panA la leat 1840 iarasi aprilie 23, astAzi
adunindu-ne la un loc cu totii, carei mai jos sa, vAd iscAliti vi facandu-sA
socotealg intre noi, ne-am dasfiintat de aceastA tovArAsie cu a noastra
bunavoie vi ne-am primit tot dreptul nostru ce ni s-au cAzut pAng, la o para.
Si nu mai avem de a mai cere unul de la altul nimic.
Si spre incredintare s-au fAcut dog, asAminea exoflisis In scris vi
iscAlite de insusi mainile noastre vi s-au dat pA la mana fiesicAruia cAte unul,
ca sg, sa creazA.
1840 aprilie 23.
Bucuresti.
Marin Ivanovici
Iordan Radovici, martor
[cloud semneituri greceptil indescifrabile]
Arh. St. Buc., Doc. muntenWl, XXXI-11.
Original, stare foarte hirtie verzuie, cu filigran.

396 1840 aprilie 26. [Bucureti].

Adeca noi cei mai jos iscitliti incredintam cu acest zapis al nostru
la mAna dumnealui d. Costache Lefterescu.
Precum sA BA tie ca din averea ce ne-au ramas clironomie de la
rAposatul tatAl nostru Barbu ceausu, pe care am impartit-o intre noi
fratii cu inscrisuri, fatA fiind vi unchiul nostru d. GhitA Radovici precum vi
altii din mahalagii ce au avut stiintA, de pravila.
Din care avere parinteasca, oprind noi un loc mostenesc In mahalaoa
FAntana Boului, pA care au fost vi cascioarl, iar acum sA aflA numai locul
sterp, ca sA-1 vindem pentru cAutarea sufletului rAposatului tatalui nostru
vi sa desfacem vi pA vitriga noastrA mums, dupA cum sA va gasi cu cale,
pentru ca au vietuit in diastimA de optsprezece ani cu raposatul tatal nostru,
crescIndu-ne vi pA noi.
De aceia am vAndut locul acesta la dumnealui d. Costache Lefterescu
drept lei doug mii vase sute tocmai. Care loc mAsurindu-sA cu stanjenu
Sfatului, au iesit fata despre ulita stanjeni zece latul, la mijloc stanjeni
unsprezece palme vase, vi la fund stanjeni vase vi trei palme, iar lungul
stanjeni treizeci.
Care loc sA invecineste in fatA, despre miazA-zi, cu ulita, i despre
rAsarit cu casele lui Ionitl cizmaru, i cu Nicolae droscaru, i cu Glogoveanu
vi cu Iancu cArutasu, iar despre miazA-noapte on Vasil zidaru vi despre
apus cu casa pArinteasca.
Drept aceia sa aibl dumnealui numitul cumpArAtor, i clironomii
dumisale cati Dumnezeu fi va darui, a stapani local acesta in pace vi ne-
supArat de catre tot neamul nostru, cladind pA dansul case, i pravAlii vi
orice va voi ca un desAvArsit stApAn, fiindcA noi ne-am primit toti banii
deplin In mAinile noastre, spre a BA face cu dAnsii cele mai sus coprinse.
Si pentru mai adevaratA credinta, am iscalit on insusi mAinile noastre,
rugind vi pa einstitul Tribunal de corners de-au adeverit zapisul acesta
dupa oranduia16, dAndu-i dumnealui cumpAratorului vi sinetul acestui be
cu leatul 1821 noembrie 14.
1840 aprilie 26.
Alecu sin Barbu, vanzAtor
Petrache sin Barbu, vanzAtor

466
www.dacoromanica.ro
 Tribunalul de comerl
Cei in dos iscaliti Alecu vi Petrache frati, gin raposatu Barbu ceauv,
prin jalba catre acest tribunal, au cerut a li sa adeveri acest zapis prin
care vinde un loc movtenesc din mahalaoa Fantana Boului, catre d. Costache
Lefterescu drept lei doug, mii vase sute.
Care zapis citindu-sa in auzul amandurora partile au ramas multamiti
acestei coprindere. Apoi, cerandu-sa de la vanzatori sineturi de stapanire,
ne-au aratat un zapis din Teat 1821 ghenarie 14 supt iscalitura Ilinchii
sotia raposatului Mincu, i cu vase martori preoti vi mahalagii, prin care
vinde pomenita acest loc cu o cavcioara raposatului ceauv Barbu, adica
tatal jaluitorilor, drept lei vase sute cincizeci.
Care acest zapis [indescifrabil] fiind adeverit dupa oranduiala, a dat
cumparatoru in scris de la 17 ale trecutului de acum mai, supt iscalitura sa,
ca sa multumevte a stapani acest loc numai in puterea zapisului cel vechi,
fie macar vi neadeverit vi in puterea zapisului cel nou de cumparatoare vi ca
orice pricina, sa va ivi in urma, va privi pa seama sa.
Apoi vrand mai cu seams tribunalul a sa indestula data acest loc
este cu adevarat a jaluitorilor vi de mai au alti frati sau surori, i alti movteni-
tori de alaturi, au trirnis pa dumnealui pitar C. Coltescu, grefier acestui
tribunal, in fata locului, vi an adus raspuns in scris supt iscalitura a patru
mahalagii, adeverit vi de d-lui cum ca alti frati sau surori, nici alti movteni-
tori nu mai an deloc jaluitorii. Si. cu adevarat acest loc este a for ramas
de la raposatu parintele for Barbu ceauv. Asemenea au adus raspuns in
scris vi pentru ea taramu stanjenilor coprinvi in zapisul cel nou de cumpara-
toare, ca fats cu partile contractante i cu alti vecini mahalagii [indescifra-
bil], Glogoveanul care au dat in scris cumparator ca orice BA, va ivi in urma,
adica cu vreo calcare din partea acestui loc va privi pa seama sa.
Si facand masuratoarea acestui loc an ievit intocmai suma stanjenilor
coprinvi in zapisu de vanzare, tot deodata dand In scris vi Elinca vitriga
for mums cum Ca n-are nici o pretentie de lipsa de zestre de In sotul ei,
raposatu ceauv Barbu, adica tatal jaluitorilor, vi ca slobod sant din parte-i
a face orice va voi.
Avadar, pe acest temei, precum vi pe multumirea in scris a cumparato-
rului pomenit mai sus, sa adevereaza acest zapis potrivit cu legiuirea
obvtita prin Buletinu cu nr. 13 Teat urmator, trecandu-sa vi in condica
tribunalului dupa oranduiala, iar cumparatorul cercetandu-sa s-a dove-
dit raia.
1840 iulie 13.
Colectia Maria dr. George Zaharia Petrescu.
Original, stare foarte buns ; lntarit cu pecetea tribunalului care are pe ea gravat
anul 1832.

397 1840 mai 20. [Bucureti].

Suptinsemnata dupa ce ca de soarta sa afla aruncata intr-o stare
vrednica de jale, fiindca ramlind nevirsnica, fara parinti vi saraca cu totul,
nu am unde imi pleca capul, apoi nici unor cavcioare ce mi-au ramas
movtenire ling& zidul Curtii .Arse nu am coding a-I stapini vi a-mi parigorisi
numai cu dinsul nemernica mea soarta. Caci unul Dumnezeu vtie cu ce
sudori am catortosit mijloc cu care s-1 ingrijesc ca 0, nu sa inpresoare
vi sit ramii vi far de el.

467
www.dacoromanica.ro
 i aducindu-si (sic) mesteri dulgheri incepind a aseza si a bate
Imprejmuirea, m-am pomenit In zilele trecute, nenadajduit, cu trimisi,
din partea egumenului sf. manastiri Mihai Voda, cu topoare ca-mi taie
imprejmuirea ce sa asezase [indescifrabil] din lucru supt cuvint ca locul
este al sfintii manastiri [indescifrabil] sa va vedea si in flint/.
Preainaltate doamne, acest loc tats -mieu cu cascioara pa dinsul,
11 are cumparat de sint acum unsprezece ani, ohavnic, precum coprinde
zapisul ce sta la mina mea, fara A, fie supus la nici un fel de havait. i 1-au
stapinit cu sederea in cascioarele de dinsul, nesuparat de nimeni ping, in
anal 1831 cind s-au dat sfirsitul. i prin diata mi le lasa mie, cum si eu 11
stapinesc de atunci, iarasi nesuparata. Apoi, cum nu stiu, in ce putere si pa
care temei (la dreptate sfintia sa au unit acest loc, ce nu inchipueste alt
decit o aplecare supusa la puterea anarhii, par-ca nu ar domni stapinirea
intr-acea Cara si par-ca singur sfintiia sa este si dregator si inpricinat,
urmare impotriva cuviintii, caci de s-ar fi cunoscut cu vreun drept asupra
acestii loc, putea prin mijlocul judecatii sa ma izgoneasca din orice rostire,
iar nu de sinesi.
Ci fiindca o asemenea fapta nu poate fi ertata, fara pilduire tocmai
acum in prea fericitele inaltimii voastre zile cind domneste liniste si sa
bucura tot saracu, de aceia [indescifrabil] de lacrami, alerg la mila inaltimii
voastre si plecat ma rog ca sa porunciti cui sa cuvine spre [a] indatora
pe sfintiia sa a-mi face pe deoparte imprejmuirea dg, vreme ca me-au
izgonit [indescifrabil] mesterii miei si au fost pricina de au calcat tocmeala
ce am avut ca dansii, carii pentru acest sfirsit [indescifrabil] cu plata ce
au luat de la mine, hind si chiar de ar fi fost al manastirii locul, precum
zice (lucru de necrezut), iarasi cu stapinirea ce am avut not intr-insul cu
pomenitu zapis, in vreme trecuta de 10 ani, bez stapinirea ce trebuia sa o fi
avut si vinzatoru de la carele au cumparat tatal mieu ramine, dobindita
dupa pravila, stapinire cu bung credinta.
i asa pa nedrept sa cunoscu Intr-adins [indescifrabil] i care le dovedesc
ca sint intru adevar urmate prin marturia mahalagiilor negresit si pa
[indescifrabil] judecata [indescifrabil] pentru care cu nerabdare astcpt
mila inaltimii voastre, spre indastulare.
Tita fata raposatului of mahalaoa Izvorului, Vapseaoa Verde
Prezident politicestii judecatorii Ilfovului
secsia al II-lea
anul 1840, luna mai 20, nr. 2 425.
Cuviosii sale parintele igumen Mihaliot
Vazind cuviosia voastra coprinderea acestii jalbi a Titii fetii, pentru
o casa, sinteti rugati ca la 29 ale urmatorului sa trimiteti vechil spre
infatisare cu jaluitoru la aceasta judecatorie.
Prezident,
G. Poenaru
Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vocla, XVIII-22.
Copie, stare bung, scriere greoaie.

398 1840 mai 22. [Bucureti].

Printr-acest inscris sa face cunoscut ca raposatul sotul mieu biv
polcovnic Ilie Negoescul din intamplarea vremii mi-au prapadit toata
zestrea care sa urea pang la lei cincizaci dg, mii.
468
www.dacoromanica.ro
 Insfirsit au cumparat o casa in mahalaoa Precupetilor Noi la Vapseaoa
Galbena nr. 977, si fiindca mi-au ramas patru feciori de la raposatu care
sant toti insurati yi in varsta, s-au fost pornit cu jalba la secsiia I-iu sa
ceara, casa. Apoi vazand ca zestrea este mare i starea raposatului numai
aceasta casa s-au lasat de dava i mi-au dat inscris, la 1837 fevruarie 16,
lasandu-mi casa pa seama mea a face cu dansa ceia ce voi voi ca o desa-
varsita stapana. Care inscris, dupa ce 1-au iscalit fiescare cu condeiul sau,
1-au martunsit si la cinstita comisie de Galbin unde s-au si adeverit.
Si pentru ea ma aflu trecuta la adancimea batranetelor i vreun alt
venit nu mai am, m-am invoit cu sfiintia sa parintele arhimadritu Silivestru
staritul sfantului schit Ghighiu, din judetul Prahovii, de i-am vandut
aratata casa cu tot coprinsul si inbunatatirile ei, cu loc mostenesc, in lei
patru mii cinci sute bani naht, avand trebuinta de metoh.
Care bani i-am i primit in mainile mele toti daplin, indatorandu-sa
parintele starit cu tot soborul ca mutandu-ma eu dintr-aceasta vremelnica
viiata, on in ce vreme, sa ma aradice si sa ma ingroape la schit facandu-mi
si pomenirile legiuite.
i spre asigurarea sfantului schit, dimpreung cu aceasta i-am dat
atat inscrisul eel din partea a patru feciori ai miei supt iscaliturile lor,
adeverit $i de comisia vapselii trecut la nr. 123, eft si toate celelalte hartii
atingatoare de aratatul acaret.
Deci, in puterea acestui inscris, sa stapaneasca sfantul schit aratata
casa in pace, nesuparat, atat de catre mine cat si de catre tot neamul
mieu, avandu-si stapanirea ohabnica in veci cat va straluci soarele pre
pamant.
Si pentru mai adevarata credinta, nestiind carte, am iscalit cu pune-
rea degetului la numele mieu, rugand i pa cinstitul Tribunal da comert
de 1-au adeverit dupa randuiala, spre a sa, pazi temeinic in tot locul si in
toata vremea.
1840 mai 22.
Zinca Negoiasca polcovniceasa
Nicolae Negoescu
Tile Negoescu
Tribunal Ilfovul
secsiia al II
Acest zapis 1-au iscalit dumneaei Zinca Negoiasca i copii, fii dum-
neaei, pe masa tribunalului.
mai 22, 1840.
Prezident,
Poenaru
A. Lezviodax
Arh. St. Buc., Schitul Ghighiu, XXII-1.
Original, stare foarte bun, hirtie cu filigran.

399 1840 iunie [f.z. Bueureti].

Ctitoriceascai Eforie a spitalului manastiri Co1ji
Cinstitului dumnealui dohtorului C. Marsil
Dupa trebuinta ce mijloceste in acest spital de un doctor hirurg
insarcinat cu cautarea boalelor ce se ating de hirurgie, eu incredintat hind

469
www.dacoromanica.ro
ca niminea nu poate sa indeplineasca aceasta indatorire cu mai multa
destoinicie decent dumneata i ca aceasta a mea convictie urmeaza a fi
Inparta*ita de catre chem. Ina lta stapInire, caria precum si tuturor de
ob*te stunt cunoscute fericitele rezultaturi ale curelor dumitale din toate
zilele.
Pohtesc pa dumneata sa prime*ti aceasta sarcina intru care iubireai
de omenire i pretuirea sfintenii datoriilor te va mndemna a te 1nteletnici
(sic) cu acemi rivna cu care ctitoriceasca eforie a fost pornita Intru a
dumitale alegere.
Dumneata vei avea pururea In vedere ca data tamaduirea radicala
a boalelor prescrie dohtorului cea mai adinca bsagare de seama gi o cu
dinadinsu staruire asupra curii, pa de alta parte unul din scoposurile ce sa
cere a sa atinge la un mazamint de spital este 1 grabnica tamaduire, ca
folosul ce izvoreaza dintr-consul sa sa faca fara vatamare cit s-ar putea
mai ob*tesc intinzindu-sa asupra mai multor nefericiti.
Iar leafa cuvenita o vei primi de la deschiderea spitalului inainte.
Ctitoricescul efor,
[100 libel.]
Anul 1840 luna iunie [f. z.].
Nr. 65.
Colectia George Potra.
Copie, stare foarte bunA.

400 1840 iunie 18. Bueureti.

Cinstitii Agii a politii Bucure*tilor
prea plecata jalba
Cu supunere arat cinstitii Agii ca inchiriind o chilie a sf. biserici Manea
Brutaru dumneaei madami Zinchi Denghel, atit In anul trecut cent si pe
cel urmator de la Sf. Gheorghe numai pina la Sf. Dimitrie, au ramas a-mi
raspunde din cel trecut lei una suta f;4i din eel urrnator lei optzeci i doi,
peste tot una suta optzeci 1i doi, dupa contracturile ce le am iscalite de
Insu*i numita f}i pe care le alatur In orighinal pe ling& aceasta.
Pe carii cerindu-i, In nenumarate rinduri, ma tot prelunge*te cu
feluri de pricinuiri.
Si fiindca sf. biserica numai acest mic vent 11 are *i cheltuelile
povaroase, pe care din pricinile aratate nu le poate IntImpina, ma rog
plecat cinstitei Agii, ca potrivit cu proectul nr. 21 din leat 1836 pentru
Inchirieri *i arenzi, sa faca cuviincioasa punere la cale a se mnplini la pome-
nita grin politiene*tile masuri aratatii bani, eft se va putea mai In grab,
aflindu-sa afinta biserica foarte 1ntrebuintata.
Al cinstitii Agii prea plecat,
sardar Vardala Iordache [greeeFte]
[pe verso] :
Comisia Vapselii vazmnd coprinderea acefitii jalbe va cerceta; si
potrivit cu despozitiile din contract, va Indatora pa parata a-si plati
datoriia, far& mai multa prelungire, prin ajutoru Ins/ al protecsii sale,
de va fi supusa streina.
470
www.dacoromanica.ro
 Iar mijlocind niscaiva Inprejurari, va raportui Agii.
1840 iulie 18.
nr. 2 080
Colonel adiutant,
Galesky
D [indescifrabil]
D [umnealui] ipocomisar va grabi aducerea pIrltei prin ajutoru
protecsii sale.
1840 iulie 20.
D. Sardar
Prin doi zapis am remas una suta i optzeci Si doi de lei dator la
cinst. dumnealui sardar Iordache Vardala, chirii de case al bisericii de la
Mama Brutaru.
Si me Indatoresc a pleti din acest datorii toate luna doi galbeni
Inperetesti, prin stirea k. k. Aghentii. Insusi chirie sa socoteste pan& la
Sf. Dimitrie 1840.
Bucuresti, 1840 iulie 29.
Susana Denghel Lau Were gotice]
Acad. R.S.R., CCCLXXXIV-16.
Original, stare buns, hirtie cu filigran.
La sfIrsitul documentului urmeazA o lnsemnare In limba germanA a Agen%iei austriace
$i stampila in tu negru.

401 1840 iulie 19. Bucureti.

Depertamentul logofetii dreptati din Printipatul Tariff Romanesti
Anul 1840, luna iulie 19, nr. 5 576
Secsia 3-a ; masa 1-iu
Bucuresti
Cinstitului Depertament al trebilor din launtru
Asupra luarii casii dumneaei vornicesii Zmaranda Manu p& seama
statului, pentru trebuinta lacuinii pari<ii judecatoresti de aici din Bucu-
resti, prin otnosenia cinstitului secretariat a statului, supt nr. 1 247,
priimindu-sa luminata dezlegare a marii sale lui voda de a sa, lua aratata
casa, dupa ce insa mai bath sa va cerceta zidirea de este sigura.
Logofetia are cinste a ruga, plecat, pa acel cinstit depertament,
sa binevoiasca a porunci 1ndata inginerului arhitecton al statului ca sa
cerceteze despre toate cu scumpatate, starea acei case, daca este sigura.
Si raportuind formal cinstitei Mari Vornicii sa s& Impartaseasca de aceasta
stiinta Si logofetia cit mai Vara zabava, spre cea de cuviinta punere la cale
din parte-i, caci vremea fiind cu totul Inaintata, nu rad:nine nici macar
[un] minut de pierdut spre Inceperea dregerilor ce este de trebuinta a sa
face neaparat.
Marele logofat al dreptatii,
B. Stirbei
Sefu sectiei,
Th. Iatropolu
Arh. St. Buc., Minist. Lucr. Publice, dosar 20/1840, f. 9.
Original, stare foarte bunA.

www.dacoromanica.ro 471
402 1840 iulie 20. Bueureti.
Cinstitului Depertament al trebilor din launtru
Potrivit poruncii cinstitului depertament de supt nr. 3 863 in pri-
cina casii dumneaei dvornicesii Zmarandii Manu subiscalitii arhitecti
mergand inpreuna spre a cunoate temeinicia acestii case, atat in construe-
tia temeliilor, cat i in dispozitia planului, precum i in cheresteaoa de
lemn, am cercetat cladirea in fiecare parte a ei deosebit. Si nu am intam-
pinat nimic care ar putea fi prin urmare euprinzator de vatamare la,
temeinicia ei.
De aceea, i dupa datorie, dam aceasta in cunotiinta cinstitului
depertament, adaogand totdeodata intr-o unire ca i diva cutremurul
intamplat, aceasta casa este una din cele ce s-au pastrat mai bine in
Capitals.
Villacrose
Faiser
Bucureti
1840 iulie 20, nr. 824
Arh. St. Buc., Min. Lucr. Pub lice, T. Rom., dosar 20/1840, f. 11.
Original, stare foarte buna.

403 1840 august 24. [Bueureti].

Preainaltate doamne,
In urma raportului Tribunalului comertial al Ilfovului cu nr. 4 883,
Departamentul dreptatii cu plecaciune supune la cunotinta, inaltimii
voastre, ca Stanciu boiangiu died spre vinzare cu mezat la acest tribunal
o carioara din mahalaua Flaminda, pe pamantul sfintei Mitropolii cu
plata de embatic, ce i-au ramas motenire de la raposatul varul sau Radul
dulgherul.
Si strigindu-sa mezatul dupa oranduiala, s-au haraclidisit, ramiind
asupra lui Tase Popescu paminteanu cu eel din urma prei de lei [incles-
cifrabil] sute cinci, pe care s-au multumit i numitul vinzator, numarind
cumparatoru i toti banii pretului.
Aceasta vanzare fiind savarita cu toate legiuitele formalitati, dupa
artic[olul] 9 din legiuirea pentru mezaturi, o supune cu plecaciune la
intarirea inaltimii voastre.
Mare le logofat al dreptatii,
B. Stirbei
Sef. scctiei,
D. Iatropulu
anul 1840, luna august 24
secsia 3-lea, masa 3-lea, nr. 6 599
[rezolufia domnitorului] :
Alexandru Dimitrie Ghica voievod cu mils, lui Dumnezeu domn
a toata Tara Romaneasca
eatre Departamentul dreptatii
Asupra anaforalii acelui departament cu nr. 6 599 pentru van-
zarea prin mezat a unii carioare din mahalaua Flamanda, pe pamantul
472
www.dacoromanica.ro
sfintei Mitropolii, cu plata de embatic, ce au fost a lui Stanciu boiangiu,
precum sa aratg, mai jos si au cumparat-o Tase Popescu pamintean,
luind In bagare de seama ca vinzarea aceasta s-au savirsit cu toate legiui-
tele formalitati, dupa artic[olul] 9 din legiuirea pentru mezaturi, o Intl-
rim domnia mea spre pacinica stapanire a cumparatorului.
IL.P.I
Marele logofat al dreptatii,
B. Stirbei
nr. 565
Bucuresti 1840 septemvrie 3.
Colectia Dimitrie Bud4teanu.
Original, stare bunA, Intarit cu pecetea domneascA, in chinovar rou.

404 1840 august 31. [Bueuretil.

Cinstitului Depertament din launtru
Vornicia temnitilor
Un Petre Pasare cu al[ti] cinci dajnici de subt aceasta adminis-
tratie, cu reclamatie intrind la vornicie, jaluesc ca iei tocmindu-sa a
lucra salahorie la binaoa unde este a sa statornici Administratia judeca-
toreasca, lucrand mai multe zile le-au platit, tar pentru saptezeci zile
sa Inpotriveste d. arhitectonul a le plati sub cuvant ca i-au perit cateva
geamuri i alte lucruri.
Ieste rugat cinstit depertament sa binevoiasca a porunci cele de
cuviintg, pentru a for daspagubire, fiindcg, numitii stau pa drumuri pier-
zlndu-si vremea In zadar.
Sef vornicii,
C. Herescu
secretar,
serdar D. A [indescifrabil]
Anul 1840, luna avgust 31
Nr. 755
Arh. St. Buc., Minist. Lucr. Publice, T. Rom., dosar 20/1840, f. 17.
Original, stare foarte bunt;.

405 1840 septembrie 4. Bueureti.

Cinstitii prezidentii a Tribunalului de comert
plecata jalba
0 pravalie a unui raposat Marcul Alseh, nepotul raposatei Sainei,
din Ulita Lipscanilor, ce este Intr-o carte cu altg, pravalie a lui Isaac
Gavriil Koin [Cohen], tot nepot al ei.
Fiind chiria ei secfestrarisita, sa da pe tot anul in chirie de chirie
de catre acest cinstit tribunal, precum si acum totusi de acest cinstit
tribunal se afla Inchiriata la un croitor ovrei.
Si pentru ca pomenitul chirias este gilcevitor si nesuferit pentru
relele lui urrnari 4i neobicinuitele murdalicuri ce le face el, atit prin curte,
cum si prin pivnita, neavind acea pravalie plimbatoare.
www.dacoromanica.ro 473
 De aceia nici lui Isaac G. Koin stapinul celeilalte pravalii, nici
chiriagului sau, ce este tot Intr-o curte cu pomenita pravalie, nu le poate
fi primit.
Si fiindca cu aceiai chirie ce da acel ovrei, o primesc i eu suptisca-
litul, plecat ma rog cinstitului tribunal A, binevoiasca, ca cu acea chirie
ce (IA acel ovrei sa mi sa dea mie de la Sfintu Dimitrie viitor, fiind fara
paguba proprietatii, iar mai ales i cu voia dumnealui Isaac G. Koen
proprietarul celeilalte pravalii, cu carele ma poci Envoi pentru plimba-
toare, ca sa nu sa mai urmeze acea nesuferita putoare neprimita nici
celorlalti vecini, fiind vatamatoare la sanatate-le precum de fief}icine
sa poate aceasta judeca.
Prea plecat,
C. Serafim Hagi argintarul
1840 septemvrie 4
Bucureti
[pe verso]:
Asemenea i noi supt iscali ii nefiind multumiti de pomenitul chirias
ovrei de multele nesuferite murdarlicuri, putori i gilcevuri ce sa urmeaza
din partea lui i a calfilor sale, neavind acea pravalie plimbatoare, precum
mai sus sa arata.
Si multumindu-ne i noi a sa inchiria mai sus reclamantului Serafim
Hagi argintaru carele ne fagaduqte o desavirita linif}te gi curatenie,
iscalim de a noastra multumire, ca sa putem vieDui amindoi chiriagii
pacific pe viitorime.
Isaac G. Koen
Carabet Serafim
Arh. St. Buc., Doc. munteneti, XXX 1-26.
Copie, stare build, hlrtie verzuie.

406 1840 octombrie 24. Bueureti.

Noi Alexandru Dimitrie Ghica voevod, cu mila lui Dumnezeu domn
a toata Tara Itumaneasca.
catre Departamentul din launtru
Dupa aratarea ce ne-au facut acel departament ca politia acetii
capitale a descoperit o alcatuire tainica de citiva fau cugetatori inpotriva
linitii obteti.
Noi poruncim ca marele spatar, directorul acelui departament i
Indeplinitorul datorii de lef al politii, fara prelungire sa faca cercetare
tuturor cii sa vor dovedi inclinati intru aceasta cugetare. Si aternind
rezultatul cercetarilor sa ni-1 indrepteze prin raport spre a porunci cele
de trebuinta.
Alexandru Ghica
secretarul statului,
Const. Cantacuzino
nr. 633
1840 oct. 24
Bucureti
Arh. St. Buc., Vornicia din hluntru, 2 612/1840, 1. 3.

474
www.dacoromanica.ro
407 1840 octombrie 25. Bueureti.
Nastavnicu Manastirii Radu Voda
Anul 1840 luna octomvrie 25.
nr. 169
Bucuresti
Cinstitului Tribunal de comert
Spre raspuns la otnosenia acelui cinstit tribunal de supt nr. 5 891,
cu cinste sa face cunoscut ca in pricina caselor dumneaei Catinca [indes-
cifrabil] fiica dumnealui sardar Joan Jianu, ce le are pa, pamintu acestii
manastiri si care voeste a le vinde dumneaei marelui ban Mihail Ghica,
pa, seama Spitalului Sfintului Panteleimon pentru largimea incaperii
Institutului de nastere, manastirea nefiind musterie, dupa, protimisisul
ce ar avea, pofteste pa cinstitul tribunal ca sail inainteze lucrarea for-
melor lui intru adeverirea zapisului .c.l.
Atita numai sa va indatora spitalu a raspunde pa fiesicare an la
manastire tot acelasi embatic ce au raspuns si pomenita vanzatoare,
nepretenderisind manastirea vreun adaos de la o asemenea filantropica
casa.
Arhimandrit Sava Raduliotul
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-181.
Copie, stare foarte buna, hirtie cu filigran.

408 1841 ianuarie 3. Bueureti.

Cinstitei eforii a Spitalului brincovenese
Epitropia acestei asezari,
plecat raport
Trebuinta urmind a al' incheia doua contracturi pentru zugra'virea
sfintei beserici a Domnitii Balasii, ca sa inceapa acum pa iarna a sa lucra
sfintele icoane ale tamplii $i pentru poleitul tamplei cu tocurile ei, a amvo-
nului si a scaunului domnesc, epitropia au intrat in tocmeala cu dumnealui
polcovnic Nicolae zografu si cu dumnealui Scarlat poleitoru si au inchipuit
aceste doug contracturi ce sa alatura pe Rugg acesta.
Lisa cel pentru zugravit drept galbeni olando imparatesti 710,
adeca sapte sute zece, iar cel pentru poleit galbeni 280, adica doua sute
optzeci.
Pentru care plecat ne rugam ca dad, 0, vor incuviinta si vor fi
primite, sa ni sa, sloboaza dezlegare ca 0, le dam savirsire si sa sa pue
in lucrare.
1841 ghenar 3.
[indescifrabil] serdar
Eforia Spitalului Brincovenesc
Luind in bagare de seama alaturatele pa linga aceste doua contrac-
turi ce sa arata mai sus, primim de bung, invoirea ce au facut epitropia
printr-acestea si scriem a sa da savirsire $i a sa pune si in lucrare.
t Neofit mitropolit Ungrovlahiei
M.I.M.B., nr. 30 929.
Original, stare foarte bunk, hlrtie cu filigran.

www.dacoromanica.ro 475
409 1841 ianuarie 13. [Bueureti].
Depertamentul trebilor din launtru
Cinstitii dohtoricetii comisii
S6 al/tura pa lingo aceasta, in orighinal, raportul cu. nr. 6 ce adre-
seaza catre acest depertament, prezedentia gremiului spitgrilor din aceasta
capitals, atingator de slobozirea dohtoriilor pentru bolnavii sa'rmani,
spre cuviincioasa din partea acei cinstite comisii puneri la tale potrivit
cu temeiurile ce cunoate in asemenea pricini.
Catre aceasta cinstita comisie va arata acelui gremiu ca pentru
vericare inprejurare sa sg, inteleagA in viitor qi sa sa adreseze care acea,
comisie care apoi, dupa felul pricinii i trebuinta, va cere dezlegarile
acestui depertament.
pentru eful depertamentului,
loan Manu
S. Steriadis
1841 ghenarie 13
Nr. 194
Intocmai dupa, orighinal,
N. Kretulescu
Acad. R.S.R., DCXLVII-188.
Copie.

410 1841 ianuarie 22. Bueureti.

Comisia doctoriceasca
Cinstitului gremiului spitaresc
Sa algturl cinstitului gremiului copie dupa porunca cinstitului
Depertament din l'auntru supt nr. 194 catre aceasta comisie gi i sa scrie
ca luind-o in bAgare de seams, sg, urmeze pa viitorime Intocmai.
Totdeodata, a (IA i in cunotinta cinstit gremiului eg, inplinindu-s1
sorocu (15, ani trei, da chid sa af16, orinduiti spiteri ce slobod doctorii pentru
bolnavi sAraci du pin Vapsele, s-au orinduit alti scum cu slobozirea acestor
doctorii i anume : la VApseaoa Galbeng, dl. Gaudi 1
Neagra, dl. Hening
Roie, dl. Rot 2
Albastr6, dl. Tinier 3
Verde, dr. Drexler 4
N. Kretulescu, F. Rasti, A. Karazim [
B. Formion, C. Alexandridi
Anul 1841, ianuarie 22
Nr. 16
Bucureti
Acad. R.S.R., DCXLVII-189.
Original, stare foarte bunk, hirtie groasil.
1 Wilhelm Carl Gaudi
2 Franz Roth
3 I. B. Zinnern
4 Louis Drexler

476
www.dacoromanica.ro
411 1841 ianuarie 28. Bueureti.
Comisia doctoriceasca
Cinstitului gremiului spitaresc
Sa alatura pa linga aceasta cinstitului gremium noa pacheturi cu
retete, doo slobozite pentru bolnavi de la Institutul Marcuti si apte
pentru copii sarmani du pin Vapsele.
i este poftit ca cercetind pretul for dupa taxa Vienii, fara procent,
ci cu scazamint de 25 la 100 sa instiinteze comisia de suma costului lor,
binevoind sa insemneze pretul retetelor date pentru copii sarmani, deose-
bit de pretul celor slobozite la Institutul Marcuti. Si din aceste sa deosibeas-
ca cele date pentru zmintiti din cele date pentru cersatori. i 0, le intoard,
toate iarki la comisie.
N. Kretulescu
Anul 1841 luna 28 ianuarie
Nr. 19
Bucuresti
Acad. R.S.R., DCXLVII-200.
Original, stare foarte bunA, hlrtie groasfi.

412 1841 iunie 20. [Bucuresti]

Prin acest inscris sa face cunoscut ca o casa ce o avem cumparata
de la mezat a eaposatului Izep Joan, in mahalaoa Cisme lii, si ieste pa,
locul sfintii biserici Izvorul Tamaduirii, din dreptul cigmelii lui Mavro-
gheni, cu tot locul cit ieste acum in a mea stapinire, precum 1-au primit
de la vinzatoarea, dupa intarirea domneasca, ce s-au dat asupra meza-
tului, care loc sa afla, si inprejmuit cu uluce.
Din a insumi indemnare 1-am daruit dumnealui biv polcovnec
Hristache Vasiliu, pentru slujbele credincioase cu care s-au aratat catre
casa noastra 9i sa arata in toata vremea.
Deci, pa temeiul acestui inscris, va sapini de acum inainte dum-
nealui si neamul dumnealui pomenitul loc i casa, avind insa, a plati la
insemnata in sus anume biserica si embatichiul de cite lei cincizeci pe
fiecare an. Caci la o asemenea indatorire am fost i ieu supus.
i inpreuna cu acest inscris am dat totodata acum fn miinile dumi-
sale $i intarirea domneasca pentru cumparatoarea prin mezat, anul una
mie opt sute patruzeci gi unul, luna martie in dougzeci, orasul Bucuresti.
1841 iunie 20.
Alexandru Ghica
Vazandu-sa, da calre not acest inscris da danie ce face dumnealui
mare vistier A[lexandru] G[hica], fl adeverim cu a noastra iscglitura
spre a-si avea urmarea stapinirii neclintita, avand insa ingrijire in vii-
torime ca la fiesicare inceput da an A, sa raspunza [indescifrabil] acei
[indescifrabil] lei cincizeci dreptu manastirii pentru toata intinderea
acestui loc ce-1 avusese in stapanire pomenit boieriu.
1841 august 27.
Egumen sf. manastiri Mavrogheni,
[indescifrabil]
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-199.
Original, stare bunA, hirtie albAstruie.

www.dacoromanica.ro 477
413 1841 septembrie 14. Bueureti.

Cinstitului dumnealui prezident al gremiului spitaresc

Comisia doctoriceasca avind a incepe sa viziteze de mane Incolo
spitariile din politie, poftete pe acel cinstit prezident a sa afla fata la
aceasta vizitatie.
De aceia va binevoi a sa afla miine luni, la 4 ceasuri i 1/2 dupa
amiaza-zi, la spitaria dumnealui Gaudi pe Podu Mogovai.
N. Kretulescu
1841, 14 septemvrie
Bucureti
Acad. R.S.R., DCXLVII-213.
Original, stare foarte bunk.

414 1841 noiembrie 16. Bueureti.

Ctitoriceasca eforie a Spitalului Corti

Anul 1841 noemvrie 16
Bucureti
Cinstitului dumnealui dohtoru Dimitrie Vartiadis
Ctitoriceasca eforie a Spitalului Colti pa la leatu 1834 avgust 18,
prin adresul cu nr. 104, a gasit de cuviinta a va insarcina cu dohtoricescul
post al acestui spital, care era vacant, dup5., moartea raposatului dohtor
Costandin Filitis.
Iar pa la leatu 1837 cinstita eforie spitalurilor gasind de cuviinta
a preinoi zisul spital spre aducerea sa intr-o mai desavarita stare, a
Ingrijit a va vesti, prin adresul en nr. 95 fevruarie 1, incetarea lui din
lucrare, marturisind. i multe multumiri pentru nepregetarea, sirguinta
i exacta indeplinire a datoriilor dumneavoastra, recunoscindu-va tot
deodata in drept i in cadere de a ocupa acest post indata ce spitalu va
ajunge in stare de a primi bolnavi.
Ci dar, fiindca zidirea spitalului s-a savarit i pa la inceputu vii-
torului ianuarie cu leatu 1842 incepe de a primi pa saraci bolnavi, cti-
toriceasca eforie asamanindu-sa zisului adres da supt nr. 95 a cinstitii
Eforii a spitalurilor, fiind i intru toate multumita (la cea dintii exacta
i fara pregetare indeplinire a datoriilor dumneavoastra, va poftete iarki
la cel pina acum suspandarisit postul dumneavoastra, mutindu-va indata
Intr-acelai local al spitalului in apartamentul carele, dupa plan, este ho-
-ark pentru lacuinta dohtorului.
Mihai Racovita
[pe verso]:
Cinstitului dumnealui domn dohtoru Dimitrie Vartiadis
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunk.

478 www.dacoromanica.ro
415 1841 noiembrie 27. Bueure0i.
Comisia doctoriceasca
Cinstitului gremium spitarese
Cinstit gremium va binevoi a incunostiinta dumnealor spiteri ai
acestui oral spre a primi retetele d. Iu lius Baras, doctor in medicina, ce
s-au infatisat la comisie cu diploma sa, dupa regula.
N. Kretulescu
Anul 1841 luna 27 noemvrie
Nr. 100
Bucurevti
Acad. R.S.R., DCXLVII 217.
Original, stare foarte buna.

416 1842 iunie 3. [Bueureti]

Locul meu dupe Podu Mogooai, scoborit in stapanire-mi prin schim-
bu domniei sale banu Mihalache Ghica, 1-am facut schimb cu d-lui logofat
Alexandru Florescu cu mosia dumisale numita Ulmi din judetul Ilfo-
vului tai cu galbeni doua sute douazeci i cinci, care bani i-am ei primit
acum inainte ca o arvung.
i pina se vor face adevaratele inscrisuri ale schimbului dupa orin-
duiala am dat acest al mieu inscris cu iscalitura-mi, dind d-lui ei locul
in stapinire de acum, dupa cum $i d-lui imi va da asemenea mosia,
slujind acest inscris ca un bun zapis, prin care 0, face atit d-lui stapin
pa locul de acum cat i eu pa movie.
i spre incredintare m-am iscalit,
Mano lachi Faca
1842 iunie 3.
Colectia Const. George Manu.
Original, stare bunA, hirtie cu filigran ; are legAtura cu documentele din 1842 iunie 13
51 iunie fAra zi.

417 1842 iunie 8. Bucureti.

Noi Alexandru Dimitrie Ghica voevod cu mila lui Dumnezeu domn
a toata Tara Romaneasca.
Asupra politicetii pricini de judecata dintre cluceru Raducanu
Clinceanul, ce acum sa afla wort, cu dumnealui logofatul Joan Manu,
pentru cererea ce au facut cel dintii ca din coprinsul locului caselor, din
mahalaoa Boteanului, ce 1-au fost vindut raposatului vornicului Mihail
Manu, in anul 1826, sa i sa dea in stapinire casele cele mici cu locul
for ce au fost ale fiului sau Costache Clinceanul. *i de la acesta s-au
cazut lui movtenire, supt cuvint ca acele case n-au intrat in vinzare.
Vazind hotarirea ce au dat Inaltul divan, secsia 2, la 11 dechemvrie
1840 cu nr. 16 coprinzatoare, ca hotarirea cea data in lips& in anul 1839
supt nr. 82 a Inaltului divan, sail aiba urmarea sa intocrnai, adica dum-
nealui logofatul loan Manu sa -ei stapineasca si de acum inainte casele
www.dacoromanica.ro 479
cu tot coprinsul for intocmai dupa cum le-au cumparat vi le-au stapInit
linivtit In cursul paragrafii de cinci ani, indatorIndu-sa clucerul Clinceanu
a despagubi pe logofatul Manu pe linga cheltuielile alese de catre Divanul
sivil vi de alti lei una mie vase cute vaisprezece, socotiti tacsa de opt gal-
beni, vi plata avocatului.
-Paz Ind raportul acelui depertament de supt nr. 1.885 avgust 22,
anul 1841 :
luind in bagare de seamy ca a,ceasta hotarlre, Inpotriva caria
cluceru Clinceanul s-au pornit cu apelatie de nemultumire, este desa-
virvita dupa 5 de la art. 1 din legiuirea cu nr. 18 indreptatoare artico-
lelor 260, 278 vi 325 din Organicescul Regulament.
Domniia, mea intarim pomenita hotarire a Inaltului divan, de supt
nr. 82 din anul 1839, vi poruncim a' sa, face urmare Intocmai.
Dumnealui eful Depertamentului dreptatii va aduce la Indeplinire
aceasta a noastra porunca.
(urmeaza iscalitura marii sale)
(iscalit) ref departamentului,
Mihai Cornescu
Nr. 408
anul 1842, lung iunie 8
Bucurevti
Pentru copie intocmai dupa orighinal.
eful mesii,
C. Persiceanu
Depertamentul dreptatii
Adevereaza depertamentul ca aceasta copie este scoasa intocmai
dupa cel in orighinal luminat ofis.
1842 Mlle 25.
eful depertamentului,
Mihai Cornescu
*eful mesii
IL .pd C. Persiceanu
Acad. R.S.R., CCCIX 111.
Copie, stare bunA ; pecete in cearA rosie.

418 1842 iunie 15. [Bueurqti].

Printr-acest inscris incredintez pe d-lui logofat Alexandra Florescu
ea vrand sa faca imprejmuire da zid la locul vindut d-lui, prin schimbul
ce am facut cu movia d-sale Poenari din judetul Ilfovului, d-lui are a-vi
indrepta linia despartitoare Intre d-lui cu prentesa Cleopatra, dupa gla-
suirea zapisului luminatii sale.
i ca oari (sic) adaos sau paguba dapamant i sa va pricinui, va privi
pa obrazul d-lui logofatului Florescu, fiindca ieu nu mai am nici un amestic.
Manolachi Faca
1842 iunie 15.
Colectia Const. George Manu.
Original, stare bunk, hirtie cu filigran ; are legaturA cu doc. din 1842 iunie 3 si iunie 13.

480
www.dacoromanica.ro
419 1842 iunie [f.z.]. Bueureti
Printr-acest inscris al mieu, fac cunoscut ca prin buna invoke cu
dumnealui cumnata-mieu paharnic Manolache Faca am facut schimb,
dandu-i locul mieu dupa Podul Mogooai, ce i eu 11 am zestre, i pri-
mind de la dumnealui muntele ce sa numete Valea Stinilor din sad.
Saac, ce s-au coborit danie de la mogul dumisale paharnic Manolache
Hrisosholeu.
Adaugindu-sa ca acest schimb s-au facut Inca din leatu 1838, da
cind adica dumnealui este i stapin pa acest loc.
Iar inscrisurile schimbului s-au facut acum cind sa i incredinteaza
prin iscaliturile fieraruia, spre a-i avea dumnealui stapinirea ohabnica
a acestui loc.
Anul 1842 iunie [f.z.].
in Bucuresti.
Banul Mihail Ghica
Catinca Ghica
Colectia Const. George Manu.
Original, stare bunk hirtie cu filigran ; are legAtura cu doc. din 1842 iunie 3, 13 5i 15.

420 1842 iulie 28. [Bueureti].

Foae de lucrurile ce sa dau zestre fiicei noastre Anica, precum se

arata.
1842 iunie.
Trei pravalii de zid cu locul for motenesc In fata podului Mogooai,
care sint In buna stare, invalite cu vergele de stejar, insa sa sa tie ca
acum sa afla numai doa pravalii.
Cum pravaliau Mean ce sa afla acum nefiindu-i de ajuns numai
pravalia lui au cerut sa i se dea i pe cea de alaturea, adica pa cea
din mijloc ca sa-i mareasca pravalia i sa faca din doil una, cu conditie
In zapisul lui, ca la numitul soroc de nu se va priimi de catra stapinii
pravaliilor asa precum s-au facut acum din doa una, sa fie dator cu a lui
cheltuia1a sa le infinteze la loc asemenea, precum i s-au dat doa, pavtlii,
a carora lumina in fata podului este din coltul zidului dumneaei cocoanii
Elenca Cantacozino pina in coltul zidului caselor mele de alaturea, iar
In lung locu for este iar4i pina in coltul zidului caselor mele in dos, in
care linie este despartitoare de uluce intre curtea caselor mele gi intro
curtea pravaliilor acestea. i tot pe aceasta linie se MIA i plimbatorile
pravaliilor, facute acum din nou, precum si plimbarea oamenilor culla
mele, fiind tot supt invalisul acestor plimbari ale pravaliilor, insa cu des-
partire i precum se afla acum, asemenea i de acum innainte sa sa
pazeasca.
0 vie aici in Bucure0i, in dealu Spirii, ca la patru pogoane sau i
mai molt, toata, cita se afla in fiinta i precum am stapinit-o gi eu,
care vie este ramasa copiilor de In raposata maica-sa, Insa via sa aflA
in buna stare lucratoare i cu haraci ei deplin, are lin cu osebit tease,
dupa obiceiu viilor, precum si osebita obratie jos in vale, care fiind pe
locul Sf. Mitropolii, sa plate*te embatic pentru tot locul acesta lei trei
si jumatate pe an.

c. 2145
www.dacoromanica.ro 481
31
 Un servitiu argintgrie, Ina 12 tacimuri ale mesi, dog solnite, o
lingua mare 6i, deosebit, dog fesnice maxi argint, o ONO cu mucarile
ei argint, care sint toate Intr-acest servitiu, dramuri peste tot sint una
mie optsprezece 6i pretuindu-se shit de lei doa mii doa auto trei.
Un inel diamant monopetron cu toara de our groaa evropieneascg,
pretuindu-se lei una mie.
Un sal vargat, nou, ce 11 hargzeste maica-sa pitareasa Fauna Blehan,
care pretueste drept galbeni saizeci.
Una mie galbeni inparatesti, in naht, in care intra si lei patru mil
dog, Bute treizeci capete ce sint depusi in pgstrarea cinstitei obstesti epi-
tropii, vinzarea unor cgscioare ce au fost zestre ale rposatei muma copii-
lor, i s-au vindut, pe care bani, dupa orindueala cinstitei obstestii Epi-
tropii shit a se priimeasca de chiar ginerile. i din toaa aceasa sum&
de bani ce priimeste dumnealui ginerile, sa indatoreaza a face miresii
cele de lipsa 6i trebuincioase.
Hainile fi pinzeturile ce se dau din nou fi prefuite.
O roche atlaz, neftie
Un capod muselin.
Doa rochii tulpan.
O roche matgarie de mireasa.
Dougzeci si patru servete, Ina 12 olanda si 12 de casa.
Trei mese de pinza, Ina 2 ()land& si 1 de casa.
Cinci prosoape.
O boccea de matase, de spate, mare.
Opt canfasi de olanda.
Cinci fuste de batista.
Doa capoate de stambg, de noapte.
Patru perne de puf, cu fetele for de tulpan, 2 rinduri.
Un cearsaf cusut, de tulpan.
Care aceste haine si pinzeturi fiMd din nou si pretuindu-se sint de
cincizeci i sase galbeni Inparatesti.
Acestea de la noi, iar de la Dumnezeu mill 6i blagoslovenie
Iacovache Blehan
Aceste de mai sus ecareturi i lucruri fiind date zestre i cu prii-
mirea mea, ma iscalesc. i nestiind carte, am rugat pa cel iscalit, de m-au
iscalit.
Pauna Blehan, pitareasa
Fiind cu zisa dumneaei, matusa-mi, pitareasca Pauna, ma suptisca-
lesc martor.
Pang Buescu.
Isca liturile de sus a dumneaei Paunii $i a dumnealui Pang Buescu
s-au marturisit innainte-mi.
G. Foru
Cu toate ca prin inscrisul din anul 1835 ghenarie 20, adeverit 6i
de prezidentul onorabilei judecatorii de comert cu nr. 673, a coprinde
ca fii-meu, dumnealui pitar Iacovache Blehan a fie stapin peste ecaretu-
rile ce s-au cuvenit in partea dumisale (intro care ecareturi sint i aceste
trei pravalii ce se dau zestre printr- acesta foae) dupa moartea mea, iar
veniturile for sa se priimeasca de mine 'Ana atunci, insa pentru trebuinta
ce este de a se inzestra copila dumnealui 6i nepoata-mea Anica, priimesc
482
www.dacoromanica.ro
si eu de a i se da zestre aceste pravalii, i ma lepad de tot folosul ce pu.4
team luoa de la aceste pravalii de vreme ce cu vointa mea, s-au dat zestre.
1842 iulie 28.
Pitareasa Palma Blehanoaea
Netiind sa iscaleasca, au pus degetul i-am iscalit-o
G. Foru
Ce se coprinde Intr-aceasta foae, am priimit,
A. Marculescu.
Logofetia mare a dreptatii
Pentru cele nemiratoare coprinse Intr-aceasta foae de zestre ce an
dat dumnealui pitar Iacovache Blehan fiicii dumisale Anica, dind lucre-
dintare Tribunalul de comert Ilfov prin raportu supt nr. 4 303, ca din
cercetarea ce au facut i din documenturile ce i s-au Infatiat, s-au cunos-
cut bune i drepte ale dumnealui pitarului Blehan, iar mai ales ca qi gine-
rile praporcicu Marculescu au dat In scris ca se multumete pa sineturile
gi dovezile pentru vie.
Logofetia, dupa cererea dumnealui pitarului i pentru ca zestraul
au iscalit In foae, ca toate Intr-Insa coprinse le-au priimit, adevereaza
aceasta foae de zestre, trecInd-o dupa oranduiala i in condica.
Seful dreptatii, M. Cornescu.
Seful secsii, Sc. Tampeanu
nr. 119
1842 iulie 29
secsia 2, masa 2
Prezedentul Judecatorii de comer, Ilfov
Aceasta copie, fiind In conformitate cu originalul, se adevereaza
de prezedentie.
pentru prezedent, [indescifrabil]
1851 iunie 1.
IL .p.1
grefier
[indescifrabil]
Colectia George Potra.
Copie, stare foarte bunk hlrtie verzuie ; interesantA pecetea Tribunalului de comert.

421 1842 iulie 29. [Bueureti].

Prezedentul politicetii judecatorii Ilfov, secsia 2-lea, anu11842, luna iulie 29
nr. 3 014
Cinstitii Agii
In urma adresului acetii prezedentii cu nr. 2 881, dand reclamatie
cuviosul arhimandrit Theodosie Mihaliot, ce in copie sa alatura, din care
va lua cinstita Agie desluire de cele care reclameaza.
Apoi fiindca cererea cuvioii sale este ca 0, fie slobod a face lucrare[a]
ce au Inceput-o pa locul da prigonire al Titii fetii, de aceia cu cinste este
poftita cinstita Agie, ca de va da cuvioiia sa In scris, In coprindere chi
de va pierde judecata la mai Inalta stantie, sa ramaie pa seama paratii
483
www.dacoromanica.ro
viii fetii atat locul da prigonire slobod, cat si orice cladire i imbunatatire
va face pa dansul, fard, a cere de la dansa vreo despagubire, sa-i dea voie
a fi slobod in lucrarea sa.
Iar nedand asemenea inscris, apoi cinstita Agie va starui tot in duhul
sus numerarisitului adres cu nr. 2 881. Iar inscrisul cuviosii sale ce va
da intr-acesta, ni sa va trimite pa langa cinstit raspuns ce sa adasta.
Prezedent,
Toma Golescu
[pe verso, eopie dupd jalba arhimandritului Theodosie] :
La prigonire de judecata ce are manastirea Mihai Voda cu Tita
fata, pentru tin petic de loc sterp al manastirii, pe care ia zicea ca nu este
al manastirii, ci a ei, mostenesc, rams de la tata-sau, judecandu-sa pricina
la aceasta cinstita judecatorie i cercetandu-sa la fata locului prin cilen
trimis intr-adins dumnealui sardaru Costache Rasti, s-au dovedit ca locul
este manastiresc si cu rea credinta va [vrea] sa,-1 stapaneasca numita fata.
Asupra careia dovezi s-au facat i anafora a cinstitii judecatorii,
ramaind locul in stapanirea manastirii, pe care manastireai 1-au i dat unuia
Dumitrache Necolae cu voia de a cladi bina de casa si a plati embatichiu
la manastire.
Iar acum numita vazand binaoa ca sa cladeste, s-au pornit cu jalba
cerand a sa opri cladirea si a ramanea locul in stapanire-i. Si ca sa nu sa
pricinuiasca pagubd ziditorului embaticar, ma rog cinstitii judecatorii
(fiindca au dat otnosenie catre cinstita Agie i s-au oprit lucru) sa binevo-
iasca a slobozi cladirea binalii cu alta otnosenie.
Si eu sant chezas ca de va fi dat ia apelatie la legiuitul soroc inpo-
triva anaforalii ca sa inainteze judecata la mai Malta stantie, de voi rama-
nea eu de judecata pang, in sfarsit, sa dau alt Joe manastiresc atat de
mare cat este acesta care zice ca avea, iar de va ramanea ia da judecata,
s plateasca cheltuielile i pagubele dupa pravila.
Al cinstitii judecatorii plecata sluga,
arhimandrit Th [eodosie] Mihaliotu
Arh. St. Buc., M-rea Mihai Voc16, XVIII-30.
Original, stare bunk, hirtie verzuie, fara filigran.

422 1842 august 19. [Bueureti].

Contract
Dat din partea subiscalitului catre cinstitul Sfat ordsenesc astazi
la nouasprezece august anu11842prin care incredintez ca dupa, mezatu Mout
in presusvia cinstitului Departament din launtru si luminata intarire data
de catre maria sa preainaltatul nostru dome, an lamas asupra-mi cladirea
Casei orasului capitalii de aici ce s-au hotarit a sa face in Piata Maghis-
tratului pe care si primesc asupra-mi indatorindu-ma, a urma conditiilor
de mai jos si anume :
1. Aceasta casa dupa planu alcatuit de catre d. Ksavie Vilacroz arhi-
tectonu orasului va avea pa dinafara, despre ulita, lungime de doisprezece
12 stingeni i sase 6 palme, i largime de noun 9 stinjeni 8i
sase 6 palme, afara din scosu din mijloc care va avea largime de doi
2 stingeni i doua 2 palnae, va avea doua etajuri i totalu inaltimii
484
www.dacoromanica.ro
din surfata ulitii si a pietii va fi de patru stingeni si sase palme, iar in partea
salonului de cinci stinjeni si sapte palme.
2. Etajul de jos va avea un vestibul deschis, unul asemenea Inchis,
scars, doug incaperi pentru arhiva, doug incgperi pentru caserie, o odaie
pentru dorobanti, una pentru seful dorobantilor, una pentru Ingrijitoriu
casii, i doug, intrgri slobode In 'Aga,.
Si etajul de sus va avea o sala mare pentru adungri extraordinare,
o odae pentru sfat, cabinetu prezidentului, doug odgi pentru cantelarie,
odae pentru secretar, doug odai pentru arhitecton si o odaie de prisos
si la mijloc sala intrard.
3. Arcalele [arcadele] precum sa insemneaza In plan vor fi in gro-
sime de doug si jumatate caramizi la catul de jos si de doug la eel de sus,
temelia va fi in trei caramizi.
4. Celelalte ziduri despgrtitoare din lguntru vor fi groase, la catul
de jos de doug caramizi si la eel de sus de una i jumg,tate, caramizi soco-
tite la grosime carlmida de forma Sfatului.
5. ingltimea temeliilor de obste va fi potrivitg nivelatiei pietei si
calitatii pgmintului, bgtindu-se pretutindenea iaeb1i, on de va fi locul
baltos sa vor Intrebuinta mijloacele obisnuite.
6. Zidurile sa vor cladi cu cgramida de zece toluri de cea mai bung
calitate, sa vor tencui atat pe dinguntru cit a pe dinafarg cu tencuialg
de var cu nisip de 1/4 toluri in grosime. La aceastg tencuialg sa va amesteca
o parte de var cu doug parti de nisip, sa vor face asupra tutulor fatadelor
dinafarg ciubuce dupg cum sa aratg pa plan si dup./ profilele ce va da
Sfatu.
7. Zidgria tavanurilor va fi amestecata de o parte de var combinatI
cu cilti si de &rug parti de nisip. La catul de jos sa vor cladi cinci sobe
obicinuite cu toate trebuincioasele lor, si la eel de sus, case, asemenea
sobe afarg de odaia Sfatului, cabinetu prezidentului si de sala adungrilor
in care sa vor face patru sobe mari cu stilpi.
8. Pardoseala catului de jos la vestibulul dintii va fi ridicatg cu o
paling din surfata caldarimului pietii, in vestibulul eel inchis va fi cu doug
palme, si la celelalte toate IncAperi cu o palmg, inaltimea luminii odgilor
intre pardoseli va fi In catul de jos de patrusprezece palme si la vestibulul
deschis de cinsprezece palme i sala de dogzeci i doug palme.
9. Inegperea pentru arhivg, precum si cea mica d-algturea caserii
sa vor bolti, asemenea i intrgrile cele doug In piata pe sub aceasta casa
s von bolti.
10. Prisosul inaltimei temeliei zidurilor sa vor umplea cu pgmint
bine batut ping in sus la pardoseala catului de jos.
11. Pe deasupra pardoselilor la cea de jos intre talpoaie sub scinduri
sa va asterne un spart de caramida In lat cu tencuiala la; cea din mijloc-
cgramida, pg lat cu var si la cea de sus de la pod sa va asterne pamint
galben de patru toluri grosime si apoi cargmida pg lat cu var spre apararea
primejdiei focului.
12. SI vor face doug plimbgtori made mi sa va argta de cinstitul
sfat cu toate ale lor, intocmai si dupg chipul ce sa arata In plan.
13. Dulgheria sa va lucra cu chipul urrnator, adica : grinzile pardo-
selilor si caprioritului vor fi de stejar bun si in trebuincioasele grosimi.Grin-
zile cele mai lungi nu vor fi mai putin de noun, sau zece toluri pe toate
pgrtile in grosime. Grinzile tavanurilor sa se aseze nu mai depute una de
alta decit doug stuhuri pe care CI se bats scindurile tavanurilor. Usile
485
www.dacoromanica.ro
vor avea pervazuri de lemn de brad, precum sl obicinuete. Tavanurile
se vor captui cu lati de scinduri de tinichele batute cu cuie. Pardoselile
vor fi de scinduri de brad ce sI numesc de duumea, de cea mai bun cali-
tate, sI vor aF;;eza pa, talpoaie de stejar de la trei ping la patru toluri in
grosime. Aceste talpoaie vor fi intemeinicite la catul de jos cu nite parime
spre a nu sa, lasa. Caprioreala sg va face sistematia i cu leg/turi de lemn
sInatos, in grosimea cuvenitI dupI amanuntirile date de cinstitul sfat.
Se va face o Kara, de lemn de stejar pentru suirea la catul de sus i
patru stilpi la scar& i galerie de lemn dupI plan. Pe patru stilpi ai scgrii
et va face un pavilion de lemn scos la invelitoare pentru lumina scIrii de
mijloc, aptuit cu scinduri dupI plan. Caprioreala se va acoperi cu scinduri
de rind, groase netezite i unite in falt1 (sic) ; pe deasupra grinzilor
pardoselii catului de sus se vor puns scinduri de stejar.
3.4. Invelitoarea va fi de her englezesc va,psit de trei on i arzat dupI
obicei, avind ghiaburi de tinichea ping la pamint.
Dasupra inveliului sa vor face gun de pod, dupI cum va cerea
trebuinta.
15. Heraria groasI va fi, insI :
S/ vor puns ancore i petreatoare pe inIltimea caturilor amindouk
adica : pe toate marginile legAturilor de lemn ce sg impreunI la colturile,
asemenea i pe marginea legaturilor de lemn mezate pe zidurile desparti-
toare.
Se va intrebuinta toatI her/ria trebuincioas/ la constructia
16. Timpraria i lemnaria va fi, insI :
La catul de jos [loe Tiber] ferestre cu toate ale Tor, la, toate aceste
ferestre se vor face heare de sigurantie in lumina ferestrelor, dup/ modelu
ce mi sI va da de cinstitul Sfat.
base ui cu un cat numai, de brad de ase uhuri i nouI toluri inalte
din care una va fi clptuita cu fier pentru caserie, cum i alts cinci ud
mari cu geamuri la vestibul F;;i una la intrarea scIrii.
La catul de sus treisprezece ferestre indoite, cum i alts trei mai marl
pentru salon.
Unsprezece usi cu douI caturi de apte kluhuri i nouI toluri inalte,
cum i alts trei mai mari pentru salon de nou/ uhuri de Mahe i cinci in
lIrgime, dui)/ modelu ce mi se va da de cinstitul Sfat, cum i zece cercevele
la pavilion.
ToatI timplIria va fi lucratI bine, de lemn uscat i dupa, forma nem-
teasel, ft toate ferestrele vor fi de lemn de stejar, iar uile de lemn de brad.
Hearele uilor i ale ferestrelor vor fi bine lucrate, dupl forma data de
cinstitul Sfat.
In dreptul ferestrelor din mijlocul catului de sus se vor face trei
balcoane de her lucrate dup./ planu i povata Sfatului.
17. Vapsitu i sticlaria va fi insI :
TimplIria in general a uilor i a ferestrelor sI va vapsi cu ulei de
trei ori. Geamurile ferestrelor vor fi de cea mai bung calitate. Peretii
tutulor odIilor, a catului de jos i a celui de sus sa, vor spoi cu var de trei
ori.
18. Decoratii dinafark vor fi insI :
Sg va apza o tablI de ghips cu inscriptia in slove poleite Alexandru
II, precum asemenea i pajura taxii tot in ghips.
D-asupra intrarii in ciubucul rindului dintii sl va sapa in relief :
Sfatul orarnesc.
486 www.dacoromanica.ro
 19. Pietr Aria va fi Ins& :
La vestibulul inchis i deschis pardoseala de piatrI i toate treptele
de piatrI de Pietroasa, in grosimea i m/rimea cuvenn.
20. Tot materialul trebuincios la aceasta cladire va fi de cea mai bunl
calitate, farl a fi primit nicicum In lucru a a intrebuinta materiale proaste.
i tot materialul ce nu sI va gIsi bun, voi fi dator a-1 departa i aduce altu
bun.
21. MI indatorez a Incepe lucrarea cladirii acestii case indatl dupI
incheerea contractului i primirea intliului cistiu de bani. i pentru ea
estimp nu sa poate a-di* nici de rosu, slut dator ca ss fac temeliile cladirii
In Inaltime din surf ata plmantului de patru palme i sI le acopIr cu Ban-
duri pe urma, Oa, fn viitoarea primavara.
22. Sint dator a raspunde cinstitului Sfat lei trei mii douI sute pentru
materialul pregUit fn trebuint6 acestii case, pe care Il voi primi pe seama
acestii clldiri.
23. Tot acest lucru ma indatorez a-1 face dupI povata i mIsurile
ce mi se vor da de cinstitul Sfat, asemlnat i Intocmai planului alcatuit.
24. Sint dator a aseza o marmura de cinci suhuri lung/ i trei latl
si de grosime proportionata pentru inscriptia originii acestii case, care mar-
murl sl va spa dui)/ modelu ce mi sa va da.
25. Pentru plata a tot lucrul acestii cladiri cu toate ale mele, cum
material, mesteri, lucatori i salahori, care de transport, schele i toate
cele trebuincioase In savirsirea i dupl planu alcatuit i iscalit de cinsti-
tul Sfat, care s-au adeverit si de mine, mi al va raspunde lei una soul noun
mii patru sute, care mi sa vor da, adic/ :
Lei
21 880 acum Inainte pentru pregatirea materialului i rostirea lucrarii
18 120 cind sl va Incepe zidirea
23 000 dupl s/virsirea inveliului
24 520 cind sI va incepe tencuiala i bItaia dusumelilor
11 880 cind sl vor gati toate usile i ferestrele
10 000 dupl avirsirea a tot lucru i primirea lui de catre cinstitul
Sfat.
109 400
Care bani mi sI vor slobozi dupl incredintIrile ce va lua cinstitul
Sfat de inaintarea lucrului In treptele hotlrite.
26. Aceasta cladire ma indatorez a o s &vIr i si a o da intru toate gata
negresit la sfarsitu lunii lui septemvrie, anul 1843.
27. Pentru tot acest lucru sau parte dintr-insu, nu voi putea bask-
cina pe altul flrA tirea si primirea cinstitutului Sfat, indatorIndu-ml a
ma afla necontenit de fats la vremea lucrului.
28. in vremea lucrlrii acestii cladiri, pins la desIvirsirea Indeplinire
a contractului Intru ceea ce sa atinge de aceastl sarcin/, ma voi cunoaste
de raia, farA a putea alerga la vreo protectie strains.
29. Pentru Indeplinirea acestui contract Intocmai, am iscalit dind
i chezas raspunzator pa dumnealui iscalitul In jos.
Andrei Stamate
Preda Baldovin, chezas
Colectia George Potra.
Copie modernA.

487
www.dacoromanica.ro
423 1842 septembrie 23. Bueurqti.
Sfatul orasenesc al politii Bucuresti
Anul 1842 septemvrie 23
nr. 3 882
Cinstit dumnealor marele sardar Grigorie Ipateseu, vistieru Anton
Vasca si iuzbasa Dinu.
Pe linga masurile de priveghere ce au chibzuit a lua Sfatul asupra
cladirii Casii orasului, au gasit de cuviinta a intocmi i o comisie care sa
vaza de aproape toata lucrarea acestii cladiri si la orice inpotriv5, =tare a
dea de stire Sfatul spre a a lua masurile cuvenite de indreptare.
Sfatul cunoscind enteresateta [interesul] cu care priviti d. voastra
toate lucrarile publice cum si desavirsita stiinta ce aveti de asemnea
lucrari, sa roaga sa primiti aceasta Insarcinare i luminindu-v5, atit din
coprinderea contractului ce sa alatura in copie cit si din deosebitele peva-
tuiri ce sa va mai gasi de cuviinta a a da d. voastra dupa vremi $i Inain-
tarea lucrarii, s indepliniti aceasta trebuinta obsteasca, dupa care
v va fi intotdeauna cunescateare.
Hirtiile atingatoare dupa ce sa vor lua In cunostinta de catre ties-
tecare din d.voastra sa vor depune In pastrarea d-lui sardar Ipatescul,
alcatuindu-sa dela care, dupa, savarsirea lucrarii, sa va indrepta la arhiva
Sfatului.
Iar de primirea acestii insarcinari yeti binevoi a intoarce Sfatului
raspums, spre stiinta.
Prezidentul Sfatului,
graful C. Roset
M. Caramzulescu
Coleclia George Potra.
Original, stare bunA, 1llrtie verzuie.

424 1842 septembrie 25. [BueurWi].

Minastirea aceasta a Sfintei Ecaterini, de aici din Bucuresti, fiind
sprijinita i ajutata atit mai nainte, cit si de cind eu ma aflu igumen la
dinsa, de catre familia boerilor Balaceni, indemnati fiind numai de rivna
sufleteasca, care aceasta nu o poci tagadui in toata vremea.
Acum, la prefacerea caselor dumnealui marelui logofat Costandin
Balaceanu fiind trebuinta a indrepta linia cu o limba de loc, netrebuincios,
ce este in fundul curtii pravaliilor minastirii i alaturi cu casele dumnealui,
de la care Minastirea nu avea nici un toles, fiind veranea si cu o prea putina
intindere, 1-am dat dumnealui ca sa-si indrepteze linia. Adeca din coltul
odailor dumnealui, de jos, drept pina in ulucile caselor raposatului pitarului
Mihai. De la care acest loc, de aici, minastirea nu avea nici un venit.
i dupa multele ajutoare ce au dobindit, dupa vremi, de la aceasta
casa, nu vrea ca sa primeasca nimic, dar dumnealui mai sus pomenitul
boer nevoid a-1 luoa meg, sa dea toles minastirii, s-au indatorat singur ca
sa dea la minastire pa tot anul cite lei zece.
Drept aceia spre avea dumnealui pacinica stapinire de catre
minastire, atit dumnealui cit i urmasii dumnealui, i s-au dat acest inscris
la mina, care s-au trecut $i in condica minastirii dup5, orinduiala.
1842 septemvrie 25.

488 www.dacoromanica.ro
 [indeseifrabil] arhimandrit, adeverez [greceste]
[pe verso] :
Zapis da locu ce 1-am luat cu embatic Os la Sfanta Ecaterina, in
fundul casii mele, cu embatic cite taleri zece pa an.
1842 septemvrie 25.
Acad. R.S.R., CCCXXXVII-184.
Original, stare foarte bunk hlrtie cu filigran.

425 1842 octombrie 26. [Bucureti].

Lei 13 500, adica lei treisprezece mii cinci sute, am primit prin
dumnealui paharnicu Iancu Costacopolu, ci*tiul de al treilea din contrac-
tul prefacerii caselor dumnealui marelui logofat Costandin Balaceanu,
adica de lei cincizeci i patru mii, pentru care am dat aceasta supt a mea
iscalitura.
1842 octomvrie 26.
Simeon
Acad. R.S.R., CCCXXXVII-182.
Original, stare bunk hlrtie format mic.

426 1842 noiembrie 15. [Bucureti].

incredintez printr-acest zapis al mieu ca o casa ce o am harazit&
de dumnealui marele vistier Alexandru Ghica ce este pa locul bisericii
Cimeli raposatului dome Mavrogheni ce sa platete embatichiu cite lei
50 pe an.
Aceasta ea,sa cu locul iei o am vindut-o Spitalului Co lti drept lei
7 000 care i-am primit pe toti in miinile mele, died in mina epitropului
Coll, dumnealui serdarului Spirache Cojescu, atit zapisul de dar ce mi 1-a
facut marele vistier Alexandru Ghica cit i cartea mezatului din leat
1837 iulie 8 intarita de domnu Alexandru Ghica, cu care sa cumparase
de dumnealui prin mezat de la Iuzep Givan armau, care o va stapini
numitu spital in pace, rugind i pa sf. manastire de au intArit acest zapis
spre a-i avea panic stapinire, cu plata tot de lei 50 pe an embatichiu.
Si spre ineredintare m-am iscalit insumi ca sa, se ereaza, rugind si
pa cinstitu Tribunal de comerD de 1-au adeverit.
1842 noemvrie 15.
Polcovnic Hristache Vasiliu vanzator
Vaztindu-sa da catre not chipul de vanzarea acestui Joe ce-1 avusese
de danie dumnealui polcovnic Hristache, -aemn cu zapisu dumisale it
vinde Spitalului Col i, 11 adeveri cu a mea iscalitura spre a-si avea urma-
rea stapinirii in viitorime neclintita, avind in ingrijire spitalul ca In tot
inceputul de an sa raspunza acei po ate lei cincizeci drept sf. manastiri
Mavrogheni.
1842 dechemvrie 20.
Egumen manastirii Mavrogheni,
[indeseifrabil]
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-200.
Original, stare foarte bunk, hlrtie cu filigran.

www.dacoromanica.ro 489
427 1842 decembrie 19. Bueureti.
Cinstitului Departament din Mantra
Politiia capitalii Bucuresti
D. Valiian frantezu, hind inclinat cu tinerii ru.nani In organizatia
ce au avutara pentru turburarea publicului, s-au fost trecut peste granita.
i prin urmare s-au hotarit da cinstitele divanuri ce a fost Indatorate
cerceta aceasta pricina, ca politiia sa aiba de aproape privighere a nu mai
Ingadui intoarcerea sa aici.
Po litiia In urmarea acestii hotarlri luInd cuviincioasele masuri
de priveghere In aceasta a simtit acum Intoarcerea pomenitului Vahan
iarasi In capitall. Si supuind la cunostinta cinstitului caimacam a luat
porunca ca sa-1 trimita fara zabava, iarasi peste granita.
Cu aceasta porunca dar asemanindu-se politiia 1-a pornit prin poste
si cu Intr-adins paznici pita, la Rusava dar MAO, pentru grabnica inde-
plinire politiia a cerut slobozirea a opt cai 0, poste d-adreptul de In
cinstita directie a postilor, roaga plecat pa cinstitul departament sa
binevoiasca a face punere la cale pentru plata progromului acestor opt
cai In ducere pina In Ru.sava si mnapoi, socotindu-sa, si mntoarcerea pazni-
cilor i a trasurii.
Iar da punerea la tale va Inpartasi pa politic cu cinstit raspuns,
spre a putea lua Intelegere cu direcsiia pentru desfiintarea., sinetului ei ce
are pentru acesti cai.
Pentru eful politii,
G. Urdareanu
1842 dechemvrie 19.
nr. 12 094
Arh. St. Buc., Vornicia din lAuntru, 2 612/1840, f. 316.

428 1843 ianuarie 6. Bueureti.

Prin acest act ce-1 dau suptiscalita, Inpreuna cu fiii si mostenitorii
nostri, sfintei minastiri Caldarusanii sa face stiut ca dupa dragostea ce
mai dinainte arata sotul mieu Radul Tarus, raposatul, a sa Ingropa la
aceasta sfinta minastire.
Acum, din Intimplare si din orinduirea Inaltei provedentii, bolna-
vindu-sa la, mosiia Parepa din sud Saac, unde tinem cu arenda. Si plecind
In Bucuresti pentru cautarea boalei, iutindu-sa boala pa drum, s-au spri-
jinit la aceasta sfInta minastire (pa unde era si trecerea) unde s-au dat
si obstescul sfirsit.
Insa pentru Ingroparea atit a raposatului cum si a mea, dupa trecerea
din viata aceasta, si pentru cautarea sufletelor si pomenirea urmasilor
mostenitorilor nostri, daruesc de acum sfintei minastiri un han ce-1 avem
In mahalaoa Schitului Magureanu, Vapseaoa Verde, ce sa invecineste
despre rasarit cu casele noastre, despre apus cu Dimitru dulgherul, jar
despre amiaza-zi si amiaza-noapte fata la ulite (a caruia hotarire de daruire
o aveam inteleasa cu raposatul Inca din viiata sa).
Care han Il va stapIni sfinta minastire In buna pace, nesuparata de
nimeni despre neamul nostru, ca un bun dar de bunavoia mea $i a moste-
nitorilor si hotarita precum zic Inca si de raposatul.
490 www.dacoromanica.ro
 Drept aceia atit ca sA va pazi acest temei de danie din parte-ne,
cum si ca sfinta minastire va pazi netrecerea din vedere a pomenirilor
sufletelor noastre in veci, potrivit cu ctitorii sfintei minAstiri, i-am dat
acest act de stApinire supt a mea iscAlitura prin punerea degetului $i a mos-
tenitorilor nostri.
PA lingA care i-am dat tai acturile de stApinirea noastrA, rugind of
pe sfinta Mitropolie de au intarit aceastA danie, spre pasnica stapinire a
sfintei minAstiri.
1843 ghenarie 6.
Bucuresti
Eu Manila, sotia raposatului Radul Tarus
Gri. [ f ] TAruascul iscaliturile dinpotrivA, fiind cunos-
Ion Taruascul cute de mine de adevarate, ale
Nicolae Tarusascul insusi iscAliti, am iscalit iii insumi
Mihalache Tarusascul Stefan Bobocescul
Trecut la condica Mitropolii, sArdar Zosima
Comisia VApselii AlbastrA
Din iscalitii in fatA' viind la comisie numai Manila TArusasca, Nicolae
iii Mihalache fratii TAruasti au marturisit ca iscaliturile aratate shit ale
De aceia, spre dovadA, sa mArturiseste si de comisie dupA orinduialA.
1843 mai 13.
nr. 24 0
Pentru d. comisar,
A. Cretescu
[la inceputul documentului] :
Neofit mitropolitu Ungrovlahiei, adevereaa
1843 octomvrie 4.
Acad. R.S.R., CMLXXIII-146.
Copie In condica m-rii CAldlirusani, fost ms. rom. 2 079.

429 1843 februarie 5. [Bueureti].

Sfatul orAsenese din Bucuresti
D-lui cAminaru Dimitrie Belu are vole ca sa inceapA lucrarea zidului
inprejmuiri gradini dumisale, despre DAmbovita, din mahalaua MAgu-
reanului, V[Apseaua] Rosie, aseand-o pA temeliia inprejmuiri ceia veche
care sa afll cu dApartare de ate trei stanjini i jumAtate si mai mult de
la marginea DAmboviti, despre amando5, cApAtaile.
Nu va fi Ina slobod a incepe lucrarea pAna nu a va arAta cu acest
bilet la cinstita comisie a Vapselii si in urma adeveririi ce i sA va face din
parte-i, va incepe lucrarea.
1843 fevruarie 5.
I. Polizu X. V Macros
491
www.dacoromanica.ro
[pe verso] :
Comisiia de Rosu
Suptcomisarul des[partirii] local/ luind in bagare da seam/ coprin-
derea acestui bilet, va ingadui pa d. cgminar Dimitrie Be lu sa lucre far/
abatere. Iar vgzind intindere la lucru peste ceia ce sa glgsueste, va poprii
(sic) lucrarea si va raportui comisii.
Comisar,
[indescifrabil] 1843 martie 22.
Acad. R.S.R., CLV-40.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran, format mic ; sigiliul Sfatului orAsenesc
In tug negru (reprezintA cladirea Sfatului).

430 1843 februarie 17. Bucureiti.

Numele Tatalui, Fiului si sfintului Duh, amin.
Doamne Dumnezeule milostiveste, aruncg-ti milostivenia asupra
copii [lor] mei.
Astazi dau zestre la fiica mea Polixeni o mie de galbeni inpgratesti
si o pravalie dupa Podu Mogosoaia care am facut unde era o cafenea
mica. Si am luat loc din hanul meu care sa numeste Cimpineanu si am
facut o pravalie mare in care Bade d. Fridrich Valbum.
Am dat-o cu toata imprejmuirea lor, ins/ din coltu pravglii ii mai
dau Inca un stinjen si jumatate pentru intrarea trasurii in lumina. Si de
la fata Podului O. trag linia tocmai dupa poarta de la un stinjen si jumatate
ping la nouasprezece stinjeni sa mearga fundu, ca sa alba curticica casa.
Si pentru incredintare iscalesc si dupa obiceiu tarii facind intgrire
aceasta foae de zestre la cinstita Logofetie, precum si celelalte tacamuri
ce voi da.
Si ca 0, alba temei aceasta foae de zestre ping se va intari la cinstita
Logofetie o dau in mina ginerelui meu Csavie Villacrozi.
Spre incredintare ins/ pentru pravglia lui Valbum avind contract si
sorocu contractului fiind[ca] sa [i]spraveste la octomvrie 26 viitor,
atunci are dumnealui sa intre in stgpinire.
Petros Serafim 1, dragoman
1843 februarie 17.
Bucuresti.
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, hIrtie verzuie, groasA, avInd in filigran anul 1842" si
literele P. G.".

431 1843 iunie 15. [Bueureti].

Sfatul orasenese din Bucuresti
Dumnealui marele logofat al credintii A. Florescu are voie ca sa,
(cladeasca din nou da zid, sau in paiantg da zid, o casa cu un cat si pivnita
1 Dragomanul Petre Serafim este fratele mai mare al dr. Joan Serafim, iar ginerele sau
Xavier Villacrose este vestitul arhitect-sef al orasului Bucuresti.

492 www.dacoromanica.ro
de desupt pa locul dumisale dupa Ulita Mogosoai, V[apseaua] Galbena,
inlauntru curtii cu dapartare de la linia ulitii dg, peste un stingen ; inva-
litoarea va fi cu olane sau sindrila.
Iar pentru indatorirea ce are dumnealui ca sa lase be 0, cismea,
in locul celii ce s-au aflat ping, acum pa aceasta proprietate, pentru aceasta
are dumnealui dat osebit inscris in cantelaria sfatului, prin care BA daslu-
seste cum are a sa urma daspre aceasta indatorire.
Nu va fi insa slobod a incepe lucrarea pia, nu sa v [a] arata cu acest
bilet la cinstita comisie a II-a si in urma adeveririi ce i sa va face din parte-i,
va incepe lucrarea.
1843 iunie 15.
IJ.P.1
Stan Gheorghiu
I.C. Villacros
Comisia Vapselii (la Galben
D-lui marele logofat al credintei A. Florescu are voie ca potrivit cu
coprinderea acestui bilet sa inceapa lucrarea, Ma a face vreo abatere.
Nu va fi insa slobod a incepe piny nu sa va arata cu acest bilet catre d-lui
supt-comisarul local.
1843 iunie 22.
IL.P.I
comisar, [indescifrabil]
Colectia Const. George Manu.
Original, stare bunk Male cu filigran; lntilrit cu stampila Sfatului orasenesc Bucu-
resti.

432 1843 august 16. [Bueuresti].

# 780, adica sapte sute optzeci galbeni inparatesti, drepti la cumpana
cu piatra vistierii, am loat supt iscalitii cu inprumutare de la dumnealui
marele paharnic Scarlat Geanoglu pentru trebuinta maritisului fiicii
noastre Marghioala, in curs de doi ani, fara nici o dobinda.
Si pentru a dumnealui sigurantie li punem emanet casele noastre
din podu eel mare al Tirgului de Afard, cu pravaliile dedesupt. Care sint
cladite, de sotul meu, pa locul meu de zestre, cu tot locul for cut tine si cut
sa stapineste de mine MIA nici o pricing sau vreo prigonire cu cineva,
dupa sinetul ce am, cu leatul 1795 iunie 26, supt iscalitura dumnealui
Dinca Treteanul tatalui meu si dumnealui polcovnicu Barbu i a altor
martori.
Care sinet 11 dam spre siguranta in primirea dumnealui, nemai
avind alte sineturi.
Si la aratatul soroc ne fagAduim a-i raspunde negresit coprinsa
sums de galbeni sapte sute optzeci, fara nici o inpotrivire din partea
amindurora. Pentru care si sintem -Emul pentru altul chezasi raspunzatori
platnici catre dumnealui paharnicu.
Iar data la aratatul soroc de doi ani, nu vom raspunde bani, atunci
sa fie dumnealui slobod a scoate la mezat pomenitul zalog spre a sa des-
pagubi atit de capete i dobinda for de la inplinirea sorocului pang, in
zioa desfacerii.

493
www.dacoromanica.ro
 Cit 4i pentru orice cheltuiala i sa va pricinui dumnealui inprumuta-
torul intru aceasta.
Si spre dovada am dat acest al nostru zapis, adeverit dupa formele
intocmite, spre a dumisale odihna, cAci aceasta inprumutare o facem
amindoi intr-o unire pentru maritisu fiicii noastre.
1843 avgust 16.
Dimitrache Petrescu
Elenca Petrescu
Logofetia mare a dreptatii
Pe temeiul raportului Tribunalului de comert al Ilfovului de la
13 ale urmatorului avgust, cu nr. 4 033, prin care cla incredintare ca
casele cele marl dupa Podul Tirgului de Afar,, inpreuna cu pravaliile
de desupt ce sint cladite pa locul dg, zestre, stet bune bi drepte ale dum-
nealui Dimitrache Petrescul gi sotia dumisale Elenca si nesupuse la nici
un fel de inprejurare.
Si, potrivit cu art. 334 din Regulamentul Organic, flindca amindoa
tocmitoarele parti au dat inscris c, sa multumese a face aceasta inprumu-
tare, logofetia adevereaza acest zapis d, inprumutarea ce fac dumnealui
Dimitrache Petrescul Eli sotia dumisale Elenca, de la dumnealui paharnic
Scarlat Geanoglu, pentru maritisu fiicii dumnealor, cu galbeni inparatesti
sapte Bute optzeci, in soroc de doi ani, fara dobinda, precum zapisul
coprinde si cu zalog aratatele case cu pravaliile dedesupt.
far banii numarandu-sa d, inprumutator in primirea datornicului,
in cantelaria depertamentului, s-au dat zapisul in mina inprumutatoru-
lui.
Pentru seful depertamentului,
[indescifrabil]
nr. 135
1843 avgust 16
Secsia l-iu, masa 2-lea
Acad. R.S.R., CCCXXXIII-235.
Original, stare bunA.

433 1843 septembrie 21. Bueureti.

Sfatul orlsenesc din Bucuresti.
Scarlat Dragoescu are voie ca sa cladeasca din nou de zid sau in
paiente de zid o odaie si cuhnie inauntru curtii sale din mahaloa Caimata,
V[apseaua] Galbena, cu departare de cite doi stinjeni despre amandoa
ulitele, invelindu-le cu olane sau iindrilO.
Nu va fi WA, slobod a incepe lucrarea ping, nu se va arata cu acest
bilet la cinstita comisie a V[apselii] si in urma adeveririi ce i sa va,
face, va fi slobod a incepe lucrarea.
1843 septemvrie 21.
Stan [indescifrabil]
X. Villacrose
!L.P.!

494
www.dacoromanica.ro
 Comisia Vapse lii de Galben
Sloboda voie va avea proprietaru a incepe lucrarea, da ins& nu va
fi slobod pink ce nu sa va arata cu acest bilet la d. suptcomisarul local,
mergind in fata locului dupa orinduiala. k+i atunci va avea sloboda voie
a incepe lucrarea dupa coprinderea din fata.
Iar lucrindu-se inpotriva sa va popri de care d. suptcomisarul,
eaci pentru verice va raminea insusi in raspundere.
1843 septemvrie 30.
nr. 785

Comisar,
N. Blehan
Despartirea al 3-lea, V. Galbena
.Aratindu-se pomenitul din fata cu acest bilet la despartire gi mer-
gind la fata locului, s-au vagut lucrarea facuta potrivit cu coprinderea
din fata.
1843 octomvrie 30.
Ionita Vericescu
Acad. R.S.R., CCCVII 42.
Original, stare buns; peceti In tu3 negru

434 1843 octombrie 13. [Bucureti].

Prin acest zapis al mieu ce-1 dau intru cinstita mana dumnealui
capitan Anghelachi sin capitan Than, sa face stiut ca avand eu o cask cu
locul ei mostenesc in mahalaua Fantana Boului, data mie de zestre de la
parintii mei, loc mostenesc.
Pre care cask cu locul ei, dupa cum se vede, o am vandut dumnealui
mai sus pomenitului de a mea bunavoie si nesilita de nimeni, drepti lei
doll/ mii doul Bute, nr. 2 200, pre care bani i-am i primit pe toti deplin In
mainile male.
Care casa sk all/ invecinata despre rasarit cu jupan Anghel car -
ciumaru, despre amiaza-zi cu ulita h despre apus cu dumnealui jupan
Costachi cofetaru, i despre amiaza-noapte cu dumnealui Nicolae droscaru.
Pre care casa ei loc sa alba dumnealui a o stapini in bunk pace $i
nesuparat de nimeni, atat dumnealui cat ei copii din copii dumnealui. Si
eand s-a facut acest zapis au fost ei alte obraze de fata ce mai jos se
vor vedea iscaliti de martori. Iar ca sa alba acest zapis mai bun temei,
am rugat pe cinstitul Tribunal de comert de 1-au adeverit, dupa formele
legiuite.
Dar eu carte nestiind, am rugat pa scriitoru acestui zapis de mi-au
iscalit numele, iar eu am pus degetul drept pecetie langa numele mieu,
ca sa se creaza.
1843 octomvrie 13.
Eu jupaneasa Maria sin Stan plugaru, adeverez
Nicolae droscaru, martor
Anghel Nica, martor
Eu jupan loan Ulieru am fost fata
495
www.dacoromanica.ro
 Florea bragagiu, martor
Eu Gheorghe ain Nica, adeverez
C. Elefterescu, martor
*i am scris eu cel in jos iscglit cu zisa numitei, i martor,
Costache cantaretu
Colectia Maria dr. George Zaharia Petrescu.
Original, stare foarte bunA.

435 1843 decembrie 20. Bucureti.

Preaing,Itate doamne,
In urma raportului JudecAtorii comertiara de aici cu nr. 5 098,
Departamentul dreptatii cu plecaciune supune la cunostinta inaltimii
voastre c6 la acea judecatorie au fost date spre vinzare cu mezat niste
case cu prav6.1ie de circiumg, din mahalaoa Coltii i alte Imprejmuiri, pe
be cu embatico al manastirii Coltii, ale Ecaterinii Capleaschi pentru
plata datorii sale catre d. Grigore Pascal emanetarul.
yi strigindu-sa mezatul dupg orinduia16, s-au haracladisit, rAmiind
asupra d. Joan Pavlovici pAmintean cu cel din urmA, pre peste care n-au
mai exit alt musteriu, de lei saptesprezeee mii sapte Bute cincizeci 9i unu,
numgrind d. cumparAtorul i tori banii pretului in judecatorie.
AceastA vinzare fiind sgvirsitg cu toate legiuitele formalitati, departa-
mentul, dup6, articolul 9 din legiuirea pentru mezaturi, o supune cu
eiune la luminata intIrirea inaltimii voastre.
eful departamentului,
A. Vilara
nr. 9 008
anul 1843, luna dechemvrie 20
sectia nr. 1, masa al 2-lea
[rezolutia domnitorului] :
Noi Gheorghie Dimitrie Bibescu voevod cu mila lui Dumnezeu
domn a toatA Tara Ruma,neasc6.
atre Departamentul dreptatii
Asupra anaforalii acelui departament cu nr. 9 008 pentru vinzarea
prin mezat a unor case cu prIvalie de circiumI din mahalaoa Coltii i
alte imprejmuiri, pe loc cu embatico al manastirii Coltii, ce au fost ale Eca-
terinii CA,pleasca si le-au cumpgrat loan Pavlovici pamintean, luind In
bAgare de seam& ca vinzarea aceasta s-au sAvirsit cu toate legiuitele for-
dupg articol 9-lea din leguirea pentru mezaturi, o infarim domnia
mea spre pacinica, sapinire a cumpargtorului.
eful departamentului,
ILPI A. Vilara
nr. 228
Bucuresti
1844 martie 30
Colectia Nicolae Boicescu.
Original, stare bunk Male cu filigran.

496 www.dacoromanica.ro
436 [1843-1845. Bueureti].
Pentru prigonirea curs intre mine suptiscalita cu dumnealui logo-
'Aqui] Alecu Florescu intru stapanirea locului pe care sk afla, clkdit5, casa
cumparatk de mine de la dumnealui paharnicul Mache [Manolache] Faca,
mai mult peste cel cumparat i coprins in actul cumpArktorii,
Spre stingerea a orice prigonire, ne-am invoit, ca pe cit aceste case
vor fi supt a mea st5,pinire, sa fiu stkpina si pe prisosul de stinjeni de care
ne-au fost prigonirea, fkra Ina a fi volnick a cradi pe acest loc cevasi cu
care sa astupe vederea. ferestrii dumnealui. Iar dupa iesirea din stkpini-
re-mil prin orice mijloc, [a] pomenitelor mele case, atunci dumnealui isi
va lua-o in stapinire-si, locul fost acum de prigonire.
Si locul caselor sa vor mkrgini numai in suma stinjenilor coprinsi in
actul de cumpgratoare.
Si spre a fi stiutk aceasta a noastrk invoire, cum si orice prigonire
intr-aceasta, stinsk, am rugat si p5, cinstitul Trebunal a Ilfovului, secsiia
I, de 1-au adeveritl.
Colectia Const. George Manu.

437 1844 februarie 17. Bucurqti.

Un loc de cask mostenesc cu o cascioara veche pe dinsul, in mahalaua
Amzii, ce-1 am si eu cumparat de la mezat, prin bunk tocmeala, 1-am vindut
d-lui sardarului Gheorghe Ionescu, drept lei trei mii vase sute unul, nr. 3 601
care bani i-am si primit.
Care loc sa -1 stkpineasca, d-lui i urmasii d-lui in pace, nesupgrat de
nimini.
Drept aceia, i-am dat d-lui acest inscris al meu, intkrit de cinstitul
Tribunal de comert si inpreunk doa sineturi vechi i cartea mezatului cu
nr. 8.
Hristodor Butati Leat 1844 fevruarie 17.
Bucuresti.

Judecktoria comertiall din Bucuresti.

In urma cererii, ce prin jalba, a fAcut sus iscalitul, dumnealui pita-
rul Hristodor Butati, a se adeveri acest zapis de vinzarea locului coprins
intr-insul, cu cascioara dupa dinsul, cktre dumnealui serdarul Gheorghe
Ionescul.
Viind amindoa, tocmitoarele pArti in judecktorie si mkrturisind ca
aceastk tocmeala este skvirsitk prin a dumnealor bunavointa, a infatisat
dumnealui vinzatorul o anafora de mezat supt nr. 8, din anul incetat 1843,
fevruarie 8, intaria de manila sa, preainaltatul nostru domn, tot in ark-
tatul an, fevruarie 11, prin care sa, vede ca de la mezat a cumparat dumnea-
lui, pitarul Hristodor Butati, o cask din mahalaua Amzii, cu locul ei mos-
tenesc ce a fost a lui Sianache [ ] Pastiia, postelnicelu In drept lei 3 501,
din coprinderea caruia document autentic dovedindu-se acest loc cu cas-
cioara dupl dinsul drept al d. vinzktorului si, dupa cautarea ce s-a fAcut
prin condicile cantelariii, negasindu-se supus la vreo inprejurare de zalo-
jire sau secfestru,
1 Concept sc.ris de principesa Cleopatra Trubetzkoi, nAscuta Ghica, dupA cum aratA o
marturie mai veche din colectia Const. George Manu.

497
82 a. 2145
www.dacoromanica.ro
 Pe aceste temeiuri, adevereazg judecgtoriia zapisul acesta de vinzare
dupg orinduialg, trecindu-se si in condicg.
Prezident,
Ion Alexandrescu
A. Roset, Stefan Popescu, G. Costaforu
Anul 1844 luna fevruarie 22.
nr. 37 din condica vinzgrilor.
Grefa I-iu, al delii, nr. 94, beat 1844.
[pe verso] :
Cantelaria Tribunalului de comert din Bucuresti.
Case le cu locul lor, coprinse in fats acestui act, le-au vindut d-lui
sgrdaru Gheorghe Ionescu, in unire cu sotia sa, cgtre d-lui sgrdarul Alecu
Ivescu, prin act adeverit de acest tribunal supt nr. 64.
Anul 1850 martie 15.
Grefier, [indeseifrabil]
Colectia George Potra.
Original, patat de umezealA, htrtie cu filigran.

438 1844 martie 14. Bueureti.

Jos iscglitii printr-acest inscris sa face cunoscut ca la leatu 1840
mai 13 Mind tovargsie la pravaliile d-lui chir Chircor Sarchiz cu marfg
de bogaserie, care tovgrgsie s-au urmat ping, la leatul 1841 aprilie 2 si
din nemultumirea urmat intre noi, s-au isvorit prigonire de judecAti
intre noi, ping astAzi. i dupg povata dumnealor alesilor judecgtori $i
dupg baggrile de seams ce am fgcut si noi, ca sa nu ne mai targggnim prin
judecati, ne-am invoit cu chipul jos argtat.
Adicg d-lui chir Chircor Sarchiz fiindcg marfa Inca din leat 1841
aprilie 2 dupg facuta catagrafie atunci au primit-o, cum si datoriile din
catastise ce aveam sa lugm dupg la anii altii cu care marfg si datorii, pig-
tind datoriile noastre ce eram datori cgtre creditorii nostri in numgr de
persoane treizeci si trei si in sums de lei una sutg, cincizeci f}i opt de mii
opt sute trei, dupg, cum sa dovedeste din catastisele noastre si zapisele ce
am avut date pe la unii altii creditori, precum si din coprinderea bilantului
facut de cgtre fostii alesi judecatori, d-lor chir Chiriac Chirilov $i chir
Manuc Altinovici.
Insg fiindcg, cu pomenita marfg $i datorii nu s-au putut plgti toatg
suma datorii noastre catre creditorii nostri, d-lui chir Chircor an plgtit
cusurul cu din altg stare a sa, iar capitalurile noastre ce am fost depus
intr-aceastg tovargsie s-au fost pggubit, In comertul urmat. i cu acest
chip rgminem in viitor desfgcuti cu desgvirsit, unul de cgtre altul, de toate
imprejurgrile urmate.
i iscalitura firmii noastre de la leat 1840 mai in 13 si ping la leat 1841
aprilie 2 rgmine exoflisitg vericind sg, vg, ivi, ca unul ce d-lui chir Chircor
le-au desfgcut, dupg coprinderea de mai sus.
i orice alt inscris sau scris en condeiu lui Mogirdici Dileanov in
catastise, precum $i al lui chir Chircor Sarchiz, de la pomenitul leat si ping
astAzi vor raminea toate socotite intru nimic si ca o hirtie alba, precum si
noi rgminem slobozi unul cgtre altul si exoflisiti si izbrgniti intru toate
pretentiile urmate de atunci $i ping astlzi, atit prin canalurile judecgtoresti,
cit $i particular.
498 www.dacoromanica.ro
 Si pentru de a-$i avea aria in tot locul i stapinirea acest exofliticon
s-au facut doua asemenea supt ale noastre iscalituri yi adeverite atit de
catre d-lor aleiii judecatori, eft tai de catre cinstitul Tribunal de comer1.
1844 martie 14.
Bucuresti.
Colectia Nicolae Agirbiceanu.
Original, stare bunk, hlrtie cu filigran ; iscAlituri romAnesti, armenest1 41 grecestI.
Dintre cele romAnesti amintim pe a lui Moglrdici Dilianov, fratilor Kirilof ; Chircor
Sarchiz nestiind sA iscilleascA 1$t pune pecetea inelara, destul de frumoasa, initialele
numelui sint pi zite de o acvilA cu cruce in cioc asemanatoare aceleia de la sterna tArii.

439 1844 martie 23. [BucuretiJ.

Copie dupa adresul c [institului] m [are] vornic al trebilor din launtru.
Anul 1844, martie 23, nr. 1 554
Politiia de aici prin raportu cu nr. 2 676 face cunoscut deperta-
mentului ca din femeile ce sa intorc de la spitaluri, drept tamaduite de
boala venerica, vizitarisindu-le doctorii Vapselilor iii moasele, sa gasesc tot
in starea ce s-au aflat cand s-au trimis la spital.
Acest depertament cu cinste dandu-1 in cunostiinta cinstitii eforii,
o pofteste sg, binevoiasca a pune indatorire asupra doctorilor spitalurilor
oranduite pentru primirea acestor patimase cea mai strasnica indatorire
de a nu slobozi pe acele femei din spital pang, nu vor fi cu desavirsire vin-
decate si a da fiecariia, la a for iesire de acolo, o inscrisa dovada pentru
starea sanatatii lor.
Caci mai urmand a le slobozi tot in starea ce au intrat 8i nevindecate,
atunci Qi stradaniia stapanirii gi jertfile ce 81 fac de acea cinstita eforie vor
fi nimicnicite i zadarnice. Si la o asemenea intamplare netagaduit fiind
ca toata acea vatamare provine de la acei doctori.
Apoi privindu-sa cei abatuti i abuzind increderea ce be este data
va urma, negresit, a sa lua masuri (la indreptare.
Iar de punere la tale sa va cinsti depertamentul cu raspuns.
M. vornec,
Barbu Stirbei
Pentru intocmai copie
secretar, Dim. Bucsan
Colectia George Potra.
Copie, stare foarte bunA.

440 1844 martie 29. Bueureti

Eforia spitalurilor din Printipatul Tani Romanesti
Anul 1844, luna martie 29
Nr. 459
Bucuresti
Dumnealui d. Vartiadis doctorul Spitalului Coltei
Cunoscandu-sa de trebuinta sa trimite dumitale alaturat pa MO
aceasta, in copie, adresul c [instit] depertament cu nr. 1 554 atingator de
femeile cu boale venerice ce sa primesc gi intr-acel spital.
499
www.dacoromanica.ro
 Ca indAstulAndu-te sA dai cuvant eforii, pentru c5, ea nu BA astepta
la o asemenea urmare, dupa jertfile ce s5, fac din parte-i, spre intreaga
tamaduire unor asemenea patimase.
C. Ghica
Alexandru Ghica
secretar, Dim. Bucsan
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA.

441 1844 aprilie 3. Bueureti.

Cinstitului Sfat orasenese,
In multe randuri am facut cunoscut cinstitului Sfat pentru ulicioara
de picior ce 85, aflA lAngA coastele casii mele, rugAndu-ma a cerceta si
a lua bine in bagare de seamA, spre a sa, incredinta c5, acea ulicioarA de
end este lumea n-au fost mai larga deck o trecere numai (IA picior, inghe-
suitA. i mai vktos c5, deosebit de aceasta, ulicioarA, mai inainte au fost
drum mare de treizeci de ani $i care acum s-au inchis cu a cui voie si cu ce
document, nu stiu.
Eu am imprejmuit curtea cu biletu si stiinta cinstitului Sfat, urn-
blAnd spre aceasta ulicioarA intocmai dup5, urmele prea vechii imprejmuiri
ce Ind, erea si dupA glAsuirea sinetului ce am pentru acest loc, in care si
vorbeste c5, au fost ulicioarg d5, picior, iar nu de car.
Tot atunci, dupa regulament, in fata podului m-am si tras cu patru
palme, dar la acea ulicioara cinstitul Sfat nu m-au silit s5, m5, trag, pentru c5,
nici regulamentul nici vreo pildl la cinstitul Sfat nu s-au gash, ci impotrivA
s-au incheiat jurnal pA masa cinstitului Sfat, coprinzAtor cg, nu numai s5,
fin nesupgrat, dar sA am voie a-mi pune zidirea tocmai pA liniia aceasta.
i asa, dupa glAsuirea acelui jurnal, am $i urmat.
Deosebit de aceasta stiu ca prea inAltatul nostru domn in anul trecut,
dup5, comisiia ce s-au urmat la acest fel de pricini, au legiuit ca cele ce mai
inainte s-au urmat, sA ramgie in felul lor. *i a mea imprejmuire nu s-au
facut in urma acestii legiuiri, ci cu patru ani inaintea ei, urmAnd stapAnirea
pacinic5,.
Mi s-au si propus de cinstitul Sfat ca s5, cumpk aceasta ulicioarA
spre indreptarea linii proprietatii mele, dar fiindcA mi s-au cerut mult
pret, nu in-am indeletnicit in vremea aceia ca sA o cumpk.
Acestea toate dar le dau in cunostiinta cinstitului Sfat si ma rog
plecat sA binevoiasc5, a cinsti atat jurnalul incheiat de acel cinstit Sfat i
legiuirea marii sale lui von, si a mi s5, primi rugkiunea de a rAmAnea
nesupgrat in temeiurile de mai sus arAtate.
1844 aprilie 3.
G. Grunau
[rezolutie] :
SA sA faca lucrarea dupA rezolutia pusA la adresul Agii, de supt nr.
2 593.
1844 octomvrie.
Arh. St. Buc., Administrative vechi, 647/1838, f. 91.

500
www.dacoromanica.ro
442 1844 aprilie 14. [Bueureti].

Copie dupa otnosenia c [institului] Departament al trebilor din

launtru, cu nr. 1921, anul 1844. luna aprilie 14.
La otnoseniia acei cinstiti eforii cu nr. 497 atingatoare de bolnavi
patimasi de boala venerica, din Spitalurile Sfantului Panteleimon si al Coltii,
cu cinste sa raspunde ca acest departament statornic in a sa dorinta ca
fiecaruia slujbas public 81 i sa dea in cursul slujbei sale consideratia si incre-
derea ce i sa cuvine, socoteste ca puindu-sa in lucrare masura chibzuita
de acea cinstita eforie, ca cele insanatosite famei sa se viziteze si de doctorii
Vapselelor mai nainte d-a esi din spital, 0, micsoreaza cu aceasta si sa
vatarna increderea de care merit/ a sa bucura doctorii spitalurilor.
S-asa precum adresul acestui departament supt nr. 1 554 n-a privit
decit intru d-a a chema luoarea aminte a acei cinstitii eforii asupra mij-
locitelor intr-aceste inprejurari.
Apoi cele de mai nainte dispozitii pazite cu exactitate vor fi d-ajuns
ca sl indeplineasca adevaratul sfarsit si dorinta stapinirii.
Marele vornic,
Barbu *tirbei
pentru intocmai copie
secretar, Dim. Bucsan
Colectia George Potra.
Copie, stare foarte bunk hirtie verzuie.

443 1844 aprilie 21. Bueureti.

Eforia spitalurilor din Printipatul Tarii Romanesti

Anul 1844, luna aprilie 21
Nr. 565
Bucuresti
Dumnealui Dimitrie Vartiadis doctorul Spitalului Coltii
Din coprinderea alaturatului pa langa aceasta in copie adresul
cinstitului Depertament din launtru cu nr. 1 921 vg, yeti indastula dum-
neavoastra $i tot intr-o vreme vg, pohteste eforia ca cu iscusinta cea pan/
acum, A, vg, siliti $i in viitor a merge inaintea dorintii iei, spre a coraspunde
ostenitoarelor sale jertfe ce a savarsit si savarsaste necontenit numai
pentru singurul sfarsit d-a s5, pazi cu scumpatate bunele orandueli in ma-
zaminturile de supt administratia iei si d-a nu sa da catusi de putin prilej
de nemultumire si obida in sufletul patimasilor bolnavi, care sant
incredintati cu ajutorul doctoricescului dumneavoastra mestesug, ca
es, adica din spital, nevindecati.
De aceia intrebuintand din parte-vg, toate putincioasele mijloace
intru desava'rsita tamaduire a fiecaruia bolnav, sa binevoiti a vg, da cuve-
nita bagare de scan* precum si pang, acum, a nu sa slobozi vreun patimas
dintr-acel spital nevindecat, afar/ numai din cei ce sa vor cunoaste de
dumneavoastra cu neputinta d-asi dobandi tamaduirea lor.
501
www.dacoromanica.ro
. Si asa yeti urma cu slobozirea celor bine vindecati de orice fel de
patimi, ca si pana acum.
Mihai Racovita,
C. Ghica
Alexandru Ghica
secretar, Dim. Bucsan
[pe verso]:
D [omnului] Dimitrie Vartiadis doctorul Spitalului Coltea
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunii.

444 1844 mai 1. Bueureti.

Zapis
Circiuma cu locul ei mostenesc, ce o am aici, in Bucuresti, in mahalaoa
Sft. Visarion, cumparat5, prin mezat, prin buna toemea16, o am Vandut
d-lui vtori spatar Hristodor Hristopolu drept pret de galbeni patru sute,
care i-am si priimit pe deplin, fiindc5, cu aceast5, sum5, m-am sckut din
suma datorii ce cu osebit zapis si zglog (chiar aceast5, circiuma) i-am fost
dator d-lui Inc & din incetatul beat 1838 ghenarie 8.
Drept aceea dar, ca sa -si aiba d-lui st5,pinirea ohavnicg si nebintuit5,
din neam in neam, i-am dat acest zapis supt a insumi iscaliturg, adeverit
dup5, orinduia15, potrivit cu formalitkile legiuite pentru vinzari, d'indu-i
totodata, $i documentul stgpinirii mele.
Polcovnic, Ioan Matraca 1844 mai 1.
Bucuresti.

Judecatoria comertiala din Bucuresti.

In urma cererii, ce, prin jalba priimita la nr. 3 895, a fkut susisca-
litul, dumnealui polcovnicul Ioan Matraca, a se adeveri zapisul acesta de
vinzarea circiumii cu locul ei mostenesc, coprinsA intr-insul, ce face cAtre
dumnealui vtori spAtar Hristodor Hristopolu, incredintind amindo5,
tocmitoarele p5,rti ca aceasta tocmealg este savirsita prin buna dumnealor
vointa, a infatisat vinzkorul o anafora de mezat, supt nr. 4, din anul
1837 ghenarie 22, int5rita de 'aria sa, fostul domn Alexandru Ghica,
tot intr-acel an, ghenarie 27, din care sa, face dovada c5, domnul loan
Matraca a cumpkat de la mezat, in lei 2 600, circiuma cu locul ei moste-
nese din mahalaua Sfintului Visarion.
Totdeodat5,, s5, vazu si o copie de jalba, adeverit5, de prezidentiia
Judecgtorii Ilfovului, secsiia II-lea, supt iscalitura vinzatorului si a sotii
sale Linta, prin care ark a s-a inpkat in pricina ce avea pentru lipsa
zestrii, cu chipul aratat pe larg Intr -Insa, dind adica in drept lipsA de zestri
casele ce le are polcovnicul Matraca in mahalaua popii Dirvasi. Care
aceasta invoialA a adeverit-o supt nr. 13, anul curg6tor si Judecatoriia
Ilfov, secsiia II-lea.
Pe temeiurile dar de mai sus aratate si Mudd, dui:4 cautarea ce s-au
fkut prin condicile cantelarii si buletinurile ofitiale, negasindu-s5, aceasta
circium5, cu locul ei supusl la vreo inprejurare popritoare de secfestru,
502
www.dacoromanica.ro
zalogire sau pretentie zestrala din partea sotii vinzatorului, adevereaza
judecatoriia zapisul acesta de vinzare dui)/ orInduiala, trecindu-sa tai In
condica, pentru pacinica stapinire a dumnealui cumparatorului.
Prezident, Ioan Al. Filipescu.
I. S. Petroviz
[cloud semnaturi in limbs greaod]
IL-1 3 .1
Ioan Culoglu
Anul 1844, luna avgust 2
nr. 153 din condica vinzarilor
grefa I-ia, al delii nr. 317, leat 1844.
Cantelaria Tribunalului de comert din Bucuresti
Circima cu locul ei, coprinsa In acest act, an vindut-o d-lui vtori
spatar Hristodor Hristopolu catre d-lui vistieru Andrei Devil prin act
adeverit de acest tribunal supt nr. 373 anu 1849 dechemvrie 16.
grefier, Stoenescu
Cantelaria Tribunalului de comert din Bucuresti
Circima cu locul ei, coprinsa In acest act au vindut -o d-lui vistieru
Andrei Desu catre d-lui sardaru Alecu Izescu, prin act adeverit de acest
tribunal supt nr. 6 anu 1850 ghenarie 28.
grefier, Stoenescu
Colectia George Potra.
Original, stare bunk

445 1844 iunie 6. Bucureti.

Starostia corporatii bumbacarilor
Fiindca d. Gheorghie Dimitriu of mahalaoa Sf. Gheorghe Non
voieste a-si cumpara proprietate pa seama sa, printr-aceasta sa, face
dovada ca pomenitu sa afla cu adevarat pamantean raia, avand si pa-
tenta pa numele sau de clas al 3-lea, supt nr. 799, iar nu supus la vreo
alta protectie.
1844 iunie In 6.
Starostea,
Stefan Macuvei
[pe verso] :
Dvornicia orasului Bucuresti
Dupa Incredintarea ce da starostea al corporatii bumbacarilor
pentru coprinsul din fata, cautandu-1 gi vornicia 1-au gasit cu adevarat
trecut In condica patentarilor la nr. 799.
De aceia, drept dovada, sa adevereaza.
ref dvornicii,
Than [inSescifrabil]
1844 iunie 7.
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunk hirtie groasii.

503
www.dacoromanica.ro
446 1844 iulie 26. Bucuresti.

Epitropia manastirilor Sfantului Mormant

Inalta stApanire hotArAnd a infrumuseta orasul Bucuresti cu cis-
mele, prin cinstitu Sfat al orasului a oranduit A se insemneze locurile
trebuincioase spre acest sfArsit. Cinstitul Sfat numind intr-aceastA tre-
buintA si locul manastirii SfAntului Gheorghe, din Vapseaua Rosie, din
rAspAntia ulitii ce merge catre Baratie, supt cuvant ca pe locul acesta a
mai fost cismea.
Epitropia pe deoparte a intrat in corespondents cu cinstitul Sfat,
dovedind precum si insusi s-a incredintat in urma, prin cercetare intr-
adins facutA la fata locului de catre dumnealui orinduitul madular, ca
locul acesta este dreaptA proprietatea a manastirii SfAntului Gheorghe.
Iar pA de alta a indreptat reclamatii catre naltul guvern impotriva stA-
ruirii cinstitutului Sfat de a $i-1 insusi cu cuvintul zis.
Dar ca sA se precurme toatl corespondenta si sa se preintAmpine
orice neplAcuta consecuentA pe de o parte, iar pe de alta sa, se indeplineascA
$i trebuinta obsteasca, Epitropia Sfantului Mormint hotArAste i da cin-
stitului Slat drept locul manastirii SfAntului Gheorghe, pretendat cu chipul
de mai sus, alt loc pentru cismea, pe care loc a avut mAngstirea cladite
pravalii, iar acum sA aflA slobod frA vreo clAdire pe dAnsul, pe care a fost
mai nainte felinarul si care este in mijlocul rAspintii a doa uliti, din care
una vine de la Foisoru de foc, si alta despre Coltea, precum sl insemneaza.
si in planul ridicat de domnul arhitectul orasului.
DupA cercetarea fAcutA la fata locului in urma adresei Epitropiei
cu nr. 336 din anul 1843 octomvrie, si care loc peste drum spre rasArit
are vecin pe d. Mihail Chefalov, proprietarul prAvAlii ce acum sA afa librArie,
peste drum spre miaza-zi pe d. clucer Costandin Burchi $i pe d. Pena
lipscanul, proprietarii prAvaliilor brasovenii, si peste drum spre apus pe
sf. Mitropolie si pe d. Teodor C. bogasierii, proprietarii prAvAliilor boga-
sierii.
Locul acesta este rotund si mAsurindu-sg, tot, dup6 planul sus po-
menit, s-a gasit avind diametru de doi stinjeni tocmai. Astfel rAmiind
in dispozitia cinstitutului Sfat, pentru trebuinta obsteascA locul acesta
mai sus descris, cinstitul Sfat pentru cel aflat in rAspAntia ulitii ce merge
spre BArAtie nu mai are nici o pretentie niciodata supt nici un cuvint,
ci oricind far& zAticnire epitropia poate cladi pe acest din urma loc cll.-
direa cc va voi. i.-1 va stApini $i de acum inainte, in toatA vremea nestrA-
mutat, pentru care s-au si fAcut doA asemenea inscrisuri, unul din partea
cinstitului Sfat orasenesc catre epitropie $i altul din partea acestiia catre
cinstitul Slat adeverit dupg rugaciune si de catre cinstitul Departament
al bisaricestilor.
1844 iulie 26.
Iov arhimandritul si exarhul Ierusalimului
Departamentul logofetii trebilor bisericesti
Acest inscris din partea Epitropii mAnAstirilor inchinate la SfAntul
Mormint, infatisindu-s la departament pe MO reclamatie din parte-i
supt nr. 352, cu cerere a sA adeveri. S-au luat in bAgare de seams $i s-au
vAzut el amAndoul aceste locuri au fost ale manastirii Sfantului Gheorghe
Nou.
504
www.dacoromanica.ro
 Si cel dintai fiind dupg, vremi lasat in trebuinta obsteasca, adica
cu cismeaua pa dinsul s-au gasit de trebuinta acum ca o asemenea trebuinta
obsteasca sa se statorniceasca pe al. 2-lea loc al manastirii din fata portii
ei, ramaind cel dintai loc numit din raspantiia ulitii Baratii in trebuinta
si dispozitia manastirii pa viitor.
Iar nu el cu aceasta lucrare urmeaza manastirea vreun schimb
$i care n-ar putea a-1 desavarsi decat prin stirea stapanirii dupa legiuiri.
Apoi cu acest chip izvorand i folos atat catre manastire, cat si catre
obste, caci manastirea primeste locul sau pe care poate a-0 cladi acaret
de la care sa dobindeasca venit precum si cinstitul Sfat orasenesc poate
infatisa pe celalalt loc al manastirii trebuinta obsteasca pe linga care po-
menita epitropie infatisind la departament si hirtia acelui cinstit Sfat,
cu nr. 2 778 din 25 iulie de anul trecut, an luat departamentul incredin-
tare ca cu primirea acelui Sfat este lucrarea pomenitului schimb, cerand
totdeodata desavirsirea lui.
Drept aceia atat pa temeiu folosului ce sa aduce la amandog par-
tile aci numite, cat si pa al lucrarii aratata, departamentul adevereaza
acest inscris cu a sa pecete si a sefului On iscalitura, spre a-si
avea urmarea sa.
Seful departamentului,
Manolache Florescu
Seful mesii, C. Tocilescu
Intocmai dupa original,
Radulescu
Anul 1844, luna avgust 9.
Bucuresti
Sfatul orasenesc din Bucuresti.
Aceasta copie hind scoasa intocmai dupa inscrisul dat Sfatului de
cinstita Epitropie a mandstirilor Sfantului Mormint si alaturat pa langa
adresul ei cu nr. 370, pentru schimbarea stapanirii locurilor de cismele
prescrise intr-insul dupg intelegerile urmate intre Sfat cu dinsa si invoiala
facuta, sa adevereaza de Sfat dupa oranduiala $i sa da pomenitei Epitropii
spre a-$i avea temeiniciia si urmarea intocmai.
Prezidentul Sfatului,
Alexandru Ghica
I. Popesco V. Prisaceanu
nr. 3.201 Seful cantelarii, G. Ipatescu
1844 avgust 24.
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Gheorghe Nou, XXXV-69.
Copie de epoca, stare foarte buns ; insemnari grecesti pe verso.

447 1844 august 24. [Bucure0i].

Sfatul orasenesc al capitalei
anul 1844, luna avgust 24
nr. 3.202
Bucuresti
Cinstitei epitropii a manastirilor Sfintului Mormint
Spre indeplinirea cererii cinstitei epitropii din adresul cu nr. 370
Sfatul are cinste a alatura pa linga aceasta copie intocmai dupg acel

www.dacoromanica.ro 505
inscris al au, adeverit de Sfat dupA orinduialg, spre dovadri, si temeinica
stkagnire a locului din rIspintia Bar Atii unde s-au aflat eismea de catre
mgnastirea Sfintului Gheorghe Non, precum si Sfatul, acelui din rAspintia
unde a fost mai inainte felinarul, dupl invoiala Marta.
Prezidentul Sfatului,
Alexandru Ghica
G. Popescu
[8emnaturd indescifrabild]
*ef cantelarii,
G. Ipatescu.
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Gheorghe Nou, XXXV 70.
Original, stare foarte bunk, hirtie verzuie; antetul tipArit.

448 1844 august 26. [Bucureti].

Copie dupg, raportul dumnealui arhitect
Spre raspuns la porunca cinstitului Sfat cu nr. 3 514 am cinste a
face cunoscut a intinderea locului vechii cismeli al epitropii Sf. Mormint,
este de stinjeni trei si juraltate in lungime despre ulita din fata, iar in
largime de un stinjen si palme sapte despre amindo6, capatliele, iar cel
ce a propune a a da schimb din totalul lui de doi stinjeni In ratund,
numai pre cit s-au gAsit de trebuintg, spre acest sfirsit precum a deslu-
smite in alaturatul plan al pozitii locului.
1844 avgust 26.
Vilacroz arhitecton
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Gheorghe Nou, XXXV 71.
Copie, stare foarte bunk, hlrtie verzuie.

449 1844 octombrie 10. Bucureti.

Preainaltate doamne,
De la anul 1838, prealnaltate doamne, sfanta biserica din curtea,
Hanului erban. Voda a afla inchia din pricina proastei stari in care au
adus-o cutremurul de atunci.
Nelneetat am adus rugaciuni catre cuviosul egumen Cotroceniul
de a caruia ingrijire atirna, si aratata curte cu sfanta bisericl, ca cu mij-
loacele ce are a fad, punerea la cale a o drege si a o aduce in stare ca a
[a] slujasca intrinsa, dar n-am fost ascultati din pricina, di cuviosia sa
pricinueste a far5, voia opstii manAstirilor, de raul de la care cea de aici
Cotroceni atirng, nu poate puree aceasta in lucrare.
Desnadajduiti, preainaltate doamne, c5, prin dreptul rugaciunii
catre sfintia sa pomenitul egumen n-am putut s dobindim dregerea ail-
tatei sf. biserici, venim cu cel mai adinc respect la picioarele inaltimii
voastre si v5, rugam ca s6 binevoiti a porunci, prin tine a cuvine, a ne
indestula rug5,ciunea si a nu ne mai sili a alerga pe la invecinatele sf.
biserici tai a face [indescifrabil] pomenirile parintilor si rudelor noastre
ce ant ingropati la aceasta sf. biserica impotriva i a religiei si a bunei
cuviinte.
506 www.dacoromanica.ro
 Ai Ingltimii voastre prea plecate slugi,
Iancu Valiadis [indescifrabil]
[8 emnatura grecemgcli] C. Paltineanu
Atanasie Veropulo familia Ciocan
[semnaturcl gre ceas familia Polizului
Mihail Zaharia familia Gutului
Nicolae Dimitrache
Departamentul credintei
Cuviosului igumen al mAnastirii Cotroceni
Din coprinderea araturatei pe Rugg aceasta in copie jalbal- de supt
nr. 3 417 ce au dat catre mariia sa vod5, enoriasii bisericii din curtea Hanu-
lui lui erban Voda si cu luminatg rezolutie s-au trimis la acest departa-
ment, atingAtoare pomenita jalba, de derapanarea acei biserici si de lipsa
ce au reclamantii de trebuincioasele sfinte slujbe, siliti fiind a alerga pe la alte
biserici, 1u5ind cuviosia voastrA, Indestulare mai pe larg, departamentul va
pofteste a-i da in cunostintA de este adevarat raspunsul ce arata jaluitorii
ca a primit de la cuviosia voastra, precum yi dacg veniturile acelui han
sa iau de cuviosia voastra, sau de catre tine.
eful departamentului,
Florescu
Arh. St. Buc., Ministerul Instructiunii, 1 760/1844.
Original, stare foarte bunA.

450 1845 martie 31. Bueureti.

Fiindc5, casele noastre din mahalaua Popii Radului, ce le are exo-
pric5, sotiia mea Ecaterina Sachelarie le-au vindut ohavnice d-lui pita-
rului Costache Carp, prin zapis adeverit de cinstita Judecgtorie comertialg
a Ilfovului, ca una ce este volnic5, s5, fad, orice va voi cu ele.
De aceia si suptiscMitul, sotul mai sus numitei, am dat acest inscris
d-lui cumpargtorului, spre a-i sluji de dovadA ca aceste case sint In adevar
exopricA, iar nu zestre. Incredintindu-se despre aceasta d-lui pitaru Carp
si din foaia de zestre, scrisa din leat 1832 iulie 24, din bileturile de cunu-
niia noastra cu data tot de atunci, care s-au vazut de fatg i s-au supt
insemnat si de insusi cu mana dumisale.
Spre a fi cunoscute d-lui In orice vreme aceste acte, prin care sa, face
dovadg cg pomenitele de mai sus case slut venite In st6pAnirea sotii mele,
In urma cAsatorii noastre, cu patru ani, adeca la leat 1836 dechemvrie 29,
asadar, vinzarea acestor case hind sa,vgrsitg, si prin stirea mea, isc5,1indu-mg
si eu In zapisul vinzarii ca martor, nu le voi putea da niciodatl numire de
zestre si la verice asemenea intimplare 0, nu fiu ascultat intru nimic.
1845 martie 31, Bucuresti.
D. Sachelarie
Despgrtirea 3-lea
IscIlitura de mai sus ffind adevaratI a d. Dimitrache Sachelarie,
care F35, aflA cu proprietate [in] mahalaua Sfintilor Voievozi, de aceia BA
IncredinteazA.
1845 martie 31.
Suptcomisar, pitar A. Dobrescu
1 Se aratA ca aceasta jalbA a fost primitA de cancelaria domneascA la 10 octombrie 1844.

www.dacoromanica.ro 507
 [pe verso] :
Comisiia Vapselii Verde
Pa temeiul incredintarii supt comisarului despartirii 3-lea, fiind
adevarata iscalitura din fat/ a d-lui Dimitrache Sachelariie, dupa ruga-
ciunea ce an facut, sa incredinteaza si de comisiie cu pecetea si iscalitura.
Iar mai mult, nimic.
Comisar, D. Geanolu
1845 martie 31.
Grefa Tribunalului Ilfov, sectiunea III
Imobilul coprins in acest act a trecut in posesia d-lui locotenent
M. Falcoianu, dupe actul dotal legalizat la nr. 275/65.
p. grefier, C. Stefanescu
Colecfia George Potra.
Original, stare foarte buns; fiumoasa pecetea Comisiei de Verde, In tus negru.

51 1846 ianuarie 20. Bueureti.

Zapis de vinzare
Adeca noi cei mai jos iscaliti, incredintam cu acest zapis al nostru,
de vinzarea casii, i a locului ce ne-au lamas de mostenire de la raposata
sora noastra Ilina, ce sa afla in Vapseaoa Neagra, mahalaoa Olari, la
nr. [loc liber], locul mostenesc ce aceasta vinzare o facem catre d. chir
Petre cavafu prin buna, invoire din intre noi, in drept lei 6 500, nr. vase
mii cinci sate tocmai, cu eladirile for cum sa afla, acum pe acest loc.
Ce spre mai curata dezvoltare in viitorime, spre paznica (sic) sta-
panire a dumnealui, i a mostenitorilor, s-au urmat acum trasuri prin
d. inginer de la cinstitul Sfat orasenesc din capitals de topothesiia, locului,
i a semnilor ce i sa margineste, de a-1 imprejmui cu uluce la amandoo'a
partile cu a dumisale cheltuiala.
1-in. fn fata podului, i s-au dat stanjeni patru si o palms, din zidirea
casii 'Ana la stalpul portii, din intre noi vanzatori.
2-lea. Mijlocu despre un dud gros cu dapartare de doi stanjeni si
o palms, iar marginea patru stanjeni si cinci palme si unul din a patrulea.
3-lea. La plimbare, la usa, patru stanjeni i i doo pahne si unul din
a patrulea.
4-lea. in dosu iei, patru stanjeni si jumatate de palms.
5-lea. La nuc, in mijloc, trei stanjeni, patru palme si o jumatate.
6-lea. In fund, trei stanjeni si o palm/.
7-lea. Iar lungimea despre propriietatea de vecinatate a raposatului
Hagi Cociu din fata podului pana la ulucile de vecinatate in fundu. a for
Agop armean, stanjeni treizeci si un, palme trei.
8-lea. Iar lungimea din fata podului despre vanzator, 'Ana in fundul
ulucilor de vecinatate a Voichii vaduvi, stanjeni treizeci si doi, ce vine
lungimea, locului dupe trasurile, i semnile de mai sus coprinse.
Drept de a noastra bunavoire si a dumnealui multumire pe aceasta
coprindere din intre acest zapis i s-au dat de a sa stapani, iar pe de alta,
508
www.dacoromanica.ro
parte am priimit i tori bani tocmelii de mai BUS. *i de aci innainte, orce
angarale sa va ivi de la innalta stapanire, or caldaram, or altcevasi, pri-
veste pe seama dumnealui cumpargtorului.
1846 ghenariie in doozeci.
Trasurile de mai sus de d. inginer, s-au iscglit in trei feze, bez de
d. inginerul Stefan Dimitriie
Marghioala sin cgpitan Lazar, vinzgtoarea, adeverez
Ienache sin cgpitan Lazar, vanzgtor, adeverez
Iancu Theodorescu am scris si martor
Judecgtoriia comertiialg din Bucuresti
Marghioala sin cgpitan Lazar si frate-sau Enache, prin jalabg tre-
cutg la nr. 439, cerand adeverirea acestui zapis de vanzarea casii cu
locul ei mostenesc coprinsg intr-insu, catre Petre cavafu, au venit in
judecgtoriie cu numitul cumpgrgtor de au marturisit zapisul savirsit
cu deopotriva-le vointg si multumire si au Infatisat spre dovada dreptului
for de stapinire asupra prezisei case urmatoarele :
1836 ghenar 14, foae subt iscglitura prin punere de deget a lui Tudor
Simigeanu de zestrea data comnatg-sii Irini (adicg Elenchii, sora vinza-
torilor, ce a murit), intru care a coprinde i casa cu locul ei mostenesc,
sus pomenit.
1845 dechenivrie 15, nr. 91, hotarire desgvirsita a cinstitei Judeca-
torii a Ilfovului, secsiia a doa, data intre d-lui sgrdar Grigoriie Ipatescu
cu vinzgtoarea Marghioala, prin care, pa temeiu ca cel dintii a rupt diiata
ce-i lgsase rgposata Elenca, sora vinzatorilor, hotgraste judecata ca vin-
zgtorii Marghioala i Enache, ca niste mostenitori ce sint sorii lor, sa
mosteneaseg averea ei indeplinind orinduielile ei din prezisa diiata dupg
care sa, pastreaza copiile in dela acei cinstite judecatorii.
1846 fevruarie 16. Mgrturiia a patru fete, mahalagii de la Olari,
incredintatg de comisiia de Negru, subt nr. 174 si coprinzatoare ca vinza-
torii sint rudele raposatii Irini (sau Elenchii) sus pomenita.
Dupg care, fiindca cumpgratorul Petre a dat inscris de multumire
pg fiinta foi de zestre sus pomenit tii fiindca dupg cautarea fgcutg con-
dicilor judecatorii i Boletinurilor ofitiiale, nu s-a gasit casa cu locul de
care este vorba mai sus, supusg la nici o inprejurare popritoare de a se
instreina.
Pa aceste temeiuri, adevereazg judecatoriia zapisul acesta spre
pacinica stapinire a cumpargtorului Petre, carele a dat dovada de a sa
pamintenie, trecindu-sa, dupg orinduiala, ei in condica.
Scarlat Ghica L. Gherasi
J. Triandafil ILP1 liad[ucan] Simonidi
grefier, N. Carnarasescu
Anul 1846, luna martie 18
nr. 77 din condica vinzgrilor
Grefa II, al deli nr. 472, Teat 1844
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, XXXII 24.
Original, stare foarte bunk hirtie verzuie, pecetea tribunalului, interesanta.

509
www.dacoromanica.ro
452 1846 martie 1. Bueuresti.
Sfatul orasenesc din capitals Bucuresti
Anul 1846, luna martie 1
Nr. 871
Casii raposatului paharnic Amira
Cinstit Departament din launtru, prin secsia sa inginereascg, rope-
teazI de iznoavI cererea de a se indatora toti dumnealor proprietari
dimprejuru balii Cismigiu ca s / -si imprejmuiasa locurile ce au, durd
semnile demarcati infiintate pe loc.
Potrivit cu care si Sfatul o pofteste, ca cunoscind neap/rata tre-
buintI ce este de a se aduce la indeplinire prezisa poruncI, sa puie far/
zabava in lucrare imprejmuirea locului ce are imprejuru pomenitei balti,
dupI osebita cerere ce va face catre Sfat si biletul ce se va slobozi. Si
aceasta negresit cel mult In soroc de cincisprezece zile.
Prezident,
Ioan Otetelisanu
C. Petrescu
[cloud semndturi indescifrabile]
Iorgu Miligileseu
[pe verso]:
Casii rIposatului paharnic Amira
Arh. St. Buc., Documente muntenesti, XXXII-30.
Original, stare foarte bunA, hlrtie verzuie.

453 1846 aprilie 12. Bueureti.

Contract
Pram Ilia de cofetArie de la poarta hanului sfintei manastiri ZlItari,
impreuna cu easa de sus, s-au dat cu chirie supt iscalitului Nicolae floraru
pe un an, adecA, de la 23 ale urm/torului aprilie pin/ la 23 aprilie 1847,
drept lei una mie, din care am raspuns acum jumatate parte, iar ceilaltI
jumatate o voi raspunde la viitorul sfintul Dimitrie cu o lunI mai nainte,
pIzind ins/ i urmatoarele conditii :
1. Orice imbueltliri voi face in cursul acestui soroc nu voi putea
la implinirea sorocului nici a le lua, nici a cere plat/ pentru dinsele, ci
dator voi fi a be lIsa toate in bunt stare.
2. Murdalicul sa mi-1 pui la o parte in han si in fiesicare saptIminl
sa rai-1 scot afar/.
3. SI am a contrebui la desIrtarea plimbatorilor.
4. SI fiu dator a implini poruncile stapinirii intru toate.
5. SI fiu cu priveghere ca nu din neingrijire-mi sI sI intimpine
vreo primejdie de foc, caci atunci voi fi raspunzator despIgubirilor mInas-
tirii.
De aceia spre asigurare s-au fIcut douI asemenea contracturi gi
s-au dat unul la mina altuia.
1846 aprilie 12, Bucuresti.
Nicolau Dimitrie Lukidis [greeecte]
Arh. St. Buc., M-rea ZlAtari, XXVI-162.
Original, stare bunk hlrtie cu filigran.

510
www.dacoromanica.ro
454 1846 aprilie 19. [Bueureti].
Cfitanta
Lei noaa au raspuns Gheorghe Arseniu, birnicu mahalalii Sfantului
Ion Moi, scris la nr. [loo liber] al condicii, capitatia sa, cu doaa zeciueli
pa trimestru lui aprilie, cu leat urmator.
1846 aprilie 19.
IL.p.I

Acad. R.S.R., CCLXXXIV 216.

Original, stare bunk, format foarte mic.

455 1846 aprilie 22. Bueureti.

Politiia Bucuretilor
Starostia corporatii cizmari
anal 1846 aprilie 22.
Scarlat, sin Costandin, ciracu meterului Tudor sin Anghel panto-
faru, viind stapana-sau inpreuna cu el la aceasta starostie, cerand voe
a-1 scoate meter, a sa indeletnici i el cu aceasta meserie de pantofarie.
Prin cercetarea cc i s-au Mout, dovedindu-sa ca este [indescifrabil] cirac
i dupa incredintarea.; ce ne-au 1ncredintat stapana-sau a este destoinic
i s-au dat voe i de catre not de au iit meter, dandu-i i canonu obinuit
la cutiia corporatii dupa obicei.
Caruia i s-au dat acest atestat la mama a-i multumi mebeugul
lui in pace.
Staroste, Alecu Ionescu
Dragan Schircea
Stoica Nanu
Stoica Costandin epitropi
Stoica Niculae
Iordache Ion
IL.P.I
Acad. R.S.R., CCCXXXIV-221.
Original, stare butyl, pecetea corporatiei In tus negru.

456 1846 aprilie 28. Bueureti.

Printr-acest contract dovedesc suptiscalitul ca din locul meu din
mahalaoa Popa Tatu, Vapseaua Verde, nr. 513 ce 1-am cumparat In leatul
1820 avgust 16, de la un loan i sotiia sa, cu locul motenesc precum se
dovedete din acel zapis cumparatorii rade, vinz i eu acum dintr-insul
d. Vasilache Ionescu stinjeni vase latime, in trei trasuri, in fats ulitii
(Incepindu -se masuratoarea din hotarul locului popii Dinului) i noa
i jumatate lungime, drept lei patru Bute douazeci, pe care bani i-am 1
primit pe toti.
511
www.dacoromanica.ro
 Acest loc se margineste spre rasarit cu ulita, spre miaza-zi cu pope
Dinu, spre apus cu cocoana Smaranda si spre miaza-noapte cu locul ce-mi
mai 'Amine mie.
i pentru patina stapinire a cumparatorului am iscalit prin punerea
degetului, rugind si pe cinstit Tribunal comertial de 1-au adeverit, dupa
formele intocmite.
1846 aprilie 28.
x Eu Radu bacanu vinzator, adeverez, carele nestiind carte, am
rugat pa scriitor de m-au iscalit si eu am pus degetul la numele meu
Aflindu-ma fata la tocmeala si facerea contractului, ma suptinsemnez
de martor
loan Vretos
Pupa poftirea ce me-au facut vinzatorul Radu bacanu de a scri
contractul sia-1 iscali, nestiind carte, ma supt si insemnez de martor
C. erbanescu
Judecatoria comersiala din Bucuresti
In urma cererii ce prin jalba, primita la nr. 2 648, a facut sus isca-
litul Radu bacanu a i sa adeveri acest zapis de vinzarea locului mostenesc,
coprins intr-Insu, catre Vasile Ionescu.
Viind in judecatorie amindoa tocmitoarele parti si aratind ca acest
zapis este savirsit prin buna for vointa, a Infatisat vtnzatoru Radu spre
dovada dreptului sau de stapinire asupra locului din care face vinzare,
un zapis scris din anul 1820 avgust 16 supt iscalitura, prin punerea de-
getului, a unui loan cu sotia sa, marturisit de doi martori, prin care vinde
catre Radu bacanu un be mostenesc din mahalaoa Popii Tatului, pa
fiinta caruia zapis died in scris de multumire cumparatoru Vasile Ionescu,
pentru a lui neadeverire cu deslusire ca a facut masuratoare locului ce
cumpara si 1-a gasit in intinderea coprinsa in zapis.
S-a facut cuviincioasa cercetare opisilor cantelarii si Buletinurilor
ofitiale si negasindu-sa locu ce sa vinde supus la vreo inprejurare popri-
toare de zalogire, secfestru sau pretentie zestrall din partea sotii vinza-
torului, pa temeiurile de mai sus si caci cumparatoru a infatisat dovada
ca, este pamintean, adevereaza judecatoria acest zapis de vinzare spre
pacinica stapinire a cumparatorului, trecindu-sa si in condica, dupa
orinduiala.
Prezedentul,
Scarlat N. Ghica
M. Marcosescu [T]
A. Gherman
I. Triandafil
[ ?] Simonidi
L.P.I
grefier,
N. Camarasescu
Anul 1846 luna iunie 19
Nr. 182 din condica, vinzarilor
Grefa 1-iu al delii nr. 339, leat 1846
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, V-56.
Original, stare buns;.

512
www.dacoromanica.ro
457 1846 mai 15. Bucureti.
Printr-acest inscris facem cunoscut ca not cei mai jos iscaliti, ca
locurile din mahalaoa Brezoianului 8t Stejarului ce s-au cumparat, eel
dintii de la Ianache Stanescu, cu zapis din leatul 1814 fevruarie 27, si cel
de al doilea din 1815 noemvrie 2 de la Stoia Dimitriu pa numele raposa-
tului unchiului nostru Vasilie Jupaniotul.
Si care au ramas toate supt a noastra stapinire, dupa Inscrisul de
jalojire ce am dat dumnealui pitarului Lazar Calenderoglu adeverit si
de cinstitul Depertament al dreptatii, cu leatul 1845 noemvrie 30, supt
nr. 269, am vindut sus pomenitului pitar L. Calenderoglu aceste doa
locuri In drept lei 15 000, adeca cincisprezece mii, pe care i-am si primit
acum pa deplin de la, dumnealui, dindu-i i zapisele cumparatorii acelor
locuri.
Deci, de astazi Inainte va stapini dumnealui precum i urmasi
dumisale pe aceste locuri In buni pace, nesuparat de nimeni i cu toate
drepturile proprietaricesti, fara nici o deosebire.
i spre mai bun temei a acestii vinzari, am rugat si pa cinstitul
Tribunal de comerl de au adeverit acest zapis dupa legiuitele forme.
Anul 1846 maie 15. Bucuresti.
Nutu Panait Jupanioti [greeefte]
Nicolae Antonie Jupanioti [grecefite]
Judecatoria comersiali din Bucuresti
Nutu Panait Jupaniotu 8i Nicolae Antonie Jupaniotu prin jalba
catre aceasta judecatorie, trecuta la nr. 3 191, au cerut a sa adeveri acest
zapis de vInzarea locurilor coprinse Intr-insul, catre d. pitar Lazar Calm-
deroglu.
Dupa care, fiindca, au venit In judecatorie contractantele parti
si an aratat ca aceasta vinzare 1i cumparare este savIrsita prin buna
dumnealor vointa, fiindca vanzatorii spre dovada dreptului proprietatii
for au Infatisat urmatoarele :
1813 mai 30, zapis al lui Maer Isac ovreiu, marturisit de cinci
martori, prin care vinde lui Stroe Dimitriu [indeseifrabil] un loc moste-
nese de povarna din mahalaoa Stejarului, In dosul caruia scrie Stroe la
2 noemvrie anul 1815 ca avind precadere de rascumparare Vasile Jupa-
niotul, ca un vecin, a primit de la el pretul ce a dat la cumparatoarea lui
si Amine Vasile stapin pa dinsu.
1814 fevruarie 27, zapis al [lui] Ianache Stanescu coprinzator
c-a vindut lui Stoian vamesul locul ce 1-a cumparat de la; Moise ovreiu,
In mahalaoa Brezoianului, in dosul caruia scrie tot Ianache Stanescu,
la 5 martie din acel an, ca locul pomenit mai sus 1-a vindut lui Vasile
Jupaniotul, fiindca Stoian nu i-au raspuns banii pretului.
1845 septemvrie 10, Inscris de Invoiala, facut intre Cozma Antoniu
Jupaniotu cu Nicolae Antoniu frate-sau si Nutu Jupaniotu pentru averea
raposatului Antonie tata-sau, i a lui frate-sau Costandin si Vasile Jupa-
nioti ca sa ramiie toata acea avere a mortilor Antonie, Costandin si Vasile
Jupanioti In stapinirea lui Nicolae gi Nutul Jupaniotul i lui sa-i dea,
acestia galbeni una mie, adeverit fiind Inscrisul acesta de dumnealui
prezedentul cinstitii politicestii Judecatorii Ilfov, secsia 1-iu, la, 28 noem-
vrie, anul 1845.

c. 2145 www.dacoromanica.ro 513

 Fiindca pa fiinta zapisilor asternute mai sus, cu anul 1813 si 1814
a dat inscris de multumire cumparatoru, primind neadeverirea for in
greutatea dumisale.
Fiindca dupa cautarea facuta prin opisile cantelarii judecatorii
gi buletinurilor ofitiale nu s-a gasit locurile ce a vind supuse la vreo
inprejurare care ar popri a for instreinare, pe temeiurile de mai sus adeve-
reaza judecatoria zapisul acesta de vinzare spre pacinica stapinire a dumnea-
lui cumparatoru, trecindu-s tii in condica dupa orinduiala.
1846 iunie 8.

Prezident,
N. Ghica
L. Gherasi
I. Triandafil
D. Simonide
grefier,
N. Camarasescu
Acad. R.S.R., CCXLVI 99.
Original, stare foarte bunk hirtie verzuie.

458 1846 august 1. Bueuresti.

Zapis
Lei 33 000, adica lei treizeci eli trei de mii in galbeni inparatesti,
in moneda curgatoare i drepti la curapana cu piatra vistieriei, la trebuinta
ce am avut, m-am imprumutat de la d-lui pitaru Nicolae Radulescu pa
soroc de case luni, farce dobinda.
Pentru a cariia sigurantie dam zapisu dumnealui inprumutatorului
amanet sinetul locului meu cu casele ce slut cladite pa dinsul, din leat
1795 iunie 26, supt iscalitura dumnealui Dinca Trepteanu, tatalui meu,
si [a] dumnealui polcovnicu Barbu, i a altora martori, loc mostenesc
din mahalaoa Mintuleasa, i osebite inscrise [de] invoiala ce am de la dum-
nealui pitaru Ionita Bucsan, cu leat 1845 iunie 1, in care sa, coprinde La-
murit despre suma stInjenilor ce are acest loc, i un zapis de datorie al
nostru, rupt, supt iscalitura mea si a raposatului sotului meu catre dum-
nealui paharnicu Scar lat Geanoglu de la care a luase acesti bani pentru
maritisul fiicii noastre.
Cu care acesti bani, mai sus aratati, s-au desfacut datoria catre
dumnealui paharnicu Scarlat Geanoglu gi cu aceleasi forme facute de cin-
stita Marea logofetie sa mita aceasta datorie de in dumnealui paharnicu
Geanoglu pe obrazul dumnealui pitaru N. Radulescu.
Jar neplatindu-i banii in numitul soroc, sa mearga cu dobinda pra-
vilnica pins in zioa desfacerii acestii datorii.
La Intimplare insa, neindemnindu-ma, [la] plata acestii datorii,
volnic este dumnealui pitaru N. Radulescu a vinde amanetul prin mezat
ca s se despagubeasca de capete cu dobinda for gi cheltuielile ce sa va
urma prin judecati.
Si neajungindu-se a sa despagubi dumnealui pa deplin numai cu
din pretul vinzarii amanetului, apoi 11 voi despagubi si cu din alts stare a
mea, pins in un ban.
514
www.dacoromanica.ro
 Si ca sa-si alba aria coprinderea acestui zapis, am rugat si pa cin-
SS -91 aiba urmarea intocmai si am
stita Mare logofetie de 1 -au adeverit ca
iscalit.
1846 avgust 1.
Elena Petreasca
I. Petrescu
Marea logofetie a dreptatii
Dumneaei Elenca Petreasca vaduva, inpreuna cu virsnicu fiu,
pitaru loan Petrescu, prin jalba catre departament, primita supt nr. 2 990
au facut aratare ca spre desfacerea dumnealui paharnicului Scarlat
Geanoglu da datorie de bani ce are sa raspunza cu zalog locul dumisale,
din mahalaoa Mintulesii, cu casele ce sint cladite pa dinsu.
inprumutindu-sa acum cu lei treizeci si trei de mil, coprins intr-acest
zapis i cu asigurare acelasi zalog da la dumnealui pitaru Nicolae Raduleseu,
au cerut adeverirea lui. Dupa care, fiindca din cercetarea urmata la cea
de mai nainte zalogire, pomenitele ecareturi parte sint avere a sotului
jaluitoarei si parte zestre a sa. Fiindca aceasta inprumutare prin zalogirea
din nou a aceleiasi averi sa recunoaste 91 rid eel in virsta fiu si mostenitor
al parintelui sau.
Si fiindca creditoru la care s-au aflat mai nainte aceste acareturi
zalogite s-au desfacut din cea da acum inprumutare de datorie ce avea sO
is prin zapis supt nr. 215, prin urmare pomenitele acareturi ramlind
slobode despre once inprejurare pravilnica, Logofeia adevereaza acest
zapis formaluindu-1 dupa orinduiala; zalogirilor, spre asigurarea inpru-
nautatorului.
Seful depertamentului,
A. Vilara
Seful mesii,
[indescifrabil]
Nr. 174
1846 avgust 6.
Acad. R.S.R., CCCXXXIII-259.
Original, rupt In dotia, la data cind s-a plant suma imprumutatA.

459 1846 septembrie 19. Bueureti.

0 pereche de case din mahalaua Gorganilor ale raposatului George
Rasti, cladite pe pamintul manastirii Sf. loan, care in leatul 1842 vin-
zandu-se prin mezat pentru datoria numitului raposat catre d-neaei
Margola [ Marghioala] Caragea, s-au cumparat pe seama dumneaei harm-
landisindu-se pe numele meu, caci dumneaei ca o supusa strains nu avea
drept a stapini lucru nemiscator in acest printipat.
Astazi in puterea obstescului formaluitului vechilet, cu deplina
putere ce am de la numita dumneaei Marghioala Caragea, le-am vandut
ohavnic domnului Mateias Perdicu [Perdich] patentar din corporatia
dulgherilor, drept galbeni imparatesti 650, adica vase sute cincizeci, care
bani am primit deplin in mina mea, predind in mina.; dumnealui si toate
documentele pomenitelor case.
515
www.dacoromanica.ro
 Deci sa alba dumnealui cumparatorul i urmaii dumisale a stapini
in pace i nesuparat pomenitele case cu toate imprejmuirile lor, dup6,
cum se afla, despartite pe de o parte din [de] casele prea osfintiei sale
parintelui [indescifrabil] pe de alts parte din casele dumnealui sardarului
Tanasie Dimitriu, iar in fund din [de] gradina baronului Meitan i despre
fat din [de] ulita Gorganilor.
Drept aceia am rugat i pa cinstitul Tribunal de comert a adeveri
acest zapis de vinzare spre a-i avea puterea i aria intim toate, intocmai.
Anul 1846 septemvrie 19.
Manolache Arghiropol epitropul cu deplina putere al dumneaei
Marghioala Caragea
Judecatoria de comert din Bucureti
D-lui marele logofat Manolache Arghiropolu prin reclamajia trecuta
la nr. 6 015 curind adeverirea acestui zapis de vinzarea casii cuprinsa
intr-insu, cu locul ei, pentru care se platete chirie la sfinta manastire
a Sfintului Ioan, catre Mateia Perdich, dupa ce s-a marturisit zapisul de
catre amindoua tocrnitoarele parti savirit cu deopotriva vointa i a
infatiat d-lui vinzatorul anaforaua cinstitului Departament al dreptatii,
din 20 august anul 1842, subt nr. 2.946, intarita de inalta stapinire subt
nr. 656 la 3 septemvrie din pomenitul an, doveditor ca a cumparat dumnea-
lui aceasa casa de la licitatie, fiind fost mai inainte a, dumnealor boie-
rilor frati Costache i Nicolae Rasti, s-a facut cuviincioasa cercetare [a]
condicilor judecatoriii i buletinurilor oficiale i negasindu-se prezisa
casa, supusa la vreo imprejurare popritoare de zalogire, secfestru sau
pretentie de zestre ; pe temeiurile de mai sus, i care dindu-se vinzarea
printr-acest zapis in cunotinta cuviosului nastavnic al prezisei manas-
tiri, care ii pastreaza in numele manastirii dreptul de rascumparare
la asemenea vinzari, in duhul legiuirei anului 1840 obtita prin buletinul
cu nr. 13 a intors aspuns ca nu este muterie manastirea a o rascumpara ;
Adevereaza judecatoria zapisul acesta de vinzare pe numele cumpa-
atorului Mateia [Perdich] ce este pamintean spre pacinica stapinire
trecindu-se dupa, oranduiala i in condica.
1846 septemvrie 24.
Preedinte, Scarlat N. Ghica
A. Roseti
R. D. Limonidi
grefier, N. Camaraescu
nr. 295 din Condica vinzarilor
Colectia Adolf Perdich.
Original, stare bunk, hirtie cu filigran.

460 1846 decembrie 1. [Bucure*ti].

Supt acest inscris fac cunoscut pentru locu de prigonire ce este
intro dumneaei clucereasa Elenca Hiotina cu dumnealui sardaru Dobre.
Cunosc prea bine ea, pe acest loc Inca din domnia raposatului Grigorie
voda Ghica era slobod, i mai cu seama tiu minte prea bine ca din marginea
516
www.dacoromanica.ro
podului si pina la temeliile caselor clucerului Ionita BAlAceanu era acest
loc slobod de trecea lumea pA dinsul, precum Qi eu treceam In toate zilele.
Pentru care aceasta [a] mea stiinta o dau in cuget curat.
1846 10-brie 1.
A. Florescu
Acad. R.S.R., CCXCVIII 9.
Original, stare bunk hirtie cu filigran.

461 1846 decembrie 17. Bucureth

Printr-aceasta sA face cunoscut ca hanul mieu dupa Podul Tirgului

de AfarA, mahalaua Rasvanului, Vapseaoa Rosie, supt nr. [too fiber]
ce-1 am de zestre incA din leat 1823 de la rAposatul tatM mieu paharnic
Hristodor Nicolescu. *i care este compus de [din] sapte prAvalii cu cite
o odae in dos la fiecare pravAlie i :}apte odai sus cu cite o asemenea odae,
i cu alte namestii In elute, a carui Intindere este din hanul dumnealui
stolnicului Costache Nicolescu ce sa, vede cu un cat si pin& In proprietatea
dumnealui clucerului Ianache Arion pinA uncle c complectueste sapte
pravAlii, precum sa zice.
i care despre rasArit sl hotaraste cu aceasta proprietate a dumnealui
clucerului Ianache de care este si lipit i cu ulita numitA a BAltaretului,
In care ulitA BA afll poarta cea mare a acestui han si herAria lui. Despre
apus, cu mai sus zisul han al dumnealui stolnicului Nicolescu, despre
miaza-noapte cu Mita cea Mare i despre miazA-zi cu ulucile curtii vecine
a dumnealui vistierului Joan Lateanu.
StapInindu-1 eu de atunci $i pin& acum, cu bunl pace, tai gra vreo
caleare de cAtre nimeni, avindu-si totdeauna intinderea si stApinirea lui,
precum BA vede in fiinta pinA astAzi. Iar acum, pentru neapAratele tre-
buinte de care slut inpresuratA cu plat& de datorii i altele, de bunavoia
mea 1-am vindut ohavnic cAtre dumnealui chir Panait Nicolau In drept
lei saptezeci gi cinci mii, nr. 75 000 lei, pe care i-am gi primit pa tori deplin
in miinile mele.
i s-au inrainat dumnealui deodatA cu acest zapis si patruzeci bucAti
hirtii Ins& zapise vechi gi alte hirtii atingatoare de vechea stapinire gi
ImprejurArile ce dupa vreme au avut hanul acesta, Intre care figureazA yi
foaia de in.partealA cu leat 1817 octomvrie 26, urmata Intro d-ei sardAreasa
Elenca DrugAneasca, cumnata tatAlui mieu, 8i muma d-lui stolnicului
si intro raposatul tatal mieu, iscalitA de d-ei sardareasa i de doi martori
si adeverita tot In acel leat 1817 octomvrie 28 de desfiintatu Deperta-
ment de apte, atingatoare [de] aceasta inparteall de tot trupul acestui
han, poprind adicA d-ei sArdAreasa partea de han ce acum BA stapineste
de fiul d-ei d. stolnicu C. Nicolescu.
i luind tatAl mieu pa, seamA-i ceastAlaltA parte ce a stapineste
de mine si care sA desparte de al d-lui stolnicului prin ulucile ce shit trase
din coltu hanului mieu 'Ana in fundul curtii in linie dreaptl.
i prin urmare ca sA, aiba d-lui pa, temeiul acestii vinzAri, facutA de
mine, pacinica, si linistita stApinire, atit d-lui eft si clironomii d-lui ce-i
va avea dui:A vreme, asupra acestui ohavnic acaret, i s-a dat acest zapis
517
www.dacoromanica.ro
de vinzare supt iscalitura mea i adeverit si de cinstit Tribunal de comert
de aicea din Bucuresti, dup6 orinduia16, potrivit formelor legiuite.
1846 dechemvrie 17.
Bucuresti.
Marita Mavrodoglu caminareasa.
Judecatoria de comert din Bucuresti
Dumneaei caminareasa Marita Mavrodoglu cerind prin jalba trecutI
la nr. 7 623 din anul 1846 a i s, adeveri acest zapis de vinzarea hanului
coprins intrinsu catre Panait Nicolau.
Dupg, ce s-a marturisit zapisul in judecatorie de catre araindoaI
tocnaitoarele parti, avirsit cu deopotriva-le vointa, s-a zis dumneaei
camina'resii de a infatisat documentele ce are de stapinirea prezisului han,
intre care cele mai de temei s-a vazut urmatoarele :
teat 1817 octomvrie 26, inscris al dumneaei Elinchii Druganeaschii
adeverit de catre desfiintatul Depertament de Opt de inpkteala ce a facut
cu raposatul Hristodor Niculescu cumnata-sau hanului din Mita Tirgului
de Mara ce-1 stapineau deavalma, ramiind a sapini acest din urma partea
din han despre ulita ce merge spre stolnicu Grigoras, cu care se alcatueste
de sapte pravalii cu oda& for din jos si de sus.
teat 1823 august, foae de zestre subt iscalitura raposatului Hris-
todor Niculescu data fiicei sale Maritii [indescifrabil] intru care sa, coprinde
pa EDO, altele i acest han ce sa vinde in TJlita Tirgului de Afar,, Oral
sapte pravalii jos si alte atitea sus, cu curtea tor, pa, pamint ohabnic.
Din care dovedindu-sa ca prezisul han este drept al dumneaei cami-
naresii si in urma c5,utarii condicilor judecatorii si Buletinurilor ofitiale,
negasindu-s1 acest han zalojit on secfestrat, nici supus in vreo pretentie
zestrala, pa temeiurile de mai sus si cazi dumneaei caminareasa aflaindu-sa
vaduva, este volnica a contracta asemenea vinzare de lucru zestral al
dumneaei, intareste judecatoria acest zapis de vinzare [loc rapt] prinBule-
tinu cu nr. 13, spre pacinica stapinire a cumparatorului Panait, cel ce
are insusirea de pamintean, trecindu-sI dupa, orinduiala; si in condica.
Prezident,
[indescifrabil]
Triandafil
Rklucanu Iemandi
gref., N. Camarasa,seu
IL.P.I
Anul 1847 Luna ghenarie 28
Nr. 26 din condica vinzarilor
grefa 1, al delii nr. 1 038, leat 1846.
[pe verso] :
Grefa II-a a Trib. Ilfov, secs. III-a
Nemiscatorul coprins intr-acest act an trecut in posesia dumnealui
Iorgu Rusescu, prin actul dotal legalizat sub nr. 64, din anul 1864.
p. gref.,
[indescifrabil]
Colectia George Potra.
Original, stare potrivitA, hirtie cu filigran.

518
www.dacoromanica.ro
462 1847 ianuarie 3. Bueureti.
Domnul meu,
La 27 iunie a anului 1845 am dat trimisului dumneavoastra, cu
scrisoare catre mine, mai jos insemnata herarie pentru trebuinta caselor
dumneavoastra, pa temeiu scrisorii dumneavoastra ca cu venirea dumnea-
voastra aici mi le -yeti plati.
Apoi la 21 avgust acelui an am trimis dumneavoastra 24 tragatori
galbene pentru usi, care le-ati fost poruncit ca sa vi le aduc din Viena.
Aceste tragatori le-am trimis prin d.d. Ionita Cigirtea care tirguise niste
herarie de la mine.
Aproape de doi ani astept desfacerea acestei socoteli, dar nici macar
un raspuns la cite scrisori am trimis nu m-am invrednicit. Si nu-mi poci
inchipui altceva decent ca sau n-ati primit scrisorile acelea ce ieu v-am
trimis, sau ca ati lipsit Mara vi n-ati avut vreme sau bani a-mi trimise,
sau macar a-mi raspunde.
De aceia iau vi acum indrazneala, rugindu-va sa binevoiti a numara
28
aducatorului acestei scrisori a mele lei 206 spre soldo socotelii dum-
40
neavoastra, luind cvitantie de primire, dupa orinduiala.
Cerindu-mi iertaciune de supararea ce va fac, ramii al dumnea-
voastra sluga,
M. Stoianovici
negutator herar la pravalia cu semnu Leu de aur, in Mita Zarafilor,
spre Hanu Zamfir
In 3 ianuarie 1847, Bucuresti
Notd lei
3 broaste ingropate 21 63
3 tragatoare . . . . 9 27
3 drucher [indescifrabil] de alama cu
sinduri de rozete 27
24 tragatori galbene cu flori pentru uvi,
trimise prin d. I. Cigirtea 89,28
Lei 206,28
adeca doua sute vase lei vi parale douazeci vi opt
[adresa pe verso]:
Intru cinstita primire a dumnealui d. d. marelui aga Costandin
Glogoveanu, cu plecaciune
la Craiova
Acad. R.S.R., CCCXXXII-129.
Original, stare bunk pecete in cearA rosie $i stampilA cu numele negutAtorului Mich.
Stoianowits, in Bukarest", In tus negru.

463 1847 ianuarie 14. [Bueurqti].

Suptiscalitul, printr-acest inscris al mieu, marturisesc cu cuget
curat ca, la leat 1846 m-am intamplat fat/ cind s-a mnvoit dumnealui
vistieru Parvu Lontiu cu raposatu Tile Panait cu chipul urmator.
Adica acei cincizeci galbeni, nr. 50 #, ce primisa dumnealui vis-
tieru Pirvu de la raposatu, in leat 1845, drept arvuna pentru viia sa din

www.dacoromanica.ro 519
Dealu Sapat, pa care o Mouse vinzatoare cu lei 7 750 catre pomenitul
raposat, sa fie drept arenda pa cinci ani viitori, adica de la, leat 1844 $i
pin& la leat 1849 socotiti cite 10 # pa fiecare an.
Si asa facindu-se si inscrisurile de invoire de Haralambie Spirea cu
chipul de mai sus, s-a iscalitara amindoi, adeverindu-le dupa orinduiala
si de catre cinstita Comisie de Rosu.
Aceasta stiu si marturisesc in frica lui Dumnezeu.
Ivan Zane, mahalaoa Co lti
1847 ghenarie 14.
Comisia Vapse lii Rosie
Ivan Zane viind la comisie si aratind ca iscalitura de aci este a sa
adevarata, spre dovada sa adevereaza, dupa orinduiala.
1847 ghenarie 15.
Comisar,
[in descifrabil ]
IL.P.I
Arh. St. Buc., Doc. muntene01, V-69.
Original, stare foarte bunk, hirtie verzuie.

464 1847 ianuarie 22. Bueureti.

C. politii a capitali Bucuresti
plecata jalba
De la Nica Teodoru macelaru am s iau lei 500 ramasita din doaa
buti yin ce i-am fost dat numitului.
Si fiindca acel Nica an murit 1 fiul sau anume Petrache au ramas
mostenitor, de la care cerindu-i, mi-a fagaduit in multe rinduri el
ma va desface de aratatii bani, fiindca una din cele de mai sus doal
buti s-au descarcat in pravalia lui.
Dar nefiind urmator i cu raspunderea for piny astazi, de aceia
plecat ma rog c. politii ca 85 binevoiasca a-1 aduce pa numitul Petrache
sezator la mahalaoa Podu de Pamint, Vapseaoa Verde, $i a-1 indatora
ca sa-mi raspunza mai sus aratatii bani cu a for pravilnica dobinda, ase-
menea si butia care au fost cu yin.
Al c. politii prea plecat,
Panait Politopolu
Anul 1847 luna ghenarie 22
Bucuresti
Politiia capitalii
Comisiia locala vazind ceprinderea acestia, sa cerceteze i sa
arate politii, spre cele de cuviinta.
pentru sef,
[indescifrabil]
1847 ghenarie 25
Nr. 445
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, .
Original, stare bunk, hirtie verzute.

520 www.dacoromanica.ro
465 1847 februarie I. Bueuresti.
Zapis
Prin care fac cunoscut a din locul mieu ce-1 am In fata ulitii Herds-
traului Maga, bariera cea veche, cu embatic la sfanta manastire a Ran-
tului Spiridon eel Vechi, am vindut la dumnealui Vasile Garale zece
stanjani in fata 1ncepand masuratoarea din locul lui Matei si lui Timea
din fata ulitii pins in gardu vii dumnealui marelui logofat Grigore Gra-
disteanu in dreptu casei [loc libel.] care i-am si primit pa deplin in mainile
mele.
Asa dar ramaind dumnealui gi copii dumnealui neam da neam stapii-
nitori pa acest loc manastiresc in pace si nesuparat atat da mine cat
si de urmasii miei ; 'MBA cu indatorire a merge la pomenita sfanta manastire
ca sa sa invoiasca, pentru embaticu acestui loc ca la o staging, ce este
a locului.
i spre temeinica dumnealui stapanire ne-am iscalit.
1847 fevruarie 1.
Capitan Alexandru Fition vanzator, adeverez
Ion sin Alexandru Fition, adeverez
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Spiridon Vechi, 11-43.
Original, stare bunk hirtie cu filigran ; pe verso lnsemnari grece*ti.

466 1847 februarie 24. [Bueuresti].

Politiceasca judecatorie Ilfov, secsia 2-lea
Dumneaei Ecaterina Naum prin reclamatia ce an dat judecatorii,
la 23 iulie anul incetat 1845, au facut aratare ca in urma mortii sotului
dumneaei Ianache Naum ramaind copii nevarstnici, intre care este si
un copil al raposatului facut cu cea dintii sotie, ce au fost fiica a
dumneaei Maria Deduca [ 7]. Si dumneaei impreuna cu dumneaei Maria
Dedu ramaind epitroape firesti, si-au dat socotelile lamurind casa de
datorii si averea ce au mai limas, iar acum urmind a sa alege gi zestrea
dumneaei ca sotie cea dintii, a raposatului de la care este un copil, caci
shit si fete la mijloc, au cerut ca mai inainte de a-i trece paragrafia
de zece ani sa i se aleaga gi sa, se lamureasca dreptul dumneaei zestral
gi zestrea celei Judi sotii spre a s cunoaste ce avere Amine a raposatului
sotului dumneaei, urmind a sa inzestra gi fetele.
Judecatoria, prin dol inscrise sitatii, sorocind in judecata pe dum-
neaei Aluitoarea si pa dumneaei Mariia Dedu, vatafu de aprozi la eel
[din] urma soroc au infatisat numai pa dumneaei jaluitoarea Ecaterina
Naum, prin vechil d. Antonie Theodoridis, avind inscris vechilet adeverit
de comisia Vapseli Rosie in anul 1845 supt nr. 1898, caci dumneaei Mariia
Dedu n-au fost urmatoare a veni, nici vechil au trimis.
Si intrind in cercetarea cererii ce an facut, au Infatisat vechilu
dumneaei reclamantei foae de zestre, cu leat 1830 noemvrie 10, iscalita
de Joita Hagi Dimitriu, muma jaluitoari, si de raposat Ianache Naum
zicind ca an primit zestre a dumneaei reclamantei Ecaterina lei noaspre-
zece mii una suta, insa lei 8 000 bani naht si lei 11 000 scule gi hainele.
In urma acestora cerindu-sa de la vechilu dumneaei reclamantei
ca sa dea dovada din ce an, luna gi zi au incetat din viata raposat Ianache

521
www.dacoromanica.ro
Naum. Si pomenitul au dat in judecata un inscris, cu leat 1846 mai 8
isellit de d. Ioan Sachelarie, i de Dimitrie Panaiotescu, i de Mihail Anghe-
lovici f}i Anastase Naum, adeverit de comisia Vgpselii Rosie intr-acelasi
an supt nr. 630, in coprindere el raposat Ianache Naum au incetat din
viatl la leat 1836 noemvrie 4, pentru care arata, in cuget curat.
Dupg, acestea, prin jurnalul incheiat de judecatorie la 31 iulie anu
incetat, ramiind in chibzuirea judecalii s-au aminat a s/ inf/tisa de iznoava
in intregu conplect.
Iar jaluitoarea Ecaterina mai nainte de infatisare s-au arAtat cu
jalbI catre cinstit depertament care indreptindu-s6 judecatorii cu porunca
supt nr. 3 853.
Si asa infatisindu-s/ aceasta pricina de iznoava in judecata., s-au
luat in bagare de seamy aratarea numitei ce s-au vazut in coprindere ca
spre a nu sa pierde sorocu paragrafii de zece ani, cerind de la judecata
prin jalbA el pa, ling/ inparteala ce s-ar face averii barbata-sau loan
Naum, pa, numele tuturor mostenitorilor, sI sa asigure si dreptatile sale
zestrele in acea avere, dindu-i-s5, act ca la vreme sa poatI dovedi ca n-au
tacut in sorocu legiuit de zece ani de a-si cere asigurarea zestri. Si cu
orinduialI ca cind nevirsnicii vor veni in virstI, de sa vor socoti n/pas-
tuiti, 0, fie slobozi a contesta dreptatii sale, iar nu el cere a-i da
acum zestrea dumneaei, rugindu-sA a s/ porunci judecatorii ce acum sa
afla complectuitI ca s/-i fac/ indestulare, ca una ce dumneaei precum
este vsazut ca ocirmuirea sa este folositoare nevirsnicilor si casa usurin-
du-i-o de datoriile cele numeroase, far/ instreinarea acareturilor in vederea
i netagAduirea tuturor rudelor si chiar prin cercetarea judecatorii, po-
runcind cinstit depertament el, de vreme ce cererea dumneaei reclamantei
de a-$i asigura zestrea in averea raposatului baxbata-sau, nu este tot-
deodat6 a -o osibi, ci numai ca sa o reeunoasc6 si BA fie asigurata la vreme
cind sa va deosebi dreptatile zestrale ale sotillor si va urma inplrtirea
celuilalt avut la dou/ rinduri de copii. Mai virtos cind reclamanta pri-
meste acum ca in actu ce i sa va da doveditor data tilcerea ei in cursu
prescriptii pentru zestre, sl sa lase slobodl voe mostenitorilor a o con-
testa de vor voi, cind vor veni in virsta.
Apoi, la o asemenea intimplare, urmeazI a sl face osebire inpreju-
Axil. Si de aceia 81 sa chibzuiaseI ca nici administratia stari nevirsni-
dior sa is in viitor prefacere cind ea ping acum urmata de reclamanta
au fost bine privity de judecatorie, nici cererea reclamantei de acum ce
o prevede pravila sa nu sa nesocoteascg.
Deci chibzuindu-sl de judecata cererea ce au f/eut dumneaei
jaluitoarea Ecaterina Naum, spre a BA cunoaste aceia ce Amine de mos-
tenire la copii numitului raposat. Fiindea raposat Ianache Naum avind
in casatorie doaa sotii si cu cea intii ce au fost fiica a dumneaei Manila
Dedu au facut un copil si tr/este, iar cu dumneaei reclamanta ce este al
doilea sotie au facut iarasi mai multi copii, parte barbAteasel si flmeiascI,
i prin urmare la vremea inparteli intr-acesti copii avutulor plrintesc,
urmeaza ca fiesicare din copii in parte sa mostenease6 pre muma lor.
Fiindcg in pravila pamintului la partea b., cap. 1-iu 7 se legiueste soroc
de zece ani ca et -6i teary muerea zestrea sau asigurarea ei, dupI care
dreptate avind dumneaei jaluitoarea Ecaterina Naum la cererea ce au
fAcut de a i sa da act pentru aceasta.
522
www.dacoromanica.ro
 Si fiindca prin vechilul dumneaei au infatisat in judecata foaia
de zestre cu leat 1830 noemvrie 10 iscalita de raposat Naum ca, an
primit zestre lei noaasprezece mii una suta In bani naht $i scule i haine
pretuite. Iar la chemarile ce i s-au facut dumneaei Manila Dedu, epitroapa
a copilului de la cea dintii sotie a raposatului Naum ca sa, vie in judecata
spre a -ti arata inpotrivirile ce ar avea, urmatoare n-au fost. De aceia
s-au dat acest act judecatoresc dumneaei reclamantei doveditor ea, au
facut aceasta cerere mai nainte de a trece sorocu de zece ani dupa dovada
ce an infatisat-o judecatii $i s-au asternut mai sus, slobozi fiind nevirs-
nici copii ai raposatului ca viind in virsta, de vor avea cevasi inpotriva
foi de zestre a dumneaei reclamantei, sa-si caute prin judecata.
Pentru care sfirsit s-au dat asemenea copie k; i la mina dumneaei
Manila Dedu, moasa copilului facut cu ea, India sotie a raposatului Ianache
Naum.
Anul 1847 fevruarie 24, al deli nr. 526 din leat 1845.
Prezedent,
Predescu C.
1L.P.1 Radu Golescu
grafier,
[indescifrabil]
Goleclia George Potra.
Original, stare foarte bunk, hirtie verzuie; pecete In tus negru.

467 1847 februarie [f.z.j. Bueureti.

Printr-acest, supt al noastre isealituri, zapis incredintam mai jos
iscalitii ca, casele noastre din mahalaoa Curtea Vechie ce le avem de mos-
tenire parinteasca si care sa invecineste pa deoparte cu casele dumneaei
cocoanii Eleni Botencii cu linie dreapta, pa langa paraclisul Curtii Vechie,
pia, in fata ulitii de din dos. Iar despre ceilalta, parte cu casele dumnealui
Vasilie Gheorghiu, cum si en ale cumnatului nostru dumnealui Ioan
Triandafilu, mergand p-aci linie dreapta numai din coltul sopronului
numitului nostru cumnat si pin& in jumatatea a putului, ramlind juin 1-
tate din pretul la curtea dumnealui cumnatului $i jumatate la a noastra.
Aceste case pa cum sa, arata mai sus cladite pa loc ohavnic, cu
toata a for imprejmuire, dui)/ vechile sineturi cu care atat parintii nostri
cum $i not am stapinit nebantuiti, i cu cualitatile aflate in fiinta, astazi
prin tocmeala, de bunavointa, le-am vindut dumneaei polcovnieesii
Marghioalii Vasiliu in drept galbeni inparatesti cloaa mii doa Bute, nr.
2 200, intocmai. Care galbeni i-am primit toti deplin.
Deci, pe temeiul acestui al nostru zapis ce cu formalitatile cerute
sa da, dumneaei sus numitei cumparatoare, dinpreuna, cu dm& sineturi
de stapinire (ins& unul in orighinal din leat 1798 iunie 19, iar celalalt din
Teat 1809 dechemvrie 28, in copie, al caruia orighinal sa afla la dumnealui
medelnicer Dumitrache), va stapini dumneaei cum si urmasii dumneaei
aceste sus coprinse case in pace i nesuparati de nimeni. Si am iscalit.
1847 fevruarie.
Bucuresti.
Petrache Hagi Ioan
Spiridon Hagi loan

www.dacoromanica.ro 523
 Judecatoria comertiala din Bucuresti
Sus iscalitii dumnealor praporcicu Petrache Hagi Ioan vi Spiridon
Hagi Joan frati, cerind prin jail* trecuta la nr. 925, a li sa adeveri acest
zapis de vinzarea caselor coprinse intr-insu catre dumneaei polcovni-
ceasa Marghioala Vasiliu.
Dupe ce s-a marturisit zapisul in judecatorie de catre tocmitoarele
parti ea, este savirsit cu deopotrivale vointa s-a zis vinzatorilor de au infa-
tisat documenturile ce au de stapinirea caselor ce le vind. i s-au vazut,
Ina :
teat 1798 iunie 16 ((sic), anafora a starostii de negutatori, Intl-
rita de raposatul domn Costandin Gheorghe Hanger liu, cu coprindere
ca de la lititatie a cumparat Hagi loan sin Gheorghe, (parintele vinza-
torilor ce acum este mort) vase stinjeni din locul Curti' Vechi.
leat 1809 dechemvrie 20, zapis al lui Margarit Ioan adeverit la
28 ale acei luni dechemvrie de catre desfiintatul Depertament de Opt,
in copie incredintata de un Dumitrache medelnicer carele scrie ca cel
adevarat zapis este la dinsu, cu coprindere ca a vindut Margarit lui Hagi
Ioan locul ce Ili el Margarit 1-a avut de cumparatoare la Curtea Veche,
deslusindu-sa in adeverirea depertamentului ca din cumparatura lui Hagi
Ionita are a stapini Stan croitoru, vecin locului vindut, stingeni trei in
fate cu ulicioara vi stinjeni doi, palms una, in dos, cu zidul dinpreuna.
teat 1829 mai 3, diiata raposatului Hagi Ionita, raposatu Orin-
tele vinzatorilor, marturisita de patru fii ai sai, frati cu vinzatorul anume
Nicolae, Hristodor, Ioan vi Grigorie vi de gineri-sau Iordache Trianda-
filu, cu coprindere ca casele sale cele mar' de la Curtea Veche cu prava-
liile dedesupt, pa pamint mostenesc, le las/ vinzatorilor, fii ai sai mai mid.
Apoi, fiindca cumparatoarea Marghioala a dat inscris de multu-
mire pa diiata sus pomenita vi pentru loc ca este mostenesc vi fiindca
dupa cercetarea condicilor judecatorii vi Buletinurilor ofitiale, alts inpre-
jurare propritoare intr-aceasta vinzare nu s-a &it mijlocind, decit numai
zalogirile ce in deosebite vremi a facut vinzatorii partii fiecaruia dintr-aceste
sus pomenite case, spre desfiintarea carora zalogiri s-a numarat in casa
judecatorii, de catre cumparatoare, banii cuveniti creditorilor zalozasi.
Pa temeiurile de mai sus vi potrivit legiuirii anului 1840 obstita
prin Buletinu cu nr. 13, intareste judecatoria zapisul acesta de vinzare
pa numele cumparatoarii spre pacinica stapinire, trecindu-sa dupa orin-
duiala vi in condica.
Scarlat Urlateanu
E. Predescu
B. Gutu [7]
Stan Gheorghe

grefier, N. Camarasescu
Anul 1847, luna martie 5
Nr. 63 din condica vinzarilor
Grefa 1-iu, al delii nr. 135, leat 1847
Acad. R.S.R., CXXX-150 .
Original, stare foarte bunk htrtie cu filigran.

524 www.dacoromanica.ro
468 1847 iunie 13. Bueureti.
JudecAtoria politiceascl a Ilfovului, secsia I-iu
Sultana Strimbeanca dupa jalba ce au dat la 22 fevr. trecut din
urmatorul an, primitA la nr. 843, s-au infatisat in judecata pe temeiul
art. 251 din regulament in lipsa piritei polcovniceasca Catinca Capleasca,
mature -sa din orasu Ploestii, care n-au venit dup& legiuitele sitatii[citatii]
ce i s-au facut. ArAtind $i 16murind jaluitoarea prin grai in unire cu vechilul
ei d. Ioan Bozianul ca pretentia ei este numai pentru ca pirita li face
supArari la stapinirea caselor ce i-au ramas mostenire de la mums -sa
Uta. Pentru care cere acum a fi marginitA pirita ca BA nu-i mai faca ase-
menea suparari.
Deci de vreme ce jaluitoarea zice c5, are in sapinire acele case si el
cererea ei este ca s5, BA mArgineascl pirita de a nu-i mai face supgrari la
stapinirea lor. i de vreme ce pirita dupa chemkile ce i s-au flcut n-au
venit la judecatorie ca sg-tai arate cuvintele de impotrivire ce va fi avind,
judecata pe aceste temeie o margineste ca A, nu mai faca jaluitoarei nici
un fel de suparare la stapinirea acelor case, intorcindu-i kii patru galbeni
taxa ce au raspuns. Iar data va socoti el are vreun drept asupra arata-
telor case $i c& este in stare a indeplini 4 list 94 din pravila, se va
ar6ta or cu jalbA de opozitie la aceast& judecatorie in sorocul legiuit de
opt zile, prin indeplinirea lima a art. 260 litera D. din regulamentul jude-
catoresc, sau cu apelatie la, cinstita Curte sivilA secsia I-iu de aici, in
sorocul de doua luni.
1847 iunie 13.
C. Cirlova
Anast. Urianu
grefier, C. Romanescu
[pe verso] :
Cantelaria Tribunalului de comert din Bucuresti
Casa cu locul ei, de care este vorba In fata, au vindu-to dumneaei
Sultana Greceanca in unire cu sotul sau Teodor Greceanu catre Ivancea
Tarus croitorul prin act adeverit de acest tribunal sub nr. 36 febr. 9
leat 1849.
Colectia Nicolae Boicescu.
Copie autenticA de epocA, stare bunk hirtie cu filigran.

469 1847 iunie 18. Bueureti.

Contract intre dumnealui d-nu Anastasie Hagi G. Polizu si dumnea-
lui d-nu Dimitrie S. Petrovici, s-a fAcut invoiala urmatoare :
1. Pe locurile d-lor din Bucuresti, in mahalaua Curtea Veche, ce
slut invecinate, vor cladi amindoi un bezesten.
2. Acele locuri, cel a d-lui A. Polizu se mai invecineste spre miaza-zi
cu proprietatea d-lui Panait Nicolau, iar a d-lui S. Petrovici, spre miaza-
noapte, cu al d-lui Vasile Gheorghiu si al d-lui Ioan Bacaloglu.
3. Pentru ulita acestui bezesten va lasa fiecare din aceste locuri
ale d-lor cite un stinjen in fatg, $i in dos [loo liber] latimea, iar in lun-
gime [loo liber] stinjeni, adica din fata despre ulita Cavafilor, pins in
fatl despre ulita Covacilor.

www.dacoromanica.ro 525
 4. Acest loc ce se lasa, acum pentru ulita acestui bezesten BA va
socoti in totdeauna si la orice imprejurare ca proprietate a aceluia din
d-lor, din a caruia parte este lasat.
5. Fiecare din d-lor va zidi oricite pravalii va voi, hag fiecare pe
locul sau E} i cu cheltuiala sa.
6. Pe temeiul conditiei a cincea, fiecare din d-lor va fi stapin desa-
virsit pe pravaliile din acest bezesten, cell va avea cladite pe locul sau,
si cu cheltuiala sa.
7. Portile $i caldarimul acestui bezesten se va face si se va Linea
pe toata, vremea cu pe din dm& cheltuiala din partea amindurora.
8. Zidul ce va fi trebuinta, a se inalta in lungul ulitii bezestenului
ce va raminea fad+, cladire, se va face cu in parte cheltuiala a fiecaruia
din d-lor, pe locul ce are lasat drept -Oita.
9. Pivnita ce este in capul despre rasarit al ulitii bezestenului, se
va repara cu pe din doua cheltuiala din partea amindurora.
10. Contractul de inchiriere acestii pivnite se va iscali in that&
vremea de cite amindoi, adica si de d. A. Polizu, $i de domnu D. S.
Petrovici, fare aceasta, acest contract nu-si va avea aria.
11. Chiria acestei pivnite se va imparti pe din doua, intre d-nu A.
Polizu si intre d-nu D. S. Petrovici.
12. D-nu D. S. Petrovici va da d-lui A. Polizu a patra parte din
chiria ce i se va cuveni de la aceasta pivnita, pentru vase palme de loc
ce d-nu A. Polizu deosebit de locul destinat pentru ulita se mai indato-
reaza a lasa pentru totdeauna din locul d-sale, ca sa slujeasca cu drept
intrarea a pivnitii.
13. Nici d-nu Ivan Bacaloglu vecinul d-lui Dimitrie Petrovici spre
apus, nici nimeni altul in oricare parte a bezestenului, nu va fi slobod
a cladi pravalie fare primirea amindurora, adica a d-lui A. Polizu si d-lui
D. S. Petrovici.
14. Ceea ce d-nu Bacaloglu, sau oricare altul invoindu-se cu arnindoi
d-lor, va plati pentru a putea dobindi dreptul ca sa, cladeasca pravtdii
in acest bezesten, se va imparti pe din doug, intre d-nu A. Polizu $i d-nu
D. S. Petrovici.
15. Afars din acestea nu se mai indatoreaza dumnealor la nimic.
Scris indoit si adeverit cu sub insemnaturile amindurora in anul
una mie opt cute patruzeci $i sapte, luna iunie in optsprezece zile.
Anastasie Hagi Gheorghe Polizu, adeverez
Dimitrie S. Petrovici
Cancelaria Trib. de comert din Bucuresti.
Partea de bani au locul lui a d-lui Dimitrie Petrovici, a vindut-o
d-nu Petrovici catre d-nu Costache Hagi Teodorache, prin act adeverit
de acest tribunal sub nr. 184 anul 1849 iulie 4.
grefier, I. Culoglu
protocol, Th. Macedoneanu
Arh. St. Buc., ms. 1 381, p. 12-14.
Copie.

470 1847 iulie 20. [Bueureti].

Contract .

Suptiscalitii incredintam printr-acest contract al nostru ce-1 dam

dumnealui chir Ionita Dobre elarul.
526
www.dacoromanica.ro
 Precum sa sa tie a ne-am invoit cu dumnealui st -i facem trei
pravalii pa locul ce-1 are in TJlita Caracasoaei, in conditiile aratate mai
in jos, insa :
1-iu. Temelia pivnitii ce este sapata de dumnealui pa doa odai,
de o aramida i jumatate, iar despre chir Ionita pantofaru sa va inadi
pivnita din cea veche pan/ in fats podului ; sapatul pivnitii 6i caratul
ei In [indescifrabil] va fi pa seama dumnealui.
2-lea. Mijloacele sa va face dupa ertarea locului, adica intr-o cara-
midl i jumatate.
3-lea. In aceste pravalii sa va face trei sobe, usi i i ferestre, numai
tocurile, cite va face trebuinta, atat in fats cit si in dos, Ina usile in tablii
dulgheresti.
4-lea. Tavanurile sa va face de var, atat in pravalii cit si in od6i,
invalitoarea cu astareala de scinduri de brad, pentru olane, scotandu-i
o fereastra sus pa casa cu boiandroguri de lemn. i vergelele i orice fier
va trebui va fi pa seama dumnealui.
5-lea. Deosebit de aceste incaperi vom mai face in curte doug cuh-
nioare cu o plimbare intre iele. Largimea for va fi de palme zece i lun-
gimea dupa cum ne va erta locul.
6-lea. Girliciul pivnitii sa va pune unde va veni mai bine, El. i cu cite
o fereastra In pivnita, in marime dupa loc.
Iar tocmeala acestor incaperi ne-am invoit cu dumnealui lei cinci
mii opt sute mestesugul dulgherii, al timplarii si al zidarii. Ne legam
dar, printr-acest contract, a pazi cu intregime toate aceste de mai sus
numerarisite conditii, fara catusi de putina abatere.
Asemenea i dumnealui va fi urmator cu raspunderea banilor,
potrivit cu lucrarea, cit si cu materialul, fara a face vreo intirziere macar
vreo zi, caci atunci paguba ce sa va face va privi pa seama dumnealui.
Insa cumparatoarea materialului sa va urma dinpreuna cu noi.
Iar acum mai nainte, drept arvuna, ne va raspunde lei trei sute
douazeci in zece galbeni.
i inceperea ne va fi de In iulie 21 si pin& in octomvrie 10. Fata pra-
alii va fi rasarit.
i spre a-i avea tot temeiul 1i incredintarea, am rugat ti pa cinstita
maimarie de 1-au adeverit, dupa orinduiala.
1847 iulie 20.
Vasile Ionita adeverez
Meimariia politii
VazIndu-sa coprinderea acestui contract $i de catre meimarie,
sa adevereaza dupa oranduiala, spre intocmai urmare.
1847 iulie 20.
Maimar-basa,
C. Nicolau
IL.P.I

Colectia George Potra.

Original, stare foarte bunA, hirtie verzuie ; frumoasa pecete In tus negru.

527
www.dacoromanica.ro
471 1847 iulie 28. Bueureti.
Comisiia Vapseli Ensile
Anul 1847, luna iulie 28
Nr. 2 303
Ormul Bucureti
Preaosfintii sale pArintelui arhiereu Pahniras nIstavnicul mg,nastirli
Sf. Spiridon Vechi.
Dupg, raportul indreptat de comisie atre cinstita polijie primin-
du-sI drept aspuns porunca cu nr. 7 263 prin care aratam ca, in urma
incunotintarii facuta cinstitului Sfat orgonesc pentru proasta stare a
hanului Sf. Spiridon a priimit i ea raspuns de la acel cinstit Sfat prin
adresul cu nr. 2 345 prin care ii arat c orinduind p6, unul din cilenii ski
impreuna cu d.arhitectonu ormului spre cercetarea starii acestui han a
primit din parte-le urmatoarea relatie :
Mergind suptiscalitii la fata locului si luind in bkare de seam cu
de-a marimtul, am vAzut ce este de neaparaa trebuinta a sa pune la tale
atit darimarea cit si meremeturile in jos aratate anume, spre apararea
primejdii ce s poate ivi, adia :
1. trei pa-aid care stint despre podul Dimbovitii ce s lucreaz1
croitorie, ciznArie i strungarie, s, sa darime, reclAdindu-sa dupa voice
ce va lua de la cinst. Sfat.
2. la tinda bisericii a se darime boltile fIcindu-se de ipci.
3. la odAile despre apus, sa dArime cercurile de deasupra stilpilor
celor de zid, mezindu-le in locul [indeecifrabil] spre mezarea invelitoarii
de deasupra ei fAcindu-li-s& legIturi cu &IA rinduri de sine de hier la
capatliul numitelor odai despre partea sting5.
Totdeodat s se aduca. in bun& stare i grajdul care s-a povirnit,
mai cu seams a are o povara, mare de olane deasupra lor, spre a nu se
sminti mai Am. Cerind prin urmare cinstita polijie a starui cu denadinsul
de a sa aduce la indeplinire aceastit rolatie cu urmare intocmai.
De aceia, pentru c supt-comisarul despar[tirii] a dooa prin raportul
cu nr. 385 arata cererea preaosfintii voastre de a vi s face adres din
partea comisiei, cu cinste sinteti poftiti ca [indeseifrabil] in soroc de zece
zile s puneti negreOt in lucrare parerea de sus aratatk spre intimpinarea
a verice s va ivi din fiinta de acum a preziselor incaperi.
comisar,
[indeecifrabil]
Topoloveanu
Arh. St. Buc., M-rea St. Spiridon Vechi, XIX-202.
Original, stare bunk, hirtie verzuie.

472 1847 august 8. [Bueureti].

nr. 1 440, august 8
Cinstitului Sfat orkenesc
invelitoarea caselor mele din mahalaoa Gorgan, supt nr. 1 895,
ffind veche tit putreda, incit curge inlanntru, rog plecat pe cinstitul Sfat
a-mi da voe a o preface cu indrilg, din nou mai peste tot, bez de o mica
parte prefkuti in anti trecuti.
528
www.dacoromanica.ro
 De va fi ins.A. buns pozitia acestii case, este apIrltoare de once
rea intimplare (fereasca Dumnezeu) aci pe ling/ indestula intindere de
loc ce are, apoi sft invecineste in fund cu grldina public' de la Cimegiu,
la spate cu un meidan de loc slobod i in fats cu ulita ce este lath de ease
stinjeni.
Pentru care aceste cuvinte, crez c cinstitul Sfat imi va acorda rugii,-
ciunea, spre a putea pune in lucrare aceasta de neaparat trebuincioasI
prefacere a invelitoarei.
Plecata slugA,
pitar At. Amira
[pe verso] :
Sfatul orasenesc
Cinstita comisie Vapselii Verde va cunoaste slobod meremetu inve-
litoarii acei case cu sindrilI, far& a s zminti coprinderile pa temeiu legiuirii
intocmite
Pentru prezidente,
L. Calenderoglu
M. Pencovici
[semnliturlt indeseifrabild]
Iorgu Mihailescu
nr. 1 217
1847 avgust 8
Comisia VApselii Verde
D. suptcomisaru dIs[pIrtirii] va cunoaste sloboda lucrarea acei
invllitori, de sa va urma intocmai, iar v/zind abatere, va raportui.
1847 avgust 11.
nr. 129
pentru comisar,
M. Popescu
Arh. St. flue., Doc. muntenesti, XXXII 64.
Original, stare bunk, hirtie verzuie.

473 1847 septembrie 14. [Bueureti],

Zap is
SI face cunoscut ca in leat 1833, locul ce 1-am cumparat in mahalaua
Silivestrului, ce s, invecineste cu mine, in drept lei 950, de la Stanca
polcovniceasa, a polcovnicului Ivan, i de la Marghioala sin Stanca polcov-
niceasa a raposatului Mavrodin.
Care zapis a vinzarea pomenitului loc, dupit oranduiala, dindu-sI
spre intarire cinstitei Mari logofetii, s-au adeverit p6. numele mieu jos
iscalit, ins& adeverirea din leat 1834 luna mai 2, trecut la nr. 108, iar al
dclii, 116.
i pentru ca, acest loc 1-am cumparat eu pentru trei f Nati ai miei,
pe care loc, dupI a for putere 1-am i inpartit. Ins/ nici unul din ei n-au
nici o sigurantiie, iar eu d5, la dinsii mi-am priimit si bani toti ditplin.
Ins& in fata oselii cei man dAspre soare-apune, am vindut cittre
frati-mieu Chiriiac Ganciu, stinjeni cinci si palme ease, cu tot coprinsul
529
84 o. 2145
www.dacoromanica.ro
lui, iar lungimea cit sg aflg. i pentru ca sg-$i alba stapinirea in pace fies-
care, le-am dat la tori cite un asemenea zapis, a nu fi pa viitorime intro
copii niscaiva judecAti. Ci sg alba a stgpini atit d-lui, cit gi copii da copii
d-lui, in pace 1 nesupgrat dg cgtre nimeni, fiind locul mostenesc.
Ba, Inca, spre stiintg, i-am dat frati-mieu Panciu (sic) sin Nicolai
si zapisul ce scriie pg numele mien, ce este adeverit dg cinstita Mare
logofetiie.
i pentru credintg am iscalit insumi, dg fata si cu alte obraze, care
mai jos sg vor iscgli dg martori.
1847 septemvrie 14.
Costea Niculau, adeverez
[semnatur4 indescifrabild], am fost fat
Stanciu Ion cavaful, am fost fat& [greceste]
Mihalache Constantin, martor [grece?te]
Dimitrie cafegiu, martor
Starostea Velicu [1], fat
Petru dipotatu, martur
x Eu Ruse Stoiciu starostea dg morari, nestiind carte, am rugat
da m-au iscglit dg martor
Scriitor acestuia,
Ionitg LIcusteanul
Arh. St. Buc., Doc. munteneW, XXXII-67.
Original, rupt la indoituri, hirtie verzuie.

474 1847 septembrie 20. Bucureti.

Zapis
Incredintat din partea mea jos iscglit la mginile dumneaei cocoanii
Elenchii Petrescu si a fiilor dumneaei d. pitar Ioan Petrescu $i d. Costache
Petrescu.
Spre a fi stiut el am vandut dumnealor casa mea din mahalaoa
Pitar Mosu (care o am claditg cu toate inprejmuirile ei pg locul care si eu
Il am cumpgrat, in anul 1842 luna dechemvrie 16, de la arma Gheorghe
Gheneu, prin intgrirea cinstitului Tribunal dg comert, urmatg la anul
1843 iunie 16 supt al condicii nr. 114, care acest document sg am a i-1
incredinta), in pret de # inpgratesti 930, adicg no sute treizeci galbeni
inpargtesti blanc.
Care acest be este mostenesc si sa mgrgineste asa : curmezis in
fata ulitii stinjeni doisprezece ; mijloc, fund, asemenea. Iar lungimea din
fata portii si ping in fundu vecingtAtii rgposatului cgminar Stefan Ogrg-
deanu, stinjeni patruzeci si patru si jumatate.
Asa dar fiindcg banii pretului vinzgrii ce sg aratl mai sus i-am
primit pa toti dgplin si in aceiasi moneda, am rugat pg cinstitul Tribunal
de comert dg, au adeverit aceastg da acum vgnzare a mea care o fac pg
obrazele dg mai sus, spre a le ramanea in viitor pacinicg stapanire si
urmasilor dumnealor.
Anul 1847 luna septemvrie 20.
Bucuresti.
N. 17zunescu
530
www.dacoromanica.ro
 Sintem multumiti pa coprinderea acestui zapis
Elenca Petrescu
I. Petrescu
C. Petrescu
[pe verso]:
Judecatoria comertiall din Bucureti
Dumnealui pitar Nicolaie trzunescul prin jalbg catre acest tribunal,
trecutg la nr. 4 559, a cerut adeverirea acestui zapis de vinzarea casii
cu locu coprins intr-insul, catre dumneaei Elenca Petreasca si fii dumneaei,
dumnealor pitar Iancul Petrescu i Costache Petrescul.
Pupa care, fiindcA au venit in judecatorie tocmitoarele pArti, vinza-
torul de an marturisit de adevAratA, iscalitura din acest zapis i cumpara-
torii de a dat in scris din josul lui, ca aAzamintul ce el coprinde este i cu
a dumnealor multamire.
FiindcA vinzAtoru spre dovada dreptului stapinirii dumisale asupra
prezisei case i loc, a infatisat zapisul armasului Gheorghe Gheneu, cu
anul 1842 dechemvrie 16, adeverit de aceasta judecatorie la 16 iulie anul
1843 supt nr. 114, de vinzare catre dumnealui, 12 stinjeni loc din locul ce
a avut acel arma in mahalaoa Pitar Mou, aratind vinzatoru ca, clAdirea
au facut-o dumnealui.
i fiindcA dupA cautarea facuta prin opisile cantelarii i Buleti-
nurile ofitiale nu s-a gAsit supusa casa cu locul ce sA vinde la vreo altA
inprejurare popritoare de zalogire, secfestru sau pretentie zestralg, ose-
bit de zalogirea catre dumneaei medelnicereasa Eleni Manciul prin zapis
adeverit de cinstitul Departament al dreptatii la 9 aprilie din anul curga-
tor, supt nr. 67, pentru galbeni una suta cincizeci, care s-a depus in jude-
catorie din pretu acestii vinzari.
PA aceste temeiuri si potrivit dispozitiilor legiuirii din anul 1840,
obtitA prin Buletinul cu nr. 13 din acel an, intarete judecatoria zapisul
acesta de vinzare spre pacinica stapinire a dumnealor cumpArAtorilor,
trecindu-sl i la condica dupa orinduiala.
Pentru prezident,
M. Marcolesco
E. Predescu
B. Gulu
loan Stan
grefier,
IL.P.I N. Camarkescu
Anul 1847, luna octomvrie 22
Nr. 296 din condica vinzgrilor
al delii nr. 690, leat 1847, grefa 1-a
Acad. R.S.R., CCCXXXIII-260.
Original, stare bunk pecete in tu n egru.

475 1847 octombrie 23. [Bueureti].

Dicasteria bisericeascA a sf. Mitropolii
Nr. 151
Anul 1847, luna octomvrie 23
Cinstit dumnealui serdar Matache, epitropul bisericii Popa Radii
ce-i zice si Manea Brutaru.
531
www.dacoromanica.ro
 Jalba dumitale, indreptata catre preaosfintitul parintele mitropolitu,
prin care dai dimisie de epitropia acetii biserici Manea Brutaru, primindu-sa
aici la dicasterie cu rezolutia preaosfintii din 20 ale urmatoarei luni.
SI aerie dumitale ca de vreme ce to tragi din aceasta epitropie,
apoi vei binevoi ca sa trimiti dicasterii socotelile bisericii de venit i chel-
tuielile ei pa vreme de cind nu le-ai paradosit, dinpreuna i cu celelalte
condici. Si, in urm4, apoi sa va face cele de cuviinta intru ceia ce sa atinge
i de orinduirea altui epitrop in locul dumitale, potrivit cererii ce faci.
Iosif arhimandrit Mitropolii
Gherman protosinghel Mitropolii
loan Vetra
Acad. R.S.R., CCLXXXIV-167.
Original, stare foarte bunk, hirtie verzuie.

476 1847 noiembrie 11. Bueureti.

Prezidentul Judecatorii comertului din Bucureti
Anul 1847, luna noemvrie 11
Nr. 4 638
Cinstitilor d-lor pitarilor Ioan Eliad i Dimitrie Dedu
In urmarea artic. 256 din Organicescul Regulament sinteti poftiji
ca Impreuna cu d. pitaru Stan Gheorghiu cilenul acetii judecatorii sa
faceti pretuire locului de supt pravalia ce o are de zestre Ionita Dobre
In fata podului Serban Voda, cu plat& de chirie la manastirea Sarindaru.
Si care loc arata numitul Ionita, In zapis, ca este in fata ulitii de
stinjeni doi, palme dol, degete trei, inpreuna, cu lumina ulicioarii ce merge
In curte, lungimea de stinjeni patrusprezece, palme dog, degete cinci i
fundul stinjeni unul, palme una, afara de locul zidului despartitor vecina-
tatii.
Si sa o aratati judecatorii prin raspunsul ce 0, adasta din parte-va.
Prezident,
C. N. Brailoiu
grefier,
0. Culoglu
[p6 verso]:
Pravaliia lui Ionita, Dobre elaru din Podu lui Serban Vod4, a cariia
loc s-au pretuit drept lei 8 000, adica opt mii tocmai.
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunA, hirtie verzuie.

477 1847 decembrie 16. Bueureti.

Zapis
Prin care arat subtiscalita ca astazi din bung, a mea voe am vindut
la domnul Nicolae Stamatiadis locul mieu cel motenesc din Ulita Selarilor,
care a/ vecinete da dreapta cu locul raposatii Elenchii Boteanchi i da
532
www.dacoromanica.ro
stinga cu locul lui chir Vasile Gheorghiu, i cu tot coprinsul lui dupe cum
coprinde zapisul de cumparatoare cu leat 1847 martie in 5.
Acest Joe 1-am vindut numitului cumparator drept lei saptezeci
i doua, de mu ease Bute, nr. 72 600, pe carii bani i-am si primit pe toti
deplin In mlinile mele. Si sa alba, a-1 stapini numitul cumparator in buna
pace si nesuparat de nimeni, atit dumnealui cum si urmasii dumnealui,
eladind pa dindul once vor voi pentru gustul i folosul dumnealor.
Si pentru buna orinduiala ii dau acest zapis al mieu intarit si de
cinstitul Trebunal de comert, cu toate formele cerute.
Marghioala Vasiliu adeverez [grece?te]
In 16 dechemvrie 1847
Bucuresti
Sint multumit dupe coprinderea asezamintului dintr-acest zapis.
Nicolae Stamatiadis [grecepte]
Tribunalul de comer] din Bucuresti
Sus iscalita polcov[niceasa] Maria Vasiliu prin jalba catre acest
tribunal de la 16 dechemvrie 1847, trecuta la nr. 6 944 a cerut adeverirea
acestui act atingator de vinzarea locului coprins intr-insul, catre d. Nicolae
Stamatiadi, dupe care, fiindca, a venit din Bala tribunalului amindoaa
tocmitoarele pari, vinzatoarea a marturisit actul acesta i iscalitura
dintr-lnsul i cumparatorul a dat in scris din jos ca este multumit pe a lui
coprindere.
Fiindca d. vinzatoarea pentru proprietatea acestui loc a infatisat
actul cu anul 1847 fevruarie, supt iscalitura praporcicului Petrache
Hagi loan, adeverit de acest tribunal tot in acel an martie 5, nr. 63, prin
care vinde polcovnicesii Marghioalei Vasiliu casele dumnealor pazintesti
din mahalaoa Curtii Vechi, cu locul for mostenesc. In care adeverire a tri-
bunalului facindu-se vorbire ca dumneaei cumparatoarea a dat inscris
ca, sa multumeste pe diata raposatului Hagi Ionita Gheorghiu, cu anul
1829 mai 3, si el locul este mostenesc.
Acest inscris 1-a primit de bun $i cumparatorul Stamatiadi prin
inscrisul ce a dat.
Fiindca, dupe cautarea fault& prin opisele cantelarii tribunalului
1 Buletinurile of itiale, nu s-a gash locul ce se vinde supus la vreo inpreju-
rare popritoare de zalogire, secfestru sau pretentie zestrala.
PA, aceste temeiuri si potrivit dispozitiilor legiuirii din anul 1840
obstita, prin Buletinul cu nr. 13, tot din acel an, adevereaza tribunalu
actu acesta de vinzare pa numele cumparatorului Nicolae Stamatiadi
care, dupe diploma domneasca cu anu11847, nr. 5 228, s-a vazut a fi asezat
la orinduiala boernasilor de neam, s-a trecut si in condica.
Prez ident,
C. N. Brailoiu
Stan Gheorghiu
[cloud semnaturi indesoifrabile]
IL.P.I grefier,
I. Culoglu
Anul 1848, luna fevruarie 11
nr. 60 din condica vinzarilor
Grefa 1-iu, al delii nr. 1 062, leat 1847
533
www.dacoromanica.ro
 Grefa Tribunalului civil Ilfov, secsia III-a
Nemivatorul coprins aci a trecut pe persoana dumneaei Ecaterina
Nicolopolu, prin actul legalizat la nr. 42 fevruarie 5, anul corent 18638
grefier,
[indescifrabil]
Acad. R.S.R., CXXX-144.
Original, stare bunA, pecetea In tus negru.

478 1847 decembrie 16. Bucureti.

Zapis
Prin care arat supt iscalita ca astazi prin bunk tocmeala am vindut
la domnul Nicolae Stamatiadis, pravalia mea cea din Hanu lui Zamfir,
impreuna cu trei bolti i cu casele de deasupra, dupa cum coprinde zapi-
sul de la sultan-mezat.
Aceasta pravalie impreuna yi cu toate cele mai sus aratate am vin-
dut-o numitului cumparator drept lei faptezeci vi vase de mii i cinci sute,
nr. 76 500, pe care bani i-am si primit pe toti deplin in miinile mele.
Mai sus aratata proprietate este cu plata de embatic cite lei patru
sute optzeci gi cinci, nr. 485, pa an catre sfinta manastire Sarindaru.
Avadar sa alba a le stapini numitul cumparator in bung pace i nesuparat
de nimeni, atit dumnealui cum vi urmavii dumnealui.
i spre a-si avea temei aceasta a mea vinzare, ii dau acest zapis inta-
rit de cinstitul trebunal de comert cu toate formele cerute.
Marghioala Vasiliu adeverez [grecote]
in 16 decembrie 1847.
Bucurevti
Sint multumit dupa coprinderea avezamintului dintr-acest zapis.
Nicolae Stamatiadis [grece?te]
Tribunalul de comert din Bucurevti
Susiscalita d-ei polcovniceasa Maria Vasiliu prin jalba catre acest
tribunal de la 16 decembrie 1847, trecuta la nr. 6 944, a cerut adeverirea
acestui act atingator de vinzarea pravalii cu trei bolti coprinsa intr -insul
ce face catre d. Nicolae Stamatiadi, dupa care viind in tribunal amindoua
tocmitoarele par i, d-ei vinzatoarea a marturisit actul acesta si iscalitura
dintr-insul qi cumparatorul a dat in scris din jos ca este multumit pe a lui
coprindere.
S-a cerut apoi de la vinzatoare documentele de proprietate vi a tufa-
tivat o anafora de licitatie a cinstitului Departament al dreptatii, din 1838
februarie 28 supt nr. 1 755 intarita de inalta stapinire tot in acel an martie
in 17, nr. 170, prin care se vede ca de la licitatie a cumparat polcovniceasa
Maria o pravalie cu trei magazii boltite 'pane for deasupra din Hanul
lui Zamfir, pa locul manastirii Sarindar, cu plata de embatic ce a lost, ale
lui Nicolae Trestianu.
Din care acest act autentic dovada facindu-se ca pravalia cu boltite
ce vinde d-ei polcovniceasa Maria shit drepte ale d-ei. i dupa cautarea
Manta prin opisele cantelarii tribunalului 9i buletinurile oficiale [s-a vazut
ca sint] nesupuse la vreo imprejurare popritoare de zalogire cu secfestru
sau pretenlie zestrala.
Pa aceste temeiuri si potrivit dispozitiilor legiuirii din anul 1840,
obvtita prin Buletinul cu nr. 13 tot din acel an, adevereazg tribunalal actul
534
www.dacoromanica.ro
acesta de vinzare spre pacinica stapinire a cumpAratorului Nicolae Sta-
matiadi care dupa diploma domneasca cu anul 1847 s-a vAzut a fi asezat
la orinduiala boiernasilor de neam de vreme ce sf. mAnAstire SArindar la
care se plAteste embatic pentru locul de supt aceastA prAvAlie cu bolti prin
raspunsul ce a intors cu nr. 108 de la 20 dechembrie anul 1847 nAstavnicA
acei sf. mAnAstiri s-a lepadat de dreptul rAscumpArArii ce dA articolul 3
din pomenita legiuire, trecindu-se 16 in condicl.
Prez [ident ],
C. N. Brailoiu
anul 1848 luna februarie 11
nr. 61 din condica vinzgrilor
grefa I, al delii nr. 1062, leat 1847
Acad. R.S.R., CXXX-145.
Original, stare bunk Male cu filigran.
Dintr-o insemnare pe document se vede cii aceastA proprietate a fost cumpAratA mai
ttrziu, in 1863, de Ecaterina G. Nicolopolu.

479 1847 decembrie 23. Bueureti.

Printr-acest inscris ce dAm unul la maim altuia facem cunoscut ca
din averea nemiscAtoare a raposatului iubitului nostru frate vornicu
*tefan Balaceanu, pe care avere au benevoit ca prin diatA sA lase pe noi
suptiscAlitii mostenitori, am inpartit astazi numai casele cu tot locul ce
au avut ei s-au mai cumparat, din mahalaoa Ienii 7i hanul cu toate cum-
pArAturile fAcute, dupa Mita Selarilor si ulita care duce la casele Castri-
soaii, in chipul urmAtor :
Hanul cu toate cumparAtorile acute le-am luat eu logofIt Costache
BAlAceanu tii casele cu tot locul ce au avut i s-au mai cumpArat le-am luat
eu logofAt Joan BalAceanu, iar cealaltA avere nemiscAtoare Qi tiganii BA
vor inpArti, intre noi, mai la urmg.
1847 dechemvrie 23.
Costache BalAceanu
Joan Balaceanu
Prezedentul Judecatorii sivile a Ilfovului, sexia 1-iu
IscAliturile de mai sus fiind ale dumnealor logofAtul Costache BA1A-
ceanu i logofatul Iancu BAlAceanu, potrivit cu a dumnealor cerere, sA"
adevereazA.
1848 aprilie 21.
Prezedent,
[indescifrabil]
[pe verso] :
Cantelaria Tribunalului de comert din Bucuresti
Locul hanului de care este vorba in fatI, cu materialul dupa dinsul,
le-au vindut d. Costache BAlAceanu d. Mihail Anghelovici, prin act ade-
vent la numArul 1848 avgust 24, subt nr. 306.
grefier,
I. Culoglu
Acad. R.S.R., CCCXXXVII-247.
Original, stare foarte bunA, pecete in tus negru.

www.dacoromanica.ro 535
480 1847 [1.1.z.Bucureti].
Nr. pravaliilor Plata Numele
b [isericii] Curtii embati- stapi-
Vechi Vapseaua cului nului Anul 1847
Rorie pravalii
Lei, parale
1 240 20 Manastirea Caldasurani (sic), pentru o plimbare
1309 12 Pentru doait pravalii despre rasallt, in coltu hanului,
ale d.. Dimitrie si Gheorghe Iconomu, numit Mamie
1 311 2 Pentru o pravalie cu casa a d. spaitarului Manolache
Malaeseu
1 314 15 Pentru doaa pravalii cu case deasupra ale lui chir
Panait Gherasim
1 315 10 Pentru o pravalie en case deasupra ale d. Eleni, sotiia
raposatului Thoma popa Hrisu.
1 325 19 Pentru o pravalie cu ease deasupra ale lui Hagi Dimi-
trie Ianopolu
1 326 16 Pentru o pravalie a d. pitarului Stanica cojocaru
1 361 10 Pentru o pereche case ale Dinului islicaru
1 359 9,20 Pentru patru prgvalii ale raposatului vornic Scarlat
Gradisteanu
1 363 55 Pentru doaa pravalii ale[lui] lane simigiu
1 364 5 Pentru o pravalie a d-lui marele logofat Alexandru
Vilara
1 365 5 Pentru doart pravalii a dohtorului Nicolaie GusI
1 413 20 Pentru o pravalie a Ani, sotiia raposatului Costandin
Capsa
1 492 20 Pentru trei pravalii ale Iorgului cavaf, cu case dea-
supra
1 493 9 Pentru o pravalie cu case deasupra ale lui Stoian abagiu
1 497 8 Pentru o pravalie a lui Hagi Dimitrie Spanos
1 498 18 Pentru doaa, pravalii ale lui Misu Pantazi
1 499 13 Pentru doaa, pravalii ale sfintei Mitropolii
1 505 7 Pentru o pravglie a biserici Olteni
1 508 10 Pentru o pravalie a Nitului bogasier
1 511 16 Pentru doalt pravalii ale lui Hristache Penciu.
1 514 15 Pentru o pravalie a lui Hagi Anghel Pandeli
1 516 8 Pentru o pravalie a Marii Hagiichi
1 519 4 Pentru o pravalie a Hristi bumbacar, cu case deasupra
lei 8 *)
1 522 12 Pentru o pravalie cu case deasupra a lui Hagi Gheorghe
cavafu
1 525 8 Pentru o pravalie a Sf. Gheorghe Vechi
1 531 8 Pentru o pravitlie a Eleni, sotiia raposatului Ghita.
boga [Bier]
1 526 8 Pentru o pravalie a lui Ghita plapumaru
1 528 10 Pentru o pravalie a sfintei manastiri Cernica
1 529 50 Pentru vase pravalii ale lui Enache salvaragiu
1530 7,20 Pentru o pravitlie a lui Costache Ruse
) Au arAtat documente de convert si eclisiarh loan pe Rib/AO lei 8.

536
www.dacoromanica.ro
1 540 16 Pentru doal prgvalii cu case deasupra ale Paunichi,
Botha raposatului Enache Iconomu
1 538 7 Pentru o pravalie a lui GhitS Gamunea
1 539 4 Pentru o prgvalie a lui Rlducanu Tiprecu
1 534 13 Pentru doaS pravAlii a d. sgtrarului Ioan Ionescu
1 536 10 Pentru o pravalie a rAposatului Vencu zaraf
1 537 12 Pentru o pravalie a lui Aron Hazan evreiu, bogasier
1 578 10 Pentru doaa pravAlii ale lui Anastase Polizu
1 674 20 Pentru doaS pravalii a d. Neculae Voicovici lipscanu.
1 690 14 Pentru o pravalie cu case a lui Theodor pantofar
1 691 7 Pentru o prIvalie cu case deasupra a dohtorului
Epitis
543
1 235 21,20 d. Gheorghie Hristodulu
564,20 cumparat de la Anastasia vAduva, sotiia rAposatului
Hristea Emmanoil Capafoglu, cu embatic de la Sf. Di-
mitrie 1845
[pe verso]:
SS cerceteze de casele cu via pe care Lazar caritasu le avea cumpS-
rate de la Stanca, sotiia lui Voicu, dinpreuna cu Nicula, cumnatu-sau,
din mahalaoa Popa Patru si le-a dat schimb bisericii Curtii Vechi, pe
locul acestii biserici din politie. Idem, pentru citimea locului de la maha-
laoa Popa Soare.
Lista
locurilor sf. bisericii Culla Vechi date cu embatic
De la imprejmuirea bisericii [indescifrabil] ce nr. are I
idem, 2 pravalii a lui Hagi Iorgu, line', State abagiu, ce nr. are ?
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, V-81.
Original, stare potrivitd, hirtie verzuie.

481 1848 februarie 13. Bueure0i

Act
Viia mea ce o am in mahalaoa BarbSte. ti, Vapseaua de Albastru
bez nr., in capitala Bucuresti, deasupra in deal, la capul Podului Caliti,
dinpreuna cu curtea ei si cu casele ce le am acolo, prin semnele urmAtoare,
adica :
Lungimea daspre rasarit fa incepe capul vii, matca lacului ce este
acum in vale, $i merge spre apus drept pang. in marginea drumului celui
mare ce trace pg dinaintea curtii aratatelor case. LStimea daspre miaza-
noapte s5, incepe din invecinata propietate a dumnealui colonelului Gramon
:ii merge iarasi pang in vecinatei proprietate dAspre miaza,-zi a dumnealui
dohtorului Dimitrie Paciurea, alcatuind stinjeni uringtori, insa :
stinjeni, palme
105, 4 adiel una suta cinci stinjeni i palme patru slat
pa toata intinderea lungimii numai a vii, pa marginea
daspre miaza-noapte, pa MO, invecinata proprietate
a dumnealui colonel Gramon, din matca lacului sus
www.dacoromanica.ro 537
 pomenit i pata in ulucile ce despart aceasta vie a
mea da catre o parte din curtea dumnealui Gramon.
20, 4 adica stinjeni dougzeci, palme patru sant in lungimea
curtii tot pa, marginea daspre miaza-noapte, pa langa
invecinata proprietate a dumnealui colonel Gramon,
din ulucile daspartitoare de vie i pang in daspgrtirea
da catre drum, pa langa invecinata proprietate a
dumnealui colonel Gramon.
126
112 4 adica stinjeni una suta doisprezece, palme patru,
sant pa toata intinderea lungimii iarai a vii, numai
daspre ceilalta margine da catre amiaza-zi, pa langa
invecinata proprietate a dumnealui dohtor Dimitrie
Paciurea, tot din matca argtatului lac i pana in
ulucile ce dasparte viia de catre curte.
24 5 adica stinjeni dougzeci i patru, palme cinci sant
in lungimea curtii tot pa marginea dgspre miaza -zi,
pa langa invecinata proprietate a dumnealui dohtor
Dimitrie Paciurea, din ulucile daspartitoare da viie
i pang in daspartirea de catre drum.
137 1 adica stinjeni una suta treizeci i apte, palme una
alcatuete toata lungimea vii cu a curtii inpreuna,
pa marginea daspre miaza -zi.
22 adica stinjeni doagzeci i doi sint In curmeziul vii
la capul despre rasarit din razorul vii invecinatei
proprietati a dumnealui colonel Gramon, pang iargi
in razorul vii proprietatea domnului dohtor Dimitrie
Paciura.
35 7 adica stinjeni treizeci i cinci, palme apte slut iargi
in curmeziul vii la capul despre apus din razorul vii
invecinatei proprietati a dumnealui colonel Gramon
pana, iarai in razorul vii invecinatei proprietati a
dumnealui dohtor Dimitrie Paciurea.
13 4 adicl stinjeni treisprezece, palme patru sint in
curmeziul curtii la capul da langa vie, din proprie-
tatea dumnealui colonel Gramon, pang in proprie-
tatea dumnealui dohtor Dimitrie Paciurea. (Aci sa
Ingusteaza curtea dacat viia cu stinjeni dogzeci i
doi, palme trei, daspre d. colonel Gramon, ce am van-
dut-o tot eu dumnealui din curtea mea, mai inainte
prin deosebit zapis).
20 adica stinjeni doagzeci ant iargi fn curmezisul
curtii la capul de la drum din propietatea domnului
colonel Gramon i pana in propietatea dumnealui
dohtor Dimitrie Paciurea, pg langa ulucile ce desparte
curtea de drum.
Pentru mai bung dasluire, a vericaruia, s-au aqternut i algturatu
plan [a] figurii locului acetii vii i a curtii dinpreung cu insemnare da
suma stinjenilor aflati la fieicare trasura in lung i in lat. i care plan
1-am iscalit insumi.
Aceasta vie avandu -o motenire de la raposatii miei pgrinti, cu tot
locul ei ohabnic i nesupusa la nisi o inprejurare da vreo plata da embatic,
538 www.dacoromanica.ro
sau otasnita, on pretentie zestrala a sotii mele, am hotarit ca pentru
rafuirea datorii ce am catre dumnealor frati Hinesti, pitar Iorgu si pitar
Iancu, sa o vanz.
Pentru care si intrand in tratatie da tocmeala cu dumnealui sardar
Costache Butculescul i ajungindu-ne din prat i-am vandut-o dumnealui
in suma (la galbeni inparatesti trei sate treizeci, nr. 330, pa care i-am
primit toti daplin in mainile mele.
Deci In puterea acestui zapis de vanzare ce 41 dau iscalit da mine
insumi, adeverit dupa orinduiall i da cinstita Judecatorie de comert
a judetului Ilfov, sa aiba a stapini dumnealui i urmasii dumnealui din
neam in neam, in veci, aceasta viie cu curtea ei, dinpreuna i cu toate
ecareturile ce slut pa dansa, ohabnica, nesupusa la nici o plata de vreun
embatichi sau otasnita, prin semnele $i cu suma stinjenilor ce sa coprinde
intr-acest zapis, fara cea mai mica inpotrivire din partea mea on a cliro-
nomilor raiei, sau a vericaruia alt neam.
Iar la intamplare de a sa ivi vreo pretentie din partea vericaruia
neam asupra acestii vii, toata raspunderea are a privi pa, a mea seams,
cautindu-si acela cu mine, orice va avea, iar dumnealui nu are a sa, bantui
catusi da putin despre stapanirea aratatei vii ca unul ce cumparandu-o
prin buns tocmeala mi s-au raspuns si toti banii daplin, precum in sus
arab.
1848 februarie 13.
Alecu Scopelitis
Pa coprinderea acestui zapis sant multamit.
Costantin Butculescu
Tribunalul comertial din Bucuresti
Susiscalitul, d. Alecu Scopelitis, prin jalba catre acest tribunal,
din 13 fevruarie trecut, supt nr. 875, an cerut adeverirea acestui act de
vinzarea vii, coprinsa intr-consul, catre d-lui sardar Costache Butculescu.
Dupa, care, fiindca a venit in tribunal si d-lui cumparatorul de a ara'tat
multamirea pe coprinderea acestui act, prin inscrisul ce a dat din jos.
Fiindca d. vinzatorul pentru dreptul propriietatii, au infatisat pa
linga testamentul cu anul 1815 fevruarie 21, supt iscalitura raposatului
paharnic Nicolaie, tatal dumisale, cu patru rnartori, intro carii figureaza
i ra'posatul logofatu Nestor, zicind intre altele ca Safta, sotia raposatului,
a avut zestre aceasta, vile $i o hotarire a onorabilii judecatorii tivile, sec [Oa]
2-lea, cu leat 1839 avgust 22, supt nr. 69, data intre raposata paharni-
ceasa Safta Scopelitina, muma sa, cu sf. Mitropoliie, pentru otastina vii,
in care, pentru cuvintele aratate intr-insa, apara pa paharniceasa de
darea otastini.
i care hotarire, dupa incredintarea data in anul urmator, martie 12,
de prez[identul] acei judecatorii, in josul ei, intemeiat pa adresul d-lui
prezidentului Curtii apelative sivile sec[tia] I-ia, supt nr. 344, ca au dobin-
dit pravilnica intaxire.
Fiindca dupa cautarea opiselor cantelarii tribunalului ji Buletinurile
ofitiiale, nu s-a gash viia aceasta supusa la o imprejurare de zalojire, sec-
festru sau pretentie zestrala.
Pe aceste temeiuri qi potrivit dispozitiilor legiuiri obstita, prin Bule-
tinul cu nr. 13, din anul 1840, tribunalul adevereaza actul acesta de yin-
zare pa numele cumparatorului, dumnealui sardar Costache Butculescu,
cumparatorul, trecindu-sa $i in condica, fara a sa atinge noul cumparator
539
www.dacoromanica.ro
de partea vindutg d-lui parucic Hristodot Vrana, prin act adeverit de
tribunal, supt nr. 66, la anul 1840 iunie 26.
Prezident, C. N. Brgiloiu
L.P.
V. Ciufu
Stan Gheorghe Ion
[indescifrabil]
Anul 1848 martie 29
nr. 141 din condicg nr. deli 123, leat 1848, grefa 1
Grefier, I. Culoglu

Arh. St. Buc., Doc. munteneati, XLIV-14.

Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran ; pecetea tribunalului In tua negru,
interesantA.
0 copie, aproape identicA, In colectia George Potra.

482 1848 aprilie 20. Bueureti

Inscris
Facut intro supt insemnatii d. Nicolae Stamatiadi si d. Klenk,
proprietari in ulija lu Caracas, algturea cu Hanu Rosu al Golestilor,
vrind [a] indrepta linia ce desparte amindoug proprieatile printr-o linie
dreapta, incepind de la -Mita Caracas $i ping unde se intind numitele pro-
prietati, ca fiecare in urma acestii invoiri sa poat5, zidi dupg regulele
mestesugului arhitectonic, s-au invoit a face zidu intro amindoug pro-
prietati de devglmasie si dupg conditiile urmatoare, adicg :
I. Fiindcg d. Stamatiad au inceput a zidi mai nainte de d. Klenk,
au trebuit sg faca, zidul sus numit, indatorindu-sg i,i d. Klenk a-i plgti
cheltuiala pg jumatate adeca pentru zidu de trei caramizi de grosime
lei 65, adeca saizeci 0i cinci, pentru zidu de doug caramizi lei 44 adecg,
patruzeci si patru si pentru zidu de o caramida si jumatate lei 32 pr. 20,
adecg treizeci 1i doi, parale dougzeci. Aceste preturi se vor plgti pe fiecare
stinjen quadrat de zidarie.
2. d. Stamatiad va primi preturile mai sus insemnate numai pentru
stinjenii pe undo se va intinde constructiile d-lui Klenk, iar undo nu va,
avea constructii si se va fi fgcut zid mai gros decit de zid de imprejmuire,
acel prisos va privi asupra d-lui Stamatiad de se va fi facut on pentru
care trebuintg a dumisale, precum lii undo se va face constructii despre
partea d-lui Klenk zidul trebuincios va privi pe seama d-lui Klenk, dacg
d. Stamatiad nu va avea constructii in dreptul acela.
3. Zidurile de temelie pe unde se vor afla clgdiri sau la o parte sau la
cealaltg va fi de trei caramizi ping la grinzi[le] pivnitelor, d-acolo ping la
etajul intli de doug iii jumatate caramizi, din dreptul acela si ping la grinzi
capriorelii de doug caramizi, calcanurile de o caramida si jumatate. Nici
unu nici altu nu Ant volnici a face cosuri in acest zid, precum nici
dulapuri.
4. d. Stamatiad sg indatoreazg a indatora pe arhitectul dumisale a se
intelege cu arhitectul d-lui Klenk, spre a-i lgsa strepi in dreptu zidurlor
sale de despgrtire si locurile de grinzi cu leggturg in zid, pentru temeinicia
gi inlesnirea caselor ce va cladi in urma d. Klenk asemenea si scgamintu
540
www.dacoromanica.ro
zidurilor de amindouA pArti se va face treptelniceSte ping, la virfu calcanului,
cit de o parte cit Bi de cealalta parte.
S-au facut douA asemenea inscrisuri, unu pentru fiecare parte.
1848 aprilie 20.
BucureSti.
N. Stamatiadi adeverez [gre,cepte]
Jean Klenk
[cloud aemillituri indescifrabile]
Prezidentia judecatorii comerciale din Bucureti
D. Ioan Klenk viind in sala tribunalului a aratat ca inscrisul din
fatA Bi iscAlitura sint adevarate ale d-lui.
Prezidentia adevereaza spre ali avea temei.
Asemenea viind Bi d. Nicolae Stamatiadi a aratat Bi d-lui el acest
inscris Bi iscAlitura shit adevarate ale d-lui [indeacifrabil] dupa cererea
d-lor fAcuta prin jalba de la 22 mai curgator reghistratA la nr. 3 024.
Prezident,
C. N. Brailoiu
IL.P.I
nr. 2.585
Iunie 1, 1848.
Acad. R.S.R., CXXX-149.
Original, hirtie verzuie, stare foarte buna.

483 1848 aprilie 23. Bueureti

Contract de inchiriere
tiut sa face printr-acest contract al nostru ce-1 dAm noi supt iscalitii
la mama dumnealui chir Radu Petre zaraful.
Spre a fi Btiut c6, dumnealui avand o prAvAlie acum noo facutA, cu
doo fete fAcutA, far de odae, aid. in mahalaoa Co ltii, in dreptu Carvasara-
lii, i-am luat-o noi cu chirie de acum pang, la patru ani. Adicl de acum
din leat 1848 aprilie 23 Bi pAnA la leat 1852 aprilie 23, in drept lei zece mii,
nr. 10 000, adicA cate lei doo mii cinci cute pe fieBicare an. Cale bani ai
chirii i-am i raspuns pa toti deplin in mana dumnealui acum inainte,
pentru toti numitii ani.
Care prAvAlie i-am luat-o, precum mai sus zicem, acum noo facutg
cu toate ale ei imbunAtati, noo, zdravene. Cu usile, cu broaBtile for bune,
cu obloanile cu fiarile for bune, pa jos pardositA cu scinduri de brad curat ;
sus rondurile toate cu geamuri bune la toate.
Deci Bi noi ne indatoram a Linea curat. i orice cerere va fi de catre
stapinire privind pa seama pravAlii aceStia, orn de streaje, vatael, mereme-
tul Bi curatatul podului i altele, BA avem a le urma de la noi, a nu-1 supara
pre dumnealui de nimic.
i aBa, cu aceasta simfonie, BA avem a Bedea in bunA pace Bi nesu-
pgrati de catre dumnealui intru nimic, pAnA la numitul soroc. i la numitul
soroc sd, avem a i-o teslimadisi (sic) cu toate bune, zdravene, dupa cum am
primit-o Bi noi de la dumnealui. Iar stricind noi cevaBi, sa avem a i le face
la loc.
541
www.dacoromanica.ro
 Pentru care facindu-sa doo asemenea contracturi, am dat unul la
mama altuia, supt ale noastre iscalituri, a -0i avea intocmai urmarea si a fi
crezute on unde sa vor arata.
1848 aprilie 23.
Costache Grajdan 0i tov.[arasii], adeverez
Radu [indescifrabil], martur
Teodor Ioan, martor
Voicu Circiu [ I] ma [r]tur
Scriitor cu zisa dumnealor,
Teodorescu Constantin logofat
Acad. R.S.R., CCCVII 44.
Original, stare foarte bunA, birdie cu filigran.

484 1848 mai 27. Bueureti.

Departamentul logofetii trebilor bisericesti si instructiunii publice din
Printipatul Tara Romanesti, anul 1848 luna mai 27, nr. 2 046, masa 1.
Vacarqti.
Preasfintii sale arhiereului Ierothei Pogoniani ingrijitorul bis [ericii]
Hanul Greci, din Bucuresti.
Cinstita politie a capitalei Bucuresti prin adresu nr. 4 380 da incunos-
tinta departamentului masurile ce sint luate pentru curatenia orasului de
murdalicurile ce adue vatamare sanatatii obstesti. Care masuri hotarind
a sa desfiinta ai voi cate zghiaburi sa vor fi afland pe la proprietatile din
capitals pentru scurgerea laturilor i altor murdalicuri in ulitele obstesti.
Si pentru ca si la acea manastire sa afla niste asemenea ghiaburi
cu scurgerea in uli a, cere politia a sa, desfiinta acele zghiaburi i pentru
aruncarea murdalicurilor sa sa faca o haznea in curtea acei manastiri, ca cu
acest chip sa sa poata pazi masura ce este luata pentru euratenia ulitilor.
Drept aceia departamentul privind ca o asemenea masura este luata pentru
o limpezenie curatenie i sanatatea ob$tii, pofteste pa prea sfintia noastra
ca s desfiinteze acele zghiaburi din manastire, cu chipul ce sa descrie
mai sus, negresit.
Seful departamentului,
C. Cornescu
Seful mesei,
Gheorghe Valcanescu
Arh. St. Buc., M-rea Bradu-Hanul Greci, II bis-102.
Original, stare bunA, hIrtie cu antetul Departamentului logofetiei trebilor bisericeti.

485 1848 noiembrie 16. Bucuresti.

Prezedentu Tribunalului de convert din Bucuresti
anul 1848, luna noemvrie 16
nr. 4 867
Cuviosii sale nastavnicu manastirii Mihai Voda
Dumnealui sardaru Ghita Rafaila prin actu ce a dat a sa adeveri,
vinde dumneaei pitaresii Manda Baduleasca doug, perechi case ce le desparte

542
www.dacoromanica.ro
numai ulucile, din mahalaoa Mihai Voda, clgdit de dumnealui pg dougzeci
si unu stinjeni fata, pg marginea caldarimului, si lungu din caldarim piny
in malu Dimbovitii, cu toatg imprejmuirea, in pret de galbeni doug mii
cinci sute.
Si fiindca, din documentele cele vechi, locul de supt acele case sg vede
supus la platy de embatichiu cgtre acea sf. manastire, prezedentia in
urmarea art. 3 din legiuirea pentru mgrginirea celor in drept de protimisis,
dind aceasta in cunostinta prea cuviosii voastre, va pofteste a arOta tribuna-
lului daca sf. manastire este doritoare ca sA, le rascumpere dupa precaderea
ce-i dg acea legiuire.
Prezedent,
spatar N. Ghica
grefier,
Culoglu
Arh. St. Buc., M-rea Mihai VodA, XXII 11.
Original, stare bunk hirtie fArA filigran.

486 1848 noiembrie 19. Bueurqti.

Case le mele cele mici cu locu for ohabnic dgn mahalaoa Coltii, ce le am
exopricg rgmase de la raposata mumg-mea Uta Strgmbeanca, care le-am
scos cu judecatO de la polcovniceasa Catinca Cgpleasca, mgtusg-mea,
prin hotgrirea cinst. Judecgtorii Ilfov sec [Val 1-iu dg Teat 1847 noemvr. 17
cu nr. 65, le-am vindut ohabnic d-lui chir Ivancea Tgrus croitor in lei
dou'a mii patru sute tocmai, a le stapini in veci.
Care pg ling/ acest zapis i-am dat $i hotgrirea drept sinetu lor. Si
spre incredintare i-am dat acest zapis supt a mea iscaliturA, adeverit dupa
orinduialg, a-1 avea temei stgpinirii sale.
1848 noemvrie 19.
Sultana Greceanca, vinzgtoarea, adeverez prin punerea dg deget
Tudorache Greceanu, sotul d[umnea]ei vinzatoari, este cu a mea
primire
Dupg coprinderea acestui zapis io sint io multumit
Ivan Tgrus croitor, adeverez
T. Greceanu scriitor zapisului cu zisa numitei si martor
Tribunalu de comert din Bucuresti
D-lor Sultana Greceanca cu sotul d-ei Teodor Greceanu incheind
acest act cu d-lui Ivancea Tarus croitorul pentru vinzarea casi coprinsO
intr-insu, an cerut d-lor vinzgtori a lui adeverire prin jalba de la 19 noemvrie
anu 1848 reghistatg la nr. 5 956 infatisind totdeodat'a pentru dreptul de
proprietate asupra casi ce vind o hotOrire a tribunalului civil Ilfovului
secsia 2-lea cu nr. 65, Teat 1847 iunie 13, prin care sg da drept vinzatoari
Sultani Greceanca, ce atunci sg numea Strgmbeanca, a stgpini casa ce i-a
rAmas mostenire de la matus6-sa (sic) Uta, nesupgratg despre polcovni-
ceasa Catinca COpleasca.
Care hotarire dupg adresa d-lui prezidentului acelui tribunal cu nr. 155,
din 21 ghenarie trecut, s vede rgmas1 desOvirsitO pentru nedare de apela-
tie tai fiindc6 cumpArgtoru Ivan pru a dat inscris ca sa multumeste a
stgpini casa ce cumpOrI numai pg temeiu acei hotariri fax/ fiinta altor
sinete si cg locul de supt casa cunoaste c6 este mostenesc, precum asemenea

www.dacoromanica.ro 543
a dat inscris i sotul vinzatoari Teodor Greceanu ca la a sa casatorie cu
vinzatoarea nu s-a dat zestre casa ce BA vinde.
Tribunalu pa aceste temeiuri i pa al cautarii facuta prin condicele
cantelarii sale i buletinele ofitiale negasindu-se casa ce sa, vinde supusa
la vreo legall popritoare, imprejurare de zalogire, secfestru sau pretentie
zestrala, adevereaza acest act de vinzare conform art. 2 din legiuirea
publicata in anul 1840 prin Buletinul cu nr. 13, pa, numele cumparatorului
d. Ivancea Taru croitorul dovedit pamintean, trecindu-se qi in condica
acest act.
Prezident,
[indescifrabil]
IL.P.I
grefier, 0. Culoglu
Colectia Nicolae Boicescu.
Original, stare bunA, hirtie cu filigran.

487 1848 decembrie 1. Bueureti.

Prezedentul Tribunalului de comert de Bucureti
anul 1848, luna dechemvrie 1
nr. 5 245
Prea, cuvioii sale nastavnicului manastirii Mihai Voda
Puindu-se la licitatie, din poruncl, casele cele mari i cele mici cu
locul for din Dealu Spiri, mahalaua Izvorului, ale raposatului pitar Costan-
din Manciu, pentru plats de datorie i vazindu-se ea, locul de subt aceste
case este supus la plats de embatichiu, cure acea sf. manastire, prezedentia
cu cinste va, face de aceasta cunoscut, spre tiinta.
Prezident,
N. Ghica
grefier, I. Culoglu
Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vocla, XXII-14.
Original, stare buns.

www.dacoromanica.ro
 .7' --,-"'"5,;Z-141:1,-4;)44;-7,7017-

'n

47'

cP.
r
-_
-1- ca,-,. .-4';',
-------,?1/40:., ',...er,--.
''''' .7,--,.,:i.-...-V.2-,-. .-4,
---.-.1,!,,--' .--A,_ar.,.-.''.341.-:.
1::;Z.4.-;,.....-x:ak.e4acol'
Fig. 1. - Casa Cantacuzino - Dim. Moruzi - de pe Podul Mogosoaiei (Ca lea Victoriei 131 -
primul sediu al Muzeului de istorie a orasului Bucuresli).

ZgarriA
Fig. 2. Casa marelui negutator Nicolae Kirilof, din mahalaua Olteni. (1820-1920).

www.dacoromanica.ro 545
 C7-? .ges, e"rereL,..
,7,1.,2 ,pg ft: rut , tz,,17,"
0A,
, 1, L" (74t,' _44 21, (14, ,
ni4L 844) 1141 , vol., (-474 t.2.77
itte4 f e`di-44, 14KryZqtAl. ?EA
'A/04 4'70,0;iiii--44??a
-/ /LAI C5
e /24 a
.

/7 .
Xitif - " ntl" "44 g4dfiri.1/4 4

"rs
4
4' II

ter :7A-1,Als,
eg,,,

Fig. 3. - 0 rezolutie a lui Grigore Dim. Ghica

A

i pecetea domlleascg, 1824 aprilie 19.

. :
" 4 tz5, .rtiz., i. 14""`"A. .

,
,c0.9i 441146) i'L-5); :4..11.1? c h *it:
/
B4A i.:.t. 4
feu 41 a +IN.
fi( 1-,..49: 44. .4 r'
oa:',
. IM,ItieNta
... , k -, - l'7"t f:Anc,'
./.. 1-44,r. ris. x.- ,,
41

,
:NtrIrsrf: ritAtt4. o;#444kt' ,
6:. -44?:,tW. ttaLegGeys
-4.77A 4a:( c4...,1, . *** ..1

11.iri.*',44(14 tare 44 ..t/7#

....i........... 2Ile r 44,.....
4'..Z.,...... t. wI ?"4,.
4e'

.
t0 arfap -ilf4 wp
wt."
1

Poi ...,
- .. 0.-- 4,
,
ve.,- 4. ilt,.. '`4.1
2 t
414..

re
T..
4,,,42,4;:-

;
.A/1,
ert.
.
,.
,
,A,14

.C44'..44,74;141'.
c''..-6
i,1, Airr se,off" mu..
416-4try; 400fiet:40'-'04.4...4*,>
tr.r.,,2,1,1t460" .07
*.94 eo' 4.4 4..0; 4.,,
Aet
. v;tora .4
,

. 44":tio :7,11 "*.*

ti.L. e.,' , .,..---e
t
.44[A 'A atiev te '4441.41, riot
.t, ez, ay. .tt,.1.fy
..t " (.7) " , ';...j.ors(Vr&r."
-n!
,... 01.4rvre.,e. cvrib
A,
I onrio.
i,,a.7g, '
k
/ie%a?:
at.t."1. '24e
I

(91:61C .0, ",t,,,F;(:,.tial.e:."

9-1 9,ig
,,, /WI
casi:', 4-r`, .44.4l'oC,.iia.lii.,:s_
p1,4;11..
, teP
r""- &Ai4.- Orearollea.")
w fs44.
.4;regaltfo.Z;. ,K14.4
h leks "..A.Fyr-47.:..". ,I,i'-e.'...
. (:)..-4g...
..
144,.,4 o 1.1R: ),:,,,74/1, 4 ..441.:. .....:4v,
ill.
..,(i.. ar,.....fhp.r.4 .:144i. ffucti.,4.7f .
i;....hpwit .;.?4,k ...Z., A
q4i.

owl_ :c tr-4.413 'AGA' 4 it.... gg* tit'aie.4." 4.41. eta ,f

41.""
kr tarn.V su9:4Itza
Velr e'''S\.. s, ..,.h
,) "
,.. 4 r ,e'll.:"Z st tote
os
A'")""v'. 471';'
." to 44- ."301/ed"-! 64e. VZ.14:.
eoer eti;r...,vas C. 3Zre. . at.- ( 3 /2? Se.,r 14.4,,cvo .0.0 4.- 1

Atry.o;,;!' avi-abit - ,,fire. infs ar .rt e V, fit

.)
7
-......._..........---..,:-.42.....
dm,

,
....
t.,'. :""

i .

)1f
(,1;.lie.,0
le/6.iil,t1 v
''w -..os - ,--

.:',.7,r2 4944' 411 1-4),* f (if:4A e`o`` 4 ..!x y 4 '' I(

----,,,,, 4,'14
ie1Witi't ist:f eta:v ,,,.4...)- ' .

n J
.
a
*24.4 4,44.6 I )AS i 444.,$(...e....4,
/ ..
-

t 4".;' 4411i
. .1
ill,,...3;1,,,44 ,Mitw avrki A ,C" 64
4 ,.., t A' 44

if, -/ rS...-re"'"A'"'45;11
6,t.Z 'i
.

co-., 4.'3,4. l'

41t, me/ I.Y7'ir' 4 .."*41'1411.6.81'11114:00 7F4.;:jil
re,../IIT le IhAll *plies. 01.1.e...4,0 ,rA le.
ittr.1.441.
1 erigrikted ' . \' Z. ''' -7 I .

Fig. 4. - Documental din . ..,,ft

din 1829 aprilie 6.

546
www.dacoromanica.ro
 qt.., ...:

>..
/
id:N.
C
,...;., -I'
... sms CIP/1161. _fit itt91,soiefixt ,. 1..
f' ,.. ..t......;';. '.*
1'2 .
-*
.1 J.! 1"1-'1
.1.1 1111.91.'",-* . .
ft--Ag.
9.- 9. ,

-1.:4--771-4.- ., . N

,. -4.4.
1 7.
Sit ,r

66 .
::411
"*. .-
;;;;I:. %- ,r.
I.,
44'

..
=

. ..
1t1 1L
4
'a ; ",
nel. `'.7

. . gs, fj,fr,

a/ "rrA 4
erfi.
M
011

,
,...
,:. .

:., NMet`fin

I
.,. .. i
vii i *.
"to
11'15

Cr: $.:
......
. .f7
et .t.:-

-
.. /1 :,
Pitil
atge
\9q,
449i

t
.-a.

L..
7,1
$.

''''..,j, .7
o
u
.111 ....

4 '4.4,4.4

Fig. 5. www.dacoromanica.ro
Harta terenului pc care a Post construit spitalul do la Dulesli, 1825 dxembrie 18.
 411, \Air :r.
)
!, 97:4,,,..
A: /
j -44. ''

17/4,4, 4/./.47"- .. ;, L) '1/1.7.)./ i ,

, Ki-v//9relfitr/P-7(- / fiv
=
, , '4
P

!1
.'sgri:rF,MATA

Ili: (iio )Cfv._,VA.

Jr-

10.4"1,202? eilfileft#11?
frAc'
... .....r
..7proarr#14.1/fee fratno re.7, .0117 4,..#40,..s
414r

ore-: rovamr:te to dly ...'rare .ata.01Way aov.7 owa alie7, 2.

-;. 7/ettia ..9,=1.
...

',N." >Ars, in" tePease 4.14404.1410,4

;
Ade or ,..r.re
ILS141711161111Aaf
....
.
Jo
r.
&YAMS' owsi MAO ',sr" , .;:floplem ,,,4atont
..../.rom, INIWARtAltAird ,j10746jra ors .zpstr. I alltita.59/ dft,ore,.
i1ifirge4 .1*. Ataterrite Oa 4431Wlard4reZ .

. -4 p.- Armors', at" oarati"

'..)
jr.ftf.d1 te .41471p
...aye- 'lewd% ?H it4
;14;4411,0 11010- XvOillbati k

wr

64efew
.$1?
Oa rt.*" com.e
11,
-
A 7 wsigr
14.*"

5
illiVAIPiasit- .rif4_10.4111t :g
Fig. 6. Patenta data de Sfatul administrativ mesterului Mantaratu
din Corporatia curelarilor (semnata de marele vistier Alexandru Vilara,
1832).

548
www.dacoromanica.ro
Fig. 7. Antetul Sfatului orasenesc Bueu-
resti, 1833 iunie 14.

it91 V.-
-,..962*67ef-er a4 we/a-at )
AN fznigEip I.A1)
).!,;67-e-,
-4.

(4i 1931
Fig. 8. Adresa eforiei Spitalului Coltea care Cdt.na X4rt AA- foy
dr. Dimitrie Vartiadi, 1834 august 18.

Cop? f
7# 5
7C?.
'Yr.; ill il z ir...littr,a/n4;.4.4')Isi a SA rt,g6,' 9
eo
47/04:
....,-2 ,
a b't,",04,747:
,--
/1

7,4 'q=t14
1 s' Gl.ft , , , , ,..
i a 5,05 a A 4 tfr=. v CM 'S MZ.A.
=J4,i, )24 'KA --W2r-oi , st.'"es.e.t.4. Xs
wk -4
'7 r ,f..4
7 X1r;
to ?. ii..'1
4
.6)...w ae ..."
Id, SIkl-afier.oP ,,NZmetzis 94,c4.=4),
. , Di.-6? 1.4-
e't ,r g' ot-1' a.S,..,, ate, .4 v ,-61. eit 4,;441"frIzIro
...c
it, 4c ..'.""P ?' .
,,f ,,- 5 9. f
.",-9/4 .-
-2E4 44 at.s.fipt ..t/ke kt/2 . 74,e%
C-4 '1
t ,f.aA 41C01 ?xi; R-30 a-
-X8 A 4- 46' 4,v7 trZiA "zza/ . -r-..4/ A a; 1 4,0,0 if.' '1424,44. oviii.,4
t.
,,,') 5,43 ,
r,_.-'",---z.,,j--,..-.-' .
, ((4' eie. 6 et '//1 kt/i-
, -,
awy, 2
,
(-A
ra_..o...1.07 elf 34 (At
,-/ ,.
A ',9"7.,..c4
.,. 4-
-4,2 et.;,e-
'
....

f',;4''
,, 7-.a 1A
el,, a, v),-,_/..., 601.4A1
-'1 ci '1. a
a. wft & 74-2=401,a ---41-4-
bits, -ztypt 4.,

L. ' >
-. ' ?. 4 -3cf-a,,s2,-,1" I kizo.
dvim go( 4 > , "1=4 A.4 f 5,0 j 'IL At? 3 2L -J . -------- I

Cif
www.dacoromanica.ro 549
 ?T', r',
,
. ',.7,-
, .4 et4 V A. 17,' M. YiL , pes tA144 y "k A t i ..) i
4 ,_eAce4
er
1

t4-. ,Ct 4 t'ill . XaC t;4Yett; exit "4.4.

.
ig ea[.'' A 2% 014,6 6 6L
f- - CA,. w-170 Cattela2.1;a4,0AltAXICY, cre,1 e
4., , / 1 3. 4*
"vie 44 , A Cc- / / f szol244ir.4 /f4 4 f Ifir , i
'.,.

,,
Af44. A be dt1",,441 2,1t07--,i
1 ?X f' YEA...4' ' Ars 4; ev, 'X P..* 01444 (4 !Alit e 4
,,,,,ZrAl XX X sffrm 4 ,a
NA N.,0 0 r 42, s.... .,
7t litifet:,* C4.14 4 azaat-d f.
_.4,sitta t * /AC;
_ r.
,g 222ae-r- y
. 17415eir
A 1ff,
43
i 0449 441 7 Ag a ex 1..1'..A't. ....44,014/k4 t, f a% x 7
Jr :::ir 0 4 ...44,tante d 2124 Co9' Y 4 S:; pit 41,41 , AZ:4. A 2 AuLc,:j ,1
...?fA Y4 A *fit Bret alt-if A i',1' : 1.4 ;di &, et. 4 444 ay) 7c 7' 4-
din/ Y etioz:C. a4i entio 0 et AL 4,9',//,
it'4 'AA 4 it 1,. ,
zu Tr 7 ify41
I i.,/, A."-*ArIG-4 uses 1 Cata;, I. et.' et,45
"f ,

8f Att4i, M4-4 XV-44 ' 11.44-_(.4.44. / it z_ 44:C.42ilY

17A-C.Gicel Y CZ t to 4
4,7
i

Atte-4 A4-4
a f it41 S4etrzeti
44 04G25,
f3,
Zr V e 321/41644
,
At. ;"
s 7**-1, <OZ CCF:""iN elert7 9 f
4111 Pt.; JZy , 4( iocv oerete41,
X-4, 1,1c's 41-4, ze4t-2 5 r'.4.4 4'70- , prat
A P5-4, 391.41,7(4 Die D et?) 2 Qt.; 4
el ex .4,-,611-. teztV4 gn elf--;3:Ir'
1::,..

rox.--0,--zy.4 er rp 4 V Agor are

Aft i 4 ffalfr -11,40" A, ea am f ;Ct; alto fl4 e 2f a z* t4 tit, ,3 itt/i;
ecv As 41,1.3re XvIt flAy*/* Yetua At4 g Wee, .orleza 1*--'4,4
4 de4,
ii,3,4-04-, 7= y4v 4x1A1.47t-Nrwk. *a, 4!ficAt , 297z1:4 c.s. 4.- t teati, 0 .:
El7z4vtfr5,43 4 $1 ii:aftlie ; =,..2 226",,fei4:Av. it4 Y1.2 41.74-
5, Ea iret., .;
l'9,,v1/ >2.3. oar :Ta4 ele,444....,,a.tv az e?), ;7"e-e 44* c Si it act c, -.I
att7; gig d e ezZA /1 E,4,101/0 f..4; ,44/4.221rdsri 1.:./.0 Yell- az f yrix jos/3 t rl I
At-F., koi 4 , ...lat 4'ezE0, f ex ,e4t74f it 04,2 "3 /IN? C-",ca .7.1(4 At iselr.
41.- ,R4. q--A..., t- ,7(ate .4 A-4 Au, iy v or.,4
,,, l / 15 ' S .t.) f
ir I 2, 1 t c4 i
,..4.
, -:-A/v mt. 1 r t Ai 04 ,!.ce,c4.44:V4,19? eAt Alt
CL'Z' 41- geva .e,r". :

A4.44,4,4 (44 7,7;0.-", ..Ihz of; act/ 0/ f 0 f 4.1 A 46 .-4

ott A )t-,,,...;.= a. A.,....,,e, 4,,,,viy-E,fr4 a jtc.,7' '' iris 0 S; i

- IYO':.ita,f 0 1

c.-.......--44.--...-....,.. .:'
; I =

lr ft Cry r
.

o A a .2210 .c7 .47

1
. 4'4.-1

Fig. 9. Documentul din 1837 mai 20.

550 www.dacoromanica.ro
 Ife

( MISCAMLIIT
1642.
777777 sr

li t 5, :'?""---,7 :
A. 43,,,,::-- f,-2-
he /1.,

,,,i /
liv\
i ''')..,''' N.,,,r0:.::;' ::,::Ao, t'

v: _......4:1/6/mr.f;7: -,----1
..,,0 . ,,, 1.
. A , ,--

1
\4
'''%,
t="NZ-
-A\ tl, t'' < ___.-.-1:--;
' '=1.6--, I e i 4 4
Oilit

ti

ft

coaca-";6...6, i_TI ;-
; d rx .._.

Viqvi., J.1
le
1.. 1/1
,s.,...;,/,
Pe A. ni, mr,..
c.,....,,,,

11 ---,
Ikii,,e1.
..--e, e
1'7 c.
co r e)

F'.

www.dacoromanica.ro
,

Fig. 10. Harta orawlui Bucureti, 1842.

 77- Fig. 11. Antetul Sfatului rase-
nese al capitalei, 1844.
ctligDitt44,
Oriazeir ej
31$'1311SkT111C31
A.4

EUTAAEX
113 no 51/-2,
A trill A 4(

,10 (32,
3s, ;p at rat

L.

P 6,
a .

;
sA
., .1

14 n A.
rj

p.
'1 .'
Fig. 12. Marele negustor Tudor '..40";i104-N1
Hagi Tudorache, circa 1845
(1768-1848).

552
www.dacoromanica.ro
 s 10 -

-#
. er"'"

1.6
teL

wl
e

ce I 1 Av.

Fig. 13. Pecetea corporatiei Meimariei orasului Bucuresti, 1845.

. F

,,._,,,.:
.
4.41,...:,i.c._,..t,,,...........,

...I. 1, -11
J. -t5' 1111 _

rtr65,;
-..;
: ..,,
:'
g 11,441 II,
P

7 I;

spiv
jr 4 tAlkei',I..1/4W;,,t

Fig. 14. Casa spatarului Costache Ghica (fratele lui Alexandru Dim. Ghica), din prima
jumatate a secolului al XIX-lea (vedere din Cismigiu).

www.dacoromanica.ro 553
 www.dacoromanica.ro
Fig. 15. Grading Ci5migiu, la mijlocul secolului al XIX -Iea.
 -.^`

."'-` -4 ii**471
i -,. .41. -.. :1171
. ,
.._,
lizi: 0-'...41-'41-7.114?-. 2
:__ 'Is- -; A.
,,.....,,,-/,,:.4 _.'" --.1''',-g.__.,. ..
I :0/ I i
"I. "-41121-4-4.
At ! ipi,-'

. ------.--..;IMiiig: 7'-.,12-- I . itil_rf:,.. i - ' 111-: -1.14<: ':a.:t' "--"T

g . ''....,--ke,7 _ , :
7..//11' :
Pko' .'" .... - '' li.. 1
A :.
.7...4-.... ,e-i
11,
__ -.**1 f-la Al yam'
i
1/ 7.1 '
at
L. )' 11 --..-- .
k .1f . si r , ,411
:.11tVP4 fidt * -

""f"--137111,1
o
tff - r "na.4".. A-.
.7.4.71-
1.:
40/ welocitsr' .
K.0
.

. 114V' `11010Vri
1-; .74t c-t .-
' '.'"1145100/0;- 7- r t-Js:
01.1 IP. 1.- Vil0P-27P'
r. _
4ilk .4-c-
S,
1".
411"'" '

474, -30161,

o -

r ss
heless Li;
/Irk .

_ -=111101111111111
. .

Fig. 16. Biserica Curtea Veche $i Pia la Sf. Anton, la mijlocul secolului al XIX-lea.

www.dacoromanica.ro
' 47117 '9:1"
', '
7
I ,'
'1? ' t. : T
, -
,

t , , .:7.
r

4._
YerZ

1$ '1' 'Eu.11 '-/- . '''. 11,1$.1 -/-.:.-1_,.. : -..

ati..1141_,I. J-1.
O.' i alt.r- ; .. ... fi si.: I, ...I : - :, .
P.
YE ... , . -or '-' Nig
....:S.A..-'....t1 ,-
? es., ; 1:N . #....-1-----liti
_
1"; :_.

r
ii___,w-...0,,
-.4 .r.

11
,=. I

11

n'
4031.""

.
1
rue .,04,- ....., ....r....1:06,..-3.v........-7:.
41 ......:-._--:-..i, .:,... ,_
E4
-1 :-

.4er -'.."--,i'ir.),,-2,- -.... -7.

-1
;
. i
....

10.
-) o
;. '-',,,,,I'.
,r A
--- -iii:
'.^-', -j
_...., x-
-
?);`4. 0..
., - .".'
o l' '
...
,

1-
:,, ,! ..77:17 --r ,
-,-41:
.-
'o
';
...
; -4,,
--. t ..._
--'-.,....- -.
--.. ' , .- :,
:''",
-T.4; A A. 4:4 i'
,_ - -...0.......,
IX'
.-
sil .41.1111, ___,__.., "-... ,...4,5./'
Si k-.
V.'+e7,-.-- --,,,-.,.. .1---ft-os.,,--Tov,,-,
n
' --t--5-.,--m,.-F...en"----751., I:.
..,;%-; ti....;:-_,;:z,,,,....:tei . t; 4
-- .

Fig. 17.
www.dacoromanica.ro
Vedere de ansamblu de pe acoperisul Teatrului National, la mijlocul secolului al Nil -lea.
 LISTA ILIISTRATIILOR

Fig.1. Casa Cantacuzino Dim. Moruzi de pe Podul Mogosoaiei (Ca lea Victoriei 131
primul sediu al Muzeului de istorie a orasului Bucuresti).
Fig.2. Casa marelui negutator Nicolae Kirilof, din mahalaua Olteni (1820-1920).
Fig.3. 0 rezolutie a lui Grigore Dim. Ghica $i pecetea domneasca, 1824 aprilie 19.
Fig.4. Documentul din 1829 aprilie 6.
Fig.5. Harta terenului pe care a fost construit spitalul de la Dudesti, 1825 decembrie 18.
Fig.6. Patenta data de Sfatul administrativ mesterului Mantaratu din Corporatia curelarilor
(semnata de marele vistier Alexandru Vilara, 1832).
Fig.7. Antetul Sfatului orasenesc Bucuresti, 1833 iunie 14.
Fig.8. Adresa eforiei Spitalului Coltea catre dr. Dimitrie Vartiadi, 1834 august 18.
Fig.9. Documentul din 1837 mai 20.
Fig.10. Harta orasului Bucuresti, 1842.
Fig.11. Antetul Sfatului orasenesc al capitalei, 1844.
Fig.12. Mare le negustor Tudor Hagi Tudorache, circa 1845 (1768-1818).
Fig.13. Pecetea corporatiei MeimAriei orasului Bucuresti, 1845.
Fig.14. Casa spatarului Costache Ghica (fratele lui Alexandru Dim. Ghica), din prima juma-
tate a secolului al XIX-lea (vedere din Cismigiu).
Fig.15. GrAdina Cismigiu, la mijlocul secolului at XIX-lea.
Fig.16. Biserica Curtea Veche si Plata Sf. Anton, la mijlocul secolului al XIX-lea.
Fig.17. Vedere de ansamblu de pe acoperisul Teatrului National, la mijlocul secolului
at X IX-lea.

www.dacoromanica.ro 557
 INDICE*
A Athanasie, egumenul m-rii Sf. Spiridon 376
ADRIANOPOI, 8
Alba, hiserica 9, 256, 299, 955 ; Alba din
Postavari 372
Alden, preot la Biserica Caimata 176, 298
Alexandreseu Ion, presedinte al Judecatoriei
comerciale 198
Alexandreseu Nicolae, fost mare medelnicer
15, 24, 376
Alexandridi C. 476
Alexiu Grigore, serdar 441
Alexiu Nicolae 306
Alselt Mareu, negustor 12
Altinoviei Manue 498
Amira Atattasie, paharnic 510 ; pitar 529
Amza ceaus, epistatul Spitalului Iubirea de
oameni" 103
Amza, mahala 252, 497
Anagnoste (1) lordache 79,202
Anania, egumenul m-rii Sf. Spiridon Vechi 377
Anastase, dr. 286
Anastase Magi G. Polizu 525
Anastasie, calla de dulgheri 375
Ancuta, fiica lui Constantin BrIncoveanu 24
Andonoviei Vitento 107
Anghel, eirciutnar 495
Anghelopulo Theodor, secretarul Sfatului ora-
senesc (1833) 384
Anuheloviei Miltai 522, 535
Antim, mahala 270, 335, 382 ; m-re 336
Areudinsehi, major 448, 450, 453
Areudinsehi Alarghionla, sora serdarului Scarlat
Geanoglu 13, 443
Arges, episcopie 12
Arghiropol Manolache 516
Argintoianu Maria 215
Argintolanu Nieolae, v5taf de vistierie 24,
215, 216
Arhimaindritului, mahala 341 ; m-re 301
Anion latnache, clucer 517
Arlon Petrache, stolnic 90 ; caminar 385 ;
locuieste pe Podul Calitii
Anion Teodoraehe, comis 377
ARMASASTI, mosie (Ialomita) 13, 419
Aron Hazan, bogasier 537
Arsache, dr. 180, 285
Arseniu Gheorghe 511
Athanasiu Gheorghe, martor 79
AUSTRIA 118
Avgustin, giuvaergiu 218
B
Babeanu Pansy prezidentul Judecatoriei Ilfov
429
liable, brutar armean 99, 198
Bacaloglu loan (Ivan), stunt rusesc 247, 248,
325, 526
Baduleseu Nfanda, pilarcasa 11, 542
Balaceanu Athanasie, medelnicer 286
Balficetum Banica, serdar 393
Balaceanu Constantin (Costache), mare bat-
man, mare ban, mare logofat, mare vornic
11, 12, II, 26, 71, 72, 76, 84, 86, 89, 93,
96, 101, 102, 167, 179, 184, 188, 190, 194,
196, 197, 200, 204, 213, 215, 216, 220,
222, 230, 238, 242, 244, 245, 251, 253,
254, 258, 260, 262, 263, 264, 266, 290,
440, 444, 445, 488, 489, 535
Balfieennu Innen (loan. lonilii), logofat 14,
21, 285, 535 ; clucer 517
Balileeanu Stefan, vornic 19, 84, 96, 180,
181, 392, 535; mare logofat (1829) 333
Balceseu Barbu, pitar 274
Baleescu Zoila (Zinea), pita'reasa 274, 456
Baleanu Grigore, vornic si mare vornic 137,
280, 392
Baleanu Mandache 292
Bali Isar (Isaac Solomon) 444, 445
Bals Eeaterina, vorniceasa 95
Billtarelu loan, (Ianache) 166, 213, 405
Ultras luliu, dr. 18, 479
Balrbateseu (Barbatesti), mahala 388, 404, 537
Barostu Alecu 202
BASARABIA 357
Batistei, mahala 24, 58
Bianca Anastase (le) 161, 422, 457
Beilie (Casa Beilicului) 146
Belu Constantin (Costache), baron 96, 389, 390
Belu Dimitrie, mare caminar 395, 397, 398,
416, 491, 492

S-au cules cu aldin: name de persoane, mahalale, hanuri, manastiri, biserici etc. ;
s-au cules cu majuscule: tari, regiuni, judete, pll$i, orase, sate, riuri, dealuri, mosii etc.
Nu a fost cuprins In Indice cuvIntul Bucuresti care se gaseste aproape la fiecare
pagina.

558
www.dacoromanica.ro
Bela Stefan, mare logofat 84, 96, 183, 185, 189, Burl Constantin, caminar 129
221, 292 Buried Constantin, caminar 83
BELVEDERE, mosia lui Dinicu Golescu, In Burnaz Andrei 21
jud. Ilfov, actualmente In cuprinsul ora- Burnaz Gheorghe 341
sului Bucuresti 55, 56, 57, 279 Butati Ihistodor, pitar 497
BENGHEA COSTEA, munti 305 Buteulescu Costache, serdar 539
Bereasea Marisa 218 BUZAU, judet 17, 124
Bibeseu Dimitrie (Dimitraehe) mare vornic,
mare logofat 24, 31, 76, 84, 89, 93, 96, 101,
102, 104, 105, 139, 144, 166, 170, 179, 180, C
181, 181, 187, 190, 193, 196, 197, 198, 200,
201, 204, 213, 215, 216, 220, 222, 230,
244, 282, 292, 318 Cadima Alexandra, negulator 222
Bibescu Gheorghe 23 Cannata, biserica 298 ; mahala 12, 175, 346,
Blea, staroste de selari 432 462, 494
Bileiureseu Ionita 377, 378 Caldarusani, m-re 12, 131, 408, 490
Biserlea Doamnii, mahala 285, 320 Cale-Bunit Neeulaie 60
Bistrila, m-re 92 Calenderoglu Lazar, pitar 513, 529
Blaremberg, polcovnic 456 Caliarhi Casandra 252
Bleban Iaeovaehe 13, 14, 420, 482, 483 Calineseu Ittneu, caminar, epitropul m-rii
Blehan Nieolae 13, 14, 420 Sf. Spiridon 335
Blehan Patina, pitareasa 13, 420, 483 Calistrat Constantin, setrar (1824) 161
Bobe, cavaf 127, 128 CALUGARA, mosie 131
lobe Ilaseitint 237 Climarasaseu F., pomosnic 429
Bobeseu Costache, serdar 273, 284 Cilmitraseseu Nieolae, grefier la Judecittoria
Boghiel Ecaterina 204 comerciala 116, 465, 509, 512, 514, 516,
Bonifatie, egumenul m-rii Siirindar (1826) 221 518, 524, 531
Bonzata Frusina 423 Canaehina Elena 372
BORA, munti 305 Canela Constantin 355, 357, 358, 393
Botea loan, medelnicer 370, 421 Canela Grigore, 356, 357, 393
Boteunu, mahala 479 Cantaeuzino Constantin 84, 96, 335 ; secre-
Boteanu Elena 523, 532 tarul Statului 474
Bozianu loan 525 Cantaeuzino Elenea 436
Brailoiu CA., presedintele Judeckoriei de Cantaeuzino Grigore, efor al spitalelor 435
comert 532, 533, 535, 540, 541 Cantaeuzino Matei, aga 84, 96, 98
Brailoiu Dimitrie (Dimilritehe) 84, 104, 106 Cantaeuzino Fantail. 436
BRASOV 56, 83, 92, 106, 107, 137, 145, 156, Cantaeuzino Zoila 185
177, 184, 204, 213, 218, 220, 221, 279, Caplesen Catinca, polcovniceasa 524, 543
393, 397 Capleseu lienterina 496
Capra Constantin 536
Brasoveanu Nieolae 323 Carabulca Anastase, vistier al doilea 280
BREAZA, mosie 340 Caracas, dr. 146
Brezoianu, biserica 441 ; mahala 441, 451, Caragea Constantin, beizadea 256, 324, 373
452, 513 Carugea loan, voievod 111, 167, 195, 197, 243,
Brezoianu Mataehe 426 291
Brineoveanu Constantin, mare logofilt 215
Brineoveanu Constantin, voievod, 24, 131 Caragea Marghioilla 515
Brineoveanu Grigore, ban 17, 292 Caramanlau Constantin 417
Brineoveanu Safta, baneasa 17 Caramanlau Itadueanu, paharnic 377, 393
Brosteni, mahala 72 Caramantlau 'Gotta, paharniceasa 394
Bubuehi Constantin, medic 17 Caramustafa Panait, jimblar 316
Buesan Costache, condicarul Departamentului Caramzulea Constantin, negutator 177, 247,
248
obstirilor 337, 404 Caramzulescu M, 488
Buesan Dimitrie, secretarul Marii vornicii 499, Caratasu Milan 29
501 Carealeehi Zaharia 23
Buesan IMMO, pitar 524 Careota Gheorghe, clucer 418
BUCURESTIOARA, plrlu 166, 167, 186, 188, Cardas Gheorghe 29
193 Carigdi Stavraelte 218
BUDA (Budapesta) 23 CARLOMANESTI, mosie 124
Buescu Patna 482 Casandra, soda polcovnicului lonita Soi-
BUESTI, mosie (lalomita) 439 mescu 309
BUFTEA, sat 256, 257 Castana Thoma 462
Bujoreanu Grigore, caminar 289, 292 Castrisoala Safta 110 ; casele 535
Buletoala Maria 110 Catuneanu loan, stolnic 385
Burch' Constantin, clucer, presedintele Jude- Ceamur Iani 108
catoriei de llfov, 461, 504 Ceapanu Sterle 60

559
www.dacoromanica.ro
Ceaus Radu, mahala 224 Costaeopolu Ianeu, vistier 366, 367 ; serdar 444 ;
CEPTURA, mosie 124 paharnic 489
Cerehez Eulrosina, sotia paharnicului Scarlat Costaeov loan 144
Cerchez 376, 377 Costaforu Gheorghe 498
Cerchez Scarlat, paharnic 376 Costantin, preot la biserica Slobozia 373
Cerehez Smaranda 423 Costea, meimar-basa 363
Cernica, m-re 536 Costea, spatar 166
CERVENIA, mosie 131 Costescu Pans, mare logofat, mare hatman 23,
Chehaia Pasa 64, 156, 157 110, 142, 150, 180, 230, 244, 249, 250,
Chezalov Mihai 504 283, 292, 294, 301, 392
Chesarie (Chezarie), episcop al Buzau lui 197, Cotopulea Anastase 231
333 Cotroceni, m-re 244, 391, 507
CHIAJNA, mosie 305 Coviieloalca 63
Chinopse Costache, logofat, dascal, 22, 23, 310 Craclun Ene, pantofar 381
Chireor Sarchiz, negutator 14 CRAIOVA 276, 431
Chirilov Chirlac 498 CRETESTI, mosie 125, 126
Ch irital, dascal slovenesc 81, 94, 224 Cretuleseu Alexandra (Aleco), mare vornic al
Chirita, zugrav 74, 133, 134 orasului 85, 96, 188, 190, 196, 197, 204,
CHISINAU 305, 357, 393, 403 213, 216, 230, 242, 244, 294, 301, 319, 324
Chitoran Nicolae, ctitor la Biserica Udricani 78 Cretulescu C.A., 436
Chitoran Searlat, ctitor la biserica Udricani 78 Cretulescu Constantin, mare ban 24, 71, 83,
CIMPINA 305 93, 96 ; mare vornic (1824) 160 ; mare pos-
Cimpineanu Constantin, mare spAtar (1826) 220, telnic (1825) 179, 183 ; mare ban 215, 216
230, 244 ; mare logofat 277, 278, 281, Cretulescu 'strati, mare vornic (1822-1824)
282, 283, 287, 290, 292, 293, 294, 301, 71, 72, 73, 76, 84, 85, 86, 89, 93, 101,
318, 320 102, 151, 168, 270, 288, 293, 296, 363
Cimpineanu Ion 436 Cretuleseu Searlat 436
CIMPULUNG 307, 308, 311, 314 CRICOV, rlu 125
Cincu Theodor, sudit austriac 153, 154 Culoglu loan, 0, grefier la Tribunalul de
CIOROGIRLA, zalhanaua de la 87, 88 comert 503, 526, 532, 533, 535, 540, 543,
Cirlova Constantin 525 544
Cismeana lui Mavrogheni 452 Curtea Arsa 145, 146
Cismelii (Cismeaua lui Mavrogheni), mahala Curtea Veche 14, 145, 146, 158
13, 382, 435, 477 Curtea Veche, biserica din 537
CISMIGIU, baltil 27 Curtis Adrian 383
Ciupagea Iordache, logofat al treilea 389
Clinecanu Rfiducanu, clucer 21, 479, 480
Clocner Joan, arhimandritul sasesc 278
Clucerescu Matache, serdar 167
Gouda Matache 407
Cocorilscu Ioan, mare vornic 84, 238, 251, Dithmaroaia Anica 58
253, 254, 260, 264, 279 Daniil, ceasornicar (1832) 364
Cojescu Spirache, serdar 489 Darvari Constantin 17
Colceag Sultana, nepoata lui Ion Cimpineanu, DArzeanu Joan, mare medelnicer 17, 124
sotia dr. Const. Marsil 436 Darzeanu Theodor, pitar 429
Dealu, m-re 23
COLENTINA, mosie 34, 93, 95 ; rtu 378 DEALUL FILARET 441
Coltea, mahala 12, 320, 358, 436, 496, 520, DEALU SAPAT 520
541, 543 ; m-re 256 ; spital 16, 17, 18 DEALUL SCAENILOR 90
Colteseu C., pitar, grefier de tribunal 465, 467 DEALUL SPIRII 13, 544
Comaineanu Aleco, cAminar, 266, 267 Dedu Maria 521, 522, 523
Corlatescu Iordache 346 Dedu D. Dimitrie 306, 532
Cornescu Costache, fiul Ecaterinei Cornescu, Deduleseu Gheoruhe, caminar 378
mare aga 184, 189, 209, 269 ; seful Depar- Delea Veche, mahala 378
tamentului treburilor bisericesti 542 Denghel Zinca 470
Cornescu Eeaterina, vorniceasa 184, 189 Derhagiodoroglu Ovanez, armean 408
Cornescu Anhui (Milialache), mare logofat al Derohaz, protopop armenesc 347
strAinilor pricini 150, 181, 183, 206, 209, Desna Dumitrache 111
230, 244 ; vornic (1833) 396, 420, 480 Desna Iordache, mare clucer 149
COPUS, mosie 132 Dileanov Mogirdici, negutator 14, 498
Corbeanea Andreiana, vorniceasa 244 Dima Tabaeu, biserica 355 ; mahala 79, 202
Corula Ivanco 96 Dimache loan 11
Costache, cintaret 496 Dimache, meimer-basa 403, 404
Constantin Mihal 60 Dimance Taehe, is-ciohodar 185
Costache, clucer de arie 159 DIMBOVICIOARA, pirlu 20, 72, 73, 265,
Costache, clucer, logofilt la Vornicie 73 266, 273, 284

560
www.dacoromanica.ro
DIMBOVITA, judet 104
DIMBOVITA, r!u 16, 20, 26, 89, 101, 140,
259, 311, 312, 314, 321, 326, 448, 457, 491
Dimitraehe, medelnicer, samesul scolilor 252
Dimitrie, cafegiu 530
Dina, iylicar, fiul lui Neculae capitan 79, 536
Dinu, iuzbasa 488
Itionisie, mitropolit (1825) 75, 208
Doamua 1111 lava, biserica 146, 475 ; mahala
115, 321 ; m-re 65, 67, 289, 296
Debra Ionila, velar 9, 526, 532
Dobreseu A., pitar, subcomisar 508
DOBRO'I'ENET, movie 124
DOBROTENI 125
Dometie, arhimandritul episcopiei de Rimnic
440
Dona Linea, stolnic 250
Dosithel, mitropolit 75
Dracaehe Constantin, martor 73
Drdgoescu Searlat, deputatul mahalalei Cai-
mata 12, 298, 299, 462
DRAGOMIRESTII DIN DEAL, movie 305
DRAGOMIRESTII DIN VALE, movie 305
Drexler Louis (Ludovie), farmacist 19, 174, 476
Dreznandi Ivan, spiter 174
Drugslneseu Elenea, serdareasa 219, 517, 518
Drugfineseu Gheorghe, caminar, irate cu Joan
Druganescu 217, 275, 276
Drugaineseu loan, stolnic 274, 276
Dudeseu, mahala 108, 299, 326
Dudeseu Constantin, 67, 120, 179, 266, 336,
337, 401
Dudeseu Elisabeta 421
DUDESTI, movie 16, 108, 109, 213
Damitru, meimar-basa 307
DUNAREA, fluviu 7
E Finns Zmarnnda, sotia dr. Silvestru Filitis 339
Efrosina, sotia lui Alexandra Sulu voievod 71
Elefterescu C. 496
Eliad loan (loan Ilellade liaduleseu), pitar
532
Elmazoglu Nicolae, jimblar 316
Enaehe, salvaragin 536
Enei (tenet), biserica 24, 58
Eplehiu, episcopie 77
Episcopia de Minnie 256
Estiotu Constantin, medic 17
EUROPA 26, 290, 292
Evighenle, iconomul Mitropoliei (1837) 941
Exarh, dr. 17, 370
Exinboh Dimitrie, neamt 381
F Formion V., dr. 476
Faca Canner', fiica Marioarei Faca 319
Faca Constantin, paharnic 465
Faca loan, clucer 319, 465
Fan Manolache (Mache), paharnic 14, 465,
479, 480, 481, 497
Faca Marloara, clucereasa 319
36 -c. 2145
www.dacoromanica.ro
FACAENI, movie (Ialomita) 389, 390
Falser (Felser), arhitect 26, 442, 444, 415,
447, 450, 453, 458, 472
Filleolanu C., prezidentul Judecatorici Ilfov
490
Falcoianu loan 72, 84, 107, 143 ; mare logofat
(1824) 144, 170, 181, 197
Fideoainu M., locotenent (1815) 508
Fareiesinu D., elrar 372
Fareilvainu Itiidueanu 417
Ferenc Theodor 117, 119
FIERBINTI, movie (Ilfov) 131, 132
Filantropia, spital 17, 18, 19
Filaret, chioscul de la 216
Filaret, livedea 380
Filimon MIMI, preot, tatal scriitorului Nicolae
Filimon 24, 58, 329, 330, 331
Filimon Nicolae, scriitor 24
Filipescu Alexandra (Aleco, Aleeu), mare
logofilt 85, 184, 209, 251, 280, 281, 287,
292, 299, 302, 309, 318, 335, 356, 359,
360, 362, 380, 393, 411
Filipescu Constantin, mare vornic 96, 120, 150,
151, 166, 168
Filipescu Gheorghe, mare vornic (1827-1832)
292, 339, 371
Filipescu Grigore, mare spStar 84, 96, 179,
197, 269
Filipescu loan Al., presedintele Judecatoriei
comerciale 503
Filipescu Mihal (Milial(a), mare vornic (1824)
96, 170; mare batman (1826) 230, 285
Filipopolitul Iacomi 318
Fllitl Anastasle, vechil al Epitropiei manAstiri-
lor Sf. MormInt 429
Filitis Constantin, dr. 18, 151, 180, 411, 478
Filitis Silvestru, dr. 17, 339
Fintina Boului, mahala 16, 55, 251, 466, 467,
495
Fitton Alexandra, capitan 521
Fitton Ion, 521
Flaminda, mahala 79, 86, 472
FLAMINZENI, sat 256, 257
Flondor Serban 29
Florea, bragagiu 496
Florescu Alexandra, logofat, 14, 269, 479 ;
mare logofat al credintei 492, 493, 497
Florescu Aniea, sotia Ini lordache Florescu,
mare aga 267, 268, 269
Florescu Iordaehe, mare aga 16, 197, 251, 267,
268, 269, 309
Florescu Manolache, mare aga 202, 203, 209,
257, 319, 369 ; seful Logofetiei treburilor
bisericesti 505, 507
FOCSANI 77, 250
Fora Gheorghe 482, 483
Fotache, polcovnic 223
Frantise, spiter 218
Freywald (Flaivalt, Frelvelt etc.), inginer, anga-
jat pentru pavarea cu piatra a strazilor
principale din oral 25, 106, 121, 149, 188,
199, 243, 282, 320, 321
561
FUNDENI, mo. ie (Ilfov), proprIetatea fami-
liei Racovita, apoi a familiei Belle 93, 183,
184, 189
G
Geer (Geier) Friederleh, arhitect 450, 453
Giliseenu Ioniifi, 218
Galaction, episcop de Rimnic (1823) 83, 93,96
Galesky, colonel adjutant 471
Ganninea Ghliu, 537
Ganda Chir Jae 529
Gana lease Maria 69
Gambol Serena' Ilagi, argintar 12
Giirdeseu Ioan, sluger, serdar 159, 310, 404
Gardeseu Me lee, pitar 159
Gardo 111ha1, spiter 174
Gaudi Wilhelm Karl, farmacist 19, 478
Gat ril, egumenul m-rii Sf. Gheorghe Nou 103,
326, 338
Gavril, mitropolit (1828) 328
Gazoti Athanasie, clucer de arie 323
Gazoti Pasealacite, fiat lui Spirea Gazoti 250
Gazoti Spirea, serdar 249, 250, 323
Geanoglu Maria, sotia lui Scarlet Geanoglu
413
Geanoglu Scarlet, serdar, paharnic 13, 15,
413, 491, 494, 514, 515
Geanolu D., comisar Vapseaua Rosie 508
GERMANIA 26
Gheneu Gheorghe, arMaS 530, 531
Gheorghe Dag! Anastase 60
Gheorghlti Apostol 66
Gheorghlu Dimitrie 15
Gheorghiu Stan, pitar 532
Gheorghin Vasilie 523, 533
Gherasi loan Sima, pitar 14
Gherasi Lazar, 14, 509, 514
Gherasim, episcop de Buzau 83, 93, 96
Gherasim Panalt 536
Gherman, protosinghel al Mitropoliei 532
Gherman A. 512
Ghete Anastase, vames 110
Ghlea Alexandra (Aleeu), mare vistier, mare
logofat, mare vornic, efor al spitalelor 13,
21, 110, 113, 238, 250, 251, 254, 258, 260,
262, 263, 264, 266, 277, 292, 301, 304,
310, 312, 314, 324, 402, 403, 451 ; presedin-
tele Sfatului orilsenesc (1844) 505, 506
Ghlea Cutinea, sotia banului Mihail Ghica
14, 481
Ghlea Cleopatra, sora lui Matei Ghica 194,
195, 196, 243
Gillen Constantin (Costaehe), mare ban (1827),
277, 278, 279, 293, 316, 317
Ghiea Dimitrie, mare caminar, efor al spita-
lelor, ban 131, 161, 292, 435
Ghica Gheorghe (Iorgu), beizadea 230; mare
postelnic 171, 181, 197
Ghiea Grigore Dim., voievod 16, 20, 21, 82,
129, 267
Ghlea Mate! 195
Ghlea Mittel (Mihalache), ban, mare vistier,
mare vornic, efor al spitalelor 14, 84, 170,
562
www.dacoromanica.ro
179, 181, 190, 197, 220, 230, 260, 269,
271, 318, 319, 328, 402, 434, 451
Ghlea N., presedintele Tribunalului de comert
292, 514, 543, 544
Ghiea Pulheria 15, 76
Ghlea Scarlet IV., ban 165; prezidentiil Jude-
catoriei de comert 465, 509, 512
Ghiea Zmaranda 404
Ghighiu schit (Prahova) 469
Ghlta bogasier 536
&Lila plapumar 536
GHIZDITA, mosie 124
Glormaneanu Hie, logofattil iconomiel Spita-
lului Coltea 402
Giuleraga (Giulerasi) Atanasie, tatal Anei
Ipatescu 342, 343, 347
GIULESTI, mosie 305
Giureseu Costache (Mica) logofat de divan
286, 329
Giureseu loan, medelnicer 451
Gluvan Iosif, arenas 435
Giuvara Constantin, sluger 176, 177
Giuvara Elena, slugereasa 176, 177
Giuvara Jane, Irate en slugerul Const. Giuvara
176, 177
Glavaelog, m-re 178
Gligoraseu, stolnic 167
Glogoveanu Constantin, mare aga 519
Goleseu Constantin (Dined, Dinka), mare
logofat 22, 56, 57, 58, 59, 64, 121, 210,
244, 279, 331, 332
Goleseu loan, mare carninar 212
Goleseu Iordaehe (Gheorgaehe), mare vornic
70, 96, 103, 124, 163, 166, 170, 179, 180,
181, 184, 188, 190, 194, 196, 197, 200, 201,
204, 213, 216, 220, 222, 230, 242, 244, 245,
256, 265, 266, 271, 273, 277, 278, 279, 281,
282, 283, 284, 287, 290, 292, 293, 294, 301,
318, 320, 328, 339, 312, 343, 348, 355;
vinde juinatate din hanul de pe Podia!
Calicilor 400
Golescu Meolate, mare vornic (tatal lui Iorda-
ehe Golescu) 73, 84, 85, 93, 101, 102,
213, 292
Golescu Bade, ban 153, 244, 319, 523
Goleseu Tache, slujbas la Judecaturia de
Ilfov 378
Goleseu Toma, prezidentul Judecatoriei de
Ilfov 484
GORANET, mosie 125
Gorgani, mahala 185, 515, 528
Gradisteanu Callum 439
Gradisteanu Grigorie, presedintele Sfatului
orasenesc 384
Graldisteanu Ianeu, comis 419
Gradisteanu Scarlet, mare vornic 21, 67, 72,
76, 79, 84, 86, 96, 139, 179, 180, 181, 184,
188, 190, 194, 196, 197, 201, 204, 213, 216,
220, 222, 230, 238, 242, 244, 245, 251,
253, 254, 258, 260, 262, 263, 264, 266,
277, 292, 329, 355, 536
Grajdan Costnehe 542
Gramon (Grunion, colonel 537, 538
Greeeanu Costache, ginerele lui Grigore vi
Zinca Otopeanh 416
Greecanu Dumitraehe 201 'lanai Sf. Gheorghe Nou 9, 10, 294
Greceanu Gheorghe, logofut al doilea, irate Banal Sulu 10
cu Dutnitrache 201 Hanoi lai ZamIir 221, 230, 231, 534
Greceanu Riau 302 !lanai Zhitari 510
Greceanu Matel, medelnicer 59, 161 Harisiadis Dimitrle 177
Greceanu Sultana 543 Hariton arhimandrit, epitropul Duel Cotro-
Greceanu Teodor (Tudoraehe) 525, 513, 544 ceni 391
Greff loan, spiter 174 Hartin (Marten, Harting, Hertel), arhitect al
Grigorie, episcop de Arges (1823-1827) 83, orasului Bucurcsti 25, 104, 105, 106, 113,
93, 96, 178, 197, 220, 244, 269, 281 114, 121, 149, 187, 188, 1b9, 283, 383, 396,
GrIgorie, mitropolit (1823-1828) 17, 83, 93, 450, 453
96, 170, 178, 196, 197, 212, 215, 220, 222, Henning, farmacist 19
244, 269, 281, 324 Hepites (Epitis), dr. 537
Gronau(s) George (Gheorghe), dr. 17, 19, Hereseu C., seful Vorniciei temnitelor (1840)
401, 402, 403, 449, 451, 456 473
Gruiu, m-re 130, 132 Hilel Manoaeh 10
Gulu D. 531 Iliotu Dumitru 427
Hiotu Elenea 516
Hrisopolcos Lavrentie, arhiereu, egumenul
m-rii Sarindar, 329
Ilrisoscoleu Dimitrache, mare ag5 (1826) 230
llrisoseoleu Elenca, plihArniceasa, sora lui
Mafia Ianache, paharnic 16, 139, 186, 215 Stavrache Niculescu, 371
Bali Agov 158, 160 Hrisoscoleu Enache, cluccr 289, 292, 296
Ahmet pasa, seraschicrul ostirilor Impa- Ilristi, bumbacar 536
ratesti 57, 65, 88, 95, 108, 151 Ilrlstodor, cluccr, logofiltul Mitropolici 133, 134
Hagi Apostol, medelnicer 295 Hristodulo Nan, cofetar 205, 206
Ilagi Chirvoe Nazaretoglu 154 Dristopol Atanasie 21
Hagi Coeiu 508 Hristopolu Ifristodor, spiltar 502, 503
Ilagi Dimitrache Papazoglu 421 Hurmuzache, vornic de harem (1826) 252
Hagi Dimitrie, dr. 318
Ilagi Dimitrie Innopolu 536
Hag' Dimitrie Spanos 536
Hagi Dirnitrin Jolla 521 I
Hagi Dinu Ci 1411, ctitor al bisericii Olteni 237
Hugh Gheorghe, cavaf 536
HAGI GHEORGIIE, mosic 305 IALOMITA, judet 13, 14, 123, 129, 130, 131,
Hagi Joni ld 524 132, 236, 238, 390, 419, 439
Hagi Iovanez, armean, brutar 316 Ianeului, mahala 94
Magi Pashu Dimu, cofetar 205, 206 Jane, simigiu 536
Ilagi Stoian Lofeealdu 191 Iatropolu Th. 471, 472
Haul Theodosie Gabrovaliu 140, 141 Iatropulo C., prezidentul Tribunalului de
Haul Tudorache (Theodorache) 182, 396, 397, comert 420, 425
425 Ieoanei, mahala 166, 186
Hamersmit Iosif, spiter 174 Ienil, mahala (vezi Enei) 535
Hangerliu Const. Gheorghe, voievod 316, 317, Ierotel Pogoniani, Ingrijitorul bisericii Hanul
524
Greci 542
Ilangeroala" Marioara, sotia domnitorului lerothel, egumenul m-rii Sf. loan eel Mare
Grigore Dim. Ghica 82 397, 398
Hanul Heilicului 22, 91 Ignatie, mitropolit 74, 75
Hanoi Cimpitteanu 492 Ilarion, episcop de Arges 328, 461
Hanul Col ea 9, 280, 281 Her, (Bel) zaraf-basa 211
Hanul Constantin Voda 9, 10, 146, 155, 218 ILFOV, judet 14, 16, 21, 104, 183, 267, 279,
Banal Filaret 222, 294, 332, 362 347, 539
Haim' Eilipeseului 218 Ilia lugofvt, cumnatul Zoitei B5lcescu 274
liana! Goleseu 10, 27 Joachim, egumen la m-rea Cismelei 278
Hanul (visterului) Manole 10 loaning (Janina) 240
Hanul Manue 9, 10, 16, 141, 144, 146, 198, Ionescu Alecu, starostele corporatiei cizma-
251, 259, 442, 444, 445, 448, 449, 453 rilor 511
'lanai m-rii ItIfircula 22 Ionescu Gheorghe, serdar 497, 498
Banal Neeulescului 166, 167 Ionescu loan, setrar 537
Hanul Nou 10 Ionescu Ioni4fi, pitar 24, 331
Hanul Papazoglu 10, 446 Ionescu Nieolae, vistier al doilea 295
Hanoi Rosu 14, 389, 391, 466 Ionilfi, buluc-basa 423
Hanoi Serban Vodil 9, 26, 146, 244, 245, 321, Ionh1l, pantofar 527
396, 413, 447, 506, 507 Iordaehe, bogasier 10

563
www.dacoromanica.ro
 lorgulescu loan 58 L IPSCA 234
Iasi!, arhimandritul Alitropoliei 532 Loboda Milial 12
losif, ego menu' ni-rii Cotroceni 214 Lolea Gheorghe, lumindrar 8S
Ipatescu Ann (Anita) 408, 410, 912 Lontiu I'irvu, vistier 519
Ipaileseu Grigore, serdar, seful can9ariei Luenel, biserica 23; mahala 22, 68, 69, 166,
Sfatului orasenesc 488, 505, 506, 509 168, 186, 187
Ipateseu Nicolae (Sprincenatu), sotul And Luiddis, Nicolau Dimitrie 510
IL:Idlest:It 408, 410, 412 Lupo Dionisie (1769-1831), mitropolit
Ipsllant Alexandra, voievod 134, 190, 253
(1819-1821) 23
Ipsi lant Constantin, voieNod 97, 102, 136,
225, 291, 291
Isaila, iconomul Mitropoliei 247 NI
Ivancea, deli basa 255
Ivescu Alecu, serdar 498 Macedoneanu Th., functionar al Tribuna-
Izescu Alecu, serdar 503 lului de comert 526
lzvor, mahala 11, 22, 108, 468, 544 Macedonschl D., particle (bunicul poctului) 422
Izvorul Tainaduirii (Idavlogheni), biserica 13, Macedonsehi Zoita (bunica poelului) 422
477 ; na re 277 Miteuvel Stefan, starostele col poratiei bum-
bacarilor 503
Magureanu, biserica 74, 133
J MailleSCU Nicolac, logof5t de divan (1828) 313
Maizel (Meisel) Ignat, spiter 174
Maidescu Manolache, spatar 536
Jiaim loan, serdar 475 Miinfilla loan, condicarul Mitropoliei 391
Jupanioti, Nicolae Antonie 218, 513 Mandl' Constantin, pitar 11, 544
Jnpanioti, Nutu Panait 513 'Hunch' Elena, medelnicercasa 531
.lupanioti Vasil 513 Manea Brutaru (Popa Rath), bisericd 355,
470, 471, 531 ; mahala 24, 329, 330, 331
IdANESTI, movie (Ialomita) 130, 132, 236,
K 238, 305
Manu Constantin 29
Manu loan, age 21, 22, 445, 447, 476, 479, 480
Kalendaroglu (vezi Calenderoglu) Mann Mihal (Miludache), mare vornic 17,
Karneeff V. 401 22, 67, 84, 96, 114, 117, 119, 213, 287,
KIsseleff, general 17, 957 289, 292, 293, 295, 297, 392, 479
Kladuic Carl (Kladny Carol), spit er 422 Manu Zmaranda, vorniceasa 26, 471, 472
hien': Jean (loan) 540, 541 Mantic Bei 18, 22, 108, 305, 306, 437, 950,
Kondrat (Konrad) arhitect 450, 453 457
Kraus Ludovie, medic 17 Maraseseu Grigore 60
hretulescu Nicolac (1812 1900), medic 476, Marco, serdar 166
477 Murcolescu M. 531
Nueluk-Kainardgi 7, 8 Alarm Zahurla 60
Mareulescu A., praporcic 13, 983
Mareuta, balamuc, spital 19, 332
1.
Miireuta, m-re 91, 124, 125, 126
Mfirgineni, ni -re 130, 132
Marin, ceatisul podurilor 109, 105
LActisteanu lonitil 530 Marsil (Illarsille) Constantin, medic 18, 436,
Lfieusteann itlatei, singer 198 469
Lagarde, Auguste de Messenee 19, 180 Alartiros, preot armean 343
Lahovari loan 404 Mataehe, serdar, epitropul bisericii Manca
Lahoutri Manulache, vornic 111, 165, 267 Brutaru 377, 531, 532
Lambrino Scarlet 311 MAT1TA, mosie 401
Lamotesca Alexandra 456 Matraea loan, polcovnic 502
1.dieanu loan, vistier 517 Mavrodoglu Morita, caminareasa 518
Lazier, careta5 537 Mayer Iohann, medic 17
Lecea Asar 60 MEHEDINTI, judet 17, 124, 258, 271, 275
Lenj (Lens) Pint), mare postelnic 84, 197, 280 Mehtupeiu illanolache 394, 395
Leon, Leonte, Leontic calfa, meimar-basa, Meitani, baron 414, 516
308, 310, 362, 363, 383, 403 Melicescu Constantin, logofdt al treilea 306
Lesviodax A., 469 Menghenegiu Constantin 441
Lipaneseu lonitil 319 Menghenettiu Zamfirila 441
Lipanc%eu Nicolae, serdar 251, 252 Mihai Vodd, mahala 301, 443, 513 ; m-re 11,
Lipableseu Sultana, pitareasd, cumnata ser- 22, 23, 207, 292, 260, 341, 342, 381, 423,
darului Nicolae Lipanescu 215, 319 454, 455, 456, 468, 542, 544

564
www.dacoromanica.ro
Mlhiilleseu lorgu 510, 529 Nieolau C.. meimar-basa 527
Mibilleseu Alden, solia lui Scar lat M. 202 \leo lau Mines) 60
Mihilleseu loan, logofilt al doilea 202 Nieoleseu Costnebe, stolnic 517
Mihnieseu Scar lat, mare logofilt 17, 84, 96, Nicoleseu Ilristodor, paharnic 517
202, 223 Nicoll, pitar, meitnar-basa 16, 315, 403
Mi haloviel lane (lannehe) 99 Nicolopolu Eenterina 534
9111,1, spiter 219 Nieopoleos, episcop latin de 220
Mihu let Dumitraclie, serdar 160, 358, 359 Nieuleseu Me lac, serdar 310
Milm let Elenea, serdareasa 159, 358, 359 Nitu, bogasier 536
Mlifindrolu Glieorghe, hrutar 316 Niznto Franeise, dr. 17, 454
Mimi Alecu 447 Nojin, potpolcovnic 395
Illintuleasa, mahala 15, 175, 514, 515
Mirka, preot la Biscrica Alba din Post5-
vari 372 0
MISIANCA, mosie (Ia lomita) 439
Mistrotis Gheorghie 218
1111adin, chiurci-basa 140, 141 Ohoru Vern', biseric5 113
Manoah (Mono]) llel, zaraf, hancher 60, Odobeseu loan. (1793-1857), polcovnic, ge-
463, 464 neral 23, 153, 219, 360
MOARA DOMNEASCA, mosie 305 Odriselli 71, 87 (vezi Udrischi)
Morahgiu Ti Inase 87 Ogrildeanu Stefan, cAminar 438, 530
Moruzi Alexandra, voievod 94, 214, 225, 226 Ogrezean Constantin 84
Moseu (Moshu) loan, mare vistier 16, 108, Olimeseu Constantin, paharnic 250
109, 110, 213, 215, 261 Mari, mahala 342, 343, 317, 424
Multeseu Costache, pitar, grefier la Logofetia our, jade( 17, 121, 125, 126
drept5tii 925, 444, 451 heal (011eni lor) bisericn 123, 121, 129, 131
Mustaeov Elena 450 236, 238, 536; mahala 191
Alustaeov Ilristaehe 426, 427, 438
Orrisanu Giani 339
Organgiu Peneiu, negutlitor 63
Ott, inginer 105
N Otetari (Otetaru mahala 10, 117, 298
396, 397
Naidu, simigiu 207 Oletelisanu loan 510
Nana Stolen, epitrop al corporatiei cizma- Otetelisanu Salm 436
rilor 511 Otopeanu Grigore 417; 'Linea 417
NSstnse, tipograf 23
Naum Anastase 522
Naum Ecaterina 521 P
Naum lanache 279, 522
Nazaretoglu Hagi Chirvoe 359 (vezi Hagi...)
Neetarie, mitropolit 74 Paciurea Dimitrie, dr. 537, 538
Nedeinnu Iancu, stolnic, epitrop al Spitalu- Paciurea Triandatil 430
lui Brincovenesc 454 Paliomie, egumenul m-rii Stavropoleos 31:i
Negoeseu the, polcovnic 427, 433, 468 333
Negoeseu Nieolae, polcovnic 434 Palada Alecu 162
Negrea Constantin ( Costache), postelnic 67 Palada lordache 301
Neneiuleseu Alexandra, mare vistier, mare Paladoalea Zo ita 219
vornic 96, 197, 282, 283, 294, 324, 328, Palmiras, nastavnicul m-rii SI. S ph idol)
329, 354 Vechi 528
Neneiuleseu Andrei, medelnicer 341, 342 Pilltineanu C. 507
Neni.sor Constantin (llinu), singer 340, 420 Patin, logofat al treilea 79; postelnic 96
NENISORII DE SUS, mosie (Ialomita) 14 Panniolache, doftor" 118, 119, 120
Neotit, egumenul m-rii lzvorul Tamaduirii 277 Panalotescu Dhu Ude 522
Neotit, episcop de Blmnic 197, 220, 244, 258 Pangraitinn Zmaranda, paharniceasa 442
Neotit, mitropolit 475, 491 Pann Anton 22
Neotit Rimnie, octrmuitorul Mitropoliei 333, Pantazl Mist] 536
386 Pante limon, mahala 94, 96, 110; m-re 1(1,
Nestor, mare logofat (1823-1830) 84, 96, 69, 222; motie 305; spital 249
103, 143, 150, 180, 181, 184, 188, 190, Papazoglu Constantin 421
191, 196, 197, 200, 201, 204, 213, 216, Papazoglu Dinaltrie, vechilul marelui sistier
220, 222, 230, 242, 244, 281, 292, 294, loan Mosco 108
301, 318, 324, 340, 392, 539 Papazoglu Ilristea 108, 114
Nica Nieolae, serdar 378, 400 Papazoglu Iladu 218
Niea Teodosie, m5celar 520 Parasehisa, meimar-basa 361
Nie,olae, drotcar 495 Pardalosu State, plugar 15

565
www.dacoromanica.ro
PAREPA, movie (jud. Sane) 490
Pfiseuleseu Ionitil, negustor 9, 433
Pasha, logofeteasa 80
Pavloviel loan 496
Pena, lipscanul 504
Penciu Ihistache 536
Peneoviel C. 395, 426, 427, 438
Peneoviel MI hal (Who Melte), paharnic 27;
serdar 441, 451, 452, 453, 529
Perd leh Adolf 29
Perdich (Perdicu) Mincing 515, 516
Pesci-irk, mahala 166, 167
Paten loan 298, 299
Petraehe, dragoman 187
Petrache Magi loan, praporcic 523, 521, 533
Petre, cavaf 509
Petreseu Costaehe, sluger 330, 356, 357, 510,
530
Petreseu Elenea 530, 531
Petreseu loan (Ianeu), pitar 15, 515, 530, 531
Petroviel Dimilrie S. 525, 526
Pieo lu Petro (Petcu) 369, 370
Piersiecanu C. 480
Piersieeanu Dimitrie, pitar 393
Plersiceanu loan (laneu), grefier 428, 431
Piersiceanu Iordache 113
Plersicennu Mariuta 443
Piga Costache, negutiltor 111
Pirvu, argintar 269
PISCUL LUI EPURE 126
Piseupescu Stefan (Vasil Iu Stefan), medic
17, 106, 107
Pitar Mosu, mahala 530, 531
PLASA BLAHNITII (Mehedinti) 125
PLASA CIMPULUI (Mehedinti) 125
PLASA DUMBRAVII (Mehedinti) 125
PLASA MUNTELUI (Mehedinti) 125
PLASA STILTURILOR (Mehedinti) 125
Platstara Gheorghe 219
PLESCOIU, movie 124
PLOIE$TI 525
Plumbuita, m-re 145, 176, 248, 279, 280
POCIOVALISTE, movie 162
Podeanu Costache, pitar 426
Podgoreanu Radu 94
Podul Bei licului (Ca lea Serban Vodd), 11,
212, 369, 444, 445
Podul Ca liellor (COMO 84, 90, 100, 114, 117,
119, 265, 273, 282, 284, 288, 291, 296,
324, 363, 372, 385, 386, 388, 400, 405,
416, 426, 931, 459, 537
Podul Gorganilor 260
Podul Mogosoaiel 13, 14, 15, 23, 24, 79, 85,
110, 113, 121, 140, 145, 147, 149, 157,
165, 169, 222, 243, 251, 256, 261, 270,
291, 318, 319, 355, 357, 362, 363, 393,
398, 411, 419, 442, 464, 465, 479, 481, 492
Podul de Pitmint 374, 384; mahala 520
Podul Serban Voda 13, 25, 26, 93, 101, 145,
164, 247, 253, 291, 310, 370, 441, 532
Podul Tirgu lui de Afard 12, 20, 22, 141, 145,
147, 149, 161, 168, 186, 187, 188, 198,
291, 342, 343, 347, 361, 398, 410, 493,
494, 517
POENARI, movie (Ilfov) 267, 268
566 www.dacoromanica.ro
Poenaru Gheorghe, serdar, condicarul diva-
nului 302, 313, 323, 329, 331, 332, 367,
380, 389, 391, 393, 397, 411, 41-1
Poenaru Widmann, serdar 65 ; \ ec h i lu 1 dom-
nitorului Grigore Dim. Ghica, 94 ; mare
stolnic 212, 221
Politopolu Panatt 520
Polizaehe Dimitriu, ccaninar 411
Polizu Anastase 526, 537
Polizu Dimitrie, paharnic 111
Polixenia, fiica dragomanului Petre Serafim
14
Popa Andrei, duhovnic 69
Popa Constantin 60
Popa Cozma, mahala 319, 355, 965
Popa Dumitru 60
Popa Fotaehe 55
Pupa Patna, mahala 537
Pupa Radu, mahala 169, 407, 507
Pupa Soare, mahala 537
Popa Tatu, duhovnic 55 ; mahala 511, 512
Popeseu, mahala 223
Popeseu Stanciu, pitar 326
Porumbaru Iordache, sluger 316
Postilvari, mahala 374
PRAHOVA, judet 469
Preeupetil 1%oi, mahala 427, 433, 469
Predeseu C., presedintele Judecatoriei Ilfov
523
Predeseu Dina, stolnic 24
Predeseu E. 524
Prejbeanu Eufrosina, clucereasa 465
Prejbeanu Iaeob 344
Prijbettnu Imovaehe, stolnic 319
Prisiceanu Fotache 301
Prisiceanu Paraschiva, frate cu Theodorache
Prisiceanu 301, 302, 308
Prisiceanu Theodorache, mare medelniccr 301,
302, 308
Prisiceanu V. 505
Prisiceanu Zamfir 301
Protasie, egumenul m-rii Sf. Gheorghe Nou 280
PUPAZA, movie 305
R
Raber Frant, spiter 174
Raeovitil A., director In Mama logofetie a
dreptAtii 443, 464
Racovila Dumitraehe (Dunaltraseu), vornic
363, 364, 370
Raeovila Mihal (Mihalache), mare logofat
84, 96, 150, 162, 183, 185, 196, 197, 220;
efor al Spitalului Coltea 402, 411, 451,
478, 502
Racovita Zmaranda, b5neasa 183, 184
Radivoie 65
Radu Petre, zaraf 12, 541
Radu, preot la biserica Delea Veche 379
Radu Voda, mahala 19, 431; m-re 20, 130,
146, 191, 193, 200, 201, 260, 265, 266,
434, 459
Rilducanu, serdar, seful medelnicerilor 248
liaducanu, polcovnic 298, 299
Raduleseu Nicolae, pitar 15, 23, 514, 515 ; SARASTII, mosie 124
sluger 430 Sarindatr, m-re 13, 221, 230, 329, 438, 532,
Rafaila Ghita, serdar 11, 542 534, 535
Itahtivanu 'attache, rnedelnicer 198 SASENI, mosie 124
Raimondi Iosif, spiter 171 Sauleseu Nicolas, logofat al treilea (1821) 159
Italea Dimitrie 96 Sava, egutnenul m-rii Radu Voda 459, 460,
Bairn Grigore, mare logofat 81, 96, 150, 292 475
Ralea, postelnicel 255 Searlat Iona 60
ltalet Dimitrie (Dimitraehe), mare logofat Seamtele Veal' (Scaunelor) biserica 186,
84, 119, 121, 208, 238, 254, 262, 266, 358; mahala 14, 193, 366, 408
277, 279 Sehircea Draigan, epitrop al corporatiei ciz-
Ilalet Ioan, vornic 456 marilor 511
Ita let Isae, ban 256 Sehitul Magureanu, mahala 12, 190
BASC1ORI, mosie (Ialomita) 131 Sclivaniti 436
Itasi Iosif (Jeanache), spiter 278 Scopelitis Alecu 539
RASA, mosie a lui Grigore Dim. Ghica Seopelitis Safta 539
voievod 123, 131, 132 Seorteanu Costaehe, logofat 387
Itasti Constantin (Cost ache) 84, 96, 119 ; Seufa Enache (lanaelle), tatal sot lei lui
mare logofat de obieciuri 180, 230, 268, Th. Vrana 106, 325
mare clucer 318; agil 404 ; serdar 484, 516 Seufa, loan Gheorghiu 1 10, 111, 153, 151,
Itasti Gheorihe, cuminar 295, 316, 404 385, 401, 465
Itasti loan 17 Seehel Carol, medic 17
Bashi Iordache, cilminar 340, 411 Serafim loan 17
Itasti Marghioala 415 Serafim Petre (Petrache), dragoman 14, 436,
Illizvan, mahala 12, 517 438, 492
Reek' (Mehl) Manolache, sluger 277, 369 Serbanovici Aleeu 10
Itobeseu Gheorghe, preot la biserica Oboru Serghiad Alanolache, caminar, epitrop al
Vechi 143 Spitalului Brincovenesc 454
Robeseu Ionilii 310
Robescu Manolache, logofat 113 Sf. Apostoli, mahala 266, 336
Robeseu Maria 311 Sf. Dimitrie, mahala 279
Romaneseu C., grefier 525 Sf. Ecaterina, m-re 92, 116, 488
Romanet (Romani') Grigore, mare vistier Sf. Gheorghe Nou, mahala 425, 503 ; m-re
67, 139, 239, 241 ; Mihai 96 ; vistier, 11, 25, 103, 182, 326, 338, 339, 405, 504
eforul Casei podurilor 122, 110, 1 11, 256, 324 St. Die de pe Podul Calitii, biserica 386
Sf. loan, mahala 94, 96; tn-re 295, 316, 515
Rog Fran', spiter 218 SI. loan eel Nou, mahala 11, 316, 369, 444,
Itoset (Rosetti) C., graf, prezidentul Sfa- 415
tului orasenesc 448
Rosetti Searlat 251 Sf. loan Vechi, m-re 27
Roth Franz, farmacist 19 SI. Ion 'Most, mahala 511
Rot(h), Paul spiter 174 Sf. Nieolate, mahala 318
RUDENI, movie 305 Sf. Nicolae din Tiganie, mahala 23, 360, 368
Rusaila, cojocar 182 Sf. Sava, m-re 252, 253, 256
RUSAVA 21, 490 SI. Spiridon Vechi, m-re 13, 21, 335, 521, 528
Ruse Costaehe 536 Sf. Vasile, mahala 14
5I-111 Voievozi, mahala 507
Ruse Stoiciu, staroste de morari 530 SFETAGORA 341
Rusescu Iorgu 518
RUSIA 194, 255 SIBIR (Siberia) 229
SIBIU 24, 215, 216
SILISTRA 71
Silivestru (Sih estru), biserica 94 ; mahala 13,
S 361, 529
Simion, telal 167
SAAC, judet 13, 17, 124, 125, 176, 279, 309, Simionidi 512 ; Dumitru 514 ; Raducanu 509
419, 421, 439, 481, 490 Slatinettnu Catinea 436
Sachelarie Barba 213 Slatineanu, vornic 156 ; Iordache 363
Sachelarie Dimitrache 507, 508 SLAV ITESTI, mosie 125, 126
Sachelarle Gh., baron 88, 146, 251 Slobozia, mahala 72, 155, 324, 373
Sachelarie loan 522 Snel Andrei, spiter 174
Saghiadinvis Stefan 90 Solmeseu Joan (Ionita), polcoNnic 302, 309
Saigiu Nicola, serdar 167 Solaeu Anlea, soda lui Gheorghe Solacolu
Sallos Mihai, pot-polcovnic 419 334
Samureas Constantin, vornic 213 Spirache Ianaehe, stolnic 159
SAPOCA, mosie 124 Spirea Ilaralamble 520
Sararia Veehe, mahala 12 Spirea, mahala 14
Sarehlz Chireor 498 Spiridon Hag! Ioan 523, 524

567
www.dacoromanica.ro
Spitalul Drincovenese 459 Tanaste, postelnicel, stolnicul curtii vornicu-
Spitalul Cotten 273, 325, 326, 410, 449, 478, lui Mihalache Mann 409
489, 499, 501 (vezi Coltea) TARA CAZACEASCA 228
Spitalul Dudesti 178 TARA NEMTEASCA 134, 219
Spitalul Filantropia (Iubirca de ()finical) 17, TARA TURCEASCA 128, 131, 135
103, 124, 202, 449, 451 (vezi Filantropia) Tfirleeanu Stefan 264
Spitalul Pantelimon 13, 19, 151, 232, 233, 501 TARIGRAD 71, 111, 235, 239, 241, 273, 317,
Staineseu Nalco lee, polcovnic 362 334
Stamadiadi (s) Nicolae 523, 533, 534, 535, 510, Tarns Ivan (Ivancea), croitor 525, 5.13, 544
541 Tarns Rath] 12
Stamen, grdmaticul m-rii Sf. Gheorghe Nou Tengiuh, bas-ceaus, vechilul giuvaergioaicei
327 Uta 106
Stanelu Ion, cave 530; logofdt de taind 287; Teocilt, egumenul m-rii Radu Von 192
pitar 295 Teodor C., bogasier 504
StAnescu ianatehe, stolnic 328, 513 Thelu Tilin, muscal 57
Stanica, pitar, cojocar 536 Theodor Dinu 60
State, abagiu 537 Theodor, pantofar 537
Stavropoleos, m-re 313, 333
Stefan, medelnicer 81 Theodorescu Gheorghe, logadt de divan 203,
Stefaneseu C., grefier la Tribunalul Ilfov 508 322, 330, 332
Stefanopulo Costache, vechilul stolnicului Theodoridis Antonie 521
Ioan Drug5nescu 274 Theodoru Nicolae, postelnic 171
Steghe 1lihai, spiter 174 Theodosie, arhimandrit, epitropul m-rii Co-
Steiner Benedict, medic 17 troceni 391
Stejarnini, mahala 513 Theodosie, egumenul m-rii Mihat Vodd 372,
Ste lea, biserica 459 ; mahala 11, 113, 168, 405 483
Stirbel Barbu, mare cdminar 23, 24, 215, 335, THESALONIC (Salonic) 77
356, 357 ; vornic 393, 415, 416 ; mare logofdt Thimotel, egumenul m-rii Stavropoleos 313
al dreptatil 435, 445, 452, 461, 471, 473, 499, Ticazie Ioan, mester ce imbracd calestile 418
501 Ticher, laboratorul lui 416
Stirbei Catinea (Eenterina) vorniceasa 24, TINCABESTI, mosie 305
112, 113, 216 Finer Ivan, spiter 174 (vezi Zinnern)
Stirbei Fotache 76, 93, 96, 180, 197; mare Tipalls DImitrle 428
vornic 253, 254, 265, 273, 282, 284 Tiprecu Baducanu 537
Stirbei Ioan, mare vornic, mare logoidt 13, Tirchilesti, mahala 954
71, 78, 84, 86, 89, 92, 96, 141, 157, 170, TIRGOVISTE 23
180, 197, 238, 254, 258, 260, 263, 261, 277, Tirgul de Mara (Obor) 74, 93, 102, 122, 134,
278, 392, 440 173
Stirbei Iordaehe, Dui WI Joan Stirbei 13, 440
Stoian, abagiu 536 Time! Cueulul 61, 103, 167, 168, 173, 193,
Stolan, polcovnic 309 194, 327
Stolan, staroste de croitori 388 ; staroste de TIRGU OCNA 354
negutatori (1834) 905 Tocileseu C., pomosnic, seful mesei In Depar-
Stolanoviel M., negutator-fierar 519 tamentul trebilor bisericesti 415, 416, 505
Stolen, ciohodar 299 TOHANI, plasa 439
Stolen loan, medelnicer 24, 58 Toucan Gligorie 219
Stolen, suiulgi-basa 256 Tonciu, tdbdcar 73
StrAmbeanca Sultana 525 Tone, telal 191
Straimbeanea Uta 543 Topliceanu Dumitrache 266
Silica Gh. 318 Topliceanu Grigore, stolnic, 187, 188
Sulu Alexandra, voievod 71, 112, 129, 136, Topoloveanu 528
195, 213, 236, 245, 291 TOPORU, mosie (Vlasca) 17, 202
Sutu Constantin (Costache) polcovnic 11,
321, 340 ; mare postelnic 345, 364 TrAsnea Nicolae, mare clucer, epitropul Spi-
Sutu Elisabeta, printesa 12 talului Pantelimon apoi al Spitalului
Sutu Grigore, beizadea 326, 903 Coltea 15, 122, 123, 129, 131, 232, 238,
Sutu Nicolae, mare spStar 267, 404 262, 273, 280, 281, 292, 301, 302, 308,
325, 403, 420, 436, 437, 463
Trepteanu Dines 514
Trestlanu Nicola(' 534
T Trestlanu Itilducanu, mare serdar 154, 231,
256
Tahlr-aga 71 TrlandaIll Iordache, ginerele lui Hagi Ionita
Taliadmos Chlrlae 56 509, 512, 514, 524
Tampeanu Scarlet, serdar, sef de sectie la Trim Nicolae, negutator 447, 461
Logofetia dreptatii 445, 452, 483 Trimbhash mahala 295, 316

568 www.dacoromanica.ro
Trubetzkoi Cleopatra, fiica banului Dimitrie Vaeareseu Grigore 281
Ghica 464, 465 %AcAreseu Ianache, Ianache, mare aga 131
Tuear loan (Zucker Johann), medic, admi- Vacareseu laneu, mare logofat 306, 318
nistratorul averii lui Mantic Bei 17, 18, Vaearescu Ituxandra 370
437, 453 Vileareseu Theodor (Theodorache)-Fortuna
Tudoraehe, bogasier 10 mare vornic 75, 76, 84, 96, 133, 139, 179,
Turuavitu Antonia 60 181, 183, 184, 188, 190, 194, 197, 200, 201,
Turnavitu Dumitrache 316, 317 204, 213, 216, 220, 221, 230, 238, 242, 244,
Turnavitu Gheorghe Andrei 295, 316 245, 258, 260, 262, 263, 264, 266, 277
VicarWl, m-re 125, 155
Vadu saeaglilor 198
U
l'aillant, J. A., francez, filoroman 21, 490
VALAHIA 305, 306
Valbaum Friederieh, librarul Curtil doinneW
Udrican, clucer, ctitorul bisericii Udrican(i) i tipograf In Bucureti 492
77, 172 VALEA CALUGAREASCA 176
Udriean (I), biserica, 77, 172 ; mahala 114, VALEA CUCUCLUI, mosie 401
168, 186, 262 VALEA LARGA (Saac) 13, 419
Udrischi, secretarul Agentiei austriece din VALEA NEGOVANILOR (Saac) 279, 421
Bucuresti 87 VALEA NUCETULUI 125
Ulieru loan 495 VALEA STINILOR, munte In jud. Saac, 14,
Ulita Arhimandritulul (Sf -Ill Apostoll) 25 481
Utica Billtaretului 517 VALEA TEANCULUI (Buzau) 124
Ulita Bari-ilia 99 Valladis Ianeu 507
Ulita Boiangillor Veehi 198 Vardala lorduche, serdar 470, 471
Ulita Jul Careen (CArAcii.5oael) 527, 540 Varlaam, consilier 23, (38, 282
Ulita Cavafilor 525 Vartan Haginov, epistatul Hanului Manuc 144
Utica Covacilor 525 Vartiadl (Warthiades) Dimitrie (1807-1862),
Ulita Gorganului (Gorganilor) 25, 420, 516 dr. 17, 410, 478, 499, 501, 502
Ulita Herfistrau 13, 378, 521 Vartholomeu, egumenul m-rii Mihai Voda 207
Unlit Lipscanilor 447, 473 Vasea Anton, vistier 488
Ulla Mama Brutaru 23 Vasilie, preot la biserica Dima Tabacul 355
Utica Margelarilor 425 Vasiliu Hristache, polcovnic 13
Ulita Nemteasei 26, 383 Vasiliu Maria, polcovniceasa 533 ; Marghioala
Ulita PeseAriel (Pesearilor) 186, 193 polcovniceasa 523, 524
Uliia Salvaragillor 158 Velcea Grigore 84
Ulita Sarariei 460, 461 Velcea Panolatache, caminar 84
Ulita Seaunele Veehi 166 Velichl A. 436
hula Selarl (lor) 23, 232, 532, 535 Velicolo Mogardiel 424
Ulita Serban Voila 396 Veit (Weltz) losif 8, 460
Ulita Sf. Vineri 187 Veneu, zaraf 537
Utica Tirgoviltei 23, 407 Vergului, mahala 24, 112, 215, 216
Utica Vergului 168 Vericeseu IonitA 495
Ulita Zarafilor 160, 519 Veropulo Atanusie 507
Ulita Zarzavagiilor 144, 198, 199 Vertheimer (Wertheimer) Moritz, medic 17
ULMI, mosie (Ilfov) 14 Vespescu Barbu 394
UN GARIA 23 Vetra loan 532
Urdareanu Constantin, comisar al Vapselii VIENA 9, 19, 477, 519
Rosii 178 Vilura Alexandra (Aleco, Alecu), aga 256;
Urdareanu Gheorghe, comisar al Vapselii mare hatman 281, 320, 496, 515 ; mare
Roil 249, 375, 458, 490 logofat (1847) 536
Urianu Anastasie 525 VILCEA, judet 348
Urlalteanu Nieolae, stolnic 212 Villaerose Xavier, arhitect, eful oravilui
Urlateanu Searlat, mare serdar 348, 356, 357, Bucureti 14, 26, 27, 28, 444, 448, 450,
359, 360, 362, 524 453, 458, 472, 484, 491, 492, 493, 494, 506
Uzunescu Nieolae, pitar 530, 531 Visarion, mahala 264, 502
Vlad Vasile 60
VIAdeseu Balala 301 ; Grigore 301 ; Nicolae
301
V
Vlitdiea (VIAdieZI), mahala 23, 68, 76, 114,
324, 372, 394
Valeareseu Barbu, mare vistier 71, 72, 83, Vladimireseu Tudor 7
93, 96, 102, 141 ; mare ban 167, 169, 181, VLASCA, judet 17, 75, 202, 335
183, 279, 292, 294, 301, 324, 328 lasto (Viastos) Nicola, dr., spiter 19, 174
Valeareseu Elena, sora logofatul Constantin oieoviel hieolae, lipscan 537
Dudescu 401 Volueseu Luxita 436

569
www.dacoromanica.ro
Vonifatle (Bonifatle) egumenul m-rii Sdrindar
99
Vrana Bristodot, parucic 540 ; Theodosie 186,
325
Vretos loan 512
Z Zisu Iane, jimblar 316
Zamfir, polcovnic 167
Zamfiroglu Noma, vechilul dr-ului Stefan
Piscupescu 106
GLOSAR
abagiu = me5tesugar, producator de aba (pos-
tav de ling groasil)
acaret = constructie in apropicrea unei eta-
diri principale
acheros = nevalabil, nul, Mitt putere legald
adet = dare, impozit, indatoririle cldcasului
fata de stdpinul mosiei
alisveris = vinzare, negot, afaceri
amelie = neglijentd, nepdsare, indolentd, lipsa
de interes
anafora = raport catre domn, catre caimacam,
hotdrire judecdtoreasod
anargherie, anarghirie = neplata sumei dato-
rate, insolvabilitate, lipsa de bani
anerisit, aneros = anulat, desfiintat, suprimat
atardisi = a licita, a supralicita
avaet (havaet) = impozit, dare, taxa, venit
baslic = cistig
balac = baltoacd, groapd noroioasd
beslit, beslii = ostasi turci
bezesten = han
boccea, bohcea, bohcealic = legaturd cu diferite
obiecte, legaturd de saluri si basmale, sau
de foi de tutun
bogaster = negustor de bogasiu (stofil scumpa
din Orient, intrebuintatd la captuseli),
negustor de manufacturd
bogazuri = stofe scumpe
buiurdist = a transmite oficial o hirtie
buiurdisma = ordin, poruncd de executare
cacom (bland de cacom) = hermind
cafas = balcon
calpacciu = mestesugar care lucra calpace
(cdciuli marl, bombate, negre)
canavaf = pinza rare de matase, din care se
faceau anterie
capanlit = negustorii capanului, aproviziond-
rii Constantinopolului
carvasara = vamd, locul vdmii, birou vamal
catagrafie = inventar, recensdmint
catahrisis = abuz, hicalcarea legalitatii
calastasie = situatie, stare
cavaf = pantofar, cizmar
cazactiu = negustor cazac care rhea negot
cu vinuri, bldnuri etc.
cervis = grAsime pentru bucatarie
cesni = calculul pretului de vinzare la plane,
came etc.
570 www.dacoromanica.ro
Zane Ivan 520
ZANOAGA, molie 125, 126
ZARBA, mosie 305
Zaroghenoaia Elena, polcovniceasa 24, 331
Zinnern de Burgthal, Jean, spiter 19
Zlatarl, m-re 146
ZORESTI, mosie 124
Zucker Iohann, medic (vezi Tucar)
cetvirta, cezvirtei = sfert
cheler = samara
chembric = pinzd de bumbac vopsitd $i lus-
truird
ellen = membru al Sfatului ordsenesc, al Di-
vanulut
cin = fac, totalizeazd, hotar ; tagma, stare
sociald sau profesionala
cinovnic = mic functionar de stat
ciohodar, is-ciohodar = mic slujbas dcmnesc
cismegi-basa = seful cismigiilor
clironom, clironomie = mostenitor, mostenire
cociorba = unealtd casnica
condoragiu = mestesugar ce lucreazd, vinde,
conduri (ponatofi cu toc inalt 5i impodobiti
cu broderii)
cordovane = piei tilbacite (ea in Cordova)
cupef = negustor
cusuru = restul dintr-o datorie baneasca
culnie = tesaturd de matase 5i bumbac
dava, davaoa = pricind, proces, contestatie
davagealic, davafalac, davajealac = pird, plin-
gere
dela = dosar
dial endepsi, a = a apdra in proces
diafora = pricind, neintelegere, ceartd, litigiu
diastima = interval de timp
diata = testament
discolie = piedica, dificultate, anevointd, gre-
utate
edicliu = slujitor inferior la curtea domneasca
embalic, embatichiu = forma de arendare a
unei proprietati, contract de arendare
embodisi, empodisi = a impiedica, a opri
emfitisis, emfilensa = contract pe termen lung
engraf on, graf on --= inscris, act, document ofi-
cial
epislasia = supraveghere, functia de supra-
veghetor
ergalii = scule, unelte, instrumente
elision = pe an, anual
examinii = jumatate de an
exof lisi, a -= a plati, a achita, a lichida o
datorie, a expedia, a trimite
exof liticon = lichidarea unei datorii
exoprica = averea femeii In afard de zestrea ei
ferpot (ferport) = blocare a unor obiecte
filigene = ceti de cafea neagra, fdrA toarta
gditanar = mestesugar care lucreaza gaitane
(fire de metal sau siret folosite ca orna-
ment la imbracdminte)
gercmea, girimea = amenda
gliermesut = stofd de mdtase sau de atlaz
hatale = accidente, nenorociri
hamlet (vezi avaet)
havalea = corvoadd, lndatorire, In bani sau
In natura pusd asupra birnicilor
havra = sinagoga
hrisis = uzufruct, folosire, intrebuintare
huzmet, uzmet = venitul unor ddri sau al
ocnelor, vimilor, venitul general al tArii
din Incasarea darilor
tangan, iangin = foc, incendiu
icioglan = copil de rasa, paj
icmac, imac = ajutor al purtatorului de steag
in oastea seimenilor
ipac = la fel
ipoli psis = stima, consideratie
isnaf = breasIA, corporatie de mestesugari,
negustori
iglicar = lucrittor sau negustor de islice (cd-
ciuld de bland sau de postav)
isterisi, a = a lipsi, a priva
luzba$a = cdpetenia unei garzi
izbranire rafuire, lichidare, achitarea da-
toilei
madea, madeld = problemd, chestiune, pricing,
litigiu
madem = metal, aliaj care imita argintul
maraf et, meraf et = mijlocire, procedeu
marchitan = negustor de maruMisuri si mar-
f uH alimentare
margelar = negustor de margele
martalogi = paznici ai hotarelor tariff
matapraz = Inseldtor, amagitor
mcasila, mesi la = hind
meimar-basa = starostele zidarilor si lemna-
rilor
meremet = reparatie, imbunatAltre la o cld-
dire
metaharisi, metahirisi, a = a obisnui, a Intre-
buinta, a folosi
mezat = licitatie publicd
mumbagr = slujitor domnesc, agent Incasa-
tor si executor pentru indeplinirea unei
anumite porunci urgente
musadea ; musaade = preferintd, autoriza tie,
concesiune
Wahl = bani in numerar, pesin
namestie = acaret, clAdire, constructie, de-
pendinta
naprestan, napristan = indata, pe loc, imediat,
numaidecit, neincetat
nart = pret oficial hotarlt de stapinire, taxa
nastavnic = administrator al unei manastiri
nefer = soldat, ostas din armata turca, ar-
naut
neftie (rochie de atlaz nef tie) = verde Welds
noiam = poruncd, ordin, dispozitie
ocind = mosie, proprietate
odobaqd = grad militar inferior ; capitan de
odd (jumatate de companie)
ogeac = corp de osteni
www.dacoromanica.ro
ogrinjt = lesturi de paie, de fin
ot= de la
otagina, ota$ni fa = dijind i3entru vie arendatd,
dare de yin
otno$enie = adresa, raport, poruncA
pace1 (de samur) = bland de la picioarele
unui animal
palimar = stilp de pridvor sau de prispd
palnid = unitate de masurd liniard dhizionard,
de cca 25 cm
pare = monetA divizionard egald cu 1/40 din-
tr-un leu
paradost, a a preda ceva, lectii la scoall
parmact = stlipi folositi la prispe, pridvoare
perierghie = bAgare de seamd, luare aminte,
atentie, curiozitate
perilipsis = rezumat
peristasis = imprejurare, ocazie
periusie = avere
pe$chir = cearceaf
pe$ternene = stergar, prosoape
pis = am scris
pitac = ordin, poruncd scrisa, dispozitie
pleumblare, plimbarc = privatil, closet
plirecsusiot, plirexustotita = linputernicire
pliroforie = informatie, 5,:tire, lamurire
plirof orisi, a = a se informa, a se lainuri
polcovnic = comandant de pole (regiment),
colonel ; pot-polcovnic locotenent-colonel
politic = oras, capitald
pomojnic, pomojnic = functionar administra-
tiv
poslusanie = slujbd, corvoadd
poslu$nic = servitor, slujitor boieresc sau
mandstiresc, scutit de bir care stat
povarnd = instalatie rudimentary de fabricat
rachiu
povarnagiu = cel care face rachiu intr-o po-
varnd
pracsis practicil, experientd, pricepere
prislav = cel care anuntd poporului stirile
oficiale
proesti = notabili, reprezentanti
proin = fost
pronomion = privilegiu
protimisis = drept de preferintd, prioritate
provalisi, a = a propunc, a scoate Inainte
provlima = problemd, chestiune, afirmatie
razvald = rdscoald
riza-pazar = pret de piatA, de tlrg, stabilit
prin tocineald, de comun acord
rule( = breasla, corporatie
rti$, et = bacsis, mita
sacnasiu = camera mica la etaj
sadea = de un singur fel, neamestecat
$alvaragiu = lucrti tor care face sau vinde
salvari (pantaloni foarte largi)
same$ = easier, socotitor, slujbas financiar
$art = ordine, cuviinta, rinduiald, regula
saturate = ddri nedrepte, bclele
schevofilax = demnitar bisericesc, pastrator al
tezaurului unei mAndstiri
sfanfili = monedd austriacd de argint valorind
circa 2 lei
sigorif st, sigurif si, a = a se asigura
simfonie, simfonie = intelegere, acord
571
sincalavasts, singalavasis = reducere, rabat,
bunavointa
sinet = act, document, ravas
fovar = papura, rogoz
strogani, a = a amina fara rost, a Impieclica,
a taragana, a purta pe drumuri
sud, sudslvo = judet
sudit = locuitor aflat sub protectia unei puteri
straine
sub (sug) = milsura austriaca de lungime e-
chivalenta cu 0,316 m
suiulgi-basa = seful suiulgiilor, fintinarilor
sultan-mezat = licitatie publics domneasca fa-
cuta in Divanul tarii
tabanale locul unde se tabacesc pieile
tacmin, tehmin = aproximatie
tacrir = interogatoriu, declaratie, raport, re-
latare oficiala, iota oficiala, nota diplo-
matica
tamazlic = cireada, turma
Lela( = crainic la licitatie, negustor ambulant
de haine vechi
lelal -baca = starostele crainicilor sau negus-
torilor ambulant i
tescherea = adeverinta, certificat, autorizatie
teslim = predare a unui lucru, bani dati In
mina, pesin
tiriplic = fir de matase sau de buinbac rasu-
cit $i mercerizat, folosit la brodat sau la
lmpletit
&model = amends pentru deplasarca agentu-
lui executor, alergatura
treti = al treilea
tuf ecciu, tufecgiu = armurier, puscas, lefegiu
din garda domnitorului
tulumbagi-basa = seful tulumbagiilor
(pompierilor)
ughi = galbeni
umblidoare = privata, closet
vechil = reprezentant, mandatar intr-un pro-
ces
vel = mare
viranea = teren viran, maidan, ruine lasate
de o casa arsa
vtori = al doilea
zabit = comandant, guvernator, paznic
zapciu = agent fiscal, slujbas la vistierie
zapis = document, dovada seri* act
zapt = luare cu forta, confiscare, sechestrare
zaraf-basa = starostele (seful) zarafilor
zet = ginere
zmreduit = bintuit, molipsit da boala ciu-
mii"
zurbalic = riiscoala, lupta, harts

Redactor : GEORGETA POP

Tehnoredactor : SONIA BAR ZEANII

Bun de tipar 7.07. 1975. Tiraj 700 ex. Hirtie scris I A

tratata cu 83% grad alb 70 X 100 de 80 g/m2. Format
16/70 x 100. Coll de tipar 35,75. C.Z. pentru biblioteci
marl 9(498-124 Buc.) 1821: 1848 (00-1). C.Z. pentru
biblioteci mici 9 (498-124 Buc.) 18
c. 2145 I. P. INFORMATIA,
str. Brezoianu nr.23-25,
Bucuresti

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro