Bals 1928

T
'OMl." L E \ Ia T lE TELOR ISTOR 1 ']-<.
BISERICILE. ŞI M-L~ '-' STIRILE

fOLDOVENEŞTI
DI T VEACUL AL XVI-LEA
1527 -1582
U RElU L\ T î LIMB \ FRI\N El

DE
G. B L
.'II E .'Il H ReA L _\ C ,\ n E .'II IEI R o .'Il .\ ~ E
ŞI
.\1. C!l'\!l 1 TC\1l .\llC\l'.'IIE.'IEI.OR L'TORH'E
r R ~L\.RJ... L~\.
BI ERICILE L 1 ŞTEF CEL RE
192 8
Lucrarea de faţă este urmarea studiului lului al XVI-lea şi totodată şi istoria arhi-
asupra «Bisericilor lui Ştefan cel Mare» 1). tecturii religioase din aceste vremuri.
Acest studiu înfăţişa inventarul tuturor Nădăjduim că modul cum materialul adu-
bi:;erici1or moldovene dela început până la nat este înfăţişat cititorului, va înlesni stu-
I527, anul suirii pe tron a lui Petru Rareş, diile de detaliu ce se vor face şi va putea
arăta originele şi evoluţia stilului lor, în fine servi cu folos de bază pentru completările
încerca o clasificare a monumentelor acestei şi îndreptările ce vor veni.
prime perioade. Este pentru autor o plăcută datorie de
Azi, dăm catastiful clădirilor religioase a aduce aici mulţumirile sale pentru pre-
din veacul al XVI-lea, dela începutul dom- ţioasa sa colaborare d-Iui arhitect A. Po-
niei lui Petru Rareş şi până la domnia lui povici care a binevoit a ridica o serie de
Petru Şchiopul, cuprinzând însă şi Suceviţa planuri ce figurează în această lucrare. Şi
care se leagă cu stilul acestui veac. d-l Ing. 1. Mihalache a dat sprijinul său.
Astfel va fi făcută lista clădirilor biseri- Colecţia Comisiunii Monumentelor Istorice
ceşti, azi rămase din Moldova, dela începu- a fost deasemenea de un mare folos în al-
turile ei şi până aproape la sfârşitul sec 0- cătuirea prezentului studiu.
O serie din fotografiile reproduse provin
din colecţia d-Iui L. Bălan, căruia i s'aduc şi
1) G. Balş. Bisericile lui Ştefan cel Mare, Bul. Corn.
Mon. Ist., 1925. pe această cale mulţumiri.
CUVÂNT ÎNAINTE
La suirea pe scaunul Moldovei a lui Petru Contraforturile cari sprijinesc pe din afară
Rareş, zidirea de mănăstiri şi biserici tre- zidurile bisericii există şi acuma cu amănun
cuse printr'o înfloritoare perioadă. Ultimii tele lor caracteristice în cioplirea pietrei.
cincisprezece ani ai vieţii lui Ştefan cel Mare Cioplirea uşilor şi a ferestrelor după normele
înfăţişează o vreme de mare activitate din gotice o găsim tot înflorind şi acest fapt e cu
acest punct de vedere, activitate care mai atât mai de însemnat cu cât în acest moment,
urmase înainte într'o măsură oarecare- în Ardeal şi în Galiţia, arta gotică este în-
mai redusă totuş - sub domniile lui Bogdan locuită prin aceea nouă a Renaşterei. Ulti-
cel Orb şi lui Ştefăniţă. mele clădiri gotice din Ardeal sunt cam din
Stilul se închegase şi principiile arhitec- 1530. Dacă în Galiţia, stilul gotic mai dăi
tonice ca şi cele constructive erau bine fixate. nueşte încă ceva mai târziu, e însă cu totul
Problema originelor nu se mai pune acuma subordonat tendinţelor noui.
deci, cu dificultatea cu care se punea la Renaşterea pătrunde şi în construcţiile
studierea vremei lui Ştefan cel Mare. particulare din aceste ţări, nu Renaşterea
Păşim de astădată pe un teren cunoscut; germană, ci Renaşterea italiană.
totuş, atât în ceeace priveşte planul, distri- Totuş, mai mulţi ani încă, vom vedea că
buţia cât şi în ceeace priveşte ornamentaţia meşterii de şcoală gotică sunt încă foarte
şi sculptura pietrei, în ceeace priveşte mai iscusiţi şi foarte stăpâni pe meseria lor. Dar
cu seamă zugrăveala, se ivesc principii noui şi înrâurirea cea nouă începe să se simtă.
şi forme noui care arată că meşterii din Chiar şi în ultimele biserici ale lui Ştefan
această vreme, la început cel puţin, nu s'au cel Mare se putea bănui un început de în-
mulţumit cu copierea şi reproducerea sim- râurire a Renaşterei. In bisericile lui Petru
plă a monumentelor ce le vedeau, ci căutau, Rareş, găsim forme de tranziţie şi forme
cercetau şi se potriveau tendinţelor noui. deplin italieneşti la chenare de uşi, forme ale
Precum şi în epoca precedentă am văzut căror modele le întâlnim mai cu seamă în Ar-
legăturile ce le-a avut arta noastră de a clădi deal i Venirea lor este pe deplin explicată
cu aceea a vecinilor, tot astfel şi acuma va prin faptul bine cunoscut, că Domnitorii
trebui, pentru înţelegerea evoluţiunii dela noi, moldoveni din acest veac îşi aduceau me-
să ţinem seamă de schimbările produse în şterii din Transilvania.
aceste ţări şi de relaţiile politice şi econo- Sunt documente precise în această pri-
mice ale Moldovei cu vecinii ei. vinţă. Din Galiţia, din contra, nu s' au aflat.
Vechiul fond bizantin al planului şi al Dealtmintrelea, Petru Rareş - a cărui
boltirilor rămâne încă trăsătura precumpăni domnie este determinantă în noul curent
toare. Principiile gotice cari s'au amalgamat constructiv al acestui veac - a dus mai tot
cu acest plan în vremea lui Ştefan cel Mare timpul o politică duşmănoasă faţă de Po-
sunt mereu în fiinţă. Predominanţaverticalei lonia, ceeace explică de ce relaţiile cu această
în comparaţie cu construcţiile pur bizantine ţară, pe terenul ce ne ocupă, au fost slabe.
dăinueşte încă şi chiar se accentuează. Cu Ardealul însă, a avut legături mult mai
CUVÂNT INAINTE 7
strânse. Amestecat în întâmplările Transil- Este mai cu seamă, adăugirea unui prid-
vaniei, stăpân încă al Cetăţii de Baltă şi al vor 1), caracter nou al acestei epoci; această
Ciceului, precum şi al Unguraşului, era firesc construcţie a fost numai decât foarte apre-
ca să-şi fi căutat meşterii de acolo şi chiar ciată, căci vedem că nu numai la clădirile
ca propriul său gust şi voinţa lui de con- noui se aşează, ci se adaugă şi la alte bi-
strucţiuni să fi fost înrâurită de cele ce serici mai vechi. Fie deschis, fie mai cu
vedea în această ţară. seamă închis, el devine şi va rămâne de
Cu toate că sub Lăpuşneanu politica e acuma înainte parte integrantă a bisericii.
schimbată şi relaţiile lui cu Galiţia şi cu Care este origina lui? Trebuie căutată spre
Lembergul în special devin mult mai strânse, Sud în nartexele sau exonartexele bizantine
totuş, din punctul de vedere al construcţiilor, deschise? sau cele sârb eşti ? sau în «porşu
tot Ardealului se adresează. rile» gotice? Ţara Românească, Rusia, nu
Biserica ce o face în Lemberg nu are ni- par a intra în socoteală. Vom căuta mai de-
mic moldovenesc decât doar stema ţărei. parte să desluşim acest punct.
In fine, schimbarea cea mai de seamă,
Procedeul asiatic al arcurilor piezişe cari poate, faţă de arhitectura vremei lui Ştefan
susţin cupolele rămâne caracteristica stilului cel Mare, schimbare de înfăţişare şi schim-
moldovenesc; simplu, ca la început, sau com- bare de principiu, este aceea a faţadelor,
plicat printr'o dublă întretăere de arcuri, îl care acuma apar zugrăvite.
regăsim în toate bisericile din această vreme. In epoca lui Ştefan, faţadele erau de ma-
Soclurile cu profite gotice ca în vremea teriale aparente - ceeace e conform dealt-
lui Ştefan cel Mare, se desvoltă mai mult mintrelea cu principiul gotic - piatră de
prin alipirea la unele biserici mai de seamă talie la părţile principale şi la eşinde, pia-
a unui nou adaus în formă de bancă care tră brută şi cărămidă în celelalte. Orna-
înconjoară biserica în parte sau peste tot şi mentaţia de detaliu era tot aparentă, de dis-
care-i dă totodată un aspect de mai mare curi şi de cărămizi smălţuite. Efectul de de-
stabilitate şi un caracter mai puţin auster. coraţie arhitecturală era obţinut prin aceste
Acoperişul de formă specială, care înve- lungi firide ale absidelor şi prin rânduri
leşte deosebit fiecare element al construc- de ocniţe oarbe, atât la corpul bisericei cât
ţiei, acest acoperiş care s'a dovedit 1) a fi şi la turlă.
fost forma constantă din vremea lui Ştefan Deci: arătarea netă a materialului între-
şi care am văzut că e conform cu spiritul buinţat, material aşezat logic unde trebuie,
gotic, rămâne şi acuma regula. decoraţie obţinută prin planuri intrate şi prin
Dar, pe lângă persistenţa formelor din tre- «resalite», prin linii simple şi sobre şi prin
cut, uşor prefăcute prin jocul firesc al evo- jocul sigur al umbrelor. E un efect de linii
luţiei, găsim şi unele modificări mai impor- şi de volume bine distribuite, dând o im-
tante; este, pe lângă încetăţenirea noului presie de soliditate, de simplicitate logică,
compartiment al mormintelor ce l-am mai prin opoziţie în vremea ce se deschide
văzut la Neamţ şi, într'o formă înrudită, şi acuma, cu un efect de suprafeţe multicolore
la Dobrovăţ, aşezarea deasupra lui a unei care maschează liniile şi pentru care părţile
alte încăperi, la etaj, servind de vestmintărie, intrate sau eşinde ale faţadei sunt o piedică.
de «tezaur», ca loc mai sigur şi mai ferit. Este acuma, un efect pitoresc şi - lucru
1) Balş. Bisericile lui Ştefan cel Mare, Bul. Corn. 1) N'ar fi exclus, după ultimele cercetări, ca pridvorul
Mon. Ist., 1925 pag. 190. să fi apărut pentru prima dată la Neamţ.
8 BULETINUL COMISlUNll MONUMENTELOR ISTORICE
CUVÂNT INAINTE 9
nou - un element de învăţătură religioasă. să se impună. Constructorii - şi am presupus

E o nouă pagină de iconografie, destinată că aici s'ar putea să fi intervenit direct
a aduce mereu aminte călugărilor mănăsti voinţa Domnitorului - au avut un punct de
rilor şi credincioşilor cele ce până acuma vedere constructiv, practic şi artistic, influen-
nu se puteau vedea decât în biserică. ţat, poate, de mediul în care au învăţat şi
Acest fel de împodobire pictată exterioară trăit aceşti constructori.
este extrem de rară, mai cu seamă în c1ime Schimbarea ce se produce acuma va ţine
aşa de riguroase ca aceea din nordul Mol- tot acest secol şi se va manifesta - rar -
dovei şi din Bucovina. Şi este aici de în- şi în cel următor]). Atunci, noua îndrumare
semnat, din punctul de vedere al tehnicei, creată de Galata, pe de o parte, adică înrâu-
cum această încercare îndrăzneaţă de a ten- rirea bizantină munteană - de Dragomirna
Fig. 2. Pomelnicul din altarul Probotei. (Soc. A. R.)
cui şi zugrăvi
aceste suprafeţe în astfel de pe de alta, adică o înrâurire ruso-caucaziană,
condiţiuni neprielnice, a dat totuş - aproape a schimbat acest principiu pentru a face loc
paradoxal - rezultate minunate, căci în cea altora mai conforme cu obiceiurile construc-
mai mare parte, după patru secole, zugrăvelile tive generale.
mai sunt încă în foarte bună stare. Această împodobire prin zugrăveala exte-
Fără îndoeală că dorinţa de educaţie re- rioară a bisericilor pare deci a fi o creaţiune
ligioasă este ceeace a determinat această moldovenească. Se pot găsi pilde de picturi
schimbare de principii. Putem de aici con- exterioare, dar în pridvoare, mai mult sau
chide că înrâurirea directă, în această pri- mai puţin acoperite sau închise (la trapeza
vinţă, a venit din partea bisericii şi n' ar fi şi la catoliconul Lavrei, la Uspenia din
de mirat să se fi luat, pentru aceasta, o ho- Moscova şi la altele), dar chiar pe feţele exte-
tărîre de principiu cu un caracter general.
In vremea lui Ştefan cel Mare, chiar dacă
1) Faţada bisericii din Sf. Ilie, lângă Suceava, a
asemenea dorinţe s'au manifestat, n'au ajuns fost zugrăvită (sau rezugrăvită) după 1632.
10 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
rioare şi pe turle ca în Moldova, cred că Acestea sunt caracteristicile epocei ce ne

nu există alte exemple anterioare. ocupă şi deosebirile ei faţă de cea prece-
Este adevărat că este o concordanţă oare- dentă.
care în ceeace se petrecea în acelaş timp în Sunt şi în artele anexe - zugrăveala, pie-
Galiţia, unde găsim în veacul al XV-lea faţade trele de mormânt - deosebiri, semne de evo-
de cărămidă aparentă (unele smălţuite), dar luare şi inovări, dar sunt de o însemnătate
această modă trecând, în veacul al XVI-lea mai redusă faţă de elementele constitutive
faţadele se tencuiesc, dar nu se zugrăvesc. ale bisericii şi mai puţin izbitoare.
In vremea Renaşterii, în Italia de Nord Aceste consideraţiuni vor înlesni studiul
şi în Tirol s'au zugrăvit parţial unele faţade individual al bisericilor ce-l vom începe
de case. Nu e nici un motiv să credem acuma, înşirându-Ie în ordinea lor crono-
că ar fi putut să ne vie de acolo vreo în- logică.
râurire. La Muntele Atos, cu toate că prin- Vom studia pe urmă formele şi amănun
cipiul general bizantin este zidăria aparentă, tele şi vom căuta a pune în evidenţă - pe
găsim multe biserici tencuite şi chiar vop- baza detaliilor considerate - trăsăturile ge-
site într'un singur ton (Lavra., Caracalu şi nerale care permit a caracteriza clădirile din
altele). Nu ştim însă de când datează aceste această vreme, şi care, grupate cu cele din
tencueli, dar e vorba, în orice caz, aici, de epoca precedentă, formează un tot ce re-
o altă idee şi de un alt principiu decât în prezintă ceeace putem numi şcoala şi stilul
Moldova. moldovenesc.
CAPITOLUL 1
DESCRIEREA BISERICILOR
PROBOTA fel de pridvor deschis cu un etaj, - care ar

putea fi privit ca o îndrumare spre exonartex,
In ordinea strict cronologică, ar trebui de- dar care în realitate e mai mult o încercare
scris Homorul înainte de Probota. Construite de clopotniţă. E în orice caz o construcţie
amândouă în 1530, cea dintâiu dintre aceste de un fel absolut deosebit.
două biserici a fost isprăvită în August, pe Probota a fost descrisă mai cu amănunt
când a doua numai în Octomvrie. într' o monografie specială 1), ceeace ne per-
Totuş, având în vedere că Probota este mite a fi mai scurt în prezenta expunere.
nu numai mult mai importantă dar şi mult Impărţirea planului, care este cea cla-
mai caracteristică, vom începe prin aceasta, sică pentru toate bisericile mănăstireşti de
căci descrierea ei ne va lămuri dela început seamă din această vreme, este deci următoa
asupra stilului bisericilor mari din acea rea: naosul cu cele trei abside, camera mor-
vreme. mintelor (sau gropniţa, cum se spune în Bu-
Probota purcede direct din biserica Mănă covina), pronaosul şi exonartexul [pridvorul]
stirii Neamţului cu care are cea mai mare separate toate prin câte un zid gros.
asemănare. Precum am arătat în lucrarea Naosul are cele două abside laterale şi
«Bisericile lui Ştefan cel Mare», Neamţ e altarul - absida principală - toate în semi-
cea dintâiu biserică care prezintă un com- cerc. Două arcuri transversale lungesc nao-
partiment deosebit pentru morminte (actual- sul spre est şi vest, iar absida altarului este
mente zidul din spre răsărit lipseşte). Acest şi ea prelungită prin alte două arcuri.
compartiment există la Probota şi este bine Proscomidia şi diaconicul se prezintă sub
păstrat. formă de nişe adânci cu câte o ferestruică
Bolta lui e în semicilindru (berceau) la spre sud şi spre nord. Bolta nâ.osului este
Probota, ear cu o boltire moldovenească la cea cunoscută, moldovenească, cu cele două
Neamţ. rânduri de arcuri determinând un al doilea
Pronaosul e la fel, împărţit în două prin- pătrat diagonal peste un prim rând de pen-
tr'un arc transversal. Adăugirea principală dentive. Peste rândul superior de pendentive
şi care s'ar găsi prima dată la noi aici şi la se înalţă cilindrul turlei, încheiat printr'o cu-
Homor, este exonartexul (pridvorul), dacă şi polă semisferică.
cel dela Neamţ şi cel dela Sf. Gheorghe din In axa celor trei abside se vede câte o
Suceava sunt adăugiri ulterioare, ceeace fereastră în plin cintru, larg evazată spre
după ultimele descoperiri este dubios. interior.
Amintim totuş că la Părhăuţi - zidit în
1522, adică cu opt ani înainte, am găsit un ') N. Ghika-Budeşti şi G. Balş. Mănăstirea Probota.
Fig. 3. Vederea Bisericii din Probota. (Soc. A. R. Fot. Stelian Petrescu.)

DESCRIEREA BISERICILOR 13
t.========-':-===-=-==- -=--=-=--=-==-=-=._=-=-===='====::::::::::::=======:;
=========--- -=,-,,-=-===--=-=-=--=-:...;:-============il
.......
ccr=:1 li
i
oo
cn
:g...
Q.l
1 fi)
;Ei
CI!
,CI!
cas::
:a
E
'6'0
s::
,g
-
,~
cn
()
Q.l
rd
+1
o
,a
o...
p..
-i-
bD
ii:
BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
ars AleA FAOBDT
Fig. 5. Probota. Planul bisericii. (Soc. A. R)

Camera mormintelor e dreptunghiul ară, pereţiide sud şi nord, făceau din acest prid-
boltită în «berceau» transversal, şi luminată vor, aproape în întregime din piatră de talie,
prin câte o fereastră pe cele două laturi ex- o intrare luminoasă închisă prin frumoase
terioare, fereastră de acel aş tip ca cele din veriere ca la Sf. Dumitru din Suceava.
naos. Din cele două uşi care răspund
Scara din grosimea zidului de spre nord, şi sud, cea de miază
separaţiunedinspre naos duce la un noapte este acuma zidită.
amvon şi a fost, de sigur, făcută Şi în afară planul prezintă o
ulterior. mare asemănare cu acel al Neam-
Pronaosul, e împărţit în două ţului.
(fig. II), ca la Neamţ şi Sf. Gheor- Absida mare are tot şapte laturi,
ghe din Suceava, printr'un arc cu iar cele laterale câte cinci; două
trei nervure, rezemat printr'un ca- perechi de contraforturi sunt aşe
pitel pe un stâlp de trei colonete zate în dreapta şi în stânga acestor
angajate. Alipite de sânuri. Sub ferea-
cele patru ziduri, se SE:= r',,", G H stra altarului se gă
orânduesc arcuri la seşte un contrafort
fel. Ca la Neamţ şi mai mic, şi la col-

la Suceava, largi ţurile pridvorului
arcuri longitudinale contraforturi înalte
se reazimă pe con- aşezate pieziş.
sole caracteristice Lipseşte perechea
care prind nervurele de contraforturi cari
ca nişte c1eşti. la Neamţ şi la Su-
Deosebirea cea ceava sprijină arcul
mai de seamă e la transversal median
cupolă care pre- al pronaosului.
zintă, în loc de un Cunoscutele mari
simplu sistem de arcade oarbe - fi-
arcuri diagonale, ridele lungite - îm-
două sisteme încru- podobesc sânurile şi
cişate cum e şi la deasupra lor vin cele
Sf. Gheorghe din două rânduri de oc-
Hâr1ău. Cele patru niţe, mari şi mici,
ferestre în arc frânt cum le cunoaştem
care erau înalte şi din vremea lui Şte
largi şi cu o orna- fan cel Mare.
mentaţie g o tic ă,
Fig. 6.
Probota. Secţia transversală prin pronaos. (Soc. A. R.)
Pe zidurile drepte
sunt acuma zidite ale pronaosului în-
Iăsându-se în locul lor alte ferestre mai mici să, şi până în pridvor nu găsim decât rândul
fără nici un caracter. de ocniţe mici. A existat oare şi rândul cel
Pridvorul este boltit în «berceau» trans- mare, ascuns sub actuala tencuială? sau ne-
versal cu penetraţii (fig. 33I); patru pe- voia de a rezerva pentru zugrăveală spaţiuri
rechi corespund la cele patru deschizături suficiente a făcut să fie dela început su-
mari din zidul de apus, care cu cele din primat?
Cornişă nu se vede sub straşină. Toată colţuri ca şi cele dinaintea lui Rareş, dar
faţada e tencuită şi se văd încă destul de mai puţin lungăreţe. Asemenea şi acele ale
bine urme de fresci. Şi aceasta este al doilea sânurilor şi ale gropniţei care au nervura
element caracteristic al epocei ce se deschide. dinspre interior în plin cintru - cum le-am
Turla, octogonală, are şi ea asemănare cu văzut la Arbora şi Reuseni, unde le con-
acele dela Neamţ şi Suceava; patru ferestre siderasem ca primul semn al înrâuririi Re-
mici, cu chenarul dreptunghiular, în axele naşterei.
principale, şi patru mici contraforturi în dia- Ferestrele mari, acuma astupate, au avut
gonale. Pe fiecare latură arcade duble poartă menouri şi o frumoasă împletitură gotică
deasupra lor un rând de ocniţe. de piatră în modul zis «raionanb>, precum
Două socluri suprapuse, stelate, cu câte se vede din ultimele fragmente ce se mai
opt vârfuri alcătuesc turlei o largă bază. găsesc.
Tencuelile actuale nu lasă să se vază dacă Comparaţia se poate face cu ferestrele dela
există sau nu ocniţe mici, dacă sunt cumva Sf. Dumitru din Suceava, cu cele dela Mol-
cărămizi sau discuri smăI doviţa şi altele.
ţuite - precum mai sunt la Chenarul uşilor de intrare
Sf. Gheorghe din Suceava. în pridvor este în arc frânt
Nici o urmă din această (ogival), împărţit în mal
împodobire nu se arată în multe muluri (fig. 424).
toată faţada bisericii. Uşa principală, adică cea
Zid ă ri a· este de piatră care conduce în pronaos, are
brută; se mai zăresc asize un chenar bogat care amin-
orizontale de câte trei rân- teşte pe cele dela Hârlău,
duri de cărămizi, iar stâlpii Neamţ sau Suceava. O triplă
dintre firide sunt în între- ramă dreptunghiulară (fig.
gime de cărămidă precum şi Fig. 7· Probota. Planul turlei bisericei. 279) în interior, şi de o fru-
arcaturile. moasă profila tură gotică cu
Piatra cioplită e întrebuinţată ca în vre- baze gingaşe, înconj oară uşa propriu zisă
mea lui Ştefan cel Mare, la colţurile clădirei, - care are un lintel de un caracter nou-
la contraforturi, la chenarele uşilor şi ale fe- oriental.
restrelor, la console, la nervure şi la soclu. Uşa care dă din pronaos în camera mor-
Şi aici avem o caracteristică nouă. Este pu- mintelor precum şi aceea care conduce în
ternica profilare a acestui soclu care for- naos prezintă elemente noui (fig. 284-287),
mează jur împrejurul bisericii o bancă (fig. E un amestec de profile gotice şi de linii
312 şi fig. 313), - detaliu nu numai pito- noui care arată înrîurirea Renaşterei. ln-
resc, dar care a ajuns să fie şi folositor tradosul e în plin cintru ca şi primele ner-
pentru rezistenţa zidurilor în contra împin- vuri îndoite, pe când ramurile lor verticale
gerii bolţilor. se încrucişează în panoul de sus cu alte
Mulura soclului este întoarsă spre pământ nervuri orizontale, după modul obişnuit go-
în dreptul uşilor. tic. Totul este încoronat de o cornişă cu
Contraforturile, atât cele mari cât şi cele un profil Renaştere.
mici, au profilele copertinelor lor ca cele din Tot în acest stil, dar mai puţin elegant,
vremea lui Ştefan cel Mare. sunt şi capitelele care supoartă arcurile pro-
Chenarele ferestrelor turlelor sunt drept- naosului, pe când picioarele coloanelor an-
unghiulare, cu muluri gotice încrucişate la gajate ne arată baze ornate în stilul celor
.--
?1:'8 c
/ I
gi8 ( !
~,§( i
r1C-- =
0011 [ - , TI 11
~-
5 ~~
ci
<
u
o
Vl
~
,<li
G
<il...
o ~
CI>
o ~
:::J
::J .~
"l ~.
(J <ti
o >
CI>
o
o iil
o
n <li
(J
Q 1 ~
.o
o
o
'-'
o lt
o
o 00
o
o biJ
o ii:
o
< o
,- \
o
O o
o( o
L ...J o
<' o
J
l'
C
C o
w o
u...
o(
L;
«
~
<:
J
.Y
II o
8
g ,
o
;.
1':= <{
--.-;:;;;",.-
J ' II \ :'. ( II
..._ . -....=
,'-..::J
Le.;
In
l-
,..... ~I
GJ '"
'l " .--- ------,.. -- .J~ I
f-----L--~2~-, i~ ~
Il
'--1
Dulrtlnul Coml iunii ~ronumentrlor L iorice 2

18 BULETINUL' COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
ale chenarelor uşilor şi ne înfăţişează de- pe fiecare parte a clădirei astfel cum arată
talii de împodobire deja văzute în vremea numeroasele tablouri votive încă existente,
lui Ştefan cel Mare. printre care şi acel al Probotei (fig. 333).
Pardoseala bisericii este de lespezi de pia- Tencueala care acoperă faţadele poartă
tră cenuşie, dar mijlocul naosului este în- încă şi acum urme foarte distincte de zu-
semnat printr'un mozaic de marmoră colo- grăveală. Subiectele sunt cele ce le vedem
rată, albă, roşie şi cenuşie, iar pătratul de la mai toate bisericile din vremea lui Rareş:
Fig. 9. Probota. Peretele est al pronaosului cu uşa. (Soc. A. R.)
marmoră albă din centru e înconjurat de Imnul Acatist cu reprezentarea asediului

o incrustaţie de două panglici încolăcite, albe Constantinopolului, Rădăcina lui Ieseu şi
şi roşii pe un fond albăstruiu (fig. 327). altele.
Acoperişul actual al bisericii, destul de pi- Probota cu Homor sunt primele biserici
toresc cu planurile lui etajate şi cu formele moldoveneşti care arată această podoabă
lui de înrâurire rusească, precum şi înveli- de picturi.
toarea turlei şi a vârfurilor de colţ nu sunt Această ornamentaţie este o însemnată
de sigur formele dela început. noutate şi arată o modificare de seamă în
Precum a fost demonstrat, bisericile din principiile decorative cari au domnit până
această vreme au avut acoperişuri deosebite atuncea.
Pisania bisericii, înconjurată de un che- Rareş, datată din 1552. Pe lângă ea se gă
nar cu profilul simplu, este aşezată pe zidul seşte piatra aici adusă dela Sf. Nicolae din
din afară, pe partea de miazăzi, în dreapta Poiana (acuma dispărut) a Gltei, mama lui
uşei de intrare, ceva mai sus (fig. 10). Ştefan cel Mare.
Ea sună astfel: Mai sunt în pridvor alte pietre: piatra lui
«Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului Mitrofan, episcop de Rădăuţi, cam dela 155 2 ,
şi cu săvârşirea sfântului Duh, iată eu robul aceea a pârcălabului Frăţian din 1544, a
stăpânului meu Isus Hristos, 10 Petru Voe- pârcălabului de Hotin, Hîra, din 1545, a
vod, cu mila lui Dumnezeu Domn al ţerii unei fetiţe, Vasilica, din 1569. Altele, în
Fig. 10. Probota. Pisania bisericei. (C.)
Moldovei, fiul lui Ştefan Vodă cel Bătrân, fine, mai recente, de pildă, cea a marelui
a binevoit Domnia Mea cu buna mea voie, vistier Stroici şi ale unor membri din familia
în al patrulea an al stăpînirii [mele] îm- lui 2).
părăteşti, a zidi acest hram întru numele In jertfelnic, în altar, este şi un pomelnic
arhiereului şi făcătorului de minuni Nicolae, (fig. 2) săpat în piatră, tot din vremea zi-
fiind egumen chir Grigore, în anul 7038 dirii bisericei şi care spune 3) :
Gct. (153 0) 1). «Pomeneşte Doamne, sufletele robilor tăi,
In compartimentul mormintelor se găsesc 10 Stefan Voevod, şi fiul lui, Petru Voevod,
pietrele a lui Petru Rareş şi a Elenei, Doamna şi mama lui Maria, şi fii lor, şi Doamna lui
lui de a doua (fig. 380 şi urm.). Elena, şi fii lor, şi Maria şi Ana. Pomeneşte,
Pe urmă vine piatra lui Ştefan, fiul lui
2) Vezi N. Iorga. Inscripţii I.
J) N. Iorga. Inscripţii I. pag. 56. 3) Idem.
2"
~o BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Fig. II. Probota. Bolta pronaosului. (Soc. A. R. fot. Stelian Petrescu.)

Doamne, sufletul robului tău, ieromonahul HOMOR

chir Grigore, egumenul».
Pictura interioară este păstrată în toată Biserica Mănăstirii Homorului a fost zi-
biserica, în pridvor şi în pronaos intactă în dită în 1530 în apropierea unei alte mănă
cea mai mare parte, iar în restul bisericii stiri mai vechi, aproape în întregime dispă
acoperită de un strat mai nou care lasă să rută. Pisania arată că biserica a fost ispră
se vadă pe alocurea zugrăveala veche, de vită la 15 August. Este deci - dacă nu cea
o frumoasă calitate. dintâiu începută dintre bisericile ridicate sub
Fig. 12. Homor. Vederea bisericii. (Fot. L. Bălan.)
Tabloul votiv, rezugrăvit, ne arată pe Pe- domnia lui Petru Rareş - în OrIce caz cea
tru Rareş însoţit de Doamna Elena şi de dintâiu terminată.
copiii lor, IIi aş , Ştefan, Constantin, Ru- Mai puţin importantă ca Probota, mai
xanda (fig. 334). mică, ea totuş este de un mare interes căci
Rămăşiţele de mobile vechi: jeţul zis al prezintă două caracteristici noui; mai întâiu
lui Rareş, un tetrapod, o masă, vor fi de- pridvorul (exonartex) deschis, pe care îl găsim
scrise în capitolul unde ne vom ocupa spe- pentru prima dată în Moldova sub această
cial de mobilier. (fig. 364 şi urm.). formă, căci Părhăuţi, care ne arată şi el un
fel de pridvor, este o construcţie de un alt se adaugă altele noui, pridvorul deschis şi
gen, derivând dela arcul prelungit spre apus cămăruţa.
al bisericilor dela Arbore şi dela Reuseni şi Naosul este cel dela Tazlău, Vaslui, Hâr-
care este mai mult o îndrumare spre o clo- Iău, Sf. Nicolae din Dorohoiu, sau Voroneţ.
potniţă decât spre un pridvor propriu zis. Naosul cu arcurile transvers3.le ca de obi-
Dealtmintrelea, atât la Părhăuţi ca şi la ceiu, mai late ca cele longitudinale, suportă
Arbora şi Reuseni, aceste construcţii au ser- cupola prin intermediarul cunoscutelor arcuri
Fig. 13. Homor. Ruina vechei biserici. (Fot. Bălan.)
vit până acum de adăpost clopotelor, ceeace piezişe moldoveneşti. Bolta absidei altarului
nu e niciodată cazul în pridvoarele din vre- a despărţită de naos prin trei arcuri trans-
mea lui Rareş. versale. Grinzi de lemn subtind arcurile cur-
In al doilea rând este cămăruţa aşezată mezişe principale.
deasupra camerei mormintelor, aşa zisă tai- Diaconicul şi proscomidia apar ca nişte
niţa. Şi această despărţitură este ceva nou. mici cămări luminate spre miazăzi şi miază
Biserica din Homor, deci, nu este imitată noapte. Ferestrele absidelor sunt, după obiceiul
după nici una din cele anterioare, dar e o din vremea lui Ştefan cel Mare, mici şi drept-
combinaţie de elemente cunoscute la care unghiulare, ca şi în camera mormintelor, pe
o <01 1. ~ 1, 5 c;. 7 & ~ ~o "'~ .......

1 F J I 1 J ITI 1 Ţ [ I [ Ţ 1 L:b-H -+ ŢIŢ
Fig. 14. Homor. Secţia longitudinală a bisericiI.
o A 1. ~ " ~ c; 7 a CiI ",,0-'
d-Y, 1 1 1_, 1 J J J 1 -bJ J 1 J I-td
Fig. 15. Homor. Planul bisericii.

când cele ale pronaosului sunt mari şi în de cel dela Probota. Uşa de intrare are o
arc frânt. ramă dreptunghiul ară interioară şi un che-
Compartimentul mormintelor e boltit în nar principal în arc frânt cu muluri cari
semicilindru transversal pe axa bisericei. O recad pe baze ornate. Profilatura este
scară învârtită duce la cămăruţa superioară gotică. (fig. 281). In lunetă se vede zugră
boltită la fel. E luminată printr' o mică vită Maica Domnului sărutându-şi copilul
fereastră dreptunghiulară. (fig. 341).
Fig. 16. Homor. Fereastră a pronaosului. (Fot. Bălan.)
Pronaosul are o boltă semisferică reze- Uşa din pronaos spre gropniţă este gotică,
mată pe patru arcuri; cele transversale mai la fel ca uşile interioare din vremea lui Şte
late ca cele longitudinale recad pe console fan cel Mare; cea din gropniţă spre naos e
simple aşezate în cele patru unghiuri. cu profile Renaştere, arătând însă prin
Exonartexul se compune din trei pilastri uşoara încrucişare a liniilor la colţuri o
groşi de secţiune pătrată uniţi prin arcuri amintire a goticului. Deasupra ei e aşezat
frânte. Pătratele astfel determinate sunt bol- un lintel-cornişă de profil clasic. Spre scară,
tite cu bolţi în cruce (<<voiltes d'aretes, uşa este de un desen gotic cunoscut care
Kreuzgew6lbe) . se repetă aproape la fel în partea de sus a
Pridvorul este deci deschis prin deosebire scă rii şi spre tainiţă şi spre scară (fig. 279).
Aicea uşa poartă pe un mic scut un semn Atât în interior cât şi în exterior, în multe
lapidar, marca meşterului care a condus lu- părţi unde tencueala a căzut, se văd rân-
crarea sau care a condus cel puţin lucrările duri de cărămizi roşii, verzi şi galbene imi-
de pietrărie. tate pe o altă tencueală, lucru ce se observă
Văzută din exterior, biserica din Homor şi la unele biserici din vremea lui Ştefan
are oarecare asemănare cu aceea din Voro- cel Mare în interior, pe când în exterior se
neţ, cu toate că e fără turlă şi că prid- găsesc aceste cărămizi smălţuite ce nu se
vorul adăugat la Voroneţ are
o altă înfăţişare, fiind închis;
şi lipsa contraforturilor este o
deosebire.
Totuşi, forma semicirculară
a absidelor, firidele oarbe lun-
găreţe, dela absida mare, nouă
la număr la Voroneţ ca şi la
Homor şi cele şapte dela cele
laterale, ferestrele mici drept-
unghiulare, în fine pereţii în
întregime zugrăviţi şi înaltul
acoperiş de şindrilă dau celor
două biserici un evident aspect
de înrudire.
Dacă intrăm însă în amă
nunte vom nota şi mai multe
deosebiri. Chenarul ferestrelor
e ceva mai simplu la Homor,
cu o singură baghetă în loc
de două. Profilul soclului dea-
semenea este diferit, ceva mai
complicat la Homor (fig. 314).
Rândul de ocniţe - un sin-
gur rând - înconj oară toată
biserica, pe când la Voroneţ
singurul rând ce se mai vede
e la abside.
Frumoasa zugrăveală, care
Fig. 17. Homor. Uşa pronaosului. (H.)
ar cere un lung studiu, e acum
de o tonalitate mai puţin ar-
monioasă ca la Voroneţ şi de un efect deco- mai întâlnesc sub Petru Rareş. Ferestrele
rativ mai puţin desăvârşit. mari, la fel pe pereţii de miazăzi şi de mia-
Picturile sunt peste tot împărţite în drept- zănoapte, sunt de un gotic «flamboyant».
unghiuri, pe când la Voroneţ varietatea e mai Se aseamănă mult ca profil cu cele dela
mare şi Rădăcina lui Ieseu, pe tot peretele Sf. Dumitru din Suceava şi cu cele dela
pronaosului, arată o compoziţie mult mai li- Moldoviţa, deasemenea şi cu multe ferestre
beră şi fără forme geometrice încătuşătoare. ardeleneşti (fig. 303).
Pisania a fost făcută de două ori (fig. 21 şi Dumnezeu şi pururea Fecioare Maria, cu
fig. 22). O primă încercare pe o piatră ce cheltueala şi cu osteneala robului lui Dum-
se găseşte slobodă în biserică, ar conţine gre- nezeu Jupan Teodor, marele logofăt şi ale
şeli (după Kozak) şi neplăcând Logofătului soţiei lui Anastasia, în anul 7038 (1530)
Teodor, ctitorul bisericii, s'ar fi scris a doua luna August 15 - fiind egumen Kir Pai-
ce este acuma aşezată pe zidul de miazăzi a sie» 1) O a doua pisanie, în pronaos, are
bisericii, lângă uşa de intrare. un text aproape identic 2). Semne lapidare
(fig. 324 şi fig.325) se găsesc
mai multe şi precum am a-
rătat mai sus, unul ce se gă
seşte pe un scut arată neîndoios
pe meşterul principal al lu-
crării (fig. 319).
Biserica conţine mormântul
ctitorului, marele logofăt Teo-
dor al lui Petru Rareş, aşezat
într' o firidă pe zidul de mia-
zăzi al gropniţei (fig. 328).
Firida este mărginită de o
mulură de tencuială desdoită la
mijloc şi terminată în acoladă
pe când firi da ce acoperă les-
pedea soţiei lui, Anastasia, e
simplă (fig. 338).
Piatra de mormânt a lui Teo-
dor e o frumoasă marmoră ce-
nuşie (fig. 389). Deasupra e zu-
grăvită o Deesis. Lespedea Ana-
stasiei e de gresie de culoare
deschisă, poate de piatră de
Vama 3) (fig. 390).
Pe fiecare perete, deasupra
mormintelor, se văd chipurile
ctitorilor: Teodor, în haină bo-
gată, se arată Mântuitorului,
Fig. 18. Homor. Uşa gropniţei. (H.) fără a ţine modelul bisericii în
mâinile sale (fig. 339).
Anastasia, e în genunchi în
«Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului faţa Maicii Domnului. Ea poartă o lungă
şi cu săvârşirea Sfântului Duh, prin voinţa haină de brocard, din care ies largi măneci
şi cu ajutorul blagocestivului Domn Petru cusute şi strânse la mâini. Pe cap, peste
Voevod, fiul bătrânului Ştefan Voevod, s' a vă!, are o largă pălărie asemănătoare cu
început şi s'a făcut acest hram în numele
cinstitei Adormiri a prea curatei şi prea bine-
1) şi 2) Kozak. Inschriften. pag. 28.
cuvântatei noastre Stăpâne Născătoare de 3) Vezi inscripţiile pagina 347.
;~
U
!Il
...o
E
o
:r:
...o
E
o
:r:
aceea ce o poartă la Bălineşti

mama ei, so- Danil hatman i pârcălab Sucevski ... vleat
ţia logofătului Tăutul, pre fresca unde şi 7063 Ma ... 20», adică 1555.
dânsa. Anastasia, e arătată ca fetiţă. Deci numai 18 ani după moartea zidi-
Pe peretele votiv, în naos, Petru Rareş pre- torului mănăstirii, logofătului Teodor, un
zintă biserica lui Christos (fig. 333). alt personaj făcea în biserică lucrări destul
Fig. 21. Homor. Pisania. (Fot. Bălan.)
Lângă dânsul sunt de importante sau da

Doamna lui, Elena şi daruri destul de însem-
fiul lor Ştefan. Fresca nate ca să poată pre-
este în parte rezugră tinde la titlul de «al
vită, dar ea există sub doilea ctitor». Care pot
stratul cel nou şi se fi aceste lucrări? E
vede bine acolo unde greu de ştiut căci toc-
s'a spălat. Dealtmin- mai aşezarea acestui
trelea în mai multe tablou votiv probează
părţi se constată că că pictura ce o vedem
bucăţi întregi au fost pe ziduri era deja exe-
scoase şi refăcute cu cutată la această dată.
tencuială cu totul. Un al treilea mo-
Ca şi în celelalte ment datat din istoria
biserici din această bisericii ne este înfă
vreme, ornamentaţia ţişat de iconostas sau
zugrăvită joacăyn rol cel puţin de crucea

destul de important. mare din partea lui
La Homor, toate mo- superioaă.
tivele sunt bizantine. Fig. 22. Homor. Pisania din pronaos. (H.) In dosul acestei cruci,
In pronaos, la dreap- o inscripţie slavonea-
ta uşei gropniţei, se află o frescă aşezată scă. spune: «Această răstignire a făcut-o
peste pictura veche şi care înfăţişează două Kir Gheorghe Movilă, Mitropolitul Sucevei,
personagii în haine bogate închinaţi în faţa în zilele Domnului Petru Voevod şi fiind
Maicii Domnului (fig. 340). O inscripţie zu- egumen Arhimandritul Anastasie din Ho-
grăvită ce nu se mai poate citi decât frag- mor în anul 7098 (1590) August 19» 1).
mentar spune:
«Zde vtorii ktitor... i oukr... pan ') Comunicat de păr. Iftodie, paroh în Homor.
t1
tTt
(J)
("')
::o
......
tt1
::ott1
:>
~
(J)
tt1
::o
.....
-::o
("')
r'
O
!.)
FIg. 23. Moldoviţa. Vederea bisericii. (Fot. Bălan.) 'O
3° BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
:::l
~
1\)
f- a
Ul
~
,,.
.-
(')
C' 1-'
ţ]
~
Il> li
O-
ţ]
r
OQ
e:
O-
'"
5'
Il>
"
~ -l
Il> Il'
O"
Cii' " -'
~
::J. ~
B: o
~
O
s::
'O
Pl'
::o
O
3
....
!Il
,.
lE
O
::;. <f'
..,
~
- •
Unele părţi din iconostas ar putea foarte MOLDOVIŢA

bine să dateze şi ele din această vreme.
Din 1645 mai este un analoghion pictat, Biserica mănăstirii Moldoviţa, zidită la
dat de Toma Fântânaru şi de soţia lui, 1532, este una din cele mai de seamă din
Bogina. Strane mai simple poartă o inscripţie vremea lui Rareş.
o 2. 4 C) G 7 ~ G\ AO "'5 -..
, ,-L. . I ... I . ~ . " ,1 I I , I I
Fig. 25. Moldoviţa. Planul bisericii. (După Romstorfer.)
Î~--------------------------------
/
/
/
/
/
/
I / ----------1/,
LI
~----------------------~-==--~-==--~--==-~--~===~~~~
,
./ ,
'--
o A 1. ~ J.. 6 '" 7 ~ q ..... 0 ... ? Mot.
LH L1-=l ! r Lt LI 1 ! tIt 1 r Ţ ( 1 ! { I 1 [ I 'd

Fig. 26. Moldoviţa. Planul turlei şi al tezaurului. (După Romstorfer.)
fără dată; alte strane au, săpat cu cuţitul, Intruneşteelementele principale ce le-am
leatul 1738. Un jeţ însă, care poartă pe văzut la Probota şi la Homor dar cu o altă
montanţii spetezei de două ori marca ţării, alcătuire şi cu schimbări în liniile secundare.
e în stilul stranelor dela Voroneţ şi ar In interior, naosul şi compartimentul mor-
putea fi din veacul al XVI-lea (fig. 372). mintelor cu ascunzătoarea de sus sunt a-
Grafitele sunt numeroase, unele datând proape la fel în plan ca la Homor, doar că
din veacul al XVII-lea. toate dimensiile sunt ceva mai mari. In loc
Fig. 27. Moldoviţa. Bolta pronaosului. (Fot. Bălan.)

Fig. 28. Moldoviţa. Peretele sud al gropniţei, văzut din afară (Fot. Bălan.)
Buletinul Comlslunll Monumentelor Istorice s

însă de o simplă calotă sferică, peste naos latură sudică şi nordică şi aceiaşi frumoasă
se ridică o turlă, de proporţie cam la fel boltire cu cele două sisteme de arcaturi
cu aceea dela Probota. încrucişatej la Moldoviţa însă ferestrele
Diaconicul şi proscomidia au aceeaş dis- au un singur menou în loc de două ca la
poziţie ca la Homor j sunt însă în altar o Sf. Gheorghe din Hârlău.
serie de mici ocniţe ce nu le avem la Homor. Motivele ornamentale sunt la fel la cele
Arcurile mari transversale au şi aici patru ferestrE...
două grinzi ce le subtind. Pridvorul e mai desvoltat şi mai compli-
Compartimentul mormintelor (gropniţa) cat ca la Homor. Pe când acolo sunt numai
e boltit ca şi cămara de deasupra printr'un trei stâlpi pătraţi pe un soclu, la Moldoviţa
sunt patru stâlpi, doi
dreptunghiulari în pre-
lungirea zidurilor de
nord şi de sud şi doi
patraţi pe laturea de
apus. Uniţi sus prin
arcuri frânte, mai au
şi arcuri mai j os cari
alcătuesc trei intrări
deschise. Bolta e îm-
părţită prin două arcuri
în trei compartimente
boltite în bolţi în cruce
«voiltes d'aretes».
Cu toate că acest
pridvor este deschis,
totuşi se poate vedea
aici o îndrumare, o
tranziţie, spre pridvo-
rul închis ce-l vom
vedea la Sf. Dumitru
Fig. 29. Moldoviţa. Peretele sud al pronaosului văzut din afară (Fot. Bălan.)
din Suceava.
In exterior, Moldo-
semici1indru (berceau) transversal, iar scara viţa - constructiv - seamănă mai mult cu
circulară, cu trepte de piatră are şi jos şi Probota.
sus acelaş chenar de uşă ca la Homor, Absida mare are şapte laturi, iar cele
acest chenar gotic aşa de răspândit pentru laterale câte cinci. Contraforturile cu pro-
uşile secundare din clădirile religioase şi filele cunoscute sunt aşezate în acelaş fel,
din cele laice. câte o pereche în dreapta şi în stânga
Lipseşte doar micul scut cu semnul me- sânurilor, iar un alt mic sprijin se află sub
şterului. fereastra altarului. Lipsesc numai cele două
Pronaosul seamănă cu acelea dela Sf. contraforturi aşezate la 45° ce le-am văzut
Gheorghe din Suceava, dela Hâr1ău şi e de la Probota la colţurile pridvorului.
dimensiuni aproape egale. Aceste pronaosuri Ferestrele absidelor şi ale camerii mor-
au câte două mari ferestre gotice pe fiecare mintelor sunt la cele două biserici de tipul
mIC CU chenare1e CU baghete încrucişate şi dela Homor, Hâr1ău, Roman, Râşca, în-
cu mici baze ornamentate; chenarul e drept- soţit de o bancă ce face deasemenea ocolul
unghiular în afară şi semicircular (sau bisericii (fig. 314), este oprit numai la cele
aproape) înăuntru. Cele două ferestre mari trei intrări fără a fi întors în jos astfel cum
în arc frânt ce luminează pronaosul, pe se face de obicei. La uşa de intrare în pronaos,
Fig. 30. Moldoviţa. Vederea spre altar. (H.)
fiecare laturăau o frumoasă lucrătură go- însă,profilul soc1ului se îndreaptă în jos.

tică, raionantă (fig. 303). Deschizăturile pridvorului au şi ele grinzi
Firide1e lungite ale absidelor nu au dea- de lemn aşezate la înălţimea centrelor.
supra lor la Moldoviţa decât un singur rând O cornişă de un profil relativ bogat este
de ocniţe ce face tot înconjurul bisericii. aşezată sub streaşină. E de cărămidă ten-
Soclul, de un profil aproape la fel ca cele cuită şi nu pare a fi cea dela început.
Turla la fel ca cea dela Probota este aşe văzusem până acuma, aşezată pe cele patru
zată pe un dublu soclu stelat - cel de sus laturi, ci numai sus, iar părţile laterale,
cu opt vârfuri egale, cel de jos tot cu opt întrerupte, sunt susţinute de câte un mic
vârfuri dar neegale, soclul fiind lungit trans- scut. Şi la colţurile ferestrelor mici se vad
versal. Aceste baze sunt înecate acuma în asemenea scuturi (fig. 34).
acoperişul de şindrilă cu o singură pantă, Inscripţia este următoarea: 1).
din care nu ese decât o parte din steaua de «Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului
şi cu săvârşirea Sfântului Duh,
iată eu robul stăpânului meu
Isus Christos, blagocestivul 10
Petru Voevod, prin mila lui Dum-
nezeu Domn al ţării Moldove-
neşti, fiul lui Ştefan Voevod cel
Bătrân, am făcut şi am isprăvit
acest hram în numele Bunei
Vestiri a Prea Curatei noastre
Stăpâne, Născătoare de Dumne-
zeu şi pururea Fecioară Maria
în anul 7040 (1532) şi s'a sfinţit
în luna Septemvrie 8, fiind Egu-
men Ştefan şi s'a zugrăvit în a-
nul 7045 (1537), fiind Egumen
Avram».
Uşa de intrare, aşezată în axa
pronaosului, este de tipul ce-l
cunoaştem dela Hâr1ău, Sf.
Gheorghe şi Sf. Dumitru dela Su-
ceava, şi dela Homor. Uşa pro-
priu zisă are o ramă dreptun-
ghiulară, cuprinsă într'un chenar
bogat cu mai multe muluri în
arc frânt, încadrat la rândul său
într'un alt dreptunghiu profitat.
Luneta are zugrăvită o foarte
frumoasă Maică a Domnului să
Fig. 31. Moldoviţa. Uşa pronaosului. (H.) rutându-şi copilul (fig. 343), pe
când în timpanele de mai sus
sus şi care ajunge cu coama lui la înăl sunt regii Salomon şi David - acest din
ţimea ferestrelor. urmă acuma acoperit cu o spoială de var.
Piatra cioplită ocupă şi aici partea ei o- Cele două uşi interioare la fel (şi la fel cu
bişnuită, chenarele ferestrelor şi ale uşilor, cele dela Homor) ne înfăţişează înrâurirea
acoperământul contraforturilor, soclul şi pi- nouă a Renaşterii. Profitele nu mai sunt
sania aşezată pe zidul exterior de miazăzi al gotice, totuş nici clasicul aici nu e tocmai
pridvorului.
~ama acestei pisanii nu este, cum 1) Kozak. Die Inschriften aus der Bukovina pag. 187.
curat fiind încă, în întretăerea mulurilor, îndreptăţeşte să le credem toate din aceiaşi
amintiri din gotic; trebuie însemnat faptul epocă.
că profilul în partea lui de jos se întoarce ca De sigur însă că unele părţi, cum sunt
pentru a forma o latură inferioară care ar figurile lui Rareş, a Doamnei Elena şi ale
fi întreruptă de golul uşii. fiilor lor Ştefan şi Iliaş, care se văd
Deasupra uşii se vede o cornişă-lintel de pe tabloul votiv sunt refăcute, cel puţin
un profil clasic, ceva mai simplu ca cel dela parţial.
Probota, dar la fel ca cel dela
Homor.
Chivotul Mitropolitului Efrem
din camera mormintelor este a-
dăogat mai târziu, în veacul al
XVII-lea şi construcţia acoperă
frescile vechi.
Zidăria este de piatră brută
şi de cărămidă la firide şi la
ocniţe. Cărămida ce se vede pe
ici pe colo şi în interior e de 27
pe 13 cm. şi de 61/ 2 până la 7 1 /2
cm. grosime.
In unele părţi din afară unde
zugrăveala este căzută se vede
dedesubt o altă tencueală pe
care sunt imitate în colori, că
rămizi roşii şi albastre. Acelaş
lucru l'am văzut la mai multe
biserici din vremea lui Ştefan
cel Mare în interior şi am făcut
presupunerea că aşa era obiceiul
ca să nu rămâie biserica goală
până se zugrăvia. La Moldoviţa
biserica a rămas cinci ani ne-
zugrăvită, până când i s'a dat şi
înăuntru şi în afară frumoasa
podoabă de picturi ce o are şi azi
- în unele părţi însă foarte pro- Fig. 32. Moldoviţa. Uşa gropniţei. (H.)
babil retuşate sau refăcute.
Precum am arătat, zugrăveala ce o vedem Să nu uităm a spune că deasupra uşii
este în orice caz anterioară aşezării chivo- ce conduce din pronaos în camera mor-
tului lui Efrem, care e din 1619. In această mintelor o inscripţie zugrăvită confirmă
parte deci o putem crede cea dintâiu, căci data picturei:
nu e de presupus că zugrăveala dela 1537 era «S'a zugrăvit acest hram prin voinţa
deja stricată înainte de 1619, fiind dat trăi Domnului Ioan Petru Voevod, Gospodar al
nicia ce o cunoaştem acestor fresci. De altă ţării Moldoveneşti şi s'a isprăvit în anul
parte asemănarea facturii şi a tehnicei ne 7045 (1537) luna Septemvrie».
Cu toate că, în liniile ei generale, nu pu- murile de abia trecute atuncea, asediul Con-
tem compara această pictură cu aceea dela stantinopolului de către Turci, înlocuind în
Voroneţ spre pildă sau cu aceea dela Băli Imnul Acatist asediul oraşului de către Avari
neşti, ea are totuş unele părţi foarte fru- în veacul al VII-lea.
moase şi demne de a sta alături de cele mai Nu lipseşte Rădăcina lui Ieseu, nici acea
bune. stranie reprezentare a filosofilor păgâni. O
Exteriorul pare a fi suferit pe alocurea carte întreagă ar putea fi dedicată acestor
picturi atât din punctul de vedere
al iconografiei cât şi al artei în
sine.
Biserica ce o înfăţişează pe ta-
bloul votiv Petru Rareş Mântuito-
rului (fig. 342), arată turla cu
bazele ei degajate de acoperiş, care
este mai înalt pe partea pronao-
sului decât pe altar. Această formă
va putea servi de indiciu preţios în
ziua când se va reda vechii biserici
înfăţişarea ei de odinioară.
Romstorfer 1) arată că a re găsit
sub actualul acoperiş, pe bazele
turlei, bucăţi de zugrăveală exte-
rioare încă bine păstrate, care
indică în mod precis liniile ve-
chiului acoperiş.
Mai multe pietre de mormânt
se mai găsesc în această biserică
în afară de aceea a Mitropolitului
Efrem. Nu aparţin însă vremii ce
o studiem.
Semnele lapidare sunt nume-
roase; le reproducem în partea
acestei lucrări unde studiem a-
ceste semne (fig. 324).
Grafitele deasemenea sunt ex-
Fig. 33. Moldoviţa. Uşa naosului. (H.) trem de numeroase; unele datează
din prima jumătate a veacului al
mai mult de refaceri în cursul vremii. XVII-lea. Altele arată evenimente ce intere-
In totalitatea ei, această zugrăveală dă sează viea ţa mănăstirii: "în I 677 a ars mă
totuş Iăcaşului acea caracteristică specială năstirea"; în I743 «ZmuciIă» a acoperit
care face din bisericile din vremea lui Rareş turla; în I754 s'a acoperit mănăstirea.
un grup aşa de deosebit atât în arta noastră Mai se găsesc încă la Moldoviţa unele
căt şi în acele din toate ţările. Aici ca şi la bucăţi de mobilier care, după toate probabi-
Homor nu lipseşte nici reprezentarea aceea
') Einwolbung- und Dachform der moldavischen Kir-
a evenimentului cel mai de seamă din vre- chen.
tăţile,sunt din vremea lui Rareş: un jeţ, BAIA

un tetrapod; mai se află un policandru,
părţi de iconostas (fig. 364 şi urm.). Terminată numai câteva zile după Mol-
Sunt de lemn sculptat, aurit şi colorat doviţa (12 Sept. 1532) e de un tip cu
şi sunt de o sigură tecnică şi de un efect totul diferit. Ca plan e aproape identică cu
decorativ foarte reuşit. Cotnari la care s' ar fi adăogat un fel de
Fig. 34. Moldoviţa. Pisania. (Fot. Bălan.)
In dosul crucii mari a iconostasului o pridvor-clopotniţă care seamănă cu cel

inscripţie spune: 1) dela Părhăuţi, biserică mai veche numai
«Această răstignire a făcut-o sie-şi ..... cu zece ani 2).
anume lui Boul Vistiernic, în zilele blago- Naosul are, în locul absidelor laterale,
cestivului Gospodar Ieremia Mogilă Voevod, mici scobituri ca la Arbora şi la Reuseni
în anul 7101 (1593) luna Iunie 19, fiind fără ca să poseadă incadrarea lor cu colonete.
egumen Isaia. Maistor fimd pop Gavril ot Aceste scobituri le vedem şi la Şipotele lui
grad Suceava». Luca Arbore (1507) şi la Vălenii lui Cosma
Şarpe (1519).
') Comunicaţia Părintelui D-r Păsăi1ă, Paroh în Mol-
doviţa. 2) Cf. Balş. Bisericile lui Ştefan cel Mare, pag. 178.
Baia are o oarecare asemănare şi cu scobiturile arătate în locul sinurilor. Absida

Homor, abstracţie făcând de comparti- mare e despărţită de naos prin două arcuri,
mentul mormintelor şi de pridvorul alcătuit în afară de arcul obişnuit de est. Boltirea
după o altă concepţie. e cea cunoscută moldovenească, cu o calotă
Dacă imitaţia dela Părhăuţi pentru această sferică, dar fără turlă.
parte de construcţie este evidentă, luare de Un perete în care uşa cea veche a dis-
model a Cotnarilor e mai îndoelnică, deoarece părut, fiind mult lărgită, desparte naosul
nu este absolut =sigur că această din urmă de pronaos, boltit în simplă calotă; se mai
Fig. 35. Baia. Vederea bisericii din spre sud est. (C.)
biserică, sub forma ei de azi, să fie anteri- vede o cornişă de stil clasic (fig. 287), ră
oară Băiei. După tradiţie, e dela Ştefan cel măşiţă a uşii care lipseşte.
Mare, dar nu avem nici o pisanie dovedi- Pridvorul are o singură deschizătură în axa
toare. In orice caz, ne găsim şi aici, la Baia, bisericii şi o scară circulară, la fel ca aceea
în faţa unui caz de combinaţie de elemente de la Părhăuţi şi aşezată la fel, duce la
în fiinţă la alte clădiri. primul cat care are patru deschizături, două
Biserica 1) are un naos dreptunghiular cu spre apus şi câte una spre miazăzi şi mia-
zănoapte.
') Bul. Corn. Mon. Ist. 1909. A. Lăpedatu şi N Ghika-
Budeşti.
Până deunăzi aceste deschizături erau
astupate cu zid, iar - aşezat în mod stân- veacul al XVII-lea dar mai cu seamă în
gaciu - pe pridvor şi pe pronaos se ridicase al XVIII-lea. Totuş la epoca ce ne ocupă
într'o vreme mai recentă 'un turn, din pricina aceste încercări au rămas izolate.
căruia se şi crăpase zidul. In afară, biserica e foarte simplă. Absida
Fig. 36. Baia. Vederea bisericii din spre vest. (C.)
Recente lucrări au redat bisericii vechia e semicirculară şi ceva în retragere în raport

ei aparenţă. Acest pridvor cu cat, deschis, cu corpul bisericii, care înfăţişează un drept-
este desigur o îndrumare spre o clopotniţă unghiu lungit fără nici o împodobire.
legată de corpul bisericii, cum va deveni Ferestrele toate sunt mici şi cu chenar
obiceiul aproape constant în Moldova prin dreptunghiular în afară la naos şi pe partea
de nord a pronaosului. La partea lor inte- Deasupra uşii este pisania de piatră (fig.
rioară sunt toate semicirculare. Fereastra de 42) care sună:
sud a pronaosului e semicirculară şi în «Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului
afară şi înăuntru (fig. 296). şi cu săvârşirea Sfântului Duh, binecredin-
In loc ca mulurile să se oprească în jos ciosul şi de Hristos iubitorul 10 Petru Voe-
pe un plan înclinat, ele sunt întoarse spre vod cu mila lui Dumnezeu Domn al ţerii
interior. Execuţia e cam stângace; şi fe- Moldovei, fiul bătrânului Ştefan Voevod, a
restrele au fost cioplite ulterior pentru a zidit şi săvârşit acest hram întru numele
permite aşezarea unor tocuri. Soclul e foarte Adormirii Precistei şi Stăpânei noastre Năs-
cătoare de Dumnezeu Maria, în anul
7040 (I532) luna Septemvrie I2, iar
al Domniei lui anul al cincilea şi pe
al şaselea curgător».
Biserica este zugrăvită pe dină
untru şi pe dinafară. Aceasta din
urmă podoabă este ceva ştearsă dar
totuş se recunoaşte foarte bine pe
faţada de miazăzi. Zidul e împărţit
în dreptunghiuri cu diferitele scene
religioase alese, iar dealungul soclu-
lui este o friză de rinsouri romano-
bizantine. In acel aş loc ca şi la
celelalte biserici din acest timp,
adică pe peretele exterior de mia-
zăzi a pronaosului, găsim Imnul A-
catist, cu reprezentarea asediului Ţa
rigradului, iar în dreapta lui Rădă
cina lui Ieseu.
Inăuntru pictura este tot cea veche,
dar e repictată în cele mai multe
părţi. Asemenea şi în etajul prid-
vorului.
Fig. 37. Baia. Vedere înainte de restaurare. (C. M. 1.)
Tabloul votiv, rezugrăvit şi reparat,
(fig. 336), ne înfăţişează pe Petru
simplu, de piatră cioplită cel puţin la col- Rareş cu Doamna lui Elena, (designată aici
ţuri şi pe partea de apus. E o simplă teşi prin al doilea său nume: Ecaterina) şi cu unul
tură la 45° cum se regăseşte la toate biseri- din copii lor. Domnul are un costum mai
cile modeste dela noi şi din Ardeal. puţin somptuos decât cele din vremea lui
U şa principală este tot cu chenarul gotic Ştefan cel Mare şi poartă pe cap, sub co-
cunoscut în arc frânt cu mai multe muluri roană, un fel de bonetă cu mărgăritare.
rezemate pe baze mici ornate dar fără Are un guler tot cu mărgăritare, precum
ramă dreptunghiulară (fig. 284). In lunetă şi Doamna, care poartă pe cap, sub co-
e o Maică a Domnului de tipul Eleusei, roană, un văI care-i cade pe spate. Mâne-
repictată modern dar probabil tot pe una cile cămăşii sunt ca acelea ce am văzut în
veche. portretele femeilor din frescile vremii lui
Fig. ,38. Baia. Secţiunea longitudinală a bisericii.
v J\ " ~ J... 5 ),0 A':J .......

Ţr!rl r [·[Jl r [ [ 1 r
Fig. 39. Baia. Planul bisericii.
Fig. 40. Baia. Uşa pronaosului. (C.)

Fig. 41. Baia. O fereastră. (C.)

Ştefan cel Mare. Copilul reprezentat e un Se mai regăsesc şi rămăşiţe de pietre

băiat, cu un costum aproape identic cu sculptate în curte, care par a proveni dela
al lui Rareş. Biserica ce o ţine Domnul uşa peretului interior, acuma dispărută, şi
în mâini lasă să se recunoască foarte bine dela o fereastră probabil schimbată din locul
faţada astfel cum s'a regăsit acuma în urmă. ei (fig. 284).
La altar, la proscomidie, găsim o scenă
care aminteşte pe aceea din acelaş loc la SF. DUMITRU DIN SUCEAVA
Părhăuţi; e Maica Domnului care ţine îm-
brăţişat pe Hristos cu picioarele sale în mor- Sf. Dumitru din Suceava, construită între
mânt. Această înfăţişare, ca şi cea dela Păr 1534 şi 1535, este de un tip asemănător cu
hăuţi-un fel de pieta-aminteşteun subiect Sf. Gheorghe din Hârlău la care s'ar adăoga
cunoscut şi în Rusia din veacul al XVI-leal). un pridvor, cam în felul celui dela Probota.
Este deci o biserică cu
turlă pe naos şi cu pro-
naosul cu câte două fe-
restre pe fiecare latură sud
şi nord. Acest pronaos, ca
şi cel dela Hârlău şi cel
dela Moldoviţa, este boltit
printr' o calotă pe cele două
sisteme de arcuri încruci-
şate cunoscute.
Peretele median a fost

luat pentru a lărgi trecerea,
astfel cum s'a întâmplat
aşa de des cu bisericile din
Fig. 42. Baia. Pisania. (C. M. 1.) vremea lui Ştefan cel Mare.
Biserica este de dimensiuni
In etajul de sus al pridvorului-clopot- destul de mari, are 21,60 m. lungime in-
niţă se regăseşte un ornament care pare terioară şi 24,80 m. lungime exterioară.
special acestei vremi. Este o combinaţiune Din lipsa compartimentului mormintelor,
de pătrate şi de arcuri de cercuri colorate constatată şi la Baia, putem deduce că
(fig. 423) în diverse culori, negru, roşu, acest compartiment era judecat util
galben, şi care dă impresia unui soi de numai pentru bisericile mănăstireşti, unde
marcheterie. era de folos şi cămăruţa tezaurului. Intr,un
Grafitele sunt numeroase, mai cu seamă oraş (căci atuncea Baia era oraş), într'o
în altar, dar date n'am găsit precum nici un biserică destinată obştei locuitorilor, grop-
semn lapidar. niţa era numai o împiedicare.
Cu toată simplicitatea liniilor ei, biserica Dealtminteri ctitorii cari îşi pregăteau 10-
din Baia e totuşi de proporţii elegante şi pi- caşui de veci, alegeau totdeauna pentru
toreşti. Este şi interesantă prin faptul că ne aceasta locuri retrase şi ferite de sgomotul
arată odată mai mult eclectismul construc- vieţii precum erau mănăstirile sau biseri-
tiv dela începutul domniei lui Petru Rareş. cile aşezărilor lor de baştină.
Nici cămara tezaurului nu era atât de nece-
1) KondakoL The Russian Icon, pag. 107. sară într'un oraş unde loviturile neaşteptate
ale tâlharilor nu erau atât ~de temut şi Cele două rânduri de ocniţe care la Pro-
unde odăjdiile şi bogăţiile bisericii puteau bota nu merg decât până la pronaos, în-
să fie păstrate în siguranţă chiar în altarul conjoară la Sf. Dumitru toată biserica.
lăcaşului sfânt. Pridvorul însă are deschizăturilE' sale în-
Fig. 43. Sf. Dumitru din Suceava. Vederea bisericii. (Fot. Bălan.)
In exterior Sf. Dumitru seamănă cu Pro- chise prin frumoase ferestre (veriere) gotice,
bota. Contraforturile sunt aşezate la fel. de o elegantă execuţie (fig. 303 şi 297).
Absidele laterale au câte cinci laturi Ferestrele mici ale absidelor sunt aproape
iar absida cea mare, nouă (ca la Homor, la fel ca la Probota şi la Moldoviţa (fig.
în loc de şapte ca la Probota şi Moldoviţa). 29 6).
BULETINUL COMISIUNII MONUM ENTELOR ISTORICE
.
"
Fig. 44. SI . Dumitru. "
Secţ la longitudm
" ală a bisericii.
Fig. 45. SI . Dumitru.

" "" (Ar h . A. Popovici.)
Planul bisericu.
+~J r~! I f1. rI...Ll:.4-l".I

2.0 _
C ~
7 _ 1
C. _ T <,__rI-'o J
1 [_ Ţ ! Ţ
.'3
1
b4
..
A
I 1- ! r J
Contraforturile au obişnuitele profile la la partea ei superioară o sculptură repre-

copertinele lor. Soclul este înalt şi de un zentând doi înger aşi cari ţin o cunună cu
profil foarte răspândit în toată această marca ţării (fig. 53).
vreme (fig. 310 şi fig. 313). Acest subiect este copiat după o balustradă
E întors spre pământ în dreptul uşilor. din capela Sixtină care poartă armele lui
Fig. 46. Sf. Dumitru. Peretele est al pronaosului. (H.)
Aceste uşi, în arc frânt, sunt fără chenar Sixt IV. şi care e datorită lui Mino da
şi au muchia luată. Fiesole 1).
Cornişa actuală este modernă, refăcută în Acest motiv a fost des copiat; nu-l gă
veacul al XIX-lea odată cu frontonul ridi- sim însă în ţările vecine nou.ă, de unde
cat pe partea de răsărit a bisericii. ne veneau curentele artistice. Ar fi deci
Pisania aşezată ca la Probota e prinsă un caz - unic, cred în această vreme, şi
într' o ramă de baghete încrucişate la col-
ţuri; ea prezintă particularitatea de a avea 1) Bertaux. Roma, pag. 126.
Bulrtlnul Comlslunii )Ionumentelor IstorIce

50 BULETINUL COMISIUN II MONUMENTELOR ISTORICE
cu atât mai de preţ - de înrâurire directă ţării Moldoveneşti,fiul bătrânului Ştefan

din Italia la noi. Voevod, să zidească biserica în mijlocul ce-
Pisania 1) spune: tăţii Suceava, unde este hramul Sfântului
«Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului slăvitului marelui mucenic şi purtător de
biruinţă, Dimitrie, izvorătorul de mir.
Şi a început a zidi în anul 7°42 (1534)
August 10 şi s'a isprăvit în anul 7043
(1535) August 30 şi s'a sfinţit prin
mâna prea sfinţitului Mitropolit
Teofan».
Uşa de intrare - gotică - cu cele
două rame dreptunghiulare cuprin-
zând între ele un chenar în arc
frânt, aduce aminte pe cele dela
Hârlău, Moldoviţa, Sf. Gheorghe din
Suceava şi Homor (fig. 282).
Picturile din lunetă şi din tim-
pane sunt refăcute într'o epocă re-
centă.
Inăuntru biserica mai are în mare
parte zugrăvelile ei cele vechi, într'o
stare destul de proastă şi mult îne-
grite. Tabloul votiv este ciuntit prin
lărgirea uşii din zidul median. Se
mai văd Petru Rareş, Doamna Elena
şi doi copii (fig. 346).
Multe grafite dela sfârşitul vea-
cului al XVII-lea se găsesc pe pereţi.
In exterior urme de picturi nu
se mai văd de cât la turlă unde se
mai zăresc câţiva sfinţi cu cununi în
relief, astfel cum se văd la Arbora
şi la pridvorul din Voroneţ, bunăoară.
Această tecnică împrumutată dela
icoane e destul de rară în frescă.
Semne lapidare s'au găsit în câ-
teva locuri (fig. 324).
In pronaos şi în pridvor mai sunt
Fig. 47. Sf. Dumitru. Peretele sud al pronaosului văzut din câteva pietre de mormânt, printre
afară (H.)
care aceea a unui fiu a lui Rareş,
şi cu savarşirea Sfântului Duh, a vrut bla- Bogdan, mort în 1540.
gocestivul şi de Hristos iubitorul 10 Petru Această foarte interesantă biserică me-
Voevod, prin mila lui Dumnezeu Domn al rită să fie cercetată de aproape şi cură
ţată în afară şi înăuntru pentru a i se
1) Kozak. Inschriften, pag. 138. reda vHhea t:i înfăţişare.

DESCRIEREA BISERICILOR SI
fig. 48. SI. Dumitru. Bolta naosului. (H.)

Fig. 49. SI. Dumitru. Bolta pronaosului. (H.)

Fig. 50. Sf. Dumitru. O fereastră mică. (H.) Fig. 51. Sf. Dumitru. O fereastră mare. (H.)
Fig. 52. Sf. Dumitru. Uşa pronaosului. (H.)

, (~~t~lfltlO ., ~mtl\~~{CArerQ1Ţ,m-
H~lro~it~IQl'tlUJ)Uif(tl~MnÎLfti~Iffif(~\l~crţ
I tJffi~t~~~lTtlt~I~1tlHtI~ri'~ltlt~Mntm~ttĂffi~
1 M~~1~~bt I~H~~1Mror~1~hfOlHMlffrt~:""~1~?jfr"· hM ~1r ~
JMb i rHC1~{lilli~lbXfUJ~Mr IX· H~~lli~OlT\rrt
,}C1fltld.MHlTonOAJITfti-tQfd HA :-. ~ . .' .(.
Fig. 53. Sf. Dumitru. Pisania. (Fot. Bălan.)

Fig. 54. Coşula. Vederea bisericii. (C.)
COŞULA biserici din vremea lui Ştefan cel Mare.

Are un naos cu bolţile obişnuite moldove-
Biserica mănăstirii Coşula a fost zidită neşti şi cu o turlă, iar pronaosul este acoperit
la 1535 de către marele Vistiernic Matiaşl), de o boltă semisferică cam deformată.
pe care îl vom mai întâlni ca ctitor la Zidul despărţitor a fost scos şi aici şi
Horodniceni. înlocuit cu un arc rezemat pe zidurile de
I s'a adăogat într'o vreme târzie prid- miazăzi şi miazănoapte prin nişte capitele
vorul de pe partea de apus şi o vestmin- în stilul veacului al XVIII-lea.
tărie pe partea de miazăzi a altarului. Pendentivele obişnuite cari mijlocesc tre-
Ea are un plan simplu, ca acel al unor cerea dela pătratul arcurilor mari ale nao-
sului spre pătratul arcurilor diagonale sunt
1) CL Bul. Corn. Mon. Ist. 1926. N. Iorga. Coşula. înlocuite printr' o ciudată construcţie fără
formă bine definită şi

care trebuie - cred pronaosului, care era la început uşa exte-
- atribuită unei stângace reparaţiuni. rioară, are aceeaş construcţie şi acel aş profil
La unghiuri arcurile recad pe console cu ca cea interioară, pe când, atât în vremea
muluri mărunte, de un stil clasic decadent lui Ştefan cel Mare cât şi în aceea a lui
(fig. 309). Rareş, aceste uşi exterioare au chenarul
Fig. 55. Coşula. Vederea bisericii din spre vest. (C.)
Chenarul uşii zidului desfiinţat e mutat lor principal în forma gotică cunoscută cu
la intrarea în noul pridvor; e de tipul cu- arcul frânt (fig. 28 I).
noscut pentru uşile interioare din timpul Canatul uşilor este de fier cu şine oblice
lui Ştefan cel Mare, adică cu rama. drept- încrucişate şi cuie groase astfel cum sunt
unghiulară, cu baghete încrucişate şi cu şi la Mănăstirea Neamţului şi la multe bi-
colţul interior de sus rotunjit. serici, atât în Moldova cât şi din ţările vestice
Ceeace este de notat însă, este că uşa vecine.
/ / '/
////~'/n'Z~/r ~//k// /"/h ~
o A 2. :» 4 5 c, "7 o (J "'0 AS w
~b::f:::b::l:d--td::;:l;:=I::::l=J: 1:1::l:!dl=:!=::I:b=-.Jlc;;:dd...=--+::h--=--===.d
", -
~ -'-- .-
1') - ,
I I '
Fig. 56 (sus). Coşula. Secţiunea longitudinală a bisericii.

Fig. 57 (jos). Coşula. Planul bisericii. (Arh. A. Popovici.)
DESCRIEREA BISERICILOR S9
Fig. 58 (sus). Coşula. Bolta naosului. (C.) Fig. 59 (jos). Coşula. Bolta pronaosului. (C.)
Deasupra uşii este pisania de piatră (fig. la altar cât şi cele laterale au câte cinci
62) care are următorul conţinut: firide şi deasupra lor ocniţe în număr mai
«Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului mare. Şirul de ocniţe face înconjurul întregei
şi cu săvârşirea Sfântului Duh, a binevoit bisericii. La turlă, ale cărei baze sunt acuma
dumnealui Matiaş, Marele Vistiernic, şi a în parte îngropate în acoperişul de şindrilă,
zidit hramul Sf. Nicolae la mănăstirea sa, sunt douăsprezece firide şi douăzeci de ocniţe.
pe Miletinj s'a început la 23 Aprilie şi s'a Ferestrele turlei sunt dreptunghiulare şi
săvârşit în acelaş an, anul 7043 (1535) cu un profil oarecum Renaştere. Acope-
Septemvrie 8 zile» 1). rişul, de şindrilă, are formele în pante în-
Fig. 62. Coşula. Pisania. (C.l
In afară biserica, construită de materiale trerupte ce le ştim dela Probota - re făcut

mărunte - piatră brută la zidurile drepte probabil în acest fel pe la sfârşitul veaculU1
şi la soclu, şi cărămidă la lesenele firidelor al XVII-lea sau în al XVIII-lea.
şi la ocniţe-estc acuma tencuită cu o ten- In interior se mai văd zugrăveli refă
cuială grosolană, fără urme de zugrăveală. cute în ulei peste cele vechi. Acolo unde
Se mai văd câteva rânduri de cărămizi pictura nouă este căzută sau îndepărtată
orizontale între partea inferioară a firidelor se regăseşte cea dela început, de o calitate
şi soclu. Acest soclu e simplu, tencuit şi destul de bună şi păstrând încă în multe
fără profil. Câteva grafite cu nume de că locuri, în jurul capetelor sfinţilor, cununi
lugări se mai pot ceti. aurite. Deasupra uşii de intrare în pronaos,
Ferestrele sunt schimbate. Sânurile atât în pod, deci pe vechiul zid exterior se mai văd
fresci vechi. Biserica pare deci a fi fost
1) N. Iorga. Studii şi documente, XVI, p. 279. pictată şi în afară.
••• #
Fig. 63. Horodniceni. Vederea bisericii. (C.)
HORODNICENI Peretele median a fost scos într' o vreme

mai recentă aşa cum s'a întâmplat aşa de
Biserica din Horodniceni, zidită la 1539, des în Moldova.
are asemănare cu cea din Râşca; turla e Pridvorul, luminat printr' o singură des-
însă mai scundă, încolo proporţiile şi dis- chidere, are acuma un tavan în loc de
poziţiile bolţi1or sunt la fel. boltă.
Această biserică are un pridvor ce nu se mai Şi peretele ce despărţea pronaosul de
vede la Râşca unde - dacă a fost - este pridvor a fost scos.
înlocuit printr' o construcţie întreagă, im- Pardoseala bisericii e cu două trepte mai
portantă. Şi cu Coşula şi chiar cu Homor jos ca în pridvor; se ridică treptat spre
are oarecare trăsături comune. Naosul cu pronaos cu o treaptă, cu două spre naos
absidele lui laterale e acoperit cu bolţi mol- şi încă cu alte două spre altar.
doveneşti care susţin turla. Arcuri transver- Uşa dintre pronaos şi naos a dispărut
sale cari se adaogă arcului mare de est, acuma odată cu peretele. Deasupra celei
prelungesc altarul. aşezată în exterior este o cornişă-lintel de
Pronaosul e acoperit cu o cupolă semisfe- profil clasic deasupra căreia se vede pisania
rică. (fig. 68) într'un chenar gotic, cu un profil
Arcurile de miazăzi şi miazănoapte sunt simplu dar frumos.
duble şi recad ca şi cele transversale pe Acest chenar este împodobit pe cele patru
console la fel ca în naos. laturi cu câte un mic scut; cel de sus arată
V A 1. .,:) '-" $ AU AS .....
[ .I;\r-\I=TI=!o[~T-=[""",T ""I~J=[b=.!==b=d=b""=======Î
..
Fig. 64 (sus). Horodniceni. Secţiunea longitudinală a bisericii.

Fig. 65 (jos). Horodniceni. Planul bisericii. (Arh. A. Popovici.)
un semn în felul celui de pe pajura chivo- Pisania spune: 1)

tului dela Arbora, cel din stânga monograma «Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului
ctitorului, Marele Vistiernic Matias (cel dela şi cu săvârşirea Sfântului Duh s' a gândit
Coşula). şi a binevoit dumnealui Matiaş, Marele
Scutul din dreapta indică anul, în cifre Vistiernic, de a zidit biserică, anume unde
este hramul Pogorîrea
Sfântului Duh asupra
Sfinţilor ucenici ... în zi-
lele blagocestivului Domn
Ioan Ştefan Voevod şi în
zilelelui chir Teofan Mi-
tropolitul Sucevei şi o
a săvârşit în anul 7047
[1539] luna Noemvrie 8
zile».
Biserica este de pro-
porţii frumoase, sveltă
şi înaltă.
Sânurile sunt însem-
nate prin cunoscutele fi-
ride lungite deasupra că
rora vine rândul de oc-
niţe, care înconjoară
toată biserica.
Un soclu cu profilul
simplu arată numai în
două-trei locuri să fie
de piatră; e de asemă
nat cu cel dela Cotnari
sau dela Baia.
La intrarea în pridvor
e întors în jos.
Ferestrele de tipul
mic şi-au păstrat che-
narele ce au forme-
Fig._66. Horodniceni. Uşa de intrare. (C.) le obişnuite (figura
28 9-2 9 0 ).
Urme de picturi nu se
arabe de duct gotic, 1540 (adică un an mai mai văd, mCl In interior, nici în afară,
mult decât data din pisanie). nici alte semne lapidare decât cel de pe
In fine scutul de jos conţine un fru- pisanie.
mos semn lapidar, iscălitura meşterului
cioplitor care a săpat pisania şi, proba-
bil, a sculptat părţile de piatră ale bisericii
(fig. 320). 1) Iorga. Inscripţii 1, pag. 64.
Buletinul ComlsluniJ Monumentelor 1 [orice

BISERICA DANCU Pisania sună astfel:

«In numele Tatălui şi al Fiului şi al Sf.
Biserica Dancu din Iaşi, cu hramul Sfinţii Duh, cu voia lui Dumnezeu dumnealui Iurie
Voevozi, a fost zidită la 1541; a fost dă şi Danco şi au făcut acest hram pentru ru-
râmată la 1903 fiindcă se judeca că nu se găciunea arhistrategilor Mihail şi Gavril şi
mai putea repara. Cred mai curând că a a celorlalte fără trup puteri, şi pentru po-
fost condamnată fiindcă se găsia lângă Tea- menirea sa şi părinţilor săi, tuturor celor
trul Naţional, pe piaţa nouă ce s'a creat. adormiţi; şi s' a săvârşit în zilele bine cin-
Iată ce spunea arhimandritul Ilarie Hu- stitorului 10 Petru Voevod în anul 7049
şanu în 1883 1). (1541) luna Iulie 30 de zile» 1).
«Cu ocazia reparării Alt document în pri-
acestei biserici, am cău vinţa construcţiei n'am
tat să descoper vreo in- putut afla afară de re-
scripţie care să ateste producerea făcută prin
despre vechimea bise- îngrijirea d-Iui N. Bog-
ricei, fiindcă °aşa in- dan şi care e publicată
scripţie nu se vedea ni- în cartea d-sale despre
căeri. Şi într'adevăr că oraşul Iaşi.
am dat peste una. In Turnul din faţă este
partea de miazăzi a bi- de sigur adăugat într'o
sericei, în afară, unde epocă mai nouă, astfel
începe zidul ce desparte încât biserica din vre-
pridvorul, şi la o înăl mea lui Rareş este nu-
ţime de 3,06 m, am mai partea din fund. De
descoperit o piatră, ce aici rezultă că este o
face parte din zid şi a biserică fără sânuri la-
căreia faţă fiind adân- terale şi poate fără turlă,
cată de 0,05 m. sub căci turla ce se vede este
tencueală, era acoperită după aparenţă adăugată
cu un rând de cărămizi sau poate schimbată. Nu
bine lipite peste faţa ei i se vede nici o bază,
şi tencuite asemenea cu cu toate că acoperişul
Fig. 69. Biserica Dancu din Iaşi.
zid, care ascundeau aşa (După N. Bogdan. Iaşi.) apare cu o pantă foarte
de bine inscripţia de pe dulce.
acea piatră, încât nimeni n'ar fi crezut că Se vede că naosul avea câte o fereastră
acolo se află un aşa ceva. Acea piatră desco- pe fiecare latură iar pronaosul două ferestre,
perind-o, am putut distinge pe dânsa o veche cel puţin pe latura nordică, aceea ce se
inscripţie slavonă, pe care am pus-o în stare vede în fotografie.
de a se putea discifra chiar de jos. Pe faţa Putem conchide la un plan simplu oare-
acelei pietre, ce are o lungime de 0,90 m. cum asemănător cu cel dela Baia, Păr
şi o lăţime de 0,52 m., se poate distinge cu hăuţi sau încă cu cel dela Şipote, Văleni,
destulă claritate următoarea inscripţie». Cotnari.
') Revista pentru Istorie, Archeologie şi Filologie

anul 1. 1883. pag. 180. 1) N. Iorga. Inscripţii II. pag. 134.
Fig. 70. Biserica Dancu. Pisania.

68 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTEtOR IStORICE
Fig. 71. SI. Dimitrie din Hârlău. Vederea bisericii. (C.)
SF. DIMITRIE DIN HARLAu Dimitrie; dară de cine iaste zidită dintr'un-
ceput, nu se ştie, fără numai veletu să arată
Făcută de Petru Rareş, precum arată că era atunce 7000, iară acum, cu agutorul
Grigore Ureche în letopiseţ, este c1ădită la lui Dumnezeu, ca dintru'ntăi s'au zidit şi
o dată incertă. Iată ce spune inscripţia din s' au podobit cu sălinţa, osteniala şi chel-
vremea reparaţiei făcută la 1779 de către tuiala dumisale Iordachi Cantacuzino, Marele
Marele Spătar Iordache Cantacuzino. Spătaru, şi cu agutoriul de la alţi creştini:
«Intr' această sfântă biserică să cinsteşte se arată la condică cine cătu au datu; 1779
şi să prăznueşte sfântulu mare mucenicu August 15».
Fig. 72. Sf. Dimitrie din Hâr1ău. Vederea spre altar. (C.)
o .. a. .) '" :i ~ 7 6 CII ,""O AS ....

Ir!ribLr!r!'!Lbr!r!df 1 [ [ !
Fig. 73 (sus). Sf. Dimitrie din Hârlău. Secţia longitudinal'!, a bisericii. Fig. 74 (jos). Planul bisericii.
Dedesubt stema Cantacuzinilor şi iniţia Sf. Dimitrie între 1540 şi 1542, dar fără a
lele lui Iordache 1). arăta pe ce se bazează. Nu mai încape în-
Ar fi deci - în orice caz - posterioară doială că biserica este zidită înainte de sfâr-
anului 1492. (7000). şitul veacului al XVI-lea şi nu poate fi de
Fig. 75. Sf. Dimitrie din Hârlău. Un contrafort. (C.)
Părintele Narcis Creţulescu, în cartea sa sigur o greşeală

de a o atribui~ conform le-
despre mănăstirea Râşca, arată că s'a clădit topiseţului, Domniei lui Petru Rareş.
Ca plan şi elevaţie, Sf. Dimitrie este o
1) Iorga. Inscripţii 1. pag. 8. evidentă copie după Sf. Gheorghe din acel aş
oraş, având şi dimensiuni aproape la fel 1). Dealtmintrelea, biserica a fost zidită
Deosebirile sunt secundare. Principala este fără economie şi pietrele cioplite din para-
bolta pronaosului care în loc de a prezenta ment arată o mână de meşter.
dubla încrucişare de arcuri ce supoartă cu- Nu se văd acuma urme de picturi nici
pola la Sf. Gheorghe, este formată dintr'o înăuntru, nici în afară.
simplă calotă turtită, aşezată pe cele patru Peretele de despărţire dintre naos şi pro-
arcuri mari lipite de ziduri. naos a fost dărâmat şi aici mai radical încă
O dublă coroană de cărămizi aşezate în de cât la Sf. Gheorghe, iar ferestrele nao-
zimţi este intercalată. sului au fost lărgite Iăsându-se numai aceea
Acest element de un caracter mai nou, din absida mare cu forma ei primitivă; şi
ne face să credem că bolta a fost pre- ferestrele turlei au scăpat de distrugere.
făcută în acest mod la o reparaţie - poate
în 1779.
Turla, mai puţin înaltă ca la Sf. Gheor-
ghe, are acuma o singUră baza vizibilă; în-
colo totul e la fel.
Absidele, firidele, ocniţele sunt ca la Sf.
Gheorghe; asemenea şi contraforturile, chiar
cele dela nord şi dela sud ale altarului şi cari
au aceeaş formă specială ce n'o mai găsim
într'altă parte. Profilele soclului (fig. 314),
ale ferestrelor şi al chenarului uşei de intrare
(pe cât se mai poate vedea, căci este foarte
stricat) se aseamănă, d:.că nu sunt identice.
Copia este evidentă.
Soclul are o a doua ieşitură la partea ei
inferioară, în formă de bancă, ceeace este
una din caracteristicile posterioare vremei
lui Ştefan cel Mare şi obişnuită în mijlocul
veacului al XVI-lea. Fig. 76. Sf. Dimitrie din Hârlău. Uşa de intrare.
Este de observat că în această bancă
a soclului erau grinzi de lemn formând le-
gătură şi destinate deci prin tensiunea lor
ZAHAREŞTI
a anula eşirea rezultantei împingerilor la-
terale ale bolţilor.
La acel aş rezultat concura şi supra-lărgi Biserica din Zăhăreşti, cu hramul Sf. Du-
rea soclului. mitru, la o mică distanţă de Suceava, a fost
Ce lipseşte însă la Sf. Dimitrie şi nu zidită în 1542 (sau ceva mai înainte) de
apare nicăeri sub tencuelile actuale sunt că pârcălabul de Hotin, Nicoară Hîrovici. (Amin-
rămizile aparente şi rotocoalele smălţuite tim că la Probota, se găseşte piatra de mor·
dela Sf. Gheorghe, un argument mai mult mânt a lui Hîra, pârcălab şi el de Hotin,
pentru a afirma că Sf. Dimitrie e posterior care a murit în 1545).
Domniei lui Ştefan cel Mare. Tot din 1542 este piatra de mormânt, află.
toare în biserică, pe care a pus-o Nicoară
1) CL G. Balş. Bisericile lui Ştefan cel Mare, pag. 47. Hîrovici mamei sale, Marena (fig 396).
Biserica seamănă în plan cu cea din Cot- Ferestrele sunt toate de tipul mic;
nari, dar are în locul absidelor laterale o chenarele sunt de piatră de talie, de
uşoară concavitate, ca la Şipote, Văleni şi la formă gotică şi în arc uşor frânt, sau
Baia. mai bine zis alungit; la altar chenarul
Deosebirea principală este că biserica e de aceeaş profilatură e dreptunghiular şi
cu turlă şi chiar cu o turla originală, mulure1e se opresc pe un plan înclinat (fig.
căci în loc să !se :ridice ca de obiceiu 296 ).
Fig. 77. Zăhăreşti. Vederea bisericii. (H.)
pe al doilea patrat de arcuri aşezate pie- Uşa de intrare, în plin cintru, are ner-
ziş,mai este un al treilea patrat de arcuri vuri tot gotice ca profil; ele se continuă
înscrise, ceeace reduce şi mai mult dia- în sus formând o ramă dreptunghiulară
metrul turlei. (fig. 284).
Este prima oară când găsim în Moldova Deasupra vine o cornişă cu denticule, totul
această construcţie, mai rafinată, de bolţi. reprezentând astfel un tip de trecere dela
Al doilea arc al naosului spre altar, este gotic la Renaştere.
excepţional de lat. Pe panoul de deasupra uşii se văd două
Zidul despărţitor dintre naos şi pronaos mici scuturi.
a fost şi aci înlăturat. Unul e ceva stricat dar pe celălalt se
74 BULETINUL COMISIUNll MONUMENTELOR ISTORICE
')~~~~-:. .40 Ali ......

411111111111 1 T I J
Fig. 78 (sus). Zăhăreşti. Secţiunea longitudinală a bisericii.

Fig. 79 (jos). Planul bisericii. (Arh. A. Popovici.)
Fig. 80. Zăhăreşti. Uşa de intrare. (H.)
Fig.8r. Zăhăreşti. O fereastră.

recunosc două chei încrucişate - arme în RÂŞCA

legătură probabilă cu funcţia de pâr-
călab al cetăţii Hotinului a lui Nicoară Biserica mănăstirii Râşca nu-şi mai pă
Hîrovici. strează vechea ei inscripţie. Totuş a existat
Inscripţia bisericii nu se mai găseşte. După o pisanie slavonă care se mai vedea la 1801
o tradiţie locală s' ar afla la Horodniceni, «scrisă pe piatră cu slove de aur, deasupra
de lângă Fălticeni. uşii din lăuntru în biserica care este şi
Fig. 82. Zăhăreşti. Bolta naosului. (H.)
In exterior biserica are o înfăţişare astăzi la mănăstirea Râşca din ţinutul Su-
simplă. Exteriorul turlei pare să fi fost re- cevei» »2).
maniat. Iată traducerea acestei inscripţiuni astfel
Soclul de piatră e acuma teşit la 45°, cum se găseşte în condica arătată 3).
totuş se mai regăseşte într'un loc un profil «Aceasta sfânta şi dumnezească mănă
mai bogat (fig. 314). stire ce se numeşte Râşca, au luat începere
Zidurile, în raport cu dimensiunile a se zidi în anul 7050 (1542) luna Maiu 10,
reduse ale bisericii, sunt foarte groase şi s'au sfârşit tot într'acest an, în zilele lui
(1,60 m.). .
Urme de zugrăveli nu se mai cunosc 1).
Petru Voevod, iarăş cu cheltuiala Domniei
") Condica dela Dumbrăveni; din anaforaua din 30

1) Cf. Romstorfer. Mitth. der k. k. Central-Commis- Dec. 1813.
sion 1897, pag. 52. 3) Traducerea de R. Rosetti.
Fig. 83. Râşca. Vederea bisericii. (C.)

~ ~
<*>
M
te Ă, A
~ ~
>.{
I
I
I
I
~I
>
•
I I 5 ~ ... -' "-...

..r '+-.. ;
~ ,\ l' \
I"
, \
\ I , I \
\
1
\
\ \ ) /1 ,
~
I \
\
> ~
~
\ I
i'
I
I
I
,
I
I
;
/\
I
I
,,J ,
, ') ___ ..TI ,
\.
- ------ __5. -_._._-_.'-- - -i-'/1====\-':
",,
, \
~
"
o '2. 3 4 5 G 7 ~ CI -10 A'3 2.0 "M.

r !! Ţ! L J l;;;;;===~T===~J
I
I
I
I I I I
I I I
I I I I Fig. 84 (sus). Râşca. Secţiunea longitudinală a bisericii.
+~-----~;
-U
- ""-f ..............
Fig. 8S (jos). Râşca. Planul bisericii.
Sale, ce s'au dat prin mâna smeritului Epis- refăcută, dar ea trebuie, ca totdeauna, să
cop Macarie al Romanului şi prin mâna lui reproducă pe cea veche.
Ioan şi a lui Teodor Balşe, logofeţii lui Pe- Biserica azi se prezintă ca o clădire lungă
tru Voevod celui mai sus numit, şi în egu- cu două turle. Până deunăzi, în 1923, când
menia lui Nil, smeritul ieromonah». a ars biserica, avea chiar trei turle, cea din
Această dată este confirmată prin ce spune mijloc fiind de lemn.
Grigore Ureche; De fapt biserica din vremea lui Rareş
Fig. 86. Râşca. Tabloul votiv. (C.)
«După ce s'a întors (1542) Petru Vodă e de dimensiuni destul de modeste, fără
din Ţara Ungurească... au săvîrşit mănă compartimentul mormintelor, compusă nu-
stirea Probota, care era zidită de dînsul, şi mai din naos şi pronaos.
o au sfinţit. Aşijderea şi mănăstirea de Construcţia dinspre apus, mare ca o bi-
Râşca s'au apucat a o zidire...1). serică, alipită de cea vecheI a fost făcută
Petru Rareş şi familia lui se văd zugrăviţi în 16II-1617 de către Marele Vornic Co-
pe peretele votiv i pictura este într' adevăr stea Băcioc, astfel precum arată pisania din
pridvor.
Nu vom vorbi deci decât de partea cea
veche, singura ce datează din vremea ce o
1) Letopisetile M. Kogălniceanu (Grigorie Ureche)
pag. 172. studiem.
80 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTEtOR ISTORICE
Naosul are bolta cunoscută moldovenească vremea restaurării mănăstirii de către Bă
cu o turlă înaltă. Pronaosul e boltit în ca- cioc, judecând după ocniţele bazei, ce nu
Iotă sferică. mai este, dealtmintrelea, de formă stelată,
Acest plan este acel al Horodnicenilor, al ci octogonală, la cele două soduri supra-
Coşulei. puse.
Poate să fi avut, la început, un prid- Tot ce a rămas din pietrăria dela în-
vor care se va fi scos sau schimbat, când ceput este sodul, care are un profil în genul
s' a făcut noua construcţie a lui Costea celor dela Moldoviţa, Episcopia Romanului
Băcioc. şi altele (fig. 314).
Aşa s'ar putea explica partea estică a Semne lapidare nu se găsesc. Partea cea
acestui adaus şi faptul că mormântul veche a bisericei este zugrăvită în exterior;
mamei lui Lăpuşneanu se găseşte în a- partea nouă are numai firidele pictate.
ceastă parte. Această zugrăveală este, de sigur, aceea dela
Şi peretele despărţitor al naosului de pro- 1827 despre care vorbeşte inscripţia de mai
naos a fost scos în 1827 precum arată o sus.
inscripţie (Iorga. Inscripţii 1, p. 54) când Ea a fost dealtmintrelea primenită în
s' a adăugat şi pridvoraşul de apus şi pros- 1906, când se bătuse şi şindrilă nouă pe
comidia ce s' a dărâmat acuma la reparaţia învelitoare.
făcută în 1925 după incendiul ce a mistuit Pe unele părţi, sub această pictură, se mai
mănăstirea şi acoperişul bisericii. Tot atun- văd grafite, spre pildă leatul 1646 şi diverse
cea a ars şi turla de lemn aşezată între nume.
cele două turle de zid. Acoperişul ars prezinta şi el ca la Probota,
Această inscripţie spune: această etaj are de planuri şi aceste turnuleţe
«Intru cinstea şi mărirea sfântului ierarh în miniatură la vârfurile coamei, ce se re-
Nicolae, patronul aceştii monăstiri, la anul găsesc des în Moldova.
1827" în zilele preasfinţitului Mitropolit Ve-
niamin Costache, prin sârguinţa şi cheltuiala
pre-cuviosului arhimandrit chir Ioan, egu- BISERICA DOMNEAScA
menul acestui sfânt locaş, care s'au prefăcut DIN T ÂRGUL-FRUMOS
după modelul obişnuit acuma în Moldova,
s'au lărgit în lăuntru prin dărâmarea unui Biserica S-ta Paraschiva (Domnească) din
părete din mijloc, s'au mărit şi s'au întărit TârguI Frumos, a fost ridicată în timpul lui
ferestile cu gratii, s'au adaos proscomidia, Petru Rareş, cum reese din pomelnicul zu-
s'au înformat fostul pridvor în trupul bise- grăvit din proscomidie.
ricii, adăogindu-i-să. altul, de nou s'au aco- S'ar putea ca vechea pisanie să mai existe
perit, s'au zugră.vit pe din lăuntru şi pe din ascunsă prin turnul adăugat în faţa uşii de
afară şi s'au împodobit cu multe odoară, intrare.
înturnîndu-se multe drituri şi moşii împre- Pomelnicul zugrăvit «al fresco» în altar
surate». spune 1) pe slavoneşte:
Se poate deci înţelege că tot atuncea s' a «Pomeneşte, Doamne, sufletul robului tău.
închis intrarea din pridvorul lui Băcioc ce 10 Petru Voevod, şi Doamna lui, Elena şi
s'a găsit complet zidită şi s'a scos acuma fiii lui Iliaş Voevod şi fratele lui Ştefan şi
la iveală. Constantin şi Ruxandra şi robul lui Dum-
Ferestrele sunt toate lărgite şi turla de
pe naos fusese refăcută probabil, încă din 1) N. Iorga. Inscripţii II. pag. 291.
DESCRIEREA BISERICILOR 8r
nezeu Anton Vartic, în Domnia Domnului In exterior biserica nu înfăţişează

nostru... şi Anton pisah». nimic deosebit, nu are - ca dealtmin-
Numele lui Iliaş este scos, precum s'a în- trelea mCl cea din Cotnari - nici un
tâmplat în mai multe pisanii după turcirea contrafort şi nici soclul nu arată nici un
lui; dar faptul că a existat, arată că pomel- profil.
nicul e vechiu şi într'adevăr din vremea lui Inăuntru nu se mai găseşte nici o urmă
Rareş. de pictură veche, afară de pomelnicul de-
Fără această mărturie,am putea avea spre care am vorbit mai sus.
oarecare dubiu asupra vechimei acestei clă Intr'o epocă mai recentă s'a adăugat la
diri sub forma ei actuală, căci este într'a- apus, un turn clopotniţă care serveşte de
devăr foarte simplă, cu naosul şi pronaosul intrare şi care ascunde probabil vechea pi-
Fig. 87. Biserica Sf. Paraschiva (Domnească) din Târgui-Frumos. (C.)
la fel şi fără nici o caracteristică a acestei sanie aşezată probabil în zidul de vest al
epoci, afară doar de asemănarea planului cu bisericii deasupra intrării.
acel al Cotnarilor. Uşa de intrare în acest adaos prezintă un
Şi aici trebuie arătat că bolta naosului, chenar de piatră, mai mult sau mai puţin
în loc să fie susţinută de arcurile piezişe clasic.
moldoveneşti cunoscute ca la Cotnari, este Am putea deci pune şi biserica Domnească
o simplă calotă sferică, direct aşezată pe din TârguI Frumos în rândul celor care
cele patru arcuri mari. Peretele median a imită sau copiază bisericile din vremea lui
fost scos şi un arc mare uneşte naosul şi Ştefan cel Mare.
pronaosul. Amintesc totuş că nici Cotnarii nu-şi
Ferestrele sunt schimbate, mărite şi nu mai păstrează pisania şi că atribuţia a-
mai arată nici un chenar precum nici uşa cestei biserici vremei lui Ştefan este ba-
de intrare în pronaos. zată pe tradiţie cu care caracterele arhi-
pulctinul Comj,'iunii Monumcntrlor 1 torice 6

.. 5
Ţ
'0J
LI
Fig. 88 (sus). Biserica SI. Paraschiva. Secţiunealongitudinalăa bisericii. lFig. 89 (jos). Planul bisericii. (Arh.A.Popovici.)
tectonice ale clădirei nu sunt în contra- Există deci şi în privinţa Cotnarilor o

dicţie. oarecare îndoeală.
Uşa şi ferestrele arată însă caractere mai Lângă
Biserica Domnească din TârguI Fru-
recente şi ar fi fost deci schimbate şi aşe mos se mai vedeau în veacul al XVIII-lea
zate mai târziu 1). zidurile curţii domneşti 2).
J) CI. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, pag. 139. Z) N. Iorga, ibid.
Fig. 90. SI. Paraschiva. Pomelnicul zugrăvit. (C.)

HOTIN Spre sud, unde paraclisul e alipit de re-

stul clădirei, nu sunt ferestre ci o simplă
In puternicul şi minunatul castel care al- nişă mare înseamnă locul sânului lateral din
cătueşte miezul cetăţii Hotinului, printre di- această parte.
feritele clădiri, mai toate măestrit executate, Spre miază noapte, sunt două ferestre,
care sunt îngrămădite în această incintă, se una în sânul din această parte şi alta mai
găseşte şi un paraclis, care se zice a fi fost spre intrare.
făcut de Petru Rareş. In altar, în axă, este iar o fereastră
Fig. 91. Paraclisul cetăţiiHotinului. Vedere dela sud Vest.

(Fot. Arh. Popovici.)
Legat de un complex de clădiri - poate care dominează apa Nistrului cu peste 25

palat domnesc - se găseşte acest paraclis metri.
aşezat la etaj, peste o serie de încăperi joase Ceeace este însă demn de luare aminte
şi cu intrar<." deosebită. Precum vom vedea, este că actuala zidărie şi rămăşiţele de bolţi
este verosimil ca unele lucrări să fi fost exe- nu sunt decât o căptuşeală de vreun metru
cutate aici în vremea lui Rareş, totuş pa- grosime având odinioară înapoia ei o altă
raclisul în sine trebuie să fie mai vechiu. construcţie, care pare a fi fost tot un semici-
Se compune dintr'un singur naos cu un lindru însă cu dublouri cu nişte nervuri pro-
altar. Bolta acuma e căzută dar se vede că filate, asemănătoare oarecum cu ceeace se
era un semicilindru (berceau) iar aceea a vede la Bălineşti.
altarului era un sfert de sferă legat de naos Uşa de intrare - un adevărat portal-
prin trei arcuri transversale. este foarte frumoasă, de un aspect şi cu
DESCRIEREA BISERICILOR: 85
profile neobişnuite la noi. E şi ceva mai lată In faţa acestei uşi se găseşte un pridvor
decât cele văzute până acuma, având peste care se vede foarte dar că a fost adăogat.
1,30 m. lăţime (fig. 96 şi 280). Se compune din câte două deschizături mari
Sunt nervuri care se îndoae sus într'un pe fiecare din cele trei laturi ale lui; aceste
arc foarte puţin frânt, părţile verticale con- deschizături sunt acuma zidite, afară de lo-
tinuându-se drept în sus şi întretăind arcul lăsat pentru unele uşi mai noui. Sunt în
curile de deasupra. Sunt cinci asemenea ner- arc frânt şi au o frumoasă profilatură gotică.
vuri separate prin adâncituri (cavete). Aceasta Bolţile au căzut. Colţurile sunt sprijinite
Fig. 92. Paraclisul Hotinului. Vedere dela nord. (fot. Arh. Popovici.)
pare a fi fost uşa veche; dar la o epocă mai în afară prin contraforturi aşezate pieziş
nouă s' a adăogat concentric încă o serie la 45°.
demuluri, -vreo opt-care se îndepărtează Acest pridvor aminteşte deci pe celelalte
de normele de profilatură gotică; sunt simple cunoscute din vremea lui Rareş.
toruri aşezate în mănunchiuri de câte In afară, partea veche a paradisului e din
trei, iar numai două în rândul cel mai din zidărie de pic~.tră brută. Cele două ferestre
afară. La partea lor inferioară, recad însă ale naosului spre miazănoapte au chenare
pe nişte baze ornate, tot gotice de formă; dreptunghiulare cu mulurile încrucişate la
seamănă cu mănunchiul de colonete ce se colţuri, cunoscute încă sub Ştefan cel Mare;
vede în pronaosul dela Probota, buni oară. ele nu au nimic distinctiv din vremea lui
Aceste muluri sunt însă placate pe vechea Rareş. Zidul pridvorului adăogat este însă,
zidărie. Nici o pisanie nu ne lămureşte a- peste zidăria brută, căptuşit cu mari pietre
supra datei acestei construcţiuni. de talie în placaj, după o metodă de
~---~---:::::-~~
~_--:::::r--------:v
/.A
Fig. 93. Paraclisul Hotinului. Secţiunea longitudinală.
Fig. 94. Planul paradisului. (Arh. A. Popovici.)

construcţie foarte rară în regiunile noastre, moase chenare gotice şi care făceau parte,
dar obişnuită în Armenia 1). probabil, din palatul domnesc.
Pe de altă parte, şi chenarul exterior adăo Actualmente, pe tencuiala dinăuntru, se
git uşei de intrare, cu cele multe rânduri văd resturi de picturi, pe doua. straturi.
de toruri, se aseamănă mai mult cu ce se Stratul inferior arată o imitaţie de cără
vede în Armenia şi în Georgia decât cu mizi aparente, iar cel de deasupra o frescă
ceeace găsim în altă parte. Pare deci că la cu sfinţi.
refacerea sau restaurarea acestor părţi de In unele părţi se vede o ornamen-
Fig. 95. Paraclisul Hotinului. Secţia- transversală. (Arh. A. Popovici.)
clădire ar fi lucrat unii meşteri din regiu- taţie geometrică,astfel cum o gaSIm şi
nile sud-caucaziene sau unii meşteri în cu- la Probota, la Baia, la Roman, la Vo-
rent cu metodele de cioplire şi de zidire roneţ şi care reprezintă în pictură un fel
din aceste regiuni. de marcheterie de pietre sau teracote co-
Pare că scări exterioare conduceau direct lorate (fig. 423).
din curte la pridvorul şi la intrarea în pa- In rezumat, paraclisul dela Hotin pare a
raclis. fi mai vechiu ca vremea lui Rareş, cel puţin
Şi jos, la parter, erau încăperi cu fru- din vremea lui Ştefan cel Mare, iar în timpul
lui Rareş a fost restaurat, adăugându-i-se
un pridvor şi zugrăvindu-se şi interiorul pe
o nouă boltire făcută tot atuncea sau ceva
1) Cl. Strzygowski. Die Baukunst der Armenier und
Europa, pag. 207. înainte.
VORONEŢ Mitropolitul a construit acest pridvor,

«Mali priprab>, (micul priprat) cum îl de-
Pridvorul bisericii mănăstirii Voroneţ a numeşte 3), dar a zugrăvit şi toată bise-
fost construit în 1547 de către Mitropolitul rica pe dinafară şi, evident, şi noul pridvor
Grigore Roşca 1) astfel precum arată in- pe dinăuntru. Pronaosul a fost zugrăvit în
scripţia zugrăvită, aşezată la stânga uşii de 1550 de către Mitropolitul Teofan, iar naosul
intrare şi care spune: mai înainte şi aproape sigur în vremea lui
«Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului Ştefan cel Mare, precum am arătat în lu-
şi cu săvârşirea Sfântului Duh şi cu oste- crarea «Bisericile lui Ştefan cel Mare».
neala robului lui Dumnezeu, chir Grigorie, Pridvorul este de dimensiuni restrânse şi
Mitropolitul Ţării Moldoveneşti, s'a adăogat, boltit în semicilindru (berceau) transversal
Fig. 96. Paraclisul Hotinului. Uşa de intrare.
şi s'a început şi s'a zidit şi s'a săvârşit acest pe axa bisericii. Are două uşi de intrare, una
mic pridvor; şi s'a pictat în jurul întregii pe fiecare latură sud şi nord, cu chenare în
biserici, pentru sufletul său, în zilele bla- stilul Renaşterii (fig. 285), dar cu baghe-
gocestivului Ioan Iliaş Voevod şi ale mamei tele încă încrucişate la colţurile superioare,
sale Elena, în anul 7055 (1547) luna Sep- ceeace este o amintire a goticului. Deasu-
temvrie 14» 2). pra uşilor se deschid ferestre (fig. 303)-
Asemenea şi inscripţia ce o ţine chiar la fel pe cele două laturi - cu muluri şi o
Mitropolitul, zugrăvită la stânga intrării: frumoasă ornamentaţie gotică; e împărţită
«Doamne Isuse Hristoase, primeşte ru- în două printr'un menou. Partea de apus
găciunea şi osteneala mea: acest mic prid- n'are deschideri; colţurile sunt sprijinite prin
vor, robul lui Dumnezeu Mitropolitul chir contraforturi aşezate la 45 1 •
Grigorie în numele tău cel sfânt».
1) Cf. G. Balş Bisericile lui Ştefan cel Mare. 3) Pe când inscripţia Mitropolitului Teofan numeşte
i) Kozak. Inschriften, şi O. Luţa, loc cit. mai jos. pronaosul: priprat.
~BULETINUL COMISIUNI1 MONUMENTELOR ISTORICE
9°
.' ,
-'- ~
I
I
I
I
I
I
,'Y
, '
--
\:
._----- ..
------- .... " , \
\
, \
_; _ _ _ _ _ _ _ \.#r
Fig. 98. Voroneţ. Secţiunea longitudinală a bisericii.

Fig. 99. Planul bisericii.
Tot atuncea s'a aşezat banca de piatră EPISCOPIA ROMANULUI

ce se întinde pe trei feţe ale bisericii.
Pridvorul adăogat e construit de cără Biserica Episcopiei din Roman, cu hra-
midă, pe când restul clădirii este de piatră mul Sfintei Paraschive, a fost începută de
brută. Petru Rareş pe la 1542, dar isprăvită numai
Tasarea pridvorului a produs o crapa- în vremea fiului său Iliaş la 1550.
tură pe linia de împreunare cu partea cea Pricina acestei întârzieri trebuie, în bună
veche, care produce un aspect urît şi a parte, căutată în fuga la Bistriţa a meşte-
stricat multe din picturile interesante.
Partea cea mai de valoare a acestor
adaose o a1cătuesc frumoasele fresci ce
împodobesc pereţii. Au fost dejă studiate 1)
şi ar merită să fie mai mult cercetate, căci
pe lângă interesul lor iconografic, arată şi
calităţi tehnice şi calităţi artistice ce le
aşează în primul rând (fig. 348 şi urm.).
Tot în acelaş loc unde se vede chipul
Mitropolitului, este o inscripţie zugrăvită
care spune:
«Robul lui Dumnezeu Marko pristavul,
carele a slujit acest sI. loc şi această mă
năstire a Sfântului mucenic Gheorghe».
(D-l O. Luţă redă «pristav» prin orân-
duitorul, administratorul).
Acest Marcu, care se numeşte «pristav»,
fost-a el numai prepusul care a îngrijit de
executarea lucrărilor, sau chiar meşterul
care le-a dirijat şi mai cu seamă a zugră
vit frescile? Şi Kozak 2) şi O Luţă 3) par a
fi de această părere.
Mitropolitul Grigore este îngropat în prid-
vorul nou zidit, sub o piatră frumos orna- Fig. 100. Pridvorul Voroneţului. Pisania scrisă
a pridvorului.
mentată (fig. 398). Mai multe alte pietre
din această vreme se mai găsesc şi azi.
De stranele făcute tot de acel aş Mitro- rului Ion Zidarul, tocmit de Rareş, şi
polit şi de celelalte rămăşiţe de mobilier în îndelungatul proces ce a urmat (vezi
vom vorbi mai la urmă. pag. 318).
Multe grafite, mai mult sau mai puţin Biserica primitivă a suferit mai multe
interesante, sunt sgâriate pe ziduri. modificări care au schimbat caracterul dela
început.
Urme din veacul al XVII-lea se văd
1) Milkowicz. Zwei Freskokalender in Voroneţ und
Suceviţa. Mittheil. der k. k. Central-Commission. 1898. în brâul în formă de fringhie care este
O. Luţă. Legenda Sf. Ioan cel Nou, în Codrul Cosminu- o caracteristică a acestui secol, precum şi
lui 1924. torsadele arcurilor din interior, de acelaş
2) Kozak. Inschriften pag. 210.
3) 0.- Luţă ibid. pag. 295. stil.
Tot atuncea s'au modificat de sigur şi de către episcopul Gherasim 2), când tre-
firidele faţadei tăiate acuma în mijlocul lor buie să se fi făcut şi capitelele de stil clasic
pentru a face loc brâului. ce se văd azi.
Firidele absidei au fost refăcute în veacul
al XVIII-lea, precum şi turla. Ferestrele naosului s'au mărit, iar cele
Soclul pătrat poate să fie baza inferioară ale pronaosului şi ale ~xonartexului au
dela început. pierdut ornamentaţia gotică ce umplea par-
Fig. 101. Episcopia Romanului. Vedere dela nord. (C.)
Vestmintăria alipită
altarului în partea tea de sus a golurilor precum şi menourile
de miazăzi a fost construită în 18561), iar
pridvoraşul de pe partea de nord a exo- 2) Melchisedec. Cronica Romanului, pag. 186.
<,Aceşti doi pereţi s'au distrus la reparaţia făcută de
nartexului cam tot atuncea. Episcopul Gherasim in anul 1805. Acest fel de van-
S' a deschis pereţii de separaţiune dintre dalism s'a urmat, pe la inceputul veacului prezent şi la
alte biserici de stilul acesta: la Neamţ, la Slatina. In
naos şi pronaos şi exonartex în 1805
intregimea lor primitivă au rămas însă bisericile de la
Bistriţa şi de la Probota. Un egumen grec a distrus şi
la Bistriţa frumoasele ferestre gotice şi a spart pereţii
1) Iorga. Inscripţii II. spre a mări ferestrele,).
::1
!!'l
...
o
~
tI!
'E.
In
l;;- n
o
"O
iii"
::o
o
3
§
c
E-
Ul
~
.....n
c"::3
[QJ
~
Il>
O-
::3
CItI
a:
[QJ
Q..
S"
e.
lll<
Il>
&:
In
.
•
...,~
§;
Fig. 104. Episcopia Romanului. Planul bisericii. (Releveul Se. Nat. Arh.)
lor, din care se mai găsesc încă urme (fig. Naosul e boltit după normele moldove-
3 0 3). neşti. Arcurile piezişe recad pe nişte console
S'a deschis şi o uşă în partea de miază de un profil simplu, iar arcurile mari pe
noapte a naosului şi i s' a pus un chenar nişte console.. profilate care sunt refăcute
gotic care pare a fi vechiu, dar care totuşi ulterior.
nu poate proveni dintr'unul din pereţi scoşi, Bolta altarului are o formă neobişnuită;
căci este prea îngust (fig. 284 şi fig. 287). e intersecţia a două cilindre, în loc de un
In fine, sub cornişa schimbată a straşinei sfert de sferă.
Fig. 10S. Episcopia Romanului. Bolta naosului. (C.)
s' a făcut un fel de friză ornamentală care Cred că alt exemplu de acest fel nu
poate să fie tot din veacul al XVII-lea există, şi trebuie să fie atribuit unor pre-
datorită înrâuririi Dragomirnei sau a bise- faceri târzii.
ricii Trei Erarhi din Iaşi. Pronaosul împărţit în două printr'un arc
Cu toate aceste modificări şi adăogiri, transversal ca la Probota, la Neamţ, la Sf.
din care cea mai supărătoare este pridvoraşul Gheorghe din Suceava şi din alte părţi, este
cu straniul ei fronton dela intrare, Bise- boltit în acelaş mod, dar mai simplu, nea-
rica Episcopiei se prezintă încă ca una din vând arcuri piezişe, încât din acest punct
cele mai interesante din această vreme. de vedere seamănă mai curând cu Borzeşti.
Dimensiunile relativ mari şi bunele ei Ca în toate bisericile de acest tip, pro-
proporţii atrag îndată luarea aminte. naosul are patru ferestre.
In loc ca colonetele să continue până jos tul în formă de fringhie întoarsă, aşa de
ca la Probota, se opresc la vreo 7 metri cunoscut în Moldova în veacul al XVII-lea.
înălţime pe nişte console în formă de scut Prezenţa lui aici arată deci foarte probabil
cu ornamente zugrăvite cu capul de zimbru o modificare ulterioară a acestui chenar,
sau stele. contimporană, probabil, cu acelea ale bise-
Exonartexul seamănă mai mult cu cel ricii despre care am vorbit mai sus. Nu e
dela Sf. Gheorghe din Suceava, sau cu cel verosimil ca un ornament care a găsit în
dela Neamţ. Moldova aşa multă favoare şi o aşa de mare
Fig. r06. Episcopia Romanului. Bolta pronaosului. (C.)
Ceeace-i dă un aspect mai deosebit este răspândire să se fi ivit aici fără ca în cursul
faptul că dreptunghiul nu este lungăreţ celor 50 ani cari s'au scurs până la zidirea
transversal, ca în celelalte biserici, ci a- Dragomirnei să nu se mai regăsească ni-
proape pătrat, dându-i mai mult aerul unei căieri. Chestiunea merită a fi studiată în
încăperi noi, şi nu numai a unei protecţii amănunt. Amintim că motivul torsadei
a intrării în contra intemperiilor. ieşind dintr'un vas şi formând chenar, e
Exonartexul are două ferestre pe peretele cunoscut în manuscripte armeneşti.
de apus, două pe cel de miazăzi şi o fereastră Pisania este aşezată deasupra intrării (fig.
şi o uşă pe acel de miazănoapte. 113) şi sună: 1)
Chenarul pisaniei arată două vase în
dreapta şi în stânga din care iese ornamen- r) Melchisedec. Cronica Romanului, pag. r83.
Jluletinul Comi iunil Monumentelor Istorice 7

BULETINUL COMISIUNII~MONUMENTELOR ISTORICE
«Cu voinţa Tatălui şi cu conlucrarea Fiu- damente, în numele prea cuvioasei maicii
lui, şi cu perfecţiunea Sântului Duh, în- noastre Paraschivei, în anul 7050. Dar nea-
chinătoriul Treimei şi credinciosul Petru jungând până la fine, adormi în Domnul
Fig. 107. Episcopia Romanului. Absida laterală nord. (C.)
Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domnul cu somnul cel lung, aşteptând învierea co-
Ţării Moldovei, cu de Dumnezeu încoro- mună; viacinica lui pomenire. Eară după
nata Doamna Elena, şi cu de Dumnezeu sfârşitul lui, promemoratul iubitul lui fiiu
dăruitele lui odrasle * Ştefan şi Constantin, * cu mila lui Dumnezeu luând skyptrul şi
începu acest sânt templu din ultimele fun- tronul şi cu iubitoarea de Christos maică-sa
Elena, şi cu prea iubiţi fraţii sei: Ştefan şi Eară toate aceste au luat sfârşit în anul
Constantin, îl edifica şi fini întru memorie dela alcătuirea lumii, care se va dobândi
şie şi părinţilor sei şi fraţilor. Iar prin adunând la mia înşeptită, şi la cinci (sim-
Fig 108. Episcopia Romanului. Contraforturile pridvorului. (C.)
ordinul şi încrederea evseviosului lor im- ple) încincite şi (iarăşi) la cinci simple în-
periu s'a încredinţat îngrijirea de esecutare cincite şi durata însărcinărei de opt (ani).
mie smeritului între sântiţii Episcopi Ma- Eară dela naşterea lui Christos 1550 luna ... ».
carie, al păzitului de Dumnezeu acestui *) Steluţele arată locul numelui lui Iliaş
Şi aceasta s'au scris aici. acuma scos.
"
Fig. IlO. Episcopia Romanului. Absida principală. (C.)

IO~ BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Fig. III. Episcopia Romanului. Uşa de intrare în pridvor. (C.)

La uşa de intrare în pridvor, care are un unde s'au făcut modificări

care au atins
chenar în stilul Renaşteri, întâlnim pentru zidăriile, zugrăveala
este din veacul al
prima dată arcul în acoladă (fig. 284). Eade- XIX-lea şi de o calitate foarte slabă şi
vărat că l-am mai văzut la biserica Mănăs nepotrivită cu restul picturilor.
tirii Neamţului, dar la intrarea în pridvor Printre subiectele reprezentate sunt deo-
care este prefăcută. sebit de interesante frescile care ne arată
In afară sunt contraforturi puternice aşe
zate ca la Probota şi Moldoviţa. Sunt
după tipul obişnuit, cu retrageri succesive
acoperite cu dale cu profile gotice.
Precum am arătat, firidele oarbe sunt

tăiate acuma de brâul adăogat.
Absidele în segment de cerc au câte şapte
firide.
Două rânduri de ocniţe mari şi mici în-
conjoară toată biserica. La abside, numai
rândul de sus există.
Turla refăcută e acum aşezată pe o sin-
gură bază.
Soclul, care face tot ocolul bisericii, are un
profil de piatră de talie de acelaş tip ca cele
dela Râşca, Moldoviţa şi altele (fig. 314).
La intrare e întors în jos.
Inăuntru sunt mai multe straturi de picturi.

La un resalit unde a fost separaţiunea
dintre naos şi pronaos, se văd trei straturi,
ultimul cu ulei. In sâpuri se mai văd unele
Fig. U2. Episcopia Romanului. Uşa mică nord. (C.)
părţi cu fresci cu inscripţii greceşti, precum
şi în glafurile ferestrelor. vieaţa lui Sf. Ion Novi, vieaţa lui Sf. Ioan
In glaful uşii de intrare fresca este cea Botezătorul, vieaţa şi minunile lui Sf. Ni-
dela început. colae. Vom reveni mai departe asupra lor.
Mai multe grafite se mai văd, unele sub
straturile suprapuse de pictură; s'au găsit SF. GHEORGHE DIN BOTOŞANI
date din 1613, 1621, 1622.
Nu se mai observă urme de tabloul votiv, Acestei biserici, cu ocazia restaurării din
sacrificat odată cu peretele dintre pronaos 1910, i s'a consacrat un studiu amănunţit în
şi naos. Buletinul Comisiunii Monumente1or Istorice 1),
Lucrările de curăţire în curs au descoperit ceeace ne va îngădui să fim mai scurţi.
zugrăvelile dela început în pridvor şi în pro- După moartea lui Petru Rareş, văduva
naos (fig. 357 şi 358). In naos şi în altar lui, Elena, «fata Despotului», a ridicat trei
sunt picturi mai noi, probabil din veacul biserici, două în Botoşani - Sf. Gheorghe
al XVII-lea, retuşate în secolul al XIX-lea.
1) Bul. Corn. Mon. Ist. 1912. Al. Lăpedatu şi N. Ghika.
In unele părţi, şi mai cu seamă acolo Budeşti.
......
w
tI1
'E.
l/)
(")
o
'E.
P>
:-:l
o
3
g
[
DESCRIEREA BISERICILOR 10 5
şi Uspenia - şi Văscrisenia din Suceava. Sf. Gheorghe prezintă această caracte-

Sf. Gheorghe se aseamănă foarte mult în ristică a pronaosului mai larg ca naosul.
plan cu bisericile orăşeneşti din vremea lui Are o singură pereche de contraforturi în
Ştefan cel Mare din grupul Sf. Nicolae din dreptul diaconiconului şi al proscomidiei.
Fig. 114. Sf. Gheorghe, Botoşani. Vederea biseridi. (C. M. 1.)
Dorohoi, Popăuţi, Precista din Bacău, Sf. Bolţile la naos, sunt cele cunoscute mol-
Ioan din Vaslui şi Sf. Nicolae din Iaşi, şi, doveneşti, pe care se ridică turla, iar pro-
dintre toate, mai mult cu cea din Dorohoi, naosul e boltit printr'o calotă semisferică.
având amândouă planul cel mal simplu, şi Peretele median a fost scos şi aici. Alta-
cu Popăuţi de care s'a inspirat în mod evi- rul are şapte firi de, iar sânurile laterale
dent pentru mai multe puncte. câte cinci.
Aceste firi de, precum şi ocniţele de dea- Se va observa că partea exterioară a

supra lor, sunt încoronate cu arcuri duble, chenarului are un rost în axa uşii pe
cu o cheie pendinte în felul celor dela Po- când la rândul de pietre exterioare există
păuţi. o cheie. .
Intrarea este pe partea de miazănoapte; Ferestrele mari ale pronaosului sunt în
are un chenar gotic în cerc frânt cu o ramă arc frânt cu muluri simple şi fără împodo-
exterioară dreptunghiul ară (fig. 282) i dea- bire (cel puţin acuma).
supra e pisania care spune: Ferestrele mici ale absidelor sunt după
modelul celor vechi, regăsite cu ocazia
r -
restaurării.
Si chenarul uşii, dar mai cu seamă acel
al ferestrelor mici seamănă cu acele dela Po-
păuţi.
Turla e aşezată pe o dublă bază stelată
cu câte opt vârfuri.
Cea superioară are câte două ocniţe pe
fiecare latură.
Corpul turlei, cilindric, are douăzeci de
firi de oarbe, din care patru, cele cu fe-
restre, sunt mai late şi încheiate prin arcuri
duble.
Aceste ferestre sunt cu chenarul drept-
unghiular.
In diagonale sunt mici contraforturi.
Deasupra firidelor vine un rând de două-o
zeci de ocniţe.
Ca de obiceiu, lesenele şi arcaturile firi-
delor şi ale ocniţelor sunt de cărămidă,
precum şi soc1urile turlei. Restul zidăriei
este de piatră, brută pe pereţi şi cioplită
Fig. lIS. Sf. Gheorghe. Vedere înainte de restaurare. la colţuri.
(C. M. 1.)
Profilul soc1ului e destul de simplu (fig.
3 14).
«Elena, fiica de Despot, Doamna ră Inainte de restaurare corpul bisericii era
posatului Petru Voevod, a zidit acest hram mai înălţat, ceeace pricinuia ascunderea ba-
întru numele Sfântului marelui mucenic zelor turlei.
Gheorghe în târguI Botoşanilor, în zilele O clopotniţă ridicată în 1819 (precum
Domnului 10 Ştefan Voevod, şi s'a să arată o inscripţie) era aşezată înaintea
vârşit în anul 7059 (1551) luna lui Oc- uşii şi o vestmintărie era alipită de pros-
tombrie» 1). comidie.
O particularitate a chenarului sunt acele Aceste construcţii parazite au fost înlă
pietre cu câte un cerc însemnat pe ele care turate şi biserica a recăpătat - afară de
împodobesc cele două colţuri. câteva detalii - vechia sa înfăţişare.
Biserica a rămas nezugrăvită, şi pe dinăun
1) N. Iorga. Inscripţii I, pag. 220. tru şi pe din afară.
Fig. u6. SI. Gheorghe. Secţiunea longitudinală a bisericii. (C. M. 1.)

'.
Fig. tI7. Sf. Gheorghe. Planul bisericii. (C. M. 1.)
Fig. tI8. Sf. Gheorghe, Botoşani. Bolta naosului. (C.)

Fig. IIg. Sf. Gheorghe, Botoşani, PisanÎa. (C.) Fig. 120. Sf. Gheorghe. Uşa de intrare. (C. M. 1.)
...o
'O
BISERICA INVIEREA DOMNULUI (VAS- Această biserică a suferit multe schim-

CRISENIE) DIN SUCEAVA bări, totuş planul ei e foarte net şi copiază
aproape exact planul bisericii Sf. Ioan din
Acuma afectată cultului greco-catolic pen- Piatra (Neamţ).
tru Ruteni, ea a fost zidită de Doamna Elena, Este deci un nou exemplu de copiere de
văduva lui Petru Rareş. biserică din vremea lui Ştefan cel Mare.
Pisania aşezată deasupra uşii de intrare Dacă nu e surprinzător de a vedea Po-
(fig. 127) spune: păuţi copiat în acelaş oraş, la Sf. Gheorghe
Fig. 121. Văscrisenia, Suceava.~Vederea bisericii. (H.)
«Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi la Uspenie din Botoşani, sau Sf. Gheor-
şi cu săvârşirea Sfântului Duh, a început ghe din Hâr1ău, copiat la Sf. Dumitru din
acest hram în numele învierii lui Hristos, acelaş târg, e mai vrednic de luare aminte
a făcut şi a isprăvit Elena, Doamna lui această copiere dintr'un oraş mai îndepăr
Petru Voevod, fiica lui Ioan Despot, Ţar, tat.
pentru sufletul Domnului ei Petru Voevod Regăsim aceste arcuri dublouri aşa de
şi pentru sine în anul 7059 (1551) luna caracteristice bisericilor din grupul Pia-
Ianuarie 15 zile» 1). tra-Borzeşti-Războeni, aceste arcuri prelun-
gite prin pilastri angajaţi care se îngustează
') Kozak. Inschriften, pag. 142. în j os prin console succesive.
DESCRIEREA BISERICILOR III
Pronaosul e împărţit în două printr'un pe partea de apus, fie că a fost aşa dela
asemenea arc cu pilaştri şi console mai început, fie că a fost mutată; iar cupola
pronunţate; fiecare parte e boltită în se- naosului, probabil refăcută, nu mai pre-
misferă. zintă arcurile piezişe caracteristice moldo-
Ca şi la Piatra, sânurile exterioare sunt veneşti. In fine, o altă deosebire este faptul
înlocuite printr'o îngroşare a zidului care că nu mai vedem aici în interior aceste
ţine toată lungimea naosului, îngroşare limi- arcade oarbe din dreapta şi stânga sânu-
Fig. 122. Văscrisenia, Suceava. Vederea dela vest. (H.)
tată de contraforturi din care acuma cele rilor laterale ce se observă în bisericile
două dinspre altar lipsesc. grupului Piatra Războeni-Borzeşti, dar şi
Absida cea mare are, ca şi la Piatra, nouă aicea este sigur că au existat.
firide lungite şi un contrafort mic în axă, Contraforturile au copertinele lor cu pro-
sub fereastra altarului. Picioarele dintre filele obişnuite, iar soclul, care a fost cioplit,
aceste firide au fost însă, cioplite cu prilejul arată totuş în unele locuri vechiul său
unei transformări recente. Şi colţurile pro- profil care aminteşte, în parte, pe cel dela
naosului sunt sprijinite, tot ca la Piatra, de Piatra (fig. 313).
două contraforturi aşezate la 45°. Ferestrele sunt toate mărite.
Spre deosebire de Sf. Ioan, intrarea este Urme de picturi vechi nu se mai găsesc.
112 BULETINUL COMISIUNU MONUMENTELOR ISTORICE
Fig. 123. Văscrisenia, Suceava. Secţiunea longitudinală a bisericii.

Fig. 124. Văscrisenia, Suceava. Planul bisericii. (Arh. A. Popovici.)
DESCRIEREA BISERICILOR Il3
• o .c ~ ~ J.. S ,,",o .w.
br 1 ! J 1 1 .+' [ ITI 1 1
Fig. 125. Văscrisenia, Suceava. Secţiunea transversală.
Fig. 127. Văscrisenia, Suceava. Pisania.
Buletinul Comlslunii Monumrntelor Istorice

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR tSTORICE
Fig. 126. Văscrisenia, Suceava. Vederea interioară. (H.)

USPENIA (BOTOŞANI) Dimensiunile sunt cam aceleaş ca la Sf.

Gheorghe.
Biserica Uspenia (Adormirea Maicii Dom- Şi Uspenia a suferit în cursul vremurilor
nului) este ca şi Sf. Gheorghe ctitoria mari adăugiri care i-au schimbat cu de-
Doamnei Elena, văduva lui Petru Rareş. A să vârşire aparenţa primitivă.
Fig. 1:<:8. Uspmia, Botoşani. Vederea=bisericii.
fost zidită numai un an după aceea şi după La 1724-25, Mihai Vodă Racoviţa <l
un plan aproape identic. Deosebirea cea făcut o înnoire 1). In 1819 se adaugă clo-
mai mare este că calota pronaosului are potniţa, aşa încât biserica capătă o înfăţişare
nişte nervuri în cruce, care amintesc, ca foarte vecină de aceea a Sf·tului Gheorghe,
principiu, dacă nu tocmai în formă, cele doar că este lungită prin acest fel de al
ce le vedem la Popăuţi, dela care Uspenia
. ca şi Sf. Gheorghe e inspirată. ') Bul. Corn. Mon. Ist. 1912, Al. Lăpedatu p. 55.
S'
o .. .0 AS ....
1I 1
a bisericii. Fig. 130. Uspenia, Botoşani, Planul bisericii. (Arh. A. Popovici.
Fig. 131 (SUS). Uspenia, Botoşani. Bolta naosului. (C.) Fig. 132 (jOS). Bolta pronaosului. (C.)
1I8 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
doilea nartex adăogit spre apus, pe când şi cu bunul mieli gând, a zidi acest hram,
la Sf. Gheorghe turnul era alipit la partea în numele Adormirii Precistei stăpînei noas-
de nord a pronaosului. tre de Dumnezeu Născătoare şi pururea
Şi Uspenia a avut zidurile înălţate; de Fecioarei Maria. Şi s'a săvîrşit în anul
aceea are acum baza inferioară a turlei 7060 (1552) August» 1).
înecată în acoperiş. Avem pe lături ca şi la Sf. Gheorghe, o
Şi faţadele sunt aproape identice la cele pereche de contraforturi aşezate la fel, în
două biserici, doar că Uspenia are numai acelaş loc.
Fig. 133 .Uspenia, Botoşani. Pisania.
cinci laturi la absida principală, iar uşa de Ferestrele actuale sunt lărgite şi tencu-
intrare în partea de miazăzi unde se găseşte iala acoperă dealtmintrelea toată faţada, cu
şi acuma pisania (poate mutată din locul mare grijă spoită.
ei primitiv) care spune: Turla e ceva deosebită de cea dela Sf.
«Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului Gheorghe; are numai douăsprezece firide
şi cu savârşirea Sfântului Duh, iată eu şi douăzeci şi patru de ocniţe; contraforturile
roaba stăpînului mieu Domnului Isus Hris- mici lipsesc. Bazele sunt tot stelate cu opt
tos, Elena, fată de Despot, Doamna lui vârfuri.
Petru Voevod, fata lui Ioan Despot Impă
ratul, am binevoit, cu buna mea aplecare' ') N. Iorga. Inscripţii I, pag. 219.
In 1912 o nouă reparaţie importantă s'a aşezată pe un frumos soclu gotic 1), şi
făcut bisericii, dar nu s'a profitat de această piatra ce acopere mormântul Chiajnei, soţia
ocazie pentru a-i reda, într' o măsură oare- lui Ştefan Vodă Lăcustă 2) (fig. 33 0 ).
care, o înfăţişare mai potrivită cu stilul ei, Pronaosul împărţit în două printr'un arc
ci s'a procedat atât înăuntru cât şi în afară transversal are bolta mai simplă ca la Pro-
în aşa fel, cu aşa mare lipsă de ştiinţă şi bota: calote sferice pe un sistem simplu de
de sentimentul estetic, încât trebuie bă arcuri piezişe.
gare de seamă şi răbdare pentru a regăsi Pilaştrii cari susţin aceste arcuri sunt cu
sub haina ei cea nouă, venerabila biserică retrageri în formă de console, cam în spi-
a Doamnei Elena. ritul celor dela Borzeşti, Piatra-Neamţ şi
Războeni.
Pridvorul destul de strâmt, e boltit prin
BISTRIŢA două calote pe arcuri moldoveneşti, sep3.-
rate printr'un arc, şi reproduce în mic bol-
Biserica Mănăstirii Bistriţa a fost zidită tirea pronaosului.
în vremuri de Alexandru cel Bun, şi era In pronaos se mai găsesc încă două mor-
în fiinţă în vremea lui Ştefan cel Mare minte, al lui Ivaşcu Golescu (din 1584)
care a aşezat acolo o piatră pe mormântul şi al unui necunoscut; iar în pridvor e piatra
Anei, soţia lui Alexandru cel Bun, şi a clă Mitropolitului Atanasie din 16323).
dit turnul-clopotniţă. Uşile de trecere din pronaos în camera
Petru Rareş pare a fi pus să se facă lu- mormintelor şi de acolo în naos, sunt lu-
crări noui, în afară de clădirea alipită de crate în felul celor din vremea lui Ştefan
clopotniţa care se zice a fi din vremea lui, cel Mare. (fig. 285). Cea dintâiu e cu două
şi cum pare a arăta o frescă reînoită ce se baghete ce se desfac în două ramuri la col-
vede pe zidul de sud al turnului. ţurile superioare; e simplă şi fără baze
Dar actuala biserică a fost în întregime ornamentate. A doua e mai evoluată;
refăcută de Alexandru Lăpuşneanu şi alcă stâlpişorul interior se mai desprinde în
tueşte, împreună cu Slatina, cele două mari două, iar spaţiurile triunghiulare din col-
ctitorii ale sale. ţurile de sus sunt umplute prin câte o mică
Ca plan, dintre bisericile ce cunoaştem, volută.
se aseamănă mai mult cu Probota, fiind şi Uşa de intrare din pridvor în pronaos are
de dimensiuni aproape la fel. Are însă o un chenar în arc frânt cu bogate (fig. 278).
pereche de contraforturi mai mult, aşezată şi numeroase muluri care se încrucişează
logic în dreptul arcului transversal al pro- la vârf (fig. 283). Luneta e umplută cu o
naosului, ca la Neamţ şi la Sf. Gheorghe piatră cioplită în stilul raionant.
din Suceava. Bazele mici, câte patru în fiecare parte,
Naosul nu prezintă nici o particularitate. pe care se reazămă colonetele prezintă un
Proscomidia şi diaconiconul aşezate ca la caracter nou, o frumoasă ornamentaţie flo-
Probota, au ferestruicele îndreptate însă rată stilizată, de o sculptură cam prea puţin
spre Răsărit, în loc de a le avea către adâncită şi care par a-şi fi luat modele, cel
miazăzi şi miazănoapte. puţin în ceeace priveşte cele mai dinăuntru
Camera mormintelor e tot boltită în semi- şi mai dinafară, după stofele Renaşterii.
cilindru (berceau) transversal; conţine mor-
1) CI. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, pag. 286.
mintele Anei, soţia lui Alexandru cel Bun,
") CI. Iorga, Inscripţii, 1. pag. 38.
piatra fiind pusă de Ştefan cel Mare şi 3) CI. Iorga, Ibid, pag. 39.
...:<Il
,
CI)
"O
;:l
<Il
V)
...
M
::!
~
w
...
?'
tx:l
00-
..,.
.....::J-
~
cn
~
...,.n
a-
::l
~
P>
o-
::l
(Iq
e:
o-
5-
P>
v p;;
P>
g:
V>
~
~
....
3:
....:>
?"
?-
>- '1:l
" o
'O
o
:5_
!1_
~
DESCRIEREA BISERICILOR I23
:Q...
<Il
Ul
:.ci
"5
§
Il:
oi
.....
Jj
.., Ul
ii:i
~
...
C"')
cj,
o LI.:
Ingroşarea bazelor, cam stângaciu exe- mici gotice cu chenarul dreptunghiular cu-
cutată, se termină în jos pe un plan înclinat noscut şi în diagonale câte un mic contrafort.
după obiceiul curent gotic. Arcaturile sunt duble, iar deasupra lor, peste
In exterior, biserica şi-a păstrat în marile o simplă mulură, vin câte patru alte mici
linii, înfăţişarea de odinioară. Absidele po- ocniţe. O cornişă termină construcţia, în-
ligonale cu nouă feţe la altar şi cu cinci velită de o cupolă bulbucată şi un mic
la sânuri, au lungile lor firide cu înguste turnuleţ în vârf, cum se vede şi deasupra
lesene de separaţie, pe când, deasupra, două altarului, la turnul de intrare şi la clopot-
rânduri de ocniţe fac înconjurul clădirii. niţă.
La o firidă corespund câte două ocniţe mari E aproape la fel ca la Probota.
şi patru mici.
Contraforturile sunt aşezate astfel: unul
în axa altarului, câte o pereche în dreapta
şi în stânga sânurilor, o pereche în dreptul
arcului transversal al pronaosului, şi o pe-
reche aşezată pieziş la unghiurile pridvorului.
Ferestrele naosului şi ale gropniţei au
fost lărgite la începutul veacului al XIX-leal).
Acele ale pronaosului şi ale pridvorului
şi-au păstrat forma veche, înaltă şi cu muluri
gotice, cu un menou de împărţire la mijloc
şi cu partea superioară cu sculpturi dela
sfârşitul goticului. Aceste ornamente nu
găuresc toată grosimea pietrii sau au fost
umplute ulterior (fig. 302).
Executarea lor este dealtmintrelea mai
puţin perfectă ca aceea a ferestrelor biseri- /
cilor mari din vremea lui Rareş. O particu-

laritate este că cele două ferestre ale pro- J, 2. .,} l.
naosului dinspre vest sunt mai mici ca cele bJ--L--L ! [ ! 1
două dinspre est. Fig. 138. Bistriţa. Secţiuni

transversale.
(Arh. A. Popovici.)
Ferestrele pridvorului, câte una pe latu-
rile sud şi nord şi două pe latura de vest,
sunt mai înalte ca cele din pronaos. Turla mai poartă, în afară, urme de fresci
Cornişa e de un profil foarte simplu şi nu destul de şterse.
e sigur să fie cea din vechime. Spre apus, acoperişul este terminat prin-
Acoperişul, acuma de tablă, în două tr'un fronton în stil clasic, ridicat în veacul
pante întrerupte, are o formă joasă, care al XIX-lea. Faţada este în întregime spoită
lasă să se vază bazele turlei, amândouă în şi nu se pot găsi acuma urme de picturi
formă de stea cu opt vârfuri, cea superioară exterioare.
cu câte trei ocniţe pe fiecare latură. Soclul de piatră de talie are un profil
care aminteşte mult pe cel de la Sf. IO::ln din
Turla octogonală are în axele ei ferestre Piatra şi are o eşitură foarte pronunţată
(fig. 313). La intrare este întors spre pă
1) Melchisedec. Cronica Romanului, p. 186. mânt. Contraforturile au cunoscutele profile
Fig. 139. Bistriţa. Faţada vest. (C.)

la treptele eşiturilor lor, din care cea de «Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului
jos e foarte pronunţată, accentuând astfel şi cu săvîrşirea Sfîntului Duh s'a zidit
caracterul de soliditate al întregului edificiu. această biserică din mănăstirea Bistriţei,
Uşile pridvorului sunt în arc turtit (zis unde este hramul Adormirii Precistei şi
în mâner de corb, anse de panier), cu o prea-binecuvîntatei stăpîne a noastră Maica
uşoară acoladă (fig. 285). Sunt de un profil Domnului şi pururea-Fecioara Maria, în zi-
Fig. 140. Bistriţa. Bolta pronaosului. (C.)
clasic şi deasupra lor vine un lintel aseme- lele blagocestivului şi de Hristos iubitorului
nea clasic (fig. 287) cu două rânduri de Domn al nostru 10 Alexandru Voevod, cu
denticule la partea lui inferioară, ca la Ho- mila lui Dumnezeu Domn ţerii Moldovii,
rodniceni. Cele două uşi sunt la fel. fiul lui Bogdan Voevod, în anul şepte mii
Deasupra celei dinspre miazăzi, ceva mai 62 [1554] curgător, în luna lui Mai 26 de
la dreapta, se vede pisania care spune: 1) zile».
Deasupra e stema ţării, cam stângaciu
') N. Iorga. Inscripţii I, pag. 37. executată şi care arată, pe lângă capul de
-
u
<d
......
....'..."
.5
;::l
o
"O
;::l
li)
4l
"O
''""
"O
.....
IV
~
j.
.i::
....
li)
1tj] ..:
"'..."
bil
ii:
c:::
-<Il
Il>
O'l
....
o
-2.
~.
Fig. 144. Bistriţa. Un contrafort. (C.) Fig. 145. Bistriţa. Uşa de intrare nord. (C.)
zimbru, soarele şi luna şi alte atribute °

nu este exclus ca cercetare sistematică să
neobişnuite. le regăsească.
Rama, după obiceiul vremii este un pătrat In pridvor însă, se zăresc în dreapta şi în
cu câte o eşitură semicirculară pe fiecare stânga intrării două picturi vechi, o deesis
Fig. 146. Bistriţa. Pisania. (C.) .
latură,
iar un al doilea ciubuc pătrat exterior şi o Maică a Domnului cu o inscripţie unde
pare a trădâ un început de influenţă ruse mai poate ceti pe slavoneşte:
sească. «Robul lui Hristos, Matia... (cuvinte
Pictura actuală interioară este refăcută şi şterse) ••. a dăruit aceste două icoane 7098>~
nu apare de desubt alta veche, cu toate că (adică 1590).
Fig. 147. Rădăuţi. Vederea bisericii. (Fot. L. Bălan.)
PRIDVORUL BISERICII DIN obişnuite şi copertinele lor cu profilele cu-

RADAUŢI noscute.
Se vede pe zidurile nord şi sud, o cră
In «Bisericile lui Ştefan cel Mare», am pătură verticală ce înseamnă locul înăditurii
vorbit despre această biserică, probabil cea pridvorului cu corpul bisericii.
mai veche din Moldova, unde se găsesc Soclul părţii adăogate e profilat, întors
pietrele de mormânt ale primilor domnitori în jos la intrări şi însoţit de o bancă, pe
ai ţării. când soclul părţii vechi este o simplă teşi
E compusă dintr'un naos cu altar şi un tură la 45°.
pronaos, amândouă de construcţie romanică. Lăpuşneanu a aşezat lângă intrarea nouă,
Lăpuşneanu i-a adăogat un pridvor asemă spre miazăzi, pisania (de 0.76 m. lată şi
nător celor din veacul lui. E un dreptun- 0.55 m. înaltă): 1)
ghiu lungit în sensul transversal axei bise- «Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului
ricii, cu două uşi pe laturile de miazăzi şi şi cu săvîrşirea Sfântului Duh, s'a început
miazănoapte. Deasupra uşilor e aşezată câte şi s'a zidit acest pridvor al bisericii de bla-
o fereastră; şi pe latura de apus se vede o a gocestivul şi de Treime cinstitorul Domn
treia fereastră. 10 Alexandru Voevod, Gospodar al ţerii Mol-
Bolta se compune dintr' o calotă susţi doveneşti în anul 7067 (1559) luna Iunie 30;
nută de un dublu sistem de arcuri încruci- şi fiind episcop chir Eftimie».
şate; racordarea pătratului cu dreptunghiu Şi aici pridvorul este numit: priprat.
se face prin două perechi de arcuri paralele Uşa principală de intrare este de sigur
cu axa bisericii. re făcută şi ea în vremea lui Lăpuşneanu
Colţurile clădirii sunt proptite prin con-
traforturi aşezate la 45° şi cari au formele ') Kozak. Inschriften, pag. 99.
BULETINUL COMISIUNIÎ MONUMENTELOR ISTORICI!
....
.".
00
(fig. 283); profilatura ei, colonetele cu baze, chenar mai simplu, dreptunghiular, au ba-
sunt din veacul al XVI-lea. zele colonetelor ornamentate; am văzut
Uşa naosului e tot în arc frânt, dar că această particularitate se întâlneşte în
înăuntru e un al doilea chenar care sea- Moldova pentru prima dată la Arbora şi
mănă la partea lui interioară cu chenarele la Reuseni, şi de atuncea înainte se gă
obişnuite la aceste uşi; are şi baze stângaciu seşte des.
executate. Zugrăvelile din interior, foarte urît re-
Fereastra mare dinspre apus este împăr staurate la sfârşitul veacului al XIX-lea, nu
ţită în două printr'un menou şi are în partea permit, fără o serioasă cercetare sau spălare a
sa de sus o ornamentaţie gotică, nu prea lor, o precisă~judecare a lor.
Fig. 149. Planul bisericii.
bine executată. Ferestrele exonartexului, la Totuş, după ceeace se vede, pare foarte
nord şi la sud, aşezate deasupra uşilor (ca verosimil că sunt din vremea lui Lăpuş
la Voroneţ), sunt tot gotice. Uşa pridvo- neanu 1).
rului din spre miazănoapte are un chenar Faptul că, pe tabloul votiv, biserica
încă gotic ca profil, dar cu trecere spre e reprezentată cu pridvorul adăogat este
Renaştere (fig. 285). Uşa de miazăzi e un puternic argument în acest sens (fig.
gotică, însă cu partea dinăuntru în plin 3 6 3).
cintru. Ferestrele restului bisericii sunt mici Se mai găsesc multe grafite, dar de dată
şi de forme destul de variate. mai recentă (veacul al XVIII-lea).
Au fost de sigur refăcute în vremea
lui Lăpuşneanu odată cu zidirea pridvorului
(fig. 292-295). Formele lor mai înaintate 1) CI. Iorga în Monumentele noastre istorice, de Al.
ne-(> ~r~tă clar: chiar cele care au un Lăpedatu, p. 196.
...
lJ'\
o
...
...
lJ'\
Fig. 152. Rădăuţi. Uşa pronaosului.

ţLI
u
~
o
-
f-o
(/)
-
Z
-
:J
( /)
~
o
u
.....l
:J
z
~
:J
m
Fig. 153. Rădăuţi. Uşa naosului. Fig. 154. Rădăuţi. Fereastra vest a pridvorului.
Fig. 155. Rădăuţi. O fereastră a bisericii. Fig. 156. Rădăuţi. O fereastră a bisericii.
TURNUL-CLOPOTNIŢA DELA SF. zată pe parteade est, deasupra intrărei, arată,

DUMITRU DIN SUCEAVA ca ziditor pe Alexandru Lăpuşneanu.
Capul de bour e încadrat prin patru seg-
La o distanţă de vreo treizeci de metri menţi de cerc, pe care se desfăşoară in-
spre sud-est de biserica Sf. Dumitru, se înalţă scripţia.
un puternic turn-clopotniţă cu baza pătrată Acest fel de pajură şi de pisanie îl în-
Fig. 158. Turnul bisericii Sf. Dumitru, Suceava.
şi cu ziduri de doi metri grosime. Infăţi tâlnim în această vreme şi la Slatina, la

şarea lui e foarte schimbată prin restaurări Bistriţa, la Putna.
mai recente care nu au respectat stilul din Pare deci a fi fost obiceiul - moda
vechime. nouă - din domnia lui Lăpuşneanu, inaugu-
Un etaj i-a fost adăugat, probabil în cursul rată deja pe turnul de intrare de la Pro-
veacului al XIX-lea. bota.
O inscripţie cu o frumoasă pajură, aşe- Stema dela Sucea.va este însă cea mai
tJULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICt
frumoasă şi cea mai impunătoare din

toate l ) :
«Blagocestivul şi de Hristos iubitorul Domn
Ioan Alexandru Voevod, prin mila lui Dum-
nezeu gospodar al Ţării Moldoveneşti, a ho-
tărît să zidească această clopotniţă, în anUl
7068» (sau 7069) (deci 1560 sau 1561).
(Ultima cifră nu se poate bine citi).
Turnul are trei etaje 2), din care cel de
sus are largi ferestre, deschideri de sunet.
J os, un soclu puţin ieşit arată un profil
de piatră cioplită destul de simplu (fig. 314).
PUTNA
Deasupra uşii unui paraclis, se vede cio-

plită în piatră marca ţării, având pe lângă
capul de zimbru şi un leu; in jurul lor în
patru semicercuri care formează chenar, se
află inscripţia, incompletă, care spune:
«Blagocestivul gospodar al ţărei Moldove-
neşti. .• marele 10 Alexandru Voevod, fiul
lui Bogdan Voevod şi nepot (de fiu) al lui
Ştefan Voevod cel Bun... fiind egumen
10... în anul 7067. Mai». (1559) 3).
A fost deci la Putna, o clădire acuma dis-
părută care a fost făcută sau restaurată de
Alexandru Lăpuşneanu, căci zidirea pe care
este acuma aşezată această pajură nu este
din această epocă.
SLATINA
Biserica mănăstirii Slatina este una din

cele mai mari din Moldova si din cele mai
înalte.
Ca plan se aseamănă în liniile mari cu
Bistriţa, deosebirea cea mai de seamă fiind
') Kozak. Inschriften, pag. 142.

o ..\ " ,) 1+ ~ -,o.,.,., 2) Fără a socoti cel adăogat recent.
! 1 ! 1 J Ţ J 1 ţ 1
T r J II. 1 ! [ F !
3) Kozak. Inschriften, pag. 95.
şi Melchisedec. O vizită la câteva mănăstiri şi biserici
Fig. 159. Turnul SI. Dumitru. Secţiunea verticală. din Bucovina, pag. 20.
...
...
'O
il ;1
~I
...
~...
~
.!!
"i:
::l
~
~
::l
.Jj
"s::s
Q
...:
cn
"3~
...
~
ci
~Ij
.
-'
...
'O
bÎl
>
S ii:
a
~ "'- ~
~
'<
~BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
;'
· - ...
-~~
o
~
..
OI
"j
<
o
că în loc de sânuri laterale în afară,

se vede o îngroşare a zidului care ţine
pe toată lungirr.ea naosului şi care este
oprită de câte două contraforturi, cam
cum se vede şi la Sf. Ioan din Piatra.
Inăuntru însă, aceste abside laterale
sunt semicirculare. Naosul cu bolţile
cunoscute moldoveneşti, este spaţios,
fiind prelungit spre altar şi spre apus
prin largi bolţi semicilindrice. Arcurile
mari transversale sunt în relief (du-
o
blouri) şi cel dinspre apus ca şi arcu-
>
rile longitudinale alipite de zid, sunt cu
.. nervuri la unghiurile lor. Aceste arcuri
sunt rezemate prin nişte capitele de
r profil clasic pe nişte pilaştri profilate
.. ca şi arcurile .
::1 " Turla prezintă particularitatea de a
f!'l -l avea şi în interIor nişte ocniţe oarbe
...
o-
of"
Of
dispuse într'un rând sub nivelul fere-
.Il
!a strelor.
Il>
rt: ...o
::s Partea corespunzătoare cu compar-
!"
~
timentul mormintelor şi care era des-
~ părţită de naos printr'un perete scos
E.
&: la începutul veacului al XIX-lea 1), are
..,:.g acuma o boltă de o formă puţin obiş
g~ ..
>
nuită ca un «berceau» transversal în-
doit în sus, dând forma unei pânze
umflate de vânt; e, aproape sigur, re-
făcută atunci când s'a scos şi zidul.
Pronaosul este împărţit în două prin-
• tr'un arc transversal, care, ca şi cele
şease arcuri alipite de ziduri, are ace-
leaşi nervuri ce le-am văzut în naos,
aceleaşi capitele şi aceiaşi pilaştri an-
gajaţi.
Bolţile sunt simple calote semisferice,
rezemate fără ajutorul unor arcuri pie-
zişe, pe largi arcuri longitudinale şi
pe nervurile transversale.
Pridvorul e boltit în «berceau» trans-
versal cu două dublouri. Sunt două uşi
în pereţii de miazăzi şi de miazănoapte
') Melchisedec. Cronica Romanului, pag. 186.

Buletinul Comisiunii Monum nlclor Istorice 10

şitrei mari ferestre gotice ornate, foarte ase- fi fost, după regula constantă, de format mic,
n:tănătoare cu cele ce am văzut la Bistriţa, şi în orice caz de o altă formă decât cele
dar fără menou (fig. 302, 303 şi fig. 418). din pronaos, presupun că au fost toate
Celelalte ferestre ale pronaosului nu schimbate.
mai au această ornamentaţie ci numai Uşile de intrare în pridvor sunt simple,
Fig. 168. Slatina. O fereastră a pronaosului. (C.)
mulurile chenarelor lor gotice, probabil fără muluri, numai o mică teşitură a col-
refăcute şi de un gotic incorect. Au la ţului arată o grijă oarecare în cioplirea lor.
partea lor inferioară câte o banchină care Prezintă la partea de sus în axă, o acoladă.
iese în afara de planului zidului. Ferestrele Deasupra uşii se vede, mult mai sus şi
celelalte sunt de acelaş model şi cum nu ceva spre dreapta, marca Ţării cu pisania
este de crezut ca ferestrele naosului să nu dispusă pe cele patru laturi, iar pe un scut,
pe care se observă însemnat un vultur bicefal, Bogdan, Ioan, Petru şi Constantin, a înce-
e scrisă partea a doua a inscripţie il) (fig 171): put a zidi hram întru numele Schimbării la
«Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi faţă a Domnului, în anul 706[9]» (=15 61 ).
cu săvârşirea Sfântului Duh, adecă eu robul Şi pe scut:
Fig. 169. Slatina. Uşa gropniţei, acuma a naosului. (C.)
lui Dumnezeu, răposatul întru credinţă Ale- «Această piatră s'a pus în zilele egu-
xandru Voevod, cu Doamna sa Ruxanda menului Nil, în anul 7090 (1582) luna
şi cu de Dumnezeu dăruitele lui odrasle: April 8».
Este de observat că ultima cifră a lea-
') N. Iorga. Inscripţii 1, pag. 45. tului este zugrăvită iar nu săpată ca restul
'BULE'rINULrtOMISIUNII MONUMEN'rELOR )STORICE
inscripţiei; lipsesc şi primele litere (izvole- soclului~(fig. 402). Contraforturile cu for-

niem). E posibil ca tot acest colţ să fi fost mele cunoscute au ieşiturile lor succesive
rupt şi pe urmă reparat. mai puţin pronunţate ca la Bistriţa.
Acest egumen Nil, care a aşezat această Soclul de piatră are un profil la fel ca
Fig. 170. Slatina. Uşa pronaosului. (C.)
inscripţie, îşi
are mormântul în afară, însem- cel dela Bistriţa şi dela Piatra (fig. 313).
nat pe o piatră lângă un contrafort (fig. Un singur rând de ocniţe sub straşină mai
4 01 ). împodobeşte faţada, acuma în întregime ten-
Pe partea de apus, pe soclu, se găseşte o cuită şi văruită. La absida mare sunt trei-
inscripţie neisprăvită săpată chiar în piatra sprezece firide lungite.
bESCRIEREA BISERICILOR
Deasupra ocniţelor vine o cornişă mai bo- firidă dublă. Mai sus vine un rând de trei
gată decât de obiceiu, dar e evident că a ocniţe şi un al doilea rând de alte patru
fost refăcută în veacul al XIX-lea. mai mici.
Acoperişul cu o straşină foarte proemi- Inăuntru, uşa dintre pronaos şi naos este
nentă, are apele lui în două pante ca la Bi- lucrată cum se lucrau aceste uşi în vremea
striţa şi cu câte un turnuleţ de lemn la fie- lui Ştefan cel Mare. E încă frumos executată,
care vârf. dar bazele mici ornate pe care se reazemă
colonetele, arată o mână
mai puţin dibace decât a-
ceea dela Bistriţa. Tot
astfel estţ şi uşa de in-
trare principală cu mu-
luri în arc frânt, prinse
între două rame drept-
unghiulare înăuntru şi
în afară, după tipicul
din aceste vremuri (fig.
282).
In luneta de deasupra
nu sunt ornamente gotice
săpate ca la Bistriţa, ci
o icoană a Maicii Dom-
nului zugrăvită, re făcută
în prima jumătate a vea-
cului al XIX-lea, precum
dealtmintrelea şi toată
pictura interioară care nu
mai prezintă decât un in-
teres foarte redus. Acea-
stă zugrăveală este din
1828. Tabloul votiv în-
făţişează toată familia lui
Lăpuşneanu; nu ştim
până la ce punct s'a res-
Fig. 17r. Slatina. Pisania. (C.)
pectat vechiul model (fig.
359)·
Acuma biserica e învelită cu tablă. Soclul Biserica mai păstrează în pronaos, sub un
turlei e pe jumătate îngropat în învelitoare chivot cu coloane, piatra de mormânt a unei
şi nu se vede decât în parte steaua cu opt fiice a lui Lăpuşneanu, Teofana (fig. 329).
vârfuri a soclului superior; pe fiecare latură Tot acolo a fost înmormântat şi ctitorul
sunt câte trei ocniţe oarbe. însuş. Dealtmintrelea biserica a fost bogată
Turla octogonală are patru ferestre cu che- în morminte, dar cea mai mare parte a
nar dreptunghiular; în diagonale sunt con- pietrelor nu se mai găsesc. (cL Iorga, In-
traforturi mici. scripţii I pag 46).
Fiecare latură a turlei e împodobită cu o Grafite sau semne lapidare nu se mai
tmtETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
găsesc la biserică, pe când la clopotniţă se de piatrăcu o inscripţie frumos lucrată: cea-

observă unele, precum vom vedea la de- laltă parte ruptă s'a pierdut. Din partea con-
scripţia măn ăstirii. servată se vede că ea fusese pusă la vechea
Acest frumos monument, cel din urmă eclisiarchie, de ctitorul ei; dar refăcându-se
ridicat de Domnitorii din sângele lui Ştefan acea eclisiarchie, piatra cu inscripţia ei s'a
cel Mare, arată ce vii erau încă tradiţiile negrijit. Partea rămasă din inscripţiune sună
acestei vremi mari, şi cum înţelegeau încă astfel:
meşterii să le traducă în fapt. «Cu voinţa Tatălui, cu conclucrarea Fiului
şi cu săvârşirea Sântului Duh, Eată eu.....
am făcut această clisiarniţă, în zilele evse-
PRIDVORUL BISERICII MANAsTIRII viosului Domnului nostru Ioan Iliaş, fiul
NEAMŢULUI
lui Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu,
Domnitorul Ţerii Moldavei, în anul 7057
Am arătat în «Bisericile lui Ştefan cel (1549) luna Iunie 7».
Mare» motivele pentru cari s'ar putea crede Se vede că această pisanie nu se referă
că şi pridvorul mare al bisericii Mănăstirii la actuala veşmintărie 3), ci la alta, deo-
sebită de biserică şi acuma dispărută.
Neamţului ar fi fost adăugit poate în vre-
mea lui Lăpuşneanu 1).
Ultimele descoperiri făcute cu ocazia re-
novărilor ce se fac acuma (1927) la Neamţ PRECISTA DIN ROMAN
au arătat însă că nu se zăreşte nici o dis-
continuitate pe linia de îmbinare a pridvo- Biserica Precista a fost zidită de Doamna
rului cu restul clădirii. Liniile constructive Rucsandra a lui Alexandru Lăpuşneanu în
şi ornamentale se continuă fără oprire pre- anul 1568. Biserica a fost însă des prefă
cum şi profilul solului. Trebuie deci revi- cută şi chiar reconstruită, încât clădirea ac-
zuită opinia de mai sus şi trebuie admis tuală, nu mai are nici una din caracteri-
ca probabil că pridvorul bisericii Neam- sticile secolului al XVI-lea. E o construcţie
ţului este dela început, poate cu unele re- din veacul al XVIII-lea şi nici măcar fun-
manieri. daţiile nu par a conserva vechea dispoziţie
Ar rezulta de aici că tipul «complet» mol- a planului.
dovenesc a fost creat în întregime, încă Iată ce spune Melchisedec în Cronica Ro-
din ultimii ani ai Domniei lui Ştefan cel manului despre această clădire 4) :
Mare. «Anul 1568. Doamna Ruxandra, soţia re-
Uşile de intrare, în acoladă, par totuş a posatului Alexandru Lăpuşneanul, şi mama
fi o modificare ulterioară. lui Bogdan Vodă, carele domnea în acest
Tot la Neamţ s'a făcut în vremea lui Iliaş timp, a zidit în oraşul Romanului, aproape
Vodă o veşmintărie, o ec1isiarniţă. Melchi- de Episcopie, o biserică în onoarea Ador-
sedec 2) ne spune: mirei prea sfintei Născătoarei-de-Dumne
«Lângă biserica a doua, a sfântului Geor- zeu. Biserica această este cunoscută sub nu-
gie, s'a găsit îngropată în pământ o bucată mirea de «Precista» şi cu toate că prefăcută
1) N. Iorga. Mănăstirea Neamţului, pag. 86 şi G. 3) Precum greşit s'a arătat în «Bisericile lui Ştefan
Balş. Bisericile lui Ştefan cel Mare în Bul. Corn. Mon. cel Mare".
Ist. 1925, pag. 103. 4) Melchisedec. Cronica Romanului I, p. 194. şi II,
2) Melchisedec. Notiţe, pag. 4. p. 15°·
în urmă de alţii în câteva rânduri, există menire şie: şi pentru mântuirea celor cu
până astăzi. Ctitoria Doamnei Roxandei se Cinste reposaţi părinţilor ei. Şi temelia Zl-
constată din următoarea inscripţie slavonă direi s'a pus la 23 ale lunei Mai, şi s' a se-
ce se păstrează în Biserică, pe dosul pietrei vârşit în luna Septembrie 15 zile. In anul
ce cuprinde la faţă, inscripţmnea română a 7077». (1569) (vezi fig. . , .).
Episcopului Ioanikie din anul 1787... Pia- 1787. In acest an s'a zidit din nou bise-
tra această este aşezată în păretele Bisericei, rica din Mănăstirea Precistei din Roman, cu
Fig. 172. Precista, Roman. Vederea bisericii. (C.)
deasupra scărilor ce sue la ChOL Eată in- cheltueala din propriile ei venituri, sub egu-
scripţia Doamnei Roxandei: menul Gerasim Putneanul. Biserica aceasta
«Cu voinţa Tatălui şi cu ajutorul Fiului fusese zidită a doua oară, cu 34 ani în
şi cu perfecţia Sântului Duh, Evsevioasa şi urmă, de Ioanikie Episcopul Romanului; dar
iubitoarea de Dumnezeu Doamna Roxanda, se vede că, ori pentru nesoliditatea zidirii,
mama Domnului Bogdan Voevod, cu sîr- ori pentrucă nu era destul de încăpătoare,
guinţa şi cu zeloasă dorinţă a zidit acest ea fu acum din nou refăcută. Aceasta se
templu întru numele Adormirei prea Sântei constată din următoarea inscripţie ce se ce-
stăpânei noastre Născătoarei-de-Dumnezeu. teşte pe o piatră pusă în perete la capătul
Pentru sănătatea şi mântuirea sa, întru po- de sus al scărilor ce duc la choru:
«Această sfântă Biserică, unde se prăz murile urmate, s'au stricat până la un
nueşte Adormirea Precistei, ântei a fost zi- locu, şi s'au zidit de igumenu Macarie
dită de Doamna Ruxanda Maica lui Bogdan Basarabiianul cu al săI banI, carele au
Voevod, la 1569. Al doilea s'au zidit de mai sporit şi dOlzăd crevaturi în spital,
iznoavă de Episcopul Romanului Kir Ioa- mijlocind şi cumpărare binalil pentru patru-
nikie, cu ajutorul Domnului Constantin Ra- zăci crevaturi, domnind Domnul Mihail
coviţă Voevod, la 1753, şi s'au dat de cti- Grigoriu Sturza V( oe)vod iar Mitropolit
torii sei mitoc Sf. Spiridon din Iaşi. Al treilea fiind Preosf. Veniamin Costache; 1838 Oc-
iarăşi s'au zidit din temelie, din veniturile (tomvrie) 2».
Monastirei, fiind Igumen Gerasim Putnea-
nul, la anii 1787. Din dosul pietrii acestia PRIDVORUL BISERICII SF. GHEORGHE
este scris ruseşte de ctitora cea d'întei». DIN SUCEAVA
Infine, o inscripţie din veacul al XIX-lea
aşezată deasupra intrării, pomeneşte de o Pridvorul care, după inscripţia aşezată pe
a patra şi de o a cincea prefacere 1). peretele de intrare, a fost făcut în 1579 de
r', .
~ L---"'~-T-!-1
'.r- J : ....... "1../
,
c. J, 2 .) l. 5 t; 7 ~ ~ ~o .\5-..
W~L,,-L,-Ltd 1 ! j --I j J
Fig. 173. Precista, Roman. Planul bisericii.
«Această sfântă Biserică, unde se prăz către Mitropolitul Teofan, pentru biserica Sf.
nueşte Adormirea Preacistei, întăiu au fost Gheorghe din Suceava, seamănă mult cu a-
zidită de Doamna Ruxanda, mama lui Bog- cel dela Neamţ. Boltirile sunt la fel. Sunt trei
dan Vod[ă] la 1569; al doile s'au zidit de ferestre pe partea de apus la Suceava şi la
iznoavă de episcopu Ionichie, cu agiutoriu Neamţ, mai mici ca la pronaos.
D( o)mnului Costantin Racoviţă V( oe)vod, la Pe partea de miazănoapte este o intrare
1753 şi s'au dat lmetoc Sf(ă)nt(ului) Spiri- la Suceava, iar la Neamţ o intrare şi o fe-
don din Iaşi; a treile s' au zidit din nou, reastră.
fiind igumen Gherasim Putneanu la 1787; Pe peretele de miazăzi,la fel ca celălalt
carele au făcut şi începere spitalului; a pa- la Neamţ, găsim la Suceava două ferestre.
trule iarăşi, stricându-să, s'au zidit din nou Contraforturi aşezate pieziş întăresc colţu
de arhimandritul Gherasim Bucovineanul, rile celor două pridvoare.
careleau mai sporit în spital zăci crevaturi Racordarea părţii adăugată cu restul clă
la 1826; al cincile, fiind hrintuită de cutre- dirii e perfectă, nevăzându-i-se nici o cră
pătură care să permită să se vadă unde este
1) Iorga. Inscripţii II, pag. 22. îmbinarea.
Fig. 174. Pridvorul bisericii Sf. Gheorghe Suceava. Vederea bisericii. (C. M. 1.).
"Il
~. c
...
".J
>
'-!' ~
'1j
U
:1.
c::>. +-
<
o.... l/1
E.
cn
~
<;"l
::r
ti>
o....
~
oq
::r o
~
cn
-
ti>
()
2'
::l
ti>
P> >
111
o::l
oq
;;:
c
c::>.
S'
1'>
CLJ1
Sic ~
P> C
o- ~
Ui'
ti>
....
6~
Zugrăvelile interioare se continuă pe zi- Cu toate că are încă multe asemănări cu

dul pridvorului şi pe acel al pronaosului celelalte biserici studiate până acuma, în-
fără întrerupere, încât ar trebui admis ca cepe a prezenta câteva trăsături noui.
pe această parte cel puţin, pictura este
făcută după 1579.
Inscripţia care ne arată data con-
strucţiei pridvorului este pusă deasupra
uşii de intrare; e de 66 cm. lăţime
şi 32 înălţime.
«Acest pridvor l-a făcut Teofan Mi-
tropolitul, care a venit dela mănăsti
rea Râşca, în cinstea sfântului mare-
lui mucenic Ioan cel Nou, în zilele
blagoslovitului Domn al nostru 10 Petru
Voevod, în anul 7087»1). (1579).
D-I V. Grecu 2) crede că toată pictura
exterioară ar fi din mijlocul veacului al
XVI-lea.
Pe de altă parte, similitudinea prid-
vorului cu acel dela Neamţ (amândouă
cu ferestre mai mici ca cele ale pro-
naosului, pe când în vremea lui Rareş
şi a lui Lăpuşneanu sunt mai mari)
aruncă un dubiu asupra epocei con-
struirii. Oare inscripţia nu s'ar raporta
cumva numai la facerea zugrăvelilor
interioare?
Soclul ce se vede în pridvorul in-
trării de nord, are un alt profil decât
cel din afară al acestui pridvoraş (fig.
314). E probabil cel vechiu; cel din
afară a fost refăcut şi schimbat odată
cu restaurarea bisericii 3).
SUCEVIŢA
Biserica mănăstirii Suceviţa, cu hra-

mul Invierii Domnului, a fost începută
în 1582 şi isprăvită înainte de 15844).
1) Kozak: Inschriften, pag. 135.

2) V. Grecu. Byzantion I. pag. 281. In linii generale e tot planul Probotei sau
3) CL G. Ba1ş. Bisericile lui Ştefan cel Mare în Bul.
Corn. Mon. Ist. 1925, pag. 170.
al Bistriţei: naosul cu sânuri laterale şi o
') D. Dan. Mănăstirea Suceviţa, p. 10-12. absidă principală lungită prin arcuri largi
intercalate iar turla pe boltirile cunoscute susţinute prin două rânduri de arcuri aşe
moldoveneşti. Compartimentul mormintelor zate în sensul Iăţimii pridvorului.
e, ca la Moldoviţa şi la Homor, boltit în Până aici suntem în teren cunoscut şi
«berceau» transversal şi cu o cameră su- avem a face ca şi la celelalte biserici
prapusă, la care ajungi printr' o scară cir- descrise cu o combinaţie de elemente obiş
culară. nuite.
Fig. 177. Suceviţa. Vederea bisericii. (Fot. Bălan.)
Pronaosul împărţit în două ca la Neamţ, Absidele însă, atât cea mare ca şi cele
la Sf. Gheorghe din Suceava, ca la Probota laterale, au, în loc de o singură fereastră,
şi la mai multe altele, dar mai simplu ca fiecare câte trei. Şi nu se vede din nici un
boltiri decât toate, afară de Slatina. detaliu, nici din zugrăveală, ca să fi fost
In fine, exonartexul e boltit printr' o cu- cumva adăugite ulterior.
polă, pe două sisteme de arcuri încrucişate, Este deci un element nou. De unde provine?
Cred că explicaţia nu e grea. trebuie să fi fost zugrăvit pe la 1595-96

Este o influenţă introdusă prin biserica (fig. 361). Totuş este de observat că actuala
dela Galata ce se construia în acelaş timp lui învelitoare acoperă în parte frescile pe-
sau era deabia isprăvită. reţilor, ceeace ar arăta că a fost făcută după
Fig. 178. Suceviţa. Vederea bisericii spre altar. (Fot. Bălan.)
Alt element nou, dela sud, sunt cele două ce zidurile bisericii erau deja zugrăvite. O
pridvoraşe pe stâlpi, aşezate înaintea uşilor crăpătură la linia de separaţiune cu zidul
de intrare în exonartex pe părţile de miazăzi bisericii, arată şi ea că e vorba de o zi-
şi miazănoapte. Sunt ele contemporane cu dire adăugată.
ridicarea bisericii sau adăugate? Pridvorul de nord are o zugrăveală ce imi-
Cel de sud figurează pe tabloul votiv ce tează alternanţa bizantină a rândurilor de
bI
u;
~
;:;
;>
::;:
J1'
::z
:JI.
g.
o ~
::l
IJ lJJ
C
l('l " o
... ~
--.J '" ~.
'?
en
s::
(')
r-
. D
(Il
< t'
. M:
?' -l
en
(Il
Il'
......
(')
c"
::l
1>
(Il ~ '::--,
li> " ~-
O-
::l
aq
z:
O-
5"
e!-
li>'
;;.
li>
&:
rn
(Il
'"1
17- )
g~
I::C:-»
.o
rs )
~
.
l(
>=
I>l
u
::>
lf1
W
II:
l=-
,{l
'C
2
z: :E...
..c
~
t: ~
;a
.
..
-S
~
I>l
!1
-a
la
p:;
ro
'" -.,j
'i>
el.>
<.>
;:1
Vl
." ci
...
00
bi>
Q ii;
BulcLinul ComlsiuDii ~[onumrntrlor Istorice II

BULETINUl COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
piatră şi de cărămidă - alt caracter mun- noscute: contraforturi aşezate ca la Probota,

tean. Deasemenea, arhivoltele sunt reintrate dar ceva mai subţiri şi aproape drepte, ab-
în planul zidului; mai cu seamă pridvoraşul side semicirculare cu unsprezece firide lun-
de miazănoapte, cu coloanele sale de zid gite la altar şi câte cinci la sânurile laterale.
şi cu grinzile sale de lemn, are un aspect Rânduri de ocniţe nu sunt.
Fig. 18r. Suceviţa. Peretele sud în dreptul pronaosului. (Fot. Bălan.)
şi mai muntenesc. In fine, vom observa că Ferestrele absidelor şi ale camerei mor-
aceste arcuri cari au şi o foarte uşoară mintelor sunt cu mici chenare încă gotice,
tendinţă spre acoladă, nu sunt arcuri frânte dar în plin cintru.
de caracter occidental - gotic - ci de ca- Ferestrele mari ale pronaosului şi ale
racter musulman. exonartexului sunt în arc frânt cu menou
Dacă revenim acum la examinarea bise- şi cu o ornamentaţie de aparenţă gotică, dar
ricii pe dinafară, vom regăsi caractere cu- aşa de primitiv executată, încât se vede bine
că meşterul care le-a cioplit era cu totul serica şi nu lasă să se vadă decât în parte
străin de această artă. steaua cu douăsprezece vârfuri de sus, iar
Sub straşină se vede o cornişă foarte sim- cea de jos nu se cunoaşte decât după unele
plă (fig. 315). Soclul înalt e acum tencuit umflături ale învelitorii.
Fig. 182. Suceviţa. Uşa pronaosului. (Fot. Bălan.)
şi nu i se mai cunoaşte decât un profil fără Forma veche, caracteristică, a acestui aco-
pretenţii, o muchie cu o teşitură scobită. periş se vădeşte prin poziţia crucilor care
Piatra pisaniei aşezată a rămas fără in- arată unde erau înainte vârfurile despre
scripţie. turlă ale învelitorii. Pe bazele turlei acum

O învelitoare mare de şindrilă acoperă bi- închise sub şindrilă se vede bine linia veche
a acoperişului, însemnată prin zugrăveli1e exterior, afară de faţada ei de apus, cu o

ce se vedeau în vremuri şi sunt acuma zugrăveală încă foarte vie ca coloare.
ascunse. Şi interiorul tot e împodobit cu aceeaş
Această formă de învelitoare este înve- zugrăveală care ne arată un început de ten-
Fig. 183. Suceviţa. Bolta naosului. (Fot. Bălan.)
derată de tabloul votiv care o arată foarte dinţe noui. Vechia pictură moldovenească în-
clar. cepe a primi vădit înrâuriri ruseşti şi altele
Turla octogonală are în axele ei patru apusene. Este totuş foarte interesantă şi
ferestre cu uşoare acolade (ce se văd aici de un foarte frumos efect decorativ.
pentru prima dată la ferestre) şi patru con- Uşile interioare, cea din pronaos spre
traforturi mici în diagonale. Fiecare latură gropniţă şi cea din gropniţă spre naos, au
are un dublu rând de arcaturi geminate, un profil simplu gotic şi sunt la fel, cu
şi deasupra lor, pe fiecare parte, câte trei deosebirea că una din aceste uşi are mu-
ocniţe mici, apoi încă o cornişă mai ieşită; luri cu baze ornate, pe când la cealaltă
ceva mai sus începe acoperişul acuma aceste baze mici lipsesc. Este de obser-
în opt ape drepte. vat că soclul mulurilor la cele trei uşi
Biserica toată - şi turla - e acoperită în formează în plan o singură linie dreaptă
pe când la mai toate uşile din epoca ce BISERICI CU DATE INCERTE

precede acest soclu se compune din mai
multe linii frânte, ceeace, de sigur, dă uşii
un alt aspect, mai elegant şi mai potrivit BISERICA CATOLICA DIN COTNARI
cu scopul.
Uşa de intrare este încă, după calapodul Biserica catolică din Cotnari, acuma în
gotic, cu muluri în arc frânt aşezate pe baze ruină, ar fi fost zidită în vremea domniei
mici ornate, stângaciu executate. Uşa drept- lui Despot Vodă 1) (1561-1563).
unghiulară e ferecată cu benzi de fier în- «Şi în Cotnar fiind Saşi mulţi, pre atunci
crucişate. Deasupra ei, în lunetă, e o zugră- le-au făcut biserică şi şcoală. .. Pre semne
biserica cea stricată din Cotnar a Papista-
şilor, el o au făcut, de nu va fi şi cea mare
ce stă şi până azi cu Saşi».
Clădirea se compune dintr' o navă prin-
cipală, un altar cu o sacristie şi un vestibul
sub un turn. Contraforturi sprijinesc col-
ţurile şi punctele de împingere ale bolţi1or.
Vestibulul e boltit în «berceau», iar nava
şi altarul prin bolţi gotice pe nervure,
acuma dispărute, şi care recădeau pe nişte
console ce se mai văd şi din a căror dispo-
ziţiune se poate reconstitui acea a bolţi1or.
Erau deci, fără îndoială, trei travee de
bolţi la aceiaşi înălţime (Hallenkirche, după
numirea germană) susţinute de două rân-
duri de câte două coloane.
Planul este foarte asemănător cu acel al
bisericii din Trappold, lângă Sighişoara, în
Ardeal, zidită în 1520 (dar modificată ulte-
rior).
Fig. r84. Suceviţa. Uşa gropniţei Unele din consolele despre care am vorbit
(şi uşa naosului în fund). (Fot. Bălan.) mai sus au rămas numai începute din cio-
plire (eboşate) iar alte sunt terminate şi
veală refăcută. Chenarul exterior dreptun- destul de elegante. Pietrăria chenarelor fe-
ghiular nu mai e de piatră ci zugrăvit simplu restrelor şi uşilor e de o frumoasă execuţie.
cu un motiv ornamental bizantin. Prima uşă de intrare e în plin cintru
Biserica e bogată în morminte; sunt pie- fără ornamente. Uşa între vestibul şi nava
trele lui Eremia Movilă, a fratelui său Si- principală e mai ornată. E în ogivă cu
mion, a fetei lui, Samfira, - a unei fete a profilele cunoscute şi baze mici ornate
lui Simion, Teodosia şi încă alte şapte, toate Unele resturi de uşi şi ferestre sunt şi ele
dela începutul veacului al XVII-lea sau din împodobite. Uşa inferioară din peretele nord
cei din urmă ani ai veacului al XVI-lea. comunica cu o scară acuma dispărută aşe
Semne lapidare nu se văd. In schimb gra- zată în exteriorul zidului; pe această
fitele sunt foarte numeroase, mai cu seamă
1) Letopiseţ. N. Costin, p. 67.
în pridvor; unele sunt din veacul al XVII-lea. I. apendice p. 63-67.
Fig. 185. Suceviţa. Fereastră mică. (Fot. Bălan.)
Fig. 186. Cotnari. Biserica catolică.

o A 1. ~ ,. s ~o 'J.O_
Ţ
1 1 1 J ŢI! 1 1 1 Ţ
Fig. 187. Cotnari. Planul bisericii catolice.
Fig. 188. Cotnari. Perspectiva exterioară re constituită.

5'
::s
Il>
..;
~)(
scară se ajungea prin uşa superioară pe altar e în plin cintru. Ferestrele sunt toate
o galerie, un fel de cafas. cu dublă evazare (în formă de pâlnie) şi
Acest lucru se poate vedea din faptul înăuntru şi înafară.
că a mai rămas o consolă în colţul de Se mai cunosc copertine la contraforturi
nord-vest. cu profilele obişnuite. Dealtmintrelea toată
partea superioară a zidurilor e în ruină şi
în unele părţi chiar au căzut până la pă
mânt.
Zidăria este de piatră brută, numai
arcurile refăcute ale unor ferestre sunt în
parte de cărămidă. Din urmele vechei în-
velitori pe turn se vede că acoperişul era
în două ape pe nava cea mare; era probabil
poligonal pe altar şi mai j os, astfel cum se
vede şi azi în Ardeal.
Forma unor ferestruici dela turn arată
că erau făcute cu gândul de a se putea
trage cu arme prin ele. Am putea conchide
de aici că acest turn a avut în părţile
superioare galerii de apărare mai reeşite,
astfel cum se văd şi acuma în Ardeal la
unele biserici fortificate.
Biserica a ars după cum se vede din
urmele ce le mai poartă unele pietre; a
suferit probabil mai multe reconstruiri; la
una din ele, consolele de piatră căzute n'au
mai fost înlocuite şi s'a tencuit zidul drept
până sus, ceeace arată că în acest moment
bolţile erau şi ele căzute şi s'a refăcut bi-
serica, evident cu tavan. Tot atuncea s'au
refăcut unele ferestre fără a fi reparate cum
erau la început.
Această interesantă biserică se ruinează
din ce în ce mai mult; mai în fiecare an
Fig. 19I. Cotnari. Uşile scărei.
cade câte o nouă parte din ziduri; terenul
e fugitiv şi un pârâu vecin şi-a săpat albia
aşa de adânc încât în curând toată biserica
Trebuie să fi fost şi altele care au dispă se va prăbuşi.
rut la o reconstrucţie; ele susţineau arcuri Dăm, după datele rămase, o încercare de
şi bolţi care suportau podeala galeriei. reconstruire a acestui mic monument, re-
Acolo cânta probabil corul. constituire ce ne dă forme foarte apropiate
De pe această galerie, printr'o uşă în zidul de biserica din Martinsberg în Ardeal, bise-
de vest, se ajungea la primul etaj al tur- rică construită pe la 1520.
nului. Ca plan am văzut că seamănă cu Trap-
Arcul mare de despărţire al navei de pold.
Fig. 192. Planul bisericii din Trappold (Ardeal.)

(După Sigerus, Kirchenburgen.)
Fig. 193. Vederea bisericii din Martinsberg (Ardeal.)

(După Sigerus, Kirchenburgen.)
ZAMCA Ea are un chenar dreptunghiular in-

fluenţat de clasic, dar de profil încă gotic
Mănăstirea armenească Zamca, de lângă (fig. 285).
Suceava, se compune din mai multe clă In exterior biserica e foarte simplă. Fe-
diri: biserica principală, locuinţe cu turnul restrele sunt aproape la fel, la pronaos şi la
de intrare şi un paraclis, şi un al doilea naos; sunt cu muluri simple şi uşor ogivale,
turn-clopotniţă; zidul de împrejmuire mai cu o uşoară acoladă, şi fără chenar drept-
este în fiinţă şi în afară jur împrejur se unghiular. Naosul e sprijinit pe cele două
mai văd fortificaţiile şi bastioanele de pă laturi de câte o pereche de contraforturi.
mânt făcute de Sobieski. Turla octogonală e scundă; bazele ei sunt
După tradiţie, biserica ar fi fost ridicată, înecate în acoperişul de şindrilă; ferestrele
ceva înainte de 1551, de către un bogat sunt la fel ca cele ale naosului; sunt foarte
armean, Agopşa. Şi într'adevăr, se găseşte net în acoladă. Detaliile chenarelor, ale uşilor
în naos o piatră de mormânt care poartă şi ale ferestrelor ne aduc deci în veacul al
inscripţia următoare: «Această piatră de XVII-lea.
mormânt este a lui Agopşa, fiul lui Amira Se ştie că bisericile armene din Suceava
(căpetenie) şi care este ziditorul acestei au fost dărâmate în timpul lui Ştefan Rareş,
sfânte biserici armeno-orientaIă, în anul tocmai în 1551, anul morţii lui Agopşa,
1000» 1) ceeace corespunde cu anul erei ctitorul bisericii.
noastre 1551. Eată ce spune diaconul Minas care a
Biserica se compune dintr'un naos cu văzut aceste întâmplări 2)
absida mare şi un pronaos. Nu sunt nici
sânuri laterale, nici pridvor. După obiceiul «In anul Armenilor o mie
armenesc, sunt trei altare, cel mare şi două In a şaisprezecea zi din August,
mici, în dreapta şi în stânga.
Boltirea este cea moldovenească dar tur-
Vodă din nou dădu poruncă
tită şi stângacie, ceeace se poate atribui
Tunurile cetăţei să se aducă
unor prefaceri. Pe latura nord este o fe-
Şi bisericile din tîrgul Sucevei
reastră care nu e în axa transversală a
Cu ele să fie dărâmate.
naosului şi o uşă, iar pe latura sud numai
o fereastră (cel puţin acuma). Pronaosul
e boltit printr'o calotă sferică. Uşa exte- Bisericile şi mănăstirile
rioară pe latura de vest, are ca lintel o Armenilor din Suceava
veche piatră de mormânt, iar uşa spre naos Toate au fost arse, dărâmate
care este în axa între două ferestre, are Până a ajuns la temelie».
un chenar după tipul obişnuit al uşelor

interioare, cu baghete încrucişate şi cu Dacă într'adevăr, biserica era în fiinţă
rozase mici în colţuri, tip cunoscut şi în în acest moment şi a fost distrusă şi pe
veacul al XVI-lea şi în al XVII-lea, fără urmă refăcută, se mai naşte întrebarea
deci a fi o caracteristică. până la ce punct a fost dărâmată.
Uşa de pe partea nord dă direct în naos, O exageraţie a cântecului de jelire ar
ceeace se regăseşte aproape la toate bise- fi foarte firească.
ricile armeneşti.
') Cânt de jelire asupra Armenilor din ţara Vlahilor,
de diaconul Minas Tokaţhi (din Tocat), tradus de Gr.
') Kozak. Inschriften, pag. 157. Buiuc1iu, 1895.
AS _
o Â 1. ~ c AO
lI!TWrlrI Ţ
J
Fig. 195 (sus). Zamca. Secţiunea longitudinală a bisericii. Fig. 196 (jos). Planul bisericii.
.....
.....
z
::>
.....
CI)
~
o
U
...l
::>
z
~
...l
::>
IX!
Fig. 197. Zamca. Uşa de intrare nord. (H.) Fig. 198. Zamca. Uşa interioară a naosului. (H.)
Pe de altă parte, planul bisericilor arme- plausibilă cu cât celelalte construcţii ale
ne şti - cu toate că este în linii generale mănăstirii sunt din veacul al XVII-lea şi
acelaş ca al bisericilor moldoveneşti - are arată deci o însemnată activitate construc-
totuş unele deosebiri, încât din proporţiile tivă în acest secol.
ceva diferite în plan faţă de celelalte bise- Aceste clădiri sunt într' adevăr şi fără
rici ortodoxe din veacul al XVI-lea nu îndoială mai recente decât anul 1551.
Fig. 199. Zamca. Uşa de intrare vest în biserică. (H.)
putem conchide sigur că sunt din altă Partea cu turlă a complexului intrării
epocă. de vest, ce conţine paraclisul, are mai
In rezumat, ceeace pare mai verosimil, multe caractere ale veacului al XVII-lea,
este de a admite că biserica de azi e refăcută o torsadă ca cele care au fost făcute
în veacul al XVII-lea (precum arată unele pentru prima dată la Dragomirna, şi
detalii), însă pe vechile fundaţii ale bise- chenare de ferestre în acoladă cu baghete
ricii dinainte de 1551. încrucişate, tot ca la Dragomirna sau
Şi această presupunere este cu atât mai Trei Erarhi; iar bazele lor împodobite cu
flori sculptate, caracteristice secolului al SF ANTA CRUCE

XVII-lea.
Ferestrele turlei sunt la Sf-ta Cruce, din Suceava
fel. ar fi fost zidită în 15122).
La poarta de intrare Şi aici, ca la Zamca,
sunt pe arc clavouri cu găsim un mormânt - al
flori ca cele ce vedem la lui Asvadur - din 1528,
Golia din Iaşi şi la o se- încât pare exact (fig. 406)
rie de alte porţi din acel aş că a fost în această vreme
veac. o biserică armenească.
Partea cealaltă a ace- Dacă actuala biserică e
stei clădiri are o cor- din această epocă nu apare
nişă în zimţi de cărămizi prin nici un detaliu.
în loc de torsadă, carac- Bolta naosului e acuma
ter bizantin ce în Mol- prăbuşită; pronaosul e îm-
dova, se găseşte tot după Fig. 200. Zamca. O fereastră. părţit în două; ca la Ha-
1600. cigadar, naosul e prelun-
Fig. 201. Sf. Cruce, Suceava.
Turnul clopotniţei, datat din 1606 a fost git spre vest printr'un spaţiu boltit ~deo
în părţile de sus refăcut în veacul al sebit. Afară de intrarea bisericii pe latura
XVIII-lea 1). de vest, mai există şi o intrare în naos
') CL Polak. Das armenische Kloster Zamka bei

Suceava in Jahrbuch des Buk. Landesmuseum I90I, 2) G. Goilav. Bisericile armeneşti prin ţările române.
pag. 54. Rev. Ist. Archeol. şi FiI. XII, 1.
o '" ~ S te 7 ! CI\ "'0-.

T J r r ! J [J I I ! 1 r 1 J 1 ! 1 r J
Fig. 174. Sfânta Cruce, Suceava Planul bisericii.
Fig. 203. Hacigadar. Vedere a1biseril;JJ,
llulrllllul omisiunii MOllumrnlrlol' L tOl'icC

o A 2. ~ !l ~s ....
! [ r 1 ! [ Ld dd d J !
Fig. 204. Hacigadar. Secţiunea longitudinală a bisericii. Fig. 205. Hacigadar. Planul bisericii.
pe latura sud, intrare care nu este în axa contrariul, cea ce dă bisericii o lărgime
transversală a naosului, precum nu e nici neobişnuită în Moldova faţă de lungimea
fereastra de pe peretele din nord. ei. Această nevoie de lărgime corespunde
Pare şi aici verosimil că clădirea de azi poate existenţii celor trei altare armeneşti,
este re făcută mai recent. unul principal în axa absidei şi alte două
mici înlături.
Biserica e fără sânuri laterale şi fără
HACIGADAR contraforturi.
Naosul e boltit cu sistemul cunoscut de
Hacigadar a fost mănăstire de călugă arcuri moldoveneşti, iar la baza interioară
riţe armene. Ar fi fost zidită în 1512 de a turlei se văd opt arcuri mici aşezate în
Fig. 206. Hacigadar. Uşa sud. Fig. 207. Hacigadar. Uşa nord.
către un negustor numit Dragan Donovak l ). octogon. Pronaosul, tot cu arcuri longitu-
Ca şi la Zamca, se pune întrebarea dacă dinale late şi cele curmezişe înguste, e
actuala biserică este cea dela început. boltit printr' o calotă sferică rezemată pe
Mai mult aici ca la Zamca se pot vedea arcuri diagonale, însă turtite, şi care nu se
ur.ele deosebiri de plan faţă de cel moldo- unesc la naşterile lor, dând impresia unui
venesc. Pe când aceste biserici au o ten- lucru stângaciu refăcut.
dinţă spre lungire ce se manifestă într'altele Intre pronaos şi naos, există un compar-
prin faptul că arcurile transversale sunt mai timent îngust, boltit printr'un berceau cu
largi ca cele longitudinale, aici este tocmai dublouri.
Pereţii despărţitori (dacă au fost), azi nu
1) Kozak. Inschriften, pag. 159. mai sunt.
12*
180 BUt:ETINUL cOMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Din naos o uşă dă în exterior spre partea pela 1909 de la biserica de j os, la locul
de sud (fig. 285) iar simetric pe partea de ei de azi.
nord este o fereastră, care, ca şi uşa, nu «Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului
este în axa transversală a naosului. O altă şi săvârşirea Sfântului Duh. Această ecli-
uşă de intrare - în pronaos - este pe siarhie a făcut'o pan Dumitru Şoldan, mare
partea de nord. vistier şi soţia lui Safta în zilele lui Va-
Chenarele uşilor sunt ogivale şi cu ner- silie Voevod, la anul 7151 (-1642) luna
vuri gotice; chenarele ferestrelor sunt în Septemvrie 10 zile şi fiind pristav Andonie
acoladă; numai acele ale turlei nu. de la Bisericani la turn şi la :trapezăria şi
In exterior biserica se prezintă foarte la acoperişul sfintei biserici».
simplu. Această clădire are particularitatea foarte
Sub actuala tencueală nu se văd nici rară de a avea două caturi, cum se mai
un fel de firide sau ocniţe. Turla este octo- vede şi la Sf. Ioan Botezătorul din Suceava.
gonală, are firidele obişnuite duble şi un Partea de jos are trei despărţituri, altarul,
rând de ocniţe deasupra lor. Ferestrele sunt naosul şi pronaosul, toate trei dreptunghiu-
în plin cintru cu muluri simple gotice. Iare, separate prin ziduri şi boltite prin
Baza ce se vede are dou.ăsprezece laturi. semicilindre transversale pe axa bisericii.
Dacă aceasti". biserică este într'adevăr Biserica superioară are despărţituri care
aceea dela 1512 sau chiar numai re făcută comunică liber. Bolţile sunt simple calote
pe fundaţiile vechi dm această epocă, ar fi sferice.
a doua (cea dintâi fiind biserica mănăstirii O scară circulară stabileşte comunicaţia
Neamţului) care ar prezinta compartimen- între cele două caturi.
tul zis al mormintelor, intercalat între naos Un dublu pridvor mai recent, e aşezat
şi pronaos. pe partea de miazănoapte. In afară biserica
Caracterele de detaliu şi chenarele în aco- e tencuită.
ladă tind a arăta că această construcţie ar fi Naosul are o ieşitură dreptunghiulară sau
mai recentă - din veacul al XVII-Iea- re- mai bine o îngroşare a zidului mărginită
întrebuinţându-se chenarele vechi ale uşilor. de contraforturi. Un alt contrafort mic vine
O oarecare nedumerire în privinţa pla- sub fereastra altarului, iar un altul oblic
nului tot persistă. sprijineşte colţul de sud-vest al clădirii.
Intrarea în biserica principală - cea de
sus - se face prin latura nordică iar uşa
pÂNGARAŢI bisericii de jos e pe partea de miazăzi (fig.
28 5).
Biserica mănăstirii Pângăraţi ar fi fost Nici un caracter decisiv, deci nu ne per-
zidită în vremea lui Lăpuşneanu 1). Clădi mite să clasăm acest monument printre cele
rea actuală nu arată în nimic trăsăturile din vremea lui Lăpuşneanu, ci din contra,
caracteristice ale acestei vremi. am avea mai multe motive de a-l atribui
Inscripţia ce se găseşte aşezată la intra- timpului lui Vasile Lupu. Totuşi stilul în
rea bisericii propriu zise, adică cea de sus, care e tratat chenarul uşii de intrare de jos,
arată vremea lui Vasile Lupu. cu micul scut împodobit cu armele ţării
Această pisanie a fost însă mutată, care figurează pe lintel, ar putea să fie şi
din vremea lui Lăpuşneanu. Am văzut ase-
1) Mironescu. Mănăstirile şi bisericile lui Ştefan cel menea chenare în stilul Renaşterei şi în
Mare, pag. 7
şi Istrati. Podul dela Borzeşti, pag. 25.
epoca lui, dar, ce e drept, se găsesc şi mai
'.
...-
...
III
>lll
bD
t::
'lll
ll.
DESCRIER EA BISERICILOR
1+
Fig.
""
2~9. Pângăra ţ 1.
' Secţiunea
.
. dina1ă a bisencu.
longltl1
"
Fig. 2II. Pângăraţi. Planul bisericii superioare.

Fig. 212. Pângăraţi. Planul bisericii inferioare.

Fig. 213. Pângăraţi. Uşa bisericii de jos.

Fig. 214. Pângăraţi. Fereastră. (C.)

188 BULETINUL COMISIUNII MONUMENIELOR ISTORICE
târziu. S'ar putea face presupunerea că biserica de j os, o inscripţie zugrăvită po-
partea de jos făcută sub domnia lui Lă meneşte pe Alexandru Lăpuşneanu ; dar
puşneanu a rămas în parte în picioare nu ştim de când datează. Chestiunea ră
până azi, fiind refăcută şi mărită sub Va- mâne în domeniul ipotezelor şi până acuma,
sile Lupu. Sau încă că la lucrarea acestui cu elementele ce le avem, nu avem motive
Domn au fost reîntrebuinţate unele che- ca să socotim biserica Pângăraţi prinbe cele
nare vechi. De asupra uşei de intrare în din veacul al XVI-lea.
Fig. 215. Pângăraţi. Scutul cu marca ţării de pe Hntelul uşei. (C.)
Fig. 216. Pângăraţi. Pisania. (C.)

Fig. 217. Mănăstirea Probota. (Soc. A. R., Fot. Stelian Petrescu.)
CAPITOLUL II
MĂNĂS TIRILE
In mai multe locuri încă, ne-au rămas, XVII-lea iar cealaltă mănăstire armeană,
în jurul bisericilor descrise, mănăstiri şi Hacigadar, nu arată să se fi păstrat nimic
anume, la Probota, la Moldoviţa, la Râşca, din clădirile ei din vechime.
la Coşula, la Bistriţa, la Slatina şi la Suce- Totuş, credem că, în liniile lor mari,
viţa (am putea adăuga Zamca şi Hacigadar). aceste mănăstiri au păstrat dispoziţiile gene-
La Homor a mai rămas un turn-clopot- rale dela început, refăcându-se mai cu
niţă, dar e din vremea lui Vasile Lupu, seamă zidurile de împrejmuire şi turnurile
precum arată şi inscripţia aşezată în zid. pe vechiile fundaţii. Astfel o scurtă des-
De sigur, construcţiile ce le vedem azi nu criere a lor, va da o vede! e destul de exactă
mai sunt toate din vremea zidirii bisericilor. asupra acestor aşezări.
La Moldoviţa, Mitropolitul Efrem, în anii Pentru o mai bună comparaţie a lor, vom
1610-1612, a făcut clisiarniţa (casele egu- grupa planurile lor de situaţie.
meneşti) şi, judecând după stil, şi turnul Dintr' o primă ochire vedem că forma tip
de intrare. Râşca a suferit atâta prefaceri este un dreptunghiu mai mult sau mai puţin
şi clădirile acuma existente arată trăsături regulat.
aşa de evident mai moderne, dovedite prin Zidurile erau astfel construite ca să fie
inscripţii, încât nu mai put~m şti dacă a nu numai o împrejmuire dar şi o fortifi-
rămas ceva din vechia mănă~tire. Coşula e caţie, cu drum de strajă, metereze şi crenele.
aproape modernă, doar poarta din zidul de La colţurile încintei sunt turnuri, în gene-
împrejmuire, foarte simplă, ar putea să fi ral pătrate, unele de pază şi de apărare,
altele care împreună cu această functiune
păstrat ceva din vremurile vechi.
O inscripţie aşezată în zidul de încintă
•
şi alte, ca acele de paraclis sau clopotniţă.
•
la Bistriţa ne arată că e din 1777. Unele, în fine, mai puternice par a fi avut
In ceeace priveşte cele d~uă din urmă, rolul de donjon, de «reduib>, adică serveau
Slatina şi Suceviţa, ele par a fi păstrat mai de punct central al rezistenţii în caz de
mult din trecut, dar şi aici cu prefaceri şi asediu.
clădiri noui. La Zamca am văzut că clădirile Intrarea se face trecând sub un turn,
cele mai vechi rămase sunt din veacul al aşezat pe una din laturile patrulaterului.
s:::
o
s:
o
~.
.-
?'
MĂNĂSTIRILE
Biserica, orientată, bine înţeles, în direcţia cuinţă domnească? E de sigur foarte mică
răsăritului, nu are o poziţie determinată în ca să credem că a fost zidită tocmai pentru
raport cu incinta, sau cu intrarea, depinzând acest scop. Insă putea să fie acolo odaia
aceste poziţii de natura terenului şi de aşeza sau odăile rezervate unui oaspete mai de
rea mănăstirii faţă de drumul de acces. Bise- seamă, pentru care arhondaricul obişnuit
rica însă va avea mai totdeauna axa ei prin- n'ar fi părut destul de potrivit.
cipală paralelă cu latura cea lungă a incintei. Clisiarniţa dela Moldoviţa, din contra, e
Celelalte clădiri sunt: c1opotniţele, ali- foarte mare pentru scopul ei, adică acel de
pite de ziduri sau de altt> clădiri, clisiar- vestmintărie şi tezaur; poate să fi fost acolo
niţele, casele egumeneşti cu arhondaric, chi- şi un mic paraclis astfel cum e la Bistriţa,
liile cu anexele lor, trapezeria şi bucătă la Slatina şi precum este în general regula
ria. Aceste clădiri pot fi şi ele alipite de în orice mănăstire mai mare.
zidurile exterioare sau izolate. Nici aici nu Stareţii1e, arhondaricele şi chiliile au fost
se vede nici o regulă, ci :totul depinde de aşa de des prefăcute încât e greu de văzut
Fig. 220. Mănăstirea Slatina.
locul disponibil ,şi de posibilităţile locale. dacă mai au păstrat ceva din veacul al
Turnurile-clopotniţe, alipite de biserică sau XVI-lea.
izolate - precum sunt cele dela Bălineşti, Vom semnala acum pe rând la fiecare
şi cele dela Piatra, Popăuţi sau Bistriţa - nu mănăstire trăsăturile cele mai caracteristice.
se mai regăsesc în veacul al XVI-lea sau La Probota, după Melchisedec 1), ar fi aşe
cel puţin nu le mai găsim acuma printre zată deasupra porţii de intrare în mănăstire
cele ce ne au rămas (de cât la Sf. Du- o piatră cu inscripţie care spune:
mitru din Suceava). «Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi
Turnul dela Bălineşti a rămas deci o cons- cu săvârşirea Sfântului Duh, 10 Vasilie Voe-
trucţie fără răsunet asupra bisericilor ce l-au vod, cu mila lui Dumnezeu, Domn al Ţerii
urmat timp de mai mult de o sută de ani. Moldovei, văzând învechite lucrurile mănăs
Aceste mici construcţii, cum este aceea tirii a îngrădit biserica, în anul 7154» [ 1646].
numită la Probota «casele domneşti» sau Ar rezulta deaci că - cel puţin în parte-
clisiarniţa dela Moldoviţa, par a fi fost clă împrejmuirea şi unele clădiri anexe sunt din
dirile cele mai de seamă din mănăstire vremea lui Vasile Lupu.
după biserică, mai îngrijite ca construcţie,
mai solide, mai elegante. ') Melchisedec. Notiţe istorice şi archeologice, pag. 156.
Vezi şi 1. Bianu. Columna lui Traian, 1882, p. II4
Să fi fost, într'adevăr la Probota o 10- şi N. Ghika şi G. Balş, Mănăstirea Probota.
MĂNĂSTIRILE 193
Buletinul Comisiunii :\lonumentclor t torice 13

Dar actualmente această inscripţie nu se vod la anul 7038 (1530) şi s'a îngrădit după
mai găseşte, şi la locul indicat, deasupra moartea lui de doamna lui Elena şi copiii
porţei, este o altă piatră cu o inscripţie foarte ei 10 Iliaş Voevod şi Ştefan şi Constantin
la anul 7058 (1550) luna .Septem-
brie 4 1 ).»
Deasupra acestei pisanii este o
frescă, din nefericire ciuntită prin
facerea unor ferestre şi care repre-
zintă neamul ctitorilor şi care pare
a fi din epoca lor (fig. 334).
Turnul de intrare pe latura de ră
sărit, are deasupra porţii o mică lo-
cuinţă; o scară exterioară sue la
Fig. 222. Mănăstirea armenească Hacigadar. acest etaj. Zidurile au un drum de

strajă interior care comu-
!r'" ....
J~_"" -_.__..._."- _~_=.-L.L-_ ..'._/....
=_,. 4 •.•• .4.• _ . :·.... - ~.. ~ ~ - l
nică cu turnurile din colţ.
. . '
t
I . ..
"....
~ ....
-- . ~
~ Ruinele caselor egumeneşti
sunt la miazăzi de biserică,
r iar clopotniţa care face corp
f
cu casele zise domneşti vine
în partea de miază noapte.
Dealungul zidului de apus se
!
văd ruine de chilii.
I
!.
Caracterele clădirilor şi ale
părţilor ornamentate sunt ho-
tărît din secolul al XVI-lea,
(fig. 304-305) încât nu pare
a fi suferit nici o prefacere
sau reînnoire radicală.
Totuş, piatra de mormânt
a unui fiu al Sorii, o soră
a lui Ştefan cel Mare, tăiată
în două şi servind acum de
usciori la uşa de intrare,
arată o reparaţie mai târzie
în acest loc (fig. 409).
La M oldoviţa, din contra
clisiarniţa e făcută în vea-
cul al XVII-lea de episco-
_~c~ •••
pul Efrem, precum spune

Fig. 223. Planul de situaţie al mănăstirei Probota.
pisania ce se păstrează a-
frumos executată, în jurul stemei ţării, în- cum în pridvorul bisericii 2).
tr'un chenar pătrat cu câte un semicerc pe
1) Această inscripţie e dată de Melchisedec ca fiind
fiecare latură (fig. 316). la Secu. Este deci o eroare la mijloc.
«Această mănăstire a făcut-o Petru Voe- 2) CL Kozak. Inschriften, pag. 195.
MĂNĂSTIRILE 195
o ~O ~o ~O ... O '5 O ~
l~,±;III::!;!±;II1~1;\;;l1IC;/;;I=;;;;;;;1;;;;==1=::::I;;;;;=lt;;;:::::;::;;I!:==::;:;;lI=::::f:===lI
Fig. 224. Planul de situaţie al rnănăstirei Moldoviţa.
13~
o "'o 10 ~o 1.,0 so "M.,..
I II I ill! I d=;;;;;±== ;;;;;=;;;;;l;:;;=;;;;;l;:;;==±;==±;=:;;;±==

Fig. 22.';. Planul de situaţie al mănăstirei Homor.
MĂNĂSTIRILE 197
o .... .... ~.
50 _
1 TII J I 11 F [ [ 1
Fig. 226. Planul de situaţie al mănăstirei Râşca. (Arh. A. Popovici).

-
11l
u
CI::
o
. -.
-
E-<
cn
CI::
o
....l
- ' 0 ......
... -. -
- ....... -._-----
11l
E-<
Z
11l
C..,
o .,
::E
::J
Z
o \'_\
::E
-
Z
~ ..J
-_ .. ...... ~
--
::J . . _...... --1'--_.- .... -
cn
::E
o
U
....l
;{,]
..
: r_r
:
..... "'1
1
~_.
·
····
::J L
-Z
E-<
11l
....l
_'-""'71' ··1
::J
al
o AO
l!J1J 1pJIl
~O
1
'0
1
.""
,r ~
Fig. 227. Planul de situaţie al mănăstirei Bistriţa. Fig. 228. Planul de situaţie al mănăstirei Slatina. (Arh. A. Popovici.)
00
0-
M
MĂNĂSTIRILE 199
/'\f\Nf\5TH,\LP,. SUC!.",]!.... o
'FL..... N D~ 5\]lJ....Ţtf:-·
o AO 10 ~O !>o_
r
1"" 1" ,,1 J J
Fig. 229. Planul de situaţie al rnănăstirei Suceviţa.
Fig. 230. Probota. Turnul de nord-est al incintei. (Soc. A. R.)

w
u
D2
o(-t
....
<fl
O::
o
....l
W
(-t
,
zw
::E
~
z
D D [llJ [llJ [llJ1
1,
o ,,
I
::E
.....
.....
z
~
.... :I
....
<fl
:?1 I
I
o 1I
u
....l W
~
Z
.....
(-t
W
....l
~
2
m I f 1 ~ G i
I I ~ ? 10
1
r:1
2 ~ ~ S 6 7 a 9 IOm
I I I I I I I I I
o Fig. Probota. Turnul de intrare. (Soc. A. R.)
o 231. Fig. 232. Probota. Clopotniţa şi casele domn~şli. (S. A. R)
N
MĂNĂSTIRILE 201
«Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului Mănăstirea Bistriţa e în plan tot un po-
şi cu săvârşirea sfântului Duh, iată eu, robul ligon, nu prea depărtat de dreptunghiu. Pe
stăpânului meu Isus Hristos, Efrem, Episcop laturea de miazăzi, e turnul de intrare des-
de Rădăuţi, am făcut această clisiarniţă în tul de scund, care are la etaj un mic pa-
numele lui Isus Hristos şi al precistei Născă raclis, iar pe partea de nord este puternica
toarei de Dumnezeu în zilele lui 10 Kostantin clopotniţă făcută de Ştefan cel Mare 1), care
Voevod; şi s'a săvârşit în zilele lui 10 Ştefan are la etaj un paraclis. S'a adăugat clopot-
Voevod. S'a început luna Martie 26 în anul niţei o mică clădire cu două rânduri, prin
7II8 (r6ro) şi s'a isprăvit luna August 26 care s'a mărit paraclisul. Această clădire
în anul 7 r2 o (r6 r2), fiind egumen Agathon. s'ar datora lui Petru Rareş, care figurează
- Arsenie -».
Şi turnul de intrare, are deasemenea ca-
racterele veacului al XVII-lea. Are într'alte
motive, acel al frânghiei împletite care a
fost introdus în Moldova odată cu zidirea
Dragomirnei (r602) şi bolţari ornamen-
taţi la arcul de intrare, bolţari cari dease-
menea apar numai în veacul al XVII-lea.
Turnul de apărare rotund din colţul
nord est şi clopotniţa din colţul sud-est,
ar putea să fie mai vechi şi chiar din vre-
mea fondării ca şi zidurile de incintă. Nu
sunt probe nici pentru, nici contra. Clă
dirile actuale de locuinţă nu prezintă nici
un caracter special.
Râşca are o împrejmuire zidită, uşor
trapezoidală în plan. Are pe latura de
sud un frumos şi puternic turn de intrare,
care serveşte în acel aş timp de clopotniţă. Fig. 233. Moldoviţa. Turnul sud. Planul catului de sus.
E, de sigur, posterior veacului al XVI-lea.

E zidit cu rânduri alternate de piatră şi că cu familia lui într'o frescă refăcută, aşe
rămizi, după modul bizantin, iar deschiză zată pe peretele din miazăzi al turnului.
turile în arc frânt, prezintă o formă musul- Clădirile celelalte ale stareţiei, arhonda-
mană iar nu gotică. ricul şi altele sunt noui.
Vechiul arhondaric, care a ars în r923, nu Atât clopotniţa cât şi turnul de intrare
era de sigur mai vechiu decât veacul al au acoperişuri bulbucate, cu turnuleţe în
XVII-lea şi e probabil că clădirile celelalte vârf, acoperişuri de sigur datorite influenţei
datează dela reparaţiile făcute de Veniamin ruseşti, începând din veacul al XVII-lea.
Costache. Trapezăria este datată printr'o in- Poate şi înrâurirea lui Paisie dela Neamţ
scripţie (r765). O cişmea în faţa bisericii să fi contribuit în urmă la răspândirea lor.
e făcută în r849 (sau r823). (Inscripţia Aceste forme sunt încă foarte curente în
poartă două date una peste alta). Moldova şi în Bucovina, da.r sunt necunos-
Zidurile de împrejmuire şi rr.icul turn din cute în Muntenia.
nord-vest, ar putea fi mai vechi, sau aşe
1) CL G. Balş. Bisericile lui Ştefan cel Mare. Bul.
zate în orice caz pe resturi vechi. Corn. Mon. Ist. 1925, pag. 154.
•
Fig. 234. Moldoviţa. Turnul sud. Secţiunea verticală.

MĂNĂSTIRILE 20 3
Slatina e înconjuratăde ziduri cu mete- mează un impunător pătrat de ziduri; mai

reze şi cu drum de strajă. Are turnuri la exact, e de 100 metri pe 104 metri. Are
fiecare colţ. Intrarea se face sub un turn metereze şi drum de strajă. Din loc în loc
înalt, poate chiar supra-înălţat într'o vreme contraforturi le sprijinesc pe din afară.
mai recentă. Turnul de sud-vest conţine un Turnul de intrare, boltit în «berceau» cu
mic paraclis cu o uşă cu ramă de profil în un dublou la mijloc, e aşezat pe latura de
stilul Renaşterei şi o cornişă-linte!. Turnul nord.
de nord-vest e clopotniţa cu mari ferestre E acum sprijinit, precum şi turnul de
gotice deschise, cu frumoase muluri pe nord-vest, de nişte
care se găsesc semne lapidare. enorme contrafor-
Alexandru Lăpuşneanu făcuse şi o fân- turi ce arată că au
tână precum arată următoarea inscripţie fost mişcări de alu-
acum aşezată în zidul vechei trapezării, necare care au fă-
ce se ridică în partea de mia-
zăzi a bisericii.
«Acest izvor :şi cu fântâna
le-a făcut Alexandru Voevod,
fiul lui Bogdan Voevod, cu
mila lui Dumnezeu Domn al
Ţării Moldovei; la anul 7069
(1561) s'a scris» 1) (fig. 317).
Această trapezărie are uşi
şi ferestre cu muluri şi lin-
tele de profile în stilul Re-
naşterei (fig. 306).
Putem, aici în această clă
dire de un caracter mai pro-
fan, măsura drumul parcurs
dela casele domneşti dela Pro-
bota. t,. s '7
o
Asemenea chenar şi lintele,
este, precum am arătat mai
sus, şi la paraclisul turnului Fig. 235. Moldoviţa. Turnul de sud. Planul catului de jos.
sud-vest (fig. 287). Sunt de
un tip foarte vecin cu chenarele de uşi ce cut necesare aceste grosolane consolidări.
le-am văzut la bisericile din Moldoviţa, Turnul de nord-vest este clopotniţa. Are
Homor şi altele. două încăperi boltite în «berceau» la catu-
Mănăstirea Slatina pare a fi rămas şi azi rile de jos, iar sus locul clopotelor, deschis
ca în vremea zidirii, afară de unele detalii, pe cele patru laturi prin mari deschizături
şi din această pricină ea prezintă un deo- în plin cintru, e acoperit fără boltă.
sebit interes. O scară în grosimea zidului duce dela
Mănăstirea Suceviţa deasemenea pare a etajul întâiu sus, urmând ca de j os să se
fi păstrat dispoziţiunile dela început. Ea for- urce cineva pe o scară mobilă ca în clo-
potniţele din vremea lui Ştefan cel Mare,
') N. Iorga. Inscripţii 1, pag. 45. sau să intre prin drumul de strajă.
o TU!\tiu L PIsIE
Fig. 236. Moldoviţa. Turnul de intrare. Secţiunea verticală.

MĂNĂSTIRILE 20 5
--++ţ--+---
Eu
Fig. 237. Moldoviţa. Turnul de intrare.
Fig. 238. Moldoviţa. Planul catului I-iu. Fig. 239. Moldoviţa. Planul catului al II.lea.
Fig 240. Moldoviţa. Turnul nord. Secţiunea verticală. Fig. 241. Moldoviţa. Turnul nord. Planul.
o "" '1 ~ .. '5 c; "7 & q .40 A" .....
[ 1 1 1 1 T J 1 1 r 1 T 1 [ 1 r 1 1 ] 1 Ţ ] 1 1 1
Fig. 242, 243, 244. Moldoviţa. Clisiarniţa. Planuri şi secţiune.
208 BULETINUL COMISIUNI1 MONUMENTELOR ISTORICE
~ r
~
c::
~
r-
o
I=l
o
~
"
:!1 .-
l!"l
lo) .-
.j>.
~
lo)
.j>.
?'
:x:
o
I
~
o
3 .t;l
o
:' L:
r
"
o-j
....s::
o
? I=l
::g
~
s::
:1.
~.
ti>
(1)
.....
()
a·
::s
~
lJl
~
C
J
,
~ ....)--- • .0
)l
bl
MĂNĂSTIRILE 209
Fig. 247. Slatina. Paraclisul S. V. Planul.
... 'S
o A 1. ~ ,. 5
r 1 1 TIr r LI [ r 1 r I Ţ r 1 r
Fig. 248. Slatina. Clopotniţa. Planul catului superior. Fig. 249. Bistriţa. Turnul şi paraclisul intrării. Secţie şi planuri.
Uulrtlnu! Comislunii MUlluml'nlclor r. loricc

o ~ 1. ~ to. ! ~o
1 1 J I I ! 1 1 J r! 1 1 1
Fig. 250. Bistriţa. Clopotniţa şi paraclisul. Secţie şi plan.

MĂNĂSTIRILE 211
Ml\M~n~I." ~tJC1V1JA o
1\J!\NUI. SJ'1\!. NV o
~t.qltJN~~ !\ -~ o
o .. 1.. ~ ... 5 c: ? f:l, q ""0 . . . .

TII I 1 I 1 r 1 1 1 1 1 J
Fig. 251. Suceviţa. Turnul N. V. Secţie verticală.
Il·
212 ButE'rINUL COMISIUNlI MONUMENTELOR ISTORICE
l"\M~5Jll\!.Pj .5uc~vtr!\ <)
1U!,\NUL 51'l'!,L NY o
l"JOl1'\T1.1\il L o
o '" 1. ), ~ s " .., !Io q '"'0 . .

Ţ ! 1 1 J II! 1 I [ 1 1 1 Ţ r
Fig. 252. Suceviţa. Turnul N. V. Planul parterului.

r'\l'\Nf\5Tll1!~' Suc !\'IIF\ o
TUf\riuL .5PTIL N Vo
LŢl'\]UL ro ~IUL Ilo
& G\ "'0_
[ bd
Fig. 253. Suceviţa. Turnul N. V. Planurile caturilor 1 şi II.
·IiI"lNf\~ill'\!..'" .suc~vlIfI ~
o rNJ!\f\l'\L~ rllINC.l?f'lL~ ~
·l't\!\I~l\UL •
u '" ~ ~ '"" 'li G. 7 !. ~ .Ao-w..

1 1 J 1 1 T J 1 1 rd 1 1 I 1 r
Fig. 254. Suceviţa. Turnul de intrare. Secţiune verticală. Fig. 255. Suceviţa. Turnul de intrare. Planul intrării.
...v
N
rH:\M~5TT!\"UI 5uc1.vtlfto
T~l\tiUL 3!"I\L 5 V·
1'l'\l'\TI.1\U~o
I~
o ~ ~ ~ 7 a. '1 o A 2. ~ J.., s , 7 r. "1 ;\0 /ItItIoJ --1 ~ 5_
1 1.
Ţrlz!!!!!!!
Cot
[ 1 1 [
.40 ....
1 ; , r r! r ! . ! r! r d
Q
'- 1,
J r I I J
Fig. 257. Suceviţa, Turnul S. V. Planul Fig. 256. Suceviţa. Turnul sud-vest. Sec-
catului de jos. ţiunea verticală. Fig. 258. Suceviţa. Planul trapezei (acuma muzeul).
Fig. 259. Probota. Turnul de intrare văzut din afară. Fig. 260. Probota. Clopotniţa şi casele domneşti. (C.)
MĂNĂSTIRILE 21 7
Fig. 261. Moldoviţa. Poarta mănăstirii văzută din afară.
Fig. 262. Moldoviţa. Clisiamiţa.

/
.....
Z
::>
.....
cn
sso
U
....l
::>
z
~....l
::>
ll:l
Fig. 263. Râşca. Turnul clopotniţă

(văzut dinăuntru). F·Ig. 2 64. Slatina. Turnul clopotniţă. (C.)
...
00
(OI
Fig. 265. Slatina. Turnul paraclis. (C.) Fig. 266. Slatina. Turnul zis al bibliotecii. (C.)
o mică clădire este acum alipită de clo- şi în parte moderne. Trapezăria (acum mu-
potniţă în colţul interior. zeul) ar putea să fie din vechime.
Celelalte trei turnuri de colţ sunt octogo- Actualmente toate aceste clădiri, turnuri şi
nale. Incăperea de jos e boltită în calotă ziduri, sunt tencuite şi rosturi imitate dau un
sferică, iar cea de sus e deschisă, fiind aco- aspect occidental acestor venerabile edificii.
perită numai de învelitoarea turlei. O des- Toate construcţiile ce le-am trecut în re-
chizătură în boltă permite urcarea cu aju- vistă sunt zidite din piatră brută, afară de
torul unei scări mobile. rare excepţii-la bolţi de pildă. Lipsa aproape
La fiecare etaj sunt deschise mici me- generală a cărămizii este de altmintrelea
tereze. firească, piatra găsindu-se peste tot, în re-
Clădirile stareţiei şi chiliile sunt refăcute giunile unde s' au zidit mănăstirile noastre.
MĂNĂstIRILE 221
CAPITOLUL III
FORMELE
Studiul bisericilor făcut mai sus ne arată, sferă. Unul, două, sau chiar trei arcuri trans-
în primul rând, că nu mai avem unitatea versale leagă altarul cu naosul propriu zis.
de plan din vremea lui Ştefan cel Mare. Pe Proscomidia şi diaconiconul sunt aşezate în
când pentru unele biserici mai mari, găsim stânga şi în dreapta, înlocuite în bisericile
un plan mult mai desvoltat şi mai lungit, mai modeste prin simple nişe. O singură fe-
după tipul bisericei din Neamţ, având o serie reastră mică, în axa bisericii, luminează al-
de încăperi înşirate unele după altele, tarul; numai la Suceviţa, ca prim semn al
constatăm că alte biserici păstrează tipurile unor înrâuriri noui, apar trei ferestre.
celor obişnuite din vremea lui Ştefan cel Şi Naosul nu se deosebeşte de ceeace cu-
Mare, părând a fi chiar copii după ele şi noaştem. Pătratul celor patru arcuri mari
neavând decât cele două subdiviziuni nece- e totdeauna îngustat prin cele patru arcuri
sare, naosul (cu altarul său) şi pronaosul. piezişe moldoveneşti care suportă prin pa-
In al doilea rând, vom găsi tendinţa de tru pendentive, cupola, cu sau fără turlă.
variaţiune în modul de a grupa împreună Zăhăreşti prezintă o boltire mai com-
diverse tipuri de naos, pronaos şi pridvor - plicată (fig. 82).
deosebirile fiind mai mult în modul de a La Slatina, am văzut că arcurile naosului
le bolti. Pare aici a fi o dorinţă de a rupe formând dublouri, au şi nervuri precum le
într'adins cu uniformitatea grupurilor ce vedem în pronaos la mai multe biserici, în-
am putut deosebi în epoca precedentă. cepând încă dela Neamţ, Sf. Gheorghe din
In fine, vom mai scoate în evidenţă această Suceava, Probota şi altele.
tendinţă de a da fiecărei biserici un pridvor, Şi în această epocă bisericile cu turlă au,
ceeace duce la construcţie de exonartexe şi cu rare excepţii, sânuri laterale iar cele fără
la bisericile din epoca anterioară care nu turlă nu au în general sânuri. Ca şi în altar,
aveau acest element de plan. absidele laterale au câte o singură fereastră
Totuş, sunt şi destul de numeroase bise- mică (Suceviţa singură, face excepţie, având
ricile din vremea ce ne preocupă, care au trei asemenea ferestre).
fost fără pridvor. Camera mormintelor (sau gropniţa, cum
1 se mai zice în Bucovina), care se inter-
calează între naos şi pronaos, e despărţită

A) FORMELE INTERIOARE
de aceste două încăperi prin ziduri groase cu
Altarul nu se deosebeşte de ceeace am câte o uşă îngustă.
văzut în timpul lui Ştefan cel Mare; este Din aceste ziduri, cel dela răsărit a fost
o absidă semicirculară, mai mult sau mai scos la Slatina în veacul al XIX-lea, (precum
puţin lungită şi boltită printr'un sfert de a fost cazul şi la Neamţ). Această încăpere
FORMELE 223
e totdeauna (cu o singură excepţie la Sla- ctitorii domneşti. Coşula şi Horodniceni sunt
tina) boltită în semicilindru (berceau), trans- zidite de marele Vistiernic Matiaş, Râşca de
versal pe axa bisericii. episcopul Macarie de Roman (sau din în-
Gropniţa e luminată prin câte o fereastră demnul său), iar Zăhăreştii de un pârcălab
pe fiecare latură nord şi sud. La Homor, de Hotin, Nicoară Hîrovici.
prin excepţie, şi la Moldoviţa, e o singură Nu vorbim în această înşirare de biseri-
fereastră, în zidul de miază zi. cile armeneşti, nefiind destul de siguri de
Mormintele sunt aşezate câteodată într' o data căreia trebuiesc atribuite formele lor
nişă (Homor) sau sub un chivot ca la Sla- actuale.
tina sau Moldoviţa (acest din urmă mai Pronaosul e de două tipuri; sau drept-
recent) (fig. 328 şi 329). unghiular, aproape pătrat, după tipul obiş
Sunt două feluri de a construi camera nuit în vremea lui Ştefan cel Mare, sau îm-
mormintelor, cu sau fără încăpere deasupra, părţit în două printr'un arc transversal şi
formând un cat. Această odaie de sus, vest- având două calote, astfel cum l-arr. văzut
mintărie sau tezaur, nu putea să fie o tai- în grupul de biserici Borzeşti, Războeni,
niţă cum s' a spus câteodată, căci scara de Piatra, la Neamţ şi la Sf. Gheorghe din Su-
comunicaţie este foarte aparentă, fără a mai ceava.
vorbi de ferestruicile ce se văd din afară. Este soluţia preferată pentru bisericile mari
Incăperea de sus e boltită ca cea de jos; şi o găsim la Probota, la Roman, la Bistriţa,
ferestrele sunt însă totdeauna mai mici. la Slatina, la Suceviţa şi la Văscrisenie din
Scara, circulară, e, parte îngropată în zid, Suceava, aceasta din urmă într'adevăr de-
parte iese din el, şi apare înăuntru ca un fel stul de mică.
de turlă cilindrică, lipită de colţul nord-vest al Arcurile cari încadrează cele două drept-
zidurilor. Uşi sus şi jos închid această scară. unghiuri astfel formate sunt în general al-
Odaia de sus se găseşte la Moldoviţa, la cătuite de nervuri care se reazemă pe nişte
Homor şi la Suceviţa. La Probota, la Bi- capite1e mici şi urmează pe urmă până jos,
striţa, la Slatina nu există. dând acestor construcţii o aparenţă gotică,
Această încăpere specială a mormintelor şi mai accentuată când - cum se vede la
nu se găseşte decât în bisericile de mănă Probota (fig. II) - sunt rezemate pe nişte
stire şi nu la toate. O găsim în localităţile baze ornamentate în felul celor ce cunoa-
arătate mai sus, care toate - afară de Ho- ştem la chenarele uşilor.
mor - sunt ctitorii domneşti. Bolta e sau simplă (Roman, Văscrisenie
Bisericile orăşeneşti, precum e şi firesc, n' o din Suceava, Suceviţa), sau aşezată pe ar-
posedă. Intr'un oraş, o asemenea încăpere curi piezişe moldoveneşti (Bistriţa) sau chiar
nu avea rost căci loc de odihnă de veci pe un dublu sistem de asemenea arcuri
se căuta la mănăstiri. Dealtmintrelea nu (Probota).
putea să fie decât o împiedecare pentru cre- Aceeaş variaţie de boltire o găsim şi la
dincioşii cari se adunau la slujbă. Astfel, bi- pronaosurile de tipul celălalt; cele mai îm-
sericile din Suceava - Sf. Dumitru şi Invie- podite fiind cele dela Moldoviţa şi Sf. Du-
rea - Sf. Dumitru din Hârlău, Uspenia din mitru din Suceava.
Baia, Sf-ta Paraschiva din TârguI Frumos, La Sf. Dumitru din Suceava, la Baia, la
Episcopia din Roman, Uspenia şi Sf. Gheor- Coşula, la Horodniceni, la Sf. Dimitrie din
ghe din Botoşani n' o au. Hârlău, la Râşca, la Uspenie şi Sf. Gheor-
Dar şi Coşula, Horodniceni, Râşca, Zăhă ghe din Botoşani, la Episcopia din Roman,
reşti sunt fără gropniţă. Dar ele nu sunt la Invierea (Văscrisenie) din Suceava, pere-
tele ce desparte naosul de pronaos a fost două intrări, una pe fiecare latură de miază
scos mai mult sau mai puţin complet. zi şi miazănoapte.
Motivul acestor dărămări (mai peste tot La Moldoviţa este şi o a treia intrare
făcute în veacul al XIX-lea) este de sigur do- pe latura de apus. Excepţie face numai Baia
rinţa de a mări spaţiul liber al bisericii şi care are un pridvor de un alt tip, cu două
de a da putinţă tuturor să vază şi să auză etaje, imitat de cel dela Părhăuţi 1), şi care
slujba bisericească. In Moldova, mai cu purcede din cu totul alt principiu şi are altă
seamă - în Bucovina mai puţin - a domnit menire, adică aceea de a servi de clopotniţă,
această tendinţă aşa de dăunătoare pentru pe când pridvoarele celelalte sunt o apărare
monumentele noastre vechi cărora le-a schim- în contra intemperiilor. Astfel se explică de-
bat astfel cu desăvârşire trăsăturile lor ca- altmintrelea micile lor dimensiuni precum şi
racteristice şi atmosfera specială de recule- faptul că tot uşa pronaosului, prin impor-
gere ce o au locaşurile rămase întregi. tanţa şi împodobirea ei, e socotită drept uşă
Tot acestor distrugeri datorim pierderea principală şi adevărată intrare în biserică
atâtor tablouri votive, tablouri ce le putem Aceste pridvoare se pot împărţi în două
socoti printre documentele cele mai preţioase categorii, cele cari au rămas deschise ca la
ce avem din vremurile trecute. Homor, la Moldoviţa, şi cele care sunt în-
Lumina o capătă pronaosul prin câte două chise prin mari ferestre cu menouri şi or-
ferestre mari pe fiecare latură exterioară, namentaţie gotică, ca la Probota, la Sf. Du-
acolo unde bolta este împărţită în două şi mitru din Suceava, la Roman, la Bistriţa,
în unele cazuri şi unde bolta e unică, ca la Slatina, la Suceviţa şi la pridvoarele adău
la Moldoviţa, la Sf. Dumitru din Suceava, gate dela Voroneţ, dela Neamţ, dela Sf.
la Sf. Dumitru din Hâr1ău. Gheorgh~ din Suceava, dela Rădăuţi.
La celelalte biserici din această vreme pro- Ca şi în pronaos, găsim în pridvor o mare
naosul e luminat numai prin câte o singură diversitate de boltiri: simple semicilindre
fereastră pe laturile nord şi sud. (berceaux), la Homor, la Voroneţ şi la Sf.
La Sf. Gheorghe din Botoşani, care n'are Dumitru din Suceava, bolţi cu penetraţie la
pridvor şi care este inspirat de Popăuţi, Probota, împărţite în trei părţi inegale bol-
pronaosul are intrarea lui - cea din afară - tite în cruce la Moldoviţa, în trei părţi egale
pe latura de miazănoapte, iar pe fiecare din la Slatina, boltite tot în semicilindru, în două
celelalte două laturi de sud şi de vest are părţi boltite prin calote pe arcuri moldove-
câte o fereastră. E probabil că şi Uspenia neşti la Bistriţa, în trei părţi boltite în «ber-
din acelaş oraş era tot astfel înainte de ceau» la Slatina, cu o singură boltă moldo-
transformările suferite. venească la Roman, la Rădăuţi, la Neamţ,
Afară de aceste două clădiri, toate bise- la Sf. Gheorghe din Su~eava, la Suceviţa.
ricile ortodoxe din această vreme au intrarea
lor principală (cea care dă în pronaos) în
axa bisericii. Pe când naosul în formele lui prezintă
Pri varul sau exonartexul - denumit de totdeauna o oarecare fixitate şi nu arată
mitropolitul Grigore Roşca în inscripţia dela decât variaţiuni reduse, pronaosul şi anexa
Voroneţ «micul pripra!», (pronaosul fiind lui imediată, pridvorul, sunt concepute cu
numit priprat) este ultimul membru al şi
rului destul de lung de încăperi ce compune 1) Şi acest pridvor-clopotniţăderivă din arcul ce uneşte
la Arbora şi la Reuseni prelungirea zidurilor pronaosului
biserica-tip a acestui veac. E totdeauna lun-
spre vest, arc ce a servit până deunăzi de clopotniţă acestor
git în sensul transversal al bisericii şi are două biserici.
FORMELE 225
mult mai multă libertate şi prezintă varia- tru, lângă această intrare, de curentele reci
ţiuni mult mai mari ca dealtmintrelea în în timpul iernei, este un. lucru destul de
tot domeniul artei bizantine. firesc pentru a nu fi nevoie de a căuta şi
* aici vreo înrâurire specială, dar totuş este
interesant a se vedea dacă modul cum s'a
Infine mai amintim că la Suceviţa in-
realizat acest gând şi cum s'a alcătuit această
trările în exonartex sunt încă precedate la
construcţie nu trădează vreo influenţăstrăină.
nord şi sud de câte un pridvoraş deschis pe
In Balcani şi în particular la Constanti-
stâlpi, semnul unei înrâuriri noui, ce o atri-
nopol şi la Atos sunt numeroase exonartexe
buim Munteniei.
deschise. In Occident sunt zisele «porşuri»,
* dar aceste construcţii sunt în general mai
Nu se poate deci vorbi de plan-tip în vea- joase şi adăogate; chiar când sunt făcute
cul de care ne ocupăm. Nici nu putem spune dela început, acest caracter de adaos se vede
că ar fi două sau trei tipuri. E adevărat că lămurit. In Moldova, pridvorul face parte
avem biserici cu mai multe compartimente din massa totală a bisericii, ajunge la acel aş
şi altele cu mai puţine. Bisericile mănăsti nivel şi este pus sub acel aş acoperiş.
re şti cuprind cele două categorii, după cum Aparenţa generală este a unei singure clă
sunt mai importante sau mai modeste. Cele diri perfect omogene.
din oraşe nu au compartimentul mormintelor, Avem câteva exemple în Serbia de ase-
fie că sunt mai mari, fie că sunt de dimen- menea construcţii unde un pridvor, deschis
siuni mai reduse. sau nu, face parte integrantă din biserică.
Din punctul de vedere al înrâuririlor ce au (Vraceşniţa din veacul al XV-lea, Pavlovăţ
adus în planul acestui veac modificările ce din al XV-lea).
constatăm faţă de bisericile-tip ale lui In definitiv, chestiunea e destul de nelă
Ştefan cel Mare, am văzut că introducerea murită. Ceeace este cert este că aceste prid-
compartimentului cu morminte a apărut deja voare moldoveneşti nu sunt copiate după
la Neamţ şi la Dobrovăţ. La Dobrovăţ s'a altele, dar e posibil ca amintiri din alte con-
adăugat, de fapt, un al doilea pronaos la vest strucţii similare, dintr'alte părţi, să fi avut
de cel dintâiu, care a devenit astfel noua o oarecare înrâurire în concepţia lor.
încăpere. E soluţia dela Neamţ care s'a im-
pus şi a rămas tipică. B) FORMELE EXTERIOARE. FAŢADELE
Adăugirea unei vestmintării la etaj este
un adaus de detaliu şi nu e nevoie să se Exteriorul bisericilor din vremea lui Rareş
caute departe modele sau izvoare de în- şi a urmaşilor lui seamănă destul de mult
râurire. în linii generale, cu bisericile din vremea
In privinţa pridvorului chestia este ceva lui Ştefan cel Mare, deosebindu-se mai cu
mai complicată. Dorinţa de a feri mai mult seamă prin lungimea lor mai mare şi prin
intrarea bisericii de inconvenientele intem- prezenţa pridvorului la cele mai de seamă
periilor a putut exista şi mai de vreme şi dintre ele.
se putea soluţiona în diferite feluri. Soluţia Acelea'şi abside semicirculare sau poligo-
aleasă în Moldova este oare autoctonă? nale, împodobite cu aceste lungi arcade oarbe
sau de unde a fost luată? ce le-am denumit - în lipsa unui termen
Este evident că gândul de a ridica înain- mai adequat - firide lungite. Deasupra lor
tea uşei o construcţie cu scopul de a apăra un rând sau două de ocniţe oarbe, cele din
intrarea în biserică şi pe cei cari stau înăun- rândul inferior fiind de obiceiu mai mari,
Buletinul Comislunii Monument elor Istorice 15

ca în vremea precedentă, de cât cele de sus, Ferestrele pronaosului şi ale pridvorului

cam în raportul de una jos pentru două sunt înalte, mai mari ca în vremea lui Şte
sus. Numai la Slatina şi la Văscrisenia din fan cel Mare şi aducând mai mult aminte
Suceava sânurile laterale sunt înlocuite cu cele ardeleneşti şi occidentale în general.
printr' o îngroşare a zidului care seamănă Uşa principală - adică aceea de intrare
oarecum cu dispoziţia dela Piatra. în pronaos - e aşezată pe latura de apus, în
Unele biserici mai modeste sunt fără sânuri axa clădirii. Excepţie fac numai cele două
ca Baia, Dancu (Iaşi), SI. Paraschiva din biserici din Botoşani care au imitat Popăuţi.
TârguI Frumos, Zăhăreşti, şi fără împodo- (Sf. Gheorghe cu uşa spre miază noapte şi
bire de firide. Uspenia cu uşa spre miazăzi).
Toate bisericile din această vreme sunt Intrările în pridvor sunt, precum am mai
cu turla pe naos, afară de Homor, Baia, arătat, totdeauna două, una pe fiecare din
Văscrisenia din Suceava, SI. Paraschiva din laturele sud şi nord. Moldoviţa mai are şi
TârguI Frumos şi poate Dancu. o a treia pe latura de apus, iar Baia, excep-
Contraforturile sunt aşezate tot după nor- ţional, numai una pe această latură. Acolo
mele vechi, câte o pereche la absidele laterale unde deschizăturile mari ale pridvorului nu
şi un contrafort mic în axa bisericii, sub au fost închise prin pietrăria ferestrelor şi
fereastra absidei. Alte picioare sprijinesc au rămas libere, se văd grinzi de lemn care
arcul transversal al pronaosului, acolo unde subtind arcurile la înălţimea naşterei lor.
există, iar altele aşezate pieziş la 45 Q prop- Cornişele de sub straşină lipsesc sau sunt
tesc unghiurile pridvorului. foarte reduse şi simple.
Aceasta este dispoziţia lor completă, dar Colţurile zidurilor sunt de piatră de talie
des lipsesc unele, parţial sau chiar de tot. precum şi contraforturile j ea nu se vede însă
(Ca la Horodniceni, Zăhăreşti, Târgu Fru- totdeauna fiind acoperită de stratul general de
mos, Râşca, Baia, Homor, Coşula). tencuială, astfel cum vom vedea mai la vale.
Biserica este aşezată pe un soclu bine pro- Pisania de piatră, de obiceiu închisă în-
filat la monumentele importante; profilele tr'un chenar, este aşezată deasupra uşei sau
sunt de piatră cioplită ca şi colţurile. Acest mai des lângă uşa de intrare exterioară.
profil, de obiceiu, nu este întrerupt la intrare, Turla e mai totdeauna octogonală şi aşe
ci este întors în jos, formând profilatura zată pe două baze suprapuse în formă de
un unghiu de 90°. Un element nou este stea cu opt vârfuri. Excepţie fac turla dela
banca de piatră, care se leagă cu soclul şi SI. Gheorghe din Botoşani care este, în plan,
înconjoară cu totul sau în parte clădirea, un poligon cu douăzeci de laturi, şi turla Co-
întreruptă fiind prin contraforturi. şulei care e rotundă.
Această bancă este oare cum desvoltarea Aceste turle au patru ferestre aşezate în
eşiturilor inferioare ale unor socluri din axele naosului, iar în diagonale au câte un
epoca precedentă ca cele dela Neamţ şi mic contrafort de acel aş tip ca cele mari, dar
Piatra. - fireşte - mult mai redus ca dimensiuni.
Ferestrele sunt de regulă mici la abside şi la Şi aici firidele lungite şi rândurile de ocniţe
camera mormintelor şi cu chenare şi profileîn- oarbe împodobesc feţele turlei. Se văd şi firide
rudite cu cele din timpul precedent. Deosebi- duble cu o mică consolă la mijloc în loc de
rile le vom vedea la studierea amănuntelor. lesenă. La Suceviţa această împodobire este
Vedem des acuma aceste ferestre mărite chiar dublată şi ea, pentru prima oară în Mol-
şi lipsite de chenarele lor; este opera unor dova (fig. 178), printr'un alt rând suprapus.
vremuri mai recente. *
FORMELE
In loc însă ca aceste faţade să arate, ca delor şi de arcaturele lor, atât la firidele lun-
în vremea lui Ştefan cel Mare, materialul gite cât şi la ocniţe, unde se găseşte cără
din cari sunt construite şi să aibă o ornamen- midă. Turla şi baza cea de sus sunt totdeauna
taţie de cărămidă aparentă, smălţuite sau de cărămidă.
nu, şi de discuri, aceste faţade sunt tencuite Principiile din vremea lui Ştefan cel Mare
şi zugrăvite peste tot, dela profilul soclului sunt deci tot în fiinţă.
până la straşină, şi dela învelitoare în sus, Este oarecum o anomalie de a vedea că
pe bazele turlei şi pe turla însăşi. sunt încă în faţadă atâtea elemente de piatră
Această împodobire nu ţine totdeauna cioplită - şi frumos cioplită - elemente
cont de liniile arhitectonice în orânduirea câte o dată foarte desvoltate cum sunt con-
ei. Punctul de căpetenie şi grija principală traforturile, în întregime de piatră de talie,
este de a reprezenta unele subiecte coman- sau colţurile clădirilor deasemenea cu în-
date. Dacă o bună repartizare a lor, din punc- grijire lucrate - pentru a fi, pe urmă, aco-
tul de vedere estetic, e posibilă şi se poate perite cu tencuială şi zugrăvite.
armoniza cu liniile construcţiei- cu atât mai Aceasta ne arată că regulele de construc-
bine - dar această chestie nu pare să fi ţie erau tot acelea din vremea lui Ştefan cel
preocupat totdeauna, într'un mod deosebit, Mare şi că cei cari au născocit şi poruncit
pe zugravi. zugrăvirea faţadelor nu erau constructori,
Precum am mai amintit, calitatea acestor dar persoane străine de arta de a clădi, căci
fresci, din punct de vedere pur tecnic, este altmintrelea s'ar fi suprimat şi această fru-
minunată şi efectul - cam straniu la prima moasă piatră cioplită devenită inutilă.
vedere, şi care pricinueşte o oarecare mirare Meşterul zidar şi cioplitor ardelean îşi
din cauza neobişnuinţeiunor asemenea proce- făcea însă meseria astfel cum o pricepea,
deuri de decoraţie- efectul este totuş foarte fără a se preocupa de ce era să îndeplinească
reuşit, mai cu seamă la o distanţă potrivită. pe urmă zugravul, care şi el lucra indepen-
Unele din ele au scăpat de stricăciunile dent de primul meşter.
vremei şi mai cu seamă de ale oamenilor Este de observat că în unele locuri, de
aproape cu totul, altele numai în parte. pildă la Homor şi la Moldoviţa, sub tencuiala
Printre cele dintâiu socotim Homor, Moldo- zugrăvită, se vede o altă tencuială imitând
viţa, Voroneţ, Suceviţa, pe urmă vin Ar- cărămizi aparente şi smălţuite, verzi şi gal-
bora, Bălineşti, Sf. Gheorghe din Suceava,- bene. Este o reminiscenţă a decoraţiunii din
biserici mai vechi şi zugrăvite ulterior pe vremea lui Ştefan cel Mare. Această împo-
din afară-Probota, Baia. Urme se găsesc la dobire a fost executată probabil acolo unde
turla bisericii Sf. Dumitru din Suceava. Sf. nu se putea numai decât face zugrăveala
Ilie a fost zugrăvită pe din afară în veacul definitivă. Astfel ştim că la Moldoviţa zu-
al XVII-lea 1). grăveala nu s'a făcut decât cinci ani după
Acolo unde tencuielele căzute ne lasă să terminarea clădirii.
vedem structura zidului, se arată, pe lângă Dealtmintrelea am văzut şi în vremea lui
elementele de piatră cioplită, aşezată ca în Ştefan cel Mare un procedeu la fel în inte-
vremea lui Ştefan cel Mare, şi câteva rân- riorul bisericilor.
duri de cărămizi, de obiceiu deasupra soclu-
lui. Restul faţadelor e de piatră brută de In ceeace priveşte acoperişurile, am ară
mică dimensiune, afară de picioarele arca- tat 2) că nu au putut fi decât cu pante repezi
2) G. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, ((Bul. Corn.

') CL G. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, pag. 194. Mon. !st.», 1925, pag. 190.
şi cu fiecare element din plan invelit deose- părţi, nu sunt decât nedibace încercări ale
bit. Cred că lunga documentare ce a fost unor meşteri nepricepuţi.
expusă ne scuteşte de a reveni. Amintim Tot vorbind de bisericile lui Ştefan cel
numai că în vremea de care ne ocupăm gă Mare, s'a cercetat pe larg cari puteau fi
sim tablouri votive arătând această formă materialele întrebuinţate pentru învelirea
de acoperiş, la Probota, la Moldoviţa, pe pe- bisericilor. S'a văzut ca încheere, că nu
retele de miazăzi la VorQneţ şi la Suceviţa. putea fi vorba decât de şindrilă şi poate
La Moldoviţa, ca şi la Sf. Gheorge din Su- excepţional de plumb, cel puţin pentru unele
ceava şi la Suceviţa s'au găsit pe soc1urile tur- părţi ale acoperişului şi pentru clădirile cele
lei urmele vechilor linii ale învelitoarii însem- mai de seamă. Dacă Lăpuşneanu şi-a pus
nate prin tencuială şi zugrăveli. Deci probele în execuţie dorinţa de a înveli Slatina cu
în privinţa formei acoperişului abundă. ţiglă, nu ne este cunoscut.
Amintim şi corespondenţa cunoscută şi
citată între Alexandru Lăpuşneanu şi Bistri-
C) DIMENSII ŞI PROPORŢII
ţeni prin care le cere ţiglari pentru a face
ţiglă la Baia pentru biserica mănăstirii Pentru a nu îngreuna descrierea bisericilor,
Slatina. Această învelitoare nu se putea nu am arătat la fiecare din ele dimensiile ei.
potrivi decât cu o pantă repede. Se pot dealtmintrelea vedea din planurile
Formele ce le găsim azi sunt datorite anex:Lte. Pentru o ochire în întregime to-
unor reparaţii şi prefaceri, şi dacă unele, ca tuş, şi pentru a uşura compararea lor, dăm
bunăoară cea dela Probota, nu sunt displăcute acum un tablou pe care am însemnat princi-
ochiului, altele, din care bazele turIei, îne- palele dimensiuni, adică cele care permit
cate, nu apar decât în parte, umf1ând în mod mai bine să se judece proporţiile reciproce
stângaciu şi neregulat învelitoarea în unele ale clădirilor studiate.
I
Lungimea
interioară lexterioarl
Lăţimea 1 n ă
interioarlj exterioarl la arcurilella turU inl

(Url sâDuri) naos ului interior
1 ţ i m
la
streaşiDl
e
I
a
totaU
pânlla
cruce
I
Probota {33. 8O ! 36.20 6.00 I 9.5 0 10.00 I 21.00 11.00 I 27:7 0
Idem fără pridvor 3 0 . 00 33. 10 ~.
Homor 24.7 0 27.4 0 5.7 0 8.00 7-4 0 12.00 9. 00 13.5 0
Idem fără pridvor 21.20 23.9 0
Baia . . . . . . . {20.3O 23.4 0 6.00 9. 00 8.00 13.00 10.80 15.5 0
Idem fără pridvor 24. 20 27.20
Moldoviţa . 10.20 25. 20
{3 0 .3 0 3 2 .9 0 5. 8 0 8.60 8.70 18.20
SI. Dumitru Suceava {3 2 . 00 35. 10 6·50 10.00 Q.IO 21.50 11.30 27.00
Râşca 16.00 18.60 5. 0 0 7.4 0 6.10 19.5 0 8.10 24.4 0
r
SI. Dumitru Hârlău 21.60 24.80 5.7 0 8·30 8.50 20.60 10.60 28.80
Coşula 40 24.4 0 4·90 7. 20 6.30 14.9 0 7.7 0 19.3 0
Idem fără pridvor 15.9 0 18.10
Ep. Roman . . . . 31.20 34. 60 6·70 10.00 9·90 23.20 13.80 31.60
Idem fără pridvor 24.00 27.60
SI. Gheorghe Botoşani 20.80 23.5 0 5. 8 0 9. 0 0 8.30 17.7 0 10.80 3 0 .7 0
Uspenia Botoşani 20.40 23. 10 5. 6 0 8.60 8.10 20.00 11.20 29.00
Horodniceni . . . J21.5 0 24.4 0 5. 10 7. 80 7.4 0 15.00 8.5 0 28.90
Idem fără pridvor l17· o0 19.60
Zăhăreşti 16.90 21.60 6.10 9·20 8.00 17.00 8·50 20.00
VăscrisenieSuceava 21.40 24.4 0 5. 80 8.50 8.90 10.50 10·50 16.00
Sfânta Paraschiva Târgu-
Frumos 20.80 23. 80 6.00 8.60 7·10 10.40 10.10 12.70
Bistriţa {35. 8O 39.3 0 6.50 10·50 10.00 23·50 12.00 34. 0 0
Idem fără pridvor
Slatina • • • . . .
Idem fără pridvor
30. 00
{37. 2O
33.5 0
4 0 . 80 6.60 10.30 10.00 22·50 I 11.60 3 0 . 00
Suceviţa .....
3 1 . 20
35. 20
34·50
3 8 . 60 6.20 9.7 0 8·50 19.60 I 11.00 29·80
I Idem fără pridvor
I 29.80 3 2 .7 0
I I
FORMELE 229
Vedem că cea mai mare ca lungime e bisericile din timpul lui Ştefan cel Mare,
Slatina care are 37.20 m. în interior şi 40,80 unde o grupare după tipuri corespundea
m. în exterior sau (fără a socoti pridvorul) cu o epocă anumită şi într'o măsură oarecare
31,20 m. în interior şi 34,50 m. în exterior. unui meşter, sau unei şcoli.
Iar cea mai înaltă este Bistriţa care are 10,00 Bisericile din vremea actuală sunt combina-
m. la cheia arcurilor naosului şi 23.50 m. ţiuni de forme, care caută o variaţiune sau un
până sub bolta Pantocratorului şi 34 m. efect nou prin potrivire la un loc - într'o
înălţime totală socotită până la baza crucii grupare deosebită - a unor elemente date.
de pe turlă. Cel mult am putea face o clasă a bisericilor
Inălţimea cea mai mare la straşină o are mari de mănăstiri, cu Probota, Moldoviţa
Episcopia Romanului, care are 13,80 m. în vremea lui Rareş, cu Bistriţa şi Slatina
Biserica cu dimensiunile cele mai reduse în aceea lui Lăpuşneanu şi cu Suceviţa la
este Râşca care are numai 16,00 în lungime urmă - provenind din prototipul Neamţ.
în interior şi 18,60 m. în exterior, (abstrac- O altă clasă ar fi aceea a bisericilor mari
ţie făcând, bine înţeles, de adaosul făcut în orăşeneşti, Sf. Dumitru din Suceava şi Epis-
veacul al XVII-lea de Costea Băcioc). copia din Roman.
Raportul lungimei către lărgime în inte- O a treia categorie ar fi alcătuită din bi-
rior, variază dela 5 (la Probota) până la 2,8 la sericile copiate din vremea precedentă: Sf.
Horodniceni. Aceasta fără a socoti pridvorul. Dimitrie din Hâr1ău (imitată după St. Gheor-
Raportul înălţimii (măsurată la cheia arcu- ghe din acelaş oraş), Sf. Gheorghe şi Uspenia
rilor naosului) către lărgimea bisericii variază din Botoşani (după Popăuţi), Văscrisenia
dela 1,66 (la Probota) până la 1,22 (la Râşca). din Suceava (după Piatra), Sf-ta Paraschiva-
Raportul, în fine, a înălţimii (măsurată Domnească din TârguI Frumos (după Cot-
la fel către lungimea bisericii (fără pridvor) nari), Baia (după Părhăuţi), care sunt şi ele
variază dela 0,29 (la Suceviţa) până la 0,43 biserici de oraş.
(la Horodniceni). Această grupare e cu totul factice. Nu
Observăm deci o lungire de proporţii, corespunde nici unei clasificări în timp, nici
- ceeace e firesc, find dată adăugirea de unei evoluţiuni, nici unor principii de cons-
noui încăperi - şi o înălţare mai mare, trucţiune sau unei şcoli.
faţă de bisericile din vremea lui Ştefan cel E mai mult o grupare după întrebuinţarea
Mare; dar lungimea a crescut proporţional clădirii şi din ea nu rezultă nici un învăţă
mai mult ca înălţimea. Şi grosimea zidurilor mânt sau nici o lumină nouă asupra evo-
se măreşte ajungând la aproape doi metri luţiunii stilului.
la Bistriţa şi la Slatina. Cred deci că trebuie să renunţăm la o
Bisericele copiate după cele vechi ca Sf. clasificare de principiu.
Dumitru din Hârlău, Sf. Gheorhe şi Uspenia Vom nota totuş că unele biserici derivă
din Botoşani, Baia, Sfânta Paraschiva din din altele mai vechi, precum am arătat cu
TârguI Frumos nu diferă nici ca proporţie de grupul Probota, Moldoviţa, Bistriţa, Slatina,
bisericile din vremea lui Ştefan cel Mare. Suceviţa, în legătură cu Neamţ (şi cu Sf.
Gheorghe din Suce.ava), de care s'au ins-
D) CLASIFICAr:EA pirat în mod evident.
Tot aşa se va nota şi înrâurirea evidentă
Din cele arătate până acuma, vedem că a bisericilor vremei lui Ştefan asupra bise-
nu poate fi vorba de o clasificare propriu zisă ricilor grupului orăşenesc Sf. Dumitru din
- după tipuri - precum s'a putut face cu Hârlău şi celelalte.
CAPITOLUL IV
CERCETAREA AMĂNUNTELOR
După ce am examinat planul şi faţadele, căci forma pur Renaştere, n'o găsim decât
vom stucfia acuma diferitele elemente pe cari doar la ferestrele şi uşele caselor egume-
le găsim în aceste biserici. neşti şi ale paradisului dela Slatina din
Uşile continuă a fi de dimensiuni mici, vremea lui Lăpuşneanu.
Fig. 270. Muzeul din Cluj. Linte!.
cam 0,90 - 1,10 m. lărgime, pe 1.80-2,20 Şi aici găsim o anomalie; aceste tipuri
m. înălţime liberă. nu sunt grupate în timp în modul firesc,
Ca şi în epoca precedentă, fără excepţie întâiu cele gotice şi cele Renaştere la •
- ca un principiu - uşile interioare au sfârşit. Aşa, bunăoară, la Probota, din 1530,
chenare dreptunghiulare, pe când cele de găsim tipul de tranziţie, la Homor (1530)
intrare în pronaos, socotite ca uşi principale, la Moldoviţa (1532) tipuri Renaştere, la
sunt, cu puţine excepţii, cu un chenar de mu- pridvorul din Voroneţ (IŞ47) unul mai evo-
luri în arc frânt (ogival) foarte des încadrat luat, iar la Slatina din 1568, chenare pur gotice
într' o ramă dreptunghiulară; uşa propriu ca în vremea lui Ştefan cel Mare, precum
zis rămâne şi ea dreptunghiulară, ca dealt- şi la Bistriţa (1554) -dar mai puţin pure-
mintrelea şi în bisericile din vremea trecută. pe când aici în acelaş timp se vede la uşa
Uşile dintre naos şi gropniţă precum şi pridvorului un tip Renaştere cu o acoladă.
cele dintre această încăpere şi pronaos se In studiul asupra bisericilor lui Ştefan cel
pot reduce la, trei tipuri: cel pur gotic, cel Mare, am arătat, cum tipurile de UŞI interioare
Renaştere, şi cel de tranziţie. Mai corect s' ar se regăsesc cu forme aproape identice în
putea spune că găsim forme de tranziţie Ardeal. Cred că este deci inutil de a reveni
mai puţin înaintate şi altele mai evoluate, asupra acestui subiect. Meşterii, cari ve-
Fig. 271. Sibiu. Uşa unei case particulare (r571).
Fig. 272. Muzeul din Cluj. Uşă.
23 2 ~ULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
neau tot din ţările dinspre apusul Moldovei, şi Acest tip de uşă e răspândit şi în Galiţia
mai precis din Ardeal, găseau modelele lor (la Lemberg, la Cracovia 1) şi în Ardeal. Il
atât la noi cât şi la dânşii şi este evident găsim bunăoară la Sibiu 2 ), la Copşa Mare,
ca pentru a le putea executa cu măestria şi la Birthalm 3), la Cluj, în Muzeu, cu profile
cu siguranţa cu care le găsim săpate şi aproape identice. E un tip evident italie-
până în vremea lui Lăpuşneanu, trebuie nesc.
să le fi executat şi în ţara lor, unde şi-au Dealtmintrelea cunoaştem relaţiile Unga-
învăţat meşteşugul. riei cu Italia Renaşterei de unde mai mulţi
Cam după 1530 nu s'a mai lucrat în stil go- meşteri şi arhitecţi au venit şi în Ardeal.
tic în Ardeal. Se poate deci cu uşurinţă admite Tipul de tranziţie seamăna cu aceste che-
că un meşter iniţiat în acest stil să fi trăit şi nare ce le-am descris mai sus, dar baghe-
Fig. 273. Copşa mare. Uşa sacristiei Fig. 274. Hetzeldorf. Uşa sacristiei
(după V. Roth). (1499) (după V. Roth).
lucrat până pe la 1560. Un fapt este că feres- tele formate de toruri se încrucişează încă
trele executate pe la 1582 la Suceviţa, în do- la colţurile superioare ca în chenarele gotice.
rinţa evidentă de a fi lucrate în acest stil, La Probota un chenar are mulura inte-
sunt o grosolană şi absolut ignorantă imitaţie. rioară îndoită în plin cintru (şi o cornişă)
Aceasta arată că meşterii gotici nu se dar mulurile celelalte' se întretae la colţ şi
mai găseau aşa de. uşor în această vreme. au baze ornate (fig. 276).
Chenarele Renaştere se compun din muluri In camera mormintelor şi în veştmintăriile
alcătuite din toruri şi cavete, întoarse la col- ce le sunt câte o dată suprapuse, uşile scării
ţuri la 90°, şi deasemenea întoarse la 90° sunt de un tip gotic mai simplu, având o
spre golul uşei în partea ei inferioară, ceva
mai sus de prag. Deasupra lintelului uşei, ') La Lemberg în curtea bisericii armene, la Casa
Corniact. La Cracovia, cu forme de tranziţie în strada
o cornişă - lungă cât e uşa de lată - cu Jagelonska.
un profil clasic destul de proeminent are, 2) CI. Reissen berger, Ue berreste der Gotik und Re-
câte o dată, ca element inferior, un rând sau naissance an Profanbauten in Hermannstadt, pag. 42.
3) V. Roth, Geschichte der deutschen Baukunst in
două de denticule. Siebenbiirgen, Tab. XVI-XI.
Fig. 275. Sibiu. Catedrala. Uşa interioară. Fig. 276. Probota. Uşa gropniţei. (Fot. Stelian Petrescu.)
simplă ramă neprofilată, dar cu forma cuno- La Zăhăreşti (fig. 80) uşa exterioară e
scută ce am văzut-o în vremea lui Ştefan de tip Renaştere în liniile ei generale; pro-
cel Mare, la clopotniţa dela Piatra de pildă, tip filul însă e gotic; deasupra lintelului e o
care este dealtmintrelea extrem de răspândit cornişă cu trei rânduri de denticule.
în toate ţările gotice (fig. 20). Intrările în pridvor nu sunt totdeauna în-
Uşile de intrare în pro-
naos sunt de tip gotic, după
calapodul vremei lui Ştefan
cel Mare. Chenarul e for-
mat din mai multe mulun
în arc frânt, încadrând o
uşă dreptunghtulară. Ace-
sta e primul tip. Al doilea
are o formă la fel dar în-
scrisă la rândul ei într'un
al doilea chenar tot drep-
tunghiular. In lunetă e de
obiceiu zugrăvită o icoană,
sau, ca la Bistriţa, e o or-
namentaţie de piatră sculp-
tată tot de stil gotic, la fel
ca la Piatra şi la Războeni.
Nervurile acestor muluri
sunt rezemate pe nişte pla-
nuri înclinate direct sau,
mai des, prin intermediul
unor baze mici ornate. Din-
tre aceste din urmă, cele
mai demne de luare aminte
sunt cele dela Bistriţa, care
au o ornamentaţie florală
ce se desparte dE. princi-
piile gotice şi arată o în-
râurire a Renaşterei.
Prin excepţie la regula Fig. 277. Probota. Uşa pronaosului. (C.)
generală, găsim la Coşula
uşa exterioară de acelaş tip ca uşa dinăuntru. chise prin uşi, ci sunt câte o dată simple
La Horodniceni, (fig. 66) în afară, avem deschizături. La Moldoviţa e un simplu arc
acuma o uşă de tipul celor interioare - de frânt de zidărie care separă uşa de partea
stil gotic, dar cam stângaciu executată şi superioară, deasemenea deschisă. La Ho-
stricată prin reciopliri ulterioare. Deasupra mor deschizătura e una de sus până în jos.
ei este o cornişă Renaştere. Nu este însă La pridvoarele închise unde sunt uşi, unele
exclus ca acest chenar să fi fost mutat din sunt simple de tot, altele au nervuri. La
locul lui primi ti v, poate din peretele median, Slatina e un chenar de piatră fără nici un
acuma distrus. ornament, doar cu muchia luată şi o aco-
CERCETAREA AMĂNuNTELOR 235
Fig. 278. Bistriţa. Uşa pronaosului. (C.)

ladă în mijloc. Tot astfel e la biserica mare La Suceviţa aceste ferestre sunt tot mlCl,
a mănăstirii Neamţului. La Suceviţa şi la Sf. însă semicirculare şi în afară şi înăuntrul
Dumitru din Suceava tot aşa, dar la aceasta chenarului.
din urmă fără acoladă. La Probota e un La Bistriţa, la Slatina, la Roman, la Râşca,
chenar mulurat gotic. (fig. 284). la Sf-ta Paraschiva din TârguI Frumos, la
La Roman chenarul are un profil Rena- Văscrisenia din Suceava sunt mărite ulterior.
ştere dar cu forme de arc frânt şi cu o aco- O deosebire ce se observă este că pe când
ladă ascuţită (fig. III). La Bistriţa e un unele ferestre sunt după tipul cel vechiu din
chenar de muluri mărunte şi strânse, în arc vremea lui Ştefan cel Mare adică nervurele,
turtit (surbaisse) cu o acoladă. Deasupra e o rezemate sau nu pe mici baze ornamentate,
cornişă cu o muluraţie destul de puternică se opresc pe un plan înclinat, după moda
şi două rânduri de denticule. (fig. 145). . got1că, altele se resimt de noua înrâurire
La Voroneţ chenarul Renaştere al uşilor a Renaşterei şi mulurile lor, înainte de a
de intrare în pridvor seamănă cu a-
cela al uşilor interioare dela Homor
şi dela Moldoviţa (fig. 285).
La Rădăuţi e cam tot astfel, dar cu
forme de tranziţie între gotic şi Re-
naşterea. (fig. 150).
Avem deci o varietate de forme
mult mai mare ca la celelalte uşi.
Ferestrele urmează principiile din
vremea lui Ştefan cel Mare şi sunt
mai credincioase stilului gotic. Evo-
luţia lor spre Renaştere e mult mai
puţin accentuată şi limitată la feres-
Fig. 279. Homor. Uşa superioară a scărei spre tezaur.
trele mici. Se poate spune că sunt
mai mult slabe indicii care se arată cu ajunge la pragul ferestrei, sunt întoarse în
încetul. unghiu drept spre interior, astfel cum s'a
Ferestrele absidelor naosului şi ale alta- văzut şi la chenarele uşelor (Baia fig. 41).
rului sunt tot de dimensiuni reduse şi dea- La Horodniceni, baghetele mulurilor se
semenea cele ale camerei mormintelor. Sunt întorc la fel, dar prezintă şi o încrucişare la
de tipul cunoscut în vremea lui Ştefan cel colţ. Sunt tipuri dt" tranziţie.
Mare la bisericile din grupul orăşenesc - în Tot la Horodniceni, în triunghiunle mici
general cu arcul interior semicircular sau de sus se vede câte un mic ornament ca o
foarte uşor frânt; baghetele se încrucişează frunză (fig. 290). Tot astfel e la Sf. Du-
la colţuri. Rama exterioară e dreptunghiu- mitru din Suceava, ornamentele fiind ceva
Iară. Astfel sunt la Probota, la Moldoviţa, diferite. La Moldoviţa se găsesc în acest loc
la Homor, la Horodniceni, la Baia, la Sf. mici scuturi (fig. 28).
Dumitru din Suceava, la Sf. Dimitrie din Ferestrele turlelor sunt de acel aş tip, cu
Hârlău, la Sf. Gheorghe şi la Uspenia din deosebirea că partea interioară a chenarului
Botoşani. e totdeauna dreptunghiulară. Numai Suceviţa
La Homor şi interiorul chenarului e face excepţie; acolo sunt semicirculare ca
dreptunghiular (ca la Voroneţul lui Ştefan la abside. Ferestrele turlei dela Slatina au
cel Mare). chenare de aceaşi formă dreptunghiulară ca
1.-
::::---________
e-~-==
1·
Fig. z80. Hotin. Uşa paradisului. (Arh. A. Popovici.)

a) Homor
b) Probota
d) Moldoviţa
c) Coşula
Fig. 281. Profile de uşi de pronaos.

CERCETAREA AM ANUNTELOR 239
a) Sf. Gheorghe B o tosani

.
b) Sf. DUffil't r u Suceava.
c) Slatina , de pronaos.
' 282. P rofile de
F Ig. UŞI
BULETINUL COMISlUNII MONUMENTELOR ISTORICE
a) Suceviţa
b) Rădăuţi
e) Bistriţa
Fig. 283. Profite de uşi de pronaos.

CERCETAREA AMĂNuNTELOR
a) Probota, naos. b) Probota, gropniţa. c) Probota, uşa exterioară

a pridvorului.
e) Baia, pronaos. d) ~Homor, gropniţa. f) Zăhăreşti.
g) Baia, fragment, probabil uşa interioară. h) Roman, uşa de intrare.
i) Roman, uşa de Nord. j) Homor, uşa scărei. k) Slatina, uşa interioară.

Fig. 284. Profile de uşi.
DuleLinul Coml lunII Monumentelor IstorIce t6

a) Bistriţa, gropniţa b) Bistriţa, naos e) Suceviţa naos.
1) Homor, naos şi Moldoviţa naos

d) Suceviţa, gropniţa. e) Rădăuţi, intrarea in pridvor. şi gropniţa.
g) Zamca, uşa de nord. h) Voroneţ, pridvor. i) Bistriţa, intrarea sud.
1) Slatina, uşa caselor

j) Hacigadar, uşa de sud. k) Cotnari, bis. ortodoxă, uşa de intrare. egumeneşti.
o) Sf. Gheorghe, Suceava.

m) Pângăraţi, uşa bisericii inferioare. n) Slatina, uşa parac1isului. Pridvor, uşa de intrare.
Fig. 285.
a) Muzeul etnografic Cluj (1599). b) Muzeul etnografic Cluj. c) Muzeul Corvin (1578).
d) e) Lemberg, în curtea catedralei armene. f) Cracovia, în strada J agelon.

Fig. 286. Profite de uşi.
a) Probota, uşa gropniţei. b) Homor, uşa naosului. c) Moldoviţa, uşa gropniţei. d) Baia, uşa naosului.
e) Horodniceni. f)
~
Bistriţa, uşa de nord a pridvorului. g) Slatina-Paraclis.
•
h) Casele
~ egumeneşti.
i) Cotnari, biserica
~
ortodoxă. j) Roman-Episcopia, uşa mică nord.
Fig. 287. Profile de cornişe-lintel.
16'
CERCETAREA AMĂNUNTELOR 245
celelalte, dar profilele lor sunt nelămurite, Suceava, ferestrele sunt mai mici la pridvor
mai curând Renaştere decât gotice. ca la pronaos; la Neamţ cam egale.
Ferestruicele vestmintăriilor de deasupra Mulurile ajung până la partea inferioară
gropniţei au chenare în acelaş fel dar mai a ferestrelor, unde se opresc pe un plan încli-
simple, iar micile deschizături care luminat - pe când la ferestrele mici, mulurile se
nează diaconiconul şi proscomidia, sunt fără opresc tot pe un plan înclinat, dar mai sus
nici o ornamentaţie. ca pragul ferestrei.
Ferestrele pronaosului şi ale pridvorului sunt Execuţia acestor ferestre a fost la unele
mari şi înalte la toate bisericile acestei vremi, biserici de o excelentă calitate de factură;
Fig. 290. Horodniceni, fereastră. Fig. 291. Rădăuţi, fereastră mică. (C.)
afară de cele modeste ca Baia, Zăhăreşti. astfel la Sf. Dumitru din Suceava, la Mol-
Sunt în arc frânt, cu muluri gotice; toate au doviţa, la Homor, la Voroneţ. La Slatina
un menou de împărţire şi o ornamentaţie în este încă bună.; la Bistriţa din contră e
partea superioară, din perioadele gotice zise mai stângace Precum am mai ar;itat, la
«rayonante» şi «flamboyante» (Hoch-und Suceviţa aceste ferestre sunt opera unui
Spătgotik). Deobiceiu ferestrele pridvorului meşter care nu mai ştia ce este lucrul gotic.
sunt mai mari ca cele ale pronaosului şi de- Şi în traseul ornamentelor regăsim forme
vin uneori adevărate «veriere» adică mai cunoscute şi la noi şi în Ardeal.
mult pereţi cu geamuri decât simple fe- Forme dela Bistriţa şi dela Slatina se regă
restre. sesc la Dobrovăţ şi în Ardeal, de pildă la
La pridvorul adăogat la Sf. Gheorghe din Ursulinele din Sibiu, la Cisnădia. Altele dela
Sf. Dumitru din Suceava se văd la Braşov şi în linii generale principiile ce le-am arătat
la Cisnădia. Pildele s'ar putea înmulţi. dar au forme oarecum diferite de acele
In ceeace priveşte puritatea desenului, ale bisericilor.
Sf. Dumitru din Suceava, Slatina, Moldoviţa . La Probota, la aşa zisele case domneşti,
par a fi cele mai corecte; la Voroneţ, la găsim jos ferestre dreptunghiulare de tipul
Homor, la Bistriţa găsim forme mai fan- de tranziţie de la gotic la Renaştere, cu ba-
taziste sau mai bine zis, făcute de meşteri ghete încrucişate la colţurile de sus şi jos cu
mai neştiutori de adevăratele principii ale mulurile întoarse spre golul ferestrei (fig.
artei gotice pure. 3 0 5).
Profilul lor este totuş încă gotic.
Sus sunt ferestre mai mici, semicirculare
Fig. 292. Rădăuţi, fereastră. Fig. 293. Rădăuţi, fereastră.
Vedem deci că în această privinţă precum la partea lor de sus şi de un profil tot
şi în aceea a bunei executărei, nu se cu- gotic.
noaşte o decadenţă treptată în timp. Sunt Cu aceste ferestre au o oarecare asemănare
variaţiuni de execuţie, datorită prezenţii cele ale naosului dela Suceviţa.
cutărui sau cutărui meşter, mai mult sau Din toate mănăstirile construite între
mai puţin priceput sau abil. momentul zidirii Probotei şi acel al Slatinei,
Uşile şi ferestrele anexelor. Uşile şi fe- nu ne-au rămas chenare de uşi sau de fe-
restrele clădirilor anexe mănăstireşti, în restre. Clisiarniţa dela Moldoviţa e dela în-
rarele cazuri unde au mai rămas, urmează ceputul veacului al XVII-lea.
Fig. 294. Rădăuţi, fereastră. Fig. 295. Rădăuţi, fereastră mică.
a) Homor, altar. r b) Voroneţ, altar. c) Baia.
e) Suceviţa, turla. f) Zăhăreşti.
d) Se. Dumitru, Suceava. g) Hacigadar, turla. h) Slatina, casele egumeneşti.
i) Suceviţa, gropniţa. j) Zamca.
m) Profitul deschizăturiior c1o-

k) Zamca. 1) Probota. potniţei. Slatina.
Fig. 296. Profite de ferestre mici.

Fig. 297. SI. Dumitru, Suceava, fereastră mare
a pridvorului. (H.) Fig. 298. SI. Dumitru, Suceava, fereastră mare. (H.)
Fig. 299. Sf. Dumitru Suceava, fereastră mare. Fig. 300. Sf. Dumitru Suceava, fereastră mare. (H.)
o
\1}
I'l
a) Sf. Dumitru, Suceava. b) Voroneţ, pridvor (nord şi sud).
c) Moldoviţa. d) Sf. Dumitru, Suceava, ferestrele pridvorului.
e) Episcopia Romanului. J) Slatina, ferestrele vest.
g) Homor, pronaos.
Fig. 303. Profite de ferestre mari.

La Slatina, la casele egumeneşti, vedem simplu sau cu muchiile luate. La turnul bi-
o uşă şi ferestre cu profile Renaştere. bliotecei, sunt ferestruici anume făcute pentru
Construcţia e probabil dela 1560, când s'a a putea trage cu puşca, adică metereze.
făcut şi fântâna pomenită în inscripţia aşe
zată deasupra uşei.
In legătură cu chenarele uşilor, trebuie
Ferestrele au avut menouri cari au fost
atras atenţia şi asupra bazelor ornate ale
distruse. Deasupra lor şi a uşei, este câte un
mănunchiurilorde nervuri cari formează pi-
lin tel-cornişă foarte proeminent, iar ded~
lastrii arcurilor în unele pronaosuri, ca la
subt o banchină de un profil cam stricat,
Probota. Sunt făcute în acelaş spirit ca ba-
îmbâcsit de var şi cam bastard de formă.
zele ornate ale mulurilor chenarelor uşilor,
Ca termen de comparaţie, reproducem o
dar, bine înţeles, sunt mult mai înalte şi mai
fereastră a unei case din Sibiul). La turnul
mari; ca şi uşile, sunt lucrate după norme
de sud-vest al incintei Slatinei, la paraclis, gotice.
La întretăerea arcurilor transversale".... ale

pronaosurilor de acelaş tip, cu arcurile lon-
gitudinale, sunt aşezate câte odată nişte
Fig. 304. Probota. Ferestre ale caselor domneşti. Fig. 305. Probota. Ferestre ale caselor domneşti.
este o uşă Renaştere, cam la fel cu uşa case- console ornate (fig. 4II), cu mici scuturi
lor egumeneşti, cu o cornişă-lintel cu un (Probota).
rând de denticule. Spre comparaţie aratăm Aceste scuturi, pe cari le-am mai văzut la
o uşă a unei case din Sibiu (fig. 273). Arbora, pe chivotul mormântului lui Luca
Ferestrele mari - deschizături de sunet- Arbore, dar acolo cu armele (pajura) cti-
ale clopotniţei dela Probota (fig. 260), sunt torului, devin acuma un motiv de ornament
mai puţin desvoltate. Cele dela Slatina sunt care va rămâne în Moldova foarte între-
mari (fig. 264) şi de o frumoasă formă buinţat şi în secolul următor. In vremea
gotică; au profite asemănătoare cu acele noastră le mai găsim la ferestrele mici şi la
ale clopotniţei din Bistriţa, făcută de Ştefan pisania dela Moldoviţa, la pisania dela Horod-
cel Mare. Acolo sunt frumoase semne la- niceni, la uşa dela Homor, şi dela Probota, la
pidare. arcul transversal al pronaosului dela Roman.
Şi în zidul de împrejmuire sunt ferestruici In fine, la naşterea acestor arcuri, câte o
mici dreptunghiulare, cu chenare cioplite dată şi în naos, sunt capitele de profite cam
nedefinite, dar în majoritatea cazurilor tot
1) L. Reissenberger, Ueberreste der Gotik und Renais-
sance an Profanbauten in Hermannstadt, pag. 48. de profilatură clasică (fig. II).
Fig. 306. Slatina. Fereastră a caselor egumeneşti. (C.)

w
u
1k:
o
!-<
....
CI)
~
o
...l
W
!-<
Z
w
::E
~
z
o
::E
....
z
~
....
CI)
~
o
u ,
...l
~
Z
~
...l
~
~
Fig. 307. Sibiu. Fereastră a unei case particulare (după

L. Reissenberger). Fig. 308. Cluj. Ca~a Corvin.
'O
W
Şi la recăderea
arcurilor piezişe moldo- cel dela Slatina, care reproduc aproape fidel
veneşti, la împreunarea lor, se văd câte o pe cel dela Sf. Ioan din Piatra.
dată console, de forme simple. Sf. Gheorghe din Botoşani,
destul de simplu, reproduce so-
* clul dela Vaslui şi cel delaVo--
Soclurile nu prea diferă de roneţ, asemănătoare, oarecum,
ceeace cunoaştem din vremea lui cu soclul catedralei din Cluj.
Ştefan cel Mare; avem şi acum Precum am arătat, banca ce
toate variaţiuni1e ce le am vă se adaogă soclului şi-i complec-
zut atuncea, dela simpla teşi tează oarecum profilatura, este
tură la 45° ce există la Cotnari, elementul nou care-i dă mai mult
la Baia şi la Horodniceni, tre- un aspect deosebit de cel din tre-
când prin profilele mai desvol- Fig. 309. Profilul unei console cut. Aşa bunăoară, soclul des-
tate, dar nu prea încărcate, dela Coşula. tul de simplu al Probotei (la fel
Homor, Moldoviţa, Sf. Dumitru ca al bisericilor din Reuseni, Bor-
din Suceava şi Sf. Dumitru din Hâr1ău, zeşti şi Bacău şi care se vede la Domini-
Roman, Râşca, care sunt aproape la fel şi cani la Cluj şi la Sebeşul Săsesc), capătă
Fig. 310. Sf. Dumitru Suceava. Soclul bisericii. (H.)
seamănă cu cele dela Sf. Gheorghe din Hâr- însemnătate şi face efect graţie acestui im-
Iău şi
din Popăuţi - pentru a ajunge la portant adaos.
altele mai complicate ca profilul dela Bis-
triţa, cel dela Văscrisenia din Suceava şi Contraforturile sunt şi mai asemănă-
Buletinul Comi. iunii Monumentelor 1 toricc t7

toare cu cele din perioada trecută, în ceea ţările vecine nouă. Nici nu prea era nevoie de
ce priveşte piatra cioplită, adică coperti- mari cornişe sub straşine aşa de puternice cum
nele (plăcile de acoperire ale retragerilor
succesive) atât cele superioare cât şi cele
ale eşiturelor inferioare.
Putem chiar spune că în tot timpul în-
râurirei gotice n'a fost element mai con-
stant ca acesta,' neprezentând mai nici
o variaţiune.
Profilele lor sunt de altmintrelea ace-
leaşi ca în Galiţia şi în Ardeal.
Contraforturile mici ale turlelor au co-
pertine la fel cu contraforturile mari. Sunt
aici şi variaţiuni de formă; în loc de un
singur plan în pantă, aceste copertine for-
. mează câteodată un mic triunghiu verti-
Fig. 3II. Turnul Sf. Dumitru, Suceava. Soclul turnului .
.cal în faţă şi au ca consecinţă mai multe
ape. Astfel le-am văzut şi la Hârlău şi la se obişnueşte la noi, unde nu puteau produce
Neamţ. nici un efect, ascunse în umbra învelitoarei.
*
Cornişele acolo unde sunt, nu se pot exa-
mina cu uşurinţă din cauza tencuirii zi-
durilor. E greu, deci, de văzut dacă sunt
şi ele trase din tencuială şi la epoci mai re-
cente, sau dacă sunt de piatră acoperită cu
var.
In orice caz, putem zice că chiar la unele
biserici mari, nu exista cornişă de loc (Pro-
bota, Sf. Dumitru din Hârlău, Baia) ; la altele
sunt evident refăcute din tencuială relativ
recentă (Sf. Dumitru din Suceava, Slatina,
Roman, Horodniceni.) La altele există îndoială
(Moldoviţa, Homor). In fine, la Bistriţa (la
corpul bisericii, nu la turlă), la Suceviţa, par
a fi cornişele dela început.
Nicăeri însă nu le găsim cu rânduri de că
rămizi aparente, eşite în dinţi de fierăstrău
(zimţi), după obiceiul bizantin, care pare a
nu fi pătruns încă la această epocă în Mol-
dova.
Cornişele ce le vedem încă azi par a fi mai Fig. 312. Probota. Soclul bisericii. (C.)
mult după calapodul gotic. Construcţiilegotice
au avut totdeauna cornişe relativ modeste, în In rezumat, deci, putem repeta că dela
comparaţie cu cele clasice, mai cu seamă în începuturile arhitecturei moldoveneşti şi în
". • lI~ '. / ",0
b) Bistriţa.
Fig. 313. Profile de

soduri
c) Piatra Neamţ.
a) ·Văscrisenia, Su-
ceava.
~
d) Probota. e) Sf. Dumitru, Suceava.
17·
BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR IStORIC]!
c)Popăuţi, (ef. Sf. Gheorghe

a) Homor. b) Râşea. Hârlău, Sf. Dimitrie Hârlău).
d) Moldoviţa. e) Sf. Gheorghe, Suceava (partea veche).
h) Sf. Gheorghe, Boto-

J) Rădăuţi (partea veche). g) Rădăuţi (pricivor). şani (cf. Voroneţ-Vaslui).
L~
i) Suceviţa. j) Turnul Sf. Dumitru (Suceava). k) Zăhăreşti.
Fig. 315- Suceviţa.
Fig. 314. Profile de soc1uri. Cornişa sub straşină.
CERCETAREA AMĂNUNTELOR 26x
tot veac~l al XVI-lea, bisericile, sau n' au La SI. Dumitru din Suceava, deasupra ins-
avut de loc cornişe, sau le-au avut simple cripţiei, ca ornament al începutului, se află
şi puţin eşite, 10 - 15 cm. cel mult 20 cm. doui îngeraşi cari ţin o cunună de frunze
Dacă sunt de cărămidă, sunt fără zimţi şi în mijlocul căreia se găseşte marca ţărei
acoperite cu tencuială; când sunt aparente (fig. 53). Acest motiv absolut italienesc se
sunt de piatră. vede la Vatican, în capela Sixtină, sculptat
* de Mino da Fiesole cu armele papei Sixt
Pisaniile sunt aşezate deasupra sau ală- IV. Repetat foarte des, cu mici variante,
Fig. 3x6. Pisania la intrarea mănăstirei Probota. (C.)
turi de uşa de intrare. Când e vorba de o în Italia, în Dalmaţia, nu se regăseşte în

intrare în pridvor, sunt la dreapta sau la Ardeal până în această vreme; îl putem
stânga şi mai sus, de obiceiu pe peretele de deci considera ca o pildă, foarte rară sau
miazăzi. unică, de influenţă directă italienească (ef.
Au mai totdeauna un chenar profilat şi pag. 49).
sunt câte o dată ornamentate prin scuturi De ce meşter a fost sculptată? Nu po-
(Moldoviţa) (fig. 34), cu iniţiale, date sau sedăm nici un indiciu în această privinţă.
herburi (Horodniceni, Zăhăreşti), sau încă Biserica SI. Dumitru nu arată nici un alt
cu marca pietrarului (semn lapidar la Ho- semn de înrâurire a Renaşterei şi toate de-
rodniceni) (fig. 68). taliile ei sunt încă pur gotice.
Pe urmă, mai cu seamă în vremea lui cularitatea de a înfăţişa şi doui lei însemnaţi
Lăpuşneanu, apar pe lângă pisanie sau ser- în colţurile de jos (fig. 317).
vind chiar de pisanie, pietre cu armele ţării, Dealtmintrelea, calitatea execuţiei acestor
capul de zimbru cu coarne lungi, figurat cu pajuri este foarte variabilă Despre forma
gâtuI aşezat într'o parte. Soarele şi luna înso- chenarelor lor, unele dreptunghiulare, altele
ţesc această pajură precum şi o stea aşezată cu eşituri semicirculare, am vorbit mai cu
între coarne. Astfel găsim pisanii1e dela Bis- deamănunt la descrierea bisericilor.
triţa (fig. 146), dela Slatina (fig. 171) şi dela
Fig. 317. Slatina. Pisania fântânei, acum la casele egumeneşti.
paraclisul dela Putna, mărturie a unor cons- Semne lapidare se găsesc în tot cursul
trucţii dispărute. Pe turnul c1opotniţei dela veacului al XVI-lea. Le găsim la Horodni-
Sf. Dumitru din Suceava, pajura frumos lu- ceni, la Probota, la Homor, la Sf. Dumitru
crată e alta decât cea obişnuită (fig. 161). din Suceava, la Moldoviţa, la Slatina. Ele
Marca de deasupra intrării mănăstirei se înscriu toate (afară de rare excepţii) în
Probota, aşezată în 1550, este una din figura-tip a pătratului, adică semnul tip al
cele mai caracteristice. lojei dela Strasburg; un semn se înscrie în
La Slatina se mai găseşte o pisanie aşe triunghiul echilateral, figură-tip a Colonieil).
zată pe casele egumeneşti şi care pomeneşte
de facerea unei fântâni. E mult mai stân-
1) Vezi G. Balş. Bisericile lui Ştefan cel Mare, 1925,
gaciu executată de cât celelalte şi are parti- pag. 215.
Fig. 318. Homor. Semn lapidar

(mărime naturală).
Fig. 319. Semn lapidar pe lin-

telul uşei tezaurului la Homor
(mărime naturală).
Fig. 321. Semne lapidare la Slatina (mărime naturală).
Fig. 320. Semn lapidar pe pisa-

nia bisericii Horodnicenilor (2/3), Fig. 322. Semn lapidar în casele domneşti, Probota (1/~).
Două semne se înscriu în cercul combinat pe scuturi, ca nişte «herburi», câte o dată
cu triunghiul echilateral, care este figura-tip combinate cu iniţialele numelui.
a Pragei 1) şi una în cercul combinat cu Numeroase exemple se găsesc la Cluj
patratul, figura-tip a Vienei. (fig. 323), la Sibiu (fig. 271), la Lem-
N'am regăsit semne identice cu cele ce se berg şi cele alte, şi .nu numai pe lucrări
cunosc în Ardeal sau în Ga-
liţia, ci numai unele foarte
apropiate.
O deosebire faţă de semnele
ce se observă în bisericile din
vremea lui Ştefan cel Mare,
este că se găsesc câte o dată
unele lucrate ca o pajură pe
mici scuturi, cari fac parte şi
din ornamentaţie.
Astfel le vedem pe casele
zise domneşti la Probota (fig.
323) şi la Horodniceni (fig.
321), chiar pe pisanie, alături
de scutul cu monograma cti-
torului, marele vistiernic Ma-
teiaş. Aceasta arată în ce
consideraţie erau ţinuţi aceşti
meşteri dându-li-se voie a-şi
pune semnul la un loc cu cel
al ctitorului.
Tot astfel la Homor, pe lin-
telul uşei vestmintăriei, se
află în axă un mic scut cu un
semn lapidar gingaş săpat (fig.
3 20 ).
Este evident că în aceste ca-
zuri, aceste semne ne arată
pe principalul meşter al clă
dirii şi nu numai pe unul din-
tre meşterii cioplitori, Fum
Fig. 323. Muzeul din Cluj. Semn lapidar pe mormântul sculptorului Ioan
trebuie să fie cazul pentru Sebeş (1579) (din biserica reformată din Cluj fostă a Dominicanilor).
semnele curente, mai mult sau

mai puţin îngrijit executate. Dealtmintrelea, de stil gotic dar şi pe cele din vremea Re-
în această vreme, în Ardeal, în Galiţia, se naşterei.
obişnueşte din ce în ce mai mult însemnarea Interesul ce prezintă cercetarea acestor
semnelor lapidare distinctive ale meşterilor semne lapidare consistă în faptul că ne
poate servi ca să dovedim numele şi origina
acestor meşteri. Multe localităţi din centrul
1) In 1459, acest semn era al Bernei; pe urmă a trecut
la Ziirich şi mai târziu la Praga. Europei au păstrat registrele unde se însemna
a) Moldoviţa. b) Moldoviţa • c) Moldoviţa.
..... -.,~-- .. ~ ...

.......... ~,,":"'~
t"~: -"':_--1--- ~-_ -
. +._:
~" ~ ''''" t " ~\
/ : "'... 1 ,~'" 1... I
,: : ..;_' v' ,:.' '~</
C:. r:IT:~~:~:
.,.
I
"
;~
'
I
/" "
\
'\, l ' I " , .... I " "
,..(.__ .J-<;/.'-',:.~
. _----~~,~,~--_ .... ... - - __ ~"-,J';. - _ .........
d) Moldoviţa. e) Moldoviţa. f) Moldoviţa.
, "t,
"'fIi;~:::,'::fJ,~i/,,)
~I~<;/_'-Y,,-,-:-.d· . >,'1'
-. ", ~'-,j..~.-. _.'
g) Probota. h) Horodniceni. 1) SI. Dumitru (Suceava).
,
,
I
I
I
,,
.,'
j) Homor. k) Homor. 1) Homor.

Fig. 324. Diagrame de semne lapidare din Moldova.
a) Homor. b) Homor. c) Homor.
d) Homor. 1) Slatina.
g) Slatina. h) Slatina. i) Slatina.
j) Slatina.
Fig. 325. Diagrame de semne lapidare din Moldova.
numele meşterilor cu data la care au că două panglici, una albă şi alta roşie, se înco-
pătat titlul lor, semnul ce li s'a conferit şi des lăcesc pe un fond albăstruiu. Câteodată şi
data morţii lor. Unele din aceste catastifuri centrul pronaosului este astfel însemnat prin-
s'au şi publicat şi nu e peste putinţă ca să tr'o lespede deosebită.
ajungem astfel a identifica pe unii din *
meşterii cari au lucrat la noi. Şi în Ardeal Afară de treptele dela intrare în altar, mai
b) Cluj (1578). c) Cluj (1595).
d) Cluj (1579). e) Sibiu (1552).

Fig. 326. Diagrame de semne lapidare din Ardeal.
se cunosc numele şi semnul unor pietrari sunt câte odC\.tăunele şi la trecerea dintr'o
(spre pildă la Cluj). încăpere într'alta. Dar nu toate se ridică
Pardoseala bisericilor este de lespezi

pătrate de piatră, destul deregulatlucrate,şide
aceeaş gresie cu care s'au executat. şi
părţile de piatră cioplită'- probabil Q.~la
Vama, în valea Moldovei.
Verticala Pantocratorului în na,9S ~e mai
totdeauna însemnatăprintr' o lesped~.şpetip.lă,
câteodată de marmoră. La Pro1;>bta este
Fig. 327. Pardoseală de marmoră în naosul Probotei.
aşezată în acest loc un mozaic de marmoră
în trei colori. Sunt mai multe patrate con- spre altar. Câte odată ele coboară, rămânând
centrice, albe, roze şi cenuşii. Paţratul pronaosul sau naosul mai jos ca încăperile
dinăuntru e de o marmoră albă încrustată; vecine.
268 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICI!
Fig. 328. Mormântul marelui logofăt Teodor la Homor.
CAPITOLUL V
MORMINTELE
Una din caracteristicele epocei ce o stu- mai mult mormântul persistă şi astfel găsim
diăm - şi am văzut că începe deja cu clă la Homor nişte firide - nişte arcosoli - sco-
direa bisericii Neamţului - este accentuarea bite în zid, în care, pe jumătate, e aşezată
caracterului de lăcaş mortuar al bisericilor lespedea de mormânt. Tot astfel şi la Bis-
şi anume al celor mănăstireşti. triţa.
Facerea unei încăperi deosebite pentru La Slatina, însă, în pronaos, re găsim un
mormintele ctitorilor, arată grija specială de chivot peste piatra de mormânt a Teofanei,
a considera cutare sau cutare biserică ca o clă fata lui Lăpuşneanu (fig. 329).
dire special legată de sufletul ctitorului şi de Camera mormintelor devine repede neîn-
sufletul celor dintr'un neam cu dânsul. Este căpătoare şi pronaosul, câteodată şi prid-
«zadujbina» sârbească. De unde în vremea lui vorul, adăposteşte mormintele cari nu au mai
Ştefan cel Mare, la Putna, la Arbora găsim găsit loc în gropniţa specială sau cari nu
chivoturi cari acoperă mormintele, acuma pot fi aşezate acolo pentru alte pricini, nea-
toată încăperea devine chivot. Astfel la Pro- vând, poate, morţii legăturile de rudenie ne-
bota. Dar totuş, acest principiu de a acoperi cesare cu ctitorii sau din alte motive.
MORMINTELE
Des găsim piatra_de mormânt aşezată pe probabil mult timp pietrele din acest timp,
un soclu înalt, - astfel la Homor, la Bis- singur sau cu elevii lui 1). Cam pela 1520,
triţa, la Slatina, - câte odată împodobit cu această factură dispare şi se iveşte un nou
o ornamentaţie gotică imitată după aceea a stil, sau, mai bine zis, alţi meşteri, mult
unor morminte dela Putna. mai puţin îndemânatici şi mult mai puţin
Majoritatea lespezilor sunt însă aşezate artişti în concepţia şi executarea lucru-
aproape la nivelul pardoselei, ceeace a pri- lui. Chiar pietrele pregătite la Probota pen-
cinuit ştergerea slovelor a multora din ele. tru Petru Rareş şi pentru Doamna lui
Stilul şi factura cioplirei nu mai sunt cele Elena, sunt de un desen fără eleganţă şi
din vremea lui Ştefan cel Mare; se văd totuş fără vig"oare, monoton şi confuz. Motivul e
poate tot înrudit cu cel vechiu, adică
izvodul volutelor se aseamănă cu cel
din trecut, dar modul de a le trata
e mai oriental şi mai cu seamă chipul
în care se tratează florile. Dealtmin-
trelea, am mai văzut, la mormintele
dela Bălineşti-afarăde al lui Tăutu
aceeaş sărăcie şi aceeaş nedibăcie.
Sunt totuş câteva excepţii; din când
în când, se iveşte câte o piatră care
nu are aceste defecte şi care prezintă
un desen liber şi larg tratat şi cioplit
cu siguranţă. Astfel piatra Anastasiei
dela Homor, piatra mamei pârcăla
bului Hîrovici la Zăhăreşti, aceia a
egumenului Hariton la Neamţ şi altele.
Caracterul oriental al motivelor
merge accentuându-se cu timpul.
Principiul general rămâne însă tot
acelaş,-adică pe piatra dreptunghiu-
Iară sau puţin mai îngustă la un cap,
Fig. 329. Mormântul fetei lui Lăpuşneanu Teofana, la Slatina.
o fâşie de 10-15 cm. înconjoară cele
unele cari sunt mai mult sau mai puţin co- patru laturi. Dreptunghiul astfel delimitat
piate de pe cele vechi, din această epocă primeşte la mijloc o decoraţie florală mai
(vezi fig. 378 şi fig 405). mult sau mai puţin stilizată; o decoraţie
Astfel piatra Mariei, prima soţie a lui geometrică nu se mai găseşte.
Petru Rareş, înmormântată la Putna, la Aceste motive decorative sunt de sigur
1529, e copiată (sau aproape) după aceea a inspirate după stofele de preţ, cu care se
lui Ştefan cel Mare. acopereau mormintele. Astfel încât, sunt
Piatra egumenului Hariton dela mănăstirea imitate pe aceste lespezi volutele brocardelor
Neamţului, e făcută, mai mult sau mai puţin, sau împodobirea cu flori a stofelor orientale.
după aceea a lui Roman Vodă dela Rădăuţi. In chenarul care rămâne în jurul acestei
In vremea lui Ştefan cel Mare un «Mistr ornamentaţii se desvoltă inscripţia cu slo-
lan» care şi-a pus numele la Rădăuţi, pe vele ei, totdeauna în relief.
lespedea lui Bogdan cel d'întâiu, a săpat 1) G. Balş. Biser.cile lui Ştefan cel Mare, 1925, pag. 241.
;s:
o..,
:3lll>
....
::l
S
ti
o
III
:3
::l
!!.
CAPITOLUL VI
ZUGRĂVEALA
DATAREA executate nu se vor efectua, vom avea aici
un serios motiv de îndoială.
In vremea lui Ştefan cel Mare nu aveam Picturile dela Dobrovăţ, clădire terminată
nici un document, care să ne permită a fixa în ultimul an de viaţă a lui Ştefan cel Mare,
fără îndoială, vârsta zugrăvelilor bisericilor, nu au fost făcute decât la începutul domniei
şi am fost siliţi să recurgem la compara- lui Rareş, precum arată' inscripţia zugrăvită
ţiuni cu picturi de date posterioare şi să ne în naos deasupra tabloului votiv, care înfă
bazăm pe o serie de consideraţiuni de na- ţişează' trei voevozi, cari ar fi Ştefan cel
tură tecnică, artistică sau iconografică, pen- Mare, Bogdan şi Petru (Rareş):
tru a ne putea face o convingere. «Blagocestivul şi de Christos iubitorul 10
Sub Petru Rareş, şi mai târziu, din contra, Petru Voevod, prin mila lui Dumnezeu, Dom-
frescele datate cu certitudine sunt numeroase nul Ţărei Moldoveneşti, fiul bătrânului Şte
şi dacă n'ar fi retuşerile sau chiar unele re- fan Voevod, a zugrăvit şi împodobit acest
pictări ulterioare, care mai îngreunează pro- hram în numele Pogorîrei Sfântului Duh la
blema, studierea lor ar deveni relativ uşoară. mănăstirea dela Dobrovăţ, la leat 703...
Aceste retuşeri sau repictări nu au atins luna (?)>>.
din fericire toate monumentele din această Data, incompletă, nu arată unităţile. Petru
vreme. Mai multe au scăpat cu totul sau în Rareş s'a urcat pe scaunul domnesc la
bună parte de aceste prefaceri. Dealtmintrelea, 1527. Pictura este deci făcută' între 7035
din punctul de vedere al iconografiei, aceste şi 7039, adică între 1527 şi 1531.
operaţiuni n'au aproape nici o importanţă, Sunt deci zugrăvelile cele mai vechi din
căci subiectele nu sunt schimbate, ci sunt această epocă - împreună cu cele dela Pro-
repictate pe deasupra, coloare peste coloare, bota şi dela Homor, dacă aceste două
respectându-se cu fidelitate cele de desubt, biserici au fost zugrăvite imediat după con-
aşa precum s' a putut constata în unele cazuri, struirea lor. In ceeace priveşte Probota, nu
unde stratul de deasupra a fost spălat. avem nici o indicaţie; la Homor însă, faptul
Din punctul de vedere estetic însă, chestia că la unele arcuri de ocniţe se vede sub
se schimbă cu totul; compoziţiunilerămân, tencuiala zugră'vită căzută, o altă tencuială
de sigur, dar coloritul, factura şi expre- imitând cărămizi aparente verzi şi galbene,
siunile se schimbă. ne face să credem că a trecut un timp oa-
In ceeace priveşte tablourile ctitoriceşti, recare între zidirea bisericii şi pictarea, cel
tablourile votive, aşa de importante din punc- puţin a exteriorului.
tul de vedere istoric, fizionomiile - câte o La Dobrovăţ, actualmente, nu se văd
dată şi costumul- pot fi schimbate. Acest urme de zugrăveli exterioare.
din urmă lucru s'a întâmplat prea des şi Cronologiceşte, ar veni după Probota şi
până când spăIări ştiinţific şi conştiincios Homor, Baia, din 1532, şi pe urmă Moldoviţa
Ul
o
!"
ZUGRĂVEALA 273
care are zugrăvelile

ei datate prin două in- naosul alb. Data inscripţiei se referă de sigur
scripţii, din care una pictată deasupra uşei la construcţie, iar pictura a urmat mai în-
care din pronaos conduce în gropniţă 1): cet şi mai târziu.
«S'a zugrăvit acest hram prin voinţa Frescele bisericii Sf. Dumitru din Suceava,
Domnului Ion Petru Voevod, Gospodar al construită în 1535, nu poartă nici o dată.
Ţării Moldoveneşti şi s'a săvârşit în anul In general, văzând cu ce grijă, în această
7045 (1537) luna Septembrie». vreme, se trece pe o inscripţie zugrăvirea a
Voroneţul- precum am arătat - a avut cutărei sau cutărei părţi de biserică, putem
naosul zugrăvit încă din vremea lui Ştefan presupune că acolo unde nu se scrie nimic
cel Mare. special, pictura a fost făcută imediat sau
Fig. 332. Probota. Frescă în pridvor.
Pronaosul a fost pictat în 1550, precum puţin timp după zidire. Cu atât mai mult la
arată inscripţia zugrăvită deasupra uşei nao- Sf. Dumitru, cu cât aici nu s'au găsit nici
sului 2): aceste imitaţii de cărămizi smălţuite despre
«Acest pronaos (priprat) l' a înfrumuse- care am vorbit.
ţat şi aurit Teofan, arhiepiscopul moldove- Astfel Sf. Dumitru s'ar clasa, ca zugră
nesc în anul 7058 (1550), luna Iulie 21. veală, înainte de Moldoviţa. Pictura ei este
Veşnica lui pomenire». însă acuma într'o stare destul de rea şi
Iar pridvorul construit de mitropolitul Gri- foarte înegrită, încât s'ar putea ca inscripţia
gore Roşca în 1547, şi exteriorul, au fost lămuritoare să fie ascunsă.
pictate după 1550, căci nu este de presupus Prof. Podlacha crede pictura Sf. Dumitru
că s'ar fi zugrăvit acest pridvor, lăsând pro- contimporană cu aceea a Sf. Gheorghe,
') Kozak. Inschriften pag. 188.
ceeace în starea actuală a acestor zu-
2) Kozak. Inschriften pag. 210. grăveli stărneşte oarecari obiecţiuni.
Duletinul Comisiunll l\fonumentelor Istorice li

BULETINUL CO_'A(SlUNII MONUMENTELOR ISTORICE,'
Fig. 333. Probota. Tabloul votiv. (C.)
Fig. 334. Probota. Tabloul votiv pe turnul de intrare. (C.)

ZUGRĂVEALA
Coşula a fost urât repictată

mai recent, Intr'adevăr, portretele
familiei ctitorului se
dar se regăseşte încă zugrăveala cea veche văd repetate de două ori, odată la locul obiş
sub cea nouă, în câteva locuri unde s'a nuit în naos, pe peretele votiv, unde pârcă
curăţat. labul Luca e pictat cu soţia lui şi cinci
Arbora a fost zidită de Luca Arbore în copii mici (o fată e mai măricică) şi altă
1502. S'a găsit în naos, în stânga uşii, dată în pronaos, în chivot, deastădată cu
o inscripţie arătânet un nume de zugrav, doi copii, toţi înfăţişaţi mici.
Dragosie, şi data de 7049 ( = 1541 ): De aici se poate deduce că între cele două
Fig. 335. Dobrovăţ. Tabloul votiv.
«... Dragosie zugrav fiu... am zugrăvit... tablouri s'au scurs câţiva ani şi că epoca
Ana fiica ... a plătit Ana 26 zloţi, în anul... acestor două momente la care copiii lui Ar-
7 049» 1). bore erau încă mici, era cu mult înainte de
Cred că această inscripţiese referă la o 1541 şi chiar de 1523, anul în care Luca
zugrăvire parţială a interiorului (care are Arbore a fost tăiat din porunca lui Ştefăniţă
dealtmintrelea urme evidente de revenire) Vodă. In acest an copiii lui Arbore trebuie
şi la exterior. să fi fost oameni în vârstă de 30-40 ani.
Dar cred că zugrăveala interioară fusese Luca Arbore se găseşte în 1499 ca pârcălab
începută, în orice caz, curând după zidirea de Suceava, una din cele mai înalte dregă
bisericii. torii ale Moldovei; trebuia deci să fi fost
atuncea, când şi-a zidit biserica, un om
1) V. Grecu. Eine Belagerung Konstantinopels. By.
zantion, 1925, pag. 283. de vr'o 40 ani cel puţin şi copiii lui pe
18 •
tablourile votive par a fi între patru şi unspre- discuri smălţuite cu figuri. Evident că o
zece ani. asemenea decoraţie de faţadă era apa-
Deci se poate conchide că pictura interio- rentă.
rului a fost făcută, în parte cel puţin, după La Hotin, în cetate, în paraclisul atribuit
1502 dar nu cu mulţi ani mai târziu. Pe lui Petru Rareş, se văd câteva resturi de
la 1541 a fost terminată sau în parte refă zugrăveală, prea puţine şi prea stricate, pen-
cută, când s'ar fi făcut şi exteriorul. tru a putea trage vreo concluzie. Printre
Fig. 336. .Baia. Tabloul votiv.
Se observă reparaţii în mai multe locuri, rămăşiţele de ornamente gaslm unul la fel
mai cu seamă la figuri, refăcute cu tencu cele întâlnite la Baia, la Roman, la
cuială cu tot, fie că au fost stricate de Moldoviţa (fig. 423).
duşmani cu prilejul vreunei invazii, fie că au La Bistriţa, în paraclisul unde s'au des-
fost scoase din porunca Domnitorului, după coperit acuma vreo patru ani fresce care sunt
grozava pedeapsă a presupusului «hiclean». destul de vătămate, acestea par a fi mai
Şi Bălineşti a lui Tăutu a fost zugrăvită curând, după caracterul picturii, din vremea
în exterior la o dată nedeterminată. Că lui Petru Rareş decât din aceia a lui Ştefan
această împodobire nu a existat dela înce- cel Mare. Adaosul lipit de vechiul turn al lui
put, rezultă în mod neîndoios din faptul că Ştefan şi care prelungeşte şi măreşte para-
faţada e ornată cu cărămizi smălţuite şi cu clisul, ar fi dela Rareş.
ZUGRĂVEALA
La Roman, în biserica Episcopiei, se văd au fost din nefericire stricate pentru a se

acuma mai multe straturi de pictură. Lu- face ferestre în zid.
crările de curăţire în curs au dat la iveală Fresca reprezintă pe Doamna Elena, pe
o interesantă frescă, care e de sigur din Petru Rareş şi pe o fată, precum şi pe Iliaş,
veacul al XVI-lea şi care acoperă pronaosul Ştefan şi Constantin. Doi sfinţi, din cari unul
Fig. 337. Homor. Tabloul votiv.
şipridvorul. Naosul şi altarul au picturi mai e Sf. Dumitru, încheie în dreapta şi în

recente din veacul al XVII-lea, iar unele stânga tabloul.
părţi sunt moderne. La biserica mănăstirei Bistriţa, din pic-
Din 1550, aproximativ, atuncea când tura veche nu se mai cunosc decât câ-
Doamna Elena, văduva lui Petru Rareş, a teva resturi aproape nedesluşite, la turlă,
pus pisania de deasupra intrării mânăstirii în afară. Interiorul e acoperit cu o zugră
Probota, trebuie să fie şi fresca cu ctitorii, veală nouă şi nu pare a se regăsi dedesubt
interesantă pentru costume. Capetele unora alta veche. In pridvor, însă, în dreapta şi
în stânga uşii de intrare, în pronaos, sub odată cu construcţia

bisericii, dar a suferit
o altă pictură din secolul al XIX-lea, s'au repictări care se vădesc, între altele, în
regăsit două icoane mari al fresco, destul de ornamentaţia de caracter mai occidental
deteriorate, reprezentând una pe Maica Dom- şi prin faptul că peste, sau alături de
nului şi cealaltă o Deesis, cu următoarea inscripţiile slavon~, s'au pictat altele gre-
inscripţie slavonească: ceşti.
«Robul lui Dumnezeu, Matia ... (cuvinte Pridvorul, făcut în 1579 de către Mitro-
Fig. 338. Homar. Anastasia, soţia marelui logofăt Teodor.
şterse) ...
a dăruit aceste două icoane 7098», politul Teofan, trebuie să fi fost zugrăvit
(adică 1590). înăuntru cam tot atuncea. Dar când a fost
La Slatina, sub pictura refăcută în 1828 zugrăvit exteriorul acestui pridvor şi restul
precum arată inscripţia zugrăvită în pronaos, exteriorului bisericii? Fresca este destul de
nu pare a se regăsi alte straturi, nici înăun deteriorată dar permite totuş să se vază că nu
tru, nici în afară. există o deosebire de factură sau de stil pe
Râşca e prea mult rezugrăvită pentru a peretele exterior-sud (singurul unde se mai
putea să fie studiată înainte de o spălare. văd picturi) între clădirea veche şi pridvorul
Sf. Gheorghe din Suceava a fost zugrăvit, adăogat. Nici o crăpătură nu indică linia de
în ceeace priveşte interiorul, foarte probabil îmbinare.
ZUGRĂVl!ALA
D-nul V. Grecu presupune, din faptul că cea din urmă din bisericile de stil moldo-
se vede reprezentarea asediului Ţarigradului venesc pur, în ceeace priveşte pictura, este
în acelaş loc şi cam la fel ca la Moldoviţa, deja o deosebire simţitoare şi amestecul de
Homor şi altele, că aparţine aceeaşi vremi, înrâuriri nouă o leagă mai mult de pictura
adică ar fi de pe la 1537. Dragomirnei şi de veacul al XVII-lea decât
Dar cum se împacă atuncea cu zidirea de trecut. Aceste caractere noui sunt, mai
exonartexului la 1579, arătată prin-
tr'o pisanie de piatră? Este aici o
interesantă problemă de cercetat,
despre care am mai vorbit mai
sus.
Pictura naosului bisericii mari dela
Neamţ e prea refăcută pentru a
putea pronunţa vreo părere, până
la curăţirea ei; în pronaos însă,
unde este un calendar şi în exonar-
tex, zugrăveala re făcută în 1830
(după inscripţia din pronaos) repro-
duce una mai veche care mai există
dedesubt, unde s'a şi regăsit în
câteva locuri unde s'a spălat stratul
superior. Aceste picturi au cu totul
caracterul celor din veacul al XVI-lea
şi este extrem de probabil că au
fost executate în această epocă.
Rădăuţi, în fine, care a primit în
această vreme un nou pridvor, are o
zugrăveală, din nenorocire foarte urît
retuşată şi reparată în secolul al
XIX-lea; prezintă însă unele carac-
tere cari ne permit să bănuim că
ar data tot din veacul al XVI-lea.
Intre alte argumente se poate întâiu
observa că costumele tabloului votiv
se potrivesc mai curând cu cele de Fig. 339. Homor. Marele logofăt Teodor.
pe celelalte tablouri din veacul al
XVI-lea decât cu cele ce reprezintă pe ales începutul influenţei ruseşti şi al în-
Ştefan cel Mare. Pe urmă, biserica ce o ţine râuririi occidentale, fie direct fie prin in-
ctitorul e reprezentată cu pridvorul adăogat termediul celei ruseşti.
de Lăpuşneanu. Ţinând seama de importan-
tele lucrări făcute la Rădăuţi de acest
Domn, e probabil că tot el a pus să se re- Precum am mai spus, ordinea cronologică
facă şi zugrăvelile. ce am căutat să stabilim, bazaţi pe punctele
Cu Suceviţa - zugrăvităpe la 1595, -inde reper constituite de datele construcţiilor,
trăm într'o fază nouă. Dacă clădirea este inscripţiile păstrate şi caracterele de înrudire
ale picturilor datate cu cele nedatate, nu studiate decât pe cele dela Dobrovăţ, Probota,
poate prezenta decât un caracter de apro- Voroneţ, Homor, Moldoviţa, Sf. Gheorghe
ximaţie din pricina elementului de incerti. şi Sf. Dumitru din Suceava, Arbora, Ro-
tudine adus de retuşări, reparări şi rezu- man şi, mai târziu, Suceviţa.
grăviri. S'ar mai putea adăoga acestei liste şi
Am arătat pe scurt la fiecare biserică sta- Neamţul.
Picturile din Bucovina
par a fi suferit mai puţi
ne refaceri decât cele din
Moldova, ceeace se explică
prin faptul că în veacul al
XIX-lea, aşa de primejdios
pentru tot ce a fost monu-
ment din trecutul româ-
nesc, s'a făcut în Moldova
o sforţare pentru a re-
para şi a drege în mai
bine ceeace ne lăsase vre-
murile dinainte, pe când
Bucovina, sub jugul străin,
a scăpat din fericire mai
uşor de această grijă dău
nătoare.
GRUPAREA
Putem căuta a grupa pic-

turile noastre după înrudi-
rile lor aparente.
Un prim grup ar fi Pro-
bota, Homor, Moldoviţa,
Voroneţ.
Un al doilea ar fi Dobro-
Fig. 340. Homor. Pârcălabul DatUl şi soţia lui. (H.) văţ, Sf. Dumitru din Su-
ceava (şi poate Sf. Gheorghe
rea în care se găsesc frescele ei. Nu cred din acel aş oraş).
să fi scăpat vre una în, întregime de o re- Un al treilea ar fi reprezentat de Su-
venire oarecare, afară doar de cele dela ceviţa.
Voroneţ. Celelalte zugrăveli s'ar putea lega de
In rezumat deci, şi până când lucrări de aceste grupuri, dar mai puţin net.
spălare, inteligent conduse şi executate, nu Astfel Neamţul s'ar putea apropia de prid-
vor permite să se regăsească sau să se deose- vorul Voroneţului, - pe când Arbora pare
bească picturile originale, nu putem socoti a rămâne mai izolată ca şi pridvorul Ro-
ca zugrăveli de valoare şi demne de a fi manului.
ZUGRĂVEALA 281
CARACTERELE GENERALE FAŢA DE şi de a masca cât se poate mai puţin liniile

CELE DIN TRECUT constructive.
Sub Rareş, grija principală pare a fi de
Precum am mai arătat când am vorbit a reprezenta subiectele religioase alese, În-
de faţade, o deosebire faţă de zugrăvelile tr'un anumit loc. Liniile arhitectonice nu
]
;:l
r::
E
o
el
...o
E
o
::r:
din vremea lui Ştefan cel Mare este că mai sunt aşa de respectate. Mai cu seamă
aceste din urmă arată mai mult grija de a în exterior se poate observa acest fenomen.
potrivi pictura cu arhitectura, adică de a Totuş, la abside, graţie prezenţei firide-
face din această zugrăveală o auxiliară a ei lor-elemente prea accentuate pentru a fj
nesocotite -pictura se potriveşte cu ele. Dar de perete sau de panou. Sub Rareş di-
la Suceviţa, la Homor, la Moldoviţa, există viziunile devin mai mici şi mai neregulate.
o tendinţă de a obţine efectul de friză ori- Compoziţia dispare, ornamentaţia face loc
zontală, cu toată verticalitatea firide1or. Tot învăţăturii religioase. Se pierde sensul marei
astfel este şi la Arbora, dar aici friza decoraţiuni arhitecturale.
ii:::
o
o:
o
<
~
este perfect justificată, deoarece firidele E un fenomen de acelaş gen ca cel pe care îl
lipsesc. semnaleazăD-nul G. Millet la Muntele Atos 1)
Impărţirea
picturilor în vremea lui Ştefan în aceeaş epo că, la ivirea şcoalei cretane.
cel Mare este mai regulată şi distribuită în
1) G. Millet. Les Monuments de l'Athos. Les peintures,
compartimente mai mari. E o compoziţie pag. 4.
ZUGFĂVEALA
Din acest punct de vedere partea cea mai Şi în acelaş timp, calitatea artistică a
tipică este pronaosul sau pridvorul, acolo picturei a scăzut; nici expresiile sfinţilor nu
mai cu seamă unde sunt reprezentate ca- mai sunt, în general, aşa de frumoase şi de
lendarele, adică unde fiecare zi a anului mişcătoare. Nici tonalitatea şi armonia co-
reprezintă sfântul zilei sau, mai bine zis, lorilor, care ajung spre sfârşitul veacului-
mai totdeauna mucenicia acestui sfânt. (Pro- la Suceviţa -la o vivacitate şi la o juxta-
bota, Voroneţ, Dobrovăţ, Roman, Moldoviţa, punere de tonuri mai puţin potrivite, nu mai
Homor, Arbora, Neamţ, Suceviţa, Sf. Gheor- mulţumesc ochiul în acelaş grad.
ghe din Suceava şi c. 1.).
El::
o
o::
o
<
.;;.'
ll.l
ZUGRĂVEALA
Gruparea subiectelor este, în genere, aceeaş găsitotdeauna şi în aceiaşi ordine, aceleaşi

ca în vremea lui Ştefan cel Mare. Mărirea subiecte. Erminiile nu reprezintă un cod,
numărului încăperilor şi zugrăvirea exte- precum s'a crezut prea mult timp, dar o
riorului introduc, fireşte, o mai mare varie- călăuză, un «aide-memoire».
Fig. 346. Sf. Dumitru, Suceava. Tabloul votiv. (H.)
tate, şi duc şi la ivirea unor serii de subiecte Este adevărat că soborul dela Nicea din
nouL 325 a hotărît că pictura nu trebue să fie în
Trebuie observat că - cu toate că este o biserică decât un învăţământ, o ilustrare a
evidentă similitudine în linii generale - celor arătate de religie şi că preotul tre-
nu poate fi vorbă de o copiere sau de a re- buie să indice ce trebuie să fie reprezentat.
BuLETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Dar aceste prescripţiuni dintr'o vreme tre- jos Cina cea de taină şi Dumnezeasca Liturgie
cută de mult nu trebuie luate prea ad Mai jos părinţii bisericii 1).
litteram şi nici n'au fost. De fapt se con- In naos, în cupolă, e totdeauna Panto-
stată, mai cu seamă la noi, destule va- cratorul cu cetele cereşti; mai jos, prooroci
riaţiuni şi introduceri de subiecte, am putea şi patriarhi. In pendentivi mai totd~auna
spune de actualitate, şi de loc şi de timp. cei patru evangelişti.
Fig. 347. Si. Dumitru (Suceava). Sf-ta Nedelea. (H).
In ceeace priveşte interiorul, regula este Pe urmă vin scenele ce reprezintă serbările
de a potrivi reprezintările cu caracterele mari ale anului sau momentele principale
părţii bisericii unde se găsesc. ale vieţii Domnului. Şi mai jos sunt sfinţi
Astfel, în altar, se vor aşeza acelea care şi, în fine, cunoscutele draperii.
trebuie să fie mai aproape de mintea preo-
ţilor cari slujesc: în boltă Maica Domnului
(sau câte odată Inălţarea Domnului). Mai 1) Vezi operile citate in bibliografie şi V. Podlacha.
ZUGRĂVEALA
Pe un rând sau două sunt frize ornamen- zugrăviţi mai mari, - ca un fel de
tale ce întrerup monotonia frescei şi odih- friză.
nesc oarecum ochiul. In pridvor subiectele sunt cam la fel ca
Tot în naos pe peretele de apus, la miază în pronaos.
zi de uşa de intrare se găseşte tabloul votiv. In general, însă, se poate spune că credin-
Fig. 348. Voroneţ. Peretele vest al pronaosului. (Fot. Bălan.)
Bolta pronaosului reprezintă mai cu seamă dosul ce intră în biserică este treptat pregă
pe Maica Domnului; în părţile de sus în semi- tit pentru reculegerea cuvenită. Intâlneşte
cercuri, sunt mai totdeauna cele şapte soboare în drumul său subiecte din ce în ce mai
ecumenice, mai jos scene din viaţa sfinţilor religioase şi de un sens mai adânc.
sau, precum am arătat, calendare. Pridvorul şi pronaosul îi vorbesc mai
Mai jos, vine încă un rând de sfinţi mult de sfinţi cari au suferit pentru credinţa
BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR IStORICE
lor, S3.U de soboarele cari au lămurit legile ţare treptată a simţirilor. Subiectele cele de
bisericii. jos sunt mai aproape de om, iar sus bolta care
In naos vede pe apostoli, părinţii cei mari reprezintă cerul, ne arată pe Maica Domnului
ai bisericii şi vieaţa şi suferinţele Domnului, şi pe Christos, care apare în toată străşnicia
Fig. 349. Voroneţ. Grigore Roşea şi Sf. Daniil. (Fot. Bălan.)
pe când în altar sunt acele scene care sunt Ş1 10 toată maiestatea lui, ca Pantocrator,
mai legate de tainele religiei. în bolta naosului, înconjurat de serafimi şi
Precum dela intrare spre altar a fost o de celelalte simboluri ale corurilor îngerilor.
gradată creştere a profunzimii gândirii reli- Gradaţia în afară este mai puţin afirmată
gioase, tot astfel există şi de jos în sus o înăI- sau pronunţată, dar totuş, absidele, mai
ZUGRĂVEALA
cu seamă absida mare, tind a avea în afară deci, în general, de o compoziţie întreagă pe
un rol analog cu acel ce-l joacă altarul mai multe rânduri, şi nu de sfinţi răzleţi.
înăuntru. La Arbora unde nu se mai văd firide, aceste
In exterior, ceeace se impune mai întâiu teorii sunt zugrăvite pe mai multe rânduri,
vederii este, pe zidul de miazăzi, Rădăcina lui din nefericire cam şterse la coloare, dar
Ieseu, ce se recunoaşte uşor prin faptul că de un desen extrem de elegant şi pline de
crăcile şi frunzele pomului care creşte din vieaţă. Este una din frescele cele mai decora-
trupul lui Ieseu formează prin volutele lor tive ce le avem.
nişte chenare în care sunt reprezentate In partea de apus a bisericii (şi mai rar
scenele sau personajele în legătură cu as- pe laturile de miazăzi şi miază noapte) este
cendenţa Maicei Domnului. Aceste încolăciri înfăţişată Judecata de apoi, care ocupă
vegetale au o înfăţişare foarte deosebită câte odată peretele întreg, şi scara Sf.
de restul zugrăvelii, prin Ioan Climax, denumită şi
liniile curbe ale crăcilor Vămile văzduhului.
încărcate cu frunze în o- Această enumeraţie este
poziţie cu ramele dreptun- foarte departe de a fi com-
ghiulare ale picturilor ce- pletă; ea arată numai su-
lorlalte; astfel că se recu- biectele cele mai de seamă
noaşte numai decât de de- sau cele cari revin mai des
parte. indicând locul în care de
Pe urmă, spre stânga, se obiceiu le găsim; nici în
găseşte reprezentarea Im- exterior acest loc nu e fixat
nului Acatist din care face prin regule rigide.
foarte des parte şi asediul
Constantinopolului de către RELAŢIILE PICTURILOR
Turci. MOLDOVENEŞTI CU
Acest eveniment de un CELE STREINE
aşa mare răsunet în toată
lumea creştină, ia astfel loc Care sunt caracteristicele
printre reprezintările reli- ce le prezintă aceste fresci
gioase, în locul asediului şi care ar permite, sau să le
Fig. 350. Voroneţ. Sf. Simion cu Isus
din 626 de către Avari şi copil. (Fot. Bălan.) găsim înrudiri cu acele din
Perşi în vremea lui Hera- alte regiuni, sau să le deo-
c1ius, asediu în urma căruia a fost compus sebim de ele?
Imnul Acatist. Nu vom vorbi aici de iconografie - cu
Se mai vede des înfăţişată viaţa unor toată marea ei importanţă şi cu toate că ar
sfinţi, printre care aceea a Sf. Ioan cel Nou putea să ne dea în această privinţă cele mai
este cea mai originală şi mai interesantă, preţioase indicaţiuni, - fiindcă este o ra-
fiind un subiect specific moldovenesc şi mură prea îndepărtată de domeniul con-
deci fără model dintr'altă parte. structiv şi artistic ce studiem aici.
In firidele absidelor sunt aşezaţi, pe mai Având în vedere caracterul absolut bi-
multe rânduri, sfinţi, câte unul într'o firidă zantin al acestor picturi dela noi, ne gân-
-doi la Moldoviţa-, şi de obiceiu îndrep- dim în p.rimul rând, în mod firesc, la Muntele
tându-se spre centru unde se văd Etimasia, Atos şi cu atât mai mult cu cât ştim că toc-
Laudele Maicei Domnului şi altele. E vorba mai în acest veac au fost zugrăvite o serie
Buletinul Comisiunii lIIonumentelor Istorice 19

de mănăstiri din Sfântul Munte: trapeza Unele din ele sunt chiar zugrăvite cu
Lavrei în 1512, catoliconul Lavrei in 1535, cheltuiala Domnilor Moldoveni şi anume
catoliconul CuHumuşului şi vechiul catoli- Dionisiu cu a lui Petru Rareş, Trapeza Dio-
Fig. 351. Voroneţ. Absida mare. (Fot. Bălan.)
con al Xenofontului, respectiv, tn 1544 şi nisiului de fata lui Rucsandra, şi Dochiariu

15631), catoliconul din Dionisiu şi ~apeza sa de Alexandru Lăpuşneanu.
în 1547. In fine Dochiariu în 1568. Unele din aceste picturi sunt încă acuma
cele originale, alte sunt retuşate sau re-
1) G. Millet. Monuments de l'Athos. pictate.
ZUGRĂVEALA
In ceeace priveşte ultimele mănăstiri ci- dela noi, dar e departe de a fi o identitate,
tate, Dionisiu are zugrăveala dela început, care nu există nici la Atos dela o biserică la
ici şi colo retuşată. Dochiariu (refăcut de alta.
Lăpuşneanu din temelie) este repictat în In privinţa aparenţei generale deci, gă
1855, coloare pe coloare 1). sim la prima vedere o înrudire, dar când
Deci în aceste două mănăstiri posedăm ne uităm mai de aproape, deosebirile ne
un bun punct de reper şi de comparaţie. apar din ce în ce mai mult şi ne aduc
Fig. 352. Voroneţ. Maica Domnnlui în pridvor deasupra uşei naosului.
In privinţa distribuirii subiectelor există la concluzia că nu zugravii acestor biserici

o oarecare asemănare cu ceeace se vede la au pictat bisericile din veacul al XVI-lea
noi, picturile din exonartexele atonice se moldoveneşti; nici ~ bine înţeles·- zu-
vor regăsi în general în exteriorul bisericilor gravii din Moldova bisericile Atosului care
moldoveneşti. Vom regăsi deasemenea o au fost pictate mai toate de meşteri cu-
împărţire de subiecte, în naos, altar şi pra- noscuţi.
naos, care în linii mari este vecină de aceea Pictura atonică din veacul al XVI-lea
diferă în mai multe puncte de cea moldo-
1) Comunicaţia d-lui G. Millet. venească. Vom nota între altele diferenţele
19"
Fig. 353. Voroneţ. Peretele sud din afară al pridvorului. (Fot. Bălan.)
ZUGRĂVEALA
~94 BULETINUL COMISItJNII MONUMENTELOR ISTORICE
în costumele personajelor; la Muntele Atos călăii mucenicilor, găsim foarte des în Mol-
toţi sunt îmbrăcaţi cu hainele clasice, antice dova în hainele lor, deosebiri simţitoare şi
sau, în rari cazuri excepţionale, cu haine de destul de caracteristice faţă de costumele
forme foarte înrudite. Nu vorbim aici de antice, costume cum se văd şi în manu-
sfinţi militari cari au un port mai diferit şi scripte, pe cari le imită Muntele Atos mult
Fig. 355. Arbora. Absida mare. (Fot. Bălan.)
amestecat cu costumul de aparat militar bi- mai fidel. Aceste costume din Moldova
zantin. Aceşti sfinţi sunt reproduşi aproape sunt mult mai fantaziste, şi se apropie des
stereotip şi la noi şi în toate ţările de pic- de costumele regiunii. In această privinţă
tură bizantină până în Rusia. se poate stabili o paralelă cu picturile ru-
Dar în ceeace priveşte personajele scene- seşti. Se văd oameni, spre pildă, cu căciulă
lor mai mărunte, oameni din popor, soldaţi, pe cap, sau cu mantale sernănând cu ale
ZUGRĂVEALA 295
oamenilor din popor dela noi. Costumul In zugrăvirea moldovenească apar mai
turcesc deasemenea apare şi el, precum şi multe caractere pur pitoreşti cari nu se
acel al altor popoare. văd sau sunt foarte rare la Atos şi în Bal-
Costumul antic cu largi draperii în fal- cani, până în această vreme.
duri lungi este totuş totdeauna întrebuinţat Afară de unele scene, caracteristice din
Fig. 356. Arbora. Absida mare. (Fot. Bălan.)
pentru sfinţi şi sfinte şi pentru îngeri, cu re- acest punct de vedere, din viaţa Sf. Ion
zervele arătate mai sus pentru sfinţii militari. cel Nou dela Voroneţ, şi din alte biserici,
Expresiile deasemenea sunt mai variate, (unde vedem, între altele, printre construc-
câte odată caricaturale la unele personaje, ţiile arhitecturale din fundurile şi biserici
mişcările mai libere; într'un cuvânt, se des- tipice moldoveneşti), putem cita şi picturile
part mai mult de convenţie şi tind a se recent descoperite la Roman; aici se văd în
apropia de natură. viaţa Sf. Gheorghe, bunăoară, scene de o
rară mişcare şi vioiciune, precum şi în minu- Factura deasemenea e destul de diferită,

nile Sf. Nicolae mai cu seamă. Scena în mai puţin îngrijită, mai puţin regulată, mai
care sfântul scapă o corabie de draci arată puţin savantă în Moldova decât la Atos,
în mod evident reprezentarea malurilor dar de un efect poate mai interesant, mai cu
Bosforului, într'un mod care ne convinge avânt.
că zugravul le cunoştea şi că picta un In fine, pe cât se poate vorbi despre
lucru văzut. Corăbiile reprezintă caravele zugrăveli în general murdărite de praf şi de
tipice mediteraneane ale acestei vremi şi fum, ele sunt mai armonioase în Moldova
Fig. 357. Roman. Episcopia. Dansul Salomei.
pe pânzele uneia dintre ele se văd zu- ca potrivire de tonuri şi mult mai decorative
grăvite marile cruci roşii genoveze ale lui în întregul lor .
San Giorgio. Aceste caractere sunt, cred, suficiente pen-
In asediile Constantinopolului aşa de des tru a ne face convingerea că zugravii bise-
văzute pe zidurile bisericilor noastre, vedem ricilor moldoveneşti din veacul al XVI-lea nu
în multe detalii această tendinţă spre un erau din aceeaş şcoală ca cei atoniţi, (cari
pitoresc mai liber. aparţineau în această vreme şcoalei cre-
Deci pe când la Atos expresiile figurilor tane), chiar dacă unii din ei au avut ocazie
şi atitudinile sunt mai simple, mai nobile, să studieze la Sf. Munte.
mai cereşti, mai clasice-am putea spune- Şi aici trebuie, în primul rând, relevat
la Atos, la noi sunt mai expresive, mai li- un fapt foarte important. D. Gabriel Millet,
bere şi mai aproape de realitate. care a studiat în atâtea călătorii, cu atâta
ZUGRĂVEALA
sârguinţă şi cu ştiinţa şi
autoritatea cunos- cari nu sunt de material tare - au putut
cută de toată lumea, zugrăvelile Muntelui înfrunta patru secole parvenindu-ne într'o
Atos, afirmă că aceste zugrăveli nu sunt stare aşa de bună, aşa de proaspătă, nu vom
frescă adevărată ci a tempera (a la de- putea decât să recunoaştemcă meşterii noştri
trempe). In cazul acesta, nu vom putea ad- erau stăpâni pe o tecnică - alta de cât
Fig. 358. Roman. Episcopia. Din minunile Sfântului Nicolae.
mite că zugravii noştri şi-au putut face uce w cea atonică - o tecnică desăvârşită, care,
nicia lor acolo, căci frescele moldoveneştisunt evident, nu se improvizează, ci trebuie să
frescă adevărată şi executată chiar cu o tec- se bazeze pe o tradiţie.
nică perfectă şi de o trăinicie într' adevăr Care poate să fie această tradiţie?
extraordinară. Când ne gândim că aceste Zugrăvelile bisericilor din Bulgaria, dacă
zugrăveli, expuse c1imei aşa de aspre a Mol- judecăm după cele din Poganovo 1) - (15 00),
dovei de nord şi a Bucovinei - eli mă aşa de
1) A. Grabar. Le monastl~re de Poganovo, în: Izvestia
fatală în general tencuelilor şi ornamentelor, (Bul. de l'Institut archeologi que bulgare), I926-I927'
se apropie mai mult de ale noastre decât Cozia 1), zugravi fiind David şi Raduslav,
cele dela Atos - mai cu seamă în privinţa - că zugravul bisericii episcopale din Argeş,
variaţiunilor costumelor. Dar aici intervine, Dobromir, poartă un nume, asemenea caracte-
după cum arată d-nul Grabar, în costume ristic slav (chiar sârb) - că acel aş zugrav sau
şi în alte trăsături importante, o înrâurire un altul cu acel aş nume a lucrat la Bistriţa
italienească, pe care o atribuie şcoalei Craioveştilor şi că tot la începutul acestui
cretane - ceeace nu e cazul în Moldova. veac a fost Mitropolit în Ţara Românească
De altmintrelea, legăturile politice sau cul- Maximian din neamul Brancovicilor 2), dacă
turale cu aceste regiuni bulgăreşti în această ne mai amintim acele două căsătorii sărbeşti
vreme erau aproape nule, încât nici astfel din această vreme a lui Neagoe Vodă cu
nu s'ar explica vreo influenţă. Doamna Despina şi a lui Petru Rareş cu
Dacă comparăm acum picturile moldove- Doamna Elena, când vom aduna aceste fapte
Fig. 359. Slatina. Tabloul ctitoricesc (veacul al XIX-lea).
neşti cu puţinele rămase

în Muntenia din la un loc, nu va părea riscată ipoteza de a
această vreme (Episcopia Curţii de Argeş, căuta în Serbia această tradiţie şi deci în-
bolniţa Coziei) vom observa o înrudire mai râurirea determinantă în formarea picturii
mare decât cu cele dela Atos, în privinţa moldoveneşti - şi a celei munteneşti.
unora din punctele cercetate mai sus. Tec-
nica este aceeaş.
Pictura sârbească din această vreme este Pictura moldovenească din acest veac,
încă puţin cunoscută şi puţin studiată. prezintă totuş - în unele cazuri răzleţe, şi
La Sârbi, arhitectura, după gonirea lor alte trăsături care arată o oarecare înrâurire
în nordul Savei, lâncezea, dar pictura era a picturii italieneşti. Aceste urme sunt însă
încă în plină vigoare. 1) AI. Lăpedatu. Cercetări cu privire la meşterii bise-
Dacă ne gândim că gaSIm la noi, în ricilor din Ţara-Românească. Bul. Corn. Mon. Ist., 1912,
pag. 182. N. Iorga, Inscripţii, I, pag. 174; Vezi şi G. Balş,
Ţara Românească, nume de maistori sârbi,
Bolniţa Cozia în Bul. Corn. Mon. Ist., 1927.
ca acel Maxim, arhitectul bolniţei dela 2) N. Iorga. Istoria Bisericii româneşti, pag. 121. I.
ZUGRĂVEALA
destul de slabe şi nimic nu pare a indica o faptul ca tu aCf'st veac lucrau la Atos zu-
înrâurire directă - ci mai mult o influenţă gravi cretani. De altmintrelea o înrâurire s'a
indirectă, fie prin Muntele Atos, fie, poate, constatat prin stampelr lui Marc Antonio
Fig. 360. Suceviţa. Absida cea mare. (Fat. Bălan.)
prin Serbia sau chiar, pentru unele amă răspândite în tot Orientul şi la Atos şi până
nunte, prin Rusia. în Rusia.
In general frescele atonict. din această In ceeace priveşte Moldova, profesorul
vreme par mai mult influenţate de Italia Podlacha1 ) a constatat în mai multe părţi
decât ale noastre, ceeace se explică şi prin ') V. Podlacha. M&lowidla Sciene.
3 00 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
influenţe italieneşti; a revenit însă asupra Şi examenul iconografic confirmă înrâu-

părerilor sale dela început şi este de părere, rirea rusească1 ) .
în urma studiilor ulterioare, că exagerase Aceste caractere mai speciale ce le găsim
mult această înrâurire. la Suceviţa, împreună cu alte modificări în
frescele acestei biserici, ne îndeamnă să le
apropiem mai mult de acele dela Drago-
mima, mai mult decât de cele din veacul
Mai multe legături pare a avea pictura al XVI-lea, legându-Ie mai mult de secolul
noastră cu cea rusească. Sunt unele detalii următor.
mai naturaliste, ca gesturi, expresii şi co-

stume populare, cum le-am semnalat la noi şi
pe cari le găsim şi în Rusia, de pildă la şcoala S'ar putea deci formula următoarea ipo-
din Novgorod prin veacul al XV-lea. Totuş teză în privinţa înrâuririlor ce au deter-
aceste indicii sunt destul de vagi în prima minat formarea stilului nostru de pictură
şi a doua treime ale secolului. Putem sem- bisericească din Moldova: Pe baza veche
nala la Roman în pronaos, în clădirile ce al- bizantină, transmisă prin Serbia, se altoesc
cătuesc fundul unui tablou, o reprezentare elemente greco-tesaliote şi poate mace-
de biserică semănând cu cele ruseşti. Spre donene (Gheorghe din Tricala, Stamate
sfârşit însă, la Suceviţa, înrâurirea rusească Costona din Iachint) şi ruseşti, adaptate şi
devine foarte netă, nu nUlT.ai în detaliile modificate prin zugravi pământeni, fără în-
secundare ale scenelor reprezentate, dar râurire directă (sau foarte slabă) dela Sfân-
şi în stilul picturilor, precum şi în omamen- tul Munte, în epoca ce o studiăm.
taţie.
Se pot vedea, ca pilde, o scenă din Im- PORTRETELE

nul Acatist, de pe peretele exterior de miază
zi, unde arhitecturile fondului arată biserici Am vorbit de elemente de caracter mai
caracteristice ruseşti, cum le vedem repre- pitoresc şi totodată de cele ce le putem so-
zentate şi în Rusia (fig. 181). coti ca elemente istorice, ca legenda Sf.
S'a conchis de aici, la întrebuinţare de Ioan cel Nou, care ne înfăţişează în scena
podlinniki 1). aducerii moaştelor sfântului la Suceava pe
Şi în icoanele zugrăvite în lunetele uşilor Alexandru cel Bun cu Curtea lui şi Mitro-
care reprezintă pe Maica Domnului de tipul politul ţărei; deasemenea sunt şi reprezen-
zis 8}.,eovaa (umilenie) cu variantele sale, s'ar tările asediului Ţarigradului şi anumite de-
putea vedea o oarecare înrâurire rusească. talii din unele vieţi de sfinţi sau din Jude-
O bandă de împodobire tot dela Suceviţa cata cea de apoi.
prezintă deasemenea caractere ruseşti. Printre aceste elemente - istorice - tre-
Sunt şi alte frize ornamentale, în naosul buie socotite şi tablourile votive, cari pre-
Suceviţei, (şi la Sf. Gheorghe din Suceava) zintă de sigur o mare importanţă documen-
care prezintă caractere în stilul Renaşterii, tară. Cele din epoca ce o cercetăm arată
dar mai înrudite cu cele ce vedem şi în Rusia oarecari deosebiri faţă de cele din vremea
decât cu cele pur italieneşti, sau chiar lui Ştefan cel Mare.
nemţeşti. Costumele Domnilor au variat oarecum.
Nu mai sunt brocarde aşa de bogate. E mai
1) V. Grecu. Versiunile româneşti ale Erminiilor, Codrul
Cozminului I. pag. 116. 1) V. Podlacha, Bul. Soc. polon. XII, pag. 49
ZUGR~VEALA 3°1
totdeauna un fel de mantie

cu un galon lat de aur la
gât, dealungul deschiderilor
hainei şi la mâneci cari sunt
lungi şi larg deschise.
Doamna, în general, are
un costum de deasupra la fel
ca al Domnului; acolo unde
se văd mânecile, ele sunt late
ca în vremea precedentă şi
strânse la încheetura mâinilor.
Coroanele nu mai au a-
ceeaş formă; nu sunt coroane
pline cu flori ascuţite, ci sunt
formate din împletituri de
ramuri împodobite cu mărgă
ritare.
Din nefericire, în ceeace
priveşte portretele, multe din
aceste tablouri au obrajii per-
sonajelor retuşate foarte stân-
gaciu, lucrare probabil mai
totdeauna făcută în veacul al
XIX-lea. Şi aici o spălare in-
teligentă se impune. Avem
însă şi alte portrete decât cele
ale familiei Domnitorilor; la
Homor este ctitorul, marele
logofăt Teodor, zugrăvit în
camera mormintelor, în faţa
lui Christos, iar soţia lui,
Anastasia, e în genunchi
în faţa Maicei Domnului.
Costumele se aseamănă cu
cele din vremea lui Ştefan
cel Mare; costumul Anastasiei
este chiar aproape la fel cu
acel al maicei ei, - soţia lo-
gofătului Tăutu -la Băli
neşti, unde de altmintrelea
figurează şi Anastasia, ca fe-
tiţă încă.
Tot la Homor se vede hat-
manul Danii1, pârcălab de Su-
ceava, şi soţia lui.
La Voroneţ, avem pe peretele de miazăzi, trebuiesc adăogate portretele arătate mai

la stânga intrării, chipul mitropolitului Gri- sus şi tabloul votiv din pronaosul dela Homor.
gore Roşca, figură foarte caracteristică,şi al Se mai poate adăoga acestei liste Râşca, unde
lui Sf. Daniil, care trăia la zidirea mânăstirii tabloul e refăcut de tot, şi Slatina unde e nou.
de către Ştefan cel Mare; putea deci chipul >F- * >F-
său să fi fost încă cunoscut în vremea zu- Grafitele sunt aşa de numeroase încât
grăvirii de Grigore Roşca, încât şi portretul într'unele locuri acoperă fresca în modul
Fig. 362. Suceviţa. Peretele est al pridvorului. (Fot. Bălan.)
acestui sfânt poate fi mai mult sau mai cel mai supărător şi strică câte o dată păr
puţin asemănător. Reprezentările de perso- ţile cele mai frumoase. Multe din ele sunt
naje mai vechi, ca Alexandru cel Bun, Mitro- din veacul al XVII-lea, mai cu seamă dela
politul Iosif şi alţii, nu pot trece drept por- sfârşit, altele, rare, sunt din ultimii ani ai vea-
trete. Din aceste tablouri votive, se mai văd cului precedent. Aproape nici o biserică din
acuma cele la Dobrovăţ, de la Probota în această regiune nu a scăpat de însemnările
biserică şi pe turnul de intrare, de la Baia, soldaţilor lui Sobieski.
de la Sf. Dumitru din Suceava, ~ de la Ho- Câte o dată se găsesc lungi inscripţii da-
mor, de la Moldoviţa, de la Suceviţa; la care tate, scrijelate în tencuiala zugrăvită:
ZUGRĂVEALA
«In anul 1754 s'a acoperit biserica»; «In din punctul de vedere artistic, dar alte com-
anul 1677 a ars mănăstirea» şi alte de acest poziţii, ca bunăoară Buna Vestire sau Ador-
fel. Altele arată numele unor căI ugări veniţi mirea Maicei Domnului, sau Etimasia dela
dintr'a1tă parte. La Sf. Gheorghe din Su- Moldoviţa, şi îngerii din dreapta şi din
ceava s'a însemnat un: «monah Antonie stânga uşei gropniţei, Deesis de deasupra uşei
Muntean ot Argeş». de miazăzi dela Voroneţ, Etimasia din prid-
Fig. 363. Rădăuţi. Tabloul votiv. (Fot. Bălan.)
ASPECTUL ARTISTIC. ORNAMENTAŢIA. vorul Probotei şi încă multe altele - au ca-

TECNICA. lităţi indiscutabile de compunere, de miş
care, de armonie, de coloare şi de emoţie.
In ceeace priveşte latura artistică a zugră Adâncimea simţirii religioase este câteo-
velilor acestor biserici, nu cred să fie la dată remarcabilă, iar înfăţişarea unor sfinţi
aceiaşi înălţime cu cele din vremea lui mai tineri de o atitudine plină de~ graţie şi
Ştefan cel Mare. Sunt totuş, încă - fără a totodată de energie.
vorbi de tecnica lor care e excelentă - de Ca efect de compoziţie mai mare se pot
o foarte bună calitate, atât în întregul lor cita unele soboare ecumenice şi exteriorul
cât şi în subiecte deosebite. Aceste subiecte, absidei dela Arbora, unde teoriile de sfinţi
tratate în spaţiuri mici ca calendarele (si- cari se îndreaptă spre altar sunt pline de
naxare), prezintă de sigur un interes redus o liberă mişcare, aşa de armonioasă în
întregul ei, încât fac din această frescă una Altele arată înrâurirea Renaşterei, fie in-
din cele mai de seamă din ţările noastre. spirată din stofe, adică mai direct, sau prin in-
Vrednice de luare etminte sunt şi acele termediul Rusiei - precum am arătat mai
picturi din ocniţele sau lunetele de deasupra sus.
uşilor, care sunt tratate în general în felul Unele ornamente mai simple, de natură
icoanelor, şi printre care se văd unele Maici geometrică, la Voroneţ, la Hotin, la Baia,
ale Domnului de tipul' EA80V(JU (umilenie) cu la Roman, sunt tot bizantine ca provenienţă
variantele sale, foarte duioase şi foarte miş şi arată o imitaţie de marchetărie.
cătoare. In ornamentaţia vegetală care, încolăcin-
Fig. 363 bis. Rădăuţi. Tabloul votiv (continuare).
Partea pur ornamentală, domină de obiceiu du-se pe un întreg perete, formează ramurile
în timpanele şi glafurile arcadelor, în frize Rădăcinei lui Ieseu, se- vede la Suceviţa o
orizontale sau benzi verticale, sau încă ur- evoluţie destul de caracteristică. Pe când
mărind curbura arcurilor, păstrând încă multe în bisericile din vremea lui Rareş ele sunt
din motivele bizantine (sau romano-bizan- evident bizantine şi se aseamănă cu cele ce
tine) din epoca anterioară. Dar se ivesc şi le vedem şi la Atos sau în Serbia, la Suce-
ornamente orientale, înrudite cu unele bi- viţa şi-au modificat stilul (dar formele prea
zantine sau, mai bine zis, având acee aş ori- puţin) şi se prezintă ca un ornament ba-
gină, dar desvoltate şi tratate după felul roc, ajuns la această derivaţie, probabil tot
persan sau otoman. prin influenţa artei ruseşti.
ZUGRĂVEALA 30 S
Ca tecnică, zugrăvelile noastre, au fost Aceste zugrăviri au câte o dată - ca la

executate, precum am mai accentuat, după Roman, mai multe straturi. In fine, în unele
procedeul adevăratei fresce, adică pe ten- cazuri, mai nenorocite, vechea pictură a
cuiala proaspătă de tot; altmintrelea n'ar fost scoasă cu tencuială cu tot şi re-
fi avut minunata rezistenţă ce o arată. S'a făcută în întregime - (Bistriţa, Slatina şi
încercat 1), printr' o analiză chimică, să se altele).
dovedească procedeul întrebuinţat; s'a con- De însemnat este faptul că multe cununi
chis că s'ar fi întrebuinţat pentru a lega ale sfinţilor sunt făcute în relief. Acest de-
colorile, o materie organică nedeterminată, taliu de tecnică, împrumutat, cred, dela
poate clei. Dacă acest adaos aici a fost chiar tecnica icoanelor, ar putea servi până la
clei, rămâne foarte dubios; adaosul de clei, un punct oarecare la datarea frescelor. In
de obiceiu, pare mai curând să împiedice epoca ce ne ocupă le găsim la Arbora, la
încorporarea particulelor de colori în mor- Sf. Dumitru din Suceava (la turlă), la Vo-
tarul tencuelei şi să vatăme durabilitatea roneţ în exteriorul pridvorului, la paraclisul
frescei. Bistriţei.
S'a spus de altmintrelea des că în multe

fresce s'au adăogat diverse materii - câte o
dată grase - în apa în care se disolva co- Dacă am voi acum să rezumăm în câteva
lorile, încât acest adaos n'ar constitui o ino- cuvinte ce rezultă din cele expuse, putem
vaţie. In orice caz, aceste materii nu trebuie conchide că şi în acest veac a existat o
să fi fost de natură să împiedice absorbţiunea şcoală moldovenească - de o excelentă tec-
colorilor în tencuiala proaspătă. nică. A ţin tit spre un dublu efect general,
Reparaţiuni sau unele reveniri, au fost de religiozitate în primul rând şi de orna-
făcute, scoţând tencuiala cu totul şi refă mentaţie, şi aceste două scopuri au fost
când-o, rezugrăvindu-se al fresca pe această atinse. Dar în acelaş timp, meşterii acestei
parte. vremi au fost atraşi de natură şi au ames-
Refaceri mai importante, rezugrăviri s'au tecat caractere mai pitoreşti şi mai realiste
făcut cu colori de apă, - care acoper câte cu cele mai spirituale şi mai mistice.
o dată numai fundurile - şi cari se pot spăla Au arătat deasemenea în gesturi şi în
foarte uşor. Alte dăţi e un fel de temperă atitudini o mai mare libertate şi au ajuns
mai rezistentă, dar care, cu o oarecare pri- foarte des la o impresie de multă viaţă şi
cepere se poate deasemenea îndepărta. In de multă graţie arătând nu o dată o adevă
vremuri mai recente s'a repictat cu ulei rată ştiinţă şi a desenului şi a coloritului.
peste vechea zugrăveală, încât curăţirea ei Este deci o foarte sensibilă deosebire faţă
a devenit în aceste cazuri destul de ane- de pictura anterioară, - deosebire mai cu
voioasă. seamă de principii.
1) V. Podlacha. MaloWidla Scienne, pag. 45 (din darea

de seama a Bul. Soc. palon. XII.).
Bul tinul Comi-iunii Monumenlclor 1. lori e 20

CAPITOL UL VII
MOBILIERUL
Dacă, din vremea lui Ştefan cel Mare, aceste două date se aşează acea a facerei
nu ne-a rămas nimic în privinţa mobilieru- stranelor.
lui fie bisericesc, fie laic, nu mai este la Or aceste strane arată, în mod evident,
fel în timpul lui Rareş; se regăsesc în în unele detalii, o copie mai stângace a unor
bisericile din veacul al XVI-lea mai multe ornamente ce le re găsim pe scaunul dom-
mobile ce se pot atribui acestui secol, încât nesc dela Moldoviţa, încât suntem în drept
ne putem da seama ce era în această să-I considerăm pe acest din urmă ca ante-
vreme, această artă. rior şi contimporan, sau aproape, cu clă
Ne-au rămas de-atunci la Probota, scaunul direa bisericei.
domnesc ce se găseşte acuma la muzeul na- Aceste detalii copiate sunt: mai întâi, cel
ţional din Bucureşti, un tetrapod şi o masă gotic din partea de mijloc a spetezei, care e
cu opt feţe. La Moldoviţa e un jeţ domnesc, executat, la Moldoviţa, în mod magistral «a
la Voroneţ un jeţ şi strane, care sunt da- jour» pe fiecare parte laterală, în sus, şi încă
tate printr'o inscripţie; un alt jeţ la Homor de trei ori, foarte asemănător, ( deastădată
şi în fine dela Slatina s' a adus încă un fără a fi lemnul găurit) şi în fund şi pe
scaun domnesc la muzeul din Iaşi. fiecare latură în jos, şi înnăuntru şi în
Iconostasele dela Homor şi Moldoviţa mai afară. Pe urmă, ornamentul în formă de
poartă pe crucea cea mare, zisă «răstignirea», rinsou bizantino-romanic care împodobeşte
din partea de sus, inscripţii, din care rezultă restul spetezei dela Voroneţ, îl regăsim pe
că sunt făcute în 1590 şi 1593. S'ar putea latura stângă - jos - a jeţului domnesc;
ca şi unele părţi ale iconostaselor să fie şi e acest ornament ce îl re găsim aşa de
ele din această vreme. Şi crucea cea mare răspândit în frescele bisericilor noastre,
dela Probota e de un stil asemănător cu de obiceiu în ocniţele şi arcadele secundare.
cea dela Homor. In fine, rozasa din mijlocul spetezei, cu
Stranele dela Voroneţ poartă pe slavoneşte toate că nu reproduce nici un motiv din
următoarea inscripţie săpată în lemn: jeţul dela Moldoviţa, este totuş evident în-
«Aceste strane le-a făcut robulluiDumnezeu rudită cu cele de pe acest jeţ care au în
Kir Grigorie, Mitropolitul Sucevei». centrul lor o mică floare şi o împodobire
E vorba, fără îndoială, de Mitropolitul de tulpine cu câte un mic trifoi la vârf.
Grigore Roşca, care a zidit pridvorul bise- Forma generală, în fine, a scaunului şi a
ricei în 1547 şi a pus să se zugrăvească şi spetezei este la fel precum şi micii nasturi
biserica jur-împrejur. Precum am văzut, strungiţi şi baghetele în formă de popici.
Grigore Roşca a trăit până la adânci bă
trâneţe şi a fost mitropolit până la a doua Să exammam acum mai în amănunte,
domnie a lui Lăpuşneanu, în 1564. Deci între scaunul dela Moldoviţa. Dela început, ceeace
MOBILIERUL
Fig. 364. Moldoviţa. Jeţul domnesc. (Fot. Bălan.)


MOBILIERUL

atrage atenţia, este marea diversitate de mo- să se întâlnească probabil tot în regiunile
tive ce o găsim; mai fiecare bucată are un subcarpatice ungureşti şi în cele ardeleneşti.
alt ornament, şi de stiluri foarte diferite. Rozeta cea mare, montanţii,'.'sunt trataţi
"
Avem ornamente gotice «raionante»; sunt în stilul comun al tuturor ţărilor care au
altele cu cercuri încrucişate, bizantine pure; cultivat lucrul lemnului.
pe montanţi sunt împletituri tot bizantine Acest amestec de înrâuriri şi de ornamente
sau, mai general, orientale, alte bizantino- aşa diverse pare a indica ca loc de origină
romanice la fel cu unele zugrăvite în nişele sau regiunile din nordul Ungariei sau cele
bisericilor. Altele sunt rinsouri persano-oto- din Ardeal sau în fine un meşter venit din
Fig. 367. Moldoviţa. Pomelnicul. (Fat. Bălan.)
mane cari se pot asemăna şi cu unele ruso- aceste regiuni. Acolo motivele gotice şi cele
georgiene. Un alt ornament e compus din înrudite cu masa dela Bartfeld sunt la ele
cercuri cu o rozetă la mijloc şi din ramuri acasă, precum şi motivele comune tuturor
terminate cu câte un mic trifoi. Stilul acestui artelor lemnului; ornamentaţia otomană
ornament e mai vag şi ceva mai greu de putea în acest moment uşor să fie cunoscută
determinat, dar totuş se recunoaşte că e şi în aceste regiuni, iar cele cu volutele bi-
tot gotic de origină dar degenerat. zantino-romanice se puteau vedea nu numai
Modelul îl găsim pe o masă din 1510, la noi, dar şi în bisericile lor romanice.
din ospelul comunal din Bartfeld din fosta Totuş, oricare ar fi locul unde a fost lucrat
Ungarie de nord (acuma în Cechoslova- acest scaun, e cert că a fost făcut pentru
chia). Altele, al căror model nu l-am re- domnitorul moldovean, căci pe spetează, în
găsit, sunt de un stil asemănător şi trebuie cele două colţuri de jos ale rozasei mari, se
MOBILIERUL 3II
"
Fig. 368. Voroneţ. Strane. (Fot. Bălan.)

Fig. 369. Voroneţ. leţ. (Fot Bălan.)

MOBILIERUL 313
Fig. 370. Voroneţ. Jeţ. (Fot. Bălan.)

vede capul de zimbru cu steaua între coarne friză); înrudeşte mai mult, în această
se
şi ~cu gâtuI terminat prin lambrechine. Pre- privinţă, cu scaunul domnesc dela Probota
supunerea cea mai naturală este deci că despre care vom vorbi mai departe.
Fig. 37I. Voroneţ. Alte strane.
scaunul a fost lucrat la noi de un meşter Se mai văd

la Voroneţ şi alte strane ce
din nordul Ungariei sau al Ardealului, unde se aseamănă cu acelea ale lui Grigore
Roşca; factura lor e însă mal
primitivă şi sunt ceva poste-
rioare; o inscripţie le datează
din 1.577.
La Homor,: un jeţ de acel aş
fel ca la Voroneţ şi cu capete
de boud săpate pe spetează,
ar putea să fie din acelaş veac
al XVI-lea (fig. 372).
La Probota, jeţul zis al lui
Petru Rareş, are toate părţile
drepte acoperite cu împletituri,
iar rozasele care împodobesc
fundurile sunt de o ornamen-
taţie geometrică arabă; au o
mare asemănare cu unele discuri
dela biserica episcopală din
Fig. 372. Homor. jeţ. (H.) Curtea de Argeş. Acest scaun
(reproducerea e făcută după o
Petru Rareş era însuş stăpân pe un domeniu copie) este de o factură şi de o artă supe-
întins. rioară celei dela Moldoviţa, atât prin sigu-
J eţul dela Voroneţ e mult mai simplu şi ranţa execuţiei cât şi prin unitatea con~
acoperit mai peste tot cu împletituri ( o cepţiei şi a stilului.

Fig. 373. Probota. Scaunul domnesc. Fig. 374. Probota. Masă. (Soc. A. R.)
w
...
c..n
31 6 BULETINUL COMISlUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Masa cu opt laturi, tot dela Probota, e ani după terminarea bisericii dela Ar-
tratată în acel aş stil, dar mai puţin pur, geş, arată, pe de o parte că, ceeace se
şi mai moale. făcea într'una din cele două ţări surori

Tetrapodul, în fme, dela aceeaş bise- nu era necunoscut în cealaltă şi putea
rică are montanţii cu aceleaşi împletituri să aibă, când se dorea, o imediată re-
Fig. 375. Probota. Tetrapod. (Soc. A. R.) Fig. 376. ]eţul mănăstirei Slatina
(la muzeul din Iaşi).
ca celelalte două mobile, dar panourile percusiune j iar, pe de altă parte, ne per-
laterale sunt acoperite cu o frumoasă mite să facem presupunerea că şi la Ar-
împodobire de nnsouri vegetale persano- geş a existat un mobilier inspirat din
otomane, identică cu ornamentul chena- aceeaş ornamentaţie ca cea care împodobea
rului uşei de intrare dela Curtea de zidurile bisericii.
Argeş. Cele dela Probota ar fi copii sau bucăţi
Regăsirea acestor motive aici, puţini comandate la acelaş meşter.
MOBILIERUL
Inrudirea celor două doamne, Despina E acelaş lucru cu pomelnicul dela Mol-
din Muntenia şi Elena din Moldova, ar fi, doviţa care are stinghia ce închide obloanele
poate, o indicaţie 1). în forma caracteristică a frânghiei întoarsă
Cel din urmă scaun domnesc
din această serie, cel dela Sla-
tina, se apropie de cel dela
Probota. Fundurile însă lipsesc
şi nu ştim dacă, ca şi la Pro-
bota, erau rozase sau alte îm-
podobiri.
Atât la Moldoviţa, deasupra uşei
camerei mormintelor, cât şi la Vo-
roneţ, deasupra intrării în naos,
se mai vede o bucată de lemn îm-
podobită ce pare a fi aparţinut
unui iconostas (fig. 32).
Impodobirea de ramuri, de flori
şi de fructe se potriveşte cu ce
cunoaştem, dar desenul e deosebit
de elegant şi executarea foarte
frumoasă. Cele două bucăţi par
a aparţine acelei aş epoci, precum
şi o altă bucată, expusă la Iaşi
cu scaunul lui Lăpuşneanu Şl
care este partea centrală a unei
piese de acelaş gen. (fig. 376).
S' a emis părerea că ar putea
fi tot din epoca ce ne ocupă.
Prezenţa acestor trei rămăşiţi
de un stil analog, în trei bise-
rici, ar putea fi un argument.
Totuş forma - în acolada Fig. 377. Moldoviţa. Tămpla. (H.)
simplă sau multiplă - a părţilor
ridicate mi se pare a trăda o înrâurire ru- când la stânga, când la dreapta, formă in-
sească şi cred că data lor ar fi mai curând pe trată în arta moldovenească odată cu zidirea
la, sau după, 1600; ori, poate, sunt contim- Dragomirnei. Forma părţei superioare în
porane cu «răstignirea» dela Moldoviţa multiplă acoladă e, fără îndoială, rusească.
(1593)· Aceeaş vârstă trebuie să aibă şi masa cu
opt laturi din Moldoviţa care are mon-
1) Despina (Miliţa) eri'!. vară primară cu Ioan Ştefa
tanţii şi legăturile lor tot cu motivul frân-
novici, tatăl Elenei. N. Iorga. Studii şi Documente III.
(XLV). ghiei împletite.
CAPITOLUL VIII
MESTERII
, . METODELE DE CONSTRUCTIE
SI ,
Când am studiat vremea lui Ştefan cel Din această corespondenţă se poate con-
Mare, arătasem că meşterii de 'biserici ne-au chide că această din urmă bisericăa fost
venit la început din Galiţia, dar că este făcută tot de meşteri din aceeaş şcoală.
foarte probabil că, încă de pe la 1480, ar Pe la 1546, Domnul cheamă trei meşteri
fi început a veni meşteri şi din Ardeal, cu dela Bistriţa: Adrian - poate tot cel dela
toate că nu cunoaştem nici un nume şi 1536 - Gheorghe şi Andrei. Ei fuseseră an-
nici un document dovedind aceasta. gajaţi de un «magistru» Luca.
In veacul al XVI-lea, în ceeace priveşte Acest Luca fusese tocmit de Rareş
meşterii de zidărie, avem relaţii destul de pentru construcţia bisericii din Roman,
numeroase, din care rezultă că mai toţi ve- în locul unui Ioan, zidarul care trebuise la
neau din Ardeal şi mai precis, din Bistriţa. început să zidească el această biserică. Dar
Lucrul se înţelege uşor, fiind date legăturile Luca cu tovarăşii lui pleacă, nemulţumiţi de
strânse şi continue din acest veac între dom- modul cum îi trata episcopul Macarie, care,
nitorii noştri şi această regiune şi fiind dat în calitatea lui de ispravnic al lucrării, nu
faptul că ei erau chiar stăpâni pe unele lo- îngrijea îndestul de hrana lor.
calităţi din această parte: Cetatea de Baltă, Iliaş Vodă îi mai scrie lui Luca care se
Ciceiul şi Unguraşul- fără a vorbi de pre- întoarce, după ce Domnitorul înlocueşte
tenţiile lui Rareş chiar asupra oraşului Bis- din funcţia de ispravnic pe Episcopul Ma-
triţa. D-nul Al. Lăpedatu 1) a studiat pe carie printr'un boer al său. Şi astfel, după
larg această chestiune şi ne vom mulţumi opt ani biserica se termină.
să redăm pe scurt rezultatele la cari a ajuns Dar cel mai cunoscut dintre meşterii zi-
D-nia Sa. dari ai lui Rareş este Ioan. - Ioan Zidarul,
Incă din anul 1529 Petru Rareş a cerut Hans Maurer, Iohannes Murator, Murarius,
Bistriţenilor să-i trimeată un zidar priceput Lapicida sau Cementarius.
ca să-i lucreze la cetatea Neamţului. El era din Suceava şi supusul lui Petru
Se pomeneşte ceva mai târziu de un alt Rareş - am zice acuma: cetăţean moldo-
meşter zidar, Adrian, - pela 1536. In 1543 vean - cu toate că era de naţionalitate sasă
şi 1545, Rareş scrie direct unor meşteri, sau germană. E vestit prin îndelungatul pro-
unuia ca să lucreze la Soroca, celuilalt ca ces ce l-a avut încă din vremea lui Petru
să facă o biserică - în felul celei din Su- Rareş, pe urmă în vremea lui Iliaş şi în
ceava (Sf. Dumitru). aceea a lui Lăpuşneanu, vreo douăzeci de
ani cu totul.
1) Al. Lăpedatu. Cercetări istorice cu privire la meş Ioan fusese tocmit pentru suma de 1500
terii bisericilor moldovene din Sex. XXI. Ioan zidaru lui
fiorini tătăreşti ca să facă o biserică în Su-
Petru-Vodă Rareş Bul. Corn. Mon. Ist., 1912, pag. 23 şi
83; Cf. N. Iorga. Documentele Bistriţei (passim). ceava. Presupunem că era preţul mânei de
MEŞTERIt $1 METODELE DE CONSTRUcţIE
lucru, materialele fiind furnizate de Domn. Tot dela Bistriţa, a cerut Lăpuşneanu
Biserica însă se prăbuşi, aşa că Rareş fu meşteri ca să ajute la construcţia băei tur-
silit să refacă alta, cu alţi meşteri. E vorba ceşti ce o făcea la Iaşi, meşteri obişnuiţi,
de Sf. Dumitru din Suceava. căci, zice el, are meşterul-şef, specialist în
Rareş, însă, ţinu dator pe Ioan să-i facă atare lucrări, pe care îl adusese dela Con-
altă biserică sau să-i dea banii primiţi înapoi. stantinopol: «habemus magistrum prima-
Ioan, între timp, se mutase la Bistriţa de rium».
unde îl cerea Rareş mereu ca să-i facă altă Şi Petrul Şchiopul, în 1577, cere tot dela
biserică, ce, deastădată trebuia să fie epis- Bistriţa, meşteri ca să facă o mănăstire,
copia din Roman; Domnul nu-i pretinde căci cei pe cari îi are nu-l mulţumesc.
să lucreze ca zidar, ci numai să înveţe pe E vorba aici de Galata cea d'întâiu - cea
alţii, adică să conducă lucrarea; era deci din vale - făcută la 1578, care s'a surpat
mai mult ca un simplu meşter zidar, era curând după zidirea ei. Galata cea nouă
un arhitect şi, după insistenţele ce se pun, din deal, făcută în 1584, cred că nu a mai
socotit ca priceput, cu tot accidentul în- fost lucrată de meşteri ardeleni, ci de
tâmplat la Suceava. meşteri veniţi din Muntenia sau din Balcani,
Dar Ioan Zidarul nu se mai întoarse şi căci deschide şirul bisericilor făcute după
biserica dela Roman fu zidită precum am norme noui, munteano-bizantine.
văzut, de către meşterul Luca cu tova- Meşterii arătaţi mai sus sunt singurii cari
răşii săi. - până acuma - ne sunt cunoscuţi prin
Şi Lăpuşneanu cere Bistriţenilor, în 1560, numele lor. Dar găsim pe bisericile noastre
meşteri zidari pentru mănăstirea sa din Sla- destul de numeroase semne lapidare, cari
tina şi alte biserici, arătând c~ în Moldova ne vor permite, poate, să identificămpe unii
sunt zidari puţini - (deci erau unii). dintre dânşi, precum s'a arătat mai pe larg
In 1561 cere tot de acolo meşteri pentru când ne-am ocupat mai special de aceste
diferite lucrări între care şi o fântână. Este semne. Acest lucru ar fi mai cu seamă
de sigur aceea dela Slatina, dela care s'a interesant pentru acei cari şi- au pus în
păstrat inscripţia din 1561, aşezată acum locuri mai de cinste acest semn - marca
deasupra uşei caselor egumeneşti. lor - pe un scut de pe pisanie (Horodni-
In 1564, iarna, intervine această corespon- ceni) sau ca o împodobire specială (Probota
denţă despre care am mai vorbit. Lăpuş şi Homor). Aceştia sunt, evident, cei cari
neanu cere Bistriţenilor să-i trimeată meş au fost mesterii pnncipali ai acestor clă
teri ţiglari. Le spune că biserica lui nu e diri: magistri primarii. In Ardeal, şi în
încă termi nată şi că vrea să-i facă înveli- alte părţi, unii din meşterii ştiuţi prin numele
toare de ţigle, astfel cum se obişnueşte în lor au şi semnele lor cunoscute. Bunioară
alte părţi, dar că la noi nu sunt astfel de Toma Lapicida din Sibiu, din 1552, sau
meşteri ţiglari. Pământ bun, însă, se găseşte Ioan Seres din Cluj (mormânt datat 1579)
la Baia. (fig. 323).
In prima lui domnie, în 1558, Lăpuşneanu Dacă atenţia cercetătorilor este atrasă
ceruse regelui Poloniei, Sigmund August, asupra acestui punct, cercetându-se arhivele
voia să cumpere, la Colomea, plumb pentru oraşelor săseşti şi din acest punct de ve-
acoperişul mănăstirii Slatina şi aramă dere, vom putea, poate regăsi - precum s'a
pentru clopote 1). făcut mai de mult în Occident - numele şi
al altor meşteri dintre cei cari au lucrat la
1) 1. Nistor. Die auswărtige Handelsbeziehung n der
Moldau, pag. 64. bisericile noastre.
o inscripţie zugrăvităpe peretele exte- un om în vârstă (a împlinit 73 de am 1n

rior al pridvorului dela Voroneţ, adaos de vremea domniei lui Iliaş - adică între I546
Mitropolitul Grigore Roşca, ne spune 1): şi I55I - şi pridvorul l-a făcut în I547)
«Robul lui Dumnezeu Marko, pristavul şi însărcinat cu o înaltă funcţie arhierească·
carele a slujit acest sfânt loc şi această
mănăstire a Sf. mucenic Gheorghe... ».
Prof. Kozak crede că s'ar putea vedea în De altmintrelea şi din corespondenţa cu
acest: «Marko pristavul» zugravul pridvo- Bistriţenii, reies unele amănunte interesante
rului şi al pereţilor din afară ai bisericii. în privinţa organizaţiei şantierelor.
Prof. Podlacha găseşte că în acest caz, Domnul, dacă era vorbă de o biserică sau
ar fi straniu ca Marco să nu 'şi fi adăugat de o mănăstire domnească, orânduia un
epitetul de «zugrav» sau «maistor». ispravnic, cum a fost episcopul Macarie
D-I Luţă presupune că: «(acest Marcu era la Roman, înlocuit mai târziu de către
nu numai zugrav, care avea sub mâna lui Iliaş printr'un altul din boierii lui, care avea
şi ucenici, ci erit totodată rutinat şi în alte grija întreţinerii materiale a lucrătorilor,
chestiuni ale artei bisericeşti. Astfel după ce trebuind - se spune clar - să le dea de
condusese lucrările arhitectonice, făcuse şi mâncare şi de băut, atâta cât era nevoie,
zugrăveala cu ucenicit său şi acest ansamblu după pofta inimei lor.
al prestaţiunilor sale a crezut de bine să-I E evident că tot acest ispravnic trebuia
caracterizeze prin acel «pristav» şi poate să aibă grijă de procurarea la timp a mate-
greoaia continuare, prea bogată în raport cu rialelor; oamenii aşa de greu de căpătat
cele patru cuvinte dintâiu «carele a poslujit - aşa de preţioşi - ca aceşti meşteri zidari
acestui sf. loc şi acestei mănăstiri a Sf. mu·· ardeleni, nu puteau să-şi piarză vremea
cenic Gheorghe», este o perifrază pentru umblând după material, mai cu seamă că
faptul că «robul lui Dumnezeu Marcu» a ei erau străini. Această treabă revenia deci
fost aci la Voroneţ călugăr de rând sau cel de sigur unui funcţionar pământean care
puţin novice cunoscător al meşteşugului de avea alte înlesniri.
zugrav. El ar putea fi atunci înregistrat Meşterul principal- magister primarius,
ca zugrav sub numele de Marcu Pristavul. cum spune Lăpuşneanu-arhitectulcum am
Ori şi cum nu am încercat decât o expli- zice astăzi, avea sub ordinele sale alţi me-
caţie şi nu insist prea mult asupra ei...». şteri zidari şi cioplitori şi probabil zidari aju-
Astfel se exprimă d-l Luţă. tori din ţară, dintre acei care nu-i păreau
In definitiv nimic nu probează că acest lui Petru Şchiopul, suficienţi. Salahorii erau
Marcu să fi fost nici meşter zidar, nici zu- adunaţi de ispravnic.
grav. Asupra semnificaţiei precize a cuvân- Astfel şi la Râşca, am văzut, după o ins-
tului pristav, aceşti autori nu sunt de acord. cripţie azi pierdută, că grija construcţiei
Această denumire pare a avea aici sensul de au avut-o, pe lângă episcopul Macarie al
supraveghetor, de ispravnic, adică rolul celui Romanului, doi logofeţi ai lui Petru Voevod,
care are grija conducerii administrative a Ioan şi Teodor.
lucrărilor, a procurării materialelor, a adu- Macarie, promotorul acestei zidiri, nu
cerii zidarilor, îngrijind de ceeace le tre- putea din pricina slujbei lui să conducă
buie, şi aceasta cu atât mai vârtos cu cât efectiv lucrarea.
iniţiatorul clădirii, Mitropolitul Grigore, era Iată dar un punct interesant ce reiese
destul de clar. In termeni actuali, am spune
1) O. Luţă. Legenda lui Sfântul Ioan cel Nou, în
că lucrarea se făcea în regie prin grija unor
Codrul Cosminului, 1924. pag. 296.
MEŞTERII ŞI METODELE DE CONSTRUCŢIE 3 21
ispravnici, şi fie prin «taşeroni» (cazul lui In 1559, domnul Moldovei, Alexandru Lă
Ioan din Suceava), fie în regie directă. puşneanu a trimis soli la Veneţia, cerând
între altele dogelui, arhitecţi pentru a zidi
Când vorbim de meşteri zidari, este de si- biserici în Moldova şi zugravi pentru pic-
gur vorba - mai ales - de cioplitori de pia- tarea lor.
tră, căci mai cu seamă aici vedem înrâuri- Dogele a făgăduit că îi va trimite 3).
rea stilului şi a lucrului din Ardeal. Zidari, Dacă aceştia au plecat într'adevăr, nu
propriu zis, cari să nu facă decât zidărie, ne este cunoscut şi nu ne a parvenit nici
erau de sigur şi în Moldova. Acest fapt rezul- un monument sau vreo pictură care să ne
tă şi din corespondenţele ce au fost citate. fie mărturie de activitatea lor în ţară la noi.
Dar şi din persistenţa unor metode şi pro- La spatele crucei mari a iconostasului
cedeuri de construcţie bizantine, rezultă că dela Moldoviţa o inscripţie dă numele mais-
existau zidari destul de pricepuţi pentru torului: Popa Gavril din Suceava (1593),
acest gen de lucrări - zidari pământeni Denumirea de maistor pare a arăta că nu
sau din sudul peninsulei balcanice. era zugrav şi că iscălitura lui se referă la
Astfel, prin aducerea de meşteri diferiţi şi lucrul lemnului.
de sigur nu toţi la fel de pricepuţi, se explică Dacă nume nu mai găsim - am văzut că
variaţiunile ce le constatăm în executarea nu prea avem motive să credem că «Marko
lucrului; fără ca să se poată vedea aici vreo pristavul» dela Voroneţ să fi fost zugrav -
decadenţă în timp. Aşa, pe lângă excelenta putem însă şti că zugravii erau, sau veniţi
execuţie dela Probota şi dela Sf. Dumitru din peninsula balcanică - ca acest Gheorghe
din Suceava găsim pe aceea mult mai rudi- din Tricala, din vremea lui Ştefan cel Mare,
mentară dela Baia, care e din acel aş timp, -sau chiar pământeni.
sau a Coşulei sau încă a Horodnicenilor. La sfârşitul epocei ce o studiăm, se gă
Tot aşa Bistriţa, anterioară Slatinei, e mai seşte la Râşca, scrisă pe greceşte, următoarea
puţin frumos executată în privinţapietrăriei. inscripţie:
«Rugăciunea robului lui Dumnezeu, Sta-
matelu Costona, zugrav din Zachint, 7100
Dacă dela meşterii constructori trecem ( 1592) luna Iulie» 4).
acum la zugravi, avem aceeaş penurie de Am găsit, judecând după pictura în sine,
nume proprii ca în vremea lui Ştefan cel o serie de trăsături, atât în subiecte cât
Mare. A fost îngropat la Hâr1ău - în 1524- şi în ornamentaţie care arată deosebiri des-
un zugrav Gheorghe din Tricala 1). tul de mari faţă de pictura atonică şi am
Intr'un act către Bistriţeni din 1541, fi- arătat foarte marea probabilitate ca zu-
gurează un Toma Zugravul din Suceava, care gravii să fi fost chiar români.
îşi zice: «Thomas Zograph de Chochavia, D-I Luţia, în lucrarea citată mai sus,
spectabilis et magnifici domini moldaviensis, a argumentat lung pentru a arăta motivele
Petri Wayvodi familiaris» 2). pentru care crede el că zugravul dela Vo-
In naosul dela Arbora, am găsit numele roneţ era Român şi raţionamentul lui destul
de Dragoş, cu data de 1541, care pare a fi de convingător se poate aplica şi la pictura
un nume moldovenesc. altor biserici.
1) N. Iorga. Inscripţii 1 pag. 6; şi Jacimirski, Sla- 3) I. Nistor. Die Handelsbeziehungen der Moldau,
vianskia i russkia rukopisi, pag. 874 (citat de Podlacha, pag. 201.
ibid., pag. 198). 4) Buletinul Corn. Mon. Istorice, 1915, Păr. Bobulescu,
2) Al. Lăpedatu. Ibid. pag. 29 pag, 190.
Bulelinu 1 Comi.junii ~Ionumentelor 1 torice 21

Să nu uităm că toate inscripţile pictate MATERIALELE INTREBUINŢATE.

sunt slavone. METODELE DE LUCRU
Putem deci presupune, fără teamă de a
greşi mult că o bună parte din zugravii cari Piatra brută de mică dimensiune este
au împodobit bisericile noastre din veacul întrebuinţată ca materialul cel obişnuit. La
al XVI-lea erau chiar moldoveni, călugări soclu se aşează pietre mai mari, dacă nu
probabil, dar şi laici. chiar piatră cioplită. Materialul ales este
Invăţaţii ruşi, vorbesc pentru această gresia ce se găseşte uşor şi de bună calitate.
epocă, de arta moldovenească. Am văzut rolul pietrei cioplite, care este
Profesorul Podlacha 1) arată că la Su- bine înţeles totdeauna de o calitate mai
ceava, exista în 1570 o breaslă a zugravilor, bine aleasă decât aceea a pietrei brute.
un «Brastvo zugrafskoe», pentru iconari, Des, pe unele din aceste pietre care au
lucru confirmat şi de Kondakof 2). rezistat mai bine intemperiilor, se mai cunosc
". * ". urmele sculelor de cioplire sau de aşezarea
In ceeace priveşte pietrele de mormânt, lor - ca şi în vremea lui Ştefan cel Mare
am arătat că nu cunoaştem, în epoca ce o şi în acelaş fel.
studiăm, nici un nume de cioplitor pe când La pilaştrii arcadelor, la arcaturi, la turlă,
în vremea lui Ştefan cel Mare găsisem pe este cărămidă de format tot occidental (la
un «Mister lan» probabil ceh şi poate încă Probota de 27 pe 13 cm. şi 5 cm. grosime,
pe Dragotă Tăutulovici. de 27 pe 13 cm. pe 6~ până la 7~ cm.
Marea varietate de factură din acest grosime la Moldoviţa).
secol pare a denota lipsa unei şcoli; cele Rosturile sunt relativ strâmte în com-
mai frumoase din aceste pietre par copiate paraţie cu cele din zidăriile bizantine.
după modele vechi; n'ar fi exclus ca bunii
cioplitori din Ardeal să fi fost întrebuin- Grinzi înnecate în zidărie şi formând ti-
ţaţi la aceste lucrări. Un bun cioplitor poate ranţi la înălţimea naşterei arcurilor se re-
totdeauna copia în mod onorabil o lucrare găsesc în mod curent; astfel la Probota.
care nu e prea străină de ceeace este obiş La Sf. Dimitrie din Hârlău găsim aseme-
nuit să facă. nea legături de-lemn aşezate chiar în soclu.
". * ". Este de notat această persistenţă a unei me-
De asemenea nici o indicaţie de meşter nu tode bizantine în aceste construcţiuni, fă
există în privinţa mobilierului; am arătat cute sau conduse de meşteri gotici. Acest
de ce se poate crede că unii ar fi fost din fapt, împreună cu prezenţa unor boltiri de
nordul Ungariei sau din Ardeal. Alţii erau caracter tot bizantin, sau în general oriental,
de şcoală sudică sau orientală. (fără a mai vorbi de planul clădirii), ne arată
Popa Gavril care în 1593 a făcut crucea rolul acestor meşteri din Ardeal ca mai
mare - răstignirea - iconostasului din Mol- redus decât ceeace am fi putut aştepta.
doviţa, e singurul nume cunoscut. Intr'adevăr stăruinţele domnitorilor spre a
". * ". aduce aceşti arhitecţi, plângerile lor că nu

Meşterii cari aşezau plumbul pe învelit 0- se găsesc în Moldova oameni pricepuţi, este
riIe bisericilor nu se cunosc nici ei, dar este oare cum în contrazicere cu aceste fapte.
evident că erau tot străini, cum era şi Deaceea trebuie insistat asupra calităţii prin-
acest material rar întrebuinţat. cipale de cioplitori de piatră a acestor Arde-
leni.
1) V. Podlacha, Malowidla Scienne (pag. 200).
2) Kondakof. The Russian Icon (pag. 123).
MEŞTERII ŞI METODELE DE CONSTRUCŢIE 32 3
Mortarul este de var alb, amestecat cu mânt ars aparent - smălţuit sau nu - nu
pietricele mici iar nu cu nisip ca în vremurile se mai găsesc; iar în privinţa tencuelilor,
noastre; şi proporţia de var este mult mai obiceiul nou de a le aşeza şi în afară şi de
mare. Se găseşte şi cărămidă pisată. Ten- a le zugrăvi, atrăgea natural după sine şi o
cuelile sunt făcute cu un mortar la fel; mare grijă pentru pregătirea varului şi exe-
cele ce urmează a se zugrăvi sunt fără pie- cutarea acestor tencuieli.
tricele sau nisip, şi amestecate cu călţi to- *
caţi. Vedem, în 1564, pe Lăpuşneanu adu-
Clopote din această vreme nu ne-au ră
când dela Bistriţa cânepă pentru mănăstirea
mas afară de acel al Galatei vechi, bise-
sa Slatina; e probabil pentru acest scop.
rică dispărută, dar care era probabil fă
Oale de rezonanţă sau răsunătoare ca în
cută tot după normele celorlalte biserici
vremea lui Ştefan cel Mare nu se mai găsesc.
moldoveneşti din acest veac:
Ce s'a spus mai înainte de materialele de
«Acest chimval l-a făcut 10 Petru Vo-
învelitoare ne permite să nu mai revenim
evod şi l'a dat mănăstiri unde e hramul
asupra acestui punct.
Innălţirii, în anul 7087 (1579) luna lui
Mart 25» 1)
Marmora se aducea din Transilvania în Părintele C. Bobulescu 2) semnalează la
Moldova, în această vreme, pentru mor- biserica de bârne din Prigoreni (Iaşi) odi-
minte probabil, dar poate şi pentru par- nioară proprietatea Hatmanului Neculcea
doseli. un clopot care poartă inscripţia: «Acest
* clopot a fost făcut de egumenul Nifon la
In linii generale, procedeuriIe de construc- anul 7034 (O (I5 26 ).
ţie şi materialele sunt cele din vremea lui
1) N. Iorga Inscripţii, 1, pag. 16.
Ştefan cel Mare. Numai materialele de pă- 2) Anuarul Corn. Mon. Ist. Secţia Basarabia 1927.
CAPITOLUL IX
CONCLUZII
Intr'o lucrare precedentă despre biseri- râuriri ruseşti, mai cu seamă în zugrăveală
cile lui Ştefan cel Mare, am arătat evoluţia şi în iconografie.
arhitecturei moldoveneşti şi formarea acestui
stil încă dela începuturile ei până pe la 1527.
Din trebuinţele cultului ortodox şi pe o Aceste două epoci descrise, aceea a lui
bază bizantină, modificată prin înrâuriri Ştefan cel Mare şi aceea a urmaşilor lui
străine, gotice mai cu seamă, poate şi sâr- dela a doua treime din veacul al XVI-lea
beşti şi armeneşti, a ieşit acest stil. După până la Suceviţa, alcătuesc în definitiv,
Rădăuţi încă romanică - dar fără legă un tot omogen, cu două perioade principale,
turi cu formarea arhitecturei noastre- şi ne înfăţişează împreună evoluţia stilului
după Sf. Treime din Siret, cu caractere bi- moldovenesc propriu zis.
zantine amestecate, am găsit lungul şir al La început mai sever, mai logic, la urmă
bisericilor lui Ştefan cel Mare, dela simplul mai mlădios, mai liber în căutarea formelor,
şi scundul lăcaş dela Pătrăuţi până la mă atât a celor arhitectonice cât şi a celor deco-
reaţa mănăstire dela Neamţ şi pe urmă la rative sau picturale, totdeauna original, cum-
Mitropolia nouă, Sf. Gheorghe, din Su- pătat şi de bun gust.
ceava, în care apar închegate, stilul şi Astfel se înfăţişează istoria arhitecturei
principiile arhitecturei moldoveneşti din a- religioase moldoveneşti dela început până
ceastă vreme. la sfârşitul veacului al XVI-lea.
In epoca ce am studiat-o acuma, acest In acest moment întervine, însă, o schim-
stil a mai evoluat, dacă nu mult în liniile bare de seamă.
lui principale, dar totuşi încă cu vie aţă Cu sfârşirea şirului Domnitorilor cobo-
şi cu vigoare. rîtori din Petru Muşat, cu suirea pe tron a
Modificări destul de importante se ivesc, unui domn din Ţara Românească- sub
schimbări, dar nu decadenţă. Dacă unele influenţa Galatei (a doua) - se întroduc ele-
detalii se pot discuta, dacă, teoreticeşte, fal- mente de stil muntean, adică o înrâurire
ţadele tencuite constituesc, faţă de cele puternică bizantină - fără totuş ca să se
aparente, un regres sau nu, nu se poate nega părăsească elemen ele principale moldove-
totuş că suntem încă într'o bună epocă, şi neşti, atuncea încă prea bine înrădăcinate.
că numeroasele monumente ale acestui secol Totodată Dragomirna întroduce elemente
sunt demne de cele ce le-au precedat. La orientale, - armeno-georgiene şi ruseşti.
curentul mare bizantino-gotic se adaugă un Aceste elemente şi aceste înrâuriri nu
mic afluent al Renaşterei, iar elemente orien- vor modifica deocamdată stilul moldovenesc
tale - în domeniul o~namental- încep a se în mod fundamental, în liniile lui construc-
arăta, precu.m spre sfârşitul secolului şi în- tive. Dar în cursul veacului al XVII-lea
CONCLUZII
se întroduc şi alte elemente mai variate tecturei moldoveneşti şi că ceeace va veni

care contribue şi ele a rupe continuita- pe urmă, cu toată importanţa şi bogăţia
tea şi a da bisericilor moldoveneşti aspecte unor monumente ca Dragomirna şi Trei
nouL Erarhi, este totuş o eră de o calitate arti-
Deaceea credem că, cu sfârşitul veacului stică mai scăzută şi în definitiv, o epocă de
al XVI-lea, se termină epoca de aur a arhi- decadenţă care începe.
CAPITOLUL X
ANEXA 1
PIETRELE DE MORMÂNT DELA 1527 SI •

P ÂN Ă LA 1592, PĂSTRATE PÂNĂ ASTĂZI
PUTNA 1) b) Piatra lui Ştefăniţă-Vodă, pusă de

Petru Rareş, (dej a publicată în: Bise-
a) Piatra Mariei, prima soţie a lui Petru ricile lui Ştefan cel Mare) are un desen
Rareş, (dej a publicată în: Bisericile lui aproa.pe la fel ca cel al pietrei lui Bog-
Ştefan cel Mare). Piatra este de un desen dan cel Orb, aşezată în aceeaş biserică.
foarte asemănător cu acel al pietrei de De gresie; 1,42 m. lungime, 0,61 şi 0,54 m.
mormânt a lui Ştefan cel Mare şi evident lăţime:
inspirată, dacă nu chiar parţial copiată, «Blagocestivul şi iubitorul de Christos.
Fig. 378. Putna. Piatra de mormânt a Mariei, prima soţie a lui Petru Rareş. (H.)
după dânsa. E aşezată la 72 cm. înălţime, 10 Petru Voevod, Gospodar al Ţării Moldo-
are o lungime de 1,79 m. şi 0,65 m. lă veneşti, a înfrumuseţat acest mormânt ne-
ţime. E de gresie: potului său Ştefan Voevod, care s'a mutat
«Blagocestivul şi iubitorul de Christos, la veşnicele lăcaşuri, în anul 7035, (1527)
Ioan Petru Voevod, Gospodar al Ţării Mol- luna... ».
doveneşti, a înfrumuseţat această groapă a c) Piatra unui necunoscut, în zidul de
Doamnei sale Maria, care s'a mutat la veş miazăzi al pridvorului; fragment: 1,05 m.
nicele lăcaşuri - veşnica ei pomenire - în lungime:
anul 7,037 (1529) luna Iunie 28». «... care s'a mutat la veşnicele lăcaşuri,
1) Kozak. Inschriften aus der Bukovina, pag. 60. în anul 7066 (1558) luna... ».
PIETRELE DE=.MORMÂNT DELA 1527 ŞI PÂNĂ LA 1592
PROBOTA 1) «[Această groapă

e a] iubitorului de
Hristos, robul lui Dumnezeu 10 Petru Voe-
In camera mormintelor: a) Piatra lui vod, fiul bătrânului Ştefan Voevod, care
Petru Rareş, 1,7 8 m. lungime şi 0,72 m. [s'a strămutat la aceste] lăcaşuri şi la veş
lăţime. nicele lăcaşuri; veşnica lui pomenire».
Fig. 379. Putna. Piatra de mormânt a lui Ştef.1.niţă Vodă. (H.)
In câmpul din mijloc, un ornament ve- Data morţei lipseşte, fiind poate scrisă pe
getal stilizat, cu linii subţiri şi de un efect partea pietrei ce este ciuntită.
cam confuz şi puţin decorativ. Are o oare- b) Piatra Elenei, Doamna a doua a lui
care înrudire cu desenul- dar nu cu fac- Petru Rareş, este de un stil asemănător,
Fig. 380. Probota. Piatra de mormânt a lui Petru Rareş. (C.)
tura - pietrei Mariei, soţia lui Ştefan cel dar de un desen mai bine compus - 1,80 m.
Mare şi fata lui Radu cel Frumos, piatră ce se lungime pe 0,74 m. Iăţime.j
găseşte la Putna. «Această groapă e a roabei lui Dumnezeu
Lespedea e ciuntită, lipsind pe una din Elina, Doamna lui Petru Voevod, fiica lui
laturile mici făşia scrisă: Despot Ţarul, care s'a strămutat la aceste
1) N. Iorga. Inscripţii.!. pag. 56 lăcaşuri şi la veşnicele lăcaşuri; veşnica ei
BUL E11:KUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
pomenire... 7 o...}}. Şi aici lipseşte data mor- d) In pridvor. Piatra lui Frăţian, pârcălab
ţii. de Neamţ, 1,50 m. lungime, 0,58 m. lă
c) Piatra lui Ştefan Rareş, frumos săpată; ţime.
desenul este înrudit cu acel al pietrelor de Frumos ornament bizantino-romanic în
Fig. 38I. Probota. Piatra de mormânt a Elenei lui Rareş. (C.)
mai sus, dar mult mai frumos executat. câmpul din mijloc, cam după calapodul
Caracterul oriental e mai accentuat. 1,87 m. pietrei lui Bogdan I dela Rădăuţi:
lungime pe 0,56 m. lăţime: «A răposat robul lui Dumnezeu, dumnea-
Fig. 382. Probota. Piatra de mormânt a lui Ştefan Rareş. (C.)
«Doamna Roxanda, fiica lui 10 Petru lui Frăţian, pârcălabul de Neamţ; veşnica
Voevod, iar Doamnă lui 10 Alexandru Voe- lui pomenirei în anul 7 052» (1544).
vod, înfrumuseţă groapa aceasta a fratelui ei e) Piatra lui Hîra, pârcălab de Hotin
Ştefan Voevod, care s'a strămutat la veş (cf. Zăhăreşti pag. 72) 1,76 m. lungime pe
nicele lăcaşuri în anul 7060 (1552) Sept. 1.» 0,45 m. lăţime.
PIETRELE DE MORMÂNT DELA 1527 ŞI PÂNĂ LA 1592 32 9
Fig. 383. Probota. Piatra de mormânt a pârcălabutui Frăţian. (C.)
Fig. 384. Probota. Piatra de mormânt a pârcălabului Hîra. J(C.)
Fig. 385. Probota. Piatra de mormânt a Vasilichi. (e.)

Câmpul e fără ornament, ca şi cum piatra precedent dar mult mai confus şi mai
n'ar fi fost isprăvită: stângaciu executat: 0,82 m. lungime, 0,44
«Această este groapa panului Hîra, pâr- m. lăţime:
Fig. 386. Probota. Piatra de mormânt a lui Somirad. (C.)
călabul de Hotin, care s'a strămutat la veş «A răposat robul lui Dumnezeu Somi-
nicele lăcaşuri în anul 7053». (1545). radu... » şi mai departe... «... ago Ştefan...
f) Un ornament bizantino-romanic larg Voevod ... ».
Fig. 387. Probota. Piatra de mormânt a Iftimiei Stroici. (C.)
tratat, simplu dar elegant, 1,02 m. lungime h) Câmpul din mijloc fără ornament
pe 0,42 m. lăţime: sau cu ornamentul ros. 1,24 metri pe 0,43
«Această groapă este... copilei sale Va- metri.
silica care la... Pobrata; în anui 7077 «[Această groapă] a făcut-o şi a înfru-
(1569) Martie 18». museţat-o Simion Stroici, Marele Vistier celei
g) Un desen de un model înrudit cu cel ce a fost doamna sa Iftimia [care s'a
PIETRELE DE MORMÂNT DELA 1527 PÂNĂ LA 1592 33 1
strămutat la veşnicele lăcaşuri în anul] HaM ORI)

71. .. » (după 159 2 .)
i) In câmpul din mijloc un ornament a) In camera mormintelor, lespedea
stângaciu executat şi fără efect: 1,15 m. ctitorului, de marmoră sură aşezată într'o
lungime pe 0,59 m. şi 0,51 m.Iăţime. «Această nişă a zidului. Forma e neobişnuită, înc1i-
Fig. 388. Probota. Piatra de mormânt a unui Stroici. (C.)
piatră a făcut-o şi a înfrumuseţat-o... Si- nată în două ape; partea centrală e fără
mion Stroici...». ornament.
Fig. 389. Homor. Piatra de mormânt a marelui logofăt Teodor. (H.)
j) «Această groapă [şi] -o înfrumuseţă Lungimea e de 1,53 m. iar lăţimea de-o,53 m .

Mitrofan,' fost episcop de Rădăuţi; s'a stră «Această piatră şi-a înfrumuseţat pentru
mutat [Sfinţia] sa la veşnicele lăcaşuri; sine, şi în timpul vieţii sale ]upânul Toader,
veşnica lui pomenire; la anul 7... » (155 I -
155 2 ). ') Kozak. Inschriften. pag. 25.
mare logofăt, ca să fie pe groapa lui, în zilele c) In pronaos piatra foarte ştearsă şi
Domnului Petru Voevod, când şi-a pregătit spartă în două bucăţi a logofătului So-
singur groapa, şi s'a strămutat la veşnicele lomon.
lăcaşuri la anul 7047, (1539) luna Ianua- Lungime 1,29 m. lăţime 0,60 m.; câmpul
rie 1». din mijloc poartă un ornament floral:
Fig.- 390. Homor. Piatra de mormânt a Anastasiei. (H.)
b) In aceeaş cameră, pe peretele de nord «[Această piatră] a făcut-o şi a înfrumuse-

tot într'o nişă, piatra soţiei lui, Anastasia. ţat-o Pan Dum[itru] ... seu... [S]olomo[n].»
Piatră de gresie de 1,20 m. lungime şi 0,58 d) 1,09 m. lungime, 0,43 m. lăţime; in-
m. lăţime. scripţia foarte ştearsă:
Fig. 391. SI. Dumitru-Suceava. Piatra de mormânt a lui Bogdan, fiul lui Petru Rareş.
La mijlocul pietrei un frumos ornament «... soţului său Gheorghe... Maria... în-
floral de stil bizantino-romanic bine executat. mormântat aici... la anul 707... luna... »
«Această groapă a înfrumuseţat-o Pan Teo- (15 62 - 151 2).
dor, mare logofăt, Kneaghinei sale, Nastasia, e) 1,20 m. lungime, 0,50 m. lăţime; la
care s'a mutat la veşnicele lăcaşuri la anul mijloc un ornament: «... a înfrumuseţat
7035 (1527) luna Septembrie 29 zile». Kneaghina... ».
PIETRELE DE MQRMÂ.NT DELA 1527 ŞI pANĂ LA 159 2 333
Fig. 39 2 • Sf. Dumitru-Suceava. Piatra de mormânt a unui pârcălab de Hotin.
Fig. 393. Sf. Dumitru-Suceava. Piatra.~de mormânt a An[astasiei] soţia logofătului Drăgan.
Fig. 394. Sf. Dumitru Suceava. Piatra de mormânt a lui M. . . fiul Mariei Moglâdena.
f) 1,24 m. lungime, 0,49 m. lăţime. In gan logofătul, soţiei sale An... care s'a
câmpul din mijloc bogat ornament floral. mutat [la veş]nicele lăcaşuri şi s'a înmor-
«Aici e groapa înalt sfinţitului nostru mântat aici, la anuL.».
părinte Eftimie, fost episcop de Rădăuţi, d) Ornament bizantino-romanic, stângaciu
şi s'a înmormântat unde s'a făgăduit lui executat şi foarte tocit. Piatra are 1,83 m.
Dumnezeu şi ... veşnica lui pomenire». lungime şi 0,49 - 0,47 m. lăţime.
Kozak arată că data morţei lui Eftimie «Această groapă a înfrumuseţat-o Knea-
este necunoscută, dar e după 1561. ghina ... ka, soţului său, robul lui Dumne-
zeu Pan Toma, marele vistiernic, care s'a
SF. DUMITRU DIN SUCEAVA 1) mutat la veşnicele lăcaşuri, la anul 7051
(1543) luna August 21».
In pronaos. e) In pridvor mai multe fragmente de
a) Piatra lui Bogdan, fiu al lui Petru Ra- pietre de mormânt, printre care una încă
reş. Câmpul din mijloc e acoperit de un orna- întreagă, pusă de Maria Moglădena, fiului
ment bizantino-romanic, grosolan execu- său, în 1594.
Fig. 395. Si. Dumitru.Suceava. Piatra de mormânt a Marelui Viestiernic Toma.
tat şi tocit; 1,37 m. lungime şi 0,42 m. z A HAR E ŞTII)

lăţime
«Această. groapă a înfrumuseţat-o 10 Petru In naos, o piatră de 1,56 m. lungime şi
Voevod, fiului său Bogdan, care s'a strămu_ 0,73 - 0,7 1 m. lăţime. In mijloc un orna-
tat la veşnicele lăcaşuri şi s'a înmormântat ment vegetal larg tratat, după modelul
aici la anul 7048 (1540). luna Septembrie 3». bizantino-roman, de un frumos efect, dar de
b) Piatră ştearsă: 1,37 m. lungime, 0,49 - o execuţie cam frustă; e la fel ca ornamentul
0,45 m. lăţime. Ornament cam la fel ca al pietrei Anastasiei dela Homor, dar numai
pietrei precedente, doar că sunt numai cu două frunze în loc de trei:
cinci flori în loc de şase: «Această groapă a înfrumuseţat-o Pan Ni-
«Această [groapă a] făcut... pârcăla coară Hîrovici, pârcălab de Hotin, mamei
bului de Hotin ... care s'a mutat la veşni sale, Marena, care s'a strămutat la lăcaşu
cele lăcaşuri la anul 7049 (1541) N[ oem- rile de veci la anul 7050 (1542), luna Sep-
brie]». tembrie 8».
c) Acelaş ornament; 1,28 m. lungime, Pentru mormântul lui Hîra, pârcălab de
0,49 m. lăţime; piatra e foarte ştearsă: Hotin, vezi Probota.
«[Această groapă a înfrumu]seţat-o, Dră-
1) Kozak. Inschriften, pag. 137. 1) Kozak. Ibid pag. 213.

PIETRELE DE MORMÂNT DELA 1527 ŞI PÂNĂ LA 1592 335
R Â Ş C A 1) său în mâinile lui Dumnezeu în toată

vremea».
a) Piatra citată de d-nul Iorga, (după un de- c) Piatra de mormânt a mamei lui Ale-
calc), din 1578 şifără nume, nu se mai găseşte. xandru Lăpuşneanu, într'o ocniţă:
«[ Această piatră de mormânt a făcut-o «Blagocestivul şi de Hristos iubitorul 10
Fig. 396. Zăhăreşti. Piatra Marenei. (H.)
şi împodobit-o] pe mormântul lui... [care Alexandru Voevod, Domn al Ţării Moldovei,

s'a strămutat] la veşnicele lăcaşuri şi s'a a înfrumuseţat acest-'mormânt maicii sale,
Fig. 397. Voroneţ. Piatra de mormânt a lui Barnovschi.
îngropat aici. 7087 (1578), luna Noem- Doamnei Anastasia care s'a strămutat la
vrie 1, crugul lunei 19». veşnicele lăcaşuri şi a fost îngropată aici la
b) «Cel d'intâi nacealnic şi stareţ Siluan, anul 7066 (1558) indicţia 1, crugul lunii
în schimnicie Sinodie, s'a strămutat la veş 17, al soarelui (?) II, luna Maiu în 2».
nicele [lăcaşuri la anul 70... , au făcut şi
VORONEŢ 1)
înfrumuseţat] această groapă Ghervasie şi
Gherman, ucenicii lui, şi se veseleşte sufletul In câmpul din mijloc, un ornament de
frunze late în «meplat», stângaciu desenat
') N. Iorga. Inscripţii 1. pag. SI. ') Kozak. Ibid. pag. 199.
şi executat, 1,14 m. lungime şi 0,48 - 0,45 Evdochia, cea cu păcate, în împărăţia ce-
m. lăţime. rului, şi s'a pristăvit la anul 7076, luna
«Această groapăa făcut-o şi a înfrumu- Ianuarie 26 zile. Această groapă este a
seţat-o Kneaghina Salomia Ju-
panului său Brănovski (Bar-
novski) hatmanul, la anul 7075,
luna Martie 1» (1567).
b) In pridvorul adăugat de
Grigore Roşca, piatra lui de
mormânt; e de 1,32 metri
lungime şi 0,56 - 0,50 metri lă
ţime.
Câmpul din mijloc poartă un
ornament bizantino-romanic.
«In zilele blagocestivului Domn
Ion Iliaş, Voevod, iată eu Mit! 0-
politul Kir Grigorie m'a cuprins
teama morţei pe mine care nu-
măr 73 ani de viaţă şi m'am
gândit că nu voi fi ferit de
acest pahar şi m'am hotărît
pentru această casă a tuturor
fraţilor acestui sfânt lăcaş şi
mi-am făcut aici o groapă în
care aş vrea, când voi muri, să
fiu înmormântat; la anul 7078, Fig. 398. Voroneţ. Piatra de mormânt a Mitropolitului Grigore Roşea.
(1570), luna Februarie 5».
Fig. 399. Voroneţ. Piatra lui Teofan. (H.)
c) In afară. Piatra monahului Teodosie, monahului Teodosie, numit Teofan schim-

1,43 m. lungime 0,47 lăţime, fără nici un nicul, - veşnica lui pomenire - şi s'a pris-
ornament. tăvit la anul 7083 (1575) luna Decem-
Inscripţia acoperă suprafaţa pietrei. brie 8 zile»
«Pomeneşte, Doamne, sufletul roabei tale,
PlatRELE DE MORMÂNT DELA iS27 ŞI pANĂ. LA 1592 331
Uulptlnul Comlsillnli Monutnrnfelor tslorlce

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR IStORIC~
BISTRIŢA SLATINA 1)
După Iorga 1)
a) In camera mormintelor, pe un soclu a) In pronaos, sub un chivot de marmoră

cu o ornamentaţie gotică,o piatră cu câmpul albă şi roşie, pe un soclu, piatra cu o
din mijloc gol, fără nici o ornamentaţie. frumoasă ornamentaţie florală a Teofanei,
Pe cele patru laturi, inscripţia: una din fetele lui Lăpuşneanu:
«Aceasta e groapa roabei lui Dumnezeu «Această groapă a făcut-o 10 Alexandru
Cheajna, Doamna lui Ştefan Voevod, Domn Voevod, fiicei sale Teofanei, care s' a strămutat
al ţerii Moldovei, şi a murit ea în anul la veşnicele lăcaşuri, în anul 7069 [1560-1]».
Fig. 40I. Slatina. Inscripţie funerară a egumenului Nil. (C.)
7050 (1542) luna lui Iulie 31, într'o Du- b) Zidită

pe peretele sud, în exterior, o
minică». (fig. 331) piatră fără ornament; inscripţia pe patru
E vorba de Doamna lui Ştefan Lăcustă. rânduri spune:
b) D. Iorga dă după un decalc următoarea «Aici este groapa unde zace robul lui
inscripţie de pe o piatră ce nu se mai găseşte: Dumnezeu iermonahul Nil, igumenul, care
«Pomeneşte cu drepţii pe robul tău epis- s'a strămutat la veşnicele lăcaşuri, în anul
copul Simion şi săIăşluieşte-l în casa ta, -700- ... , luna .... »
ca un prea-îndurat (?) trecându-i cu ve- Data a rămas necompletată.
derea toate păcatele, şi cele de voie şi cele D-l Iorga mai citează, din această vreme
fără de voie, şi toate... 7072 (1564) luna după deca1curi, două inscripţii după pietre
lui Mart, 25 de zile». ce nu se mai găsesc:
1) N. Iorga. Inscripţii. 1. pag. 37 J) N. Iorga. Inscripţii. 1. pag. 45

PIETRELE DE MORMÂNT DELĂ 1527 ŞI P ÂNA. LA 159 2 339
c) «Această groapă a făcut'o şi înfru- rânduri lungi se citesc dintr'o singură parte,
museţat'o Doamna Ruxanda fiicei ei [care iar nu privind din interior cum este obi-
s'a strămutat la veşnicele lăcaşuri] în anul ceiul.
7 073» (15 65).
E probabil mormântul Teodorei. COTNARI
d) [Această groapă este a monahului]
Pahomie, care s'a strămutat din viaţă de D-l Iorga. (Inscripţii 1, pag. 12) citează
aici la veşnicele lăcaşuri şi a fost îngropat o piatră din veacul al XVI-lea, a unor
aici în ctitoria lui cea nouă, Gheorghe şi Anghelina, care
în anul 7079 (1568) luna nu se mai găseşte.
Mai 5».
E piatra lui Lăpuşneanu, BAIA
DupăiD. AI. Lăpedatu 1).
călugărit în momentul mor-
ţei sub numele de Paho- Dela biserica catolică în
mie. ruine: «1571. Daz\l ist
Fig. 402. Slatina. Inscripţie funerară pe
e) Săpat pe piatra so- soclul pridvorului. Christus gestorben, aufer-
c1ului pridvorului pe par- standen und wieder leben-
tea de Vest se vede un început de ins- dig worden, dass er uns Toden und Le-
cripţie: «Zde si grob zătv ... » bendigen Herr seL Gregor Kirchner A. D.».
Fig. 403. Neamţ. Piatra de mormânt a egumenului Hariton. (C.)
MANASTIREA NEAMŢULUI IN MUZEUL DIN SUCEAVA
Piatra egumenului Hariton, deja publi- a) No. 3 din catalogul muzeului. O

cată în «Bisericile lui Ştefan cel Mare 1)>>. piatră cu un ornament vegetal bizantino-
Ornamentul bizantino-romanic, în câmpul romanic, larg tratat şi frumos executat.
din mijloc, e de un desen foarte asemă~ Piatră ciuntită.
nător cu acel al pietrei lui Roman Vodă «A înfrumuseţat această groapă Maria
dela Rădăuţi, dar de o execuţie mai puţin maica... [veşnica] lui pomenire, la anul 7033»
elegantă. Inscripţia, greu de desluşit, pre- (1525) (nepublicată în Kozak).
zintă această particularitate că cele două
') Bul. Corn. Mon. Ist., 1925. pag. 288. '). Bul. Com. Mon. Ist.) 1909. p. 60.
340 BULETINUL COMISIUNII MONUMENtELOR ISTORICe
b) pe trei fragmente cu litere gravate. aici - veşnic a lui pomenire - în anul 7085
«...Nik... din oraşul Suceava...» Caractere (1577) luna Martie 1».
din veacul al XVI-lea 1). c) O piatră cu un ornament reprezin-
tând o floare eşind dintr'un vas.
SIRET (Sfta Treime 2) Inscripţia este săpată; 1,58 m. pe 0,49-
0,22 m.
In pronaos: In limba armeană:
a) Piatră cu un ornament cu caracter «Aceasta e piatra de mormânt a răposa
oriental amestecate cu trăsături gotice-de tului Marcu, fiul preotului Sahag, care a
un frumos desen: murit la 1553».
«Acest mormânt l'a făcut şi înfrumuseţat Mai sunt acolo mai multe alte pietre ar-
Fig. 404. Suceava. Muzeul. Piatră din 1525.
Pan Nicolae mamei sale Teodosia, soţia lui meneşti din veacul al XVII-lea.
Lazăr, care s'a mutat la veşnicele lăcaşuri
- veşnica ei pomenire - în anul 7084 ZAMCA (lângă Suceava 1)
(15'Z6) Ianuarie».
a) Piatră fără
ornament; inscripţie arme-
Dimensiuni: 1,62 m. pe 5,54 - 0,49 m.
nească săpată. 1,49 m. pe 0,60 m.
b) Tot în pronaos, o piatră cu un orna-
«Aceasta este piatra de mormânt a lui
ment la fel, 1,66 m. pe 0,61 - 0,54 m.
Agopşa fiul căpeteniei (amira = şeful co-
«Acest mormânt l'a făcut şi înfrumu-
munităţei), care este ziditorul acestei sfinte
seţat Pan Nicolae, tatălui său Ioan, numit
biserici armeneşti, în anul 1000».
Lazăr, negustor, care s'a şi înmormântat
Anul 1000, după era armenească, cores-
punde cu 1551.
1) Kozak. Inschriften, pag.152.
') Kozak. Inschriften, pag. 119. 1) Kozak. Inschriften, pag. 156.
PIETRELE DE MORMÂNT DELA 1527 ŞI PÂNĂ LA 1592 34 1
b) Piatra de mormânt, care serveşte SUCEAVA. SFTA CRUCE

acuma de lintou uşei de intrare vest în pro-
naos, poate să fie tot din veacul al XVI-lea. a) Piatră fără
ornament. Inscripţie ar-
Ornamentul este cu împletituri pe cele patru menească în relief.
laturi. Două rozete mari sus şi jos şi inscrip- «Aceasta este mormântul de odihnă al
.Fig. 406. Piatra de mormânt a lui Asvadur (1528). Sfta Cruce-Suceava. (H.)
ţia în caractere armeneşti săpate la mijloc. diaconului Asvadur, care este fiul lui
1,60 m. pe 0,56 m. Colţa. Data 9/7» (adIcă 15 2 8) 1).
«Aceasta e piatra de mormânt a ... lui Celelalte pietre sunt de după 1606.
Axentie... aşezată... rugaţivă pentru sufle-
tul său». Vezi fig. 199. ') Traducere de păr. K. Mandalian.
ANEXA 11
Dăm ca completare la catastiful pietrelor pului din mijloc. Pe una din laturile mlCl
din vremea lui Ştefan cel Mare şi până la ale ramei un frumos ornament romane-bi-
15271), unele cari ne-au scăpat din vedere zantin, ceva arhaic - 1,45 m. lungime pe
şi fotografiile unor pietre citate dar ale că 0,60 m. lăţime:
rora nu putusem afla fotografii. «Această groapă a făcut ... s'a strămutat
Fig. 407. Probota. Piatră de mormânt din 1467. (C.)
DOBROVAŢ la veşnicele lăcaşuri în anul 6975 (1467)

Sept. 4 zile».
Piatra de mormânt pusă de Bogdan Voevod 0-1 Iorga observă că în acest an a murit
(cel Orb) soţiei. sale Nastasia, în 1512 2). întâia Doamna lui Ştefan, Evdochia dela
«Acea~tă groapă a făcut şi împodobit'o Chiev.
binecinstitorul şi de Hristos iubitorul 10 b) In pridvor. O piatră cu un frumos or-
BOgdan Voevod, însă Doamnei lui Nasta- nament stilizat, regulat şi simetric executat
gia şi s'a strămutat ea, în zilele lui, la şi ceva înrudit cu acel al pietrei lui Şendrea
anul 7021 (1512) luna lui Octombrie 14, dela Dolheşti mari. Are 1,00 m. lungime şi
la veşnicele lăcaşuri.» 0,3.1 m. lăţime:
«Această piatră a făcut' o (Ştefan Voevod?)
PROBOTA (cel Mare) lui Petru Voevod, fiul bătrânului
Lângă biserică, afară: 3) Ştefan Voevod. Veşnica lui pomenire». (V.
a) Nu se mai cunoaşte ornamentul câm- Bis. lui Ştefan cel Mare, pag. 289).
c) La uşa caselor domneşti, o piatră acuma
') Vezi: Bisericile lui Ştefan cel Mare, pag. 273.
tăiată în două şi alcătuind uşorii acestei
2) N. Iorga. Studii şiDocumente XVI, pag. 419.
3) N. Iorga. Inscripţii, pag. 56. uşi. Ornamentul bizantino-romanic, larg tra-
PIETRE DE MORMÂNT 343
Fig. 408. Probota. Piatra de mormânt a lui Petru V. V. (C.)
Fig. 409. Probota. Piatra de marmoră a fiului Sorei. (C.)
Fig. 410. Probota. Piatra Oltei mama lui Ştefan cel Mare. (C.)
Fig. 4II. Voroneţ. Piatra de mormânt a Sfântului DaniiLJH.)
Fig.=412. Voroneţ. PIatra de_mormânt a lui Florea. (H.)
Fig. 41J. Muzeul din Suceava, Piatra de mormânt a pârcălabului Dragoi (1512).
PIETRE DE MORMÂNT 345
tat şi
foarte frumos executat, e de un desă «Aceasta este groapa roabei lui Dumne-
vârşit efect decorativ; 1,62 m. lungime pe zeu, Oltea, mama Domnului 10 Ştefan care
0,56-0,48 m. aproximativ lăţime: -; murit] în anul 6973 (14 6 3) Noembre 4»·
Fig. 414. Suceava. Maica Domnului. Piatra lui Ioan fiul lui Manoil Mourati.
Fig. 415. Suceava. Maica Domnului. Piatra lui Muratko.
Fig. 416._Suceava. Maica Domnului. Piatra lui Prokop Pskovitin.
«Această groapă
este a robul lui Dumne- V O R ON E Ţ 1)
zeu dumnealui... năpii Postelnic, fiul Sorii
surorei lui Ştefan Voevod, care a murit (la In pronaos:
anul) 7008 (1500) lanuar». (Vezi Bis. lui a) Piatra SI. Danil (publicată după Ko-
Ştefan cel Mare, pag. 290). zak în Bisericile lui Ştefan cel Mare, pag.
d) Piatra Oltei, mama lui Ştefan cel 282): 1,32 m. lungă şi 0,50-0,42 m. lată.
Mare (ibid.). 1) Kozak. Inschriften, pag. 149.
«Aceasta este groapa tatălui nostru Da- «In anul 7000 şi 20 a murit robul lui
vid, schimnicul Danil». Dumnezeu, Pan Ioan DrăgOl, pârcălab, luna
b) Piatra lui Florea (id.) din 1505. 1,21 Octombrie 16» (1512).
m. lungă şi 0,59-°,48 m. lată.
«Această groapă au înfrumuseţat Turcea
şi Stoica tatălui lor, Pan Florea, care s'a
prestăvit la veşnicele lăcaşuri la anul 7013
luna Ianuarie 18 zile (1505)>>.
SUCEAVA
Adormirea Maicei Domnului din Iţcani
Vechi. 1).
a) Piatra de mormânt cu inscripţie gre-
cească a lui Ioan, fiul lui Manoil Mourati,
din 7018 (1510); lungime 2,II m. şi lăr
gime 0,59 m.
b) Piatra de mormânt a lui Muratku.
1,96 m. lungime şi 0,58 m. lăţime:
«Această groapă a înfrumuseţat roaba
lui Dumnezeu Nastasia soţului seu Muratku
care s'a mutat la veşnicele lăcaşuri la anul
7019 (50II) luna Octombre 15, veşnica lui
pomenire». Ornamentul seamănă cu acel al
pietrei de mormânt a lui Ştefan Vodă la
Neamţ (fig. 481, din Bis. lui Ştefan cel
Mare) şi cu piatra pârcălabului Micota tot
dela Neamţ (ibid fig. 483).
c) In pronaos, piatra de mormânt a lui
Procop din Pskov. 1,58 m. lungă şi 0,52-
0,50 m. lată. «Această groapă a înfrumuseţat
roaba lui Dumnezeu Maruşa soţului ei Pro-
kop Pskovitin, care s'a mutat la [veşnicele Fig. 417. Muzeul din Suceava. Piatră de mormânt
cu inscripţie grecească din 1480. (H.)
lăcaşuri] la anul 7033 (1525) ... zile».
d) Un fragment de piatră; în câmpul din b) Inscripţie grecească 1,21 m. lungime
mijloc se mai vede o cruce; inscripţia ştearsă: şi 0,46-0,5° m. lăţime din 1480 provenind
lăţimea pietrei e de 0,42 m iar lungimea de de lângă fundaţia unei bisericuţe de lemn
0,47 m.: «Această piatră a făcut Ştefan J... în apropierea cetăţii, (din 1480).
la anul 7027 (luna) A. . .» (1519).
BAI A
După D. Al. Lăpedatu 3)
SUC E A V A Muzeu 2) :
a) Piatra pârcălabului Drăgoi din 1512 Dela biserica catolică în ruine:
(publicată în Bis. lui Ştefan cel Mare, pag.
a) 1485 Catherina. Anno.
282); 1,63 m. lungă şi 0,66 m. lată. b) 1497 Hic j acet Bartolomeus Dei
servus Sax.
1) Kozak. Idem, pag. 147.
2) Kozak Idem, pag. 150. 3) Bul. Com. Mon. Ist. 1909, pag. 60.
ANEXA III
INSCRIPŢII SLA VONE INEDITE

Am redat în traducţie românească toate inscripţiile citate în această carte; fiind
deja publicate la locurile arătate, era inutil de a retipări textul slavonesc. Sunt totuşi
..
unele care le cred inedite şi pentru această pricină le dau aici cu textul lor slavon:
pANGARAŢI
Pisania pe zidul de nord al bisericii (cf. pagina 180).

t H3KOiUHifM Wlţd H C'h. nocwkwfHifM CHd li C'h.Kp'h.WfHifAI C(K-k)'T'(d)ro II r\(~)xd. Clei KAHClelpHiu,-v-
C'h.'T'KOpH ndH r\8Ali'T'p~ WOAAdH KfA K"C'T' (?) H KH-kriH-k frO Cded. " K'h. AHH KdC"Aif KOfKOAd. K A('k)'T'o
3pHd, M(f)C"lţ(d) cm. H AH" II H &"IK" np"C'T'dK dHr\OHif W'T' &fCfPfKdHi Hd nHpr" II" Hd 'T'llfnf3dPf "
Hd nOKpoK CK-k'T'H U,PKK".-
Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi săvârşirea Sfântului Duh. Această ec1i-
siarhie a făcut-o pan Dumitru Şoldan mare vistier (?) şi soţia lui Safta în zilele lui Vasilie
Voevod în anul 7151 luna Sept. 8 zile şi fiind pristav Andonie dela Bisericani la turn
şi la trapeză şi la acoperişul sfintei biserici. (Preotul Nic. M. Popescu).
AIăturatele extrase din pomelnicul Pângăraţilor, scris în 1793, - comunicate de
D-l G. T. Kirileanu - vor servi la lămurirea pisaniei:
fo. 13-v. «La II Ianuarii facem pomenire: Pătraşco logofăt, Antimie, Ioan Că
răiman, Nastasie, Dimitrii Şoldan, Safta şi fii lor. Au făcut c1isearniţa.»
fo. 14-a. «La 17 Ianuarie facem pomenire: Ieromonah ot Besearican Antonii,
monahie Marie, Simeon, Petru, Andrei, Grigorii, Andronie, Antimie. Au dat 1 prisacă
cu 100 de stupi. Acest Antonii s'au osârduit şi au fost pristav la acoperişul biseareci,
la turn, la trapezare, la c1isearniţă, la anul (7144) 3PMA» (sic).
MOLDOVIŢA
Inscripţia de pe spatele crucii mari a iconostasului:

t CÎd pdcn-k'T'HA>. C'h.'T'KOpH C&-k... Hd "AIA>. &O~A KHC'T'-kPHIiK'h. K" r\HU &Ar04C'T'UKdrO rHAd 1...
ifpfAlid AIOrHi\d KOfKOA K A'T'W... 3pd M. iK'H ei.
Pe icoana din dreapta: npli fr~MfH iCdlli.
Iar pe icoana din stânga: Mdic'T'op '" &'h. non rd&pliA W'T' rpdA C~4dK ..
(Comunicat de Păr. Dr. Păsăilă).
«Această răstignire a făcut-o sie-şi ... anume Boul Vistiernic, în zilele blagocestivului
Domn 10 Ieremia Mogilă Voevod, în anul 7101 (1593) luna Iunie 19, fiind egumen
Isaia. Maistor ... fiind popa Gavril din oraşul Suceava». (ef. pag. 39).
HOMOR
a) Inscripţia de pe al doilea tablou ctitoricesc în pronaos:

t sA' R'1'opiH K'1'H'1'Op'1l. H O~Kpd. •• (15-20 litere) ndHh. AdHH"h. Xd'1'MdHh. H np'1l.Kd"d& CO~4dRCKh.
••••••• , R ~ s~r ~ ••• K. (cl. pag. 30).

«Aicea al doilea ctitoru şi a înfrumuseţat . .. pan Danil hatman şi pârcălab al Su-
cevei '" In anul 7063 (1555) luna... 20».
b) Inscripţia de pe spatele crucii mari a iconostasului:

t cid pdcrJ'k'1'H" C'1l.'1'ROP" KVp rfopriE MOR""d MwrpOnO"H'1' C~4(dRC)KOH. R'1l. AH" r AHd nE'1'pd ROERoA
- H np"!' fr~MEH "PXilt'dHMH'1' dHd( C) '1'd ci XOMO(p)cKiH R "'1'0 S4 (?) dRr~ fi. .. , fKMH CM? •• R'1l. •• rpoAd •••
Data e necertă. Comunicat de Păr. Iftodie.
«Această răstignire a făcut-o kir Gheorghe Movilă, Mitropolitul Sucevei, în zilele Dom-
nului Petru Voevod, şi fiind egumen Arhimandritul Anastasie din Homor în anul
7090? (>1582 ?) August 19 .... la oraş .... ». (cL pag. 30).
e) Pe un tetrapod:
• • • • • • . •• CO'1'ROpH '1'OMd eh.IHh.'1'h.IHdP~ H iKfHi fro RoriHi RO "H'1'O spHr MfCHJ,f CfrJ'1'f.
« ... , .. A făcut Toma Fântânaru şi soţia lui Boghina în anul 7153 (1645) luna Sep-
tembrie» ... (cl. pag. 30).
d) Pe strane în pronaos:
dd CKdO~Hh.... C'1l.'1'ROpH •••
«Această strană ... a făcut ... ». (cl. pag. 30).
VORONEŢ
Pe strane în pronaos:
C'1l.H C'1'0\("oE4~ C'h.'1'ROP" •••• si AHh... R "oE'1' SnE.
«Această strană a făcut .... 16 zile ... în anul 7085 (1577). (cl. pag. 314).
BISTRIŢA
In pridvor pe fresca din dreapta uşii pronaosului.

pdR XRh.. Md'1'Hd. •• (vr' o 9 litere)... w(?) llr~pd C'1l.'1'ROpH CH ARd iKOH S4H. (cl. pag. 130).
«Robul lui Hristos Matia ... ugura a făcut aceste două icoane 7098 (159°)>>.
INSCRIPŢII SLAVONE INEDITE 349
SLATINA
Săpat pe soclul pridvorului spre apus:

3Af ci" rpoR" C'1l.'T'R ..••
«Aici această groapă a făcut ... ». (eL pag. 338).
SUCEAVA (Muzeul)
Pe o piatră de mormânt (N° 3 din catalog). (eL pag. 339).

t aKp"CH C"I rpoR" '\I"pH". "")' ma.. . . .. f",a n""'oR'l'. R "oR'r 3"r
«A înfrumuseţat această groapă Maria, maica.... (vecinica) lui pomenire în anul
7033 (15 2 5)>>.
Fig. 418. Slatina. Peretele de apus al pridvorului. (C.)

LES EGLISES ET LES MONASTERES MOLDAVES
DU X V tE S 1 E eLE
1527-1582
RESUME E T FRA JCAIS
SUITE DE";:
EGLISES D'ETIENN E LE GRAND

LES EGLISES ET MONASTERES MOLDAVES DU XVI~ SIECLE
RESUME
INTRODUCTION seurs, Bogdan le Borgne (1504-1517) et

lhienne le Jeune (Ştefanitza, 1517-1527).
Le present ouvrage est la suite de l'etude Le style s'etait forme et les principes archi-
sur: «les ~glises d'Etienne le Grand» 1. Cette tectoniques et constructifs etaient bien fixes.
etude presentait l'inventaire de toutes les Le probleme des origines ne se pose plus
eglises moldaves des commencements jus- maintenant avec les difficultes rencontrees
qu'en 1527" annee de l'avenement de Pierre au debut de l'etude de l'epoque d'~tienne le
Rareş; elle montrait les origines et l'evolu- Grand. Nous sommes en terrain de connais-
tion de leur style, enfin elle essayait une sance. Cependant, en ce qui concerne le
classification des monuments de cette pre- plan, la distribution, en ce qui concerne
miere periode. l'ornementation et la pierre sculptee, et sur-
Aujourd'hui nous donnons la liste des bâ- tout la peinture, de nouveaux principes se
tisses religieuses du XVI-e siecle, du com- font jour et des formes nouvelles mon-
mencement du regne de Pierre Rareş jus- trent que les maîtres de cette epoque, au
qu'au regne de Pierre le Boiteux (1574- commencement tout au moins, ne se sont
1591), Y compris Sucevitza qui se rattache pas contentes de copier et de reproduire
au style de ce siecle. simplement les monuments qu'ils avaient
De cette fa~on, on aura le tableau des sous les yeux, mais qu'ils cherchaient, etu-
constructions religieuses de Moldavie des diaient et se pliaient aux tendances nouvelles.
origines et jusque vers la fin du XVI-e De meme qu'il nous a fallu, â l'epoque
siecle, et en meme temps l'histoire de l'ar- precedente, examiner les rapports de notre
chitecture religieuse de cette epoque. art de bâtir avec celui de nos voisins, il sera
Nous esperons que la fa~on dont les ma- necessaire, â present, pour la comprehension
teriaux reunis sont presentes au lecteur, de son evolution, de tenir compte des chan-
pourra etre utile aux etudes de detail â venir. gements intervenus dans ces pays et de
". * ". leurs relations politiques et economiques
A l'avenement au trone de Moldavie de avec la Moldavie.
Pierre Rareş, la construction des eglises et
des monasteres avait passe par une floris-
sante periode. Les quinze dernieres annees Le vieux fond byzantin du plan et des
du regne d'~tienne le Grand (1457-1504) voiites reste le trait principal et les principes
avaient marque â ce point de vue, une gothiques qui s'y etait amalgames du temps
grande activite, activite qui avait continue- d'~tienne le Grand existent toujours. La
plus reduite - sous la regne de ses succes- predominance de la verticale, par rapport
aux constructions purement byzantines, per-
1) Voir Bul. corn. moo. historiques, 1925. siste et meme s'accentue.
RESU~ 35 1
Nous retrouvons les contreforts avec leurs jours, en matiere de constructions, a la

details caracteristiques. La pierre travaillee Transylvanie qu'il s'adresse. L'eglise qu'il
d'apres les normes gothiques continue a a fait edifier a Lemberg meme, n'a rien de
jouer le m~me role dans l'ornementation des moldave, sauf les armes du pays gravees
portes et des fenetres, et ce fait est d'autant sur une pierre.
plus digne de remarque, qu'a ce moment,
en Transylvanie et en Galicie, l' art gothique
etait remplace par celui de la Renaissance. Le procede asiatique des arcs obliques qui
Les dernieres constructions gothiques de supportent les coupoles continue a etre la
Transylvanie sont de 1530 environ, et si, caracteristique du style moldave, simple
en Galicie, elles continuent encore quelque comme a ses debuts, ou complique par un
temps, elles sont neanmoins completement double agencement d'arcs. Toutes les eglises
subordonnees aux nouvelles tendances. de cette epoque nous le montrent.
La Renaissance penetre aussi dans les Les soc1es, aux profils gothiques, de l'e-
constructions particulieres de ces pays, non poque d'Etienne le Grand se developpent
la Renaissance allemande, mais la Renais- par l'adjonction d'une sorte de banc qui
sance italienne. fait le tour de l'eglise et lui donne a la fois
Les maîtres tailleurs de pierre d'ecole un aspect de plus grande solidite et un ca-
gothique se montrent pourtant encore tres ractere moins austere.
habiles, mais la nouvelle influence com- Les toits de forme speciale, qui couvrent
mence petit a petit a se faire sentir. Vers separement chaque element de la construc-
la fin du regne d'Etienne le Grand on pou- tion, (forme qui ainsi qu'il a ete de-
vait deja en percevoir les premiers symp- montre 1), a ete la forme type, la forme
tomes. Nous trouvons dans les eglises de originale constante des l'epoque d'Etienne le
Pierre Rareş des formes de transition et Grand) continue a etre la regIe commune.
des formes italiennes dans les encadrements Mais, a cote de la persistance des formes
des portes, formes dont nous pouvons retrou- du passe, legerement modifiees par le jeu
ver les modeles surtout en Transylvanie. naturel de l'evolution, nous trouvons cer-
La chose s'explique par le fait que les taines modifications plus importantes. C'est,
princes de Moldavie faisaient venir de cette avec l'adoption du nouveau compartiment
region leurs maîtres mas:ons et tailleurs de des tombeaux que nous avons deja trouve a
pierre. De nombreux documents en font foi, Neamtz et sous une forme assez voisine a
tandis qu'aucun ne parte de la Galicie. Dobrovătz, la chambre du «tresor», sorte
Du reste le prince Pierre Rareş, dont le de sacristie, place au dessus de la piece
regne est determinant pour le nouveau cou- precedente, pour une plus grande securite;
rant constructif de ce siec1e, a eu, presque c'est surtout l'adjonction du «pridvor» (exo-
continuellement, une politique hostile a la nartex ou sorte de porche), caracteristique
Pologne, tandis qu'il a ete constamment de cette epoque, peut-e~re deja apparu â
mele aux evenements de Transylvanie ou il Neamţ. Cette construction a ete tout de suite
possedait lui meme des domaines etendus. tres appreciee, a telle enseigne qu'on ne
Quoique, sous Alexandre Lapuşneanu s'est pas contente de l'appliquer aux eglises
(1552-1568), la situation politique ait ete neuves, mais qu'on l'a ajoutee aplusieurs con-
autre et que les rapports commerciaux de structions anciennes. Ouverte, quelquefois,
ce prince avec la Galicie et Lemberg, en
1) G. Balş. Les eglises d'Etienne le Grand. ((Bul. Corn.
particulier, aient ete tres actifs, c'est tou- Mon. Ist.>l. 1925, pag. 190, et suivantes.
BulEtINUt COMISIUNII MONUMENTELOR ÎSfORIC~
mais surtout fermee, elle devient - et davie ou de la Bucovine. Il est remarquable,

restera - partie integrante du plan de l'e- au point de vue technique, combien cet
glise. audacieux essai a donne - d'une fa~on pres-
Nous rechercherons plus loin leur l'origine que paradoxale, - d'excellents resultats,
de ce nouveau membre architectural. puisque ces fresques, apres pres de quatre
siecles, sont encore, en tres grande partie,
en fort bon etat.
Enfin le changement le plus notable, peut Il est hors de doute que c'est le desir
etre, par rapport el l'architecture du temps d' employer cette decoration comme moyen
d':E:tienne le Grand, - changement d'appa- d'enseignement religieux qui a determine ce
rence et changement de principes - est celui changement de principes, sous l'influence di-
que subissent les fas:ades qui sont mainte- recte de l'eglise; il ne serait pas etonnant
nant peintes. A l'epoque d'Etienne le Grand, qu'une decision generale eut ete prise el ce
elles etaient de materiaux apparents, pierre point de vue. A l'epoque d':E:tienne le Grand
de taille pour les parties principales, pierre si de pareils desirs se sont manifestes, ils
brute et briques pour les autres; des disques ne se sont pas traduits en fait.
et des briques emailles en formaient l'or- Pendant tout le XVI-e siecle, et meme ex-
nementation de detail, tandis que l'effet de ceptionellement plus tard, nous retrouve-
decoration architecturale etait obtenu par rons ces fas:ades peintes. Vers sa fin, sous
ces longues arcades aveugles des absides et l'influence d'une part, de Galata - influence
par les rangees de niches du corps meme de byzantine-valaque - et d'autre part de Dra-
l'eglise et de la tour. gomirna-influence russo-caucasienne -les
C'etait donc une mise en evidence nette principes changent de nouveau et on en
des materiaux employes et logiquement pla- revient el des fas:ades plus conformes aux
ces, decoration obtenue par des plans ren- habitudes generales de la construction.
trants et des ressauts, par des lignes simples Cette decoration par fresques exterieures
et sobres et par le jeu sur des ombres. C'est parait done bien etre une ereation mol-
un effet de lignes et de volumes bien dis- dave. On peut trouver, autre part, quelques
tribues, donnant une impression de solidite, exemples de peintures exterieures, mais dans
de simplicite et de franchise, par opposition des constructions plus eouvertes ou fermees
el present el l'epoque qui s'ouvre, el un (el l'Athos, en Russie etc.), mais nous ne
eHet de surfaces multicolores qui mas- pensons pas qu'il existe d'autres exemples
quent les lignes et pour lesquelles les en- anterieurs de peintures murales sur les pa-
trants et les sortants de la fas:ade sont une rois exterieures et meme sur les tours.
gene. C'est un eHet de pittoresque mainte- Il est vrai qu'il y a ici une certaine con-
nant et-chose nouvelle-un element d'en- cordance avec ce qui se passait alors en
seignement religieux. Galicie, ou, au XV-e siecle les fa~ades avaient
C'est une nouvelle page d'iconographie, ete apparentes, de briques, quelquefois email-
destinee el mettre d'une fas:on constante sous lees, tandis qu'au XVI-e siecle elles sont
les yeux des moines et des fideles ce qu'on enduites - mais non peintes.
ne pouvait jusqu'el present voir qu'el l'in-
terieur de l'eglise.
Ce genrc de decoration exterieure est ex- Telles sont les caracteristiques de l'epoque
tremement rare, surtout sous des climats qui nous occupe et ses differences par rap-
aussi rudes que ceux du nord de la Mol- port avec celle qui l'a precedee.
RESUME 353
Les arts annexes aussi, la peinture, les Nous examinerons, ensuite, les formes et
dalles funeraires, montrent quelques signes puis les details et nous tâcherons de mettre
d'evolution, mais ils sont d'importance se- en evidence les traits generaux qui carac-
condaire et bien moins frappants. terisent les constructions de ce siecle. Grou-
Les considerations qui precedent, faci1i- pees avec celles de l'epoque precedente, elles
teront l'etude individuelle des eglises que forment un tout, un ensemble, qui repre-
nous allons entreprendre, en les groupant sente ce que nous pouvons appeler l'ecole
dans leur ordre chronologique. et le style moldaves.
f.
+-
Fig. 419. Probota. Casele domneşti. (A. R. Fot. Stelian Petrescu.)
Buletinul Comisiunil Monurnentelor Istorice

CHAPITRE 1
LES EGLISES
Nous nous- contenterons de resumer brie- L'eglise du monastere de Homor (1530) a
vement les quelques indications qui peuvent un plan approchant de celui de Probota;
encore etre utiles a la comprehension des au dessus du compartiment des tombeaux, se
plans et des illustrations publiees, qui sont trouve le tresor (ou sacristie). Le pridvor est
en general suffisants pour que le lecteur ouvert, et le naos ne possede pas de tour.
puisse se faire une image assez complete Les peintures exterieures se sont ici par-
des monuments enumerees. faitement conservees. On remarquera, a Ho-
Probota. Quoique dans l'ordre stricte- mor aussi, la nouvelle influence occidentale
ment chronologique, Probota, terminee en qui se fait jour dans les encadrements des
Octobre 1530, vienne apres Homor, qui He portes interieures.
finie en Aout, nous commencerons nean- Moldovitza (1532), est une des eglises les
moins par la premiere de ces deux egli- plus importantes de l'epoque. Elle tient et
ses, parcequ'elle est plus importante et sur- de Probota et de Homor, avec laquelle (sauf
tout beaucoup plus caracteristique. C'est en l'adjonction de la tour) elle presente une
somme le monument le plus representatif tres grande ressemblance, m~_me dans les de-
de l'epoque qui s'ouvre et son Hude facilite tails; la distribution des ouvertures du prid-
l'intelligence de ceux qui suivront 1 ). vor en est le principal point de difference.
Le plan est, pour ainsi dire, le plan «com- Baia, eg/lise de ville et non de couvent,
plet» de l'epoque de Pierre Rareş. (1532) est d'un type different des preceden-
Cette eglise derive de l'eglise du mona- tes et beaucoup plus simple. Elle a un exo-
stere de Neamtz construite en 1497. narthex special, qui comporte un etage ou
Des remaniements partiels ont un peu se trouve les doches. Cette construction, pa-
altere son aspect, en aveuglant les grandes reille a celle deja vue a Parhăutz, est un
baies de travail gothique du pronaos et du acheminement vers le docher et n'est pas,
«pridvor». Il faut remarquer, a l'interieur, comme les autres «pridvor», un abri pour
les encadrements des portes qui indiquent l'entree de l'eglise.
nettement l'influence de la Renaissance. Baia presente aussi des restes de peintures
Des restes de fresques en mauvais etat exterieures, fort degradees.
decorent encore l'exterieur. La paroi de separation du naos et du pro-
On trouve encore, dans cette eglise, plu- naos a He supprimee, fait malheureusement
sieurs pierres tombales, entre autres celle du assez frequent.
fondateur Pierre Rareş et celle de sa se- St. Demetre de Suceava (1534-1535) est
conde femme, Helene, fi1le du despote serbe pareillement une eglise de ville. Elle offre
Jean. une certaine ressemblance avec celle de
St. Georges de Hâr1ău (1492), a laquelle
') Voir: Ghica-Budeşti et Balş. Probota. (Soc. Arta
Românească). on aurait ajoute l'exonarthex de Probota.
LES EGLISES 355
L'inscription sur pierre, fixee sur le mur Râşca (1542), en ce qui concerne la
du sud, â droite au dessus de la porte d'en- partie ancienne, est une eglise modeste, n'a-
tree, est surmontee d'un ornement typique- yant qu'un naos (avec l'autel) et un pronaos.
ment italien et dont le prototype, de Mino Mais, au XVII-e siecle, elle a ete allongee
da Fiesole, se retrouve sur une balustrade d'un second pronaos surmonte d'une tour;
de la chapelle Sixtine. Les armes de Sixte ensuite d'autres remaniements ont suivi. La
IV sont ici remplacees par les armes de peinture a ete entierement refaite.
Moldavie. l ' egiise de S t. Paraskive (dite l' eglise
On a ajoute, au XIX-e siecle, un fronton princiere) de TârguI Frumos est de date incon-
moderne sur la fa~ade ouest de l'eglise qui nue, mais elle ete eIevee en tout cas sous le
a ete aussi eriduite â neuf et a perdu sa deco- regne du prince Pierre Rareş. C'est une eglise
ration exterieure de peintures dont on ne voit du meme type que celle de Cotnar, eglises de
plus que quelques traces â la tour. petites villes, toutes les deux.
l ' eglise du monastere de Coşllla (1535), La belle forteresse de H otin, sur le
construite par le grand tresorier Matias, est Dniestre, renferme dans le château qui en
d'un type assez simple. Elle a subi des re- constitue le reduit, une chapelle qui passe
maniements qui ont altere sa physionomie pour avoir ete construite par Pierre Rareş.
primitive. L'analyse de l'edifice nous montre qu'il a
Horodniceni (1539) est une fondation ete refait; une chapelle plus ancienne a ete
du meme Matias. Elle a moins souffert reconstruite et ou y a ajoute un «pridvor» â
que Coşula de transformations ulterieures, grandes baies, pareil â ceux du temps de
mais elle est loin d'en etre indemne. Rareş. Les quelques restes de peinture que
On remarquera l'inscription placee au l'on distingue encore paraissent aussi apar-
dessus de l'entree, qui porte sur de petits tenir â cette epoque.
ecussons, la date, le monogramme du fon- Un «pridvor» (exonartex) a ete ajoute
dateur et le signe lapidaire du constructeur. en 1547 â l'eglise de Voronetz, construite
La porte, elle meme, temoigne aussi de l'in- en 1488 par ~tienne le Grand.
fluence de la Renaissance. La peinture exterieure de toute l'eglise a
l ' eglise de Dancu â Iaşi ( 1541) , est ete executee vers cette meme epoque. Il faut
actuellement detruite; il ne nous en reste remarquer la caracteristique reunion sur
que l'inscription gravee sur pierre. C'etait le meme pan de mur d'une fenetre gothi-
une eglise sans absides laterales et sans tour que surmontant une porte de profil Renais-
sur le naos. Elle devait ressembler â Baia sance.
ou â Cotnar. Voronetz, avec Homor et Moldavitza, pre-
St. Demetre de Hârlău (vers 1540-42) sente un des plus frappants et des meilleurs
est une copie de St. Georges de la meme exemples de fresques exterieures.
ville (1492). Elle n'a cependant pas le meme 1'eglise episcopale de Roman, commencee
parement de briques et de disques emailles. en 1542, n'a ete terminee qu'en 1550.
l ' eglise de Zăhăreşti ( 1542) est simple Cette eglise a ete assez serieusement re-
de plan; elle presente une particularite maniee â plusieurs reprises. Elle n'en est
originale. La tour du naos au lieu d'etre pas moins l'une des plus interessantes de
placee sur le double systeme d'arcs ca- l'epoque.
racteristique des voutes moldaves, s'eleve On vient d'y retrouver, sous plusieurs cou-
sur une troisieme rangee d'arcs. Cette con- ches de peinture, d'interessantes fresques du
struction apparait ici pour la premiere fois. temps de la fondation.
356 BULETINUL COMISIUNII MONUMENtELOR IstORICE
St. Georges de Botoşani (155I), recem- travaux en cours (1927), etre de l'epoque
ment restauree, est une copie de l'eglise de la fondation; la porte d'entree, en ac-
de Popăutz, de la meme ville, de meme colade, est probablement modifiee.
que St. Demetre de Hârlău imite St. Geor- L'eglise de la Vierge (Precista) de Ro-
ges. L' eglise de la Resurrection, de Suceava man, construite en 1568 par la princesse
(1551) construite, de :meme que la prece- Roxandre, veuve de Lăpuşneanu, a ete to-
dente, par la veuve du prince Rareş imite talement reconstruite et il est probable que
St. J ean de Piatra, et laDormition de la V ierge rien n'est reste de la vieille eglise, sauf l'in-
de Botoşani (1552), fondation de la meme scription.
princesse, et presque pareille el St. Georges, Le pridvor de l'eglise de Saint Geor-
copie, elle aussi, l'eglise de Popăutz. citee ges, el Suceava, qu'une inscription date de
plus haut. 1579 n'est pas sans analogie avec celui de
L'eglise du monastere de Bistritza (1554) Neamtz.
construite par le prince Alexandre Lă L'eglise du monastere de Sucevitza (entre
puşneanu, est une des plus importantes 1582 et 1585) ne fait plus partie, chro-
de l'epoque. Son plan est tres voisin de nologiquement, de l'epoque que nous nous
celui de Probota. Les details de la pierre sommes proposes d'etudier. Neanmoins, ses
sculptee sont cependant assez differents et caracteres architectoniques l~ relient aux
d'une facture sensiblement moins habile. autres eglises de ce temps, dont elle forme
Le meme prince qui a construit Bistritza le dernier chaînon. Elle presente, du reste,
a ajoute un «pridvor» el la vieille eglise plus d'un element de transition qui font
romane de Rădăutz (1559). Ce pridvor pressentir de nouvelles tendances, aussi bien
est el peu pres pareil el ceux des eglises de en ce qui concerne son architecture pro-
cette epoque. Les cadres des fenetres ont prement dite qu'en ce qui concerne sa
ete de meme changes et il est probable que peinture.
la peinture actuelle, date du meme temps, Nous avons encore el parler de quelques
quoique retouchee. eglises non datees qui appartiennent ou pas-
Le docher de St. Demetre de Suceava a sent pour appartenir el l'epoque etudiee.
ete eleve en 1560 - ainsi qu'en fait foi L'eglise catholique de Cotnar, actuelle-
une belle inscription aux armes du pays. ment en ruines, aurait ete construite sous
A Putna, une inscription g'ravee et pale regne de J ean Heraclide, connu sous le
reillement marquee aux armes de Moldavie, nom de Despot-Vodă (1561-1563).
indique l'existence d'une construction, au- C'est une bâtisse ressemblant el quelques
jourd'hui disparue, du prince Alexandre Lă eglises transylvaines du commencement du
puşneanu. XVI-e siecle. Elle ressemble particulierement
Le monastere de Slatina est la princi- comme plan el celle de Trappold. Elle est
pale construction de ce prince. Son eglise du type en forme de halle (Hallenkirche),
(1561) est une des plus garandes de Moldavie. avec une tour-clocher formant porche. Nous
La distribution est la meme qu'a Bistritza, en donnons un essai de reconstitution.
rnais les details different. Un groupe de trois eglises armeniennes,
Le <pridvor» de la grelnde eglise du Zamca, H acigadar, des environs de Sucea-
monastere de Neamtz (1497), que nous va, et la Sainte Croix, de Suceava meme,
pensions avoir ete ajoute posterieurement el passent pour etre, l'une un peu anterieure
la construction de cet edifice el l' epoque de el 1551, et les deux autres pour dater du
Lapuşneanu, parait bien, d'apres les derniers commencement meme du siecle; mais elles
LES EGLISES 357
ont tres probablement ete detruites les unes lui appartenir, mais bien etre d'un siecle
et les autres et reconstruites au XVII-e plus recente. Elle presente la particu~
siecle. larite, excessivement rare en Moldavie, de
Enfin l'eglise de Pângaratz, attribuee posseder deux etages ou plutot de se com~
el l'epoque de Lăpuşneanu, ne parait pas poser de deux eglises superposees.
Fig. 420. Slatina. Clopotniţa. (C.)

CHAPITRE II
LES MONASTERES
Plusieurs monasteres existent encore au- ou el peu pres, au grand câte du rectangle
tour des eglises que nous avons decrites, que forme le monastere.
el Probota, el Moldovitza, el Râşca, el Coşula, Les autres bâtisses du couvent, le c1ocher,
el Bistritza, Slatina et Sucevitza. (Nous pour- les sacristies (c1isiarnitza), les logements du
rions encore y ajouter les monasteres arme- superieur et des moines, avec leurs annexes,
niens de Zamca et Hacigadar). reception des etrangers, refectoires, cuisines,
A Homor, il y a encore une tour-c1ocher, sont, soit adossees aux murs, soit isolees,
mais elle est du XVII-e siec1e, ainsi qu'en sans qu'aucune regIe ne paraissent dicter
fait foi une inscription g'ravee sur une pierre ici des emplacements speciaux. Tout depend
encastree dans le mur. de l'espace disponible et des convenances
Les constructions que nous voyons au- locales.
jourd'hui ne sont certainement pas toutes Certaines petites constructions, comme
de l'epoque de la construcbon des eglises. celle denommee el Probota «la maison prin-
Neanmoins dans leurs grandes lignes, ces ciere» sont de construction plus soignee, et
couvents ont garde les dispositions generales plus elegante. Il est pourtant' difficile de
des anciens temps. Une courte description dire, etant donnees surtout ses petites di-
de quelques uns de ces monasteres per- mensions, si elle avait reellement le but de
mettra de se faire une idee assez exacte de servir de logement au souverain du pays
leur organisation. ou plutât d'etre le logement reserve, en ge-
La forme type en plan est plus ou moins nerd, aux personnages importants de pas-
rectangulaire, souvent voisine du carre. sage.
Les murailles sont construites de fa~on De meme, la «c1isiarnitza» de Moldovitza,
el constituer de veritables remparts, avec trop grande pour son simple râIe de sacristie,
chemin de ronde, meurtrieres et creneaux. a peut etre servi, elle aussi, de logement pour
Dans les angles se trouvent des tours, ge- les hâtes de distinction.
neralement carrees, tours de veille et de Le monastere de Probota a garde quelques
defense, mais remplissant quelquefois, en unes de ses anCiennes bâtisses, relativement
meme temps, d'autres fonctions: c1ocher, bien conservee5.
parecclision ou encore donjon. A Moldovitza, la «c1isiarnitza» est datee
L'entree dans le couvent se fait en passant par une inscription du commencement du
sous une tour placee sur un des câtes du XVII-e siec1e, - la tour d'entree est aussi
quadrilatere. de cette epoque. Les murailles et les tours
L'eglise, toujours orientee vers Pest, n'a d'angle sont peut etre plus anciennes.
pas de position determinee en rapport avec Râşca n'a plus que des bâtisses an-
l'enceinte ou avec l'entree. Son emplace- nexes plus recentes, presque toutes datees.
ment depend des possibilites locales; son A Bistritza, une enceinte refaite au XVlII-e
grand axe est pourtant toujours parrallele siec1e, enc1ât des bâtiments de dates variees.
LES MONASTERES 359
La tour clocher est de 1498, construite de la chapelle ont des profils et des linteaux
par :E:tienne le Grand; une annexe, qui Renaissance, ainsi que nous en avons vu
a allonge le parecclision du premier etage dans les eglises de Moldovitza et de Homor.
du clocher, est probablement du milieu du Sucevitza a des tours puissantes que sor-
XVI-e siecle. tiennent d'enormes contreforts, preuve de
Enfin les monasteres de Slatina et de mouvements de terrain.
Sucevitza paraissent etre ceux qui ont le plus La tour d'entree, le clocher, les tours
fidelement garde leur agencement ancien. d'angles octogonales paraissent toutes etre
Slatina a son enceinte fortifiee avec ses anciennes, ainsi qu'une partie des logements.
meurtrieres et son chemin de ronde; il a Malheureusement les enduits d'une repara-
des tours el chaque angle. L'une forme clo- tion du XIX-e, avec joints simules, ont
cher, avec des details gothiques; une autre donne el ces venerables bâtisses un air de
contient une chapelle, une troisieme, ac- constructions occidentales recentes.
tuellement detruite par un incendie, contenait
le tresor. La tour d'entree est relativement
tres haute. Le refectoire date de la seconde Sauf de rares exceptions, la pierre brute,
moitie du XVI-e siecle; une inscription abondante dans les regions ou s'etevent ces
encastree dans son mur parte de la cons- monasteres, a ete employee presque exclu-
truction d'une fontaine sivement. La brique a
par Alexandre Lăpuş ete reservee pour quel-
neanu, fondateur du cou- ques parties speciales,
vent. Les fenetres et les telles les voiites, par e-
portes du refectoire et xemple.
Fig. 42 1. se Dumitru. Suceava. O fereastră mică. (H.

CHAPITRE III
LES FORMES
L'etude des eglises, que nous venons de Un, deux en metne trois arcs transversaux
faire, nous montre, en premier lieu, que nous relient l'autel au naos proprement dit.
n'avons plus l'unite de plan du temps d'f- La prothese et le diaconicon sont places a
tienne le Grand. Tandis que quelques eglises droite et a gauche, remplaces dans les eglises
plus grandes presentent un plan plus deve- plus modestes par de simples niches. Une
loppe et plus allonge, qui comporte une se- seule petite fenetre dans l'axe de l'eglise,
rie de pieces placees l'une apres l'autre, eclaire l'autel; a Sucevitza, par exception,
d'apres le type de Neamţ, d'autres eglises et comme signe avant-coureur de nouvelles
conservent le plan courant de l'epoque pre- inf1uences, on en trouve trois.
cedente, a telle enseigne qu'elles paraissent Le naos, pareillement, ressemble a ce
etre de simples copies, ne presentant qu'un que nous connaissons deja. Le carre des
naos (avec son autel) et un pronaos. quatre grands arcs est toujours retreci par
En second lieu, nous observons une ten- les quatre arcs obliques, speciaux a la Mol-
dance a la variation, dans la fac;on de grou- davie, qui supportent par l'intermediaire des
per les divers types de naos, pronaos et pendentifs, la coupole, simple ou avec tam-
exonartex (pridvor), types qui different sur- bour.
tout par la fac;on dont sont faites les voutes. A Slatina, les grands arcs du naos forment
Il parait y avoir ici deliberement un desir doubleaux et ont des nervures pareilles a
de rompre avec l'uniformite des groupes celles du pronaos de Neamtz, St. Georges de
que l'on a pu distinguer a l'epoque pre- Suceava, Probota etc.
cedente. Comme a l'epoque precedente, les egli-
Enfin, il faut mettre en evidence cette ses a tours ont aussi des absides laterales;
tendance de donner a chaque eglise un ces absides laterales ont une seule petite
exonarthex, qui a conduit a en ajouter fenetre (sauf a Sucevitza ou elles en ont
meme aux monuments de l'epoque ante- troi;) .
rieure, qui en etaient depourvus. La chambre des tombeaux, qui s'intercale
Neanmoins, il y a un certain nombre d'e- entre le naos et le pronaos, en est separee par
glises du siecle qui nous occupe qui n'en de gros murs, perces chacun d'une seule
possedent pas non plus. porte etroite. A Slatina (comme a Neamtz),
la paroi du cote du naos a ete enlevee. Ce
LES FORMES INTfRIEURES compartiment est toujours voute (sauf a
Slatina) en berceau transversal a l'axe de
L'autel ne differe guere de ce que l'eglise. Il est eclaire par une ou deux
nous avons vu du temps d'ftienne le Grand; petites fenetres.
c'est une abside demi-circulaire, plus ou Les tombeaux sont quelquefois plaG:es dans
moins allongee et voutee en quart de sphere. une niche (Homor) ou sous un baldaquin
LES FORMES
(Slatina) - (celui de Moldovitza est plus re- Les arcs qui encadrent les deux rectan-
cent). gles ainsi formes, sont en general composes
Il existe deux esplkes de chambre aux de nervures qui reposent sur de petits cha-
tombeaux: avec ou sans etage; dans ce piteaux et se continuent jusqu'en bas, pre-
dernier cas, cette piEke superieure est un tant ainsi â cette construction une apparence
tresor ou sacristie; elle ne pouvait etre une gothique, accentuee encore lorsque - comme
cachette, comme on l'a quelquefois dit, par- c'est le cas a Probota-elles s'appuient sur
cequ'aucune precaution n'est prise pour la des bases ornementees, du genre de celles
masquer et que l'escalier, en vis, qui y que l'on voit aux colonettes des encadre-
conduit, est tres apparent, sans parter des ments de porte.
fenetres que l'on remarque parfaitement de La voute, en calotte spherique -- est, ou
l'exterieur, quoique toujours petites. simple, ou posee sur des arcs obliques mol-
Cette piEke d'en haut est voutee comme daves, ou encore sur un double systeme d'arcs
celle d'en bas; l'escalier, circulaire, est en entrecroises.
partie creuse dans le mur exterieur, et en Nous retrouvons la meme variation dans
partie ressortant â l'interieur comme une la fac;on de vouter les pronaos du type qui
sorte de tour cilindrique dans l'angle nord- a un seul rectangle en plan.
ouest de la piece. Ces pieces superieures exis- Moldovitza et St. Demetre de Suceava en
tent â Homor, â Moldovitza, â Sucevitza; sont les plus ornes.
elles manquent â Probota, â Bistritza, â Dans un grand nombres d' eglises, la paroi
Slatina. qui separe le pronaos du naos a ete demolie,
Cette piece speciale des tombeaux ne se plus ou moins completement.
retrouve que dans les eglises de monasteres Cette destruction, evidemment motivee par
et seulement dans les plus importantes; les le desir de donner plus d'espace aux fideles
couvents que nous venons de citer, qui les et de permettre â ceux du pronaos de voir
possedent, sont tous (sauf Homor) des fon- et d'entendre le service religleux, a fait ainsi
dations princieres. disparaître un des traits les plus caracte-
Les eglises de ville, ainsi que cela est ristiques de nos eglises, ainsi que l'athmos-
naturel, n'ont pas cette pi~ce; c'est dans les phere de recueillement qui distingue les egli-
couvents que l'on cherchait la place du repos ses restees entieres.
eterne!. De plus dans une ville, elle aurait Nous avons ainsi, pour le meme motif, â
constitue une gene pour le public. deplorer la perte des tableaux votifs, ces
Le pronaos est de deux types: rec- documents si precieux, qui se trouvent
tangulaire, presque carre, comme â l'epoque toujours sur cette paroi.
d'Etienne le Grand, ou separe en deux par Le pronaos est ec1aire par deux grandes
un arc transversal et voute par consequent fenetres sur chacun des cores sud et nord,
par deux calottes, ainsi que nous l'avons vu la oli la voute est double (et dans quelques
aux eglises du groupe Borzeşti - Războeni, - cas ou elle est simple). La ou la voUte est
Piatra, â Neamtz et â St. Georges de Su- unique, il n'y a generalement qu'une seule
ceava. fenetre sur chaque cote. St. Georges de Bo-
C'est la solution preferee pour les grandes toşani qui a une entree sur le cote nord du
eglises; nous la trouvons appliquee â Pro- pronaos a une fene~tre sur le cote ouest. La
bota, â Roman, â Bistritza, â Slatina, â Dormition de la Vierge, de la meme ville
Sucevitza. (La Resurrection de Suceava, avait probablement une disposition analogue
quoique petite, la possede neanmoins). avant les remaniements qu'elle a soufferts.
L'exonartex (ou pridvor) est le dernier est vrai, des eglises qui ont un plus grand
membre de la suite, assez longue, de pieces nombre de compartiments et d'autres qui en
qui compose 1'eglise type de ce siecle. Il est ont moins. Les eglises d.es couvents sont, les
toujours allonge transversalement a l'axe unes plus grandes, et les autres plus modestes.
de 1'eglise, et a deux entrees, une au sud et Celles des villes, petites ou grandes, n'ont
une au nord. A Moldovitza, par exception, pas la chambre aux tombeaux.
il y en a une troisieme sur le cote ouest. Sous quelles inf1uences sont apparues les
Baia n'a qu'une ouverture sur le cote modifications que nous constatons par rap-
ouest, mais il s'agit ici d'un «pridvor» d'un port aux eglises d':E:tienne le Grand?
autre type, avec etage, imite de celui de Le compartiment aux tombeaux apparait
Parhăutz 1) qui procede d'autres principes deja a Neamtz et sous une forme voisine a
et a une autre utilisation. Au lieu de pro- Dobrovătz. C'est la forme de Neamtz qui
tc~ger la porte contre les intemperies, c'est a prevalu.
ici une sorte de docher. L'adjonction d'un tresor en etage, est une
Nous avons deux categories de «pridvor»: modification de detail, qui ne comporte pas
ceux qui sont ouverts et ceux qui sont fer- de recherches speciales. En ce qui concerne
mes par de grandes fenetres a meneaux et le pridvor, la question est un peu plus com-
a ornementation gothiques. pliquee. Le desir de proteger la porte con-
De meme qu'au pronaos, nous trouvons tre les intemperies a pu etre assez ancien et
a l'exonarthex, une gi-ande variete dans les pouvait impliquer des solutions diverses.
voutes: Simples berceaux, voiites a pene- Celle choisie en Moldavie est-elle autochtone?
trations, separees en deux parties voutees en ou bien d' ou peut elle nous etre venue?
calotte spherique sur arcs moldaves, ou en Dans les Balcans et specialement a Con-
trois compartiments en berceaux ou encore stantinople nous trouvons de nombreux exo-
voute a une seule calotte moldave. narthex ouverts; en Occident, il y a les
Tandis que le naos presente toujours dans porches; mais ces constructions sont, en ge-
ses formes, une certaine fixite, et n'a que neral, plus basses que le reste de 1'eglise et
des variations tres reduites, le pronaos et sont souvent ajoutees; memelorsqu'elles sont
I
son annexe le «pridvor» presentent des va- bâties d' emblee, ce caractere de membre aj oute
riations beaucoup plus grandes, ainsi que reste evident. En Moldavie, le pridvor fait
c'est du reste la regIe dans tout le domaine partie integrante de la masse tdtale de 1'e-
de 1'art byzantin. glise; il arrive a la meme hauteur et est
Enfin, nous rappellerons qu'a Sucevitza, couvert du meme toit. L'aspect general est
les entrees dans l'exonartex, sont a leur celui d'une seule bâtisse bien homogene.
tour, protegees par de petits porches ouverts, Nous avons en Serbie, quelques exemples
signe d'une nouvelle influence que nous at- de constructions ou un pridvor, ouvert ou
tribuons el la Valachie. non, fait corps avec 1'eglise (Vraceşnitza du
On ne peut donc pas parler de plan type XV-e s, Pavlovatz du XV-e s).
au siecle que nous etudions. En definitive, c'est une question peu daire.
Nous ne pouvons non plus dire qu'il y Ce qui parait certain c'est que le «pridvor»
aient deux ou trois types. Nous avons, il moldave n'est copie d'apres aucun autre
modele, mais il se pourrait, toutefois, que
1) Ce pridvor-docher, derive lui meme de l'arc qui, des remmlscences d'autres constructions
il Arbora et il Reuseni, relie les prolongements des murs similaires aient eu une certaine part dans
du pronaos, et qui sert de docher (cL les eglises d'E-
tienne le Grand). sa conception.
LES FORMES
LES FORMES EXTI!RIEURES. fait le tour de l'eglise, entierement ou en

LES FA<;ADES partie, interrompu seulement a la rencontre
des contreforts.
L'exterieur des eglises du temps de Pierre Les fenetres des absides et de la chambre
Rareş et de ses successeurs n'est pas sans des tombeaux sont petites et possedent des
ressemblance, dans les grandes lignes, avec encadrements apparentes a ceux de l'epoque
les eglises d'l!tienne le Grand; les princi- precedente. Nous en verrons les differences,
pales differences en sont la plus grande lon- lorsque nous etudierons les details.
gueur et la presence du «pridvor» aux prin- Les fenetres du pronaos et du «pridvor»
cipales d'entre elles. sont hautes, plus grandes qu'au temps d'l!-
Ce sont, du reste, les memes absides po- tienne le Grand, et rappelant davantage
lygonales, ornees de ces longues arcades celles de Transylvanie et celles d' Occident.
aveugles, avec, au dessus d'elles, un rang ou Les portes principales, c'est a dire celles
deux de niches, les inferieures plus grandes, qui s'ouv·rent sur le pronaos, sont placees
celles d'en haut plus petites. sur la face ouest et dans l'axe de l'eglise.
A Slatina seulement, et a la Resurrection Il n'y a que deux exceptions, St. Georges
de Suceava les absides laterales sont rem- et la Dormition de Botoşani.
placees a l'exterieur par un surepaississement Les entrees dans le «pridvor» sont pla-
de la muraille. cees sur les faces sud et nord. Moldovitza,
Quelques eglises plus modestes, n'ont pas nous l'avons dit, en a une troisieme a l'ouest
d' absides laterales. et Baia, exceptionellement n'en a qu'une
Les eglises de cette epoque sont pour- seule, toujours a l'ouest. La ou les baies sant
vues de tour, (sauf Homor, Baia, la Resur- restees ouvertes, on voit des tirants de bois
rection de Suceava, Ste Paraskive de TârguI places au niveau des naissances des arcs.
Frumos et probablement Dancu de Iassy). L'inscription dedicatoire, en pierre, a ge-
Les contreforts sont places d'apres les neralement un cadre profile; elle est tou-
memes regles que dans la periode prece- jours placee pres de l'entree, au dessus ou
dente. Ce sont: une paire a droite et a un peu de cote.
gauche de chaque abside laterale, et un petit La tour est octogonale et est place sur
contrefort sous la fenetre de l'abside prin- deux bases etoilees a huit pointes (St. Geor-
cipale, dans l'axe de l'eglise. D'autres con- ges de Botoşani et Coşula font exception).
treforts contrebutent l'arc transversal du Ces tours ont quatre fenetres placees dans
pronaos la ou il existe; enfin les angles les axes principaux de l'eglise et quatre
ouest de la bâtisse sont soutenus par une petits contreforts dans les diagonales. Des
derniere paire placee a 45°. Ceci est leur dis- arcades aveugles et des petites niches for-
position complete, mais il en manque quel- ment aussi l'ornementation de la tour. Il
quefois une partie et meme, dans certains y a quelquefois des arcatures a doubles cIefs
cas, il n'y en a pas du tout. pendantes. A Sucevitza, pour la premiere
Les eglises les plus importantes possedent fois en Moldavie, ce motif est meme redouble
un socIe bien profile, en pierre de taille, par la superposition d'un second rang d'ar-
•
ainsi que des chaînes d'angle. Les profils catures.
de ces socIes ne sont, en general, pas inter- Les fa~ades de l'epoque d'l!tienne le Grand
rompus i l'entree, mais ils sont retournes etaient en materiaux apparents, pierre tail-
a angle droit vers le sol. Un nouvel element lee, pierre brute, briques et disques de
est le banc qui est relie au sode et qui terre cuite emaillee.Maintenant elles sont
enduites et peintes a fresque, aussi bien Quelquefois, sous la fresque, on trouve

celles du corps meme de l'eglise que celles un autre enduit peint imitant les briques
la tour. emaillees de 1'epoque precedente; il est pro-
Cette decoration nouvelle ne tient plus bable qu'on executait cette ornementation
guere compte, dans ses dispositions, des lig- lorsqu'on ne pouvait de suite proceder a
nes architectoniques. Le souci principal est la fresque. Nous avons vu pareille chose du
de representer telles ou telles scenes. Si leur temps d':E:tienne le Grand, dans les interieurs.
repartition se peut faire d'une fa~on esthetique
et en harmonie avec les lignes de la cons- Nous avons vu que les toitures ont ete,
truction, tant mieux, mais ce n'est pas ce des les commencements a pentes raides et
dernier point de vue qui preoccupe les qu'elles couvraient separement chaque el€~
peintres. ment de la bâtisse.
Ainsi que nous l'avons deja dit, la qua- Ce fait a ete longuement documente!) et il
lite des fresques, au point de vue purement est inutile d'y revenir. A l'epoque que nous
technique, est excellente et l'effet d'en- etudions, les tableaux votifs de Probota, de
semble, quoiqu'un peu etrange au premier Moldovitza, de Sucevitza, une fresque de l'ex-
abord et surprenant, n'en est pas moins, terieur de Voronetz, nous montrent cette forme
generalement, tres reussi. typique de toit. A Moldovitza, a St. Georges
Quelques unes de ces fresques nous sont de Suceava, a Sucevitza, les anciennes lig-
parvenues en relativement tres bon etat. nes de la toiture se retrouvent marquees
(Homor, Moldovitza, Voronetz, Sucevitza); par les enduits et la peinture sur le sode des
d'autres ont plus ou moins souffert du tours, sous les toits actuels. Les preuves
temps ou de la main des hommes. donc, de la vraie et ancienne forme, abon-
La ou l'enduit, tombe, laisse apparaître dent.
la structure du mur, on voit que la pierre Nous rappellerons la correspondance deja
taillee est placee comme du temps d':E:tienne citee du prince Alexandre Lăpuşneanu, de-
le Grand, - on trouve aussi quelques ran- mandant a la ville de Bistritza, en Transyl-
gees horizontales de briques. Le reste du vanie, de lui envoyer des tuiliers pour faire,
mur est en pierre brute. La tour et ses so- a Baia, les tuiles necessaires a la couverture
des, ou du moins le sode superieur sont de la nouvelle eglise de Slatina. Ce genre de
en briques. couverture ne s'accorde qu'avec des pentes
C'est une anomalie de voir des fa~ades raides.
destinees a etre enduites comporter tant de Les formes que nous trouvons aujourd'hui
pierre bien ·taillee. Ceci nous montre que sont dues a des remaniements, et si les unes,
les regles de construction de 1'epoque pre- comme a Probota, par exemple, ne sont pas
cedente etaient toujours en viiueur et que deplaisantes a 1'oeil, d'autres, ou les bases
ceux qui decidaient de peindre les fa~ades de la tour, noyees, n'apparaissent que par-
n'etaient pas eux memes constructeurs. Sans tiellement et gonflent d'une fa~on mala-
quoi, ils auraient supprime ce parement de droite et irreguliere les plans de la toiture,
pierre couteux et devenu inutile. Le maître ne sont que de malheureux essais d'igno-
ma~on et tailleur de pierre transylvain tra- rants ouvriers.
vaillait de son metier, ainsi qu'il l'enten- Nous avons vu, a 1'epoque d':E:tienne le
dait, sans se preoccuper de ce que devait faire Grand, que les materiaux employes pour
le peintre, qui, de son cote, travaillait in-
1) Les eglises d'Etienne le Grand. «Bul. Corn. Mon.
dependamment de l'architecte. Ist.ll, 1925, pag. 190.
LES FORMES
les couvertures ne pouvaient etre que les le faire pour les eglises de 1'epoque d':a-
bardeaux et dans certains cas le plomb, au tienne le Grand, ou un groupement d'apres
moins pour certaines parties de la toiture, les types, correspondait el. une epoque de-
et ceci pour les bâtisses les plus importantes. terminee et, dans une certaine mesure, el.
Nous ignorons si Lăpuşneanu a donne un maître ou el. une ecole.
suite el. son desir de couvrir Slatina en tuiles. Actuellement les eglises representent des
combinaisons de formes qui cherchent une
DIMENSIONS ET PROPORTIONS variation ou un effet nouveau par la reu-
nion - dans un autre groupement - d'ele-
Nous avons publie el. la page 228 un tab- ments connus.
leau qui donne les principales dimensions des Nous pourrions, tout au plus, former une
eglises que nous avons examinees, tableau classe des grandes eglises de monasteres-
qui nous permet facilement d'etablir des avec Probota et Moldovitza sous le regne de
comparaisons et d'etudier les proportions. Rareş, Bistritza et Slatina, sous celui de Lă
Nous voyons que c'est Slatina qui est puşneanu et Sucevitza vers la fin du siecle,
la plus longue, tandis que c'est Bistritza, c1asse derivant du prototype de Neamtz.
qui est la plus haute. C'est 1'eglise de Râşca Une autre classe serait celles des grandes
qui a les dimensions les plus reduites. eglises de ville, St. Demetre de Suceava, et
Le rapport de la longueur el. la largeur, el. l' eglise episcopale de Roman.
l'interieur, varie de 5 el. Probota el. 2, 8 el. Une troisieme categorie serait formee par
Horodniceni (sans compter le «pridvor»). Le les eglises copiees sur celles de 1'epoque pre-
rapport de la hauteur el. la clef des grandes cedente, St. Demetre de Hârlău (qui imite
arcs, el. la largeur, va de 1,66 (el. Probota) el. St. Georges, de la meme ville) , St. Georges
1,22 (el. Râşca). et la Dormition de Botoşani (d'apres Po-
On observe, en resume, un allongement - păutz), la Resurrection de Suceava (d'apres
bien naturel etant donnee la presence des St. Jean de Piatra), S-te Paraskive de TârguI
nouveaux compartiments - et une hauteur Frumos (d'apres Cotnar), enfin Baia - (d'a-
plus grande, par rapport aux eglises du pres Parhăutz. Ce sont aussi, toutes, des
regne d':atienne le Grand; la longueur ce- eglises de ville.
pendant a augmente proportionellement plus Mais ce groupement est factice. Il ne
que la hauteur. correspond el. aucune classification dans le
La grosseur des murs a, pareillement, temps, ni el. une evolution, ni el. des prin-
une tendance el. augmenter. cipes constructifs, ni el. une ecole.
C'est plutot un groupement d'apres l'uti-
CLASSIFICATION lisation du monument et il n'en resulte
aucun· enseignement, aucune lumiere nou-
Il resulte de ce qui a ete expose jusqu'ici, velle sur 1'evolution du style.
qu'on ne peut pas parler d'une classification, Il faut donc renoncer el. une classification
proprement dite, en types, ainsi qu'on a pu de principe.
CHAPITRE IV
ETUDE DES DETAILS

Apres avoir examine le plan et les fa- drements purement gothiques comme au
~ades, nous procederons a l'etude des divers temps d':E:tienne le Grand.
elements qui entrent dans la composition Les prototypes de ces portes gothiques sont
de l' eglise. nombreux en Transylvanie. Les tailleurs de
Les portes, continuent a etre de petites di- pierre pouvaient donc trouver leurs modeles
mensions, environ 0,90 a 1,10 m. de large, au XVI-e siecle, aussi bien la-bas qu'en Mol-
sur 1,80 a 2,20 m. de hauteur libre. davie. Le style gothique a ete employe en
Suivant la regIe de l'epoque precedente, et Transylvanie jusque vers 1530; les maîtres
sans exception, les portes interieures ont tailleurs de pierre qui venaient de ce pays,
un cadre rectangulaire tandis que l'entree a l'~poque dont nous nous occupons, pou-
dans le pronaos, qui compte comme porte vaient donc etre encore suffisamment maî-
principale, montre, presque sans exception, tres de cette technique.
un encadrement de moulures en arc brise Les encadrements Renaissance, composes
(ogival), tres souvent pris, a son tour, dans de tores et de cavets, sont rectangulaires et
un rectangle exterieur; la porte proprement leur profil est ramene a 90° au bas du cadre,
dite est, elle aussi, rectangulaire. vers le vide de la porte. Au dessus du lin-
Les portes du naos, ainsi que celles du teau, une corniche a profil classique, qui
compartiment des tombeaux, peuvent se ra- tient toute la largeur de la porte, possede
mener a trois types: celui qui est purement quelquefois, comme element inferieur, un ou
gothique, le type Renaissance et le type de deux rangs de denticules.
transition. Il serait plus correct de dire que Ce type, repandu en Galicie et surtout en
nous trouvons des formes de transition plus Transylvanie, est evident italien. On con-
avancees et d'autres moins evoluees, car nait du reste les relations de la Hongrie avec
nous n'avons guere de formes purement. l'Italie de la Renaissance.
Renaissance qu'aux portes et aux fenetres Les types de transition sont pareils, mais
des constructions annexes du couvent de les baguettes du cadre s'entrecoupent dans
Slatina. les coins comme dans les encadrements go-
Par une certaine anomalie, ces portes ne thiques.
se groupent pas dans le temps d'apres l'evo- A Probota, la moulure interieure est en plein
lution naturelle des formes,· en commen- cintre, tandis que celles du dehors se recou-
~ant par les gothiques et en~ finissant par pent dans les angles superieurs et retombent
les formes Renaissance. Ainsi, nous trou- en bas sur de petites bases ornees.
vons a Probota, en 1530, des types de tran- Les portes de l'escalier, qui mene de la
sition, a Homor (1530) et a Moldovitza piece aux tombeaux a la sacristie qui lui
(1532) des formes Renaissance, tandis qu'a est superposee, sont d'un type gothique
Slatina, de 1568, nous retrouvons des enca- simple et tres repandu (fig. 20)
ETUDE DES DETAILS
Les portes d'entree dans le pronaos mon- qui a execute ces fenetres, ignorait totale-
trent d'habitude, dans la lunette, une image ment le style gothique.
peinte; a Bistritza c'est un motif ornemen- Dans le trace des ornements nous retrou-
taI gothique, qui en tient lieu. vons les formes deja connues en Moldavie
Par exception, a Coşula, la porte du pro- aussi bien que celles de Transylvanie.
naos est du meme type que celle du naos; Les portes et les fenetres des annexes,
a Horodniceni et a Zăhăresti, les portes dans les monasteres, dans les rares cas
d'entree sont aussi d'un type influence par ou il nous en est reste, ont des formes
la Renaissance. voisines de ce que nous avons decrit. A Pro-
Les entrees dans l'exonartex, sont souvent bota, dans la bâtisse dite maison princiere, il
- comme nous l'avons deja dit-de simples y a des fenetres a moulures gothiques, mais
baies ouvertes. Lorsqu'elles sont fermees, les avec des caracteres de transition. A Slatina,
encadrements sont en general sans moulures; l'ancien logement du superieur (1560) a des
nous y voyons quelquefois des accolades, fenetres et une porte a profils Renaissance;
meme lorsque les profils sont Renaissance. les fenetres ont eu des meneaux dont on
Les fenetres suivent les principes de l'e- retrouve quelques restes. Une chapelle de la
poque d'Etienne le Grand; elles restent tour sud-ouest de l'enceinte a une porte du
fideles au style gothique, et leur evolution meme style.
vers les nouvelles formes est a peine indi- Les baies des clochers, peu developpees a
quee. Probota, sont grandes et larges a Slatina;
Les moulures de l'encadrement, au lieu elles rapellent celles du clocher d'Etienne
de se terminer en bas sur un plan incline, le Grand a Bistritza.
avec ou sans petites bases ornees, sont quel- Nous avons a noter, comme details de
quefois tournees a 90° vers le vide de la pierre sculptee, les bases ornementees des
fenetre, comme nous l'avot!s vu aux portes faisceaux de colonettes engagees qui forment
de type Renaissance. les arcs-nervures des pronaos et les consoles
Les fenetres des absides et du comparti- placees au point de rencontre des arcs trans-
ment des tombeaux sont petites et ressem- versaux avec les arcs longltudinaux des me-
blent a celles de l'epoque precedente; nous mes pronaos. Ces consoles sont quelquefois
voyons apparaître de petits ornements de ornees de petits ecussons.
formes diverses dans les angles superieurs. Ces ecussons sont du reste un motif d'or-
A Moldovitza ce sont de petits ecussons. nementation qui devient a la mode a cette
Les fenetres du pronaos et du «pridvor» epoque et qui continuera a etre tres employe
sont grandes et hautes, sauf de tres rares pendant le XVII-e siecle.
exceptions; elles sont gothiques, en arc brise Les pilastres des naos ou pronaos portent
et a meneaux; la partie superieure est oc- des chapiteaux de profils peu definis, mais
cupee par une ornementation rayonnante ou se rapportant toutefois aux types classiques.
flamboyante. Les socles ne different pas beaucoup,
Habituellement les fenetres de l'exonartex comme profils, de ce que nous avons vu
sont plus grandes que celle du pronaos; il y a l'epoque d'Etienne le Grand; nous trou-
a toutefois quelques exceptions. vons toutes les variations connues, depuis
Le travail de ces fenetres est souvent le simple plan incline a 45°, des eglises
d'une excellente qualite. modestes, jusqu'aux profils plus compliques
A Sucevitza - par contre - il est d'une de Bistritza et de Slatina qui reproduisent
telle gaucherie qu'il est evident que celui a peu pres fidelement celui de Piatra.
Le banc qui complete le socle lui donne details de pierre sculptee sont purement
un aspect plus etoffe; ainsi le socle el tres gothiques.
simple profil de Probota, prend de l'impor- Plus tard, et surtout du temps de Lăpuş
tance grâce a ce nouveI element. neanu, apparait a cote de l'inscription, ou
Les contreforts sont encore plus ressem- servant meme d'inscription, une pierre aux
blant a ceux de la periode precedente; armes du pays, la tete de bison avec de
on peut dire que pendant tout le temps de longues cornes et avec le cou de l'animal
l'influence gothique en Moldavie, c'est l'e- place de cote.
lement qui a le moins change, qui n'a C'est le genre de pierre que nous trouvons
presque pas varie. a Bistritza, el Slatina, sur le clocher de St.
Les petits contreforts de la tour pre- Demetre de Suceava, sur la tour d'entree a
sentent, a leur plaques de cotiverture, quel- Probota et el Putna, -leur cadre est rec-
ques legeres variations. tangulaire avec des demi-cercles qui ressor-
Les corniches t quand il y en a, sont tent sur chaque cote.
toujours tres simples; elles sont generale- Des signes lapidaires se retrouvent sur nos
ment en pierre, quelquefois de ma~onnerie de edifices pendant tout le cours du XVI-e siecle.
briques crepie, mais jamais, el l'epoque qui Presque tous s'inscrivent dans la figure type
nous occupe, en dents de scie, ainsi qu'on du carre, signe distinctif de Strassbourg; un
les trouve dans les autres regions byzantines, on deux s'inscrivent dans le triangle equila-
et ainsi qu'on les trouvera aussi plus tard, teral qui est la marque de Cologne, dans le
en Moldavie. carre combine au cercle qui depend de
Les inscriptions dedicatoires, gravees (tou- Vienne et dans le triangle combine au
i ours en relief), sur pierre, sont placees cercle qui est le signe de Prague.
pres de la porte d'entree, souvent au dessus. Nous n'avons pas reussi a decouvrir des
Elles ont d'habitude un cadre profile et signes identiques a ceux releves en Transyl-
sont quelquefois ornees de petits ecussons, vanie ou en Galicie, mais ils en sont sou-
avec des armes, des mitiales, et meme des vent tres voisins.
signes lapidaires. Nous trouvons quelques uns de ces signes
A St. Demetre de Suceava, immediate- (Probota, Homor, Horodniceni) sculptes sur
ment au-dessus de l'inscription et comme de petits ecussons et prenant ainsi part a
ornement initial, se trouvent deux petits l'ornementation. Il parait evident que, dans
anges qui tiennent une guirlande, au milieu ces cas, ces signes sont ceux du principal
de laquelle figurent les armes du pays. Ce maître de l'oeuvre, de l'architecte et, non
motif, absolument italien, se retrouve au ceux de simples maîtres ma~ons, comme
Vatican, a la chapelle Sixtine, oeuvre de sont ceux, plus simplement executes, que
Mino da Fiesole. Bien souvent repete, avec l'on trouve ~a et la sur les pierres. Du reste,
quelques variantes, dans divers pays, il ne â cette meme epoque, l'habitude est de plus
se voit pourtant pas en Transylvanie, jusqu'â en plus repandue, en Transylvanie et en Ga-
cette epoque; on pourrait donc le considerer licie, de faire figurer des signes lapidaires,
comme un exemple tres rare ou unique, d'in- accompagnes on non d'initiales, sur des ecus-
fluence directe italienne. Qui peut l'avoir sons, comme des armoiries.
sculpte? Nous n'avons aucun indice a ce Ces signes lapidaires sont interessants en
sujet; l'eglise de St. Demetre ne montre, du ceci qu'ils pourront nous permettre, peut
reste - actuellement - aucun autre signe d'in- etre, de trouver les noms des maîtres tail-
fluence de la Renaissance et tous les autres leurs de pierre qui ont travaille en Moldavie.
ETUDE DES DETAILS
Les archives de plusieurs villes de l'Europe cale des coupoles, et surtout de ceHe du Pan-
Centrale ont garde des registres de confrerie; tocrator, est presque toujours marquee par
leur Hude pourrait amener d'interessantes des dalles speciales, souvent en marbre. Cel-
identifications. les de Probota sont les plus riches; elles
Le dallage des eglises est en plaques sont de plusieurs couleurs et forment au
de pierre, generalement carrees. La verti- centre une sorte de marquetterie.
Fig. 422. Baia. Vedere despre sud a pridvorului. (C.)
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice

CHAPITRE V
LES TOMBEAUX
Une des caracteristiques de l'epoque que mais en general, la majeure partie des pier-
nous etudions, est d'accentuer le caractere res tombales sont executees d'une fa~on
de lieu de sepulture de certaines des eglises beaucoup plus gauche et sont d'une con-
et surtout de celles des monasteres. ception beaucoup moins artistique.
Le fait de destiner un compartiment deter- Les pierres meme, preparees pour Pierre
mine pour les tombeaux montre une ten- Rareş et pour la princesse Helene, sa femme,
dance el considerer cette eglise comme spe- sont d'un dessin sans elegance et sans vi-
cialement liee el l'âme du fondateur et el gueur, monotone et confus.
celles de sa famille. C'est la «zadouchbina» Si le canevas des motifs est encore sou-
serbe. Du temps d'E:tienne le Grand on trouve vent le meme que celui des anciens modeles,
tout au plus des baldaquins pour abriter les la fa~on de les traiter est orientale, surtout
tombeaux; el present c'est la voute de la en ce qui concerne les fleurs.
piece entiere qui en tient lieu. C'est le cas Toutefois, de temps en temps, apparaît
de Probota, entre autres. une dalle d'un dessin libre et largement
Mais le principe du baldaquin, persiste traite et sculptee d'une main sure.
plus ou moins. A Homor, les dalles sepulcrales Le caractere oriental des motifs ornemen-
sont el demi-abritees par des niches, sorte taux va en s'accentuant avec le temps.
d' arcosolia, menagees dans le mur; - el Bis- Les pierres sont toujours en forme de
tritza de meme. rectangle allonge, souvent plus larges el une
Les dalles funeraires sont quelquefois pla- extremite qu'el l'autre; une bande, de 10
cees sur un soc1e, plus ou moins haut et el 15 centimetres de large, court sur les
plus ou moins orne; mais generalement, quatre câtes et contient l'inscription dont
elles sont el ras de sol ou el peu pres. La les caracteres sont toujours en relief.
piece des tombeaux ne suffisant en gene- Dans le champ central, ainsi delimite, se
ral pas, ou les trouve aussi dans le pro- deroule une ornementation florale plus ou
naos et dans l'exonarthex. moins stylisee. Ces motifs decoratifs sont
Le style et la fac ture de la taille ne sont certainement inspiree des etoffes d'apparat
en general plus les memes que du temps dont on couvrait les tombeaux et ce sont
d'f:tienne le Grand. On trouve, il est vrai, les volutes des brocarts et les fleurs des
un certain nombre de dalles qui sont plus etoffes orientales qui sont imitees sur nos
ou moins copiees sur celles de cette epoque, dalles.
CHAPITRE VI
LA PEINTURE
A l'epoque de Pierre Rareş, et apres lui, en 1537, ainsi qu'en font foi deux inscrip-
nous trouvons frequemment des fresques dont tions.
la date est fixee par des inscriptions, ce qui Voronetz, dont le naos a ete decore du
n'etait pas le cas du temps d':E:tienne le Grand. temps d':E:tienne le Grand, a eu son pronaos
Si ce n'etait les retouches et les couches peint en 155°; l'exonarthex et l'exterieur
de nouvelles peintures couvrant, dans une un peu apres. La date de 1547 que donne
certaine mesure, les anciennes, l'etude de l'inscription du fdndateur de l'exonartex,
ces fresques serait donc relativement aisee. qu'il a fait aussi decorer de fresques ainsi
Ces retouches sont de peu d'importance que l'exterieur de l'eglise, ne se rapporte,
lorsqu'il s'agit de juger de la composition evidemment, qu'el la construction de ce «prid-
ou de s'occuper de l'iconographie puisqu'el- vor». On n'aurait pas laisse non peint le pro-
les respectent toujours les anciens sujets ; naos, lorsqu'on peignait le reste de l'eglise.
il n'en est evidemment plus de meme, lors- Puis vient chronologiquement St. Demetre
qu'il s'agit de juger de la qualite artistique de Suceava, dont les fresques ne sont pas
des peintures, du coloris, des expressions. datees.
C'est surtout pour les tableaux votifs, si On a decouvert el Arbora, construite en
interessants comme documents, que cet in- 1502, une inscription qui donne un nom
convenient est sensible. de peintre: Dragoş, et une date: 1541. Mais,
Les fresques de l'eglise de Dobrovătz, con- il y a des motifs de croire que l'eglise a ete
struite par :E:tienne le Grand, sont datees par au moins partiellement peinte el l'epoque de
une inscription; elles ont ete executees entre sa construction. Les travaux de Dragoş doi.
1527 et 1531. vent etre une refection partielle de l'inte-
Probota a ete terminee en octobre 1530. rieur et probablement la peinture l'exterieur.
Si sa decoration murale a ete executee im- De meme Bălinesti, de 1499, a ete peinte
mediatement, ses peintures seraient avec cel- el l'exterieur el une epoque indeterminee mais
les de Dobrovătz les plus anciennes du nou- de quelque temps, posterieure. Sa belle fa-
veau regne. c;ade de briques et de disques de terre cuite
11 en est de meme pour Homor; quoique, emaillee n'etait certainement pas faite pour
ici, au moins en ce qui concerne l'exterieur, etre cachee par des enduits.
on pourrait penser que la peinture a quelque Dans la forteresse de Hotin, la chapelle
peu tarde, parcequ'elle avait el l'exterieur, montre encore quelques restes de fresques
sous la couche de fresques, cette imitation qui pourrait bien etre du milieu du XVI-e
peinte de briques emaillees, dont nous avons siecle, a en juger par certains ornements
parte. frequents el cette epoque.
Baia, de 1532, n'a pas sa peinture da- La chapelle du clocher de Bistritza, ou la
tee, mais Moldoviti'a (de 1532) a ete peinte tradition attribue certains travaux au regne
24'
de Rareş, a des fresques recemment decou- scientifiquement conduits, nous auront rendu
vertes qui paraissent appartenir el son partout les peintures primitives que nous
epoque. pourrons nous prononcer en connaissance
A Roman, el l'eglise episcopale terminee de cause. Jusqu'alors, on pourrait essayer
en 1550, de tres interessantes fresques qu'on de grouper ces fresques de la fa~on suivante:
vient se retrouver sous des couches plus D'abord Probota, Homor, Moldovitza et Vo-
nouve11es, presentent les caracteres de ce ronetz. Un deuxieme groupe comprendrait
meme XVI-e siecle. Dobrovătz, St. Demetre de Suceava (et peut
Au dessus de l'entree du monastere de etre St. Georges).- Enfin Sucevitza repre-
Probota, se trouve une fresque representant senterait le troisieme.
les donateurs, fresque qui est tres probable- Les autres peintures pourraient se ra-
ment de l'epoque el laque11e a ete placee tacher el tel ou tel de ces groupes d'une
l'inscription, soit 1550. facron moins nette.
L'ancienne peinture de la grande eglise de Arbora para it rester isolee, ainsi que le
Bistritza a disparu. Neanmoins on a trouve pronaos et l'exonarthex de Roman.
dans l'exonarthex, el droite et el gauche de la
porte du pronaos, deux grandes icones peintes
el fresque et datees de 1590. Si nous examinons les caracteres gene-
Râşca et Slatina sont trop repeintes - re- raux de la peinture de ce XVI-e siecle, par
cemment - pour pouvoir en faire etat. rapport el ce11e de l'epoque precedente, nous
St. Georges de Suceava, de 1514-1522, a remarquerons en premier lieu, qu'e11e se
un exonarthex fait, d'apres une inscription, preoccupe beaucoup moins du soin de s'a-
en 1579. La peinture de cet exonarthex serait dapter aux lignes de la construction et
donc posterieure el cette date. Mais quant el d'etre, en quelque sorte, l'auxiliaire de l'ar-
ceHe de l'exterieur des fa~ades, il y a doute. chitecture.
C'est un probleme el etudier. Ce fait est surtout frappant ci l'exterieur.
La peinture du pronaos et de l'exonarthex Il n'y a guere d'exception qu'aux absides, ou
de Neamtz pourrait se placer pareillement la presence des arcades aveugles,- element
vers cette epoque, de meme que les fresques trop accentue pour etre totalement neglige-
de Radautz. oblige le peintre il en tenir compte. Nean-
Enfin avec Sucevitza - peinte vers 1595- moins on observera la tendance ci etablir,
nous entrons dans une phase nouve11e. On y meme ici, des theories de personnages qui
constate de sensibles differences par egard se deroulent horizontalement, malgre la ver-
aux peintures precedentes et des traces in- ticalite de ces arcades.
deniables d'influences russes font qu'on est Du temps d'f:tienne le Grand, la peinture
plus tente de grouper ces fresques avec etablissait une decoration de parois ou de
ce11es du temps suivant qu'avec ceHes du panneaux; sous Rareş, la composition d'en-
passe. semble disparait, l' ornementation cede le
Le groupement chronologique que nous ve- pas el l'enseignement religieux. Le sentiment
nons de faire en nous basant sur les dates des de la grande decoration architecturale se
monuments dates et sur des analogies pour perd.
ceux qui ne le sont pas, a evidemment un C'est un fait du meme genre que celui
caractere aleatoire, el cause des retouches que signale Mr. Gabriel Millet au Mont
dont nous avons parte. Ce n'est evidemment Athos, el la meme epoque, au moment ou
que lorsque des lavages, inte11igemment et l'ecole cretoise commence ci y travailler.
LA PEINTURE 373
En meme temps la qualite artistique de la Ce qui s'impose en general, â premIere

peinture diminue aussi; les expressions des vue, sur les fas;ades, ce sont, sur la paroi du
figures perdent de leur sentiment et de leur sud, l'arbre de J esse, facilement reconnais-
profondeur, et la tonalite generale et l'har- sabIe â 1'entrelacement de branches qui
monie des couleurs ne satisfont plus 1'oeil monte du socle jusqu'â la corniche et 1'hymne
au meme deg're. La vivacite des couleurs et acathiste dont fait frequemment partie, dans
la juxtaposition des couleurs arrivent vers le dernier registre du bas, le siege de Con-
la fin du siecle - â Sucevitza - â un effet stantinople par les Turcs. Cet evenement,
general bien moins tranquille. d'une telle portee et d'un tel retentissement
dans tout le monde chretien, prend ainsi
place parmi les representations religieuses,
Le groupement des sujets est â peu pres au lieu du siege de 626 par les Avares et les
le meme qu'â l'epoque d'f:tienne le Grand, Perses, sous le regne de l'empereur Hera-
mais l'augmentation du nombre des pieces, clius, siege â l'occasion duquel cet hymne
l'agrandissement de 1'eglise, entrainent na- a ete compose.
turellement une plus grande variete et l'in- Un sujet frequent, aussi bien â l'exterieur
troduction de nouveaux sujets. Parmi ces qu'â l'interieur, est la legende de St. Jean
nouveaux sujets, il y en a qu' on pourrait le Nouveau, martirise â Cetatea Alba - Aker-
qualifier de sujets d'actualite, de temps et man - d'ou ses reliques ont ete amenees â
de lieu, comme le sont les legendes de saints Suceava par le prince de Moldavie, Alexan-
locaux et les representations de scenes histo- dre le Bon; c'est donc un sujet specifique-
riques dont nous reparIerons plus tard. ment moldave.
A l'interieur, la peinture continue a etre On remarquera aussi les theories dont
adaptee au caractere de la partie de l' eglise nous avons parIe, qui se dirigent vers le
ou elle se trouve. On peut dire, en general, que centre de la -g~rande abside et qui ne sont
le fidele qui entre dans l'eglise est petit â petit donc pas des representations de saints isoles,
prepare au recueillement necessaire. Il trouve mais des compositions horizontales, la ce-
sur sa route des sujets de plus en plus re- leste liturgie, l'Etimasie et d'autres.
ligieux et d'un sens plus profond. Et de A Arbora, entre autres, ces compositions,
m~me que de l'entree et jusqu'â l'autel, il y malheureusement assez effacees, sont d'un
a une croissante gradation des pensees religi- dessin tres elegant et plein de vie; c'est une
euses, il existe de meme du bas vers le haut, des fresques les plus decoratives que nous
une croissante exaltation des sentiments. ayons.
Les sujets des rangs inferieurs sont plus Sur la fas;ade ouest, - rarement au sud
pres de l'homme, tandis que les voiites, qui ou au nord, - se voit le jugement dernier qui
representent le ciel, nous montrent la mere occupe toute la paroi; on encore l' echelle de
de Dieu et le Christ, qui sous les traits du St. J ean Climax qu' on appelle commune-
Pantocrator, apparait dans toute sa majeste, ment «les douanes de l'espace».
dans la coupole du naos, entoure des sym- Il est bien entendu qu'il n'y a aucune
boles et des choeurs angeliques. regIe rigide dans les representations de ces
La gradation â l'exterieur est moins af- sujets ni au sujet de leur emplacement; les
firmee, mais elle existe neanmoins, les ab- gUldes de la pemture, les «Herminies», dont
sides et surtout la grande abside jouant un les indications etaient plus ou moins suivies,
role â peu pres analogue â celui de l'autel sont loin d'etre des codes, comme on l'a
â l'interieur. souvent cru, mais bien plut6t des aide-me-
moire, et les peintres moldaves ne se sont pas vetements classiques, â longs plis, mais en
fait faute d'introduire les variations qu'ils ce qui concerne les personnages des scenes
jugeaient bonnes. secondaires, les gens du peuple, les soldats, les
bourreaux dans les scenes de martyre, nous
leurs voyons des costumes tres differents de
Pour tâcher d'etablir les relations. et les l'antique ou des costumes des manuscrits.
caracteristiques de cette peinture moldave Ils sont fantaisistes et se rapprochent sou-
du XVI-e siecle, la premiere comparaison qui vent du costume populaire du pays. Il y a â
s'impose est ceHe qu'on peut faire avec les ce point de vue un rapprochement â faire
peintures du Mont Athos, dont un grand avec les peintures russes. On voit aussi appa-
nombre d'eglises ont ete justement peintes raître le costume turc et ceux d'autres pays.
au XVI-e siecle, et quelques unes d'entre Les expressions des visages de ces perso-
elles, aux frais des princes Moldaves, Pierre nages sont aussi plus variees et quelquefois
Rareş, Alexandre Lăpuşneanu et la prin- caricaturales; les mouvements sont plus li-
cesse Roxandre, sa femme. Ce sont: le ca- bres. En un mot, on s'eloique de plus en
tholicon et la trapeza de Dionisiou et le ca- plus de la convention et on tend â se rap-
tholicon de Dochiariou. procher de la nature.
A premiere vue, il y a une certaine simi- Des caracteres purement pittoresques ap-
litude dans la distribution des sujets; les paraissent dans cette peinture moldave, ca-
peintures des exonarthex athonites se re- racteres qui ne se rencontrent pas, ou sont
trouvent generalement â l'exterieur des egli- excessivement rares, â l'Athos ou dans les
ses moldaves; de meme il y a, dans les Balcans â cette epoque.
grandes lignes, une certaine analogie da!1s Dans la vie de St. Jean le Nouveau, par
les groupements du pronaos, du naos, de exemple, nous voyons parmi les architec-
l'autel. Mais lorsqu'on y regarde de plus tures des fonds, des eglises typiques molda-
pres, ce tte parente du premier moment dis- ves. Les fresques recemment retrouvees â
parait et les differences se remarquent de Roman nous montrent dans la vie de St.
plus en plus et nous amenent â la conclusion Georges ou dans ceHe de St. J ean Baptiste
que ce ne sont certainement pas des peintres des scenes pleines de vie et de mouvement;
athonites qui ont decores les eglises molda- dans celle de St. Nicolas, il y a d'evidentes
ves du XVI-e siecle, ni bien entendu les representations des rives du Bosphore et les
peintres moldaves qui ont peint les fresques navires dont le saint chasse les diables, sont
de l' Athos, fresques dont les auteurs sont en de vraies caravelles de l'epoque. L'une d'elles
general connus. portent sur ses voiles gonf1ees les grandes
Parmi les points de difference, nous croix rouges genoises de San Giorgio.
noterons les costumes des personnages. Au Les sieges de Constantinople, si souvent
Mont Athos, tous portent les vetements clas- representes sur les murs des eglises moldaves,
siques antiques ou des vetements tres rap- nous montrent aussi cette tendance vers plus
proches de l'antique. Les saints militaires de pittoresque.
seuls y montrent un certa in meIange de for- Tandis qu'au Mont Athos les expressions
mes antiques et de formes byzantines; ces des visages et les attitudes sont plus c1as-
saints sont representes chez nous aussi, avec siques - plus simples, plus nobles, plus ce-
ces memes costumes, presque stereotypes. lestes, - elles sont en Moldavie, plus ex-
Les scenes principales en Moldavie, les pressives, plus libres et plus pres de la
principaux saints sont aussi representes en realite.
LA PEINTURE 375
La facture, pareillement, est sensiblement Du reste, les relations, politiques ou au-

differente, moins soignee, moins reguliere, tres, entre ces regions bulgares et la Mol-
moins savante en Moldavie qu'al'Athos, mais davie, a cette epoque, etaient, on peut dire,
d'un effet plus interessant, plus primesautier. inexistantes, de telle fac;on qu'une influence
Enfin - et autant qu'on peut le dire de artistique ne pourrait ni de cette fac;on,
fresques en general salies de poussiere et trouver une explication.
de suie - elles paraissent plus harmonieuses, Si nous comparons les peintures moldaves
dans leur ensemble en Moldavie, comme to- avec le peu qui nous est reste de cette epoque
nalite et en somme plus decoratives. en Valachie (eglise episcopale de Curtea de
Ces caracteres sont, croyons nous, suffi- Argeş, eglise du cimetiere de Cozia) nous
sants pour nous faire la convinction que les observerons plus de parente qu'avec celles
peintres des eglises moldaves du XVI-e siecle de l'Athos. La technique, en tout cas, est
n'etaient pas de la meme ecole que les pein- la meme.
tres athonites,-qui appartenaient alors a 1'e- La peinture serbe de cette epoque est peu
cole cretoise - meme si quelques uns d'en- connue et peu etudiee; nous ne pouvons
tre eux ont eu l'occasion d'etudier au donc pas en faire etat. Mais si l' on songe
Mont Athos. qu'on trouve en Valachie des noms de maî-
Et il y a du reste ici un fait des plus im- tres serbes comme ce Maxim, architecte de
portants a relever. Les peintures du Mont l' eglise du cimetiere de Cozia (1535-42), eglise
Athos ne sont pas en vraie fresque, mais dont les peintres ont ete David et Raduslav, -
a la detrempe, ainsi que l'a constate Mr. Ga- que le peintre de 1'eglise episcopale d' Argeş
briel Millet. Ceci exclut l'idee que nos pein- (vers 1520) se nommait Dobromir, nom ca-
tres aient pu y faire leur apprentissage, racteristique slave (et specialement serbe) -
puisque les fresques de Moldavie sont de que ce meme Dobromir, ou un autre peintre
vraies fresques et executees avec une tech- du meme nom, a travaille au monastere de
nique parfaite. Ainsi que nous l'avons deja Bistritza d'Oltenie, - que vers la memc
releve, leur qualite est, a ce point de vue, epoque un Maximian, de la famille des
surprenante meme, puisque exposees a toutes Brancovitch, etait Mitropolite de Valachie, -"
les rigueurs d'un climat severe, elles ont pu si nous nous souvenons encore des deux ma-
nous arriver apres quatre siecles, dans un riages de cette epoque, celui du prince Nea-
etat de conservation relativement excelIent. goe de Valachie avec la princesse serbe Des-
Une pareille technique ne s'improvise pas pina (Militza), et de Pierre Rare,; de Moldavie
et elle doit evidemment etre le fruit d'une avec la princesse serbe Hetene, fille du des-
!ongue tradition. Quelle est-elle et d'ou peut- pote J ean, - lorsque nous aurons reuni ces
elle nous venir? faits en un faisceau, l'hypothese ne paraîtra
Les peintures des eglises de Bulgarie, a certainement pas risquee de chercher dans
en juger d'apres celles de Poganovo (1500), les pays serbes la tradition et l'influence de-
se rapproche plus des notres que celles du terminante dans la formation de la peinture
Mont Athos, surtout en ce qui concerne la a fresque moldave - et aussi valaque.
variation des costumes. Mais ici intervient, La peinture moldave de ce siecle, presente
d'apres ce que nous dit M. Grabar, - visible toutefois aussi, - dans quelques cas iso-
dans les costumes et dans d'autres traits les - d'autres traits qui temoignent d'une
importants - une influence italienne, qu'il certaine influence italienne. Ces traces sont
attribue a l'ecole cretoise - ce qui n'est pas cependant assez faibles et rien n'indique
le cas en Moldavie. une influence directe mai bien plutot une
inf1uence indirecte, par la voie, peut etre, du au point de vue des portraits que du cos-
Mont Athos ou de la Serbie, ou encore, pour tume. Malheureusement plusieurs d'entre
certains details, par celle de la Russie. eux sont retouches et pour leur rendre toute
Le professeur Podlacha a constate ~ur leur valeur, il faudra leur faire subir un
plusieurs points la marque de 1'inf1uence consciencieux nettoyage.
occidentale sur nos fresques; il est pourtant A part les familles des princes Rareş et
revenu sur ses jugements et est d'avis, â la Lăpuşneanu, nous possedons ainsi les por-
suite d' etudes ulterieures, que cette inf1uence traits de quelques dignitaires; ce sont: le
est bien moins etendue qu'il ne le pensait. grand logothete Theodore et sa femme Anas-
Il parait y avoir plus de relations avec la tasie, le hatman Daniel, gouverneur de Su-
peinture russe. Certains details plus natura- ceava et sa femme, le Metropolite Gregoire
listes, comme gestes, expressions et costumes Roşca, et le moine Daniel.
populaires que nous avons signales en Mol- Les graffiti sont tres nombreux, et dans
davie, se retrouvent aussi en Russie, par certains endroits, abîment meme la fresque.
exemple dans les fresques de 1'ecole de Nov- Cependant plusieurs sont interessants â cause
gorod du XV-e siecle. Toutefois ces indices de leur anciennete; il y en a, de rares, de la
sont tres vagues dans les deux premiers fin du XVI-e siecle, beaucoup du XVII-e.
tiers du siecle. Vers sa fin, â Sucevitza, ils Presque toutes ces eglises portent des noms
deviennent, par contre, nets, aussi bien dans des soldats de Sobieski; quelquefois des no-
la peinture que dans l' ornementation. tices datees donnent des indications de detail
L'etude iconographique de ces peintures sur l'histoire de 1'eglise:
confirmerait aussi cette inf1uence. Les icones «En 1 677, le monastere a brUle». «En
des lunettes des portes qui representent la 1754, on a recouvert l'eglise», et d'autres
Mere de Dieu, du type fÂeovaa (umilenie) du meme genre.
pourraient aussi indiquer une certaine part
d'inf1uence russe.
On pourrait donc formuler l'hypothese En ce qui concerne le cote artistique de
suivante au sujet des inf1uences qui ont nos fresques, nous ne pensons pas qu'il
determine la formation du style de peinture atteigne la hauteur de 1'epoque d'Etienne
religieuse moldave de ce siecle: Sur l'ancien le Grand. Elles sont toutefois encore d'une
fond byzantin transmis par la Serbie, se tres bonne qualite.
greffent des inf1uences greco-thessaliennes Quelques sujets particuliers presentent des
(Georges de Tricala, Stamati Costona de qualites indiscutables de composition, de
Zacinthe), et peut etre macedoniennes, et mouvements, d'harmonie de couleurs et d'e-
des inf1uences russes, inf1uences adaptees et motion.
modifees par des peintres du pays. La profondeur du sentiment religieux est
quelquefois remarquable et l'attitude de cer-
tains jeunes saints guerriers, pleine de grâce
Parmi les elements de caractere pitto- et en meme temps d'energie.
resque et, pour ainsi dire, historique,- Les peintures des lunettes des portes trai-
avec la legende de St. Jean le Nouveau, le tees dans le genre des icones presentent, entre
siege de Constantinople, quelques d'etails autres sujets, quelques Vierges du type de
des jugements derniers ou de vies de saints, l'fÂ80vaa (umilenie), de diverses variantes,
il faut citer les tableaux votifs qui presentent de beaucoup de charme et tres emouvantes.
une grande importance documentaire, tant
LA PEINTURE 377
La partie purement ornementale rape1le, sujets j quelquefois les fonds seulement sont
par beaucoup de motifs, la decoration de refaits. Dans ce cas, la peinture peut faci-
l'epoque precedente j mais il en apparait de lement se laver. Au XIX-e siecle, on a
nouveaux aussi, nettement orientauxj ou employe dans le meme but la peinture a
bien c'est une fa~on orientale -persanne ou huile, bien plus difficile a enlever. Enfin dans
ottomane - de traiter des motifs byzantins. quelques cas plus malheureux, le peintre mo-
L'influence de la Renaissance se fait aussi derne a enleve tout l'enduit et a tout refait.
sentir dans quelques frises decoratives, in- Nous signalerons encore le fait que sur
fluence peut etre venue quelquefois d' Occi- quelques fresques les aureoles des saints
dent, mais probablement plus souvent par sont en relief.
la Russie.
Certains ornements plus simples, de na-
De ce qui precede, nous pouvons conclure
ture geometriques, imitent des marquette-
qu'il a existe dans ce siecle une ecole de
ries de diverses couleurs.
peinture moldave, maîtresse d'une excel-
lente technique. E1le a eu un double but: de
La technique, ainsi que nous l'avons deja religiosite en premier lieu et de decoration
dit, est ce1le de la vraie fresque. Les repara- en second. Mais en meme temps les peintres
tions ont ete faites, en enlevant tout l'en- de ce temps se sont sentis attires par la
duit et en le refaisant avec la peinture «al nature et ils ont mele des traits pittoresques
fresco». et realistes au fonds general, spirituel et
Des couches nouvelles ont ete souvent mystique. Il y a donc, a ce moment, un
executees el la detrempe en resplictant les changement, surtout de principes.
Fig. 423. Ornament zugrăvit.

CHAPITRE VII
LE MOBILIER
Il ne nous est rien reste du mobilier de ressemblent el certains motifs georgiens ou
l'epoque d':E:tienne le Grand, mais au XVI-e russes. D'autres ornements d'un style plus
siecle il n'en est plus de meme, et nous vague, une sorte de gothique abâtardi, se
trouvons un certain nombre de pieces que retrouvent sur une table de l'h6tel de ville
l'on peut silrement dater de ce temps, ce de Bartfeld, de l'ancienne Hongrie du nord,
qui nous permet de nous faire une idee de (actuellement en Tchecoslovaquie).
]'etat de cet art el cette epoque. L'examen de cette ornementation nous
Probota a conserve un siege dit «princier», amene el la conclusion que l'artiste qui a
un tetrapode (pupitre) et une table. Mol- travaille pour le prince (le dossier du siege
dovitza possede un siege princier, Voronetz porte les armes du pays) etait originaire de
un fauteuil et des stalles, dont une inscrip- cette region ou du nord de la Transylvanie.
tion permet de fixer la date (entre 1547 et Cette hypothese est d'autant plus plausible
1564); d'autres stalles plus modestes por- que Pierre Rareş lui meme possedait dans
tent celle de 1577; puis vient un autre fau- cette region, un domaine etendu.
teuil el Homor et un siege princier el Slatina. Les autres meubles de cette serie sont
L'examen et la comparaison de ces meu- beaucoup plus modestes et leur ornementation
bles permet de considerer le siege de Mol- s'inspire plus ou moins de celle de ce siege.
dovitza comme plus ancien que les stalles On trouve encore el Moldovitza, el Voro-
de Voronetz. netz, des fragments d'iconostases d'une belle
Les meubles de Probota copient dans leurs facture qui ne sont pas aussi anciens, mais
details des ornements de l'eglise episcopale qui pourraient bien etre des environs de
d' Argeş (1517-1520); et le slege de Slatina 1600, ainsi qu'un autre fragment provenant
est d'un style analogue el celui de Probota. de Slatina.
Le siege princier de Moldovitza est un Il en est de meme d'une table octogonale
curieux melange des motifs ornementaux les et d'un «pomelnic» (obituaire) de Moldo-
plus divers; il y en a de gothiques, de by- vitza. Du reste, el Homor et el Moldovitza, les
zantins ou plus generalement orientaux, grandes croix qui couronnent les iconostases
d'autres geometriques, des rinceaux romano- sont datees par des inscriptions, l'une de
byzantins, d'autres persans ou ottomans qui 1590 et l'autre de vers 1593.
CHAPITRE VIII
LES MAITRES
A l'epoque d':E:tienne le Grand, les maîtres fois, au contraire, pour la construction d'un
constructeurs sont venus d'abord de Galicie; bain turc a Iassy, Lăpuşneanu, ecrit qu'il a
mais a partir de 1480, environ, il est tres l'architecte special qu'il lui faut et il de-
probable qu'il a commence a en venir de mande des aides.
Transylvanie. A part les maîtres ma~ons dont les noms
Au XVI-e siecle, on possede d'assez nom- nous sont connus par ces documents, nous
breux documents, desquels il resulte que les possedons encore de nombreux signes lapi-
maîtres ma~ons et tailleurs de pierre ve- daires dont les uns, ccJinme nous l'avons
naient de Transylvanie et d'une fa~on plus signale, sculptes avec soin sur des ecussons,
precise, de Bistritza. La chose est, du reste, designent evideminent l'architecte de l'oeu-
naturelle, etant donne les relations continues vre. On peut esperer retrouver, par cette
de nos princes avec cette region ou Pierre voie aussi, des noms de maîtres; l'emploi
Rareş etait maître de plusieurs localites. de ces signes indique en tout cas qu'ils ve-
Cette question a ete etudiee en detail 1 ) et naient des pays situes a l'Occident de la
nous n'en donnerons qu'un tres succint re- Moldavie.
sume. A partir de 1529, nous voyons Pierre On peut tirer, de la correspondance echan-
Rareş en correspondance avec la ville de gee entre nos princes et la ville de Bistritza,
Bistritza et demandant des maîtres archi- quelques interessantes conclusions, au sujet
tectes ou aides pour les travaux qu'il fai':' de l'organisation du travail. Il paraîtrait que
sait executer. Apres lui, son fils Iliaş en- le travail se faisait - pour parter en termes
tretient de meme une correspondance dans actuels-, en regie, par des tâcherons, ou en
le meme but, puis Alexandre Lăpuşneanu et regie directe. Un prepose du prince, - quand
Pierre le Boiteux. Une serie de noms nous il s'agissait des bâtisses qu'il faisait lui
sont ainsi connus. Un long proces qui a meme edifier - eveque ou autre dignitaire,
dure plus de vingt ans, nous apprend le avait la charge du travail; il devait veiller
nom d'un de ces maîtres ma~ons qui etait a ce que les ouvriers eussent ce dont ils
etabli a Suceava, c'est Jean le Ma~on, Hans avaient besoin pour leur entretien person-
Maurer, Iohannes Murator, Murarius, La- nel et pour leur travail.
picida ou Cementarius; il avait construit un En resume, les ouvriers qui venaient de
edifice qui s' etait ecroule; de la le proces. Transylvanie etaient en premiere ligne des
Il resulte de cette correspondance qu'il tailleurs de pierre; ils trouvaient en Moldavie
existait bien des ma~ons locaux en Mol- des ma~ons au courant des methodes by-
davie, mais qu'ils ne repondaient pas a tous zantines locales, ce qui explique la persis-
les desirs des constructeurs princiers. Une tance de principes, de formes de voUtes et
de certains procedes byzantins, a cote des
1) Al. Lăpedatu. Bul. Corn. Mon. Ist., 1912. formes et des principes gothiques.
En ce qui concerne les peintres, la pe- scriptions sont en slavon, langue de l'eglise
nurie de noms connus est aussi grande et langue officielle de l'epoque.
qu'â l'epoque d':E:tienne le Grand. Un do- Le professeur Podlacha cite l'cxistence â
cument nous donne le nom d'un Thomas, Suceava, en 157 o, d'une confrerie de pein-
sous le regne de Rareş. Nous avons trouve tres, un «Zugrafskoe Bratstvo», pour la
â Arbora le nom de Dragoş en 1541. Le peinture d'ic6nes.
Marko qui â Voronetz, se donne le nom
de «pristav» (prepositus), etait-il peintre,
comme le pensent quelques auteurs? Il n'y Nous ne connaissons pas de noms des
en a pas de preuves. tailleurs de pierre qui ont travai1!e aux
A Moldovitza, la grande croix de l'ico- dalles funeraires, ni des ouvriers qui ont
nostase porte une inscription qui donne le fait les pieces de mobilier qui nous sont
nom de l'auteur; le pretre Gabriel, de Su- restees. Seule, une croix - (une crucifixion),
ceava (1593). Est-ce le peintre ou plut6t le de l'iconostase de Moldovitza, dont nous
sculpteur de la croix ? Il y a doute. avons parle plus haut, est faite par le pretre
En 1592, un peintre grec, Stamate Cos- Gabriel de Suceava, qui signe son oeuvre.
tona de Zacynthe a inscrit son nom dans
l' eglise de Râşca.
>(. * >(.
En 1559, Alexandre Lapuşneanu fait de- Les materiaux et les procedes de construc-
mander au doge de Venise des architectes tion sont â peu pres les memes qu'â l'epoque
pour la construction de ses eglises et des d':E:tienne le Grand. Nous avons signale la
peintres pour les decorer. Le doge les pro- disparition de la brique apparente, emaillee
me't, mais nous ignorons s'il en est venu; ou non, ainsi que des disques de terre cuite.
rien, en tout cas, dans les monuments ou La brique est toujours de dimensions oc-
les peintures ne denote leur presence. cidentales et â joints relativement serres en
Mais si les noms nous manquent, nous comparaison des mac;onneries byzantines.
avons vu qu'il y a des raisons de croire Les poutres de bois, noyees en chaînage
qu'une partie au moins des peintres qui dans la mac;onnerie ou formant tirants â la
ont decores les eglises de ce siecle, etaient hauteur de la naissance des arcs, se retrou-
moldaves, peut-etre moines, mais aussi lai- vent aussi au XVI-e siecle.
ques. Il faut noter la persistance caracteris-
Il ne faut pas oublier que toutes les in- tique de ce procede byzantin.
CONCLUSIONS
Dans un precedent travail sur les eglises l' ornement - commencent â apparaître, ainsi
d'Btienne le Grand, nous avons montre 1'e- que - vers la fin du siecle - des influences
volution de l'architecture moldave et la for- russes, surtout en ce qui concerne la pein-
mation de ce style â partir de ses commence- ture et l'iconographie.
ments et jusque vers 1527. >ţ.
* >ţ.
Des necessites du culte et SUl;' une base Ces deux epoques que nous avons decrites,
byzantine, modifiee par des inf1uences etran- ceHe d'Btienne le Grand et ceHe de ses suc-
geres, gothiques surtout, peut etre serbes et cesseurs â partir du deuxieme tiers du XVI-e
armeniennes, est resulte ce style. siecle et jusqu'â Sucevitza, vers sa fin, for-
Apres Rădăutz - encore romane - mais ment ensemble, en definitive, un tout ho-
sans lien avec la formation de notre archi- mogene et nous representent 1'evolution du
tecture, apres la Trinite de Seret, qui a style moldave proprement dit.
des caracteres byzantins meles, nous avons Plus severe, au commencement, et plus 10-
trouve la longue suite des eglises d'Btienne gique, plus souple ensuite, plus libre dans
le Grand, depuis le simple et modeste edi- la recherche des formes, tant des formes ar-
fice de Pătrăutz, jusqu'au fier monastere chitectoniques que des formes decoratives ou
de Neamtz et â la Metropole de Suceava, picturales, il est toujours original et mesure.
dans lesquels apparaissent formes le style Nous avons ainsi presente l'histoire de
et les principes de l'architecture moldave l'architecture religieuse moldave des com-
de cette epoque. mencements jusqu'â la fin du XVI-e siecle.
Dans le siecle que nous venons â present
d'etudier, ce style a encore evolue, si pas A ce moment intervient un changement
beaucoup dans ses lignes principales, du important.
moins avec vie encore et avec vigueur. Avec l'extinction de la lignee des descen-
Des modifications assez importantes se dants de Pierre Muşat, et avec l'avenement
produisent, changements, mais non deca- au trone de Moldavie, d'un prince d'origine
dence. Si certains details se peuvent discuter, valaque, s'introduisent - des la construc-
si l'on peut se demander si, theoriquement, tion de l'eglise de Galata - des elements
les fa~ades enduites ne constituent pas une valaques, c'est â dire, une forte influence
regression, par rapport aux fa~ades appa- byzantine, sans toutefois que les principaux
rentes, on ne peut toutefois nier que nous elements moldaves, trop bien enracines,
ne soyons encore dans une bonne epoque soient encore abandonnes.
et que les nombreux monuments de ce Dragomirna, vers la meme epoque, in-
temps ne soient dignes de ceux qui les ont troduit des elements orientaux, - armeno-
precedes. georgiens et russes.
Au grand courant byzantino-gothique, se Ces elements et ces influences ne modifie-
mele un petit affluent Renaissance et des ront pas, des l'abord, d'une fa~on fonda-
elements orientaux - dans le domaine de mentale, le style moldave, dans ses lignes
constructives. Mais au cours du XVII-e floraison de l'architecture moldave et que,

siecle, il y aura d'autres etements plus va- ce qui va suivre, - malgre l'importance et
ries dont l'introduction contribuera â rom- la richesse de monuments tels que Drago-
pre la continuite et â donner aux eglises mirna ou les Trois Hierarques de Iassy,-
moldaves de nouveaux aspects. constitue neanmoins une ere d'une qualite
C'est pourquoi nous pensons qu'avec la artistique diminuee et indique le .commen-
fin du XVI-e siecle se termine l'epoque de cement d'une epoque de decadence.
Fig. 424. Probota. Uşa de intrare în pridvor. (C.)

TABLEAU CHRONOLOGIQUE
DES PRINCES DE MOLDAVIE
JUSQU'A LA FIN DU XVI-e SIECLE 1)
Bogdan 1360-1364 (1) Etienne V Lăcustă 1538 - 1540

Latzko, vers. . . 13 64-137 2 Alexandre III Cornea 1540 - 154 1
Jurg Koriatovitch, vers 1372-1377 Pierre IV Rare,. 1541-1546
Etienne 1 1378 - 137.. nia, II ..... 1546-1551
Pierre 1 Mu,at . vers 1378-1393 Etienne VI Rare, 1551-1552
Roman 1 . . . . vers 1393-1394 Jean Joldea 155 2
Etienne 1 (?) 1394-1400 Alexandre IV Lăpu,neanu 1552-1561
Iuga 1399-1400 Jean II Heraclide . . . . 1561-1563
Alexandre le Bon 1400-1433 Etienne VII Tomşa ... 15 63-1564
Iliaş . . . . 1433-1434 Alexandre IV Lăpu,neanu 1564-1568
Etienne II 1434-1435 Bogdan IV . . . . 1568 - 1572
Iliaş et Etienne . 1435-1443 Jean III le Terrible . . 1572 - 1574
Etienne II (seul) 1443-1447 Pierre V le Boiteux . 1571-1577
Roman II 1447-1448 Jean IV (Fer-a-cheval) 1577
Alexandre II 1448 Pierre V le Boiteux 1578-1579
Pierre II . . 1449-1449 Jean le Saxon 1579-1582
Alexandre II 1449 Pierre V le Boiteux 1582-1591
Bogdan II 1449-145 1 Aron le Tyran 159 1- 1592
Pierre III Aron 145 1- 1457 Alexandre, le Mauvais. 159 2
Alexandre II, en lutte avec Pierre Aron 145 1- 1455 Pierre VI, le Cosaque . . . . . 159 2
Etienne III le Grand 1457-1504
Bogdan III le Borgne 1504-1517
Etienne IV le Jeune . 1517-1527 Les noms en caracteres gras sont ceux des princes
Pierre IV Rare,. . . 1527-1538 cites dans cet ouvrage.
1) D'apres N. Iorga. Geschichte des rurnănischen Volkes II, pag. 534.

BIBLIOGRAFIE
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice M elchisedec. Cronica Romanului.
cu articole de N. Iorga, Al. Lăpedatu, N. G. Millet. Le Mont Athos. Les peintures.
Ghika-Budeşti, D. Dan şi alţii. I. Nistor. Die auswartigen Handelsbeziehun-
G. Balş. Bisericile lui Ştefan cel Mare. Bul. gen der Moldau.
C. M. Ist. 1925. 1. Nistor. Handel und Wandel in der Moldau.
G. Balş. Inceputurile arhitecturii bisericeşti V. Podlacha. Malovidla Scienne w Cerk-
din Moldova. wiach Bukowiny.
G. Balş. In «Catalogue de l'exposition d'Art V. Podlacha. Bulletin de la Societe polonaise
Roumain» el Paris, 1925. pour l'avancement des sciences, 1912.
N. Bogdan. Iaşi. V. Podlacha. Das heilige Abendmahl in den
D. Dan. Mănăstirea Suceviţa. Wandgemalden der Kirchen der Buko-
N. Ghika-Budeşti şi G. Balş. Mănăstirea wina, in Kunstgeschichtliches J ahrbuch
Probota. der k. k. Central-Comission, 1910.
Goilav. Bisericile armene de prin ţările Ro- V. Podlacha. Abendlandische Einflusse in den
mâne, în Revista pentru Istorie, Arheo- Wandmalereien der gr.-or. Kirchen in der
logie şi Filologie, 1911. Bukowina, in Zeitschrift fur christliche
V. Grecu. Eine Belagerung Konstantinopels Kunst, 1911.
in Byzantion, 1. V. Podlacha. Die «gott1iche Liturgie» in den
N. Iorga. Inscripţii din bisericile României Wandmalereien der Bukowiner Klosterkir-
I şi II. chen, in: Zeitschrift fur christliche Kunst,
N. Iorga. Istoria bisericii româneşti. 19 10 .
N. Iorga. Studii şi documente. Polak. Das armenische Kloster Zamka bei
N. Iorga. Sate şi mănăstiri. Suceava in Jahrbuch des Buk. Landes-
N. Iorga. La Roumanie pittoresque. museum, 1909, pg. 54.
N. Iorga şi G. Balş. L'Art Roumain. Puig y Cadafalch. Les eglises de Moldavie.
Dr. C. Istrati. Despre cetatea Hotinului. Congres de byzantinologie de Bucarest,
K ozak. Inschriften aus der Bukovina. 19 2 4.
E. K iihlbrandt. Die ev. Stadtpfarrkirche In Romstorfer. Die moldauisch - byzantinische
Kronstadt. Baukunst.
Al. Lăpedatu. Monumentele României. Romstorfer. Einwolbung und Dachform der
O. Luţa. Legenda Sf. Ioan cel Nou dela moldauischen Kirchen.
Suceava în frescurile dela Voroneţ. Co- Romstorfer. Diferite comunicări în Mitthei-
drul Cosminului, 1924. lungen der k. k. Central-Comission şi în
Melchisedec. Notiţe Istorice şi archeologice. J ahrbuch des Bukowiner Landesmuseum.
M elchisedec. O vizită la câteva mănăstiri şi V. Roth. Geschichte der deutschen Baukunst
biserici antice din Bucovina. in Siebenburgen.
TABLA DE MATERII
Cuvant InaInte . . . . . . . .
A A •
6 Biserici cu date incerte:
Cotnari: biserica catolică 166
Capitolul T. Descrierea bisericilor II Zamca . . . . . . . 171
Probota . II Sf. Cruce din Suceava 176
Homor . 21 Hacigadar . . . . . . 179
Moldoviţa 3I Pângăraţi. . . . . . . 180
Baia . . 39 Capitolul II. Mănăstirile. 189
Sf. Dumitru din Suceava 46 Capitolul III. Formele. 222
Coşula. . . 56 A. Formele interioare (Planul şi boltirile) 222
Horodniceni 62 B. Formele exterioare (Faţadele). 225
Biserica Dancu din Iaşi. 66 C. Dimensiuni şi proporţiuni 228
Sf. Dimitrie din Hâr1ău 68 D. Clasificarea. . . . . . . 229
Zăhăreşti . . . . . . . 72
Râşca. . . . . . . . . 76
Capitolul IV. Cercetarea amă..
Sf. Paraschiva (Domnească) din Târ-
nuntelor.. . . . . . . " 230
guI Frumos . . . . 80
Capitolul V. Mormintele.. 268
Paraclisul Hotinului 84
Capitolul VI. Zugrăveala. . 271
Pridvorul Voroneţului. 88
Capitolul VII. Mobilierul. 306
Episcopia Romanului . 91
Capitolul VIII. Meşterii şi me..
Sf. Gheorghe din Botoşani 103
todele de construcţie. . . . . 3I 8
Materialele întrebuinţate şi metodele
Văscrisenia din Suceava 110
de lucru. . . . . . . . . 332
Uspenia din Botoşani. 115
Bistriţa . . . . . . . . 120 Capitolul IX. Concluzii. 324
Pridvorul Rădăuţilor . . 131 Capitolul X 326
Turnul bisericii Sf. Dumitru din Su- Anexa 1. Pietrele de mormânt de la
15 2 7 la 159 2 . . . . . . 342
ceava . . . . . 139
Anexa II.
Putna . . . . . . 141
Anexa III. Inscripţii slavone. 347
Precista Romanului . 141
Slatina . . . . . ." 152 Resume. (Rezumat în limba franceză) 350
Pridvorul bisericii Mănăstirii Neam- Bibliografia. . . . . 384
ţului . . . . . . . . . . . . 152 Tabla de materie.. . . . . . . 385
Pridvorul bisericii Sf. Gheorghe din Tabla ilustraţiilor.. . . . . . . 386
Suceava. 154 Repertoriul numelor de biserici,
Suceviţa . . . . . . . . . . . . . 157 localităţi şi ţări citate. 394
Buletinul Comlsiunii lIIonumentelor Istorice 25

TABLA ILUSTRAŢIUNILOR
Pagina
Titlul. Pisania mănăstirii Probota (C.) 29. Moldoviţa. Peretele sud al pro-
Figura 1. Biserica mănăstirii Probota naosului, văzut din afară 34
(C.). . . . .. 8 30. Moldoviţa. Vedere spre altar (H.) 35
2. Pomelnicul din altarul Probotei 9 31. Moldoviţa. Uşa pronaosului (H.). 36
3. Vederea bisericii din Probota . 12 32. Moldoviţa. Uşa gropniţei 37
4. Probota. Secţia longitudinală a bi- 33. Moldovlţa. Uşa naosulul (H.) . 38
sericii 13 34. Moldoviţa. Pisania . . 39
5. Probota. Planul bisericii. . 14 35. Baia. Vederea bisericii din spre sud
6. Probota. Secţia transversală prin est (C.) .. . 40
naos 15 36. Baia. Vederea bisericii din spre
7. Probota. Planul turlei bisericii. . 16 vest ( C . ) . .
8. Probota. Elevaţie laterală. 17 37. Baia. Vedere înainte de restaurare
9. Probota. Peretele est al pronaosu- 38. Baia. Secţia longitudinală a bise-
lui cu uşa 18 ricii 43
10. Probota. Pisania bisericii (C.) 19 39. Baia. Planul bisericii 43
I I . Probota. Bolta pronaosului 20 40. Baia. Uşa pronaosului (C.) 44
12. Homor. Vederea bisericii 21 41. Baia. O fereastră (C.) 45
13. Homor. Ruina vechei biserici 22 42. Baia. Pisania . . 46
14. Homor. Secţia longitudinală a bi- 43. Sf. Dumitru din Suceava. Vederea
sericii. . 23 bisericii. . . . 47
15. Homor. Planul bisericii. 23 44. Sf. Dumitru. Secţia longitudinală
16. Homor. Fereastră a pronaosului . 24 a bisericii... .
17. Homor. Uşa pronaosului (H.) 25 45. Sf. Dumitru. Planul bisericii
18. Homor. Uşa gropniţei (H.) 26 46. Sf. Dumitru. Peretele de est al
19. Homor. Uşa naosului (H.) 27 pronaosului (H.) . . 49
20. Homor. Uşa scării (H.). 27 47. Sf. Dumitru. Peretele de sud al
21. Homor. Pisania 28 pridvorului (H.) văzut din afară 50
22. Homor. Pisania din pronaos 28 48. Sf. Dumitru. Bolta naosului (H.) 51
23. Moldoviţa. Vederea bisericii. 29 49. Sf. Dumitru. Bolta pronaosului
24. Moldoviţa. Secţia longitudinală a (H.) 52
bisericii. . 30 50. Sf. Dumitru. O fereastră mică (H.) 53
25. Moldoviţa. Planul bisericii 31 51. Sf. Dumitru. O fereastră mare (H.) 53
26. Moldoviţa. Planul turlei şi al tezau- 52. Sf. Dumitru. Uşa pronaosului (H.) 54
rului . 31 53. Sf. Dumitru. Pisania (H.) 55
27. Moldoviţa. Bolta pronaosului 32 54. Coşula. Vederea bisericii (C.) 56
28. Moldoviţa. Peretele sud al gropni- 55. Coşula. Vederea bisericii din spre
ţei, văzut din afară 33 vest (C.) . . 57
56. Coşula. Secţia longitudinală a bi- Paraclisul cetăţii Hotinului. Vedere

sericii. . 58 dela sud-vest . . . 84
57. Coşula. Planul bisericii 58 92 • Paraclisul Hotinului. Vedere dela
58. Coşula. Bolta naosului (C.) 59 nord. .. . 85
59. Coşula. Bolta pronaosului (C.). 59 93· Paraclisul Hotinului. Secţiunea
60. Coşula. Uşa interioară (C.) 60 longitudinală . .. . 86
61. Coşula. Uşa exterioară (C.) 60 94· Paraclisul Hotinului. Planul.. 86
62. Coşula. Pisania (C.) 61 95· Paraclisul Hotinului. Secţia trans-
63. Horodniceni. Vederea bisericii (C.) 62 versală. 87
64. Horodniceni. Secţia longitudinală a Paraclisul Hotinului. Uşa de in-
bisericii. trare... 88
65. Horodniceni. Planul bisericii 97· Pridvorul Voronetului. Vederea bi-
66. Horodniceni. Uşa de intrare (C.) sericii. .. 89
67. Horodniceni. O fereastră 98. Secţiune~ longitudinală a bisericii 90
68. Horodniceni. Pisania (C.) 99· Planul bisericii " 90
69. Biserica Dancu din Iaşi. Vedere 100. Pisania scrisă a pridvorului. 91
70. Biserica Dancu. Pisania 101. Episcopia Romanului. Vedere dela
71. Sf. Dimitrie din Hârlău. Vederea nord ( C . ) . 92
bisericii (C.). 68 102. Episcopia Romanului. Vedere dela
72. Sf. Dimitrie. Vedere spre altar . 69 sud-vest (C.) . . 93
73. Sf. Dimitrie. Secţia longitudinală 103. Episcopia Romanului. Secţiunea
a bisericii . 70 longitudinală a bisericii. . . 94
74. Sf. Dimitrie. Planul bisericii 70 10 4. Episcopia Romanului. Planul bise-
75. Sf. Dimitrie. Contrafort (C.) 7 1 ricii 95
76. Sf. Dimitrie. Uşa de intrare 72 105. Episcopia Romanului. Bolta nao-
77. Zăhăreşti. Vederea bisericii (H.) . 73 sului (C.) ..
78. Zăhăreşti. Secţia longitudinală a 106. Episcopia Romanului. Bolta pro-
bisericii. 74 naosului (C.) 97
79. Zăhăreşti. Planul bisericii. 74 107· Episcopia Romanului. Absida la-
80. Zăhăreşti. Uşa de intrare (H.) 75 terală nord (C.)
81. Zăhăreşti. O fereastră 75 108. Episcopia Romanului. Contrafor-
82. Zăhăreşti. Bolta naosului (H.) 76 turile pridvorului (C.) 99
83. Râşca. Vederea bisericii (C.) 77 10 9. Episcopia Romanului. Ferestrele
84. Râşca. Secţiunea longitudinală a de vest ale pridvorului (C.). . 100
bisericii. 78 110. Episcopia Romanului. Absida prin-
85. Râşca. Planul bisericii 78 cipală (C.) . . 101
86. Râşca. Tabloul votiv (C.). 79 III. Episcopia Romanului. Uşa de in-
87. TârguI Frumos. Biserica Sf. Paras- trare în pridvor (C.) 102
chiva (Biserica Domnească). Ve- 112. Episcopia Romanului. Uşa mică
dere (C.) . 81 nord (C.) . . 10 3
88. S-ta Paraschiva. Secţiunea longi- 113· Episcopia Romanului. Pisania (C.) 10 4
tudinală a bisericii. 82 114· Sf. Gheorghe, Botoşani. Vederea
89. S-ta Paraschiva. Planul bisericii . 82 bisericii. 10 5
90. S-ta Paraschiva. Pomelnicul zu- Sf. Gheorghe. Vedere înainte de
grăvit (C.) restaurare. 106
116. Sf. Gheorghe. Secţiunea longitudi- 154. Fereastra vest a pridvorului 136
nală a bisericii . . 1°7 155. O fereastră a bisericii 137
117. Sf. Gheorghe. Planul bisericii. 108 156. O fereastră a bisericii 137
118. Sf. Gheorghe. Bolta naosului (C.) 108 157. Pisania pridvorului. 138
119. Sf. Gheorghe. Uşa. 109 158. Turnul bisericii Sf. Dumitru din
120. Sf. Gheorghe. Pisania (C.) 109 Suceava (H.) 139
121. Văscrisenia, Suceava. Vederea bi- 159. Turnul Sf. Dumitru. Secţiunea ver-
sericii (H.) . 110 ticală. 140
122. Văscrisenia. Vedere dela vest (H.) III 160. Turnul Sf. Dumitru. Planurile ca-
123. Văscrisenia. Secţiunea longitudi- turilor 141
nală a bisericii 112 161. Turnul Sf. Dumitru. Pisania. 141
124. Văscrisenia. Planul bisericii . 112 162. Slatina. Vederea bisericii (C.) 142
125. Văscrisenia. Secţiunea transversală 113 163. Slatina. Secţiunea longitudinală a
126. Văscrisenia. Vedere interioară (H.) 113 bisericii. 143
127. Văscrisenia. Pisania 114 164. Slatina. Planul bisericii. 144
128. Uspenia Botoşani. Vederea bisericii 115 165. Slatina. Bolta naosului (C.). 145
129. Uspenia. Secţiunea longitudinală a 166. Slatina. Bolta naosului (C.). 146
bisericii. 116 167. Slatina. Bolta pronaosului (C.) 147
130. Uspenia. Planul bisericii 116 168. Slatina. ° fereastră a pronaosu-
131. Uspenia. Bolta naosului (C.) 117 lui (C.) . 148
132. Uspenia. Bolta pronaosului (C.) 117 169. Slatina. Uşa naosului (C.) 149
133. Uspenia. Pisania. 118 170. Slatina. Uşa pronaosului (C.) 150
134. Bistriţa. Vederea bisericii (C.). 119 171. Slatina. Pisania (C.) ISI
135. Bistriţa. Vedere dela sud-vest (C.) 121 172. Precista Romanului. Vederea bise-
136. Bistriţa. Secţiunea longitudinală a ricii (C.) 153
bisericii. 122 173. Precista. Planul bisericii 154
137. Bistriţa. Planul bisericii. 12 3 174. Pridvorul bisericii Sf. Gheorghe Su-
138. Bistriţa. Secţiuni transversale 124 ceava. Vederea bisericii . 155
139. Bistriţa. Faţada vest (C.) . 125 175. Pridvorul Sf. Gheorghe. Secţiunea
140. Bistriţa. Bolta pronaosului (C.) 126 longitudinalăa bisericii 156
141. Bistriţa. Faţada sud cu intrarea (C.) 127 176. Planul bisericii. 157
142. Bistriţa. Uşa naosului (C.) 128 177. Suceviţa. Vederea bisericii 158
143. Bistriţa. Uşa gropniţei (C.) 128 178. Suceviţa. Vederea bisericii spre altar 159
144. Bistriţa. Un contrafort (C.) 12 9 179. Suceviţa. Secţiunea longitudinală a
145. Bistriţa. Uşa de intrare nord (C.). 129 bisericii. 160
146. Bistriţa. Pisania (C.) 130 180. Suceviţa. Planul bisericii 161
147. Pridvorul Rădăuţilor. Vederea bi- 18 1. Suceviţa. Peretele Sud în dreptul
sericii. 131 pronaosului 162
148. Secţiunea longitudinală' a bisericii 132 182. Suceviţa. Uşa pronaosului. 163
149. Planul bisericii 133 183. Suceviţa. Bolta naosului 164
150. Uşa nord a pridvorului. 134 184. Suceviţa. Uşa gropniţei. 165
ISI. Uşa sud a pridvorului 134 185. Suceviţa. Fereastră mică 166
152. Uşa pronaosului 135 186. Cotnari. Biserica catolică 166
153. Uşa naosului 13 6 187. Cotnari. Planul bisericii catolice 167
188. Cotnari. Perspectiva exterioară

re- 217. Mănăstirea Probota 189
constituită. . 167 218. Mănăstirea Moldoviţa. 190
189. Cotnari. Perspectiva interioară re- 219. Mănăstirea Bistriţa (C.). 191
constituită 168 220. Mănăstirea Slatina (C.). 192
190. Cotnari. Uşa de intrare în navă 168 221. Mănăstirea Suceviţa. 193
191. Cotnari. Uşile scărei 169 222. Mănăstirea armenească Hacigadar 194
192. Planul bisericii din Trappold (Ar- 223. Planul de situaţie al mănăstirei
de~) 170 Probota. 194
193. Vederea bisericii din Martinsberg . 170 224. Planul de situaţie al mănăstirii
194. Zamca lângă Suceava. Vedere a Moldoviţa 195
bisericii. 172 225. Planul de situaţie al mânăstirii
195. Zamca. Secţiunea longitudinală a Homor. 196
bisericii. 173 226. Planul de situaţie al mănăstirii
19 6 . Zamca. Planul bisericii. 173 Râşca 197
197· Zamca. Uşa de intrare nord (H.). 174 227. Planul de situaţie al mănăstirii
198. Zamca. Uşa interioară a naosu- Bistriţa . 198
lui (H.). 174 228. Planul de situaţie al mănăstirii
199· Zamca. Uşa de intrare vest (V.) 175 Slatina 198
200. Zamca. O fereastră 176 229. Planul de situaţie al mănăstirii
201. S-ta Cruce Suceava, Vedere a bi- Suceviţa 199
sericii (H.) 176 230. Probota. Turnul nord-est al in-
202. S-ta Cruce. Planul bisericii 177 cintei. 199
203. Hacigadar. Vedere a bisericii 177 231. Probota. Turnul de intrare 200
204. Hacigadar. Secţiunea longitudinală 232. Probota. Clopotniţa şi casele dom-
a bisericii. 17 8 neşti 200
20 5. Hacigadar. Planul bisericii 178 233. Moldoviţa. Turnul sud. Planul ca-
206. Hacigadar. Uşa de sus. 179 lui de sus. 201
207. Hacigadar. Uşa de nord 179 234. Moldoviţa. Turnul sud. Secţiunea
208. Pângăraţi. Faţada de vest a bise- verticală 202
ricii (C.) 181 235. Moldoviţa. Turnul de sud. Planul
209· Pângăraţi. Faţada de sud a bise- catului de jos. 203
ricii (C.) 182 236. Moldoviţa. Turnul de intrare. Sec-
210. Pângăraţi. Secţiunea longitudinală ţiunea verticală 204
bisericii 183 237. 238. 239. Moldoviţa, Turnul de
211. Pângăraţi. Planul bisericii supe- intrare. Planurile caturilor 205
rioare. 184 240. 241. Moldoviţa. Turnul nord. Pla-
212. Pângăraţi. Planul bisericii infe- nul şi secţia. 206
rioare. 185 242. 243. 244. Moldoviţa. Clisiarniţa.
213. Pângăraţi. Uş9. bisencll de jos Planuri şi secţiune. 207
(C.) 186 245. 246. Homor. Turn. Planuri şi sec-
214. Pângăraţi. Fereastră
(C.) 187 ţiune . 208
215. Pângăraţi. Scutul cu marca ţării 247. Slatina. Paraclisul sud-vest. Plan. 209
de pe lintelul uşei (C.) 188 248. Slatina. Clopotniţă. Planul catului
216. Pângăraţi. Pisania (C). 188 superior. 209
39° BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
249. Bistriţa. Turnul şiparaclisul in- 276. Probota. Uşa gropniţei 233
trării. Secţie şi planuri . . 209 277. Probota. Uşa pronaosului (C.) 234
250. Bistriţa. Clopotniţă şi paraclisul. 278. Bistriţa. Uşa pronaosului (C.) 235
Secţie şi plan 210 279. Homor. Uşa superioară a scării
251. Suceviţa. Turnul nord-vest. Secţia spre tezaur 236
verticală . . .. . 2 II 280. Hotin. Uşa paraclisului. 237
252. Suceviţa. Turnul nord-vest. Planul 281. Profile de uşi 228
parterului . . . 212 282. Idem 239
253. Suceviţa. Turnul nord-vest. Pla- 283. Idem 240
nurile caturilor 1 şi II . . 213 284. Idem 241
254. Suceviţa. Turnul de intrare. Sec- 285. Idem 242
ţiune verticală. . 214 286. Idem 243
255. Suceviţa. Turnul de intrare. Planul 287. Profile de cornişe-lintel. 243
intrării. 214 288. SI. Dumitru, Suceava. Fereastră
256. Suceviţa. Turnul sud-vest. Secţiune mică (H.) . 244
verticală . 215 289. Horodniceni. Fereastră (C.) 244
257. Suceviţa. Turnul snd-vest. Planul 290. Horodniceni. Idem. (C.) 245
catului de jos . . 215 291. Plobota. Fereastră. 245
258. Suceviţa. Planul trapezei (acuma 292. Rădăuţi. Idem. 246
muzeul) . 215 293. Rădăuţi. Idem . 246
259. Probota. Turnul de intrare văzut 294. Rădăuţi. Idem.. 247
din afară . 216 295. Rădăuţi Fereastră mică (C.) 247
260. Probota. Clopotniţaşi casele dom- 296. Profile de ferestre mici. 248
neşti (C.) 216 297. SI. Dumitru, Suceava. Fereastră
261. Moldoviţa. Poarta mănăstirii, vă- mare a pridvorului (H.) 249
zută din afară. 217 298. SI. Dumitru Fereastră (H.). 249
262. Moldoviţa. Clisiarniţa. 218 299. SI. Dumitru » (H.) . 250
263. Râşca. Turnul-clopotniţă,văzut di- 300. SI. Dumitru » (H.) . 250
năuntru. 217 301. Bistriţa. Ferestrele mari ale faţadei
264. Slatina. Turnul clopotniţei (C.) 218 nord (C.) 251
265. Slatina. Turnul paraclis (C.) 219 302. Slatina. Ferestrele faţadei vest (C.) 252
266. Slatina. Turnul zis al bibliotecii (C.) 219 303. Profile de ferestre mari. 253
267. Slatina. Casele egumeneşti (C.) 220 304. Probota. Ferestre ale caselor dom-
268. Suceviţa. Turnul nord-vest 221 neşti . 254
269. Idem. Turnul nord-est 221 305. Probota. Idem 254
270. Muzeul din Cluj. Lintel de uşă 306. Slatina. Fereastră a caselor egu-
(1599) 230 meneşti (C.) . 255
271. Sibiu. Uşa unei case particulare 307. Sibiu. Fereastră a unei case parti-
(157 1) . 23 1 culare 256
272. Muzeul din Cluj. Uşă 231 308. Cluj. Ferestre ale casei Corvin 256
273. Copşa-Mare. Uşa sacristiei (după 309. Profilul unei console la Coşula 257
V. Roth) 232 310. SI. Dumitru, Suceava. Soclul bi-
274. Sibiu. Catedrala, uşă interioară 232 sericii (H.) . 257
275· Hetzeldorf. Uşa sacristiei (1499) . 233 3II. Idem. Soclul turnului (H.) 258
TABLA ILUSTRAŢIUNILOR 39 1
Pa~ina
312. Probota. Soclul bisericii (C.) 258 340. Homor. Pârcălabul Danit şi soţia
313. Profile de socluri . 259 lui (H.).. .... 280
314. Profile de socluri . . 259 341. Homor. Maica Domnului din lu-
315. Profilul cornişei bisericii Suceviţei 259 neta iişei pronaosului (H.) 281
316. Pisania la intrarea mănăstirii Pro- 342. Moldoviţa. Tabloul votiv 282
bota (C.) ... .. 261 343. Moldoviţa. Maica Domnului din
317. Slatina. Pisania fântânei, acuma luneta uşii pronaosului . 283
la casele egumeneşti. 262 344. Moldoviţa. Buna-Vestire (H.) 284
318. Semn lapidar la Homor . . . 263 345. Moldoviţa. Arhanghelul Gavril (C.) 284
319. Semn lapidar pe lintelul uşii tezau- 346. Sf. Dumitru, Suceava. Tabloul vo-
rului la Homor . . . 263 tiv (H.). . . . . . 285
320. Semn lapidar pe pisania bisericii 347. Idem. Sf-ta Nedelea (H.) . . . 286
Horodniceni1or. . . . . 263 348. Voroneţ. Peretele vest al pronao-
321. Semne lapidare la Slatina. '"0 263 sului . . . . . . . . 287
322. Semn lapidar în casele domneşti 349. Voroneţ. Grigore Roşca şi Sf.
la Probota ., 263 Dani1 . . ' . . .. 288
323. Muzeul din Cluj. Semn lapidar pe 350. Voroneţ. Sf. Simion cu Isus copil 289
mormântul sculptorului Ioan Se- 351. Voroneţ. Absida mare. . 290
reş (1579) . . .. 264 352. Voroneţ. Maica Domnului în prid-
324. Diagrame de semne lapidare din vor . . . . . . . . .. 291
Moldova . 265 353. Voroneţ. Peretele sud din afară al
325. Diagrame de semne lapidare din pridvorului . 292
Moldova 266 354. Arbora. Faţada sud 293
326. Diagrame de semne lapidare din 355. Arbora. Absida mare. 294
Ardeal . . . . . . .. 267 356. Arbora. Absida mare. 295
327. Pardoseala de marmoră în naosul 357. Roman. Dansul Salomei 296
Probotei . . 267 358. Roman. Din minunile Sf-tului Ni-
328. Mormântul marelui logofăt Teodor colae.. . . 297
la Homor . 268 359. Slatina. Tabloul votiv 298
329. Mormântul fetei lui Lăpuşneanu, 360. Suceviţa. Absida cea mare 299
Teofana, la Slatina.. .. 269 361. Suceviţa. Tabloul votiv. . 301
330. Mormântul Doamnei Chiajna la Bi- 362. Suceviţa. Peretele est al pridvo-
striţa (C.). . .. 270 rului . '" 302
331. Probota. Bolta pridvorului 272 363. Rădăuţi. Tabloul votiv . 303
332. Probota Frescă în pridvor. 273 363 bis. Rădăuţi. Tabloul votiv (conti-
333. Probota. Tabloul votiv (C.) 274 nuare). . . 304
334. Probota. Tabloul votiv pe turnul de 364· Moldoviţa. J eţul domnesc 307
intrare (C.) 274 365. Moldoviţă Idem 308
335. Dobrovăţ. Tabloul votiv (H.) 275 366. Moldoviţă Idem 309
336. Baia. Tabloul votiv (C.) 276 367. Moldoviţa. Pomelnic 3I o
337. Homor. Tabloul votiv 277 368. Voroneţ. Strane 311
338. Homor. Anastasia, soţia marelui 369. Voroneţ. Jeţ 3 12
logofăt Teodor . . 278 37 o. Voroneţ. Idem. 3 13
339. Homor. Marele logofăt Teodor 279 371. Voroneţ. Alte strane . 3 14
372. Homor. Jeţ. . . . . 3 14 395. Sf. Dumitru-Suceava. Piatra de

373. Probota. Scaunul domnesc 3 15 mormânt a marelui vistiernic
374. Probota. Masă 3 15 Toma (H.) 334
375. Probota. Tetrapod 3 16 396. Zăhăreşti. Piatra de mormânt a
376. Slatina. Jeţ . . 3 16 Marenei ( H . ) . . ., 335
377. Moldoviţa. Tâmpla . 3 17 397. Voroneţ. Piatra de mormânt alu!
378. Putna. Piatra de mormânt a Ma- Barnovschi (H.). ... . 335
riei, prima soţie a lui Petru 398. Voroneţ. Piatra de mormânt a Mi-
Rareş . . 326 trooolitului Grigore Roşca. . . 33 6
379. Putna. Piatr a de mormânt a lui 399. Voroneţ. Piatra de mormânt a lui
Ştefăniţă Vodă. 327 Teofan (H.) .. . 33 6
380. Probota. Piatra de mormânt a lui 400. Slatma. Piatra de mormânt a fetei
Petru Rareş. 327 lui Lăpuşneanu, Teofana (C.) 337
381. Probota. Piatra de mormânt a Ele- 401. Slatina. Inscripţia funerară a egu-
nei lui Rareş (C.) .. 328 menului Nil. ( C . ) . . 33 8
382. Probdta. Piatra de mormânt a lui 402. Slatina. Inscripţie funerară pe so-
Ştefan Rareş (C.) 328 clul pridvorului . 339
383. Probota. Piatra de mormânt a pâr- 403. Neamţ. Piatra de mormânt a egu-
călabului Frâţian (C.) 329 menului Hariton (H.) . . . 339
384. Probota. Piatra de mormânt a pâr- 404. Muzeul din Suceava. Piatră din
călabului Hîra (C.) 329 1525 (H.) . 34 0
385. Probota. Piatra de mormânt a 405. Siret. Sf-ta Treime. Piatra de mor-
Vasilichi (C.) 329 mânt a Teodosiei. . . 34 1
386. Probota. Piatra de mormânt a lui 406. Suceava. Sf-ta Cruce. Piatra de
Somlrad (C.) . 330 mormânt a lui Asvadur (H.) . 34 1
387. Probota. Pia.tra de mormânt a If- 407. Probota. Piatră de mormânt din
timiei Slroici (C.) 330 1467 (C.) 34 2
388. Probota. Piatra de mormânt a unui 408. Probota. Piatra de mormânt a lui
Stroici (C.) . 331 Petru V. V. (C.) . 343
389. Homor. Piatra de mormânt a ma- 409. Probota. Piatra de mormânt a fiu-
relui logofăt Teodor (H.) 331 lui Sorei (C.). . 343
390. Homor. Piatra de mormânt a Ana- 410. Probota. Piatra de mormânt a 01-
stasiei (H.). . 332 tei, mama lui Ştefan cel Mare(C) 343
391. Sf. Dumitru-Suceava. Piatra de 41I. Voroneţ. Piatra de mormânt a Sf.
mormânt a lui Bogdan, fiul lui Danii1 (H.) 344
Petru Rareş (H.) 33 2 412. Voroneţ.Piatra de mormânt a lui
392. Sf. Dumitru-Suceava. Piatra de Florea ( H . ) . 344
mormânt a unui pârcălab de 413. Muzeul din Suceava. Piatra de mor-
Hotin (H.) . 333 mânt a pârcălabului Drăgoi (H.) 344
393. Sf. Dumitru-Suceava. Piatra de 414. Suceava. Maica Domnului. Piatra
mormânt a An(astasiei) . . 333 de mormânt a lui Ioan fiul lui
394 Sf. Dumitru-Suceava. Piatra de Manoil Mourati . 345
mormânt Cl. iui M... fiul Mariei '415. Suceava. Maica Domnului. Piatra
Moglădena . 333 de mormânt a lui Muratku. 345
TABLA ILUSTRAŢIUNILOR 393
4 16 . Suceava. Maica Domnului. Piatra 4 2 1. Sf. Dumitru Suceava o fereastră

de mormânt a lui Prokop Psko- mică (H.) . . . . 359
vitin .... . . • 345 4 22 • Baia. Vedere despre sud a prid-
Muzeul din Suceava. Piatră de vorului (C.)
mormânt cu inscripţie grecească Ornament zugrăvit
din 1480 ' " ... Probota. Uşa de întrare în prid-
4 18 . Slatina. Peretele de apus al pridvor (C.) . . . .
vorului (C.) 349 Capul de zimbru de pe pisania
4 9.
1 Probota. Casele Domneşti 353 Doamnei Rucsandra din bise-
4 20 • Slatina. Clopotniţa (C.) . . . 357 rica Precistei Romanului. 393
NOTA. Litera C. arată fotografiile executate de d-1. A. Chevallier şi litera H. cele executate de d-1. Haydvogel.
A. R. înseamnă Soc. Arta Românească.
Fig. 425. Capul de zimbru de pe pisania Doamnei

Rucsanda din Biserica Precistei Romanului.
REPERTORIUL NUMELOR DE BISERICI, LOCALITĂŢI
, TĂRI
SI , CITATE
Adormirea Maicei Domnului (vezi Uspenia). Bistriţa (Ardeal), 3 18 , 3 19, 364, 379.
Akkerman, 373. Bistriţa (Oltenia), 298, 375.
Arbora, 16, 22, 39, 50, 64, 133, 224, 227, Borzeşti, 96,110, III, 120, 180,223,257,361.
254, 268, 275, 280, 282, 285, 289, 293, Botoşani, 103, 105, 106, 107, 108, 109, 110,
294, 295, 303, 305, 3 21 , 262, 37 1, 372, 115, 116, 117, 118, 223, 224, 226, 228,
373, 380. 229,236,238,257, 260, 356, 36x, 3 63,3 65.
Ardeal, 6, 7, 25, 41, 166, 169, 170, 230, Braşov, 246.
23 2, 245, 25 8 , 261, 264, 267, 3 10 , 3 14, Bucovina (Bucovine), 9, II, 141, 201, 222,
3 18, 321, 322. 224, 280, 297, 35 2.
Argeş, 2, 98, 300, 314, 3 16 , 375, 378. Bucureşti, 306.
Armenia 87. Bulgaria (Bulgarie), 297, 375·
Atos (Athos), 10, 225, 282, 289, 290, 291, Capela Sixtina, 49, 355, 35 8 .
294, 295, 29 6 , 297, 298, 299, 3° 0, 304, Caracalu, 10.
352, 372, 374, 375, 376. Cehoslovachia, 3 10 , 379.
Bacău, 105, 257. Cetatea Albă, 373.
Baia, 39, 40, 4 1, 4 2, 43, 44, 45, 46, 64, 66, Cetatea de Baltă, 7, 3 I 8.
73, 87, 223, 224, 226, 227, 228, 229, 236, Chiev, 342.
239, 24 1, 243, 245, 247, 24 8 , 257, 25 8 , Ciceiu, 7, 3 18.
27 1, 276, 302, 304, 3 19, 3 21 , 339, 34 6 , Cisnădia, 245, 246.
354, 355, 3 6 2, 3 63, 3 6 4, 3 6 5, 371. Cluj, 230, 231, 243, 256, 2 6 4, 267, 3 19.
Balcani (Balcans), 225, 295, 3 19, 3 62 , 374. Colomea, 262, 319.
Bălineşti, 84, 192, 227, 269, 276, 301, 371. Colonia (Cologne), 368.
Barthfeld, 310, 378. Constantinopol, 18, 225, 275, 289, 296, 3 00 ,
Berna, 264. 3 19, 262, 373, 374, 376.
Birthalm, 232. Copşa Mare, 232.
Bisericani, 180, 347. Cotnari, 39, 64, 66, 81, 82, 165, 166, 16 7,
Bistriţa (Moldova), 91, 92, 119, 120, 121, 168, 169, 229, 24 2, 243, 257, 339, 355,
122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 356, 3 65.
130, 139, 141, 148, 150, 15 1, 157, 187, Coşula, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 64, 80,
191, 192, 198, 201, 209, 210, 223, 224, 189, 223, 226, 228, 234, 238, 257, 3 21 ,
228, 229, 230, 234, 235, 236, 240, 24 2, 355, 35 8 , 3 63, 3 6 7.
243, 245, 25 1, 254, 257, 258, 259, 262, Cozia, 298, 375.
268, 269, 270, 276, 277, 305, 321, 323, Cracovia, 232, 243.
33 8 , 34 8 , 356, 358, 3 61 , 3 6 5, 366, 3 68 , .Cretan, 299, 372, 375.
370, 37 1, 372. Cut1umuş, 290.
REPERTORIUL NUMELOR DE BISERICI, LOCALITĂŢI ŞI ŢĂRI CITATE 395
Curtea de Argeş, 298, 314, 3 16, 375. Italia, 10, 5°, 232, 261, 299, 366.
Dalmaţia, 26I. Lavra, 9, 10, 290.
Dancu (Iaşi), 66, 67, 226, 255, 263. Lemberg, 7, 232, 264, 342, 35 1.
Dionisiu, 290, 29 1, 274. Maica Domnului-Suceava, 345, 346.
Dobrovăţ, 7, 225, 245, 27 1, 275, 280, 283, Martinsberg, 169, 170.
3 0 2, 34 2 , 35 1, 362, 37 1 , 372. Mitropolia nouă (Metropole) (v. Sf. Gheor-
Dochiariu, 290, 29 1, 374. ghe-Suceava) .
Dolheşti, 342. Moldova (Moldavie), 6, 9, 10, 21, 4 1 , 42,
Dormition dela Vierge-Botoşani (v. Uspenia). 5°, 57, 62, 73, 80, 97, 13 1 , 133, 14 1 , 179,
Dorohoi, 22, 10.5. 20I, 224, 225, 226, 232, 254, 258, 26 5,
Dragomirna, 9, 9 6 , 97, 175, 201, 3 17, 3 24, 266, 267, 275, 280, 29 1 , 294, 29 6 , 297,
252, 381, 3 82 . 298, 299, 3° 0 , 3 17, 3 19, 3 21 , 3 22 , 3 23,
Dumbrăveni, 76. 350, 352, 355, 35 6 , 357, 3 60 , 3 62 , 3 6 3,
Fălticeni, 76. 366, 3 6 7, 3 68 , 373, 374, 379, 3 8 I.
Galata, 19, 159, 21 9, 3 23, 324, 325, 352, 38I. Moldoviţa, 25, 29, 30, 3 1, 3 2 , 33, 34, .35,
Galiţia (Galice), 6, 7, 10, 218, 232, 258, 264, 3 6 , 37, 3 8 , 39, 4 6 , 47, 5°, 80, 10 3, 15 8 ,
35 1, 352, 3 66 , 379· 189, 190, 192, 194, 195, 201, 2 0 3, 2 0 4,
Georgia, 37. 205, 206, 207, 217, 223, 224, 226, 227,
Hacigadar, 177, 178, 179, 189, 194, 242, 248, 228, 229, 230, 234, 23 6 , 23 8 , 24 2 , 243,
35 6 , 35 8 . 245, 246, 254, 257, 258, 260, 261, 262,
Hârlău, 15, 16, 22, 34, 35, 36, 46, 5°, 68, 265, 271, 273, 276, 279, 280, 282, 2 8 3,
110, 223, 224, 229, 236, 257, 258, 260, 284, 289, 302, 303, 3 06 , 3 14, 317, 3 21 ,
3 21 , 322, 354, 355, 35 6 , 3 6 5. 3 22 , 347, 354, 355, 35 8 , 359, 3 61 , 3 62 ,
Hermannstadt, 232, 254. 3 6 3, 3 6 4, 3 6 5, 3 66 , 3 6 7, 37 1 , 37 2 , 37 8 ,
Hetzeldorf, 232. 3 80 .
Homor, II, 18, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, Moscova, 9.
28, 3 1, 34, 35, 36, 37, 3 8 , 4°, 47, 5°, 60, Muntenia, 20I, 225, 298, 3 r 7, 3 1 9.
158, 189, 196, 203, 208, 223, 224, 226, 227, Neamţ, 7, II, 15, 16, 57, 9 2 , 96, 97, r03,
228, 230, 234, 236, 238, 24 1, 242, 243, 120, 152, r54, 157, 180, 201, 222, 223,
245, 246, 248, 253, 254, 257, 258, 260, 224, 225, 226, 232, 254, 258, 268, 269,
262, 263, 264, 265, 266, 268, 269, 271, 279, 280, 2 8 3, 3 r8 , 3 2 4, 328, 339, 34 6 ,
277, 278, 279, 280, 281, 28~, 283, 301, 35 1 , 3.54, 35 6 , 3 60 , 3 61 , 3 62 , 3 6 5, 37 2 ,
302, 3 0 6, 3 14, 3 19, 33 1, 33 2 , 334, 34 8 , 3 8 I.
354, 355, 35 8 , 359, 3 60 , 36 1, 3 6 3, 3 6 4, Nicea, 285.
3 66 , 3 68 , 370, 37 1, 37 2 , 37 8 . Novgorod, 300, 376.
Hongrie (v. Ungaria). Pângăraţi, 180, 181, r82, 183, r84, 185, 186,
Horodniceni, 56, 62, 63, 64, 65, 76, 80, 223, 18 7, r88, 224, 229, 24 2 , 347, 357·
226, 228, 229, 234, 23 6 , 243, 244, 245, Pârhăuţi, II, 21, 22, 39, 40, 46, 66, 354,
254, 257, 258, 261, 262, 263, 264, 265, 3 62 , 3 6 5.
3 19, 321, 355, 3 6 5, 3 6 7, 3 68 . Pavlovaţ, 225, 362.
Hotin, 72, 76, 84, 85, 86, 87, 223, 237, 27 6 , Pătrăuţi, 324, 38r.
304, 3 28 , 330, 33 1, 334, 355, 371. Piatra, 1 Ia, III, 120, 124, 144, 150, 192,
Iaşi, 66, 96, I05, 154, 226, 3 17, 3 1 9, 325, 223, 226, 229, 234, 257, 259, 356, 361,
355, 3 63, 3 1 9, 3 82 . 3 6 5, 3 6 7.
Invierea Domnului-Suceava (v. Văscrisenia). Poganovo, 297, 375.
Polonia (Pologne) 3 19, 35I. Serbia ( Serbie), 225, 298, 299, 304, 362,
Popăuţi, 105, 110, 115, 192, 224, 226, 229, 376.
260, 356, 365. Sf-ta Cruce (Suceava), 176, 177, 341, 356.
Praga (Prague) 264, 368. Sf. Dimitrie (Hâr1ău), 68, 69, 7°, 71, 72,
Precista-Roman, 105, 152, 153, 154, 110, 223, 224, 229, 236, 257, 258, 260,
35 .6 322, 355, 35 6 , 3 6 5.
Probota, 8, 9, II, 12, 13, 14, 15, 16, 17, Sf. Dumitru (Suceava), 15, 16, 25, 34, 36,
18, 19, 20, 21, 24, 3 1, 34, 36, 37, 46, 47, 4 6 , 47, 4 8 , 49, 5°, 5 1 , 52, 53, 54, 55,
49, 61, 72, 79, 80, 85, 87, 92, 96, 97, 139, 140, 14 1 , 192, 223, 224, 227, 228,
103, 120, 124, 139, 157, 158, 162, 189, 229, 23 6 , 239, 244, 245, 246, 248, 249,
19 2 , 194, 199, 200, 203, 216, 222, 223, 250, 253, 257, 25 8 , 259, 260, 261, 262,
224, 227, 228, 229, 230, 232, 233, 234, 26 5, 273, 27 8 , 280, 285, 286, 3°0, 302,
23 6 , 23 8 , 24 1, 243, 245, 246, 248, 254, 305, 3 16, 3 1 9, 3 21 , 33 2 , 333, 334, 354,
257, 25 8 , 259, 26r, 262, 263, 264, 265, 35 6 , 361, 3 6 5, 3 6 8, 37 1 , 372.
267, 268, 269, 27 1, 272, 273, 274, 277, Sf. Gheorghe (Botoşani), 103, 105, 106, 107,
280, 2 83, 302, 303, 3 0 6, 3°7, 3 08 , 309, 108, 109, 110, 115, 118, 223, 224, 226,
3 10 , 3 14, 3 15, 3 16 , 3 17, 321, 3 22 , 327, 228, 229, 236, 239, 257, 260, 356, 3 61 ,
3 28 , 329, 330, 334, 342, 343, 354, 35 6 , 3 6 3.
35 8 , 3 60 , 3 61 , 3 6 4, 3 6 5, 3 66 , 3 6 7, 3 68 , Sf. Gheorghe (Hâr1ău), 15, 34, 46, 7 1,
3 6 9, 370) 37 1, 372, 37 8 . 72, 110, 229, ~57, 260, 354, 355, 3 61 ,
Pskov, 316. 3 6 5,
Putna, 139, 14 1, 262, 268, 269, 326, 327, Sf. Gheorghe (Suceava), II, 15, 16, 34, 36,
356, 3 68 . 5°, 96, 97, 120, 154, 155, 156, 157, 15 8 ,
Rădăuţi, 19, 13 1 , 13 2 , 133, 134, 135, 136, 222, 223, 224, 227, 228, 229, 24 2 , 245,
137, 13 8 , 201, 224, 236, 239, 240, 242, 260, 273, 280, 2 8 3, 303, 3 2 4, 35 6 , 3 6 °,
24 6 , 247, 260, 26 9, 279, 3 0 3, 304, 324, 3 6 4, 372, 3 8 I.
3 28 , 33 1, 334, 339, 35 6 , 372, 3 8 I. Sf. Ioan Botezătorul (Suceava), 180.
Râşca, 35, 62, 7 1, 7 6 , 77, 7 8 , 79, 80, 103, Sf. Ioan (Piatra), 110, III, 120, 12 4, 144,
151, 189, 197, 201, 218, 223 226, 228, 257, 35 6 , 3 6 5.
229, 23 6 , 257, 260, 3 0 2, 3 20, 321, 335. Sf. Ioan (Vaslui), 105.
355, 35 8 , 3 6 5, 372, 3 80 . Sf. Ilie (Suceava), 9.
Resurrection (de Suceava) v. Văscrisenia. Sf. Nicolae.(Dorohoi), 22, 105.
Războeni, 110, III, 120, 223, 234, 36I. Sf. Nicolae (Iaşi), 105.
Reuseni, 16, 22, 39, 133, 224, 362. Sf. Nicolae din Poiana, 19.
Roman, 35, 80, 87, 9 1, 92, 93, 94, 9.5, 96, Sf-ta Paraschiva (Domnească) din Tg. Fru-
97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 124, mos, 80, 81, 82, 83, 223, 226, 228, 229,
144, 152, 153, 154, 223, 224, 228, 229, 23 6 , 355, 3 6 3, 3 6 5.
236, 24 1, 243, 253, 254, 257, 25 8 , 276, Sf-ta Paraschiva (v. Episcopia Roman).
277, 280, 28 3, 295, 29 6 , 297, 3° 0 , 304, Sft. Spiridon (Iaşi), 154.
305, 3 18 , 3 19, 3 20 , 355, 35 6 , 3 61 , 3 62 , Sibiu, 231, 233, 245, 254, 256, 26 4, 2 6 7,
3 6 4. 3 1 9.
Rusia (Russie), 7, 294, 299, 3°0, 304, 35 2, Siebenbiirgen, 232.
376. Sighişoara, 166.
Sebeşul Săsesc, 257. Şipote, 66, 73.

Secu, 194. Siret, 324, 340, 341.
REPERTORIUL NUMELOR DE BISERICI, LOCALITĂŢI ŞI ŢĂRI CITATE 397
Slatina, 92, 120, 139, 141, 142, 143, Tocat, 171.

6
145, 14 , 147, 14 8 , 149, 150, 15 1, Transilvania (Transylvanie), 3 2 3, 35 1 , 35 8 ,
189, 19 2 , 19 8 , 2°3, 209, 218, 21 9, 220, 363, 364. 3 66 , 3 6 7, 368, 378, 379·
222, 223, 224, 226, 228, 229, 23°, 234, Trappold, 166, 169, 170, 356.
23 6 , 239, 24 1, 242, 243, 245, 246, 248, Trei Erarhi (Iaşi), 96, 175, 325, 381.
25 2 , 253, 254, 255, 257, 258, 259, 262, Tricala, 300, 321, 376.
263, 266, 268, 269, 278, 298, 3°2, 3°5, Ungaria (Hongrie), 79, 23 2 , 3 10 , 3 14, 3 22 ,
3 06 , 3 16 , 3 17, 3 19, 3 23, 337, 33 8 , 339, 3 66 , 37 8 .
349, 35 6 , 35 8 , 359, 360, 361, 3 6 3, 3 6 4, Unguraşul, 7, 3 18.
365, 36 6 , 367, 3 68 , 372, 378. Uspenia (Baia) (v. Baia).
Soroca, 3 I 8. Uspenia (Botoşani), 110, 115, 116, 117, 118,
Strasburg, 262, 368. 223, 224, 229, 236, 35 6 , 3 61 , 3 6 3.
Suceava, 9, II, 15, 16, 25, 28, 34, 36, 39, Valachie, 3 62 , 375.
4 6 , 50, 64, 72, 76, 96, 97, 110, III, 112, Văleni, 39, 66, 73.
113, 114, 115, 120, 139, 154, 155, 156, Vama, 267.
15 8 , 17 1, 176, 177, 180, 192, 222, 223, Văscrisenia (Suceava), 110, III, 112, 113,
224, 226, 227, 228, 229, 236, 239, 242, 114, 115, 223, 226, 228, 229, 236, 257,
6 8 0
244, 245, 24 , 24 , 249, 25 , 253, 257, 259, 35 6 , 3 61 , 3 6 3, 3 6 5, 3 6 7.
25 8 , 259, 260, 261, 262, 265, 273, 275, Vaslui, 22, 105, 257.
278, 280, 283, 285, 286, 3°0, 301, 302, Vatican, 261, 368.
303, 305, 3 18 , 3 1 9, 3 21 , 3 22 , 3 2 4, 33 2 , Veneţia (Venise), 321, 380.
333, 334, 339, 340, 34 1, 344, 345, 34 6 , Viena (Vienne). 264, 368.
34 8 , 349, 354, 35 6 , 3 61 , 3 6 3, 3 6 4, 3 6 5, Voroneţ, 22, 25, 31, 38, 50, 87, 88, 89, 90,
3 68 , 37 1, 37 2 , 373, 37 6 , 379, 3 80 . 91, 133, 224, 227, 228, 230, 236, 242, 245,
Suceviţa, 91, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 246, 24 8 , 253, 257, 273, 280, 283, 287,
163, 164, 165, 166, 189, 193, 199, 203, 288, 289, 290, 29 1 , 295, 301, 303, 304,
211, 212, 213, 214, 215, 221, 222, 223, 305, 3 06 , 3 11 , 3 12 , 3 13, 314, 3 1 7, 3 20 ,
224, 225, 226, 227, 228, 229, 232, 236, 321, 335, 33 6 , 344, 345, 34 8 , 355, 3 6 5,
8
240, 242, 245, 248, 25 , 260, 279, 280, 371, 37 2 , 378, 3 80 .
282, 283, 299, 3° 0 , 301, 302, 304, 3 2 4, Vraceşniţa, 225, 362.
350, 35 6 , 35 8 , 359, 3 60 , 3 61 , 3 6 2, 3 6 3, Xenofont, 290.
3 6 4, 368, 37 2 , 373, 37 6 , 3 82 . Zachint, 300, 321, 376, 3 80 .
Ţara Românească, 7, 29 . 8 Zăhăreşti, 72, 73, 74, 75, 76, 222, 223, 226,
TârguI Frumos, 80, 81, 82, 223, 226, 228, 228, 234, 241, 245, 248, 260, 261, 269,
229, 23 6 , 355, 3 6 3, 3 6 5. 3 28 , 334, 335, 355, 3 6 7.
Ţarigrad, 42. Zamca, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 179,
Tazlău, 22. 18 9, 24 2 , 24 8 , 328, 340, 35 6 , 35 8 .
Tchecoslovaquie (v. Cehoslovacia). Z iirich, 264.
Tirol, 10.

Bals 1928

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bals 1928

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T

'OMl." L E \ Ia T lE TELOR ISTOR 1 ']-<.

BISERICILE. ŞI M-L~ '-' STIRILE

U RElU L\ T î LIMB \ FRI\N El

.\1. C!l'\!l 1 TC\1l .\llC\l'.'IIE.'IEI.OR L'TORH'E

BI ERICILE L 1 ŞTEF CEL RE

nou - un element de învăţătură religioasă. să se impună. Constructorii - şi am presupus

Fig. 2. Pomelnicul din altarul Probotei. (Soc. A. R.)

rioare şi pe turle ca în Moldova, cred că Acestea sunt caracteristicile epocei ce ne

PROBOTA fel de pridvor deschis cu un etaj, - care ar

Fig. 3. Vederea Bisericii din Probota. (Soc. A. R. Fot. Stelian Petrescu.)

ars AleA FAOBDT

Fig. 5. Probota. Planul bisericii. (Soc. A. R)

fel. Ca la Neamţ şi mai mic, şi la col-

Dulrtlnul Coml iunii ~ronumentrlor L iorice 2

Fig. 9. Probota. Peretele est al pronaosului cu uşa. (Soc. A. R.)

marmoră albă din centru e înconjurat de Imnul Acatist cu reprezentarea asediului

Fig. 10. Probota. Pisania bisericei. (C.)

Fig. II. Probota. Bolta pronaosului. (Soc. A. R. fot. Stelian Petrescu.)

Doamne, sufletul robului tău, ieromonahul HOMOR

Fig. 12. Homor. Vederea bisericii. (Fot. L. Bălan.)

Fig. 13. Homor. Ruina vechei biserici. (Fot. Bălan.)

o <01 1. ~ 1, 5 c;. 7 & ~ ~o "'~ .......

Fig. 14. Homor. Secţia longitudinală a bisericiI.

o A 1. ~ " ~ c; 7 a CiI ",,0-'

d-Y, 1 1 1_, 1 J J J 1 -bJ J 1 J I-td

Fig. 15. Homor. Planul bisericii.

Fig. 16. Homor. Fereastră a pronaosului. (Fot. Bălan.)

aceea ce o poartă la Bălineşti

Fig. 21. Homor. Pisania. (Fot. Bălan.)

Lângă dânsul sunt de importante sau da

zugrăvită joacăyn rol cel puţin de crucea

Unele părţi din iconostas ar putea foarte MOLDOVIŢA

o A 1. ~ J.. 6 '" 7 ~ q ..... 0 ... ? Mot.

LH L1-=l ! r Lt LI 1 ! tIt 1 r Ţ ( 1 ! { I 1 [ I 'd

Fig. 27. Moldoviţa. Bolta pronaosului. (Fot. Bălan.)

Buletinul Comlslunll Monumentelor Istorice s

Fig. 30. Moldoviţa. Vederea spre altar. (H.)

fiecare laturăau o frumoasă lucrătură go- însă,profilul soc1ului se îndreaptă în jos.

tăţile,sunt din vremea lui Rareş: un jeţ, BAIA

Fig. 34. Moldoviţa. Pisania. (Fot. Bălan.)

In dosul crucii mari a iconostasului o pridvor-clopotniţă care seamănă cu cel

Baia are o oarecare asemănare şi cu scobiturile arătate în locul sinurilor. Absida

Fig. 36. Baia. Vederea bisericii din spre vest. (C.)

Recente lucrări au redat bisericii vechia e semicirculară şi ceva în retragere în raport

Fig. ,38. Baia. Secţiunea longitudinală a bisericii.

v J\ " ~ J... 5 ),0 A':J .......

Fig. 40. Baia. Uşa pronaosului. (C.)

Fig. 41. Baia. O fereastră. (C.)

Ştefan cel Mare. Copilul reprezentat e un Se mai regăsesc şi rămăşiţe de pietre

Peretele median a fost

Fig. 45. SI . Dumitru.

+~J r~! I f1. rI...Ll:.4-l".I

Contraforturile au obişnuitele profile la la partea ei superioară o sculptură repre-

Fig. 46. Sf. Dumitru. Peretele est al pronaosului. (H.)

Bulrtlnul Comlslunii )Ionumentelor IstorIce

cu atât mai de preţ - de înrâurire directă ţării Moldoveneşti,fiul bătrânului Ştefan

1) Kozak. Inschriften, pag. 138. reda vHhea t:i înfăţişare.

fig. 48. SI. Dumitru. Bolta naosului. (H.)

Fig. 49. SI. Dumitru. Bolta pronaosului. (H.)

Fig. 52. Sf. Dumitru. Uşa pronaosului. (H.)

Fig. 53. Sf. Dumitru. Pisania. (Fot. Bălan.)

Fig. 54. Coşula. Vederea bisericii. (C.)

COŞULA biserici din vremea lui Ştefan cel Mare.